Sunteți pe pagina 1din 38

Universiatea : Politehnica

Facultatea :Transporturi
Specializarea : Telecomenzi si Electronica in Transporturi

Proiect ME/STAD
Instrument numeric de msurare:
Frecvenmetru numeric

ndrumator:

SL.Ing.Dr. Nemtoi Lacramioara

Student: Soare Mihai Cristian

Grupa : 8314

2014

1
Cuprins

1.Introducere
2.Tema proiectului
3.Schema bloc a aparatului
4.Memoriu tehmic
4.1 Oscilatorul si numaratorul binar
4.2 Decodorul,circuitele de intrare si poarta i
4.3 Numaratorul zecimal i bistabilul de semnalizare a depairii gamei de masura
4.4 Circuitele de memorare
4.5 Circuite de afiaj
4.6 Circuitele de protecie la alimentare greita
4.7.Date generale despre frecventmetru
4.8.Functionarea frecventemetrului in diferite moduri
4.8.1 Functionarea in regim de frecventmetru
4.8.2Functionarea in regim de periodmetru
4.8.3Masurarea Frecventei
4.8.3 Metode de msur
4.8.3.1.1Metoda direct
4.8.3.2 Metoda de rezonan
4.8.3.3. Metoda numeric
4.8.3.4 Metoda de comparaie
4.8.4. Masurarea raportului a doua frecvente
4.8.5 Masurarea impulsurilor recurente
4.8.6 Masurarea intervalelor de timp singulare
5.Breviar de calcul
6.Calcul economic siNomenclatorul de componente
7.Schema electrica complet(detaliata ) a aparatului
8.Realizarea cablajului

9.Bibliografie

2
1.Introducere

Importana aparatelor de msur numerice. Avantaje i dezavantaje fa de


aparatele analogice.

CI ale unui AMN lucreaz cu semnale analogice, dar toate celelalte blocuri
lucreaz cu semnale numerice .
Semnalele analogice pot fi msurate direct cu aparate relativ simple, ns sunt
sensibile la imperfeciunile cilor de transmisie i de prelucrare(pierd din precizie
dup fiecare operaie deoarece informaia este grefat pe amplitudine).
Semnalele numerice sunt sub form de impulsuri i au informaia grefat pe
durat i pe poziia impulsurilor n timp(SN ofer o mai mare flexibilitate n
utilizare(operaiile de calcul, numrarea, multiplexarea, transmisia se fac mult mai
comod dect n analogic, iar n cursul acestor prelucrri precizia mrimii primare se
conserv)).
CN(circuitele numerice) lucreaz pe principiul totul sau nimic(structuri foarte
simple n circuitele de baz).
Cu CN de baz(pori, codificatoare/decodificatoare, multiplexoare, bistabile,
numrtoare, registre, operatori logico-aritmetici, automate programabile, circuite de
conversie a datelor) se pot construi o mare varietate de AM.
CN permit implementarea de funcii din ce n ce mai complexe pe acelai
cip(micorarea gabaritului AM i reducerea preului de cost.
Viteza de lucru a unui procesor modern este de aproximativ 1000MHz(frecven de
ceas).

Concluzii:

Avantaje:
- AMN pot atinge viteze mult mai mari dect cele analogice deoarece au rspunsul
independent de amplitudinea semnalului ce poart mrimea de msurat(x).
- AMN sunt mai robuste(rezistente la ocuri i vibraii).
- AMN pot funciona n orice poziie.
- AMN sunt uor integrabile n sistemele de msurare-reglare conduse de
calculator.

Dezavantaje:

3
-AMN nu permit sesizarea rapid a tendinei de evoluie a mrimii de msurat(x) i
nici realizarea de scri neliniare.

Circuite logice fundamentale utilizate n AMN

-AMN au elemente i blocuri comune(FI,N,P,BC). La baza acestora stau circuite


simple numite circuite logice (circuite numerice).
-Denumirea unui sistem de numeraie se face dup baza(B) utilizat.
-Sistemul de numeraie cu B=2 se numete sistem binar i este generalizat n toate
sistemele numerice de calcul.
-Pe ntreg lanul de msur al AMN precum i pentru comunicaiile cu echipamente
periferice sau calculatoare se utilizeaz sistemul binar i numai la ieire rezultatul
trebuie afiat n sistem zecimal.
-Realizarea fizic a elementelor ce utilizeaz sistemul binar are soluii practice foarte
simple.
-Algebra boolean atribuie cifrelor 0 i 1 semnificaia de fals respectiv adevrat i n
1938 Shannon o aplic la studiul circuitelor de comutaie.

Principalii parametri ai circuitelor logice sunt:

-Tensiunea de alimentare(Ucc(TTL)=5V;Udd(CMOS)=3..15V).
-Tensiunile de intrare i ieire pentru nivelele 0 i 1 logic.
-Impedana de intrare(Zi) i de ieire(Zo).
-Timpii de propagare(timpi de ntrziere). Caracterizeaz rspunsul circuitului la
aplicarea unui semnal treapt de intrare.
-Puterea disipat=puterea medie consumat n strile 0 i 1 logic ale unei singure uniti
logice din capsula respectiv.
-Imunitatea la zgomote=capabilitatea circuitelor numerice de a nu suferi basculri false
sub aciunea tensiunilor perturbatoare prezente la intrare.
-FAN-IN=ncrcarea produs de intrrile circuitului exprimat n uniti convenionale.
-FAN-AUT=numrul de intrri pe care le poate comanda ieirea circuitului.

4
2. Tema proiectului

Proiectarea unui frecvenmetru numeric care s functioneze la 10MHz cu precizie


de + - 1Hz.

5
3. Schema bloc a aparatului

6
Circuitul de intrare are rolul de a converti semnalele de intrare (alternativ,
impulsuri) ntr-o form compatibil cu logica interioar a aparatului i anume ntr-o
succesiune de impulsuri de nivel logic 0 i 1. Circuitul de intrare are n componena sa un
atenuator de intrare, un etaj de limitare a tensiunii cu diode Zener pentru protejarea
circuitului, un amplificator de intrare care confer canalului o impedan mare de intrare
i o impedan mic de ieire (realizat cu tranzistoare cu efect de cmp), avnd n acelai
timp un reglaj de nivel pentru alegerea punctului de basculare la tensiuni pozitive sau
negative, precum i un Trigger Schmitt care transform semnalul n impulsuri de nivele
logice 0 i 1.

Oscilatorul cu cuar da un semnal dreptunghiular cu frecvena de 1Hz.Acesta constituie


tact pt numaratorul binar.Iesirea sa este aplicata unui decodificator care ii activeaza
succesiv ieirile,pe masura ce numaratorul incrementeaza.Primul semnal ce se activeaza
este cel de reset(R ) care terge coninutul numaratorul zecimal si al bistabilului ce
memoreaza daca in decursul numararii s-a deposit capacitatea maxima a numaratorului
zecimal.(daca acesta a generat transport-carry)
Semnalul ce se activeaza la urmatorul tact este baza de timp(BT).Poarta i
sintetizeaza semnalul de ceas CK pentru numaratorul zecimal.Cat timp BT=1 avem
egalitatea CK= u1(t).Numaratorul zecimal incrementeaza pe tranzitiile negative ale
semnalului de ceas CK.La urmatorul tact generat de oscillator,semnalul BT devine
inactive(0 logic). Semnalul de ceas CK ramane in 0 indiferent de variatiile lui
u(t).Numaratorul zecimal contine numarul de tranzitii negative din perioada in care
BT=1.Aceasta perioada a durat un tact ,adica o secunda.Numarul respective este deci
frecventa semnalului u1(t),in Hz.
Urmeaza activarea semnalului LD de incarcare in memorie a continutului
numaratorului zecimal.Niste circuite de afisaj vizualizeaza continuu continutul
memoriilor.Numaratorul binary ,prin aceste incrementari successive ajunge la capacitate
maxima,dupa care la tactul urmator,inscrie zero.Se activeaza din nou semnalul de reset
R,procesul continuand.Este posibil ca in intervalul in care se face numararea (BT=1) sa
fie numerate mai multe tranzitii ale semnalului u1(t),diferenta fiind maxim 1.Tranzitia
suplimentara se datoreaza trecerii lui BT in zero.Daca s-ar fi numarat tranzitiile
positive ,era posibil sa se numere si tranzitia semnalului BT in 1.De aceea orice
frecvenmetru numeric prezinta o eroare de o unitate la cifra cea mai putin semnificativa
a rezultatului.

