Sunteți pe pagina 1din 264

\or'

EVOLUTIA DIVIN-A

,

I)E I_jA SFINX LA HRISTO·S

Traducere din limba franceza din original de Liliana Iacobescu,

dupa editia EOOUARD SCHURE,

L' Evolution divine du Sphinx au Christ Librairie Acadernique Perrin et C-ie, Paris 1912

Toste drepturi Ie de traducere, reprod ucere ~i adaptare rezervate pentru toate tarile

© Libraria Academics Perrin. 1912 ISBN 2-268-00112-1

Coperta 'intai: imagine foro a lui Jsus Hristos dupa iruplernentarea energetics existenta pe Giulgiul din Torino

Tehnoredactare computerizata - Editura Solteris Redactor - Gabriela Constantin

Descrierea ell> a Bibliorecii Nationale a Romaniei SCHURE, EDOUARD

Evolutia Divina de la Sfinx la Hristos I Edouard Schure ; ed.: Alexandru Jacob; tracl.: Liliana lacobescu. - Bistrita :

Solteris, 2005

ISBN 973-8374-23-5

1. Iacob, Alexandru (ed. )

n. Iacobescu, Liliana ( trad )

133.22 232.9 291. J

ISBN 973-8374-23-5

Edollard Seizure

vinul ne hraneste atat cat existam i.. .. --'cere lumeasca si-n c'erulluminos Miresmele Iubirii nectar spre Zei Ie dam Iararnintirea Ior nectar e-aicea jos"

S~4lelul Timpurilor Noi

PREFATA

Dociorului Rudolf Steiner

Draga rnaestre ~i prietene,

Aceasta carle, al carei generos inspirator ali fost. nu v-o putearn dedica decat durnneavoastra. Este absolut necesar, pentru cei ce-o vor citi, sa stie de ce si CUIll am ajuns s-o scri u. $ i ce m ij loc mai bun exista, pentru a face inteleasa ideea originara, decal de a da la iveala izvorul de lntelepciune 9i de viata care Ill-a hranit atat de mult?

lntr-una din conferintele durnneavoastra recente, mi-ati Tacut onoarea de a pronunta cuvintele urmatoare: "Succesul european al cartii lui Eclouard Schure, MCIJ-ii lnitiati, a fost pentru mine ~i pentru prieteni i me i semnui de netagadu it ca Occidentul era copl pentru ezoterismul crestin ~i eEl sosise vrernea cle a-l propaga III marele public". In rnornentul III care luati aceasta hotarare, nu stiam nirnic despre dumneavoastra Astazi, cand am marele privilegiu de a va cunoaste, sirnt datoria si bucuria de a arata, la randul rneu, ce a insemnat pentru mine intfilnirea eLI dumneavoastra ~I ee irnbold irnens a dat ea gandiri: mele.

Penlru aceasta, trebuie sa Illa intorc putin III timp.

Scrisa acum mai bine de douazeci cle ani, in imprejurari ell totul deosebite ~i sub 0 puternica inspiratie personals, C311ea mea despre Marii Initiati a avut 0 soarta tot atat de aparte en ~i origines eil, Este C3ZlIi sa spun: Habetu sua fat a libell/ In ceea ee rna priveste, imi gasisern drurnul Darnascului, 0 raza de lumina c1upa lungi rataciri ~i crude tenebre. Pe rnasura ce scriarn aceste pagini arzatoare,

1 Am povesut geneza acesiei carti lnrr-o biografie a Margueruei Albana, ce se am] in volurnul mel! des pre Femrite inspiratoare (n.a.).

1 Cartile all soarta lor (lat.) (n.t.).

n

Evolutia Divillli de l« Sfinx La Hristos

scoperearn anumite adevaruri pe care studiul?i meditatia le-au cut si mai convingatoare In gandirea mea. lata pe cele esentiale: 'ntinuitatea inspiratiei III istorie, unitatea fundamentals a marilor ligii ~i revelatia lIneilumi divine, exprimate gratie sufletului arilor profeti ai umanitatii, atunci cand stii sa patrunzi pana la .carul lor incandescent prin babilonia textelor ~i traditiilor eoarece acolo, ca In spatele unui val ce se destrarna, scanteiaza, sub irma de idei originare ~i imagini vii, adevarul central din care s-a ascut lumea, CLl to ate iradierile sale: religii, culte, arte, stiinte ~i ivilizatii. Lucrul cel mai minunat este ca, flic3nd aceasta escoperire, sirntim acelasi adevar tasnind din profunzirnile fiintei oastre, 111 jerbe de scantei.

Pusesern ca epigraf a I carti i me Ie aceasta idee: "Sufletul este heia Universului", Dupa aceasta afirrnatie, de un spiritualism ranscendent, ce putearn sa astept de la 0 epoca a carei rnandrie .onsta In a sustine ca .sufletul se naste din materie, daca nu ieincredere si ostilitate? Au existat stralucitoare exceptii printre .piritele independente '. Oar, eLI lin aeord tacit, publicatiile oficiale ale U niversitati i ~i B iserici i au pastrat in priv l111a mea cea rna i perfecta tacere. lntr-un mare ziar catolic din Paris, dupa semnalarea cartii Ilir[1 indicarea rnacar pe departe a conrinutului ei. se lirnitau la a-mi spline ca, daca erarn cu adevarat insetat de adevar, II putearn gasi din abundenta in sanul Biserieii catolice. Pe de alta parte, un foarte bun prieten, protestant si libel' cugetator, veni sa-rni faca 0 vizita de condoleante, EI imi declara, cu 0 sincera tristete ca savarsisem un atentat la adresa criticii si stiiniei ~i ca astepta cle la mine, ca sa rna iertc, lin act de bun simt ~i de cainta intr-un non velum. Un alt prieten, savant distins si mernbru al Academiei de lnscriprii $i Literc, irni scrise inclignat ca "nu avearn dreptul sa reinventez istoria penrru a dovedi niste doctrine", ca $i CUIll ingramadirea faptelor $i docurnentelor ar insemna ceva prin ea insasi, si ca ~I cand fiecare secol n-ar reinvents isroria in lumina unor idei noi. Aceasra indispozitie era de altfel conform a cu ordinea fireasca a lucrurilor. Trebuie sa marturisesc ca, daca ideile ernise 111 aceasta carte ar f fost vreodata adoptate de 0 elita conducatoare, gandirorii, savantii ~1

3 in timpul acesior ani- din 1890 pana In 1906 - au 3pElrut succesiv Les Grandes Legendes de France. La VIC Mystique. L' Ange et 13 Sphinge, Le Double. trei volume de Theatre de L' Arne, Precurseurs et Revoues, Femmes inspiratrices. La Pretresse d' Isis, L' Arne des Temps Nouveaux. etc (n.a).

Edouard Schure

criticii ar f trebuit sa~~i refaca de la un capat la altul filosofia, metodele ~i sufletul - toate acesrea fiind lucruri deloc cornode. Sa IlU ne miram daca reprezentantii de azi ai filosofiei, stiintei ~i religiei se baricadeaza In eitaclelele lor impotriva unor astfel de noutati.

Am avut totusi mari cornpensatii. Numarul tot rnai mare, all de an, al editiilor lucrarii, sirnpatia entuziasta pe care i-o arata 0 parte a tineretului si multi artisti, larga sa difuzare In Franta, ea ~i III strainatate, Il11i arata in suficienta masura ca ea raspundea unei reale cerinte a sufletelor ~i ca purta III ea 0 forta de viata. Nurnerosi barbati ~j fernei rni-au repetat ca, in mijloeul uscaciunii sufocante a prezentului, gasisera in aceste pagini 0 alinare, un izvor de credinta, 0 ratiune de a crede si de a actions. A fost recornpensa mea cea mai frumoasa.

Daca In Marii Initiati Illa intorsesern cu atata eruuziasrn la izvoarele antice ale intelepciLillii :;;i Frurnusetii, aceasta s-a intampiat din disperarea de a I1U gasi, in atmosfera secolului al XIX-lea ~i la n rc: unul din asa-zisii nostri intelepri, 0 baza solida pentru viatfi ~i acel suflu divin de care are nevoie poetul pentru a crede In idealul san. De pe culrnea pe care 0 arinsesern printr-un imens efort, am revenit in zonele care imi erau dragi. in rirnpul anilor care au urmai, m-arn straduit sa aplic legendei noastre franceze, poeziei, rornanului. dramei ~i esteticii, descoperirile pretioase pe care Ie facusem ~i care irni deschideau acurn perspecti vele lor illfillite4• Dar IlU Ie adapi nepedepsit 13 izvorul Misterelor care deschide ochii spiritului. In spatele fiecarei taine dczvaluite se ascunde 0 alta ~i ai vrea sa patrunzi piin{l la cauza ultima. ell noua raza, care lurnineaza 0 mai larg{l circurnferinta a lucrurilor, apar noi probleme, cele rnai sfasieioare fiind totdeauna cele care privesc prezentul. In tirnpul rnuncii rnele pasionante, aveam doua motive de neliniste, care adesea rna obsedau.

Prirnul era lcgat de problema filosofica, asa CUIll se pune ea penrru ~liin(fl ~i pentru publicul de astazi. Toti cei ce cunosc, chiar superficial, idei!e ezoterice, sunt frapati vazand pe calc 61i diferite se apropie de cle stiinta actuala. De la paleontologic, isrorie, biologic,

" E drept Sfl amintcsc, printre multe altelc. frumoasele studii ale lui Philippe Gille ill Le Figaro din 13 sept.IS93, Henry Bcrcnger in Revue Bleile din 22 iul ie IS9S . Jean Dornis in U' Figar() dill 30 sept.1907, Ludwig Schernann In Bayrcuther 81C/('//('r din 1897, care all insotit editii!e succesive ale lucrarii. tflI'5 a rnai vurbi cit; numcroase articole aparute III ltal ia, prinire care cele ale lUI Angelo de Gubcrnaris. Evelyn. Arnalrlo Cervcsato ~i Franz Pcllaii din NI/()\I(f /vnt ologu: ~i allele (n.u.)

Evolutia Divinii de la Sfinx fa Hristos

sihologie experimentala si panala recentele ipoteze ale fizicienilor

chimistilor asupra transformarilor ~i esentei materiei, care regasesc ele mai indraznete conceptii ale alchimiei, toate aceste tinte .merare spre necunoscut sunt tot atatea porti deschise spre 0 noua nne spirituala.

Intr-adeviir, stiinta conternporana este la un pas de lnvizibil $i desea nav igheaza in plin oeu ltism, Tara sa banuiasca.

Pe de alta parte, cum sa negi faptul ca spiritele cele mai vertizate nu percep centrul lurninos spre care converg toate aceste iii? Cum sa razbati prin zidul gros care Ie desparte de el?

A doua preocupare a mea avea drept obiect miscarea .cultisrnului contemporan $i III mod deosebit Societatea Teosofica.

in Marii lnuiati tinusern cant $i dadusern dreptate miscarii eosofiei neobudiste, care ne-a revelat, desi uneori intr-o forma putin .onfuza, existenta actuala a ezoterismului III India si care a jucat un nare rol III aceasta renastere spiritualista, pe care nirneni n-o rnai ieaga astazi. Dar, recunoscand irnportanta capitals a acestei miscari .i profunzirnea intelepciunii hinduse, rna separarn de ea, chiar prin iceasta carte, intr-un punct esential. In lucrarile doarnnei Blavatsky si de discipolilor ei, mai ales ale doamnei Annie Besanr', ilustra $i iistinsa presedinta actuala a Societatii Teosofice, exista 0 tendinta lizibila In a dirninua irnporranta crestinismului ~i a persoanei lui -Iristos In istorie. Se vorbeste rnult de "crestinisrnul ezoteric", dar In 'nodul eel mai vag $i ambiguu. Daca I1U se neaga deschis existents lui lsus din Nazaret, se cia a intelege confidential ea ea este indoielnica. mitica si, de altfel, de prisos. Se voaleaza, se dilueaza, se sterge I-Iristosul istoric, ale carui raze stralucitoare umplu doua mii de ani de istorie, pentru a-i substitui nu ~tiu ce fantorna a unui viitor Hrisios, a carui vi itoare incamare se anunta, a carui venire se pregateste 111 mod savant ~i care ar fi. III consecinta, lin produs subtil ~i un docil instrument al intelepciunii hinduse, singura detinatoare a ezoterisrnului universal. ..

lrnpotriva acestei teorii, coneepute de spiritul exclusiv hindus, afirm CLi tarie, in Marti lnuiati, realitatea istorica a lui lsus ca rezultat necesar al intrcgii intelepciuni orientale.i.El imi aparea ca profetul Occidenrului $i nurnearn aces! centru ~i acest pivot al istoriei "eel rnai

, Cele mai remarcabiie sunt 0 autobiografie ~i celt: doua frumoase volume ale sale despre fl1lelepciuneo antica. sense lntr-o perioada in care 1111 suferise inca nici 0 influerua str[linii Il.H.

Eaouara Schure

mare dintre fiii lui Dumnezeu". Lasam apoi sa se intrevada, III ezoterisrnul heleno-crestin al prirnelor secole, un preludiu la aceasta sinteza a Religiei, Stiintei ~i Artei, care este problema de astazi :;;i rnisiunea de maine.

Daca pastram 0 inalta veneratie pentru intelepciunea hindusa, careia ii datoram atatea clarificari asupra trecutului, totusi nu de la ea asteptarn cuvantul vi itoru III i. Preocupat sa- v~d renascand printre noi ezoteri srnul su b 0 forma occidentala si conforma CLi trad i Ii ile noastre, am sirntit incoltind in mine dorinta de a cia 0 continuare Marilor lnitiati ~i de a scrie un fel de istorie a doctrinelor oculte, de la Hristos ~i pana In zilele noastre. 1mi spuneam: ezoterismul crestin a existat intotdeauna In spatele fatadei impasibile a Bisericii :;;i dineolo de Ieatrul turnultuos al istoriei, asa CUIll lupta surda a sufletelor exists dincolo de conflictele exterioare, asa cum curentii profunzi ai Oceanului se rostogolesc sub jocul valurilor. EI a existat la Gnostic: ~i la Maniheeni, la calugarii hibernali, ca si la primii cavaleri ai Mesei Rotunde si la ordinul Sfanrului Graal, la Cathari, la Albigenzi, Tern pi ieri :;;i Rozicrucien i, ca :;;i la fondatori i Acadern iei platon iciene din Florenta. Se ghiceste cu usurinta ca din aceste impulsuri profunde s-aLi nascut marile rniscari ale istoriei, cum ar fi convertirea popoare lor cI i n nord la crestin iSI11, cruciade Ie, arta Evu lui Med i u, Renasterea $i chiar ~tiinta moderna. Dar uncle sa gasesti orlgillea :;;i legaturi le secrete a Ie t LIlLI ror aces lor man ifestari, cand Biserica $i puterile laice au sters peste tot urrnele lor $1 Ie-au distrus arhive!e? $i rnai adaugarn: tirnpul actual, ClI dezvoltarea sa stiintifica :;;i indusrriala, eLI analizele sale asupra materiel :;;i influenta sa asupra lumii exterioare, cu a sa cunoastere a Universului fizic :;;i Cli directia sa de evolutie, are nevoie de 0 sirueza spirituals 111 all mod, larga :;;i putern idl comparativ Cll toate sinteze Ie trecutul u i. Daca ezoterisrn ul occidental exista, asa cum eu arn aceasta convingere. el trebuie Sfl aiba reprezentantii sfti ~i apostolu.1 sau. ELI llL1-1 voi vedea, desigur, dar aces! apostol va veni ... EI va veni ca un raspuns necesar la strigatul care iese din adancul secolului al XX-lea! - In acel moment a III a vut Ierici rea sa vii cunosc.

Nu voi uita niciodata mornentul 111 care 0 prietena com una, em i nenta durnneavoastra colaboratoare, dornn isoara Marie de S ivers, v-a adus la mine. Era In aprilie 1906. Cu riscul de a face sa zambeasca persoanele care n-au cunoscut niciodata astfel de irnpresii, trebu ie sa rnarturisesc cfi, vaZ3 ndu-va i ntrand In cabi netul rneu de lucru, am simtit una din cele ruai profunde ernotii din viata mea.

7

Evolutia Divina de to Sfinx fa Hristos

N-al11 rnai cunoscut decat doua astfel de mornente, la prima mea intalnire cu Richard Wagner si 111 fata ferneii careia i-arn dedicat Marii Initiati.

Ti se pare atunci ca, intr-o secunda ~i dintr-o singura pnvire, c1escoperi 0 lurne intreaga. Pentru a dovedi cititorului ca lUI sunt singurul asupra caruia personalitatea dumneavoastra a produs un efect atat de extraordinar, voi cita aici rnarturia unui om care IlU este teosof ~i care ar putea :fi numit eel mai patrunzator si eel mai Intel egator dintre i ntelectua li. Este vorba despre contele M. Prozor, distinsul traducator ~i interpret al lui Ibsen in Franta. lata ce spunea despre dumneavoastra, acum doua luni: "Rar s-a vazut 0 fiinta umana care sa personifice intr-o asernenea rnasura, prin intensa iradiere a priv i ri i, pri 11 expresiva mobi litate a trasaturilor, prin supletea eorpu lu i $i a miscarilor, tipul fiintei senzitive, capabila sa treaca intr-o clipa de la meditatie la elan. de la ernotie la energie $i avand 111 plus - se vede dupa fruntea sa puternica ~i dezvolrarea craniana care frapeaza la prima vedere - forta de -a supune impulsul si fantezia acestei dure discipline. care face sa iasa opera de arta din miscarile sufletului'".

Ceea ce rn-a frapat de la inceput pe figura aceasta supra ~i brazdata de g,iind uri, a fast sen i natatea perfects, care succedase unor lupte formidabilc. ale carol' urrne aceasta fizionornie Inca Ie pastra. Era acolo Lin arnesrec unic de sensibilitate extrema $i de energie extrema, indicand cea mai totals stapanire de sine. Magnifica victorie a vointei asupra unci naturi eapabile sa Inteleaga tot si sa simta tot. Candoarea copilului regasita In forta inteleprului - iata ce spunea zambetul acestei guri cu buze subtiri si stranse. Si apoi, iesea din acesti oehi negri a raza de lumina ce parea sa patrunda cu adevarat valuti!e cele mai dese ~i s[\ citeasca invizibilul. 0 existents morala ;;i intelecruala cornplect cristalizata III jurul unui centru spiritual de 0 I irnpezirne i rad ianta - iata pri velistea surpri nzatoare pe care III i-o ofercati.

Conversati i Ie noastre int i me. aud ierea unei seri i cle conferi nte de

r' 0 uirnitoare bogatie de idei ~i lectura lucrarii dumneavoastra capitale, Stiirua oC1III(:/, mi-au confirrnat, III mod rernarcabil aceasta prima

irnpresie.

r

r, Articol al contclui Prozor despre Un Mvstere rosicrucien de R. Steiner. In Bulletin d« "L'Oeuvre "<de Lugn« - 1'0(" decernbrie 191 I (n.a.).

7 Die Gehelrnwissenscha]t (Altmann, Leipzig) (n.a.).

/'\

U ne i intuiti i atotcuprinzatoare, unci clarvizi un i exceptionale, adaugati 0 lnalta cultura stiintifica ~i filosofica. Ea va perrnite sa controlati ~i sa echilibrati perceptiile cele mai diverse ~i sa construiti din ele un tot omogen. Coeziunea perfects a ideilor dumneavoastra, Care se sustin reciproc si al carol' ansarnblu se leaga de un centru comun, este dovada justetii lor. Dad 0 vedere superioara va da cunostintele cele mai inalte, l1l1 Ie admiteti.decat dupa ce le-ati trecut printr-o sita severs $i le-ati clasat categorial In ierarhia fenomenelor, SLi b ausp icii le mari i legi a cauza I itati i ~i a analogi i lor un iversale, Ceca ce IlLi inseamna ca indernnati pe cliscipoli Ia supunere oarba ~i la balbaiala unui catehisrn invatat pe cle rost, ci la initiative si la independenta cea rnai deplina, cand le repetati: "Daca experienta ~i ratiunea voastra I1U confirms ceea ce va spun, sa Ill! rna credeti!"

jill i ad uceati astfel lurn ina dorita j n invatatura durnneavoastra, ezoterisrnul crestin se desfasura 'ill fata mea in toara ampioarea sa ~i II1Ca mai vast dedit a~ f crezut. Fiindca, asa cum 11 reprezentati durnneavoastra, II vedearn capabil sa cuprinda, sa lurnineze ~i sa largeasca to ate celelalte traditii,

Aceasta irnplinire nesperata a unuia din visurile mele cele mai indrazncte ma readucea la vechiul meu proiect de a schita 0 istorie a ezoterisrnului crestin.

Cat de rnult se largise orizontul datorita dumneavoastra! Inaillte. ca ~i dupa Hristos, se deschideau drurmui tarl\ hotare. Dar, In acest infinit, proiectati 0 lumina intensa aSllpra a doua enigme percutante, care preocupa pe buna dreptate gandirca moderna l mposibilitatea de a le clarifica prin rnetodele obisnuite de investigate a devenit, pentru multe spirite, piatra de incercare a oricarei conceptii spirituale asupra vietii ;;;i a oricarei credinte religioase. Prima din aceste probleme estc legata de cosmogonie: este cea a originii umanitatii; a doua, care priveste teogonia, este cea a naturii lui Hristos. in fond, destinul nostru etern depinde de aceste doua problerne. Priviti-Ie de aproape: daca Ill! suntern fiii legitimi ai Zeiler, ce motiv am avea sa ne transformarn astfel ~i ce inseamna acest himeric cuvant: nernurire? Si daca Hristos nu este un Durnnezeu In toata puterea cuvantului, cum ar II el Sal vatorul Ll111an itati i? 1 n gftncl i rea el umneavoastra, aceste doua intrebari se rezolva printr-o privire de ansarnblu asupra evolutiei planetarc, luminata, pc elc-o parte, de stiinta moderns, pe de alta, de eele mai vechi traditii religioase, reflexe ale clarviziunii ~i inte.lepciunii primordiale, Crestinismul ell adevarat catolic, deci ell

9

[

n

Evolutia Divino de fa Sfinx ta Hristos

adevarat universal, se lnTati~eaza aici 'in toata profunzimea sa. ingloband origines lucrurilor.

Problema punandu-se sub aceasta forma grava, esentia I u I n LI mai era sa scriu 0 istorie a ezoterismului crestin, ci sa arat cum fenornenul Hristos se leaga de enigma intregii evolutii terestre ~i de tainele sistemului nostru solar. Trebuia refacut drumul Marilor lnitiati, printr-un circuit mai cuprinzator §i urcand mult mai sus. ell acest nOLI punct de vedere, orizontul ~i spatiul se largeau considerabil. ca si cand din inaltimea unul turn te-ai ridica eu avionul pentru a strabate Ull continent ~i a traversa mai multe mario In Marii lnuiaii. incercam sa patrund lumea divina prin constiinta marilor profeti ai umaniratii, asa cum privesti stelele de la inaltirnea unui far. ACLlIl1 procedam invers. Aspirarn la a vedea parnantul din punctul de vedere al astrilor, sau, mai bine zis, la a conternpla evolutia umaria prin actiunea puterilor cosmice, a carer grandioasa ierarhie ~i functionare multipla dumneavoastra m-ati facut s-o inteleg.

Astfel s-a nascut aceasta conceptie a Evohuiei divine, din care ofer astaz: cititorilor mei prima parte: De In Sfinx la Hristos; Tara a sti daca voi scrie vreodata pe cea de-a doua: De fa Hristos 10 Lucifer.

A, fireste ca 1ll~1 indoiarn de aceasta... intr-o astfel de intreprindcre ce de drurnuri aventuroase si ce imense lacune ' Cite ascensiuni vert iginoase si care prapastii' A trebuit sa tree rnai degraba ill zbor peste abisuri inspaimantatoare decat sa pot atinge varfurile ~i sa traversez rnai mull deserturi aride decal valcele inflorite. A-Illi atinge scopul, desi batut de vanturi .5i strivit de furtuna, era singura mea dorinta ... In mijlocul nelinistilor prirnejdioasei calatorii, im i riimanea 0 speranta. 0 exprim odata ell recunostinta infinita pc care v-o pastrez. In frescele miscatoare, III panorarnele sonore pc cart' vorbirea durnneavoastra magics le-a Iacut sa se nasca ill mine, fie sa puteti recunoaste li 11 i i le rnari ale Adevarul LI i, ce straluceste orb itor. sub ochii dumneavoastra '

o putere mai mare decat toare scrupulele, 0 voce rnai imperioasa decal toate ternerile m-au obligat sa scriu aceasta carte. Peate ea va servi drept cuvant de ordine tuturor celor care, sirntind gravitatea clipei prezente, sun! hotar:'i\i sa rnearga spre viitor sub flarnura ezoterismului heleno-crestin.

E.S. (Februarie 1912)

Edouard Schure

CARTEA iNTAI

EVOLUTIA PLANETARA $1 OR1GINEA OMULUl

"Zeii gandese ell totul altfel decal oarnenii.

Gfinduri ie, oamen i lor suntirnagi ni: gandurile Zeilor sunt fiinte vii".

RudolfSteiner

CAP1TOLUL J

Enigma Sfinxului yi iruelepciunea primordlalii

Orice intelepciune are drept scop dezlegarea enigrnei ornului ca ultima expresie a evolutiei planetare. Aceasta enigma 0 inchide in sine pe eea a lurnii. Caci micul univers al ornului - sau mlcrocosmosul - este ogl inda ~i si nteza III i nuscu la a marelu i univers sal! a macrocosmosului. Constituite din aceleasi principii, ele sunt arnandoua expresii diverse dar concordante ale Creatorului invizibil. ce se face vazut prin iucrarile Sale, ale Spiritului suveran pe care-l nurnim Durnnezeu.

Or, nici un simbol IlU exprima mai elocvent enigma intretesuta a Naturii ~i a Ornului ca Sfinxul antic al stravechiului Egipt. Gandirea umaria. popoarele ~i religiile se mascara dupa rnodul in care ii desci freaza sensul.

De aproxirnativ zece mii de ani. adica de la originea primelor civilizatii ale Africii ~i Asiei, anterioare civilizatiilor noastre europene, Sfinxul colosal cle la Giseh, taiat III standI ~i culcat in 11 is ipul roscat al desertului, propane fiecaru i trecator problema de temut. Caci un limbaj supraurnan, mal expresiv decat acela al tuturor limbilor vorbite, iese din forma sa muta ;;i din fruntea sa sfidatoare:

"Pri veste-ma. spune el, eu sunt S·I~ nxul-Natura, Inger, vu I tur, leu ~i taur, am fata regala 3 unui Zeu ~i trupul unui animal inaripat care rage. Tu I1U ai niei crupa mea, nici ghearele mele, nici aripile rnele, dar pieptul tall este la fel cu al meu. Cine esti? De uncle vii? Unde te duci? Ai iesit din noroiul parnantului sau cobori din cliscul scarueietor al acelui scare glorios ce rasare acolo, departe, din larnul muntilor arabici? flu sunt, eu vad. eu stiu dintotdeauna. Caci eu sunt unul din Arhetipurile eteme care rraiesc in lumina necreata ... dar ... imi este interzis sa vorbesc altfel decat prin prezenta mea. Cat despre tine, 0111

Evolutia Divino de /(1 Sfinx fa Hristos

ere mer, calator necunoscut, umbra care treci, cauta ~i ghiceste - daca 1111, d ispera!"

lntrebarii sfasietoare, poruncii irnperioasea fiarei inaripate, mitologiile, religiile, filosofiile - au raspuns sub mii de forme III decursul istoriei. Ele au alinat, Tara a potoli, aceasta sete de adevar care arde 'in inima ornului. CLl toata diversitatea dogmelor ~i ritur ilor, ele sunt toate de acord asupra unui punct esential. Prin cultele, sirnbolurile, sacrificiile, disciplinele, prornisiunile lor, aceste ghiduri spiritua!e n-au incetat de a spune ornului: "Vii dintr-o lurne divina ~i poti sa te intorci la ea dad vrei. Exista In tine ceva eferner ~i ceva etern. Nu te servi de efemer decat pentru a dezvolta eternul".

De la inceputul cresti n isrnu I L1 i, care prornite adevarul celor rna i 11m i li ~ i face sa frea III ate de speranta intreaga uman itate, legenda paradisului pierdut prin greseala prirnului Olll ~i a salvarii aduse urnanitatii degenerate prin sacrificiul unui zeu, a leganat sufletele timp de aproape doua rnii de ani. Dar populara ~i sugestiva poveste nu mai satisface. In forma sa copilareasca, pe ornul adult devenit stapan al fortelor naturii, acest am care vrea sa patrunda Laale misterele prin ratiunea sa ~i care, asernenea lui Torna Necredinciosul. IlU se mai increde dedit III ceea ce <Hinge

$i iata ca omul de astazi s-a asezat In j~l!a Sfinxului antic. a carui intrcbare, mereu repetata, irit[1 ~i rulbura .- fara voia lui - pc cercetaiorul curezaior. Ajuns la capatu] rabdarii, el strig~l: "0, Sfinx etern, idioata ~i zadarnica este vechea ta intrebare. Dumnezeu nu exists. Chiar daca ar f sa existe undeva, intr-o regiune inaccesibila sirnturilor mele, nu vreau sa stiu nirnic de cl $i 1113 pot lipsi de el. Zeii au murit Nu exista Absolut, nici Dumnezeu suprern, nici caUZ3 primord ia la. N u ex ista dedit un torent conti 11 uu de fenornene. care se inlanruie ca valuri!e ~i se rotesc in ccrcul fatal al universului. 0, Sfinx inselator. supliciu al Inte leptilor, sperietoare a rnultimilor, ell IlU 1113 mai tern de line. Putiu imi pasa prin ce intarnplare am iesit dill coastele ta Ie, dar deoarece rn-a III nascut, scap dill ghearele tale, die i eu I11fl nurnesc Vointa, Ratiune, Analiza ~i rotul se inclina 111 fara puterii mele. Deoarece lucrurile stall astfel, ell sunt stapanul tau ~i tu de vii inui il. Sirnulacru zadarnic al trecutului, ultima Iantoma a Zeiler disparuti. pici III nisip ~i lasa-rni pamantul, unde voi revarsa III sHlr~il libertatea $i fericirea".

Astfel vorbesre ornu] nou, supraomul unei stiinte care nu esrc decat stiinta rnateriei. Sfinxul neinteles de ornenirea actuala, Sfinxul care si-a pierdut aureola, diseul S[IU de am dill tirnpul Faraonilor -

'')

isaoua ra ,) enure

simbol al soarelui inaripat - ~i puterea sa de a face sa vorbeasca Zeii prin intermediul sufletului ornenesc, III linistea ternplelor, Sfinxul, care se fararniteaza in desert, tace. $i supraornul triumfator se priveste III ogl inda sti i ntei sale.

Atunci se da inapoi speriat. Pentru di se vede pe el insusi sub chipul unei gorile, al carei corp pares ~i -fata CLi rnaxilarele proeminente, Ii striga ranjind:"lata-I pe srrarnosul tau ... Saluta-l pe noul tau Dumnezeu!" La aceasta priveliste, supraomul se incapataneaza In zadar III orgoliul sau, el se cutremura de oroare, se sirnte urnilit de stiirua sa implacabila. Si, In adancuri!e constiintei sale, aude 0 voce care Ii pare a fi cea a Sfinxului lndepartat, caci este subtile ca 0 unda aeriana ~i armonioasa ca murmurul ce iese din statuia lui Me1ll1101l, odata ell prima raza de scare: "Om smintit. spline ea, III care crezi ca te tragi dill gorila, ai merits 521 te intorci la ea. S[1 ~tii ca pentru tine crirna cea mai mare este aceea de a-l fi ucis pe Dumnezeu!"

Aceasta este starea cle spirit pe care stiinta :lara suflet, stiinta fi'irf:l Dumuezeu a creat-e in ornenire. Dinea decurg cele doua doctrine -agnosticisrnul !?i materialisrnul, care guverneaza In mod suveran mentalitatea conternporana. Agnosricisrnul spLIne: "fgIlOr{[/JilJ1l1/, nu VOI11 cunoasre niciodata fondul lucrurilor. Sa incetarn cleci de a ne ocupa de cl". A doua spline: "Nu exista dedit materia si instinctul. Sa profitarn de ele dl1 se poatc de mult". Rezultatul acesior doua doctrine este acelasi: fatalism In istorie si filosofie, realism In arta, suprirnare a sentirnentului religios ~i a ideii divine. Se crede ca omul, scapand de Dli111 nezeu, se elibereaza, insa el devine LlI1 sclav a l rnateriei. Decapitand universul, se decapiieaza fiinta umaria. Se inte lege de la sine di nu conlund aici stiinta insasi. adrnirabi 18 III opera S;J de observaiie ~i de clasificare. cu vulgarizatorii s[li Fanatic!' teoreticienii agnosticismutui $i ai rnaterialismului. Ei sun: aceia care arunca asupra gandirii un v51 negru, prin care lurnea se vede ca lin c i miti r.

Sunt nurncrosi cei care se revolta, de mull limp, impotriva acestui val. ale carui cute nesfarsite ascund universul viu ~i incorseteaza ganciirea. Dar unde s{J gi']se;;ti spada de lumina care sa-l destra me?

), S~I ignorant (lat.) (n.t.)

Evolusia Divinii lie ta ~PIlX III HriSIOS

r

Unii au recurs la vechile rnetafizici, dar conceptele lor abstracte. nelegate de natura vie, nu ne aduc decat anne tocite. Alti i se resernneaza csifilosofia separarilor absolute, care pune sti inta intr-uu cornpartirnent ~i manila religioasa in alrul, filosofie care duct la 0 radicals neputinta, pentru ca taie ornul In doua. Altii reiau, fara a le intelege, dogillele Bisericii ~i cauta 0 consolare In riturile sale. <1 carer magic evocatoare s-a pierdut odata cu sensul sau sublirn. Aceste rituri mai pot Inca. sa adoarrna nelinistea, dar nu pot dezvalui adevarul.

Uncle este spada de lumina, care strapunge In acelasi limp tenebrele Sufletului ~I iainele Naturii. pentru a-I regflsi pe Durn nezeu? St i inta care ucide este ea stapana IUIll i i? Intelepciunea care d{1 vialfl IlU este dedit un cuvani zadarnic? Multi spun ~i aproapc 10 (i creel a $<1.

$ i totLI$i... ex ista 0 intelepci line pri morel ialu. transcendcnta, ctcrua. In care rezida plenitudinea cunoasterii. Odinioara, ea curgca din abundenta. precurn Gangele, care cade din l.;lpe/..ile Hirnaiayc]. Astiiz], se pare d\ a r[IIl1<1S din ca doar Ull fuiccl de apa alunccand pc () albic de pietris, dar niciodata [J-a secat cornplect. Accasia intclcpc iunc provinc din aile J"'lcllll~qi dedI! ceil de care se 1"010;-;e$l<..' :;;liinl(1 prczentului lntu itia nil esre decat 0 vie licarire ~i prima e i Clap;l. L.:a sc numestc Clarviziune. Contemplarc a Di v inului. Cornun iunc vic Cli Ekrnlii. i\ce<ls[fl intelepciune vine dill lumina inrcrioara care sc aprindc in om intr-un anum i: punct al dczvoliari i sale. I":a traverseaza III mea astra la, laborator al fortelor crcatoarc, p;Hl[1 1:1 lurnca spiritual». originc ;1 lucruri lor. Ncclarc $i impcrlcctc sunl traduccri!e pc care limbajul .;;i aria umanfi ni le dau desprc acea~l:l Inrclcpciunc, dilr J1l1r :;;i striilucitor csrc izvorul e i. C:ki cu !;l.~ne~lf sub influxul direct eli puterilur spiritua!c care :11I creal lurnca Nil numai C{l inteleprii prim itivi <Ill perceput acesie puteri, dar ei all ~i coniempla: interior mari!c mistere ale Crcariunii, adica aspccrclc succcsive pc care le-n imbracat sisicmul solar inainre de formarea pamantului. Ci le-an contcmplai in cliseele vii care plutesc III lumina :lslr,II;'1 pcntru ochiul spiritului pur ~i (Ill dat planciclor acclc;l~i 1l1l111C ca ~i foriclor coxrnicc GIlT IL--,IU mode lat. De accea. planctc k- (Ill dcveni: Zei In rnilologic'J.

" M,lIii ilsirolll)mi <11 sccolclor ,iI XVI-Ie,l ~i ,·11 XVII-lea .. Copcrnic. Gnlile]. Kepler. cure au torrnu!nt k:gil<.: 1l1,:cnJ"1ICii celeste .)1 ne-uu deschis pmtunximilc SP:llllilui, ,HI

14

Edouard Schurr

Mari i ocultisti :;;i marii rnistici ai secolelor al X'v l-Iea si al XVJJlea deti neal! cateva raze din aceasta intelepc i une primord iala. care era o clarviziune sublirna. Henri Kunrath incearca sa 0 condenseze III

I r'" 'I T .,

pentac u sau, pe care I numcste eatrum saptentiae aeternae,

.Jacob Boehm se apropie de en ca vizionar In Aurora sa. Paracelsus 0 siudiaza ip tratatul sau c1espre ASfrOlWIIlW magna. Leibnitz a presimtit-o, nurnind-o perennls quaedam philosophia. Marcie teosaf actua I, Rudolf Steiner, 0 n urneste U rweltweisheit, ell vant intraductihil pe care-I rcda oarecurn aceasta perifraza: lntelepciune de la obdrsia 11Imilur".

Era 0 dinatnicd ierarhica, lin animism universal. dar diferentiat :;;i gradat Deoarecc. pcniru ci, astrii 5i cerul, desi guvemati de legi rnuternarice, eruu vii. Ei Jlu-i priveau doar cu inteligenta rece, ei Cll tot suflctul. De aceca. ci Ii sirnteau pe Zei in asui ~i In COSll10S - Spiritul creator. Ascultaii rnai binc acest pasaj dill Kepler: "[ntreaga creatie constituie 0 m inunara sirnfonie, III ordinea ideilor ~i a spiritului, ca si III eel a fiintclor mntcrialc. Tolul sc line 5i se inlantuic prin raporturi murualc indiso luhilc: Lolli I forrneaza un ansarnblu arrnonios. in Dumnezcu aceeasi armonie. 0 armonic suprema: pentru 6i DumnC7,ClI I1C-,l crc.u dupu chipul sau ~i nc-a dat ideca ~i scnl irnentu l arruon ici Tot cccn ce exis(fl c viu 5i insufletit, pcntru cfl totul C coniinuu .~i legat: nica ieri 0 stca care stl 1)]1 fie un animal, care S~l nu a iha un suflci. Suiletlll stclclor e L'<lUZa miscarilor lor ~i a sirnpntici CL' unesre a~!rii intrc ci: el cxp lica regulariraiea Icnomcnclor naturale". (Kepler, Il a nnonitc:s Mundi (J ()19), trauuccre de Bartholrness III Diciionaru! .li/usn/I(';iI lui Frank (n.a.)

