Sunteți pe pagina 1din 82

Cuprins

CASTELUL,BIBLIOTECA,PUŞCĂRIA

Plecăciunesubiectului

Trăindregalfrumuseţea,plăcereaşidăruireadesine

ReginaMaria,fiinţasuperlativuluiabsolut

Maruca,desărbători

Frumuseţe,graţie,armonie,nobleţe.Adicătotceampierdut!

Împliniţişiînfrânţi

Întrejubilaţieşidestrămare

Triumfulresemnării

AbecedarpentruCartearatărilor

Putereadenebiruitafamiliei

Timpulcenis-aluat

Suferinţacaîmplinire

Scrisoareacajurnalanestezic

Otreimeafeminităţiitorturate:LenaConstante,AdrianaGeorgescu,OanaOrlea

AniţaNandriş,oviaţăcaocruce

DanC.Mihăilescuestecriticşiistoricliterar.AlucratcacercetătorlaInstitutuldeIstorieşiTeorie Literară„G.Călinescu“şiaeditatsuplimentulculturalLitere,arte&ideidelaCotidianul.Obţine Premiul pentrudebutal Uniunii Scriitorilor pentruvolumul Perspectiveeminesciene.Apublicat16 volumedeeseuri(printrecareStângăciidedreapta,Îndreptăridestânga,ciclulViaţaliterară,Despre omuldinscrisori.MihaiEminescu),atradusdinJean-FrançoisRevel,EugèneIonesco,EmmanuelTodd, Vladimir Bukovski ş.a., a deţinutrubrici înrevistele Luceafărul, Transilvania, 22, Idei în dialog, România literară, Ziarul de duminică, Dilema veche, precumşi înEvenimentul zilei şi Jurnalul naţional. Din anul 2000 este realizatorul emisiunii Omul care aduce cartea, la ProTV. Printre preocupărilesaleconstanteseaflăliteraturamemorialisticăşiepistolară.Printrecelemairecentecărţi

alesalesenumărăOarechiarm-amîntorsdelaAthos?(Humanitas,2011),Cemise-ntâmplă.Jurnal

pieziş(Humanitas,2012),I.L.Caragialeşicaligrafiaplăcerii(Humanitas,2012)şiCarteacadestin

(convorbiricuDanielCristea-Enache,Humanitas,2013).

Pecopertă:LeonardodaVinci,Capdeînger(studiu)

©Humanitas,2013(ediţiaprint)

©Humanitas,2013(ediţiadigitală)

ISBN:978-973-50-4281-3(epub)

EDITURAHUMANITAS

PiaţaPreseiLibere1,013701Bucureşti,România

tel.021/4088350,fax021/4088351

Comenzionline:www.libhumanitas.ro Comenziprine-mail:vanzari@libhumanitas.ro

Comenzitelefonice:0372.743.382;0723.684.194

Plecăciunesubiectului

Demiccopilamavutunrespectşiocuriozitatenesăţiosadmirativăpentrubătrâneţeşifeminitate.Un

respectdublat,înconsecinţă,despaimaînfaţavirilităţiianimalicexprimate,plusfobialaautoritate,

disciplină cazonă, control autarhic. Mă îngrozesc vânătoarea, dresura, circul, certurile domestice, înjurăturile,spiritul gregar şi vulgaritatea suborice formă.Amavutdestulă parte de taţi de ocazie (mârlani, bătăuşi, fustangii), amlocuit într-uncolţ de mahala unde târnuitul de păr prinogradă şi călcarea-npicioareanevestelorpentruociorbănuîndeajunsdefierbinteeraudeopotrivăblazonde

masculinitateşibanalădistracţiepentruguralumiişiochiistrăzii.Iardacămi-arămasdelabiatamaică-

meaovorbăsfântăpeviaţă(înafarăde„trebuiecuoricepreţsăînveţicarte,casăscapidiniadulăsta“) apoiafostîndemnuleiînfaţaunorastfeldescene:„Tusănufaciaşacevacâtezileveiavea.Să-ţi respecţinevastacapeDumnezeu.“ Însfârşit,crescutmulţianiîncasabunicilormaterni,odatăcughinionulde-anufifostlăsatînvoiela toate„inocentele“viciialecopilărieibăieţeşti(miuţe,cafteli,chiul,matoleală,furăciuni,concursuride scuipat,săritgarduriş.a.m.d.),amavutnoroculuneieducaţiipufoase,alunuimediuocrotitor,anestezic, levitant,cuşerbeturi,plăcinte,romanţe,derdeluşîncurte,cornuleţe,clătite,basmelagurasobei,o păpuşoaiepecareoconsideramsoramea„Carmen“,pluscoteţedegăinişiogari,cozonacidinnisip,dar şio„tantiMarica“venitădinMiercureaCiuc,adevăratăzânăadeliciilorculinare. Pe scurt, mai totul m-a ferit de capcanele falsei bărbăţii rău-făcătoare şi m-a livrat admiraţiei nelimitatefaţădefeminitate.Laşcoalăşipestradanoastrăeramconfidentulfetelor,întimpcecolegii

meiintrauclandestinlaAreneleLibertăţiisăvadăcutarefilm„interzissub16ani“(osingurădatăm-am

lăsatcăratlaCiociara,cuunamestecdesilăşiexasperare).Într-aşaptea,cânduneicolegei-avenit ciclultocmaipeterenuldevolei,toatefeteleauîmpietrit,băieţiiosfecliseră,numaieu,cavalerneînzăuat şifărăprihană,i-amînfăşuratCamelieiB.propria-micămaşăîmprejurulcoapselor,dupăcareamdus-o înfriguratlacabinetulmedical.(Asta,spreindignataholbareadoamneidoctor,carefireştecămăbănuia decineştieceprematurvinovatedonjuanisme.)

Când,înanii’70,amînceputsăscriuîndesatcriticăliterară,ampornitunlanţeseistictocmaicu

„liricafeminină“(IleanaMălăncioiu,AngelaMarinescu,AnaBlandiana,GreteTartler,DanielaCrăsnaru, DoinaUricariu,VictoriaAnaTăuşan),sintagmăînacăreijusteţe,infinitargumentabilă(şidiscutabilă, desigur),crednesmintitşiastăzi.Înfine,cândamfostsomatdeunziaristsăspuncaremi-eromanul preferatdinliteraturalumii,bruscamuitatdevechile-mipalpităriadolescentinelaDostoievski,Tolstoi, Hesse,Balzac,Dickens,JackLondon,optând(ostentativ?)pentruMargueriteYourcenar,Memoriilelui Hadrian. Mărog,exempleînacelaşisensaşaveacuzecile,delafaptulcă,invariabil,măînţeleginfinitmai bine cufemeile, fie octogenare, fie nubile, indiferentcă-i vorba de magazine, ghişee, piaţă, spital, instituţii de orice natură, până la suita de bune voinţe feminine care m-aucălăuziteditorial, de la MagdalenaBedrosianlaLidiaBodea.

Apropodevenerareafeminităţii,celmaisemnificativmoments-apetrecutîn2006.Elaşifostpuntea

cătrecarteadefaţă. Iniţial,GrigoreArsene,directorulEdituriiCurteaVeche,mi-aspuscă-ivorbadeunproiecteditorial european,menitsăcuprindăvreozece,douăzecideţări.Fiecareantologatortrebuiasăofereîntr-ocarte imagineacâtmaiadecvatăşiatrăgătoareaceeaceconsideraelcăarconstituiesenţanaţieisale.Nu contează că ulterior proiectul a căzut, vorba e că, după ce m-amfrământato mulţime, amalcătuit

antologiaDelacoroanaregalălaCerculPolar,apărutălaCurteaVecheîn2007.Laînceput,amvrutsă

extragpasajedespresufletulromânescdinoperaluiEminescuşiCaragiale.Apoisă-icompletezcu Cioran–Eliade–Noica,darşicuIorga,Motru,Blaga,NaeIonescu.Mis-apărutpreasofisticatpentruo simplă„cartedevizită“şim-amîntrebatdecenurâsul,comiculambiguu,hazulnostrudenecaz,cu istoriileluiPăcalăşipoveştilecuproştişileneşialeluiIonCreangă?Sauspecificuldraculuiromânesc, cuaghiuţii decarnaval vărsaţi înturbincalui Ivan,unfals,pitorescdemonism,radical deosebitde diaboliculcatolic,gotic,protestant,adicăîmbibatdelehamitea,apetitultranzacţional,ludiculorientalşi mucalitanoastrăinconştienţă.Sau,înfine,oantologieperaportulautohtonie/alogenie:noidespreceilalţi (ruşi,englezi,francezi,unguri,nemţi,americaniş.a.),ceilalţidesprenoi. Dupăcaremis-aexfoliatstrălucitorînminteimagineamemorialisticiifeminineşiamstrigatevrika. Astaaveamsăfac:osuitădeimaginialeRomânieiprinoglindasplendorii,suferinţeişiexemplarităţii feminine ipostaziate confesiv. Amfostşi suntunfanatic al memorialisticii, pledând constantpentru absorbireaei(nudoaraliteraturiiepistolare)înorganismulliterar.Recitescperiodic,şicuaceeaşi

savoare, însemnările lui Argetoianu, jurnalele şi memoriile lui Eliade, corespondenţa lui Caragiale, Cioran,Kogălniceanu,Odobescu,Ghica–Alecsandri,I.D.Sîrbu,evocărileluiIonIoanid,N.Steinhardt, Gh. Jurgea-Negrileşti, RaduMărculescu… Însă marea febleţe, marile emoţii, ceasurile de delectare absolutămi-aufostprilejuiteinvariabildeacestedoamneextraordinare,reginesauţărănci,studentesau profesoare,fiice,soţii,mameşivăduve,amantedealcovprinciar,deportatedouăzecideaniînSiberia sauBărăgan,deţinuteînînchisorilecomuniste,doamnedeonoarealereginelorRomâniei,orispirite academiceperfectsincroneOccidentului,dialogânddelaegallaegalcusomităţidemarecalibru. Amcuprins,aşadar,înantologiacupricinafragmentedintreitipuridescrierimemorialisticefeminine:

tipulcastelan(ReginaMaria,MarthaBibescu,MariaCantacuzino-Enescu,),celţărănesc(AniţaNandriş-

Cudla,ElisabetaRizea)şicelerudit(AliceVoinescu,JeniActerian). Acelaşitriptic–castelul,biblioteca,puşcăria–l-ampăstratpentruacestvolumdeglosecarenusevor decâtosuitădeplecăciuniînfaţaunorfeminităţidemaimulteoripilduitoare.Adicăintensiradiante, spereu,încuprinsulneisprăvirii,nemernicieişinetrebnicieipostmoderne. Feminitatea încoronată, nobleţea superb, infantil sauparşiv alintată, cucapricii şocante, meandre imprevizibile,cochetăriiinofensive,hedonismexploziv,impulsuricontradictorii,adeseoridecisivela vârfulpoliticiinaţionale.Sensibilitate,senzualitate,instinctşieducaţie,deghizament,artadisimulării, one-womanshowcuefecteinvariabilseducătoare. Feminitateaultragiată,acăreinaturală,inocentăvulnerabilitatesevedecălcatăîncopiteleuneiistorii bestiale, trecând umilitor dinavuţie, adică dinconfortul domestic al gospodăriei ţărăneşti, saudin efervescenţa saloanelor culturale, în animalitatea carcerei, mizeria interogatoriilor şi duhorile dormitoarelorcolective. Şifeminitateaspirituală,iniţialetic,apoiafectivşicivicarhitecturatăconformopreliştilor,cruzimilor, aberaţiilorşimalformărilorspecificeuneiistoriiîncareomuldevenisedoarocifrăînstatisticileororii. Amjubilat,m-amînfioratşim-amvindecat,cumândrieşisuspin,scriindacestepagini. Într-oRomânie(şi-olume)aderiziunii,mârlănieişipustiitoruluirelativismpostmodern,iatăcăavem

cuineplecafrunţile,cuminteşirecunoscător,cubuna-cuviinţădatoratăcelorcarenepotfi(artrebuisă nefie)oricândmodeledeviaţă–desuferinţă,triumf,durere,extazurişimoarte–,însăpecareleignorăm cupăgubitoareinconştienţă. Personal,nuaşfivrutsăscriunimicaltcevadecâtoantologiecomentată.Nudoarfiindcăsuntun maniacaldecupajului,unnesăţiosalcitatului.Cipentrucătoatemărturiileprefirateaicisesusţinperfect înpropria-leautonomie,sfidând–suav,subtilsaueroic–oricecomentariu,oriceglosare,fieînordine estetică,fie,maiales,înordinemorală.Darcumlegiuiriledreptuluideautorsuntînaşafelfăcuteîncât orice elanantologator e descurajatferoce dinstart, a trebuitsă-mi extind parazitar digresiunile, în speranţacă,oricum,citateledeţinîntâietateaşiforţacaptatorie.

Defiecaredată,fărăexcepţie,terminânduncapitolsaualtul,m-arevoltatcudurereaproapecarnală absenţamarilortranspunericinematograficededicateacestorexistenţeexemplare.Sănumisespunăcă existămaimultefilmuleţedocumentaredespreReginaMaria(personajprezentşilaexperimentultvR Mariromâni),pentrucăoriceţarăcare-şirespectăistoria,rangulşisimbolurilenaţionalearfiînrămat fireaşibiografiafabuloaseiMissyînfilmecelpuţinechivalentecelorcuSissy.Darcineşicândseva încumetalafilmulvieţiiAniţeiNandriş?Nuestrigătorlacercănuavemunfilmcopleşitortocmai despredestinulcareacompusaceastăcartedesprecareMonicaLovinescuspuneacă,odatăapărută, „orice complex de inferioritate a noastră ca neamar trebui să dispară“? Dar despre singurătăţile schingiuitoaredincelularulLeneiConstante?DardesprehărţuireaAdrianeiGeorgescu?Darumilinţele trăitedeardentfragila,minunataAliceVoinescuîndomiciliulforţat,undeajunsesesăjubilezelacâte-o găină,treiouăşidoicartofiprimiţidebogdaprostedelaoţărancă?Dacănufilmeartistice,măcar docudramecinstite,zdravene,magnetizante,făcutelaşcoalaBBC.Nisetotplângetinerimeadeabsenţa marilormodeleuman-ziditoare,învremeceelesunt,incredibildemulte,laîndemânanoastră,maibine zis:aorbiriinoastre.

Nuvreau,repet,săseciteascănimicaltcevadinaceastăcartedecâtcitatele.Elesinguresuntpreade

ajunscasăsevadă,cumspuneamcândva:cemultamavut,cenimicne-arămas.

DCM

Trăindregalfrumuseţea,

plăcereaşidăruireadesine

ReginaMaria,

fiinţasuperlativuluiabsolut

Pânăîn1991,cândPovesteavieţii meleapăreaîndouăvolumelaEdituraEminescu(traducerea MărgăriteiMiller-Verghi,ediţiedeIoanaCracă),nucitisemnimicdeReginaMariaşinicinucredeamcă merităredescoperitcevadintr-o„literatură“pecare-opresupuneamcelmultegalălumiirevolutedin Peleşul păstoritartistico-ezoteric de CarmenSylva. De atunci şi până azi, amrecititşi pritocitde nenumărateori,literalmenteînextaz,toatecelenouăvolumeapărutepânăacum(înprincipal,graţie devotamentuluiGeorgeteiDimisianu,laEdituraAlbatros,apoiHistoria,Cognitia,Polirom)deÎnsemnări zilnicealeacesteifăpturideunică,supremă,covârşitoaresplendoaredinistoriaromânilor.De-alungul multelornote,recenziişiarticoleocazionalecredcăamepuizattoatăgamaatributelorentuziastemenite săfixezecâtmaiadecvatfervorile,strălucirile,senzoriumulfabulos,portretisticasavuroasă,verdictele social-politice,esteticeşidementalitateetnospiritualăcecaracterizeazăacesteÎnsemnări. Ştiu că ne aflămabia pe la jumătatea ediţiei. Ştiu că traducerea (Valentina Costache şi Sanda Racoviceanulaprimulvolum,SandaIleanaRacoviceanulaurmătoareleopt)esusceptibilădemulte îmbunătăţiri.Credcăprefeţeleşinoteledr.VasileArimiaşi,îngeneral,îngrijireaediţieimeritauo atenţie ştiinţifică sporită, ba chiar amauzit înrândul istoricilor nemulţumiri faţă de corectitudinea (integralitateaşifidelitatea)transcrieriitextelor.Înfine,ştiucăunghiulmeuefervescentdeabordare– orientatexclusivpsihologic,captivatdepitoresculpersoaneişiaproapedelocinteresatdeanvergura istoricăşipoliticăaacesteia–poatederanja,agasaorichiarscandaliza. Dar nu-mi pasă. Sunt dispus să-mi asum cu semeţie „gasconă“ orice risc. Este aşa de mare, inexplicabilăşinedreaptăignorareaÎnsemnărilorzilnicealeRegineiMariaîncuprinsulmemorialisticii (diaristicii)noastre,încâtseimpuneinstinctivacceptatoriceefort,câtdemic,decalibrareşiamorsare exegeticăalorîntruojustă,eficientăşidefinitivăsituarelavârfulierarhiei.Încemăpriveşte,nule găsescegaldecâtîndevastatorulConstantinArgetoianucusuitaluiultrasuculentădeÎnsemnărizilnice. Deundeaceastăignorare,indiferenţă,neglijare,minimalizare?Dinobroculinstalatcalede-ojumătate de veac de comunismpeste totce ţine de Casa Regală a României? Dinpersistenţa prejudecăţilor interbelice,undecarlismul,antonescianismul,legionarismul,filogermanismul,ţărănismulşibolşevismul jucau, fiecare cu temeiuri proprii, mai mult sau mai puţin împotriva Mariei? Din, pur şi simplu, considerente tehnice, obiective, precum necircularea ediţiilor, nevehicularea numelui, netraducerea monografiilor occidentale, valorificarea trudnică şi deci înceată a manuscriselor din arhive? Din prejudecăţitipicmisogine,caredecreteazăcaspecificefrivolitatea,subiectivitateaglamoros-cancanieră şisimplaretoricăaseducţieiînliteraturadeacestgen?Dinforţauluitoareabârfelor(uriaşmediatizateîn epocăşisadicoritâmpeşteperpetuatede-alunguldeceniilor)carefăceaudinMariaoamantăînserie,o ruso-britanicăfrancofilă,însetatădeputereaabsolutăş.a.m.d.? Probabilcătoatelaunloc. Cert,dinpăcate,efaptulcă,aşacumammaispus,nuavempentruMissynimicdinceeaces-afăcut–

ştiinţificşi,maiales,artistic–pentruSissy 1 .Şicăaceastăfeminitatedesăvârşitărămânenemeritatde departedemarelepublic.Unpublicaflatmereuîncăutaredemodeleidealeşifiinţeexemplare,darţinut, fiedeliberat,fieinconştient,într-onevinovată,darsigurpăgubitoare,ignoranţă.

1.Cf.GuyGauthier,Missy,reginaRomâniei,trad.AndreeaPopescu,Humanitas,Bucureşti,2006,p.69:„Dacăcitimmemoriileviitoarei

regineaRomânieisuntemfrapaţideasemănareadesentimentedintreeaşiElisabetadeBavariadupăceaceastas-acăsătoritcuFranz-

JosephdeAustria.“IarcuocaziaviziteiluiFranz-JosephlaBucureşti,înseptembrie1896,GuyGauthieradaugă:„Mariaareopasiunepentru

acestunchicarearfipututfisocrulei[…].Uneoribătrânulmonarhtaceşiopriveştepeaceastăprinţesătânărăşifrumoasăcarevorbeştecu înflăcăraredeperformanţelesaleecvestre.Dacăînchideoclipăochii,elorevedepeElisabeta,peSissialui,laaceeaşivârstă,înurmăcu

patruzecideani.Aceeaşiimpetuozitate,aceeaşipasiune,acelaşiegocentrism…“(p.87).

Înaintedea-iîncercaocaracterizare,s-olăsăms-ofacăsingură,căcisecunoaşteperfect,setrăieşte

cusfântăvoluptate,seconsumăfreneticşisedescriecupreciziedeceaselveţian.

„Îmiplacesăajut,săiubescşisăfiuiubită“

Unvasvechiplasatlaloculpotrivitînfaţauneitufedefloriîmipoatecreaoplăceremaimare

decâtunpalat,dacăvasulareformapotrivităşiflorileculoareacaretrebuie.Atuncicândorganizez

ceva,amviziuneatotalăalucruluiîncădelaînceput:forma,culoarea,chiarumbrapecareoaruncă

şivariateleefectepecarele-arputeaproduceladiferiteleorealezilei.Frumosuldinfiecareformă

estepentrumineoplăcerefizicăşi,înacelaşitimp,îmiumplesufletulcuosatisfacţiepecareo

egaleazădoarmuzicaperfectăcarevibreazăînmine.“ 2

2Sau:„Nupottrăilângălucruriurâte.Existăuncurentmodernpecarenu-lpoturma.Sepicteazăacumceamaiurâtăfemeie,ceamaiurâtă

casă,celmaiurâtcopil,peisajulcelmaipuţinatractiv.Portretelesuntcoloratecenuşiu,cunasuriroşiişiochiîmpăienjeniţi,desenulesteignorat, florilesuntpetedeculoarearuncateprinmişcareapensulei[…].Nupoţidecâtsătesimţiindispus,dezgustat,dezamăgit,trist,întrebându-te

dacălumeaastaeîntr-adevăratâtdeurâtă,iarnaturaumanăatâtdemonstruoasă“(eramînaprilie1921).

„Amofiredecopil,preapuţindeintellectuelle.Suntnumaiinstinct,toatămuncameaestespontană,

nuamtimpsăfaccombinaţii,atacurilemelesuntîntotdeaunadirecte,nepregătite,amoflexibilitate

naturalăaminţii,cântăresclucrurilerapid,înţeleglumearepede,amunprofundmoddeaînţelegepe

fiecareomcucareamde-aface.Laaceastasepoateadăugadorinţafemininădeaplăceaşioinimă

bună,ceeacemăfaceirezistibilă.Îmilipseştecompletconvenţionalismul,nuamtrăitniciodatădans

lemonde,încâtnufacpoliteţegratuită.Întotdeauna,întoateocaziile,sunteuînsămi:fărăpretenţii,

fărăafectare,fărăsubterfugii,şiasta,îngeneral,m-aajutat,num-adezavantajat.Adevărulestecă

suntunclassable.

„Dinfericire,naturaleţeameapermanentămăajutăsătrecprintoateîncercările.Aceldejunafost

însăunrealtestpentrucalităţilemelesocialeşieun-amfostniciodatăFemmeduMonde,eusuntprea

multunCopilalNaturii.“

„AmvenitacasăpentruoclipăşiapoiamplecatlaşedinţadelaAcademie,undeamfostadmisăca

singurafemeieprintrebărbaţifoartebătrâni.Şiaceastaestesocotităoimensăonoare,deşieuo

realizezmaipuţin.Suntinteligentă,darnusuntcâtuşidepuţinointelectuală,aşacumsefacemare

cazdetalentelemeleetc.“

„Pedreptcuvânt,eum-amnăscutcalider,castăpân,darpentrucăm-amnăscutfemeienupotsta

decâtînspatelelucrurilor,cutoatecăsimtatâtaforţăînmine.“

„Aşvreasăfiurege.Simtcămi-aşstrângeoameniilaolaltăcuoenergieaprigă.Estenevoiede

mânaunuistăpân.Încazuriextremeestenevoiedemijloaceextreme.“

„Eupottransformachiaroamenivanitoşiînsclaviimeisupuşi,acţionândcuinteligenţăasupralor

înaşafelcaslăbiciunealorsăsetransformeîncevabun.Înprivinţaoamenilor,deseorisimtcăsunt

călarepeuncalnărăvaşşidoartactulşiinstinctulevităeşecul.“

„DrumuriledintreBraşovşiFăgăraş[…].Esteexactgenuldepeisajpecareîlador,cudealuri

întinse,cupădurinesfârşiteşipajiştiverziidilice,plinecuflori…“

„Take(Ionescu,n.n.)m-aasiguratcătoatepoveştiledespreideileluirepublicanesuntabsurdităţi

[…].Amavutodiscuţielungăcuel,cadelabărbatlabărbat(s.n.),afostplăcutşisincer.“

„Liberăşineconvenţionalăcumsunt,odisciplinăcuadevăratdefierstrăbatetotcefac.“

„Amopreamareuşurinţădeexprimare.Unfeldetorent,carenedumereşteşi-icopleşeştepealţii. Inima mea este întotdeauna bună, dar metoda mea este adesea lipsită de răbdare şi puţin cam ofensatoare.Suntunvântpreaputernic,sănătos,viguros,daruneleplantenutrebuiesăfiesupuse atâtdeintensluipentrucălefacesăseveştejească,ledistrugecreştereaînlocdealescoate capeteledinpăienjeniş,aşacummi-arfacemie.“

„[…]darpentrucăeuamfostpreaiubită,preaalintată,viaţameaestepreaîmplinită.Suntun

maredăruitorşiunmareprimitor.“

„Daruldeamăîmbătadefrumuseţe

înîntregşiînamănunt

m-aînsoţitde-alungulvieţii“

AmcitatpânăacumexclusivdinÎnsemnări.DarşiPovesteavieţiimeleedoldoradeautocaracterizări

percutante.Iatănumaicâteva:

„FiebinecuvântatşiiarăşibinecuvântatdarulhărăzitmiedeDumnezeu,deaputeasămăînfiorde

bucurieînfiecarestropdesânge,îninimă,însufletşiîntoatesimţurilemele;deaputeasimţi,slăvi,

tresăridefericireşimulţumire!“

Maitârziu,trăindîntr-oţarălatină,amînvăţatsămailascevadinaceaînţepenireexterioară,

adesearăuînţeleasăşisocotităpoatedrepttrufie,bauneoridreptlipsădeinimă,şicaredealtminteri

sepotriveaatâtdepuţincufelulmeunestăvilitşisloboddeapriviviaţa.Dinfiresuntnebănuitoare,

gatasămăîncredînalţii,mălasdusădeîndemnuri,iarnudepresupusurişirostescuşorceeace

simt.Niciodatănuîncercsăfiuşireată,iscusităsauchibzuităfaţădealţii.N-amnicioapărare

împotrivaviclenieişiniciodatănumiseparefirescsăcredcăcinevaîncearcăsămăînşelesausămă

păcălească.Rostindeuînsămi,verdeînfaţă,totcegândesc,chiarcândeprimejdioss-ofaci,nu-mi

trecepringândcăalţiiîşipunminteacutotdinadinsulsăînşelesausămintă.Laurmaurmei,am

răzbitprinviaţăfărămultăpagubă,cutoatăînnăscutameanechibzuinţă.Aufost,bineînţeles,ceasuri

cânduniiautrasfolosdintr-însa,cutoateacesteadeclarsusşitarecă,ladreptvorbind,adevărata

bunăchibzuinţăstăînvorbacinstităşilaaceastăcredinţărămân.“

„Ascunsă,darstăruitoare,milaalcătuieşteceamaiadâncălaturăaeuluimeu.Totdeaunami-afost

datsăvădlaturadureroasăînomulcarecadeînridicolsaumânie,laturatragicăînomultârâtde

păcatşilaturatristăînomulînrăit.“

Înfine,iatăcitatulcapital,totdinPovesteavieţiimele,dinsprecarecredcăsecuvineînceputăorice

lecturăaacesteipersonalităţifascinante:

„Ştiubinecăesteîntrenoiodiferenţăderasă:suntanglo-saxonă,iarvoisunteţilatini.Suntdin fireîncrezătoare.Credînbine,înDumnezeu,îndreptate,îndragosteşimilă.Voisunteţisceptici, cinici,lavoinimicnuesfânt,văbateţijocdetoate,pestetotvedeţiurâciuneşitrădare,nucredeţi într-oinimăcurată.Voivedeţilaturaneagrăşiîntunecatăaoricăruilucru,pecândeuovădpecea luminoasă.Eucredînidealuri,încredinţă,încinste,înbunăvoinţă.Nusuntmereuîncăutarealupilor cublanădemiei,alecărorcuvintesunttoateminciuni.Darşiunlatin,şioanglo-saxonăs-arputea înţelegedacăn-arfifăţărnicieşiînşelăciune,dacăn-arfiodorinţăascunsăşivicleanădeamă prindeînmreajă,deamăgăsivinovatăşiastfeldeacăpătapenedreptputereasupramea.Amvenitîn Româniacaunviteaztânărşivesel,gatasăintruînrândurilevoastre,sămăînchinlasteagulvostru, săpăşescneînfrântăalături devoi,cuuncântecpebuze,bucuroasădeoricegreutate,deorice străduinţă,poatepreaîndrăzneaţăşineascultătoare,daravoastrăcuinimaşisufletul.Darnumăpot prindeînluptăcuvicleşugulvostru,nicicuşireteniileşicapcanelevoastre.Suntursităsăfiumereu învinsă, dacă armele voastre sunt bănuiala şi înşelăciunea. Dar a cui e ruşinea? Amea sau a voastră?“

Un„copilalnaturii“

cuzestregeneticăimperială,ţinutădecavalerie

şitemperamentdeamazoană

NepoatăaregineiVictoria(„BunicaRegină“)şiaţaruluiAlexandruII(„BuniculÎmpărat“),fiicalui AlfreddeEdinburgh,contedeKentşi Ulster,şi aMariei Alexandrovna,fiinţaMariei alchimizează perfectdatele tradiţionale ale celor două tipuri etno-psihologice. De la spiritul britanic, echilibrul, pragmatismul, pasiunea organizării sociale, excentricitatea, propensiunea civilizatorie. Iar dinspre sufletulslav–„oculturăînacelaşitimpsălbaticăşirafinată“–dobândeşte„atracţiaegalăpentrulumină

şiceaţă,pentruviolenţacontrastelorşipentrunuanţelecalde“,plus„violenţaspecificăRomanovilor“. 3 „Euîicunoscpedragiimeienglezi–îiscrieeaprinţuluiNicolae,caretocmaifuseseadmissăfacăun

stagiumilitar,înaprilie1924,pevasulBembow.Eisuntmaipuţinplinideviaţădecâtlatinii,maipuţin

străluciţi,parmaipuţininteligenţi,darvezicăţaraloresteînfrunteatuturor.Eiaucreat-ocudisciplina

lor,cucredinţalorîndatorie,înDumnezeu,înonoare.Fiecareesteuncaractercarepoatesăfiedesine

stătător,darcarefacetotceeacetrebuiepentruonoareaAngliei.“IarlaEsher,înlunamaiaaceluiaşian,

notează:„Nimic,cuexcepţiaMaltei,număfaceatâtdefericită,fericitătotal,fiecarepicăturădinsângele

meufiindinundatădebucurie,cuaceldorîmplinitpecarefiecarecreaturănăscutăînAngliaopoartăîn

sufletpentruţaranatală.“

3.GuyGauthier,op.cit.,p.14.

Mariaesteimagineatotalăaentuziasmuluiconstructiv,cutrăirinăvalniceşiplenare,cuunaltruism

neştirbitşioextraordinarăcapacitatededăruire.Insubordonabilăşiimprevizibilă.Dominatoareprin

gingăşie,tenacitateşiamenitate,concesivădoarocazional,dariutecomprehensivăoricândevorbade

interesuldestatşideesenţaregalităţiicaarbitrunaţional(„Coroanaestesingurullucrustabildinţară“).

Sinceradmirativăcândseaflăînainteauneipersonalităţicharismatice,aforţeielasticeşiacaracterului

integru,inflexibil.

Adorăcaii 4 ,milităria 5 ,darşiautomobilismul(„noulmeuLincolnesterealmenteominune.Suspensia echiarmaibunăcalaRolls“).Deopotrivăsincerăîncredinţe,convingerişichallenge,exaltănatura, libertatea,francheţeaşiimplicareageneroasă.NutreştereveriaNordului,darsetopeştedeplăcereîn Sud,laMalta,înGrecia,ItaliaşimaialeslaBalcic(„paradisulpictorilor“:„toatăviaţami-amdoritun astfeldeloc“),caredevine,infinitmaimultdecâtPeleşulşiCotrocenii,„sfântulsălaş“alsingurătăţilor şireveriilorsale.

4.M-amamuzatsănoteznumelecailorintraţipegazonulÎnsemnărilor,iubiţiaproapematern,saufrăţeşte,dacămiseîngăduieexpresia:Grui

Sânger,Ardeal,Jumbo,Oituz,Ex,Cargil,BlueSky,Skitty,Virtus,Kiralif,ScopaFlow,Austral,Coconaş,Filfizon,Berohan,Jay,Sharatz,Mr.

Joe,Benjemma,HappyHaste,Gwalia,Runi,Radoteur,Patriot,Gordon,Rubin,Hobbs,Cerchez.Lacâininuamfostlafeldeatent,dartoti-am

însemnatpeCrivaia,Baicu,Ilderim,Igor,Spuma,Jamyal,Ariol,Faina,Bucur,Fiona,Stanca,Rock,Ciuculache.

5.„Trebuiesărecunoaştemcărareoriunsuveran,sauunviitorsuveran,vaaveaoafecţiuneatâtdesincerăpentrusoldaţiiţăriisalecaMaria“

(GuyGauthier,op.cit.,p.79).„Niciodatănum-amsimţitstrăinăprintresoldaţi[…].Cummaistrigaucugurilelargdeschise,arătândşiruride

dinţialbişiputernici,şicumlemaistrăluceauochii!“.„ÎndosulpalatuluinostrudelaCotrocenieraunmarecâmpdeexerciţii[…]niciodatănu lipseamcândmanevraregimentulmeu[…].Simţeamatunciunfeldebeţieameţitoare,careegreudelămuritcelorcen-ausimţit-o.Treceade lasoldaţilamineoscânteiedeadâncăînţelegereşisimpatie,caunfeldeelectricitatedecarenedamseamaşiunii,şialţiicuunfeldeascuţită înţelegere:eraviaţă,eranădejde,eraolumeîntreagădeputernicăîncredereînviitor[…].Eialcătuiauoînchegaredeputeripecaremă puteambizui.Eraucredincioşi,plinideînchinareşidevotament“.„Cândmăuitînapoilaplăcereacucaregoneamcălareînfrunteauneicetede ofiţeri,repezindu-ipesteponoare,totdeaunaceadintâi,insuflândtuturorînflăcărareaceosimţeamşiaprinzândîntr-înşiiaprigabucurieavieţii caremădeosebea,pricepcătrebuiesăfiatrasasuprameanenumăratecritici.“AmcitatdinPovesteavieţiimele.DinÎnsemnări,elocventă

înacestsensestevizitalaŞcoalaMilitarădeCadeţidelaWestPoint,înBuffalo,25octombrie1926,cu„splendidaarmatădetineriprin

rândurilecăroraamtrecut,ceamaifrumoasăalcătuiredetineri,bineinstruiţi,fercheşi,ordonaţicumnusepotvedeaînaltăţară“.Înfine,Guy

Gauthier(op.cit.,p.335)neaminteştecălafuneraliilenaţionalealeMariei,pe24iulie1938,„corpulreginei,peunafetdetun,atraversat

Bucureştiulîmpodobitînmov,culoarealeasădedefunctăînloculnegrului.Înspatelesicriului,calulsău,înalecăruiscăriseaflaucizmele

întoarse.Funeraliidesoldat.“

Eufeericşisolar,Mariaarecuadevăratcultuldevotamentului,al„abnegaţieişidatoriei“,deundeşi

patimacarităţii.Eoripilatădesărăcie,mizerie,dizarmonie,inechitate,aşacăeîncântatăoricândpoate

împărţi(orice,oricui:dulciuri,bani,ţigări,desene,bijuterii,bibelouri,miciatenţiideCrăciunşide

Paşte,copiilor,ţăranilor,soldaţilor,supuşilor,rudelor,anturajuluiartisticsaudomestic,doamnelorde

companiesaupâlcurilordeţigani). 6

6.„Cantităţiînsemnatedelaptecondensat,cafea,zahăr,biscuiţi,gemuri,fructeuscate,cizme,cămăşi,lenjerie,hainedecopii,valuridemetraje

–esteminunatsălepoţiîmpărţi.“EraulucrurioferitededepozitedinAngliaşiFranţa,umplânduneorimaimultevagoanedetren.Ba,odată,

reginaesteîncântatădeofertaunuinegustoramerican,care-idăruieştedinstocpentrubieţiiromânaşideacasănumaipuţinde…400.000de

costume!„Lavremeaceaiului,toţicopiiideţăranim-auînconjuratpeterasaundestăteamşii-amhrănitcubiscuiţidintr-unsacenormpecare-

lportîntotdeaunacumineînmaşină.“Etc.

Nusuportă„coroaneledefloriartificialesaudemetalîngrozitoare“.Atâtedeobsedatădefrumuseţe

(„FrumuseţeaşiNaturasuntcusiguranţăvindecătoarelesufletului“),dearmoniafizicăşisufletească,

încât,chiarcândfacepomenipe„aleeasăracilor“,nuomitesănotezeurâţeniafemeilor,cufizionomiile

cagreşitedeunmeşterolarnepriceput.Iarimagineagrăsimiioînfioară,cândnuorăzvrăteştede-a

binelea,şiopuncteazăfărăcruţarelainsectar:„grăsanaPaulinaOteteleşeanu“,„grasulPorcu“,„bătrânul

grăsanMoşoiu“,„grăsanulTrancu-Iaşi“,„contelebucovineanVâlcescucusoţiasaobeză“,„dragulgrăsan

bătrânBerthelot,proaspătvopsitşiradios“ş.a.Inclusivpepropria-ifiică,Mignon,oricâtîşiadoră

Maria copiii, nuezită s-o taxeze frecventînÎnsemnări: „grăsana“, „indiferenţa ei faţă de aspectul personalestedeneiertat“,„dinnefericirenuesteunscriitorbun,nuareniciunfeldetalent,scrisorileei

suntcaniştescrisoridecopil“. 7

7.„Măîngrozesclagândulcăopierd“,exclamăreginalanuntaluiMignon:„Cuadevărat,eanefaceviaţafericită.Estecalmă,bunăşi

generoasă,uşorneglijentă,uneorimaidegrabăunbăieţoi,dardeofoartebunăcalitate.NuarenimicdinfrumuseţeaLisabetei,darareofaţă

dulcedeînger.“

Econştientăcăare„unmagnetismnatural“şi„unînnăscutsimţalumorului“,că-i„amalăturivrăjiţide conversaţiamea“peoameniprecumClemenceau,Churchillşialţiideacelaşicalibru.Picteazăcuplăcere şipricepere,îiplacenormtrandafirii,crinii,irişii(grădinilesaledinBalcicstaupânăastăzimărturie), darşijadurile,darşimânăstirileHurezi,Dintr-unLemn,oriculeledelaMăldăreşti. Detestă ipocrizia, artificialitatea, masochismul, gândirea negativă, conivenţele, constrângerile fariseice,canoanelesalonarde,lehamiteamizantropă.Iarcândevorbadeunbalcostumat,fireştecăse deghizeazăînCarmen,„avândunsuperbşalspaniolroşubrodatşiofrumoasămantieneagră.Mi-ampus ogaroafăroşielaureche,amaranjatunenormpiepteneînaltpestecareamprinsmantia,mi-amfardat buzeleşivopsitsprâncenelecasăarătcâtmaiprovocatoare,cumarspunefranceziiàmonavantage“.

Uvertura1812aluiCeaikovskiestepentruMaria„unadincelemaisuperbelucrăriscrisevreodată“.