Pt masurarea frecvenelor mari,schema are una din urmatoarele particularitai:


a)numaratorul zecimal are o capacitate mare(8 cifre).Din acest punct de vedere se poate
numara pana la un numar mare de tranzitii.Limitarea este insa introdusa de rapiditatea
numaratoarelor zecimale si a pori i.Cu numaratoare asincrone TTL tip 7490 se pot

7
masura frecvene pana la 10-15MHz.Utiliznd numaratoare sincrone TTL 74192 se poate
ajunge la o frecvena masurata de 20-30MHZ.De la a 6 a zecimala intervine instabilitatea
cuarului si zecimalele urmatoare nu mai pot fi luate in considerare.
b) numaratorul zecimal are o capacitate mica(4 cifre) insa baza de timp este comutabila
manual sau automat in trepte decadice(1s,100ms,10ms,1 ms,100s) pentru a masura
frecvene pana la 10kHz,100kHz,1MHz,100MHz.Raman valabile consideraiile
referitoare la rapiditatea numaratoarelor specificate mai sus.
c)pe traseul frecventei necunoscute i pe cel al bazei de timp se insereaza divizori l:n.Pe
calea frecvenei necunoscute divizorul este realizat in tehnologie ECL,frecventa maxima
de intrare fiind aproape de 1GHz.

fx U 2A
ECL
4
n:l 2
5

1 0 1 0 4 -E C L

BT
n:l

8
4.Memoriu tehnic

4.1 Oscilatorul si numaratorul binar

Un cristal de cuar impreuna cu doua inversoare CMOS(U19-A i U-19B),2


rezistene de reacie (R5 si R6) si 2 condensatoare ceramice(C2 si C3) alcatuiesc un
oscillator pe frecvena cristalului.S-a folosit un cristal de cuar de ceas ce are frecvena de
oscilatie de 2 15=32768Hz.Condensatorul C2 de 2,2pF asigura un cuplaj slab al cuarului
pentru ca frecvena de oscilaie sa coincide cu cea proprie a cristalului(oscilaii
libere).Semnalul dreptunghiular se aplica la intrarea de ceas CK a numaratorului binari
asincron de 14 bii 4020(U20).La ieirea Q14 a acestuia exista un semnal dreptunghiular
cu o frecvena de 2 14 ori mai mica,adica de 2Hz.Operatorul U18-A din circuitul 4050
reproduce acest semnal identic din punct de vedere logic.El realizeaza adaptarea dintre
circuitul U20 realizat in tehnologie CMOS si circuitul U3(7490) realizat in tehnologie
TTL.Un circuit CMOS poate fi alimentat in intre 3 si 15V iar un circuit TTL numai la
5V+-5%. O ieire de circuit CMOS alimentat in 5V nu este capabila sa absoarba 1,6mA
dai de intrarea unui TTL inuta in 0 logic.De aceea ,au fost construite circuite integrate
in tehnologie CMOS special pentru interfaare cu tehnologia TTL.Unul dintre acestea
este i circuitul 4050 ce conine operatoare buffer.Ele nu modifica valoarea logica a
semnalului ,insa alimentate in 5V,sunt capabile sa comande o intrare TTL,primind un
semnal de la circuitele CMOS alimentate intre 5si 15V.In aceasta schema ,toate circuitele
sunt alimentate cu 5V.
Semnalul dreptunghiular cu frecvena de 2Hz este divizat cu 2 prin divizorul din
circuitul integrat 7490(intrare A,ieire QA ).Acest circuit conine si un numerator pana la
5(intrare B,ieire QD,QC,QB,QD fiind MSB).La intrarea B este aplicata ieirea QA ce
furnizeaza un semnal cu frecvena 1 HZ.Acesta este semnalul de tact.La ieirile
QD,QC,QD, ale numaratorului se obtine un cuvant de 3 biti CBA care ia succesiv timp de o
secunda valorile 000,001,010,011,100,000,001

9
10
4.2 Decodorul,circuitele de intrare si poarta i

Cuvantul de 3 bii CBA este decodat de U16(7442= decoder BCD-


zecimal).Primele 5 ieiri ale sale se activeaza succesiv( trec in 0 logic).O prima ieire da
semnalul de reset R.Urmeaza activarea ieirii ce deschide poarta I-NU.Aceasta ieire
este baza de timp BT.Urmeaza activarea semnalului de scriere in memorii ,LD, dupa care
ciclu se repeat.Condensatorul C4 (100nF) multistrat ,separa eventuala componenta
continua a semnalului cu frecventa necunoscuta.Rezistenta R 7 limiteaza curentul la
tensiuni mari de intrare .Dioda D1(1N4148-dioda rapida de semnal mic) limiteaza la
-0,7V tensiunea VBE pe alternanele negative ale semnalului de intrare.Se protejeaza astfel
jonciunea BE a tranzitorului Q1 impotriva polarizarii inverse.Alternanele pozitive sunt
limitate la +0,7V prin jonciunea BE a tranzistorului care va fi protejat in
direct.Alternantele pozitive ale semnalului din intrare se regasesc defazate cu 180 in
colectorul tranzistorului ce lucreaza in clasa C.

11
Poarta i-Nu Trigger Schmitt poseda un histerezis,cele 2 tensiuni de prag U 1 si U2
aflandu-se in intervalul 0,8-2V.Semnalul de iesire este dreptunghiular si are frecvena
egala cu cea a semnalului de la intrarea in frecvenmetru cat timp restul intrarilor porii
i-Nu sunt in 1 logic.
Rezulta deci la iesire semnalul de ceas CLK pentru numaratorul zecimal.

4.3 Numaratorul zecimal i bistabilul de semnalizare a depairii gamei de masura

12
Numaratorul zecimal este realizat cu numaratoare zecimale asincrone(7490).In acest
numarator, bistabilul A este separate de celelalte si de aceea este necesara conexiunea
iesirii sale Q A cu intrarea B a bistabilului urmator.Cei trei bistabili urmatori(B,C,D)
numara de la 0 la 5,posednd o reacie interna pentru evitarea numararii pana la
capacitatea maxima.
Bistabilii A,B,C,D numara pana la 10,cu ceasul pe intrarea A si ieirile Q A,QB,QC,QD
(QD =MSB).Incrementarea se produce pe tranzitia negative a ceasului si ca atare aceste
circuite se pot conecta in cascada,ieirea unuia constituind intrare de ceas pt
urmatorul.Iesirea QD are o tranziie negative cand numaratorul trece din 9 in 0. Cele 4
numaratoare zecimale numara pana la 9999.
Ieirea QD a ultimului numerator constituie ceas pentru un bistabil de tip D din
circuitul 7474.
La depairea capacitaii maxime de numarare, ieirea Q D a ultimului numerator are o
tranzitie negative.In bistabilul de tip D se inscrie valoarea logica de la intrarea de date
D(1 logic) si LED-ul rou se aprinde.Ieirea Q D poate avea mai multe tranziii,intrarea D
fiind legata la 1 logic,LED-ul ramane aprins.
Pe ieirile B0-B15 este disponibil rezultatul ,cele 4 cifre zecimale fiind codificate
BCD.Dupa ce acestea vor fi memorate,se va active semnalul de reset R pt a se sterge
coninutul numaratoarelor si a bistabilului de memorare a depairii(se inscrie 0 peste tot).
In acel moment LED-ul rou se va stinge.

Un astfel de numarator este format din mai multe numaratoare de 4 biti, conectate
in serie, numite decade de numarare.
O decada de numarare este similara cu numaratorul binar de 4 biti, cu deosebirea ca
ciclul de numarare se opreste la 10 si nu la 16.

13
Limitarea la 10 a numararii se face cu ajutorul unei reactii convenabile, prin
P:dupa primele 9 impulsuri aplicate la intrare, iesirile Q D(Q3), QC(Q2), QB(Q1), QA(Q0)
ajung in starea 10012 (cifra 9 in cod binar)la aparitia celui de-al 10-lea impuls, starea
devine 10102 (cifra 10 in cod binar)poarta P, avand 1 logic pe intrari, produce la iesirea Z
un 0 logic, ceea ce provoaca stergerea celor 4 bistabile, pregatind decada pentru un nou
ciclu de numarare de la 0 la 9 (practic starea 10102 dureaza extrem de putin, dar suficient
pentru stergere )simultan cu aducerea la 0 a celor 4 bistabile, tranziti 1--> 0 de la iesirea
portii P constituie si semnalul de intarre pentru decada urmatoare (transport pentru
rangurile superioare)

Numaratorul zecimal se obtine prin inserierea mai multor decade (unitai, zeci, sute).