;1\'111 dcsprL' ;I~ll'l " idee c;-II ~L' !l')i1It: dL' ;I'<.:I1I;-"l;-II<1;"·C cu ;ICCL':! il IIIi1gitllr din ('hiild~ciI ~I ;1 prcoj ilor din t;gipl.

IOI'L'l1lilCItI skit cu ciuci colturi (u.t.).

II "e<':L'11 L'C nrnu] rlllh;llldL'~ll' <':,1 illspiril!IC ~i clurviviuru- Illi cstc dCClll lin reflex 81 putcrilur spirituulc cure <1\1 Cl'clll I umca, tcasnrnicarul ;111.': idee de-pre L'C[l5 ~j il l'(ln~ll'lliqlc dllpil planul ~[III. Ccasu I od;J!:1 IYicliL c posibil, dcmont.uul sistcmul. $,i rq,[!se~li idcca care ;'1 domina! consinurca "I. TOl ,lstlCl cstc situulia ornului la\i't de in!<.:lep ... iunca divinn ~i crcuroarc lnuinte GI lumen Jl(J~strfi ,~l se Ii nuscut. aceasta inlclcpciunc cx ixtn: cru planul uuuii. /\ccaslfl lntclepciunc i1 I(}s( mai tarziu cnmunicata ornului. Al'eSIC,'1 SU1l1 .dcilc cxprirnatc de Zei." Rudolf Steiner (NOll' IU,lle III corucrintclc dill apr 11)0')) (n.a.).

1<;

n

o

n

n

n

I::'V{)/urw l.IlI11II1l ae UI ,),Jl1lX {(f n nstos

CAPITOLUL II Principiul Foe $i ierarhia Puterilor

In centrul vechii stiinte oculte, forrnulata pentru prima data de inte lepri i Ind iei, se afla doetrina F oeu I u i-Principiu, tesatura a U niversu lui ~i instrument aJ Zei lor.

Agnis, Foell I. ascuns In orice lucru, Foell I originar ~i invizibil, al carui fum, flacara ;;i lumina nu S1Int dedit manifestarile exterioare, Agnis, Fond creator, este ell adevarat agentul universal ~i substanta I uerurilor. Fi i ndca, pe de-o parte, Focul este forma e lernentara a materiel; pe de alta, e! este vesrnantul ~i, ca sa zicem asa, eorpul Zei lor, med i ul prin care ei actioneaza asupra lumii. Drum arzator, prin care Spiritul coboara 111 materie; cale lurninoasa, prin care materia se intoarce In Spirit.

Aceasta doctrina veche a Focului-Principiu, care umple ~i lumineaza eu poezia sa divinatorie Vee/ele, se regaseste mai tarziu formulata III mod stiintific la eel rnai mare dintre filosofii greei din scoala ioniana, la Heraclit din Efes. Heraclit vedea In Foe principiul Universului vizibil. "Focul este elernentul .generato» si, prin uansformarile sale. se nasc toate lucruri!e, fie ca se rarefiaza, fie ca se condenseaza Condensandu-se, focul devineabur; acest abur, prinzand consisienta, devine apa; apa, printr-o nona condensare, devine p[11118nt". [aUI ceca ce l-leracl it nurnesie miscarea de sus injos. lnvers, parnantul rarefiindu-se, se transforms In apa, din care provine aproape tot restul, ClI ajutorul unei evaporari care se opereaza la suprafata sa. Aceasta este tniscarea de jos In sus. S8 adaugarn ca Focul I1U este nurnai elementul insufleritor, ei ~i prineipiul distructiv. Universul a fost produs prin !()C ~i prin foe trebuie sa se clizolve'".

12 Rczumni ill Iilosoflio:i lui Herne.it clupfl i"r<'lglllclllele pe care le avcrn. A sc vedea Riner - ISIOI"io [ilosoji»! ionu-ne. Esie uuercsunt ~1 s.abili (1 apropiere lntre vcchca idee a lui l-lernclit, dupa CHIT tnalfl hJlTICa vizibil[1 a iqii dill Fuc, ndic{1 din ('Dldura. $i descupcriri!e cclei 111<1i moderne astronomii, datorate spectroscopiei srelelor 131~1 ce se citestc in rernarcahilul articol 31 lui M. ell. Nordmann dcspre Meuuuorfore!« stelelor ,I"i temperatura lor ("Revue des Deux Mendes' din I iunie 1910). « Diferentcle esentialc care e:-.:is1fl intre diversele tipuri de stele, din punctul de vedere (II compnzitici lor chirnicc, 5Ul1t daroraie tempcraturilor diferitc ce dornnesc 8(:010. Cand creste temperatura, atornii elementelor chirnice caracierizate prin lungimi de unda spectrale obisnuiie, se deplaseaza, pentru a lasa loc unor Iorme mai simple. caracterizatc pr:n "lungimi de uncia iniensificate=si pe care Lockyer le numesrc "protoelementc" Acesie protoelernenre. dna temperatura continua S~I creaserl. se clisociaz~1 ~i e!c, spre a forma aile clemente, din ce 111 ce mal usoare ~i 1l13i

16

J..:AHJt-UU U JC;IlUre

Sa men tionarn i med iat en toata cosmogon ia sisternulu i nostru planetar se rezuma 1a aceste doua miscari - de SLiS in jos ~i de jos in sus, la aceste doua fenornene - de condensate ~i de rarefiere Caci ele insotesc coborarea S piritul u i In materie ~i urcarea rnateriei catre Spirit. Sa adaugam ca Heraclit a depus cartea sa ·clespre Foeulprineipiu in Ternplul Dianei din Efes, voind sa sublinieze prin aeeasta ca detinea stiinta sa prin initiere :;;i de la Zei.radica prin inspiratie, ~i nu numai prin reflectie ~i ratiune. In ace! timp, filosofia era mai ales intuiriva ~i sintetica Ea n-a devenit analities dedit cdata cu Eleatii si dialectica odata ell Socrate. Platen ~i Aristotel. Sa ascultarn acurn, asupra acestu i subiect, d iscursul eel LI i rnai savant ~j celui mai clarvazator d intre teosofi i contemporan i. EI pune de acord cu sti inta conternporana doctri na oculta a celor patru clemente :;;i a Foell III ipl'lnelplll.

"Pentru a intelege aceasta arnica ~i sfanta doctrina care ne vine din Orient, spline Rudolf Steiner, trebuie sa privim Focul 'in raporturile sale ell cele patru clemente. Sensu! celor patru clemente IlLi mai este inteles de materiali mu] contemporan. In sens ezoteric, elernentele 11 LI semn ifica 11 iste corpuri simp le ~ i ired uctibi Ie, dupa conceptele chirniei mod erne, ci starile succesive ale materiei. iPumantut sernnifica elernentul solid (In acest sens, gheata este pamant). 2. Apa semnifica starea lichida (in acest sens, mercurul :;;i fierul topit sunt apa). Focul sau Cdldura este 0 stare mai subtila si mai fini'i dedit aerul. Ar putea fi nurnit materie iradianta (expresia apartine lui Crookes). Foell] se deosebeste de celeialte trei clemente. mai lntai. pentru ca el le patrunde si patrunde orice lucru, III vrerne ce ele sunt separate unele de celelalte. Alta diferenta. Se poate atinge soljdul, liehiclul ~i gazosul. .. Le sirnti dill afara printr-un anurnit grad de rezistenta. Pori atinge la fel Ull corp arzator, dar caldura se sirnte $i

simple. ~i a ajunge In final If! rransmutarca tuturor celorlalte corpuri III hidrogcn ~i hel ium, Stc.ele eli n constelatia Orion ar II deci ceie mai calcic de pe ccr: simpl itatea rnai marc sau rnai mica a spectre lor stelare, precum ~i importanta pc care 0 all lungirnile lor de unda iruensificnte ar Ii caracteristici ale temperaturilor stclelor. DOll[11ll31'1 idei filosofice se ciegnjil din aceste cercerari, eea a unei evoluiii chin/ice ~/ tcrmic« a steielor ~i cea a transmutarii eletnentelor chimice prin actiunea caldurii .. Astfel se atla demonstrata pentn: prima oara pe parnant posibilitaiea acestei trunsrnurari a elerncntelor. ataJ de invocaia cle alchirnistii medievali ~i atat de ironizata de chirnistii secolului 81 XIX-lea ... Sielele ne ofera un exernplu complet al transmutarii in sensul cautat de alchimisri, cleuarece metalele cele mai grele IlU apar aici decat dupa elernentele usoare ~i nurnai cand ele s-au racit in suficienta rnasura ». Charles Nordmann (n.a.).

17

dinauntru. Inte!epcillllea antica releva aeest lucru. Focul este In acelasi tirnp un element exterior ~i interior pentru 0111 ~i pentru tot. 1 ntelepti i spuneau: Cu [ocul, materia devine suflet. Existo sufle! in foe, exista foc in suflet .

"FoCLt! este deei poarta prin care se patrunde din exterior In interiorul lucrurilor. Cand privesti un obiect care arde, vezi doua lucruri cdata cu focul: fUJ11ul si lumina. Lumina s-a nascut din foe, dar se vede ea? Asa se crede, dar nu este adevarat. Se vad obiecte solide, lichide sau gazoase reliefate de lumina. Nu se vede lumina insasi. Lumina fizica este deci, in realitate, invizibila. Mergand de la foe la lumina, intrarn 'in invizibil, in eteric, III spiritual. lnvers se petrec I ucruri le cu furnul. Cand ceva arde, noi asistarn la trecerea de la material la spiritual, care produce lumina. Dar aceasta trecere se plateste prin fumul opae. Cu furnul. focul inchide un element spiritual In rnaterie. I'iimic nu se na!;>te izolat. Ol~ce progres se platqte printrLIn reeul invers ~j proportional. Aeolo unde se creeaza lumina, se ere-eaza ~i tenebre .. Aerul S-3 nasellt din : ocu schirnbat 'in fum, apa din aerul condensat 'in lichid ~i pamantul din lichidul solidificat. Din acest punet de vedere, universul intreg este formal din foe condensat ,~i din spirit captiv in materieI3".

Cand patrunzi astfel CLI privirea III laboratorul lumii si vezi circuland In venele sale agentul vietii universale, focul subtil ~i atotputernic, intelegi mai bine forta ~i maretia cultului primitivilor Aryas. Ei glorificau Foeul, caci vedeau ill el tronul, substanta ~t vesrnantul Zeilor.

***

Dar, inainte de a face un rezurnat al evolutiei planetare, trebuie sa avern 0 idee despre ierarhia purerilor angajate in drama COSll1iC8. Vechii intelepti i-au asezat pe Zei pe tronul Focului ~i 31 Luminii. deoarece acesre forte sunt elernenrele lor. Sa incercarn aC1Il11 sft le

n enumerarn de jos in sus, in ordinea ascendenta a irueligentei urnane.

Le \10m vedea apoi actionand de sus in jos, In ordinea· descendenta a creal iei. Vechiul Testament rezurna ierarh ia Puteri lor, care sunt

D Note IU<1te In confetintele doctorului Rudolf Steiner, aprilic 1909. srI arnintinaici cfl ultimele tcorii ale stiintei contcmporane asupra constituirii maieriei ccusidcra

:-1 atomi: eel fiind compusi din etectroni, adica din atorm elecuici grllpa~i I111r-1I1l anurnit mod. Universul intreg n-ar Ii. dupa aceasta ipoteza, decat un lenomen de electricitate. luta-ne Ioarte aproape de Agnis, fOCLlI aSCUIlS al imnurilor vedice. $i astfel, extrema analiza Il1lfllnqtc extrema sinteza, inr ~ti inta moderna - intelepciunea anliefl (Il.D.).

18

Edouard Schure

facultatile lui Durnnezeu 111 actiune, in visul lui Jacob, care vede ingerii coborand si urcand treptele Universului. Acest vis reprezinta sirnbolic ierarhia lumii invizibile, organism animator ~i suport al lumii viz.ibile. Interpretat ezoteric, el reveleaza 0 $li.inta inca mai profunda decat cea care em ana din microscoapele $i telescoapele noastre.

/

Urcati treptele materiel si veti gasi Spiritul. Urcati treptele

constiintei urnane $i-L veri gasi pe Durnnezeu. Asa cum deasupra eelor patru elemente se afla elemente mai subtile, tot astfel, deasupra celor palm regnuri ale naturii vizibile, regnul mineral, vegetal, animal $i uman, se gasesc alte regnuri, corespunzand diferitelor start ale materiel irnponderabile. Sunt sferele Zeilor Asuras $i Devas ai Indiei, identici ell Elohimii lui Moise, din care au luat nastere formele antropornorfice ale Zeiler greci. Traditia ezoterica crestina, care merge pa.na la Dionisie Areopagitul'", Ie imparte 'in noua categorii, grupate III trei de cate trei. careformeaza un tot organic.

Deasupra ornului - toti profetii au spus-o ~i toate popoarele au crezut - sunt ingerii, Feruerii persanilor, Geniile latinilor, care all fost uneori idenrificati cu ELiI superior $i etern al ornului. lngerul difera iorusi de acest Ell superior, pe care e destinat sa-l trezeasca. f2i.u_ j1l1l1ct de veclere ezoteric, Illoerii se mai nLll11esC ~i .fiji vie?ii. Un Inger paziror este legal de personal itatea fiecarui om. Ro LI S~lll este ace!a

de a-I urma ~j a-l..s;aIEwzi din 1l1carnarfil 111 ~ Elell1entul Ingerului este aerlii. Deasu )r3 i'ngerilor slInt Arhanghelii, Zeii Asuras

ai hindusilor, care domina sufletul natiunilor, Elerrientul [or este Iocul. Traditia oculta 'ii considera drept factorii cei mai activi in viata generals a omenirii. ale carei linii mari Ie traseaza ~i ale carei mi~cari multiple Ie supravegheaza. Deasu)I"' Arhanghelilor clOl11l1eSC ~ (numit: 6.pxm de catre Dionisie Areopagitul) sau spinte a e personaiitatii $i initiative], al carol' rol arputea fi definit prin acest cllvfll1t:~ Caci - i s nl aceia care aLi d(lt primul irnpuls

~ in perioada saturniana si In perioada solara. Tot e: sunt aceia care prezideaza mari!e rniscari si revolutiile umane, ca $1 intrarea III scena a marilor personalitati, ce schirnba fata isioriei.

1·1 Yom discuia In volumul II al acestci lucrari autenticitatea persoanei lui Dionisie Areopug.tul ~i a curtilor carc-i sunt atribui:e. Aici are mai purina irnportanta.deoarecc in ace t capitol e vorba de idei, ~i I1U de nersoane (11.<1.)_ Edouard Schurr: n-a mai scris al doi lea velum al acestei lucrarit I1.L)

10

r:

n

Evolutia Divillfl de fa ~JiJ1x III Hrtstos

Acesta este primul grup al Puterilor spirituale, care se ridica deasupra ornu lui si care ar putea fi numit prin excelenta grupul lucriuorilor 111 laboratorul planetar, deoarece actiunea lor este cea mal infl 3caraUi, eea ma i cornplexa, ea patrunzand III profunzim i Ie materiei, ca ~i 111 tainele individualitatii urnane.

I<. t.._peasLlpra se afla a doua triada a Puterilor: sunt Zeii Devas

propriu-zisi ai hindusilor. Dionisie Areopagitul i-a numit: Virtutile. Dominatiile ~i Slop6nirile. Trebuie sa vedern 111 ele pe stapanitorii 5i ordonatori i intregului sistern planetar. Inrerrnediari intre puteri Ie inferioare.;;i cele superioare, aceste spinte suverane sunt mal aproape de divinitate decat de om. Ar putea f nurnite iniailibile. deoarece ele nu Jot, ca Arhanahclii, cobori in abisul materiel. dar niei

I,,;:... ~~-

IlU pot iL-'" -'-, -ca--e~i,-I-)e-O-m~,-c-::a~n-':ial=au dat suflul ~i viata _ _) \l:'i

Acestea sunt Puterile care au creat In vid sferele planetare, unde s-au concentrat forte Ie infinitului, Ele tin balanta intregului sistern ~i constituie principiul S3U. Ele sunt Elohimii lui Moise ~i creator: i Pamantulu i.

~ "t1ca mal su;(recat orice concept ~i orice imaginatie 1II11an~l, se ridica a treia triada a Puierilor In ordine ascendenta.

\ TrOl1urile __1u 11 I Puterile supreme ale daruirii de sine ~i sacrificiuliii. Vom vedca irnediat rolul lor capital la origine8 sisternului nostru planetaj. Sem/i'I'!!;ii (al carer nume chaldeean inseamna lubire) :;;i Heruvimii (a carer denumire are sensul de fnlele ci~ F . 3 1I1fll1lt3) sunt at at de aproape de Dumnezeu, incat Ii reilec("[l irnediat lumina. )lIlerile inferia' I-ar . lIlea Sli Jorla ~ )Icndoarea orbitoare ~i str~tlucirea fulgeraloare. Serafirnii ~i Heruvirnii le-o transmit cenzura -0 ~i condensanc -0 In forme lum i noase. Ei 11l~~ i Jll1bradi aceste forme, patrunzandu-se de 1 LI b i 1"1:' ~i cle ill!clepciulle. Ei se cufunda in sanul Trinitatii divine $i ies din ca scanieietori, deoarece gandurile lui Durnnezeu se incorporeaza In esenta lor spirituals. Ei ilL! Iqcreaza, ei strftluccsc; ei nu cree: za, e lrel.~c. ca raze vii <11£ lui DUlllnezeu impe~

In rczumat , TRIADA INFERJOARA (Ingeri. Arhangheli ~i Arhei) este cca a Puterilor combative, carora Ie revine rnunca cea mai dura, ccle ce au Pamantu] drept camp de bataie $i omul drept obiect. TRIADA MIJLOCIE (Virtuti, Dominatii ~i Stapaniri) este cea a Puterilor ordonatoare .yi echilibrante, care actioneaza 111 ansarnblul sisternului planetar. TRIADA SUPER.10ARJ (Tronuri, Heruvirni $i Serafirni) este cea a Puterilor iradiante si inspiratoare care

.' ,

acrioneaza 111 ansarnblul Cosrnosului. Ele fac parte din sfera divina

20

tsaouara scnure

propriu-zisa, deoarece sunt pnn esenra deasupra Spatiului !?i Timpului, ca ~i Durnnezeu insusi, dar ele II manifesta pe Durnnezeu 111 Tirnp ;;i Spatiu.

Sa adaugarn ca, III aceasta vasta ierarhie, fiecare ordin al Puteri lor primeste influxul Puteri lor superioare si actioneaza asupra tuturor celor de sub el, dar IlU si asupra celor maisus ca el.

Sa rnai notarn ~i di sferele de activitate ale Puterilor se intrepatrund fara a se confunda, iar conditiile Spatiului ~j Timpului vari aza 111 fieeare Triads a ierarh iei. Sfera I ngeri lor, a A rhanghel i lor

;;i Arheilor, cea care vine imecliat deasupra ornului ~.U!!__ ~~r~.9,1~~ cU!lInda III timpul somnulu,0ste A/era astrala numita si sfera penetrabilitdtii. Acolo dornneste a patra dll11ensiune, adica fiintele se 'intl:epMruncim ea, fara a se confunda. Distants este suprirnata sau rnodificatii. Lucrurile se unesc imerliat prin sirnpatie sau aruipatie. Sfel):L~erilor celei de-a doua Triade este sfera spiritualu, care ar ..--

putea 11 numita !?i sfera expansiunii si concentrarii . Acolo domina a

cineca ~i a .'.;asca dilllensiune, cleci creatia In vid prin afluxul fortclor iiifinitului. Odata cu cea de-a treia Triacia, intralll in s[era divincl eea mai ll1al1a, aceea a lnfinitu lIi SI a :ternului, care se a a deasupra Spa\iuIL'I$1'~anda.

Acest ta blou reprezi nta scara Puteri lor, care all drept 1r011 FOClJiprincipiu, drept centru Trinitatea divina ~i drepi coroana Triada serafica. [~L1lT1ina, Via\a !?i Aclevarul sun! proiec1ate cle sus, eel

nOLI.

In acest lan], Zeu - Zei, Elernentele ~i Omul formeaza un Intreg solidar ~i indivizibil, care se genereaza, se organizeaza, evolueaza In mod constant, para lei, integra I. s_ei i superior: dau na~tere Zei lor inferiori, care nasc Ek.D1ellt~. (I cJ'I:OD~e nu e5te cleeft ')arcn\a' ~i-~~~Mor centru ~i pivot. III [?_crlllene==IDCa cie-a ong' e, evine jn

,/1.1 mod progrcsiv,_~ -= E Le 1« E_ rv-r 6'-{_£( iR (lit') ,,_.,' i->: de SlIS In jos, acest tablou arata raza prin care Zeii vael lurnea ~i Omul; esre partea Lurninii. Vazut de jos 'in sus, el infariscazi; prisrna prin care OJlll~Lprive~te IUJllea si Zeii: este partea U~.

sri veder» acum PI~le'rJe in actiune, 'in Creatie. ~~ __ ._~

21

Evolutia Divinii de III Sflnx La Hristos

Tablou sintetic allerathiei Puterilor

FITTERI COS!\,nCE Serafimi -Jubire Heruvimi . Armonie Tronuri - Vointa

,

A VI·A DilvIENSTIJNE (Sfera Int1uxului din Infinit)

. SF1NTULDIlli .

·(Fonna)

n

I

*

TAL;<u.

(C oristiinpi) (Uiatil

UTERI PLArJETARE PUTER'r'TERESTRE

tapaniri - jt1~elepciuneO *.:::..Xhei - P ers 0 nal i Gte

Domi natii - I'iIi ;,care • t- ...... ==-~ .(l.r!ucnEheh - Foc

\l irtuti _ F orrn a in geri - 1lia tJ

~ ~

J:'L rv - J'.L D n"fEl<rSI U}JE

. \r - i>L DI I',/IEl-I~~ IU )··IE· (Sfera Expansiunii)

\

LUCIFER

(Indi 'lid uali tat e"'1

'. ~. .

Ol\,1UL

eLi b erta te )

FIUL

(Sfera J? en etrabili tatli)

I

n

PRlJ\,lELE 3 D IMENSIU NI (Sfera Sol i dului) FOCUL - PRINCIPIU

22

c.uouura .scnure

CAP ITO L U L III

Periotula saturnianii. Sacrificiul Tronurilor.

Trezirea Arheilor

In intregu l univers se manifesta legea eternej mi can zea

~ ea, legea'iii'd3l1io'ifozei sau reincarnarii. Ac~ avatarelor sau a reuasteri i IUIll i lor SLl b formeinrud ite, .~ mereu noi, dupa lungi perioade de sornn cosmic, ~telelor ca ~i p laneielor, Zei lor ca i oamen i lor. Ea este 7nsasi cond itia man ifestarii

- ---- --

Yerbului ivin, a stralucirii Sufletului universal prm a~tri $i prin

V suflete.

~' Parnantul nostru a avut trei Incarnari inainte de a deven i Palll[liltLiT actual. Mai Il1ta i, el a fest arnestecat, ca 0 parte ned isti ncta,

In nebu loasa prim itiva a sistern ulu i nostru, nebuloasa num iUi Saturn

in cosmogonia oculta $i pe care 0 YOIll numi primul SOlum, pentru a

o deosebi de Saturnul actual care supravietuieste ca un rest al sau. - Apoi, el a facut parte din Soarele printitiv, care se intindea pi"lI1a 13 aetna lui Jupiter. Dupa aceea, Pamantul, formand un singur astru CLl Luna, s-a despartit de Soarele primitiv. Aces! astru se numeste Luna

III cosmogonia oculta. Noi II vorn nurn i Luna prirnitiva sau Pamantul-Luna, pentru a-I distinge de Luna actuala. - In sfarsii, PalllantuL expulzand Luna din sanul sau, a devenit Parnantul actual. ~

Cierillenele fiin(ei umane exista deja In Saarele ximitiv. sub forma UIllII em non ~rlc.::, Il-a meeput sa eXlste ca 'JJin~a vie, avan n corp as rat, sub forma nor e c, eca pe una prtrrrirrva SdLl pe Pallianllll-LLllla. Numal-pepKiilantul actual fiinta atl1e~~liin('a eului sau, dezvoltandu-si organe fizice ~ i spiritua Ie. Yom ind ica aceste etape, In capitol ul urrnator, vorbi nd despre A flail! ida ~ i despre A tlanti.

In limpul acestor avatare succesive ale sisternului planeiar, Zeii sal! Elohirnii ierarhiilor superioare au dezvoltat Zcii ierarhiei inferioare: Arhei, Arhangheli si Ingeri, care, CLi ajutorul lor. au fast generatorii Parnantului ~i ai Omului.

Perioadele planetare, despre care vorn vorbi, se intind de-a lungul a milioane ~i rnilioane de ani. Din timpul risilor, clarviziunea rnarilor adepti a descifrat aceste epoci ale lumii, ale carer reflexe vibreaza Inca in lumina astrala, Ei le-au vaZUI desfasurandu-se In panorarne imense In fata simtului lor interior. Din epoca In epoca, ei all transmis viziunile lor ornenirii, sub forme mitologice, adaptate d iverselor ei trepte de culrura. La h indusi, aceste cl isee astra Ie se

Evolutia Divino de III Stm» III HrtSlOS

mesc imagini a Jkasei au ale luminii astrale), In traditia iudeo-

crestina "i'TllTMoise ~i a profetilor, a lui ISLls Hristos 9i a Sfanrului loan, aceste file rupte din Sufletul lurnii sunt nLlmit~

~ ~ nu este un lucru rernarcabil faptul ca loana d'Arc a noastra. vizionara din Domrerny, taranca ignoranta dar inspirata, s-a serv it ch iar de aceasta expresie, cand raspundea I a sicanele sco lastice ale doctorilor din Poitiers, prin aceste cuvinte superbe: "Exista rnai

. multe In Carlen lui Dumnezeu dedit in ale voastre!" Mai e nevoie sa spunern cat de irnperfecte raman totdeauna traducerile acestor clarvazatori, cand incearca sa exprime in lirnbaj terestru irnagini!e supraornenesti pe care le aduce ill fata Jor lumina astrala, nu in forme irnobile ~i moarte, ci ca multirni vii 9i ca fluvii revarsate, Este Yorba apoi sa dai un sens ~l 0 legatura, sa ordonezi ~i sa clasezi aceste v izi un i coplesitoa reo

***

Nebuloasa saturn iana, prima forma a s isternul ui nostru planetar, llll era decat 0 masa de caldura, Hira lumina. Caldura este prima forma a focului. De aceea Heraclit spunea ca lumea s-a nascut din foe. Ea avea forma unei sfere. a carei raza corespundea distantei de la Scare 1<1 acrualul Saturn. Dar nici lin astru nu lumina In profunzimea sa intunecata. nici 0 lumina nu iesea din ea. Torusi, in interiorul nebuloasei treceau infiorar: de frig ~i efluvii de caldura, ca urrnare 8 muncii Puterilor ce se agitau III sauul ei. La suprafata sa. se ridicau uneori in forme ovoide trornbe de caldura, provenind dill atractia Elohirnilor coborand spre ea din spatiul incomensurabil.

Geneza expri Illi'i aceasta pri III a faza planetara Ina I do ilea verse: 81 S[lU: "$i Parnfintul era netocrnit $i gal. Intulleric era deasupra adancului :;;i Duhul lui Durnnezeu':' se puna pc deasupra apelor".

Asadar, Elohimii, care, la originea lumii noasrre, reprezentau Sp i rit III III i Durnnezeu. aparti ne811 celei mai ina Ite ierarh i i a Puteri lor. ball cei pe care traditia crestina Ii nurneste Tronuri. Ea afirrna ca ei si-an cia! corpurile ca .ierlfi:1 pentru renasterea Arheilor. Acest corp IlU era dedit caldura vitals. efluviu de iubire. Cat despre Arhei sal! Spirite ale incepurului, crau fiinte provenite c1intr-o evolutie cosrnica precedcnta. rarnase pasive penLru o lungii perioada, ca ~i pierdute in

10 Sii remarcam Inptul 61 termenul Elohim, prin care Moise desemncaza pc Durnnezeu 11"1 Geneza. inscurnna Zeul Zeiler. Dumnczeu e conceput in acclasi urnp la Singular ~i In plural. In singular CD principiu divin universal, ln plural ca pulerc in actiune ill Elohimi (11.i1.).

24

divinitate. Natura lor Ie facea capabile sa devina, intr-o noua perioada cosrnica Zei creatori prin excelenta, cu conditia de a-si relua personalitatea. Tronurile au fost acelea care le-au dat aceasta personalitate, sacrificandu-si corpurile, revarsand In ei toata forta lor. De aici acele trornbe de caldura care ieseau din primul Saturn ~i care pareau sa absoarba viata divina a Tronurilor, dupa cum se vede, in trornbele marii, apa ridicandu-se III vartejuri spre nori ~i cerul aspirand oceanul.

Asernenea unei fiinte vii, enorma nebuloasa saturniana avea aspirul ~i respirul sau, Aspirul producea frig, iar respirul caldura. In timpul aspirului, Arhei i se intorceau 111 sanul sau; in ti rnpul respirulu i, ei se apropiau de Tronuri $i Ie absorbeau esenta. Asrfel, din ce In ce mai mult, deveneau constienti de ei In~i~i ~i treptat se detasau de masa saturniana. Dar, purificandu-se, debarasandu-se de elernentele inferioare, ei lasau III urrna lor un fum gazos. In acelasi [imp. Elohirnii eeJei de-a doua ierarhii, care lucrau nebuloasa din interior. 0 pusesera In stare de roratie. De aeolo provine, pe circumferinta sa, formarea unui inel cle fum gazes, care, rupandu-se mai tarziu, trebuia sa forrneze prima planeta, actualul Saturn, ell inelul ~i eei opt sateliti ili sai.

Totusi, Arheii, Zeii Personalitatii. marii Ineep[liori, aspirau la crearea unei lurn i... Ei 0 sch itau 111 vis, purtau in ei pri mele sa Ie contururi. Dar IlU puteau crea aceasta lurne 'in sumbrul Saturn, sfera de paela ~i de fum. Le trebuia pentru aceasta ... Luminal ... lumina fizica ... agcntul creator. In rnijlocul tenebrelor care Ii inconjurau, crestea 111 ei presentirnentul acestei lumini creatoare l Presentiment .. sau rearnintire? Rearniruire poate a unei lumi anterioare ... it unei aile perioade cosmice. arnintire de glorie ~i splencloare indcpartata in noaptea saturniana. Presentiment cle asernenea ... fiindca deja, in sulletul Arheilor Iremata, precum zorii prevestind aurore viitoare ... rnaretia Arhanghelu!ui. frurnuserea Ingerului ~i melancolia Omuluil ... Dar, pentru a reuliza acest vis, trebuia un Soare In inirna lui Saturn, trebuia 0 rcvolutie III nebuloasa, sub sufiul ~i indernnul Puierilor supreme .

.. . Sumbra noapte de pe Saturn se apropia de sfarsit. Tronurile adorrnira pe Arhci intr-un sornn grell, Apoi, se cufundara ca un uragan III haosul nopiii sarurniene deja plin de furnuri inabusitoare. pentru a-i condense masa ~i a 0 transforrna, eu aj utorul celorlalte Puteri ~i al Focului-principiu, intr-un astru de lumina. Care seco!e. cate III i i de an i a durat acest ciclon cos III i c 'ill nebuloasa, unde se

25

n

n

c

n

r>

Evolutia VIVIIUl ae III .)_TIIlX 1£1 nU;JW;}

ciocneau frigul si caldura, uncle fulgere tot rnai rnari $i de toate culorile tasneau din noaptea inspaimantata? Nu exista atunci nici scare, nici parnant pentru a masura anii, nici clepsidra nici orologiu pentru a numara orele ... Dar cand Arheii se trezira din profunda lor letargie, pluteau pe 0 sfera de foc, sub 0 coroana de lumina eterata, deasupra unui nucleu de fum intunecat,

Primul Scare se nascuse! Intregul astru, cu centrul sau obscur ~i fotosfera sa, ocupa spatiul de la Soarele actual si pana la planeta Jupiter. Arheii, tinerii sai stapani, noii Zei, care alunecau pe un ocean de flacari, salutara lumina inconjuratoare. Atunci, prin valurile fluide a Ie acestor unde I uminoase, percepura pentru pri III a data Tronuri le, asernanatoare unor cercuri inaripate, care se 'inalpu catre lIll astru indepartat. EI se micsora pierzandu-se In Infinit, unde TronuriJe d isparura odata CLI el.

A tunci, Arhei i strigara: "Noaptea saturn iana s-a sfar~ it. lata-ne invesmantati In foe si regi ai luminii. Acurn putern crea dupa dorinta noastra Fi indca dorinta noastra este gand irea III i Durnnezeu!'

Or, iata ca privind fotosfera eterata care ii acoperea, Arheii zarira dincolo de punctul in care se aflau, in spariu, un lucru sinistru: un mare cere furnegator, re~edillta alburie a unor intunecate spirite elernentare de ordin inferior, inconjura, la distants, globul soarelui ce se nastea, ell Ull inel fatal. S-ar f zis ca este lantul negru al astrului luminos. Din acest inel, vag schitat, trebuia sa se nasca mai rarziu, prin rupture sa, actualul Saturn. Prim deseu al creatiunii, Saturn era prerul de rascurnparare £II Soarelui. Cu el, deja apasa asupra acesrui tanar univers inevitabila fatalitate. pe care Elohimii trebuie s-o invingji, dar pe care 11-0 pot Inlatura. Astfel, se verifies, din prima etapa. legea tragica, ce face sa IlU fie posibila creatia fara deseuri, nici lumina lcara umbra, progresul 1flrii regres, binele fara rau.

Astfel este trecerea de la perioada saturniana la perioada solar-a, care se gaseste rezurnata III 211 patrulea verset al Genezei lui Moise, in acesti iermeni: "Atunci Elohirn (Zeul Zeiler) separa lumina de inruneric ".

26

Edouard Seizure

CAP ITO L U L IV Perioada solarii.

Incubtuia Arhunghelilor de ciitre Heruvimi.

Semnificatia ocultii a zodiacului

Sfera prirnu lui Soare se intindea pana 1a actualul Jupiter. Mai mult ca oricare din planetele care trebu iau 'Sa' iasa din sanul sau, acest astru era viu. EI era alcatuit dintr-un nucleu intunecat de fum !;>i dintro vasta fotosfera, constituita nu din metale fuzionate, ca cea a Soarelu i actua I, ci dintr-o mat erie rna i subti la, d intr-un foe eterat, [impede si transparent. Un spectator plasat In Sirius, care ar f observat Soarele de atunci, ar fi vazut din timp in tirnp aceasta stea stralucind ~i palind, aprinzandu-se ;;i stingandu-se din nou. Astronorn i i nostri au observat stele asemanatoare pe f rmarnent. Soarele primitiv avea aspirul ~ i resp irul sau regulate. Asp irul sau, care pares facea sa in1re din nou In el toata viata sa, II facea intunecat ~i aproape tot atat de SLllll bru ca ;; i Saturn; dar resp iru I era 0 min unata iradiere, care proiecta 'in lnfinit roata sa de lumina.

Or, aceste tenebre si aceasta lumina proveneau de la viata Zei lor, a Elohi mi lor care dornneau pe aces! astru.

Arheii sau Spiritele inceputului concepusera deja Arhanghelii pe nebu loasa saturn ia na, Acestia IlU erau atunei decat F orrne-Gand uri, obiectivate de ei ~i invesmantate intr-un corp eteric, organ al forrnei ~i al vietii. Pe Soare, parinrii Arhanghelilor daclura In plus creaturilor lor divine un corp astral. organ al sensibilitatii iradiante. Caci Arheii sun! eei rnai puternici rnagicieni printre Elohirni. Ei pot, prin forta vointei 101', sa dea viara ~i personalitate Forrnelor-Ganduri pe care le (lL1. Revazand acest spectacol, retraindu-l in el insusi, Moise serie: "Si a zis Dumnezeu: Sa fie Lumina! $i a fost Lumina". Sub suflul Arheilor, Arhanghelii se ridicara ~i cleven ira viata, lumina ~i sufletul pri rnul ui Snare .. "Acosta este conceptul unei stele fixe. Tot ceea ce traieste din sine trimite in Univers viata Arheilor? Ce fac ei? Un soare creal de ei. Arhanghelii sun! mesagerii lor. Ei spun Univcrsului: "Noi <IIlUn\31ll actiunile Spiritelor luceputului!'?"

Arhanghelii au Iost oarnenii prirnului Scare, dorninaiorii acestui astru. Dar, ridicandu-se III spatiul de deasupra Foeului natal, ei cautau ceva III zborul lor. Esenta lor fiind facuta din lumina si extaz, ei

16 Conferintele lui Rudolf Steiner. aprilie 1909 (11.3.).

77

Evolutia Divinti de /(1 Sfinx III Hristos

cautau izvorul divin al IUl11ii din care ei in~i~i provenisera. III imensul Univers, ei IlU v3zura la inceput dedit constelatiile, mesageri ai altar A rhanghel i, frati indepartati. Constelati i Ie!. .. scri itura arzatoare a firmamentului, unde Spiritul universal l~i traseaza . gandul 111

n h ierogl ife stra lucitoare eu III iriade de sori I j nsa, pe rnasu ra ee se dezvolta vederea lor spirituala, ei percepura, ill linia zodiacului, stabilita intr-un cere prodigios, 0 armata de Spirite sublime eLI forme diverse ~i majestuoase, Erau Heruvimii, loeuitori ai spatiului spiritual, Elohimii Armoniei ~i ai Fortei, care patrund eel mai rnult tainele lui Durnnezeu, impreuna CLl Serafimii, Spiritele divine ale lubirii. Venita din toate partile In douasprezece grupuri, din profunzimile cerului, si apropiindu-se treptat, armata Heruvimilor se concentra In eerc In .i urul I L11ll i i Solare, pentru incubatia ~i fecundatia Arhanghel i lor.