Preferăartagoticăşibizantină,darlaVaticanse„îndrăgosteştedeapartamentulBorgia,stilulRenaştere,

perfect.Maialescameradinmijloc,cuadmirabilalambrisare,eleganteleplafoane,şemineul,frizelede

marmurăşipardosealafrumoasăcuintarsii“.

Esteprudentă,binevoitorpreventivăcuideeafrancmasoneriei 8 .Deşiextremdereticentă,încădin adolescenţă,faţădeGermania,fidelăprincipiuluinepărtinirii,pecareşil-apropuscaliterădeaur, înţelegecorect(şicompătimeştesincer)soartaacesteiadupărăzboi.Lafeldecorectvaevaluaevoluţia monstruoasăabolşevismului,„guvernulodiosLenin–Troţki“,dupăcenoteazăscrupulosororileproduse întimpulrevoluţiei,decimareafamilieiţarului,nefericitasoartămoscovităatezauruluiRomâniei,precum şidatoriaOccidentuluifaţădeRomâniacabarierăîmpotrivapericoluluirusesc:„Amcerutpublicului britanicsăfiecorectînjudecataluişicâtmaigenerosposibil,pentrucă,ajutândRomâniasătrăiascăşi sădevinăoţarăcuadevăratputernicăşiprosperă,cuatâtpoatecontamaimultpeea,caobarieră puternică,utilăşicivilizatăîmpotrivapericoluluipecareRusiaşidezordineaeioreprezintăpentru întreagaomenire.“

8Veziînsemnareadin21octombrie1924,cuvizitaunui„foarteinteresantdomnînvârstă,prietencusoţiiSpratt,carefacepartedinlojaanglo-

saxonă[…];elcredecăfrancmasoneriaarfiunmodminunatpentrucimentareadiferitelorpărţialeRomânieişiardoricaunuldintreceidoi

fiiainoştrisăintreînea,întrucât,înAnglia,prinţiiofac.RegeleEdward,tatălmeu,unchiulArthuraufostcutoţiifrancmasonişiDavidesteîn

prezent.Francmasoneriaînultimiiani,prinlojafranceză,şi-adobânditunnumeprost,pentrucăadevenitputereapoliticăevreiască,unstatîn

statîncadrulstatelor“.

„Aşvreasăfiurege,exclamăeaînfebruarie1920.Simtcămi-aşstrângeoameniilaolaltăcuoenergie

aprigă.Estenevoiedemânaunuistăpân.Încazuriextreme,estenevoiedemijloaceextreme.“Aproapecă trecusecaonălucăotrăvităvremeatinereienglezoaicesufocatederigoareagermanicăacurţiiluiCarol I,spionatăşiobstaculatădetotfeluldepersonaje„dickensiene“,şistăteausăfieîncoronateRegina, diplomatul efervescent, negociatoarea când arhilucidă, când controlat pasională. Iar Ferdinand, cu ezitările,moliciuneaşi nesiguranţalui,nuputeadecâtsă-i stârneascăMariei impulsurileluptătoare. „Adevărulestecăeufacmuncaunuibărbatşiuneifemeitotodată,iaroameniimătrateazăcaşicumaş aveaoautoritatepecare,defapt,nuoam.Vinlamineminiştri,politicieni,generali,mariindustriaşişi

oamenidinfinanţe,oamenidetoatenaţionalităţileşidetoatecategoriile.Eusuntunfeldeorganexecutiv,

ceeaceNandonueste,acestaesteadevărul“(6aprilie1920).„Celmaigrandiosmomentdintretoatea

fostacelacândeu,ceamaiimportantăfemeiedinlumeamodernă,îngenuncheasemînfaţaregeluisă primesccoroanadinmânalui,dândcuacelmagnificgestdeumilinţăolecţietuturorfemeilor,arătând astfelcă,indiferentdesuperioritate,eletrebuiesărespecteautoritateabărbatului.Onouăconcepţie

asupralucrurilor,carem-afăcutsăzâmbesc“(23octombrie1922).„Esteceade-a35-aaniversarea

căsătorieinoastre[…].De-alungulanilorfurtunoşişicuatâtdemultegreutăţiprincareamtrecut,am

devenitprietenistatornicişidevotaţi,douăcaractereatâtdediferitecareaureuşitsăcreezearmoniedin

ceeacearfipututficutotulaltceva,şicredcăaceastas-adatoratfaptuluicăamândoiavemunputernic

simţaldatoriei,deşidiferitexprimat,şiamândoiavemunsingurideal:ţara.Amândoiamtrăitpentruţară

şipentrucopiiinoştrişiamştiutîntotdeaunasăneînfrânămsuficientpasiunile,casănurănimaceste

douăiubirialevieţiinoastre“(10ianuarie1927). 9

9.„NudragosteeracuFerdinand,cicomplicitate.Oîmpărţirearolurilor“,GuyGauthier,op.cit.,p.108.

Şi,casăterminămîntrombăcapitolulFerdinand:ceteribilă-isecvenţa6februarie1927,cândMaria

îşiajutătestamentarsoţulaflatlaunpasdemoartesălasecâteunmicsuvenirşiiubirilordealtădată!

„Sugerez,treptat,unuldupăaltul,oamenicarevorfiatâtdefericiţidacăliselasăceva.Laînceput

protestează,darîlfacsătreacăpesteastaşiestepejumătateamuzat,pejumătatetimidcândîispunsă

punăpehârtieşilucruripentrudiferiteleluiflirturi:Titi,Julie,Valentine,feteleRobescuşi,fireşte,cea

maiimportantă,bătrânaAristiţa,carel-aiubitcuatâtadevotament,precumşiMaruca.Ne-amamuzat

teribildeasta.Nui-artreceniciodatăprinmintesăfacăacestlucrusingur,darcumineîiplace,iareufac

catotulsăparăoglumăcolosală!“

Ochiibuninuexcludprivireamaliţioasă

Dacădisponibilitatea,sinceritatea,buna-credinţă,generozitateaşidirecteţeacompun,încazulReginei Maria, însuşi inter-mediul privirii asupra oamenilor, lumii şi istoriei, nu e mai puţin adevărat că sagacitateaautoarei,stilulpercutantşicernelurilenecruţătoarefacdeliciulşipicanteriamultorpagini, fraze,caracterizări. AnnadeNoailles„le-afăcutpefiicelemelesăhohotească,fiindîntr-orochiescurtăcareabiaîi acopereagenunchii cânds-aaşezat“.„MadameDissescu,extraordinardeidioată.“„Amprimit-ope foartevulgarasoţieaministruluinostruDjuvaradelaBruxelles.“„Cămărăşescu.Amsocotitîntotdeauna maniereleluidezagreabile,deşiîlapreciezcafiindfoartemuncitorşiunexcelentorganizator,darastăzi mis-apărutuncobecusângeleşicuinimareci.“„AfectataDidinaCantacuzino,întotdeaunagreude suportat,plinădeea,autoritară,enervantă.“„Dupăcină,conversaţiecuMarcelProust,unomuleţmai degrabăoribil,daralecăruicărţisuntextraordinardeenvogue.“„Amprimit-opedoamnaCharles AdolpheCantacuzène,născutăMissir,careastatînstrăinătatedecânds-amăritatcusoţulei,unpoetcam grotesc.“ „Tzigara, vorbitor strălucit şi foarte amuzant, dar amtotdeauna sentimentul că vrea să-l zăpăceascăpecelălaltşisă-lfacăsălasegardajos[…].Luinu-ipreamergecuminecândvreasămă prindăînşuvoiulvorbiriişiinteligenţeisale.“„ElenaVăcărescu,deosebitdeplăcutăşiinteligentă,însă realmentehidoasă,pânăşi ochii-i sunturâţi,cumiopie,şi mici calachinezi.“„DoamnaDissescu, stupidă,repetătotulcaunpapagal.“„Urâta,darplăcutadoamnăPompiliuEliad.“ Sămaivorbim,oare,despreZiziLambrinoşiElenaLupescu?!Ceadintâie,laînceput,„oribila,

meschina femeie care lucrează să-l distrugă pe Carol“, apoi „micuţa viperă“ şi „diavolul acela de femeie“.Ceade-adoua,„mizerabilacupărulroşu“,„femeiaroşcată,needucată,vicioasă“,capătăcu vremeaconturdeconspiraţiepolitică:„Femelaestecondusădeobandăcarevreasărăstoarnelucrurile înRomâniaşi-lfoloseştepeCarolcainstrumentîmpotrivastăriidelucruripaşnice.Oriceesteposibil, câtăvremebolşeviculestefurios!“ BineînţelesînsăcăharulportretisticalMarieinurezidăînataripicăturideaquaforte.Încercândsă desprindemcâtevacrochiuridinsavuroasa-iexpoziţiedefizionomii,sceneşicaractere,mergemrapidla MarthaBibescu,undeprieteniaşirivalitateaconsunăîntr-unchipaparte.„FărăîndoialăcăMarthaesteo companieplăcutăşiîncântătoareşinuareniciunrostsă-icericeeace,dinpunctdevederemoral,nu-ţi poateda.Eaesteinstinctivoambiţioasă,s-anăscutaşa,iarfrumuseţeaşiinteligenţaoajutămult.“Ise adaugăpasiuneapentrufrumosşicreativitateîntotce-oînconjoară,„unrealtalentdeaaranjalucrurile artisticşiplăcutpentruprimiri“,darşi„oanumecupiditate“,„talentuldeagăsiprofitul“,caşielanurile de „snoabă incorijibilă“. Iubeşte natura (Maria fiind sedusă de ce-a reuşitMartha înparcul de la Mogoşoaia),ecinică,lipsitădescrupuleşirăzbunătoarelaoadică,iarMariaacceptăşăgalnicfaptulcă

MarthaîlpoateseducelesnepeFerdinand. 10

10.„25aprilie1924,Nisa.MaiestateaSasedistreazăfoartebine,darstăpreamultcuMartha,dupăaprecieriletuturor.Afosttotuşiunuldin

aceleevenimentecarenupotfievitate.CumarputeaNandosă-irezisteMartheilaParis,ceanumearputeaaveaelîmpotrivafarmeculuieişi a feluluiîncare cunoaşte ea Parisul,maiales că Nandoîntotdeauna aşteaptă să fie condus […]. Fireşte că suntochipizmaşicare îi urmăresc…“

Surprinzătordeasprăaparefiguramamei,„atâtdesingură“,cuviaţaruinată,eacare„aurâttotdeauna Anglia.Rusiaadispărut,Germaniaafostînfrântă,avereaeis-adus,familiaeirusăafostucisă,cei-a

mairămas?“.Înoctombrie1919,dupăcemamaşifiicasesituaserăpepoziţiiantipodiceîntimpul

războiului,„estesurprinsăsămăgăseascăatâtdeneschimbată,desimplă,denaturală,atâtdeimpulsivă, darghiceştetotuşiputereaces-anăscutînmine,curajul,femeiacareştiecevrea,femeiacarenuse

teme“.La18august1920esterelatatăoscenătulbureşiamară,undeBarbuŞtirbeyasistăscandalizatla

unveritabiltirbârfitoralmameilaadresaMariei,cuacuzedelibertinism,inconştienţă,imoralitate.

Ferdinand,BarbuŞtirbeyşicolonelulBoylestaufrumosînramedeosebite,darînvecinate.

Primuleprivitderegulăcondescendent,cândnucujustificatăagasare.„Nandonumişcăundeget.Este

atâtdeobositorşidegreusă-lfacisăîntreprindăcevaînvreodirecţieşisărezolveceva,faptcaremă

determinăsămăimpliceu.Trebuiesămergînaintecâtîmicurgesângeprinvene.“„Nandonuaştiut

niciodatăsăfieunadevăratstăpân,iatăcareemareaproblemăşifireştecănicieunupotsăleţinsub

controlpetoate.“„Amînţelescăatuncicândminţileconfuze,caalui,devinpedeplinconştiente,ei

trebuiesăsufereşi,nefiindluptătorişiniciînvingători,îiconsiderăpeceilalţicafiindduşmaniişi

persecutoriilor.“„Toatăviaţaafostatâtdenecomunicativ,aexprimatatâtdepuţindingândurilesale

lăuntrice.Erageneros,afectuos,blând,darn-aorganizatşin-acreat.Şi-afăcuttotdeaunadatoria,dara

lăsatbineleînvoialuişirareorisetrezeadincotidianulcereprezentalegeafiriisale.“ 11

11.„Prinţesamoştenitoareaveadarulfapteicreatoare.Lasoţulei–celpuţinînperioadacâtafostsuccesorlatron–spirituldeiniţiativăera

încăslabdezvoltat.Elsesubordonadebunăvoieconduceriiautoritarepecareoîntruchiparegele.Drepturmare,alăturideaceastăfemeiepe câtdeenergică,peatâtdegenială,Ferdinandadevenitaltom.Elaînţelescăînluptavieţii,douăenergiifacmaimultdecâtuna“,Eugen

Wolbe,FerdinandI,întemeietorulRomânieiMari,trad.MariaşiIonNastasia,Humanitas,Bucureşti,2006,p.81.

Celde-aldoileai-afostmarelesprijintoatăviaţaregală.„Pacificator“,„calmulsăuîmidăoanumită

pondérationdecarenaturameaimpulsivăducelipsă“.„Elne-afostcelmaicredinciosprietenşicelmai

apropiatcolaboratoralmeu.Ne-aajutatsăconstruimRomâniaMare,împreunăamduslupte,ne-am

zbătutşiammersînainte,eusingurăştiucâtdemareafostparticiparealui,deşinumeleluinuvafiguraîn

istorie,cuexcepţiaacestorpagini,dacăvorfivreodatăcitite.Daraiciscriuclarîncuvintehotărâte:

NandoşicuminenuamfiundesuntemdacăBarbuŞtirbeynuarfistatalăturidenoiaşacumastat devotat,atent,inteligent,plindetact,lipsitdeegoism.“ CâtdesprecolonelulJoeBoyle,elesteuşorderezumatdecătreistoriculcasant,careselasăcam lesne îmbibat de contextul mediatic, intens bârfitor şi irepresibil colorat politic, al epocii: „Acest

aventuriercanadianafermecat-operegină,care,lacei42deaniaisăişi25deanidecăsnicie,s-alăsat

sedusă(saumaiexactadoritsăfiesedusă),astfelcăl-aabandonatpeBarbuŞtirbey,aruncându-secuo

voluptategreuimaginabilăînbraţelecoloneluluiBoyle.Eladevenitdragosteaşiiubireavieţiisale.“ 12 PentruMaria,Boyleecaunfrategeamăn.„Areofireextremdenăstruşnică,profundnonconformistă, pentruuniichiarînspăimântătoare,darpentrumineuşordeînţeles,foarteapropiatădefireamea,pemine măîncântă!“Credcă-ipreferabilca,încazurigenMaria,ŞtirbeyşiBoyle,sărămânemînsferaexpresiei

franţuzeştiamitiéamoureusedecâtsăprelungimcupăgubitorsadismînposteritateclişeelecancanier-

jurnalisticedinimediatulpersonajelorregale.

12.IoanScurtu,FerdinandI,vol.II,EdituraEnciclopedică,Bucureşti,2001,p.55.Catemei,lanoteestecitatăcartealuiW.Taylor,Regele

auruluişireginaMaria,EdituraAtos,Bucureşti,1996.

IonelBrătianueprivit,perând,cujusteţeglacială,cumândrie,complicitate,rezerveşiadmiraţie,pe

scurt:cusincerrespect.Iatăcenoteazăreginaîn24noiembrie1927,lamoartealui,ladoarpatruluni

dupăînmormântarealuiFerdinand:„Mareleşiputerniculom,sprijinulţării,susţinătorulDinastiei,aşa-

numitultiran,stăpânul,conducătorul,capul…amurit.BrătianuşiRegina!Câtdedesaufostnumele

noastrealăturatecadouăforţe,şidemulteoricuinsulteviolentedinparteaopozanţilornoştri[…].

Regeleafostsimbolul,stindardul.Brătianuafostcuadevăratcapul,puterea,celcareştiaceface,care

trăgeasforile.S-adus.“

Apropodeopozanţi,constantesteîncondeiatAverescu 13 ,darşiManiu,campionalpertractărilor ambigue, labirint de ezitări, tactici duplicitare şi retorici ale amânării, dar şi strateg orgolios al autonomieiardeleneştifaţădeBucureştiş.a.

13.Averescu„extraordinarajutatdenecinsteafuncţionarilorcare,foartefiresc,auîncăputpemânacelorcaredorescsărăstoarnetotul“

(eramînaprilie1919,lacâţivapaşideposibilabolşevizareaRomâniei).„Averescujoacăpeacestterenfoartefertil.Eldemascăunticăloscu

ajutorulaltuiticălos,nucuajutorulunuiomonest.“Înschimb,în13martie1920,cândAverescuvinelaputere,„desigurcă-lvoisusţinecâtvoi

putea,dândlaopartetoateresentimenteledinperioadaîncareobişnuiamsă-lnumescl’hommedeMalheur.Oricinevreasămunceascăşi

să-ifacăpealţiisămuncească,săorganizeze,săreconstruiascăaretoatăsimpatiamea,indiferentcâtdemultamfostîndezacordîntrecut“.

DacăIorgaaparefrecventînÎnsemnărileregineicaun„bătrânnebunşipătimaş“,unulcare„şi-a

pierdutminţile“,„absolutrăuvoitorînziarullui“,„unadevăratcobe,emisardeveştiproaste“,„nuam

văzutniciodatăunommaiplindesine“etc.,înschimb,Argetoianu–„amuzantşigroaznicdecinic“,

„deşiodios,estefoarteamuzant“–beneficiază,fieşiàcontre-cœur,deîngăduinţapărţiiludic-sagacedin

fiinţaMariei:„Deşiceamaibunăpartedinminenu-lplace,laturaslabăafiinţeimelegăseştefoarte

amuzantăconversaţialuiextremdespirituală,dardinpăcatecinică.“

I.G.Ducaînsăeprivitmereucucăldură:„Ocompanieexcelentă.Esteatâtdetânărînfelullui,atâtde

entuziast,atâtdegatasăaccepteideilealtora.Esteslabşivioi,nuoboseşterepede,poatesămeargăcu

minepestetot,câtesteziuademare,ceeacefoartepuţinipot.“„Ducaesteogazdăminunată,vesel,

interesatdeorice,foartetânărînmoduldecomportare,mişcare,interese,entuziasm.Nuedelocblazatşi

este cel mai bunpreţuitor pe care-l cunosc al unei glume. Viaţa, evenimentele, oamenii, lucrurile, amintirile,planurile,descoperirile,cărţile,florile,artaîlintereseazăşi-lamuză.Estegatasădeacurs oricăreifanteziialemeleşi,camine,areîntotdeaunaosursănouădeenergie.“ Înfine,dinpuzderiapersonajelor(marepăcatabsenţaindicelordenumeîncelenouăvolumeale Însemnărilorapărutepânăacum!)suntdereţinutCarolI,TakeIonescu,AristideBlank,generalulBallif, ElizaBrătianu,Titulescu,StelianPopescu,precumşimodulaparentparadoxal,amestecdeobiectivitate

amară,înţelegereresemnatăşiadoraţiematernăcucareMariaîşicomenteazăcopiii 14 ,dupăcumîn Povesteavieţiimeleamatoruldecazuisticăpitorescînrămatăesfătuitimperiossăumbledupăcontesa AlexandrinaTolstoi,căpitanulMauriceBourke,duceleSergiu,guvernatorulMoscovei,CarolIşiCarmen Sylva.

14.Ileana,ceamaidragă,mereunotatăsuperlativ,etaxatăcândecazul:„îiplacepianul,darnuaretalent“.Nicolaeefermecător,darşi

ezitant,areunspiritviu,eun„băiatdrăguţ,sănătos,plăcut,amuzant“,dar„atât“.Lisabeta„trăieştenumaipentrueaşitotuşiseascundeînea

unfondfoartebun,atâtcăseamăgeşteînpermanenţă.Trăieşteruptăderealitateşialeargădupăhimere,vreasăfietotdeaunaadmiratăca

uneincomprise[…].Nu-ipasădecâtdeea,eaestecentrullumii.“Câtdespretragediavieţii,prinţulCarol,„elestecaunomcaremoaredeo

boalăincurabilă,împotrivacăreianuareputereşinicidorinţăsălupte“,„eputredpânăînstrăfundulsufletului“,„areuşitsăajungăscandalul

Europei“,„oh,Carol,te-ainăscutcasă-mifrângiinimalanesfârşit!“.

Cumspuneam, două lucruri mi-ampropus aici: undemers preponderentexpozitiv, nuanalitic, şi accentulpeparteapsihologică,nuistoric-politicăaîncoronatuluiPersonaj.Amamânat,astfel,pentru viitoareleapariţiialeseriei,selectareareflecţiilordespreRusiasovieticăşiinconştienţaeuropeană, despre SUA şi România, despre România prinsă între Ideea germană şi Ideea franceză, despre mentalităţilebritaniceşiceleruseştiş.a. ReginaMariarămânecusiguranţăînatenţiaspecialiştilorprinrelaţiilecuCarolI,FerdinandşiIonel Brătianu,princampaniileinternaţionale(înprincipalFranţa,Anglia,SUA)pentruînfăptuireaRomâniei Mari,oriprintristasituareînsulfurosulcazCarolII. Însăpentrucititorulobişnuit,camine,strălucitoarea,acaparantaeifeminitateimperialăreprezintăîn clipadefaţă,alăturideCarolI,celmaifecund(şimaiurgentdeurmăritşiasimilat)modelumandin istorianoastră. Tocmaideaceeaţinsăîncheicuîncăuncolaj:

PentruRomâniadeieri,deazi,

demâine

„Suntcompletşiprofundexasperată.Misefacegreaţădeindignare,nimeninurespectăpenimeni,

toţisuntgeloşi,invidioşi,răutăcioşi.“

„Mi-ampetrecutdimineaţalaSpitalul…Amfostexasperatădestareadeneglijenţăîncarel-am

găsit.M-adezgustattotal.Nuausăpun,niciunfeldedezinfectante,bucătărianuareventilaţie,

lemnelecaretrebuiaufolositepentruspitalaufostfuratedeintendenţi[…].Ajutcâtpot.Dararia

estepreamare[…],aproapecă-miplesneşteinimapentrucădauatâtaintereslucrurilor.“

„SecontinuăasefacegreşeliînBasarabia.CepăcatcăpânăşiHerţaaresentimentulcălucrurile

arputeamergefoartebinecupuţinăbunăvoinţăşiocooperareîntretoatepartidele.“

„Româniimeinusuntînmodnaturalînclinaţispreefort,dareipotmuncidacăsuntbineconduşi.“

„Laora12amdeschisprimulnostruparlamentpentruRomâniaMareşiUnită.Afostunmoment

solemn,dartotuşiinimamădurea.Toţiromâniinoştrinuerauuniţiaşacumarfitrebuitsăfie,lumea dupărăzboinusearătaselaînălţimeaeroismuluidesfăşuratîntimpulgiganticuluiefortdeacâştiga. Amcâştigat,daromenireaarămasmică,sordidă,lacomăşiegoistă.Semineazăunulpealtul,sunt invidioşi şi egoişti, lacomi şi meschini în scopurile lor. Puţini, foarte puţini se ridică deasupra mocirlei,cuidealuricurateşidorinţesprebine.Astam-afăcuttristăînaceastăzicarearfitrebuitsă fieunadeglorieşisatisfacţie.“

„Imaginaţiaeste,defapt,undarrar.Scriitorilornoştrilecamlipseşte.“

„Mă gândesc mereu la săraci, la groaznicele lipsuri de tot felul şi la înfiorătoarea noastră neputinţădeaajuta,datorităcondiţiilorincredibildedezastruoasedetransport,careparalizează oriceefort.“

„Oh,da,estemultmaiuşorsăcriticidecâtsăfaciceva[…].Existăomaredorinţădebineînţară, mulţivădcăţaraîşirisipeşteşansele,căeîntârziatădezvoltarea,căsealegeprafuldereputaţiaţării, şitotuşichiarşiceimaibineintenţionaţi,cândcapătăputerea,ofolosescgreşit.Nuîntotdeaunadin cauzaprincipiilorlornusemenţineprestigiul,ciadeseapentrucăsituaţiaîidepăşeşteşinupotface faţăvolumuluidemuncă,intrigilor,corupţiei,obiceiurilorproaste,invidiei,lăcomiei,incapacităţii, leneviei, necinstei. Ei se poticnesc, concepţia lor devine neclară, idealul lor mai palid, fără perspectivă.Puţinisuntsuficientdeputernicicasărezisteşisărămânăcredincioşiprincipiilorlorîn oriceîmprejurare!“

„Amînvăţatcumsă-icunoscperomâniimeişisăştiudecerasanoastrăanglo-saxono-germanăle

estenecesarăcaunsuportrezistent:pentrucăeisuntinflamabili,iuţilamânie,seirităuşor,sunt

influenţaţidepasiuneamomentuluişideirezistibilalordorinţădeschimbare.Cândcinevanuse

ridicălaaşteptărilelor,eiarvreasă-ldistrugăimediat,chiardacăeraunidol,şisăpunăaltidolîn

locullui.“

„Româniiausufletbunşigurărea.“

„CineoarepoateîncepecevaîndulceaŢarăfărăsăfieatacatsauobstrucţionat?“

„Nuvădcumaşputeagăsisuficienţioamenioneştiînmagistraturăşiînarmată,casăfiecondusă

aceastăţarădificilăşiîncare,dinpăcate,voceaşperţuluiesterevoltătordepredominantă.Puţini

rezistămarilortentaţiicarevinodatăcuputerea.Eiîşiînchipuiecăpotrezista,dar,chiardacăsunt

oneştidinfire,încurândsevorvedeaobligaţisătolerezenecinstealaalţii,pentrucăşieitrebuiesă

lucrezecuinstrumentelepecarelegăsesc[…].Fărăîndoialăcăţaranoastrăesteînprezentîntr-o

poziţieproastădincauzanecinsteiîncreşterelatoatenivelurile,dardeundetrebuiesăseînceapă

pedepsireaşiceomestedestuldetare,chiardacăesteonestşidestuldeinteligent,săofacă?Arfi

nevoiedeunfeldeBoyle,puternic,neîndurător,despotic,sigurpesine,descurcăreţ,fărăodihnăzişi

noapte,fărăsă-ipesedacăedetestatsauiubit,cuomintepătrunzătoare,întotdeaunapromptşifără

familie,fărăambiţiipersonalecuexcepţiareuşiteimunciisale.UndegăseştiînRomâniaunasemenea

om?“

Maruca,desărbători

„Treidevize. Unlocpentrufiecareşifiecarelalocullui. Untimppentrutoateşifiecarelucrulatimpulsău. Totulmăatrageşifolosesctotceestepotrivit,darnimicnu-miesteindispensabilşi,dinceeaceîmi lipseşte,găsescîncăforţăşioînvăţăturăbine-venită. Stareameadegraţie?Estepurşisimpluofericitădispoziţieasufletuluicare,dupăceaconstatat şipuslalocullornecazurilemărunte,detaliileneplăcutealevieţii,măajutăsăleignor,sătrecpeste ele.Osănătatefizicăşi unechilibrumoral excepţionale,precumşi facultatea,destul derară,e adevărat,deatransfigurarealitatea,fărăsăoalterez,trăind-ocuintensitateşiardoareînceeaceare pozitivşiesenţial“.

„Românul nu acţionează la drept vorbind: el îşi suportă sarcina atunci când o necesitate imperioasăi-oimpune:ţăranul,deexemplu.Românulnuştiesămuncească.Elimprovizeazăîmpins de capriciu sau de hazard. Hazardul! Un fel de divinitate naţională care conduce majoritatea împlinirilornoastre,dacăputemvorbi deîmpliniri într-oţarăîncareactivitateasereduceprea adesealaelaborareadeproiecteîntotdeaunagrandioase,daruneorinepotrivite[…].Darsteauace vegheazăasupradestinelorţăriiromânesalveazămereuacestpopor,pecâtdeindolent,peatâtade eroic,dinprăpăstiileîncareîlprăvălesccelemainebuneştiaventuri.Deaicifatalismulnostruşi încredereaîndestinulnostru,deaicişiacel«lasă-măsătelas»naţional,caretraduceindolenţa noastrăfunciarăînacelaşitimpcuindestructibilacredinţăaromânuluiînceeaceelnumeşteşansă. Da,indolenţă,fatalismoriental,darnulipsădeenergiepropriu-zisă,dacăprinenergieînţelegem foculsacrucemocneşteîninimaoamenilorşicapacitateadeasăriînapărareaţăriicândeaeste ameninţată.Credinţă,suflet,sevă,tradiţie,obiceiuri primitive,daruriexcepţionale,dinnefericire necultivate,virtualităţicurezerveinepuizabile,maicaptivantecucâtsuntmaiascunse,prizoniere,se parepevecie,învisullor.“

„Aceştiboieriorientalitrăiauînmijlocullanurilorşialturmelorlor,înconacelevechiundeviaţa se scurgea îmbelşugată, măreaţă, biblică, unde podurile gemeau de greul fructelor, hambarele plesneaudegrâulbinecuvântatdeDumnezeuşideoameni,iarînpivniţelevastecaniştecatacombe stăteaucuduzinelebutoaiedevinşimiidesticlecusoiurirare,undetăiaismântânacucuţitul,unde cuptoarelecupâineşiplăcintenusemaigoleau,iarciubuceleparfumauîncăperilecufumuldetabac blonddeStambul…“

„Fiiceimele. Vreicaiubireasăfieoflacărănestinsă?Atuncinuteconsumaprineaşipentruea.Arzidacăvrei, dar să o faci precum astrele ce strălucesc fără să devină cenuşă. Spre încântarea iubitului, îndepărtează-ţivălurile,lasăînplinăstrălucirefrumuseţea!Potoleşte-iseteacufructultrupuluitău, dăruieşte-iinimaşi,lăsându-teînvoialui,înteţeşte-ielanul. Darlaflacăramângâierilornutelăsapustiitădeparteatadedivinitate.“

Trăieşteregalfemeiadintine

Cestrălucitor(chitcăuneoriagasant)spectacoldefeminitate,ceagreabilînsoţitorpentrufervorile

RegineiMaria,ceacare,dealtfel,oşiportretizeazăempaticsaupicant:

„Amvorbitşiiaramvorbitşine-amdatseamacâtdebuneprietenesuntem“(12ianuarie1919).

„Areacolototcevrea,şidragostepedeasupra,dragostenemăsurată,nestingherită–fărănicioteamă denimicşitrăieşteegoistpentrusineînsăşi,caofloarececredecăsoareleafostinventatspecialpentru

aofacepeeasăcrească,săînfloreascăşisăsebucure“(Lausanne,28septembrie1919).

„EanutrăieştedecâtpentrueaşiPinx[GeorgeEnescu,n.n.].Ceciudatăconcepţiedespreviaţă.Opoţi aveadoardacăeşticompletegoist,socotindcăaitoatedrepturile,căceilalţinuconteazădecâtînmăsura încaretoatesuntînariatadeinteres.Drăgălăşeniaeişitotalaeiînţelegerefaţădeoricelucrucareţine de firea omenească o fac deosebit de plăcută, fără îndoială însă că excentricităţile sale sunt prea

exagerate“(Zürich,18noiembrie1920).

„SpresearăamplecatcuMarucalaCopăceni.Întotdeaunaesteoexcelentăcompanie.Este,fără îndoială,preaoriginalăcasăpoţisuportasătevezicuearegulat.Eatrăieştedoarpentrusine,darnoi

toţioiubim“(15iunie1921).

„AmavutoscenăneplăcutăcuMaruca.Eami-aspuslucruridure.PrinGrigoreFilipescuaînceputo campaniemonstruoasăînlegăturăcuBarbu[Ştirbey,n.n.]şinumelemeuafostmânjit,eusunttârâtăîn noroişis-aajunspânăacoloîncâtsăsespunăcădatorităuneiscenegroazniceîntreBarbuşiCarols-a ajunslacrizacarel-afăcutpeCarolsăplece,şicăeui-amţinutpartealuiBarbuîmpotrivapropriului meufiu.Marucaspunecămi-ampierduttoatăpopularitateaşicăpentrumomentsuntterminatăînce priveşteopiniapublică[…].Lăsaţi-măsăplec.Amterminatcuvoitoţi,v-amdattoatătinereţeamea, sănătatea,energia,speranţa,inteligenţa,încredereaşi,maiales,v-amdatdragosteamea,iarvoiacumîmi aruncaţitotulînfaţă[…].IarMaruca,justiţiara,sevaîntoarceliniştitălaconfortuleiegoistşinuva

cunoaştenimicdinagoniamea…“(9februarie1926).

„MultăconversaţieamuzantăcuMarucaemiţând,ea,caîntotdeaunaideiaparte,făcându-ipeceilalţisă

lediscute.Esteadorabildeabsurdă,fermecătoare“(15ianuarie1927).

MariaCantacuzino-Enescu(1879–1968),Marucapentruintimi

Pânăacum–nedândeuvreodatăimportanţacuvenitămariajului săucuGeorgeEnescu–Maruca

însemnapentrumineexclusiviubireafinală(fatală?)aluiNaeIonescu,necumfatadinspiţaRosetti-

Tescanu(vezi şi Mărturisirilegeneralului RaduR.Rosetti),caresemărităla18ani cuMihail G. Cantacuzino, mătuşa Oanei Orlea, prietena Reginei Maria (înselectă, amiabilă rivalitate cuMartha Bibescuşi CellaDelavrancea) ş.a.m.d.Graţievolumului Umbreşi lumini.Amintirileunei prinţese

moldave,scrisînfrancezăcătrefineleanilor’50,tipăritlaParisîn1955şitradusexcepţionaldeElena

Bulai(adevăratexempludeidentificarepsiho-stilistică)înanul2000laEdituraAristarcdinOneşti,am

avutocaziauneiîncântătoarerevelaţii.

Iatăstilul,iatăomul,încădinprimulparagrafalcărţii:„Cemelancolieinfinităstârnescdrumurile

româneştinoaptea!Drumurilepustiişidesfundate,catifelatedeprafulgrosdincareemană,întimpul căldurilor de cuptor ale verilor noastre fierbinţi,onedefinită şi tulburătoare aromă de valeriană şi vanilie,amestecatăcuaburulfinalvaporilorvegetali:pământromânescîncinsdesoare.“ Marucaştie,înaintedeorice,să-şiexplorezeşisă-şiexploatezesimţurile.Drumurilenocturneprin câmpie,prinfâneţesaulamargineapădurilor,cufioriişipatosullorromanticvorfioconstantăa amintirilor,caşiatmosferapatriarhală,gâlgâinddehedonismşiexcitaţieludică,aconaculuiboieresc. „Pelaasfinţitşatraseopreşte,căruţelestrăvechiîncremenescînpreajmacătunelor,scăldateînfum albăstrui.Seînalţăcorturile,seaudarămuriletrântitecunepăsarepepământ,seaprindfocurişitineriise cupleazălaîntâmplare,adeseafratelecusora,incestulfiindunlucrucurentlaţigani[…].Ciudatăşi plinădeprimejdiipentrutrecătorestefrământareadepefeţeleblestematepecarejoacăflăcările,şi totuşisuntuimitordeviişidefericiţiaceştidezmoşteniţi!Dinacestsecretşidinnevoialordenoi orizonturisedegajănuştiucenostalgieinsidioasă,oincitaretulburelaîmbrăţişărinecurateşiladrumuri fărădecapăt.“ Inteligenţă iute,asociativă,pe fondsangvin,trăindînplinul senzaţiilor cuneînfrânată libertate şi aviditateaexperimentării.Nudegeabaaueducat-oîncopilăriemissBelbinşimissGerardcuengleză, francezăşilatină,cumitologie,istoriaantică,desenulşipianul.Baiedeafecte,capriciişiînvolburări orgolioase,strunitedesagacitateacaptăriiumanului. Dacăîncelenaturalepaginarămâneîndatoratăpânălapastişainconştientălicorilorturghenievieneşi reveriilor „à la Pelesh“, portretistica înschimb e savuroasă, sprinţară, păstoasă şi picantă. Adică modernăcâtcuprinde:

„SărmanulGheorgheDonici,şielîndrăgostitnebuneştedeAlice.Cuoinimădeaur,cuocarierăde viteaz,pecaretoţiîliubeau,îlrespectau,darlacareeraudeplâns(fărăsăîndrăzneascăcinevasăi-o arate,căciîlştiaulimitat)picioarelepitice,susţinânduntorsdisproporţionat,unnascauncartofşio bâlbâialăcaredeveneajenantăatuncicândseemoţionasauseînfuria,căcierasusceptibilpecâterade sensibilşigeneros.QuasimodopateticalnemiloaseiEsmeralda,cumeraaceastăAlice…“ „Elegantă uniformă ţaristă, pasiune slavă violentă şi autoritară sau redingotă strâmtă, impecabil asortatăcupantalonullaculoare.Cuoşuviţădepărcăzutăpestefrunteaalbă,înaltă.Înjurulcuplului îmbrăţişatseaprindegalbenulparculuiincendiatdetoamnă.Morbidăpatimăauneifrumuseţilaapus, fiecarejurământdedragosteeternăsunăcaundangătdeclopot,căciMariaRoznovanuîmplineştecurând patruzecideani.“ „PrietendeosebitalluiCarmenSylva,Alecsandrifăceacevoia,întorcândpedosreşedinţaregalăde laSinaia,spremareasupărareasoţieisale,geloasaCoanăPaulina,fiicădehangiudinTârguFrumos. Răpitădeelîntinereţepentrucăerafrumoasăşiluatăîncăsătoriremaitârziu,atâtpentrutalenteleei culinare,câtşipentrucănăscuseofată(MariaCatargimaitârziu),pătrunsădeimportanţaeidesoţiede ministru plenipotenţiar, Coana Paulina întrerupea fără menajamente flirturile soţului cu frumoasele domnişoaredeonoarealeluiCarmenSylva,adunatecercînjurulluipepeluzeleumede,darplinede florialePeleşului,strigându-iacrudepeterasaînaltăundetronacumatroaneledelaCurte:Pune-ţivată înurechi,dragăVasile,şinuuitacerăutedorbătăturileşireumatismele.“ Dariată-lpeNicuLahovary,zisŢoţoi:„Barbăneagrătunsăscurt,camposmăgită,uncartofiorînloc denas,picioareleînparantezăşiochiblânzi,căprui,scânteinddespiritşimaliţie,fărăumbrăderăutate. Ratatinteligent,înzestratcutoateposibilităţile,vesel,spiritualdinfire,devenindmelancolicdoarcând problemeledeinimă,pecarenuleduceapânălacapătdeteamamicrobilor,numergcumarvreael. Prietensigurşidiscret.Vorbeştedoarfranţuzeşte.Vaorbicătresfârşitulzilelor,caurmareaunuiatac

cerebral.Cândis-aapropiatorasupremă,atrimisdupămine:Prinţesăiubită,amaşteptatoviaţăîntreagă minutulîncarevomfisinguricasăvăspun…“ SaupeRaduCreţulescu:„aventurierdefamiliebună,ticălosulticăloşilor“,celcare„înaintedease căsătoricuIrina[Cantacuzino,n.n.]delapidasedejatreimariaveri:peasaşipealecelordouăcapre bătrânecăroralefuseseamant[…].ŞifiziculseasemănacucelalluiBel-AmidinMaupassant:părulîi era ondulat,avea odrăgălăşenie unsuroasă de frizer,oeleganţă îndoielnică de chelner de luxcare pozeazăînmarchizuldeSade.Lapuţintimpdupădivorţ,casă-şipedepseascăsoţiacăl-apărăsit,i-a furatcopilul…“ AizicecăneaflămînfaţaunorfişepentruCronicadefamilieavreunuiPetruDumitriu,sau,decenu, însiajulproustianalBibeştilor. CasănumaivorbimdeviaţalaCurte(vezidepildăcapitolulReşedinţaregalălaIaşi),cuBarbu Ştirbey,ReginaMariaşi„staturasolidăaunuianumecolonelBoyle,erousauaventuriercanadian,oforţă anaturii,cumvaspuneeamaitârziu,ocontrapondereabărbaţilorromâni,preapuţinfăcuţipentrucasă-i placă“. Şi, însfârşit, Nae Ionescu: „Neantul îl chema, îl atrăgea irezistibil, fiind înclinaţia sa firească. InteligenţădeDaimon,însensulgrecescalcuvântului,prinanverguraşiputereadepătrunderede-a dreptul demonice, în unele cazuri, prin acţiunea subversivă, dizolvantă, asupra sufletelor. Asupra sufletuluisăuînprimulrând[…].Gândeaşitrăiaabsolutul.Conflictul,luptacorplacorpîntresufletulşi inteligenţalui,caredădeauncaracteraşadepătrunzătorexteriorizărilorsale,nus-aliniştit,dupăcâte ştiueu,şiNaeIonescunuacunoscutounitaterelativădecâtînprimiidoianiaiprietenieinoastreeterice îndomeniulexaltăriimetafizice…“

Exaltare,cuvântul-cheie

Exaltareîntrăireacontrastelor,iatăformulaacesteiexistenţepetrecutemaipuţinîncheltuireadesine şimaimultînhiperacumulare:desenzaţii,revelaţii,iubiri,mediişidestine,stăriextaticedeopotrivă livreşti, estetice, oculte, geografice. Totul frenetic, într-o combustie alchimic-insaţiabilă („creuzet fierbinte,CuptoralSpirituluiîncaresecalcineazătotceeacenuestedeprimăcalitate“sedefineşteea), ce poate fi uşor catalogată de răuvoitori dreptbeatificare narcisiacă, de nuchiar, la limită, isterie calculată.