Semnalul produs de bistabilul 3 (bitul cel mai semnificativ) pe iesirea Q3 a


decadei unitatilor, constituie semnalul de intrare C pentru decada zecilor.

Pentru evitarea aprinderilor false ale segmentelor de afisare, cauzate de tranzitiile


parazite, se utilizeaza decodoare prevazute cu circuite de validare. Acesta ingusteaza
timpul de deschidere al portii ce comanda segmentul respectiv, si totodata deplazeaza
(intarzie) acest in terval de timp i afara zonei tranzitiilor paraazite.

4.4 Circuitele de memorare

Pt memorare se pot folosi orice circuite integrare care poseda registri de memorie
cu posibilitatea de inscriere i citire a datelor in mod paralel.Astfel convin oricare din
circuitele TTL:
- 7475 pentru bistabile de tip D
- 7495 registru de deplasare serie/paralel si paralel/paralel
- 74193;74192: numerator sincron reversibil presetabil binar/zecimal
In schema s-au folosit 3 circuite 7475 care conin cate 4 bistabile de tip
D,asigurndu-se astfel memorarea a 12 bii.Al patrulea circuit este 74193 folosit ca
registru paralel/paralel de 4 bii.
Incarcarea se face pe perioada ct LD este in 0 logic.Cnd LD este dezactivat(1
logic) in celulele de memorie se gasesc valorile de pe intrarile B 0 ..B15 din ultimul
moment in care LD mai era active.Un LED semnalizeaza valoarea logica a acestui
semnal- se aprinde ct timp acesta este active(0 logic).

14
+5

U 14A
B8 2
D 1 Q 1
16 Q8
U 12A R 1 3 15
D 2 Q 2
330 13 1
1 2 EN Q 1 14
Q 2

7475
7404 D 4
LED U 17A
B8
B9 2 16 Q9
3 D 1 Q 1 15
D 2 Q 2
13 1
EN Q 1 14
Q 2
LD
+5
U 15 7475
6
1 M O D E
9 S ER U 18A
8 C LK1
C LK2 B10
B3 2
A Q A
1 3 2
D 1 Q 1
16 Q10
3 1 2 3 15
4 B Q B 1 1 D 2 Q 2
5 C Q C 1 0 13 1
B2 D Q D EN Q 1 14
1

U 13A Q 2
B1
7495A
7404
B0 7475
B8
U 24A
Q4
2

2 16 U 19A
3 D 1 Q 1 15
D 2 Q 2 B11
2 16 Q11
13 1 3 D 1 Q 1 15
EN Q 1 14 D 2 Q 2
Q 2 13 1
EN Q 1 14
7475 Q 2

7475
U 25A
Q5
2 16
3 D 1 Q 1 15 U 20A
D 2 Q 2
B12
B4 13
EN Q 1
1 2
D 1 Q 1
16 Q12
14 3 15
Q 2 D 2 Q 2
B5 13
EN Q 1
1
7475 14
Q 2

7475
U 26A B8
B6 Q6
2 16 U 21A
D 1 Q 1
3
D 2 Q 2
15 B13
2 16 Q13
13 1 3 D 1 Q 1 15
EN Q 1 14 D 2 Q 2
Q 2 13 1
EN Q 1 14
7475 Q 2

7475

U 22A
U 27A Q14
B7 Q7 B14 2
D 1 Q 1
16
2 16 3 15
3 D 1 Q 1 15 D 2 Q 2
D 2 Q 2 13 1
13 1 EN Q 1 14
EN Q 1 14 Q 2
Q 2
7475
7475

U 23A
B15 Q15
2 16
3 D 1 Q 1 15
D 2 Q 2
13 1
EN Q 1 14
Q 2

7475

4.5 Circuite de afiaj

Cifrele codificate BCD sunt transcodate in cod specific de 7 segmente de


circuitele specializate 7447.Ieirile circuitului 7447 sunt cu colector in gol .Cnd
apare 0 logic intr-o astfel de ieire(tranzistorul intern este saturat) LED-ul al carui
catod este legat la aceasta ieire se aprinde.Prin trecerea judicioasa a ieirilor in
0(tabelul de mai jos) LED-urile aprinse construiesc cifrele de la 0 la 9.In acest mod se
afieza permanent prin 4 cifre arabe ceea ce se afla in circuitele de memorare.Toi
anozii diodelor dintr-un afior sunt legai impreuna la terminalul anod
comun.Acesta este legat la alimentare prin trei diode cu Si de 1 A care limiteaza
curentul prin LED-uri la o valoare sub 20mA.

15
Cifra B0 B1 B2 B3 a b c d e f g
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1
1 0 0 0 1 1 0 0 1 1 1 1
2 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0
3 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 0
4 0 1 0 0 1 0 0 1 1 0 0
5 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 0
6 0 1 1 0 1 1 0 0 0 0 0
7 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 1
8 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0

Daca exista zerouri nesemnificative acestea se blancheaza(nu se afieaza).Acest


lucru se face prin conectarea in lan a ieirii RBO de la circuitul driver 7447 al unei
cifre la intrarea RB1 a circuitului driver al cifrei mai putin semnificative
vecine.Intrarea RB1 a circuitului cifrei celei mai semnificative se leaga la masa,iar
cea a circuitului cifrei celei mai putin semnificative se leaga la 15V.Daca RB1=0 si
A=B=C=D=0 atunci si numai atunci afiorul se blancheaza.Orice valoare ar avea

16
RB1 la un circuit driver,daca exista cel putin un 1 logic pe intrarile A,B,C sau
D,atunci acel circuit pune RBO pe 1 logic.

Afisaj numeric cu 7 segmente

Afisajul cu diode electroluminiscente presupune atat circuitele de afisare propriu-


zise, cat si circuitele de comanda, necesare formarii caracterelor.
Afisajele cu led-uri folosesc, in exclusivitate generarea caracterelor prin sinteza
din segmente sau puncte luminoase constituite din led-uri individuale.
Din punct de vedere electric, afisajele cu led-uri se construiesc cu anod comun,
sau cu catod comun

Modulele de afisare cu 7 segmente sunt formate din cate 7 led-uri rectilinii si


permit afisarea cifrelor de la 0 la 9. Pentru semnalizarea polaritatii si a depasirii (cifra 1 si
doua virgule) se utilizeaza module suplimentare, Comanda (alimentarea) afisoarelor se
poate face direct sau multiplexat.
In cazul comenzii directe diodele cifrelor ce trebuiesc afisate se alimenteaza
simultan. Comanda directa este economica numai la fisaje cu un numar mic de cifre (4-
5); la un numar mai mare se recurge al comanda multiplexata.
In acest caz se va folosi un circuit de comanda directa pentru un afisor de 31/2 cifre (1999)

17
4.6 Circuitele de protecie la alimentare greita

Dioda redresoare de putere de 6 amperi D1 6Si6 protejeaza impotriva conectarii


inverse a alimentarii. In cazul cand V` depaeste circa 6V, la bornele tiristorului
T1N200 se depaete 5V( pe D1 polarizata in direct se gasete circa 1 V).Dioda Zener
1,5W ZP4V3 se deschide: Vcc=Vz+Vpc Vz= Vcc-Vpc=5-0,7=4,3V
Curentul injectat prin Zener in poarta tiristorului il amorseaza i ca atare el pune
la masa catodul diodei D1,taind alimentarea montajului.Curentul de scurtcircuit este
limitat de sursa de alimentare la 0,8A.In acest caz,se taie alimentarea si se micoreaza
tensiunea sursei de alimentare.Apoi se cupleaza din nou V` la sursa.Daca alimentate
cu mai mult de 5,25 V,circuitele integrate TTL s-ar distruge.