Acest fapt, cunoscut de rnagii Chaldeei, se afla la originea denumirii eeIor douasprezece semne ale zodiacului, denumire pastrata In astronorn ia moderns. Fiecare constelatie a deven it ident ica ell 0 categoric de Heruvimi, pe care traditia oculta Ii reprezenta prin animalele sacre . Chaldeenii, egiprenii ~i evreii sculptau prin analogie pe Heruvirni sub sirnbolul Taurului. Leului, Vulturului ~i Ingerului (sau Omului). Sunt cele patru animale sacre ale arcei lui Moise. ale eelor patru Evanghel i~ti $i ale A pocal ipsei Sfantulu i roan. Sfinx ul egiptean Ie rezurna intr-o singura forma, sirnbol minunat adaprat al Naturii vizibile ~i invizibile, al intregii evolutii terestre ~i divine. Or. aceste patru forme esentiale ale lumii celor vii se regasesc III cele patru puncre cardinale ale zodiacului, cu 0 excepiie. Vulturul a fost inlocuit cu Scorpionul. Vulturul aduce moartea prin ghearele si ciocul sau, dar, prin aripile sale, el reprezinta zborul catre Soare. entuziasmul !?i invierea. j 11 sirnbol istica sacra, care nu este decat ta lrnacirea sufletulu i lucruri lor, V ulturu I sernnifi ca III acelasi ti III P moarrea ~i invierea. Scorpionul, care I-a inlocu it III zod iac, intre Balanta ~i Sagetaror, nu insearnna dedit moartea. Aceasta substituire esre poate $i ea Ull simbol. Prin coborarea sa III materie, ornenirea IlU a pastrat dccat sensul mortii, ~i 1-(1 uirat pe eel al lnvierii.

N ici 0 forma terestra IlU ar putea reda frurnuserea $i splencloarea Heruvirnilor, asezati intr-un mare cere, sub sernnele Zodiacului, III jurul lumii solare, pentru a-i inspira ~i fecunda pe Arhangheli. De asemenea, niei Lin limbaj urnan IlU ar putea exprima ernotiile si extazele Arhanghelilor prirnind influxul lor ~i irnpregnandu-se, prin ei, de. gandurile divine. Dar, am spus-o deja, aceasta prima lume

Edouard Seizure

solara avea eclipse period ice. Ea avea zilele ~i noptile sale, zile stralucitoare ~i nopti inrunecate. De la 0 perioada la alta, Arhanghelii se retrageau ell razele solare In nucleul obscur al astrului ~i se cufundau intr-un user 5011111. Zborul patimas ill spatiile Cosmosului, sub privirea Heruvirnilor, era insotit de 0 prodigioasa ernisie de lumina ~i de 0 arrnonie grandioasa, muzica a ·sferelor. Acurn era descresterea sunetului, palirea luminii pana/la penumbra ~i marea liniste 111 abisul interior al astrului. J Aeolo sus, 111 extazele lor, Arhanghelii concepusera IUll1ea allgelica. Aiel, In tenebreie amenintatoare, ei se ga.ndeau din nOll ]a Heruvillli, dar fizuri le acestora se eontraetau - In amintirea lor - sub forllla de angoasa, de dorm!a ~i de· rnanie. Aceste Forme-Ganduri, nascLlte din sornnul tulbure 31 Arhanghelilor, devenira prototiplIrile lumii anima Ie, care trebuia sa se dezvolte mai tarziu pe PamanL Animalele nL! sunt decat copii deformate ~i, Intr-lln fel, caricaturi ale fiintelor divine,

S-ar putea cleci afirilla ea, daca];1gerii (~i rin ei oamenii sunt nascuti din extazul Anang1el or In lumina, dinnotrivi'i, animalele sunt nascute d in co~rnarll [or In lntuneric. Lu mea an i mala este astfel contrapartea si rascumpararea lumii angelice. Si aiei se aplica legea progresulu i lurn i lor ~i fj i ntelor pri n inlaturarea elernen te lor lor inferioare. Yom vedea aceasta lege verificandu-se pe toata scara creatiunii, palla In cele mai rnici detalii ale vretu umane. Inlaturarea acestor parti nu este numa: indispensabila pentru purificarea elernentelor superioare, dar ~I necesara, ca 0 contrapondere ~i ca ferment al evoluriei totale. Regresul lor mornentan pare 0 nedreptate, dar nu este astfel III infinitul ti rnpurilor, caci ele VOl' II reluate mai tarziu ~i impinsc inainte de 0 noua uncia de \fiata.

CAPITOLUL V

FOI'I1If1l'eO lui Jupiter si a lui Marte. Lupta in Cer.

Lucifer si ciiderea Arhanghelilor

III tirnpul acesta, Puterile celei de-a dOlla ierarhii (Stapaniri.

Dorninatii ~i Virtuti), care joaca III sisternul planetar rolul de organizatori ~i vegheaza la distribuirea fortelor, Puteri care actioneaza rnai ales prin expansiune ~i prin cornprirnare, Iller-au lurnea solara pc dinauntru, Datorita efortului lor, Soarele primitiv a suferit doua noi contract. i. Aceste condensari succesive au el im inat cI i n nucleul sfiu obscur doua noi planete, Jupiter si Marte.

29

n

c

n

Evohuia D;vinii de III Sfinx 1(1 Hristos

Pentru ochiul fizic al unui om, asezat pe planeta Saturn In tirnpul forrnarii lui Jupiter si a lui Marte, aceste evenimente cosmice IlU ar fi fast marcate decaf de aparitia a doua 1101 sfere invartindu-se 111 j urul Soarelu i, una I Ulll inand cI in launtrul ei (J up iter), cealalta opaca (Marte). Acest observator ar fi vazut In acelasi timp fotosfera Soarelui micsorandu-se, pentru a straluci eu a lumina rnai vie si tara interrnitente. -lata ce se petrecea atunei pe plan fizic,

Dar suf1etul 1I11ui clarvazator ar f fast frapat de un eveniment mull rnai important, care se petrecea ill spatele lurnii fizice, pe plan astral. Acest eveniment, UIlU[ din cele rnai decisive ale evolutiei planetare, este numit in traditia oculta Lupta in Cer. El a lasat urme legendare In reate rnitologiile. Ele apar fulgurante In teogonia lui Hesiod, 'in celebra Lupta dintre Titan; §·i Zei, de care se Ieaga istoria lui Prorneteu. 1n traditia iudeo-crestina, lupta din cer se nurneste Caderea lui Lucifer. Acest evenirnent, eare a precedat $i a provocat crearea Parnantului, nu a fast un accident. EI facea parte din planul divin, dar producerea lui a fost lasata la initiativa Puterilor. Empedocle a spus: "Lumea s-a nascut din doua Forte: lubirea ~j Lupta (Eros $i Polernos)". Aceasta idee profunda se confirms In tradiria ezoterica a iudeo-crestinismului prin lupta Elohirnilor intre ei. Lucifer nu este Satana, Geniul raului, CUll1 II considera traditia ortodoxa $i populara, Lucifer este un Elohim ca ~i ceilalti, $1 insus: numele lui, de puruuor de lumina, Ii garanteaza i ndestructi bi la demnitate cle Arhanghel. Yom vedea mal tarziu de ce Lucifer, Geniu a l Cunoasteri i ~i al lndividualitatii libere, Ii era lurnii tot atat de necesar ca $i Hristos, Geniu al lubirii ~j al Sacrificiului; cum intreaga evolutie umana reiese dill lupta lor: cum, In sfar$it, arrnonia lor finala si transcendenta trebu ie sa incoroneze intoarcerea 0111 ul u i la divinitate. Pentru moment, trebuie sa-l urrnarirn pe Lucifer 111 coborarea sa catre Pa rnant, precurn $i ttl opera sa de creatie.

Dintre Loti Arhanghelii, Lucifer, reprezentant ~i sef patronirnic al unei intregi clase de Ingeri $i de Spirits, era eel care aruncase privirea cea rnai patrunzatoare :;;i rnai indrazneata III intelepc iunea lui Durnnezeu ~i III planul celesi. Dar era, de asernenea, eel rnai rnandru $i cel mai de neimblfinzit. Nu voia sa asculte de niei un all Durnnezeu decal de el insusi. Deja ceilalti ArhangheJi creasera Ingerii din Forrnele-Ganduri, aceste prototipuri 'inca pure ale ornului divino Acesti Ingeri IlU aveau dedit un corp eteric diafan ~i Lin corp astral stra I lIC itor, care, prin forta Ior reeept iva ~i irad ianta, uneau intr-o perfects arrnonie Eternul-Masculin si Eternul-Feminin. Inger-ii aveau

lubirea, stralucirea spirituals Tara tulburare $i dorinta de posesiune egoists, deoarece erau din PUIlCt de vedere astral si spiritual androgin i. Lucifer intelesese ca, pentru a crea ernul independent, omul dorintei $1 revoltei, era necesara separarea sexelor. Pentru a-i ademeni pe Ingeri cu gandirea sa, el models In lumina astrala forma fermecatoare a viitoarei Fernei, a Evei ideale -?i 0 arata Ingerilor. Multi dintre ei se inflacarara 'de entuziasm -pentru aceasta imagine, care prom itea lum 1 i bucurii $i del iruri necunoscute $i se grupara In jurul Arhanghelului rebel".

Or, se nastea atunci intre Marte $1 Jupiter lin astru inierrnediar.

Inca nu avea decat forma unui inc I, destinat sa se condenseze ea planets dupa ruptura sa. Lucifer II alesese pentru a crea irnpreuna CLl Ingerii sai 0 Iume, care, Hira a trece prin incercarile pamantesti, si-ar fi gasit In ea lnsa~i forta $i bucuria, $i ar f gustat totodata fructul vietu $i al cunoasterii, Tara ajutorul Atotputernicului. Ceilalti Arhangheli si toti Elohimii primira ordinul de a-l impiedica, deoarece o asrfel de lume ar f produs dezordine 111 creatiune $i ar fi rupt lantu] ierarhiei divine $i planetare. Lupta arzaroare $i prelurigita care se angaja intre armata Arhanghelului rebel ~i cei deopotriva cu el, ca superiorii sai, se term ina prin infrangerea lui Lucifer $i avu lIll dublu rezultat: I. distrugerea planetei ill forrnare, ale carei ramasite sunt planetoizii; 2, aruncarea lui Lucifer $i a ingerilor sa: intr-o lurne inferioara, pe 0 alta planeta, care tocrnai fusese smulsa din nucleul solar de catre Stapaniri $i Dorninatii. Aceasta planeta era Parnantul. nu Parnantul de astazi, ci Parnantul prirnitiv, care, impreuna cu Luna.

... IR

consut LIlLI un srngur asuu

Acesra este episodul cosmogenic care constituie Lin fapt capita! <11 istoriei planetare, un fel de inccndiu astral, al carui reflex strabate

17 Traditia czoterica de aslrlzi admitc ca. III acccasi perioada. un anurnit numar de Elnhimi. care Ill! all vrut sf! ia parte 1<1 crearea pamantului ~i a lurnilor supuse lcgilor dun: ale rnaterici condensate. se indeparta de snare, dincolo de cercul lui Snturn. pcutru a crca plnnera Uranus. NCplUIl ~i allele Inca. Dupii clarvcdcrea arnica. pe care ceil moden-a 0 confirma, sistcmul nosuu solar a iesit la inceput din nebuloasa saturrunna. De aceea Saturn eS11': eel mai vcchi dintrc Zei, eel ell care Incept: tirnpul (n.a.).

18 Acesra CSlC, i1lra lndoiala. conccptul prirnitiv al acestei traditi i oculie. care vrea CH din unirca prirnura intrc Lucifer ~i Lilith (prima Eva), sit se nasca ornul coborat In materie. Cain. condamnat la crima. la sliferill!i'l ~i ispasire. Sa Ill': am.num (;[1 Inall' povcsi irile dcspre ceca cc se peircce pe plan nstral nu sum decat traduceri impertectrale cvenimcrue!or ce se urzesc 111 sfera peneuabilitatii (IUI.).

3J

LVUIUfUi VI,VtllU fit;: '·U >JjUI.\.. U' .I.;1II')I,U;)

toate mitologiile, ca 0 corneta, si strapunge Cli sagetile sale de foe profunzimile oculte ale sufletului omenesc.

Prima sclipire a Dorintei, a Cunoasterii $i a Libertatii, faclia lui Lucifer nu se va aprinde din nOLI in toata stralucirea sa decal la soarele lubirii si al vietii divine, odata CLi Hristos.

CAPITOLUL VI

Piimiintul primitiv sau Piimiintul-Lunii. Dezvoltarea ingeri/ol'. Nasterea Omului

Separarea Parnantului primar de Soare (operata de Puterile eelei de-a doua ierarhii: Stapaniri, Dorninatii $i Virtuti) avea un dublu seop. In primul rand, sa smulga din astrul lurninos nucleul S[IU eel rna i intunecat $i eel mai dens, sa of ere prin acest deseu lin camp de actiune lumii luciferiene, un creuzet omenirii pe cale de a se naste; In al doilea rand, sa elibereze Soarele condensat de elernentele sale inferioare, sa. faca din el tronul Arhanghelilor ~i al Verbului insusi, permitandu-i sa straluceasca cu toata puterea $i III toata puritatea sa. Odata CLi Parnantul $i cu Soarele, se constituira sirnultan $i paralel doi poli, ai lurnii fizice $i ai lurnii morale, destinati sa dea evolutiei planetare cea mai mare intensitate, prin opozitia $i prin actiunea lor cornbinata.

Pamantul prim it iv sau Parnantul-Luna se prezenta su b aspectu I unui astru cu un nucleu lichid ~i LIn invelis de gaz arzaror. in centrul sau ferrnentau toate metalele $i minerale!e In fuziune. Dar la suprafata sa, se forma 0 coaja vegetala, un fel de tuf Jemnos ~i spongios, III care traiau, inradacinate ca paraziti, fiinte gigantice, sern i -vegeta le, scm i-mol uste. ce-si intindeau crengi Ie sa u brate Ie lor III isca toare, III a unosfera ca lela, ca n iste copaci cu ternacule. j n aceasra atmosfera gazoasa. care invaluia Pamantul-Luna, ca un imens nor invartej it, inotau $i pi uteau dej a, asernen i u 1101' norisori de foe, primii gerrneni ai vi itorilor oarneni. Acesti ernbrioni ornenesti llU avcau corp fizic, ci numai un corp cleric sau 0 vitalitate inierioara $i un corp astral sau 0 aura stralucitoare, prin care percepeau atmosfera ambianta Aveau deci senzatia. farf! constiinta eului. Ei nu avcau sex ~i nu erau SUPU$I mortii. Pent I'll ca se forman din nou, fa.ra incetare, din ei ill$i$i $i se hraneau cu efluviile aerului Limed $i arzator. Arhanghelii dorn inasera prirnul Soare. Fiii lor, Ingerii, dorninara Parnantu l-Luna. Ei aj unsera la consiienta eul u i lor, ogl ind i ndu-se In germenu urnan i, care populau acest astru, $i i nsuflandu-le

32

Edouard Seizure

gandurile Jar, pe care acestia le trirniteau lnapoi lnsufletite ~i vii. Fara aceasta oglindire si aceasta dedublare, nici a fiinta umana sau divina nu poate deveni constienta de ea Insa~il9 Functiunea speciala a Ingerilor era de a deveni ghizii ~i inspiratorii oarnenilor In perioada cosrnica urrnatoare, adica pe Parnantul nostru. Pe Luna prirnara (sau Parnantul-Luna), ei au fost trezitorii fiintei ornenesti In forrnare. Ei au activat In ea senzatiile, fapt datorita caruia -at!" devenit constienti de ei tn§i~i ~i de inalta lor misiune. Coborati odata CLi Lucifer in prapastia intunecata a materiei, trebuiau sa urce din nou la izvoru] lor divin iubind ornul, suferind eu el, sustinfindu-l III lenta sa ascensiune. Si Omul trebuia sa aspire spre Durnnezeu ~i sa-L inteleaga prin Inger. Ingerul este ArhetipuI Ornului viitor. Din ridicarea Ornului la starea angel ica trebu ie sa se nasca, la sfarsitul timpu rilor planetare, Lin nOLI Dumnezeu, indiviclualitate libera si creatoare. Dar, inainte de aceasta, era necesara coborarea In surnbra spirals, In durerosul laborator al animalitatiil Si cine ar putea sa decida care din ei va suferi eel mai rnult, ernul din ce in ce rnai umilit ~i mai zbuciumat, pe rnasura ce devine constient de el insusi sau Ingeru! invizibil, care sufera si lupta impreuna CLi el?

CAP ITO L U L VI1

Separareu Lunii de Piimtint. inceputul Piimiintului actual.

Rasa lemurianii. Dezvottarea sexelor. Ciiderea Lngeriior.

Distrugerea continentului lemurian prin Foe

]11 Iormarea lumii planetare, totul corespunde de sus In jos, totuI se inlantuie, totul progreseaza paralel: Zeii, oarnenii, elernentele. In opozi tie cu· ceea ce ne invata fi losofia materialists a timpu I LI i nostru, care crede ca poate sa deduca biologia din chimie $i sa faca sa ta$neasca constiinta Eului din reactii pur fiziologice, aici totul se naste din lnvizibil ii ia forma In Vizibil. Dura planul divin, lurnea spiritua la se man ifesta progresiv in IUI11ea materiala. Spiritu I involueaza in rnaterie care, printr-un soc, 'i~i reia revansa $i evolueaza catre spirit, personificandu-se ~i individualizandu-se lara incetare. La fiecare nou avatar al lumii pIanetare, la nasterea fiecarei planete, toate f intele urea 0 treapta a scari i, pastrandu-si d istantele, Totodata,

19 Dedubiarea fiind conditia prirnordiala a constiintei, intelepciunea rozicruciana srabilesie accasta axiorna: Acolo unde cxisto un eu. existi: dOUG euri (n.a.).

o

Evolutia Dlvimi de fa Sflnx La Hristos

aceste ascensiuni nu se pot opera Tara enorme deseuri, care servesc apoi drept albie ~i ferment undelor de viata noua:

Am vazut aceste legi verificandu-se III perioada saturniana, In perioada solara $i In perioada lunata a lumii noastre. Constituirea definitive a Pamantului actual ne va furniza exernplele cele mal evidente in legatura cu aceasta.

Parnantul pe care-I locuim, Adama lui Moise, Demeter al lui Orfeu ~i Homer, ni se pare foarte batran, avand in vedere lunga viata <'1 omenirii ~i scurtul rastirnp al unei incamari ornenesti, dar astrul nostru este inca tanar, relativ la durata organismului sau actual, si vi itorul indepartat ii rezerva Inca alte trei avatare, SPUll mari i adepti. Constituirea sa ca Planeta-Pamant, care singura trebuie sa ne preocupe in acest capitol, e datorata ultimei marl revolutii cosrnogonice, $i anurne separarii Pamantului de Luna.

Luna actuala facea alradata parte integranta din Pamant. Ea constituia nucleul sau eel rnai dens $i mai grell. Puterile spirituale care au separat Pamantul de Luna au fost aceleasi care smulsesera odinioara Parnfintul-Luna din Soare.

Scopul principal al acestei sciziuni era coborarea ornului din planul astral In p1anul fizic, unde trebuia sa dobandeasca constienta personals, prin dezvoltarea de noi organe. Dar, aces! evenirnent capital in ordinea umaria, IlU era posibil decat prin separarea Pamantului si Lunii 'In doi poli, dintre care Pamdntul reprezinta polu! masculin si Luna polul [eminin'". Dezvoltarea fiziologica corespunzatoare avu drept consecinta aparitia sexelor in regnul animal, ca ~i In regnul urnan. Specia umana nu se el ibera de animalitate dedit prin dedublarea fiintelor vii In sexe opuse. Si, prin bisexualitare, trei forte noi intrara 111 actiune: dragostea sexuala, moartea $i reincarnarea. Agenti energici de actiune, de disociere si de reinnoire, incantari §i spaime, spini si bice de ternut ale evolutiei ornenesti,

ClI ioate acesrea, inainte de a ajunge [a forma sa actuala, fiinta umana, coborata din planul astral In planul fizic, traversa fazele principa!e ale animalitatii (peste, reptila, patruped, antropoid) .. Dar, contrar teoriei lui Darwin ~i Haeckel, factorii esentiali ai umanitatii, care a traversat infelul ei fazeie marilor specii, n-au fost nici selectia naturals, nici adaptarea la rnediu, ci un irnbold interior, sub actiunea

1(J Fali'l de Scare, Pfunantul reprezinta, din contra, elementul ferninin (n.a.).

14

Edouard Seizure

Puterilor spirituale, care au urrnarit pe om pas cu pas si l-au dezvoltat In mod grad at. Niciodata ornul nu ar f depasit eiapele formidabile care due de la anirnalitatea instinctiva la umanitatea constienta, Tara fiintele superioare care I-au cizelat, patrunzandu-l si rnodelandu-l din generatie In generatie ~i din secol in secol, de-a lungul 'a milioane de ani. A fest In acelasi tirnp 0 creatie !?i 0 cooperare, Lin amestec, 0 fuziune, a retopire 11 ein cetata. Spiritele-ghizi de atunci, CUIll vern vedea, au actioriat 111 doua feluri asupra umanitatii pe cale de a se naste, fie incarnandu-se III corpurile sale, fie prin influx spiritual. Astfel, fiinta umaria a fos1 plamadita in acelasi rirnp dinauntru ~i dinafara. Se po ate cleci afirrna c5 omul este totodata propria sa opera ~i opera Zeiler. De la el a venit efortul, dar de la ei scanteia divina, principiul sufletului nernuritor.

***

Sa incercarn acum sa ne inchipuim ce era anirnalul urnan inainte de separarea sexelor, in acea perioada a Pamantului pe care geologii o nurnesc "epoca primara".

In vrernea aceea, solul miscator al Pamantului, IIlCa ardea. Peste lot srapanea focul. Ceva asernanator oceanelor de azi se rostogolea III jurul planetei ca 0 sfera semi lichida, semivaporoasa, traversata de rnii de curen ti ca Izi sau reci, clocotitoare In abisuri Ie sale inrunecate. gazoasa $i transparenta III Inaltimile sale. Prin aceste straturi i ntunecare sau trans lucide, invartej i te sau calrne, se m isca deja, In nurneroase exernplare, 0 fiinti'i dotata cu 0 stranie vitalitate ~I cu 0 rnohilitate aparte.

/' Oricar cle iulburator ne pare astazi acest srrarnos bizar, el avea ( frurnusetea sa. Semans rnai putin Cll un peste decat CLl un lung sarpe albastru-verde, cu corpul gelaiinos ~i transparent, lasand sa i se vada organele interne !?i sclipind In toate culorile curcubeului. in loc de cap, din partea lui superioara iesea un fel de evantai SHU panas fosforcscent. In acest organ ne apare protoplasma, care avea sa devina creierul. EI servea, In acelasi (imp, acestei f inte primitive, drept organ cle perceptie ~i de reproducere. De perceptie, caci neavand deloc urech i ~i och i, el percepea de departe, prin acest organ de 0 extrema sensibilitate, tot ceea ee-l atingea, putand sa-: dauneze ori sa-: fie de folos. Dar aces! gen de lanterna, aceasta mare floare luminoasa, ca a rneduza, indeplinea ~i functia cle organ rnasculin ~i fecunclant. Fiindca aceasta rneduza mare, agera :;;i vivace, ascundea In plus In corpul sau unduios un organ feminin, 0 rnatrice. in anurnite perloaae ale anuILl~e~{1 'Illotatorl hermaiToaltl erau atl'a~i In parti le

Evolutia Divina de fa Sfinx fa Hristos

superioare §i rnai putin dense ale oceanului lor de catre razele solare. Fecundarea avea loc atunci, sub influenta lor. Adica fiinta bisexuata se fecunda pe ea lnsasi, i nconstient si involuntar, asa eu rn fac Inca si astazi multe plante, a carer Sal113nta, eazuHi din starnine, fecundeaza stigmatul. Atunci, noua fiinta care se forma In sanul sau, Ilia locul, putin care putin, celei dintai. lntreaga viata a celei vechi trecea in cea noua si, cand aceasta crescuse deplin, isi lepada carapacea, asa cum sarpele I~I arunca annum de solzi cand 'ii creste 0 piele noua. Exista cleci 0 reinnoire periodica a anirnalului, dar nu exista nici moarte, nici renastere. Aceasta fiinta nu avea Inca eu. Ii lipsea ceea ce hindusii numesc manas, gerrnenele mentalitatii, scanteia divina a ornului, centru cristalizator al sutletului nernuritor. EI nu avea, ea toate anirnalele actuale, decat un corp fizic, 1I1l corp eteric (sau vital) $i un corp astral (sau iracJiant) si, prin acesta din urma, senzatii care semanau ell un arnestec de senzatii tactile, auditive ~i vizuale. Modul sau de percepere era, sub 0 forma rudirnentara, ceva asernanator ell eeea ce este 'inca astazi 81 saselea simt sal! simtul divinatoriu, 18 persoanele special dotate cu aceasta facultate.

***

Sa ne rranspunem acurn ell cateva milioane de ani rnai iarziu. III perioada eocenului $i rniocenului ...

Pamantul si-a schirnbat aspectul. Focul a intrat din nou In interior. Masa acvatica a crescut. 0 parte aInvelisului vaporos 81 globlllui S-3. condensat, apoi s-a intins la suprafata sa sub forma de ocean. Un continent s-a ivit III emisfera australa: Lemuria".

21 Naturalist.: CHrC studiaza globul p11111(ln((:;se din punct de vedere al paleontologiei ~i anrropologici. au semnalat de rnult (imp exislenta unui vechi continent, nstazi disparut. ocupand ernisfera ausrrala. EJ cuprindea Australia aciuala, 0 parte a Asiei .~i Atricii meridionale ~i atingea America cie Slid. In aceasia perioada, Asia centrala .~i nordica. intrcnga Europa, ca ~i cea mai mare parte a Africii $i Arncricii erau Inca suh apa. Englezul Sclater a nurnit accsi vechi continent Lemuria din cauza aruropoidului Lctnuria. D1IP~1 naturalistul german l-laeckel. nnirnalele de tip lernurian s-au dezvultat pe aces! continent (Vezi Haeckel. lstoria naturalti ({ creatieh. latii concluziile unui natural isl cnglez asupra vechiu lui coni inent lernurian: "Paleontologia, gcografia fizica ~I observatiilc asupra distribuirii faunci ~i florei marturisesc 0 legatura preistorl61 intrc Africa. India ~i Oceania. Aceasta Australie prirnara trcouie sri f cxistat de I() inccputul pcrioadei pcrmice pfll1i'i III sfflr$itlll pcrioadei mioccnului Africa de Slid ~I peninsula hindusa SUllI resturile acestui continent". (Blandfort - 011 the ag« and correlation ojthe planbearing series a/India and thejormer existence ofan ludo-Oceanic Continent, Durata probabila a contiuentului Iernurian a 1'051 de 4. S milioane de ani. Flora lui se caracterizeaza prin conifere eu ace, ferigi uriase ~i rnlastini calcic. fauna sa consta In tot Iclul de reptile. lhtiozaurii. plesiozaurii .5i

Edouard Schure

Pe solul acestui continent, facut din granit ~i lava intarita, cresc feri gi gigantice. A trnosfera este mereu incarcata de nori, dar 0 I U III ina incerta 0 traverseaza. Tot ceea ce rnisuna odinioara In atmosfera Parnantul u i-Luna, ge rill ell i de plante ~i an imale, a reaparut pe parnant 'ill forme rnai avansate. Acestea II10ata in ocean, cresc, se tarasc, merg pe sol sau zboara In aerul greu. Fiinta destinata sa devina 0111, herrnafroditul rneduzian, jurnatate peste, jumatate ~arpe al epocii pri mare, a I uat forma un u i patruped, un fe) de soparla, dar foarte diferita de soparlele actuate, care nu sunt decat urrnasii degenerati ai acesteia. S istemul sau cerebro-sp inal, abia sch itat la meduza umana primara, s-a dezvoltat rnult. Glanda sa pineals s-a acoperit Cll un craniu si a clevenit creier, dar ea 'Inca rnai iese printr-un orificiu rarnas In partea superioara a cutiei craniene ~i apare din el ca 0 coarna mobila. Doi ochi apar III acest craniu, doi ochi care abia vad, cu 0 vedere tulbure; dar egreta pineals si-a pastrat darul sensibilitatii astrale, astfel cil aceasta fiintEI imperfecta, hibrida si ciudata, va avea douafeluri de perceptii: una Inca foarte puternica, dar care se va micsora, pe planul astral, cealalta Inca foarte slaba, dar care se va intensifica, pe planul firic. Branhiile sale au devenit plarnani, inotatoarele sale - labe. Cat despre capul sau, el aminteste capul delfinului. CLi urnflaruri frontale asernanatoare ell cele ale leu lui.

Pcntru a face din aceasta fiin\{l jurnatate taratoare, jumaiate umblatoare, inzestrata cu puternice virtualitati, dar atat de profund urn i 1 ita ;;i m izera bi la, un om in pozitie vertica li:'i rid icandu-si capul spre cer, 0 f i nta ganditoare ~i vorbitoare.trebu iau forte mai rnari, procedee rnai subtile ~i mai ingenioase decat toate cele imaginate de savanti i nostri natural isti. Trebu ia II 111 i racole - adica 0 acumulare de forte spirituale asupra unui punct dat. Trebuiau Spirite de sus, Zei aparand sub valu] eel mai usor al rnateriei, pentru a face sa urce aceste Iiinte rudirneruare catre Spirit. Trebuia. intr-un cuvant, sa Ii se dea 0 noua forma ~i sa Ii se imprirne pecetea divina. Geneza spline simplu: Si afacut Dutnnezeu pe 0111 dupa chipu! Sau (Geneza, ], 27) ~i, rnai departe: Si a suflut infata lui suflare de vlata, .yi s-afdcut omulfiirua vie (Geneza, II, 7). In sfarsit, ea adauga (la cap. VI. 1-4) ca [iii lui Dumnezeu incepusera a intra la fiicele oamenilor si

dinozaurii (dragoni) dorninau acolo impreuna ell pterodacti lii eLi rtnpi de liliuc. Existau soparle zburntoare de toate marimilc, de 18 dimensiunea unci vrabii p[1I1fl 1;1 saurieui dOI<l\i ell aripi de 5 I11Clri. Dragonii sal! dinozaurii. teribile animale de prada, aveau 10-1) metri lungime (Vez: Trecuta Lemurie de SCOII Elliot, Londra) ( n.a.)

1,7

Evotutia Divino de ta Sfinx III Hristos

fl

aces/eo incepusera LI le naste fii: acestia SUI1{ vestuii uriasi din vechime. A ceste af rmati i ascund adevaruri profunde. $ti inta ezoterica da explicatii care larnuresc III acelasi timp cuvintele lui Moise si descoperirile stiintei moderne, stabilind 0 legatura intre ele.

Inainte de toate, ezoterismul rolul [iilor lui

a1 categoriei eel care as trau Ill!

n

a trai ei Illsisi viata lor. [111 racand un corp rizie $i eufundanctu-se in senza('iile violente ale materlei. Ace$Ua se Incan';ra In lllasa III corpuri Ie vi itori lor oameni, inca reef Use la starea de .';>oparle ClI capete de clelfin. Sub actiunea lor i ntensa se dezvolta sisternu I sangvi n :;;i s isternu I nervos. Intrarid in ornenirea pe cale de-a se naste, ei 'ii aduceau, odata Cll dorinta nesatioasa, scanteia divina, prineipiul nemuritor al eului. Dar rnai trebuia $i ca acest ell, astfel cristalizat, sa fie ilurninat si fecundat de spirite de LIn ordin superior $i cu adevarat divino

Planeta Venus era locuita atunci de Lin ordin de Spirite des pre care am vorbir rnai inainte, Arheii, educator: ai ArhangheJilor, eei mai puternici printre cei pe care mitologia hindusa ii desernneaza sub numele cle Asuras. Mai mult ca tori ceilalti, acesti sefi ai celei de-a treia ierarhi i d iv i ne, insarcinati cu crearea si educarea ornu III i, merita numele de lei. Caci ei IllI pot irnbraca un corp fizic :;;i nici IlU sc pot asimi!a ill vreun fel materiel. Ei dispretuiesc focul ~i IlU traiesc decal 111 lumina. Dar ei se pot face vizibili pentru fiintele inferioare Illlbracanci un corp eteric, caruia Ii dau, dupa voie, toate formele g811diri i lor ~ i L11l invel i$ astra I stralucitor. Acestea sunt fi i 11 [ele superioare care au venit sa locuiasca pentru 0 vrerne pe Pfilllanl, In epoca lem u riana .. 1-1 esiod pare 58 vorbeasca despre ele cand spline:

Zeii imbracati In aer mergeau printre oameni.

A ici, energi ilc d i vi ne care all lucra t ]a forma rea omul ui devin, ca sa spunern asa, palpabile. Geniul plastic elenistic a sintetizat intreaga aceasta evolurie 'in imaginea lui Prorneteu plarnadind din nou argila urnana prin foe. EI este acela care II ridica pe ernul tarator catre cer ~i 'iI inv<'I[ti. irnpreuna eLI Zeii, arta Foeului. Aici trebuie sa detaliern, conform i ston el rea le, $i S[I spuncm CUIll i-au perceput oarnen ii primitivi pe Zeii din inalt, pe Arhei, pe Stapanii Inceputului si al Lurninii.

S[1 IlC inchipu irn solul frarnantar 5i Ind\ chinuit de foe al conti nentului icrnurian. Cat vezi CLi oehi i, se intind rnlasti n i rrnense,

n

n

r

38

Eaouara scnure

din care ies la suprafata rnii de vulcani de toate marirnile. Niciodata soarele nu patrunde prin stratul gros de nori care intuneca cerul, lei ~i colo se ramifies lanturi de munti acoperiti de paduri uriase. Pe un varf descoperit, grupuri razlete de stanci granitice au strapuns scoarta de lava racita. Acolo se aduna, In nurnar mare, soparlele cu cap leonin ~i vag uman. Ele se apropie, atrase de lumina stranie care iese dintr-o greta. Fiindca acolo apare, din vrerne-n vrerne, Maestrul, Zeul de care se tern ~i pe care 'il venereaza cu un instinct de neinvins.

Sa ne amintim ca. In to ate timpurile, Zeii, pentru a se face intelesi de cei vii au fost nevo iti sa Illlbrace 0 forma asernanatoare cu a lor. De aceea, Invatatorulcare vorbeste acestei adun'ari are forma irnpunatoare a unui dragon inaripat ~i luminos. Corpul puternic al acestui pterodactil nu este decat Ull corp eteric, Inconjurat de un nirnb astral ca de 0 aureola stralucitoare. Dar celor care-I privesc, el Ie pare mai viu decal ei In~i5i. Si asa este! elnu vorbeste 0 lirnba articulata ca a noastra. EI vorbeste prin gesturile sale ~i prin lumina care ernana din el. Corpul sau, aripile sale, egreta capului sau stralucesc ... ~i ochii sui fulgera. Razele care pornesc din ei par sa ilumineze interiorul lucrurilor. Urmandu-le, soparlele fascinate incep sa 'inteleaga sufletul fiintelor, aud chiar vocile, strigate!e lor. Ei Ie raspund ~i le irnita. Deodata, animalul infricosator si divin s-a ridicat In picioare, aripile sale se agita, creasta li straluceste. La acest apel, se face 0 spartura 'in cerul negru. 0 armata de Zei apare sub un uragan de lumina; fete necunoscute, multiple, sublime. Si, deasupra lor, pentru 0 clips, iradiaza lin disc de lumina ... Atunci, populatia taratoare ~ i ca(araloare care urrneaza gestu rile rnaestru lui sa u, se ridica intr-o pornire de entuziasm si, Cll bratele sale IIlCa inforrne, adora pe Zeul suprern sub forma Soarelui, care se voaleaza curand ~i dispare.

Acesta este genul de 'inviWilur{1 prin care cultul Zeiler ~i sentirnentul religios intrara pentru prima data III ceea ce avea sa fie urnanitatea, III timpul Lemuriei. Aceste iluminari precoce trebuie sa fie considerate ca cei mai puternici agenti ai evolutiei fizice a ornului. Ele Ii rafinara organele vitale si-i mladiara rnernbrele. ii chernara. din haosul senzati i lor tacri le, vederea ~i auzu I. Ii clad lira succesiv statura verticala, vocea, cuvantul ~i prirnele rudimente de lirnbaj. Pe rnasura ce ornu] se dezvolta, Arheii imbracara forme mai nobile $i snir~ira prin a apare sub chipul Arhanghelului ell fata omeneasca. Dar arnintirea primilor maestri ai urnanitatii IlU inceta sa obsecleze imaginatia oarnenilor sub chipul pterodacrilului. Este adevarat ca

39

r

[

n

EVO/II(ill Divirui de III Sfin» fa Hristos

aceasta obsesie provine III parte de la 0 arnintire confuza a ntonstrilor anted i I lIV icn i, care aveau forme asernanjitoare. Totusi. in cele 111<1 i vechi mirologii. clragonul Ill! este 0 fiinta raufacatoare, este mai degraba un Zeu, este, inaintc de toatc, un magician care stie tal. .laponia ~i India. mitologiile gerrnanice si celtice fac din el lin animal sacru. "Rege!e ~erpilor", In epopeea hindusa a 11iiNc/Ci/ ,)i Damavanti. aduce un curios exernplu III legatura ell aceasta. Venerarca dragonului ca Zeu este inca 0 amintire a primilor lnvMat()ri a: omCIlIIII.

