SNV

Organizarea sistemului nervos central

Sistemul nervos central Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos vegetativ Sistemul nervos somatic

Ach-rec N
Simpatic Parasimpatic

Ach-rec M, N Neuromodulatori
Neuroni postggl MSR

Norepinefrina Ach Dopamina 80% Epinefrina 20% Norepinefrina

 SNV

Simpatic Parasimpatic

Origine toraco- Raspuns Origine cranio Raspuns specific

lombara 1. in conditii de stres sacrata Nv Digestie, somn,
T1-T12 si L1-L3 generalizat 3,7,9,10 si S1-S2 mictiune
2. in conditii bazale
Distributie Efect anabolic
specific
localizata (pentru Conservarea
antagonizarea
fiecare sistem energiei
parasimpaticului
separat)

Distributie larga Creste catabolismul

Relatia dintre simpatic si parasimpatic
Reciproca sau antagonista
- Simpaticul stimuleaza si parasimpaticul inhiba
- Ex frecventa cardiaca
- Parasimpaticul stimuleaza si simpaticul inhiba
- Ex motilitatea gastro-intestinala
Complemetara
defecatie, mictiune,
- Simpaticul pentru umplere
- Parasimpaticul pentru golire
- Erectie (PS)- Ejaculare (S)
Structura componentei simpatice a
SNV
SNV Simpatic
Sistemul simpatic este
componenta vegetativa a
sistemului nervos periferic prin
care se realizeaza controlul
visceral pentru a pregati
organismul in a raspunde rapid
si corespunzator la o activitate
musculara intensa sau la o
situatie de stres, raspuns adesea
numit reactie de lupta sau fuga.
Lupta sau fugi

Midriaza
Vasoconstrictie mucoasei
si decongestia (scade
secretia nazala)
Sudoratie
Creste frecventa cardiaca
Vasoconstrictie
Creste presiunea arteriala
Scade motilitatea tractului
GI
Contractia sfincterelor
Creste tonusul muscular
 Eferentele vegetative simpatice
-neuronii vegetativi din MS din coarnele laterale
Fibre slab mielinizate radacina anterioara a
nervilor spinali ramura comunicanta alba
lant simpatic paravertebral:
Ggl simpatici paravertebrali:
3 cervicali superior: neuroni postggl asigura
inervatia simpatica a capului,
- mijlociu si inferior: inervatia inimii,
11 sau 12 toracali: inervatia simpatica a inimii,
plamanilor si bronhilor,
4 sau 5 lombar,
4 sau 5 sacrali
1 coccigian.
Organizarea lantului simpatic
paravertebral

Copyright 2009, John Wiley & Sons, Inc.

 Lantul paravertebral simpatic
Fibrele preganglionare simpatice in lantul paravertebral:
- fac sinapsa cu neuronii din ggl paravertebral
- urca sau coboara prin lantul paravertebral si fac sinapsa in ggl
- traversarea lantului ggl spre ggl simpatic prevertebral si
formeaza :
- Nervi splahnici (marele si micul splahnic-toracal si nervi splahnici
lombari)
- Se termina in MSR

Dupa realizarea sinapsei fibrelor preggl cu neuronii postggl din

lantul simpatic paravertebral:
- fibre amielinice ramura comunicanta cenusie nervii spinali
piele si vase de sange
- fibre amielinice ramuri periarteriale in regiunea cefalica
- fibre amielinice nervi simpatici
O parte din fibrele preggl
fac sinapsa cu neuronii
Neuroni
postggl din lantul postganglionari
simpatic paravertebral
Axonii sunt nemielinizati si
formeaza:
-fibre postganglionare
ramura comunicanta
cenusie nervi spinali
piele si vase de sange
- fibre postganglionare
ramuri periarteriale in
regiunea cefalica
- fibre postganglionare
nervi simpatici
inerveaza inima si
plamanii
 Ramurile periarteriale cefalice
Din lantul paravertebral simpatic cervical pornesc
fibre lungi amielinice perivascular asigurand
inervatia:
dilatator pupilar midriaza
pielea fetei sudoratie
m muller (ridicator al pleoapei) marirea fantei
palpebrale
vasodilatatie roseata
Inima efecte beta 1
Afectarea ggl cervical superior sau a ramurilor
acestuia = sd Hornermioza, anhidroza si ptoza
palpebrala de partea afectata
Sd Horner Ptoza palpebrala

