Sunteți pe pagina 1din 111

Ilustratia copertei :

V.AGALOPOL
nicolae bucur

--
'ca

-
UJ
ca
U
-



CD
CI
ni
1978
BUCURESTI
<~

editura~ ~cristal

ATELIERUL
FANTEZIEI
economief sau creeaz4 conditii lTt4t bun vietii ome1U!stf.
Se stie de demult ca padurea mbunatateste climatul, fe- 1. LEMNUL SI UNELTELE
reste ogoarele de influenta daunatoare (& vnturilor, asi- DE PRELUCRARE
gura nivelul constant al apelor, purifica aerul, n paduri.
cresc si se dezvolta animalele salbatice care snt vnate
rational, de om, cresc fructe si flori, copacii stabilizeaza
solul. In jurul oraselor, padurile constituie zone de agre-
ment. PRINCIPALELE SPECII DE LEMN
Prin lucrarea de fata, autorul !si doreste sa familia-
Lemnul este un tesut organic format din celule vege-
rizeze pe ncepatori Cu semifabricatele din ~emn, cu modul tale. El formeaza materia de sub coaja tlrunchiului si cra-
de confectionare a unor obiecte din lemn si sa sugereze cilor arborilor. Insusirile lui snt determinate de modul
idei astfel nct executarea obiectelor sa poata fi facuta cum snt asezate celulele in trunchiul arborelui. Daca pri-
cu unelte ct mai modeste. LUCTarile il.e constructii si vim cu ochiul liber o craca sau un trunchi retezat, obser-
amenajare de mobilier prin mijloace proprii nu au drept vam ca n afara se afla scoarta sau coaja, iar n interior
scop sa concureze productia de mare serie comerciala si lemnul. Intre scoarta si 1emn se gaseste un strat de celule
nici sa se ia la ntrecere cu obiectele oferite de mesterii vii, denumit cambium (po-pular, mzga), care are rolul sa
cooperatori. Prin realizarea personala a ntretinerii sau formeze lemn spre interior si coaja spre exterior, n timpul
cnd creste arborele, din primavara pna toamna.
chiar a confectonarii unor obiecte 'litile si de decor n gos-
podarie, se realizeaza o sporire a confortului si functio-
nalitatii interioarelor, o reducere a cheltuielilor si o ocu-
patie placutil, mplinita de satisfactii n timpul liber. Micul
atelier gospodaresc poate fi plasat oriunde, n functie de raze
conditiile d~ care dispunem; unele activitati descrise n medu\ae
aceasta carte nici nu au nevoie de un spatiu special.
In acelasi timp, lucrarea poate fi utila cercurilor de
specialitate din scoli, care si desfasoara activitatea n
atelierele de lucrari practice.
Lucr(irile sugerate n carte se pot confectiona cu ma
teriale ce se gasesc n comert.
AUTORUl

6
Fig. 1. Sectiune transversal.a printr-un trunchi 7

colectia cristal
eelectia eristal
I;n fiecare an, lemnul primeste cte un nou nvelis de Fig. 2 Sectiuni lemn
jur mprejur, numit inel anual sau "rod" anual. Acest inel n lemn
anual se observa usor la unele specii ca molidul, pinul,
stejarul, frasint~l, salcmul si altele, pe cnd la salcie, mes-
teacan, mar, par, se observa mult mai greu. In cuprinsul
unui inel anual, care are o grosime de ctiva milimetri,
distingem lemnul de primavara, care contine un numar
mare de vase pentru circulatia sevei si care are un as-
pect mai spongios si mai putin dens. Inspre toamna,
lemnul nu mai creste cu aceeasi iuteala, deci circulatia
sevei se face mai ncet, iar lemnul care se formeaza e mai coaja/
dens si ia o culoare mai nchisa. Acesta este lemnul de
toamna. Lemnului de primavara i se mai spune si lemn c) Sectiunea tangentiala, care este o taietura longi-
timpuriu, iar lemnului de toamna -lemn trziu. In lemnul tudinala nsa facuta perpendicular pe razele medulare.
trziu, celulele snt specializate ca sa reziste greutatii trun- Lemnul privit prin aceste sectiuni si pune n valoare
chiului, crengilor. desenul si luciul.
In afara de inelele anuale cu lemn trziu si timpuriu, Pe ntregul glob cresc aproximativ 100000 de specii
pe o taietura perpendiculara pe lungimea unui bustean se forestiere din care se cunosc circa 30 GOO.O parte dintre
observa niste lame care merg dinspre interiorul trunchiu- acestea cresc n Europa - si n tara noastra ---:,asa-numi-
lui spre coaja si care se numesc raze medulare. Ele snt tele specii indigene, iar altele n tarile Africii, Asiei, Ame-
formate din celule care nmagazineaza substante hrani- ricii etc., denumite specii exotice ...
toare. Pe masura ce arborele nainteaza n vrsta, partea Dintre speciile indigene enumeram: stejarul, fagul,
dinspre interior ia o coloratie diferita, prin faptul ca ce- molidul, bradul, ciresul, nucul, teiul, palti nul, mesteacanul
lulele mbatrinesc si devin mai uscate. Aceasta portiune etc., iar dintre cele exotice amintim speciile de mahon,
se numeste duramen si apare distinct numai la unele palisandru, nuc african, teak, mansonia, par african, lamii,
specii. Inelele anuale mai tinere, din zona imediata a scoar- nuc american etc.. '.
tei, si pastreaza o culoare mai deschisa si formeaza al-
bumuL El se deosebeste de duramen prin faptul ca are
Lemnul speciilor forestiere s poate clasifica n functie
mai multa apa si este mai putin rezistent. de punctul de vedere din carE~-l privim. Astfel putem
deosebi:
Albumul este mai ~or atacat de insecte si ciuperci
dect duramenul, care are celulele mai sara ce n apa si
oarecum mai mineralizate .. Din punctul de vedere al tariei lemnului (esenta) :
Modul de formare a lemnului se observa si se studiaza;" - lemne f o ar tem oi: plopul, saIcia, molidul,
bradul, pinul ;
pe cele trei directii ale sale, pe care se pot executa taie-'
turi (sectiuni) si anume : . - lemne moi: mesteacanul, teiul, alunul, castanul,
platanul, mahonul, pinul silvestru ;
a) Sectiunea transversala, adica taietura care se face
perpendicular pe axul trunchiului. (Retezarea este o sec- - lemne de t a r i e m i j loc i e: ulmul, otetarul,
pinul negru ;
tiune transversala.) .
b) Sectiunea radiala, care se face n lungul trunchiu-i - Lemne t ari: gorunul, frasinul, marul, parul,
visinul ;
lui, n directia razelor medulare, si anume de la coaja!
spre maduva. (Despicarea lemnului se face n sectiunea;: - lemne f o a r t e ta r i: fagul, carpenul, stejarul,
tisa, salcmul, cornul ;
8 radiala.)
- lemne e xt r e m d e t ari: gaia eul, abanosul. 9

colectia cristal colectia cristal


riate, de la alb la negru. Arborii se pot clasifica dupa cu-
Din punctul de vedere al finetei lemnului: loarea lor n :
_ lemne e te rog e ne (vargate): rasinoase, stejar,
- culoarea alba: paltin, carpen, castan salbatic, plop
frasin etc. tremurator, molid;
_ lemne o m o gen e (uniforme): tei, plop etc. - culoare alba-galbuie : mesteacan, tei, brad;
- galben-rosietic: stejar, cedru, salcm;
vin punct de vedere al speciei: - roscata : anin, cires, mahon, tisa, trandafir ;
_ s p e ci i d era S i n o ase: bradul, molidul, - brun: prun, palisandru, nuc, maslin, Ulm;
pinul, tisa, laricele (el~mentele care le alcatuiesc snt dis- - negru : specii de abanos ;
puse uniform, lemnul este format dintr-un sistem de vase - violeta : amarand ;
incomplete numite traheide. Pe lnga acestea, lemnul pre- - rosie : santal ;
zinta canale si pungi cu rasina. Frunzele snt sub forma - brun-verzuie: teak.
de ace care dureaza 2-3 ani ; toamna cad numai o parte .
Sub actiunea unor daunatori - de cele mai multe ori
din ele) ; sub actiunea ciupercilor - lemnul si modifica culoarea
_ s p e cii d efo i o ase: stejar, plop, fag, cires,
mesteacan, tei, frasin, salcm, anin, carpen etc. ; devenind albastrui, roscat etc.
Cnd omul doreste sa influenteze culoarea lemnului,
_ s p e cii d ele m n c u str u c tur il fin a, acest lucru se face cu substante chimice speciale (baituri)
indigene, folosite pentru obtinerea furnirului estetic: nuc, sau diferite tehnologii, pentru a mari calitatea unor specii
cires, par, prun. La unele specii, lemnul trunchiului are comune si pentru imitarea unor specii de lemn exotice.
in ntregime aceeasi culoare. Astfel, fagul aburit devine brun roscat; nucul, din
Duplt diferenta de coloratie intre partes interna (du- cenusiu devine cafeniu, prin baituire.
ramen) si cea externa (alburn) a lemnului: Luciul lemnului depinde de o serie de factori printre
_ specii cu dur a m e n color a t: pin, larice, care mentionam: structura, substantele componente, gra-
stejar, castan, nuc, salcm, ulm, cires etc. ; dul de netezime a suprafetei. Luciul poate fi uniform sau
_ specii cu dur a m e n n e color a t: molid, brad, intermitent, formnd "ape". Din acest punct de vedere
mesteacan, tei, carpen, paltin, fag etc. deosebim:
De mentionat ca lemnul de duramen are proprietati me- - luciu m a t a sos: paltinul, platanul, mahonul;
canice superioare celui de alburn. - luciu a r g i n tiu: mesteacanul, paltinul cu fibre
Caracteristicile care ridica valoarea lemnului, pe lnga ondulate si nodulete "ochi de pasare" ;
rezistenta' si durabilitate, snt: luciul, desenul de asezare a - luciu aur i u: makore.
fibrelor, ondulatiile acestora si culoarea. Mirosul lemnului. In general, lemnul uscat nu are mi-
Desenul lemnului (textura) este determinata de forma ros, dar volatizarea substantelor aromate pe care le contine
si gruparea elementelor anatomice ale lemnului si mai ales poate imprima lemnului un miros caracteristic.
de numarul, marimea, pozitia porilor si razelor medulare, Au miros placut si persistent: laricele, bradul, zimbrul,
latimea si uniformitatea cresterilor. Din acest punct de santa1ul, trandafirul.
vedere, mentionam ca lemne cu textura deosebit de fru- Au miros neplacut: otetarul, salcmul etc., mai ales n
moasa : nucul, frasinul, stejarul, paltinul, ulmul, mestea- stare verde.
canul, plopul etc., mai ales daca lemnul provine din arbori Enuntarea celor ctorva trasaturi specifice ale arborilor
cu cresteri neregulate, cu mici noduri sau excrescente m.ai cunoscuti, din care se obtine material de lucru pentru
(glme). mobila, a avut menirea sa faca posibila doar o prima cu-
Culoarea lemnului. In mod obisnuit lemnul are o cu-. noastere teoretica; cei pasionati urmeaza sa continue din'
10 loare galbuie-bruna, dar poate lua nuantele cele mai va-' PI10prie initiativa observatiile asupra particularitatilor al'- 11

colectia cristal colectia cristal


borilor, sa ntocmeasca eventuale albume cu mostre de
fabrici.) Conservarea si pastrarea se face sub soproane si
furnir din specii diferite, facnd astfel posibila recunoas- magazii. Fenomenul de umflare si contragere a lemnului
terea rapida a lor. produce ceea ce se numeste "jocul lemnului" si acesta con-
Uneori avem posibilitatea sa colindam paduri, parcuri, stituie unul din cele mai mari dezavantaje ale lemnului
gradini botanice, sa cunoastem arborii "n picioare", alte- n lucrarile de tmplarie.
ori procuram lemnul cojit si taiat n scnduri sau furnir ; Greutatea specifica. Greutatea lemnului variaza dupa
n acest caz nu putem determina specia dect prin anali- specie si dupa gradul de umiditate. Cu ct porii lemnului
zarea fibrelor dupa culoare, miros, greutate. snt mai mari si mai multi, c1J.att lemnul este mai "usor"
si ajunge mai repede n stare uscata (eliminarea apei se
PROPRIETATILE LEMNULUI face ntr-un timp mai scurt). Raportul dintre greutatea si
A. Proprietati fizice: volumul lemnului, masurate la umiditatea de15% (care este
Umidiiatea eS,te cantitatea de apa pe care o contine considerata normala), defineste greutatea specifica, ce se
lemnul la un moment dat si care se exprima n procente masoara n gf/cm3 sau kgfjm3.
din greutatea lui. De exemplu, molidul, aninul, plopul, teiul au greutatea
Lemnul, avnd o structura poroasa, are proprietatea sa specifica ntre 0,40-0,60 gf/cm3 si pot fi clasificate ca
absoarba si sa mentina o cantitate de apa. Continutul de lemne usoare. Pinul negru, paltinul, nucul, au g,reutatea
apa al lemnelor verzi este n medie de 50-60%. specifica ntre 0,60-0,70 gf/cm3 si pot fi clasificate ca
Dupa debitare (taierea n scnduri la gatere n fabricile lemne de greutate mijlocie. Fagul, stejarul, salcmul, ulmul
de cherestea), lemnul pierde, prin uscare naturala (asezat au greutatea specifica cuprinsa ntre 0,70-0,80 gf/cm3
n stive n depozite) cca 50% din cantitatea de apa pe si pot fi clasificate ca lemne grele.
care o contine. Uscarea se face mai repede n uscatorii Foarte "usor" este lemnul de balsa provenit dintr-un
speciale. arbore tropical si utilizat la confectionarea de machete
Trebuie sa stim ca lemnul este bun pentru lucru numai de avion sau de ambarcatii. (Este de zece ori mai "usor"
daca este uscat. Lemnul uscat n aer liber, la clima tarii dect bradul.)
noastre, contine 12-15% apa. B. P l' o p i .et a t i m e c ani ce:
Lemnul perfect uscat mai contine totusi o cantitate Elasticitatea este proprietatea lemnului de a reveni la
mica de apa ce intra n compozitia chimica a celulelor si forma si dimensiunile initiale, dupa ce a disparut forta care
care nu dispare dect prin ardere. (Un bat de chibrit l-a deformat si care nu a depasit limita elasticitatii.
aprins este umed lnga flacara, ceea ce confirma cele Cele mai elastice lemne snt: frasinul, mesteacanul,
spuse mai sus.) cornul, salcia, alunul.
Umflarea este proprietatea pe care o are lemnul uscat Rezistenta este proprietatea pe care o are lemnul de a
de a-si mari volumul prin absorbtia apei din atmosferij., se opune unei deformari permanente sau ruperii sub
atunci cnd este pus ntr-un loc care are o umiditate mai actiunea fortelor care-l supun la ntindere, apasare, n-
mare dect a lui. (De aici pornesc necazurile cu mobilierul doire, rasucire sau la taiere. Umiditatea lemnului influ-
si parchetul asezate n camere igrasioase.) enteaza rezistenta: lemnu,l cu umiditate mare are rezis-
Contragerea este inversul umflarii, adica micsorarea tenta mica. Unele specii de lemn, sub actiunea unor cutite,
volumului prin pierderea apei, cnd uscarea se face repede se despica usor (procedeu pentru obtinerea sitei si sin-
sau la temperatura mare. Contragerea da nastere la crapa- drilei) : molidul, bradul, aninul, fagul, stejarul. Dintre lem-
turi 'interne si externe sau la deformatii. Pentru a evita nele care se despica
nul, salcmul etc. greu mentionam: ulmul, cornul, pru-
aceste defecte, uscarea se face sistematic, respectnd teh- Duritatea este proprietatea pe care o are lemnul de a
l2 nologiile adecvate. (Aceste operatiuni se fac, de obicei, n se opune patrunderii unui corp strain mai tare dect el, 13

colectia cristal colectia cristal


care i-ar putea deforma suprafata. Duritatea lemnului Scorburile
se usuca. n copaci apar de la putregai. Cu timpul, copacul
determina n ultima instanta usurinta sau greutatea de
prelucrare cu diferite unelte taietoare (rindele, dalti, bur- Gaurile de insecte (cari) apar dupa atacarea lemnului
ghie) sau patrunderea cuielor, suruburilor. de catre unele insecte xilofage. Larvele ataca alburnul
Cu ct lemnul este mai dur, cu att se prelucreaza mai lemnului, .sapnd o sumedenie de galerii. Constructiile fa-
greu (mai ales manual), se opune mai mult la patrunderea cute din lemn si atacate de carii se prabusesc, iar obiec-
cuielor si suruburilor, pe care nsa le retine mai bine decH . tele se sfarma si se pulverizeaza.
un lemn mai putin dur. Specii dure: ca.rpen, corn etc. Sparturile apar din manipularea necorespunzatoare
nu,.abilitiUla .u trainicia este proprietatea pe care (trntiri) a scndurilor din mijloacele de transport.
o are lemnul de a-fi pastra mult timp insusirile naturale La confectionarea obiectelor de tmplarie se are n
ca lemn sanatos. Trainicia lemnului depinde de structura vedere alegerea materialului cu multa grija, tinnd cont
lui, de substlUltele chimice pe care le contine si poate di- de defectele pe care le are si de destinatia pe care o dam
feri dupa conditiile n care este pus. Astfel, in aer liber, obiectului lucrat. Este de la sine nteles ca materialul bun
in apa si aer uscat, stejarul, ulmul si pinul dureaza mult pentru lucru trebui'~ sa fie si bine uscat.
timp (sute de ani), pe cind fagul, plopul si teiul, mai putin.
Pentru marirea durabilitatii, lemnul se impregneaza cu
substante chimice sau se arde fiuperficial (de exemplu,
stlpii care se planteaza n pamnt). SEMIF A,BIUCATELE DIN LEMN

DEFECTELE LEMNULUI Din lemnul rotund (busteni), prin anumite tehnologii'


Orice atlomalii care' se produc n cresterea normala a de prelucrare, se obtin semifabricatele, care se folosesc n
arborilor au drept rezultat reducerea calitatilor lemnului. lucrarile de tmplarie.
Defectele mai pot aparea si cu ocazia debitarli n semi- FURNIRUL este o fsie subtire de lemn obtinuta prin
fabricate, a transportului sau n timpul pastrarii si con- derulare
feluri de afurnke
sau decuparea
: busteanului. Exista mai multe
servarii lui n depozite, soproane, magazii, din cauza unor
factori ca frigul, vintul, insecte, raniri, manipulari defec- a) Furnire de fatii, decorative sau estetice, folosite
tuoase, uscare fortata etc. pentru acoperirea suprafetelor la mobila, tmplarie artis-
Cele mai frecvente defecte ale lemnului sint : curbura, tica etc..
crapaturi, fibra rasucita, cresterea creata (ondularea fi- b) Furnire de bazii (blinduri), folosite ca strat de baza
brelor), nodurile (resturile de crengi ramase n lemn dupa pentru aplicarea (PAL)
furnirelor
taiere). placi aglomerate etc. decorative pe panouri de panel,
O scndura cu noduri este greu de prelucrat : rezistenta c) Furnire tehnice folosite drept element companent
este slaba cnd nodUrile snt necazatoare, iar nqdurile pentru panele si placaje etc.
uscate cad, producnd lipsuri n masa lemnoasa. Dupa speciile lemnului, furnirele pot fi :
Pungile cu rasina se intlnesc la speciile de rasinoase
--- furnire
frasin, ulm etc. de
; foi o ase taI' i: stejar, nuc, fag,
(molid, brad). Ele sint goluri n lemn, umplute cu rasina.
Putregaiul este un defect provocat de anumite ciuperci
care se hranesc cu substantele ce se gasesc n celulele lem- - furnire de foi o ase moi: tei, plop, salcie etc. ;
nului; din aceasta cauza, lemnul si schimba culoarea, glas- etc.
furnire
; de II"aS i n o ase: brad, molid, pin, du-
compozitia si rezistenta, se sfarma usor, devenind inutili- Dupa provenienta, furnirele pot fi : .
14 zabil. Lemnul cu putregai nu este bun nici pentru foc.
- furnire ind i gen e: nuc, paltin, stejar, ulm etc. ; 15

colectia cristal
cQlectiacristaI
_ furnire e x o tic e (din specii provenind de pe alte~ Plansetele de desen snt facute din placaj de tei de 10 sau
continente): mahon, trandafir, palisandru, lami, par 1~mm grosime.
african etc. Placajul gros sau subtire de fag se gaseste la orice de-
Grosimea furnirelor variaza ntre 0,2 si 6 mm astfel: pozit de vnzare a cherestelei.
- furnire de fata: 0,5 - 1 mm ; Plansetele si placajul pentru traforaj se gasesc la
- furnire de baza: 1 - 4 mm ; orice librarie.
_ furnire tehnice: 0,2 - 6 mm. Placajul subtire pentru planoare sau navomodele se
PLACAJUL este un semifabricat format dintr-un numar " gaseste la magazinele specializate gen "Cutezatorii" sau
de foi de furnire ncleiate, cu directia fibrelor succesive. "Ciresarii" din Bucuresti.
PANELUL este un semifabricat format dintr-un miez
orientate perpendicular sau sub diferite unghiuri. Numarul:1 de sipci 'nguste de rasinoase si furnire groase (blinduri)'
foilor (straturilor) de furnir este, de regula, fara sot. din fag, tei sau anin.
Cele mai subtiri pl;:tcaje, de 1 mm grosime, facute din Panelul constituie o materie prima deosebita pentru
paltin sau mesteacan, se folosesc pentru machete, pla- mobila. (De obicei, se acopera cu furnire decorative.) Se
noare, navomodele. livreaza n formate avnd dimensiunile: 450 X 1750 mm
Pna la 5 mm grosime, placajul are, de obicei, 3 foil pna la 1830 X 3660 rom, iar ca grosimi: 16, 19, 25, 30,
de furnire din care furnirul de la mijloc este mai gros...~ 35, 40, 45 mm.
Placajul se livreaza n formate de 1250 X 1250 mm pna .1
PLACILE AGLOMERATE DIN LEMN (PAL) snt semi-
la 2500 mm X 1250 mm. fabricate superioare realizate prin aglomerarea lemnului
maruntit sub forma de aschii (particule) mici, cu lianti
Snt placaje si mai groase, cu mai multe straturi de sintetici. Materialul este folosit la fabricarea mobilei, tm-
furnir, de 8, 10, 12, 15, 20, 25 mm, din fag sau din tei. plariei interioare n constructii etc.
Dupa greutatea specifica, PAL se clasifica n :
- placi usoare, pna la 450 k~f/m3 ;
- placi semigrele, ntre 450-750 kgf/m3 ;
- ,
~ -
.........::::
-
-
-
.--;
- placi grele, peste 750 kgf/m3
In functie de modul de finisare se deosebesc urma-
~t
toarele tipuri de placi: slefuite, lacuite, vopsite, furniruite,
c melaminate (n diferite culori si modele de desene, unele
Q
imitnd desenul furnirului), caserate, plusate, metalizate
etc.
Extinderea fabricarii PAL cu calitatile sale 'deosebite
duce la nlocuirea panelului si la economisirea masei lem-
noase prin valorificarea deseurilor de lemn. Se gasesc la
b depozitele de vnzare a materialelor de constructii.
PLACILE DIN FIBRE DE LEMN (PFL) snt produse
Fig. 3. Semifabricat. sub forma de panouri din fibre de lemn obtinute prin
din lemn mpslirea fibrelor cu ajutorul unui liant sub influenta
a - furnir simultana a temperaturii si presiunii. Exista placi cu o fata
b, c - placaj neteda (cealalta este rugoasa), placi cu ambele fete netede,
placi acoperite cu furnir, placi acoperite cu pasta me- 17
16 d d - panel