Pc ll1{lsura ce o III u I se eli hera cle formele an i rna le ~i se aprop 1<1 de forma sa actuala. separarea sexelor se accentua in el. Opoziiia scxclor ~i atractia sexuula uehuiau sa fie, In epoc ile urrnatonre, unul din propulsorii cei mai cncrgici ai umanitatii asccndentc. Dar prirnele lor efecte fura reribilc. Asemenea tulburari ~i 0 rasturnare asa de marc urrnara acestora, incfit elc adusera planeta intr-o stare vecinfl ell haosu l. In lurnca anirnala. ca ~i in omenirea pe calc de a se nasic. prima irupere a scxelor spre viata, placerea 110118 de a crea in doi, ac] iona ca 1111 narcot ic asu pra tutu 1'01' fi in (clor insuflet ite, ~i o amctcala universals puse stapanire pe lurnca cclor vii. Speci ilc avura tend i nla de ,I se confunda. Prerodacti Iii, un iti ell serpi i. ilflSCllnl pasari le de prada. Marca deveni Ull laboraior de rnonstri. Din unirca speci ilor inlerioarc ale urnaniuitii cu murnifere se nascura maimutelc. Ornul Illl cstc dcci 11 icidccum 0 rna i Illll18 perfectionata. Ma i rnuta cstc, dimpotriva. 0 deuencrcscenta si () dcgradare a ornului primiriv. lIll Iruct .iI prirnului Sflll pi'lcat. cnricatura ~i musuarca sa vic~~.

Pc drept cuvau: maimuta ii face oroare ornului, cac i Ii spunc:

"Fcrcste-tc sri cobori din nou sprc instinct. ill loc sa urci sprc cOIl~liiIlUi) pcntru cil, ~llt ICI, vei deveni ca mine!"

N iciodata un flagc! mai inspaimantator nu bantu: pe planeia.

Din aceasta dezordiuc a gcncratiilor iqira toate pasiunile rclc: dorintcle l'iirii 1"[111. invidia, LIra, Furia, razboiul oarncnilor 01 anirnalclc xau ill oarnenilor intre ei. Pasiunile se raspandira ill atmosfera astrala, ca niste furnuri otr.ivite, Illcii mai grclc dccat norii grn~i care apasau asupra Piimantului .

. ~J. In trumoasa lui (';11'1(' ~ Evohuia creatnare. D-I Bergson recunonste un .1'11/111 dr' viai«. 1111 "'Oil vita! CC: Ir;lvcrsc::nzil speciile animalc, lntuitia so. aplic:Jln In xtudiul dctuliat 31 JizinlogiL: lor, ii reveleaza Iaptul ell ornul IlU este produsul spcciilor infcrinurc, ci dimpo.riva. cil spcciile sunt Il1I~cli\elc unui trunchi lillie. ;11 cllrui I/&I'[ C omul (ILl.)

40

tsaouura scnure

Geniul gree. care urnanizeaza tot ce atinge ~i cuprinde toate spaime!e naturii III liniile mantuitoare ale frumusetii. reprezinta acest moment 31 preistoriei prin legenda Pandorei. Zeii, gelosi pe Prometeu, eel care a rapit focul celest. nimit oarnenilor aCC(1S([l Iantorna seducaioare a Ferneii. impodobita Cll toate farmecele. J mprudcnt ul Epi meteu accepta darui. A tunci Pa ndora desch ide capacul vasului pe care II tine cu bratele sale gratioase. lrnediat, ceata tuturor rele lor, Ilageluri si boli, iese din el ~i se raspandeste pe Pamfint ca Lin fum ncgru. pentru a coplesi nearnul ornenesc. Repede, ea inchide la loc capacul. Speranta singura, oprita pe rnarginea vasului, r81l1{lI1e acolo: - Imagine rninunata a dezordinilor produse de prima dczlantuire a dragostei sexuale pe Pamaut :;;i a dorinici infinite CI Sullctului capt iv. care tresure, orice s-ur intarnpia, sub Eternul lcrninin ca manifestare a carnii.

Dczastrul era iminent. Un cataclism trebuia sa distruga 0 mare pi! rtc a con! inent ulu i lemurian", sa sch imbe fa]a globulu i ~ i s~l-i duca pc xupravictu itori 11111'-0 noua uncia de vials. Caci exist;l o corelatic il11ill1~1 -;;i constanta intre pasiunilc care fr~mlanlfl lumca cclor vii ~i Iortcic care rnocnesc in maruntaicle Pamantului. l-ocul-principiu. locul creator, inch is :;;i condensat intr-una din sferele concentrice (tie Pfllnc"lI11ulli i. cste agentul care face sa fuzioneze masele su biacente a Ie scoartci palll(IIltq!i. I-~I produce acolo eruptiile vulcanice. Nu cstc un clcmcn: cons: ieru, ci 1I1l clement pasiona] de o extrema vita] itate ~I de () ()I'lnicl"btl~l encrg ic, care raspunde in mod magnetic irnpulsurilor an ima!c :;;i 1I11)'U1l'. prin contralovituri violcnte. Acosta este clernenrul lucifcric pc care Pamantul II ascunde sub alic carapace. Dalil fiind ,lC("lS1[) corespondenta astra 15 i III re v iata anirn ic.:a ,; globul u i ~I locuitorii sai, Ill! nc va mira Iaptu] 6J activitarea vu lcanicii a cunt incntulu: <lustral a atins apogeul 1,1 sl;ir5itul acestei perioadc.

Forrnidabilc zguduituri seisrnicc zdruucinara de 1<1 Ull capat la a ltu l Lcmuriu. Vulcauii sui ncuumarari inccpura sa vornite torentc de 1<1\·;1. Noi con uri VlI lean icc se ivira peste lot din sol, scuipand jcrbe de IFlcill'i ~i murui de ccnusa 1\11 ilioane de rnonstri, rel'ugiali 111 pri:ipaslii xau ilgii~;'lli de varfuri, J'uril aslixia\i de aerul arziitor san illghili\i de 1l1<1I'e;l c loco! itoarc. LJ 11 i i cI i III re c i Sd1 pari) de catac] ism ~ i rea pill'Ur{] III pcrioada LI rmfi toare. Cat dcspre oarncn i i degenerati, ei fu 1'[1 mftl ura Ii

" AlI'lrnlin. lndi». ludochin.i, rvl;llIilgilsc;:II. lIll cap:!! ul Alrir.ii .~i al Amcricii de Sui, constituic rcsturilc lui (11.,(.).

41

Evoltuia Divinii de III Sfinx la Hristos

III masa odata CLI coruinentul, care, dupa 0 serie de eruprii, se scufunda $i intra incetul ell incetul sub nivelul oceanului.

In aeest tirnp, 0 elita a rasei lernuriene se refugiase In extremitatea occidentala a continentului, sub conducerea unui Manu sau Ghid divino De aeolo, aceasta elita reusi sa ajunga In Atlantida, pamantul virgin $i inverzit, iesit de curand din ape, unde avea sa se dezvolte 0 rasa. noua $i prima civilizatie urnana,

***

1n aceasta seh itare rapida a unci cosrnogon i i ezoterice, am vazut lumea noastra solara formandu-se prin condensari succesive, analoge cu eele intrevazute de Laplace III al sau Sistem al lumii. Dar dincolo de legi Ie fizice, care sunt moda I itilti Ie materiei, am descoperit Puteri Ie spirituale care 0 anima. Prin munca acestor Puteri, l-am vazut pe Saturn despartindu-se de nebuloasa $i Soarele aprinzandu-se In centrul sau, apoi planetele nascandu-se una cate una din viata si lupta Zeilor. Fiecare din aceste etape este 0 lume aparte, un lung vis cosmic, 'in care se exprima 0 gandire S3U se arata 0 fala a Divinitatii. - Cu Arheii este Cuvantul Inceputului. ell Arhanghelii, extazul ceresc III fata Cosmosului, in splendoarea solara. Cu Lucifer, fulgerul creator in Tenebrele Abisului. Cu Ingerii, este mila sfanta. Cu Ornul, suferinta ~i dorinta.

Picarura tremuratoare de lumina, C3ZlIta din inirna Zeilor, va reusi el sa refaca drumul III sens invers, sa regaseasca aceste Puteri care I-au zarnislit ~i sa devina, la randul sau, un fel de Zeu, ram3n3nd el insusi si liber? - Primejdioasa, redutabila aventura, pe LIn drum interrninabil, a carui umbra sterge primele serpentine ~i a carui glorie orbitoare voaleaza scopul final.

Sa incercam sa-l urrnarim pe cateva trepte ale scari i care se pierde in infinit.

42

£-iIiJILUrU ocnure

CARTEA A DOUA ATLANTIDA $1 ATLANTI1

"In timpul varstei de am, Zeii imbracati III aer mergeau printre oarneni". . - Hesiod, Munci .,Ii zile

CAPITOLUL I Traduia despre Atlantida.

Config uratiu $i perioadele sale geologice

Preotii veehiului Egipt pastrasera eu grija amintirea unui urias continent, care ocupa odinioara 0 mare parte din Oceanul Atlantic, si a unei civilizatii puternice, iughitita odata ell aeest continent, darorita unei catastrofe preistorice.

lata In ce termeni ne infatiseaza Platen aceasta trad itie dupa Solon, care 0 detinea, spline el, cle la preotii egipteni: "Atlanticul era atunci navigabil ~i exista In el, In fata stramtorii pe care 0 nurniti Coloanele lu i Hercule (actual mente stramtoarea Gibraltar) 0 insu la mai mare decal Libia ~i Asia. De pe aceasta insula se putea trece usor pe celelalte insule ~i, de pe acestea, pe inrreg continentul care marginesrc de jur irnprejur marea interioara. Caci ceca ce este c1incoaee de strfimtoarea de care vorbirn, searnana cu un port avand 0 intrare IngusUi, dar exista acolo 0 adevarata mare $i parnantul care 0 inconjoara, un adevarat continent ... Pe aceasta insula atlantica, dornneau regi avand 0 miraculoasa ~i mare putere; ei [ineau sub stapanirc intreaga insula, precurn ~i multe alte insule ~i cateva part: ale continenrului. Mai mult, dincoace de strarntoare. dornneau :?i peste Libia, pana 'in Egipt, $i peste Europa pima la tinuturile tireniene".

lata ce afirrna Platen la inceputul celebrului sau dialog Timeus sau despre Natura. Ba chiar rnai mull decat atfit. lntr-un all dialog, intitulat Critics sau despre /stlantida, dialog din care numai prima parte a fost pastrata, Platon c1escrie pe larg insula lui Poseidon, orasul Sal! ell porti de aur, inconjurat de canale etajate, ternplul, reuniunea sa de regi-preoti, suverani ereditari, indisolubil iegati intre ei printr-o constitutie, opera unui fondator divin. caruia 'Ii cia numele de Neptun. Acest curios fragment, dupa ce infatiseazs prosperitatea acestui popor, care a rarnas mult timp fidel virtutilor sale ereditare se opreste

43

I: votusta U1VilUI lie fa :!I)mx {a nnstos

n

In mornentul caderi i intr-o iremedia b i ia degradare, datorita am bi liei nava In ice ~i perversitati i.

Chiar asa scurt CUIll este, acest fragment se dovedeste infinit de sugestiv, caci ne of era 0 deschidere asupra unui trecut indepartat, pe care multimea secolelor scurse si tacerea analelor l-au ascuns privirii istoriei. Dincolo de forrnele elenizate ale acestei descrieri, esti frapat de culoarea stranie a acestor moravuri ~i ritualuri, unde 0 simplicitate patriarhala e amestecata cu fastul Babilonului ~i mareria Faraonilor. Platon povesteste ca insula lui Poseidon, 1I1tiJl1 rest al mare lui conti nent al Atlantidei, a fost d istrusa $i scufundata printr-o catastrofa ce a avut loc cu 1l0Ua mii de ani inaintea epocii lui Solon. Strabon si Proclus ne indica aceleasi fapte. Sa adaugam di preotii egipteni, care furnizara aceste notiuni calatorilor greei, pretindeau a detine aceasta trad itie de la atlanti i In~i si, printr-o f 1 iatie indepartata, dar neintrerupta ~i ca ei Ii spuneau lui Solon: "Voi ceilalti, grecii, vorbiti de un singur potop, desi au fost rnai multe inainte", afirrnatie confirmata de geologia moderna, care a regasit urma acestor potopuri succesive In straturile suprapuse ale pamantului. Scheletele rnamutilor, ale alter animale ~i, ill sfarsit, ale ornului fosil, regasit In solurile tertiare ~i cuaternare, sunt palla 111 ziua de astazi singure!e docurnente ale acestor epoe i indepa rtate ale globu III i.

Asteptand ea 0 ~tiillra mai miraculoasii sa reinvie aceasta lume pierd uta, descoperi ri Ie oceanografiei confirrna acesie trad ili i stravechi. Ele all seos la iveala co loana vertebrala a Atlantidei din fundul rnarilor, permitand ghicirea eontururilor sale. Sondajele Atlanticului all dovedit existenta unui imens lant muntos submarin, acoperit de resturi vulcanice, ca;·e se intinde cle In 'nord la SUd"4. EI s~

r:

~'I Atlanuda. aces: continent rnisterios ce unea od inioara Africa de America ~i care, daca c sa credern lcgenda. intr-o zi disparu. irighiti: de vaiuri. a exisiat vreodata nlucl dedit in canteccle poetului? O-L Edmond Perrier anunta ca lin naturalist, Dl.Germuin, ~i-a propus sli emile solutia acestei probleme, bazandu-se pe dale stiinrifice ~i rigurnase. 121 a srudiat cu griji'i minutioasa fauna si rlora existerua in insulclc Capului Verde ~i Canare, en .5il~ILIllD ~i Ilora [osiln a insulelor, mici pflqi din IOSlUI continent ce ies inca din ocean. Aceste tosile sunt pretuiindeni identice. ill ioare punctele insulelor, In Mauritunia en $i In America. La Snn-Thorne. coralii sunt idenr.ci ell madreporele din Florida. Totul dovcdesre cii exista nici 0 Irns:'ilurii de unire !ntre continentele actuale. Toiul conduce 1<1 a crcde ca Atlantida a disparut la starsitul perioadei tertiare. 0 prima prabusire trebuie sii se II produs intre coasta Vcnezuelei ~i arhipelagul cart: exista inca in zilele noastre. Mauritania ~i insule!e Capului Verde trebuie sfl [I lost separate putin rnai tarziu C·Le Temps". 29 noiernbrie 1911) (n.a.).

44

ridica decdata din fundul Oceanulu i, la 0 inaltime de 9000 de picioare. Azorele, Sfantul Paul,lnsula lnaltarii, Tristan d' Acunha formeaza p iscuri Ie cele rnai Ina Ite. N umai aceste varfuri extreme a Ie continentului disparut ies Inca din valuri. Pe de alta parte, cercetarile de antropologie ~i etnologie comparata ale lui Le Plongeon, Quatrefages ~i Bancroft au dovedit ca toate rasele globului (neagra, rosie, galbena ~i alba) au ocupat odinioara-America, ce exista deja In parte pe tirnpul Atlantidei si era legata de ea initial. S-au rernarcat de asemenea analogii frapante intre vechile rnonumente ale Mexicului, ale Perului ~i arhitectura lndiei $i Egiptului, Folosindu-se de toate aceste documente. adaugand ~i trad iti i Ie ind ien ilor din America de Nord, Centrala ;;i de Sud, precum ~i pe cele ale tuturor popoarelor asupra potopului, D-l. Scott Elliot a incercat sa reconstruiasca 0 istorie a Atlantidei, care contine 0 parte considerabila de ipotezc, dar care formeaza un tot ornogen ~i un ansarnblu concludent". Pe de alta parte, cioctorul R udo If Steiner, inzestrat cu 0 Ina Ita Cll ltura ezoterica ~i cu 0 clarviziune speciala, <'I emis, asupra constitutiei fizice ~j psihice a atlanrilor 111 raport ClI evolutia urnana anterioara ~i posrerioara, puncte de vedere de 0 noutate si a profunzirne

.... 2(J

surpnnzatoare .

Sa rezumarn rnai intai istoria geologica a Atlantidei, dupa Scott Elliot.

Acurn lin rnilion de ani, Atlantida se lega, In spate, de 0 portiune mare, deja iesita la suprafata, din America Orientals.

Nu nurnai eli ocupa tot spatiul reprezentat prin actualul golf al Mexicului, dar se intindea mult dincolo de el, catre nord-est, intr-un vast promontoriu, cuprinzand Anglia actuala. Conturandu-se ~i arcuindu-se catre sud, ea forma Lin alt prornontoriu spre Africa. Nurnai Africa de Nord iesea la suprafata. Un bra! de mare 0 separa de Atlantida, astfel lncat rase!e umane, nascute ~i dezvoltate pe acest continent, puteau atinge direct Anglia ~i rnai tarziu Norvegia. Pe de altft parte, ele I1U aveau decat Lin canal Ingust de trecut pentru a ajunge 111 Africa de Nord $i de acolo In Asia rneridionala, care facuse deja parte din Lernuria .

. ~.i Isla ria /vtlantide: de Scott Elliot, lrndus<i din cngteza. cu <I hart], l.ibraria teosofica, Bailly. 10, Rue Saint-Lazare (11.".).

26 Stramosii nostri Atlarui de R. STEINER. Vezi de ascrnenea capitolul inritulat Die wettcntwicklung (Evoluua lumii) 111 lucrareu sa capitala Die Geheimwissensclia]t III/ UIII!'is (,~'Iiin!a oculta in rezumat), Leipzig, 1910 (n.a.).

4'i

Evolutia Divino de ill Sfinx La Hrtstos

Dupa un prim potop, aCLlI11 800.000 de ani, Atlantida, despicata III doua, de sus 'ill jos, fu separata de America printr-o stramtoare. Pe latura orientala, ea l~i pastra forma de scoica deschisa, In tirnp ce Irlanda ~i Anglia, unite cu Scandinavia, de curand ie~ita la suprafata, formau impreuna CLl ea 0 mare insula.

Intr-un nou cataclisrn, aCU11l 200.000 de ani, Atlantida se desparti 'in doua insule, una mare la nord, nurnita Ruta, alta rnai mica la sud, cu numele de Daitya. In acea vrerne, Europa actuala era deja formata. In timpul acestor trei perioade, cornunicatia intre Atlantida, A frica de Nord si Europa ramasese usoara.

Ea fu brusc intrerupta, acurn 80.000 de ani, de 0 noua rasturuare geologica. Atunci, dill antica ~i vasta Atlantida, IlU mai ramase decat i nsu 13 n urn ita de Platen Poseidon ia, ulti III a bucata din marea insula Ruta, plasata la egala disranta de Arnerica si de Europa.

insula lui Poseidon fu inghitira, la randul sau, 'in anul 9564 inainte de Hristos, dupa relatarea preotilor egipteni facuta lui Solon.

***

Asadar, lent dar sigur, vechea Atlantida iese din nou din funciul Oceanului. Ai irnpresia d\ vczi valurile rnileniilor retragandu-se unul dupa altul ~i 0 civilizatie disparuta conturandu-se III fata privirilor noastre, In linii din ce 111 ce mai distincte, 111 culori din ce 1"11 ce mai puternice Exista mai intai 0 prodigioasa inflorire a vietii, lin Edell tropical al unci umanitiiti pe jurnatate salbatica, dar orbita si coplesita de Divin. Exista apoi 0 lunga serie de lupte, urrnata de 0 reuniune de regi initiati, acalmie rodnica III acest amestec de rase, III aces! cuptor urnan, din care trebuia sa iasa aurul pur al tipului arian. Apoi vine decadenta $i domnia magiei negl'e, care arunca asupra lurnii haita pasiunilor $i dezlantui fortele abisului

Sfl incercam SEI fixarn 'in cateva trasaturi rapide aceste viziuni.

CAPITOLUL 11

Atlantul primitiv. Comuniune ell natura ~i clarviziune spontanii. Paradisul visuluisi domnia Zeilor

Perioada atlanta, ale carei etape geologice tocrnai Ie-am stabilit, reprezinta III istorie trecerea de la anirnalitate la umanitatea propriuzisa, intr-un cuvant, prima dezvoltare a eului constient, din care trebuiau sa tasneasca inaltele facultati ale fiintei urnane, precurn fl oarea cI i n mugu reo Totusi daca, pri 11 inve I isul fizic, atlantul prim itiv

46

tsaouara scnure

era rnai aproape de animal decat ernul actual, sa I1U ne irnaginam 111 persoana sa a f inta degradata ca salbaticul de astazi, descendentul sau degenerat. Desigur, analiza, rationamentul ~i sinteza, care SUIlt cuceririle noastre, nu existau la el dedit In stare rudirnentara. In schimb, el avea intr-un inalt grad anurnite facultati psihice, menite sa se atrofieze 18 urnan itatea ulterioara: perceptia i nstinctiva a sufletul u i lucrurilor, a doua vedere ill stare de veghe ~l de sornn si, Cll aceasta, simtur: de a acuitate aparte, 0 mernorie tenace si a vointa impulsiva, a carei actiune se exercita intr-un mod magnetic aSLIpra tuturor fi intelor vii, cateodata chiar asupra elernentelor.

Atlantul prirnitiv, care rnanuia sageata CLl varf de piatra, avea Lin corp zvelt, rnult mai elastic ~i rnai putin dens decat ornui actual, mernbre rna i suple ~i rnai flexibi Ie. Ochi ul sau scanteieror $i fix, ca eel al serpilor, parea eft scorrnoneste solul, cil patrunde sub coaja copacilor si III sufletul anirnalelor. Urechea sa auzea cum creste iarba ~j cum merg furnicile. Fruntea sa tesita, profilul sau cabalin aminteau pe eel al anurnitor triburi indiene ale Americii ~i sculpturile ternplelor di n Peru"7.

Natura care lnconjura viata atlantului era foarte diferita de a noastra. Un strat gros de nori apasa atunci asupra globului terestru". Soarele IlU incepu sa-l strapunga decat dupa convulsi i Ie atmosferice

27 [n leg~·llur[1 eli frunlea Iqilfl a atlantului ~i constitutia sa craniana. e necesara 0 rernarca de o imporranta capitals. Fiindca observatii!e ~liil11ei oculte Yin aici 53 cornpleteze pe cele ale anuopologiei. La ornul adult de azi, corpul cleric S<JU vital este complct absorbit de cnrpul fizic. La arlant, dimpotriva, p-imul Il depasea pc al doilca earn cu lin cap sau rnai mull. Astazi 1nc3 mai este asa la tori copiii. Corpul cleric fiind scdiul mcmoriei ~i crcierul organul pnn care ernul I~i percept cui, in stare de veghe, consriinta dephna a eului IlU esre posibilt, decat atunci cand corpul eteric se identifica in lntregime eu eel fizic ~i cand partea sa superioarri intra exact III clitia craniana, Acest Icnomen s-a produs putin calc putin 13 rasa atlanta. dar nurnai la rnijlocul evolutiei sale. La atlanrul prirnitiv, aces! lueru nu era asa. Memoria sa plutea, pcntru a spline astfel, deasupra lui, impreuna cu corpul S~IU etcric. 121 putea sa~i amintcasca cele mai rnici i rnagini. Dar atunci rrecutul dcvcnea prczent A hia distingea pe unul de alrui, pentru C~I llU traia decal in clipa prezenta. De asernenca. IlU avca desprc cui san dedit 0 consiiinta vagii. Vorbea desprc el insusi 13 persoana a treia. Cand incepu si1 spuna eu, confunda mai intai acest eu ell eel al faruil:ei sale. {II tribului sau si 81 strabuuilor sai. Traia cufundat in natura, dar j~i traia intens.viata interioara. Ell! sau instinctiv actions asupra anturajului ell 0 forta ell atat rnai mare si. rand pe rand, prirnca de la el irnpresii violente sau j~i proiecta asupra lui vointa prin iluminari (n.a.)

28 Mitologia scandinava a pastrat amintirea acestei epoci dine! vorbeste de Nibelheim, lara norilor uncle traiesc piticii, turnatori ai metalelor (n.a.)

47

LvrllUpu J.Jlt1lltU Ut: H' J./" • .A IU 1.11 I,,} I U.'"

ale primelor cataclisrne. Lipsit de razele soarelui, ernul de atunci, imblanzitor de animate, crescator de plante, traia in cornuniune intima ell flora exuberanta si gigantica, ~i ell fauna salbatica a pamantului. Aceasta natura era oarecum transparenta pentru el Sufletul lucrurilor I'i aparea In licariri fugare, In aburi colorati, Apa izvoarelor ~i fluviilor era mult rnai usoara, mai fluids decat astazi, dar III acelasi timp rnai intrernatoare. Baud-o, se umplea de efluviile puternice ale parnantului si ale lumii vegetale. Aerul frernatator era mai cald $i mai greu decar atmosfera noastra cristalina $i albastrie. Furtuni inabusite treeeau uneori peste varful muntilor sau crestele pad uri lor, Tara tunete, eLI LIn fel de trosnet, asernenea unor I ungi serpi de foe, lnvaluiti III nori. $i atlantul, adapostit de cavernele sale $1 de trunchiul copacilor gigantici, observand aceste fenomene arzatoare ale aerului, credea ca distinge In ele forme schimbatoare, spirite vii. Focul-principiu, care circula ill orice lucru, anima atunci atmosfera cu mii de rneteori. Tot conternplandu-i mereu, atlantul observa ca avea 0 anumita influenta asupra JOI", ca putea sa atraga acesti nori pi in i eLI un foe latent ~ i sa se serveasca de ei pentru a speria monstri i paduri i, pe mari le fiare ~i pe pterodacti I i, acesti teri bi I i dragon i inaripari, supravietu itori a i I LIm i i iern uriene. Mu It rna i tarzi u, Ganci rnagia neagra cleveni unica religie a unci mari par~i din Atlantida, ornul avea sa abuzeze de aceasta putere, piina la a face din ea lin formidabil instrument de distrugere.

Atlantul prirnitiv era deci inzestrat cu un fel de magie naturals, ale carei resturi s-au pastrat la uncle triburi salbatice. Avea putere asupra narurii gralie privirii ~i vocii sale. Limba lui prirnitiva, a I catuilXl din strigate im itative ~i din interjectii pas ionate, era una pel continuo la fortele invizibile. EI vrajea serpii, imblanzea fiare!e Aciiunea sa asupra regnului vegetal era cu deosebire energica. Stia sa sustraga plantelor 111 chip magnetic forta lor vitala. Stia de asemenea sa Ie accelereze cresterea. dfindu-le viata din viata lui si sa indoaie In toate sensurile rarnurile flexibile ale copaceilor Primele sate atlante fu fa constru ite ast rei, cI i n copaci savant II11P letiti. locuri de retragere vii ~i frunzoase, care serveau de locuinta unor triburi numeroase.

Cand, dupa cursele :;;i vanatorile sale neinfranate, atlaniul se odihnea la marginea padurilor virgine sau pe malul marilor fluvii, cufundarea sufletului SaUl11 aceasta luxurianta natura trezea In el un reI de sentiment religios. ~i acest sentiment instinctiv imbraca la el 0 forma muzicala. Caci, la sfarsitul zilei, la caderea noptii, misterioase :;;i profunde, to ate zgornotele se stingeau. Nu se mai auzea zumzetu]

48

J::-UUUUf"U .scrture

insectelor, nici suieratul reptilelor. Ragetul fiarelor se potolea, tipetele pasarilor incetau deodata, Atunci, I1U se mai auzea dedit 111 U1'111 llI"UI moncton al fluviului, pe deasupra caruia plutea, ca un fum usor.vocea indepartata a cataractei. Aeeste voei erau dulci ca acelea ale cochiliei marine, pe care, odinioara, la tarmu] Oceanului, vanatorul ratacitor 0 dusese la ureche. ~i atiantul asculta ... Asculta mereu ... Curand nu se mai auzea decat linistea ... Insa atunci, retras III sine si devenit sonor ca 0 scoica a marilor, el auzea 0 alta voce ... Ea rasuna traversandu-le pe toate celelalte, c1incolo de linistel ... Ea parea sa vina III acelasi tirnp din fluviu, de la cataracta, din padure si din aer ... Aceasta voce se concentra In doua note ascendente, repetandu-se Hira incetare, cant ritrnic ca eel al valului care se sparge ~i se resoarbe pe plaja. Aceste doua note spuneau "Ta - of", "Ta - o!" ... Atunci, atlantul avea senzatia confuza ca aceasta voce era cea a unei mari Fiinte, ce respira In to ate fiintele - §i el repeta CLI un sentiment de adoratie naiva: "Ta - 01" ... "Ta - o!" ... Aceasta era tonla rugaciunea sa, dar ea cuprindea, intr-un suspin, presentimentul a ceea ce are religia mai profund ~i rnai sublirn ".

Noaptea, 0 alta viara incepea pentru atlant, 0 viata a visului ;;i viziunii, 0 calatorie prin lurni ciudate. Corpul Sal! eteric ~i corpul S[UI astral, mai putin legate decat ale noastre de corpul material, Ii perrniteau 0 ascensiune mai usoara In sfera hiperfizica. $i IUl11ea spirituala, care este interiorul universului, irupea III sufletul omului prirnitiv, in iorente de lumina. in starea sa de veghe, atlantul nu vedea niei soarele, niei planetele, nici azurul, nici firrnamentul, pc care i le ascundea stratul greu de nori cu care era acoperit atunci gJobul pamantesc, Nici In somn el nu vedea forma lor rnateriala, dar sufletul sau deiasat de corp se scalda in sufletul lurnii si puterile cosmice, anirnatoare ale parnantului ~i ale planetelor, 'ii apareau In forme impresive ~i grandioase. Uneori, el vedea pe Manu, tatal, fondatorul nisei, aparfindu-i sub chipul unui batran cu toiag de calaror, ConcJus de el, avea senzatia ca trece prin acoperisul greu de aburi ~i ea urea. urea mereu. Deodata se vedea In centrul unei sfere de foc, In jurul careia se rotea un fluviu de spirite luminoase, cJintre care une!e se aplecau spre el )i-i intindeau familiar cupa vietii sau arcul de lupta. -

2<) Din acest tapt primitiv, conserver cle rraditie, a provenit numcle cli vi nila\ii supreme la anumite popoare. Nurnele Tao a lost eel al lui Durnnezeu la prirnii egipteni; el clevcni eel 81 in itiatorului rcligiei lor. Tot-Hennes ca :;;i numclc de Wad sau Wo!all a devenit Odin-Sicg, conducatorul rasci scandinave (n.a.).

49

Evolutia Divinii de /(1 Sfinx III Hristos

Te atli 'in inima Geniului Pamantului, ii spunea Manu; dar exists ~i alt] Zei deasupra lui. - ~i sfera se rnarea, uluitoare. Fiintele de foe, care se miscau 'in ea, deveneau atat de subtile ~i de transparente, Incat prin ace I val user se percepeau alte cinci sfere concentrice, care pareau a se afla la distante enorme unele de celelalte $i dintre care ultima stralucea ca un punct luminos, Dus ea 0 sageata de viziunea sa, atlantul se cufunda dintr-o sfera in cealalta. EI vedea fete auguste, plete de flacari, oehi irnensi ~i profunzi ca abisurile, dar nu putea atinge ultima sfera, focul scanteietor. - De aeolo coborarn toti, Ii spunea Manu. - [n sfarsit, ghidul divin readueea pe parnant pe calatorul astral, care se eufundase pentru 0 clips in Sufletul Lumii, unde stralucesc Arhetipurile .. Traversa din nou vestmantul vaporos al globului terestru si aeolo ghidul Ii arata, In trecere, astrii frati, invizibili 'inea oehilor sai fizici, luminatorii urnanitatii viitoare - aici, luna sinistra, esuata in nori negri ca 0 corabie naufragiata intre stanci - aeolo, soarele iesind dintr-o mare de va pori ca un vulcan rosu.

Cand se trezea din visurile sale, atlantul avea certitudinea de a fi trait intr-o lume superioara si de a fi vorbit cu Zeii. Caci el Ie pastra arnintirea, Ins3 adesea I$i confunda viata din vis cu eea din starea de trezie. Pentru el, Zeii erau niste protectori, tovarasi ell care traia pe picior cle prietenie. Nu nurnai ea era oaspetele lor noaptea, dar ei Ii apareau uneori In plina zi. Le auzea vocea 'in va nt, in ape, prirnea sfatul lor. Sufletul sau irnpetuos era atat de saturat de suflul lor inca! uneori el Ii sirntea 111 el insusi, le atribuia actiunile sale $i se credea unul dintre ei.

Trcbuie deci sa ne inchipuirn pe aeest 0111 salbatic, ziua, vanator de marnuti ~j de zimbri, acest omorator agil al dragonilor zburatori devenind, noaptea, un fel de copil inocent, un mic suflet ratacitor, animula vagula, blandula, purtat prin torentele unei aile lumi.

Acesta era paradisul visului la omul primitiv pe timpul Atlantidei. Noaptea el se adapa III undele lui Lethe, l~i uita zi lele de sudoare $i de sange. I nsa aducea la IUI1l ina zi lei rama~ ite a Ie viziunilor sale splenclide ~i le urrnarea mai departe in vanarorile sale nebunesti. Aceste viziuni erau soarele sau, producand sparturi I lim i noase 111 haosul pad uri lor sa le intunecate. Dupa moarte, I~I reincepea visul pe 0 scara mai vasts, de la 0 incarnare Ja cealalta, $i cand, dupa secole, renastea intr-un Ieagan de liane, sub eascadele de frunzis ale padurilor sale sufocante de caldura ~i de mirosuri, ,i ramanea, din calatoria sa cosrnica, 0 vaga i lurninare ~i ca 0 usoara belie.

50

tsaouara scnure

Astfel, III acele tirnpuri pnmrtive, noaptea ~i ziua, veghea si sornnul, realitatea ~i visul, viata ~i moartea, lumea de aici ~i eea de dincolo, se amesteeau si se eonfundau pentru 01)1 intr-un fel de vis imens, intr-o panorama miscatoare, facuta dintr-o tesatura translucida, care se derula la infinit. Niei soarele, nici stelele nu patrundeau prin atmosfera innourata, insa ernul; leganat de Puterile

invizibile, respira pretutinderii pe -Zei. /

Inclepartata aducere aminte a aeestei epoei a creat toate legendele paradisului terestru. Memoria confuza a acestor lueruri s-a transmis si s-a transform at din epoca in epoca 'In mitologiile diverselor popoare, La egipteni, este dornnia Zeilor, care 0 precede pe eea a Schesu-Horilor, regi solari sau initiati. in Biblie, este Edenul lui Adam si al Evei, pazit de Heruvimi. La Hesiod, varsta de aur 'in care "Zeii rnerg pe pamant imbracati in aer". Omenirea avea sa dezvolte alte facultati si sa faca noi cuceriri, dar desi rasele se VOl' sueceda, mileniile se vor ingramadi unele peste altele, vor surveni cataclisme $i globul terestru J~i va schimba infatisarea, ea va pastra amintirea de nesters a unui timp cand comuniea direct cu fortele Universului, Aceasta arnintire poate sa-si schimbe forma, dar ea rarnane ca nostalgia de nestins a Divinului.

CAP ITO L U L III

Clviliuui« atlanui. Regii initiati. lmperiul Toltecilor

Dupa traditia ezoterica, civilizatia atlanta, daca rnergern pana. la originile sale, cuprinde aproximativ un milion de ani. Aceasta prima societate umaria, atat de indepartata si de diferita de a noastra :;;i din care totusi ne tragern, reprezinta fabuloasa omen i re de d inainte de po top, despre care pornenesc toate rnitologiile. Patru potopuri, cum HIll spus deja, patru mari cataclisrnc, separate prin lungi milenii, au ros batranu] continent, 81 carui ultim vestigiu se va prabusi odata eu insula lui Poseidon, lasand dupa el America actuala, la inceputuri legata de masa lui ~i care crestea pe latura Pacificului pe masura ce At lantida, macinata pe dedesu bt de focul terestru, se prabusea si Iasa loc Occanului. In tirnpul acesior mii de secole, mai rnulte perioade glaciare, provocate de 0 usoara osc i latie a axei terestre pe orbita sa, a lungara popoarele din nord carre ecuator, iar cele din centru Ie impinsera de rnai multe ori pe celelalte spre cele doua ernisfere ale globului terestru. Avurii _loc exoduri, razboaie ~i cuceriri. Fiecare

5]

Evolutia Divinii de fa Sfinx III Hristos

rasturnare geologica fu precedata de 0 perioada de prosperitate !?i de 0 perioada de decadenta, in care cauze asernanatoare produsera efecte analoge. Sapte sub-rase sau varietati ale marii rase-marne atlante se formara succesiv ~i dominara rand pe rand asupra celorlalte, arnestecfindu-se eu ele. Se recunosc printre ele prototipurile tuturor raselor aetualmente raspandite pe glob: rosie, galbena si alba, tulpina a noii marl rase-mama, rasa sernitico-ariana, care avea sa se separe cu gelozie de celelalte, pentru a incepe un nou cicl u uman. Se regaseste acolo, de asernenea, desi In sub-ordin, rasa neagra, rest deja III regres al vechii omeniri lernuriene, din care au iesit prin incrucisare negrii si rnalaiezii.

Din istoria tumu ltuoasa a acestor popoare, trad itia adepti lor n-a retinut dedit liniile mari si evenirnentele rnajore. Ea observa, rnai intai, dupa Platon, fenornenul dominant al unei teocratii spontane $i al unei guvernari genera Ie, care apare din acest amestec de rase, nu prin forta brutala, ci printr-un fel de magie naturale $i binefacatoare. o reuniune de regi initiati dornneste in pace tirnp de secole si ierarhia Puterilor divine se reflects mai mult sau mai putin 111 aceste rnase ornenesti, impulsive dar docile, la care sentimentul accentuat al eului n-a dezvo1tat inca orgoliul. Indata ce acesta izbucneste, magia neagra se ridica in fata magiei albe ca umbra sa fatala si adversarul sau etern. sarpe I11COI3Cit, Cll suflare otravita, care, dill acest moment, I1U va 'incera sa arneninte o III 11 I aflat In cautarea puterii. Cele doua parti dispuneau atunei de 0 putere naturals asupra elementelor, pe care omul de astazi a pierdut-o. De aici lupte formidabile, care se sfarsira prin triurnful magiei negre ~i prin disparitia totals a Atlantidei. Sa facem () scurta trecere 111 revista a acestor peripetii.

Prima sub-rasa a atlantilor se nurnea rmoahall. Ea se dezvoltase pe un prornontoriu al Lernuriei si se stabili III sudul Atlantidei, intr-o regiune urneda ~i calda, populate de enorrne anima Ie antediluviene, care locuiau III rnlastini uriase si In paduri intunecate. S-au regasit ciin acestea cateva resturi fosile In carierele de huila. Era 0 rasa uriasa $i razboinica, cu tenul brun-acaju, care se misca sub irnperiul unor intense influente colective. Nume!e Ii venea de la strigatul de razboi prin care rriburile sale se adunau $i semanau spaima printre dusrnani. Sefi: lor aveau irnpresia ca actioneaza sub patrunzatoare irnpulsuri din afara, care-i cuprindeau In uncle puternice $i Ii indemnau la cucerirea de noi teritorii. Dar, odata expeditia terminata, acesti conducatori irnprovizati reintrau In sanul masei ~i totul era uitat. Neavand decat pulina mernorie $i deloc spirit de organizare,

Edouard Schure

Rrnoahalsii fura repede 'invinsi, dati inapoi sau supusi de celelalte ramuri ale rasei atlante.