Enoftalie

Mioza
 Nervii splahnici
O parte din fibrele preganglionare traverseaza lantul simpatic si formeaza
nervii splahnici sau se termina in MSR. Acesti nervi ajung in ganglionii
prevertebrali.
Fibrele fac sinapsa cu neuroni postganglionari
Fibrele postganglionare formeaza plexul celiac, mezenteric superior si
inferior si hipogastric
Inerveaza organele interne din abdomen si pelvis
T5-T9 si T10- marele nerv splahnic (stomac, splina, ficat, rinichi, si
intestinul subtire)
T10-T11- marele nerv splahnic (vasele de sange ale intestinului subtire si
colon portiune proximala)
L1-L4- nervi splahnici lombari. Ajung in ganglionul mezenteric inferior si
hipogastric colon portiunea transversa pana la rect, organe genitale si
vezica
Copyright 2009, John Wiley & Sons, Inc.
 SNV - Simpatic
ochi Glanda lacrimala

Mucoasa nazala
Ganglionul Ganglioni lantului simpatic
cervical
superior Vase de sange si piele(mm erectori
Ganglionul ai firului de par, glandele sudoripare)
cervical Glandele salivare
mijlociu Inima
Ganglionul
cervical
T1 inferior Plexurile pulmonare si cardiace Plaman- bronhii si bronhiole

Marele nerv splahnic

Micul nerv splahnic Ficat si vezica biliara

Ganglionul celiac
Stomac
L2
Ganglion
Ramurile mesenteric Splina
comunicante superior
albe MSR
Aortic Rinichi
plexus
on aorta Intestinul subtire
Nervi
Inferior
splahnici mesenteric
lombari ganglion Intestinul gros

Rect
Plexul
hipogastric
Organele genitale si vezica

Human Anatomy and Physiology, 7e Copyright 2007 Pearson Education, Inc.,

by Elaine Marieb & Katja Hoehn publishing as Benjamin Cummings.
 Fibrele preganglionare
Numeroase terminatii
SNV Simpatic (fibrele preggl.
conectate cu peste 20
de neuroni postggl.)
Elibereaza in fanta
sinaptica Ach
Sunt fibre scurte
Fibre postganglionare
Sunt nemielinizate
Sunt lungi
Se termina in organul
tinta unde fac sinapsa
cu efectori
Elibereaza NE
 O singura terminatie
SNV Simpatic
simpatica preganglionara
n HO face sinapsa cu 20 sau mai
multi neuroni
HO CH CH2 NH2
postganglionari
OH
DIVERGENTA SEMNALULUI
Noradrenalina
Norepinefrina
HO
O fibra post ganglionara
HO CH CH2 NH inerveaza mai multi
OH CH3
efectori ai aceluiasi organ
Adrenalian
astfel ca efectul stimularii
Epinefrina simpatice este
GENERALIZAT
 Sinapsa fibrelor periferice cu efectori

Na+ Gq PLC-IP3-Ca
Gi-AC/AMPc
Gs-AC-AMPc-PKA

NE
Potential de actiune
Receptor adrenergic

Neuron postganglionar
 Receptori adrenergici
-receptorii adrenergici 1:
Mechanism de actiune : PLC-IP3-Ca si PLC-DAG-PKC
Efecte
Contractia musculaturii netede
Vasoconstrictia
Piele (vase)
Rinichi (vase)
Tract gastrointestinal
Creier (vase)
Coronare
Bronhii (vase)
Contractia musculaturii viscerale
Sfincterele tractului gastrointestinal
Dilatator pupilar
Ureter
Duct deferent
Sfincterul uretrei
Contractia capsulei splinei