„Staredegraţie,începeeala23mai1920.Dupăcummăsimtsaunuînstaredegraţie,însuflet.

Universulseaprindedeviaţăşiadevărînochiimei,sausestinge,răsunădearmoniasferelorsause

clatinăşisedescompuneîntr-unhaosdefenomenearbitrareşicontradictorii,sensulluiestesublimsau

absurd.CredinţameaînCreaţiuneşiînCreatoruleiesteabsolută,saumăîndoiescdetotşitotulmă

apasă.Fiinţeleîmiparluminoase,fremătătoare,subtile,preţioasesaugreoaie,opace,posomorâteşi

inutile,dupăcumelefacpartedinsauseopunacesteistăridegraţieintimă,acăreicauzăn-aşputea-o

explica,fiindcăţineprecisdeImponderabil.Dispoziţieimpersonală,freamătimanent,unfeldefluid

spiritual,eteraprins,focgeneratordeenergiepsihicăşifocdistrugător,înacelaşitimp,atotcenuţinede

Absolut[…].Câtdespreceiindiferenţi,aceştianu-mipotiertastareadebeatitudinespirituală,arbitrară,

anormală,derizoriechiar,înochiilor,pecaremi-ocultivcasămăsustragdelamajoritateaobligaţiilor

pecareeileîndeplinesccupreţulatâtoreforturidureroaseşimeritorii.“

Relaţiacufiguramisterioasă,cvasimagică,atatălui(D.Rosetti-Tescanu)înochiifiiceivafifost

definitorie,celpuţinpânălaunpunct,înforjareanaturiimediumniceaMarucăi.„Cafetiţă,eramatrasă

cadeunmagnetirezistibilînmicabibliotecăîncareseizolaTatălmeu,undemisepăreacăaud,în preajmaprofundeisalemeditaţii,nuştiuceundestelare,straniamuzicăasferelor.Meditaţia,muzica făcurăsăîncolţeascăînmine,delapatru,cinciani,nostalgiaimponderabilului[…].Eramsinguruldintre ceitreicopiicareîndrăzneasăseapropiedeelînbibliotecamaresaupeterasă…“ Onimfetăînfiorată,păşindlangurosprinbibliotecatatăluimeditativ:imaginesemnificativăpentru coté-ulsauvagealacesteiviitoare–totuşi–doamnecualurăprinciară.Edeajunssănegândimcumşi-a continuatMarucamariajulcuMihaiCantacuzinodupăcel-aprinsînpatcusoraei(conivenţătipică epocii,dartotalstrăinăfiriipersonajului),casăpercepemamesteculhazarduluicudeciziadeliberată,în cazulei.„Fricadeamăpierde,careafostunchinpentruMihaitoatăviaţa,seaflălabazaindulgenţei meleînceeace-lpriveşteşiatandreţeipecareoampentruel.Tandreţeneschimbatăînciudagreşelilor luiconjugale,explicabile,justificabileprindiferenţadintrefirilenoastre.“ FixareaînpaginăageneraluluiAverescu:„vorbindmereunumaidespreel,eştisurprinsdemicimea fiinţeisaleşiprestigiuldecaresebucurăînochiimulţimilor“,plus„felulîncarecomandavreoşase servitoarenemţoaice,faptpecareMisiuneaFrancezănui-lierta,drăguţe,atentelacelemaimicidintre dorinţelesale“;scenacuGeorgeEnescuşiNicolaiPetrovici,cneazulcazacilor;saudefinireaexactăa legionarismuluidedupăasasinarealuiIorga:„apărătoribezmeticiaiuneicauzepierdute,cuomistică factice,sterilă,pentrucănuavearădăciniîntrecutulromânesc,generaţiespontaneedecriptogaminocivi, iviţi peste noapte […]. Pe de altă parte, dezinteres mândru, abdicare totală a individului înslujba Idealului,ajungândpânălasublimînunelecazuri“;caşi,fireşte,învolburatulromanţenescian–suntdoar câtevamostredeagilitatereflexivăaleuneifeminităţinutritedinparadoxuriseducătoare.

DeundeşifascinaţiaKremlinului

Maruca – şi nicidecumMihai Beniuc, Veronica Porumbacu, Dan Deşliu sau Maria Banuş – la

mausoleulluiLenin,19aprilie1946:„Mâiniletalenervoaseşifineţinfărăşovăialăcârmatimpurilor

noi,cutoatecăsuntdejamoarte!Mort,darcumultmaiviudecâtceicarevinsă-şiplecefrunteaînfaţa preţiosuluităutrupneînsufleţit.Încarnarechiar,simbolgrandiosalRusieisovietice.“ Exaltare–exaltare,acomodare–acomodare,ARLUSenescian,mărog,darnicichiaraşa!„Amstriga şinoiStalin!Stalin!dacăunsimţascunsnune-arîndemnasănetemperămelanurile.Tesimţimcrud, desigur,atuncicândtrebuie,înţelegător,uman,atuncicândgenerozitateaşibunătateaseimpun.Marele Român[GeorgeEnescu,n.n.]estedinceîncemaineclintitpepoziţiilesaleapolitice.Ajungechiarsă-mi interzicăsăsolicitoîntrevederecuStalin,cutoatecăardeamdedorinţadea-lcunoaştepeactualulŢar altuturorruşilor.“ Şiatenţieacum:„CinepoatesăafirmecăpesteosutădeaniOmenireanuvaculegefructelefericite ieşite dinsămânţa însângerată a Revoluţiei Ruse? Franţa nua beneficiatla vremea ei de pe urma exceselorTeroriişiRevoluţiaFrancezănuadobânditcutimpuloaureolăcucaresemândreşteşiastăzi oricebunrepublican?“ AstaoscriatocmaiospiţădinroatageneraluluiCantacuzino„Grănicerul“… Bun.Înfond,cumbineobservăsingură,necenzurându-şielanurile,„AndréGide,ÉdouardHerriot, AnnadeNoailles,ducesadeCanterbury,HenryWallaceşiOlinDownes,marelecriticdelaTimes,şi alţii,aşaspiriteînaltecumsunt,n-aufostşieilacheremuleuforieicaremăfacesăvădaltfeloameniişi lucrurilelaMoscova?“ Darsănufacemexcesdeintransigenţăundenu(mai)ecazul.Hetairadelux,splendorileprinciareşi

labirintulbudoarelordesfidrigorilemoraleicomune.Laurmaurmei,încemăpriveşte,îmirecunosc

spăsitlimitele(celpuţininiţiale)alelecturii:aproapetottimpulnuamurmăritdecâtsă-miconfigurezce-

lvafiatraspeNaeIonesculaMaruca,ofemeiecuzeceanimaiînvârstăcael,darînzestratăcuo

vitalitate…nietzscheană.

Iată:„DeschidZarathustraşimagiaminunatăaacesteicărţireaprindeînochiimeistinşivăpăile

Universului.Nietzsche:zeificări,iluminăridebardpăgânpecare-lpândeştenebunia.Doctrinăbarbarăa

forţeibrutaledincares-ainspiratchiarpreamultGermaniamodernă.Nuacestapostolsubversiv,ci

poetul,elanurilelui,imaginileexaltate,panteismulluisuntpentruminemotivdeinspiraţieşiascultcum

serepercuteazăînadâncurilefiinţeimelecuvinteleînflăcăratealeluiZarathustra,unfeldeevangheliepe

dospentruceipecareChristosnu-imaiatrage…“

Frumuseţe,graţie,armonie,nobleţe. Adicătotceampierdut! 15

15.TextapărutiniţialcaprefaţavolumuluiAmintirideZoeCămărăşescu,EdituraPonte,Bucureşti,2011.

ÎisuntsincerrecunoscătordoamneiDanaMoroiupentruideeadea-misolicitacâtevapaginicaprefaţă laAmintirileacesteistrălucitoarefeminităţicare–dupăcumveţivedea–afostZoeCămărăşescu.Mai precis:pentrumareaplăcerecompensatoriepecare,caledecâtevaseridetoamnăgeneroasă–într-un Bucureşticuaerdeşatrăorideislazcomunal,oraşdelabrat,copleşitde„euforiadezastrului“,cumar ziceAndreiPleşu–,mi-aoferit-olecturaacesteivieţidesfoliatecufarmecdebasm.Opovestecuzâne, castele,regine,regi,doamneşidomnişoaredeonoare,cubaluri,trăsuri,serbări,audienţeşimesela palat,cugrădiniregale,cadouriprinciaredeCrăciunşidePaşti,totul–delanaştereşibotez,lalogodne şi ritualuri de înmormântare – desfăşurat într-o rânduială desăvârşită. Una în chip flagrant străină devălmăşieinoastredeazi. Faţă de actuala domnie a vulgarităţii, prostiei, fărădelegii şi mârlăniei (post)comuniste, lumea Bucureştilor lui Carol Işi Ferdinand,ai lui Claymoor,FrédéricDaméşi UlyssedeMarsillac,I.C. Brătianu şi Marghiloman, P.P. Carp şi Eugeniu Carada, Titu Maiorescu şi Mitiţă Sturdza, oraşul

ExpoziţieidepedealulFilaretdin1906,înRomâniaPeleşului,Cotrocenilorşi„trenurilordeplăcere“

cătreSinaia„anilornebuni“,adicădepela1900pânălaMareleRăzboi–necovârşeştecuunpeisaj

(geografic,uman,istoric,economic,politicşicultural)de-adreptulzdrobitorprinfiresculbunului-simţ, aleleganţei,rafinamentuluihedonist,cultuluislujiriişiierarhieibinechibzuite.Pescurt:oRomânie

aristocratică,emanândînţelepciune,temeiniciestatală,armoniesocială(celpuţinpânăla1907…),elan

constructivşimăsurăîntoate. Pentruodată,înistorianoastrăhărţuităşihărtănităsistematic,aliajulderepublicanismfrancezşi monarhismgermanadatrezultatestrălucitoare,aproapehalucinantedacăleprivimretrospectiv.Înlumea preseişiartelor,sauînorganizareaarmatei,atransporturilor,apoşteişiserviciuluimeteorologic,în sferafinanciară,academică,parlamentară,medicală,asistemuluilegislativ,guvernamentalşielectoral, înorganizareaarmatei,bisericiişiserviciuluisanitar,înînvăţământulliceal–universitar,caşiînfilatelie, viticultură, muzeografie, istoriografie, agricultură, aviaţie, arheologie, speologie ş.a.m.d. pretutindeni aliajulIdeiigermanecuIdeeafranceză(ycomprislanivelmasonic)afuncţionatstupefiant.Şiexemplar. Dincolo,fireşte,demultele,inerentelederapajeînoriceclivajdecivilizaţii,înspeţăOccident–Orient… „oùtoutestprisàlalégère…“ DoamnaMoroiuvafiavut,desigur,învedereelanulcucareamprimit,înurmăcuaproapezeceani,

primaediţieaAmintirilorZoeiCămărăşescu. 16

16.ZoeCămărăşescu,Amintiri,editorIoanaCălinaMarcu,postfaţădeMartaCozmin,EdituraVitruviu,f.a.V.DanC.Mihăilescu,„Doamne

deonoare“,înLiteraturaromânăînpostceauşism,EdituraPolirom,Iaşi,2004,pp.114–117(textpreluatdinZiaruldeduminică,nr.10din14

martie2003).

Numai că, acum, contextul receptării este mult schimbat (în rău), iar elanul îmbibat de ludică îngăduinţă,deatunci,adevenitentuziasmcuaccentededisperare. Sămăexplic.

Delaeroismullivrescşipatimaculiselor

lafoameadefirescşiseteadefrumuseţe

CândamcititîntâiaoarăevocărileZoeiCămărăşescu(caşipealeluiGh.Jurgea-Negrileştisauale MarucăiCantacuzino),erammarcatdecutotulaltenevoişisatisfacţiimemorialistice.Nuuniversul domesticşistilisticaindividualămăinteresau.Nueramcaptivatdenaturaleţeacopilărieişifarmecul genuinalscenelorfamiliale.Nuintrospecţiaadolescentinăaautoruluisauportretisticaînsine(fieea eclatantă,cumseîntâmplăîncarteadefaţă)măpreocupau.Pofticiosderevelaţiipoliticeşiforfotind extaticprinsubteranele„istorieimici“,eramatrascuprecăderedetrecutuletalatdeMirceaEliade,Jeni şiArşavirActerian,PetrePandrea,AliceVoinescu,MihaiRădulescu,NistorChioreanu,eramfascinatde Argetoianu,ReginaMariaşiAniţaNandriş,deMarthaBibescu,AdrianaGeorgescuşiElisabetaRizea, şocatliteralmentedeI.D.SîrbuşiIonGavrilăOgoranu.Eramintrigatdesumadezvăluirilordinamintirile unorIonNegoiţescu,TitusPopovici,MirceaZaciu,VictorFelea,citeamînfriguratMarghiloman,I.G. Duca,RaoulBossy,AlexandruVaida-Voevod,GrigoreGafencu,RenédeWeck,Agendelelovinescieneşi „revizuirile“luiC.Rădulescu-Motru,înghiţeamcunemiluitazecidevolumedememoriidinpuşcăriile comunistedelaSighet,Aiud,Gherla,Salcia,Periprava,Mislea,Târgşor,Jilava,Piteşti,învăţamdespre TomaArnăuţoiuşimişcareaderezistenţădinRomâniastalinismuluidejist,comparamdezordiversele versiuni despre echipele de reeducare ale lui Ţurcanu, despre carlism, antonescianism, rebeliunea legionară,cazurileForiş,Stelescu,Pătrăşcanu,GhiţăCristescu,desprenicadori,decemviri,văcăreşteni, IvorPorterş.a.m.d. Petotacestfundalviforos,cupuseuri„războinice“,deunderăgazmentalşidisponibilitatesufletească pentrugingăşia,calmulimperial,puritateasimţiriişinobleţeafiinţei–calităţiprimordialeînscriitura ZoeiCămărăşescu?! Atrebuitsătreacăundeceniu–deacumulărişilimpeziri,deincertitudine,lehamiteşiexasperarede România–casăpotfiîntr-adevărfermecatdeaceastăfiinţăeterică,desprinsăparcădinTurgheniev, CehovşiIonelTeodoreanu,familiarălumiiipostaziateînscrierileunorGeorgesOhnet,PaulBourget, Gyp,LucienRomier,PaulMorand. „Toatăcopilăriameaafostdominatădeoprezenţă:mama,şideoabsenţă:papà.“(Dacăvreţisăcitiţi inversul acestei relaţii înlumeamodernă,vărecomandolecturăînparalel cuMemoriileunei fete cuminţi,deSimonedeBeauvoir.Enăucitor.)Untatăaventurier,francezdesuşă,înruditcuGoleştiicei tăcuţi,îndelungconspiratorişiaprigiubitorideţară,bărbatfrumos,înalt,„cuofigurălungăşiosoasă,cu frunteamare,ochiialbaştrideschis“,care„sclipeaudedeşteptăciunesubdesimeasprâncenelornegre“, epicureuinconştient,donquijotescfinanciar,lăsândnonşalantînRomâniapatrufiice-nbătaiasorţii,toate vulnerabile,cuzestreprecarăşiviitorincert. Grand-maman Golescu, fata marelui vornic Iordache Golescu, fratele lui Dinicu, şi grand-papa Bengescu,„ministrulcultelorsubBarbuŞtirbey“,suntbuniciipaterniaiînduioşătoareinoastre„petite

Zozo“.„În1887,mama[ZoeBengescu,n.n.]afostnumitădoamnădeonoareşiarămaslângăregină

[Elisabeta,CarmenSylva,n.n.]pânălamoarteaei,în1913.“

„Înfiecarezi,pelapatru,veneaFräuleinîniataculmameisă-iajutelaîmbrăcat,căcirochiileei

aveau:căptuşealăcubalene,sutedecopcicunăsturaşi,volanepededesubtşipedeasupra,încarete

încurcaicândletreceaipestecap,şiseînchideautoatelaspate.Dupăcesestrângeacorsetul,maivenea

şicorsajuldeîncingeatrupulîntr-oarmăturădebalene,iardebeteliafusteitrebuiasătragicuputereca

săseajungăcopcile,căcimodacereasăarăţiunmijlocsubţirecaungât,indiferentdacădeasupraşi

dedesubtul taliei se exagerau rotunjimile.“ „Iatacul“ mamei e locul supremîn care fetiţa cu tatăl invariabilplecatprinEuropadupăponturimateicaragialeşti(nicilanuntafetelorn-aveasăfieprezent!) sesimteînsiguranţă:„cumîmipăreauatuncinopţile!Nu-şimaibăteaujocdemineumbreledepepereţi şidintreperdele.Nu-mimaierafricădezgomotelestranii.Prezenţamameiîmiînvăluiasomnulcu simţământulcănimicnumămaipoateajunge.Eramliniştită,înconjuratădelucrurileei.Ceminunatera culcuşulînpatulacelamare!“ Dacăaşfiobligatsărezumîntr-unsingurcuvântîntreagafiinţăaZoeiCămărăşescudincopilăriaşi adolescenţaetalateaici,nuaşezitanicioclipă:prospeţime.Freschezza.Fraîcheur.Graţie,naturaleţe, sinceritatedezarmantă,frenezieataşantă. „Setreieraserapiţa.Încurte,înainteamagaziei,seaşternuserăpoloage,deasupracăroraunstratde boabe mărunte şi negre ca alicele trebuiaudate la lopată. Câteva fete dinsatvânturauboabele cu picioarelegoale,ridicândfustapânăpestegenunchi.Cândne-adatNicolaeideeasăfacemşinoilafel, amlăsat-opeFräuleinsăprotesteze,ne-amdescălţatrepedeşi,alăturidefeteledinsat,ne-amavântatîn rapiţacenegâdilatălpile,făcândmarehaz.“ Estedoarunexempludintrealtezeciasemenea. Cu timpul, de bună seamă că „toate romanele lui Gyp, cu eroinele lor care nu purtau corset, nepăsătoarecubărbaţiidecareerauadorateşicaredupămiideîntâmplărisemăritaucuuneroutotatât deinteresantcaşiele,măpasionau“.„Călăripecaiţărăneşti,urcambinişorpecărareacareşerpuiaprin pădure“,caReginaMaria,launpasde-aseîmbăiaînapareceavreunuiizvordemunte,precumPia Pillat,cucareZoe(înciudafeciorelnicieisufleteştipăstratetoatăviaţa)seînrudeştetemperamental.„În juruloreipatru,sunetultălăngilorseapropiadegrajduri,încurteacaselordelemnîncarelocuiafamilia văcaruluiGheorgheCrivăţ,voinicăşirumenăcapeocartepoştalădepropagandăpentrulapte…“ Naturăviril-fecundă,senzaţiidepline,deruralitateintensaspirată.Pământreavăn,excitaţiaechitaţiei, fascinaţiamării,descoperirealuiDostoievskiladouăzecideani,visândlauntânărşiimpetuosJohn (însoţit,desigur,debutler-ulperfectstilat),gatasă-i„deasărutareaadmisăînsearadeCrăciun“. Inclusivîntâlnireadecisiv-sentimentalăcuJeanCămărăşescuestelegatădefarmeculnaturii,dupăcum ne-oaratăultimelerândurialeAmintirilor:„TrecândprinBărăgan,J.C.ne-aarătatocasăveche,ascunsă întrepomi,uncâmpdescaieţişiopăduredesulfină[…].EraDâlga[…].Afostprimameascrisoarede dragoste!Întreaceastărugăciuneşiceacare-mivaficititălacăpătâi,încapeoviaţălungă,decarela rândulvostruvăveţiaminti,poate,cuaceeaşiînduioşarecucaremi-amamintitşieudetoatăcopilăriaşi tinereţeamea.“ Semndefrumuseţenărăvaşă,degraţieimpetuoasă,educatăîntruaşteptarefrisonantăşidăruireplenară, simţuldominantalZoeiesteolfactivul.Jubilaţiileacestuianeînsoţesclatotpasul:

Mama„sespălapemâinicusăpunGuerlain,GéraniumsauFleursdesAlpes,careneîmbătaucu

mirosullordelicat“.„Miroseaodaiaasăpunbun,arufecurateşiaflori.“

Prinţesa(viitoareregină)Maria„strălucitoaredefrumuseţe,cupăruleiauriu,îmitreceanelipsitmâna

prinpărşi,înfoşnetedulcidefusteînfoiate,lăsândînurmaeiunparfumproaspătdeflori,dispăreaîn

apartamentulei,urmatădeFoxy,câinelecublanaroşie“.

ŞitotReginaMaria,cumbineştim,aveasăumplecufloriparculpalatuluiCotroceni:„buchetesolitare

debujori,demaciportocaliisauroşii,stufişuriînfloritedejaponicaroşii,decylisegalbene,zidurijoase

demahoniacumirosuldemiere.Câmpiideirişi,decrini,detulipe,răzoaredemerişorcufloricica

albastră,delăcrămioareparfumate…Pestetot,urmatădecâini,oîntâlneaipeneaşteptateţâşnindîn

galop,laocotiturădedrum,saupejos,cuumbletuleimândru,animândloculundesegăseacuunfelde

vibraţieluminoasă,cesedesprindeadintoatăfiinţaei[…].Mirosuldetrandafiramestecatculămâiţăşi

bujorşiacummăduceînapoilaCotroceniicopilărieimele,iaririsulalbastrumăcufundăînodaia

înecatădeparfumaprinţeseiMaria“.

Adoraţiecurată,irepresibilăşi,debunăseamă,motivată(proustian)înabsolut.Citescaiciîntreagă,

îmbăiată-naromeşimiresme,fiinţaZoeiCămărăşescu.

Asociaţi,vărog,acestorcontexte„mirosuldepământud,cândseauzeacumpicurăapadepefrunze“

dincasaGoleştilor,anxietateageneratădemirosuldeigrasiedindărătulpaturilorcaseidepeStrada

Clemenţei,colţcuDionisieLupu,mireasmadetrandafirdeschisdincameradoamneiBoambădelahotel

Ungarth,saumirosulviolentdealge,laConstanţa,„unaerdealtăcalitateşi,înacelaşitimp,osenzaţiede

viaţă“.

Detaliideviaţă,scenedomestice

Spredeosebiredevăzulcaptatorşitactilulposesiv,mirosulşiauzulsuntsimţurileevanescentului,ale

diafanuluişireveriei.Definitivlivratăfascinaţieiolfactive,ZoeCămărăşescuareosenzualitatefascinată deopotrivădeminiaturalşiderespiraţialargă,depeisajulintensşidetaliulstrălucitor. Aşasefacecăintensitateacucareabsoarbemiresmeleesteegalatădesagacitateanotăriiamănuntelor deatmosferă. Asculţimentalşuieratulsamovaruluişisimţicumîţifreamătănărilelaaromasarmalelordepost,cu supadelintesaudeasmăţui. Vezicuochiiminţiitraseul„delabulevardulElisabetaşipânălapicioareledealului(Cotroceni)unde începeaparcul“,totulfiind„câmpdeschis,pecarepăşteauoile“. OveziaieveapedoamnaZoeBengescu„dimineaţa,îmbrăcatăcucapotuldepeluche,cudantelăîn jurulgâtului,gatapentrucafeauaculaptepecareoluamcutoţiiînsufragerie“. Parcă-lsimţişitu,acum,cititorfermecat,peNicolaeRacottăaplecându-se„caunuriaşsănesărute“ pe deasupra baldachinului şi parcă-i vezi defilându-ţi cehovian înaintea ochilor, la moşia din Ştorobăneasa,pebătrânulRacottă(tataVasilache),umblândîncârji,peTitiGolescu,soraluiNicolaeşi soţialuiDinicu,peoacheşii,cuochicatifelaţi,MarioaraşiRadu,pegeneralulDancovcuFrusinica,sora vitregăaluiNicolae.Parc-ovezicoborânddintr-uncupeucupatrucaipeŢaţaMariţaRacottădela Giurgiu, „grecoaica blondă, sulemenită, cu inele multe pe degetele ei albe şi grase, cu toată respectabilitateadecaresebucuraacumlabătrâneţecavăduvaluiHaritonRacottă,totuşilăsasăse întrevadăorigineaeidefatădevânzătordepotcapuri…“ OchiagilşilimbăiuteaveaZoianoastră! LaŢigăneşti,parcă-ivezipe„copiiidespuiaţi“dinşatrăcumtaiecureleledelacoşultrăsuriioriscot opiuliţădelaroată,numaiceopreştiosecundăînmijlocullor.Darmăciucaşiimeniţiconvingerii electorale,cândsevotalaşcoalaClemenţii(situatăvizavi),familiaautoareifiindfermîmpărţităîntre liberali,conservatorişitakişti,flancaţideopţiunileluiJacquesNegruzzişiTitu(Tuti)Maiorescu! Dardefilareabragagiilor,aoltenilorcucoşărci,avânzătorilordecărbunişigeamuri!Daralcătuirea listelorfilantropicedesărbători,cândRegina–şi,peurmeleei,toatăsuflareaaristocrată–împărţea darurişirepartizavestimentaţiaodatăpurtată,cuborcanelededulceţurişişerbeturitrecutedelao familielaalta.PluslinguriţadeargintcaresetrimiteaanumedePaştipreotuluipentruîmpărtăşania

fetelor,darşibudincademacaroaneşicurcanulpevarză,orisfântulobiceialunoroctogenaridinhigh-

life(vezi„neneJeanPoenaru“)de-aseîmpuşcaatuncicânddevinopovarăpentrutoatălumea…

SăvămaispundebătăilecufloridelaŞosea,laprimulşialdoilearond?Deceeaceînsemnapentru

boieriaşiburgheziaromâneascădela1900„NoapteaÎnvierii“?DepaginaantologicădedicatăMoşilor,

înperfectădescendenţăcaragialiană?Desobrul,darneliniştitorul,sever-tulburatulcapitol1907?Sau

desprecopleşitoareascenăcugestulviitoruluiCarolII,dupămoarteamameiZoeBengescu?„Înanul

acela,cândmamalipseapentruprimaoară,amprimitunplic,cuoramurădebusuiocsfinţit,dinpartea

prinţuluiCarol,şioscrisoareîncareaminteaobiceiulmameideaneaduceacasăacestfirdebusuioc

sfinţit.Gesturicerămânîntipăriteîninimilenoastre,chiardacăacelacarele-aavuts-aschimbatmai

târziuîntr-atâtîncâtnu-lmaiputeaicredeacelaşiom.“

Verdictde-oînţelepciuneexemplară.Unatotalstrăină,dinnefericire,firiinoastre.

Oîncântare:fervoareaportretistică

DarundeexceleazăZoeCămărăşescu,dincolodeprospeţimeasenzorialăşisavoareadetaliilorde mentalitate,esteînceeaces-arputeanumipeisajulmoral.Ştiesăvadăoamenii(imposibildespusdacă asta-i oştiinţă,oartăsaupur şi simpluundar delaDumnezeu),ştiesă-i cântărească,nujigneşte niciodată,nucultivăaluzivul,nuagreeazăpicanteria,nuîngroaşăliniile,nuînmoaieniciodatăpeniţaîn aqua forte. Respectă (sobrusaughiduş) pitorescul temperamental, lasă faptele să vorbească şi să defineascădelasinesubiectul. Nuvoicitaierarhic.Prefersămergpefirulapei. Numai departedepagina11.Ceprezenţă-i Anica!Mereuînpapuci,„legatălacapcuobasma neagră“,cucerceigreideaurîn„urechilecărnoase“,„avealasubsoloodaieundeticăiaunceasrotund demasăde-iauzeaibătăilepânăafară.Îmipareşiacumcămiseumplunărilecumirosulacela,caîn zileleîncaremăţineamdupăeasămăuitcumrâşneştecafea,aşezatăpemargineapatului,sprijinind râşniţalabrâu,încreţurilefustei,şitrăgândcâteunprafdetutunpenas“.Iatăcreionatîncâtevatuşeun personajdinKiriţescu,G.Călinescu,PetruDumitriu. Iaralături,gestul,rămas„legendarînfamilie“,alluiRaduRosetti,celcăzutlaamorpentruLola Montez,care-şionoratrabucul„nudirectdelalumânări,ciaprinzândcâteohârtiedeomiedelei,pe careapoioapropiacunepăsaredeţigare“.Deundesevedecănudoarscăpătaţiiaristocraţimoscoviţişi petersburghezi, fugiţi dinRusia „albă“ de ororile bolşevismului, slujeauatari practici de vrăjitorie crepusculară. Păpuşa,adicăînsăşireginacopilărieifeminine,esterezumatăperfect:„blondă,îmbrăcatăîntr-orochie demătasealbastră,închizândpesteochii ei,totalbaştri,pleoapemărginitecugene,calauncopil adevărat.Păpuşa!Însoţitădeuncufăraşpecareşedeascrisnumeleei,Elly,şicaresedeschideapeun tezaurderufe,rochiţe,haineşibonete,pantofi,ciorapişi,maifrumoscatoate,operechedegaloşi!“Ce sepoateadăuganeparazitarlaacestcrochiuatoategrăitor? Prinţesa(viitoarearegină)Maria„încălecabărbăteştecainervoşi,cucarenusetemeasăurcepe potecipietroasedemunte.Demulteoriformaocaravanăcucopiiiei,ElisabetaşiMignonînredingote albastre,tivitecugalondeargint,pantalonişicizme,iarpecapotichieroşielucratăcuşiretnegru,de subcarelezburapăruldeaur,şiNicolae,întricouvărgat,cuopălăriemarelăsatăpeceafă“. MadameCharlier,pentrulecţiiledefranceză:„opersoanămaiestuoasă,mioapă,cunasulîncarte“, care„treceaounghieîndoităcaoghiarăpesubtexteleregulilordegramatică“. Madame Jacobson: „grasă, mică, râdea cuatâta poftă de-i sălta toată carnea pe trup şi avea un neastâmpăratdordeaaflanoutăţileceumblauprinlumeaBucureştiului.Cupălăriuţalegatăcubridesub

bărbie,cuopelerinuţăneagrăpeumeri,varaşiiarna,oîntâlneaipestrăzileoraşuluiumblânddupă micilescandaluripecarelarânduleilepovesteamaideparte“. Dar halucinanta, nebuna, dickensiana miss Clark, care se dezbrăca de totînbaie, fără să ceară vreodatăvoiegazdelor,casă-şi„scutureunpuriceînapă“!„Cândmânca,îşiamestecatoatefelurileîn farfurie,scuipaseminţeleînaceeaşifarfurieşiscârbeapetoţicomeseniicucombinaţiileei.“Sufereade gută,avea„degeteleumflate,noduroaseşiţepene“,aţipealalecţiiledeengleză,căraîntr-unsaco-ntreagă garderobă,varaumblanumaiînalb,„iarnaseînfofoleaîntr-ojachetădeblanăgarnisităcuşiruride codiţepecarelepierdeadinanînan“şiintrainvariabilîncasăcuşoşonii.„CutreieraBucureştiuldela uncapătlaaltul.Copiiiseţineaudupăea,bătându-şijocdecodiţeledepehainăşiletrăgeaujos.De altfel,credcănueraomîntotoraşulsăn-ocunoască.“Înschimb,laoreleeideprindeai„frumuseţeaşi măreţiamultorînvăţăminte,căcieradeşteaptăşiştiasătefacăsăîmpărtăşeştientuziasmulşifanteziaei“. MadameMavrogheni,primadoamnădeonoareaReginei:„zbârcită,urâtă,cuglasultremuratdecapră,

avea în ochii ei albaştri deschis tot atâta răutate câtă deşteptăciune, însă în toată persoana ei, o indiscutabilă prestanţă. Geloasă de tot ce ar fi putut să încalce domeniul el, bănuitoare, madame Mavrogheni dădea crezare oricui venea să clevetească împotriva celorlalte persoane de la curte. Întotdeaunaşi-aînchipuitcămamaîncerca–avândtoatăsimpatiareginei–să-iialoculdeGrande Maîtresse[…].Pereginăocriticaşi,decâteori izbucneacâteunconflictlapalat,eradepartea adversarilorreginei,adversarisusţinuţidemulteorichiarderegeleCarol,carenuputeaînţelegepartea fantascăatovarăşeisale,adeseorivictimacredulităţiişibunătăţiiei“. Atâtdefidelul,credinciosulsergentdepoliţieVasile–insataşantcâtcuprinde–arondatdeReginăpe lângădoamnadeonoareZoeBengescu,omulcare„spuneapoveşticanimenipelume“,celcare-ianunţa

micuţeiZoecăa-nceputsăningăafară,care-oduceaînbraţelaPisculCâineluişilaStânaRegală„şinu-

mieraurâtdelocsă-mitrecbraţulînjurulgâtuluiluitranspirat,bachiarsă-lsărutcândmisepăreacămă

scapădevreoprimejdie“.Bătrân,ajunsuşierlaCameraDeputaţilor,VasileovedepeZoe–de-acum

doamnăîntoatăputerea–venindlabraţcuArgetoianu:„Las’căvăduceulatribună,coniţăZoe!–şise

uitalaArgetoianucalaunnepoftit…“Aizicecă-ioscenăcuFirsdinLivadadevişini.

Ştiamnoi,oare,căJacques(Iacob)Negruzzi„eratarezgârcit“?ElcutanteChelleformeazăaiciun

cupluaproapecaragialian.PrecumjupânTitircălaIunion,onorabiluljunimistse-ntreabălacebunsă

cumperiprogramdesalălateatru,devremece„ştiicesejoacă“!Iată-linsistândpelângădoamnade

onoarearegineisăpunăovorbăbună„laCarada,pentrupostuldecenzorlaBancaNaţională“,iartârziu

detot,nonagenar,joacăprunciipegenunchi,caodinioară,cuformula„Hac,hac,cumoşJacques…“

MultmaisuculentesteînsăprezentatMaiorescu.NuTitu,ciTuti.Mereulapatruace,pedagogic,

doctoral,academic,nulasăsejurdePaştifărăundrumlaVienasauBerlin,călătorindpretutindenica

într-unmuzeu:„Pentrufiecarelocnouaveadepovestitocompletareistorică,artistică,obiografiesauo

anecdotă.Îiplăceauplimbările,iubeanatura,darmaipresusdetoateîlpasionagândul.Ascultacu

interestotşi,maiales,telăsasărăspunzilaîntrebări,fărăarăspundeelînsuşilaele,aşacumobişnuiesc

majoritateaoamenilor.Aveaiimpresiacă,întimpulîncarevorbeai,teînălţalanivelulsău,fărăniciun

efort,sprijinitdeîntrebărilelui,deconcluziilesalelogiceasuprauneireflecţiifăcutedetine.“

ScenăantologicăîncapitolulXI,Maiorescu.Faust,când,recitândGoethe,glasulluiMaiorescuse

îneacădelacrimi.Înplus,omostrădepedagogiedesăvârşită,carenefacesăuitămprincâtănedreptate,

princâteneînţelegerireciproce,princâtemalversaţiunişirăzbunărimaimultsaumaipuţinmotivateau

trecut,deopotrivă,mentorul„pantocratic“şiuceniciisăi(irepresibilnerecunoscători)de-alungulvremii.