18
4.7.Date generale despre frecventmetru

Schema de principiu a unui frecvenmetru numeric(FN) este prezentata in figura


,unde FI este un circuit de formare a impulsurilor,GE este un generator etalon care de
referina de timp.(Tm) ,semnal ce comand o poarta(P), care permite sau interzice accesul
spre un numerator(N) a impulsurilor de frecvena necunoscuta,fx=1/T. Din diagrama de
timp,rezult c in intervalul cunoscut,Tm , ct a fost deschis poarta P, spre numrtor au
trecut N impulsuri de perioad Tx si deci N. Tx =Tm ,relaie care poate fi transcris in
forma: N=Tm . fx ce reprezint ecuaia de funcionare a frecvenmetrului numeric.
Se observ c rspunsul aparatului este independent de amplitudinea tensiunii
U(fx),ceea ce face inutil stabilizarea acesteia,cu avantajul c blocul de prelucrare primara
a lui U(fx) poate fi realizat cu componente obinuite, de cost sczut.
Se mai remarc faptul c msurarea se face prin comparaie cu o referin de timp (Tm
) ,ceea ce permite o precizie apropiat de cea a referinei: Tm/Tm =10 -6 10 -8 ,mult mai
bun dect in cazul aparatelor de msur analogice.

Se mai observ c rezultatul msurrii este afiat printr-un numr, ceea ce exclude
eroarea de citire(prezent la aparatele de msur analogice).In plus,blocul de afiare
neavnd prilor mobile,aparatul poate funciona in orice poziie,la care mai trebuie de
adugat si posibilitatea cuplrii directe cu o imprimant sau a integrrii directe intr-un
sistem de msurare reglare condos de calculator. In sfrsit,aparatul lucrnd pe principiul
tot sau nimic,blocurile funcionale(bistabile,pori numrtoare) pot fi realizate din
componente mai puin pretenioase i deci mai ieftine.
O alt particularitate a frecvenmetrului numeric descris este c msurarea nu decurge
continuu,ci cu intreruperi,secveniale de ctre un bloc de comand(BC); si se preleveaz
o secven de impulsuri de frecven fx ,dup care accesul semnalului U(fx) este oprit
pn la terminarea msurrii( compararea lui Tx cu Tm), si a afirii rezultatului(durata
tipic a secvenei este de o secund).Dup aceea se permite iari accesul lui U(fx) pentru
prelevarea unei noi secvene.Aceasta particularitate este un dezavantaj deoarece impune
ca msurandul (x) sa fie staionar sau,in cel mai ru caz,lent variabil,pentru ca pe
durata(scurt) prelevrii s poat fi considerat constant.In consecin,aparatul nu poate da
informaii despre evoluia semnalului in intervalul de timp (Tm ) ct dureaz o secven de

19
msurare( un aparat de msur analogic,osciloscopul,poate evidenia evolutia
respectiv).La acest neajuns mai trebuie adugat si faptul c pe afiajul numeric nu se
poate deslui rapid tendina de crestere sau descretere a lui x( in timp ce acul indicator la
aparatele de msur analogice o sugereaz rapid si comod),motiv pentru care aparatele de
masur numerice nu sunt potrivite pentru operatii de depanare.Din acelai motiv un
operator nu poate supreveghea simultan mai multe asemenea aparate.Pentru eliminarea
acestui neajuns,unii constructori completeaz afiajul numeric cu unul analogic de tip
bargraf,tendin ce se observ mai ales la multimetrele numerice cu microprocesor
fabricate in ultimii ani.
In sfrit, un alt nejuns il constituie faptul c majoritatea mrimilor electrice si
neelectrice sau mrimi analogice ,ceea ce impune includerea unui convertor analog-
numeric pentru transformarea acestor mrimi in mrimi numerice proportionale.

Erori
Din fx =fx/fx =Tm/Tm+N/N
In care o= Tm/Tm=fo /f o reprezinta eroarea de baza a etalonului de frecventa(10 -
6
..10-8) ,iar N =N/N este eroarea numaratorului.Eroarea N este egala cu
modificarea cu o unitate a cifrei ultimului rang,adica N= + - 1 si se datoreaza
faptului ca semnalul de intrare sic el al bazei de timp nu sunt sincronizate intre ele ,si
ca urmare,ultimul impuls de numarat poate sa incapa sau nu in intervalul Tm.

Observatie: deoarece N= + - 1,adica cea mai mica variatie receptibila la iesirea


frecventmetrului(afisajul cu numere),eroarea N = + - 1/N reprezinta tocmai rezolutia
aparatului.

fx = o + N unde o = fo /f o, N=1/N care arata ca eroarea fx este cu atat mai mica


cu cat numarul afisat (N) este mai mare.
Daca N este de acelasi ordin cu o rezulta ca fx=10-6 ..10 -8 ceea ce arata ca
frecventmetrul numeric este cel mai prcis aparat de masura.Pe de alta parte,pentru ca
N<= o =10-6 ..10 -8 este necesar ca N>= 106 108 ,si deci ,pentru a putea pune in
valoare inalta precizie a etalonului de frecventa trebuie ca numarul de cifre ale
afisajului sa fie mai mare sau cel putin egal cu exponentul preciziei etalonului.De
exemplu ,daca etalonul are precizia o =10 -8 ,frecventmetrul trebuie sa aiba cel putin 8
cifre afisabile.
Aceasta discutie s-a referit la precizia nominala a aparatului( fx minima).Insa la
micsorarea frecventei semnalului de intrare(fx), eroarea fx creste,deoarece numarul
de impulsuri contorizate(N) in intervalul Tm scade,situatie similara cu aceea intalnita
la aparatele de masura analogice.Micsorarea in continuare a lui N pe seama cresterii
lui Tm nu mai este convenabila,deoarece aparatul devine prea lent.
Eroarea de masurare a frecventei fx este minima cand numarul afisat(N) este
maxim,creste la micsorarea frecventei semnalului de masurat(fx) si devine exagerat de
mare(o,11%)cand fx coboara sub 100Hz.
Deducerea expresiei erorii s-a facut in ipoteza ca triggerul Schmitt(TS)
functioneaza correct,adica la fiecare perioada a lui U(fx) aceste da un singur impuls la

20
iesire.In caz contrar,pot aparea situatii de functionare anormala a frecventmetrului.In
practica, se intalnesc frecvent urmatoarele asemenea situatii:

-Semnalul U(fx) este puternic deformat.In acest caz daca fereastra triggerului
formator(TS) este prea ingusta apar mai multe impulsuri intr-o perioada(Tx),ceea ce
duce la o eroare suplimentara importanta: eroarea de trigger.Pentru evitarea acestei
anomalii se largeste corespunzator fereastra triggerului.Evident,fereastra F trebuie sa
fie axata pe linia de zero sau pe componenta continua a semnalului de intrare U(fx)
-Semnalul U(fx) este insotit de zgomot.Situatia este similara cazului precedent,cu
precizarea ca impulsurile parasite determinate de alegerea necorespunzatoare a
ferestrei au un caracter aleator,rezultatul afisarii fiind instabil.Solutia consta in
alegerea ferestrei cu cel putin 10..20% mai mare decat amplitudinea maxima a
zgomotului suprapus peste semnalul util si axarea acesteia pe linia de zero,sau pe
componenta continua a lui U(fx).
-Semnalul U(fx) este modulat in amplitudine.Si in acest caz este necesar ca fereastra F
sa fie axata pe linia de zero,sau pe componenta continua a lui U(fx) insa deschiderea
acesteia trebuie sa fie mai mica decat latimea minima a infasuratoarei.

Limite de masura

Limita inferioara(fxmin) este de ordinal zecilor de Hz si este impusa de catre eroarea de


numarator N .
Limita superioara(fxmax) este de ordinal zecilor de MHz si este hotarata,in principal,de
viteza de lucru a triggerului formator (TS),care nu depaseste 3050MHz.Pentru
cresterea limitei fxmax se poate allege una din solutiile urmatoare:
1.Utilizarea unui divisor de frecventa(tipic 1/10) pe intrare,situatie in care f xmax poate
atinge 100500MHz.
2.Utilizarea unui bloc de heterodinare,caz in care f xmax poate atinge ordinal zecilor de
GHz.