2 colectia cristal
colectia cristal
canica nalbita sau colorata, placi melaminate n diverse It'ig. 4. Cherestea
culori si desene, emailate, perforate. a - laturoi
PFL snt utilizate la mobila, ambalaje, constructii, mij- b - sCndura
loace de transport, pereti despartitori, tablii, magazii, ga- tivita
raje, spate la mobilier, suport de baza pentru intarsii etc. c - dulap
Se livreaza n placi dimensionate ca placajul. Se ga- d - scndura
~
sesc la depozite. Pentru constructii exterioare se folosesc netivita
PFL melaminate ..
e - sipca
PLACILE INNOBILATE snt produse din aschii de f - rigla
lemn (PAL) sau fibre de lemn (PFL) acoperite pe una sau d e
'ambele fete cu filme de rasini sintetioe sau folii de masa
plastica. Se folosesc, n mod deosebit, n industria mobilei,
la fabricarea mobilei de bucatarie, a mobilei de mare serie,
~oOla
a mobilierului comercial ca si n amenajari interioaa-e ale
locuintelor (tavane, lambriuri, bai, pereti desparti<tori).
Filmele de rasini sintetice snt sorturi de hrtie speciala,
imprimata cu anumite desene si impregnate cu solutii de
rasini sintetice (melamina). tejituro
HIRTIE DENSIFICAT STRATIFICATA (HDS). PLa-
cile de HDS, un alt sort.i.ment de placa nnobilata, se folo-
sesc. n culori diferite pentru acoperirea PAL sau PFL cont
prin ncleiere cu prenadez. (Pentru formarea de panouri Fig. 5. Elementele
mai mici si la placarea canturilor la aceste panouri.) . unei scnduri
CHERESTEAUA este un produs din lemn de rasinoase
sau foioase, dupa specia lemnului din care este debitata.
Exista mai multe sortimente, dintre care enumeram cteva: CherasteauQ de rasinoasese livreaza, de obicei, in
- sipci, grinzi, rigle, scnduri (cu grosimi sub 40 mm) ; sortimente tivi te.
- dulapi (scnduri groase cu grosimi ntre 40-
100 mm). Cheresteaua se mai mparte si tn clase de calitate unde
se tine cont de dimensiunile si deieetele lenwu1ui .
. Cheresteaua poate fi :.
/ - tivita - are forma unui paralelipiped ; De obicei, amatorii lucreazi cu cl1erestea subscurta
- semitivita - pe una din parti are tesitura (forma si scurta sau cu defeuri recuperabile oarestfit folosite
naturala a trunchiului nefiind prelucrata)'; pentru IUcrlril~mici.
- netivita - cnd laturile pieselor de cherestea si
pastreaza pe toata lungimea forma naturala a trunchiului,
nefiind prelucrata. (Este mai lata la un capat si mai n-
gusta la celalalJt.); . MATERIALE AUXILIARE
- cherestea lunga - peste 3 m lungime;
- cherestea scurta - ntre 1 -2,75 m lungime; CLEIURI. Pentru mbinarea, asamblarea pieselor si
- cherestea subscurta - cu lungimea ntre 0,50- subansamblelor, aplicarea de accesorii si fumire se folosesc
18 0,70 m. cleiurile. Dupa provenienta, c1eiurile pot fi naturalesi
sintetice.
19

colectia cristal
1* colectia cristal.
Vom prezenta cleiurile cle mai folosite n lucrarile Amcetul este un clei sintetic de culoare alba, ca smn-
executate manual si care se gasesc n comert la magazi- tna (chiar are mirosul acesteia) si se livreaza n bidoane
nele cu produse metalo-chimice : de plastic de diferite capacitati. Lipeste lemn, hrtie, pnza,
tCleiul de oase, care se livreaza n placi de 180 x materiale ceramice. Dupa lipire, piesele de lemn se pre-
180 mm, n granule sau sub forma de praf. seaza si se asaza la cald. Cleiul se foloseste asa cum este
Cleiul de piele se fabrica din resturi de piei de ani- n ambalaj, fara a pune apa peste el sau a-l ncalzi.
male. Se livreaza macinat (ambalat) sau n placi. Prenadezul este un clei pe baza de cauciuc sintetic
Cleiurile de oase si piele se folosesc calde. De felul care se prezinta sub forma de solutie. Peliculele cleiurilor
cum se f.ace prepararea lor n ateliere (fierberea) depinde pe baza de cauciuc snt foarte elastice si rezistente la apa.
rezistenta mbinarilor si calitatea lucrarilor. Se pastreaza n bidoane de tabla sau sticla cu gura mare,
PREPARAREA CLEIULUI DE TIMPURIE (DE GE- bine nchise pentru a nu se evapora solventul. Ca solvent,
LATINA). Cleiul de gelatina (de piele sau oase), pentru a pentru diluare, se foloseste tiner.
putea fi folosit, trebuie fiert la "bain-marie". In acest scop, Suprafetele de ncleiere nu trebuie sa aiba urme de
se pot folosi doua cutii de conserve goale, una mai mare grasimi. Pentru a obtine o buna aderenta, suprafetele se
si alta mai mica (de diametre diferite), taiate la capete. slefuiesc cu hrtie abraziva de granulatie mare, pentru a
Imprejurul cutiei mici se nfasoara o srma din care se deveni rugoase. Dupa ce se ung cu pelicule subtiri si bine
fac doua brate laterale, cu ajutorul carora cutia mica este ntinse, se lasa 10-12 minute ca sa se evapore solventul,
tinuta n suspensie n cutia mare. Unul din brate - cel apoi suprafetele se apropie si se preseaza, de la centru spre
lung - poate servi drept mner. margini, prin f.recare sau batere usoara. Dupa 24 de ore
Cleiul macinat sau faramitat se pune n cutia mica, ncleierea este ncheiata.
'ntr-o cantitate potrivita (cca 112 din cutie), se adauga apa Cleiul prenadez este folosit la aplicarea HDS pe canturi
rece ct sa acopere cleiul si se lasa pna a doua zi, pentru sau fete, precum si acoperirea canturilor cu furnir. De
a absorbi apa. Cutia mica se introduce apoi n cutia mare asemenea, se foloseste la lucrarile de tapiterie pentru n-
n care se toarna apa, astfel nct sa depaseasca nivelul cleiereastofei pe lemn si ncleieri de poliuretan.
cleiului din cutia mica. Se pune la un foc potrivit (aragaz, Atentie! Prenadezul este toxic si inflamabil. Folosit
resou electric sau cu lemne). Cleiul fierbe de la apa calda nsa pentru suprafete mici, n camere aerisite si departe
ce nconjoara cutia mica, evitndu-se astfel arderea lui, de surse de foc, nu prezinta pericole.
mirosul neplacut etc. Se amesteca, din cnr;! n cnd, cu MATERIALE DE SLEFUIT. Inainte de a fi acoperit
o 10patica de lemn, pentru a evita lipirea cleiului de cutie. cu pelicule de lac sau vopsea, lemnul trebuie sa fie slefuit,
Fierberea este gata atunci cnd a disparut spuma, iar operatie prin care suprafetele lui capata netezime.
cleiul se ntinde si se mentine pe 10patica. Operatia de slefuke se face att naintea operatiilor
Daca cleiul este prea consistent, se adauga apa n timpul de transpunere a modelelor de traforaj, precum si a celor
fierberii. de sculptura sau pirogravare, ct si dupa efectuarea aces-
Cleiul de tmplarie se foloseste n stare fierbinte si de tor lucrari, dar ntr-o masura mai mica.
aceea se va ncalzi de fiecare data nainte de folosire. Nu Slefuirea se face cu materiale abrazive sub forma de
trebuie preparat n cantitati mari, deoarece desele ncalziri pasta si, cel mai mult, pe suport de hrtie sau pnza.
i scad din calitati.
Hrtia de slefuit este cunoscuta si sub denumirea de
Dupa racire, n cutia cu clei se toarna un strat subtire de hrtie sticlata (glaspapir), deoarece prima data a fost rea-
apa rece care nainte de rencalzire se arunca.
Lipirea pieselor se face prin ungerea suprafetelor cu o lizata cu g,ranule de sticla.
pensula din coaja de tei si presare cu dispozitive de strns Hrtia de slefuit se clasifica n diverse tipuri dupa
o sau, cnd piesele snt mici, prin frecarea acestora. natura, duritatea si granulatia abrazivului. 21

colectia cristal colectia cristal


Chiturile se aplica cu spaclul pentru astuparea micilor
Tipurile de hrtie de slefuH poarta initialele H (hrtie)' defecte": crapaturi, gauri, aschieri. Se lasa sa se usuce,
S (sticla), E (electrocorund), C (cremene) si CS (carbu apoi se slefuieste pentru a se obtine o suprafata neteda
de sHiciu),la care se adauga o cifra reprezentnd marime, pe eare se aplica lac sau vopsea.
granulatiei, de exemplu, HCS 70. Lacuri. Se folosesc lacuri de ulei sau nitrolacuri care
Pnza de slefuit se fabrica dintr-o tesatura de bumba se dau cu pensule moi. Lacurile se dilueaza cu petrosin
rezistenta si flexibila. Este folosita n mod deosebit sau tiner.
slefuirea pieselor curbe. Este preferata n locul hrtiei d Vopsele. Snt gata preparate ntr-o gamacoloristica va-
slefuit prin faptul ca are o durata mai mare de folosire; riata, iar prin combinare se obtin altele, pornind de la cu-
AsezaJreagranulelor poate fi rara sau deasa. Hrt~ lorile de baza.
sau pnza de slefuit cu asezarea rara a granulelor se f, Ceruri. Pentru finisarea lemnului se foloseste ceara
loseste la slefuirea lemnului moale, iar cea deasa la sle de albine sau parafina.
fuirea lemnului tare. Hrtia se livreaza n coli formati' Solventi pentru lacuri si vopsele: Alcool tehnic (cu-
zate, iar pnza de slefuit in coli si benzi. loare mov) - pentru selac; petrosin, benzina, petrol
Alte'matenale folosite la slefuit 'i,
pentru vopsele; tiner - pentru lacuri si vopsele. Toate
Liberul de tei (rafie) se gaseste sub fonna de fire lun~ aceste substante snt inflamabile.
n coaja de tel. Se foloseste nainte de Iacuire pentru ob~l
tinerea unui luciu deosebit prin eliminarea capetelor d~'
fibra de lemn. '
Parul de cal se foloseste,sub forma de ghem n acelasi ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
scop ca liberul de tei.
Talasul sau lna de lemn (cel folosit la ambalarea bor- Pasiunea, atunci cnd exista, ne va ajuta sa gaSim si
canelor de sticla) este ntrebuintat ca si liberul de tei. acasa loc pentru activitatea pe care o ndragim. O magazie,
MATERIALEFOLOSITELA FINISARE o camera de mansarda, balconul, un colt de garaj, sopron,
Baitul este un lichid colorant, care se foloseste la CO.,l,1 chiar bucataria, vara n curte sub un pom, ne pot oferi
lorarea lemnului pentru a scoate in evidenta desenul sH acel loc pentru atelierul nostru cel putin pentru unele
pentru a imita specii de lemn pretios. Se gaseste sub forma activitati: pirogravura, traforaj, intarsii, crestaturi n lemn.
de granule sau pulbere fina. Se dizolva in apa calda sau\ Atelierul poate fi universal, adica si pentru alte lucrari :
apa de ploaie. Pentru a adera mai bine la lemn se adauga lacatuserie, electronica, planorism, navomode1ismetc. O
putin otet. Preparat, se pastreaza n sticle nchise si la masa si un dulapior (sau o valiza) atrnat, eventual, de
intuneric.. ,
perete, ar putea fi suficient. Importanta nu este nsa
Uleiurile vegetale se obtin din seminte de in, cinepa, att marimea spatiului de care se dispune pentru ame-
floarea-soareluL Inainte de folosire, uleiul se fierbe in najarea unui loc de liucru, ct modul cum se organizeaza.
" sticle scufundate n apa. (Se poate cumpara gata preparat.) Pastr~rea unei ordini exemplare n timpul lucrului si
Uleiul are rolul de a forma prin intindere pe suprafata
lemnului o pelicula fina care constituie o baZa puternica dupa terminarea acestuia simplifica munca, prin evitarea
de legatura ntre pelicula de lac sau de vopsea si lemn, unor operatii si miscari inutile, mentine caracterul atractiv
ndeplinind rolul de grund. Uleierea suprafetei lemnului al indeletnicirii respective.
constituie cel mai ieftin si cel mai simplu procedeu de Uneltele se asaza la ndemna, n ordinea operatiilQr
finisare. si a frecventei cu care snt folosite.
Chiturile se prepara n atelier din praf de creta, faina Fiecare unealta trebuie folosita numai pentru destinatia
de lemn si clei pna se obtine o pasta. Chitul de ulei se ei si ferita de lovituri sau murdarie. 23
22 prepara din ulei de in fiert, praf de creta si un colorant.

colectia cristal
colectia cristal
Obiectele sau piesele n lucru se grupeaza n functie de
faza de lucru n care se afla. Dupa terminarea lucrului,
se curata de praf obiectele prelucrate, rindelele se desfunda
de talas, ferastraiele se desoordeaza etc., apoi se repun la
locul lor. Se aduna deseurile si se pun ntr-o ladita cu
aceasta destinatie; ele pot folosi la alte lucrari. Nu
parasim locul de munca pna nu facem curatenie si aerisim
ITJ pene

"atelierul" .
In afara de ordine, trebuie sa mai res.pectam o regula
elementara - timpul de odihna al celor din jurul nostru.
Operatiile zgomotoase se programeaza pentru anumite ore,
cnd nu deranjam. Pentru amortizarea zgomotelor este
recomandabil sa se plaseze bucati de cauciuc sau stofa
sub picioarele mesei. Este absolut necesar sa se respecte
regulile de prevenire a incendiilor si accidentelor, descrise
la fiecare operatie de prelucrare.

UNELTE SI DISPOZITIVE

MASA-TEJGHEA. Este cel mai important dispozitiv n


atelier, deoarece la masa-tejghea se executa majoritatea
operatiill!>rde prelucrare a lemnului, de montare si finisare
a obiectelor.
Masa-tejghea se poate confectiona cu mijloace Simple. Fig. 6. Masa-tejghea
Se deosebeste de tejgheaua propriu-zisa prin faptul ca
lipsesc piesele mobile ~e strns cu surub. In schimb, asa plasat la 30 cm de celalalt capat. Daca scndura pentru
cum se vede n figura, masa-tejghea dispune de alte piese. fata este mai subtire n jurul locasului, se mai poate
Aceasta masa poate avea un caracter permanent, pe ngrosa locul prin adaugarea unor bucati de scndura.
ea putndu-se monta si o menghina mica pentru diferite Fixarea materialulu! n locas se face cu pana de lemn.
operatii de lacatuserie. 4proape de capete snt doua scnduri fixate cu suruburi,
Fata mesei este confectionata dintr-un dulap gros iar n acestea vor fi facute scobituri pentru ca fata sa
de 50-60 rom din fag sau stejar (poate fi si din alte poata intra n picioarele postamentului. Aceste piese au
specii), lung de 110 cm si lat de 30 cm. Aproape de capat grosimea de 60-70 mm si latimea de 70-80 mm.
se monteaza piesa taiata n "V" care are douacuie ascutite Postamentul se compune din doua picioare legate ntre
pentru a putea fi folosita la sprijinirea si fixarea pieselor ele cu o piesa ce se fixeaza cu pene de lemn. Este de la
de lemn n lucru. Fixarea materialului se face pe cant n sine nteles ca postamentul trebuie sa fie greu pentru a
taietura n "V", iar pe latime, capatul scndurii se reazema nu se misca; pentru aceasta se pot folosi dulapi grosi
n cuiele de pe vrfurile piesei taiata n "V". Locasul se din lemn de esenta tare. Masa-tejghea este complet de-
foloseste pentru taierea materialului cu ferastx:aul. Va ave~ montabila, putnd fi montata oriunde. Pentru rindeluirea
24 o largime de 70-80 mm si adncimea de 100 mm, fiind pieselor mai lungi se foloseste suportul mobil. 25

colectia cristal coleetia cristal


Fig. 8. Compasuri : nit
Instrumente de masurat : rigla gradata, metrul pliant de lungime, rondele
de lemn sau aluminiu, ruleta de buzunar, compasuri de de interior
lungime (interior si exterior).
si
Instrumente de trasat (nsemnat) : de exterior

<rA
a). Creionul de tmplarie;
b). Echerul cu talpa de 90 sau variabil folosit pentru .
trasarea liniilor perpendiculare, verificarea planitatii. Snt
confectionate din lemn de carpen. Echerul are doua parti:
limba (mai subtire) si talpa (mai groasa), pentru rezemare
de cantul materiallUlui.;
c). Dreptarul este o sipca lunga de cea 1
folosita pentru trasarea n lungime;
d). Compasuri de lungime;
e) Zgrieci pentru trasarea liniilor paralele.
Unelte pentru taiat. Uneltele pentru retezatul sau
spintecatul materialului se numesc ferastraie. Ferastraiele
snt de doua feluri :
- cu rama sau ncordate ;
- cu mner.
Ferastraiele ncordate snt de dimensiuni diferite, dintii
lor fiind n functie de dimensiuni. Pinzele pot avea dinti
triunghiulari aplecati si triunghiulari drepti, mici si desi Ferastraiele. ncordate, care au pnza ngusta snt fo-
losite pentru taieturi curbe sau de contur. Ferastraiele
pentru taieturi fine, mari si rari pentru croit. cu mner, ntrebuintate la diferite taieturi, snt de mai
La un ferastrau ncordat deosebim urmatoarele parti: multe feluri :
(1) pnza, (2) bratele~ (3) puntea, (4) mnerele, (5) coarda a) Ferastraul "coada de vulpe" poate nlocui fe-
sau sfoara, (6) pana. rastraul ncordat. El este indispensabil n atelier. Taierea
panourilor, a placaj ului se face mai usor cu acest ferastrau.
b) Ferastraul "coada de soarece" serveste la taieturi
curbe si n interior.
coaida -

'~1
. \1 /pun te'..

brat

pnza
Fig. 9. Ferastrau
26 Fig. 7. Instrumente de -masurat: ncordat miner 27

_ colectia eIistal colectia cristal


c) Ferastraul pentru crestat se foloseste la executarea
,/"
///------ -
.... ,. )
~#,....~
cepurilor si scobiturilor deschise sau pentru taieturi fine
r",/ ...,<-\ ,,-
,.--.y..;-
la piesele mici.
/-- (> ".--
d) Ferastraul pentru taiat furnir se ntrebuinteaza
t__ ~:=pn / / . la croirea foilor de furnir, cu care se acopera suprafetele
panourilor.
b Pentru folosirea ferastraului, dintii acestuia se cea-
prazuiesc si se ascut cu pile triunghiulare pe masura
dintilor.
Ceaprazuirea este ndoirea alternativa a dintilor in
stnga si n dreapta pentru ca taietura sa fie mai larga
dect grosimea pnzei; n felul acesta se micsoreaza frecarea
ntre pnza si lemn. Dupa un timp, se reface ceaprazul
care se nchide din cauza folosirii ndelungate a ferastraului.
-=';;;;;:-...':'::::
d Pentru operatia de ceaprazuire si ascutire se foloseste
o menghina de lemn care se prinde la masa-tejghea. In-
doirea dintilor se face cte putin, ca sa nu se rupa, si
n mod egal, mai nti pe o parte, sarind cte un dinte,
apoi se ntoarce pnza. Operatia de ceaprazuire se face cu
cheia de ceapraz.
Dintii se ascut dupa ceaprazuire, cu pile triunghiulare.
Se asaza pila n golul a doi dinti si se fac 3-4 miscari
perpendiculare pe fata pnzei ascutindu-se pieptul unui
dinte si spatele celuilalt. Toate miscarile pilei snt per-
pendiculare pe pnza.
Se ascut dintii prinsi n falcile menghinei, apoi se muta
e pnza, pna cnd se termina de ascutit toti dintii. Dintii
bine ascutiti trebuie sa aiba forma triunghiulara. Ca sa
nu rugineasca, pnzele de ferastrau se ung cu petrol.
Fig. 10 Ferastraie Unelte pentru daltuirea (scobirea) lemnului.
a - ferastrau, de potrivit Executarea n lemn a gaurilor se realizeaza cu ajutorul
cu mner mobil burghielor, care n timpul ntrebuintarii au o miscare de
b - ferastrau de crestat rotatie n jurul axei si una de naintare n directia axei.
c - ferastrau "coada de,!
vulpe"
d - ferastrau "coada
soarece"
e - ferastrau lat cu coam
f - ferastrau de Potrivi
cu miner drept
28 9 g - ferastrau de taiat fur., Menghina de lemn
nir Fig. Il. 29

colectia cristal
colectia cristal
Unelte pentru daltuirea (scobirea) lemnului
DaltHe snt unelte care se htrebuinteaza n tmplari~
la executarea diferitelor scobi'turi pentru mbinarea piese-
lor cu cepuri, pentru nfrumusetarea (sculptura) sau exe-
cutarea locasurilor pentru accesoriile metalice.
Formele .sidimensiunile daltilor depind de felul lucrari-
lor la care se ntrebuinteaza:
- dalta groasa - folosita pentru scobituri adnci;
- dalta lata - folosita pentru scobituri mai putin
a adnci;
- dalta semirotunda - folosita pentru santuri semi-
'b rotunde;
Fig. 12. Pregatirea ferstrliului
a - ceaprazuirea dintilor 1 1 miner
b - ascutirea dintilor
~
"
,1
Burghiele &nttije de Qtel prevazute cu muchii taietoare. J
coada
Ele au diferite forme si pot fi rotite cu ajutorul mnere lor, inel
umar
coarbelor, vrilelor sau masinilor electrice de mna (pistol).
Cele mai ntrebuintate burghie folosite la executarea
lama
gaurilor pe cale manuala snt cele rotite cu ajutorul
coarbei.
&
I
Burghiele nvrtite cu ajutorul mnerelor se mai numesc
sfredele ..
tais sau gura
FiQ.14. Dalti de tUnplarie ,

Pentru operatia de daltuire se folosesc ciocane de lemn


de diferite forme, confectionate din lemn de esenta tare -
fag, carpen, frasin, ulm, salcm.
Unelte pentru rindeluire.
Pentru ndreptarea, netezi.ree. si fasonarea lemnului la
dimensiunile dorite se folosesc rindelele.
Dupa forma si modul de ntrebuintare se .deosebesc mai
multe tipuri de rindele:
a b
i
- rindeaua c i o p 1 t o are - dupa cum o arata si
numele, serveste la rindeluirea din gros a materialului;
Fig. 13. Burghie (a-melc, cu centru, elicolldal, de frezat) si dispo-
corpul este ngust, gura taisului este semirotunda pentru
30 zitive de nvirtire a burghielor (b-vrila, mner, coarba)
a fi manevrata mai USOl', talasul. este gros. Gura rindelei
este larga ; 31

colectia cristal colectia eristal


- rindeaua f a t uit o are are corpul mai lat, taisul - rindeaua de fa 1t uit, se deosebeste de rindeaua
drept; este folosita la ndreptarea urmelor lasate de gura de broasca prin forma cutitului si a talpii prevazuta
rindeaua cioplitoare, talasul desprins este mai subtire; cu o margine de sprijin, care are rolul de a conduce
- rindeaua d u b 1a se foloseste pentru netezirea rindeaua n timpul lucrului. Se foloseste pentru executarea
fina a suprafetelor care au fost rindeluite n prealabil cu falturilor, de exemplu, la rame.
rindeaua fatuitoare, precum si la netezi rea pieselor scurte
si aducerea acestora la dimensiuni precise. Pe fata cutitului
este aplicat un contrafier care are rolul de a marunti
talasul si de a nu lasa cutitul sa ia prea Illult.
Rindelele se confectioneaza din lemn de carpen care
este tare, rezistent la lovituri si la frecare. Dintre rindelele -.
de tip special mentionam:
- rindeaua "g eal a u", care se deosebeste de rindelele Fig. 16.
celelalte prin lungimea corpului care este de cea 60 cm, Rindele nguste
iar latimea 7-8 cm. Ca si la rindeaua dubla, cutitul are a - "gura de broasca"
un contrafier. La partea din fata, gealaul are un mner b - de faltuit Q D
de forma speciala. Uneori corpul este prevazut cu un
buton n partea din fata n care se loveste cu ciocanul
pentru slabirea cutitului. Se foloseste pentru ndreptarea Mentionam ca exista mai multe tipuri de rindele, dar
suprafetelor; cele mentionate snt suficiente ntr~un atelier pentru ama-
- rindeaua "g ura de b r o a s ca", serveste la exe- tori. Aceste unelte se gasesc la magazinele de specialitate.
cutarea si ajustarea unor falturi la usi si la ferestre. Corpul Unelte pentru fasonarea lemnului
rindelei are o latime de 2-3cm ; Uneltele folosite pentru fasonarea si netezirea lemnU-
lui snt:
- raspele;
- pile;
- razui tor.
Unelte pentru despicat si cioplit lemnul
Snt lucrari de tmplarie n gospodarie, mai ales n
mediul rural, cnd se folosesc astfel de unelte:
- toporul (mic sau mare) ;
- barda;
- cutitoaia;
b
c - tesla.
a Unelte si dispozitive folosi te la mbinarea si asamblarea
pieselor:
- ciocane de otel ntre 200-600 g, cu sectiunea
'li ~ " Fig. 15. Rindele' patrata;

~E::~-=-~
_:e<"_-.o~-oo~-~-
--
.~'"-
0---== ~~-'- 0-.0-0,
_ ~- _
a
b
c
-
-
-
cioplitoare
fatuitoare
dubla
- cleste pentru scos cuie ;
- cleste patent ;
- priboi ,sau dorn, folosit n atelier pentru afundarea
capetelor cuielor Sub nivelul suprafetei ; 33
32 d d - gealau

colectia cristal
colectia cristal 3 - Atelierul fanteziei
II. METODE GENERALE
DE LUCRU

MAsURAREA SI TRASAREA MATERIALULUI

Fig. 17. Unelte pentru despicat si cioplit Masurarea. Aflarea dimensiunilor materialului, piese-
a - topor lor se numeste masurare. Instrumentele de masurat le-am
b - barda' enumerat la nceput. Important este ca masurarea sa se
c - tasli faca corect aseznd instrumentele pe muchiile drepte ale
pieselor. Instrumentele trebuie sa aiba cifre clare, nu sterse.
"~~
..
Metrul pliant sau ruleta de buzunar se pastreaza curate,
se feresc de lovituri.