Tlavatlisii, de aceeasi culoare ca rivali i lor, rasa activa, supla si dibace, prefera bogatelor campii muntii aspri. Ea se adapostea acolo ca in niste fortarete $i facea din ei punctul de plecareal incursiunilor sale. Acest popor dezvolta memoria, arnbitia, abilitatea sefilor $i un rudiment al cuJtului stramosilor. ell toate.aceste inovatii, Tlavatlisii nu jucara dedit un rol secundar In civilizatia atlanta, dar prin unirea si tenacitatea lor, ei se mentinura mai mult timp dedit ceilalti pe batranul continent. Ultima sa rama$ita, insula lui Poseidon, fu populata mai ales CLI descendentii lor. Scott Elliot vede III Tlavatlisi pe strarnosii rasei dravidiene, care se gaseste 'inca $i astazi in sudul lndiei.

Toltecii, al carer nume se regaseste printre triburi Ie mex icane, erau eei care aveau menirea de a duce civilizatia atlanta la apogeul dezvoltarii sale. Era un popor CLI tenul aramiu, de statura inalta, CLi trasaturi puternice $i regulate. CurajuJui Rrnoahallsilor, supletei Tlavatl i $i lor, el adauga 0 mernorie mai exacta si 0 nevoie profunda de veneratie pentru sefii sai. Batranul intelept, conducatorul benefic, razboinicul neinfricat erau respectati. Calitatile transmise III mod deliberat din tat a 'in fiu devenira principiul vietii patriarhale $i traditia se irnplanta in cadrul rasei. 0 domnie sacerdotala se stabili astfel. Ea se ridica pe baza unei intelepciuni conferite de fiintele superioare, mostenitori spirituali ai unui Manu prirnitiv al rasei, personaje inzestrate cu c larviziune ~i putere de prezicere. Se poate spune deci di acesti regi-preoti au fost regi initiati. Puterea lor a fest mare timp de multe secole. Ea le venea de la 0 intelegere deosebita intre ei -,?i dintr-o cornuniune instinctive cu ierarhiile invizibile. Aceasta putere se exercita indelung, intr-un mod fericit. Inchisa In misteruJ sau, ea se inconj ura cu 0 rnaretie rei igioasa ~i eu 0 mare pornpa, eon forme acestei epoei de sentirnente simple si de senzatii puternice.

in fundul goJfului format de Atlantida, Ja aproximativ IS grade c1easupra ecuatorului, regii tolteci construisera capitala continentului. Cetate-regina, 'in acelasi limp fortareata, templu -,?i port la mare. Natura si arra rivalizau pentru a face din ea ceva Lillie. Ea se ridica deasupra unei carnpii fertile, pe 0 inaltime impadurita, ultirn mamelon al unui mare Ian! muntos, care 0 inconjura ell un arnfiteatru irnpunator. Un ternplu cu pilastri patrati si scurti incorona orasul. Zidurile si acoperisul sau erau invelite cu acel metal deosebit, nurnit de Platen oricalc, un fel de bronz cu reflexe de argint ~i de aur, lux

53



Evotutia Dil'illii de III Sfin» III Hristos

preferat al atlantilor. De departe se vedeau sclipind portile accsrui ternplu. De aici nurnele de "cetatea cu portile de aur". Cea rnai mare ciudatenie a mctropolei atlantc. asa CUIll ne-o descrie autorul lui Tuneu, consta III sisternul sau de irigarie: 111 spatelc tcmplului, Ull izvor limpede ta~lle(l vijelios dill pamant. intr-o padure, ca Ull fluviu cxpulzat de catre munte. EI provenea dintr-un rezervor ~i un canal subtera n, ce aducea aceasta maS;i ! ichida de Iii Ull lac din mum i. lzvorul cadea din nou ill p[II1ZC de ap~l si in cascade, pentru a forma ill juru) orasului trci randuri de C<1I1a!c dispusc circular, carc-i servcau in 'lccl;l.~i t irnp pcntru bflLlt ~i pentru apiirare. Mai cit-parte, aceste canalc SL' kgall dill nou de un sistern de lagune ~j de marc, pc uncle plutele .uluccau prorlusc din (ari indepartatc. Orasul se etaja intrc canale, la p icionrclc icmplului. Daca e sa-l credcm pc Platen in legiiluri"i cu accuxta, pc d igu ri le inalte, de n ,I rh i tectura c it: lop ica, care prolcjau canulc!c. sc inaltau stad ioane, hipodrornuri. s~ili de gi111 Il<lslicii ~i chiar 1111 or;l::: special. rczcrvat vizitatorilor striiini pc carc-i ga/<.iuia

10 ()I";I>;:III .

;\1;11;1 I imp cfil dllni prima inllorirc ,I Atlantidci, orasu] cu portilc de aur 1"11 ccntrul ntcntic: tuturor popoarclor sale, iur tcrnplul S;lLI-xunhoiu l slrtilllci!m, Ioc.uul animator al rL'ligici sale. In ,Icesl tcmplu Sl' rcunc.m ;11111<11 rCi}.ii uniunii. SlIvcr,lIH11 metropolci Ii C()IlV()GI ik'I111"1I ;1 l.unur: nclntclcgcrilc dirurc popoarclc At lam ide], pcntrn ,I disCI.II;1 dcsprc intcrcsclc lUI" C()IIlIIIIC ~i a decide ,ISliPUI 11;-I(.:il S;1lI rJ/h(lili1lli CII populuti ilc dusmanc ale conlcdcrauci. Rfllbniul imrc rC)2.ii lcdcrnli era cu scvcrit.uc intcrzis ~i loti ccilal] i trchuiau sii SL' IlllL',lseii lmputriva accluia carl' rupca P;ICCU soiar:y11. An:SIC liL'lihcr:iri cr.ui ·inso!itc de ritur: gr<1VC ~i rL~liginase. In Icrnp!u, xc l·idic:1 ,) eol(};III;1 til: hrouv, pc Girl' l'r,1I1 gravatc. ell scmnc!c limhi i .s;lcrc, IIlV;-II;-llllrik lui Manu. ill tcmcict mil I rasci, .~i Icgile promulgate tiL' .Slll·cCs(lri i s;l!, ill dccursul seen lei OJ". ;\ ccust.i co I 0:111 II avca

'" \",·;i ,k"""I"i,·r'·:1 ,kl,IIi;lI:"I:1 "r:I.~lillli cu portilc dc "Ill. III di:t101'ltI Critu:» .1"11111/' .. 1/'1"1 . .'\lllIlIIid,1 d,· 1'1:111111. [:1 "11·1>,:,:,1,· (lelll" ,I<'SPI\' '::lpil:ll:i I'<ls,·iol(lillo..:i .. <:11·,·:1 Slljll:l\ i'·\llil 1.,·slItllli rout iucuunui d;li" 1(>1\11 Ill" i":Il"( S;I l"I",·dl"11l (;·1 d(sniL'l.o..::1 S:I "c· :lplll;1 111,·IIOli'llic-i \ 11,1111 i,k;. ['r, ,[1:lhi I C:"I PI\.""! I i c~'.i pl,·11 i. ,k 1(1 C:lr,· 1'1,11"11 d..:\illl.."(1 :1,·,·:lsl:"1 11·;loIili,·. :III '·"liI·IIII!I:1i ,·,·k ,1(111,-, 1l1·'I.~':. dill 1'lil·ill:1 <llyic-i l\hi~llIlllll.o..: oil' (I ,·olld,·IIS:1 ~i ,I,·:I SlllIpiirll";1 i,:I<\ri:III.'·Clllltllli. :I~:ll·IIIIICr:lIlIl"I"d:1 ill vrcnuuih- vcchi (11.:1.).

;1 V,·/i trni.,« ,k 1'1:1:[111. ,\(,,10 .:slc ,ksnis:"1 " '·I'O)c:1 dc dl"l":ld,·I1\:"1. (;111(1 111:1.!'.i."l I\C."l:-:r:"1 illl·;"I:ls,· de· 11\ltil 1IIIIJl (1111111. ill luc S:"I h'::1 :11):1 [1111":··1 :1 iIISpil:l!i'·.1 r(,oil he;111 S:III!.'.ck 11111111:1111. ,:1 Tillc:!!. !I:II. '·OIlSlilllli:1 li.:dU:lli\·;"I:1 1·:"III1;IS ;ICl."'::I~i (11.,1.) .

. ')4

tutouara Scnure

deasupra ei Ull disc de aur, imagine a soareiui ~i simbol al div in itatii supreme, Soarele nu parrundea arunci decat rareori prin lnve.lisul de 110ri al piimfintului. Insa astrul-rege era cu atat mai venera! cu cat raze!e sale abia at ingeau varlul rnuntilor ~i fruntea ornului. Nurninduse fii ai soarelui, regii federali intelegeau prin aceasta ca intelepciunea $i puierea lor veneau din sfera acestui astru. Discutiile erau precedate de tot felul de purificari solernne. Regii, uniti prin rugaciune, beau dintr-o CLIpS de aur 0 apa imprcgnata ell' parfumul celor mai rare tlori. Aceasta apa se nuruea licoarea Zeiior $i sirnboliza inspiratia comunii. Inaintc de a Ilia (1 hotarare sat! lie a formula 0 lege, ei dormeau 0 noapte 111 sanctuar, Dirnineata, l'iccare 1~ i povcstca v isul. A po i, rcgele cctat ii-rcgina incerca sa rcuncascii toate aceste raze. pentru a cxiragc din ele lumina care ghidc'l/,ii ill actiunc. Nurnai atunci cand toti cadcau de acord, noul deere: era prornulgut.

Asl lcl, 1<1 apogcul rasci atlante, () intelcpciune intuitivii ~i purii sc rasp[lIldca de sus asupra accstor popoare pri III i rive. Fa xc rcviirxa ell' acolo C,I tluviul muntilor care iuconjura metropola CLI panzc!c sale limpez: ~i cadca din canal III canal pe campia tertila. Cand unul dill rcgii illi[i;lli IIllP;-lrlca CLl sllpu~ii siii prcfcrnti clipa de ,HII' H illspir;l!iL'i. accsi iu avcau scruimcntul <':;1 beau () bllllll1r;1 divina, care illSlllk(c,l 1111rcag;1 lor Ilinl;1. Cand navig.uorul, upropi indu-sc de mal, vcclca slr:IIl1cilld dc dcpar!c acopcrisul mctalic ;11 pu lntului solar. cl IJL'(!c;! cil vcdc o radl dill soarelc invivihil icsind din ternplul C;]I'(.-: iucoronu cctatca Cll portilc de aur.

CA PIT()I,UL IV

Explari« Eutu]. /)1.'("(1I11.'1I((I.yi 1I1(1;;ie 1II.'(I;;rii.

Cataciism ,>'i polO!,

1mbog;-Ilirea lll;llcriaiil sub rcgii-pontif ai rasei roliece trchuia Sil aih,-j conua-lovitura xu 1~lt;dil, UtI,lta ell consricntn C!'(;se<lmla a cului. sc 1 rC!.ir[l orgolilll ~i spirit III de dominalic. Prima izhucnirc n pnsiunilor rclc SL' prorlusc 1;1 o rasii :lli;ltil cu toltcc ii. (1';1 () r:lS:l illcrllci~;lUi ell lcmuricnii, ell tcnul de un galbcll ncgricios. Turanicnii At lantidci Iurii strilnw:;;ii ruranicnilor dill Asia ~i I'lira de nSCIl1CIlL';1 parinfii magici !lcgrc. Magici alhc. lucrarc ciczinlcrcsll({i a ornului in arrnoruc ell Putcrilc de SllS, j SC opunc 111<lg_i,! Ilcagril, chcrnare cillrl~ Iortc lc dc jox, 1(1 indcrnnul amhiiici si cicslJ-illlilli. Rcgii turanicni voir;l

55

Evolutia Divinii lie la Sfinx fa Hristos

n

sa dom ine si sa profite, distrugand pe vecin i i lor. Ei rupsera pactul fratesc care ii lega de regii tolteci si schimbara cultul. Fura instituite sacrificii sangeroase. In locul procedurii pure de a bea din inspiratia d iv ina, se bea sangele negru aJ taurilor, evocator al infl uentelor demonice.". Rupture CLi ierarhia de SLlS, pact incheiat cu fortele de jos, aceasta fu prima organizare a raului, Ea 11-a produs niciodata dedit anarhie ~i ciistrugere, deoarece exprima alianta cu 0 sfera al carei principiu este tocmai distrugerea ~i anarhia. Acolo, fiecare vrea sa doboare pe celalalt 111 folosul sau. Este razboiul tuturor irnpotriva tuturor, imperiul poftelor nernasurate, al violentei si al teroarei. Magicianul negru nu stabilesre numai raporturi cu fortele daunatoare care sunt deseurile Cosrnosului, ei el ~i creeaza forte noi, prin formele-ganduri cu care se inconjoara, forme astrale, inconstiente, care devin obsesia ~i cruzii sai rirani. l~i plateste placerea crirninala de a oprirna si de a-si exploata sernenii devenind sclavul orb al unor c~jJai mai implacabili decat el insusi, fantornele oribile, dernonii ha I uci natori i, zei i' fa lsi pe care i-a creat. Aceasta este esen ta magiei negre, care se dezvolta odata cu declinul Atlantidei In proportii colosale. nernaiintalnite de-atunci. Fura vazute culte monstruoase, temple inchinate unor serpi gigantici, unor pterodactili vii, devoratori cle victirne ornenesti. Ornul puternie se lasa adoral de turrne de fernei ~i sclavi.

Odata cu coruptia atlanta ferneia deveni un instrument de placere, frenezia sexuala se dezvolta cu 0 forta crescanda. Poligamia se inmu lti rap id, avand ca urrnare degenerescenta tipul u i urnan la rasele inferioare ~i la 0 parte a popoarelor Atlantidei. Cultul nesabuit al eului imbraca aiei 0 forma inca naiva $i bizara. Cei bogati capatara obiceiul de a~$i piasa statuile din orica!c, aur sau bazalt 111 temple. Preoti special: organizau un cult in jurul acestor idoli ridicoli a i persoanei umane. Este chiar singura forma de sculpture pe care au cunoscut-o atlantii.

Din secol in seeol raul se acurnula: iruperea navalnica a viciului, Iuria egoismului ~i anarhia se extinsera 'in asernenea grad, inca! intreaga populatie atlanta se irnparti III dOlla tabere. 0 minoritate se grupa III jurul regilor tolteci, rarnasi fideli vechii traditii, restul adopts religia intunecata a turanienilor. Razboiul intre magia alba vlaguita ~i magia neagra In crestere, al carui teatru fu Atlanticla, aVLI nenurnarate

[

32 Acestea se petrcceau la rei $i III insula lui Poseidon, in ulurnele vrcmuri ale Atlantidei. Vezi Critias de Platen (n.a.).

56

Edouard Seizure

peripetii. Aceleasi faze se repetara CLI 0 adevarata inversunare. Cu mult tirnp inainte de prima catastrofa, care ravasi eontinentul, orasul eu portile de aur fu eucerit de regii turanieni. Pontiful regilor solari fu nevoit sa se refugieze In nord, pe langa un rege aliat al tlavatlisilor, unde se stabili Cll un grup de credinciosi, Din acel moment, incepura mari Ie JTl igrati i spre Orient, In tirnp ee civilizatia atlanta propri u-zisa decadea. Turanienii ocupara rnetropola ~·i cultul sangelui profana templul soarelui. Magia neagra triurnfa. Coruptia ~i perversitatea se propagara in proportii inspaimantatoare In aceasta ornenire irnpulsiva, 'inca lipsita de Frana ratiunii. Ferocitatea oarnenilor se raspandi, prin eontagiune, chiar si In lumea animalelor Felinele rnari, dornesticite la inceput de atlanti, devenira jaguarii, tigrii ~i leii salbatici . .In sfarsit, dezordinea puse stapanire pe elernente si pe intreaga natura, Nemesis inevitabila a magiei negre. 0 prima catastrofa separa Atlantida de America abia nascanda. Altele urrnara, la lungi intervale.

Cele patru rnari catastrofe care inghitira acest continent superb l1U avura acelasi caracter cu cataclisrnele Lernuriei. Vedem aici aceleasi Puteri In joe, dar ele se manifesta altfel, sub irnpulsuri diverse.

Parnantul este 0 fiinta vie. Scoarta sa salida ~i rninerala nu este decat 0 coaja subtire comparativ cu interiorul sau, compus din sferele concentrice ale unei materii subtile. Acestea sun! organele senzitive si generatoare ale planetei. Rezervoare de forte primordiale, aceste maruntaie vibrante ale globului raspund magnetic la miscarile care agita omen i rea. Ele inmagazi neaza, ca sa zicern asa, electric itatea pasiunilor urnane ~i 0 trirnit din nou, periodic, la suprafata, In rnase enorrne.

In timpul Lemuriei, dezlantuirea anirnalitatii brutale facuse sa tasneasca focul terestru direct la suprafata globului ~j eontinentul lemurian se prefacuse intr-un fel de gheizer clocotitor, unde mil de vulcani aveau misiunea de a exterrnina prin foe aceasta lurne vierrnuitoare de monstri inforrni.

Pe vrernea Atlantidei, efectul pasiunilor ornenesti aSLIpra sufletului arzator al pamantului fu mai complex ~i nu mai putin redutabil. Magia neagra, pe arunci 111 toata puterea sa, actiona direct asupra centrului parnantului, de uncle 'i~i tragea forta. Prin aceasta, ea prod use alte impulsuri in cereul focului elementar. Aces! foe, venit di n profunzim i pe ea i intortocheate, se acumula in fisuri Ie ~i cavernele scoartei parnantesti. Atunei Puterile, care prezideaza

57

Evotutia Divinii de lu Sfinx fa Hristos

***

miscarile planetare, imprimara acestui element subtil, dar cu 0 forts de dilatare uluitoare. directia orizontala catre Occident. De aici rniscarile seismice care, perioada dupa perioada, zdruncinara Atlantida de la est la vest si a carer axil principala urrna linia ecuatorul ui. De la punctul lor de plecare pfm3 la punctul de sosire, aceste val uri de foe subteran sapau :;;i scorrnoneau scoarta terestra a vechiului continent. Baza slabind sub ea, Atlantida se scufunda treptat :;;i sfars: prin a se prabusi ill mare cu 0 buna parte din locuitorii sai. Dar, pe rnasura ce disparea continentul inundat, lin alt parnant aparea spre Occident, cu bariera sa de piscuri. Deoarece, ajunse la capatul marilor lor ondulatii, aeeste talazuri de fond ale planetei In fierbantate, aceste valuri gigantice ale focului interior, rid icara crestele vulcan ice ale Cord i lieri lor, Anzilor si M unti lor Stancosi, coloana vertebrata a viitoarei Americi. Sa adaugam ca descarcarile electrice care insotira acesre fenornene dezlantuira in atmosfera cicloane, lurtuni :;;i vijelii nernaipomen ite. a parte a apei, care pans atunci vagabonda prin aer sub forma de vapori, se napusti pe continent III cascade ~i to rente de ploaie. lnundarea solului insoti prabusirea sa, ca :;;i cand puterile cerului ~i ale adancului s-ar fi unit pentru a-l clistruge. Tradiria spline ca saizeci de rnilioane de oarneni au pierit deodars In ultirnul din aceste potopuri.

Astfel fu maturat parnautul A tlanticlei, deven it arsena lui magiei negre. $i iata de ce cetatea cu portile de aur, insulele CLI palrnieri verzi R uta $i Da i tya, $i varfuri Ie sernete a Ie Poseidon iei d isparura succesiv sub va lul impasibil al Oceanului invingator, In limp cc azurul profund $1 luminos se largea intre norii sfasiati, ca ochiul Eternului.

Nirnic nu se pierde In evolutia pamanieasca, ci Iotul sc transforrna. Atlantii aveau sa renasca in Europa, III Africa, In Asia. prin rasele emigrate ~i prin reincarnarea periodica a sufletelor, dar imaginea continentului scufundat se sterse din memoria noii orneniri ganditoare, cuceritoare :;;i combative, ca un vis fabulos, ca 1I1l m iraj de dincolo de mare ;;i cle dincolo de cer. Ea nu-i pastra dedit arninrirea tulburatoare a unui Eden pierdut, a unci mari prabusir: ~i a unui potop inspaimantator. Poctii greci, ale carer evocari plastice ascund adesea un scns 111 i 11 unat, vorbeau de un colos-fantorna, asezat In III ij locul Oceanului, dincolo de Coloanele lui Hercule, susrinand cerul plin de nori cu capul si1l1 puternic. Ei II numeau uriasul Atlas. Stiau ei ca III ZOrIl nasterii lor, atlantii vizionari comunicasera In mod real Cll Zeii

58

Edouard Schure

de dincolo de eerul lor aeoperit de nori? Sau poate ca In adancul oricarei constiinte oruenesti doarme visul unui paradis pierdut si al unui eer care trebuie cucerit?

CAPITOLUL V Prima dezvoltare a rase; albe.

. ./

Religia sa solurii :~i exodul S(IU

Dupa aceasta expunere sumara privind civilizatia atlanta, originile apogeul ~i decadenta sa, ne rarnane sa vedern cum ornenirea noastra sern itica ~i ariana s-a nascut din vechea A tlantida, asemenea bustului jumatate omenesc, jumatate divin. care iese din coastele Sfinxului cle la Ghizeh. Deoarece, la intrarea III scena a fiecarei rasemarne. asistarn la miracolul pasarii Phoenix, care renaste din cenusa ei. Inainte ca vechea rasa sa se cIe5COmPUna, se observa forrnandu-se In ea nucleul unei rase de el ita, care-si extrage dintr-o viata rnai buna o noua tinerete.

Sa ne imaginam mai inta: schirnbarea totala pe care lirnpezirea treptata a atrnosferci 0 produse 'in mentalitatea umana. Atata limp cal nori grosi Ii acopereau cerul, omul fu redus III mod fatal la 0 viala de penumbra ~i de vis. ACllJ11 insa, soarele I$i plirnba ziua inrreaga faclia sa pe cer. Noaptea, nenurnarate stele strapungcau firmamentul ~i aceasta sim G nie cle lurni scanteietoarc se rnisca III ritrnuri arrnon ioase: Un i versul dezva III it 5tra lucea in toata frurnusetea 53. Toate cai le parnantulu i ~i ale rnari i se desch ideal! su b cerul nernarginit. Nu sosise ora marilor nazuinte ~i a rnarilor plecari? Daca rotul se ll1i~cn In Univers, ornul IlU trebuie si el sa se miste pentru a cunoaste ~i a cuceri?

Aceasta fu Opera rasei albe, striimos cornun al semitilor ~i arien ilor, la care calitarile barbatest: ale ratiunii, g~nclirii si jndecatii trebuiau sa dornine pe toate celelalre ". Dar, pentru a dezvolta aceste facultati, era necesara 0 mare disciplina $i 0 viata aparte, separata de celelalre rase. De tirnpuriu, ghizii sai 0 antrenara catre est si nord. Scopul final al acestui exod, care dura seeole .~i milenii, trcbuia sa fie regiunea centrals a Asiei. Pe accle platouri inalte, III aerul pur, departe de aungerea celorlalte rase, 1<1 picioarele Himalayci, acest "acoperis al lumii", avea sa se constituie definitiv civilizaua ariana.

jj Vezi admirabila caracterizare a rasei albe comparativ ell rasa galbena ~i neagra in lnegalitateo rase/or omenesti de Gobineau 11l.i1.)

S9

Evolutia Divil1ii de /(1 Sfinx fa Hristos

[

De acolo se vor raspandi mai tarziu diversele grupuri ale noii rase destinate sa guverneze lumea, rasa numita .adesea indo-europeans: ariasii din India, iranienii, scitii, sarmatii, grecii, celtii ~i gerrnanii, ca ~i sernitii primitivi ai Chaldeii. Dar inainte de a atinge aceasta citadels a Asiei, protejata de cei mai inalti munti ai parnantului, rasa alba trecu prin nurnercase etape ~i facu lungi popasuri ill diverse tari. Prirnul si eel mai important avu lac III Irlanda, care forma pe-atunci 0 mare insula impreuna Cll Anglia, nordul Frantei ~i Scandinavia. Aceasta oprire servi drept exercitiu si educatie elitei albe a Atlantidei, in drum catre 0 noua patrie. Acolo, ghizii sai 0 supusera unui antrenament deosebir".

"Omenirea, zice Rudolf Steiner, avea atunci conducatori care primeau intelepciunea de la un izvor supraornenesc. Ei erau venerati ca mesageri ai Zeilor, ceea ce ~i erau CLi adevarat. Aceste fi inte fura invatatorii regilor atlanti. Se spunea ca acesti invatatori intretineau legaturi cu Zeii ~i acest lucru era adevarat. Ceea ce se petrecea ill ternplele Atlantidei era inaccesibil poporului, EI IlU intelegea rnai mutt intentiile conducatorilor sai, De asemenea, invataturile lor trebuiau sa fie concepute intr-o forma diferita de roate celelalte.

Limba in care Zeii vorbeau acestor mesageri nu avea nirnic pamantesc, Ei Ie apareau III "nori de foe" pentru a Ie spline CUIll trebuiau sa conduca pe oameni. Mesagerii Zeiler puteau sa prirneasca aceste revelati i deoarece erau ei 'jn~i~i cei rnai perfecti pri ntre frati i lor oarneni, Ei ajunsesera deja la un inalt grad de dezvoltare in vietile lor precedente. Puteau f nurniti spirite superioare sub forma umaria, 'insa adevarata lor patrie Illl era parnantul. Aceste spirite-ghizi, acesti trimisi ai Zeiler, comandau pe oarneni fii.ra a Ie indica principiile dupa care Ii dirijau. Deoarece, inainte de cea de-a cincea rasa atlanta, strarnos al semitilor primitivi, oamenii Ill! ar f putut sa-i inteleaga.

34 ~lijn(a secolului al Xl Xvlea a stabilit unitatea rasei ariene pe baza filologie] ~i rnitologiei cornparate. Ea a pulut fixa astfel leaganul civilizatiilor noastre In Asia centrala, de un de au plecat migratiile spre sud ~i occident, ~i ale carui urme au fest pastrate de lirnbile ~i analele noastre. Acesta e un frurnos rezultat, dar ~liin!a exoterica IlLI merge rnai departe. ji lipsesc datele pentru a IlC face S{I cunoasrern originea ~i dezvoliarea primitiva a nisei albe,

De aici ~I provenit ace asIa conceptie putin infanri la, care spune ca rasa ariana a aparut In lurne ca un fapt primordial, ca un inrreg perfect ~i ca ea este lntr-un fel fructul natural al Asiei centrale. Traditia oculta, considerand ca rasa alba provine, ca toate celelane, din rasa atlanta, nascuta ea insasi din lernurieni, leaga prin aceasia urnanitatea noastra de ansamblul organic al dezvoltarii (erestre ~i planetare, dupa legile istoriei naturale (n.a.).

60

tsaouara ::'C11Ure

Gtindirea nu era Inca pregatita 'in ei. Rasa sernitico-ariana fu deci pregatita pentru 0 noua forma a gandirii. Pana atunci Zeii Ii condusesera pe oarnen i pri n trim i~i i lor. ACLlm, oamen ii trebuiau sa cunoasca esenta Zeilor ~i sa se considere ei-insisi executorii Providentei?".

Aceste !13nduri rezurna orientarea dorn inanta a rasei albe si eeea ce 0 diferentiaza de rasa atlanta. Aceasta din urrna cornunicase instinctiv cu fortele cosmice; cealalta primi misiunea de a realiza Divinul prin propriul sau efort, Cu scopul de a 0 pregati pentru aceasta opera dificila, indrumatorii ei ii irnpusera 0 viata aspra intr-un climat reee si ploios. lntreaga civilizatie a Atlantidei fu condamnata, Sefii razboinici lansara irnprecatii teribile cetatilor monstruoase unde multi albi captivi muncisera ca sclavi la constructii ciclopice, printre turme de alti sclavi, barbati si fernei, Cll pielea rosie, galbena sau neagra. Tiranii Atlantidei, viciile si luxul lor pervers fura blestemate. FLI blesternata piatra slefuita, sernn al selaviei; iar piatra bruta, bl ocu ri le col turoase ale stanci lor fura considerate ea si rnboluri ale libertatii ~i singurele altare demne de Zei. Nu mai voira decal viata 'ill aer liber, In colibe de lemn sau pe careie de razboi ~i de Iupta. Se retrasera In mijlocul padurilor de brazi si de fagi, Linde sarea cerbul ~i elanul. Se sfarsi eu ternplele joase ~i masive, acoperite cu metal, unde curgea sangele victimeior, Linde luceau statui de oricalc ~j aur, fetise necurate; se ridicara pierre, sub cent! libel', pe intinsele carnpii, ca cele de la Karnak in Bretania sau rnari cercuri de menhire, ca eel de 13 Stonehenge In Anglia, adevarate cadrane astronomice, orientate dupa miscarile de revolutie ale soarelui. Viata orneneasca trebuia sa se regleze cI u pa cursu I anotimpurilor ~i dupa mersu I astri lor. Fenornene Ie atmosf erice serveau drep! punct de pleeare invatam i ntelor rei igioase.

Ne putem irnagina pe ghidul unuia din aeeste popoare, III picioare pe 0 faleza, la capatul unei zile furtunoase, cand cent! se limpezea deasupra Oceanului, in spatele pulpanelor zdrentuite ale 1101'i101', ne putern inchipui pe Manu aratand multimii curcubeul, eu un picior 'in Ocean ~i celalalt pe 0 insula asaltata de valuri, spunand auditoriului sau: "Stramosii vostri locuiau intr-o tara rnereu acoperita de ceata, uncle soarele IlU se vedea, dar ei cornunicau cu Zeii. Astaz]

:15 Uusere atlantischen vorjahren, Striimosii nostri atlanti de R.Steiner, Leipzig. Altmann (n.a.),

61

Evotutia Divinii de 111 Sflnx iu Hristos

r

Zeii nu se mai arata decat rareori, dar au lasat oamenilor un sernn de alianta. Zeii folosesc curcubeul pentru a cobori pe pamant )i a urea spre lacasurile lor. Arnintiti-va ca sunreti fii ai Zeilor!" Nu mai era viziunea directa a lumii divine, dar natura, scaldata III mister eiivin, Ii servea drept piedestal ~i vehicul.

La unele din aceste popoare albe. cultul strarnosilor era legat de luna, astrul consacrat rnortilor. Cu multe seeole rnai tarziu, descendentii lor, reveniti in aceleasi locuri pe 0 cale inversa, vor evoca sufletul strabunilor, 'ill razele lun i i, In padurile lor neguroase, si 'ii vor chema in ajutor impotriva dusrnanilor lor. Dar, In acele epoei indepartate, cultul strarnosilor avea 0 sernn ificatie mai profunda ~i juca Lin 1'01 rnisterios In nasterea copiilor. La solstitiul de iarna. In noaptea cea mai lunga, care era nurnita noaptea-mama a anului, reputata fiind ca cea a conceptiunilor fericite, Manu spunea barbatilor si femeilor adunate III jurul pietrei sacre: "Stramosii vostri sum aproape de Zei. Traiti dupa riturile si legile sfinte ;;i ei VOl' veni sa traiasca din nou printre voi. Ei se VOl' incarna In copiii sotiilor voastre. Barbati, fiti putern iei ~i dati nastere unor razbo i n ici neinfricati. Fernei, fiti pure si concepeti eroi pentru rasa viitoare!'

Cu tOILlI altul era limbajul S[ILi In solstitiul de vara, cane! poporul se reunea la revarsat de ziua in vastul cere £11 menhirelor gigantiee, care personificau In acelasi tirnp lunile ~i anotirnpur i!e, srramosii ~i Zeii. Cand soarele aparea intre cele mai 'inalte doua pietre ale incintei sacre, Manu spunea poporului: "lata imaginea Zeului suprern catre care trebuie sa mergeti, pentru a cuceri parnantu] celor puri ~i putern ici ~i pentru a construi cetatea vie a Zeilor. Mergeti spre soarerasare!,,:1()

A merge catre lumina cu soarele cerului - Ill! este acesta sernnul rasei ariene, in zorii ca ~i la arniaza istoriei sale, 111 prirnul sau flux catre Orient, ca si mai tarziu, in refluxul sau catre Occident? Scarerasare sau vi itor parnfintesc, soare-apune sau vi itor ceresc, scopul sau va f rnereu Adevarul 5i Divinul. Lumina a stiintei, foe al sacrificiuiui sal! faclie a credintei, modalitatea sa va f totdeauna liberul efort ~i elanul cornbinat al inimii ~i al spiritului. Cand unul din aceste clemente va lipsi arianului, el va cadea in fanatism sau III anarhie, va f infidel geniului sail ~i misiunii sale. Caci arianul a avut curajul de a cauta Eremul prin Libertate.

,6 Vezi exodul rasei albe spre Asia In Marii lnitiati, cartea despre Ramo (n.a.),

62

uuouara :1CI111re

CARTEA A TRElA MISTERUL INDIEI

"Ell am avut multe nasteri ~i tu de asernenea, Ardjuna: ell Ie stiu pe toate; dar tu, eroule.Junu Ie cunosti".

Krisna - Ctintul preafericitului (Baghavad-Gita)

CA PITOLUL I Lumea vedicii ~i brahmanicii

I nd ia este prin excelenta parnantul m isterelor ;;i al trad iti i lor oculte , deoareee el este cel mai vechi din lurne ~i cel mai bogat In istorie. Nicaieri rnai rnulta ornenire nu s-a ingramadit III mai rnulta natura. Acolo, munti enonni au aparut III spatele altor munti, speciile au misunat peste speci i si rasele urnane s-au rostogol it unele peste celelalte en malul fluviilor. Djampudvipa, pamantul presarat cu munti (astfel i-5i numeste patria Valrniki, Horner al lndiei), a vazut evoluand fiintele vii, de la soparlele ~i serpii monstruosi ai Lemuriei pana la cele mai frurnoase exernplare ale rasei arlene, eroii Ramayanei, ell tenul deschis ~i oehii de lotus. India a vazut toata seara tipuri lor ornenesti, de la descendentii primelor rase, cazuti din nou intr-o stare vecina CLI anirnalitatea ~i pan a [a inteleptii singuratici ai Hirnalayei ~i la perfccrul Budha, Sakia-Muni. Si din tot ce a rnisunat limp de ani nenumarati, sub soarele tropicelor pe acest sol fecund, ea a pastrat ceva. Monumente grandioase, anirnale rare, tipuri de oameni disparute, amintiri din epoci imernoriale care plutesc Inca ill aerul incarcat de parfumuri $i In vechile rugaciuni, Din timpurile antediluvieue, ea pastreaza majestuosul $i inteleptul elefant, pe boa devorator si arrnate de maimute zglobii .. Din tirnpur ile vedice, i-a rarnas cuitu I elernentelor si stramosi lor. N eti nand cont de invazia musulmana ~i de cucerirea engleza, c ivi I izatia brahman ica dornneste aeolo rnereu ca 0 regina, Cll miile sale de divinitati, Cll vacile sale sacre si fachirii sai, cu templele sale sapate In inima muntilor si pagode Ie sa le rnonstruoase riel icate deasupra pad uri lor :;;i campi i lor, pirarnide de zei suprapusi. Se intalnesc aeolo cele mai violente conrraste, fara ca cineva sa fie socat. Cel rnai grosolan fetisism traieste in pace CLl filosofia cea rnai rafinata. Alaturi de rnisticismul si pesim ismul transeendente, acolo, rei igii Ie primitive Inca I;;i celebreaza cultele [or impresionante.

63

LI'(){lI!UllJIVIIlU tie ta .:!lJIIlX La rt rtstos

r:

Calatorii care au asistat la sarbatoarea de primavara a lui Shiva, la Benares, au constatat acest lucru, Ei au vazut, nu Tara mirare, un intreg popor, brahmani si rnaharadjahi, printi .;;i cersetori, lntelepti si fachiri, tineri pe jurnatate goi ~i femei de 0 minunata frumusete, copii gravi si batrani impleticindu-se, iesind ca 0 maree umaria din palatele ~i ternplele care se intind de-a lungul malului stang al Gangelui pe 0 distanta de doua leghe. Ei au vazut aceasta multime, fosnind de matasuri somptuoase si de zdrente sordide, coborand scarile gigantice, pentru a-si spala pacatele 111 apele purificatoare ale fluviului sacru si a saluta cu strigatele sale entuziaste, insotite de 0 avalansa de flori, Aurora ind iana, Aurora cu fruntea de trandafiri .;;i inima de chihlimbar, care precede soarele scanteietor". Aceia au putut avea senzatia coplesitoare a cu1tului vedic Inca viu ill inima Indiei si a marilor ernotii religioase din primele zile ale omenirii ariene. Alti calatori, impinsi de un fel de pietate ancestrala si de setea de a cunoaste originile, au patruns pana la izvoarele GangeJui. Acestia all gustat 0 senzatie mai rara si mai intensa, Deoarece ei all auzit cantecele sacre rasunand din gura pelerinilor la revarsat de ziua, in zgomotul apelor care curg din zapezile eterne, in eterul pur al piscurilor hirnalayene ".

De unde-i vine, asadar, acestui pamant .;;i acestui pOpOI' caracterul sau unic si minunat? Cum de se 'intampla ca, aici, trecutul indepartat ,;;i venerabil domina inca prezentul, 'in limp ce, III orasele noastre din Occident, prezentul reneaga trecutul, In febra sa de a inventa, ,;;i pare ca vrea s8.-1 striveasca sub Furia oarba a masinilor sale?

Raspunsul la aceasta intrebare se gaseste 'in misrunea providentiala a lndiei. Aceasta rnisiune a fost aceea de a pastra de-a lungul epocilor ~i de a raspandi printre celelalte natiuni cele mai vechi traditi i ornenesti ~i stiinta divina care este sufletul lor. Totul a contribuit la aceasta- configuratia geologica, virtutile stralucite ale rasei initiatoare, inaltirnea inspiratiei sale prirnare ~i de asernenea d iversitatea raselor, care a facut dill acest parnant un tu lburaror ~i prodigies furnicar ornenesc.

r

n

n

n

n

37 Vezi irnpresionanta descriere a acestei sarbatori in cartea D-iui Chevrillon, Sanctuare ~'i peisaje din Asia (Dimineata la Benares) (n.a.).