4.8.Functionarea frecventemetrului in diferite moduri

4.8.1 Functionarea in regim de frecventmetru

In regim de frecventmetru,aparatul functioneaza dupa acelasi principiu expus mai


inainte si ofera cea mai buna precizie de masurare in raport cu celelalte
functionalitati.Datorita acestei pretioase insusiri,frecventmetrele sunt prevazute si cu
sertare auxiliare ce permit masurarea si a altor marimi convertibile in frecventa ca,de
exemplu,turatia si tensiunea.
Similar cu regimul de frecventmetru,aparatul poate functiona si in regim de
totalizator( de unde si denumirea de numerator universal);in acest caz,deschiderea si
inchiderea portii principale se face din exterior( si nu din baza de timp interna),fie
manual(un buton de START/STOP),fie cu doua semnale de comanda( de regula
compatibile TTL/CMOS)
Pentru masurarea turatiei -nx ( in rot/min) se utilizeaza un traductor de
turatie( de exemplu, un disc cu fante plasat solidar pe axul de rotatie, in campul unui

21
sensor fotoelectric) care da la iesire unul sau mai multe impulsuri la o rotatie
completa.Acestea sunt numerate intr-un timp Tm=60s si ca urmare ,numarul(N) afisat
de numerator va fi proportional cu nx.Daca traductorul da un singur impuls pe
rotatie,N rezulta direct in rot/min.
Masurarea ternsiunii presupune utilizarea unui circuit de conversie tensiune-
frecventa a carui caracteristica de transfer trebuie sa fie perfect liniara

4.8.2Functionarea in regim de periodmetru

La frecvente joase( sub 1KHz) este mai convenabil de masurat perioada( Tx=1/f x)
deoarece se obtine o precizie mai buna decat la masurarea directa a frecventei fx.

Pentru a functiona ca periodmetru semnalul necunoscut U(fx ) sic el al bazei de timp


isi inverseaza rolurile,adica poarta principala(P) este comandata cu un impuls avand
durata Tx( sau n Tx) iar cu semnalul calibrat(To) se masoara perioada
necunoscuta(Tx) de unde rezulta ecuatia de functionare: Tx=N To.

Pentru a micsora eroare de numerator( N=1/N) se poate recurge la cresterea


numarului de impulsuri contorizate N, de regula ,pe baza selectarii mai multor
perioade( n Tx) situatie in care ecuatia de functionare devine N= (n Tx)/To.
Selectarea intervalului de masura Tm=n Tx se face cu ajutorul unui selector de
perioade, care nu este altceva decat divizorul de frecventa al bazei de timp(DF),
conectat acum la iesirea formatorului trigger Schmitt.In felul acesta ,timpul de masura
Tm poate fi extins la 10Tx,100Tx.nTx, limita superioara( de regula 10 s) fiind

22
impusa de viteza de lucru a aparatului( numarul de masurari/secunda).Bistabilul
T(TF) serveste la transformarea semnalului de perioada nTx,in impulsuri de durata
Tm=n Tx.

Erori

Ca si in regim de frecventmetru ,precizia masurarii este data ,in principal tot de


calitatea generatorului etalon(GE) precum si de incertitudinea de numarare de + - 1
impuls.Eroarea de baza (Tx ) se deduce imediat tinand cont ca T o/To=o si
Tx/Tx=Tx : Tx=o+ N in care o si N au aceeasi semnificatie.Aceasta relatie arata ca
la frecvente joase(Tx mare) eroarea de masura Tx poate fi mult mai mica decat la
masurarea directa a lui fx ,deoarece,numarul afisat(N) devine mult mai mare.
De exemplu, la frecventa de 100Hz(Tx=10ms) si To=0,1s,numarul afisat va fi N=10 -
2
/10-7=10-5 si deci N=1/N=10-5 ,iar daca se selecteaza 10Tx sau 100Tx, N coboara
la 10-6,respective 10-7,valori de acelasi ordin de marime cu o .In schimb ,daca s-ar fi
masurat frecventa direct,pentru fx=100Hz s-ar fi obtinut (cu Tm=1s): N=100 si deci
-2
N =10 ,valoare mult mai mare decat in cazul masurarii lui Tx.Totusi ,daca fx
creste,avantajul periodmetrului fata de frecventmetru poate disparea.De exemplu la
frecventa de 10kHz,in conditiile mentionate(regim de periodmetru cu To=10 -7s ,
o=10-7 ) se obtine N=10-4/10-7=103 si deci N=10-3,iar daca se masoara direct fx, se
obtine N 1/104=10-4,ceea ce arata ca in asemenea situatii(frecventa fx ridicate) devine
mai avantajoasa masurarea directa a lui fx.
Aceasta discutie arata ca exista o frecventa critica(f xc)sub care este avantajos de
utilizat aparatul ca periodmetru si ca peste aceasta frecventa aparatul trebuie utilizat
ca frecventmetru.Frecventa critica((fxc) poate fi calculate impunand conditia ca
eroarea de numarare sa fie aceeasi in ambele cazuri(1/N Tx=1/Nfx),conditie care
conduce la relatia NTx=Nfx,in care NTx si Nfx reprezinta numerele afisate la
functionarea ca periodmetru si respectiv frecventmetru .

Eroarea de basculare.Expresia Tx=o+ N a fost dedusa in ipoteza ca impulsul de


durata Tm=n Tx care comanda poarta P are fronturile clare,ideale.In realitate,U(f x)
poate fi deformata de zgomote,ceea ce duce la aparitia unei erori suplimentare numita
eroare de trigger (tg) sau eroare de basculare.In consecinta,eroarea totala la
masurarea lui Tx devine:

Tx=o +N+tg=To/To+1/N+ tg
Eroarea de trigger(tg) provine din incertitudinea de basculare a formatorului TS
provocata de catre zgomotul (Uz) suprapus peste U(fx).Datorita acestei
incertitudini,perioada semnalului triggerat(Txt) nu produce exact perioada semnalului
de masurat(Tx),ci variaza intre o valoare maxima T xmax=Tx+2T si una minima
Txmin=Tx-2T,adica Txt=Tx+ - 2T, in care 2T reprezinta incertitudinea absoluta de
basculare a triggerului TS; aceasta incertitudine se transmite in intregime portii
principale P, care prescrie timpul de masura ( Tm).Prin urmare eroarea de basculare
este tg= + - (2T)/Tm x 100[%] Tm=Tx,2Tx.nTx

23
Eroarea de trigger este mult mai importanta la masurarea perioadei ( si altor intervale
de timp) decat la masurarea frecventei(unde poate fi eliminate complet prin simpla
reglare a pragului triggerului) si de aceea,sunt necesare precautii pentru micsorarea
acesteia:
- selectarea unui numar mare de perioade(nTx)
- reglarea corespunzatoare a nivelului semnalului de intrare precum si a pragului de
declansare a triggerului in asa fel incat fereastra acestuia sa fie minima

4.8.3Masurarea Frecventei

Un semnal sinusoidal s(t) este periodic, dac se repet dup un interval de timp T
numit perioad. Semnalul electric periodic care variaz n timp, ajunge la aceai valoare
a amplitudinii dup o perioad, ceea ce matematic se poate scrie: s(t)=s(t+T).
Inversul perioadei unui semnal electric se numete frecven. Relaia matematic
dintre cele dou mrimi este: f = 1/T.
Frecvena unui semnal electric periodic, care variaz n timp, ne arat de cte ori se
repet semnalul ntr-o perioad dat de timp, de obicei 1sec.
Unitatea de msur a frecvenei n sistemul internaional este hertz-ul, avnd ca simbol
notaia Hz. Un semnal electric care are frecvena de 1Hz, este un semnal care se repet n
fiecare secund.
Aparatul de msur utilizat pentru msurarea frecvenei, se numete frecvenmetru.
Dup modul de realizare frecvenmetrele se clasific n:
analogice, la care valoarea msurat este indicat continuu pe o scar
gradat, cu ajutorul unui ac indicator
numerice, la care valoarea msurat este indicat prin valori numerice
discrete, cu ajutorul unui afiaj electronic

4.8.3.1Metode de msur

Metodele de msur se pot clasifica astfel :


1. metodele directe, sunt cele n care se folosete proprietatea fizic a unui element
de circuit (condensator sau bobin), de-ai modifica reactana, cnd se modific
frecvena. Aceste proprieti constituie principiu fizic care st la baza funcionrii
frecvenmetrelor analogice.
2. metodele de rezonan, se bazeaz pe proprietile selective ale circuitelor LC
formate dintr-o bobin i un condensator. Aceste metode sunt i ele folosite
pentru realizarea de frecvenmetre analogice.
3. metodele numerice, sunt folosite pentru realizarea de frecvenmetre numerice.
4. metodele de comparaie, sunt cele n care valoarea frecvenei necunoscute se
determin, prin compararea acesteia cu o frecven cunoscut.
5. metodele de zero, sunt acele metode care folosesc pentru msurarea frecvenelor,
punile de curent alternativ.