Fig. 18. Cutitoaia


~

~~

- surubelnite ;
- vas pentru clei ;
- clesti de strns piesele ncleiate ;
- cutia de taiat n unghi - pentru
.~~?>~
ramelor.
Alte dispozitive si accesorii folosite :
- menghina de lemn pentru ceaprazuirea si ascuti rea
ferastraielor ;
- cheia de ceapraz ;
- piatra de ascutit, de forma prismatica, la care SI
face ascutirea bruta a cutitelor de riridele si' a dalti]or
piatra de ascutit cu ulei - la care se face ascutir, Fig. 19. Latimea cherestelei
fina a cutitelor.
Si masurarea cu metrul 35
34 - polizor mic de mna, spaclu, pensule etc.

colecpa cristal colectia cristal


3*
Masurarea se face direct atunci cnd citim imediat di- Fig. 21. Trasarea cu dreptarul
mensiunea si indirect cu compasurile de lungime, interior si .
exterior cnd dupa masurarea cu acestea, deschizatura lor
se asaza pe metru sau pe rigla gradata; Operatia se face.
n locurile greu accesibile pentru masurarea cu metrul'
direct : gauri, diametrulla cilindru, sfera etc.
Trasarea. Insemnarea pe material a dimensiunilor si"
formelor pieselor se numeste trasare. Ea este necesara pen-
tru executarea celorlalte operatii de prelucrare ca taierea
cu ferastraul, rindeluirea, gaurirea. daltuirea etc..si se face
odata cu masurarea.
Trasarea pe materialul nerindeluit numai a dimensiu-
nilor piesei se numeste trasare bruta. Insemnarea pe ma-
terialul rindeluit a dimensiunilor si formei piesei se nu-
meste trasare fina.
Pentru trasare se foloseste, cel mai mult, creionul de
tmplarie, care este mai lat. Cnd se traseaza, folosind
dreptarul sau echerul cu talpa, creionul se tine putin;'r
aplecat spre dreapta. :)
Se vor evita liniile duble, prin anularea uneia (care nu!
este corecta) cu o linie ondulata. ". Fig. 22. Potrivirea. si trasarea cu zgrieciul
Trasarea liniilor paralele se face cu zgrieciul atunci
cnd cel putin un cant si o fata snt rindeluite. ' la economie de material si de efort. Fiecare piesa va fi
Liniile curbe se vor trasa cu compasul de lungime, verificata daca corespunde desenului sau modelului de
cu florarul, cu o ata si un cui. O trasare bine facuta duce lucru.

OPERATII DE PRELUCRARE A LEMNULUI

A. TAIEREA CU FERAsTRAuL
Dupa operatia de trasare a pieselor urmeaza croirea
acestora cu ajutorul ferastraielor. Mai nti se face scurtarea
materialului, adica taierea transversala pe linia trasata cu
ajutotulecherului cu talpa. Daca materialul este lung,
se asaza pe doua scaune, cu capatul care ca~e n partea
dreapta. Ne folosim de ferastraul ncordat sau "coada de
Fig. 20. Folosirea echerului cu talpa vulpe", tinnd cu mina stnga bucata care cade, ca sa nu
a - trasarea rupa si din cealalta parte. Planul pnzei ferastraului n-
36 b - verificarea cordat si planul bratelor trebuje sa formeze un unghi 37

colectia cristal colectia cristal


prelucrare, aceasta parte cade, piesa ramnnd la dimen-
siunile indicate de semn. Buna fixare a materialului duce
la evitarea accidentelor si 'executarea de taieri corecte.
'.' . 'll;,...

Trebuie sa se acorde atentie la ncordarea si descoro~tea


ferastraului. Ferastraiele taie cu dintii nainte. La nceput
bratul se pune o bucata de lemn pe semn si se trage ferastraul
fierastraulLi napoi pna si face pnza loc, apoi cursa ferastraului
devine din ce n ce mai mare. Spre sfrsitul taierii. se da
mai ncet cu ferastraul pentru evitarea rupturilor de
material. Lumina trebuie sa cada pe piesa astfel nct sa se
a vada ct mai bine semnul dupa' care se face taierea.
Miscarile vor fi uniforme, urmarind ca pnza sa fie mereu
3~ perpendiculara pe material. Nu se apasa pe ferastrau; el
taie sub actiunea propriei greutati.
Fig. 2$. Potrivirea ferastraului incordat Taierea cepurilor, a soobiturilor deschise se face cu
ferastraie cu coama sau de crestat.
de cca 30, lucru ce se realizeaza prin rotirea mnerelor, - Taierea longitudinala (spintecarea) se face n urma
verificnd totodata ca pnza sa nu fie strmba. Piesele mai trasarii cu dreptarul n lungul axei. Daca scindura este
mici se fixeaza nclinat n locasul mesei-tejghea, si vor fi
ntarite cu pana. Fata de semnul tI~asat, deosebim urma-
toarele taieturi :
- Taieturi pe semn, cnd mijlocul taieturii corespunde
cu mijlocul semnului, n cazul n oare ambele piese care
se separa snt ntrebuintate.
- Taieturi pe lnga semn. Taietura se face paralel
cu semnul care ramne pe piesa la o mica distanta. Prin

Fig. 25. Executarea crestaturilor


3& Fig. 24. Taierea transversala cu ferastl'aul incordat cu ferastraiele 3$

colectia cristal coIeePa cristal


lunga, aceasta se asaza pe doua scaune. Ca si la taierea Fig. 27. Taierea cu fe-
transversala, se tine cont ce fel de taiere se face fata rastraul la cutia de ta-
de semn.
iat n unghi
Taierea longitudinala se face mai usor dect taierea
transversala, deoarece fibrele nu mai opun rezistenta;
de aici nsa si riscul de a taia strmb. Cnd totusi taietura
a luat-o strmb, se apleaca rama ferastraului n partea
n care a luat-o strmb si se da mai ncet pna se ajunge
la taierea normala. Este bine sa evitam aceasta situatie,
deoarece cnd se face taierea pe semn, ambele piese snt
necesare. '
In timpul taierii trebuie avuta o tinuta lejera, aplecn- Taieturile interioare se fac cu ferastraul "coada de
du-ne dupa ferastrau cu fiecare cursa. Cnd piesele mici se soarece" sau ferastraul cu pnza ngusta la care un capat
taie la masa-tejghea, se sta la capatul mesei cu piciorul se agata de mner. Mai nti se executa o gaura cu
stng nainte si pioiorul drept napoi putin desfacut. burghiul.
Taierea panourilor se face cu ferastraul "coada - Taierea furnirului se face prin manevrarea fe-
vulpe". rastraului special de cantul dreptarului. Contactul trebuie
- Taierea curba se face cu ajutorul ferastraului sa fie permanent.
cordat cu pnza ngusta sau cu ferastraul "coada de
PREVENIREA ACCIDENTEWR LA TAIEREA
soarece", respectnd aceleasi reguli de taiere, rotind ma-
CU FERAsTRAUL
terialul putin cte putin spre stnga, sau aplecnd rama
ferastraului spre dreapta. Taietura va fi perpendicu1ara La nceputul taierii se pune o .buc~tlca de
pe fetele materialului. lemn pe semn pna cnd si face pnza"loc. Nu
- Taierea n unghi se face la cutia de taiat n unghi este recomandabil sa se tina degetul drept re-
care se confectioneaza n atelier. Taieturile n unghi snt zemator. Se va fixa materialul cu pana la
necesare. la mbinarea ramelor sau a altor piese. Taierea masa-tejghea in asa fel ca sa nu vibreze
se face cu ferastraul cu pnza subtire, lata si cu dintii mici. (circa 20 cm. deasupra mesei).
Sa nu se balanseze corpul prea mult n timpul
taierii.
Nu se apuca ferastraul de pnza, ci de brat sau
punte.
In mijloacele de transport, pnza fierastraului
ncordat se ntoarce cu dintii spre punte si se
acopera cu hrtie groasa. Dupa terminarea lu-
crului, ferastraiele se descordeaza putin si se
asaza la locul stabilit.
Un ferastrau neeeaprazuit si neascutit duce la
Fig. 26. Taiere longitudinala cu ferastraul "coada de vulpe" efectuarea unui lucru de proasta calitate si la
40 taierea curba n interior cu ferastraul "coada de soarece"
efort inutil. 41

colectia cristal colectia cristal


B. RINDELUIREAMATERIALULUI
Rindelele descrise pot fi folosite la diferite operatii apasarea sa se faca deopotrlva, SI pe corn, si pe calcI.
in functie de destinatia rindelei si a pieselor ce se pre- Miscarile de nceput sa fie bruste (a nu se exagera). Re-
lucreaza. tragerea rindelei, pentru a ncepe o noua cursa, se face
Rindeluirea unei scnduri se face ncepnd cu fata, apoi printr-<>usoara nclinare a acesteia pe una din muchiile
cu un cantoFata curata si cantul curat trebuie sa faca un talpii, pentru a evita uzura inutila a cutitului. Cnd trebuie
unghi de 90, lucru ce se verifica cu echerul cu talpa, mu- luat putin de pe suprafa,ta materialului, miscarile vor
tndu-l din loc n loc pe fata scndurii, spre lumina, pna fi scurte. Suprafata de rindeluit se verifica cu dreptarul
ce limba echerului se asaza perfect. Pe fata curata se asezat pe latimea piesei sau asezat n diagonala. Verificarea
traseaza cu dreptarul si creionul ct vom lua din cantul cea mai simpla si destUl de eficienta este prin vizare,
celalalt, iar pe cantul curat se traseaza ct vom lua din aplecnd un capat al piesei n jos si privind cu un ochi.
fata cealalta. Scindura, n final, va arata ca un para- (celalalt se nchide). Ordinea folosirii rindelelor este cea
lelipiped. descrisa la prezentare:
La rindeluire, materialul se a.saza cu fata pe masa- 1) rindeaua doplitoare, 2) rindeaua fatuitoare, 3) rin-
tejghea, rezemat cu capatul de opritorul cu cele doua deaua dubla.
cuie, iar pe cant n interiorul taieturii n "V." La nceputul cursei, pe rindeaua gealau se apasa nu-
Se tine cont ca fibrele lemnului sa fie n sensul de mai cu mna stnga, pe partea din fata a corpului, iar cu
rindeluire pentru a se evita rindeluirea n raspar" sau dreapta se mpinge de mner. Cnd rindeaua se sprijina
contra fibrelor. Pozitia corpului este asemanatoare, in n ntregime pe suprafata piesei, se apasa deopotriva pe
general, cu aceea de la taierea cu ferastraul. ambele capete, iar dnd a ajuns la extremitatea acesteia,
Cu mina stnga se prinde cornul, iar cu mina dreapta se apasa pe calci (cu mna stng.a se sustine capatul din
corpul rindelei, n imediata apropiere a calciului.Miscarile fata). Mnuirea rindelei gealau se face pe toata lungimea
spre nainte se fac att ct se ajunge cu minile, aplecind piesei, urmarind rindeaua prin pasi mici pna la capatul
corpul dupa rindea. La nceputul piesei se apasa pe cornul piesei,pentru ca talasul desprins sa fie continuu.
rindelei, iar spre sfrsitul piesei se apasa pe calci pentru Cnd fata si cantul corespund verificarilor, se traseaza
a nu tesi capatul. Cnd rindeaua se gaseste pe piesa, pe fata si pe cant un semn distinctiv cu creionul, numit
semnul de fata.
La rindeluirea n capat a pieselor se foloseste oricare
din rindelele de ndreptat n afara de cioplitoare si gealau. /
cornul
Pentru evitarea aschierii cantului opus, rindeluir.ea se
face din doua parti: nti pna la jumatate, din1;r-()parte,

calciiul

42 Fig. 28. Elementele rindelei


Fig. 29. Mnuirea rindelelor 43

~()lectia cristj;ll
colectia cristal
apoi se inverseaza piesa sau sensul de rindeluire. Cutitul evitata ntepenirea puternica a penei, care poate produce
rindelei se scoate putin n afara pentru ca efortul de craparea corpului rindelei.
mnuire sa fie mic si talasul fin.
Executarea pieselor cilindrice cu rindeaua se face n
felul urmator: se executa un paralelipiped cu baza pa-
trata (ct diametrul cilindrului de executat), se traseaza la
capete doua cercuri, iar rindeluirea se face pe muchii,
ct lungimea piesei, pna ce acestea dispar, ajungndu-se
la circumferintele trasate initial la capete.
Montarea si demontarea cutitului rindelei
Cnd rindeaua s-a nfundat cu talas prea mult, gura
cutitului s-.a stirbit sau cutitul ia prea mult din lemn, este
necesara demontarea cutitului pentru nlaturarea tuturor
neajunsurilor.
Fig. 31. Montarea cutitului la rindea

Ftg 30. Demontarea cutitului la


rindea

Se apuca rindeaua cu mna dreapta de talpa (partea


spre calci), se rastoarna cu lumina n jos, n mna stnga,
doua degete tin pana si cutitul, iar celelalte trei snt pe Fig. 32. Verificarea cutitului
corpul rindelei. Se aplica lovituri cu ciocanul de lemn n
calciul rindelei (partea mai bombata) pina se slabeste Pentru demontarea cutitului rindelei gealau, corpul ei
cutitul, datorita alunecarii lui pe planul nclinat al corpului Se sprijina cu capatul dinspre mner pe tejghea, iar mna
rindelei.
stnga l cuprinde lateral din capatul opus. Loviturile
Pentru montarea cutitului, se prinde rindeaua n mna pentru slabirea cutit ului se aplica cu ciocanul n partea d~
stnga cu lumina n sus: Se introduce pana si cutitul n deasupra a corpului. Fixarea si potrivirea se face n ace-
locas avnd grija ca partea plana a penei sa fie peste lasi mod ca la rindeaua scurta.
partea pl~na a cutitului. Se bate usor ciocanul de fier n Suprafete le rindeluite vor fi cu att mai netede cu ct
pana, apoi se loveste cutitul pna cnd iese suficient taisul cutitul va fi scos mai putin n afara planului talpii. Cutitul
din gura rindelei. Se fixeaza bine batnd n pana. scos prea mult, desprinde un talas mai gros si se produc.
Verificarea cutitului se face privind dinspre corn pe aschieri prin smulgerea fibrelor de lemn, iar talasul n-
talpa. Daca cutitul are un colt scos in afara, se corecteaza funda scobitura rindelei, mpiedicnd astfel evacuarea
44 prin lovituri aplicate lateral pe cantul cutitului. Trebuie sa n afara. Rindeaua n acest caz se mnuieste greu. 45