„Ştiindcă-miscriujurnalul,acerutsă-lcitească.Camintimidată,i-amdatcaietelemaivechişiamfost

extremdemiratăvăzândseriozitateacucarecitea.Trăgealiniicucreionul,nota,măpuneasă-idesluşesc obscurităţilestiluluiînlimbameafranceză,uneoriincorectă,şilaurmăatrasoconcluziemăgulitoareşi neaşteptată:Vezi,copilule,tutrebuiesălucrezi.Întineestecevacenutrebuiesăsepiardă.Învaţăsăscrii româneşte. Uite, îţi dau… Revoluţia Franceză a lui Carlyle… Începe să traduci şi o să lucrăm împreună.“Pesteojumătatedeveac,Noicaaveasăprocedeze,sistematic,identic. SophieVăleanuslujinddechaperonnevinovatelorîntâlniriamoroaseadolescentine. EmoţionantapovesteconjugalădintreGrigoreAntipaşiAlinalui(„ofemeiefrumoasă,elegantă,mult maiînaltăcael,careselăsarăsfăţatăcauncopil“),ceacaresesinucidelamoartealui„Grigoraş“alei. Elegantul,diplomatul,scorţosulDuiliuZamfirescuajuns–tocmaiel,însoţind-operegină!–săaibă indigestie pe vapor, „aplecându-se peste balustrada canonierei înspasmele nemiloase ale răului de mare“.Şitotel,cevamaideparte,insul„îngrozitordeintimidant“,darşi„fermecătorproprietardevie, îndrăgostitdeţarinasa“,apare„simplu,prietenoscunoi,ceitineri,cuguleruldelacămaşădeschis,cuo poftădemâncaresănătoasă“,doarcăopoftăurmatăde„niştesforăielipreapuţinelegantepentruun distins diplomat ce cucerise atâtea inimi încariera sa“. (Caragiale ştia ce ştia când îl gratula cu apelativul„măi,Duilă!…“) GrigoraşDinicu,„cufaţalucioasăşibriliantulstrălucindladeget“,alăturideGeorgeEnescu,„cu gulerulpuţinmototolitşihainatăiatăfărăeleganţă“. JocurilesadicealeValentineiBibescu,„născutăCaraman-Chimay“,mamaluiGeorgesşi,deci,soacra („răutăcioasă, probabil geloasă“) a Marthei. „Un exemplar tipic al mândriei aristocraţiei străine, dispreţuitoarepentrutotceerapaysanduDanube,oînvăluiaînacestdispreţplindeironieşi pe frumoasanoră,carenuseputeacomporta,aşacumşi-arfidorit,casingurastăpânăacasteluluidela Posada,căciGeorgesdeveneauncopiltimidînfaţamameisale,deşieraunsoţaşadetimidînfaţasoţiei sale.“Lasăcă,admiratoareaviitoareiregineMaria,ZoeCămărăşescunupoateaveachiaroprivire seninăasupraMarthei,„caracterinteresant,darşiinteresat“,dezarmantînsăprinşarmulpersonal. Dealtfel,esemnificativpentruechilibrulfărăfisurăalautoareinoastrefaptulcă,oricâterezervear păstrafaţădeMarthaBibescu(„scăderisupărătoaredecaracter“,„ajutorulaceleiaşiînalteocrotiricare lucrapestecapulComandaturiidincapitală“,unde„inspirasemultepasiuni“ş.a.m.d.),ZoeCămărăşescu ştiesăpunăperfectaccentele:„Frumoasăcumera,cubasmaualegatăsubbărbiedupămodelulsistriţelor rusoaice,cupelerinaalbastrădrapatăpeumeri,pestecaresedesenacrucearoşiepefondalb,sprijinită peunbaston,veşnicînsoţitădeunadincălugăriţelenoastre,MarthaeraocunoscutăfigurăînBucureştiul ocupat.Laspitalînvăţasesăanesteziezecucloroform.Seîngrijeademoralulrăniţilorşi,paralel,duceao viaţăpoliticăpersonală,vizitândoameniicareputeausă-iserveascăîntr-unfelsaualtul,ameţindpetoţi bărbaţiicufarmeculeineîntrecut…“Dozajelegant,simţdeobservaţiedeofeminitatesagace,subtilşi, cemai,demareclasă. CristacheCiolac,lăutarulhigh-life-ului,martorulnenumăratelordramesentimentalealeprotipendadei,

maestrulserilor(şisepareurilor)deinimăalbastră.În1911,cândviitorulCarolIIîmplinea18ani,afost

întrebatdebătrânulregecei-arfaceplăcerelapetrecere.„Carolacerutomasăcucâţivaprieteni,pentru

caresăfieadusCiolac,apoisălefieîngăduitsădanseze.Regelei-aîmplinitdorinţaşiiatăcăla

obişnuitamasădelaPeleşaufostinvitaţiungrupdeprietenişiacântatCiolac.LaPeleş,masăcu

lăutari!“

Opriţi-mă,altmintericiteztoatăcartea…

Unultimîndemndinvremuriapuse

Nugăseştiaiciniciunfirderesentiment,deinvidie,neînţelegere,geloziesauincriminare.Nicijelanii, niciautocompătimiresaupoftăderăzbunare.Cugândullaatâteajurnale,memoriisauevocăripline, compensator,denombrilismranchiunos,megalomanieşipuseurivindicative,ajungiuneorisăaisenzaţia, citindacesteAmintiri,căvisezi,oricăieipartelaofeerie. Cumerasălipsească,dreptcorolar,tocmaimândriadestirpe? Vorbind despre neamul Goleştilor şi „ţara în al cărei viitor au crezut toţi, fără şovăire“, Zoe Cămărăşescunoteazătestamentar:„Şivoi,copii,vătrageţidinaceeaşirădăcinăînfiptăadâncînpământul românesc.Sănuuitaţică,oridecâteoriveţiîntoarcefaţaspretrecutulţăriişiveţiîntâlniprintrebătrâni oamenidinneamulvostru,nuvafiniciunuldecaresăvăfieruşine.Autrecutînviaţaasta,cuînsuşirile lor,cuslăbiciunilelor,dartoţiaufostoamenicuinimacuratromânească.S-audus.Aurămascâteva fotografiilipsitedeoriceinterespentruvoi.Unchi,mătuşi,neamurişiprietenidinviaţanoastrădecopii cuîndatoriricătrefamilie,pecareepocavoastrănulemaicunoaşte,şiepăcat,căciaveaufarmecullor“. Maiesteoareeducatauzulnostrusufletescpentrucuvintecaacestea?

Împliniţişiînfrânţi 17

17. Text preluat,cuunele adaosurişimodificări,dinLiteratura română în postceauşism,vol. I,Memorialistica sau trecutul ca re-

umanizare,Polirom,Iaşi,2004,pp.96şiurm.

„CellaesteacumcăsătorităcutânărulşibogatulbancherBlank.Estefoartefericităşimulţumită,ţin foartemultunullaaltul,dareaîşipăstreazănumeledeartistă.Amândoisuntcreaturiciudate,niciunul dintreeinuestefăcutpentruoviaţădefamilieobişnuită,aşacăîşipăstreazăindependenţa,fiecareare casaluişilocuiescseparat.Cellaesteacumofemeiefoartebogată,dartrăieştefoartesimplu,fără ostentaţie,fărăetalaredeaveri.Îiajutăpealţii–fiindobişnuităcusimplitateaşi,întrucâttoatăviaţaa cunoscutdisperareasituaţiilorlimită,preferăsăîmpartăcualţii,maidegrabă,decâtsăcheltuiascătotul pentruea.Eofiinţăcareşi-aîmplinittoateposibilităţile,ceeacereprezintăoimensăsatisfacţiepentru

mine“(ReginaMaria,Însemnărizilnice,15aprilie1921).

„Cellaesteofiinţăidealistă,pasională,aparte,foartedeschisăşisinceră,fărăniciunfelde pretenţii,darviaţaoloveşteîntotdeauna,pentrucăeavreasătrăiascăprealiber,preaexcentric,prea împotrivanormelorgenerale,şinuesteîntotdeaunaiertatăpentruaceasta,nicideviaţăşinicide

oameni.Oiubesc,şieaesteunadincompaniilecelemaidragiposibile“(idem,8septembrie1922).

„Cella m-a însoţit şi nu există o altă companie mai bună decât ea. Deşi lumea încearcă să protestezeîmpotrivaprietenieinoastre,dincauzamoravurilorsaleboeme,toţicadpradăfarmecului, simplităţiişitalentuluisăucândseaflăaici.Dintretoţiprieteniimei,Cellaesteprietenaceamai

bună,carenusecomparăcunimeni“(idem,9ianuarie1924).

„SpresearăavenitCellaşiamstatmultdevorbă.Dintretoateprietenelemele,eaesteceacucare îmiplacecelmaimultsăfiu.Esteinteligentă,areogândireindependentă,plinădeGemütşicăldură şi,înplus,esteextremdeamuzantă,pelângăfaptulcăesteoartistăexcelentă.Nucereniciodată nimic,nupareaaveavreodatănevoiedecevadinparteacuiva,fiindpedeplinmulţumităcuceeace

are“(idem,11ianuarie1927).

CelecâtevarânduriscrisetinereiCellaDelavranceadesexagenarulI.L.Caragialepeversoulunei

fotografiiaMaestrului,trimisăcuocaziaPaşteluidin1911(veziOpere,VII,p.579),rezumăadmirabil

viaţaviitoareimuzicienecentenare.Dupăcuvenitul„Christosa’nviat“,textulsunăscurtşiplin,cao diafanăprofeţie:„DragăCellica,tepomenimşitedorim–mult.Fiisănătoasăşiveselă.Dumnezeucu tine.Altăucredinciosadmirator,Caragiale.“ Facem abstracţie acum de uzajul obişnuit al formulei „fii sănătos şi vesel“ în corespondenţa caragialiană;miseparecăsuntcuprinseindirectaiciexuberanţa,insurgenţa,sociabilitatea,francheţeaşi vitalitateaacesteifeminităţidebordante,aliajuldemondenitatesalonardăşigraţierebelă,deconvenienţe princiareşielanuriimpudice,destinulgenerosaluneifiinţecapricioase,inteligenteşiardentsenzoriale totodată.Oîndrăcirefermecătoare(„Aghiuţă“,nu-iaşa?),deunhedonismalintatpân’laDumnezeu. Undenaiba,veţiîntreba,aicitittoateasteaînpatrurânduridefelicitarebanală?!Eibine,recitiţiviaţa CelleiDelavranceapringrilaacesteicartolineimprovizate,darsinceriubitoare,şiveţivedea.Dar,chiar

aşa:unde-ibiografiaromanţatăaCelleiDelavrancea?

Viaţalamoşie

Cândvaveninormalitateaşi-nviaţanoastrăliterarăşinevomputeaapucaînliniştedebunaşiatâtde folositoareafrivolitateabiografiilor(maimultsaumaipuţinromanţate),amonografiilorvieţiideculise, analize de mentalităţi bazate pe geografie literară şi abordări sociologice iconoclast-picante, atunci destinulCelleiDelavranceavafiguralalocdefrunte,alăturideMarthaBibescu,ElenaVăcărescuşi Claymoor,defraţiiDonescu,FrédéricDamé,LuigiCazzavillan,AristideBlankşidestuialţiiasemenea. Ca şi de odraslele cubiografii dincele mai atrăgător-şocante ale aristocraţiei adevărate, Bibeşti, Cantacuzini,Sturdzeşti,Brătieni,Brâncoveni,Lahovary…CălanoitotulafostmaivătuitdecâtlaParis oriLondra,maicuminteşimaiintensruralînesenţe–adicămaiaproapedecehovianalivadădevişini, uneoripigmentatăanarhic,dardeobiceisupusăoblomovismului–asta-iosimplăproblemădespecific. Înciudaaparenţelor,viaţapemoşiileromâneşti(acumevorbadeSlăviteşti-Vâlcea)edepartede-afi îndeajunsliteraturizată,spredeosebirede,săzicem,literaturaSuduluiamerican,astfelîncâtoserie biografic-eseisticăarscoatelaivealămultelucrurifermecătoare. DeschidlaîntâmplareepistoleleCelleiDelavranceaşicitez:„Sufletulmeudrag–citireascrisorilor taleîmiîntrerupeexerciţiiledepian.Deceoarecâiniinumaivinlastrakină?[cuvintelesubliniatesunt scriseromâneşteîntext,n.n.].Nuştiucinemi-aspuslaBucureşticăsetteriitinerinutrebuiesămănânce mamaliga, ci supă cumacaroane şi carne… Această prostănacă de Vilma ar face mai bine să se gândeascălapropriileeiboarfe.Nutrebuiesă-imaidămbani,cisă-ispunemcăestenecesarsăse îmbrace,fiindcăn-amdegândsă-ifacrochii[…].SoniaşiLilisuntîncântatesămăaibălângăeleîn casalormare,expusăasfinţitului.MoldovaestedejaRusiaşipriveamierisatelecuacoperişuridepaie, curţilegoale,praguriledinpământbătătorit,întregacestpeisajresemnat,simplificatcaimaginaţiaunui

primitiv.Eatâtdedeosebitdeatmosferadinamică,vie,veselăasatelordinOltenia!“(9noiembrie

1933).

DupărespectabilelevolumealeCelleiDelavranceatipăriteînanii’80pringrijaluiValeriuRâpeanu

laEdituraEminescu,oavemacumpevoluntara,senzuala,năstruşnica,drăcoasa,aprigaCellaîntr-o

posturămaifamiliară,lavârstade39deani(cuşaptemaipuţindecâtFilipLahovari,soţuleideatunci).

Unromanepistolarîntinspeoperioadăde14ani(1926–1940),publicatbilingvdeConstantinMateescu

şitradusdeDanMateescu.Cele90detexteprovindindepoziteleArhivelorNaţionale,filialaRâmnicu

Vâlcea,dupăceautrecut,spuneeditorul,„prinbeciurileSecurităţiidepestradaGeneralPraporgescu, apoiprinsubsolurilePrefecturiiVâlcea.Opartedintrescrisoris-aupierdut,nicioscrisoarealuiFilip cătreCellanus-apăstrat,deşiacestaîirăspundecufidelitatelafiecarescrisoare.Amfiavutastfelun portretmultmaidetaliataldiplomatului“. PeFilipLahovari,noteazăC.Mateescu,„ni-lputemimaginadinscrisoricaunbărbatînputerea vârstei,autoritarşipretenţios,darcorectcuservitorimea,deuncaracterinflexibil,prudentcuoamenii politici,pedant,afectuoscuprietenii(maialescuceiaiCellei),puţinsociabil,inteligent,darlipsitde harurileuneimaripersonalităţi.Ofotografiedintinereţeneînfăţişeazăunbărbatblond,cupărulîngrijit, dat pe spate şi cumustaţă bine tunsă, îngenul belle époque, cuobrajii subţiri şi ochi mari, vag

exoftalmici.Trebuiesăfifostchipeş“.AfostministruplenipotenţiaralRomânieilaCairo(1927–1930),

darnuaflăm,dinpăcate,maimultedespreel.

Oricum,elimpedecă,deşiCellasemnazglobiu„Bucatzicata“,celînghiţitdeobiceierabărbatul.Cu

fulgicutot,laoadică.„L-ampotolitpentrucăfaţasarăvăşităîmifăcearău.Admirarăbdareatacândai necazuri,darsocoteacăeştiindiscretdecândte-aiajuns,cărelatezicuivreasăteasculteceaafirmat Titulescu,căeştiimprudentşiafăcutapellainfluenţameacasătedojenescşisătefacsăfiităcutşi speriat.I-amspuscăeusuntmaiviolentădecâttine,fărăsă-mifipierdutbunul-simţ,căîndurmaigreu decâttinenecazurilemateriale…“ Câtdespreabilitateadeamazoană,spirituldecravaşă,oriseducătoarelecoregrafiidictatorialeale

Celleila50deani,edeajunssăcitămînceputulepistoleidin13octombrie1938:„Micuţulmeudrag–

da,îndiscursulFührer-uluiesteoasprimeciudatăşiconsidercăi-alipsittactul.Abiadacăs-aucalmat

spiritele.Ceamaibunămodalitatedeaconvingelumeadebuneletaleintenţiiestesăfiidelicat.Delicat

cuAnglia,cuFranţa.Adamotivedebănuialăcelorcefacdinbănuialăarmă–einutil,iaraziceeacee

inutiledăunător.IerisearăamcinatlaProcopDumitrescu.ÎngenerallumeaeîmpotrivaGermaniei.

TrebuiefăcutăopropagandăpecareGermanian-ofaceîncă.N-amaflatnimiccete-arputeainteresa.

Scriuonuvelăşisapînjuru-miunşanţcasăfiulăsatăînpace.Mâinedupă-amiazăcredcăosă-ivădpe

Cancicovi.CaricaturaluiSennepefoartenostimă.SuntmulţumităcăVilmanutelasăsămoridefoameşi

căstatullaţarăîţifacebine.“

Iacătonul,iatăomul.

Lecturi,figuri,fapte

Puţinătateanotelor culturalenueotragedie.Laurmaurmei,avemdeafacecuocorespondenţă

accentuatdomestică,întoatesensurilecuvântului:„I-amdatluiNicu1000deleipentruplinuldebenzină

demâine.Cere-irestuldebanişicontrolează.Nuuitanimic–iatotcetrebuieşiflanele.Aiciefrigiar eudârdâi.Nuuitanimic.Zecezilecufamiliaregalăînseamnăexpunereaîntreguluibietluxcarene împodobeşte.Iatăolistăpecarei-oveidaFloricăişiveiaveagrijăsănuuitenimic[…].Iacutine CugetărileluiChamfort.“ Totuşi, ici-colo câte-o Jeunesse ori unCœur des ténèbres de JosephConrad, unIbsencalificat „inocentşiobscur“(„unteatruscrisîntr-untempocarenumaieastăzilamodă“),învremeceParsifal are un„pretextliterar cretin“ („această folosire a Evangheliei pentrua insufla patos unor beţivani provoacăunrâsnebun.Wagnern-auitatnimic–nicilecţiiledemorală,nicisimboluriledebâlci,nici atitudinileluatedinimaginiledelaEpinal,iarbaialapicioarefăcutădeParsifalînactulaltreileaesteo dovadăacontradicţiilorabsurdepecarelepoateconcepeminteaomenească“),iarCeaikovskieste„un marecastrat“,cuVariaţiuni„deolungimeforfotitoareşiatâtdeneroade,căpânălaurmăîţiprovocau cârceiînpicioare“. Cellaesteadorabilăşicumplităîndirecteţeaverdictelor.Exceleazăîncrochiulirezistibil,pentrucă obraznic.IonCantacuzino,fiul,„aveaminaluidezilebune,unbronzdepuştipeobraji,niciurmăde paragină,dinţistrălucitorişiochiiceilacomiaiceluiceaudeosirenă“.ElenaVăcărescueste„Elena Vaca,aceastămingeplinădeviaţăsepricepesădărâmeoriceezitare“.

Areşidarulcaragialianalnaraţiuniiepistolare:Hitler,scrieeadinGermaniaîniulie1937,„asistăla

toatespectacoleledinlojadoamneiSiegfriedWagner,împreunăcuBlombergşiGoebbels,careareo figurănervoasă,brunetă,slabăşiatrăgătoare.LumeaepasionatădeFührer.Lasfârşitulpauzeloroamenii rămânînpicioareprivindu-lpânălaridicareacortinei.Viaţaeuşoarăşinuescumpă.LaKonditorei,

tartesătelingipebuzede25pfenigiporţiamare.Pestetotcurăţeniaeobucurie.Lafelordineaşibuna

dispoziţie.Oţarăminunatădecumpătareşimuzică.Ceatanoastrăderomâniesteplăcută,iardlMissirîşi

plăteştevizitalaBayreuthprinentuziasm:Ei,ceziciCoanăCello?“

Evenimentelesuntfărăezitarecravaşate,subiectivitateafiindiuteîncolăcităpetrupulcelorobiective:

„Aiciseparecăevreiisuntcătrăniţişivomaveamultesurprize.Spercăprietenulnostruîşivareveni

repededincriză,căcinueopersoanăcaresărămânănefolosită“(textdin22august1939,prietenul

nefiindaltuldecâtNaeIonescu). Înfine,proverbialasubiectivitatedătătoaredefioriaCellei:„LaBăneasaamascultatjalnicelecreaţii aleluiEnescu.Suitasăteascăestenocivădatoritălipseideforţă.Şiatâtdeovreiascăîncâtmi-aamintit printranspuneredeMarcelIancu!Cumsemairăzbunăelementelebastardealeuneirasepentrucănuau fostluateînseamă.Nimeninus-agânditsălestăvileascăşipătrunddinnefericireîntotceestemai

important!“(27octombrie1939).

Delaconaculconjugal

lamoartealuiNaeIonescu

Unadintrecelemairăspânditelegendealeistorieinoastre(deculise)literarezicedeotrăvirealuiNae IonescudinordinulluiCarolII(camdinconsiderentelecondamnăriiluiLucreţiuPătrăşcanudecătre GheorgheGheorghiu-Dej),fiindcăpreaarfipicatlafixmoartea„Profesorului“.Cinen-aauzitvreun bătrânnăistpostulândritos„Cellai-aadusţigărileîncareCarolpuseseotravă“…? Eibine,volumuldefaţăesteconcludentdinunghiuliubiriidintreCellaşiNaeIonescu,maiprecis:al amesteculuideveneraţie,tandreţeşidăruiredintreceidoi.ValeriuRâpeanuadedicatdejasubiectuluio

paginăîntreagăînCurierulnaţionaldin30–31ianuarie1999,comentândchiaraceastăediţie.

Dela15octombrie1938la20martie1940(pp.167–193şiurm.)NaeIonescuestesubiectulprincipal

(înlagăr,elastatdinmaipânăînnoiembrie1938şidinmartiepânăîniunie1939).La15octombrie

1938,„vizităneaşteptatăasoţieiprietenuluimeu.Zvonurioptimistecirculătotmaimult.Leconsider

premature“.Dupădouăzile:„Iubitule,nuţi-amscrisieri.Amfostnecăjită.Mi-autelefonatcăbietulmeu prietenefoartebolnav,crizăderinichidupăoamigdalităpăcătoasă.Ce-idefăcut?“

Joi20octombrie:„Sufletulmeudrag–amaflatînsfârşitcăN.I.edeieriîntr-unspitaldinBraşov.

Sunteliberatăde-ogrijăşii-amcerutsămăprimeascăînvizită.AlaltăierilaGeorgetaC[ancicov],

aceastami-aspuscădoamnaA[rmand]Călinescudoreştefoartemultsămăcunoascăpentrucăbărbatu-

săuîivorbeştedespreminecuunpotopdelaude.“

28iulie1939:„Prizonierulepuţintrist.Niciunuldintreceicărorale-ascrisnuavenitsă-lvadăşi

dragulMecena[Malaxa,n.n.]devinedinceîncemaiprevăzătorşisefereştechiardea-lvizita.Artrebui săînceapăsălucreze,săscriepentruauita,darnupoatetrecedepoartagrădinii.“ 20 martie 1940: „Ion Vinea mi-a spus că au fost interzise articolele referitoare la dragul meu

prizonier…Separecăduminicălacimitirafostimpresionant,căcierauaproape2000depersoane[…].

Amrămas,fireşte,acasă.Dorescsăpăstrezimagineavieaacesteifiinţecareeraaproapeunîngerşia

căreiluptăcuomenireaafostatâtdecumplită[…].Arfinecesaretotuşiminuni,dintimpîntimp,pentru

areînviacredinţa.PoatecăMoarteaeste,eaînsăşi,ominune,singuraminune.“

Înoricecaz,dosarulrămânedeschis.

Întrejubilaţieşidestrămare

Triumfulresemnării 18

18.CronicălaAliceVoinescu,Jurnal,ediţiedeMariaAnaMurnu,prefaţădeAlexandruPaleologu,EdituraAlbatros,1997,reluatăînvol.

Literaturaromânăînpostceauşism,vol.I,Memorialisticasautrecutulcare-umanizare,Polirom,Iaşi,2004,pp.40–51,de unde am preluat-o,cuuneleajustăristilistice.

Cutoatecă,timideşisporadice,ocaziileeditorialeşicomemorativenuaulipsit,numeleluiAlice Voinescu (10 februarie 1885–4 iunie 1961) a rămas zeci de ani în seiful istoriei culturii, într-o cvasiexclusivitate pentruiniţiaţi. Desigur, marele momental postumităţii autoarei înceauşism(după câteva gesturi notabile, dar mai mult simbolice, precumRotonda din13 iunie 1975 de la Muzeul

Literaturiisaunr.12din1979alrevisteiRamuri)afostediţiaîngrijităşiprefaţatăîn1983deDan

GrigoresculaEdituraEminescu,Întâlnirecueroidinliteraturăşiteatru.Momentularfipututfidecisiv pentrureimpunereaacesteipersonalităţi(profundînrădăcinateînmoralitateaactuluiestetic)fieşiînacel prezentofilit,barbarizatdedictatură. Nuafostaşa.Ediţiadin1983areadusunnumedeistorieliterară,nuşi oforţăderemodelare spirituală.Aufremătat,bineînţeles,teatrologii,s-aubucurat„universaliştii“,auexultatfoştistudenţişi prietenicongeneri,dinţarăsauexil,aujubilatfrancofilii,însă–înlipsafarmeculuiexercitatpeviual Profesoarei–interpretăriledeînaltdidacticismşisincerăardoarealeacesteiaaufost(şisunt)văduvite deînsăşicombustiainiţialmagnetizantă. Fiindcă Alice Voinescua scris înprimul rândpentrutineret,dintr-oacută convingere,vocaţie şi datorieprofesorală.Afostonaturăprofundcatalitică,benefic-mijlocitoareîntrutrăireaartisticălacote semi-religioase. „De când, în ultimul timp, impulsiunea nestăpânită pentru un nou ideal de viaţă dezorienteazăconştiinţatineretuluinostru–scriaAliceVoinescuînprefaţamonografieiMontaignedin

1936–totmaidesmăcercetadorinţadeavorbiuneigeneraţiunice-şicăutaocălăuză,despreacestmare

prietencumpătatşiluminat.“ Astfel încâtcărţile ei (Montaigne, 1936; Aspecte din teatrul contemporan, 1941; Eschil, 1946, dincolodecontribuţiilelavolumulaltreileadinIstoriafilozofieimoderne,delicenţacuTituMaiorescu

în1908şidedoctoratulînfilozofielaSorbona:KantşiŞcoaladelaMarburg,1913)coincidpreapuţin

cuţintalororiginară,aproapeobsesivurmărită:educaţiaspirituluitânăr. Dinacestunghi,adevărataei resituareaînceputdupă1990,mai precis în1994,odatăcuediţia

Scrisoricătrefiulşifiicamea,îngrijitădeMariaAnaMurnu.Dacăgestuleditorialdin1983arecuplat

laprezentdoxaautoarei,ediţiadelaDaciadeschideapoartacătreintimitateafiinţeimoraleaacesteia.Şi cătrepersonajulAliceVoinescu.

Scriseîntre1949şi1958,înaniideprigoană,dargânditeînliniimari,dupăcumnearatăJurnalul,

încădinanii’40,Scrisorileauîmpinsînplansecundbibliografiaautoarei.Lasăcăşiunelearticolesau

conferinţe radio ce rotunjeau sumarul aveau o valoare memorialistică, deci accentuat subiectivă („AmintiridespreabaţiadelaPontigny“,„Primulcongresdemoralăsocială“),sauovaloarecapitală pentruînţelegereaechilibruluipoliticşieticfundamentalpecares-aîntemeiatAliceVoinescu;însăfapt

estecăniciediţiadin1994nuaavutdarulsăopropulsezeprintremaeştriispiritualicucareauase

confruntabeneficnoilegeneraţii.PelângăputereadeşocintelectualşimoralaluiNoica,Ţuţeaşi

Cioran,ScrisorileluiAliceVoinescunuputeausăînsemnepreamultdinunghiulproprieiexemplarităţi.

Acumînsă,odatăcuapariţiaacestuiJurnalde-oforţăşiocuprinderecopleşitoare,respectivaierarhiese

vatulbura,sper,înmodulcelmaiprofitabil.

Sebastianpeambelemaluri

Înplus,venindlapuţinăvremedupăJurnalulluiMihailSebastian,JurnalulluiAliceVoinescuumple şicelălalttalgeralbalanţei,casăzicaşa.MărturialuiSebastianseoprealabarbariaDrepteişise

sfârşeaîniarnalui1944,îndezgustfaţădejalniculoportunismalcomuniştilordeultimăoră.Mărturialui

AliceVoinescu(cele32decaietecuprindperioadaseptembrie1929–mai1961)desfăşoarăcealaltă

jumătateasferei.Altfelspus,facepodpesteambelemalurialeaceleiaşiapenegre:easeînfioarăînanii

’30defurialegionarismului,dardevinevictimabarbarieicomunisteaanilor’50.Notaţiileeidin1948în

1953şi,fireşte,din1956în1960punînfaţateroriilegionareoglindateroriicomuniste.

Dinunghiulsimilitudinilor,lecturaînparalelacelordouăjurnaleproducefrisoane.AşacumSebastian înregistrasăptămânădupăsăptămânăcâteomăsură–atrocesauridicolă–antievreiască,AliceVoinescu

înregistreazăevenimentele–atrocesauridicole–alelegiuiriicomuniste,sovietizante.Înianuarie1948,

AliceVoinescuestedemisădelaConservatoruldeTeatrudinpricina,întremultealtele,apoziţieisale faţădeabdicareaforţatăaregelui.ÎnfebruarieestedatăafarăşidelaŞcoalaSocială,dupăcarenotează demiterealuiPătrăşcanu:„disparultimiireprezentanţiaiunuisentimentpatriotic“.Îniuliesefacerăzboi custatuile:„dupăceaudatjoscutancurilestatuiaregeluiCarol,audistrus-oşipeceaaluiBrătianu.Am crezut că mă loveşte damblaua când amvăzut soclul gol şi sfărâmat“. Înmartie 1949, „izgonirea proprietarilordinconaces-afăcutcuosălbăticiedezolantă[…],bestiaturbatăapusstăpânirepefirea românească“.Ş.a.m.d. Lecturileînoglindăşipuzderialordesensuri.

„AfostasasinatArmandCălinescu!“exclamaSebastianla22septembrie1939:„Amsimţitofurieşio

urăîmpotrivaasasinilorşiatuturorlegionarilor,încâti-aşfidesfiinţatcapemuşte.Trădătorideţară, imbecilifurioşi,mârşavitâmpiţi,fărăcreierşifărăaltăsimţiredecâtunadepartid.“ „VesteamorţiiluiGheorgheBrătianu,aluiTaşcă,prezumţiadispariţieialtorprietenibătrâniefoarte dureroasă.MoartealuiGheorgheBrătianuneloveştecrunt:eraomarenădejdeaIstorieinoastre“,scrie

AliceVoinescuîniulie1955.

De altminteri, însăşi autoarea ajunge – odată cuevoluţia evenimentelor – să citească înoglindă

sarabandaexceselordela1940cuceledela1950:„Oameniisimpliîncepsăjudeceşisereculeg,vădşi

eicălanoinuarerostcomunismul.Mahalauatotmaiconştientă,opiniatotmaiprecisă,darmătemcăse creeazăunantisemitismmasiv.Dedataastaşi-ofacevreiisinguri!VorbiicuVianu.Eunomcolosalde elegantşibun.Unompecarecultural-aumanizatdefinitiv.Rareoriunuldecalitatealui:spiritualitatea

Israeluluiînplincutoatăgenerozitateacreştină“(17februarie1945).

Şi la 29 noiembrie 1947: „Schimbările înministere, reforma judiciară, schimbarea de la Banca NaţionalăşilaFinanţe,strângereaexcesivăaşuruburilorsuntsemnecăşilanoisejoacădisperat.Până şioameniilor,ceicivilizaţi,suntdaţilaoparte.Numaicomandădecâtevreii,directagenţiaiMoscovei. CeamauziteulaFundaţiileRegaleafostsimptomatic[…].Aşaauprocedatşilegionariişile-afost fatal.Şidoaraveauşieiprotectoriilorînţară.ŞidoardreptateaşimilaluiDumnezeunudoarme.“ Douăcitatecucares-arputeaîncepescrierea,lamodulcelmaipuromenesc,abarbarieicomune bolşevism–nazism,înnumelecăiidemijloc.Adicătocmaicaleapropriecategorieiumanedincareface parteAliceVoinescu.

Cultura,echilibrul,duhovnicia

Aceştiaarfitermeniiceformeazătrepiedulpersonalităţiiîncazuldefaţă. „Era–spuneAlexandruPaleologudespreAliceVoinescu–ofiinţăpentrucareviaţafărăculturănue

viaţă,iarculturafărăviaţănuecultură.“„Nupotsăînfloresc,scrieAlicela8mai1945,decâtîntr-un

climatdeumanitateblândă.Lipsademăsură,instinctualul,pornirilebrutaleşirăutateavoităsaunevoită mădeprimăpânăladorinţadeapieri.Înfond,suntoinadaptatăînaceastăţarăpecareoiubescdintoată fiinţamea.“ Darnudeacumulareculturalălamodulnarcisistestevorbaaici,câtdespretransmitereaculturiica harşietos.AliceVoinescuavea,spunePaleologu,„orarăvocaţiedeconfidentă“.Lucrusubliniatşide mulţidintreceicarei-aufostînpreajmă,soţiiMariaşiIonLucianMurnu,MirceaŞeptilici,Auroraşi MihaiNasta,GeoBogza,CellaDelavrancea,ŞerbanCioculescu.Într-adevăr,observaAliceVoinescula

15februarie1958,„suntooglindăbună,carenuschimonoseştechipurileoamenilor,suntunecou,poate,

unulîncareomulîşigăseştecuvântulluipuţinlimpezit,puţinînălţat.Darulăstaîlam“.Permanenta dăruire de sine, trăirea fiecărei zile înfuncţie de celălalt, adică de întâlnirile custudenţii, vizitele prietenilor,confidenţeleprimiteşisfaturiledate,constituieunadintreconstanteleJurnalului. Iarpedagogia,maieuticaemoţională,cazuisticasentimentalăşiconduitaelaboratăcusenspilduitorau nevoiedeechilibru,comprehensiuneînţeleaptăşiarmonizareacontrariilorînfăpturaconfesorului.Ei bine,chiarînacestpunctrezidăceamaimaresurprizăoferitădeJurnal:înrevelareamarilornelinişti, toatăviaţabineascunseîndărătuliluzorieiîmpăcări.Figuradoamneidesalon,frecventândCurteaRegală şiaristocratelecolocviidelaPontigny,îşidezvăluiezoneledepenumbrăsenzuală,cuprizălairaţional, supunerişiumilinţefrizândmasochismul,pefonduluneitainiceempatiicupăgânătateagreacă.Subalura înaltapolinicăpalpitănesomnuldionisiac,gatamereusădescentrezechibzuinţa,săalertezesimţurile,să deviezecursulliniştilorinterioarecătrezoneextaticepecâtdenaturalatrăgătoare,peatâtde(deliberat) inavuabile:„Aşfiînstaresăfacocurădesensualismacut–sămănânc,săbeau,sădansez–decen-am

curajulsăscriuşialteverbe,celeesenţiale,încazulmeu?“(22februarie1939).

Pescurt,„trebuiesăcultivişiiraţionaluldintine“(27decembrie1929).Aşastândlucrurile,fireştecă

„totul se revoltă înmine împotriva metodei ce striveşte elanul“ (30 august 1942). „De ce numă călugăresc?N-amnici unrespectpentrucălugăriţelenoastre,iarcatolicănudorescsămăfac“(15

februarie1941).„Întotdeaunaafostînminetendinţadeaîmpăcaviaţatrupuluicuceaaspirituluişi

dintre gânditori m-auatras mai multcei care le-auîmpăcat: Montaigne, Shakespeare, Goethe. Fără

îndoială,sunturmeadâncidepăgânismelinînmineşiadmiraţiapentruGideedinacelaşiizvor“(24

decembrie1952).

Îndărătulmăştiidoctorale,alapetituluiaristocratic,alerudiţieişisnobismuluifin,palpităneliniştea euluineîmplinitcarnal,ceseconsiderăeşuatsocialşiratatprofesional,aşacumseaudchemăriletulburi aleunuisubconştientniciodatăfructificatîndeajuns.„Amfăcutîngândbăidemarecaremi-auexaltat trupul,amretrăitîngândsenzaţiavalurilorpânălahalucinaţie,amcomisiaradulterulcumareaşiam ieşitoloagădinacestebăidesenzualitateimaginativă.Mi-ampăstrattrupulcurat,darl-amaprinspe

dinăuntru“(31august1950.Avea65deani!).

Pedealtăparte,„eînmineunfondstrânslegatdeţărani.Poenarii?Pesemne“,noteazăAlicela11

aprilie 1957, evocându-şi linia maternă (Massinca Poenaru, descendentă a paşoptistului Petrache Poenaru).Vocaţiarânduielii,aşadar,împletităcuneastâmpărulgrecităţiipaterne(SterieSteriadi,avocat

custudiilaParis).„AsprimeaneamuluiluiStellomăîngrijorează“,scrieAlicedespresoţulei,la11

iunie1937(secăsătorisecuavocatulStelianVoinescuîn1915).„Nuamafinităţiprofundecuaceşti

oamenipecaretotuşiîiiubesc.Suntpreaduri.Maicurândcurasa.Lelipseştesângelegrec.“

Aliajuldebunconservatism„ţărănesc“şiliberalismcosmopolitfaceînchipapartepilduitorJurnalul

luiAliceVoinescupentruceasuldeazi.

Parantezeleunuidestin

Avemadesluşimoralafabulei:împlinireaprineşec,temăcomunăuneiîntregigeneraţii,sautriumful

resemnării,aşacumapareeşeculînmemorialisticadezvăluităacum.Deocamdatăsăcuprindemacest

destinîntredouăcitate-paranteză:

„Cenevoienebunădefericireînmine“,exclamăAliceVoinescula16februarie1930(îşiîncepe

jurnalulîn1929,la44deani,laîndemnullui,hélas,RogerMartinduGard).„Dacăaşfibogatăzilele

astea,aşîmpărţitot.Cumnu-miamdecâtsufletul,îldăruiesccufrenezie.Aşvreasăfiunevăzută,să pătrundîninimi,săleîncălzesc,sălescutur,săfacsăvibrezeîneleacelsunetinfinitpecaretoate trebuiecăîlpoartăînele.“ Iar dincolo de efervescenţe, pe malul suferinţei, la 2 decembrie 1952, după aproape doi ani de puşcărie:„Cucem-amalesacololaGhencea?Cuonevoiefreneticădeaieşidinsârmaghimpată,dea scoatepetoatălumeadinînchisoare,deadesfiinţaînchisorile–toateînchisoriledinlume–chiarpentru criminali.Numaipotsuferisimţământulcăsuntoameniînchişişitorturaţideoameni!Chiardacăaşşti preciscineecelcarem-atrimispemineînînchisoareşilagăr,numi-aşcererevanşa.Estecevaaşade greudesuferit,încâtnuodorescniciduşmanuluimeu.Numaivreauînchisorişicoerciţiuni,vreau oameniînlibertate,crescuţispreafilibericuadevărat.“ Sărecitimceledouăcitatedespărţitedeaproapejumătatedeveac.Aceeaşiincredibilăgenerozitate. Aizicecăşiaceeaşifervoareiluminată.Darcâtăoroare,câtăsuferinţăşitristeţelamijloc! „Atâtarataremăfacesăcredcăamfosttotuşiostofăbună.“

Delauncapătlaaltul

Nuenevoiesăgândeştipreamultlapolarităţileameţitoarecarei-aufosthărăziteacestuidestin,casă-

ţidaiseamadeceînseamnăblestemulistoriei.AliceVoinescuîşiiadoctoratulînlitereşifilozofiela

Sorbona, pentruca îniulie 1955 să noteze fericită că tovarăşii de la ESPLAîi „încredinţează“…

verificareauneitraduceri.Ceacarefrecventaseîntre1925şi1939decadeledelaPontigny,dialogând

familiardespreEuropaspirituluicuGide,RogerMartinduGard,CharlesduBos,Claudel,Mauriac,

Curtiusşiatâţiaalţii,ajungeînmartie1950sănotezeînfioratădebucurie„gestuldoamneiPăunescudea-

mitrimiteoportocală“! FamiliaracastelelordelaPeleş,BalcicşiBran,undeReginaMariapatronaAsociaţiaCreştinăa

Femeilor,prietenadomniţeiIleana,autoareaatâtdepreţuităînanii’40laFundaţiileRegaleş.a.m.d.

ajungesănotezeînfebruarie1951:„Ogăinăafostunevenimentînfamilie,estedezolant!Mălovescde

totsoiuldemicijigniri,cane-sculatulînpicioarealfosteidomesticităţi,tratareacadelaegallaegal,

obligaţiadeatrăipeacelaşiculoarcuei.“Iarîndecembrie1952:„Pânănuvoiprimipensia,măchinuie

gândurilenoapteaşiziua.Iatăbugetul:100leichiriaşiserviciul,24lapteprins,20leipâinea,30lei

cartofi…etc.“ Împingând„sadomasochismul“maideparte,amputeafacelaiuţealăzececolajecuextrasedinainteşi

după1947pentruasublinianeîmplinireaacestuidestindinraţiuniistorice.

Iatănumaiunsingurgrupajspreexemplificare.