4.8.3.1.1 Metoda direct

24
Aceast metod permite ca rezultatul msurtorii, s fie citit direct pe aparatul de
msur. Metoda direct, st la baza realizrii frecvenmetrelor analogice.
Frecvenmetrele cu citire direct sunt aparate indicatoare cu scara gradat n heri i
care nu necesit reglaje sau operaii suplimentare n timpul masurrii.
Principiul de funcionare al acestor frecvenmetre, se bazeaz pe modificarea reactanei
unui condensator, atunci cnd se modific frecvena tensiunii care se aplic circuitului.

Frecvenmetre cu condensator serie, au:


- domeniul de msur ntre 10 Hz...100 KHz
- precizia de pn la 2%
Frecvenmetre cu condensator paralel, au:
- domeniul de msur ntre 10 KHz...500 KHz
4.8.3.2 Metoda de rezonan

Metoda de rezonan permite msurarea frevcvenei, utilizndu-se proprietile


selective ale circuitelor LC, serie sau pararel. Aceste circuite au proprietatea, ca pentru o
frecven care depinde de valorile pe care le au capacitatea C i inductana L, s aib un
maxim al curentului n cazul circuitului LC serie, sau un maxim al tensiunii n cazul
circuitului LC paralel.
Aceast metod este utilizat la construirea frecvenmetrelor analogice de rezonan.
Un frecvenmetru de rezonan are un circuit oscilant LC serie sau paralel, n care
inductana este fix, iar condensatorul este variabil. Un astfel de circuit are frecvena de
rezonan:

Domeniul de utilizare ale acestor frecvenmetre este cuprins ntre 100 kHz i 10 GHz.
Precizia de msurare este de ordinul 0,11 %.

4.8.3.3. Metoda numeric

Msurarea numeric a frecvenei, este o metod care const n, numrarea a N perioade


ale semnalului periodic a crui frecven dorim s-l cunoatem, ntr-un interval de timp
t cunoscut.

Cunoscnd relaia care este ntre timp i frecven f = 1/T, se determin frecvena din
relaia: f =N/T

Dac t = 1 s, frecvena este numeric egal cu numrul de perioade N.

Aceast metod permite ca rezultatul msurtorii, s fie citit direct pe aparatul de msur.
Metoda st la baza realizrii frecvenmetrelor numerice.
Frecvenmetrele numerice prezint unele avantaje fa de cele analogice:
precizie mai mare
domeniu de msur mai mare

25
permit msurarea perioadei unui semnal, a duratei de timp a unui impuls
msurarea numrului de impulsuri i raportul a dou frecvene.

4.8.3.4 Metoda de comparaie

Msurarea frecvenei prin metoda de comparaie, const n compararea frecvenei


de msurat cu o frecven cunoscut. Una ditre metodele cele mai utilizate este cea n
care se folosete osciloscopul, motiv pentru care se numete metoda osciloscopic sau
metoda figurilor Lissajous. Principiul metodei este:
1. se deconecteaz baza de timp proprie a osciloscopului
2. se aplica tensiunea de frecventa cunoscuta fe, obinut de la un generator
etalon, la plcile de deflexie pe vertical
3. se aplic semnalul de frecven necunoscut fx, la intrarea X a
osciloscopului
4. dac valorile celor dou frecvene se afl ntr-un raport exprimat printr-
un numr raional, figura format pe ecranul tubului catodic este o curb
nchis - figura Lissajous, a crei form depinde de raportul frecvenelor.
Frecvena necunoscut fx, se obine utiliznd releia:

unde:
ny este numrul de puncte de intersecie a figurii cu o dreapt vertical
nx este numrul de puncte de intersecie a figurii cu o dreapt orizontal

n figura de mai jos se prezinta schema electric de principiu, n partea stng i o figur
Lissajous n partea dreapt.

26
Cnd raportul celor dou frecvene aplicate osciloscopului: fx i fe un numr
raional, pe ecranul osciloscopului se obine o figur stabil, ca cea din figur. Practic, se
caut s se obin o figur Lissajous stabil prin modificarea frecvenei etalon fe. Dup
acesta, se numr punctele de intersecie ale figurii cu o drept orizontal i se noteaz cu
nx i apoi se numr punctele de intersecie ale figurii cu o drept vertical i se noteaz
cu nz. Raportul numerelor de puncte de intersecie ale figurii cu cele dou drepte, este
egal cu raportul frecvenelor tensiunilor aplicate pe plcile de deflexie.
Metoda se aplic atunci cnd raportul dintre nx i ny este mai mic ca 10

4.8.4Masurarea raportului a doua frecvente

La masurarea raportului a doua frecvente ,aparatul functioneaza,de regula in


schema periodmetru.Dupa formare,semnalul de frecventa mai mare U(f1),se aplica direct
portii P,iar semnalul de frecventa mai mica U(f 2) se utilizeaza ca baza de timp,asa cum
sugereaza figura.

27
Din schema se deduc relatiile:
N.T1=n.T2 ; N=n .f1/f2
Care arata ca numarul afisat N,este proportional cu raportul f 1/f2.Ca si in cazul
periodmetrului ,n se alege astfel incat eroarea de numarare sa fie cat mai mica,la un timp
de masura rezonabil.Este evident ca n va fi cu atat mai mare cu cat frecventele f 1 si f 2
sunt mai apropiate.

4.8.5 Masurarea impulsurilor recurente

Masurarea impulsurilor recurente cere,pe langa frecventa ,sau perioada,si


determinarea latimii impulsurilor,sau a distantei dintre ele.
Frecventa de recurenta a impulsurilor se masoara la fel ca si la semnalele
sinusoidale direct sau prin intermediul perioadei.Circuitul de intrare are aici rolul de
regenerare a fronturilor si de eliminare a zgomotelor.

a)Masurarea duratei impulsurilor recurente

Masurarea duratei impulsurilor sau a distantei dintre acestea se poate face cu


aparatul functionand intr-o schema similara cu cea de periodmetru.

28
Definirea duraei impulsurilor: se stie ca durata unui impuls( ) reprezinta intervalul de
timp dintre frontal ascedent (pozitiv) si cel descendent(negative),luate la 50% din
amplitudinea acestuia.
Principiul masurarii:
Trecerea impulsului de masurat din punctele A si B este sesizata de catre triggerul
TS,care are rolul de formator.Acesta are atat iesire normala cat si iesire inversata,pentru a
permite comutatorului K alegerea functiei: masurarea duratei sau masurarea distantei
intre impulsuri(deoarece nivelul de declansare de 50% este valabil atat pentru evaluarea
duratei cat si a distantei).Circuitele TS1( cu declansare pe front pozitiv)si TS2(cu
declansare pe front negativ) sunt monostabile cu trigger Schmitt pe intrare care emit cate
un impuls scurt,distanta dintre acestea reprezentant tocmai durata .Cu aceste impulsuri
se actioneaza un bistabil RS(TF) ce da la iesire un semnal de latime ,care comanda
poarta principala(P).Pe durata cat poarta P este deschisa,spre numerator trec N impulsuri
de perioada cunoscuta To,deci N.
To= ,relatie din care decurge ecuatia de functionare: N=K , unde K=1/To.

Observatie: Pe acelasi principiu se masoara si durata impulsurilor singulare,insa


in acest caz trebuie ca blocul de afisare sa fie dotat cu registru de memorare pentru a evita
erorile cauzate de o afisare anterioara,acest registru poate fi sters printr-o comanda
manuala de pe panoul frontal

Erori la masurarea impulsurilor.Ca si in cazul masurarii frecventei sau perioadei,


resulta ca si masurarea duratei impulsurilor este afectata de erori dupa cum urmeaza :

29
o = o +N+tg=To/To+1/N + tg
in care prin o a fost notat /.