JR Vezi Irumoasele povestiri ale savantului indianist ~i poetului Angelo de Gubernatis In Peregrinari indiene (n.a.),

64

l':"UVUlU (l JLIUU C

Marea ~i 111 unti i, care modeleaza fata planetei, s-au Lin it pentru a face din Ind ia pamantul contemplatiei s i al visul u i, incercu ind-o CLi masele lor lichide !?i stancoase. La sud, Oceanul Indian acopera coastele sale aproape peste tot inaccesibile. La nord, se ridica, bariera de nerrecut. eel mai Ina It lant al globului, "Hirnavat, acoperis al lurnii $i troll al Zeiler", care a separa de restul Asiei si pare ca vrea s-o lege din nou de cer. Astfel, Himalaya-cia Indiei l(n caracter unic printre ~ari Ie tropicale. Toate anoti rnpuri Ie, toate fl are le, toate faunele se etajeaza pe coastele sale, de la palrnierul urias [a bradul alpestru, de la tigrul varga: de Bengal la capra cu lana de Casmir. Din dornuri le sale de gheata, el varsa trei mari fluvii carnpiilor arzatoare: Indul, Gangeie $i Brahmaputra. in sfarsit, prin bresele Parnirului a coborat rasa aleasa a cuceritorilor, care Ii adtrsera pe Zeii lor. FILIviu urnan, nu mai putin fecund, care, arnestecandu-se CLi rasele indigene, trebuia sa creeze civilizatia indiana. Se pare ca poetul Valmiki a rezumat miracolul arian la inceputul Ramayanei sale, cand descrie Ganga cazand din inalrul cerului peste Himalaya, la chern area celor mai puternici asceti. La inceput, Nernuritorii se arata In toata splendoarea lor si cerul se ilumineaza la venirea lor ell 0 Iirnpezirne stralucitoare. Apoi fluviul coboara si atmosfera este toata plina de spume albe, ca Lin lac argintat de 0 multirne de lebede. Dupa ce a sarir din cascada in cascade, din vale In vale, Ganga ajunge pe campie. Zeii 0 preced pe carole lor scanteietoare: delfinii ~i nimfele ceresti, Apsaras, danseaza pe valurile sale. Oarneni ~i animale urmeaza cursul sau majestuos. In sfarsit en ajunge ia mare, dar niei Oceanul insusi nu 0 poate opri. Raul sfant se cufunda pana in adancul infernurilor :;;i sufletele se purifica in valurile sale. pcntru a se Inal!a din nou la Nell1uritori~'J Imagine supcrba a intclepc iunii prirnordiale, care cade din inaltimi le cerului ~i coboara pana In maruntaieie pamantului pentru a-i smulge secretul,

1. Ri.>·i/o din titnpurile vedice ,>'i intelepciunea primordiala

Dupa ce Manu, cuceritor al lndiei, nurnit Rama41 de trad itia hindusa ~i pe care mai tarziu grecii l-au identificat cu Dionysos a! IOJ", a deschis drumul succesorilor sai, un puternic toreut al rasei

.1Q ROIIWWIIW, \101.1. (n.a.).

40 Ri.~ii.- li inlc de (] purirau- (kS8v[lr~it[1 (u.t.).

'II Vezi Lcgenda lui Rama in cartea mea Marii Ini!ia!i (n.a.).

65

r

Evotutta UIVIIUI ae ta .)JIIlX ut n rrsur»

r

ariene a coborat din inaltele platouri ale Iranului, prin valea lndului, 111 cam pi i Ie lndustanu lu i. Atunci, populati i Ie negre ~ i gal bene ale Indiei primitive se aflara in prezenta unor invingatori ell pielea alba, Cll parul aurit, ell fruntea stralucitoare, care le parura a fi sernizei. Pe carul sau tras de cai albi, seful arian aparea acoperit de anne lucitoare, cu lancea sau cu arcul in mana, asernenea zeului lndra din irnnurile vedice, care alunga Cll fulgerele 9i traznetele norii grosi ai cerului din fata lui. EI triumfa eu usurinta, impreuna cu insotitorii sai, asupra hoardelor negre cu care se lupta. Ii impingea inaintea lui, supunandu-i fara violenta, tara cruzime, uneori prin sirnpla sa prezenta. Facea din ei rneseriasi, otelari, tesatori de lana ~i de in salt pazirori ai marilor cirezi de vite din care traia populatia sa. lndigenul, superstitios, ternator, care adora fetise!e sale, serpi sau dragoni, care I1U vedea in soare ~i astri decat dernoni ostili, aseulta ell mirare pe seful arian spunandu-i ca el cobora din acest soare ~i ca zeul lndra, care tuna 'in cer, era protectorul sau, rnanuind fulgerul asa CUIll el manu ia arrne Ie. Adesea, de asemcnea, III m ij locul mari lor pasun i inconjurate de palisade, III casa de lernn locuita de patriarh, servitorul CLl tenul inchis vedea, eu aceeasi uirnire, pe sotia alba, stralucitoare. cum atata focul din vatra cu gesturi grave, pronuntand forrnule magice ]i CUIll numea aceasta flacara "Zeul Agni". EJ 'i~i zicea atunci ca aceasta rasa se afla 111 posesia unei noi magii ~i eli focul pe care-l aduce eu ea 1i venea de la zei cle ternut, de la zeii de sus.

Dad totusi patriarhul, seful arian sau regele conducaror 31 populatiei ar f fost intrebat de Linde ,i venea puterea, bogatia, turmele grase, nobi la sotie, f i i curajosi, fiicele infloritoarc, el ar II raspuns: "De la sacrifici u I focului pe care-l celebrant pe dea I impreuna CLI brahrnanul".

Ce insernna aces! sacrifieiu al focului? Si ce era ell acest brahman? 0 familie sau un intreg trib se reuneste inainte de zorii zilei pe col ina pe care se ricl ica altarul de iarba. Se eallt[l 111 cinstea Aurorei, "genercasa Aurora, fiica cerului, care trezeste toate fiinrele". Ea se ridica, focul se aprinde pe altar III iarba uscata CLi lernnul frecat $i soare le apare treptat pe piscuri. Un cantare] striga: "Adrnira grandoarea ~i rniracolul acestui Zeu: ieri el era mort astazi esre viu!" Astfel, Agni era in eer si pe parnant, III scare $; In traznet; ornul reinvie pe Zeul mort aprinzand focul altarului. Tori zeii iau parte, iar srrarnosii, imbracati eu un corp glories, yin ;;i ei sa se aseze pe iarba ~i sa vegheze asupra farniliei. Astfel, arianul primitiv intra in sacrificiul universal ~i acest sacrificiu este plin de bucurie. Figura $1

66

111 iscarea zcilor, ad ica fortele cos 111 ice invizi bi Ie, se contureaza sub transparenta universul u i. Zi ua s i Ncaptea sunt comparate CLl "doua tesatoare care danseaza ill cere III jurul stalpului lumii". Cerul si Pamantul sunt numite "cele doua valve ale lurnii". Si arianul crede ca printr-una din aceste valve zeii coboara pe pamant $i ca prin cealalta oamenii urea din nou catre zei. EI crede astfel deoarece simte $i vede aceste lucruri 'in comuniunea sa intima ell elementele. Crede Indl mai rnult pentru ca evocatorul foeul ui, rnaestrul sti intei sacre. brahmanu I o afirrna.

Acesta este ell adevarat inspi ratorul patriarh i lor, sefi lor $i regilor, ordonatorul acestei tinere lurni. "£1 este eel care irnplineste to ate ritualurile. EI con sacra pe Ulnar tribului. EI interpreteaza visele $i sernncle, ajuta ]a ispasirea greselilor $1 a irnpuritatii. EI cunoasre rituri le secrete prin care pot: deveni prietenul $1 tovarasul soarelui, prin care te patrunzi de forta sa si cele prin care se dobandeste puterea asupra norilor si ploii. EI cunoaste toate magiile vietii cotidiene, farrnecele dragostei, razboiului, camprilor ~i turrnelor. EI indeparteaza §i vindeca bo I i Ie. El este rnedicu I ~ i juristconsultul acestei epoci, $i toate aceste puteri ii Yin de la stiinta sa spirituala. EI este invitat, i se fac cadouri pentru a obtine cuvantul sau binefacator si binecuvantarile sale, ~i a-i evita blestemele. EI este inainte de toare sacrificatoru I ~ i cunoscatorul nell umaratelor rituri secrete care rae sacrificiul fecund,,42 Atunci cfind Bharata au invins ill India, preotul regclui invingator Ie spuse: "Ell proslavesc pe lndra, lurnca pamanteasca ~i d iv ina, ell, V isvarn itra Cuvanrul rneu magic protejeaza pe Bharata" (imn vedic). Un preot regal de acest gen este "jumatatea eului" unu i print. La numirea sa, printul pron Llnt{l Lin CLlV[II1( analog CLl eel al sotului care ia mana sotiei: "Ceea ce tu esti, ell sunt; ceea ce ell sunt, tu esti; til cerul, eu parnantul; eu rnelodia cantecului, tu cuvintele lui. Astfel sa realizam calatoria impreuria".

Dar dad acest brahman ar fi fostintrebat: "De unde vine ~tiin~a ra?", el ar f raspuns: "De ]a risi".

Ce erau asadar acesti ris]? Fondatorii preistorici ai castei ~i ai stiintei brah III an ilor. De la inceputul timpu ri lor ved ice, acestia forrnau 0 casta separata de profani. Brahrnanii se imparteau atunci 'in sapte triburi ~i se considerau posesorii unici al lui Brahman; adica ai sfintei magii care perrnite cornuniunea ell fiiruele divine ale lumii spi rirua Ie. N urnai ei aveau dreptul sa guste bautura 1111 batatoare,

'12 Hermann Oldenberg. Litenuura vechilor indieni, 1903 (n.a.).

67

Evoltuia Divinii de Iii Sfinx III Hristos

r:

soma, bautura Zeiler, al carei simbol era lieoarea din sacrificiul ritual. Ei considerau ca se trag din fiinte indepartate ~i rnisterioase, din eei sapte risi, "care, la inccputul lucrurilor, sub indrumarea divina, condusesera pe oarneni din colo de fluviul lumii Rasa,,43, Aceasta dovedeste dar ca risii din titnpurile vedice pastrasera prin traditie arnintirea ernigrarilor care avusesera loc din Atlantida III Europa :;;i In Asia.

Or, acesti risi lasasera succesori, care traiau III pad uri, aproape de lacurile saere, in singuratatile Hirnalayei sau pc malurile marilor fluvii. Drept singura Iocuinta, un adapost de lernn acoperit cu frun ze. De obicei, cativa discipoli 'ii inconjurau 111 pustnicia rustica. Uneori ei Iocuiau singuri in coliba lor, aproape de un foc mocnind sub cenusa sau ell 0 gazela, tovarasa tacuta :;;i docila a profundelor lor meditatii, Risii fo rrnau , pe drept cuvant, ordinul superior al brahmanilor. De la ci veneau doctrina, gandirea inspiratoare, regulile ~i lcgile vietii, inte lepciunea secreta. Unii dintre ei, ca Visvarnitra ~i Vasista, sunt numiti 'in Vede ca aurori ai imnurilor. In ce consta asadar aceasta intelepciune irnemoriala, care I~i are obarsia III timpurile III care obiceiul de CI scrie era 'inca necunoscut? Ea este asa de departe de 110i, Il1dit ne vine greu sa ne-o inchipuirn. Caci ea se bazeaza pe un all mod de percepere ~i pe lin alt mod de gandire decar eel al ornului actual, care nu percepe decat prin simruri ~i nu gfInde;;te decal prin analiza. Sa nurnim intclcpciunea risitor clarvedere spirituala, iluminare interioara. contemplare intuitiva :;;i sintetica a ornului ~i a universului Ceea ce IlC poate ajuta sa intclegem aceste faeu Itali astazi atrofiate este starea sufleteasca ce le-a dcscoperit.

Ca toate I ucru ri le mari, clarvederea prim i lor intelepti ai I nd ie i sa nascut dintr-o nostalgic profunda ~i dintr-un efort supraornenesc.

Intr-o cpoca ell mult rnai veche, pe timpul Ailanridei, ernul primiriv se bucurase de un fel de cornuniune instinctiva cu fortele ascunse ale naturii $i CLI puterile cosmice EI Ie percepea direct, fara efori, 'ill viata elernentelor, ca printr-un voal lranslucid. EI nu Ie formula, el abia se distingea de ele. Traia cu ele, ill ele; facea parte din ele. Ceea ce noi numirn invizibil era vizibil pentru el in mod exterior. In viziunea, ca $i ill consiiinta lui, materialul si spiritualul se

r

,I' Accsi pasaj cxtre m de sernni ficativ al Vcdclor. redat de Oldenberg in lucrarca citata, ne duce cu g,lndul la 11 civilizaiie in intregimc picrdura ~i In acel continent disparut. despre care PIllion a vorbit. pc baza credintei preotilor L;g_ipteni, in dialogu] sau despre /vtlantida (11.:1-),

68

confundau intr-o masa miscaroare si incurcata de fenornene, insa el avea sentirnentul unci legaturi irnediate cu origines lucrurilor. Arienii, dezvoltand 0 categoric de noi facultati (gandire, ratiune, analiza), pastrasera un rest din aceasta clarvedere spontana - se gasesc nenumarate urrne ale ei In imnurile vedice. Dar aceasta facultate naturale se micsora pe masura ce ei par~sil:a viata pastorala, pentru a se arunca 111 vista razboinica, ceruta de cucerirea lndiei ~i de luptele lor interne. Ea dirninua de asernenea la conducatorii acestor popoare. Totusi, ei pastrasera arnintirea minunata a unei alte epoci, a exaltantei COJ11Lln iun i a srrarnosilor lor indepartati Cll puteri le cosmice, CLl eei pe care i"i nurneau Devas, Spiritelc Focului ~i Lurninii, Animatorii Pamantului ~i Cerului .. Uneori, presentirnentul de a f trait ei In~i~i )11 acele timpuri indepartate Ii cuprindea, ca 0 arnintire fulgeratoare. Pentru a 0 talmaci, ei ziceau ca acesti preafericiti strarnosi beau licoarea divina, bautura irnbatatoare a some! din cupa Zeilor.

Atunci, simtind bariera din ce in ce rnai mare ce se ridiea intre ei ~i 11II1lea divina, vazand voalul ingrosandu-se din ce in ce, inteleptii hindusi se simtira invaluiti de nostalgia zeilor lor pierduti. Pe acesti zei, pe care 11U-i mai puteau simti ill zborul norilor. "ill raza soarelui, in riecuprinsa splendoare a firmarnentului, ei voira sa-l regaseasca in ei insisi, In tai nele I urn i i jnteri oare, prin puterca med itatiei. S u pre 111 efort, prodigioasa aventura. Ea fu incercata ·tn reculegere )i liniste. in pacea profunda a si nguratat: lor hirna laycne.

- Si risi: i~i regasira Zeii pierduti ~ Ei Ii regiisira deoarece ernul ~i universul sunt alcatuiti din aceeasi tesatura, iar sufletul omenesc, aplecandu-se asupra lui insusi, se sirnte patruns putin care putin de uncia Sufletului universal. lmobili si CLI ochii inchisi, risii se culundara III prapastia linistii, care Ii lnvaluia ca un ocean; dar, pe rnasura ee ei se cufundau in ea. () lumina dulce si fluida tasnea din ei IIl~i~i, ca Ull izvor alb, ~i urnplea incet imcnsitatea albastruie. Aceasta lumina plastics parea animata de un suflu inteligent. Forme de tot Ie!ul se rniscau III ea. 1n mijlocul lor apareau, In culori stralucitoare, arhetipuri!e tuturor fiintelor )i starile primitive ale parnantului, a carer imagine pluteste In lumina astra III III clisee vii. Ei vazura soare le iesind din noaptea saturniana ~i it numira "oul de aur, oul iurnii". Astfel, treptat ~i III lente etape, riJii se cufundara In Lumca de dincolo, la originea lucrurilor, In sfera Eternului.Ei nurnira Sarasvati aceasta lumina hiperfizica ~i divina, Care 'ii urnpluse de 0 fericire necunoscuta. Ei nurnira Brohman puterea creatoare Care I]i muleaza

69

Evolutiu Divinii de la Sfinx ill Hristos

r

ganciirea in forme neuumarate In acest Suflet a! Lum ii. Brahman, care inseamna Respir, Aspir ~i Rugaciune, era deci pentru ri~i Dumnezeul interior, Dumnezeul sufletului omen esc si al Sufletului universal, din care izvorasc toti Zeii si toate lumile, ~i a carui rnanifestare constituie sacrifici ul universal.

Se gaseste lin eeou foarte slab, este adevarat, a] acestei stari de spi rit intr-un i111n, al caru i autor necunoscut, instru it de risi, incearca sa-si reprezinte originea I urn ii:

"Nu exista arunci nici moarte nici nernurire:

Nici zi, nici noapte, nici rniscare, nici suflu. Unul singur respira prin propria sa forta

~i In afara Lui nu exista nimic. Tenebrele invaluiau tenebrele, Totul era un Ocean mra lumina, Unicul vid intr-uu desert imens.

EJ nascu prin, forta unei calduri i nterioare.

r

Se nascu mai 'intai Iubirea,

Prima saillanta a Spiritului. Inrudirea Fiintei ~i Nefiintei, lntcleprii au gasit-o In inima 101''' ...

Din toate acestea reicse ca primii ri9i ai Indiei s-au inspirat de la sursa cca dintai a oricarei intelepciuni, d\ ei au conternplat aceste taine In linii marl, tara a distinge nenurnaratele lor detalii ~i ca disc i po J ii lor, pocti i vedici, n-au putut expri rna aceste adevaruri prirnordiale dedit 'in forme transpuse 9i adesea confuze. Dar acesti prirni intelepti au fost parintii tuturor mitologiilor si filosofiilor posterioarc. Inrelepciunca lor intuitiva este pentru stiinta rationale. care i-a urmat, ceca ce este lumina alba pernru cele sapte culori ale prismei. Ea le cuprindc pe toate III focarul sau incandescent. Lucrarea prismei I1U este prin aceasta rnai putin 0 creatie noua ~i tal atat de minunata. Deoarece, asa cum a SpLlS unul din cei ma i rnari intclepti ai tirnpurilor moderne, Goethe, care a fostin acelasi tirnp un mare poe1 ;;i un mare naturalist: "Cuiorilc sunt actiunile ~i suferintele lurn inii". S-ar purea spune In acest sens: clarvederea prirnitiva a fost mama intelepciunii ~i intelepciunea este mama stiintelor $i artelor. Singura clarviziunea regasita va face sinteza lor.

Risi: 'i~i deschisera cleci portile Spiritului printr-un imens efort de vointa. Ei nurnira yoga sau $tii1113 a uniri] disciplina ascetics ~i

o

n

n

70

exercitiile de meditatio prin care ajungeau la acest gen de clarvedere. jnfluxul spiritual care rezulta din acestea domina destinele Indiei. Deoarece, fie dl idealul este conceput ca 0 forta pur subiectiva sau ca oreal itate transcendenta, actiunea sa III istorie este mereu -proportionala cu elanul unei el ite catre e I ·Un singllr 11Icl"1I dovedeste existenta lui Durnnezeu sau a zeilor - raspunsu . rene or cosmice a ~'hemarea vointei omene~j C~n:ep!ia asupra natmi i. ~i esentei fortelor sale poate vana la infinit, rnsa refluxul divinului In sufletul care II evoca este semnul prezentei sale.

Sa patrundem asadar 'inca mai rnult In ideea pe care brahmanii si-c faceau despre maestri: lor, risii, ~i despre legaturile lor cu lurnea spirituala, oricat de ciudata ar parea aceasta idee mentalitatii noastre occidentale. Dupa traditia Vedelor, unii dintre acesti intelepti au fOS1 destul e1e putemici pentru a se ridica prin ei insis: inlurnea divina si a se orienta In ea, dar cei rnai multi au avut nevoie de inspiratori invizibili pentru a-i ghicla. Acesti ghizi, spuneau brahmanii, au fost fiinte serniumane, semidivine, Manu ai ciclurilor precedente sau spirite venite e1in alte lurni, care pluteau asupra vietii lor si care le adurnbreau sufletul. Acest: ri;;i aveau deci 0 dubla personalitate. In viata lor obisnuita, erau oarneni foarte sirnpli, insa, In starea de inspiratie, un cu totul alt spirit vorbea prin gum lor. Ei pareau atunci posedati de lin Zeu. Acestia sunt nurniti III traditia hindusa Bodis01V({S, adica patrunsi de intelepciune divina. All existat rnulte feluri de Bodisatvas, dupa natura inspiratorului lor ~j gradul unirii lor cu el. In ce priveste pe Budha propriu-zis, nurnit si Gotarna Sak iaMun i, persona] rnai istoric $i rna i sesizabil dedit ceilalti. el a fosr considerat de adeptii sai ca un suflet superior, completincamat intrun corp ornenesc. Prill propriul sau efort, Budha a realizat, III mod public. III vazul tuturor si, ca 521 zicern asa, In carnea ~i sangele sau, d iversele etape ale initierii, pentru a atinge, II1Ca din aceasta viata, acea stare divina, nurnita de hiridusi Nirvana.

Dar ar fi imposibil sa intelcgem sernnificatia lui Buclha III dezvoltarea Incliei ~i locul sal! In istoria religiilor.l1ira a arunca rnai lntai 0 privire asupra brahrnanisrnului )i stralucitoarei civilizatii pc care el a rnodelat-o CLI clerneniele eeJe mal diverse. in sornpt uozitarea tulbu ratoare a natu ri i t ropicale. sub clocoti rea febri la a raselor impestritatc,

71

Civilietula bra It man icii.

Cele trei lumi: Bra/una, ViJI1U, Siva.

Triumful eternului feminin: sotia si dansatoarea sacrii

r

n

o religie nu-si reveleaza natura decat prin civilizatia careia Ii da nastere, Divinul isi manifesta gandirea calauzitoare ~i forta plastica In expresia sa umaria. Societatea brahrnanica, stirbita si minata de scurgerea secolelor, dar care si-a mentinut limitele pana 111 zilele noastre, este bazata pe regi IllU I casteJor. lmparti rea societati i III clase diferite este comuns tuturor timpurilor ~i tuturor popoarelor. Cauze!e ~i modalitarile inegalitatii se schimba, dar inegalitatea insasi rarnane ca 0 lege a naturi i, ca 0 conditie a vieti i ~i a munci i. ) nel ia a d us' aceasta lege la extrern ~i nicaieri sistemul separarii intre clasele sociale Ill! a fost aplicat cu atata rigoare. Coelul hindus facea sa cada III dizgratie III mod iremediabil barbatul sau femeia care se casatorea ell cineva dintr-o casta inferioara. Cand citirn In iegile lui Manu:

"Brahrnanii ies dill capul lui Brahma; razboinicii din brate!e sale; negustori i din pantecele sau; mestesugari i cI in picioarele sa Ie", zarnbim la aceasta metafora indrazneata, care ne pare In acelasi timp insolenta ~i grotesca, $i IlLI vedem III ea decat viclenia unor preoti arnbitiosi, care 0 folosesc pentru a domina regi barbari $i pentru a guverna lin popor copi laros. Aceasta max i 111 a c i udata esre cu toate acestea formula teologica a unei vechi ~i profuncle intelepciuni. Tradusa In lim baj ul nostru modern, legea expri mara de max i rna brahrnanica ar putea fi formulata astfel: natura este aristocratica si universul este 0 ierarhie de forte care se reflects In omenire printr-o scarfi de va lori.

Brahrnanii credeau In doua feluri de atavisme concordantc pentru 0111: Lin atavism spiritual proven i nd din existentele anterioarc ale sufletului sau; Lin atavism corporal provenind de la strarnosii sai. M anu preyed iei sau concl ucatori a i popoarelor desern nasera sufletele dupa astr ii care reprezeruau calitatile lor si de la care, dupa ei, si-ar f tras originea. Ei impartisera pe oarneni 111 solari, lunari, saturnieni, martieni, etc. in jurul acestor iclei fusesera intemeiate culte $i se grupasera popoare. Un itatea rasei arlene, puritatea sange III i sau perrnitea atunci conducatorilor sai sa faca abstractie de atavismul fizic. Dar cand, dupa cucerirea I nd iei cle catre arien i, brahman i i, elev i si mostenitori ai risilor, "[lZUra turnultul raselor indigene In jurul lnvingatorilor si puritatea rninoritatii albe din ce In ce rnai amenintata

r

r

72

de incrucisari Ie sale ell sangele negrLl, ga lben !?i rosu, ei se aflara In prezenta unei problerne 'in alt mod acuta dedit eea din timpurile vedice, cand ei nu trebuiau sa conduca dedit propria lor rasa, omogena ~i selectata de seeole. Problema era grava.!?i situatia amenintatoare. La drept vorbind, lntregul destin tragic al Indiei

. provine de la prea marea diversitate a raselor sale !?i de la invadarea, inevitabila In cele din urma, a rasei superioare de catre rasele i nferioare, care aveau calitati rernarcabi Ie, dar la care' se Inta lneau de asemenea gerrnenii de slabire ~i de coruptie proprii deseurilor unei

.. ~ 44

omenm 11l regres .

Brahrnanii oprira raul cum putura mai bine prin barierele formidabile pe care le ridicara intre cele patru caste eare I~i irnparteau diversele functii sociale. In varfu] pirarnidei, brahmanii, eel mai pur sange arian, detinatori ai cultului, ai ~tiintei !?i religiei. Dupa ei, ksatrias (puternicii), regi sau razboinici, nobili reprezentanti ai rasei cuceritoare, desi deja usor incrucisati Cll alte rase. Mai jos, negustorii, agricultori i ~i mestesugari i de ord in superior, sange amestecat, In care predominau rasele invinse. In ultimul rang, sudras (rnai tarziu nurniti poria de catre portughezi), servitori consacrati rnuncilor inferioare, proveniti din drojdia societatii indigene $i considerati ca Tara cult $i ill afara legii. Nurnai aceasta ultima clasa era exclusa din religia brah man iC{L Ce lelalte, regi, razboin ic i, agricu ltori, c iteau Veclel e, parricipau la cult. lnitiati, fiecare la nivelul sau, 111 misterele religioase, ei aveau dreptul la titlul de dwydia sau de doua ori naSCUI.

Societatea brahman ica se prezenta astfel sub aspect ul unei pirarnide cu patru etaje, fiecare avand mentalitatea ~i functia sa precisa . Jos, masa alcatuita din paria eu fata neagra, sclavi III afara legii, fara stare civila. Mai sus, clasa bogata a agricu ltor ilor ~i a negustori lor, CLi tenul ga I ben-portoca I iu, formand corpul na{i un i i. inc[, III a i sus, razbo i n ici j cu tenul bronzat, posesori de pamanturi prin drept de cucerire sau cle nastere, comandand armatele si facand dreptate. In varf, brahmanii Cll pielea alba, stapan: suprerni ai acestei 11I1lli, prin superioritatea inteligentei, prin autoritatea religioasa ~i prin prornulgarea legi I or. Astfel, rasa ariana guverna IlleS pri n minoritatea conducatoare, dar, pe rnasura trecerii secolelor, forta sa avea sa dim i nueze, odata Cll puritatea sa.

""I Aces! punct de vedere 8 fost scos In evidenta intr-un mod rernarcahil de contele Gobineau In cartea Sit exclusivista, dar geniala, asupra tnegolitaiii raselor I.II1WI1I! (n.a.),

73

I:.. V{)ll/rlll VI)l11111 tu: III '~/III .. l I." lIT I.,..",

n

Cu toata severitatea !egilor lor, brahmanii nu putura sa impiedice frecventa lor incalcare. Aceasta aduse eu sine 0 lenta ascensiune a raselor de jos catre cele de SllS ~i infiltrarea treptata a sangelui negru ~i galben 'in sangele alb. Edificiul brahrnanic era ad III ira b i I constru it, dar IlU exista 0 legatura morals suficienta intre diversele sale compartirnente. Arnestecul raselor II facu sa se clatine de sus In jos, Invidia ~i scepticismul, ura de clasa ~i dorinta arzatoare de cercetare, care maci na omen irea actua 15, nu existau atune i. Dar violenta pasiunilor, arnbitia, placerea sexuala ~i acea atractie anirnala pe care rasele inferioare 0 exercita in mod fatal asupra raselor superioare, aeolo unde ele se afla III legatura, produsera efeetele lor obisnuite. Amestecul de sange a~a de divers ridica nivelul raselor invinse, dar slabi vigoarea barbareasca a cuceritorilor, rafinandu-Ie senzati i le ~i dezvoltand u-Ie noi ca J itati artistice In .i osul scari i, vaisya" se casatorira In masa cu femeile negre ale castei sudras ~i descendentii lor prinsera gustul cultelor fetisiste ale marnelor lor. in partea de sus a societatii, regii se dedara poligarniei Cll femei de orice culoare. Brahrnanii In~i~i se casatorira cu fernei din castele inferioare ~i se facura curteni ai regilor. Unii c1intre ei, gelosi pe prea marea influenta a brahmanilor asceti, Ii expulzara Pentru a se mentine impotriva adversarilor, acestia fur~l obligati s{qi acorde protectia unor regi negri din sud. dupa maxima legilor lui Manu: "Vecinul tau estc dusmanul tTIU, dar veernul vecinului tau este prietenul tau". Acesti regi negri din sud, investiti cu prestigiu suveran de autoritatea brahrnanica, tineau piept regilor albi din nord $i amenintau ell obiceiurile lor brutale, cu cultele lor orgiastice, 'inLregul cdificiu a! civilizariei hinduse. Informs epopee Mahabhorata, CLi luptele sale intcrrninabile intre regii solari $i regii lunari, este Ull ecou indepartar al unor Ioarte vechi razboaie de rasa $i de religie.

Adevarul este ca, intre inalra cultura brahmanica 9i lumea pestri!i:i care se agita sub ea, 111 cele trei caste inferioare, exista 0 prapastie. Aceeasi prapastie ex ista intre nordul ~i sudul lndie i, din timpul cuceririi fabuloase a peninsulei cle catre Rania, la care se rezurna prima coborare a Aryas-ilor In campiile lnclustanului. - Acolo sus, 111 inima l-lima layei, asceti maudri traiau 18 izvoarelc Gangelui ~i pe rnalurile laeurilor sacre, In rugaciune ~i contemplarea eternului Brahrna. - Mai jos, pe versantul marelui lant ~i pe coline, Ifll1ga fluvii, se ridicau altare, uncle era adorat Agni, focul sacru.

n

," Vuixya ~ indieni din casta a l ll-a (n.l.).

74

Edouard Schure

Deasupra flacarii, III eterul pur al diminetii, credinciosul preot oficiant l~i inchipuia pe zeul Brahrna, asezat pe lotusul celest ~i meditand la crearea lurnii, in timp ce regi ~i razboinici adorau puterile cosmice 5i fortele atmosferei, pe Savitri soarele ~i pe lndra, eare alunga norii inaintea lui, pentru a inviora parnantul. Ei gaseau, In acest cult al luminii ceresti ~i ai focului, izvorul credintei lor ~i bucuria de a trai. Dar, 111 centrul si In sudulIndiei, poporul idolatriza un zen crud ~i feroce, pe Siva, Distrugatorul, Se inclinau in fata lui CLi o spairnji plinfi de lasitate, pentru a-i evita mania 5i a-i obtine favorurile. Era reprezentat "hides, scrasnind dill dinti, ell pantecele negru, cu spate!e rosu, scuturand ~jruri de cranii ornenesti care-i atarnau pe urneri si repezindu-si hoardele urlatoare, care lasa In urrna lor agitatia, ciuma si moartea,,46 Mai adesea era adorat sub forma nne ia din acele repti le anted i luv iene, care mai traiau pe-atunci In che i le salbatice ale fl1LII11i lor. Cateodata, vananci tigrul in paduri le muntilor Vindhya, regii nordului, urcati pe majestuosii lor elefanti, Z~lreau populatii Illtregi prosternate inaintea unuia din acesti serpi monstruosi, lncolacit in caverna sa, caruia i se ofereau victime omenesti'". Vazand aceasta scena, regele, caruia i se zicea fill al Devasilor, se napustea asupra rnonstrului pentru a-l taia III bucati, dar ;;i, uneori, el se dadea inapoi cle dezgust ;;i oroare, ternandu-se sa nu cada sub farrnecele surnbre ale "regelui serpilor", 5i pan iUI oarba tara de-a curmezi sul pad urii cortegi ul rega I CLI cai i s i elefanti i sai.

Prapastia care se deschidea astfel, din cand in cand, intre acesre doua rase de oarneni, aceste doua religii ~i aceste doua lurn i, facta ca brahrna 11 i i ganditori din rnari Ie erase Ayodhya §i Hasti napura, §i ascetii clurvazatcri dill Himalaya sa aiba la ce reflecta. Aceasia izbucnire a fortelor de jos nu era ea revansa raselor invinse impotriva cuceritori lor? N II era revolta naturii inferioare, supusa de Devasi, ca 'e se servisera de ea ca de 0 trarnbulina? Invingatorii trebuiau care sa fie nirniciti de catre invinsi? Trehuia Brahma sa dea inapoi III fata lui Siva ~i zcii lurninos] ai cerului vedic sa fie detronati de catre dernonii raselor degenerate? Nu ex ista intre ei nici 0 legatur8, nici 0 intelegere posibila? Prapastia parea de nerrecut $i raul fara leac,

,(, V1C[Or Henry, Lireraturiie lndiei, l-lacheue, 1904 (11.~\.)

'17 Se gasqle descrierca Until asrfel de sarpe In "Visnu-purana", sub nurncle de Kalayeni (n.u.).

75

r

J!..VOH/!JlI VIVlrIU UC HI ,JJ"'''\, ill ~.III.,"V"

[

In acel moment aparu un reforrnator destinat sa dea Indiei un nou suf1et si 0 amprenta de nesters. £1 descindea din sihastriile Hi malayei ~ i se nurnea Krisna"; succesori i sai il identi ficara cu nou I Zeu, al carui cult el 11 institui, Unii savanti, care-si pun intreaga eruditie In joe pentru a explica toate vechile religii prin mituri solare, nu au vrut sa vada 111 Krisna decat 0 personificare a soarelui. Dar religia pe care el a adus-o lurnii $i de care numele sau rarnane legat, atesta existenta fondatorului sau mai bine decat 0 biografie. Krisna este eel care a dar sufletului hindus dragostea pentru natura, pasiunea pentru vis ;;i pentru infinit. Ei il facu sa se patrunda de acea culcare arzatoare si inchisa ca purpura ace lor seri care se nuanteaza III indigo.

Inti mpuri Ie ved ice, V isnu nu era decat una dill formele zeului solar, personificand rnersul diurn al astrului care parcurge lurnea III trei pasi, la rasarit, la amiaza, la apus. Krisna TaCU din el verbul solar (In spiritual), eea de-a doua persoana a divinitiitii, manifestarea vizibila a lui Brahms In lurnea vie, dar mai cu seams In omenire. Krisna era un ascet, care, din adancul singuratatii sale, simtise, 'inca din copilarie, 0 clragoste irnensa pentru viata si pentru frumos, nu din dorinra, ci dill simpatico EI nu condarnna viata de la originea sa. CUIll avea sa faca Budha. EI 0 binecuvanta ca pe () cale a salvari i, pentru a aduce sufletul la constienta 5 i la perfecti une. EI arata ill perspectiva eliberarea ~j transfigurarea sa posibila, De fiecare data, spunea et, cand lurnea are nevoie, de fiecare data cand se viciaza, Vi~11U se incarncaza intr-un intelept sau intr-un sfant, pernru a-i arninti inalta sa origine. Constiinta superioara a lui Brahrna, V!)I1l1 vine S[l corccteze - ca sa zicern asa - greselile inevitabile ale Zeului creator, care, prin imbucatatirea sa infin ita III toate fiintele, lass ill mod necesar Lin mare nurnar dintre ele sa se indeparteze de originca lor sublima. Monstrii marii :;;i ai parnautului sun! schite!e ~i gre$elile necesare ale lui Brahrna, tot astfel cum pacatele ~i crirnele sun! gresel i Ie inconstiente sau vol untare a Ie oarnen liar. ]( risna propovadui, asadar, 'In aceiasi tirnp, dragostea de viara 'in forrne le sale I11U lti p Ie, de viata care este coborarea Sufletul u i un iversa 1 In materie, involutia sa in toate fiintele, ~i dragostea de Durnnezeu, care este evolutia umana a acestu i suflet ind ivid UCl I izat, reina ltarea sa catre origine. El spunea care sunt rnijloacele: c1ragoste, bunatate, mila,

r

r

4S Vczi Legem/a lui Krisua din canea Inca Marii tnisiat! (n.a.).

r

76

Edouard Schute

cunoastere -$i credinta, 'ill sfarsit, identificarea complete a gandirii ~i a fiintei eLi principiul sau Alma. Spiritul divino

Astfel. legatura se restabilise intre cele doua lurni opuse, intre teribilul Siva, Zeul neinfranat al naturii dezlantuite si al pasiunilor animal ice, cu cortegiul sau de dernoni, $i Brahrna, zeul Spiritului pur, plutind in azur pe lotusul san simbolic, inconjurat de cercul stralucitor al zeilor pe care-i proiectase prin "gandirea sa, prin voalul rnulticolor al Mayei, divina sa sotie, In sanul sufletului lumii. Caci acurn, Siva Distrugdtorul IlU mai era decat opusul haotic -$i torturat al Zeului de sus, umbra sinistra a lui Brahma Creatorul iiv lumea de jos, III tirnp ce fiul sau. Visnu, divinul mesager, zburfind pe vulturul Garuda. dill cer pe pamant $ i de pe pamant In cer, devenea Mediatorul $i Salvatorul.