colectia cristal colectia cristal


ASCUTIREA CUTITELOR DE RINDELE
Calitatea suprafetelor rindeluite precum si efortul ne--
//: ~ - --.;;:
~-- _ dreptarul cesar la desprinderea talasului depind n mare masura de
~ ~ , a - dreptarul uzura si de corecta ascutke a cutitelor rindelelor folosite.
Fig. 33. Verificarea
, ~ ca __
~
. c--- __ ~_
brindeluirii cu drep-
_ asezarea Folosit prea mult, pe suprafete nu tocmai curate (cu nisip,
cuie, noduri), cutitul se poate toci sau stirbi. Ascutirea
cutitelor de la rindele, dalti care s-au uzat se face pe

~~~o?" .:-~-c~- it!J!J tarolul


pietrele de ascutit din gresie naturala sau pe pietre de
ascutit artificiale. Formele pietrelar de gresie pat fi pris
matice sau circulare (piatra de tacila, polizoare electrice
sau manuale).
Ascutirea se face n doua faze:
1. Ascutirea bruta pe piatra de gresie sau la tacila pna
cind tesitura se ndreapta, stirbiturile dispar, iar pe gura
cutitului apare a suvita de metal numita "ata". Tesitura
sa fie cam de daua ori grasimea cutitului, sa aiba supra

Fig. 34. Verificarea rindeluirii prin


vizare

PREVENIREA ACCIDENTELOR
LA RINDELUIRE

Incepitorii se pot accidenta, din neglijenti, cu


rindeaua cnd nu au fixat bine scndura, cnd se
umbli cu mna la gura rindelei pe taisul cutitu
lui, masa de lucru este aglomerati cu unelte si a b c
materiale care nu snt necesare. ciocanele sar
din coadi sau cel de lemn este crapat si se
sparge sau cnd se sufla. talasul din lumini
aceasta sare n ochi (se ristearna. rindeaua si
talasul cade), ori cnd rindeaua se desfunda cu
mna si nu cu o pana de lemn. C"mdla demon-
tarea rindelei se apuca. numai pana si cutitul,
In urma loviturilor cu ciocanul corpul rindelei
sare n alta parte. Si talasul poate face taieturi
sau ntepaturi, de aceea se nllUurA cnd este Fig 35. Ascutirea cutitelor de
46 prea mult pe maai. rindea pe piatra de ulei 47

colectia eristal colectia cristal


fata 'plana sau curbata putin spre nauntru. Cnd suprafata Fig. 36. Mnuirea coarbei
este rotunjita, ascutirea este gresita. Pe piatra prismatica,
ascutirea se face aseznd cutitul cu tesitura pe piatra, apa-
snd si miscnd cutitul nainte si napoi. Pe piatra se pune
apa ca sa nu se decaleasca cutitul. Operatia se repeta pna
se termina ascutirea.
2. Ascutirea fina sau definitiva se face pe pietrele de J

ascutit cu ulei, pentru a ndeparta ata si a obtine un tais fin


care sa nu zgrie suprafata pieselor. Se unge piatra cu ulei
mineral amestecat cu petrol, n parti egale. Cutitul, se de-
plaseaza de-a lungul ascutisului, nainte si napoi, pe toata
suprafata pietrei. Se fac si miscari circulare. Din cnd n
cnd, se ntoarce cutitul cu fata pentru ca ata sa fie ndoita In timpul gauririi, burghiul trebuie sa stea perfect
si invers. Se continua miscarile pna cnd dispare ata. Se perpendicular pe piesa. Fixat bine n mandrina coarbei,
sterge cutitul cu o crpa. Ascutirea fina se mai poate face burghiul este n prelungirea axei de rotatie.
si pe glaspapir fin asezat pe o suprafata neteda si tare. Piesele pot sta vertical n locasul de prindere a me-
C. GAURIREA MANUALA A LEMNULUI sei-tejghea si atunci gaurkea se face orizontal. Ciuperca
Taierea circulara si n adncime a lemnului, folosind coarbei este cuprinsa n mna stnga si se reaze,ma de corp,
n regiunea stomacului, iar cu dreapta se nvrteste mnerul,
uneltele numite burghie, se numeste gaurire. manson n sensul acelor ceasornicului.
Burghiele snt tije de otel prevazute cu muchii taie- Piesele stau orizontal, fixate de masa-tejghea cu su-
toare de diferite forme care taie prin nvrtirea tijei n ruburi de strns din lemn sau metal, avnd grija sa se aseze
jurul axei cu ajutorul dispozitivelor de nvrtire: mne-
rul, coarba, vrila, etc. o bucata
Gaurile n lemn se fac cu urmatoarele scopuri : la iesirea deburghiului.
lemn sub piese pentru
In cazul a nugaurirea
acesta, se rupe materialul
se face n
plan vertical, respectnd aceleasi reguli.
- sa mpiedice craparea lemnului la baterea cuielor; Gaurile pot fi limitate sau strapunse. Cnd conteaza
- pentru montarea suruburilor cu cap crestat sau cu adncimea gaurii, pe burghiu se ataseaza mansoane de
piulita etc. ; lemn care i opresc naintarea. Daca se folosesc mai multe
- sa cre.ezelocasuri pentru cepuri cilindrice ; mansoane, ultimul se ntepeneste cu aschii de lemn pentru
- sa formeze locasul unor accesorii metalice care se a nu cadea si celelalte. Cnd se gaureste materialul pentru
monteaza n lemn (broaste, nchizatori) ; cuie sau suruburi, pentru a face o fixare buna, diametr.ul
- la taieturi interioare, pentru ferastraul "coada de
soarece", dalti etc. ; burghiului trebuie sa fie mai mic dect al cuiului sau suru-
- sa formeze diverse motive decorative pe suprafata bului pentru lemn.
pieselor. La gaurirea materialului cu vrila se pastreaza aceleasi
Executarea cu usurinta a gaurilor cu peretii netezi se reguli. Dispozitivul acesta foloseste burghie subtiri. Se
asigura prin folosirea unor burghie bine ascutite. tine mna dreapta pe ciuperca si cu stnga se manevreaza
Gaurirea lemnului se poate face si cu bormasina sau cu J'
mansonul n sus si n jos.
masina electrica de mna (pistol). Cnd se fac doua gauri foarte apropiate, burghiul are
Se traseaza mai nti centrul printr-un semn (x). Cnd tot timpul tendinta sa alunece n gaura deja facuta. Pentru
se gauresc mai multe piese n pachet, se traseaza semnul ' a evita acest inconvenient, se pune n gaura un dop de
48 numai pe cea de deasupra. esenta tare (fag, carpen, stejar) si numai dupa aceea se 49

colectia cristal colectia cristal



incepe executarea celei de-.a doua gauri. Se scoate dopul Mnerele la dalti se fac din lemn de esenta tare (corn, frS'"
dupa terminare. sin, fag, carpen).
Burghiele'se ascut cu pile profilate corespunzator, prin- Actionarea asupra daltilor se face cu mna (la daltile
zndu-Ie n menghina. Dupa ntrebuintare, burghiele tre- mai mici) sau prin lovituri cu ciocanul de lemn (la dalt~
buie sterse si eventual unse cu ulei mineral sau vaselina mai mari).
pentru a fi ferite de oxidare. Ele se asaza n locuri spe- Formatul si dimensiunile daltilor snt n functie de n-
dale pentru a nu se lovi de alte unelte, care le pot stirbi. trebuintarea lor si de modul de actionare :
PREVENffiEA ACCIDENTELOR LA GAURIRE '- dalti ~oase - care se folosesc la scobituri adnci;
- dalti late (grosimea este mai mica), folosite pentru
In folosirea uneltelor de gAuri, trebuie respec- scobituri superficiale si pentru fasonarea lemnului ;
tate urmAtoarele reguli : - dalti semirotunde, folosite pentru santuri rotunde ;
- piesele se fixeaZi bine pentru a nu se misca - dalti cu taisul in forma de unghi, prin executarea
sau rAsturna ; de santuri n forma de unghi.
- fixarea sigura a burghiului in mandrina coar- Modul de lucru cu daltile
bei sau vrilei ; Scobiturile pot fi limitate, strapunse si deschise, si-
- minerele la sfredele se fac din lemn tare si tuate pe fata sau cant, la extremitatea pieselor sau n in-
se fixeazi bine ; teriorul lor. Scobiturile strapunse nu se daltuiesc numai
- transmiterea burghielor nu se face cu virful dintr-o parte, ci din ambele parti, cite ,jumatate din fie-
nainte, ci cu capAtul; care parte.
- nu se pune IDna pe burghiu imediat dupA Latimea scobiturii este de fapt ct latimea daItii (pe
gaurire pentru ci este fierbinte; dalti este scrisa latimea).
- masa. de lucru trebuie si fie curata si si se Pentru executarea scobiturii se face mai nti tra~
pastreze ordine n asezarea pieselor si a altor sarea folosind creionul, zgkieciul, echerul cu talpa, metrul.
unelte. Piesa este fixata pe masa~tejgheacu un surub de strns
(mai spre capat, astfel ncit locul de scobire sa cada pe
D. nALTUIREA(SCOBIREA)LEMNULUI
Este operatia de prelucrarea lemnului care se face cu
urmatoarele scopuri :
- la executarea soobiturilor pentru mbinarea pie-
selor;
- la executarea locasurilor pentru accesoriilemetalice
(broaste,balamale, zavoare etc.) ;
- la fasonarea pieselor prin tesirea muchiilor, nde-
partarea cleiului ;
- la executarea sculpturilor (crestaturi sau scoaterea
n relief a unor modeleetc.).
Daltuirea se face cu uneltele numite dalti, care sint
ntr-o mare varietate, mai ales cele de sculptura. Dalta
are doua parti principale: lama si mnerul. Lama la un
capat este latita si ascutita, iar la celalalt capat are un
50 umar si un v1rf (coada) pentru a putea fi fixata n mner. Fig. 37. Mnuirea daltil 51

colectia (ristal mleetia eristaI


c*
- sa nu se. bata cu ciocane de fier n mnerul daltilor
unul din picioare). Dalta se asaza n pozitie verticala, cu sau cu CIOcanegrele de lemn n daltile subtiri, care
taisul si tesitura spre nauntru, cca 1 mm fata de linie, se actioneaza prin apasare;
se loveste cu ciocanul de lemn pna cnd taisul patrunde - sa nu se desprinda aschii prea groase la scobire
cca 5 mm, se scoate dalta si se muta mai n interior, la o fortnd aplecarea daltii (se va rupe) ; ,
distanta de 10-15 mm, se bate cu ciocanul de lemn ti- - sa nu fie aseutite pe polizoare cu pietre aspre.
nnd-o tot n pozitie verticala, apoi se foloseste ca o prghie PREVENIREA ACCIDENTELOR
pna cnd iese aschia formata ntre cele doua taieturi. Se LA DALTUIRE
continua astfel pna aproape de capatul celalalt, cnd se - materialul trebuie sa fie bine fixat pe masa
ntoarce dalta cu tesitura nauntru. Peretii scobiturii tre- de lucru;
buie sa fie verticali ; pentru aceasta se ntoarce dalta cu - daltile si ciocanele sa fie bine fixate n cozi;
tesitura spre interior. - sa se foloseasca ciocane adecvate marimii
Conturul scobitur ii nu se face niciodata cu dalta, de- daltilor;
- mnerele sa aiba fetele netede, fara aschii;
oarece piesa se poate sparge prin loviturile aplicate daltii. - mnerele sa fie bine centrate n coada ;
Daca scobitura este strapunsa, se ntoarce piesa avnd - transmiterea daltii se face prinznd-o de lama
grija sa fie trasata si pe partea opusa. Dupa terminarea pentru ca celalalt sa o apuce de mner;
scobiturii, aceasta se curata usor cu dalta sau cu un raspel. - nu se tine mna n faia daltii (poate aluneca .
n mna) ;
Soobiturile nu se slefuiesc cu glaspapir; ele trebuie sa - n truslL sau pe maslL,dlLltilese asaza n asa
ramna aspre atunci cnd piesele se ncleiaza. fel nct sa nu produca accidente;
Se controleaza adncimea scobitmilor cu metrul. In - mnerele daltilor sa nu prezinte crapaturi.
tot timpul lucrului se va mentine pozitia verticala si co- E. FASONAREA LEMNULUI
recta a daItii. Este operatia de prelucrare a lemnului prin care se
La executarea santurilor cu ajutorul daltilor de scobit dau anumite forme pieselor (rotunjiri, tesituri, bombari,
se fac nti crestaturi si apoi se urmareste desprinderea neteziri fine etc.).
aschiilor. Grosimea aschiei poate fi modificata prin schim- Fasonarea se face cu urmatoarele unelte :
barea nclinarii daltii fata de suprafata piesei. Raspelele, unelte care au dinti n forma de ciocuri
La soobirea locasurilor pentru accesoriile metalice, scoase din planul corpului. Spre deosebire de pile, au
dupa ce s-a facut trasarea, se cresteaza 'cu dalta lata fi- uneori coada terminata cu un rotund ngrosat care for-
brele prin taieturi perpendiculare de jur mprejur, apoi se meaza mnerul. Celor care QU au, li se monteaza mnere.
ndeparteaza aschiile .. Raspelele au forme diferite pentru a avea o mai mare n-
La fasonarea cantmilor concave (spre nauntru), dalta trebuintare. Astfel exista:
- raspele dreptunghiulare cu canturile paralele;
se asaza cu tesitura spre piesa, iar n cazul netezirii sau - raspele dreptunghiulare cu canturile arcuite ;
cioplirii canturilor convexe, dalta se asaza cu tesitura - raspele semirotunde, mai nguste spre vrf ;
in sus. - raspele rotunde, mai subtiri spre vrf ;
La ascutirea daltilor, se folosesc aceleasi pietre si - raspelul de cizmarie, cu dantura mai fina.
metode ca la ascutirea cutitelor de dndele. Raspelul, ca si pila, se foloseste tinndu-se de vrf cu
Taisul cutitului trebuie sa fie fin, de 2S0_30 pentru mna stnga si de mner cu dreapta. Se asaza oblic pe supra-
dalti n care se bate cu ciocanul si de 15_20 pentru dalti fata pieselor, fara o apasare puternica.
la care se actioneaza prin apasare. Raspelele dreptunghiulare sau cele semirotunde cu o
Pentru a mari durata de folosire a daltilor este necesar: fata plana se folosesc la rotunjirea canturilor drepte sau
52 - sa nu fie ncalzite puternic (se decalesc) ; convexe si la tunderea fumirului pe muchiile panourilor 53'

colectia cristal colectia cristal


Razuitorul este o lama de otel de forma dreptunghiulara
(sau de alta forma), ascutita n mod deosebit pe un canto
Cu ajutorul lui se face netezirea definitiva a suprafetelor
pieselor de lemn de esenta tare n vederea finisarii prin lus-
truire sau Iacuire. Piesele pot avea suprafete plane sau
curbe, cu ntindere mare sau ngusta. Netezir,ea se face
local, pentru scoaterea anumitor pete de clei sau aschieri,
sau pe toata suprafata ..
Razuitorul se tine nclinat pe suprafata piesei. In lipsa
de razuitor se poate folosi si o bucata de geam spart nsa
fara colturi.
Taierea se face cu muchiile razuitorului care, cnd
se rotunjesc, se refac cu pila si cu a:scutitorul de razui tor.

... -. Cutitoaia este formata dintr-o lama ascutita de otel


avnd doua capete ndoite si ascutite n care snt fixate
cele doua mnere.
Mnuirea cutitoaiei se face cu amndoua minile si se
Fig. 38. Raspele si pile
ntrebuinteaza pentru fasonarea cozilor de unelte mai mari,
cozi de topoare, sapa, lopata etc., cnd nu se mai poate
furniruite. Cele cu suprafata semirotunda sau rotunda se folosi rindeaua. Cutitoaia se foloseste si pentru despicat
folosesc la largirea unor gauri Si rotunjirea muchiilor materialul.
acestora, precum si la netezirea suprafetelor concave.
Raspelul de cizmarie se foloseste mai mult la placaj. PREVENIREA ACCIDENTELOR
Pile le snt folosite pentru netezirea urmelor lasate de LA FASONARE
raspele sau la fasonarea pieselor atunci cnd nu este nevoie
sa fie luat prea mult. La operatiile de fasonare se va avea grija ca:
Forma pilelor Este foarte variata. Exista pile: drept- - pilele si raspelele sa aiba mnere n buna
stare;
unghiulare, semirotunde, patrate, rotunde, cu sectiunea - nu se plimba mna pe dantura pnelor si ras-
cutit, ovale, rombice, triunghiul are. pelelor;
Pilele, dupa gradul lor de finete, pot fi : aspre, semifine - nu se plimba mna pe gura rizuitorului si
si fine. cutitoaieL
Pentru lucrarUe de traforaj se folosesc pilele "ac" care,
de obicei, se livreaza in truse. Ele mai snt folosite si pentru
lacatuserie fina.
In timpul minuirii, pila sau raspelul trebuie sa se depla- IMBINAREA SI ASAMBLAREA
seze pe toata lungimea lor si trebuie sa se apese pe ele PIESELOR SI OBIECTELOR
numai atunci cnd snt impinse.
In caz de nfundare a dintilor, aeestia se pot curataj Obiectele pe care le executam snt formate din mai
multe parti numite p ies e, re per e sau ele m e n t e.
cu o periuta de srma, n directia crestaturilor. Daca au Acestea formeaza c o m p 1e x e si sub a n s a ro b 1uri.
clei si rumegus, se afunda ntr-un vas cu apa calduta si se a qo~a Sau. mai multe piese ntre ele se numeste
V.nirE;!;l 55
54 sterg cu talas uscat.

tplectia crist;ll
I coleetia eri&tal
m b i n are. Executarea tuturor mbinarilor se numeste Fig. 39. 1mbinari cu
a s a m b 1are .. cepuri
Legatura ntre piese si complexe se face prin mai multe
metode : prin mbinari de tmplarie (cepuri) cu clei, numai
cu clei, cu suruburi, cu legaturi metalice, cu cuie.
La un obiect, poate fi ntlnit unul sau mai multe din
aceste sisteme de mbinare.
Metodele de asamblare sau mbinare depind de desti-
natia obiectului care se lucreaza. (Ce rost ar avea sa prin-
demulucile la gard cu suruburi cnd mai usor si ieftin este
prin cuie?) Astfel :
- mbinarile trebuie sa fie simple pentru a fi usor de
executat si usor de demontat n unele cazuri;
- sa fie rezistente si durabile n functie de mediul n Pentru a determina marimea cepurilor, ct si a scobiturilor,
care sta si de solicitarile obiectului; cu ajutorul zgrieciului luam grosimea scndurii, pe care o
- sa fie estetice si potrivite cu scopul pentru care snt trasam pe ambele fete ale celor doua capete pentru mbinat.
facute (forma variata a produselor din lemn, varietatile La taierea scobiturii deschise, taietura este lipita de
n constructie si utilizare determina si o varietate de m- semn nauntru, iar pentru cep, lipita de semn n afara.
binarI) ; In felul acesta cepul intra putin fortat n scobitura.
Sub influenta umiditatii si caldurii, lemnul si modifica Umerii cepului de la margini se taie astfel nct sa fie
forma. Aceasta impune reguli riguroase de asamblare a foarte putin nclinati spre nauntru. Dupa terminare, piesele
partilor componente. Alegerea celei mai bune metode de se solidarizeaza prin ncleiere si cuie de fier sau de
mbinare joaca un rol important n rezistenta, estetica, lemn. Aplicarea cleiului se face cu o pensula din coaja
functionalitatea si pretul de cost al obiectului. de tei. Presarea (strngerea) cu suruburi de strns sau cu
Imbinarile pot fi demontabile (cnd se desfac pe sub- pene si asezarea la uscat se executa numai dupa ce s-a
ansamble) si nedemontabile : verificat pozitia pieselor si a unghiurilor dintre ele, pe o
- mbinarile prin ncleiere, cuie, cepuri ncleiate snt suprafata plana.
mbinari nedemontabile ; Imbinarea pieselor prin cepuri rotunde se face la mon-
- mbinarile prin suruburi, cepuri c~ pene etc., snt tarea panourilor. Se executa gauri cu burghiul n centrul
mbinari demontabile. sau capatul panoului n care se introduc apoi bucati mici
Un obiect cu mbinari demontabile este mai usor de cilindrice de lemn care se lipesc cu clei; partea care iese
transportat si mutat. din gaura se socoteste oep si va intra ntr-un locas de forma
1mbinarea cu cepuri. Cele doua piese care se unesc cilindrica.
snt prevazute la capete, una cu cep (unul sau mai multe) Cepurile trebuie sa fie din lemn de esenta tare (fag) fiind
si cealalta cu scobitura (depinde de numarul cepurilor). supuse n mod frecvent la solicitari mari. Diametrullor co-
Cepul poate avea forma paralelipipedica sau cilindrica. respunde de cele mai multe ori jumatatii grosimii ele-
Adncimea scobiturii sau a gaurii trebuie sa fie cu cea 2 mm mentului, de obicei cca 8-10 mm.
mai adnca dect cepul pentru ca rezemarea sa se faca pe La asamblare, asa cum am mai aratat, se vor executa
umerii cepului. Cnd piesele se unesc cu un singur cep,
acesta este 1f3 din grosimea piesei; la fel va fi si scobitura. doua gauri de acelasi diametru, situate una opusa celei-
Indiferent care este latimea pieselor de mbinat, latimea . lalte. Daca cepurile trebuie sa ramna ascunse, pe una din
parti gaura va fi limitata. 57
56 se mparte ntr-un numar de parti egale, dar fara sot.

colectia cristal
colectia cristal
Fig. 41. Imbfna:re
Imbinarea prin chertare sau la jumatate se foloseste mai demontabila eu
mult cnd se solidarizeaza prin cuie. eep alurtgit si cu
1mbinarid~on~a5ile cu cep alungit si cu pana, folosite pana
n general pentru conSolidarea picioarelor la tejghele, prinse
ntre ele prin legaturi demontabile. Imbinarea se poate
face pe cant sau pe lat. Scobitura n care se introduce pana
trebuie sa fie mai lunga, pentru ca extremitatile penei sa
se reazeme pe picior si nu pe capatul scobiturii.
Imbinarea la 45 se foloseste la tot felul de rame pentru
tablouri, de usi, de f'erestre etC.
Aceste mbinari pot fi executate cu precizie folosind
cutia de taiat n unghi pe care o putem face n atelier.
Imbinarea se solidarizeaza cu clei si cuie sau cu cepuri
faIse.
Imbinarea cu clei. Piesele ce se unesc, se ung cu clei de
gelatina, araoet sau prenadez. Suprafetele trebuie sa nu
aiba denivelari, sa fie aspre. Dupa ungerea cu clei, se pre-

seaza CU suruburi de strns (n cazullipiriicu clei de gela-


tina sau aracet), se lasa la loc uscat si cald.
4!J:
Il
Piesele lipite cu premdez au o alta: tehnica de asam-
.~
blare. Se ung am.bele suprafete ce vin n contact, se lasa
10-15 minute, apoi pieSele se suprapun batnd pe o bucata
de lemn (ce va sta pe tlfia din piese) eu ciocanul, pe toata
~ suprafata de eontact. Prenadezw este mult folosit pentru
lipirea HDSsau furnirului pe eanturi1e panourilor, pentru
ca nu mai nec-esita el~efite de presare. I
a 'b
lm'biMrea
foloseste' plfiWcu f.m1lliiareaaccesoriilor
fUruburi este o mbinare demontabila.
metalice, Se
la obiec-
tele care stu tn locuri unde cleiul nu rezista. Taria !1hbi-
narii cu suruburi depinde de specia lemnului, de adnCimea
nsurubarii, de diametrul surubului si de direetia fibre10r
lemnului. Suruburile pentru lemn au diferite forme si cii ..
mensiuni. Pentru evitarea ruginirii surUburile' se urtg Gll
vaselina, grafit diluat cu ulei etc. tn felul ac~ta ihtta si
mai usor. Gaurile pentru suruburile pentru lemn snt :llai
subtiri dect diametru! cel mai mare al suruburilorl pentru
Fig. 40. Imbinare n T
, a fixa mai bine. La capat, gaurile se frezeaza pentru ne.
58 c
a, e -
b-
prin eher-tare
cu eep 11a carea capului la surub, cu un burghiu stelat sau CU o dalta. H

colectia cristal
c.lfitia eri&taJ
Q
b
a
Fig. 42. Imbinare de colt b
a - prin chertare .
b - cu cep 1/3 Fig. 44. Montarea suruburilor (a) si scoaterea cuielor (b)

Gaurile pentru suruburile cu piulita au acela:;;idiametru ca Utilizarea cuielor de metal simplifica mai mult mbi-
cel al suruburilor. narea si ofera o rezistenta suficienta pieselor, mai ales
Montarea si demontarea suruburilor se face cu suru- daca snt nsotite si de o ndeiere a suprafetelor de mbi-
belnita, iar la cele cu piulite se folosesc chei speciale. nare. Odata cu baterea cuiului se striveste lemnul. Rezis-
Gaurile pentru montarea suruburilor se pot face si cu cuie tenta mbinarii n cuie depinde de taria lemnului, de di-
mai subtiri. rectia fibreJor, de adncimea de patrundere a cuiului, de
forma sidiametrul lui. Cuiul trebuie sa intre n piesa n
care se face legatura cu circa 2fa din lungimea lui.
O mbinare cu prea multe cuie nu nseamna ca este si
foarte rezistenta.
Uneltele folosite la mbinarea prin cuie de fier snt :
ciocanul de fier, clestele de scos cuie, dornul sau priboiul
pentru ascunderea florii cuiului n masa lemnului. La su-
prafetele finisate, lacurile cuielor se chituiesc deasupra cu
un chit din clei si creta, n culoarea naturala a lemnului
Fig. 43. Verificarea cu echerul de 90
sau vopsite, iar la suprafetele care se dau cu bait se colo-
reaza chitul cu bait, faina de lemn, clei sau ceara colorata.
Imbinarea cu cuie metalice sau de lemn. Snt constructii . Innadirea pieselor n latime, lungime si grosime. Se
de lemn la care se folosesc numai cuie de lemn (ca n!' fac diverse panouri a caror latime depaseste dimensiunea
vechime). Cuiul de lemn are o sectiune poligonala si sel curenta a cherestelei (placi de mese, rafturi, capace din
introduce, fiind uns cu clei, ntr-o gaura rotunda, facuta cu 1 lemn pentru galeti, putina etc.). Uneori este necesar sa
burghiul melc. Cuiele se bat perpendicular pe lemn. Cuiele.: se alature mai multe scnduri, una lnga aUa, pentru a
trebuie sa fie mai groase dect diametrul gaurilor nct ,
ajunge la dimensiunile cerute.
baterea lor sa se faca fortat. Ele se fac din salcie, tei si In acest caz, panourile se fac prin alaturarea pieselor
mesteacan, deoarece snt elastice, pot fi usor presate si. pe cantud (care au fost rindeluite), prin lipirea lor, cu
cepuri rotunde ascunse, cu cuie fara floare ascutite pe
prelucrate. Cuiele de lemn se folosesc la mbinarile de) ambele capete, cu chingi de legatura vizibile la suprafata, 61
80 colt, la cercevelele de la ferestre, la scaune etc.

colectia cristal
colectia cristal
I i I~'
I L.:.-., I

@~
Fig. 45. 1mbinari cu cuie
~.~

~~
Fig. 48. lnnadirea pieselor n lungime

la capete sau pe mijlocul panourilor. Innadirea n gro-


Fig. 46. lnnadirea n latime sime se face tinndc(mt ca centItll inelelor anuale sa fie
n aceeasi parte. Piesele se ncleiaza sau se bat n cuie.
Pentru nnadirea n lungime se folosesc mai multe
metode: nnadirea n forma de pana, cu cepuri aplicate,
prin chertare etc. Este bine ca in dreptul nnadirii sa fie
punct de sprijin.
Cepurile si scobiturile deschise se executa cu feras-
traul ncordat, cu dintii mici si pnza lata sau ferastraiele
de crestat~
Exista o mare varietate de mbinari, dar la constructiile
propuse n lucrare, asamblarea elementelor in complexe
se face cu ajutorulmbinarilor despre care am vorbit.

FURNmumEA SUPRAFETELOR

Furniruirea este operatia prin care suprafete1e obiec-


Fig. 47. lnnadirea n grosime prin folosirea dispozitivelor
62 de strns cu pene
telor din lemn din specii comune, ca si a panourilor din
PAL, PFL sau panel snt acoperite cu furnire subtiri din 63

colectia cristal colectia cristal


baza, fixnd din loc n loc suruburi de strns sau dispozitive
specii valoroase si cu desene deosebite n scopul de a le de strns cu pene. Placa de deasupra (de presare) trebuie sa
da un aspect mai placut printr-un finisaj superior. fie din lemn tare si perfect plana. Se pot presa mai multe
La panel, furnirul de fata se pune peste cel de baza piese asemanatoare (aseznd ntre ele hrtii pentru se..
al panelului. La PAL si PFL se aplica direct. . parare).
Pentru a face o furniruire corecta, suprafetele trebuie Presarea trebuie sa se faca uniform pe ntreaga su-
sa fie perfect plane si se fac rugoase cu pnza de slefuit prafata ; altfel ramn locuri nepresate si furnirul va pre-
mai aspra pentru a asigura o mai buna legatura ntre zenta umflaturi.
furnir si stratul de baza. Se pregatesc si se combina foile Numarul de suruburi depinde de marirea suprafetei
de furnir, tinnd cont de desenul lemnului, lipindu-le pe de furniruit, strngerea lor facndu-se pe un rnd, pe doua
una din fete.cu hrtie g'umata n lungul mbinarii (rostului). sau chiar mai multe rnduri, pna ating suprafata. Suru-
(Locul de mbinare a furnirului trebuie sa fie perfect.) . burile se strng treptat si cu atentie. Ultimele suruburi
Retezarea foilor separate de furnir se face cu ajutorul care se strng snt cele de la colturi.
fuastraielor de furnir sau cu cutitase bine ascutite, pre- Cnd se foloseste clei prenadez, iurniruirea se face
snd cu un dreptar locul de taiere. aplicnd clei pe ambele parti ce vin n contact iar apasarea
Datorita faptului ca nnadirile defectuoase nu pot fi se face cu un fier de calcat (rece).
remediate dupa ncleiere, este necesar sa se faca un control Dupa ce furnirul s-a uscat, se face tunderea lui, adica
al felului de alaturare a foilor de furnir, nainte de a fi taierea surplusului de pe margini, cu ajutorul bisturiului
aplicate pe panou. Furnirele asamblate se pastreaza ntre sau cutitasului bine ascutit. Se mai poate si cu raspelul,
panouri groase pentru a nu se scoroji. aplecndu-l pe muchie, fara a-l da napoi.
Se unge suprafata de furniruit cu aracet, uniform dis- Urmele de ~c1.eisi hrtia gumata se nlatura prin ra-
pus si se asaza furnirul asamblat, cu hrtia gumata n sus. zuire dupa ce n prealabil au fost umezite cu apa. Se da
Apoi se ntinde hrtie curata peste furnir si ?este aceasta de-a lungul fibrelor cu razuitorul. Dupa operatia de tun-
se asaza o placa de lemn, ceva mai mare ca suprafata de dere, se furniruiesc si canturile (daca este cazul), folosind
prenadez sau clei cald, apoi se face slefuirea si finisarea.

i~
.Ii

pIeri de
strins

Fig. 50. Incleierea pieselor prin


jlresare cu placi tari si surub
Fig. 49. Forme de asamblare a foilor de furnire de strns 65
64

colectia cristal colectia cristal


5 - Atelierul fanteziei
PanQurile din PAL se potfurnirui pe canturi cu ~nzi - bagheta: f<lIpsita pentru fixarea geamurilor.sau a
de furnir l.1me2:ite, folosind clei de gelatina (d~ oase, saU tabliilor la usi.
pllile) preparat maL gros. Se Ufig canturile, se ~saza f.ia Complexul este un sistem constructiv format.din. doua
de furnIr (avind dimensiunile putin mai mari) pe cant Si sau mai multe elemente, cu patru sau mai Ifiulte 18.tiIri.
se freaca suprafata prin apasare cu ciocanul de fier, sau Aceste combinatii de elemente se numesc : rame, panouri~
contrafierul de la rindeaua dubla, de la un capat la altul. cutii.
In felul a~esta, cleiul se mprastie si $urplusul iese afata. a). Rama este un complex format cUn cel putin p;iitru
La fel se procedeaza si la cahturile curbe, nuIfiai ca n
acestcliz se vor bate 2 cuisoare prinse n bucatele de placaj stinghii, dintre. care cea mai simpla. forma es~patru-
laterul.
la capetele flsiei de furnir (nu se bat c61nplet si.se scot dupa
uscarea fumirului). Imbinarea ramelor la colturi se face cu cep si scobitura
Piesele seas.aza la uscat, iar la urma se' face tunderea sau la 45.
furnirului si slefutrea suprafetelor. Dupa locul pe, care-l ocupa n constnictie ramele
pot fi :
- cadru: partea care constituie sprijinul de fixare
al placii mesei, sca.unului etc. ; ,
PAR'f1LE CONSTRUCTIVE - .rama cu tablii :, complexul este alcatuit dintr-o r.ama
ALE OBIECTELOR
si din. mai multe panouri (1-2), montate n spatiul din.tre
traverse si lonjeroane ;
In componenta obiectelor de. tmplarie se deosebesc;1 - rama simplu si dublu placata: este o rama aco-
urrnat<;>areleparti constru~tive : elemE;!nte,'complexe, sub-
ansarnblur:i si ansambluri .. perita cu placaj sau PFL pe una sau pe ambele fete;
Elementul (piesa, reperul) este partea cea mai simpla
si poate avea cele mai diVerse forme si dimensiuni. In . lon)eron
cuprinsul obiectului, elementul poartli diferite - denU-
miri ~.a:
- stinghie: (sipca) simpla, profilata, sculptata, curbi-l
linie .; "'~ tray~rs~
- lonjef'on : stinghie de legatura longitudinala; '

- travtt8a : element de legatura transversal ;


- montant: element de legatura vertical ;
__ borduta: stinghie din lemn tare aplicata pe can-
tudle vizibile ale panourilor, si pentru acoperirea struc-
turiil(:!jfifi~ui ramelor. Ele au rolul de a proteja margi-
nile.sicoltutUe, mai ales la panouri. Bordurile pot fi simple
sau profilate. din lemn masiv, metal sau material plastic.
La colturi sint taiate n unghi de 45 ;
, -glisieta,: sipci pentru alunecarea sertarelor;
.'.. -- sipci}, de acoperire: element folosit" pentru acope-
l'I1!a rostului la doUa u~i sau fere,stre. Este montata p~
traversa
~''>''''''\
.. bagheta
"tablle

a una din usi. Poate fi simpla sau cu profile ; Fig. 51. ~ma CI.\ tablie 6f ..

eol~a cristal . colectia 'eristal


nologii pastrarea ei timp ct mai ndeluIlgat, iar daca
_ soclu: rama de baza a unei mobile care are rolul lemnul din care s-a lucrat a fost o specie comuna, nf:t'U~
de a o sprijini pe sol si care este formata dintr-o rama musetarea sa s-a facut prin alte metode.
de lemn, sprijinita pe 4 picioruse de.lemn tare; In aceste rnduri vom vorbi mai ales despre metodele
- cornisa : este un complex format din stinghii pro- accesibile unui amator, asa cum am prezentat si celelalte
filate care se asaza orizontal pe partea superioara a unei operatiuni de prelucrare a lemnului.
mobile sau la galerii n partea superioara; Finisarea obiectelor se face prin Iacuire, lustruire, ce-
b) Panoul este un complex avnd forma de placa. ruire, vopsire etc. De obicei, aceste operatii se fac nainte
Dupa rolul pe care-l poarta n produsul finit,panourile de asamblare pentru ca peliculele de finisaj sa se aplice mai