Eroarea de basculare(tg) provine de la triggerul formator(TS) de la intrarea


aparatului.Daca acesta are fereastra F prea mare,latimea impulsului produs la iesire()
difera de cea a impulsului de masurat(),deoarece pantele frontului ascendent si
descendent difera intre ele.Pentru reducerea lui tg se micsoreaza cat mai mult fereastra
triggerului formator.
In absenta compensarii automate a ferestrei triggerului pentru masurarea
impulsurilor repetitive,o anumita micsorare a lui tg se poate obtine cu ajutorul
selectorului de perioade,intocmai ca la masurarea lui Tx,operatia permite si micsorarea
erorii N=1/N
b)Masurarea intervalului dintre impulsuri

Masurarea intervalului dintre doua impulsuri consecutive(L) se face cu aceeasi


schema ca si la masurarea duratei (),cu deosebirea ca se schimba pozitia comutatorului
K.In noua situatie,triggerul TS declanseaza tot pe nivelul 50%,al semnalului de
intrare,dar TSI declanseaza pe frontul descendent al primului impuls,iar TS2 pe frontul
ascendent al urmatorului impuls si ca urmare,distanta dintre impulsurile emise de catre
TS1 si TS2 devine egala cu L.Bistabilul TF converteste aceste doua impulsuri scurte intr-
un semnal unic de latime L ,ce serveste la comanda portii principale P.
Ecuatia de functionare se deduce pe baza faptului ca in intervalul de timp (L) cat poarta P
a fost deschisa ,spre numarator au trecut N impulsuri de perioada To adica L=N To si
deci N=K L, unde K=1/To.
Eroarea de masurare L=L/L

Observatii:

- pentru a nu introduce o eroare suplimentara in timpul de deschidere al portii


P,bistabilul TF trebuie sa aibe timpi de comutare identici atat la comanda S(cu
semnificatia Start) ,cat si la comanda R(cu semnificatia Stop)
- distanta dintre doua impulsuri consecutive(L) se poate masura si indirect prin
intermediul relatie L=T-.Insa,in acest caz ,eroarea(L/L)este mai mare decat la
masurarea directa,atat din cauza ca intervin doua erori(T/T si / ) cat si mai
ales,din faptul ca L rezulta dintr-o diferenta a doua marimi,situatie in care L/L
devine exagerat de mare daca se apropie de T,cum este cazul impulsurilor lungi.
- Exista frecventmetre/cronometre,care permit masurarea si a factorului de
umplere( =/T) al impulsurilor recurente
- Facilitatea de a permite masurarea duratei si distantei ( si L) impulsurilor
recurente determina utilizarea,uneori,a denumirii de intervolometru pentru
aparatul care o poate realiza.

4.8.6 Masurarea intervalelor de timp singulare

30
Pentru astfel de masurari aparatul functioneaza in schema de cronometru,de unde
si denumirea de frecventmetru/cronometru.
a)Masurarea unui interval de timp oarecare

In acest caz poarta P este comandata extern cu ajutorul a doua semnale:Star si


Stop.Acestea sunt formate din circuitele TS1 si TS2 ca impulsuri scurte,care sa
delimiteze timpul de masurat( x), aceste impulsuri actioneaza un bistabil(TF), care
formeaza semnalul de durata x , cu ajutorul caruia se comanda deschiderea si inchiderea
portii principale P.In intervalul x ,cat poarta este deschisa ,spre numarator trec N
impulsuri de perioada m .To, adica x =N.m.To si deci: N=K. x, K=1/(m.To), m=1,10,100

Eroarea de masurare este de aceeasi forma cu observatia ca aici eroare de trigger tg este
datorata si circuitelor externe de generare a comenzilor Star si Stop;daca acestea sunt
produse manual (de exemplu,cu doua butoane),atunci eroarea tg,care se datoreaza
incertitudinii operatorului la comanda butoanelor Start/Stop,este sensibil mai
mare.Eroarea de numarator N ,poate fi minimizata prin alegerea bazei de
timp(comutatorul K) ,astfel incat numaratorul sa totalizeze cat mai multe impulsuri
,pentru intrevalul , x, ce trebuie masurat.

b) Masurarea duratei de inchidere a unui releu

Timpul de inchidere la un releu reprezinta intervalul de timp t x ,cuprins intre momentul t1


al inchiderii contactului de comanda(K1) si momentul t2, al inchiderii contactului
K2.Momentele t1 si t2 sunt traduse prin semnalele electrice treapta cu ajutorul carora se
obtine( prin circuite de formare adecvate si un bistabil de comanda a portii) semnalul de
durata tx,ce poate fi masurat.

31
5. Breviar de calcul

Circuitul de intrare:
- f= 10 MHz = 10x106 Hz

Se bazeaza pe masurarea numerica a frecventei, care consta, in principiu,


in numararea a N perioade ale semnalului periodic respectiv intr-un interval de
timp t:

Se mai remarc faptul c msurarea se face prin comparaie cu o referin de timp (Tm
) ,ceea ce permite o precizie apropiat de cea a referinei:
Tm/Tm =10 -6 10 -8

Daca t= 1s => f = N = 10 MHz


Daca t = 100 s => f = N/100 => N = 103 MHz
Daca t = 1 us => f = Nx106 => N= 10 Hz

32
6.Calcul economic

Nr. Componente Valoare Cod Nr.Componente Pret


crt

1. Rezistente 1k 1 0,5
10k 1 0,6
100 1 0,8
330k 4 0,8
820k 3 0,8
2. Condensatori 10nF 2 0,4
1uF 1 0,5
2,2pF 1 0,5
100nF 1 0,6
3 Circuite U19-A 4069 1 2
Inversoare U19-B 4069 1 2
4. Cristal cu cuart 1 1,5
5 Poarta Si-Nu SN7413 1 0,80
6 Decodor 7442 1 4
7 Diode 1N4148 1 0,7
1N4001 4 0,7
6516 1 0,7
ZP4V3 1 0,7
8 Bistabil D SN7475 12 12x3
9. Tranzistori BC107 1 0,4
10. Tiristor T1N200 1 1
11. Numarator binar U20-4020 1 5
12. Divizor SN7490 1 6
13 Led-uri MDC1101 3 3x0,66
14. Numarator zecimal 7490 5 5
sincron
15. Registru de deplasare 7495 1 4,4
Total 77,5 lei

33
Nomenclatorul de componente

Nr. Componente Valoare Cod Nr.Componente


crt

1. Rezistente 1k 1
10k 1
100 1
330k 4
820k 3
2. Condensatori 10nF 2
1uF 1
2,2pF 1
100nF 1
3 Circuite U19-A 4069 1
Inversoare U19-B 4069 1
4. Cristal cu cuart 1
5 Poarta Si-Nu SN7413 1
6 Decodor 7442 1
7 Diode 1N4148 1
1N4001 4
6516 1
ZP4V3 1
8 Bistabil D SN7475 1
9. Tranzistori BC107 1
10. Tiristor T1N200 1
11. Numarator binar U20-4020 1
12. Divizor SN7490 1
13 Led-uri MDC1101 3
14. Numarator zecimal 7490 5
sincron
15. Registru de deplasare 7495 1

34
7.Schema electrica completa(detaliata ) a aparatului
+5

U 14A
B8 2
D1 Q1
16 Q8
U 12A R1 3 15
U4 D2 Q2
330 13 1
14 12 B0 1 2 EN Q1 14
U 3A 1 C LKA QA 9 B1 Q2
C LKB QB 8
1 2 2 QC 11 7475
3 R 01 QD 7404 D4
6 R 02
7 R 91 LED U 17A
R 92
IN
C4 R7 1k
7404
B9 B8
2 16 Q9
Q1 7490 3 D1 Q1 15
D2 Q2
B C 107 +5 13 1
100n EN Q1 14
Q2
D1 U5 LD
+5
D 1N 4148 14 12 B4 U 15 7475
1 C LKA QA 9 B5 6
C LKB QB 8 1 MODE
U 11A 2 QC 11 B6 9 SER U 18A
R 01 QD C LK1

14
3
R 02
B7 8
C LK2 B10
1 U 13A 6
R 91 B3 2
A QA
13 2
D1 Q1
16 Q10
1 2 2 7 3 12 3 15
6 R 92 4 B QB 11 D2 Q2
C QC
T 4 B2 5
D QD
10 13
EN Q1
1
5 U 67 4 9 0 14