Veneţia,septembrie1930:„Lunecareafărăniciunaltzgomotdecâtcelalvâsleicarescoteadinapă

doarunfoşnet,misterulcanalelorstrâmtedincarepândeatrecutulveacurilor.Semănaaliberaredin spaţiuşitimpşisemănaasingurătatefărăleac.“„Înmine,simtbine,trăieştepăgânulgrec,îndrăgostitde

frumuseţe.MaisuntnecesareamputăriînminepentruaaparţinecuadevăratluiCristos“(iunie1941).

GidecătreAliceVoinescu,cvasicifrat,îniunie1949:„Iubităîndepărtatăşiatâtdeprezentăprietenă[…].

ToţiprieteniinoştridinFranţasuntsănătoşişinuvăuită.Vărogsăfiţiîncredinţatăcănuestealtulmai

durerosatentcafidelulvostruAndréGide“(dinediţiaScrisoricătrefiulşifiicamea,p.187).

Apoi,îndomiciliuforţat,laCosteşti:„Femeilemăoprescsă-mivorbească,să-micearăexplicaţiişi

sfaturimedicale.Majoritateaştirbe.Toatălumealatreierat.CoanaProfiratoarceînbucătărie.Asearăam

aflatcăeSecuritateaînCosteşti.Constatcăeînmineîncăfricacemi-ainspirat-oaceastăbreaslă.Eim-

auînvăţatfrica“(10august1953).Şi,înfine,înseptembrie1960:„Măprivescînoglindă:oschimă

slabă,scheleticăşibătrână.Îmieurâtdemine,dartrebuiesămăsuport.Lumenecăjităşitotuşinatura

imperturbabildefrumoasă.Azim-aşplimbalalacuridacăarfivreunautomobilladispoziţiamea[…].

Evenimentelemondialesuntcolosale,seschimbălumea;mărogluiDumnezeusăneinspirepetoţila

ONU.VieîmpărăţiaTa!ÎmpărăţiapăciişiaBinevoirii.“

„Ştiucăviaţameaesteuneşec“

AşascrieAliceVoinescula28ianuarie1930.Avea45deani.Vreausăspuncă,înmăsuraîncare

istoriai-afostdarnicăînsuferinţe,şimorbuldestrămăriialucratdetimpuriuînăuntrulfiinţeisale.„Ştiu cănuvoilăsadecâtamintireaunuigestgraţios,astaetotul“,noteazăîniulieacelaşian.„Ammurit

subiectiv“,cadeverdictulînseptembrie1931.„Mi-amirositviaţaîntr-unidealismînvăţatpedinafară“

(martie1942).Şi,pesteolună:„RespinsădeDumnezeu,oratată,nedemnădeviaţăşidemoarteacare

ducelaviaţăveşnică.Nimic,bunădenimic,otrestieuscată,fărărod.Femeiesterilă.Blestemcare marcheazăoviaţă.Cepăcatestrămoşeştiispăşesc?“

Însfârşit,înfebruarie1951:„Eunucreezfrumuseţe,totulesteintelect.Nuegraţieînmine.Mădetest.

Şitotuşisuntiubită.Dece?Pentrucăsuntdezarmată:copil,bietcopil.Viaţăirosită.Cumaşvreasăfiu într-oţarăliberă,săfiubogată,sănătoasă,utilă,sămăbucurdefrumuseţeavieţiişisă-iajutpetoţisăse bucure!“ Defapt,pecâtetraseesepoateajungeînmiezulacestuijurnal? Untraseuarfi,cumspuneam,blestemulistoriei.Altulestefirulaceleifatalităţiinterioarecegenerează conştiinţa morţii subiective încă la 45 de ani şi trăirea exclusiv prinricoşeu, prinsubstitute, prin ipostaziereaînceilalţi.(„Oameniicaretrăiesc.Euparcăvegetez,trăiescprinreflexulaltora.Măpândesc pedinăuntrusămăvădtrăind,parcăm-amascuns.Nusuntdecâtoaşteptare,ungol.Ceaştept?“,iunie

1938).

O a treia lectură ar putea prefera Jurnalul ca romanul unui mariaj condamnat, cartea ratării

matrimonialeşimaterne.Stello,avocatulStelianVoinescu,cucareAliceSteriadisecăsătoreşteîn1915

şicaremoareîn1940,afostcrucea,calvarulacesteifemei.„Îmicăutamcălăul.Săfiihărăzitsăfiichinul

specificalcuiva“(scrievictimaînmartie1937).Chinul,darşi–dupămoarte–confidentulacesteia,în

ultimii douăzeci de ani de viaţă. Tribulaţiile amoroase ale şarmantului bărbatde salon(un„bărbat deosebitdeinteligent,spiritual,distins,foartecultivat“,cumafirmăAlexandruPaleologu,dar„şuetarşi chefliu– i-a făcut multe zile fripte“) ocupă destule contexte încarte. Vulgarităţile sale, umilinţele

sistematice(„Stellos-adepărtatdeminefiziceşte.OiubeştepeJeannaC.“;„IarăşiodecepţiecuStello, nudoarcăm-atrădatpentruL.Ştef.,darne-atrădatpeamândouă“etc.)sevortransforma–graţie uluitoarei capacităţi a autoarei de a întoarce negativul în experienţă pozitivă – nu doar în temei existenţial,cichiarîniluminare,însuferinţăpurificatoare. ToateacesteaoproiecteazăpeAliceVoinescuîntr-unpersonajholbanian,aşzice,numaiînaparenţă

desuet,melodramatic(„înţelegpeJulietteDrouet“,scrieeaînseptembrie1941).Înfapt,distanţatotmai

maredintrevocaţieşiaspiraţii,dintrevirtualităţişine-închegareafinală,caşimulţimeamonologurilor

petemaeşeculuifacdinacestJurnalunminiromandeideipetemeafective.

Alpatruleatraseu

Pentrumulţicititoriînsă,celmaigenerostraseualJurnaluluiestemarcatdepuzderiadereflexeale

istoriei.Cumziceam,faptulcăAliceVoinescuducenotaţiiledin1929pânăîn1961nefacesăcutreierăm

ambelemalurialeextremismuluipolitic,legionarismulşicomunismul. „MoartealuiI.G.Ducam-aconsternat[…],durereaemultmaiascuţităcândmăgândesclatineretul nostrurătăcit“(2ianuarie1934).„Iarţipălegionarii.Cevor?Nici ei nuştiupreabine.Înfond,e izbucnireauneinemulţumiri,ecevacarefierbeîntoatăomenirea.Cevrem?Ampierdutsensulvieţii.Eîn

joccreştinismul“(23ianuarie1941).

Iardecealaltăparte:„Eocrimăces-afăcutcutineretulatâtorţări,fanatizat,nărozitşidupătoate

împinscătrecrimăşibolşevism,fărăvoialui“(noiembrie1942).„Tipulcomunistnusepotriveştelanoi,

cieste,cuochişisprâncene,creaţieevreiască.Sperpentruevreicăsevormaipotolideafaceei

creşterearomânilor.Eucredcăovorface,căciaufler“(mai1945).„Peruşiîiînţelegînnevoiadea-şi

construiziduriapărătoare.Facdinnoitranşeedeluptă.Amconvingereacănicinu-imaiinteresămca

materialumandeconvertit.Nedispreţuiescdinpricinaoamenilorcucarelucrează:arivişti,profitorişi

fricoşi“(noiembrie1947).„Azimăcăiescdeafipreferatsălucrezpentruaimeidecâtsăfiurmat

chemareadascălilordinstrăinătate.Azi,cândvădcineconduceneamulnostru,blestemceasulîncaren-

amplecatdeaici“(decembrie1948).

MoarteamonsenioruluiVladimirGhica(p.548);nobleţeaincredibilăcucare,înnoiembrie1952,se

noteazăsimplu:„Nuvreausămăgândesclacele19lunitrecuteînînchisoare“;oroareadecoerciţiaşi

teroareacucares-afăcutcolectivizarea(pp.504,649);moartealuiIonelTeodoreanu(p.697);revoluţia

dinUngaria(„CeseîntâmplăînUngariamăumplederespect.Măsimtsmerităcaromâncă.Darşinoiam suferitcumplit.Acţiuneanoastrăedurereaşirăbdarea.Ştiucăstrăiniinesubestimeazăşinedispreţuiesc chiar.Darcelepasălor!Vorsăaibăunspectacolnobil,frumosfiindcăpeeinu-idoare“,octombrie 1956;consemnareasemnelor defiravănormalizare(PiccoloTeatroşi Baletul americanînturneula

Bucureşti,pp.830şiurm.)suntnumaicâtevadintrecontextelecare,cumspuneam,umplucelălalttalger

albalanţei,încontraponderedesemnificaţii–anii’50cuanii’30ailuiMihailSebastian.

ŞidacătotamajunslaSebastian,săextragemreacţiileluiAliceVoinesculafascinaţiaexercitatăde

NaeIonescuasuprageneraţiei’27.„Caom,mi-afostsimpatic,cadascălafostoprimejdie.I-aînvăţatsă

trăiascătragic.Atrăitragiceatrăiconştient,nicimaimult,nicimaipuţin.“„Trebuiesăfifostfatal

omulăstapentrufiridecalitate.Totmaimultînţeleginfluenţanefastăasupratineretului,scosdinfăgaşul

realităţiipământeştişitrezitpentrudestinesuprapământeşti.Deosebireaîntreascezacredinţeicreştineşi

chinulintimalluişialcelorpecarei-acrescutcugustulpentruacestchinecăcredinciosulseodihneşte

îndragostedesuferinţasatragică,iaraceştiorgolioşinuparvinsăiasădinvârtejulîncareseîntreţin:

morpeproprialorroată.“„Păcatcăs-aadresatuneigeneraţiiprimare,primitive,saucăeradiabolic“

(pp.361,365,441).

Lafel,reacţiilelaproblemaevreiască,fieobiectiv-moderate(„edurerossăveziromâniidetreabă păstrândînadâncullorranchiunăcontraevreilor.Seexplică,maialeslamoldoveni,prinabuzurile

evreilor,foartenumeroşiacolo“,p.425),fieumorale(vezip.152,despreLuciaDemetrius:„fondrasial

puternic,tristeţeacră–nuromânească–inteligenţăascuţită,dartotulviciatdeoambiţiederasălezată).“

Şi,totîncontext,admiratoriiluiNoicavoravealapp.166,174,310,313,359totatâteaprilejuride

reflecţie.

DelumeşideRomânia

Casănumăîntindexcesiv,îmivoianulaelanurileglosatoareşivoipuncta,doar,oseriedefiguri, sceneşiideicarearfimeritatmultmaimultdecâtsimplasemnalare:rivalitateacuYvonneWrightîn

conducereaGrupuluidelaOxfordînRomânia,pp.83,103,127;vizitaacasălaN.Iorga,p.78;reacţiade

exasperareprovocatădepieseleluiEugenIonescu,înseptembrie1958,p.806;unGogasimpatizat,pp.

27,117,caşiTilicăIoanid,p.10;relatăriledespreGeorgeEnescu,pp.335,717,celedespreGala

Galaction,duhovniculautoarei(pp.496,511),oridespreLuciaSturdzaBulandra,„realmenteocucoană

mare“,îniunie1941,dar„ovechelichea“,înmartie1949;ElenaVăcărescu,p.80,CellaDelavrancea,p.

386,AlexandruPaleologu,zisPuf,pp.389,816;paginilededicatenonagenaruluiSimionMehedinţi(775,

805);refuzultreceriilacatolicism(„insinuărileacesteacatoliceîmisuntpurşisimpluantipatice.Îţi

mulţumesc,Doamne,căm-aifăcutortodoxă“),p.246(vezişipp.249,350);gesturiledetandreţealelui

GeoBogza(p.793)saudebutulscenicalunorLiviuCiulei,ClodyBerthola,FlorinPiersic,p.798.

MeditaţiapetemadestinuluiRomânieiarmeritaeaînsăşiunarticolspecial,fiindcăAliceVoinescua avut chemare pentrudiplomaţie, pentruinstruirea vlăstarelor regale şi chiar pentrupolitică, măcar cultural, dacă nula modul propriu, activist. „Amconstatatcă suntfoarte sensibilă la totce atinge

demnitateaţăriimele“,scrieeala27iulie1930.Fiecăviseazălaziuaîncaremahalauabucureşteanăse

vaoccidentaliza(p.13)saulaodibaceghidonareafrancmasoneriei(„eipoturzifirelesupranaţionale

fărăpericolnaţional.Noisă-iajutăm,darmis-arpăreaocrimăfaţădeţaranoastrăsăprimescordinede

lucrudinafară“,p.122),fiecălaudă„influenţaApusului“latransilvăneni(vizavide„superficialitateaşi

mahalagismuldinsud“,p.251),cădeplânge„incongruenţaşilipsaderealismaromânilor“,p.187,ori

„străvechearacilăromâneascădeatragelastrăini,dinduşmăniepentruaităi“(p.440),AliceVoinescu

vibreazălafiecareact(anti)naţional. Însă,atenţie,ofacetocmaicugândullaStateleUnitealeEuropei.Reflex,poate,dePontigny,darnu numai.„Măsimtfoarteromâncă,dardinteapacelordintrecut,omenoşişimodeştişidoritorideo Europămaireală,maiunită.OaşteptaceastăEuropăfărăpaşapoarte,cuaceeaşimonedă,colaborare

cinstităîntreneamurisuveranelaeleacasă.OEuropăcreştină“(29august1944).

Numaidelaaceastăaltitudinevomînţelegeexact,laofrancofilă,„asentimentultotalcuAnglia“din iulie 1940, dar şi previziunile corecte precum: „Dacă învinge Anglia, ne dă însfera de influenţă

rusească“(11decembrie1941).Sau:„Nimicnumăfacesărenunţlaideeacă,dacăFranţaarcolaboracu

Germania,paceas-arinstalaînEuropa“(5octombrie1941).Caşifuriaanti-Rooseveltdinianuarie

1957,plusamarulunuiverdictdinnoiembrie1949:„Numaicredînsalvareaneamuluinostru,fiindcănu

prezintăinterespentruOccident.“

Necitită,necitată,ocolităsistematic,AliceVoinescuserăzbunăcuasuprădemăsură.Separecă,la

noi,numaidestinelefrântedevinexemplare.

AbecedarpentruCartearatărilor 19

19.Iniţial,cronicălaJeniActerian,Jurnaluluneifiinţegreudemulţumit,ediţiedeDoinaUricariu,EdituraHumanitas,1991,apărutăîn

Contrapunct,nr.7din6–12martie1992,textreluatînLiteraturaromânăînpostceauşism,vol.I,Memorialisticasautrecutulcare-

umanizare,Polirom,Iaşi,2004,pp.19–33,deundel-ampreluatcuuneleadaosurişiajustăristilistice.

Dacăeadevăratcămarilevoluptăţinascmariledecepţiişică,îngeneral,adevăratamăsurăaunui lucruedatădestaturaşiforţacontrariuluisău,artrebuisăacceptămcăfrumuseţea,proporţiileşidotarea uneicorăbiiîşicertificăviabilitateaînfrumuseţeaşimăreţianaufragiuluisău.

Nualtfelstaulucrurileînprivinţatemeieşecului,cultivatăcuîncrâncenareîncuprinsulgeneraţiei’27.

Întrefreneziatrăirii,febricitateaexperienţei,cultulautenticităţii,patosulnarcisiacalexprimăriinudeşi patimafapteidecisive–de-oparte,iardecealaltă:spectrulratării„cuoricepreţ“,al„căderiiîntimp“şi „realizăriiîneşec“–relaţiaedepartede-afi(fost)unaantagonică.Eraunadefatalăcomplementaritate. Alergia la Limită stimula frecventarea extremelor. Realizarea în social-politic impunea edificarea prealabilă, cuorgoliudictatorial, a unei individualităţi cât mai pregante. Biografia se întemeia pe experimentullivresc,iarculturaseforjalaflacăradespoticăasenzualităţii.

Romanticăînsubstanţăşibaroc-flamboaiantăînexpresivitate,fibraintelectualăageneraţiei’27nuse

puteaîncordaaltcumdecâtîntreparantezecontradictorii:idealismulreclamaangajareapolitică;poftade erudiţie se degaja dinpulsiunile carnale, fiziologia alimentând filozofia şi sexul mistica, după cum tentaţiileerezieifecundauelanulreligios;europenismulderivadinnaţionalismş.a.m.d.Pânăşicelemai ascunsedetaliisesupunacesteilogicicontradictorii,întrucare,deci,ratareasetrăieştecaîmplinireşi undecelebritateapoatefoartebinesăfiesinonimăeşuăriiînfrivolitategazetărească,darşiînsicitate academo-universitară.Lucrurilesevorlămurişietajacumsecadeatuncicândtoateacestedestinevorfi pusefaţăînfaţă,urmăriteîntrista,uneoritragicalorcronologie.AtuncicândacceptărileluiNoicavor trebuisăînfruntemoartealuiMirceaVulcănescu,cândmeandreleluiSanduTudorvorîntâlnirătăcirile luiPetruComarnescu,EdgarPapu,IonBiberi,AntonDumitriu,cândfaimaluiEliade,Cioran,Ionescova faceperechecuderealizareaunorMişuPolihroniade,DanBotta,DragoşProtopopescu,PaulSterian, StelianMateescu,cândevoluţialuiBarbuBrezianu,IonelJianu,DumitruCristianAmzăr,H.H.Stahlvafi pusăînoglindăcudestinulluiAntonGolopenţia,Haig,JenişiArşavirActerian,PetreŢuţea,Mihai Rădulescu,ErnestBernea,BucurŢincu… Prinsăîntreeuforiatulbureaieşiriidintr-unrăzboişiameninţareatotmaipregnantăaintrăriiînaltul,

generaţia’27şi-aconsumatutopiileîntr-ocombustiedelirantă.Atrăitaproapeistericistoria,cuolustof

lifepecâtdefeeric-maniacală,peatâtdesumbruşisinucigaşdeschisălaarmură.S-acheltuitînzeceani câtaltegeneraţiiîncincizeci,cunepăsareşiturbare,arzândetapeîntr-unsoidesomnambulism,de turmentluxuriantşiadamic:începutdelumececonsunăcupropriulsăusfârşit.Nueact,nuepagină,nue destin,încazulei,caresănuaibăîntipărite,submascaentuziastăaînceputuluiderai,grimasacăderii.

Înciudarealizăriiunora,înciudacelebrităţii,chiarmondiale,aaltora,carteageneraţiei’27esteunaa

ratărilor:biograficşibibliografic,emoţionalşiistoric,psihologicşipolitic,profesionalşimoral.Iar patima confesivă, fie prin jurnalul scris la cald, fie prin memorii, evocări, interviuri, fie prin corespondenţă,afostşiîncăeste,încazuldefaţă,multmaimultdecâtobedienţafaţădemodaepocii Gide–Papini.

Pentruvoinţacreatoareageneraţiei’27,simptomeleaufostcelealecondamnatuluiincurabil.Totul

dovedeşte conştiinţa morţii premature: devălmăşia furibundă a acumulărilor culturale; orgoliul specializării etanşe, paralel cu nelimitarea impulsului enciclopedist, dar şi cu autocheltuirea în publicistică;cultivareaextaticii egofileconcomitentcuvoinţasocialădeputere;succesiunearapidă, ameţitoareaexperienţelor,carefacecapaginacorifeilorgeneraţieisăfiesimultanoacneepuberalăpe unobrazoctogenar,undefiecareelementpostuleazăsupremaţiacontrariuluisău;compromisulrezidăîn nonconformism, senzorialul dictează extazul mistic, afirmaţia conchide negativ, entuziasmul e minat irepresibildescepticismşifatalism,mercantilismulepăgubos,teatrulceremitşilivresc,literaturacere vocişiroluriscenice,blazareapresupuneangajarea,civismulreclamăsolitudinea,elanul–angoasa, seteadelibertateproclamănecesitateavitalizantăadictaturii,perspectivaoccidentalăimpunevanitatea balcanică,supradotareasecomportăridicol,iarludiculcapătăvalenţesublime,cinismulserevelează generos,metafizicianuleeconomistşigourmet,AbeljoacărolulluiCainşiinvers… PentrucelinteresatsădescifrezeaceastăcarteaRatărilor,JurnalulluiJeniActerianpoateconstitui abecedarul.Sauîndreptarul (pătimaş,desigur) delectură.Aici seaflămateriaprimăanesfârşitului

procesdealchimizarecareestegeneraţia’27.Estecelmaipureşantiondeumanitatealei,expresiacea

maifidelăamaterialuluireceptiv.Estemediasufleteascăaîntreguluifenomen. Dacăaşfiprofesordeliceu,odatăajunslacapitolul„Literaturaromânăîntreceledouărăzboaie mondiale“,înaintedeafaceprimulpasînmaterie,aşrecomandalecturaacestuiJurnal.Dublacalitatea euluideaici–receptivăşicreativă–poatesădescuiemaitoateuşile.Eulreceptivesteomniaglutinant, asimilând, adică, mai toate direcţiile epocii: Proust, Gide, Dostoievski, Unamuno, Nietzsche, Kierkegaard, plus puzderia romanelor de consum, care formează deopotrivă humusul germinativ al psihologiei colective şi al exponenţilor literari. Alături de numele mari, filmografia americană şi pariziană. Cititoarea-diaristJeniActerianesteun„medium“potrivitpentruprozaluiEliade,Sebastian,Holbanşi Blecher,aluiEmilBotta,Fântâneru,Vinea,Aderca,H.Bonciu,AnişoaraOdeanu,dupăcumpoatesă figurezeoricândînplasanarativăaHortensieiPapadat-Bengescu,aluiCamilPetrescu,CezarPetrescu, GibMihăescu,bachiarşiaaceluiRebreanudedincolodeIon,RăscoalaşiPădureaspânzuraţilor. Decealaltăparte,eulcreativproiectează–graţietraseuluibiograficşiafinităţilorelective–unadintre

celemaiadecvatemacheteafectiv-intelectualepentrugeneraţia’27.Înainte,aşadar,dea-miaruncaelevii

înspre disperarea lui Cioran, ludicul senzual al lui Eliade, tremurul sentimental din Sebastian, magnetismulinsurgenţeiionesciene,etosulluiV.Voiculescusauarielismulbottian,le-aşpunepebancă Jurnaluluneifiinţegreudemulţumit.Aiciseaflă,înataşantăminiatură,CititorulşiPersonajulpiesei

româneştidintre1930şi1950.

Mai întâi, dialectica debusolantă a personalităţii. Impulsurile centripete – profunzimea, fixaţia autoanaliticăşinesaţiulcultural–seîmpiedicăinvariabildeelanurilefrivole,versatileşi,maiales,de centrifuga clocotului fiziologic. „Nevoie de originalitate cuorice preţ, dincare iese o nefirească, întunecatătrăire.Facoarepeomuldificilbântuitdeneliniştişipreocupărimetafizice?Pretenţiilede adâncimenusuntadâncime.“„Cărţi,cărţi,cărţi…Le-aşpunepefoc,m-aşduceîntr-uncolţdepământşi aş păzi berbeci. Şi peste o săptămână m-aş plictisi sinistru şi aş visa nostalgic la un volumde Apollinaire.Astae!“„Amconformaţiedeomcevarata.Suntleneşă,comodă,egoistăşifărăpreamare energie.Înabsolutnucredînnimicşideciorganicn-amentuziasmpentrunimic;n-amniciunfeldetalent literarşidelocfertilitate…“ Eulestrivitlamijlocdedrum,întreluciditateaceanihileazătotşivisceralulnarcotizant:„Sufăr,sufăr

depreamultăluciditate“;„Urăscluciditateamea.M-amsastisitdeea.Existăolimitădincolodecarenu

maipoţiştinimic“;„Suntpepunctuldeamăîndrăgosti.Asta-micreeazăosenzaţiedevag,sentiment

neprecis,cânddureros,cândexaltat.Dedataastaîmidauseamacătotuldepindedemine.Căesuficient

săschiţezungestpentruamăîndrăgostirealmente…“;„Nucerdecâtsăpottrăicaoriceom,fărăa-mi

fărâmiţazilelepeaceastăincapacitate.Excesuldeluciditateestecelmaigroaznicblestem“.

Fervoareaintelectualălucreazăcuenergiateribilăabiologicului.Combustiasenzorială,aviditatea

erotic-inconştientăsupradimensioneazăculturalul,careesteînghiţitaproapeorgasmic,devoratcuardoare

carnală.Verdictelecadfărăcruţare,JeniActerianjudecăfilmeleşicărţilecufuriesenzuală.Romanele

luiMauriac„fărăcapşicoadă“.ContrapunctulluiHuxley„num-aentuziasmat“.Sarn,deMaryWebb,

„stupid“,ConversaţiicuAnatoleFrance,„ocarteidioată“.Lovinescu,Mite,„penibil“.Contemplaţiile

luiHugo„nulepotsuferi,suntdeofatalitatejenantă“.Freud–„vastătâmpenie“,însăZarathustralui

Nietzscheeste„ocartegrozavă“.DacăMaitreyiesteunroman„cuceritor“,înschimbSartreşiSimonede

Beauvoirsuntnişte„oamenimediocri,caresejoacăprintrelucrurimari“.

Temperamentsangvincupuseuricolerice,JeniActerianrefuzăaburosulmelancolicşi,dacăafosto

naturăatâtdeconfinăluiCioran,faptuls-adatoratîntâidetoateinsurgenţeialergicelaoricelimitare,

apoiorgoliuluistimulatdetensiuneapropriilortrăiri(senzorialeşiculturale),egofilieisufocateînsine.

Totulsetrăieşteincandescentaici:căutareadivinului,acredinţeireligioase(„pecaleraţionalănuse

ajungelaDumnezeu“)sefacecupatimă;dorinţadeextazserăsuceşte-nrănileblestemateilucidităţi;

impulsulsolitudiniicondamnă,aproapeinvariabil,lasociabilitate,cutoatecăorgoliul,hachiţeletrufaşe,

răsturnărilebruşteşipornirilesimultandivergentedevasteazăsistematicoriceîncercarederecuperare:

„Amorulpropriu,mândria(saupoatemaibinezisorgoliul)aufostşivorconstituifondulcaracterului meu“;„Stupidulmeuorgoliuşivoinţameadeastrăluci.Eînsânge“;„Eumăiubescşimădispreţuiescşi uneoriaşvreasămăbat,atâtdedezgustătordeimperfectămăsimt.Şitotuşiamomaretandreţepentru mineşionemaipomenitămilă.Suntunbietlucru,atâtdesinguratic,dintotdeaunaşipentrutotdeauna singuratic“;„…decesuntemnoioareogeneraţiedeblestemaţi?Neeteamăsăfimsentimentali.N-avem dreptul.Suntemobligaţisăavemsimţulridicolului,săfimcinicişiblazaţi.Şisuntemastarealmente?Nu

suntem“(vezişiîntreaganotaţiesub9ianuarie1941).

Evocarea„zburătorului“heliadescşiaeminescianului„sindromCătălina“parecădevineobligatorie. „Suntdeonervozitatestupidăşi,aparentcelpuţin,fărăcauză.Astam-apucăsubit.Sunttentatăsăţip,să batpecineva,să-mifrângmâinile.Îmisimtinimastrânsădegheareinvizibile.Oadevăratăpanicămă

locuieşte.Sufărîngrozitorşi,cândcautcauza,n-ogăsesc.“Asta,la6martie1933.Iarpe2mai1946

(avea30deani):„Pentruprimaoarăînviaţăamduslacapătolegăturăsexuală…Încercatcusemnulde

întrebaremelancolicalîndoieliiînmine,încercatoarecumîmpotrivavoinţeispirituluimeu,care-şiapăra

cudârzenieturnuldeivoriu.“

LauncapătdebiografieoîntrezărimpeblagianaNonadinTulburareaapelor(„ampoftăsărâd,darn-

amdece.Ampoftăsăcânt,darnuştiudece.Ampoftăsămăjoc,darnudauurmarepofteimeledeteama

deapărearidicolă…Ampoftăsăsar,darnumiseîngăduie…“).Iarlacelălalt:„Jehumel’airavecune

santéd’animaletjenedésireriend’autrequemasantéd’animal…“Laînceput,pasiuneaîmplinirii

spirituale,înroman,filozofie,logică,înoricearfipututpunebotniţăsimţurilor.Iarspresfârşit(10iunie

1946)–„Vreausămăîntorcpocninddesănătate,bronzatătăciuneşisă-ibagîndracipetoţibărbaţii.Mi-

arfiplăcutsămăsărutprinpăduri“(undesărutare–greşesc?–ambivalenţaluibaiser).

EpreadursăspunemcăPersonajuleşueazăînbiologicşifrivolitateaşacumfloareageneraţieisalea

eşuatînînchisori,pefront,înexiloriîncompromisulpeviaţă?Cucedreptseajungedelaonotaţie

precum„amsăscriuunroman“(4februarie1933)laceledegenul:„Asta-mitrebuie.Unomsănătos,

agreabil,sexual,simplu,tâmpit,fărătensiuni,care-mispunelucrurisimple“(20septembrie1946)?Cu

dreptulistorieimari?Cudrepturileistorieipersonale? Alfabetul ratării se învaţăgreu.Câta fostimanenţă temperamentală îneşecul Personajului şi cât „condiţionaresocial-obiectivă“?cumarscriemanualuldesocialismştiinţific.Agoniaacesteifeminităţi, acăreivulnerabilitateacrescutdirectproporţionalcuexceseleproprieiforţedecaracter,dăseamao datămaimultderatareauneigeneraţiicupotenţialuriaş.Înfiligranulacestei(de)căderisepot–şisecer –întrevăzutenureuşitele,nuindividualităţilesalvate,într-omăsurăsaualta,delarăzbunărileistoriei,ci

enormulpotenţialuman,intelectual,spulberatînRomâniaanilor1940–1964.CăciJeniActeriannueste

uncazizolat,e„doar“unfactorexponenţial.Cazuleinusecereanalizatatâtprinevoluţiasincopatăa unorcongenere,adeseoriprieteneşichiarrude,precumMariettaSadova,SoranaŢopa,ClodyBerthola, AliceBotez,NuniDona,CorinaConstantinescu,câtprinînsumareaneşanseloratâtorcarierepredestinat strălucitoare,darnaufragiateînanonimat. JeniActerianoferă,astfel,tristaimaginepostumăaeliteifeminineuniversitaredinBucureştiianilor

’30.Eaestesensibildiferitădefeminitateasalonardă,caracudic-edulcoratădincenaclulluiE.Lovinescu

(deşiolecturăînoglindăcu,săspunem,TicuArhipsauAnişoaraOdeanuarfiincitantă),pentrucă, situatăînmijloculfanilorluiNaeIonescu,eaaveaasiguratstatutuldeamazoanăaideilor,casăzicaşa. JeniActeriannueneapăratofiinţăataşantă.Nervozitatea,pasionalitatea„armenească“,fireasucită, „greudemulţumit“,persistenţaîninconstanţă,toaterelevădinamismulpropriumediuluiamintit,undenu atâtrezultateleprimau,câtpremiseleasumatecâtmaiincandescentşitotal(itar),poatecătocmaidin pricina eşecului presimţit sistematic. Figura morţii, senzaţia vacuităţii, captivitatea în maladivul incurabil, velocitatea experimentală şi socialul coroziv desăvârşesc în chip tragic natura net antiproustianăaPersonajului. Amdescoperitnudemult,cuocaziaedităriiacestuiJurnal,unaltul,decutotulaltăfactură–intens spiritualizat,adică–alMarieiAnaMurnu,şieaprietenăcuJeniActerian,AliceBotezşiNuniDona. Mai multe sute de pagini ce povestesc altfel aerul epocii, intensificând regretul după acea enormă vitalitateintelectualădefinitivpierdută. IncredibildemultenumefoşnescîntoateunghereleJurnaluluifetei„greudemulţumit“.Năvălesc pestelectoruluitucdeazinumeaiuritoareprecumRosamundLehmann,MaryWebb,Kuprin,AndréDahl, PierreFondaieşimulţialţii,cuverdictelaconice,darpercutante,degenul„găgăuţaastadeDrouhet“, „sentimentalismmandolinar“(Femei,deMihailSebastian)etc.etc.NeîntâlnimaicicuunCioranîn vizitălaospiciu,„întotdeaunavolubil“,dar,înscrisori,„singur,cumplitdechinuit“,mărturisindcă„a atinsmaximumdeluciditate“şică„ispăşeşteputereadeiluzionareasutedingeneraţiilestrămoşilorsăi“. UnNaeIonescuiubit„fărărezerve“,bârfitdeHaigActerianşiŢuţea,uneorineinteresant,dar„singurul omdelacareamînvăţatceva.Sigurnuştiuprecisdacănueraînminedinaintetotul“(definiţieperfectăa maieuticii naeionesciene, atâtde dragă şi folositoare alumnilor), „scepticismul, pesimismul teoretic corectatdevitalitate,viziuneaaceastadeomtristşigrav,atâtdeironicşiatâtdetragic“. Mai întâlnimunEugenIonescuhohotitor, burlesc şi seducător, unMircea Florian„cumsecade şi mediocru“,care„dăsenzaţiadeinutil,tristanimalfilozofic“,unIonFrunzetti„copilăresc,adolescentîn mizerie“,unTudorVianu„mucalitşibinevoitor“,oSoranaŢopa„exaltată,clocotitoareşicucrunte lucidităţi“.Auzim„voceahârâităşimonotonăamumiei“P.P.Negulescu,asistămladisputeîntre„tabăra PierreMerloz–MuzaCiomaccontrasoţilorAvramescu“,petemaortodoxie–catolicism,alăturideDinuşi WendyNoica,RodicaşiEugenIonescu.AvemunPetreŢuţea„adolescententuziasmatdelucrurilepe

careledescoperă,crezându-leinaccesibile.Astfel,cândseciocneştedeunaltomcarelevedeşiel,în modfatalîlcredegenial.Acelecelebrelucrurisuntdefaptlocurilecomunealeoricăreiminţiclare“.Un IonPetrovicicare„vorbeştefrumos,nuspunenicioprostie,arenişteochicaresticlescdeironieşi umor“.UnNoicapegustuliconoclaştilordeazi,dar,însubtext,şial„iezuitismului“subliniatcândvade Cioran:„Îmiesteantipaticpentrucăsimtîneloipocriziecumraramîntâlnitlaocreaturăumană,la acestnivel.N-areniciungrăuntedesinceritate,nicimăcarfaţădeelînsuşi“.OAliceBotez„ciudată“şi „fantastică“,neştiind„săfieveselădindisperare“.UnBarbuBrezianu„foarteinteligentşidestulde simpatic“.UnLiviuCiuleifoartetânăr,„cuocalitateimensdeimportantăatinereţiipecaregeneraţia noastrănuoare:nufacecompromisuricasăplacăpublicului“.OClodyBerthola„cucatolicismulei neagresiv,înjurulcăruiaîşiţeseintermitentîndoieli,darlacareţinetotuşicuromantism“. Totulpunctatcureflecţiiprecum:„Continuatragediepecareotrăim.Şinoisunteminconştienţicanişte animale.Râdem,neentuziasmăm,suntemimportanţişisiguri.Siguranţădece?pentruce?bazatăpece?

Ridicolşijalnic“(aprilie1937).„Număpotîmpiedicadeaaveapezicetrecemaiînoroarespiritulde

cizmă“ (octombrie 1940). „Dimineaţa, venit C. Amcombătut convingerea sufletului ei legionar: e mecanizatăşifanatizată.Înfondfiecarecustructuralui.Dacăîiplaceomuluisăfiereduslarangulde sclav fanatizatşi util, n-are decât.“ (Era vorba, presupun, de Corina Constantinescu. Despre bizara puţinătateapaginilorprivinddirecţionarealegionarăageneraţieiavorbitZ.Orneaşiedepresupuscă,

pregătindediţiaînanii’80,ArşavirActerianalăsatîngrijaArhivelorStatuluimultepaginiînacest

sens.)

Înmartie1992,cândpublicamînContrapunctrânduriledemaisus(puţinajustate,înspecialstilistic,

acum,îniulie2013) mi-oînchipuiampeJeni Acterian(1916–1958),ajunsăla76deani,dându-le interviuriluiVartanAracheliansauMarianeiMarin,dupăcevafitrecutpelaJilava,Mislea,Lăteşti,şi

stabilindu-seapoilaParis,prietenăcuMonicaLovinescuşiSandaStolojan,oaspetealintatalcuplului

Cioran–SimoneBoué,corespondândcuClodyBertholadespreisprăvileregizoralealeluiLiviuCiulei…

Acumînsăîmiplacesăîncheievocându-micuduioşieşirecunoştinţămultelelungidimineţipetrecute-

napartamentulluiArşavirActeriandinbloculdinPiaţaConfederaţiei,înainteşidupă1989,vorbind

despre sensibilitatea, capriciile, neşansele lui Jeni, cu varii nefericiri profesional-sentimentale şi cumplita-i agonie, despre moartea lui Haig la Cotul Donului, despre „năpasta“ (cum o probozea cumnatul)penumeMariettaSadova,desprefraţiiDonescuşiefervescenţadinredacţiarevisteiVremea, despreCioran,Ionesco,Noica,EmilBottaşi„corabiacurataţi“aacestuia,flanândnonşalantpeCalea Victoriei. RecitescJurnaluluneifiinţegreudemulţumit,îmibiciuiesclecturacuacel„n-afostsăfie“care-l

obsedapeCioranşimăgrăbescsăîncheicitânddintr-oscrisoareaaceluiaşi,ianuarie1940,cătreJeni

Acterian: „Tuai atins ungrad de luciditate aproape inconceptibil la o fată. Şi pe lângă asta… în România! Ce singură trebuie să fii! Euamavut măcar înviaţă şansa de a găsi uncadrunimerit destrămărilorşirăspândirilorsufletului.Den-aşfinefericitintemporal,aşfiunomimpudicdenorocos. Dartutrebuiesăcunoştiacelrăualsângeluicaren-areleacîntimp,acelrăuinfinitdureros,decaream vreasăscăpăm,pentrucalaurmăsă-ldorimcuregretefurioase.“

Putereadenebiruitafamiliei 20

20.TextpreluatdinvolumulŞiaşamaideparte?,Humanitas,Bucureşti,2011,pp.122şiurm.

LucrulcelmaiimportantînSufletulnucunoaştedistanţeleesteputerealegământuluifamilial,ceacare

compune plămada sufletească şi dă tăria, orizontul fiinţei. Forţa exemplară şi sevele nesfârşite ale rădăcinilorafective,psihologice,morale,socialeşifizicecaredefinescarmoniaindividuală.Şicarese revarsăînchipnatural,conştientsaunu,înforţasentimentului identitar,încazul defaţă: românesc. Observaţiemailargvalabilă,adicăşipentrunaturaumanăaclanuluiBrătienilor,caşipentrufamilia

Fărcăşanilor.Dealtfel,partituraPieiPillattrebuiecorelatăcuîntreguldocumentarcuprinsdePiaBader-

FărcăşanuînvolumulapărutlaINMER,Izgonireadinlibertate.Douădestine:MihailFărcăşanuşifratele său Nicolae (prefaţă de Nicolae Florescu), dar şi cu scrisorile lui Ion Pillat (1898–1944), ediţia

CornelieiPillatapărutălaDUStyleîn1998.Otexturăumană,artisticăşipoliticădinmultepunctede

vederepilduitoarepentrutotcevasăzicăformareasufleteascăaadolescenţeideazi. „Celucruciudat,exclamăPiaPillat.Ecaunmembrualcătuit–înminiatură–dincorpuricereştişide sinestătătoare,fiecareculumealuicircumscrisă,atotcuprinzătoareînsferapersonalăşicompletunică, originală.[…]Astfelîncât,cândmăgândesclavoi,măîntindpedouăplanuri–celalfiecăruiadintre voi,cuabsolutelevoastreindividualităţi,şiapoivoi,cauntot,cazeităţileindienecucapete,braţe, suflete multiple, cuprinse într-unsingur trunchi triumfător şi etern. Şi astfel mă încălzesc îndoit, la flăcărilefiecăruia,dinsufletelevoastreşiladogoareacuptoruluivostrucolectiv“.