pot fi : placa mesei, usa, capac, spate, perete lateral, fund, usor. In cazul vopsirii, obiectele se pot finisa si dupa
tavan, polita. montare.
La panourile din PAL sau panel se folosesc adausuri Pentru efectuarea operatiunilor de finisare, este nece-
din lenm masiv mbinaie n masa placii, marindu-se astfel sara o pregatire n prealabil a suprafetelor.
rezistenta pentru montarea balamalelor banda.
c) Cutia este un complex compus din patru sau mai A. PREGATIREA SUPRAFETELOR
multe panouri, ncheiate sub forma de prisma cu cepuri Realizarea unor suprafete netede, de culoare uniforma,
drepte, "coada de rndunica", cepuri rqtunde aplicate etc. fara asperitati, care sa permita o aderenta perfecta sub-
Cutia poate fi ntlnita ~ atare, fie sub alte denumiri, stantelor de nfrumusetare si protejare, se face prin urma-
avnd aproximativ aceeasi forma, de exemplu, sertare, toarele operatii pregatitoare :
lazi, corpuri etc. - Umezirea suprafetelor. Pentru deschiderea porilor
Subansamb'lul este o grupare de elemente si complexe se umezeste suprafata cu un burete stors sau cu o crpa
care constituie parte distincta la montare; placa la masa curata. Se evita umezirea excesiva a pieselor din placaj.
este un subansamblu. La un scaun, sezutul, spataruI cu Dupa uscare ncepe slefuirea ..
cele 2 picioare din spate, sipcile de legatura a picio8'relo~ - Slefuirea se face cu scopul de a sterge urmele de
snt, de asemenea, subansambluri. creion, clei, pete si pentru netezirea fina a suprafetei.
Ansamblul este produsul finit - obiectul. Hrtia sau pnza de slefuit se alege n functie de specia
Efectuarea manuala a elementelor, a complexelor (rame, lemnului si de felul finisajului. La nceput, pentru sle-
panouri, cutii) nseamna efectuarea operatiilor de prelu- fuirea bruta se foloseste o hrtie cu granulatie mai mare,
crare a lemnului despre care am vorbit mai nainte, cu apoi se umezeste lemnul, se lasa sa se usuce si slefuirea
uneltele si dispozitivele deserise n cadrul acestor operatii, se face cu hrtie cu granulatie mijlocie, dupa care se ume-
folosind lemnul ca materie prima sub forma n care se zeste din nou, slefuindu-se la urma cu hrtie mai fina.
gaseste la depozitele cu vnzare sau din deseuri recupe- Sensul slefuirii este longitudinal, cu usoare deplasari
rabile. laterale. Pentru specii de esenta moale se foloseste hrtia
mai aspra, iar pentru specii de esenta tare hrtie mai fina.
Hrtia sau pnza de slefuit se asaza pe slefuitoare de dife-
rite forme adecvate suprafetelor sau profilelor. Slefuirea
FINISAREA OBIECTELOR este de mare importanta. pentru urmatoarele operatii de
finisare. '
Finisarea obiectelor se face cu scopul de a da un aspect
Slefuirea se face si naintea nceperii lucrului, mal ales
placut obiectelor lucrate si totodata de a le proteja de la transpunerea modelelor de traforat sau de pirogravat
praf, murdarie, umezeala etc. cnd suprafata se cere sa fie curata si fara asperitati, iar
Frumusetea naturala a diverselor specii de lemn a dupa pirogravare, o slefuire mai insistenta ar dauna. 69
68 fost ntotdeauna apreciata si s""ancercat prin diferite teh-

colectia cristal
. colectia crisbl
_ Chituirea nseamna astuparea cu chit a micilor de- B. FINISAREA PROPRIU-ZISA
fecte naturale sau rezultate din prelucrare, ca noduri mici,
Dupa pregatirea suprafetelor urmed finisart!a.'.tr)<.
crapaturi, aschieri, ntepaturi, zgrieturi, rosturi rezultate priu-zisa care consta n depunerea pe s\lprafetelepi~f6r
din nepotrivirea mbinarilor. sau obiectelor a unor substante care fotmeazapelicul(:! ce
Chitul se obtine din faina de lemn, praf de creta si se ntaresc, datorita evaporarii solventilor sau a unor
clei, care se amesteca pna se face o pasta. Consistenta reactii chimice. "
pastei este determinata de posibilitateadea patrunde n - Ceruirea. Prin ceruire se obtin pelicule trarnp'o
gauri, fara a se scurge din ele. rente cu rezistenta inferioara, care poate fi ntarita plin
Cleiul trebuie sa fie n cantitate potrivita, pentru a se acoperirea cu o pelicula de lac data prin pulveri~re.'
putea nivela dupa ntarire. Chitul se aplica cu spaclul sau Se foloseste ceara de albine sau parafina topita n
cu o lopatica de lemn. Dupa uscare, se niveleaza prin sle- "bain-marie",apoi se dilueaza cu benzina, dupa indepar"
fuire. In- cazul suprafetelor baituite, aplicarea chitului se tarea de foc. Se ntinde pe suprafata obiectului cu o crpa
face dupa uscarea primului strat de bait. de bumbac. Dupa uscare si evapotarea solventului se freaca
_ Baituirea este colorarea lemnului pentru a scoate n cu postav pentru a face luciu. Obiectele'ceruitE! nu trebuie
evidenta desenul acestuia si pentru a imita specii de lemn sa vina n contact cu minile. ' '
pretios. Prin ceruil"e se obtine un luciu mat.
Baiturile snt niste coloranti organici naturali obtinuti - Uleierea se face fie penttu a forma o pelicula de
din substante naturale ~a frunze sau coaja verde de nuca, protectie, fie pentru a micsora consumul de lac sau lustru.
sau coloranti sintetici care se dizolva n apa calda sau de Ul<eierea se face cupensula sau cu o crpa curata a
ploaie. Se gaSescsub forma de granule. 1-3 straturi de ulei, lasnd timp de uscare ntre ele.
Baiturile au culori den~gru, maron, albastru, rosu, Se face slefuirea dupa fiecare strat. Uleiul folosit este
galben, din al caror amestec se obtin si alte culori si cel de in sau de floarea-S(;)arelui, fiert in sticla (introdusa
nuante. ' n apa de la nceput ca sa nu se sparga).
tn baitul obtinut prin dizolvarea granulelor se adauga - Lacui1'ea este operatia de acoperire a suprafet.elor
putin amoniac pentru a-i, mari adezivitatea. Culoarea bai- cu o pelicula lucioasa, transparenta sau mata, subtire si
tului poate fi mai inchisa prin adaugarea de colorant, sau rezistenta, formata din mai multe straturi.
mai deschisa prin diluare cu apa. Cantitatea de bait tre- Lacuirea se face prin pu1verizare. prin apli~are cu pen-
buie sa fie suficienta pentru baituirea obiectelor ncepute suIe moi sau prin imersiUlfe (scufundare).
pentru ca este greu sa se obtina ulterior aceel:lsi nuanta. Se folosesc lacuri de ulei care se dilueaza cu petrosin
Solutia se filtreaza prin tifon. Baitul se aplica cu pensule sau lacuri pe baza de tirter.
moi, perii, burete care se mnuiesc de"'a lungul fibrelor, Intre straturi se lasa timp de uscare, iar dupa primul
de la un capat la altul, apoi perpendicular si iarasi lon- strat se face () slefuire buna stergnd suprafata cu O cirpa
gitudinal pentru a se obtine suprafete uniform colorate. muiata in petrol.
Surplusul se ndeparteaza cu perii uscate. Nu se revine Nu se face Iacuirea in locuri unde este praf sau IN
asupra unei portiuni dupa uscarea baitului. afla surse de foc. Straturile de lac se ntind bine, fara a fi
_ Grunduitea este acoperirea suprafetelor cu o vopsea groase. Obiectul pentru uscare este asezat orizonta1.Nu
mai slaba de culoare galbena, alba sau portocalie care con- se aplica urmatorul strat pna cnd nu se usuca. bine cela-
lalt. Se cere o mai mare atentie si rabdare la Iaculrea obiec-
stituie stratul de baza numit grund. In comert se gaseste
telor traforate. Pulverizarea se face cu ajtitonIl pj.stoa-
grund pe baza de ulei. Se grunduiesc numai obiectele lelor care se folosesc si la vopsire. Obiectele certtlte, pictate
mai mari (usi, ferestre). Avantajul grunduirii este ca se se lacuiesc prin pulverizare, obtintndu-se astfel sttaturi
70 consuma mai putina vopsea . de lac subtiri si uniforme. Prin imersiune se licuiesc obfec...; '1

c:olec:tia C:l'istal toleetia' cristal


tele mici ca piese de sah, coliere din lemn etc., care se Banda de lipit se foloseste si pentru crearea unor mo-
scufunda ntr-un vas cu lac si se lasa pna se mbiba bine dele din mai multe culori, pentru animarea suprafetelor
cu lac, apoi se agata pentru uscare. mari, monotone. Pe un fond de culoare uniforma se dese-
_ Lustruirea este o operatie de finisare care se reali- neaza motive decorative. Dupa uscarea vopselei, benzile
zeaza prin ntinderea. si depozitarea succesiva a unei so- se deslipesc, iar desenul va ramne bine conturat.
lutii de selac dizolvat n alcool. Lustruirea, ca si lacuirea Dulapul "n perete" ca si dulapurile care tin loc de
se face pe obiectele care au culoarea naturala sau baituite. debara instalate n hol, terasa, balcon, mobilier pentru
Solutia (lustruI) se formeaza din 1/3 selac dizolvat n 2/3 copii, chiar usile pline interioare, cu putina fantezie pot
alcool tehnic. Selacul se gaseste sub forma de solzi porto- deveni deosebit de atractive. Se prefera nuantele deschise,
calii. Se introduce ntr-o sticla, apoi se toarna alcool si paIe, estompate.
se agita continutul pna se dizolva solzii. Se filtreaza prin Pensula se sterge pe marginea cutiei fara a avea prea
tifon, dupa ce s-a linistit. Lustruirea se face cu ajutorul multa vopsea si se mnuieste de sus n jos, cu o singura
tampoanelor de vata acoperite cu tifon. Miscarile snt de-a revenire n sens invers. Se lucreaza numai cu vrful pen-
lungul fibrelor, circulare prin cercuri mici, sau opturi. Se sulei si nu se apasa.
apasa si se strnge cte putin tamponul. Se mai mbiba Vopsirea corecta presupune o serie de operatii care
din cnd n cnd. Pentru a usura alunecarea tamponului, snt:
pe piesa se pun cteva picaturi de ulei. Se lustruiesc obiec- 1) GTunduirea cu grund ; vopsea slaba pentru umple-
tele cu suprafata mai mare, intarsiile etc. Necesitnd mano- rea porilor ;
pera si efort fizic, lustruirea se face mai rar, nlocuindu-se 2). Slefuirea : d\.lpa uscareagrundului se face o nete-
prin Iacuire. zire perfecta cu glaspapir. Se ndeparteaza praful ;
Vopsirea. In comert, vopselele se gasesc ntr-o gama va- 3) Chituirea: acoperirea micilor defecte cu chit de
riata, gata preparate si se aplica, de obicei, cu pensule sau spac1u amestecat cu vopsea;
prin pulverizare. 4). Slefuirea locurilor chituite dupa uscarea chitului;
Inainte de aplicare, vopselele trebuie bine amestecate 5). Vopsirea: se face cu pensula sau prin pulverizare
si aduse la vscozitatea necesara, iar suprafetele de vop- ntr-un singur sens.
sit trebuie sa fie bine pregatite prin slefuire. Armonizarea culorilor mobilieru1ui cu interiorul este
Daca obiectul a mai fost vopsit, se curata de "'praf, pete, un indiciu al bunului gust. Valorificnd prin culoare o
murdarie, spalndu-se cu apa calduta si detergent. Se mobila veche, i se poate mari durata de utilizare ntr-un
sterge bine, astfel nct n clipa cnd se aplica vopseaua context estetic apal'te, original. Interesante efecte se obtin
sa fie complet uscat. Crapaturile si gaurile mtci se astupa si folosind nuante de culoare din portiuni de spectru apro-
cu chit amestecat cu putina vopsea (din cea pe care urmeaza piate sau n unele cazuri contraste, de exemplu, alb-rosu,
sa o folosim). Daca vopseaua pe obiect este veche, scoro- alb-verde, alb-negru.
jita, portiunile respective se rad cu glaspapir aspru sau Dupa vopsire sau lacuire, pensulele se spala n petra-
se ard cu lampa de benzina si se netezesc. sin, benzina, petrol sau tiner.
Cnd lemnul are noduri; se aplica un strat de lac peste Petele de uleiuri minerale se scot cu produse petroliere
acestea pentru a nu crapa si a se coscovi vopseaua ulterior. ca, neofalina, spirt de petrol etc.
Inainte de vopsire, geamurile se chituiesc din nou Petele de uleiuri animale se scot cu acetona.
atunci cnd chitul vechi este deteriorat. Se curata bine Daca snt proaspete, petele de vopsea de ulei se scot
resturile. Pentru a nu murdari geamul cu vopsea, se aplica cu neofalina si cu petrol, iar daca snt mai vechi, cu tere-
'72 pe acesta banda delipit. bentina. '73

colectia cristal colectia cristal


Solventul lacului sau vopselei respective poate scoate
petele de lac sau de vopsea (benzen, tiner, alcool, cloro-
farm, tetraclorura de carbon etc.) Pnzele au lungimi de 130-135 mm, ltlmea de la
Emailurile snt vopsele cu pelicula lucioasa datorata 3 mm n jos, pna la pnza cea mai ngttst $1 SUbtire nU7"
lacului care intra n compozitie. EmailUI"ile.snt pe ba~ mita. "fir de par", care se foloseste p.entrulucrar1ftne si
de uleiuri sicative (care se usuca repede) si pe baza de mai ales la intarsii. Mai exista pnze n spirala (ra$ucite)
nitroceluloza. Cele pe baza de ulei se aplica la fel ca care taie cu toate partile. Pnzele de traforaj se ct:tmt>ara
vopseaua obisnuita, adica cu pensule. Cu pistolul, prin separat de la magazinele metalo~chimice. La montare,
pulverizare, se aplica numai emailurile pe ba~ de nitro- dintii pnzei
taiere este n se
jos,orienteaza cu vrfurile spre mner. rbrta de
spre mner.
celuloza.
- Masuta de traforaj este confectionati din lettln de
fag, avnd o forma dreptunghiularA, cu o taietura "coada
de rndUnica" la unul din capete. Pe masut4, care se fi-
LUCRARI DE TRAFORAJ xeaza de coltul unei mese Sau la masa-tejghea cu ajutorul
unei cleme de strns cu $urub~ se reatema placajul, cnd se
Traforaj nseamna ornamentarea sau taierea unor piese lucreaza, tinindu-l cu mna stnga. Materialul nu se fi-
din lemn subtire sau aJ.t.emateriale care au desenate pe xeaza cu dema, pentru a putea fi rotit n timpul lucrului.
Taierea se face numai n "V'i~ul masutei.
ele diverse modele florale, geometrice, n exterior sau
interior, n vederea. obtinerii unor oQiecte utile (casete, -'- DisPOZitive 'de gaurit. Pentru taierea modelelor in-
siluete de animale, jucarii, litere, cifre, piese de sah, in~ terioare, materialul se gaureste cU' burghiul spre a putea
tarsii). Uneltele folosite la traforaj se gasesc, de obicei, introduce unul din capetele pnzeide trafaraj ..
ntr-o trusa, care cuprinde urmatoarele unelte si dispo- BUrghiu! actioneaza asupra lemnului prin nvrtire,
cu ajutorul dispozitivelor de nvl'tit :
zitive :
- Ferastrau~ de t1'aforaj, care este confectionat dintr-o Vrila, care se compune dintr-o tija (bara) metalica
bara sau teava de metal ndoita n forma de "U". La un rasucita, prevazuta cu un canal elicoidal (format prin rasu-
capat are o placuta mEtallca cu cioc, care intra n locasul cirea barei), un dispozitiv de fixare a burghiului (man.
ramei si se fizeaza cu sU1'\1bsi piulita fluture, iar la cela-
lalt .capat se afla mnerul din lemn fixat printr-o prelun-
gire metalica n rama ferastraului, tot cu surub si piulita
fluture. Intre. placute se asa:za si se strnge pnza de tra-
foraj.
- Pnzele de traforaj, care snt fsii de otel prevazute
cu dinti triunghiulari aplecati pe o singura parte a pnzei.

d
Exista pnze cu dinti mari si rari, pentru lemn si pinze
cu dintii mici si desi pentru metale si os.

~
u F~.52. Ferastraul de trafo:raj
Fig. 53. Masuta de traforaj
Fig. 54. VrilA IS
eolectia cristal
colettiaeri!ltal
drina), un mner n forma de ciuperca, un manson. Pentru crea. tn aceasta carte prezentam unele modele si obiectE!
rotire, se manevreaza mansonul n sus si n jos pe tija ce pot fi lucrate de amatori. .
si astfel se roteste burghiul spre dreapta si spre stnga, Uneori modelele gasite n carti si reviste snt prea mici
el fiind fixat n mandrina. sau prea mari. Pentru a le putea folosi, ele trebuie marite
Coarba este asemanatoare coarbei de tmplarie, numai sau micsorate. Marirea sau micsorarea modelelor se poate
ca este mai mica. Se manevreaza tinnd cu stnga de m- face foarte usor cu ajutorul patratelelor (hrtie milimetrica
nerul ciuperca, iar cu dreapta nvrtind de celalalt mner:- sau de matematica), n marimea dorita.
manson n sensul acelor de ceasornic. Burghiele pentru Transpunerea modelelor pe material se face avind
vrila si coarba snt mici. grija ca n prealabil sa se slefuiasca placajul cu hrtie sti-
Gaurirea se face aseznd materialul pe o bucata de clata fina. Apoi, cu ajutorul hrtiei carbon si a hrtiei de
scndura moale (brad, tei, salcie). Coarba sau vrila se tine calc se face transpunerea. Cnd se repeta un model de
perpendicular pe material. Nu se forteaza apasarea pentru obiect de mai multe ori, se confectioneaza sabloane din
a nu produce rupturi n partee. opusa. placaj. (Sabloanele pieselor ce constituie un obiect se tin
Clestele de traforaj se aseamana cu un cleste patent; legate la un loc n cutia cu sabloane.)
fiind confectionat din tabla de 2-3 mm. Falcile au niste Modelele se asaza cu dimensiunea cea mai mare de-a
santuri pe canturi cu ajutorul carora se prind piulitele nomie. fibrelor. Materialul de lucru se foloseste cu eco-
lungul
fluture pentru a le strnge sau a le slabi. Clestele se fo-
loseste pentru montarea si demontarea pnzei sau pentru Transpunerea modelelor pe metal (aluminiu, alama,
ndreptarea ei n cazul cnd s-a strmbat. argint sub forma de tabla subtire), plexiglas se f.ace prin
Ciocanul. Este mic, usor, se foloseste pentru baterea lipirea modelului de hrtie, cu pelicanol, pe materialul
cuisoarelor. respectiv. Traforarea se face dupa ce .s-a ntarit adezivul.
Surubelnita se ntrebuinteaza la montarea sau de- Dupa taiere, materialul se curata ..
montarea suruburilor pentru lemn (holtzsuruburi). La Taierea la traforaj. Ferastraul cu pnza montata se tine
unele ferastraie de traforaj, suruburile au la capatul ro- ri mna dreapta, cu rama rezemata de aceasta. Materialul
tund o crestatura pentru a permite si folosirea surubel- se tine fix, cu mna stnga, pe masuta de traforaj. Taierea
nitei la montarea si demontarea pnzei de traforaj. se
de face miscnd
semnul mna de la cot n sus si n jos tinnd seama
modelului.
In trusa de traforaj mai poate fi : echer cu talpa, rigla
gradata, raspel mic, slefuitor, nivela cu bula de aer. Sint taieturi dupa linii drepte, curbe, n unghi, n inte.
Alegerea modelelor de trafomj si transpunerea lor pe rior sau n exterior.
material
La realizarea diverselor obiecte, att de traforaj si
tmplarie, Ct si de alte tehnici, trebuie sa se porneasca
de la simplu la complex. Pe masura nsusirii deprinderilor
de lucru, se va trece la obiecte mai grele, cu motive florale
mai multe si mai dificile.
Procurarea placajului de tei se face de la librarii (pla-
caj formatizat n diverse marimi 25/50 ; 25/25 cm sau 10/10,
cu desene. Placajul de fag n foi mari se cumpara de la
depozitele cu produse din lemn. Grosimea placaj ului pentru
,
traforaj este de 3-10 mm.
Fig. 55. Taierea cu ferastraul
Modelele pentru traforaj se pot lua din diverse carti
'II cu modele speciale pentru traforaj, din reviste sau se pot de traforaj '.,. '17

colectia cristal colectia cristal


Taietura se face lipita de Semn (ct mai aproape de spatele pnzei, ferindu-ne de accidente atuncictnd "rupe
semn) pe dinafara cnd se taie conturul pieselor si lipita pnza ..
de semn pe dinauntru cnd se taie n interior .. Este bine Sem.nul trebuie sa se afle mereu n partea atngi.pentriJ.
sa se tina seama de aceasta recomandare ..Semnul facut cu a fi vazut cu usurinta. Taietura va fi perpendieu1ara pe'
creionul are si el o grosime si daca vom taia alternativ, fata. materialului numai daca rama ferastrau.lui. s~ .'tine
pe5emn si pe Unga semn, taietura va iesi ondulata. Chiar apropiata de brat, iar mnerul n pozitie verticala. Nici-
daca ondulatiile snt nuci, aspectul piesei devine neplacut .. odata nu se roteste ferastraul dupa s~mn, In timpullu-
Mina care tine materialul trebuie sa fie intotdeauna n crului, materialul se roteste putin cte putin n fata pnzei.
Pozitia corecta la masa de lucr1,Jare un rol important
n procesul de formare a deprinderilor practice. Po..zitia
corecta a corpului nlatura pericolul deformatiilor colo~ei,
reduce oboseala unei po~itii incomode si ncordate. Se tine
cont de naltimea mesei, lumina sa cada din fata sau din
stng~.... " . , .'
mtnul de lucru. trebuie $a fie constant. fara eforturi
mari (fara graba) .. Din cnd .n cnd se facpau7,:e, se misca
degetele, se fac qoova :miscari aletotpului. La nceput,
traforajul pl'e o indeletnicire obositoare ...Pina ne obis-
nuim este necesat si ne controlam mereu pozitia corecta
la masa de lucru, pozitia ferastraull,lt .rezemat qe mna si
taietura fata de semn. Repetndu-le mereu, ele devin de-
prinderi de lucru corecte, care nu mai prezinta un efort
sup~tor. Din desenele prezentate se poate vedea felul
taierilor la traforaj si modul de actionare.

Fig. 56. Taierea la traforaj


a - taierea dupa linii drepte
<l!a contur si in interior
a b
b - taierea' cu bucla dupa
linii in unghi Fig. 57.'Taierea curba
c, d - taierea unghiurilor in a - la contur
u d
interior b - tn interior 1t:

tcrlec:tia cristal ~~a. __


Imbinarea si asamblarea obiectelor traforate /
Obiectele care se lucreaza la traforaj se confectioneaza 1
din placaj de diferite grosimi, specie de tei, scndurele
subtiri de 3-10 mm grosime. /
Imbinarea si asamblarea pieselor se face prin: \

(
- ncleiere ;
- cu cuisoare ;

Fig. 60. Cepuri


a, b, c - cepuri si scobituri prin suprapunere
d - scobitura deschisa si nchisa

- cu cepuri si scobituri ;
- mbinare 1/2 (la jumatate) din latimea piesei;
- mbinare 1/2 din lungimea piesei.
Fig.58. tmbinare la jumatate din latime La mbinarile cu cepurisi scobituri prin nc1eiere, pie-
sele se strng c;Usrma subtire, pentru presare. Dupa nta-
rirea mbinarii aceste srme se desfac. Rosturile ivite ntre
cepuri si scobituri se astupa cu fsii de furnir ncleiate. Se
fasoneaza locul respectiv pentru a nu se cunoaste repa-
ratia. \
Metodele de finisare se aleg n functie de destinatia
care se da obiectului.

PffiOGRA VAREA LEMNULUI

Pirogravarea lemnului este o tehnica ornamentala


veche, simpla, la care, cu ajutorul unui ac din metal n-
calzit pna la rosu, se ard modele pe lemn. Pentru piro-
A B c gravura se potriveste orice lemn, dar cel mai bine se 'pre-
teaza lemnul din specii moi, de pilda,tei, plop, dar si fagul
Fig. 59. Cepuri sau paltinul. Aceste specii au cul~rea alba sau alb-gal.
a - simplu buie. Pirogravarea este o arta ; ea cere, ca orice arta ade-
b - dublu varata, creatie personala. Pentru ornamentatie este mai
80 c - cepuri "coada de rndunica" indicat sa fie alese obiecte mici ca, de exemplu, farfurii 81

~91ectiatfi.st~l colecpacristal
de lemn (care se fac la strung) folosite apoi ca aplice, lu-
crari traforate,sau netraforate, dulapioare, console, su-
pQrti de carti, cadrane de ceasornic, mobilier pentru copii,
rame, chenare, panouri de usa, tablouri, veioze etc.
Cel mai bun dispozitiv cu care se poate face pirogra-
varea este aparatul electric de pirogravat. Acest aparat
se poate cumpara la magazinele cu apar~te electrice.
Utilizate ratioril si respectnd regulile de prevenirea
, accidentelor, a incendiilor acest-e aparate nu snt pericu-
loase si nu prezinta nici dificultate n manevrarea lor.
Alimentarea de la retea se face p.rintr-un cordon cu
3 fire, prevazut cu stecher pentru punerea la pamnt a
cutiei si miezului transformatorului. Cordonul care iese
din transformator este lupg de ,cca 1 m si" are la capat
un mner n care se fi~eaza ansa (este~emontabila).M-
nerul se confectioneaza dintr-un material izolant ca tex-
tolit, ebonita sau lemn tare (fag).
Transformatorul se monteaza intr-o cutie de metal,
lemn sau plastic prevazuta cu gauri de aerisire, Un beculet,
de control.
" Vrfurile - ansele -, care senrosesc, se confectio-
neaza din srma de cromnichel de 0 Ol5-0,8 mm. Forma
'acestora variaza. Noi sugeram citeva modele, altele ra- .
mnnd la latitudinea amatorului (fig. 61). 'Fig. 61. Aparat electric pentru pirogr&'\1at lemnul
,j'
Pentru a obtine o nrosire mai puternica a virfulUi,
corespunzatoare unei tensiuni mai mari, transformatorul selelor la pirogravuri. Pirogravuta ramne pirogravura, iar
este facut sa aiba mai multe iesiri, din voltn voIt, ince- pictarea pe lemn este ~cutotul altceva ..
pnd de la 2 V. Gradul de nrosire este determinat de teh- ,Pentru pirogravarea unui obiect se disting 'doUa mo-
nica de lucru, adica pirogravarea mai superficiala (umbr~) dalitati de a folosi acul :
sau mai adnca, precum si de esenta materialului cu care 1) Ca pe un creion, ad~desennd ;: ' ,,'
se lucreaza. (Scheme pentru c:onfectio1V,l.rea apfJratelor de 2) Prin stantare, adica se imprimap~ s\lprafita piesei
pirogravat pot fi gasite n revista "Tehnium".)' ' modeleleacului sau puncte, un,ullnga altul.' .
Tehnica de lucru. Locul de munca, trebuie sa fie bine In primul caz, modelul de pirogravat (peiqaj, portret,
iluminat; lumina sa cada asupra' obiectului din fata sau flori etc.) se deseneaza cnun creion tare, bine ascutit, pe
din stnga pentru a evita umbrirea acestllia. Masa de lucru material, urmnd a ttececu acul (ansa are Vrf) peste aceste
se asa2:a lnga fereastra, atit pentru lumina, ct si pentru linii. Transpunerea modelului mai complicat se face ca si
posibilitatea de mprospatare continua a aerului. la traforaj, adica folosind hrtia carbon (indigo) sinI. cel
Modelele de pirogravat se aleg la nceput mai usoare, mai bine, folosind modelul desenat pe hrtie de'ca1c; Se
apoi din ce n ce mai dificile. Obiectele nu trebuie sa para ntoarce desenul cu fata pe material, fixndu-secupion~e,
prea ncarcate ; un model simplu da obiectului eleganta si apoi se apasa cu o lingura de metal peste liI1ii careasttel
S2 bun gust. Nu sntem pentru folosirea culorilor sau vop'" ramn imprimate pe material. In cazul acesta se' Va fdlosi 83

coleetia cristal ~" eriltal


un creion bine ascutit, dar moale. Urmele de creion se In cazul cnd aparatul nu are mai multe tensiuni, este
sterg cu guma dupa terminarea pirogravurii. Transpu- bine sa avem anse si mai lungi care se nrosesc mai putin,
nerea modelului se face numai dupa ce materialul a fost acestea fiind necesare pentru umbre.
perfect slefuit, pentru ca o urmaitoare slefuire si netezire Pentru confectionarea anselor se poate folosi rezis-
este mai dificila, influentnd pirogravura. Pirogravnd pe tenta de resou sau de fier de calcat.
materialul neslefuit nu se mai poate 'Obtine o finisare
perfecta.
Acul se manevreaza usor, urmarind continuitate a li-
niilor,. ca sa nu apara linii mai groase si mai subtiri. Pi- INTARSII
rograv,area se face superficial.
Pirogravarea prin imprimare se face mai adnc (la rame, Grt.tparea sub forma unor modele florale, peisaje, figuri
canturile obiectelor traforate etc.) Umbrele se fac folosind s'f jocuri de linii sau figuri geometrice din furnire de cu-
ansa lata sau cu vrful usor curbat, miscnd usor nainte lori diferite se numeste i n t ars i e. Taierea acestor
si napoi, fara a ridica acul. La umbrele mai deschise, apa- modele se face, n general, dupa linii libere, la traforaj sau
sarea este usoara, iar la cele nchise, apasarea este mai cu cutitase bine ascutite. Imbinarea se realizeaza conform
persistenta, adica se revine de mai multe ori peste acelasi unor reguli ce ncercam sa le explicam n urmatoarele
rnduri.
loc. In felul acesta, umbrele apar ca si cnd locul respectiv
ar fi colorat n culoare maro sau negru, dnd astfel mai In descrierea uno:r; specii de lemn din care se obtine
furnir, am aratat ca acestea au un anumit desen si o anu-
multa autenticitate desenului. Liniile subtiri se traseaza cu mita culoare, care difera de la specie la specie sau, chiar
ansa bine strnsa spre vrf, ca un ac. Uneori fondul unui n cadrul aceleiasi specii, culorile pot diferi.
portret, spre exemplu, se poate umple cu modele prin Uneori culorile deosebite se obtin prin colorarea lem-
imprimare cu melci, linii scurte de cca 1 ~m, grupate cte nului (furnirului) cu diversi coloranti (vopsele pentru lna,
5-6 verticale, 5-6 orizontale, n asa fel ca sub liniIle baituri). Dupa prepararea vopselei, prin dizolvare n apa
verticale sa apara linii orizontale att de lungi ct latimea fiarta, se introduc bucati de furnire si se lasa pna se m-
celor orizontale, sau fondul se umple prin punctare, punct biba bine. Foile de furnire se asaza una peste alta, sub
lnga punct, pna aproape de conturul modelului unde o greutate uniforma, pentru a se usca fara sa se onduleze.
ramne un spatiu luminos pentru a iesi n evidenta por- Pentru realizarea intarsiilor, cunoasterea amanuntita
tretul. a acestor caracteristici de culoare are o mare importanta.
Operatiile pentru realizarea intarsiilor, n general, snt
Pirogravarea unei casete, spre exemplu, care ar putea fi urmatoarele:
traforata dupa modelul desenat, se poate face fara a taia 1. Alegerea modelelO1'
interioarele modelului respectiv, ci umplndu-le prin punc- Modelele care se preteaza a fi lucrate din furnir snt
tare deasa cu acul de pirogravat. foarte variate. Ele se aleg din ilustratii, dupa tablouri pic-
Celelalte operatii ramn valabile. In cazul nostru, sle- tqte, le cream noi sau ar putea fi folosite cele sugerate n
fuirea obiectului, transpunerea modelului, asamblarea, aceasta lucrare.
pirogravarea si finisarea. Pf:!ntru ncepatori, modelele trebuie sa fie usoare, for-
Dupa pirogravare, obiectele se lacuiesc conform celor mate din cteva culori, fara prea multe detalii. Treptat,
spuse la aceasta operatie. Lacul patrunde n locurile arse gradul de complexitate poate creste mai ales n functie de
dnd un luciu deosebit. Nu se face pirogravarea obiectelor posibilitatile artistice ale realizatorului care, n ultima
84 date cu lac, lustruite sau vopsite etc. instanta, asigura calitatea lucrarilor de acest gen. 85

colectia cristal colectia cristal


2. Alegerea jurnirelO1' Se ntelege ca pentru realizarea unei int~ii .se cere
Fumirele se aleg dupa urmatoarele considerente: o buna pregatire n taierea la traforaj. Pentru tiR ncepitQl'
- culorile sa fie ct mai aproape de realitate atunci in intarsii, dar bun 'lucrator la traforaj, modelele ma.i
cnd este vorba de a realiza tablouri. (Culoarea naturali'l a usoare, cu elemente mai mari, se pot realiza si fara. o
diferitelor specii de fumire se poate observa mai bine prin masa speciala. Masuta de traforaj trebuie sa aiba inM..:o
umezirea acestora.) suprafata mai mare, iar taierea sa se faca perpendh;ular
- s'e tine cont de desenul fibrelor si de calitatea fumi- pe fetele fumirelor.
relor (sa nu aiba pete, rupturi etc.). Chiar daca am vorbit Pentru a nu exista spatii ntre elem,entele ce. compun.
si am recomandat colorarea furnirelor, pentru a imita anu- intarsia, pentru traforare se folosesc pnze speciale, numite
mite specii de lemn ce nu le avem la dispozitie, nu trebuie "fir de par" : nI'. 00 (avnd 0,2 mm grosime si 0,5 mm li.
sa se exagereze deoarece culoarea artificiala ar aparea ca i time) si nr. O;
o pata n ansamblul de culori naturale a celorlalte fumire. Cnd modelul este nchis, taieturile interioare se fac
Miscarea ornamentelor este sugerata de desenulfibrelor prin gaurirea furnirului cu un burghiu elicoidal foarte
(de exemplu, o frunza rasucita .se va face din furnir cu subtire, pentru a. introduce pnza si a o fixa n rama feras-
fibre ondulate, curbate). Daca furnirele snt ondulate, se traului. La alte modele, intrarea se face de la o margine, _
umezesc si se preseaza pentru a le indrepta. urmarind conturul iiecaruielement. Fiind pachet, se vor
3. Formarea pachetului de furnire scoate mai multe el.emente de acelasi fel, care, dupa ta-
Pachetul de fumire se alcatuieste din cel mult opt foi iere, se asaza cu grija, separat, pe un placaj sau caMon,
f'uPTapuse. Cind ornamentul este format dintr-o singura pentru a le gasi si identifica atunci cnd se va face re-
culoare, procedam astfel: partea de deasupra, formata compunerea modelului. Este necesar ca desenul sa fie