Mm erectori ai firului de par

Metabolismul glucozei (la nivel hepatic)

Gluconeogeneza
Glicoliza
- Actiunea NA>A (NE>E)
 Receptori adrenergici
receptorii adrenergici 2
Mecanism de aciune: 2 receptorii sunt cuplai cu
proteina Gi -AC-AMPc intracelular efecte opuse
receptorilor (AMPc intracelular)
- Efecte:
Postsinaptic:
contracia musculaturii netede: vase, intestin
sudoratia (glandele sudoripare)
agregarea plachetara
Presinaptic (SNC)
Inh eliberarea de NE astfel ca rec alfa 2 este un receptor
important in controlul feedback al eliberarii de NE
Metabolismul glucozei
eliberarea de glucagon si elib de insulina
Gluconeogeneza si Glicoliza
AFINITATE NA > A (NE>E)
 receptorii beta 1:
Receptorii adrenergici CORD: frecv (C+), cond (D+), FC (I+)
eliberarea de renina din ap juxta-glom

Sunt cei mai mari receptori postsinaptici adrenergici creste reabsortia apei in ductele secretorii ale
glandelor salivare cu formarea unei salive
Mecanism de actiune: GPCR AC AMPc PKA vascoase
Creste secretia sudoripare si sebacee (efectul
direct beta 1 este negativ pe glandele
sudoripare)
Agregare plachetara
afinitatea E>NE
Receptorii adrenergici

receptori beta 2
- relaxarea musculaturi netede
a bronhilor si bronsiolelor
a arterelor si arteriolelor coronare
a detresorului vezical
a vaselor din musculatura striata
a musculaturii gastrointestinala (exc. sfincter)
a uterului
-Metabolismul glucozei
stimuleaza gluconeogeneza si
Stimuleaza glicoliza
afintate E>NE
 Receptorii adrenergici
- receptori beta 3
stimuleaza lipoliza Receptor Mesager Tesut tinta
efect termogenic secund
efect anti-obezitate Alfa 1 Gq-PLC- Muschiul neted vascular, muschiul neted
IP3-Ca visceral (sfinctere), dilatatorul irisului, muschii
efect antidiabetic erectori ai firului de par, ficat
afinitate E>NE Alfa2 Gi-AC- SNC, plachete, celulele beta-insulare
AMPc pancreatice