Superba $i fericita conceptie, care se aplica de minune materiei etnice a lndiei. Cele trei lumi (Spirit, Suflet $i Corp), reprezentaie de cei trei Zei (Brahrna, Visnu ~i Siva), se potriveau In mod exact edificiului social, imagine a universului, formand, ca $i el, un lot organic. Fiecareia din cele trei clase sociale i se dadea cultul conform nevoilor sale $i functia corespunzatoare facultatilor sale: intelectualilor spiritualizati, reprezcntati prin brahmani, cultul lui Brahrna irnpreuna CLi ~ti i nta cI ivi na. invatamautu I ~i ed ucatia; intelectualiior pnsionali. reprezentari prin regi ~i razboinici, cultul lui V isnu, care i nsufla eroism ul ~ i entuziasrnul. Pcntru ei - guvernarca materia If 1 ~i practicarea justit iei. lnstinctivilor, reprezentati pri n casta inferioara. cultul lui Siva, pe care brahrnanii se straduiJ:a s3-1 innobileze, facaud din el zeul naturii $i 31 elernentelor, care hoiaraste incarnari lc, supravegheaza v iara ~i rnoartea. j n aces! mod, tri n ita lea divina, care se exprirna In constituirea universului ~i a ornu lui, se reflecta ~i In organismul social, pentru 3 mentine In sanul lui, atfl! cat era posibil, uniiarea ~i armenia. Sa adaugam ca brahmanii of ere au mernbrilor castelor inferioare perspectiva de a urea 0 treapta, prirnr-o viata justa, dar nurnai de la 0 incamare la alta.

Acesre i concepti i asupra universul LI i $i alum i i socia le, Kri.~na Ii adaLiga 0 alt{( inovatie, de 0 irnportanta capitala $i cu consecinte incalculubile. Aceasta fu glorificarea principiului Eternului-Ferninin si a Ferneii. In tineretca lor eroica, Aryasii IlU adorasera decat principiul rnasculin <.11 universului, pe Agui, foeul sacru aSCllI1S III orice lucru. care III om devine intelect, vointa, actiune. Era glorificata Aurora, deoarece en rarnanea fecioara; aproape toti ceilalti zei erau mascul in i. De aceea poporu i era auster. grav !?i putern ie. Dar unci

77

r

l

civil iZC1\ii rnai coapte, mai rafiuate $i deja slabiie. trebuia sa-i fie dezvaluit misterul Lrernului-Ferninin. Krisna I1U ezita S-(~ faca Nu csie narc natura lot <'tlf1! de divina ca Ji creatorul sau? Nu are nevoie Dumnezeu In cele [rei lurni de 0 substanta ernanata dill el insusi. opusul S[lLI receptiv ~i Icmin in, pcntru a rnodela dupa el crcaturile sale? Nu sunt modclati zcii din subsrantn etcrata, sufletcle din lumina asrra la ~i cei vii din carne ~i sange? Astfcl, eei trei mari zei avura aCl11l1 s()~iile lor, curand 111<11 celebre, mai adorate decat ci insisi. Hrahma eel pur avu pe Maya, subtila. care-l atrage ~i-I invaluie ell voaiul ei splendid: Vi~IlLI <lVU pe l.aksmi, zcila a Dragostei $i a Frurnuscti i, tcsatoarca savauta a sufletelor: Siva avu pc Bavani, arzatoarca excitatoare a dorintci carnalc. ::11 ciirei revers cste Kali, I.cila Mortii. Nu rnai puiin sl"fllltfl. nu mai putin vcncrata devcni lcmci» pfllll[1Il1c:1Sd. Din acc l moment, S()li~l .'ii muma I'lira plasate pc lin picdcstal. Vi~nll-P1II"<ma vorbestc de marna lui Krisna sub forma unui ditir.unb: "Nimcili nu putca privi pc Dcvaki, din cuuza lurninii care o inconjura. iar ce i C(Jr(': contemplau stralucirca c i, I:;;i sinucau spiritul tulburat: zcii, inviz.ihili rnuritorilor, 0 prcaxlaveau 1lc111cel<11 de dille! Visnu era cuprins In pcrsoana sa. Li spuneau: "TLI csti Cuvantul, l:nL~rgia CrC<l10l"1I11li. rnarnfi ;1 stiintci ~i curaju lui. Tu ili coborai pc paman: pent I'll siil varca oamcn i I Dr. Fi i 1l1;1I1c1 1';-1 S~l porti pc zcnl carl' slisl i Ill' lurnca ».

i\slll~l. lcmcia lu ",iorilic:llii de l(ri:;;ll<l C;I cx poncntul lrcrnuluilcm in iu, Cit lorrna divinului pc p{1I 11 ii 11 I ~I. ucl;Mi ell ca. i)ra,!1.nsIC;1. Conccputa in ctcrul hirnalavan, I)ragos!ca cohori ca un parlurn imb:llillur in cfimpiilc i1r/llnarc, pcntru a sc insinun in IIlllW1 hii rba] i lor ~ i lcmci lor, III Ilorind ill poezic ~I III VJ(IFL asemcnca polcnului [lorilor de lotus, purtut ell' lcbcdc, pc .uipilc lor. III /hcllguiclilc lor nmoro.rsc. $i care estc dus sii fCCLInde/.c nu lcri: .ilh;\0tri. de-a 11Inglli Iluviilor. i\P(lIC()/.;.1 priuc ipiului f"L'1l1i11ill cstc CL'a care ,I tin! suflctului hindus ;lCU1 dlllcca~;1 de()schi![I. accl respect pmluud penrru (nate Iiiruele vii. ucca tandrctc morb idii ~i languroasa. izvor de s Iii h iciun« ~i degencn:sccll tiL dar ~ i ell' 1I n Iarmcc pfl! rllllzfi lor .$1 lill rc.

f\jllI1S;-1 lit apogcu. lumen hrahrnanica prczcnra 11l1Ul din spcciacolc lc cc!e rna i ex I raord i narc pc care pf11l1[lnll1l IC-<1 V:-17.111 vrcodala. /\ce;ls1[1 c ivilizauc IIU dadcu. ItJr:1 indoiala. imprcsia sl)lic!iliilii cgiplcllc, nici a trumusctii clcnicc, nici ;1 Iortci rOIl1<lI1l'. dar cUl.jele sale disparate lonuau 1111 cdiliciu de 0 uimito.uc hog;t[ie $i dc o mareiie impun.unarc. S-,Ir ri putut credo cI1 g.eniul care

r

r:

r

r

78

tiaouara scnure

prezideaza dcsrinele planeie i noastre I~i spusese: "Sa vedem ce fel de lume se poaie construi amestccand Il1tr-LlI1 singur popor toate rasclc parnantului. Yom vedea, ell' altrnintcri, ce se poate face ell fiecare dill ele". eel purin este sigur di risii ~i brahrnanii. arhitecri ai acestei civilizatii. avura In gand un model de acest gen. Intalneai acolo aproape toate culon le pielei. route gen uri lc de mora vuri , de rei igi i, de filosofii, de la srarea salbarica la fastul sornptuos 31 curtilor regale, de ia fetisisrnul eel rnai urosolan la idealismul ~i rnisricismul transcendente. Dar toare aceste clemente. suprapusc dupa legea unci savante ierarhii. se topcau intr-o lresca multicolora ~i sc lipitoare, care se arrnoniza cu cadrul acestci naturi gigautice. eLI incetineala majestuoasa a Gaugelu: ~i Cli InliI~illle,l amctitoare a l-l imalayei.

jn varfu] accsiei IUI11i. dar apartc .~i intr-o singurti[ntc profunda, zarim sihiistTiilc axcerilor, pc coaxte!c muruilor. pc ma lul he lcstcclor l impczi ~i al marilor 11uvii sau III adancul padurilor dcse. Ei locuiesc acolo cu discipolii lor. cufundati In lcctura Vedelor, III rugaciune ~i rncd ita! ie. Ti illite la respect de 0 I eama rn istcriousa, ani mal e le salbaticc sc dau inapoi in Iata pasului linistit al singuraticilor ~i nu indrazncsc s;i trcac.i de inc inta care apihi1 magia de privirea lor Anrilopclc ~i g;m:lelc, h:ilbnii ~i lebcdclc. rnuliimi de pflsiiri prospers sub protcctia anahorctilor «Ire [["f1iesc cu orez, radacin i ~i lructc s8lhnlicc. Calmul ~i scniruu.uca accsior locuri rcLr,ISC Etc din cle lIll 1(:1 de par.rdisuri p:llnrllllC~li. 111 elrama SakUlll<lici, regelc Dusanta. cobonind din ccr pc caru I Inc! ra, l.:i rql c hoschetelc singu rat ie i lor pe 1I11 pisc :;;i slrigii: "Ah! Accsi loc de pace cstc mai dulce dccat ccrul Insll~i! M,-I sill1[ culundat intr-un 1:1C de nectar". RcJ"lIgi i linistitc, in care intelcpti inofcnsivi Ir:iiesc departc de agiUqili lurnii. In contcmplnrca 1::tlTnlllui. Ai putca creek cil 1111 all n ici () influcnta ;ISLIpm cpocii lor. ~i tnlll~i ci stint accea carl' o gtlvcrnc;u.[t In mod secret. J!rcstigiul lor cstc illl;lc1. <Il11nrit,llca lor xuvcrana Brahrnanii ii consults, regii (lSCUHrl de ci si xc rctrau la ci, uncori, ia batranetc. jll

~ ~ - .

renlitarc, acesti ermiti supravegheaza ~i domina civiiizaiia

brahrnanica. G<-Inciurile lor. conccpriile lor religioasc ~I morale domncsc asupra ei ~i o modclcazii. Scvcri ell ei insisi, accsti inte lepti 1111 sunt scveri ell ccilalti. F8ri-i iluzii. dar indulgcnii cu sl;ihlC11111 ilc omcnes: i, ci cantarcsc clortul. sulcrinta ~i bucuria tuturor i"iinll'lul. Ad~lpostlirile lor Illl sunt cu totul inchisc peruru viata. nici chiar pcntru dragoste. Cfllendat;l. slllia III v[lrsla a unui brahman Illtcllll'i,U:L sub autoritatca conducarorului ascetilor 5i ill vecinatatc.i lor, () sihastric pentru tincre!c nobile, care, sub nurncle de penitcntc.

79

Evolutia Divinii de fa Sfinx III Hristos

r

se pregatesc pentru casarorie printr-o viata rustics ~i conternplariva. I ntr-una din aceste pustnici i a p lasat poetul Ka I iciassa incantatoarea idila a Sakuntalei. 1n sfarsit, gravii asceti nu sunt totdeauna inaccesibili atractiei sirnturilor. Ei Ie cedeaza In imprejurari exceptionale, dar aceasta aventura ne este rnereu prezentata de poezia hindusa sub valul legendei, ca un fapt providential. avand un scop sublirn. Poetii povestesc ca arunci cand Zeii vor ca printre oameni sa se nasca 0 f i n1£1 inzestrata ell vi rtuti d iv ine, ei tri III it un u i ascet de mare valoare pe una din acele nirnfe ceresti, nurnite Apsaras, care 1'1 seduce prin frumusetea sa rninunata ~i aduce apoi pe lume un copil pe care-t adopts anahoretii, pe care-l cresc $i care va fi mai tarziu un erou sau 0 regina ilustra. Aceasta legends sugestiva ar ascunde un secret neobisnuit al brahrnanilor? Ar inserrma ea di ei autorizau uneori unirea momentanji a unui ascet puternic eLI 0 ferneie de calitatea lor, pentru dernna incarnare a unui suflet impodobit cu cele rnai inalte calitati spirituale? Este posibil. In orice caz, acest Iapt dovedeste di bra hrnan i i considerau ascetism ul Insusi ca un izvor de integritare ~i de forts pentru generatiile ornenesti.

Nu s-ar putea imagina un contrast mai violent dedit ace!a dintre aceste pustnicii ~i marile capita Ie, astazi disparute, din t impurile legendare ale Indiei, ca Ayodhya, lndrapesta sal! Hastinapura. Vyasa $i Valm ik i le descriu ca fiind splendide ~i vaste, inconjurate de ziduri $i pavoazate eu stindarde, CLI strazi largi savant irigatc, pline de. bazare, de case bogate CLl terase si de graclini publice. Muliimi misuna in ele impreuna cu gloate de dansatori, de cantareti ~i de cornedianii, 'in mijlocul multimi i impesrritate a poporului $i a sclavilor. Acolo dornnesc ca stapani, III palate splendide, regii inconjurari de 0 curre opulenta ~i de un nurneros harem, deoarece poligarnia a inlocuit repede obiceiuriJe patriarhale ale Aryasilor primitivi. Totusi, exista intotdeauna o regina unica, al carei Int'ii nascut mosteneste tronul dupa lege. Epopeea ~i drama reprezinta pe acesti monarhi ca niste semizei impodobiti eLI toate virtutile; dar. III afara de Rarna, al carui suflet mare straluceste dincolo de ispravi!e sa Ie fantastice si imbratiseaza toate fi i nrele, acesti regi ind ien i all ceva rece si conventional. Sub ernfaza epitetelor, cu care Ii lingusesc poetii de la curte, ei apar adesea usuratici, slabi ~i puerili. 111 furia jocului de zaruri, regele Naal cia III gaj imparatia $i pe sotia sa, apoi. cuprins de disperare, 0 abandoneaza 1111r-O padure. Regele Dusanta, dupa ce a sedus-o pe Sakuntala in pustnicia Canva, nu mai vrea s-o recunoasca ~ i 0 respi nge. Este adevarat c[1 aceasta u itare este mot ivata

r

r

r

80

J~U(J£l.UI U JLftt.lI ~

de blesternul unui ascet iraseibil, dar caracterul sotului regal nu rarnane prin aceasta mai putin dirninuat.

In cele din urrna, femeia este eea care triumfa ln poezia hindusa.

Ei Ii revin roluri Ie frumoase, senti mentcle profu nde, . hotarari le rnandre. Darnayanti, Sita ~i Sakuntala sunt la fel de adrnirabile; ell to ate acesiea, ele au personal itati i nd ividua Ie ~i .clar conturate. Ele stralucesc una langa cealalta ca diamantul, safirul ~i rubinul. Cata grarie ill acelasi timp ingenua ~i impetuoasa, "in Darnayanti "cu ten ferrnecator, Cll och i i superbi, a carei frurnusete stral ucitoare face luna sa paleasca". Pusa sa aleaga intre Devasii nernuritori care-i eer mana ~i regele Naal, ea IlU se lasa nici intimidata, nici orbita de gloria Zeiler. Ea Ie prefers ornul. care poarta Cll noblete pe fruntea sa umbra durerii si a mortii, deoarece astfel "ea II gaseste rnai frurnos!"

in ce priveste pe eroica Sita, ea este tipul desavarsit al sotiei hinciuse. Cand Rarna, exilat cle tatal sau In padure, vrea sa piece singur, ea ii spune: "Un tata nu obtine recornpensa sau pecleapsa prin rnerirele fiului sau, nici un fiu prin meritele tatalui sau; fiecare dintre ei cia nastere prin actiunile sale proprii binelui sau raului pentru elinsusi, fara a-I impart! cu altul. Singura sotia devotata sotului sau poate gllsta fericirea meritata de sotul sau; le voi urrna deci oriunde vei merge. Desparrita de tine, n-as vrea 55 locuiesc nici chiar in cer, nobil copil al lui Raghu. Tu esti dornnul meu, stapanul meu, calea mea, divinitatea mea insasi: voi merge deci cu tine; aceasta este ultima mea hotarare". - Ce sa zicem cle incantatoarea Sakuntala? Nu ex ista III 10at[1 literatura 0 fata rnai seducatoare prin gratia ei vioaie, cochetar ia sa naiva, farmecul sau insinuant. Pucloarea sa frernatatoare raspandeste un parfum cie inocenta $i de voluptare suava. "Oehi mari, sprancene triurnfatoare, liana fina care se indoaie In suflarea iubirii", spline rcgalul S[IU amant. Este 0 senzitiva arzatoare. Trebuie sa vezi "stra luc i nd ochi i sai langurosi, pe care-i alungeste antirnoni LlI" pentru a ghici tu lburari Ie, pasiunile pe care Ie ascund tacerile ei pasionate. De aceea inirna sa se aprinde ca 0 flacara si pasiunea 0 copleseste Cll o melancolie sfasietcare. Dar tr[is[[tura sa dorninanta, cea care 0 coloreaza CLi un roz asa de delicat In cortegiul rnarilor indragostite, este sirnpatia sa pentru toate fiintele vii. De aceea toate fiinre!e. animale ~i plante, sunr atrase catre ca. Ea numeste liana pe care 0 stropeste "sora sa", are drept cop it un pui de caprioara, ~i chiar numele ei insearnna "protejata pasarilor". Sakuntala este cu adevarat Eva ind iana a acestu i paradis tropical, In care 0 du Ice fratern itate uneste oamenii, animalele, copacii ~i florile. Tot ceea ce respire este

8]

J;·V()Jll{UI UllIlJllIlie. 1£1 0../11I .. \.. IU ~~'."n .. oJ

r

sacru III nurnele lui Brahrna. deoarece roti cei vii au Llll sufler, parte din sufletul sa ll.

Astfel, puterea cosmica.rinvocata de catre Krisna sub nume!e de Eternul-Ferninin, coborase din lumea brahrnanica in mrma ferneii, pentru a se raspandi In aceasta civilizatie intr-un dublu fluviu: dragostea conjugata ~i simpatia pentru natura vie.

Dar nu numai III figura sotiei pasionate ;;i a fecioarei unite cu sufletul naturi i I;;i incama brahmanismul idea I ul sau despre Etern u 1- Ferninin. EI ii dadu Inca 0 expresie plastica ;;i 11 Lilli printr-o legatura subtila ell cele mai profunde mistere religioase ale sale. El facu din femeie Lin instrument artistic, 0 modalitate expresiva a divinului, prin frurnusetea atitudinilor ~i a gestului. Aceasta este, intr-adevar, creatia sa artistica cea rnai originala. Este vorba despre devadassi, adica c1ansatoarea sacra. Ea nu ne mai este cunoscuta astazi decal sub forma degenerate a baiaderei. Curtezana seducatoare a facut sfl fie uitata fecioara din ternplu, interprets a zeilor. Acesia a fOS1, 'ill trumoasele timpuri ale brahrnanisrnului, un rn ijloc de a face sa traiasci; in ochii multimii ideile ~i sentirnentele pe care poezia Ie evoca pentru 0 elita. In legenda, zeul Krisna lnvala pe pasrorite dansurilc sacre, adica Ie invata sa redea prir: gesturi si miscari ritrnate mareria eroilor $i a zeilor. Acest dans, de esenta sirnbolica. ern lin arnestec arrnonios de dans ritmic $i pantomirna £1 exprirna mai dcgraba sentirnente dedit pasiuni, mai degraba ganduri decat fapte, Nu era 0 arta a irnitatiei, ci 0 aria a expresiei $i a exaltarii lurnii i nterioare. Brahman ii aveau asadar In temp lele lor adevarate colegi i de tinere fete, lasate In grija unor fernci In V{1I'SE1, instruitc III arta dansuri lor rei igioase. Obi igate la cea rnai stricta casutate. accste gratioase ba lerine nu apareau dccat la an LIm ite sarbatori pu bl ice. Coregrafia lor savants insotea recitarea poernelor sacre in rata poporului $i aceasta functiune Ie absorbea viata.

Dar 11L1 ne-am face dedit 0 idee imperfecta despre acesie dansatoare si despre respectul pe care ele II inspirau muitimii, daca nu am arninti ideea rnistica cu care religia le imbraca. in religia Vedelor, Apsaras sun! nimfcle celeste, dansatoarcle lui Indra. Ele sirnbolizeaza sufletele stralucitoare care traiesc pe langa Devasi, le servesc drept rnesageri pe langfl oameni ~i se incameaza cateodatii intr-o ferneie. Dansatoarea sacra a templelor relua, oarecurn, in cultul oficial, mill! misric a! Apsarei din mitologie. Ea era mediaioarea intre cer ~i parnant, intre zei ;;i oarneni. in sarbatorile publice, ea traducea, prin frumusetea atitudini lor sale, si 111 bo I uri Ie profunde a Ie rei i giei, ea

82

interpreta prin munica sa elocventa poernele sacre pe care barzii hindusi, bharatas, le recitau In fata poporului. De aici provine rangul inalt al baiaderei primitive III ternplu, cle aici numele sau de

I I, "' - ". 'I ,,49 c eVQC(lSSI, care insearnna serv itoare a zei or '

S~I ne inchipuim in lmprejurimi!e uncia din eapitalele lncliei vechi. marea pagoda cu acoperisul sau pirarnidal ~i 'helesteele sacre care a inconjoara. Caldura coplcsitoare a zilei a lasat locul racorii placute a noptii. Firrnamentul profund este Impodobit CLi stele ca un praf de santal ~i luna invaluie aeest decor. plutind pe eel' ca 0 lebada pe un lac, Curtea mare este lurninata de "arbori de lumina". lata-l pe rege pe 0 estrada a laturi de curtea sa, In jurul lui, un popor irnens. in eaclrul caruia sunt adrnise toate clasele, chiar !?i paria. Toti asculta In iiniste vocea rapsodului, care, In pieioare, pe terasa ternplului, evoca tirnpurile trccute ~i IUl11ea eroica. Deodata un murmur trece prin multime. Din pridvorul iluminat al pagodei iese majestuos cortegiul dansatoarelor hieratice, cu clopotei la glezne, in cap ell coifuri $i tiare, mernbrele lor suple infasurate III rnatasosul languti, umerii impodobiti cu flacari de aur sau embrioane de aripi. Superba corifee duce diaderna regala ~i 0 piatosa scanteietoare de pietre pretioase. lnstrumeruele cle coarde rasuna, barnbusurile bat rnasura :;;i dansatoarele sacre I$i incep miscarile. Ele se lnnoada III ghirlande sal! se Jn$ir~l ca lin colicr de perle pe terasa. Apoi, marcandu-si pasii dupa muzica ~i interpretand melopeea rapsodului, ele se presterna in adoratie inaintea sublime: corifee S(lU 0 inconjoara In grupuri expresive, flexibi le ca nistc liane, cu mainile lor fluide si degetele lor sensibile. Atunci lurninoasele devadassis, cu fetele de chihlimbar ~i opal. ell ochii dilatati, au devenit cu adevarat trirnisele Devasilor, Apsaras ele insele. Caci ele par a aduce oarnenilor sufletele eroilor in tandrele lor brate de fecioare ~i 1:1 Ie incarna 'in corpurile lor frematatoare ca in niste calicii pure ~i parfllll1ate.,.

N e putern i magina ea i III pregnaud u-se de astfel de spectacole, chiar paria aveau Lin presentiment indepartat, dar grandios, al tainelor profunde ale intclepciunii vcdice .~i ale unei lumi divine.

Se va spline ca aceasta evocare a Devadassiei IlU este decat 0 idcala reverie legata de baiadera, sirena fcrrnecatoare de gratie ~i voluptate? - Aceasta nu este deloe impresia celor care au vizitat

,I') Drvadassi se g8se~le, sculprata III atitudini gra! ioasc ~i variate, in altorcl iefuri le ~i trizclc minunatului templu din Angkor-Thorn. III Carnhodgja (n.u.),

83

Evolutiu Divin« de fa Sfiux fa Hristos

n

ruine le colosale de la Angkor-Thorn, din Cambocigia, $i care au sirntit , I' I I" I I I . 'ill

farrnccu CiU( at a LlI!l111.0are 0," sa e sell pt un .

Minune arhitecturala a uuei civilizaji: disparutc. aceste ruine apar c a 0 cl.-La!." fantastica 111 ,1cl[1I1CUI unci intense paduri, ,1 carci singu j"fltate sa lbatica le protejeaza $i le in Linda pe jumatate ell vegetatia 5(1 luxuriauta. Calatorlll patrunde ill sanctuar printr-o poarta dorninatii de 0 masca enorma a lui Brahms :;;i SIJI"ijin iUi. de doi clefanti de p iatra pc care liancle Ii strang de mii de ani, Iilril <l putea sii-i SUflKC. III mijlocul cCla~ji sfinte, troncaza pagoda ccntrula, catedrala coplesitoarc. Vizitatorul intra III inirna tcrnplului ~j merge Of"L' lnucgi sub boltcle sumbrc ale accstor incinte fi"irii sfar~iL dill care c(\lo$i amcnintatori apar 111 penumbra. EI LlrC~1 $1 coboara treptc nenumiirarc .. trccc piin porti, sc pierde intr-un labirint de curt: neregulate. Uneori. ridicand ochii. zareste capete fantastice de Devasi eli mitre brodatc, de grifoui SClU de sf!n~i III rugaciune. Capul lui Brahrna, reprodus pc cc!c parru fqe ale capitelurilor coloanelor. cap gigami,' ~i impasibil. muluplic.u I,! infinii. il privcstc, II obscdeaz;i, II urmarestc din toutc pilqilc cku(iata. I'c z.iduri ~i pc lrizc, 0 suiUi intcnn iuabila de ,1 iiorc I ic luri des rfl~oarfl cpopcca Ra mayanci, ca $i ul.nd erou I legend:.11 <II" travcrsa tcrnplul Cl.I armata ScI de maimnic, pcntru cuccrirca Ccyl~nllILli"

In aces: paudcmoniu de moustri, de oamcn: $i de: z.e!. llJl pcrsonnj III ,I I ;!I,..':; J'rapca/j pc viziuuorul ntcnt lstc () lii2,lII":i ell' lemcic klgiHi. acriana. CI.l dcoscbirc vie. l.stc ninilu ccrcasca. divil1<l A psora , s i III bol izalj de dansutoa rca sacra. Sc vcdc rcprocl US[I peste 101, in atitudini variate, SillgU]"i1 SHU in grupun. dllti dreaplJ ~i g{lndito(l]"c, ci"lIld arcuita 7111r-o miscare unduioasii. eu piciorul indoit sau cu braiclc rotunjitc pc cap .~i aplccata langurus. llneori, in partea de jos ,I v.idului, C,I pare sii opreasca ell lIll gest gra!ios o (Iv;llan~;'i de r;i/.bol!llci ~i de care: alteori. sc obscrva zccc din accsie dcvadassis, innodand pe 1111 [ronton luntul ritrnat al pasilor lor, ca pcntru (1 invita pc Iupl{ltorii grco; sa le urmezc "in zhorul lor de libelule. Cl'n rna: marc parte a accsto: dansatoarc sculpt.uc lfl.)I)CS'~ de pc () cornl,! de nufiir ~i tin lin lotus III miillii. lIori infloritc din cnliciul viC\ii

r

r

r

[

r

[

," \le/.i lilllf!r;i1iil:.: care rcnroduc ansamhlul :)i dct.iliilc tcmplclur dill !\II~kllr-TIHllll ~i /\nf!\-;m-Vv;111 III ('MIIIIJ!"i!' ill Siam .yi in (·(ilJ/b()((~I(/. (Ii Hcrri Mouhor 1II;Il'III:llc) ~;i c;lpilnlul dcsprc .trt» /-'"/,I'"/{,I"I/ in ulrill;;';1 1';lrl(: ,t lui 1.'llIilt:

SI)k" t!cs!"'rl' ;11"11' 11(','IIII(lS,'III(' (I .croux) 111.;1.).

R4

universale, ele ag:tii floarea sufletului eel pe un clopotel cristulin ~i parca vor sa duca orgia tumultuoasa a universu'ui III visul insteiat (II lui Brah 1113.

Astfel, dansul sacru. aceasta arta pierduta. care se aseamana cu extazul religios, aceasta ana III care gfllldirea unui popor se lucama lntr-o plasrica vic, accasta magic sufleteasca $i uupeasca, a carei forti'! IlU au banuit-o nici savantii, nici istoricii, nici filosofii rnoderni, retraiestc ill mod misterios 111 imensele ruine de' )(1 Arigkor- Tl1ol11, sub palmierii $i salcarni: uriasi, carc-si balanseaza umbrele ie ~i panasurile deasu pra templelor racute.

CAP ITO L U L II VIA!A LUI BUDlJA51

Civilizaua brahmanica I$i desfasurase splcndourca limp de mai multe rni i de ani, p;~s{r$inclll-$i echilibrul printre razboaielc de rasa, rival iratilc dinastice ~i inovariile cultelor populare. Aces! echilibru Ii venea de la lntelepciunca vedica, a carei puterc iilC~1 dainuia.Totusi, sase sau saptc secede inainte de era noastra. dcclinul se anunta. In ciuda puternicei 1I1liliil,i rcligioase care domina divcrsitatea secie lor sale. India, ciivi/..<I(:l 111[1'-0 rnultirnc de rcuatc, era ,,1~ibil~1 de SlIS in jos ~i coapla pcntru invaziile :-,tr[linl:: al caror semnal 'it V~] eI,] Alexandru eel Marc, trci sccole mui 1{1I7,IU, Porniti pc rflzboaie interne ~i intrigi de harem, sJi:ibil! de po ligarnic. regii sc ufundau 'in lux ~i trandavic, in tirnp ce poporul deuenera prin revarsarca rase lor infcrinaro. In fnta temp lei or III i Siva, fach iri fannt ici, caricatu ri a Ie adevara: i lor ascot i. se sileau sa faca hidoase rnortificari, sub pretextul de a ajunge la sfintcnie. Fecioarelor sucre. dcvadassis, care sc atlau mercu III templele lUI Brahrua ~i Visnu, ii SC opuncau acurn prcotescle lui Kali. ell ochii lor, rnai (lJ7~10Ii decal tortele lor aprinse, ell acci ochi in care arde o sere de nestin« de voluptate ~;I ell' mo.irte. cle atriigcau pe

.;1 In accst studiu, 111-;1111 scrvit rnai :des de prqioasa cane: a lui I le I'In ml 11 Oldcnbcrg. Budlu. Il1vri{<illll'U ,)'j comunitateu sa (188 I), Cclcbrul indianist german d adunat in .rccst velum .~i a grupal ell ;, IIl;lII:, de m.icstru ':cle inai vcchi ) c..:le mui aurc.uicc docurncnt« <Isupra viet ii lui (;01:'111';:: Snki£l-I\,luni, \'rill :ICC:,;;W. ~I a Liill pers()naliU-I~li sale ixuiricc () rcali..uc cure i-n {OS( ,',dcs"n CllIl!t:«:J1:1. . s .. : in(dq,:e cit: la sine cil. spri.iillindU--Ill:1 pc r,'/tdl,l(C!c I'lCJ;t.iliw :lil: ,Iccslei rcman.abilc !lIcr;:II'i, mi-arn rezcrvr.:

Inat;: 111,(:1'1;1(,,;] pcntru a p.urundc ~i a \I:.:s< ne. din JlIIiKI de \'C'dcrc O.OlCl'IC. p5il1illogic. initicrcu ~i opera rcform.uorului hindus (11.(1.).

85

r

Evolutia Divinii de III Sfin»: III H ristos

n

credinciosii fascinati ill iemple!e lor intunecate. Paria aveau placeri ~i rnai josnice pentru a-s: uita suferintele ~i povara selaviei. Din adancurile acestei societati. urcau gernete amestecate ell strigatele unei bucurii salbatice, ell miasme!e viciului si Lin sufiu de pasiuni distrugatoare, amenintand virtutile sale seculare ;;i cuceririle sale spirituale.

Ele erau Inca pazite de brahmani. Deoarece, ill varfu] acestei lurn i. vcghea rnercu impreuna ell ei traditia, imernoria!a intelcpciune. Dar ~i aceasta slabise irnbatranind. Fa l)ii pierduse spontaneitatca primitiva, marca sa clarvedere deschisa spre COSIllOS, ca ~i spre lumea interioara. 1111P011110lita in formule abstracte, ea se pietrifiea 111 ri tual ism ~i Int1'-O seo lastica pedanta. N Ll-i rarnanea dedit prodigioasa :;>liin[i:i a trecutului, dar aceasta incepea s-o strivcasca. Fericite popoarele care, 'in betia actiunii, beau uncia Lethei $i-~i uita ocliscca prin lurnel E!e se cred nascute ieri, deoarece renasc intr-o singur:'i z.i ell 0 picatura de speranta ~i de viata. Brahrnani i se indoiau sub greutaiea trecutulu i 'ornenesc. Secolele, III i leni i le, kalpas sau perioadc ale lurnii apasau pe urnerii lor ca masele gigantice ale Gaorisankarului ~i bruielc lor cadcau de oboseala ca rarnurile ccdri lor batr:Jlli, care se apleaca sub greutatea zapezilor. Asa cum Arya~ii Indici pierduscra putin cklte putin spiritul de cuccrirc ~i de aventura, hrahmanii picrduscr» crcdinta III viitorul omenesc. Inchi~i III cercul himalayan, separati de celclalte popoare, ei 1[15m3 sa rnisune sub ei masclc corupre !;'i sc culundara III speculatiile lor. Lxista inaltc grtllcluri, viziuni de 0 uimiioarc profunzirne ill Upanisade, dar sc sirntc III ele descurajarca, indilerenta ~i dispretul. Tot cautand unirea cu Alllw. Spiritul pur, III contemplarca lor egoists, brahmani i uitascra lurnca $i pc oarncni. III '·l(.CS( 1110111CIlt, apiiru din lumea brnhmanica pri mul 0111 ca rc i ndrnzn i 5-0 CO III bat~1 CLi III versunarc. Dar, I ucru curios, cornbatand-o. cl uvea sJ duca 1<1 extrern gandirea sa SCCI'ct[l ~i sa f xcze idcalu I S[lLI moral In i maginea de neu itat a renuntari i perfecto. Doctrina S,l nc aparc ca exagerarea ~i reversul negativ <II brahmanismului. Estc ultimul drum drept facu: de 1l,1Va gcniului hindus III occanul infini: ului, drurn de 0 indrazneala $i de 0 ierneritatc nebuncasca. ce se term i n{l printr-o pra bus ire. Dar, dill aceasia priibus irc, VOIn vcdea aparand doua idei mari, ca pasarile migraroarc scapate dintr-un naufiagiu. Idei fecunde. idei fundameruale, e!e VOl' ducc chintesenta intelepciunii antice In Occident care 0 ViI transforrna dupa gcniui ~i rnisiunea sa.

n

n

r

o

r

Of-

tutouara scnure

1. Tineretea lui Budh a

j ntre cOI;trafortllri le nepa leze a Ie Hi rnalayei $1 raul Roh in i, prospera odinioara rasa Sak ias, Acest cuvant insearnna Puternicii. Vaste carnpii mlastinoase, inundate de torentele rnuntilor, din care Il1UIlCa ornului tacuse Lin tinut bogat $i infloritor, lmpartit III doua de paduri stu tease. de lum incase ca 111 puri de orez, de pasun i rod itoare care hraneau cai rninunari si vite grase. Acolo se l1[lSC11, In secolul al saselea inaintca ere: noastre, Lin copil pe nume Sidartha, Total sau, Sudodana, era unul din numerosii regi ai tinutului. suverani asupra domeniului, cum sunt Inca III mod uficial rajahii de astazi .. NU!11ele de Gotama, pe care traditia II cia fondatorului budismului, pare a indica faptul ca ratal Sal! cobora dinir-o [ami lie de cantareti vedici cu acest flume. Copi lul, care fu inchinut lui Brahrna, inaintca altarului domestic 111 care ardea foeu! Agni, avea sa lie ~i cl un cantaret $i un lrnblanzitor de suflete, dar un cantaret fari'i seaman, £1 nu avea S8 celebreze nici Aurora cu sanul traridafiriu $i cu stralucitoarea d iaderna, nici pe Zeui solar cu arcul scanteietor, nici Amorul ell sagctilc lui de flori, a caru: simpla rasuflare arneteste ca un parfurn violent. EI trcbuia sa intoneze 0 melodic fuuebra, stranie ~i grandioasa, $i sa incercc (f invalui oarnenii ~i zeii In lintel iul instclar al Nirvanei sale, Ochii mari ~i ficsi ai acestui copil. care luceuu sub 0 fru nte ext raord i nar de bombatii (trad it i a I-a reprczentai intotdeauna astfcl pe Budha), privcau lumca ell uirnirc. Erau In ei abisuri de nisrete ~i de amintiri. CO[(lJll~1 I~i petrecu copi laria In lux ~I tranclavie, Totul Ii suradea In gradiml sornptuoasa a tutalui sau, boschetcle de trnndafiri, hclesree lc presiirarc ell lotusi, gaze!c!e prictcnoasc, anlilopc!c irnhldnzite ~i piisiirile ell pene de toate cnlori le si ciripiruri de toate feluri!e, care m ixun.ru la umbra asokas ilor ~i ;1 manghieri ior. Dar nirnic nu putea 81uIlg8 umbra precoce care voa la I~l(f 5,'- nimic Illl-i putca calma nclinistea inirnii. F,ra dinrre accia care IlU vorbcsc. dcourcce gJllclcsc prea mult

Doua lucruri 11 faecau difcrir de ceilalti oarneni, II desparreau de scmenii sai ca printr-o prapasiic I"al'a lund: pc de-o parte. mila f'Hri-l l1l(lrgini pcntru suferintelc tuturor fiiuiclor: pe de alta. caurarea Inver.~llllillii CI cauzelor lucrurilor. 0 porumbita sHi$iatii de 1111 crete, 1111 caine murine! de muscatura unui sarpc, 11 umplcau de groaziL Rageiele animalelor. III custile imblanzitorilor, Ii pareau ruai dureroase, mai IllspfjilllJntiiloare dccat horcaiturile victirnclor lor ~i ii dadeau lIll irnens lin!", IlU de teamii. ei de cornpasiune. Dupa aSCIl1CIlCa emotii, cum putea cl sa sc mai bucurc de sfirbatorile regale.

87

.I ..... '·.""J~;J,U L-'" '·~.IIU .. ,e:.. .ll '"-'../ .. 11.'" ,., '~I '''''t/.,

r

de dansurile vesele, de luptele de elefanti, de cavalcadele de barbati .;;i fernei care treceau sub ochii sai 111 sunetele tobelor si cirnbalelor? De ce crease Brahms aceasta lume, plina de dureri groaznice ~i de bucurii nebune? Catre ce aspirau, incotro mergeau reate aceste fiinte? Ce cautau acele siruri de lebede calatoare care zburau prirnavara mai sus decat norii, catre munti, ~i se intorceau III sezonul ploilor spre Yamuna ';;1 Gange? Ce era in spatele rnaselor negre ale Nepalului si al enormelor domuri de zapada ale l-limalayei, care se ingramadeau In cer? $i cand, in serile sufocante de vara, cantecul languros al unei fernei iesea din coridoarele arcuite ale palatului, de ce se aprindea steaua singuratica, inflacarata, pe rO~L11 orizorit al carnpiei toride, arsa de fierbinteala ;;i neagra de toropeala? Erau toate acestea pentru a-i spune ca ~i ea palpita de 0 dragoste nepotolitii? Oare, In acea lume indepartata, aceeasi melodic se insira poate In 1 i n istea spati u lui? Oare si acolo dornnea aceeasi melancolie, aceeasi dorinta infinita? Uneori, ca ~i cum ar f vorbit cu el IIlSU:,;i, tanarul Gotama adresase aceste intrebari prieteni lor sai, educatori lor, parinti lor. Prieten i i raspunsesera razand: "Ce ne pasa 7" Brah rnanul educator spusese: "Poate sti u inteiepti: asceti". Parintii sfli oftasera: "Brahma nu vrea sa se stie."