din patru foi, va constitui pozitivul (4 ornamentepline); , facut in dublu exemplar: unul se va folosi la taie'!.'e, iar
dedesubt se vor aseza nca 4 fumire de alta culoare, parte celalalt la r(3compunerea modelului.
c~ va cOIWtituinegativul (4 goluri) n care se vor introduce Pentru exemplificare, iata cteva detalii n legatura
plinurile.Peste pachetul format se asaza nca un furnir cu realizarea modelului prezentat n figura 84.
ce are lipit pe el desenul dupa care se taie ornamentul. tn primul rnd se procedeaza la marirea corespunza-
Consolidarea furnirelor se face cu bolduri nituite sau cu toare a desenului, folosind metoda patratelelor, Apoi se
hirtie gumata,. lipita pe canturile pachetului. Pentru ta- aleg 2~3 bucati de furnir de culoare deschisa din specii
blouri, se formeaza pachete din 2-3 straturi de furnire de paltin. tei sau fag, avnd marimea aleasa pentru model
ce constituie elementele componente. (se prefera dimensiunile unei foi de caiet, adica
Formarea si taierea. pachetelor de furnire se face trep- 150X210 mm). Aceste fumire vor constitui fondul int~rsiei.
tat, ncepnd cu planurile ndepartate si terminnd cu ele- Pentru partile ce reprezinta copacul cu cre(,inga, frun-
mentele di.n prim plan: Se creeaza astfel posibilitate a de zele, pasarea precum si ciocul si ochiul pasarii se aleg 2~
a folosi bucati mici de:fumir careIa fabricile de mobila 3 foi de fU'rnir de nuc, par african sau mahon..
constituie deseuri. Se pot executa 2-'-3 tablouri deodata. La formarea pachetului, placile de furnir se interea .
4. Taierea modelului leaza, apoi, pentru rigidizare, se lipesc pe margini cu hirtie
Intarsiile din fumire se pot realiza folosind cutitase gumata. Modelul se lipeste sau se copiaza pe placa ase;!:~ta
subtiri, bine ascutite sau un bisturiu, urmarind conturul deasupra pachetului. .
fiecarui element atunci cnd intarsia este facuta din com- Taierea la tiaforaj se ncepe din partea dreaptl ap~"
binatii de linii sau figuri geometrice. chetului de furnire, taindu-se element cu element.potriv~t
Pachetul de fumire se lucreaza prin taiere cu trafo- num'etotarii, respectnd regulile de taiere din paragraful
86 rajul de constructie speciala, prezentat n figura 62. "Lucrari de traforaj". IT

colectia tristal ' (oleetiametal


Intarsiile trebuie sa aiba ramele subtiri. Modul de
Mentionam ca taierea modelelor flora1e se face dupa
alte tehnici, mai pretentioase, n care se prevede nclinarea ncadrare a intarsiilor ramne totusi la latitudinea realiza-
mesei de traforaj pentru a realiza taieturi nclinate ale torului, putnd fi gasite nenumarate solutii.
elementelor si o potrivire perfecta a acestora. Aceste ope- 6. Recompunerea modelului
ratii se nsusesc numai n urma unor demonstratii practice. Dupa ce s-a taiat modelul la traforaj sau cu cutitasul,
La unele tablouri se constituie mai nti fondul, care poate elementele se asaza separat, pe un placaj sau un carton
fi din mai multe culori, se recompune, apoi se intercaleaza unde le putem identifica usor.
furnire pentru primplanuri, formnd din npu un alt pachet. Prima si ultima foaie de furnir se nlatura din cauza
Dupa terminarea taierii se trece la desfacere a elemen- rupturilor eventuale ce se' pot produce (daca este cazul).
Fiind stabilit de la nceput ce fond va avea intarsia, n-avem
telor. Operatia se face cu multa grija pentru a nu rupe
furnirul : hrtia gumata se taie usor, iar boldurile se scot dect sa-I asezam pe e planseta, alegnd fata.
folosind un cleste mic. Urmarind desenul, identificam elementele ce compun
5. Efecte speciale modelul asezndu-le unul lnga altul, ct mai aproape,
Ca efecte speciale consideram umbrele care se dau fixndu-le cu hrtie gumata (bucatele mici, umezite cu apa
elementelor ce compun modelul. Umbrele se realizeaza prin de pe un burete mbibat aflat ntr-o cutie) ori fsii de eti-
introducerea elementelor n nisip fierbinte. Operatia se ' chete. Fixarea cu hrtie gumata se face numai pe una din
realizeaza cu ajutorul- unei pensete. Se ntelege ca elemen- parti (care va fi fata intarsiei), pentru ca elementele sa nu
tul nu se introduce total, ci numai partea care trebuie cada. Se apasa bine peste fiecare hrtie aplicata.
umbrita, pentru un timp mai mult sau mai putin nde- Dupa terminarea intarsiei, se continua ncadrarea. In
lungat. Nisipul se ncalzeste ntr-o tavita, la foc, pna cnd timpullucru1ui se controleaza pe fata curata felul asezarii
acesta' ar putea produce o ardere superficiala a lemnului. elementelor, lund masurile ce se impun. Nu se admite li-
Operatia trebuie supravegheata pentru a nu arde prea mult pirea hrtiei pe ambele parti ale intarsiei.
furnirul. Pentru umbre se pot folosi 'si furnire de culoare 7. Fixarea intarsiei pe suportul de baza
nchisa. Dupa ce a fost terminata, intarsia se va fixa pe un
ncadrarea intarsiei propriu-zise se face ntr-un chenar ,suport de baza constituit din PAL subtire de 10. 12 sau
format din fsii nguste de furnire, de 1-2 mm (fileuri), 18 mm ori placaj gros de 8,10, 12 mm sau PFL melaminat.
asezate de jur mprejur, care au culoarea n contrast cu res- Suportul de baza se taie putin mai mare dect intarsia, se
tul intarsiei si, n continuare, tot de jur mprejur, alaturi unge suprafata cu clei, bine uniformizat, peste care se
de fileuri se ataseaza benzi de furnir cu latimea de cea asaza intarsia cu partea curata, apoi se pune o hrtie de
4-5 cm, asezate cu fibrele la 45, de la jumatatea lungimii separatie.
si latimii, pe fiecare parte. La colturi, mbinarea se face tot n final, se strnge pentru presare ntre doua placi de
la 45. Aceste elemente dau aspect frumos intarsiei sco- esenta tare sau metalice.
tnd-o mai mult n evidenta. Numarul fileurilor poate fi To-tul se face cu atentie pentru a nu se deplasa intarsia
variabil, 1-3 depinznd de gustul si posibilitatile celui ce de pe suport.
realizeaza intarsia, asezate prin intercalare de culori. (Daca Operatia este asemanatoare furniruirii despre care am
se pun doua fileuri albe la margini, n interiorul lor este vorbit ntr-un capitol precedent. Intarsia se lasa la
bine sa fie unul de culoare nchisa.) presare cca 48 or~, dupa care se desface presa si se trece
In situatia aceasta, de ncadrare a intarsiei, se tine cont la nlaturarea hrtiei gumate, stergnd suprafata cu o crpa
si de desenul furnirului de la margine. Cnd nu se fac sau burete mbibate n apa . .{\stfel, folosind si razuitorul
ncadrari n felul celor descrise mai sus, intarsia se poate hrtia umezita se rupe. Se face slefuirea dupa toate re-
nrama cu o rama de culoare nchisa (baituita). Ramele gulile pentru ca suprafata sa ramna; perfect curata. Se
88 trebuie sa fie proportionale cu marimea intarsiei. furniruiesc si canturile crid snt mai groase si din PAL. 89

colectia cristal colectia cristal


comanda a fi lucrate la o masa si un ferastrau de constructie
speciala, prezentat n fig. 62.
Latimea mesei - 50 cm, lungimea - 75 cm, naltimea
- 90 cm... 1 m. Ferastraul are cadrul din lemn de brad cu
lungimea de 50 em si naltimea la spate de 30 cm. (Toate
dimensiunile snt orientative. Partea de sub masa, mai
groasa, este fixata ntr-o tij.a metalica de 8-10 mm grosime
si lunga de cea 70 cm. La.capetele cadrului snt suruburi cu
piulita fluture si dispozitive pentru prins pnza.Tija meta-
lica culiseaza prin niste bucSe din bronz sau al"atnafixata de
o platbanda (10 mm grosime, n forma de "C", cu colturi,
care la rndul ei este prinsa cu suruburi de un montant al
mesei. Aproape de partea de jos, n interiorul piesei din
platbanda, tija este introdusa, printr-un resort de cca 10 cm,
printr-un opri tor fixat pe tija. Apasnd cu mna pe partea
mai groasa a cadrului de sub masa, resortul se comprima
apoi mpinge tija n stIs; facnd mai usoara manevrarea fe-
rastraului. .Fata mesei "poate fi nclinata. dupa preferinta.
Sub aceasta se afla o piesa de lemn de eare este fixata o
balama banqa, prinsa si de fata mesei. Fata mesei poate sta
si orizontal, fiind fixata la doua colturi cu doua bucatele de
lemn prinse n cuie. Pe fata mesei, mai aproape de cadrul
ferastraului se afla o placa metalica (preferabil din alu-
miniu) care este la acelasi nivel si acopera un gol al fetei,
care se poate demonta la nevoie. tn aceasta placuta se
asigura o gaura prin care trece pnza.

BUCURIA DE A DESCOPERI FORME

Fig. 62. Masa de trnforaj


tn vacantele noastre, pasii ne. poarta prin paduri, pe
vaile rurilor, prin delta, pe dealuri si munti unde admiram
8. Finisarea intarsiei frumusetea naturii si ne relaxam. Putini nsa se apleaca si
Pentru a da un aspect placut si totodata pentru a sint atenti sa observe o "lume ascunsa" ce se afla n apro-
proteja intarsia, aceasta se Iacuieste cu luciu oglinda sau pierea noastra. Cei mai multi trec nepasatori pe lnga aceste
mat, ori se poate lustrui sau cerui (cu parafina). forme care se pot descifra :p.umai cu ajutorul imaginatiei.
9. Masa si ferestraul de traforaj Crengile, radacinile pe care le socotim lemne de foc,
peste care am calcat sau poate nici nu le-am bagatn seama,
.98 Pentru realizarea n bune conditii a intarsiilor, se re- ne ofera uneori forme deosebit de sugestive. 91

. colectia cristal
coleepa cristal
Lucrarile se baituiesc, se lacuiesc pentru a le da un
aspect placut. Postamentele se fac din bucatele de lemn
sau iasca (ciuperci tari care cresc pe scoarta unor copaci).
Pentru compozitii, figurile se combina. Fantezia poate
crea cele mai nostime, sau serioase, scene din viata, de
pilda: dansatori, patinatori, gimnasti, atleti, fotbalisti,
clovni etc.

CRESTATURI IN LEMN

(Elemente simple de sculptura plana)


In dorinta lor de a-si nfrumuseta obiectele si uneltele~
'5tramosii nostri au folosit elemente decorative simple
- puncte, linii si suprafete geometrice sau elemente din
flora si fauna, stilizate - din combinarea carora, cu fan-
tezie si simt artistic, au creat motive ornamentale de o
rara frumusete.
Fiecare regiune a tarii, prin flora si fauna ei, a im-
primat un caracter specific si totodata variat artei deco-
rative locale.
Cunoscnd ndeaproape arta decorativa populara, vom
Fig. 63. Figuri din crengi descoperi principiile care stau la baza artei decorative n
general - principiul repetitiei simple, al repetitiei prin
Aceste cr~gi rasucite de vnturi, aplecate de greutate alternanta si al simetriei motivelor ornamentale. Ceea ce
confera o mare valoare lucrarii, pe lnga conceptia estetica
zapezii si ploii, radacinile copacilor cazuti din cauza furtu ., a artistului snt precizia n executia motivelor, corecta tra-
nilor sau din alte cauze, n drumul lor sinuos prin pamntl
se deformeaza, se onduleaza, au cresteri neuniforme, capata sare a liniilor, a contururilor, succesiunea regulata, la dis-
forme care pot sugera oameni, animale, pasari n situati' tante egale a motivelor decorative. Arta noastra populara a
normale sau grotesti ne arata gesturi, miscari. putut inspira opere de o deosebita valoare artistica. Un
Luate separat, privite, acestea nu mai pastreaza ri-, exemplu stralucit este monumentala Coloana a infinitului
creata de Constantin Brncusi, plecnd de la motive de arta
giditatea materialului din care s-au ivit, ci capata o viat veche populara. Operele sculptorului maramuresan Vida
a lor aparte _ fantastica - nebanuita. Figuri fragile sa
Gheza snt inspirate din arta populara; mai mult, artistul
grotesti ne amintesc, unele din ele, de plasmuirile sculpto foloseste tehnica de lucru din popor, de cioplire a lem-
rului elvetian Giacometti (n sculptura sa, formele corpulu' nului.
uman snt alungite excesiv, iar suprafetele au accentuat Un vestit dopUtor n lemn este mesterul popular Ni-
rugozitati). colae Cernat, din minile caruia au iesit si ies adevarate
O tehnica speciala de lucru aproape nu exista. bijuterii; lingurile, furcile, caucele cioplite de el snt cu-
Figurile care apar si le-am imaginat ce ar putea fi noscute si admirate n tara si peste hotare.
taie cu un briceag sau o pnza de bomfaier. Se curata d Efectul taierii prin crestare se bazeaza pe adncituri ta-
pamnt radacinile, crengile, se slefuiesc, uneori se cojesc iate si extrase, avnd adesea o sectiune transversala, tri- 93
92 cazul cnd coaja este incompleta.
colectia cristal
colectia cristal
Ascutirea daltilor este o operatie de 'tnatelrnportanta,
unghiul ara sau semicireu1ara. Supraf,etele nclinate ale ta-. pentru ca acestea trebuie sa taie foarte 'bine~' Seulptorul
leturilor se ntlnesc form.nd muchii ascutite. Frumusetea amator trebuie sa se nzestreze Cu toate profilele depi~
data de modelele. crestate este completata de Jocul fin de de ascutit. Pentru ascutire se pot folosi sparturi de piette
lumini si umbre. fine de polizor, pietre de ru, curea de piele gro~a perttru
Pornind de la convingerea ca sculptura exercita o nlaturarea atei. Cnd sculptura se face mai adtnca, se fo-
atractie puternica si ca multi tineri simt, poate, dorinta de a losesc dalti mai groase; n acest caz, simpluleforlde api ...
Beinitia n aceasta gingasa arta, vom cauta n areste rnduri sare nu este suficient; se bate cu ciocanul aelemn n
sa creionam cteva elemente strict necesare n capatarea mnerul daltii. Cnd sculptura nu este adnca,-dalta semane-
deprinderilor. vreaza rt\1rnai.prih ti pasare cu mna. .',
Binenteles, vom porni de la executarea celor mai La cele de mai sus 'se mai adauga, pentru proiectarea
simple elemente de sculptura: crestaturi1e n lemn, care, , figurilor, o rigla, un echer, uncompas si sabloane din
xecutate pe unele obiecte, le vor da un aspect mai placut, carton.
m.ai deosebit. Pentru taieturi prin crestare se potriveste ori<:especie
Sculptura n lemn este o ndeletnicire placuta, i}}struc- de lemn. Lemnul de esenta moale cu structura uniforma,
tiva, dezvolta rabqarea, gustul pentru frumos, atentia, cum este teiul, poate fi prelucrat mai usor. Se pot fare cres.
perseverenta .. taturi foarte frumoase si peplacajul din:aceeasi specie, chiar
Modul propriu-zis de executie se poate nvata si prac- daca este format din mai multe straturi. Le~ul de plop,
tica usor. Pentru nceput avem nevoie de, putine unelte. mesteacan, anin sau paltin este, de asemenea, usor
Principalele unelte ale sculptorului n lemn snt daltile, de sculptat.
care se gasesc n comert sau se confectionea:za de catre Conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca lemnul
anumiti mesteri de scule, mai ales n mediul satesc. La pentru sculptat snt:
nceput mai putine, pna cnd trusa se completeaza cu toate - sa fie bine uscat ;
felurile si marimile. - sa nu aiba defecte (noduri, crapaturi, putregai etc.).
Inainte de a ncepe sa lucram direct pe obiecte, este
necesara o o~are experienta care se obtine prin exercitii
pe bucatele de lemn.
Daltile snt de diferite feluri :
- dalta dreapta, CU Iatj.mi variabile.de la ,1). z:nm~
40 mm; '.
- dalta n unghi, de latimi diferite; '.
- daltasemirotunda, delatitni diferite;
- dalta dreapta cu taisul nclinat, de Iatimi difente ~
- dalta dreapta cu taisul semirotund :
l' \'- (' / ("\ ro. r - dalti cu corpul ndoit (semirotunde si drepte), pentru
C'Uratireaadnciturilor.

(h~h
Figurarea modelelor se fare cel mai bine cu un creion
tare, o rigla, un echer si un compas. Modelele trebuie si fie
n armonie cu ansamblul suprafetei. Formele care se re-
peta sau formele care ~par n prim plan trebuie sa fie dis-
puse uniform si simetrie. 95
94 Fig. 64. Dalti pentru sculptura in lemn si ciocan de 'lemn

c:ol~ 'erilJtaI
colectiac:ristal
Imobilizam piesa de sculptat pe masa de lucru, intre
Toate muchiile trebuie sa fie ascutite. Adncimile sa cuiele tejghelei, pc masa-tejghea, folosind suruburi <;le
fie toate la fel, de circa 2-3 mm. Directia fibrelor lemnului strns sau clema de la traforaj, ca sa nu se mistenirnp
este de mare importanta. Se lucreaza mai usor de-a lungul ce sculptam. Unele piese mici, detasabile (frunzestilb:atc,
fibrelor, dar si atentia trebuie sa fie mai mare. rama pentru oglinda etc.), se lipesc cu aracet pe o bucata
La proiectarea modelelor pe material, nu se foloseste de panel pe care, n prealabil, am lipit o foaie de ziar. Bu-
hrtia indigo, deoarece se sterge greu, ci se fac sabloane cata de panel se imohilizeaza ca mai sus. Dupa terminare,
din carton dupa care se traseaza cu creionul. Un model flo- piesele se desfac usor cu o dalta lata. Pe bucata de panelse
raI, n care domina liniile curbe si adnciturile, se dese- pot lipi mai multe piese pe care le lucram n serie.
neaza pe hrtie, ca model. Dupa ce suprafata a fost trasata cu patratele, luam
Sa pornim de la modelul cel mai simplu, format din dalta cu taisul n unghi, asezam vrful daltii n vrful tri-
triunghi uri echilaterale sau isoscele care prin nsiruire sau unghiului format la ntlnirea a doua patratele si apasam ;
intercalare dau efecte ornamentale deosebite : linii frnte, aplecnd apoi dalta spre baza triuIlghiului, pe una din la-
romburi, stelute etc. turi (stnga), se repeta operatia din vrf si pe latura dreapta,
Modelul se traseaza direct pe bucata de lemn, lasnd pe sau crestam toate laturile pe stnga, sarind peste cte un
margini loc pentru chenar. Se traseaza pe suprafata lem- patratel, pna la capat, apoi repetam operatia pentru la-
nului bine slefuit patratele egale (marimea lor depinznd tura dreapta, ntoI'cnd piesa. Prin apasare, dalta a crestat
de marimea obiectului - la cele mai mici, patratelele se fac lemnul mai adnc la vrf si mai putin la baza. Odata ter-
de 5 mm/5 mm).. minata operatia de crestare, nu ne ramne dect sa scoatem
aschia dintre cele doua crestaturi. Apucam mnerul daltii

-- cu mna dreapta, iar cu trei degete de la mna stnga pe


lama, mpingem dal,ta spre vrful triunghiului. Astfel aschia
conturata ntre ,cele doua crestaturi, sare. Operatia se face
n continuare la toate triunghiurile cI'estate, cu multa aten-
tie, pentru a nu le stirbi vrfurile. -
La cre starea laturilor triunghiurilor, dalta se tine. per-
pendicular pe suprafata piesei. Fundul triunghiurilor tre-
buie sa ramna curat; orice aschie se scoate crestnd n
stnga si n dreapta. In aceste locuri nu se poate face sle-
fuirea.
Orice greseala se reparii prin nlocuire cu o bucatica de
lemn lipita. Intercalarea triunghiurilor, asa cum am mai
spus, da alt model ornamental; principiul de baza este
modul de executie si asezare a triunghi ului simplu (vezi
fig. 66). Modelele ornamentale formate, pornind de la tri-
unghi, pot fi si izolate, ca, de pilda, chenare pe doua sau
trei rnduri, sau umplind suprafata piesei. La un sir de
triunghiuri, executat ca mai sus, se intercaleaza alt sir
de triul1ghiuri, cu vrfurile la baza triunghiurilor pline,
96 Fig. 65. Executarea triunghiurilOl' cu dalta n unghi obtinnd astfel linia frnta. 87

colectia cristal colectia cristal


'2 - Atelierul fanteziei
Continund pe latime, apare un sir de romburi cu mu-
chii ascutite.
- Pe o coloana (sau mai multe) se nsira mai multe pa-
trate egaIe (10 mrn/10 mm; 15 mm/15 mm; 20 mrn!
20 mm). Se fraseaza diagonalele la patrate. La un patrat
obtinem 4 triurighiuri.
Intr-un triunghi se du<: bisectoarel.e, aflndu-se astfel,
la intersectia lor, mijlocul triunghiului (obtinem alte trei
triunghiuri). Se s<:ulpteaza dupa metoda descrisa triunghiu-
riIe de la marginea patratului, obtinnd n felul acesta o
ste1uta cu patru colturi cu fata plina .sau o stel~ cu 8
colturi.

Fig. 67. Stelute si rombwi

Fig. 66. Crestaturi in lemn: linie frintA


si romburi cu
muchie ascutiti pe mijloc
~~
Fig. 68. Executarea santurilor
cu dalti n V si semirotunde
98 99

colectia uistal colectia cristal


7*
margini, nu numai la suprafata. Pentru nceput, ncercam
Daca scu1ptam fiecare triunghi (in patrat avem 12 linia frnta care poate constitui chenarul unei rame.
triunghiuri cu vrfurile n acelasi punct), obtinem o ste- n interiorul modelelor n relief, golurile se umplu cu
luta, muchiile dintre triunghiurile mari ramnnd la nive- modele colturoase, imprimate prin batere usoara ntr-un
lul suprafetei. Acest element sta la baza tuturor modelelor poanson. (Se face dintr-un cui mare la care se taie vrful
n sculptl,lra noastra nationala. si se aplatizeaza, apoi cu pila se fac dinti mici, ca la cio-
Lucrarea trebuie executata cu multa atentie si de re- canul pentru bucatarie.) Metoda se preteaza la speciile de
petate ori, pna cnd reusim sa obtinem suprafete absolut esenta tare.
plane, muchii drepte, iar la unirea acestora vrfud ascutite. Efecte deosebite la sculptura plana se pot obtine prin
Operatia se repeta la toate patratele. executarea crestaturilor pe suprafete baituite ; astfel, mo-
deleJ.e ies si mai bine n evidenta. Obiectele cu sculpturi
in relief se baituiesc, iar dupa uscarea baitului se slefu-
iesc usor cu glaspapir fin pe deasupra pna se albesc usor
apoi Se Iacuiesc (rama pentru oglinda, mnerul de la su-
portul de ziare sculptat ca o frnghie etc.).
Piesele sculptate se finiseaza ca orice obiect, dar nu
se vopsesc.
Pentru sculptarea lemnului se cere talent si rabdare.
Pentru ca se lucreaza cu unelte foarte ascutite, trebuie sa
se acorde atentie la mnuirea daltilor si la asezarea lor pe
masa de lucru. Nu se tine mna n fata daltii. Dalta se
transITlite cu mnerul nainte. Pastrarea daltilor se face n
casete sau ntr-o fsie de doc prevazuta cu buzunarase ct
Fig. 69. Folosirea diferitelor dalti la profile si adncituri mnerul daltii.

Suprafetele curbe se sculpteaza folosind daltile semi-


rotunde, cu deschideri mai largi sau mai nguste, adnci
sau mai putin adnci n functie de modelul ales.
Canalele care sInt taieturi n lung, drepte, se executa cu
dalti concave nguste, tinute aproape orizontal, sau cu
dalti n "V", de-a lungul liniei dorite. Dalta se mpinge
avnd mnerul n palma, iar cu stnga se tine directia,
apasnd usor.
Rozetele se numara printre cele mai vechi motive or-
namentale. Ele prezinta flori rotunde de trandafiri, "ochiul
boului" sau alte formatii care pornesc de la centru spre
exterior.
Reliefurile cu figuri drepte sau curbe snt modde ce
apar n relief prin eliminarea lemnului de jur mprejur
Fig. 70. Rozeta si poanson
100 pna la nivelul modelului. La reliefare, sculptam si pe

colectia cristal colectia cristal


carton. Tabla de ~ se conf~ctioneaza din coperteleunw
III. LUCRARI PRACTICE bloc de desen. Pie~ se pastreaza intr-un sacule~ de pi.l4zi.
SUPORT PENTRU REZEMAT CARTEA
LUCRARI DE TRAFORAJ Pe 0 foaie de plaeaj se transpune desenul ,eopfat pe 0
hirtie de calc (in fig. 72 a ~i b desenul este faeut jumltate ;
PLESE PENTRU ~AH jumatatea cealaltA este simetridi). Doua picioare .D.eu
cepuri mai inalte, se fixeaza in scobiturile de pe lata. avind
Lucrate la traforaj, piesele pentru I?ah (vezi fig. 71) au grija sa se mai adauge patratelele E pentru ca tmbinarea
avantajul eli sint u~oare, se pot inlocui repede ~i pot fi ex-) sa fie mai solida. 0 fipea de brad, lunga cit latimea supor-
cutate fara dificultati. Materialul eel mai indicat este tului, se fixeaza eu dei ~i euie, pe fat a, in partea de jos;
placajul de tei. aeoperindu-se pe cantul liber eu piesa C. Finisarea se face
Dupa taierea pieselor, se taie postamentele, mai tntH prin pirogravare ~i laeuire. Pe fata netraforata se poate
in interior ca sa se poata tine, apoi conturuL Scobiturile sa prinde orarul.
nu fie largi. Piesele se fLxeaza in postamente cu dei alb
(aracet), in pozitie perfect verticalii. Piesele negre se bai-
tuiesc, albele se lasa in culoarea naturala. Lacuirea se face
cu 0 pensula mica, moale, sau se seufunda intr-un vas cu
lac lasindu-Ie sa se imbibe bine. Usearea se face pe un
30

30

B;[
I 40 I

102
~
Fig. 71. Piese pentru 9ah
il .-.-
... ,. ~n .

Fig. 72 a. SUport perttru tezenuit eartell (elem~nte)


L

103

eolectia cristal cetfla cdstaI .


270

l ~..~! l
ICO MASA CU SCAUNELE (juciirie)

5 ~.4

~ ~<~>.~ t:)
~>~
.It A ~.4 Q:
I
j

NI
i
Lucrate din placaj, dupa ~lefvire obiectle se decoreaza
prin pirogravarea canturilor ~i f8.ta mesei (vezi fig. 73 a.c).
pe spatarul scaunului S pirograveaza un model floral (de
exemplu, floarea-soarelui). Marit corespunzator, modelul, se

I "p". slOI

Fig. 73 a. Masa cu sdiunele

I
:>

I B

Fig. 72 b. Suport pentru rezemat-cartea

colectia cristal colectia eristal


o
"-J

>
I
..
S
lr~;~~
~
I

t"~ac~~
Fig. 73. b. Detalii scaunele Fig. 73 c. Detalii masa

. ~.....
-
j"'---'-r- .
poate transforma in mobilier. Materialul indicat este scin-
~~

_
-h IH
r
1-='---- -
I- I r r-
I I ,~

I I 1
dura de stejar. Scaunele se sculpteaza. Finisarea se face
prin Hicuire.
SUPORT DE BIROU

,1
I I '-J
--I
I
.....,--l-:::!.l
I I T1
I I l'
-1
Dupa montarea elementelor componente pe un posta-
ment, se va obtine 0 caseta pentru fi~e,suport pentru crei-,
oane colorate, pentru toe (vezi fig. 74 a ~i b). Obiectul s,'de-
j I
coreaza prin pirogravare ~i se lacuie~te.
L1-
_ T
."
~ -T
~L

f--~
.iL
L ' .1 - :
~ r I
I I\.. .J

J!I_.L [I--lr -r-~


---, ~-
-""I

>- N NI
II
, l I

_ '---f....'-_'--_-, 1I
_
__
_ T
h
/-l . I
~
l ~-~__---~--=--_'~
__..H' .::=_". __

Fig. 74 b. Suport de birou

I 7 --.- RAMA PENTRU FOTOGRAF1E


Dupa ce se executa elementul A (vezi fig. 75 a, b), se re-
_ ~o'
~
C
--'c_ -
!I

I alizeaza separat inca 4 flori cu 5 petale, de sus ~i de jos, ~i

I-
lEI
.
tJ-
--J--
se suprapun lipindu-se de ~le de pe rama. Piesa B se li-
pe$te pe piesa A, iar peste aceasta rama C, fixindu-se cu
clei ~j virfuri de bolduri. Nervurile frunzelor se piro-
graveaza. Fotografia ~i geamul. se introduc pe la capatul
I .. rt- de sus. Finisarea se face prin lacuire.
rra.'- .
LL.I .11' - SUPORT PENTRU Z1ARE $1 REVISTE

L1
-Y I .I L:.I 1_,--r'
.
I I I I,~ I
f-- f-- f---I
~,,--'----<
I 1---LlJ:=t
'~. 1 , I In figurile 76 (a-e) $i 77 (a-c) se prezinta doua modele
de suporturi pentru ziare ~i reviste. Elementele compo-
nente ale primului model sint : doua picioar-e A desenate pe
una din foile de placaj. In interiorul picioarelor desenam
minerul C Iii fundul suportului D. Pe cealaltafoaie de 109
t colectia cristal
,.. r-

ClICl
r-- en

I I
a
M
N
01
O!
1
ll. : B ~J 8
Fig. 75 a. Rama pentru fotografie
J J

plaeaj se deseneaza part;i1e laterale B avind unul din mo-


I delele propuse ...
Deeararea suportului se face prin pirogravarea unar mo-
I
dele mici pe eanturl I?i pe lata Unga. canturi. Se laeui~te.
Mlnerul C se mai poate sculpta "fringhie" dintr-a bu-
cata de lemn de tei, de forma cilindrica, cu un briceag sau
eutit biue aseutit ..
Cel dewaldoilea madel se realizeaza similar.
Partile laterale ale supartului de ziare slnt desenate pe
os: jumatate. ~e placaj se dubleaza.
CASETE TRAFORATE
m
~OS .;1 L(')
M
Modelele propuse In fig. 78 (a, b) 79 (a-d) ~;;i80 (a-c)
slnt variate ea rnarime. Cas.etele slnt ne~sare pentru pas-
trarea unar obiecte mici, de decor, sau pentru papiote eu
atil, ace, nasturi etc. Unele elemente propuse pentru a
easetii se pot adapta 1a a alta, Hidnd rnodificarile de ri-
goare.
oe~ Pentru desehiderea eapacului se prop un doui sisteme ;
cu piese mici din lemn ce se fixeaza de capac l?i apoi eu
Fig. 74 b. Suport de birou doua tinte de eorpul casetei, inloeuind balamalele care nu 111

colectia cristal colectia crista!


\

\
'I
II
Ii
IIi

II
\1

I'!I
II B III A

Fig. 75 b. Rama pentru fotografie

sint indicate la obiectele din placaj subtire, sau, pe capac


se lipe~te un placaj cit interiorul casetei, introducindu-se
in aceasta. Unele casete mai au ~i pereti interiori, care se
baituiesc sau se coloreaza. pe dinafara, scotind in evidenta.
madelul trafarat. Ace~ti pereti interiori nu se lipesc, ci
112 se sprijina. unul de altuI.
Fig. r6. a. StllXltt pentru ziilre ~i reviste {I

colectia cristal +colectia cristal .



--
n
C)

n(I
...
fol
n
--
'""
....
VI
1ll

(I :D
"-

1~-
rezzzzzt Fig. 76 b. Suport pentru ziare ~i reviste (I) - detalii

!.
r
.1
...
w ._._-_._.~--_.
i Fio. 76 c. Suport pentru ziare ~i reviste (1) - 1f2 parte lateraHi.
i.
t')
e.
~
t')
.....
...
III
t')
~
-
![
III


-

------
.-- --.-""
B

IlT
+ ,..-
......

!;iireviste (I) - 1/2


~.+ +
parte lateralii.
-+
~

...011I.:'

B _


-
t')
o
~
.-....III
t')

t') Fig. 76 e. Suport pentru ziare !;iireviste (I) - 1/. parte lateralii.
~
...
-
rtJ
...
III


l'I --4
c
11-," ,\ I -<
"<ll
,n If ..... .MI!!.
i\. I'IQ , 11J
I' ... I,,.
\ t-. V '----'
I;~. \
l2..t!.1Dti.
o' II
r' j
,.
f,
oJ.
C
..... .." ~,:( \
,.'

0 ,.r

J'f. '17a. Suport pentru zlare ~i reviste (II)

Partile prindpale ale unei casete ,sint:, laterale, ea-


pete, fund ii capac. 1mbiJ:larile .~ eoltsint eu cep ~i
scobitura desehisi, jumatate dinmti~ sau cep ~i seobi-
tura "road! de rindunica"ctn.4Placaiul'este mai gros.
Decorarea se faee prin pirogravare,!ini#rea prin likuire
eu pensule mOL
VEIOZE
Modele1edin fig. 81 (a-e) 4i &2.(a-d).se confectioneazal
din plaeaj, iar instalatia electrica se face la urma, de un
specialist, dupa ce obiectul a fost lacuit ~i uscat. Elementele
principale ale veiozei sint: postamentul, piciorul ~i aba-
jurul in forma de trllIlchi de piramida sau paralelipiped
118 eu baza patrata.
Fig. 77 b. Suport pentru ziare ~i reviste (II) - detaliu

colectiacristal
\It

=1

~
----- ...---.
' .h _

B.

2 b<ciJi

Fig. 77 c. Suport pentru ziare ~i reviste (II)


":'.~~~~~.:
t.l~'-.'
.!'l~
It...\\!.. A
Fig. 78 Cl. Caseta traforata (I)

colectia cristal co!ectia crista!


1

,'r' A
.."
.#,~,;t) ifIIIIIIII&.. ~
Cl

,--1 ~

.,~~ 4'~ , Fig. 79 a. Casetii traforata (II) - 112 Postament

I. I ~
",' '

, .. c
--.I I
Decorarea se face prin pirogravare, iar finisarea prin
li:lcuire. eu ajutorul mai multor elemente, adiiugate la mo-
delul de veioza avind piciorul din cuburi cu crestiitut"i, se
poate face un lampadar iualt de cca 1 m, ca in fig. 83 (a-g).
Abajurul indicat este cel octogonal. Se confec~ioneaza
FiD. 18 b. Caseta tmforata (1) - detalii
un postament eu picioare din placaj de tei gros. 123

coIeetia erlstal
colectia cristal
~
<
CD

Fig. 79 b. CaseHi traforatii (II) - 1/2 Capac


~

MODELE PENTRU INTARSII

Intarsiile reprezinta lucrari ce pot fi executate de catre


amatorii care posed a 0 bun a tehnica de taiere la traforaj
precum ~i un talent artistic deosebit. Prin aceasta metoda
se pot obtine motive de ornament, din combinatii geo-
metrice, cit ~i modele de tablauri reprezentind peisaje, Fig. 79 C.
G
Casetii traforatii (II) - detalii
portrete etc. Calitatea unar astfel de lucrari depinde, evi-
dent, de pregatirea artisticii a realiiatarului, de gust ~i de Pentru cei care doresc sa abordeze tehnica intarsiilor,
124 experiente1e sale anterioare in diverse domenii ale arteL ~nfig. 84, 85 ~i 86 prezentam 3 modele simple. 125

colectia cristal co1ectia cristaI


c
E
I .~----.
",

I
I 0
'H
l)
...
'"
.....
...-
('j
...-
0~-
S
....
Q)
....
<lQ
Q)
(s::
>('j
r;:
oj
I 'j
>('j
ti
....
C>
t';!.

~
...:

~
o
A I
decorative .

Fig. 79 d. Casetii traforatii (II)

I
OBIECTE DE UZ GOSPODARESC,
MOBILIER, JOCURI, DIVERSE

TAVA DE SERVIT
Se executa cu multa u~urinta din placaj de tei (pIa
~eta de desen). Placa principaHi (vezi fig. 87) este inrama
pe deasupra, Ia margini, eu fi~ii din aceIa~i placaj, lipi
eu araeet ~i imbinate Ia eoituri Ia 45. Cind se lipesc r
'I
126 meIe, se bat cuie Hira floare pe dedesubt, fara. a ie,i

. colectia cristal
cflller.tia e:riUal

--
n
C>

~
n
..
part e taterate
Ql

n
...
"1

-
rI>
....
~~.~~