1
Q2
4069 7413 +5 B1 U 13A

7
R2 D2 14 12 B8 7495A
U1 C LKA QA 7404
5 1
C LKB QB
9 B9 B0 7475
14 12 8 B10 B8
1 C LKA QA 9 2 QC 11 B11 U 24A
C LKB QB R 01 QD
QC
8 LE D 3
R 02 Q4

2
C1 2 11 6 2 16 U 19A
R 01 QD R 91 D1 Q1
1uF
3
R 02
7
R 92
3
D2 Q2
15 B11

10
11
6 2 16 Q11
1
2
3
4
5
6
7
9
7 R 91 U 12 13 1 3 D1 Q1 15
R 92 EN Q1 D2 Q2
Y0
Y1
Y2
Y3
Y4
Y5
Y6
Y7
Y8
Y9
1k 7490 14
R4 7442 Q2 13 1
7490 +5 EN Q1 14
330k 7475 Q2
C
D
A
B

U7
7475
15

13
14

12

14 12 B12 U 25A
2

C LKA QA
2A 1
C LKB QB
9 Q5
8 B13 2 16
4050 2 QC 11 B14 3 D1 Q1 15 U 20A
R 01 QD D2 Q2
A B C 3
R 02
B15 B12
6 B4 13 1 2 16 Q12

1
R5 7 R 91 U 2A EN Q1 14 3 D1 Q1 15
R 92 Q2 D2 Q2
3

7404
820k
U3 B5 13
EN Q1
1
7490 7475 14
10 9 +5 Q2
C LK Q1

2
7 U8 U 1A
U 6A 11 Q4 5 1 2 7475
RST Q5
14

4 14 12 U 26A B8
Q6 C LKA QA
16
VCC Q7
6 1
C LKB QB
9 7404 R1 B6 Q6
1 2 13 8 2 16 U 21A
Q8 QC 330 D1 Q1
Q9
12 2
R 01 QD
11 3
D2 Q2
15 B13
Q 10
14 3
R 02
2
D1 Q1
16 Q13
15 6 13 1 3 15
4069 Q 11 1 7 R 91 EN Q1 14 D2 Q2
Q 12 R 92 Q2
7

C2 C3 2 D 1 +5 13 1
Q 13 3 EN Q1 14
1n 10nF Q 14 7490 LED 7475 Q2

4020 7475
XT A L Y1

U 7A U 22A
4069 U 27A Q14
14

B7 Q7 B14 2
D1 Q1
16
2 16 3 15
2 1 3 D1 Q1 15 D2 Q2
D2 Q2 13 1
13 1 EN Q1 14
EN Q1 14 Q2
Q2
7

7475
7475

R6 U 23A
820k B15 Q15
2 16
3 D1 Q1 15
D2 Q2
13 1
EN Q1 14
Q2

7475

+5 U 11
4
B I/R B O U6
5 14 18 2 D1
3 RBI G 15 16 QA C LK
LT F 9 13 QB 3
6 E 10 9 QC C LR D2
2 D3 D 11 8 QD
1 D2 C 12 6 QE
7 D1 B 13 4 QF
D0 A QG D3

+5 7447 M D E 2101

U7
4
B I/R B O U2
5 14 18 2
3 RBI G 15 16 QA C LK
LT F 9 13 QB 3
6 E 10 9 QC C LR
2 D3 D 11 8 QD
1 D2 C 12 6 QE
7 D1 B 13 4 QF
D0 A QG

7447 MD E 2101

+5
U8
4
B I/R B O U3
5 14 18 2
3 RBI G 15 16 QA C LK
LT F 9 13 QB 3
6 E 10 9 QC C LR
2 D3 D 11 8 QD
1 D2 C 12 6 QE
7 D1 B 13 4 QF
D0 A QG

7447 M D E 2101

+5 U 10
4
B I/R B O U5
5 14 18 2
3 RBI G 15 16 QA C LK
LT F 9 13 QB 3
6 E 10 9 QC C LR
2 D3 D 11 8 QD
1 D2 C 12 6 QE
7 D1 B 13 4 QF
D0 A QG

7447 M D E 2101
V+ +5V

D1

6516 D3
D 3 ZP4V3
Q2

T1N 200

R1
1k

Vpc

35
8.Realizarea cablajului

Metode de realizare a circuitelor imprimate sunt multiple.Dintre acestea ,cele mai


utilizate sunt: metoda cu radiatii UV( utilizata in cazul cablajelor fotorezistive) si metoda
foliei de transfer de tip PnP.
Realizarea cablajelor imprimate de serie mica sau unicat poate fi realizata prin diferite
metode,una dintre acestea fiind si utilizarea foliei de transfer de tip PNP(PRESS and
PEEL=apasa si dezlipeste).
Aceasta tehnologie de realizare a cablajelor se bazeaza pe o folie de tip special.

Etape de realizare ale cablajului imprimat sunt:


se realizeaza desenul cablajului imprimat ,fie manual,fie prin intermediul unor
programe specializare(ORCAD,PROTEL,CIRCUIT MAKER)
acest desen,considerat pozitiv se copiaza cu ajutorul unui copiator pe folia de
tip PnP.Tonerul copiatorului va adera la folia PnP,realizand pe aceasta desenul
negativ(in oglinda) al desenul de cablaj
se pregateste placuta de cablaj imprimat,taindu-se la dimensiunea necesara
slefuindu-se cu un glasspapier foarte fin;
se degreseaza placa de cablaj imprimat,in vederea curatirii de oxizi si grasimi
prin scufundarea acesteia intr-o solutie slaba de acid:
HNO3+Cu=Cu(NO3)2+H2
dupa 30 de secunde se scoate,se spala sub un jet de apa iar apoi se usuca
fara sa se atinga cu mana cablajul se suprapune peste acesta folia de transfer
de tip PnP
cu ajutorul unui fier de calcat,reglat la temperature de 200 pana la 225 de
grade Celsius,se incalzeste suprafata foliei avandu-se grija sa existe un contact
permanent intre fierul de calcat si folie;
se are in vedere faptul ca toata suprafata foliei sa fie uniform incalzita,aceasta
realizandu-se prin miscari circulare ale fierului de calcat.De regula ,timpul
necesar transferarii tonerului de pe folie pe placa de cablaj imprimat este intre
60 si 120 de secunte.In mod normal acest timp este dependent de marimea
suprafetei de transferat.
Operatiunea se considera incheiata cand prin folia transparenta se observa perfect
traseul desenat
se lasa sa se raceasca cablajul si folia dupa care ,cu mare atentie se dezlipeste
incepand de la colturi.Se vizualizeaza desenul transferat pe cablaj,se compara
cu originalul si daca este nevoie se corecteaza cu ajutorul unui marker traseele
intrerupte;
se introduce placa de cablaj imprimat intr-o solutie de clorura ferica de o
concetratie adecvata.In urma reactiei chimice care are loc :
2FeCl3+3Cu=3CuCl2+2Fe traseele neacoperite sunt corodate,obtinandu-se in
final copia fidela in cupru a traseului desenat.Timpul de corodare depinde de
concentratia solutiei de clorura ferica,de temperature si de gradul de agitatie a
acestuia;

36
dupa terminarea corodarii se scoate placa de cablaj imprimat din solutie,se
spala sub jet de apa,se usuca ,se indeparteaza cu ajutorul unui praf abraziv
tonerul depus,se acopera suprafata de cupru cu o solutie de colofoniu dizolvat
in alcool;
dupa aceasta operatie placa de cablaj imprimat poate fi utilizata in vederea
gauriri ei si a montarii pieselor electronice;
Aceasta tehnologie este ideala pentru cablaje unicat sau de serie mica de complexitate
medie.Traseele de cablaj realizare nu pot avea dimensiuni mai mici de 0,8
mm.Traseele mai fine se pot realize doar prin alte metode.

37
9.Bibliografie

Masurari electronice :Stefan Antoniu,Stefan Poli,Eduard Antoniu


http://www.azp.ro/scheme-electronice/aparate-de-masura/26-frecventmetru-100hz-4mhz-
extensibil-la-1ghz
http://mee.didactic.ro/2cadre4.htm
http://www.madlab.org/kits/frqmeter.html
http://www.mcselec.com/index.php?
option=com_content&task=view&id=169&Itemid=57
http://www.ikalogic.com/freq_meter.php
http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/FRECVENTMETRE1619242219.php

38