Pentru a se conforma obiceiului, Gotarna se casaiori si avu de 1<1 sotia sa un copil cu nurne!e de Rahula. Acest eveniment IlU putu sa-i a lu nge tulburarea, n ici sa-i sch i III be cursu I ganci uri lor. Tanaru I pri nt fu miscat de legaturile tandre cu care sotia indragostita ~i copilul i nocent Ii In 1 antu ia Ll in ima. Dar ce forta puteau avea mangaieri Ie u nei femei ~i zambetul unui copil asupra acestui suflet pe care-I tortura durcrca lurnii? EI resimti ell $i mai multa neliniste fatalitatea carc-l lega de suferinta universals, iar dorinta de a se elibera de ea deveni ~i III a I acuta.

Legenda a ad u nat intr-un singur epi sod i mpresi i le care deterrn inara pe Gotama sa faca pasul decisiv. Ea relateaza ca, ill timpul unei plirnbari, Gotama intfi!ni un batran, Lin bolnav :,;i un mort. Aspectul acelui corp, clatinandu-se ~i rarnolit, al acelui ciumat acoperit cu ulceratii ~i al acelui cadavru In descornpunere ClI' fi acrionat asupra lui ca 0 lovitura de traznet, revclandu-i sfaqilul inevitabil al oriciirei vieti $i strafundul eel mai negru al rnizeriei ornenest]. in acea clipa, el ar f hotarat sa renunte la coroana $i sa paraseasca peutru totdeauna palatul, familia $i copilul, pentru a se dedica vietii ascetice. Aceasta traditio aduna intr-o scena dramatics $i In trei exernple expericntele si reflectiile unor ani indelungari. Dar aceste exernple sunt frapante, ele contureaza lin caracter, ele

r

n

n

n

n

r

88

tuunutra ocnure

descopera mobilele uuei intregi existente. Un document III limba pali, care dateaza CLl 0 suta de ani dupa moartea lui Budha si In care se si mte inca vie trud ilia sa, II infatiseaza vorbi nd asrfel disci pol i lor sai: «Ornul de toate zilele, ornul tara judecata, simte clezgust 5i oroare III fata batranetii. EI stie ca batranetea II va ajunge ~j pe el. Dar el adauga: "Aceasta nu rna priveste". Gandindu-rna la acestea, simtii disparand in mine tot curajul tineretii.» Fapt este ca, III toate predicile lui Budha si In toata literatura budista, batranetea, boala 5i moartea revin Tara incetare, ca cele trei exernple tipice ale relelor inevitabile ale omenirii.

Gotarna avea douazeci 5i noua de ani cand ILI~l hotararea definitive de a paras: palatul tatalui S~1l1 ~i de a rupe orice legatura cu viata sa trecuta, pentru a cauta eliberarea 'in singuratate ~i adevarul in meditatio Traditia descrie, ill cuvinte simple ~i ernotionante, despartirea muta de sotia 5i copilul sau. «Inainte de a pleca, el se gandeste la fiul sau nou-nascut: "Vreau sa-l vad pe copilul meu!" Se duce in apartarnentul soriei sale $i 0 gaseste adorrnita, intinsa pc un pat presarat cu non, CLl mana pe caput copilului. Gotama se gandeste:

"Daca indepartez mana sotiei me Ie pentru a lua copilul, 0 voi trezi. Cand voi II Budha, voi reveni sa-rni vad fiul", Afara II asteapta calul S~lU, Khantaku $i fiul de regc fuge 1111'21 ca cineva 5a-1 vada. EI fuge de parte de sotia $i de copilul sau, peutru a gasi pacea pentru sufletu] sau, pentru lurne ~i penrru zei, iar III spate le lui inainteaza. ca o umbra, Mara, ispititorul, pandind ora in care un gand de dorinta SClU cle nedreptate se va riclica III acest suflet care lupta pentru salvare, un gund care ii va cia putere asupra dusrnanului cletesta('".)

H. Vinta singu/'{/Iicii .~i iluminarea

$ i atunci fu V8Zut Gotama. rega lui descendent Sak ias, eleven i 1 calugar eSukia-Muni), raUlcinci pe marile drumuri, ell capul ras, in reba galbena, cersind prin sate. cu Ull taler 'in mana. EI $C adresa mai 'intai unor ina lti brahmani, cerandu-le sa-i arate drumul adevarului. Raspunsurile lor abstracto ~i complicate despre originca lurnii ~i docrri na identi tnti i cu Durnnezeu n u-l satisfacura deloc. Acesti maestri. detiuatori ai vcchii traditii a ri5ilor, Ii indicara totusi uncle procedee de respiratic ~i de rneditatie necesare pentru a obtine perfecta concerurare interioara. 1::1 se servi de cle rnai tarziu, pentru gimnastiea sa spirituals. Apoi, petrecu mal multi ani impreuna Cll

5) Rczurnat .11 Ic)!cn<lci de Oldcnbc.g (n.a.)

89

Evolutia Divina de fa Sfinx fa Hristos

r

cinci asceti jainisti ", care 'II luara la scoala lor din Uruvala, III regiunea Maghada, pe malul unui fluviu, unde se gasea un lac placut de scaldat. Dupa ce a fest rnult timp supus disciplinei lor implacabile, el observa ca aceasta nu-l clucea nicaieri. Le declara deci intr-o zi ca renunta la mortificarile lor inutile ~i ca era hotarat sa caute adevarul prin propri i Ie sa Ie puteri ~ i numa i prin med itatie La aceste cuvinte, ascetii fanatici, rnandri de fete Ie lor supte ~i de corpurile lor scheletice, se ridicara plini de dispret ~i lasara pe tovarasul lor singur pe malul fluviului.

Fara indoiala ca el simti atunci acea betie a singuratatii, In rn ij locu I naturi i v irgine, ill acea prospetirne mati na 13 pe care 0 descrie poezia budista: "Cand privirea mea uu vede pe nirncni, niciinaintea, niei ill spatele meu, este minunat sa stai singur In padure. Aeolo e bine sa-~i duca viata calugarul singuratic care aspira spre perfectiune. Singur, Tara tovarasi, ill padurea prietenoasa, cand voi f at ins scopul? Cand voi fi eliberat de pacat?" ~i seara II regasea ill acelasi loc, asezat, eu picioarele incrucisare, sub copacul meditatiei, ell 0 suta cle mii de frunze fosnitoare. "Pe malul fluviului, plin cu flori, impodobit ell 0 coroana pestrita de paduri, calugarul sta asezat ell voiosie, cufunclat III rncditatia sa: nu exista rnai mare bucuric pentru eJ,,54. Un pastor, ferrnecat de aerul ingenuu ~i grav, de atmosfera binefacatoare din jurul tanarului ascet, Ii aducea 111 fiecare zi lapte ~i banaue. 0 gazela, atrasa de blandetea sa, se atasase de el ~i venea sa manance boabele de orez din mana sa. EI era aproape fericit.

Dar gandurile sale se cufundau cu patirna In spirala infinita a lumii interioare Ziua, el medita aprig, reflecta ell intensitate asupra lui insus: ~i asupra altora, asupra originii raului ~i asupra scopului suprern al vierii. EI cauta sa-si explice inlautuirea fatala a dcstinelor omenesti prin rationarnenre riguroase, intense, necrutaroare. Dar care indoieli, cate lacune, cfite prapastii de netrecut] Noaptea, el se lasa la voia Illlfll11pli-:lrii pe oceanul visului, iar a doua zi se gandea din nou la toaie acesteu. Sornnul Ii devenea din ce in ce mai transparent. Era Cit ~i cum 0 serie de voaluri suprapuse, cle valuri transparente ~i usoarc sc rctrageau, laS3nd Sfl se vacla lurni In spate!e iurn ilor. l'v1ai intfi i, propria sa viala trccuta se dcsfasurii invers III imag ini succesivc,

90

r

oJ .lainas (al caror nurne InSC,lll1na fnvingi'lforii) crau (I secra de asccti r'1I18Iici. En cxisia in sudul lndici ell mult timp inaintc de budism ~i nrc multe unalogii cu el (IUI.).

)'1 Therag a!a. sentinta lui Ekaviherova (n.a.).

Edouard Schure

Apoi, se V3Z!J pe el insus] si se recunoscu sub 0 alta infatisare, eu alte pasiuni, ca intr-o alta existents. $i. In spatele acestui val fluid, apareau alte figuri necunoscute, ciudate, enigmatice, care pareau ca-l cheama... 0, Imparatie nclimitata a sornnului ~i a visului, gandea Gotarna, esti tu oare ta i na lurn i i, conti nand origini le sale ascunse? Esti tu reversul urzelii brodate, .in spatele careia puteri necunoscute incurca firele din care sunt tesute fiintele :;;i to ate lucrurile din care este format tabloul rniscator al acestui vast univers? - ~i el I~i reincepea meditatii!e. fara a putea lega intre ei curentii acestui haos multiform. Traditia spune ca Sakia-Muni a practicat timp de sapte ani exercitiile de concentrare interioara, inainte de a primi ilurninarea. Ea ii veni III sfarsit sub forma unei serii de extaze In timpul sornnului. Trebuie sa urmarirn inrieaproape fenornenele psihice, rezumate de legenda In aceste patru nopti extatice. Deoarece, din caracterul lor deosebit ~i din interpretarea lor, s-a nascut doctrina lui Budha ~i tot budismul.

In timpul prirnei nopti, Sak ia-Muni patrunse In ceca ce India nurneste Kania loca (loc al Dorintei). Este Amenti al Egiprului, Hades al grec i lor, Purgatoriul crestin i lor. Este sfera num ita lutnea astrala de ocultisrnul occidental sau starca psihica definita prin aceste cuvinte: sfera penetrabilitiuii, h(10S sumbru ~i nebulos. Mai intai, el se sirnti asaltat de tot felul de anima!e, serpi, fiare ~i altele. Sufletul sau, cleven it lucid. intelese ca erau proprii!e lui pasiuni, pasiunile din vietile sale precedente .. exteriorizate ~i Inca vii In sufletul sau. care se napustcau asupra lui. E!e se risipeau pe scutul vointei sale. pe rnasura ce pasca peste ele Atunci vaZLI pe propria sa sotie, cea pe care 0 iubise $i 0 parasise. EI 0 vazu, ell sanii goi, ell ochii plini de lacrirni. de dori Il!il ~ i de d isperare, inti nzand u-i copi luI. Era suflerul sotiei sale inca 111 via!a, care II cherna astfel In tirnpul sornnului? Cuprins de mila, de dragoste, el se repezi spre ea. dar ea disparu CLi un strigat sfasieror, caruia Ii raspunse strigatul surd al propriului sau suflet. A tunc i II inconj mara, varte] uri i nfi n ite, esarfe des irate de vant, suflcte!e mortilor Inca pline de pasiunile paillantului. Aceste umbre I~i urmareau prada, sc napusteau uncle peste allele fara a se putea ill1brAtj~Cl ~i se rostogoleau garaincllntr-o prapasrie f~lla fund. EI vazu pe crirn ina I i, obscdati de ch in ul pe care-t provocasera, suportandu-l la randul lor, la nesfarsit, pana cand oroarea faptei va fi uc is vointa vinovata, pana cand lacrirn i Ie ucigasu III i vorfi spalat sangele v icti III ei. A ceasta regi une lugu brA era intr-adevar un i nfern, deoarece erai scuturat de jarul unci dorinte irnposibil de potolit III tenebrele

nl

r

L:. VOlUfUlllIV[JW ae HI .:"JjlflX tu rt rtstos

r

nelinisti i din vidul inghetat. Sak ia-Muni avu impresia eli zareste pe printul acelei imparatii. Era acela pe care poetii 11 descriu sub infatisarea lui Kama, zeul Dorintei. Numai ca, 111 loc sa aiba 0 haina de purpura, 0 coroana de flori ~i ochiul zambitor In spaiele arcului sauintins, era infasurat intr-un lintoliu, acoperit de cenusa, fluturand un craniu gol. Kama devenise Mara, zeul Mortii.

Cand Sakia-Muni se trezi dupa prima noapte a initierii sale, corpul ii era lac de 0 sudoare rece. Gazela, tovarasa sa draga, fugise. Ii fusese frica de umbrele vazute de stapanul sau? Presirntise pe zeul Mortii? Gotama statea nerniscat sub copacul meditatiei cu 0 suta de mil de frunze fosnitoare, caci arnorteala 11 irnpiedica sa se miste. Pastoru] atent veni sa-l readucala viata aducandu-i lapte SPU1110S intro nuca de cocos.

In cea de-a doua noapte, singuraticul Intra in lurnea sufletclor fericite, Prill fata och i lor sa i inchisi trecura tari plutitoare, insule aeriene, Gradini fermecate, In care florile ~i copacii, 'in care aerul inmiresmar $i pasarile, 111 care cerul, astrii ~i norii transparenti ca [esatura de rnuselina pareau sa. rnangaie sufletul. sa vorbeasca III mod intel igib i I I i mba i u b irii si sa se muleze III forme sernnificative, pentru a exprirna ganduri oruenesti sau divine simboluri. EI Y8Z11 aceste suflete urnbland In cupluri sau In grupuri, absorbite uncle "i11 altele sau culcate la picioarele unu i rnaestru. $i fericirea care deborda din priviriie lor, din atitudini!e, din cuvintele lor, parea sa cad a ca 0 ploaie dintr-o lume superioara care plana asupra lor, catre care uneori se intindeau bratele lor ~i care Ii unea pe toti intr-o celesta armonie. Dar deodata Gotarna vazu uncle din aceste fig,uri palind ~i lnfioranduse. I$i dadu searna atunei ca fiecare din aceste suflete era legat de I umca in feri oara printr-un fir imperceptibi I. Aceasta retea de filarnente cobora 111 profunzirni printr-un nor purpuriu care se ridica din prapastie. Pe masura ce noru] purpurin urea, el se inchidea .121 culoare ~i paradisul aerian palea. Gotama ghiei sensu! viziunii sale. E] intelese ca aceste cordoane subtile erau legaturile indestructibile, resturi le de pasiuni omenesti, dorintcle de nestins, care legau irevocabil aceste suflere preafericire de paman! ~i care Ie vor forta. mai devrerne sau mai tarziu, la noi incarnari. Val, care noi despartiri In perspectiva, dupa revederea cereasca, care 110i risipiri, 111 ee labirinte de incercare $1 de suferinta, si, poate, la cap at, despartirea eternal ...

Cand Sakia-Muni se trezi d imineata dupa cea de-a doua noapte .. lebede calatoare treceau pe cerul innourat. $i fu Inca mai uist

r L

I

l

t

r t

t

.

r

n

92

naouara ,)CI111re

trezindu-se cI in v izrunea sa parad isi aca dedit fusese ies ind din visu I infernal. Deoarece se gandea la destinele viitoare ale tuturor acestor suflete, la ratacirile lor tara sfarsit.

III cea de-a treia uoapte, el se ridica cu un mare efort pana 'ill lumea zeilor. Avea sa gaseasca el acolo in sfarsit pacea sperata? Fu un vis indescriptibil, 0 panorama subiima, de 0 rnaretie de nespus. EI vazu mai lntai Arhetipurile lurninoase, care stralucesc pe pragu] lumii, Devasilor, cercuri. triunghiuri, stele scanteietoare, tipare ale lumii materia le. Apoi "ii aparllra fortele cosmice, zeii, care nu au deloc 0 forma imuabila, ei care lucreaza, rnultiformi, til venele lurnii. EI vazu roti de foe, vartejuri de lumina ~i de intuneric, astr: care se preschimbau In lei inaripati, 111 vulturi gigantici, 111 capete sclipitoare ce iracliau dintr-un ocean de flacari. De la aceste figuri, care apareau, disparcau. se rnetamorfozau sau se rnultiplicau CLl rapiditatea fulgerului, se imprastiau in toate sensurile curcnti lurninosi, care se revarsau in univers. Aceste fluvii efervescente de viata intersectau tra iectoria pia netclor, ta~,;n i nd din nou la s uprafata lor :;;i pi Hmad ind toate fiinrele. CUIll clarvazatorut sc contopea cu aceasta viata arzatoare Cll Ull fel de ubicuitate+', arnetit ca de 0 betic, el auzi deodata strigatul durerii omenesti urcand din prapastie cafre cl, ca 0 maree crescanda de chemari disperate. Atunci descoperi un lucru care i se paru reribil. Aceasta iurne inferioara, aceasta lurne a luptei ~i a su Jeri ntei, fusese creata de catre ze i I Ba 111 a i mult, ei devcn isera constienti de ei-insisi, crescusera odata cu llll iversu I lor; si acurn, planand deasupra lui, dar inseparabili de esenta sa, traiau dill [ormidabilul Sal! reflux! Da. zeii ncrnuritori se Imbracau Cll Iocul si lumina care icsiscra din in ima lor; dar acest foe devenise, pentru oarneni, pasiunca ~i aceasta lumina .~ spaima. Ei se hraneau ell suflul iubnii omenesti pe care ei 0 trezisera; respirau parfurnul adoratiilor ~i furnul I"rillllantarilor sale. Ei bean toate aceste rnaree ale sufletelor. pline cle dorinta si de sufcrinta, asa CUIll vantul Iurtun ii bea spuma Oceanului ... Erau cleci $i ei vinovaiil Si, CUIll vederea panorarnica a clarvazatorului imbratisa perspective de spariu ~i de limp din ce III ce mai vaste, cum spiritul S~IU zhura din epoca III epoca, el avu irnpresia ca vedc pe acesti zci antreuati III naufragjul final al lumilor lor, IIlg:hititi 'in SOIllIlI.l! cosmic, fortati sfl moara ~i sa renasca ~i ci, din eternitate in etcmitate, dand nastere unor lurni mereu nefericite '

,; Posibilirat« de a Ii prezcnt in rna rnultc locur: dcodata (11.(r.).

9~

.1

r

r

I

l

r

n

r

-- - - -- --.f --"- - --- -- - --- _ ... -

Atunci intreg universul Ii aparu lui Sakia-Muni ca a roata inspaimantatoare, pe care sunt legate toate fiintele, eu oamen ii ~i zeii. Nu exists nici un mijloc de a scapa de legea inevitabila care face ca roata sa se invarteasca. De la 0 viata la alta, de la 0 incarnare la alta, i mperturbabi I, toate f i ntele reincep rnereu in zadar aceeasi aventura :;;i sunt Tara mila strivite cle clurere ~i de 1110311e. In spate ca ~i in fata, se intinde incornensurabilul trecut, incomensurabilul viitor de suferinta prin succesiunea infinita a existenrelor. Nenurnarate pericade ale lumii se scurg in miriade de ani. Pamanturi, ceruri. infernuri, locuri cle tortura, se nasc ~i dispar cum au aparut, cle cand cternitatea. Cum s5 scapi de accasta roata? Cum sa pui capat supliciului cle a trai?

Din aceasta viziune, ascetul se trezi ametit de spairna. Vantu] din norcl suflase toata noaptea peste copacul cunoasterii cu 0 suta de rn ii de frunze tosnitoare. Abia se crapa de ziua ~i 0 ploaie rcce cadea. Gazela revenise 9i se ell lease la picioarele inghetate ale singuraticului, lingandu-i-!e. EI 0 atinse; ~i ea era inghetata. Atunci el o Iua 111 brate, pentru a 0 incalzi la pieptul sau ~i Sakia-Muni se consola, tirnp cle 0 ora, cle durerea lurnii, strangand la piept 0 biata gazela.

Gotama nu avea obieeiul sa se roage. EI nu astepta nimic de la zei. ci iorul clc 1<:1 el insusi $i de la mcditatia sa. El nu era suparai pc ei ~i nu-i 'ICUZ'l. i: invaluia 1l11l11ai ell marea sa mila. Nu erau antrenat i ~i ci in iluzia fatala a devenirii prin dorinta universals. prin serea neinfranata de a f ~i de a trai? Cum ar putea zeii, care nu SUITt In stare sa se salveze pe ei 'ill~i$i, 5[1 salveze pe oarneni? -- Totusi, inainte de a patra noapte, Sakia-Muni, coplesit de nef iniste, ceru Celui Nenurnit, Cel 1I i Neman ifestat, Cel u i pe care clarvazatoru I Jnsu~ i nu-l poate zari, SI1-i reveleze taina odihnei eterne $i a fericirii.

Adorrn ind, el revazu teribila roata a existentei ca un cere de urn bra popular de furn ica rc ornenesti. Roata ncobosita se invartea incct. lei ;;i colo, caiiva luptatori viteji, cativa sublimi asceti apareau dcasupra cercului de umbra, III nimbul lurninii inconjuratoare .. Erau inteteptii asceti, Bodisatvas, care II precedasera Dar nici unul din ei nu ajunsese la odihna definitiva. la salvarea adevarata. Caci toti recazusera III cercul cle umbra, tali fusesera luari din nou de roata fatala Atunci Sakia-Muni simti cea rnai mare din durerile sale, a spargcre a In tregi j sa Ie f inte odata cu spargerea 111111 i i aparentelor. Dar accstei sfasieri supreme Ii succeda 0 fericire inefahila. Se sil11\i cufundat intr-o mare profunda de liniste ~i de pace. In ea. nu rnai

94

exista forma, lumina, agitatie a vietii. Fiinta sa se dizolva extrern de placut In suflerul aelormit al lurnii, pe care nu-l rnai agita nici un suflu, iar constiinta sa disparu In aceasta irnensitate preafericita. - Atinsese Nirvana.

Daca Sakia-Muni ar f avut vointa de a merge mai departe $1 forta de a se ridica deasupra sornnului cosmic, .. el ar fi auzit, ar f vazut, ar f s i mtit eLI III LI It rnai 111 uit. EI ar fj auzit Sunetul pri mord ial, Cuvantul clivin care cia nastere Luminii; el ar f auzit acea muzica a sferelor care pune III rniscare astri: ~i lurnile. Purtat pe undele acestei arrnonii, ar 11 vazut stralucirea Soarelui spiritual. a Verbului creator. Acolo, dorinta suprema a iubirii se identifica cu bucuria arzatoare a sacrificiului. Acolo. esti deasupra a toate traversand totul, caci vezi fluviul tirnpului iesind din eternitate $i reveuind 111 ea. Acolo, IlU est: separar de nirnic $i te simti una cu totul III plenitudinea fiiruei. P lanezi deasupra tuturor dureri lor, deoarece aj uti la trans forrnarea lor in bucurii. Acolo, toate suferintele se topesc intr-o fericire unica, precurn culorile prismei 111 raza solara. Acolo, atingi repaosul In actiunea transcendenta $i personalitatea suprema in daruirea absoluta de sine. Acolo. nu condamni viata, deoarece ai baut esenta divina la iZVOI"ul sau. Liber, In intregime cliberat *i din acel moment In afara prirnejdiei de a te frflllge, tc intorci la ea pentru a 0 recrea mai frumoasa. Din aceasta sfera a lnvierii. presirntita de intelepciunea egiplean8 .~i de m isiercle din Eleusis, avea sa coboare Hristos.

Dar Sakia-Muni IlU era deloc destinat sa faca cunoscut lum ii verbul Jubirii creatoare. Rolul SaL! a fosr totusi mare, deoarece el trebuia 53-i reveleze reiigia milei ~i legea care leags Intre ele incamarile omenesti, jns3 el s-a april, In initierea sa.la Moanea misticc'i,J'2.ra a ajunge pana la inviere. Nirvana xeve a fost considerata siarea divina prin excelenia, IlU este decal pragul ei. l3udha Ill! I-a

I _. 'i('

C epasrt .

0(, Am incercut aici sfl repun Nirvana la locul ei In ordinca Icnomenc.or psihice ale inijierii. Acest lucru este esential pcntru (J intclcgc bine persoana lui Budha ~i rolul sall In IlIIllC. Caci doctrina :;;i opera ~n provin de aici. Valoarea L1l1l1i initiat, a unui rerormaror S811 a unui profct oarccarc dcpinde. in prirnul rand. de o vedere iniensiva ~i dirccl~ n adcvarului Docirina ~il Illl cstc aliceva dccfu o cxplicatie ra(ionalfl (I ilCeS111i lennrncn initial. care coustituic totdcaunu. sub 0 ronnii sau alta, 0 revclruic suu (l illspirn!lc spirituala. Nirvana apare Cil penul.ima elaprl a lualtci iniiicri. ghicil.-I de l'crs.a. Egipt $i Grec.a, $i pc care Hrisios a venit s-() irnplineasca. Cecu ce budismul numesic Sting erea S<1l1 sfarsit»! iluziei nu apare deci deem ca 0 stare psihicn interrnediara. faza neutra. ,lion,) $i amorfa. care precede izbucnirea adevarului supremo Dar esie mare lucru ~i Ull marc rol de a fi realiza: - ca Budhu - cornple: In

9S

Evotuti« tnvina ae til :!:Jjill.'( t« nrtstos

Dupa a patra noaptc a iluminarii sale, spune traditia, Gotarna sirnti 0 marc bucurie, 0 forta noua 'ii inuncia venele ~i ]'1 anima cu un mare curaj. EI simti ca, prin atingerea Nirvanei, era pentru totdeauna eliberat de orice rau. Cufundat III moarte en III apele Styxului, el se simtea invincibil, Gotarna Sakia-Muni I§i traise viata. Din crestet pana-n talpi, din maduva oaselor $i pana in adancul sufletului, el devcnise Budha, Treritul. Odata adevarul cucerit, el voia sa salveze lurnea. Peirccu mai multe zilc reflectand asupra celor uaite. I~i dadu searna de logica secreta care lcga intre ele viziunile pe care le avusese. Ajunse asrfel sa-si Iorrnuleze doctrina evocand din 1l01l III spiritul sau inlantuirea cauzelor §i a efectelor care aciuc suferinta. " De la necunoastere vin forrnele (Sankarai, forrnele gandului, care dau forma lucruri lor. Din forme se naste consti i nta :;;i astfel, pri ntr-o lunga serie de procedee interrnediare, din dorinta sirnturilor se naste atasarnentul fala de cxistenta, de la atasarnent vine devenirea. de ia devenire nasterca. de la nastere b;ltranete,l $i rnoartea, durerea $i pIa ngerea, suferinta, rristctea, dispera rea. I nsa, daca pri 111 a cauza, necuuoasterea, este suprimata, tot lanrul efectclor este distrus ~i raul este invins dinrr-o singura lovitura", In fond, trebuia ucisa dorinta, pentru a suprima viata, ~i a U'ti,l asrfol r-{ml din radacina S{1 faca sil irure tali oarnenii 111 Nirvana, acesta a fost visul lui Budha Stiind ce avca de spus brnhrnanilor ~i poporului, Sakia-Muni lsi p{lrilsi singuratarea, pcntru a se duce la Benares :;;i a-si r8spflndi cloc1 ri nu.

f

1 I

i I

r

)] 1. lspitirea

Ca loti profetii, Budha avu Inca 0 incercare de trecut inainte de a-si indcplini rnisiunca. Nu H existat reforrnator care sa nu ri [recut priu ispitirca indcielii cit' el insusi, inainte de a ataca In mod dcschis pe put ern ic i j z.il ei. Din prirnul moment, obstacole!e se riel iC~1 precurn lin munte ~i lucrarea, care va dura mai multi ani, se prczilltiJ ca Ull bloc care trebuie rostogolit de pe un pisco Legenda povestesre C[1 dernonul Mara i-a soptit: "lntTa III Nirvana, om perfect, vrernea Nirvanci a sosit pcntru tine". Budha Ii raspunde: "Nu voi intra ill Nirvana, at.ita limp efl! viata sfflnU llLl se va dezvolta §i IlU se va r{lspCtlldi 'In popor ~i I1U va 11 bine prcdicata 0<1 111 en i lor"> Un brahman sc apropic a po i ~j l i spline ell d i sprci: "U n .1(1 ic nu poate II un

r

viaju sa to.ue tuze!c initicrii, asa CUIll l-lrisu», avcu sil lc rcalizezc, iucoronaudu-le prin lnvierc [IL'L).

96

brahman". Budha raspunde: "Adevaratul brahman este acela care alunga orice rautate, orice batj ocori re, orice irnpu ritate cI in el iususi". Daca oamenii au esuat in fata Preafericitului, intra aCLIm in actiune elernentele. Furtuna, ploaie torentia la, frig, v i.i e I ie, intu neric se napustesc asupra lui. Aceasta conjuratie a elementelorirnpotriva lui Budha reprezinta ultimul :;; i furiosu I asa It al pas iun i lor expul zate de sufletul sfanrului ~i care acum se reped asupra lui din afara, CLI toata hoarda puterilor din care provin. Pcntru a scoate 111 evidenta faptul ocult care se petrecea atunci, legenda se serveste de Ull simbol: "ill acel mornern.spune ea, regel e serpi lor, M uca I i nda, iese din imparatia lui ascunsa, inconjoara de sapte ori corpul lui Budha CLI inelele sale :;;i II protejeaza irnpotri va furtun i i. Dupa sapte zi Ie, cand regele serpi lor Mucalinda VflLLI d cerul era senin si lara nori, isi desfacu inelele de pc corpul preafericitului, lu{1 forma unui Ulnar ~i se apropie de eel sublirn. cu mainile irnpreunate III adorare. Atunci, sublimul spuse: "Fcricita singuratatea preafericitului care a recunoscut ~i care vede ade va I'll 1", Sarpele Mucal inda reprezinta aiei corpul astra I al ornului, lacas al serisibilitatii, care patruride corpul si-iLi fizic §i creeaza [[1 jurul lui 0 aura iradianta, in care pasiunile sale se reflects pentru ochiul clarvi}zatorului in culori multiple. In tirnpul sornnului, corpu] astral a l ornului iese din corpul $~ILI fizic irnpreuna cu eul constient, III forma de spirala, EI seamana atunci cu un sarpe. In acest corp astral" i~i ,HI resod i nta ~i vi breaza pas i un i le orncnesti. Prin 121' actioucaza tout c in 11 ucn [cle. bune sal! rclc, asupra fii ntci ornenesti. G u vernand u-l ~i organizandu-l prin vo inta sa, initiatul salt sfantul poate s8-1 rransformc intr-o cuirasa de ncpatruns impotriva tuturor atacurilor din afara. Accasta este sernnificaria sarpelui Mucalinda care i~i infa~oara inelclc in jurul corpului lui Budha ~i 'II protejeaza impotriva Iurtunii pasiunilor. U are ~i lIll ah sens. La L11l anumit grad de initicre, cl arvazatorul observe 0 i magi IlC astra Iii a parti i inferioare ~j an i rna le a fi inte i sale, ,1 ce lei transformate ill lncarnari Ie precedcute. Trebuic S[l suporti accst spectaco] ~i S[I ucizi monsrrul prin gandire. In GIl. contrar, esre imposibil de patruns In lumea astrala, cu aUli mai purin III lumea spirituals ~i III lurnea divina. AceaSl~1 apatitie se numeste III traditia oculta pazitorul pragului. Mult rnai tarziu, dupa multe inccrcari ~i straluciie victnrii, initiarul lnralneste protoiipul SEW divino imagine» sufletului sau superior sub 0 forma ideala. lata de cc sarpcle

)/ Paracclsus I-a 1111111il ,l~ltd dcourece 1.::1 cste III iegrlluril mngnetica cu a~tril care CO 1l1]J LI 11 sistemul nosiru solar. OCLI Ii I xmul occidental a udopun acesttermcn 111.<1.).

97

t: votusut JJIVIJ1I1 lie HI a] ut:s: HI n 11.,,,,.,

M ucal inda se metamorfozeaza Intr-L111 frurnos tanar, Indata ce vijel ia lurnii inferioare s-a potolit.

IV. fllv/illllura ~i comunitatea budistii. Moartea lui Budha Budha I~i incepu propovaduirea la Benares. E[ converti mai intai cinci calugari, care devenira discipolii sai zelosi, pe care Ii triruise mai tarziu sa predice doctrina sa In departari, spunandu-Ie: "Sunteti eliberati de toate legaturile. Mergeti III lurne pentru salvarea poporului, bucuria zeilor ;;i a oarnenilor". Putin dupa aceea, 0 mie de brahman i din U ruvela, care practicau precepte Ie Vedei ;;i sacrific i ul focului, ~i I~i faceau spalarile rituale In fluviul Neranjara, trecura de partea lui. Curand rnultimea se ingramadi. Elevii I;;i paraseau profesorii pentru el. Regii ~i reginele soseau pe elefantii lor pentru a adrnira pe sfant si Ii promiteau prietenia lor. Curtezana Ambapali facu cadou lui Budha 0 padure de rnanghieri. Tanarul rege Bimbisara se converti ;;i deveni protectorul confratelui Sal! regesc transformat III calugar cersetor. Propovaduirea lui Budha dura patruzeci de ani, rar{l ca brahmanii sa-i fi pus cea mai mica piedica. Viata sa se irnpartea anual Il1t1'-O pericada nornada ~i 0 perioada sedentara: noua luni de ciilatorie ~i trei luni de odihna. «Oind In iunie, dupa canicula arzaroare, norii negri se ingrarnadesc ca niste turnuri ~i cand suflul musonului anunta ploile.Tndianul se retrage pentru cateva saptamani in coliba sau ill palarele sale. Torentele sal! fluviile umflate irnpiedica comun icati i Ie. "Pasari le, spline 0 veche carte budista, 19 i constru iesc cuiburile pe varful copacilor". Asa faceau calughrii t imp de trei luni. In tirnpul celor noua luni de calatorie. Budha gasea peste lot azile. gradini si parcuri, case de regi sal! de bogati negustori. Fructele mangustanulu i ~i bananele nu I ipsea 1I pentru hrana. Aceasta n u impiedica pe acesti incapatanati denigratori ai bunurilor acesrei lurni de a respecta legarnantul lor de saracie si de a-~i continua viata de cersetori. In fiecare dirnineata, ei i~i faceau vizita in sat, cu maesrrul III frunte. Tacuti, cu ochii plecati, eu taleru I 'in 111[111 {I, asteapta pomaria. Ei binecuvanteaza pe cei ce clau $i pe cei ce IlU dau. Dupa arniaza, in intunericul padurii linistite sat! in chilia sa, Sublirnul mediteaza in "Iinistea sacra,,58}}.

As! fel se raspandesie secta bud is!fl. In III ulte locuri. sub conducerea maestrului, se infiinteaza asociatii de calugari, care vor

5~ Oldenberg, Viata lui Budha (n.a.).

98

r.uuuuru ocnure

deveni mai tarziu rnanastiri bogate. In jurul lor se grupeaza cornunitati laice, care, :Ja.ra a adopta viata monahala, gasesc III ea idealul lor ~i iau pe dt!ugari drepi rnaesui. Textele care ne povestesc aceste fapte ell precepte rec i ~i rationarnente mecanice, mereu aceleas i, n-au putut sa ne redea clar e locventa maestrulu i, farrnccul care ernana din persoana sa, rnagnetismul acestei vointe puternice. invaluite intr-o imperturbabila blandete si seninatate perfects. ~i niei fascinatia stranie pe care stia s-o aduca III evocarea misterioasa a Nirvanei. EI descria mai Intaj viata sirnturilor ca pe 0 mare furioasa, rascal ita, cu vartej urile, cu profunzim i le sa Ie de nepatru ns ~ i cu monstrii sai. Acalo se clatina, fara un minut de odihna, acele biete barci care se numesc suflete orncnesti. Apoi, pe nesirntite. e! 11 dUCCi} pe auditor intr-o regiune lila I calma, In care oceanul se linisteste. In sfarsit, pe suprafata neteda ~i irnobila sc deseneaza un curent circular, care se adanceste ca 0 palnie. In adancul prapastiei Iuceste un punct stralucitor. Fericit cel ce intra In cercul rapid ~i coboara pana III fundul abisului .. EI intra intr-o alta 11I111e, departe cle mare ~i de furtuna. Ce este de parrea cealalta a prapastiei, dincolo de PUllC1UI straluciror? Maestrul I1U spune, dar afirma ca este beatitudinea suprema ~i aclauga: "Eu vin de acolo. Ceea ce nu s-a 1111<1I11pl<11 de rniriade de ani. s-a intalllplat acum ~i eu va aduc voua".

Tradiria a pastrat predica de la Benares, care este "Predica cie pe rnunte" a lui Budha. Poate eft se gaseste III ea uu CCOll indepartal al cuvantu lui S8U viu.'Voi rna numiti prieten. dar voi nu-rni dati adevaraiul meu nurue. Ell sun! Eliberatorui. Prcafericitul, Budha. Desch ideti-va urech i le £1 i berarea de moarte a fost ail ata. Ell vft i nstruiesc, ell va invat doctri na. Daca trail i dupa doctrina, In puti n limp Yeti f ca tineri i care 'i~i parasesc patria pentru a deven i apatrizi, veri atinge perfectiunea sfinteniei, Veti recunoaste adevarul 11leR din aceasia viat'a ~i II veti vedea fara In fata. Nu mortificare, ci renuntarea 1 a toate placer: Ie si mturi lor. Drurnul de III ij loc conduce la cunoastere, la ilurninare.Ta Nirvana. Poteca de opt ori sfanta se nurneste: credinta justa. hotarare justa. cuvant just. acriune justa, viata justa, aspiratie justa, gftnclire justa, meditatie justa. Acesta, 0, cAlugftri. csie adevarul s fant despre origi nea suferinrei: este setea fi intei, cl in renastere 111 renastere, ell placerea ~i dorinta, care j~j gaseste ici ~i colo voluptatea, serea de voluptate, select de dcvcnire, setea de putere. - Acosta. 0, ealugari, este adevarul sfant desprc suprirnarea sufer intei: suprimarea setei prin distrugerea dorintci, a 0 pune In afara de sine. a se elibera de ea. <1 nu-i mai lasa loc. - Acesta, o. calugari, este

99