~~~ ~I.!.61.'.....
Ql

~~..4

.~1...,~
parte tateralCi

~balama
~
~ ~
.A.: ~
2
Fig. 80 b. CaseHi traforatii (III)

a::>

I
>
It
l::
~
e.
so
l:I
(;

ii


- 2-
~
..
II)
t':l
::5.
UI
...
a. Fio. 80 c. Caseta traforata (III)


I
I-~-- ---r - - ~..,
II
III II
r
lD II
~
0
co
!:j.
Q)
's.
,St.l
+'
;:j
"0
I .91IIII.
I'I
I '(jj'>I
... ...,.,
"l
r:... 'ell
<::S
~
- '. ~ .',f
I
II
I
,.
1 C ,', .,) ", .
, -,~ ',;,,;;,!

o
{J:
......
"

~:l.
:" ,~~::~
,

FiQ. Blb.Y.,toz~ '(1) - deiauu~ihent.

. ", ):,;ti!~-;:

'" , , , , " ',' '_ .' ',' ''': ;\'-;"", ',', ,;.::""'i~,,:,/!J!:
afara.Mfuerele .se lac din, bucatil:~de' 'placal ramaslin.f'Ii
fixeaza de capete1e ,taviiprin lipire fi in 'eui,~~
Tavase pttOgravearti!lcu modeleirnprima.tepe ra:tft:~rean~
~i minere. In interior se pirograveaza. un model' :t16ral,iar
ramele pot fi suportul unei' ;intarsii. Pentru pro~ie se ,
fixe8$a.un ge,am deasupra placii principale.
Finisarea se face prin lckuire. 131

eel~tia tristal
9* Cf4~p ~taJ'
B

din tabla subtire,


capacde borcane

C) de conserve

c
Fig. tl1 d. Veioza (I) - detaIii.

CUTIE PENTRU SARE


Partile componente se comectioneaza din placaj de
plan~eta sau din sciriduri masive de 10-12 mm grosime
(vezi fig. 88 a ~i b). Liniile curbe se taie la traforaj. Imbi-
narile se fac cu cepuri l?iscobituri sau cuie fara floare. In
ambele cazuri se -folosel?tec1eiul. Decorarea cutiei se face
prin pirogravare sau crestaturi in Iemn, prin umplerea
fetelor cu stelute inscrise provenite din patrate de
10/10 inm sau 12/12 mm.
Cutia pentru sare nu se lacuiel?te.
NOTES DE BUCATARIE
Pe un perete se poate pune acest suport in care se fac
diverse note de cumparaturi curente pentru bucatarie
(vezi fig. 89).
Un suI de hirtie (fll?ii lipite Ia capat) ce se deruleazii,
foaia trecind prin doua l?ine subtiri metalice (de~la-dosare).
Dupa scrierea notei de cumparaturi, creionul se al?aza in
interiorul axului de la sulul de hirtie, apoi hirtia se rupe

prin apasarea ~inei metalice. Materialul folosit la construc-
tie i1 constituie placajul de 10 mm sau placajul obil?nuit de
A traforaj, lipind doua foi, una peste alta, folosind c1ei bine
intins pe suprafete. Foile de placaj se preseazii. Lucrarea se
poate executa la traforaj. 133
Fig. 81 c. Veioza (I) - detaliu abajur .

colectia cristal
colectia cristal
A

Fig. 82 a. Veioza (II) - detaliu abajur.

Cele 3 indicatoare culiseaza prin loca.wrile special


facute care trebuie sa fie fiecare cu cca 1 mm, de jur im-
prejur, mal largi. Lunile ~i zilele se pot scrie jumatate pe
o parte, jumiitate pe cea.lalta parte.
FtQ. 81 e. VelozA (I)
Finisarea se face prin 111cuiresau, vopsire. Se plaseazi
in camera eopji.4tr.
Finisarea se face prin pirogravare pe canturi ~i chenar, JARDINIERE
pe fatA, fi lacuire sau vopsire. Pentru pist1>are., ghivecelor pe terase, balcoanesau
chiar in eamere, stigeram'doul1 modele de jardinierecarese
CALENDAR DE PERETE pot executa din sciQduri de esenti moale, ~ipci sauplaalj
~i ~ipci.
Materialul folosit este placaj de tei de 5 ~i 10 mm gro":
Dupa ewnse vede in figurile 91 a, b ~ 92 a, h" jll1"-
sime (vezi fig. 90). Decorarea se face prin pirograv~e gali;1 dinierele au cite 3 nlvele.
prin vopsire eu vopsele duco (pe baza de tiner). Spatele! Pe postamept se ~11 ghivecele mai grele;apoi, trep-
postament se face ,din plaeaj gros, iar restul elementelor did tat, pe verticala, ghivece mal ~oare. Sub ghiveee se pun 135
134 placaj subtire. ,I

'e6IeetiILel'istal
colectia cristal
"

'-.

gaurd pentru cordonul electric


Fig. 82 c. Veioza (II) - detalii postament

Fig. 82 b. Veioza (II) - detaliu "elice" pentru abajur.