CaurmaşiaicupluluiIonPillatşiMariaPillat-Brateş,Pia(1916–2010)şiDinuPillat(1921–1975)

suntdouăfiriînperfectăcomplementaritate.Visătorulşiamazoana.Melculşiantilopa.Lirismulprofund înapelereligiozităţiivsfervorilesenzorialităţii.Retractilitateaşiexpansivitatea.Feminitateanărăvaşă, nestăpânităşiîntreprinzătoare,avidădeexperienţeşiobsedatădelibertate,aventură,mişcare–faţăcu virilitateaezitantă,introspectivă,atrasădeabisalităţiledostoievskiene,declaustrullivrescşitrăirile estetizante.

„Poateaidreptate,scriePiala18octombrie1964,viaţam-apasionatpreamult,şioameniidinea,şi

n-amgăsitniciodatătimpulnecesarunuiefortcreatorconstant,careabsoarbetotulşiexcludeorice[…]. Cândeştifoartetânărşinebun,cumerameu,şichematăimperativdeaventură,nu-ţianalizezişijudeci părinţii.Euamfostcearebelă,ceacares-adepărtat,ceacarenuaavutblândeţeaşiumanitateadea neteziasprimilemamei[…].Eunuamfăcutabsolutnimiccontrarimpulsurilormeledeadâncime,şideci n-amfăcutdecâtsăpunînfaptceeaceexistaînmineşicereasăiasă[…].Cânderamic,Dinuţeraun ursuleţ-înger.Eraadoratşirăsfăţatdetoţi.Eueramunmicdrac,iubitdoardeMaicaşiLeliţaşi,cred,de tantiBi[SabinaCantacuzino,n.n.].Dar,ciudat,poate,niciodatăn-amfostgeloasăpeel[…].Iaracest echilibrusentimentalnueradoardatorităfaptuluicăfireameaesteastfelconstruităîncâtnupotinvidia sau fi geloasă, ci era datorită dulceţei, blândeţei şi bunătăţii lui Dinu, aliate cu o neliniştitoare vulnerabilitatealui.Vulnerabilitateainocenţei,aîncrederii,atandreţei–careînsăpoatefi,aşacumaşi fostadeseapentruDinu,şipavăzaluideapărare.“

„Înmineeelementuldestrămărilor“,ofteazăPiaîn1971,dupăcetrecuseprindouădivorţuri,fusese

renegatăîntre1934şi1938declanulBrătienilorşiPillaţilorînurmarelaţieicuaviatorulIlieArapu,

părăsisedeunsfertdeveacRomânia,semăritasecuunbritanic–iubit,iubitor,daralcoolic–,renunţase

laliteraturăş.a. „Nuţi-airatatviaţa!“îirăspundecutondeverdictDinu.„Dimpotrivă.Laplămadatadeexcepţie,o viaţăobişnuită,caanoastră,atuturorcelorlalţidinfamilie,arficonstituitratarea.Ţi-aifăcutsauţi-afost datăoviaţăieşitădintiparulcomun,aerisitălaextrem,lipsitădeplumbulinerţiilor,bogatăînexperienţa multilateralfecundăasuferinţeipecareadeseaţi-aiasumat-oaproapedeliberat.“ Bărbatulintrovertit,irepresibilegocentrat,împinsimplacabildedestincătresuferinţanedreaptăşi ratareaprofesională,prinsîntreiubireacomprehensivă,subtilcomplice,asuroriişidevotamentulsoţiei. Osoţiegatadeautosacrificiu,pliindu-secânduşor,cândmaigreu,pecapriciilesoţului,peopţiunilesale spirituale,supunându-secunaturalădemnitatesincopelorbiograficealeacestuia. CândjudecămtexturaatâtderafinatăarelaţieidintreDinuşiPiaPillatnutrebuiesăuitămaniide

detenţieaiscriitorului(1959–1964),nedreptateacareis-afăcutprinîndepărtareadelaInstitutul„G.

Călinescu“(1975),fugaPieidinţarăîn1946(viaIvorPorter)împreunăcuMihailFărcăşanu,faptulcă

fraţiis-aurevăzutabiaîn1965,scrisorilefiindpunteaesenţialăpesteexil.Precumşifaptulcătoată

corespondenţaexpediatădePiaînţarădin1946în1959atrebuitsăfiearsă–lasfatuleiexpres–de

teamapercheziţiilorSecurităţii.Judecânddupăvaloareadeopotrivăumanăşistilisticăacelorrămase,e limpedecănis-apierdutastfelocomoarăafectivă,cuefervescenţe,turbulenţe,impasuri,clarificări, agonii,deciziişidesprinderispectaculoase. Tulburătoaresuntînscrisorilelui Dinucalitateatristeţii şi rafinamentul (orgolios!) al resemnării. „DragăPia,tuştiicăeusunt,dinpăcate,unfeldemelc,deosebindu-mădetineînatâteasensuri:timid, neexpansiv,asociabil,închisîncochiliamea.Aşvreasă-miiespentruodatădinpieleşisă-ţipot comunicatotcesimtpentrutine,aşacumofacitucunoi[…].Cesă-ţispundespremine?Artrebuisăfiu Dostoievskipentruasemeneaanalize,şinusunt!Măbucuracumclipădeclipădeafiliber.Număsatur privindcerul,copacii,iarba,totcesevedestândsaufremătândsubsoare.CitescEvangheliaşicredcă estedeajuns.Tesărutcuundorimens.“ Înceopriveşte,Piaoptasedemult„întreatrăitotalsauacreatotal[…].Cumsănufialesviaţa?Şinu literatura.Nuexista–şi,probabil,cănuexistăpentrumineniciacum–decâtosingurărealitate,ceaa vieţii,ceaaoamenilor,aanimalelor,atotcevieţuieşte[…].Euştiucăamavutunoarecaretalentşiştiu cătoatăviaţami-afostsufletulbolnavdedurereacănuamavutdârzeniaşiperseverenţadeascrie[…]. Amalescaleamaiuşoară,ceaavieţii,ceaacomerţuluiuman,ceaamâiniicarecuprindealtămânăşi-i transmiteocăldurăcareseceretransmisă,darşicareprimeşteînaceeaşimăsură.Caleaiubiriipetoate planurile…“

CâtdespreCornelia(1921–2005),rezumatulfăcutdeHoria-RomanPatapieviciînprefaţavolumului

Biruinţauneiiubiri.DinuşiNelliPillat,paginidecorespondenţăestesuficientpentrua-icontura destinulşiforţainterioară:„CăciNelliatrecutcuiubireaeiprintoatemorţile.Moarteafulgerătoarea

socrului,IonPillat(17aprilie1945),chiarlaînceputuliubiriieicuDinu;arestareaşimoarteatatăluiei,

Gheorghe Ene-Filipescu, în12 august 1952 (de care a aflat abia înoctombrie 1953); arestarea şi

deportareasoacreiei,MariaPillat-Brateş,în1949(s-aîntorsîn1955);arestarealuiDinudeBuna

Vestire (noaptea 25–26 martie 1959), obligaţia de a divorţa, de a se lepăda de numele lui Dinu,

surghiunireaeiîntr-ocămăruţăizolatălaserviciu,caelementindezirabil;moarteamameiluiDinu,în6

iunie1975;boalaşimoartealuiDinu,în5decembrie1975;înfine,propriaeimoarte,în18aprilie

2005.“

Lecţiaei?„Ceeacemăexaspereazăînsecolulnostru–îiscriePieiîn1963,cândDinueraîncăîn

puşcărie–ecăoameniinumaiştiusărabde,nuacceptăsuferinţaşidinaceastăcauzăsuntatâtderătăciţi

şinefericiţi.“

„IubitameaPia,scrieNelliîntoamnalui1964.Sesimtecăîţiplaceîncăfoartemultsătrăieşti–tot

ceeacescriireflectăaceasta.Deaceea,deşiatâtdestenică,deactivă,eştioarecumpasivă–înmăsuraîn

careocutiederezonanţăsauuninstrumentmuzicalestepasiv–tufiindvioaraşiviaţafiindarcuşul.Până

acumacestaafostmareletăufarmecşifaptulcăoameniitecautăsauaunevoiesătrăiascăînpreajmata

estepentrucăceipecare-iiubeştiîire-creezi,leinsufliviaţăprinpropriatavitalitate.Euamatâta

nevoiedebogăţiatasufleteascăîncaresămărăsfăţ.“

„Euerampământullui…“

Cinedoreştesă-şiumplecuumanitatecunoştinţeledemanualdespreaniistalinismuluiromânescva găsiînscrisoriledeaicitoatămaterianecesară.SuferinţeleşiumilinţeleluiDinudinepocapierderii Miorcanilor,tărâmulmirificalcopilăriei;relatărilemameidesprevânzareavalorilorartisticedincasăşi supravieţuireaprinarcaneletalciocului;amareleechivocuriepistolare,pierdereasuccesivăalocuinţelor, îndemnurilelalibertate,darşirugăminţileadresatePieipentrucâteunajutorvestimentarsaumedical; necesitateavitalăaCornelieideaintentadivorţuldeDinuînaniidetenţieiacestuia,dinraţiunimaimult maternedecâtdeautoconservare–toateformeazăramascorojităîncarecuvintelesedepuncamiereaîn fagure. „Noiducemaceeaşiviaţădeprovinciebucureşteană,însăsuntemtinerişisperămcătotulvafialtfel

într-ozi,scrie,aproapecehovian,Nelliîn1947.Poatemaistrânşiunullângăaltuldecâtaltădată,mama,

Dinuşieuvomstrăbatevremurileşinevomregăsiîmprejurulmeseideceaidepecerdaculdelavie, încercândsavoareasosurilorenglezeşti.“ Pestecinciani,Dinucătresorasa:„Nuţi-ammaiscrisdeani.S-auîntâmplatatâteaîntretimpîncât, dacăarfisăreiaufirulrupt,artrebuisăscriucâtevagreleşiapăsătoareopuri.Zileletreccenuşii, dincolodeistorieşisingurullucrupecareîlfacemestesătrăimînsensulsupravieţuiriicotidiene,într-o inerţieanimalică.“ Totuşi,încemăpriveşte,fascinantărămâneţesăturaacestortreicaractere.Maialesîmpărţireafirilor femininecaocupolăprotectoaredeasuprapersonajuluimasculin. ÎnBiruinţa unei iubiri există, la paginile 123–125, unschimb epistolar dinmartie 1944 dintre CorneliaşiPiaporninddelahotărâreaceleidintâidearefuzamariajulcuDinu. Iatăcumfuseseîntâmpinatăcerereabărbatului:„Nupotsă-ţispuncâtdemultîmiplaciaşacumeşti, câtdemultpreţuiescvirtualităţileşiposibilităţilefeluluităudeafi.Îmidauînsătotatâtdebineseamacă

număpotcăsătoricutineacum,deoarecenueştifăcutpentruaşaceva.Poatecândva,peste7sau10ani,

dupăceveifitrăitşicunoscutmulteînviaţă,veiaveadreptulsătefixezi.Atuncipentruminevafiprea târziu.Rămâicubine.“ ReplicaPieiîntruînduplecareaviitoareicumnatevineiute,ardentă,superbînvolburată.„Nellidragă, îţiscriuneştiinddacăfacbinesaurău,dacăestesaunuolipsădetact.Îţiscriupentrucăsimtnevoiasă teatingmăcarastfel,neputândsătevădşisă-ţivorbescprinviugrai.Dinutreceprintr-ocrizăcarese poatetransformapentruelîntr-omarenenorocire.L-amvăzutastăzichinuit,frământat,nenorocit,cu resorturilelamentabiltăiate,cuîncredereastinsă.Primisescrisoareata[…].Nelli,ştiucărupturatacu Dinuporneştedintr-opreamare,prealargăiubirepentruel.Cătusocoţică-ifaciunbine,că-leliberezi

casăînfrunteastfelviaţaşioameniişicădeabiapeste7sau10aniceeace-ioferituacumardeveni

necesar.Într-ununiversabstractşicuunaltbărbatdecâtDinu,aiaveaoluciditateuimitoareşirară,şi

bineînţelescăaiaveadreptate.DarestevorbadeDinu[…].Dinuteiubeşte[…].Şiteiubeştenumaipe tine.Nueodragostedeadolescent,nicichiardebărbatfoartetânăr,ciedragostedeommaturcareştie că,atuncicândaiobţinutunasemeneasentiment,elesteunic.Pentrueltueştitotul.Şiviaţapecareşi-a construit-oînprezentşiînviitor,şiscrisulşigândurile,şimaicuseamăsufletulluisunttoateînfuncţie detine[…].Vrânddinpreamaredragostesă-ifacifericirea,osă-ifacinenorocirea.Sănucrezică plecânddinviaţaluiaisă-lajuţi.Aisă-ldesfiinţezi.Dinuarenevoiedeosingurăfiinţăpelumeşiaceea eştitu.Nupledezcauzalui[…].Dinufărătineserostogoleşte.Aituîncredereînel,îndragostealui pentrutine,întrăiniciaşifidelitatealui.Omeritădinplin.“ Degeabaarîncercavreuncinicestetgrimasaironicăacunoscătoruluiromanuluiinterbelic,şarjând cumcă,septuagenarăfiind,Piavisasăreciteascătocmai Medelenii lui Teodoreanu!Patosul pur şi sinceritateacondeiului sfideazăoriceeventualăacuzaţiede„efuziunelivrescă“ori simplăpledoarie fraternă.

Şicenobilămândrie,întristeţeaeiînaltă,vaaveavoceaCornelieipestetreizecideani,îniunie1976,

launandupămoartealuiDinu.„Scrisorilelui,îimărturiseştePiei,uneleînduioşătordetineresau înduioşătordecăutatliterare,colcăiedenelinişte,uneoridedisperareaacutăatinereţiilui,aparent fericită,daratâtdeavidădeîmplinireasufleteascăpecarecredeaaprigcăovagăsiînmine.Tinereţea luiatâtdezbuciumatăşiincertă,sufletulsăuatâtdefragilşidebun,toatăinteligenţaşivalenţelesale sufleteştis-aucălitapoiînsuferinţăşis-arfidesăvârşitfrumosşinobildacăn-arfifostistovealaşi hărţuialaultimilorani,dacănuarfivenitmoartea.Eleramultmaiviudecâtmine,deşieuerampământul lui,rămasfărăelinutilşisterp.Deaceeacredcănoidoiformamuncuplu,rămasîmpreunăînciuda tuturorvicisitudinilor.Caîntr-unuldintresoneteleluiShakespeare,sunttăiatăînjumătate.“ „Euerampământullui“!Cuaceastăformulăintrămînînsăşiesenţacelordouăfirifemininedeaici,în ceeaceconstituiefrumoasalorstihialitate:osmozacultură–senzualitate–natură.Nimicmaistrăinde non(şine)simţireaasfaltatăasufletuluideplasticdeazidecâtpasajeprecumcelepecare-mivoiîngădui sălecitezinextensomaijos. Cornelia: „Ne-amaranjatgrădina şi ampus o mulţime de flori româneşti: cârciumărese, petunii, muşcateşigălbenele.Castaniidelapoartăsunturiaşişiviţasălbatecăacoperăzidurilecaseibătrâne.“ „Numaisimţisemdemultmirosulbrazilorşidoreamsăvădiarbaproaspătăşifloriledecâmp.Îmiera dordevacileîncete,blândeşidelătratulcâinilornoaptea.“„Amimpresiacătotanulnufacaltcevadecât săaştepttoamna.“„Eatâtasenindecerlamineacum,şilinişte,linişte.Staupeterasăşiamsubochi toatătinereţeamacilorînfloriţi.Pesubbrazinuenimeni.Prinvăzduh,muscuţeauriteşirândunelecese iaulaîntrecerecuînălţimilemunţilor.“„Plouărece,monotonşipersistent.Eciudatcănumi-adisplăcut

ploaianiciodată,căci,departedeamăîngheţa,dimpotrivă,îmiestecaopânzăizolatoare[…].Visulmi-

acompletatîntotdeaunarealităţileşipoatecănum-amapropiatniciodatăpreamultdeviaţă,nuam

scormonit-o,pentruamenţineaceastăstaredeîncântarepecareţi-odaulucrurilesugerate,nuspuse

complet.Viaţamea,departedea-midaamărăciuneaşiacrealaobişnuite,îmiproduceostaredetensiune

interioară,acelpotenţialcontinuualuneiposibilităţiîndevenire.“

Pia:„Eprimăvarăafară,soarelecurgeprinferestrecaoapăpiezişă.Măîncolţesctoatedorurile,

nostalgiilespaţiilorşisimtcumîncolţescînminetoateierburileşitrosnescbobocii.Nu-miîncapniciîn

viaţă,niciînpieleşi-mivines-opornescînlume.Măcheamăpământulacestapecare-liubesc,pământul

acestabătrân,tocitşibun,caresetrezeşteacumşifreamătă,rosdevietăţi,sfredelitderădăcini,adăpat

deşuvoaiesubteraneşicarecheamă,înzi,înnoapte,sufleteledinnoi.“„Contactulcupământulîmidă

bucuriaceamaipurăşiceamaiadâncă.Totulesimpluşifrumosaici,undemălepăddehainelegreleale

conştientului şi subconştientului. Şi timpul trece vertiginos privind flăcările focului din şemineu, ascultândvântulurlândafară,contemplândextraordinaraşisfâşietoareafrumuseţeapământuluiacestuia bântuitdeluminişiumbre,sauaplecându-măasupramugurilornou-născuţi,caretremurăşisepoticnesc pepicioarelelornesigure…“ (Doamne! cine-şi mai poate imagina atari pasaje epistolare de levitaţie stilistică plutind peste deriziunilebezmetic-pragmaticedine-mailurilezilelornoastre?!) Dealtminteri,corespondenţaPieiabundăîndescrierilepeisajuluibritanic,aspruşimisterios,pus adesealaîncercaredeputernicanostalgieaMiorcanilor.Lirismpillatian?Întotcazul,unastfelde personajfrenetic,caresearuncăgolînapedemunteşiadorăînălţimilestâncoase,l-arfisedusnegreşit peblagianulpărintealNonei. Esteofrumuseţefrustă,păgână,protestantă,dacăvrem,unsoidehedonismpoliteistînfiinţaPiei,care îicaracterizeazăşipoziţionareafaţădedivin.„Eunuamdinpăcatecredinţaadânccreştineascăpecare tuşimamaoaveţişicareasupravieţuitnezdruncinatăşideomiedeoriîmputernicităîncercărilorce poatear fi nimicit-oînfăpturi deoaltăesenţăsufleteascădecâtavoastră“îi scrieealui Dinuîn

octombrie1964.Şicontinuă:„Astadovedeştecăvoiaveţidreptate,şinusterilitatealucidă,daratâtde

întunecată,apuruluiintelectlogic,tăios,sterpşiinfinitdetrist[…].Astaospuneu,carenuamcredinţa voastrăîntr-oanumităreligie–dartotuşiamocredinţăamea,personală,rudimentarăşinaivă,înesenţa bineluişiabunului.Maidepartedecâtasta,înabstractnumăpotridica.“ Să sperămcă tinerii cititori ai acestor fizionomii epistolare vor fi capabili de efortul simpatetic necesarpentruaînţelegeaşacumsecuvineacest„modeldeconduităcareainspiratputereşinobleţe unorvieţiînvremuripotrivnice“,cumbineconchideMonicaPillat. Celumedeplinăs-adus,cenimicne-arămas!

Timpulcenis-aluat

AnnieBentoiuesteoprezenţăextremdediscretăînviaţaliterară.Fiindunnumedereferinţăîncâmpul traducerilordinfranceză(maialesalretroversiunilor,undetalentelerealesenumărăpedegete),Annie Bentoiufacepartedinceeacesenumeaînainte,cuorgoliusaudispreţ(dupănatura,clasa,blazonulsau resentimentelevorbitorului)„publiculdelaAteneu“.Câtevasutedefoşti,cumîinumeau,cusadică derâdere,trepăduşiidepartidveniţidinfundulvăii.Sau„adevărataaristocraţieaBucureştilor“,după cumsuspinau,invariabillaunpasdeextincţie,ultimelereflexeale„Arnotenilor“. Efoartebine,enobil,enecesarşipilduitorfaptulcăAnnieBentoiuaieşitsădepunămărturiedespre

familiaşilumeasa,despreşcoala,dascăliişiOlteniţaei,despretineretulliberaldela1945şiarestările

ceaveausăînceapă.Dinbârfeleceledeobşte,ştiamdespreautoarenudoarcăestesoţiacompozitorului PascalBentoiu,darşicăarfi„pejumătatefranţuzoaică“.Aflămacumadevărulînaceastăprivinţă, creuzetul familial (etnic, profesional, politic) fiind unul poate pitoresc astăzi, dar ceva obişnuitpe vremurileacelea.Mama,„occidentalăşiprotestantă“,s-anăscutîncantonulVaud,pemalulRivierei

elveţiene,„carepriveştedincolodelaculLeman,spreAlpiiSavoiei“.În1920s-acăsătoritşis-ainstalat

definitivînRomânia,undeaveasămoarăîn1986.Tatăl,doctorulConstantinDeculescu,„unbărbatînalt,

subţire,cuoeleganţănaturală,fumaLuckyStrikecuţigaretdechihlimbar“,fusesesenator,prefectde

IlfovşisecretargenerallaMinisterulSănătăţii,toateacesteapânăîn1934.Făceapoliticăţărănistă,îi

detestapelegionari,colaboracuD.R.IoaniţescuşiV.Potârcă,cumpăraseterenulpecareaveasăse

înalţehotelulDorobanţi,pentruca,dupăstabilizareadinaugust1947,săsupravieţuiascăvânzându-şi,

întrealtele,piesedincolecţianumismatică(veziscenaemoţionantădelap.210).

DinîncrengăturafamilialăsedesprindbuniculGheorgheDeculescudinOlteniţa,unchiulMitică,darîn specialcuplulNanaFrigatorşiDodelDeculescu,acestadinurmăcoleglaAcademiaComercialăcu

GoguRădulescu(vezipp.83,90).Înacestprimvolumalevocărilorsemergepânăînfebruarie1948,

cândaveasăînceapălungulşiralarestărilor.Într-unstilsobru,delocatrasdepicanteriişicuunfairplay bineferitdelirismulparazitar(„apartenenţabiculturalămi-adatdelaînceputoprivirerelativistăasupra lucrurilor“), suntem, mai întâi, fermecător plimbaţi prin legendara Şcoală Centrală, cu uniformele, disciplinaşiregulileeidefieraurit(„patruanişijumătateamfostinternăşiacestprogram,respectatcu străşnicie,mi-acreatimpresiauneiordiniuniversale,valabilăpentrutotrestulexistenţei“),cubătrâna ElenaRădulescu-PogoneanuşidomnişoaraElenaMalaxa,cuAninaRădulescu-Pogoneanu,fostasoţiea lui Mircea Vulcănescu, Maria Gabrea (mama celor „trei băieţi minunaţi, Radu, Florinşi Şerban“), CrisantaŞteflea,soţiageneralului,şiCocaRarincescu. Dintremulteleelementecerecompun,fieşinumaiparţial,aerulepocii,sedetaşeazăideiprecum „frecvenţastatisticăahandicapurilorfiziceînrândulmultorpropagandiştizeloşiaiideilorcomuniste“,

darmaialespaginiledesubtilechilibrudedicaterelaţiilordintreevreişiromâni(pp.103–115)cu

verdictedintrecelemaipertinente.

Înfine,fieşinumaisuitadestop-cadredelapagina12(soldatulrusîncartiruitînaugust1944,care

lasă reşoul aprins să ardă măsuţa Louis XV), efectele reformei monetare (pp. 207 şi urm.), raţiile

alimentaredinseptembrie1946,colegiidelaDrept(VirgilCândea,DinuGiurescu,AlexandruDuţu,

CorneliaPapacostea,RaduPopescu-Brediceniş.a.),darînspecialfigurasocrului,AurelianBentoiu,fost

ministrualJustiţieiîntre1939şi1940,arestatdinoctombrie1948,deţinutpânăîniunie1956,eliberatşi

arestatdinnoula10noiembrie1957şidecedatîn27iulie1962laJilava–refacînchipapartegustul

amaraluneifeliideistorie.

BineînţelescăintrareaînfamiliaBentoiuafostcotiturabiograficădecisivă.Aşteptămaşadarvolumul

aldoileacuacelamestecdetristeţeşicuriozitatespecificlecturiiistorieiprindestinerăsucite.Fiindcă,

aşastândlucrurile,timpul„cenis-adat“este,înfapt,timpulcenis-aluat.

Aşarecenzam,înZiaruldeduminică,nr.3din19ianuarie2001,primulvoletdinevocăriledoamnei

Annie Bentoiu, apărut în 2000 la Editura Vitruviu. (Text reluat în volumul Literatura română în postceauşism. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, pp. 202 şi urm.) Al doilea volum,

acoperindintervalul1947–1959,aveasăapară,totacolo,în2006.Nuştiudecen-amapucatsă-lcitesc

atuncişisăscriudespreel.ÎntretimpambeleaufostreeditatelaHumanitasîn2009,astfelîncâtm-am

bucuratsă-lpritocescpentruvolumuldefaţă. Recunoscbrutal:cândamscrisrecenziademaisusnufăcusemîncăprizălastiluldoamneiBentoiu. Oricine-micunoaştecâtdecâtscrisulpatetic,digresiv,intensempaticvedeimediatpozaprofesională, aeruldoctoralmenitsăascundăneparticipareaafectivă.Notă,aceasta,deseriozitateşideobiectivitate, beneficăpentrumulţi.Nuşipentruunul(camine)carecultivăcriticasimpatetică,eseulliric,fervorile comparatiste, decupajul insaţiabil şi citarea sans rivages. Abia citind volumul al doilea în ediţia Humanitasamavutrăgazulde-amălăsapătruns(şiconvins)descriituradoamneiBentoiu.Şim-amsimţit cubucurieconstrânssăsubscriupăreriiluiAlex.Ştefănescudepecopertaapatra:„ÎnOccident,mis-a cerutadeseori să indic o carte dincare s-ar putea înţelege ce s-a întâmplatînRomânia întimpul comunismului.Defiecaredată,amridicatdinumeri.Nuavemoasemeneacarte[…].Cumeraviaţade fiecarezi,cumaufostinfirmizaţisufleteşteoameniipânălaadevenidenerecunoscut,cums-adistrus sistematiccivilizaţiaromâneascănuaredeundesăafleunstrăin.CitindvolumulaldoileadinTimpulce nis-adatdeAnnieBentoiuamînţelesînsăcăaapărut,însfârşit,carteadincaresepoateaflace experienţătragicăaufăcutromâniidupăcelde-alDoileaRăzboiMondial,timpdemaimultdepatru decenii.“ Prea multfusesemrobul lecturilor înfrigurate, revoltate, sufocate de ură, impulsuri vindicative şi neputinţăcitinddestineleunorAniţaNandriş,ElisabetaRizea,LenaConstante,AdrianaGeorgescu,Oana Orlea, Elena Spijavca, pentru a consuna instantaneu cu umilinţele, spaimele, grotescul sinistru şi deriziuneaucigătoarelacareerausupuşiceirămaşi„înlibertate“.Adicăînmareaînchisoarededincolo dezidurilepuşcăriilor.Îmispuneamcătotuşi,oricearfi,atuncicând,fieşiîntr-unregimdictatorial,poţi merge liber pe stradă, la petreceri, la facultate, la cumpărături, când, aşadar, eşti feritde calvarul interogatoriilor, bătăilor, carcerei, „şerpăriei“, violului şi nesomnului, de coşmarul ploşniţelor, şoarecilor,gardiencelorpatibulare,decorvoadatineteiş.a.m.d.–eimposibilsă-ţicomparidestinulcu soartacelordindărătulmiradoarelorşi-algardurilorcusârmăghimpată. Fals.Lecturăvinovată,opacă,insensibilă.Odatăcen-amaitrebuitsăcitescbiciuitdetermenulde predareşisăscriuînchingatnecruţătorînspaţiulrubricii,m-ampututlăsaînvoiasutelordepagini.Cele pesteşasesutedepaginialevolumuluidoidinTimpulcenis-adatauimperioasănevoietocmaide ralenti-ul lecturii complice, îmbibate, şi nicidecumde velocitatea lecturii participative. Cu Annie Bentoiusuntem,stilistic,fixlaantipodul Adrianei Georgescuşi departedecontextul penitenciar ce compune lumea Lenei Constante. Copleşitoare aici numai sunt chinurile fizice, caznele şi mizeria sufocantă,ciarderealafocmic.Alterareasufletească,alienareaprinnimicnicie,încarcerareaînDosar,

umilirea birocratică. Plus neprevăzutul de fiecare zi, dublat de malformarea mediului, pierderea prietenilor,abolireasolidarităţii,inutilitateaaşteptărilor,senzaţiadeprezentmort–sfârşitperpetuu. Încelulă,totuleprevizibil:arpacaşul,torturanocturnă,„neagra“,„manejul“,priciul,hârdăul.Răule binemarcat,ceeaceaduceoanumerutină:nuizbăvitoare,ciliniştitoare,paradoxal.Înlagărulexterior, dimpotrivă,răulesteoricândşioricumposibil.Fiecarezipoateaduceîncăolegecriminală,altdecret nefast,onaţionalizare,ostabilizare,otrădare,exproprieri,concedieri,epurări,colectivizări,încăo plenarăurmatădeunvaldearestări,onouăscumpire,alteraţiialimentare„pepuncte“. Aicirezidă,maiîntâi,laAnnieBentoiu,forţaconvingătoareanaraţiunii:înlenta,voitnespectaculoasa acumulare a detaliilor ce pustiesc individualitatea şi desfigurează (irepresibil şi irecuperabil) fiinţa naţională. Apoi,cumvomvedea,este vorba de calitatea esenţială a tonului: moderaţia,echilibrul,accentul nerevendicativ,oroareadepatetism,paginiledepliindu-separcăînsiajulbibliculuiîndemnpascalian„ne jugezpas“.Nuvictimizareşinucondamnarecuoricepreţ.Cidiscernerea,înţelegerea,asumareaşi,în final,bunaresemnareînainteaistoriei,asistemului,adestinuluipersonal.Asta,chiardacălaunasaualta dintrerăspântiidrumulvieţiiaproapeajungesă-şisufoce-nprafpietonii,să-izdrumicesubroţisau şenile,orisă-iarunce„suav“înpeisaj,bietespicesubtăişulsecereifărăcruţare.

Pefiruldeceniuluivitreg

„Dacăprimalocuinţă,ceaacopilăriei,fusesebucolică,iaradoua,aadolescenţei,avuseseunciudat aspectdeanticariatcombinatcuoînchisoaremedievală,dedataastaîmipăreacăintrasem,însfârşit,

într-untimpreal[…].Laînceput,înochiimeifuseserătoatepozitive:schimbareadela23augustşi

încheiereapăcii,bacalaureatulmeu,guvernareaRădescu,viaţastudenţeascălaFacultateadeDreptşi cursuriledelaInstitutulFrancez,întâlnireacuPascal[Bentoiu,n.n.]şiapropiereacrescândădintrenoi.

Laurmăînsă,farsaalegerilordin1946,stabilizarea,arestăriletotmainumeroaseşiabdicarearegeluiau

fostpentrutoţilovituridinceîncemaigrele,iarpentrumineplecareadinBucureşti,renunţareala cursuriledezi,despărţireadePascalşiincertitudineacrescândăcuprivirelaviitorîncheiaserătoată perioadaînculorilecelemaisumbre.“ Mairaraşa–şiatâta–bună-credinţă.Firava,catifelat-înţeleaptaAnnieîşivededintr-odatăinvadat spaţiulsecurizantdecizmelenăclăiteşimiasmeleideologicsudoriparealeuteciştilorcalibanici.Dar astan-oîngrozeşteiniţial.Dimpotrivă,îidevineparadoxalcombustibilpentrupropriile-i,nejustificate complexedeclasă:„Înspaţiulsăliimari,pecareofolosisemanide-arândulcalocdemasă,salonşi bibliotecă,încaredeatâteaorineregăsisemcuprieteniişirudelenoastreşiîncareacumseţineau şedinţeleUniuniiTineretuluiComunist,înseriledesâmbătăerademulteoribalcutarafşiacordeon, zgomotulerafoartemareşitoatăclădireavibrasubpicioareledansatorilordesârbe.Daraceleprilejuri veseleeraumaidegrabăsimpatice.Îmispuneamcăfusesepoateimoralsănebucurămsingurideun spaţiuîncare,iată,puteaupetreceacumatâţiatineri.“ Iatăomul,cufineţeaşicomprehensiunealuivulnerabil-sacrificială. Cuaşatexturăumană,cumsănu-ţidevinăgulerulştreang? Laînceput,pefondinocent,Pascalpoatepuncta,oarecumnonşalant,într-oepistolăcumcă„spercănu ecenzură,aşacă-ţipotspunecăProkofiev,HaciaturianşiŞostacoviciaucăzutîndizgraţie“,pentrua revenidupăcâtevazile:„Să-ibagilaŢuhauspemotivcănucompunînspiritulopereiluiMarx!“Suntem

dejaîn1948,darcuîncămariaşteptări„americane“,astfelîncâtcriticalacare-lsupuneTraianŞelmaru

tocmai peOv.S.Crohmălniceanuînditamai Scânteiadinraţiuni deNinaCassian(Lascara1/1) e contabilizatălacapitolul„mareimpactînnoualumeliterară,darînpublicecoudestulderestrâns“.Nici înscriereaînPCRauneibuneprietene,Monica,laolaltăcuînfierarealuiTito,cel„adulatcaunzeucu doarcâtevaluniînurmă“,nualtereazăbuna-credinţăşivoinţadeînţelegereaautoarei:„Monicanumi-a făcutniciunrău,poatechiardimpotrivă.I-ampăstratvecheaafecţiunedinvremeainternatului;după

cutremuruldin1977,întâlnindu-nepestradă,mi-aoferitspontansălocuimlaei,undeeraspaţiusuficient,

ceeaceeraonouădovadădegenerozitate;darneeşiastăziuneorigreu,cândnerevedemdinîntâmplare, săregăsimtonulfirescallungilorşideschiselornoastreconversaţiiadolescentine.“Monicaaveasăfie

exclusădinpartidîn1953,trăindfireşteîntâmplarea„capeonedreptatecumplită“.

Iarnefericiteledilemenufacdecâtsăsporească.BeneficiinddesprijinulluiMihailJoralaSocietatea Compozitorilorşi,îngeneral,înlumeamuzicală,PascalBentoiudevinepradăasiduităţilorideologiceale luiAlfredMendelsohn,care„şi-aexprimatdorinţasămăutilizezelamaximum,cucondiţiasăscriumai pelinie.Eicredcădacăintruînmaşinalordetocatoameniiesprecumporciilafabriciledemezeluridin

Chicago.Problemaaredouăsoluţii:1)Dacăînţelegsăfacconcesii(şioamenilorăstoradacăledaiun

degetîţiiautoatămâna)potajungeînpâine,însăcusacrificiilecunoscute.2)Dacănuvreausădaudeloc

îndărăt,trebuiesăstauşisătaicâinilorfrunză“. Iar înoctombrie acelaşi anîi este arestattatăl, AurelianBentoiu,înlotul Popp–Bujoiu.„La trei săptămânidupăarestare,autorităţileauîngăduittrimitereaunuipachetdealimenteşihaine.Apoinimic. Nicioscrisoare,niciunvorbitor,niciunpachet.Timpdeoptani.AurelianBentoiuaieşitdinînchisoare

înlunaiunie1956.Înaintedeeliberareis-afăcutunprocesîncareprocurorulacerutachitarea.Alocuit

cunoi,crezându-seliber,încăunanşipatruluni.Apoiafostridicatdinnouşicondamnat,dedata

aceastala25deanidetemniţăgreaşiconfiscareatotalăaaverii,careladataaceeanumaiexista.

Familianuapututasistalaprocesşinul-arevăzutniciodată.AmuritînînchisoareaJilavadupăpatruani şişapteluni,învârstădeşaptezecideani.“ Înaceeaşi suităîncercănată,denobilăsupunere,rareori ulceratăşi niciodatărevendicativă,1949 aduceumilinţaslujbelorratate(precumstenografiatullaRomânialiberă:„decete-aiapucatsă-ţicauţi serviciu?“ o întreabă cadristul. „Pentrucă altfel mor de foame.“ „Asta şi vrem“, sună răspunsul), arestareaunchiuluiMiticăşideposedareadeavere(„unîntreginventaragricolagonisittimpdedouă generaţii“)şiconferinţadinoctombrieanoiiUniuniaCompozitorilor,cândvorfieliminatedincomitet nudoarpersonalităţilestabiliteînstrăinătate(Enescu,Lipatti,Mihailovici,Brăiloiuş.a.),darşiJora, Brediceanu,Cuclin,PaulConstantinescu. 1950 îi aduce lui Pascal Bentoiuordinul de încorporare, ceea ce pentru„burghezia putredă“ nu însemnaserviciumilitar,cidoianidemuncăgreapeunşantierdelângăBacău,învremecebunamătuşă Aline(„AlexandrinaCosma,înprimacăsătorieMicescu,înadouaPilat“,„grecoaicădupătoţiceipatru bunici“şiceacare-igăzduisepetineriiînsurăţei)primeaşaselunidepuşcăriepentruvizionareaunui

film(oficial!,despreOlimpiadadin1948delaLondra)laBibliotecaEngleză.TanteAline,fostacumnată

a lui Istrate Micescu,revine acasă înnoiembrie: „era tottimpul surescitată.Dormea cumine;la 4 dimineaţasăreaîncapuloaselorcaunarc,aşteptândsăaudăordinelebrutalealesupraveghetoarelor […].Pânăspresfârşitulvieţiişi-aspălatcumânatoatecearceafurilecuunfeldesatisfacţieamară,ceaa muncitoruluicalificatfărăvoialui“.DupăcâtevalunilaMislea,„bocanciipreastrâmţii-austrâmbat pentrutotdeaunadegeteledelapicioare“. Înschimb,Annieiese„victorioasă“,angajându-selaFabricadecauciuc„Zorile“dinJilava.Oreuşită numaidecâtşisadictaxatădedemoniimomentuluiprinarestareatatălui,trimisînseptembrielaCanal.

1952debuteazăcuoreformămonetarăcare-iaduceleafadela9000la450lei(„scopulreformeia

fostmaidegrabăpolitic,şianumesăextragădinultimelebuzunarecelecâtevarezervecarearmaifi pututasiguracuivaopoziţiederelativăindependenţă“),continuăcubruscadecizieaautorităţilordea-i maiadăugaluiPascalunandeşantier,arestareaaltorunchi(MirceaFrigatorşiIonBentoiu,celde-al doilea,septuagenar,murinddupătreilunilaVăcăreşti),caşiaEleneiJora,soţialuiMihail,darşisora lui Gafencu. Lily Gafencu-Jora va fi eliberată după câteva luni, când, în urma unei şedinţe de autoînfierare,MateiSocoranunţătriumfătorcămaestrulJoranunumaică„regretăatitudineaduşmănoasă regimuluinostruşiideologieinoastre“,darlucreazăcusporlaunnoubalet,Cândstruguriisecoc,unde

„cântăbucuriaculesuluiviilor“.Premieravaavealocîn1953,cuSergiuComissionalapupitru,şivafi

„încununatăcuPremiuldeStatclasaI“.