Beta 1 Gs-AC- Miocard, celulele juxtaglomerulare, adipocite,

AMPc-PKA plachete
Beta 2 Gs-AC- Muschiul neted visceral, muschiul neted
AMPc-PKA vascular, muschiul scheletic, ficat
Beta 3 Gs-AC- Adipocite
AMPc-PKA
DA 1 Gs-AC- Muschiul neted vascular (patul vascular
AMPc-PKA mezenteric si renal), SNC
DA 2 Gi-AC- SNC, unele terminatii presinaptice
AMPc
 Exceptii SNV S
Glandele sudoripare
Neuronii postganglionari implicati in reactii de stres elibereaza NE-
stimuleaza glandele sudoripare transpiratia palmei si a plantei
piciorului
Neuronii postganglionari simpatici implicati in termoreglare
stimuleaza glandele sudoripare si mai putin sebacee prin eliberea
ACH. Prin stimulare se produce o transpiratie abundenta. Controlul
neuronilor preganglionar simpatici implicati in transpiratia cu rol in
termoreglare este realizat de hipotalamus. Secretia glandelor
sudoripare este controlata de centrii parasimpatici si realizata de fibre
pre si postganglionare simpatice.
Glandele sebacee axilare au o secretie groasa, mirositoare, cu rol de
lubrifiere care permite alunecarea usoara a bratului pe langa corp.
Acesta transpiratie odorifera este controlata de centrii simpatici.
Rinichii
simpaticul controleaza musculatura neteda a vaselor renale prin
stimularea receptorilor alfa si beta adrenergici si de asemenea, prin
stimularea receptorilor dopaminergici:
Actiunea este dependenta de concentratie:
Cantitate mica de dopamina vasodilatie (rec DA-1)
Cantitate medie de dopamina vasodilatatie (rec beta 2)
Cantitate foarte mare vasoconstrictie (rec alfa 1)
Glanda suprarenala
- Neuronii preganglionari nu fac sinapsa cu neuronii din lantul
paravertebral simpatic
- neuronii preganglionari fac sinapsa direct cu celulele din glanda
suprarenala unde elibereaza Ach si activeaza receptori nicotinici din
membrana postsinaptica a celulelor cromatofile:
-Elibereaza 80% adrenalina si 20% noradrenalina
 Sistemul nervos parasimpatic
Actiunea este orientata, specifica pentru
fiecare organ
Raspunsul este focalizat si controlul este
individualizat
Este implicat in functiile anabolice
Controlul se face intr-o maniera reflexa
Reflexe vegetative
 SNV parasimpatic
Reflexe vegetative (cale aferenta-neuroni intercalari cale parasimpatica
organ tinta)
Reflex pupilar
Reflex salivar
Reflex baroreceptor
Reflex chemoreceptor
Reflex brohoconstrictor
Reflexe vago-vagale in tractul gastrointestinal
Reflex secretor digestiv
Motilitatea gastrica
Contractia colonului la distensia gastrica
etc
Reflex de defecatie
Erectia
Reflex de mictiune
etc
 Nucleii parasimpatici preganglionari
Nucleul dorsal al vagului
Nucleul tractul solitar
Organizare viscerotopica
Respirator
Cardio-vascular
Gustator
Gastrointestinal
Primeste aferente de la viscere prin nv X, XI, VII,V dar si de alte
structuri centrale: cortex, hipotalamus, aria postrema, formatiuni
reticulate, rafeul medular, alti nuclei
Integreaza informatia viscerala si o transmite spre diferiti nuclei:
nc dorsal al vagului, nc salivator sup si inf, nc ambiguu (X),
nc motor frenic si alti nuclei respiratori,
neuronii simpatici preganglionari
Hipotalamus, aria postrema, formatiuni reticulate, rafeul medular, alti nuclei
 Sinapsa in ganglioni terminali

Acetilcolinesteraza

Na+

ACH

aba
Potentialul de actiune
Receptor
Nicotinic
Na+

Neuron preganglionar Neuron postganglionar

 Sinapsa terminatie parasimpatica organ tinta

Acetilcolinesteraza

Organ efector
Na+
K+
G

Potential de actiune
ACH
Receptor
muscarinic

Postganglionic neuron
 SNV Parasimpatic
Fibrele preganglionare
lungi, fac sinapsa cu ganglionii PS in vecinatatea
organului tinta
Descarca Ach
Stimuleaza receptorii nicotinici din neuronii
postganglionari
Fibrele postganglionare
Scurte
Descarca Ach
Stimuleaza receptorii muscarinici din organele tinta
 Receptorii muscarinici

M1, M3, M5
GPCR (Gq) PLC-IP3 + DAG
M2, M4
-GPCR (Gi) - AC- AMPc
N2
Canal ionic PPSE (potential
postsinaptic excitator)
 Efectele stimularii vagale
Cord cronotrop -, dromotrop -, vasodilatatie
coronariana
Respirator- brohoconstrictie, dilatatie vase
bronsice
Gastrointestinal: creste peristaltismul, relaxare
sfinctere,
Creste secretia digestiva
Ficat: Creste siteza de glicogen
Contractia vezicii biliare
Curentul M
Este larg raspandit in diferite
organe, CNS, ganglioni
nervosi
Curent de K (eflux) care
determina hiperpolarizarea
celulei.
Este in mod obisnuit inhibat
prin stimularea receptorilor
muscarinici.

Stimularea receptorilor
muscarinici modifica
potentialul membranar
(creste sau scade
excitabilitatea)
Stimularea receptorilor
nicotinici determina
potentialul de actiune.