Ianuarie1954:„Mi-amdatdemisiadelafabrică.“PascalBentoiuesteangajatlaInstitutuldeFoclorşi,

dupămoartealuiStalin,începeşilanoimiculdezgheţ,sau„unacaldă,unarece“,cumnoteazăAnnie Bentoiu.ApareBietulIoanide,sprestupoareasauîncruntareamultora,PascalBentoiuaretotmaimulte, şibineremunerate,angajamente,iartatălautoareiesteeliberatmaidevremedindetenţie,pemotivde vârstă. Amputeacontinuaîncămultaşa,pânălaşedinţadedemascarea„tovarăşuluiMihailAndricu“din 1957,aflat„înrelaţii amicale cuambasadorul Franţei,cel care-l aproviziona cudiscuri de muzică decadentă,calomniindeforturiledeconstruireauneisocietăţinoişimaidrepte“. Dincoloînsădecelemari,istorice,tulburătoaresunt,înaparentalorinsignifianţă,detaliiledeviaţă

familială,economică,artistică,financiară,caşidementalitatesocială.Sprepildă,faptulcă,în1949,

încet,darirepresibil,disparpălăriileelegantealefemeilordininterbelic:„Încănuapăruserăcăciulilede blană;unlunginterregnafostocupatdebasmale,inspiratedinportuldelaţară,călduroaseşipractice, darcare,purtatelaoraş,dădeausiluetelorfeminine,maialesiarna,cevamonasticşibătrânicios.“Totpe atunciaparcartelele„pepuncte“„înschimbulcăroraputeaicumpărametraje,confecţiisauîncălţăminte“.

SaumareauşurarepecareoresimtecuplulAnnie–Pascalîn1955,cândcapătăfavoareade-afrecventa

cantinaFonduluiPlastic:„Mâncareaeragustoasăşipreţulmaimicdecâtarficostatpregătireaeiacasă; uneorischimbamîntrenoipriviridesimpatie,darceimaimulţiumblaucucapulînjos,poatecănule plăceasăfierecunoscuţi.“ Apropodedegradareacomunicăriiinterpersonaleşischimbul–amuzat,ruşinat,complicesauvinovat

–deprivirilacantină,suntdereţinutspretemeinicămeditaţiepaginile210–212dinediţiaHumanitas:

„Ceeace,înaintederăzboi,făcusefarmecullumiiromâneşti,încapitalăşimaialesînnenumărateoraşe

şiorăşeledeprovincie,nuerabogăţiasauconfortul,cicalitatearelaţiilorumane.Eleseînjghebau

repede,sedezvoltaucusimplitateşisedesfăceaudecelemaimulteorifărădramă[…].Prieteniileerau

tolerante,antipatiilelafel.Falseleidealurinumăturauîncălumeaîntreagăcuaripalorcandidăsau

uniformsmolită;dueluldeideiseîncheiadecelemaimulteoricuovorbădehaz.Înţeleptul,careîncă

serveademodel,semulţumeacuvenituripotrivite,atâtcâtîitrebuiausătrăiascădecent;multmaipuţini

decâtastăzieraudispuşisăsearunceînvâltoare,cugusturişiapetituridecarnasier[…].Unrelativism

amabil,otoleranţăîntinsăuneoripestemarginilemoralei,presupunerea–verificatăprinexperienţă–că

omulobişnuitnudoreşte,decelemaimulteori,decâtsăpetreacăosearăveselăcuamiciişiapoio

noaptecaldăcufemeiaiubită,toatelaunloccreauunfundalîncareeraurare,ce-idrept,cucerirea

crestelor,darşiprăbuşireaînneant.“ 21

21.Apropodefiresculrelaţiilorinterumanepefondulcrezuluidoctrinar,asevedeaepisoduldelapp.22–23:„Caocuriozitate,trebuiesăspun

căacealegecare-lruinapetataafostprezentatăşisusţinutăînParlamentdeAurelianBentoiu,viitorulsăucuscru–prilejdeglumeîntre

Pascalşimine,careamtrăittoatăviaţadestuldedepartedeasemeneaprobleme.Astăzimiseparecăaceamăsură,venităîncompletarea împroprietăririiţăranilorlasfârşitulPrimuluiRăzboiMondial,dovedeşteoatitudinedeosebitdegeneroasă,cumistorianeoferăpuţineexemple

[…].Amasistatcustupoare,înanii’50,laoîncrâncenatădisputăpetemevechidecelpuţincincisprezeceaniîntretataşiunfostsecretaral

socruluimeu,unulţărănist,celălaltliberal;amândoiieşiseră de curânddincaptivitate,amândoi,deşin-oştiau,aveausă repete această experienţăşitotuşi,înlocsărealizezecăseaflauacumdeaceeaşiparteabaricadei,îşipierdeautimpulcertându-seîntreeicaniştecopii.“

Pentrumineunul,rândurileacesteareprezintăsecvenţacapitalăpentruconfigurareaşi înţelegerea profiluluiumanalautoarei.

Confesiunecubrocarturi,dantele

şitristeţimătăsoase

Ca stil sufletesc, Annie Bentoiueste, cred eu, dinaceeaşi plămadă cuAlice Voinescu. Aceeaşi îngăduinţăînţelegătoare,asimilândînţelept,cunobilăresemnareşisobrăcredinţă,drameleşimeandrele umilitoarealedestinului.Dacăarfitrecutprinînchisoare,amfiavutodemnăperechepentruLena Constante:aceeaşiseninătatenevictimizantă,aceeaşiinadecvarelapatetism,vulgaritate,răzbunare.Iar dacăarfialescaleaexilului,s-arfiînţelesperfectcuSandaStolojan.Pescurt,naturaleţeaaristocraţiei crepusculare, firescul acelei boierii moderate, deloc ahotnică de artificii, false străluciri şi emfaze autocompătimitoare. De aici însă, din chiar natura echilibrată, de bună-cuviinţă, toleranţă şi rectitudine morală a confesiunii,rezultăforţasapenetrantă.Opercutanţăinvariabilconvingătoare. „Dacăaşfiavutconvingerimarxiste(saunaziste),aşfisocotitprobabil«moral»totcearficontribuit ladistrugereavechilorsocietăţi,mândrindu-măcăsunt«revoluţionară».Dinloculînsăundemăaşezase destinulşideundevedeamdejaînfăptuiteatâteanelegiuiri,nuputeamjudecaînaltfel.Înplus,prin temperamentsaualcătuire genetică, amoroare de violenţă;ca foarte mulţi alţii, suntînmod firesc reformistă.Celordefelulmeunuleplacecalucrurilesăsteapeloc,eisocotesccăebinecaelesăfie ajustate continuu şi ameliorate spre mai multă dreptate socială, spre un sprijin mai real al celor defavorizaţi,darprogresiv,aşacumeşi creştineşte,darcuîncetul,echilibrândmereuavantajeleşi dezavantajele,nudistrugândtotceeaceexistăşiacumulândastfelcudezinvoltură(cumaufăcut-onaziştii şicomuniştii)maimultecrimeşinedreptăţidecâtînnuştiucâtesecoleprecedente.“ „Despredificultăţilenoastre,aveamobiceiulsănuvorbim.Aneautocompătimi,aintraînpanicăsau, maigrav,aneplângeeraulucruriceseaflaulaantipodulfeluluinostrudeafi.Înperioadelegrele,acest tipdecomportamenteste,dealtfel,foartesănătos.Simplaformulareverbalăadaugăsituaţiilorunfelde realitatesporită,omaimareimportanţă,iarpecelepenibileparealefacechiarmaigreudesuportat.Fie şinedesluşit,simţeamcăvomaveanevoiedemultăforţămorală,şin-avearosts-orisipimînvăicăreli.“ Opalmă cinstită pe obrazul orbirilor noastre voluntare, al spiritului revanşard şi al obtuzităţilor

resentimentarealeprezentuluiedeprimitdinepisodulcrudşitulburătordelapagina152,cândMonica

refuzăsăscrierecomandareadecareAnnieaveanevoielaangajare:„Da,potsăspuncăaifostelevă

bună,darpăreriletalepoliticeleştiu,aşacă…“

TotceapututaveaatuncicareacţieAnnieBentoiuafost„unpasînapoi,într-ocrispareaîntregului

corp“.Darceeaceurmeazănuetotuşiblamarea,cianalizacomprehensivă:„Înceoprivea,Monicanu

minţea;eraconvinsăcă,dacăpretindsămăinserezundeva,eaaveadatoriasă-şiprevinănoiiprietenide

pericolulpecare-lreprezentameu.Căaşfipututlucraundevapetăcuteîntr-unpostobscurnuera

suficient:părerilemeleputeauieşilasuprafaţă.Pescurt,îmiziceameu,n-aveamdeales:înacestregim

eraiobligatorisăteprefaci,orisăteconvingideceeaceţisepăreainacceptabil.“

Iarverdictulcadeuluitorpentrumentalitateaactuală:„N-aveamnimiccuMonicapersonal.Multmai târziu, n-amavutnimic personal nici măcar cuCeauşescu, ci doar cusistemul care permitea unui asemeneaexemplarumansăhotărascădestineleamilioanedeoameni.“ SemnificativăpentrupersonalitateaautoareiesteşisituareaîntrePascal(Blaise)şiMontaigne,cel puţinîncontextulstalinismuluidejist:„Cutoatăadmiraţiapecaremi-osuscitaufineţeaşimoliciunea catifelată a stilului său, i-amrămas [lui Montaigne, n.n.] mai puţinrecunoscătoare. Montaigne, îmi spuneam,eunautor pentruoameni fericiţi.Aceiaîi potgustaînţelepciunea,detaşarea,farmecul.În perioadegrave,ainevoiedeohranămaiconsistentă.CapitolulpascalianintitulatMisèredel’homme sansDieuesteexactceeace-ţitrebuiecasă-ţiîmpacisufletulcuinevitabilasuferinţă.“ Ceeacevrea,retrospectiv,AnnieBentoiunuesăcondamne,cisăînţeleagă.„Vreausăînţeleg,săaflu cumafostdeformatăînadâncimenaturarelaţiilordintreoameni,cums-aajunssănefiefricăatâtuniide alţii,cums-apetrecutînatâţiadintrenoidegradareademnităţiipersonale,aimpulsuluisprelibertateşia

celuispretranscendenţă[…].Din1952şipânăastăziatrecutatâtavremeîncât,regăsindcaieteleşcolare

scrisecucreionul,mărunt,înaceleseridelinişteîncareîncercamsă-miordonezgândurile,amfost surprinsă,darm-amşibucurat,sămăregăsescatâtdeasemănătoarecuceacaresuntastăzi.Foarte simplu,începusematunciprina-miprecizaceeaceeusocoteamcăsuntvalorileesenţiale:eleerau credinţaînDumnezeu,adevărul,frumosulşicevapecare-lnumeamalternativviaţasauiubirea.Viaţaera unconceptîncareintraşidragostea,darşisimplabucuriedeatrăi.Bineleesteabsentdinaceastă enumerare pentru că îi percepusem cumva incertitudinile, conflictele între diferitele îndatoriri, ambiguităţilecazuisticii:îmispuneamcă,dacăpracticiadevărulşidragostea,ajungilabinechiarfărăsă vrei.“ Maimultşimaiconvingător,cadatorierecunoscătoare,pentrutimpuldeacumnusepoatespune.

Suferinţacaîmplinire

Scrisoareacajurnalanestezic

„Odatăcudescoperireaşipublicareascrisorilordefaţă,onouăpersonalitateîşiocupăloculmeritatîn culturaromână.Caom,capersoanădemarecaracterşicamamădevotatăpânălasacrificiuldesine,eaa

intratdejaînconştiinţapubliculuiîncădinurmăcu14ani,cândDoinaJelai-adedicatcarteaAceastă

dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat (Humanitas, Bucureşti, 1998, 2005), încare a încercatsă-idecriptezetragicultraseuexistenţial[…].Rămasăpânăînprezentînumbrasoţuluişiafiicei ei,EcaterinaBălăcioiu-Lovinescusenaşteacumcaautoare.“

Aşasedeschide,cudeplinăîndreptăţire,prefaţaluiAstridCamboselaprimulvolum(9septembrie

1947–6februarie1951;vormaifiîncădouă)dinsuitaScrisoricătreMonica,lansatădeHumanitasla

Bookfestuldin2012.Excelentîngrijitetextologicşiistorico-literardetânăraAstridCamboseşitraduse

cufineţedebijutierşisclipitoareempatiedeGabrielaCreţia,scrisorileEcaterineiLovinescusunt,prin forţa lucrurilor, temperamentul şi stilul autoarei, infinitmai multdecâtunsimplu, documentar fond epistolar.Elecompun(şiseimpunca)unjurnalataşant(efervescent,dramatic,nostalgic,ironic,oricum tulburător),cuinserturipicantedereportajsocial,fişădeobservaţiepsihologicăşicronicădeviaţă.

Întotalsuntpeste2500detexte,celemaimultedintreelenumărândzecidepaginiscrisemărunt,

elaborateşiexpediate(cutandreţeşidisperare,melancolieşiînfrigurare,cufurie,sarcasm,resemnare,

adoraţiematernă,stoicism,scepticismoriefuziuniamarcontrolate)într-unsingurdeceniu(1947–1958).

ElecontureazăunpersonajderomaninterbelicdinrameleunorCamilPetrescu,HortensiaPapadat-

BengescusauG.Călinescu,seadaugăperfectconstelaţieidemnităţiifemininedinmemorialisticanoastră (alături,aşzice,deAliceVoinescu,PiaşiCorneliaPillatoriAnnieBentoiu)şidesfăşoarăacaparantun neaşteptatdelargevantaidestări,subiecte,personaje,sceneşiculisedinatmosferaanilordedebutai stalinismuluidejist. TuturoracestoraliseadaugăemoţionantimagineadeprimătinereţeaMonicăiLovinescu,invariabil prezentă în ochii, sufletul, amintirile, scrisorile şi sfaturile mamei ca o întrupare a inconştienţei adolescentine,livrându-seculudicăfervoareexperienţelorculturale,înspeţăteatrale,parizieneşiriscant deostilă,pânălaunpunct,stabilităţiiconjugaleintensrecomandatedenelinişteamaternă.Oimagine situatălaantipodulconştiinţeijustiţiarecucarene-aobişnuitmareavocepolitico-literarăaEuropei

Liberedinanii’70-’80aiveaculuitrecut,înzestrată,adică,dinplinladouăzecideanicumagnetismul

frivolităţiiinocente,cusetedeviaţă,cochetărieironic-romanţioasă,magiafilmuluişiascenei,plăcerea party-urilorboemeitipiceCartieruluiLatinş.a.m.d. Treciînfiorat,adeseoriaiurit,dinseninătateaoptimistăamiciiburgheziibucureştenecătrestrigătul exasperatalmameicaresepresimtedespărţitădefinitivdefiicapecareoadoră;dinspresfaturilereci, lucide,practicealeprofesoareicătremărturisiriagonice,relatăriuneoripatetice,alteoricaustice,aluzii subtilesauverdictenecruţătoare;deladetaliidepaşnicăatmosferădomesticălaimaginealugubrăa cancelariei, sinistrele şedinţe de partid de după instaurarea guvernului Petru Groza şi infestarea conştiinţeipublicecupropagandastahanovismului;delaîncercănateleevocărialecălătoriilorpariziene şi reveriile de Balcic regal la sagacitatea observaţiilor cancaniere şi amuzantele amănunte despre ultimelesăptămânidelibertatelaMangaliaoridespreceledinurmăîntâlnirialecenacluluiSburătorul, pânălapenibilulefortalfosteiinspectoare,fiicădeboiericraioveni–carecântalapianşiciteanudoar

înfrancezăşigermană,cişiîngreacăşilatină,rudăcuDelavranceaşiGheorgheTătărescu–,dea-şi însuşi limbajul paukerismului dâmboviţean,odată cuchinul totmai umilitor dea se aproviziona cu cartofi,zahăr,uleişi–celmaiaprig–hârtiepentruscrisori;deladuioşia,împătimireaorianxietateacu caremamasoarbedinprivirifotografiilecopileisaurochiileuitateînşifonierînfebraplecăriilaaspra sicitate cucare se povesteşte naţionalizarea casei Lovinescu, invadarea spaţiului de către barbaria

mizofilăa„omuluinou“,percheziţiadinnoiembrie1949,inventariereabrutalăşispulberareasadicăa

bibliotecii.

Tăriafragilităţii

NăscutălaCruşeţ,lângăCraiova,pe28februarie1887,EcaterinaBălăcioiustudiazălaParis,devine

profesordefrancezăşisecăsătoreşteîn1916cuE.Lovinescu,decaredivorţeazăîn1934.Oconducela

garăpeMonicaLovinescuînseptembrie1947,fiindamândouăconvinsecăbursaparizianăfacilitatăde

BasilMunteanuvaduradoisautreiani,tocmaicâti-arfifostnecesarApusuluipentruastăvili,înmuiaşi

ajustavoinţadehegemoniecontinentalăasovietelor.IntratăînvizorulSecurităţiidin1955,Ecaterina

Lovinescuvafiarestatăpe23mai1958(avea71deani),condamnatăla18anidetemniţăgreapentru

„discuţiiduşmănoaselaadresaregimuluidemocratdinRPR“,murindîniunie1960lapenitenciarul-

spitalVăcăreşti,dupăcetrecuseprinJilava,MalmaisonşiUranus. Prima senzaţie care te copleşeşte la contactul cuaceastă făptură şi acestdestineste paradoxalul amestecdeforţăşifragilitate.De-oparte,energie,tenacitate,siguranţădesine,disciplinăşiîncredere, adică totceea ce compunea vocaţia şi substanţa profesorului, dând reliefinspectorului general. De cealaltăparte,afectivitatea,tremurulemoţional,tipuldetrăirevulnerabil,dependent,înzonamaternă, aproapelamodulhipnoticderelaţiacuMonica. „Scrisoriledefaţăsunt–rezumăexactAstridCambose–poemul sauromanul iubirii lor.“Spre deosebiredeN.Steinhardt,continuăeditoarea,EcaterinaLovinescu„eraofireobişnuită,cuunamestec omenescdecalităţişidefecte:aveaointeligenţăsuperioarămediei,darnuexcepţională,oculturăvastă, darnucomparabilăcuamarilorcărturariinterbelici,iubealuxulşicomoditatea,eraomaregurmandă, eraamatoaresăaflepicanteriidespreceidinjur“ş.a.m.d. Fireşte,nuun„jurnalalfericirii“,un„jurnalportughez“,sauceidouăzecideanideSiberieaiAniţei Nandrişavemdecăutataici.Aiciconteazăstrictomenesculsimplu,demnşivenerabil,singurătateaşi suferinţauneifeminităţipecâtdenaturale,peatâtdeagresate,umilite,încarcerate(fărăaltăvinădecât ceaastatutuluisocial)şi,înceledinurmă,lăsatesămoarăcauncâine. Printasare,alternanţascrisorilortipjurnal,narândîntâmplărileşireflecţiilezileicucelerezumând situaţii, scene, figuri şi conflicte, ajunge să structureze o corporalitate, să configureze unorganism scriptural pentrucare schimbul epistolar capătă valoare de narcomanie. „Scrisorile tale fac oficiul morfinei,trăiescprinpiqure-anoutăţilor.“„Poatenu-midauseamaşitrăiesctotuşisubunanestezic:

scrisorileastea.“

„Ştiicăfacpartedinrasaluptătorilor,suntînstaresărabd“,îiaminteşteeaMonicăiîn3septembrie

1950,lacapătulprimilortreianidesingurătate,intervalîncare,într-adevăr,tăriadisimulăriidelectase

lectura,deşinupreacredcădestinataraparizianăselăsaprealesneînşelatădeadevărulcruddindărătul

zonelordecochetăriesalonardăalemamei.Omicăsatisfacţievestimentară,exprimatăaparentjovial–

„Mi-amcumpăratogeantămaro,caata,dinaceeaşipiele;acostatcâtobucată-de-pâine-cam-scumpă,o

miecincisute“–,esteurmatădeunoftatcenulasălocniciuneiîndoieli:„Măgândesclatine;teiubesc,

scumpamea;dedataasta,îmiduciubireademamăcapeoimensăgreutate,caredepăşeştelimitele corpului omenesc.“ Micile alinturi feminine („m-am îmbrăcat cu rochia marron, jerseul negru şi manteau-ulmarron,pălăriamarron,poşetanouăşiampornit-oîncărcată“lafamiliaBiemel)saubârfele nevinovate,carefacdintotdeaunadeliciulfeminităţiidesalon(„IrènepretindecăLisetteBălteanui-a spus cătotoraşul vorbeştedespredivorţul lui Dan[…].HurmuzacheseţinedupăHélène,născută Prodan.Amvăzut-oasearăpedoamnaRâmniceanuluândmasaîntr-uncolţcuGB,alecăruiarticolele-ai tradustu;maierauDaysiKernşiBubiG“;„Lucia,careafăcutasearăunchefmonstrucuPal“;„Solange

eîngrupula4domniînsuraţi[…]şiaseară,conformobiceiului,mergeaînlănţuităcuunuldinei.Mă

zgârâiecândovăd“;„JoidupămasăavenitIrène,ooră.Eraelegantă,cuuntaiornougris,cutreifrunze roşcatedetoamnălabutonieră;suspinădupăplecareşicredeînintervenţialuiDard“ş.a.m.d.),sunt repedeanihilatederelatărileumilinţelordetoatăziua:frig,foame,oboseală,alergăturadupăalimente (suntdestulesecvenţeceamintescflagrantdetristelebucuriiîncercatedeAliceVoinescuînexilulei rural),şicanareaoficialăaigieneielementare(„aziadatapadebaiecaldă:amumplutcadacatine“), atmosferairespirabilădincancelariaotrăvitădeşedinţeledeprelucrareatextelordinScânteiaşicâte altele. Darnicăierinuseciteştemailimpedeamesteculdeforţărezistentăşitremurvulnerabilcaînformulele maternităţii disperate.Nuneapăratîndulcileapelativedegenul „oacheşameafrumuşică“,„volbura mea“,„negruţamea“,darmaicuseamăînfinaluriepistolareprecumacesta:„Noaptebună,dulceaţamea. SăteţinăDumnezeusubpazaluidivină.Noaptebună,dulceaţamea,tebinecuvântezşiteiubescpentru toatăbucuriaşitoatăfericireapecarele-aiadusînbiatameaviaţă.Eştioinimioarăvitează,mândrăşi cinstită.DemâineîncoloamsăteurmăresccugândulprinElveţia.Fiifericită,Mouette!“Strigătemute, darincandescenteprecum:„îmilipseştitragic“,„mi-edordetinepânălaameţealăşiabrutizare“,„te iubescatâtdemultcămădoareşigândul“,„testrângînbraţecudisperare“,„totce-ţiscriuecurat,drept caoflacărăpură“,„delaplecareatanufacdecâtsăispăşescşisărenunţ“,„cunoşteamduioşiadorului, darnucruzimealuiferoce,careîngheaţăelanurileşipoftadeviaţă“–sevarsăadeseoriînestuare învolburatede-odurerecepoateînlăcrimapânăşilecturaceamaiinsensibilă:„Îţiîntindcuochiiumezi botulmeudecâinebătrânşibătut.Mângâie-măcumânuţatacudegetelungişidelicate.“ Dincolo de aluviunile hărţuitoare ale fiecărei zile, fiinţa mamei rămase înţară mai adună două impulsuri invariabil conflictuale: dorinţa arzătoare de a-şi revedea câtmai repede fiica, paralel cu conştiinţaacutăafaptuluicăîntoarcereavatrebuiindefinitamânată.„Continuă-ţifrumoasaşinobila misiune,chiarcândn-aisă-mimaiaştepţiscrisorile;dăpreţprinpurtareataimensuluisacrificiupecare l-amfăcutdespărţindu-mă de tine.Mărită-te, chiar dacă n-o să te potvedea mireasă,oacheşa mea

frumoasă“(noiembrie1947).„Chiardacăauzişimaialesdacăauzicăamdispărut–şimaialesdacăse

întâmplă–nuteîntoarce“(iunie1948).„NuteîntoarceînRomânia.Amosingurăspaimă,darimensăşi

dureroasă–căprinastaosăfimdespărţitepentrutotdeauna“(septembrie1948).

Dacăîntoamnalui’47încămaidădeasfaturicuminţiprecum„Nurupedetotcutrecutul:niciofloare

numaicreştedacăserupedintulpină“,dupăabdicareaRegeluişinăvalaomnipotentăaSecurităţii, îndemnuriledeexilaredefinitivăseînmulţescdurerosdarferm:chiardacă„familia[termencodificat pentruaparatulrepresiv,n.n.]vinedupătine,dacăfugideeaînAngliasauînAmerica,dacăteurmăreşte pânăacolo,înţelegicănoidouăn-osănemaivedemniciodată“,sunăimplacabilverdictulmaternîn

toamnalui1948.

Aşastândlucrurile,nurămânemaipuţinardent(şilegitimlamodulînduioşător)apetituleducatival

mamei:„Fiiprudentăînrelaţii,înprietenii,măreferlaPierre.Nuuitacănimicnuesigurşinuteîncrede

înputeriletalefizice.Nuteîmbătadesuccesultău.Bucură-tedeParisaşacumte-aibucuratpânăacum deviaţă,cunobleţeşimândrie“;„Fiibunăcutine,apără-te,fereşte-te,aibigrijedetine.Fiiegoistă superb.TUpeprimulplan,totulpentrutine.Îmiparecăstrigândsumbruşiferocetoateasteateapăr“; „Mădoaresămăgândesccătu,laParis,eştidoardecentîmbrăcată;atâtaamvisatpentrutinebogăţie, cuibvătuitşicaleaşcă[…].Fiimaialesatentălapantofi.Nimicnudeclaseazămaigravofemeie,din punctdevederevestimentar,decâtpantofiiscâlciaţi.“ Înfine,cefrumossetopeştepatosulnormativalsfaturilormaternede-alunguluneisingurefraze! Apropo de bani, „fă-ţi o rezervă, nu cheltui tot“, sună imperativ primul impuls. El e urmat însă numaidecâtdeunbemol:„păstreazăpentruoriceeventualitate,oriplăteşte-ţichiriapeiarnă“,pentruca înfinalavântuldisciplinarsăcedezenecondiţionat:„Făcumveicrededecuviinţă,devremeceacumtu eştiministrultăudefinanţe.“

Scene,figuri,detaliipicante

CândaifostanibunigazdaşedinţelorSburătorului,debunăseamăcăeştibinedotatcusagacitate, ironie îngăduitoare şi apetit anecdotic. Dacă multe scrisori ale Ecaterinei Lovinescuse desfăşoară diaristic,povestindvizite(„avenitDimitriecutreicrizantemeruginiisuperbe,amreînnoitfloriledinfaţa fotografieitale“),cadourinepreţuite„indürftigerZeit“(„ammersladoamnaLemonidis,undemi-audat

cafeaneagrăşi4PhilipMorris“),sejururidelicioaselaBalcicsaudrumurieliberatoaresufleteşte(„am

continuatturulbisericilor;vinereatrecutăamvizitatşapte.BisericuţaBucurmi-aoferitslujbaceamai emoţionantă“), altele depliază cu persiflări aluzive ori ironie directă, reuniuni cenacliere, întâlniri agasante, discuţii extenuante ş.a., notaţiile de pitoresc psihologic rivalizând numai cu admirabilele secvenţeretrospectivededicateCruşeţuluipatriarhal. UnCamilPetrescuînipostaza„celuimaicaraghiosşiînduioşătortătic“,darşicurtezan(fărăspor)al Monicăi,gelospe„colaborarea“eroticăaacesteiacuGeorgesRosettişi„alţiamiciaităi“.Mamalui MirceaEliade:„cedeziluzieîmidaumameleprietenilortăi,Mouetta!“Câtdesprefaptul,eufemistic redat,caurmareaunorcolportări,căMonicas-arputea„îndrăgostideYoga“(i.e.Eliade),sfatulmamei apasăfărăezitarepetrăgaci:„Nuuitacăi-aiputeafifiică.“„Talentuldeasefacepoftiţilamasă“al tânăruluicupluInaşiAlecuPaleologu,foarteacasăîn„libertinajulşiexhibiţionismul“efervescentei colectivităţiboemedelaBalcic.FelixAdercarecitândMaiakovski.„StéphaneLupasco,vărulfamiliei Delavrancea,căsătoritlaPariscufataluiStock(editura).“MărgăritaMiller-Verghicu„glasuldeargint“

şi„fotoliuleideunripsfraiseécraséepassée“(vezievocativulgraţiosdelap.179).TudorGeorge,

viitorulAhoe,laSburătorul,înoctombrie1947şi„minunataluicapacitatedeadescoperifrumuseţeaîn

gesturilespălătoreselorşialemahalaleiprostcunoscute“.H.Bonciu,„carecredcăsevaintoxicacu proprialuiadmiraţie“.GeorgeSilviu,pseudonimulscriitoruluisocialistSilviusGollinger,angajatal MinisteruluideInterne,prinintermediulcăruiaaobţinutMonicaLovinescupaşaportulşivizadeieşire dinRomâniaş.a. DanBrătianu,MariaBotta,GabyBossie,Maria(Miţa)Rosetti,soţia„boierului roşu“Alexandru, Marioara(şi Măriuca)Vulcănescu,IoanaPostelnicu,IrinaHanciu,RainerBiemel suntnumai câteva dintrechipurilepecarecondeiulEcaterineiLovinescuştiesălereliefezeatrăgător. Secvenţerăvăşitoare:mama,singură,începândsăciteascăscrisorileMonicăicuglastare,„dintr-o poruncămistică,săaudătoate:cărţi,fotolii,divan,fotografiatatei…“;extazulîncarealunecădeschizând „armoir-ul curochiile tale: rochia sac şi cea betterave, cuunac de gămălie înea, pus de tine“;

„programul cu poezii ruseşti spuse de elevele de la Şcoala Centrală“, 1 noiembrie 1947, printre

portreteleluiMarx,Engels,Lenin,Stalin,plusDejşiAnaPauker“(p.197).Darînspecialcapitolul

naţionalizăriicaseişialdevastăriibibliotecii,începândcu24noiembrie1947(pp.272şiurm.),cu

„mareleşef“aloperaţiunii,un„AdalbertMoscovitzinvalidderăzboi,surdşichior“,cuabilitateaşi curajulEcaterineiLovinescudeasustrageAgendeleşimanuscriselelovinescieneceaveausăiacalea Occidentului(„Coziledetoporaruncaucărţiledeperafturi,aşaîncâtsubarcadăs-aformatomoviliţă caresemănacupământulproaspătsăpatlângăogroapă;afostadouaînmormântareatatăluitău“),cu tonusulsurprinzătoralmereuşocantuluiVasileLovinescu,saumizeriilecoabităriicuvredniceexemplare dinfauna„omuluinou“,inclusiv„ungolancarenuştiasăsefoloseascădehârtiadewcşi,cumse

înfundasecanalul,afăcutogrămadădeaproape50cmdeziareScânteiafolosite“(vezişipp.361şi

urm.). Dar,aşacumpulsaţiileşiretoricascriitoruluiştiusă-şitreacăprinaquaforteenergia,lafeldesagace şiseninvalucranostalgia,atuncicândvinevorbadecopilărie,părinţi,viaţălaconac,dulceaţatraiului patriarhal cumiezde boierie rurală (pp. 256 şi urm.). „Ne întorceamacasă învacanţă, întrăsura splendidă, abia cumpărată. Caii noştri ungureşti, Nonius şi Totka, cumpăraţi de tata de prinpusta maghiară,înghiţeaudepărtările,aprigişinedomoliţi[…].Tataafostîntotdeaunaînaltşizvelt,fiindîn acelaşitimpbinelegat;stăteapeparteastângă,dinobişnuinţă.Eu,negricioasăcaungreier,subţire, aproapefărăgreutate,cuşorţuldeşcoalăşipaltonulmeualbastru,cupălărioaraalbastrădefetru,cu ghetetricotateroşii,îmibălăbăneampicioareleîncălţatecughetuţevechi,gândindu-mălacutiadecarton încareselăfăiauniştebotinemarodeantilopă,împachetateînhârtiefină…“ Detalii de năstruşnică feminitate: dotată cuo acurateţe retrospectivă ce exclude sentimentalismul, severadoamnăcenzureazăfermautocompătimirea,însănusepoatesustrageseducţieipaseiste.Nu-igreu

să-ţiimaginezicuceefervescenţăîncercănatăevocaEcaterinaLovinescu,înBucureştiiluiianuarie1949,

„pământulunchiuluiIorgudinCruşeţuMare“depela1900,cândAmaradiaisepăreafetiţeide10-12ani

„celmaimarefluviudinEuropa“,cândîşi„inspecta“dintrăsură„moşiile“,iarcopiliţeledinsate„ne

ieşeauînainte“,învremece„bătrâniiîmisărutaumânamăslinie,cudegetesubţiri“.Simţulmăsuriişi

igienaautoironieinuezităînsăsă-şifacăascultatpalpitulnormativ,astfelîncâtreveriainfantilăvafiiute

curmată:„ÎmiînchipuiamcănoisuntemceimaimariboieridinRomâniaşicăsaluturileţăranilorerauun

omagiufiresc,fiindcănumainoieram«boierii».Nuştiucineîmivârâseastaîncap,daraduratpânăpe

launsprezeceani,cândamvăzutlapoartaşcoliiuncupeu:vizitiuşivaletşiodoamnăînfofolităîn

blănuri,înfumuratăşiplinădesine,deavereaei…Eramgatasăleşin,miseopriseinimadeuluireşi

nedreptate.Doamnaaceeami-afuratîncredereaînviitorulmeu,însuperioritateamea;înprivinţaasta,

eramnaivăcaprinţulcaresecredeanemuritor…“

Iardupăceortografiazăcumajuscule„PĂMÂNTULNOSTRU“,mamaîşiîncheiescrisoareacătre

fiicadedeparte,făcânddreptateambelormoştenirigeneticehărăzite,deatunciînainte,CartieruluiLatin:

„Noaptebună,floaredinOltenia.Mamateadorămereu,chiaratuncicândîmbini«ţanţoşeniaoltenească»

cumolatecamelancoliemoldavă.“

„Mi-efricăsămăapropiideacelestrăfunduriundezaceculpabilitateafaţădemama“,scriaMonica

LovinescuînJurnal,la10noiembrie1996. 22 „Evident,obiectiv,nusuntculpabilă.Deaici,amfăcut imposibiluls-osmulgdinghearelelor.Dacăm-aşfiîntorssămăpredauînloculei,arfisuferitşimai rău,singuraeiconsolare(atotrepetat-ocodeţinutelor)fiindsămăştielaadăpost.Şisinguragrijă:sănu ajungăSecuritateapânălamineşi sămăşantajeze.Deundeşi mesajeletrimisedinînchisoare: să continuămpedrumulnostru,sănunelăsămmomiţicupromisiuniprivindsoartaeietc.Vinovăţiameae

dealtordin.Căn-amavutviziuneistoricăşiamplecatfărăarealizacăepentrutotdeauna.Căn-am rămasalăturideeasăsuferimşisămurimîmpreună.Căampus-oîncontactcuCaraion.Complexulmeu econfuz,nuselasăreduslacuvinte[…].Mamaînînchisoareaţipatlasecuristulcare-iofereasănătatea şilibertateaînschimbuluneiscrisoricătremineîndemnându-măsădevinagentalor.Înacelmomentpe minem-anăscutadouaoară,iareas-acondamnatlamoarte.Cumsăteinstalezicubisturiulanalizeiîn astfel de zone tulburi, gâlgâind de puroiul vinovăţiei resimţite subiectiv şi de sângele nevinovăţiei reale?“

22.MonicaLovinescu,Jurnalesenţial,ediţiedeCristinaCioabă,prefaţădeIoanaPârvulescu,Humanitas,Bucureşti,2010,p.437.

Întrebărifărăsfârşit.Şifărărăspuns.Câtsoartaunuiom.Şicâtunoceandedestine.

Otreimeafeminităţiitorturate:

LenaConstante,AdrianaGeorgescu,

OanaOrlea

Oricinefrecventează,cusfialăsaustupoare,cuoroareşirevoltăsaucujalnicăresemnare,ceeace lumeadespecialitatenumeştecuifosacademic„literaturauniversuluiconcentraţionar“vaficonstrânssă accepteînfinalcă,faţădesuferinţelebărbaţilor,feminitateatorturatăecevacumultmaidegradant,mai greude imaginat şi suportat sufleteşte. Toate mizeriile puşcăriei, caznele, pedepsele, aşteptările şi disperările comune – de la împingerea în duba neagră, ochelarii de tablă, primele pălmuiri la interogatoriu,„manejul“,atârnareacucapulînjos,bătaialatălpicuvânadebouşifrânghiaudă,pânăla prici,şerpărie,hârdău,carceră,operaţiifărăanestezie,majorareaarbitrarăapedepseiş.a.m.d.–totule maicrunt,maiabject,maigreudeîndurat. Înplus,câtevadintreatributelespecificefeminităţii–graţia,cochetăria,fragilitatea,menstruaţia– sporescinfinitposibilităţiledeumilireafiinţeiumaneînregimulpenitenciar.Nuvăddeces-ospuncu cuvintelemele,edeajunssăcitezdinEvadareaimposibilăaLeneiConstante:„Într-onoapte,ofemeie delaparterafosttrezitădinsomndeoritmicăscurgeredepicături,căzândcuunmiczgomotenervantpe păturaei.Străbătândpaiulsalteleiuneitinereţărănci,careocupapatuldelaetajulîntâi,curgeaoploaie de sânge. Pradă unei puternice hemoragii, biata femeie îşi vârâse, zadarnic, toate boarfele, până şi cearceafulîntrecoapse,pentrucăîifuseseruşinesăîşitrezeascăvecinaşisă-icearăajutor.Dedés-a repezit la uşă, bătând violent cupumnii pentrua o alerta pe miliţiancă, pentrua-i cere să aducă infirmiera.Însfârşit,miliţiancaaauzit-o.Avenit,aascultatşiaplecatfărăuncuvânt.[…]Oaltăfemeie aduseselaMisleaunpachetdevată.Întrebuinţavataînfiecarelună,spălând-odefiecaredatăcupuţină

apăşidărăcind-ocudegetele.Vataluaseoculoareruginie,extremdeneplăcută.“ 23

23.Evadareaimposibilă.PenitenciarulpoliticdefemeiMiercurea-Ciuc.1957–1961,FundaţiaCulturalăRomână,Bucureşti,1993,pp.

122şiurm.IarînEvadareatăcută,3000dezilesingurăînînchisoriledinRomânia,Humanitas,Bucureşti2013,pp.62şiurm.:„Cervată

paznicului.Zadarnic.Într-odimineaţămătrezescîntr-unpatplindesânge.Privescînmărmurităpeteleroşiirăspânditepecearceaf.Cesăfac?

Cumsălespăl?Unde?Cuce?Cesăspunpaznicului?…“

Iatădece,cutoatecă,mental,amcompătimitdinplincuamintirile„reeducărilor“penitenciareale bărbaţilordelaPiteşti,Aiud,Gherla,Sighet,Văcăreşti,Periprava,Salcia,Jilava,Rm.Săratş.cl.,dela IonIoanid,NicolaeSteinhardt,RaduMărculesculaFlorinConstantinPavlovici,AlexandruMihalcea, MarcelPetrişorşiatâţiaalţii–înschimbceidouăzecideanisiberieniaiAniţeiNandriş,ceioptanice compunEvadareatăcutăaLeneiConstante,vânareasistematicăşischingiuirileAdrianeiGeorgescuşi Oanei Orlea, suferinţele deportării în evocările Elenei Spijavca şi altele asemenea mi s-au părut copleşitoareîntr-omăsurămultmaidureroasă. Spreexemplu,revenindlaLenaConstante,fieşinumaideposedareadeochelarieste–pentruunmiop dinnaştere,purtândochelaridelazeceani–cevadegradantşichinuitordeopotrivă,chitcăreprezintă ceamaielementarăşi„banală“umilire.Saucevasăzicădiareeaşiconstipaţiaîntr-unorganismhărăzit

graţiei,darlivratpustiuluicarceral. 24 Saucumsuportăchipulfeminin,câtsepoatedefirescîngrijit igienicşichiaralintatcosmetic,o„simplă“spuzealăîncuprinsulaceleiaşimizeriicolective:„Curând,

bubeplinedepuroiîmiţâşnirăpefrunte.Apoipetoatăfaţa.Nuleputeamvedea.Întoatăînchisoarea,

niciooglindă.Darleputeampipăi.Fărăsăvreau,îmisimţeamdegeteleplimbându-sepeobraji.Apoişi

pebraţe.Anchetatorullefoloseadreptpretextpentruironiiobscene.Acestebubemădeprimauşipentru

cănumăputeamoprideanulestoarceîntredegete,pentruafacesăţâşneascădinelepuroiul.Devenise

oobişnuinţă.Unfeldeplăcereposacă,decareîmierascârbă.“Harulscriitoricescalautoareifaceca

detaliiledeacestgen,careabundăîncărţileei,săcapeteoforţăpenetrantămaisubtilăşieficientădecât

manieraalertă,trepidant-reportericeascădinmărturiileAdrianeiGeorgescuşialeOaneiOrlea. 25

24.„Sufereamdeconstipaţie.Dincauzasărăcieialimentare.Hranazilnicăeraabsolutneîndestulătoare.Aparatuldigestivopăstracâtmaimult

timpposibil.Storcânddineatotceseputeastoarce.Eliminânddoarmărunţişuriletotalindigeste.Evacuareaacestorsâmburi,pietremici,tarişi

negre,eraînceatăşianevoioasă.Mis-aîntâmplatsăn-opotfacezecezilede-arândul.Dealtfel,nicimăcartimpulnecesarnuîlaveam.După

câtevasecunde,pazniculmăgrăbeastrigându-misăies.Învestibululclosetuluiseaflaochiuvetăminusculă.Totînfugă,îmispălammâinileşi

faţa.Dinlipsădetimp,nureuşeamîntotdeaunasă-miclătesccârpa.Unprosopdepânzăeraagăţatdeuncui.Unsingurprosoppentrutoată

închisoarea.Maimultdecincizecidecelule.“

25.AdrianaGeorgescu,Laînceputafostsfârşitul.DictaturaroşielaBucureşti,ediţiedeMicaelaGhiţescu,prefaţădeMonicaLovinescu,

Humanitas,Bucureşti,1992;OanaOrlea,Ia-ţiboarfeleşimişcă!InterviurealizatdeMarianaMarin,CarteaRomânească,Bucureşti,1991.

Bachiar,într-unfel–şispersăfiubineînţeles–,detaliiledeaceastănaturădevinmaicopleşitoarela lecturădecâtînsăşidescriereabătăilor.Unleşinlainterogatoriu,asurzireadupăopalmă,pierderea cunoştinţeidupăoloviturăîncreştetajungsăparăoizbăvire,cevanormalşiînchipnaturalasumabil faţăde,săzicem,degradant-chinuitoareacoadăladuşulsăptămânal.Dacăpentruunbărbatsăpunitul contratimpşineputinţalimpezirii–„căcidintr-odatăapaeratăiată“–suntrealităţipasabile,pentru femei ajungsă însemne otortură mai chinuitoare ca scosul dinţilor.„Întimpul acesta,uşa rămânea întredeschisăşiunpaznicmăprivea.Întotdeauna.Măprefăceamcănu-lvăd.Totuşi,anumitegesturierau greudefăcutînfaţaacestorochicaremăpândeau.Cândnuaveamtimpsămălimpezescdespumacemi selipeadetrup,oînlăturamcuunuldincearceafurileumedecarezăceauacolo,aruncatepejos.Nueram

primacare-lfolosea.“ 26

26.Evadareatăcută,ed.cit.,p.91.Vezişip.219:„Eramfoartemurdară.Întimpulcelordouă-treiminutealeduşuluidesâmbătă,n-aveam

timpdecâtsămămoi.Săpunul,preatare,nuputeafifolosit.Nusetopea.Dinfericire,nuputeamsă-mivădmurdăria.Casăvădcâtdenegre îmierauunghiile,trebuiasă-miridicbraţeleatâtdesus,încâtmâinilesă-miajungălaacealuminăpalidăcareintraîncelulăşisepierdeape tavan.“Înremarcabila-isintezăGulagulînconştiinţaromânească.Memorialisticaşiliteraturaînchisorilorşilagărelorcomuniste(ed.a

II-a,Polirom,Iaşi,2005,p.126),RuxandraCesereanuaratăcujusteţecăînscrierile„femeilormărturisitoare“precumElisabetaRizea,Oana

Orlea,LenaConstante,DinaBalş,AdrianaGeorgescu„spectacoluldetenţieiareotentămaiasprădecâtînmărturiilemasculine,probabildin cauzavocaţieifemininedeaînfăţişamaiviudurerea.AdrianaGeorgescuestemarcatădeatmosferadeviermuialăşidesubuman[…].Lena Constante prezintă,la rându-i,starea larvară a femeilorcuaspectde vrăjitoare (nudinlipsă de pudoare narează Lena Constante toate elementelemizerieifiziologiceşinicipentruasupralicitagrotesculîndetenţie,cidinonestitate[…];eaesteperânddiafanăşiaspră,delicatăşi cinică[…].Spectacolulbăiifemeieştiesteatroce,prinpercepţiagrotescăaunoranti-baigneusesdecrepite,victimealepromiscuităţiipunitive […]. Dacă Evadarea tăcută punctează claustrarea mutilantă, trăită sub semnul ipseităţii, Evadarea imposibilă transcrie experienţa colectivităţiilarvare“.

Iatăîncăundetaliu,unulaproapehalucinant,aşzice,pentruoricepriviredinafară,adicădesimplu

cititor:dupăobătaie,ceeacepersistăînamintirenuesteatâtsuferinţaînsine,câtdegradanteleurme

faciale:„Măpocneştepeobraji.Ladreapta,lastânga,înbărbie.Unadintrelovituriesteaşadeputernică,

încâtscaunulserăstoarnăcumine.Cad.Nuizbutescsămămairidic.Îmivineînajutorculovituride

picioare[…].Urmamâiniiluiîmirămâneîntipărităpeobraz.Alovitcuatâtaputere,încâtampăstratmai

multezileurmeleumflatealedegetelorlui.“

Apropodegradeleîndurăriişicontexteledesuportabilitate,edemeditatnudoarlanefericitulepisod

cugardianulcareordonăspulberareacuibuluidepasăreceameninţasădevinăopericuloasăcalede

evadarespiritual-afectivăadeţinutei 27 ,darinclusivlascenaucideriişoriceluluidinEvadareatăcută. Avemdestuleargumentebiobibliograficesăcredemcă,pentruunbărbat,coabitareacuaşauntovarăşde celulăarfipututajungeobinecuvântare.Pentruofemeieînsă–maialesunacaredejafuseseameninţată de anchetator că ar putea deveni prada unei gropi cuşobolani –, sila şi spaima devincombustibil infailibilpentruoîncruntată,deplorabildeingenios-abilăvânătoare.

27.„OsingurăamintireedeneştersşideneexplicatpentruLenaConstante:aceeaaunuiofiţerpoliticdeunsadism,s-arspuneazi,ecologic.

Surprinzând-ocădăcâtevafărâmedepâineunorvrăbiice-şifăcuserăcuiblafereastracelulei,punesăfiedistruscuibul.Maipunesăfietăiat şiunsalcâmdedincolodezidulînchisorii,pecareîşifixaprivireadeţinuta.Asasineazăiarba.Acestaetermenulexact“(MonicaLovinescu,

InsulaŞerpilor.Undescurte,VI,Humanitas,Bucureşti,1996,p.150).

Însfârşit,laacelaşicapitolaşînscriesecvenţadecroitoriedelaînceputulEvadăriiimposibile,când

LenaConstanteprimeşte„ultimeledouăfustealelotului“,careerau„atâtdestrâmte,încâtaufostnevoiţi

sămiledeapeamândouăşioperechedefoarfecişiunacdecusut“.Urmeazăunritualde-oparadoxală

tandreţe,într-unsoidelevitaţieerotic-autocompătimitoare,soldatcuadiereauneifericiriefemere,darnu

maipuţinintenseşibinecuvântate:„Timpdedouăzile,mâinilemele,lipsitederost,autăiatşiaucusut

drăgăstosfusta.Apuneaţăînac,arăsucicapătulfiruluipentruafaceunnod.Aînfigeaculînţesătură.A-

lreaducelasuprafaţătreimilimetrimaideparte.Ateîntoarcecutreimilimetriînapoi.Aînfigeiaraculşi a-lscoateacumcuşasemilimetrimaideparteşiiarcutreiînapoişiiarcuşaseînainte…Acontinuacu grijă.Cuminuţiozitate.Aşaîncâtcusăturasăparăocusăturăcivilizată.Ocusăturădemaşinădecusut […].Dupăceledouăzilebinecuvântatealecusutuluifustei,timpuls-apornitdinnouladrum,cupaşiilui şontorogi.“ Îndrăznescsăvădînastfelderameaparentderizoriiexactacelamestecdesuferinţăşiizbăvire,de inocenţă,autenticitateşistrălucireesteticădecaredestinulcarceralarenevoiepentruadeveniexemplar şicaptivantînchipfiresc.Iarele,cumspuneam,abundăcuminte,tulburător,acuzatorşiiertătorînacelaşi timp în Evadările Lenei Constante. În umplerea singurătăţii celulare cu „analiza tuturor versurilor

româneştiştiute“.Saudinpotrivireabătăilorinimii–65peminut–cudistanţapaşilorşinodurileunei

împletituri:„Dintr-unfirdelânăscosdinţesăturafusteifăcusemunfeldemătăniicucincizecidenoduri. Lafiecaredu-te-vinoapucammaşinalîndegeteurmătorulnod.Lasfârşitulcelorcincizecidenoduri, ştiamcăsemai scurseserădouăsprezeceminute.“Ori înatracţiahipnoticăexercitatăde„obătrână doamnă,grăsuţă,curăţică,fermecătoare“careveneauneoriîncurteadedincolodegardulînchisorii,„îşi ridicadiscret,cugraţie,poalelerochieicenuşii,îşiîndoiapuţingenunchiişifăceapipipeiarbă“– imagine,aceasta,aînseşiideiidelibertate,nu-iaşa?Darşiîndiscreta,subtiladispuneredefizionomii, caractere,accentepsihologiceşiverdictecomportamentale,odatăcutrecereadinrecluziuneasolitarăîn ceacomunitară:tinereşibătrâne,legionaresaucomunistefanatizatedinilegalitate,deţinutededrept comun,ţărănci,mic-burghezesauaristocrate,soţiisauvăduvededemnitari.„Erauşielecaşimineîn închisoareşinuvoiamsăfiujudecătorulnimănui[…],toateaceleadmirabileşimizerabilefemeidin penitenciaraufostsolidare.“Şicepilduitorsunăamaruldeţinutei,odatăieşitădinsingurătateaceluleişi ajunsăîndormitorulcolectiv,cândîşidăseamacădincoloeramai„bine“,adicăeramaiferităde animalitateafiinţeiumane! Moralafabulei?„Înaintedearestare,toatătinereţeamea,singurelecalităţidemnedeafiadmirateerau pentrumineinteligenţaşispiritulcreator.Făcândiertatepânăşiunelelipsuridecaracter.Nuvreausă enunţceeacegândescazi…Ajunge,cred,sărepetcămi-amschimbatdiametralopiniile.Exagerând puţin,îmispuneamcăunomdetreabăfacecâtgreutatealuiînaur,învremeceunscriitordoarcât

greutatealuiînhârtie.“

Torturacareportaj

DacăscrisulLeneiConstantecultivădesfăşurareaînceată,succesiunilefapticeîntr-olentoareaproape onirică,tasareapersuasivăcusistemareacţiilorşireflecţiilor,înschimbstilulAdrianeiGeorgescueste, dimpotrivă, unul însufleţit, casant, rapid şi directla modul proces-verbal, ori mai degrabă sportiv. („Voiamsămăfacavocată“,„voiamsăfacsport“,„voiamsăfiuziaristă“,serezumăeaînprimul paragrafalcărţii.)Fărăfalduridigresive,parantezeexplicative,volutestilisticeşiamplitudineconfesivă. Defapt,ceeacediferănuedoartemperamentulşistilul,ciînprimulrândvârstalacareautoareleîşi

scriuevocările(Lenala80deani,Adrianala30)şicontexteleapariţiei:în1950,Laînceputafost

sfârşitulseadresaînregimdeurgenţăunuiOccidentîncăanesteziat(şiseriosameninţat)defarmecele

stalinismului,întimpceEvadărileLeneiConstantesuntoperădepostcomunism,după1990,cândţintanu

maieramărturiaexplozivăasupraunuimaterialfaptic,punctualacuzatoric,rezumatlacâţivaani,ci etalareareflexivă,psiho-literaturizată,aunuideceniuşimaibinedeperiplupenitenciar. Totul e naratiute şi precis, ca într-unjurnal de front. Integrată politic, fie şi la modul sportiv- adolescentin,deînvolburată„cercetăşie“,într-oechipăcuierarhietotuşifermstructuratăşicuacţiuni profesionistcoordonate,AdrianaGeorgescuîşivadepliamărturiaînplinăbătăliemediaticălaParis. CircumstanţelelerezumăînprefaţăMonicaLovinescu:„Adriananuseocupadoarcuscrisulcărţii, terminatăîntr-untimprecordgraţieritmuluişistiluluidelucru.Activamereu.CamembrăaPartidului Liberal.CasecretarăaluiRădescu.Lămureaoamenipolitici,gazetari,mergealareuniuni,povestea, povestea.“Cualura-idescenariucinematografic,Laînceputafostsfârşitulriscămultsăpiardăprin absenţaintrospecţiei,apasajelorreflexive.„Ridicămâna.Opalmă.Două.Trei.Numaipotnumăra.În sfârşit, s-a oprit“ – este un exemplu tipic pentru ceea ce înseamnă forţa ecranului, a imaginii şi slăbiciunea,sicitateanaraţiunii.Darastanumailaînceput,fiindcăpemăsurăceînaintezişitelaşiînvoia stilului, secvenţele capătă rol de secure, precumîn prima acţiune a „Omului-şobolan“, Alexandru Nicolschi:„Ceidoimăînşfacă.Măzbat.Eirâd.Odaiaseînvârteînjurulmeu.Capulîmirămâneprinsîn rochiapecareautras-odepemine.Furoulalunecă.Număpotabţine,închidochiişilovesccupumnulşi cupicioareleîndreaptaşistânga.Cinevamăapucăşimădăcucapuldepereţi.Audzgomotul.Încăo palmă.Mi-audatdrumul.Deschidochii,măîntorc,regăsescperetele,mălipescdeel.Eirâddinnouşi îmiaruncăosalopetă.Măaplecs-oiau.Capulmi-eatrasdepodeacadeunmagnet.Nureuşescsăapuc salopeta…Aşa,târfăreacţionară,osăteîmbrăcămcapeopăpuşică…“ Astfelsevorînşiraameţitor,cuunlaconismadeseoristupefiant,scenecare,deobicei,înscrierile penitenciareajungşiladimensiunidecapitol.„Primaloviturămăatingelacoapsă.Adoua,înplin.Totul şuieră,seînvârte.Măzvârcolesc.Toţiţipă.Şieu?Muşc,muşcbatistadingură.Galbenulseroteşte,se apropie.Numaiştiunimic.“„Trebuiesăfitrecutmaimultezile.Nuştiucâte.Unsingurgând:după injecţie,amsemnatcevasaunu?Amvisatsaunu?“„Omul-şobolanvinespremine.Îmiiacugrijăcapul întremâinişiîncepesă-lloveascădeperete.Îngură,gustdesânge.Suntpejos.Cinevaurlă:Enebunăde legat“.„Soldaţiiauopritmaşinaşiaucumpăratfructeşiţigări.Seurcăiarlângămineşiîmiîntind pachetul: Pentru dumneavoastră. Mă simt deodată liberă, şi le strâng mâinile“. „A doua zi sunt transportatăpetargăînsaladeoperaţie.Salaareperdelenegre.Aşvreasăfiulăsatăsămor.Miseleagă mâinileşipicioarele.Suntoperatăfărăanestezie.Probabilcămăzbat,fiindcădouăfemeivinsămăţină strâns.Decenumălasăsămor?“„Dentistulînchisoriimi-ascosiericeidoisprezecedinţicarese

clătinau.Fărăanestezie.“ Nuodată,lalectură,astfeldefulgerătoareînsângerărialenaraţiuniiriscăsăminimalizezeorichiarsă efasezeelementeleistorico-politiceimediate,prezenţaînscenăaunorLucreţiuPătrăşcanu,AnaToma, PetruGroza,MironConstantinescu,TeohariGeorgescu,GheorgheGheorghiu-DejsauRenédeWeck, apariţiileluiMihailFărcăşanu,alegeneraluluiRădescu,IstrateMicescuş.a.Darcinepoatespunecare este de fapt axul sau unde este accentul, aici? În torturarea unei tinere femei nevinovate, sau în schingiuireauneiţăriacăreiculpăesenţialărezidăînpropria-isituaregeografică?Înmărturiaistorică, reportajulpenitenciar,sauînpledoariaindirectăpentrusensibilizareaunuiOccidentsinucigaşdedispus săcauţionezeutopiacomunistă? Oricum,fieşiaporetic,paragrafulfinalspunetotul:„Drumurilecareduclatrecerileclandestinede frontierăsuntfăcutedintr-unnămolşiunpământspecialpecarenumaiiniţiaţiilepotcunoaşteşiînţelege.

Da,restulnumaiareistorie.AmajunslaVienalasfârşitulluiaugust1948.“

CâtdespreinterviulOaneiOrleacuMarianaMarin,laoraaceeaautoarea(caretrecuseprinexperienţa

nefastălavârstade16ani)avea64deani,darunspiritmaiacid,orostiremaişfichiuitoareşioretorică

virilă,de-oludicăimpetuozitate,carecultivăbravadacadeghizareasuferinţei.„Nupreaaveamrăgazde analize,eraumaimultreacţiireflexe.Fiindturbulentă,luamturbulenţavenitădinafarăcaoconsecinţă firească[…].Nueumi-amalesstilulvalvârtejcucareamtrecutprinpuşcărie.S-animeritsămise potrivească.Mi-arfifostmaigreusărământreianipeloc.Undepuicăaşfiavutmaipuţinedepovestit. Cumsăpovesteştioroarearepetitivă.“(IatăoîntrebarelacareEvadareatăcutăaLeneiConstantea răspunsdinplin,dacănustrivitor.) OanaOrlea(„zăpăcităşismucită,astaeramlavremeaaceea“)exceleazăînceeaceNoicaarfinumit „valorizarea negativului“: „Pe lângă palme, cătuşe şi întrebări repetate la infinit, anchetele erau argumentatedeînjurături.Amavutpartedeofoartebunăşcoalăşideatunciîmipetrecviaţaînjurând! Era prima oară înviaţa mea că auzeamînjurături atâtde complicate.“ „Groaznice eraulatrinele la Ghencea!Tineta nuse folosea decâtde seara, când ne închideauînbaracă, până după numărul de dimineaţă.Cas-ogolim,trebuias-oducem,câtedouă,cuunpartrecutprinmânere,pânăînfundulcurţii. Drumulerapericulos,maialesiarna,cândalunecamlafiecarepas.Cehohotederâsne-auapucatpe Marinaşipemine,stânddeoparteşidealtaahârdăuluiplinochi!Băteacrivăţulşineîmpingeaprin curtealuciedepolei.Rahatulsevălurea.Multepoliticeplăteauprostituatelecasăducăhârdăulînlocul lor[…].CuMarinaşicuprostituatelecântamîncormarşulcăcănarilor.Neplăceamaialesversulcare proclamădemocraţiamaţului,acelaşişicuaceleaşifuncţiilaoprinţesădalbă,saulaocurvădetractir.O

adunăturădescânduriceabiaseţineau,cucincisauşaptegăuriînformădetriunghi(pentru250-300de

femei),asteaeraulatrinele.Uşilesebălăngăneau,oricumnuseînchideauniciodată.Coşmarulnostruera sănuserupăscândurileşisăcădemînhazna.“ Admirabilămanierădetraversatprăpastiapebrâneleumorului negru,ţinându-tedelanţuri,adică tocmaideceeacefusesemenitsătedistrugă.AstaseîntâlneştelatotpasulînrelatărileOaneiOrlea,de larictusulamarstârnitdeţărancadisperată-ncelulăcăis-auluatàceledepărşieanupoatedefila despletităprinfaţalumii,pânăladuplicitateamaiciiIoneladelaVăcăreşti,saujoculdeşahcupiese

făcutedinpâineşisăpun,împreunăcuCora,23deani,fostagardiancădelaTârgşor(acumcondamnată

pentru că transmitea mesajele deţinutelor), plus tot capitolul cu prostituatele de la Ghencea, ori descriereaizmenelorsoldăţeşticeliseaduceauperiodiclaspălatdeţinutelor(„cenaibaaveaudeşile umpleauînasemeneahalderahat?“).

Trecândprinpasajeprecumacestea:„Maierauşifemeilesovietice.Descopereaulanoisutieneleşi

combinezoaneleşilepurtaupesteuniformă!Eraunspectacolextraordinar,decareînsănuîndrăznea

nimenisărâdă“ 28 ;„Maiexistaunsistemderecuperareatineretului:elogiulnesfârşitalsportului.Folosit şideHitler.Condiţiiledepromiscuitateîncaresepracticasportuldeterminauointensăsexualitate.Şi chiarodestrăbălare–săavemcurajulcuvintelor“;„NeasasinaucuZoiaKosmodemianskaia.Voiamsă fiucaZoia,darîmpotrivacomunismului!“;„AmintireaînsoritădelaPipera“şibucurialucruluiîncâmp:

„dupăJilavaşiGhencea,euîmiamintescdePiperacadeocompetiţie,obătăliefizică,vedeamsoarele,

cerul,vedeamoameniliberi,civili…“ 29

28.Cf.AdrianaGeorgescu,op.cit.,p.26,înBucureştiitoamneilui1944,arenăpentrucircultrupelorsovieticeeliberator-invadatoare:„Femei

soldat.Femeile,cufeţerotundeşipărdeculoaredeschisă,aupantofidemodaţi,cutocuriînalte.Unelepoartădecoraţii,şijupoaneciudatele

atârnătristsubuniforme.Suntcămăşidenoaptedemătase.Măopresclocului,uluită:unadinelepoartăunsutienpedeasuprauniformei

militare.Inimamisestrângebruscşiuitdearmatacarejefuieşteşifurăcasănumaizărescdecâtacestefemeistângacidecochete.Poatecă

niciodatănuauavutaltcevadecâtouniformă.Nureuşescsăledistingunadealta,îmiparinterşanjabile.“

29.„OanaOrleafacepartedincategorialuptătorilorpasionali[…].Detenţiaeiestepromiscuăşidură,dar,pentruoadolescentăpasională,ea

poatefiprivităşicaoaventură.Soluţiaeiderezistenţăînînchisoareesterevoltacontinuă,chiardacă aceastapăcătuieşte,după cum

recunoaşte,prineroismgratuit“(RuxandraCesereanu,op.cit.,p.256).

Ceîncheieresăgăseşti?Poateaberaţiagardienilorcare-oînjuraupeOanaOrleadupăîncercareade

sinucidere,plusaceareplicăde-unabsurdindicibil,deopotrivărevoltătorşiaiuritor:„Deceaifăcuttu,

mă,chestiaasta?Fatătânără,sepoate?“,deparcăghiduşiaeiarficălcatînadinsîntr-obăltoacă.

Restul„numaiareistorie“,vorbaAdrianeiGeorgescu.

AniţaNandriş,

oviaţăcaocruce

„Aceastădragostedefamilie

ne-adatputereîntoategreutăţile

şiampututrezista

şine-amsalvatviaţa.“

AniţaNandriş-Cudla

În1991,cândlaHumanitasapăreauAmintirileAniţeiNandrişdespreceidouăzecideaniaisăide

surghiunînSiberia,numi-amgăsitlungimeadeundăpotrivităpentruolecturăadecvată,astfelîncâtam

optatpentruoprezentareexpozitivăînpaginilesuplimentuluiLitere,arte&ideialCotidianului.Vremea

erapreaînvolburatăpoliticeşte,mediulsocialpreaviolent,hărţuitor,alienant,iaraluviunileeditorial-

recuperatoriipurşisimplucopleşitoare.BombardaţicumeramînaceianicumemorialisticaunorEliade, Argetoianu, Marghiloman, I.G. Duca, Steinhardt, Sebastian, Jeni Acterian, Alice Voinescu, Gafencu, Maiorescuşicâţialţii,carteaAniţeiNandrişastupefiatprininsolitulpitoresculuimacabru,lalimita incredibilului,fiindiuteplasatăînsiajul„Memorialuluidurerii“,lăsatădecipradăexclusivimagismului pasional,bundesensibilizatopiniapublicăşipreapuţinaptsăimpulsionezereflexivitateaeseistică.

În1996,camînacelaşicontextcând,totlaHumanitas,apăreavolumulVIdinUndelescurteale

Monicăi Lovinescu,recenzândsubdatade14martie1992amintirileAniţei,notaţiileacesteiam-au reculpabilizatşim-audeterminatsăreiaulectura.Unverdictprecum:„Dupăoasemeneacarte,orice complexdeinferioritateanoastrăcaneamartrebuisădispară.AşacumAniţaseîntâlnea,peacelaşi portativalnormalităţii,cuînvăţaţiieifraţi,totastfelneputeamîntâlnicualteneamuri,maifalnice,pe aceeaşitreaptădecivilizaţie.Fărăcomplexe,darşifărăintoleranţe“–eradenaturăsărecalibrezeorice tipde demers analitic.Numai că nici atunci nuamgăsitliniştea sufletească şi debuşeul gazetăresc

adecvatuneievaluăricumsecade.

Primacondiţie–linişteasufletească–aveams-oafluabiaîn2006,laapariţiaunuinoutiraj,numaică

laoraaceeascriamsăptămânalocoloanădedoartreimiidesemneînJurnalulnaţional.Ceseputea

spunesubstanţialîntr-opaginăA4,dincolodeexpunereasumarăasubiectuluişicâtevacitateblindatecu

epiteteepatante?Dacăarfisăreiauacumcevadinrecenzioaradeatunci,aşextragenumaifinalul,anume

convingerealuiGheorgheNandrişcă„vaveniovremecândşcoalaîşivapropunesăformezemari

caractere,adicăsărefacăstructuraderezistenţăaneamuluinostru,cândcinstea,curajulşidemnitateaîşi

vorrecăpătapreţuireacelisecuvine.AtuncicarteaAniţeivafiolecturădereferinţă,nelipsitădin

bibliotecileşcolare“.

Doiversanţi,egalîmpăduriţi

„Carteaaceasta–punctaMonicaLovinescuîntextulcitat–carenunumaicăsecereneapăratcitită,

dararmeritasăfieaşezatăprinbiblioteci,într-unraftalclasicilor,descrieunuldincelemaicumplite

destine[…].NuniseparepreainteresantdeadiscutacumşicâtaparţinepovestireaAniţeiNandriş-

Cudlaliteraturii;certestecă,înafarăchiardeoricevaloaredocumentară,paginicaaceleacedescriu fugadinfaţainvazieisovietice,înurmacedăriiBucovineiprinPactulRibbentrop–Molotov,saunoaptea degroazăcândedusă,înplinătundrăgeroasă,deuneschimosspreînchisoareasiberianăaparţinşiunei antologiiliterare[…].AniţaNandriş-Cudlascrieaşacumtoarcelâna,culegepipernicitelefructeale tundrei,ridicăocasă,puneapapefocsaucoaseohaină.Cuhar,darfărăideeaharului.“ MultăvremenuamreţinutînchipacutdinAmintirileAniţeiNandrişdecâtpartearobinsonică,să-i spunaşa.Versantultorturiifizice.Cumoaresănutehărţuiascălamodulcoşmarescsecvenţeprecum părăsireaforţatăauneimameparalizate(„credcăoricinearesufletdecreştinşisimţdecopilpentru mamămăvaînţelege“),despărţireadesoţşiaruncareaspreneant,treisăptămâniîntr-untrenalmorţii

(„nedamasaodatăîn24deciasuri[…],pealtuîlscotiamortşirămâniapeperonugării.Laaltăgară

vedeaicăîlscotiapeunueşitdinminte:răcnia,cânta,săria,aşacaomustricatdecap“),undesuprema grijă a părintelui este să-şi ajute copiii să răsufle („eucuatâta mă salvam, că m-amaşezatlângă ferestuicăşiscotiamcapueu,peurmăpuniamcopiiiperândşiluamcâtepuţinaer“),apoivărsareaîn

necunoscut,frigulmortallaminus40degrade,foameachinuitoare,sărăciadevastatoare,împletitulde

flaneledinfunii,radereafăinii depefundul sacilor (laosutădesaci,ieşeade-oturtiţă),straniile incursiuni vânătoreşti şi improvizaţiile alimentar-vestimentare (precum torsul blănii de câine) pe calapodulunuiadamismaltminteripitoresc,den-arfifostsinistru. Şitotulpovestitcuolinişte,olimpezimeşiotemeinicieaiuritoare:

„Într-ofemeie,niştecazacioînfiptsuliţaşiapicatjos,moartă,pentruniştepăsări.“

„Şicubiciurileestiaauînceputs-obatăpemama.“

„Măsculamdemineaţa,împărţiamcâteofărmăturădepânelacopii,îmiluamşimieofărmăturăîn mânăşitoporusubsuoarăşimergiamlalucruînpădure.Mărgândpedrum,înghiţiamaceliadouă guri depâne.Dar dupăaceliadouăînghiţituri,aşadetareceriastomacumâncare,căaşacum mergiampedrummăgândeam,oaresăiauomânădenisipsăvârîngură,numis-arastâmpăria foamea?“

„CândamărâtdeschideguraVasileşi-mispune:ştiice,mamă,decâtsăneducăînapoilaNadâm,

maibinesăpuieomitralieră,sătragăînnoisănunemaichinuimatâta,miemis-apusungreupe

inimăşinuampututsălespunnimic.“

„Nueraufurnici,cieraupăduchi.Foiaupecămăşuţăaşacumfoiescfurnicilecândghionteştiun

muşuroi.Să-iprind,să-iucid,numaieraloc.Amcăutatunbăţ,le-ambătutcubăţul,le-ammaitrântit

deunstâlpşii-amîmbrăcatînapoi.Pestecâtevaciasuriaufostînapoilaloc.“

„Atâtagroază,fricăşisuferinţăcâtamavutîndrumulacela,nuammaiavutniciodată.Îşipoate

închipuiorişicine,întimpdeiarnăpegerde40degrade,ofemeiesăfacăundrumde80chilometri

printroienede-aîntregul,fărăniciundrum,prinpăduri,prinpustiuri.“

Cu timpul însă, odată cernute destinele de-a lungul celor două decenii rezumate de autorităţile sovieticecaosimplă,insignifiantăeroaredeverdict,ceeaceaînceputsăcapetereliefafostversantulde dinaintea deportării, partea existenţei domestice, a normalităţii şi chivernisirii spulberate. Cititorul

avertizatcăvaparcurgeorobinsonadădătătoaredefiorinutrebuiesătreacăprearepedepesteprima

sută„civilă“depagini,fiindcămareanedreptate,blestemulistoricşilanţulsuferinţelorînceptocmaidin

(şiprin)dislocareafamiliei,spulberareaaverii,înstrăinareacasei,vitelorşiacareturilor. 30 Devremece nucleulvitalalrezistenţeiAniţeirezidăîncredinţaînDumnezeuşităriafamiliei,înseamnăcăhabitatul bucovinean–satul,casa,grajdul,hambarul,sobele,coteţele,caii,vacileşipurceii,găinile,gâşteleşi raţele,carulşicăruţa–secuvineînţelescasemnificândinfinitmaimultdecâtunsimpluperimetru existenţial.Dincâtînfloreştecaunmicuţcolţderaigospodăria,dintr-atâtmaicumplitădevineimaginea deportării.Dacăs-arfiînceputdirectcuexperienţasiberiană,amfiavutnumaijumătatedeexperienţă, numaicarteaîndurărilor,fără,deci,jurnalulîmpliniriiprealabile,celmenitsăridicesurghiunulla adevărata-idimensiune.

30.„Sufletsimplu,laantipodulesteteiLenaConstante,darşialimpetuoaseiElisabetaRizea,deşidinaceeaşiplămadărustică,AniţaNandriş-

Cudlarecunoaştetreisentimentecarei-auînsufleţitşialimentatrezistenţaînexilulsiberian:patriotismul,credinţacreştinăşiiubireadeclan“

(RuxandraCesereanu,op.cit.,p.257).

„Auvenittoamna,s-aînceputaltăiarnă,noiavemlalocvacă,viţăluşcă,doibouţi,doipurcei.Estepe lângăceîmbla[…].Nemergiabinişor.Bărbatulucralacâmp,ara,sămăna,prăşia,cosia,aduna,avia grijapământuluisă-llucrezelatimp,săfiefolos.Euaviamgrijedeaiesteaceeraulângăcasă:vite, porci,păsărisăcriască,căcidiniestiafăciambani,căcialtăliafăpelună,cumeacuma,nuaviamde

nicăiri[…].Aşaamersvrotreiani.Prinanu1924s-anăscutlanoiunbăiet.Deacumaoliacăs-amai

puspiedică,căcieramaigreu,sămărgşilamama,săcautdegospodărieşisăîngrijescdecopil.Oliacă eramaigreu,dartotnum-amlăsatsămăciupeascăcocoşudenas.“ Incredibil sună azi firescul, domolul, succesiunea chiverniselii şi boieria pasului narativ ale bucovinenceiAniţeiNandriş!Cubaniiluaţipeperecheadeboi,„amînceputsăprigătimmaterialpentru casă.Mai aviamdouăvaci,oviţăluşcă,scroafăcupurcei,aşacămai aviampecesăfacembani. Creştiamcâteuncârddegâşte,curcani,găinişitoamnascotiampeaieştiabani.Întimpuistaacumpărat bărbatuluncal,căcifărătrăsurălagospodărienupoţifacenimic.Ovacăafătatiarăşibouţi[…].Numai cugândullaDumnezeueram,caelsămăpăziască“.

În1927apare„aldoiliabăiet“,iarAniţaîşiaducemamaacasă,dupăcare,în1930,„s-anăscutşial

treiliabăiet.Deacumaeramşimaifericiţi,căcicasa,gospodăriaeraugataşicopiiicreştiaubine.Mama săsimţiabinelanoi,căcibărbatuleraunomblând,căutatotdeaunasănuosuperecunimic“. Sănuuitămmanierasubtilă,blândresemnată,mereurespectuoasă,niciodatărevendicativăcucare Aniţarezumărezistenţaîncăpăţânatăatatăluilaideeamăritişuluieicuunflăcăudinaltăaşezare.Deaici, dinlipsauneiînzestrăricumsecade,începeînfondtraseuleideluptătoare.Totul,repet,într-otonalitate de–cumsă-ispun?–dulcemărinimie.„Lavreoşaseaniînurmanoastră,s-aînsuratşiFloria,carea rămaslângăpărinţi.Aluatnivastădinapatrăliasatdelaalnostru,dinMologhia,aşadupăcumi-afost gustultatăluimeusămămăritepemine.I-adatdeodatăcincifălcidepământ,i-afăcutcontract,cumsă ziciapeatunci,şili-adatînscris.Afostmaicunoroc,n-amuncitatâta,n-asuferitatâteagreutăţi,n-a cunoscutceînsamnăsă-ţiaranjezisingurviaţa.Darnoiamfostmulţămiţişifericiţi,căciammuncitdin răsputeri şi Dumnezeune-a ajutatşi amajuns la punctul unde ni-ampus gândul la începutul vieţii noastre.“ Însfârşit,pilduitoareesteşiforţadeadaptare.Caşigradareacumpănităaetapelordeasimilare.De

exemplu,după1953,odatăcumoartealuiStalin,„vremuriles-aumaischimbatşiviaţas-amaiuşurat

puţin.Principaluleracănumaieramflămânzi,pânedeacumaeracâtîţitrebuia,cândveniaucopiiidepe

mareaduciaucâteunpeşte,câtmaigras,câtmaifrumos,cutoatecătotnueravoie[…].Şicutoatecăde

acumaerapânedeajuns,darăcâtputeaimâncanumaideacelaşifel,pâneşipeşte,altanumaiaveaicu

ceschimba.Faţădetimpuriledelaînceput,socotiamcăebine[…].Ne-amfostdeprinsdeacumacu

viaţaaceia,căcidacănuputiaifacenicioschimbare,trebuiasăspuicăaşaebine,darăgândulşidorul

delocurileîncarete-inăscuttechinuiauneîncetat“.

Iarmoralaacesteitemeiniciiînţeleptesunăminunat:„Orişicevârstă,delacopilăriepânălabătrâneţe,

areaeidatorie.Aşacă,atuncicândajungilaorişicaretriaptă,îţiparecăastaeciamaifrumoasădin

toate,căcişiminteaedupăvârstă.“

„Deciauexistatcuadevărat–ofteazăcuamarăsemeţieMonicaLovinescu–acelefamiliiţărăneşti

dintrecareoparterămânealaglie,muncindu-şipământul,iaraltaserăspândeaprinuniversităţiromâne

şi chiar străine(unul dinfraţii Aniţei,GrigoreNandriş,afostprofesor universitar laLondra,altul, Octavian Nandriş, la Strasbourg) fără ca vreo falie să-i despartă […]. Perpetuează acelaşi stil

aristocraticdeafibucovineni:adică,maiînainteşimaipresusdetoate,oameni.CuAniţaNandriş-

Cudla,avemdecesănemândrimşisă-ifimrecunoscători.“ 31

31.MonicaLovinescu,op.cit.,pp.301şiurm

Credcăsuntcuvintelecelemaipotrivitepentrua-miîncheiaşieurătăcirile,cândvoluptuoase,când

amarnice,prinacestfermecătorlabirintfeminindătătordeputere,nobleţeşinădejde.

Cu,launcapăt,ReginaMariaşi,lacelălalt,AniţaNandriş,sufletulromânescselasăperfectcuprins

întrecoperteleunuifarmecstrivitor,ocrotitorşiînălţătorînegalămăsură.