La mode1ul a1 doilea, intre montanti se introduc, prin
gauri in placa de baza ~i polita desus, 3 sirme avind dia-
farfurii din plastic sau ceramice, pentru scurgerea p1usul metrul de 2-3 rom, pentru plante agat;atoare.
de apa i?ipentru protejarea etajere1or. In cazu1 cind nu dispunem de scinduri, acestea se pot
Atlt la 0 jardiniera, cit ~i 1a oealaltl, postamentul 8. inlocui cu placaj, respectind formele, prin executarea unor
poate executa dintr-o scindura lata saudin doua scindu rame din ~ipci placate pe fata cu placaj lipit ~i fixat eu
mai inguste, apropiate. $ipcile de legatura. transversale cuie mici.
solidarizeaza ; in ele se monteaza ~i picioare1e. IncH Dupa finisare i?i~lefuire, obiectele se vopsesc.
picioarelor este data de te~iturile prevazute la capetl
Picioarele se fac din fag, de forma cilindrica sau tronconi JARDINIERA MODULARA
Montantii (piesele verticale) se fac din ~ipci cu sectiunl Conceputa ca 0 cutie, jardiniera din fig. 93 are scopu1
patrata. Polite1e se fjxeaza prin scobituri de montan' de a uniformiza, in 8ens bun, suporturile pentru flori ~i
care au executate cepuri, aUt jos, pe placa de bazl, cit totodata de a masca varietatea de ghivece. Modul de 137
136 sus la poli~ .

col~cfia cri~tal
colectia cristal
Fig. 82 d. Veioza (II) Fig. 83 4. Veloz! (III) - detalii abajur

colecpacnstal
colectia cristal
2'"::l
b~N'"
0~
.....
00
...
.....

.~
~~
<

.~
>:;5tlI
i
.,
c:l
C.I

3
....
s..: .s
c.i

WWOL.~
WWOll

><ll

oN
'Q3
~

-
'"
....
(/]
.....
'"'
C.I

C'l
.....

-o
....
C.I
cu


C.I
Fig. 83 d.V~oza (IIi)-detaW~tamel1t ,i picior.
~ezare a acestOr ~( __ ~fpc:l.tpune in va-
loare un colt un ~ "Ghi~JJI!.~tzluc in modul
aVlnd un suport ~:,~j ~~~.'Hu.este indicat ca
ghivedul sa se vada~.~~u1~Qdtlb41P ..
Materialul neces,arn ..~ttde~tile de PAL me1a-
minat in cu10ri va.riaiie.f:m~aI;! fac cu ~puri rotunde
unse cu clei.... ,
Canturile vizibi.l!/ltfumiruiesc cu benzi de HDS,
folosmd clei prenadet~ 'Be vopsesc canturile vizibile, cu
roai multe straturi de vopsea aVlnd acee~i cu10are cu a
PAL-ului.
Fig. S3 e. Veioza (III) - detaliu.

142 t: 1:

icoJectacristal +i col~._ta":.
Fig. 83 g. Veioza (III)

UMERM;) SIMPLU
Materialul adecvat confectionarii um~u1ui din fig. 95
este scindura de fag sau paltin, cu grosimea de 20 mm dupa
rinde1uire. Lungimea umer~ului este de 46 em. Trasarea
se face ca in desen, iar taierea se va face eu ferastraul de
contur sau "coada de ~arece". Muehiile superioare se ro-
tunjesc eu r81;1pelu1~i cu pinza de ~1efuit. Dupa ce se fac
Fig. 83 f. Veioza (III) - detaliu. doua gauri subtiri 1a capete1e umer81;1ului,se introduc cuie
lungi de ~ita, care se indoaie 1a 90 cu c1e~te1epatent, fiind
apoi batute intr-o bagheta cilindrica oe constituie suportul
pantalonilor. Cirligele se cumpara sau se fac din cuie sau
SUPORT DE FLORI slrma. Nu este obligatorie Iacuirea umera~elor, ci doar 0
buna .~lefuire.
Suportul prezentat in fig. 94 (a, b) este 0 jardinierl'!!
pentru un singur ghiveci de flori. Prin forma lui, de coadii SUPORT PENTRU OGLINDA DE MINA
de paun, constituie un obiect de decor. Crestaturile ce de.
)!
Materialul cel mai bun pentru eonfectionarea supor-
coreaza suportul se fac pe ambele fete, in modele diferite: tului (fig. 96) este scindura subtire, de 15-20 rom grosime,
Dupa ce conturul suportului a fost trasat pe 0 plan1;1et de tei sau paltin. Taierea se face la traforaj, iar decorarea
de tei, se umple eu patrate1e de 5/5 mm, se fac crestaturil se poate face cu daltile de sculptura. Pe spate se sapa cu
apoi se decupaza modelul eu elementele ce-l compun. dalta un faIt pentru oglinda, care va fi mascat. Se ~lefu- 145
144 Finisarea cea mai indicata este prin Hicuire sau ceruire.

colectia .cristal
~c.olecJia _c:l:ist.!;!l
..

-..-~.....-..--
......-"'- .... _., .

L--.:"
Fi!1. 85. Model pentru intarsie (II)
Fi!1. 84. Model pentru intarsie (1)

colectia cristal ' ~t.al.


..

TAVA DE SERVIT
-::~-~~~'~.
I
::::-::;~~~~~~,:
25

G l~
~I61
""""""L_
~~-.c __

I. 40.9 _
I
Fig. 87. Tava de servit

.~L..--_.

partea laterad.

Fig. 86. Model pentru intarsie (III)

Fig. 88 a. Cutie de sare

colecfia cristal ~ ~cristal


'11
I
aa~ 1
I
1
1\ alL' 1- i I-
1\ au 1I

u ...
U ~
l:l c;:
I II 'C
~. I~II g" .

,- --- " 1
-1-_

-'a (!J

a.
VI

Fig. 88 b. Cutie de sare

ie~te, se biiituie~te in nuanta inchisa apoi se likuie~te cu


lac ludas sau mat.
SUPORT DE LUMtNARI
Atit suportul cit lJi luminarile sint, elemente de deoor.
Materialul folo.ciitla suportul din figura 97 este lemnul
150 masiv de paltin, tei, nue etc. (scindurele), de 12-15 mm
"
>
Fig. 89. Notes de bucatarie

eolectia ~taI coleetia e~ .'


1
~ I~m
~
.!
~~
I I

nn
i
.
I'Ii .II
I
I
OSl

'V ao
oo~
''0 c-

oo aN..
A

Del . OSZ 08Z

Fig. 91 a.. Jardiniera (1)

grosime, sau placaj gros de tei. Taierea suportului se. tace


la traforaj ..
Decorarea se alege dupll preferintll : crestaturi tIllemn
Fig. 90. Calendar de perete
sau pirogravare, finisindu-se cu lac sau ceari..Farfurioa-
rele din tabla subtire se vopsesc in negro ca ficuiele. 163

colectia cristal coleetia cristal ~


Fig. 92 a. Jardiniera (II)

fig. 91 b. Jardiniera (0 MASA DEMONTABILA


Be confectioneazl din orice specie de lemn. Subensam-
Ca suport de luminari se poote folosi ~ plciorul de ve- blele oe constituie picioarele, douA cite dou&, se fac iden-
iom oompus din cuburi crestate, facindu-se adapt~rile ne- tice ca dimensiuiu (vezi fig. 99 a-c). Deosebirea consta 1)1
cesare pentru luminare (piesele nu se mai gauresc pe montarea ~ipcilor de legatura la subansamblul al doilea,
mijloc). ridicate mai SUS, eu 0 grosime, pentru ea atunci clnd se im-
RAFT BIBLIOTECA
bina in forma de cruce sa se suprapuna perfect pe gaurile
ce strapung ~ipcile la mijloc, unde se introd.uc 'iluruburile
Capete1e se executa din placaj dublu gras, iar lateralele eu piulita, de preferat, fluture. Se mai tine cont ca mon-
'ilipenele din placaj subtire. Sint necesare 3 foi de placaj tare a 'ilipcilor la subansamblul al doilea se face dupa ce se
pentru toati construcpa (vezi fig. 98 a-c). Finisarea se suprapune peste primul subansamblu. Montate separat,
154 face prin licuire. tlfi;
nu s-ar mai putea face tmbinarea in cruce.

~coIeetia eristal colectia cristal ;'.


30

aCl
LO

>ctt
..
ctt
'3
'0
o
S
,ctt
..
<ll

'S
:a
..
ctt
0-"

~
C':l

c:i.
~
Fig. 92 b. Jardiniera (II)

Fata se face dintr-o rama din I?ipci mai late, placata


pe fata cu placaj subtire. Gaurile in care intra cepurile
rotunde de la pkioare vor fi limitate I?ial?ezate astfel incH
sa cada exact pe cepuri. Fata nu se inc1eiaza de cepuri.
Finisarea se face prin vopsire.
TABURET
Picioarele se confectioneaza din orice specie de lemn
de care dispunem. Imbinarile elementelor sint simple fa-
cind constructia accesibiUi (vezi fig. 100). Picioarele au sco-
bituri deschise la capetele superioare, cit latimea placii de
156 legatura, care se face din placaj dublu gros (20 mm gro-

colectia cristal
colectia cristal
i I 296 ..f 11.0 I
o
-..t

(f) I .~~~ ~ "


~ \
I

~
00 /
I2B
~ t L L...-
",/ .

. /'
/ o
M
t--
-24 f2to

\ 1..l:P1 I
.~ I V
'" L j / ;I'
"',
"/ /
,//

/. ~ '\.
" .

.
FiQ. 94 b.Suport de flori

/ I '\. I t:i'l I sime) prin 1ipireaa doua foi de placaj de cite 10 rom. Im-

/. /V I (2)' r\.
'\
binarea picioarelor, douii cite doua, Be face la jumatate
din liitime,in cruce.
Fata se monteaza pe picioare prin ce.puri rQturWesau
prin ewe. Finisarea se face prin vopsire intr-o singud
nuantii sau, prin contrast, fata de 0 euloare, iiarpiciaarele
Fig. 94 a. Suport de flod de alta euloare. 159

colecpa cristal +eeleetia crista1



]
fIJ

"6

"-\,'~\I~",t\,.\'<-:::~-I.I~I~r---
\.(r-
/--~-
~.~-.
V -, ,., ,I . - j
8
I--

--- ... C'
I~ ~I~\,
..~~~
----
0- //
---"-
\.
--.--
r---.,..
.............
I-...
.......
~,.....
........
/~ r--.....'
...........
tt-. .1
""
1. ...I'...'"
....
.;.;;.-
l..! .....

~/ I, ~
~
i
01 ~

ow

'3
=
t
~
I
:::

-
'"
...
fIJ

'5
- \- ,
\I -
' - 'I....; J .-
"
- -- \/ T
- \
---\S \\/\TI /] / I
1
/ It
......

,'r::I \ I.....
J
J .. _ .#'------
"'ts;:

Ir . --:

f ./
I TI T I
I V'\
r/
I . I I
J \
l--
......... j :> 1 2 3 4 56
1\\jJ I'"
L >/" / J,/" 789 -
\L..- 21
3 I'41'-
...
/

m
'3:1 2
/I
..i.r
- 9
5 77fA 12
~
11
10
""

6 1CJ 1~ \16
1? 17 13
151
\

2
2

Fig. 98 a. Raft bibliotecii - detaliu

colectia crista!
I
4

:::>
...:t
...:t
-
.ei!
co
..

-.&
co

t!
III

::s

:;
ti
'tl
I
-
'fl
(I)
o
;:;
.0
:0
~co
~
u
~
CIO

.~
ra.

Fig. 98 b. Raft biblioteca - detaliu parte lateraJ.a, pana.


40 IlJJ

colectia cristal
120

~
:a
Ol
....,
s:::
o
S
ell
'"0

.,
>Ol

~ 500 ..I Ol

:2l
..0
0>
0>

~
i;;

95

Ul
O"l
C

Fig. 99 a. Masa demontabilii - detaliu. picioare

eoleetiacristat . co1ectia crista! - .' ~,


..
M0
~J..... 40

I ... m S
'0
ttll'j f~
30/30 U 260 l

I'J
00
o

Fig. 100. Taburet

SCAUNEL SIMPLU
Dimensiu.nile reduse n fac placut pentru copii care il
00
pot utiliza pentru odihna, eft ~i ca juearie. Elementele se
rindeluiese
(fig. 101). intr-o bueata, dupa a.ceea se sectioneaza
@
Lemnul pentru scaunel 11 constituie bueati de brad,
tei, plop etc. La capetele de sus ale picioarelor, pe ambele
parti Vor fi taiate seobituri deschise in care se vor manta
Fig. 99 c. Masa demontabila ~peile de legatura cu clei ~i euie. Plaea va fi fixata de
pieioare :;;i:;;ipcilede legatura eu clei ~i euie de :;;ita. 169

colectia cristal
(,;()leqia (:dstal
lD ~
-..;
8 ==
:::=:--::----
, 350

155 r
II
..:'---

90

Cl
9
250

200

Fig. 101. Scaunel simplu

In timpul mon1;a:riiBe verificii eolturileeuecherul eu


talpa. Elementele se :;;lefuieseeu hirtie sau pinza de ~le-
fuit, apoi se vopsescin culori contrast cit mai vesele.
SCAUNEI:.DIN ~IPCI
Sdiunelul (fig. 102) se executa din ~ipciscurte de orice
specie lemnoasa. Materialul trebuie sa fie uscat ~i sa nu
prezinte defecte mari ce l-ar eompromite ea, de pilda,
putregai, noduri marl dizatoare, sparturi. Tiiiat eu feras-
traul la dimensiunile oorespunzatoare, se preluc.reazaprin Fig. 102, Scaunel din lipd
rindeluire, daltuire etc. Picioarele, doua cite doua imbi-
nate eu ~ipci de legatura mai groase, eonstituie suban- celor dOUa~pci ere legatura. La distan.te ega1elH!' monteaza
samblele. Asamblarea se face cu clei ~ cuie incepind eu ~i cele1alte~pci. Cuiele trebuie sa fie suficie.ntde Itmgi ~
f,'ipcade legatura de jos care leaga picioarele, apoi se trece de groase (sintbune cuiele de ~it8). Fol08ind ~ clei 1a
la executarea fetei folosind cele doua ~ipcicare se a~azala asamblare, se reduce numiJrul de cuie(se ~tie c:a 0 imbi-
170 marginile scaunului. ~ipcile cu te~ituri se af,'azadeasupra nare nu este rezistenta cind are prea multe cu.ie).Pe aee- 171
"
colectia rnst31 001", Criaal
la~i principiu se pot executa band mai lungi ~i mai inalte,
avind grija sa se mai adauge un subansamblu de pieioare
la mijloe, iar ~ipeile de legatura de la margini, montate pe
picioare, ~i eea de la mijloc jos, sa fie lungi, de la cap
la cap.
Finisarea se face prin vopsire in culorile preferate.
Primul strat, dupa useare, se ~lefuie~te u~or; astfel cel
de-al doilea strat se Sltabilizeazamai bine.
oo
M
CUIER CU POLITA
Se executa din ~ipci de brad, tei sau alte speeii moL
$ipeile ee eonstituie consolele (fig. 103 a, b) sint mai
groase, imbinate eu eep ~i scobitura desehisa, intarite eu
doua ~ipci incastrate in ~ipca de sus ~i rea de la perete. La ,(G
polita se folosesc ~ipci subtiri, rotunjite pe muchiile de sus. :t:'
Se folosesc pentru imbinare : dei, cuie sau ~uruburi. Agata- 8-
torile de perete sint din tabla groasa. Cirligele sint din ::s
u
sirma alamita, aplicate prin in~urubare. In cazul cind se I-l
ClI

folose~te pentru bucatarie, se pot prelungi consolele in jos ';3


dupa dorinta ~i se aplica mai multe ~ipci cu cirlige. Fini- U
sairea se face prin vopsire in euloarea preferata. ci
""
Cl
....
RAFT ti
Un model simplu de raft pentru expunerea cartilor ~
sau a obiectelo!:._dedecor pe politele superioare, este pre-
zentat in fig. 104 (a, b). Pe polita de baza se a~ obiectele
mai grele: magnetofon, picup etc. Intr-o camera mare
raftul poate constitui un perete despartitor. Modelul se
poote eonst):'uicu ajutorul unor montanti verticali din lemn
de brad cu sectiunea patrata.
Montantii de la margine sint fixati cu cep in posta-
mente mai groase. Pe cei 3 montanti, politele se a~aza prin
rezemare libera, intarite cu ~uruburi pentru lemn pe con-
sole din lemn rotund (din cozi de maturi uzate). Nu Be pun
mai mult de 4 polite, cm-e se fae din scinduri de brad sau
PAL. In partea de deasupra, montantii se lasa liberi, cca
40-50 cm, fara a n acoperiti de 0 polit;a. Pentru a face
o construc\;ie mai deosebita, dar totodata mai grea, va pro-
punem sa exeeutati montantii eu crestaturi care se lu-
172 creaza numai cu ferastraul de mirra, eu multa atentie,

colectia cristal coleetia cristal .'


Fig. 103 b. Cuier eu polita - detalii de imbinare.

trasind in prealabil succesiunea modelelor. Gaurile pentru


console trebuie sa cada .in modele pline.
Finioorea se face prin vopsire.
SUPORT PARAVAN
A~ezat intr-() camera mare, desparte doua locuri de
mundl sau doua paturi; pus .in capatul unui culoar, eu 0 Fig. 104 a. Raft
draperie in spate, are it'oldeeorativ.
Const:ructia din fig. 105 se execut! din scinduri de
trate egale. Rama se monteaza pe doua picioare. Modelele
brad, PAL simplu sau melaminat. Rama de forma drept- florale se confectioneaza din f.i~ii de placaj de fag, tiiiat
unghiulara pe .inaltime, ell polite despartitoare, se .imbina perpendicular pe fibre pentru ca prin .imbinarea a 4 fi!?ii 1'15
174 1/2 din latime pentru a ie~i, .in final, mai multe spatH pa- elementele componente sa se deformeze.

colectia cristaI colectia cristaI


Fig. 104 b. Montant pentru raft.
.
1_ 1500 1

Rezemarea acestor modele in spatiile patrate este


libera, fara a fi fixate. Finisarea se face prin vopsire, in
culori1e dorite.
RAMA PENTRU OGLINDA
1,
De dimensiuni variabile, in functie de marimea ogIinzii,
rama din fig. 106 se executa din p1acaj de 10-12 mm, de
tei sau fag, avind colturile intarite dub1u gros pe spate,
l'
~_[ll
unde va fi fjlilocu1 de fbcare a oglinzii. Decorurile se exe-
cuta prin pirogravare sau vor fi pictate in cu10ri asortate
cu cu10area de fond a ramei. Daca rama se pirograveaza, in
final se 1acuiefjltesau se ceruiefjlte.

MASUTA DE SERVIT
5e confectioneaza din p1acaj de tei, fiind necesare : 0 -150~
p1aUf;letapentru fata, doua p1anfjletepentru picioare (~e- Fig. 105. Suport paravan
176 zate separat pe cite 0 p1anfjleta),fjlipca de legatura de 1a

colectia cristal
colectia cristal 12
,~ -
rlfl

! i 160
..
,00 100 m 1'60

i I
'I!!'
"
I"

Ii:

w
oo
+P'

Fig. 106. Rama pentru oglinda Fig. 107. Masuta de servit

MASUrA SCULPTATA PENTRU TELEFON


SAU VAS CU FLORI
mijloc ~i doua chingi transversale a~ezate sub fata,la ca- Moderol propus in fig. 108 (a-d) se poate realiza din
pete (fig. 107). pl,am;;eta de tei, ell grosimea de 10-12 mm. Se traseaza
Asiguram eonstructorii amatori di masuta se poate picioarele, unul .linga altul" fata ~i 8 ~ipci de legatura. Cu
executa eu un ferastrau de mina pentru taierile mai lungi rindeaua se indreapti eanturile pieselor, se :;1lefuiescdupa
~i eu traforajul, consumind eel mult 0 duzina de pinze. ce au fost ta1ate. P~ta trebuie sa aiba fibrele pe lun-
Masa se deeoreaza prin pirogravare eu modele imprimate gime, sa fie perfect plana :;;ifara goluri interioare sau alte
de acel8.~ifeI. Pe fata se poate face, eventual, 0 compozitie defecte.
florala simetrica. Pentru executarea crestaturilor pe ambele fete ale
178 Fata se bordureaza eu ~ipci subtiri :;;ise pune un geam. unui picior, pe 0 fata la ~ipcile de legatura J;li0 fata la l'Jt
I.!

::~
I"

\
colectia cristal coleetm crisW
": .. 11
placa masutei, se traseaza patratelele pe toata suprafata
apoi, cu daWi subtire, cu tai~ul indinat, se fae crestaturile
ea in desen. Asamblarea se face eu cuie subtiri fara floare "
~i deL Dupa asamblarea a doua picioare l;iia unei ~ipci
de sUS la picioarele celelalte, se introduce subansamblul
al doilea in primul ~i se monteaza ~i l;iipca a dOlia de
legatura. Doua l;iipcise al;iaZacu scobiturile in sus ~i doua
cu seobiturile in jos. Dupa ce S-au facut local;iurile la' ...
...
placa avind largimea cit grosimea. unui picior l;iiadincimea .8
...

cit latimea, se ~aza fata mesei, fixindu-se in cuie. Canturile ::l


tJ
se pot pirograva sau baitui. Finisaxea se face prin Hicuire. aN '"
cu
>
l:'-.
::l
MAsA-BIROU cu
'"
l::
Modelul prezentat in figura 109 este format din doua o
...
cad.re din lemn de fag, 0 ~ipca de legaturli jos ~i cutia, ~
Q)

...
care in cazul de fata poate sa nu aiba sertar, ci numai loc "
liber pentru c.artile ~i caietele curente. In partea din :

fata, unul din pereti este mai inspre interior cu 10 cm, ~


c.
pentru clirtile de lectura ~zate vertical. Cei 3 pereti ~
ai cutiei sint fiicuti dublu gros prin lipirea a doua foi de cu
...
c.
placaj de 10 mm grosime, pentru fiecare perete. Se ung "3
tJ
cu aracet foile de placaj wate 1a dimensiunile respective
l;iise preseaza cu ~uruburi de strins intre doua placi de
esenta tare. Fata ~i fundul, din placaj de 10 mm, se apUca
-'"
>CU

::l
'"
'ell
10 ~
prin incleiere ~i cuie fara floare. Biroul se baitui~te ~i
se laeuie~te dupa 0 $lefuire perfecta. r-- <:i

c
00
...

fi
BANCHETA ti
r;:

.
Este scaunul ce se potrive~te la biroul descris mai sus.
Materialul ce se folosel;ite pentru confectionare este panel,
PAL simplu sau PAL melaminat. Toate partile componente
ale constructiei au suprafete plane. Bancheta este con-,
stituita din 3 subansamble : capetele (2 bucati), cutia l;ii
perna (vezi fig. 110).
Cutia se face din doi pereti laterali ~i doua capete.
Din desen se observa ca peretii laterali sint mai inalti
lhOQ j
180 decit capetele .

colectia cristal
eolectia cristal
-o
..
....
...

::l
t)
<II
ttl
>
::l
ttl
<II

d
o
~
]
- ::l
..
c::
Q)
p. Fig. 108 c. J'vH\sutaseulptata pentru telefon sau vas eu flori -
--
>ttl
ttl
detalii.
0.
....
::l
t)
<II
De-a lungul peretilor laterali ~ 18 nivelul capetelor
>ttl
-- se fixeaza doua ~ipci,iar pe acestea ~i pe cele dona capete
::l ale cutiei se monteaza. fundul banchetei, care este din
>~

~ placaj (aid va fi locul pernei).


.0
De cutie se vor a~a capetele. La CO!lStructiivom
folosielei, cuie, :;;uruburi.
c
cO

... Perna se poate face cu resurse proprii (gen saltea),


ci. umpluta cu lina, vatelini'i etc. Fata se face din stofa
~ de mobilii.
Finisarea se face asemanator cu cea.a biroului.
CUIERE PENTRU COPII
Pentru a crea 0 atmosfera vesela' in camera copiilor.
sugeramconfectionarea cuierelor dinfig. 111,i 112.

183

~leetia c'fi.stal
ceJeqia distal
olJ) olJ)(V)
lJ)

aaz

Fig. 109. Masa-birou

:8
co

a
010
M Kl
...
...
.....

OSL

008
Fig. 110 a. Bancheta
Fig. 108 d. Masuta seulptata pentru telefon sau vas eu flori

colectia cristal colectia crista!



oLf)
..-

I. 600 .r~.o

C> Fig. 110 c. BanchetA

CD

oo se vopse~te in culari vesele, pisicutele se vopsesc in


Lf)
contrast, negre sau albe. Mustatile Se lipesc pe fata care
nu se vede ~i se fac din cUeva fire de guta pentru undite.
Coada care constituie a~ata1oarea.sa face din aecesorii
metalice ee se folOl1escprin rotire la. tnchisul ,i deschisul
unol"~i de dulapuri. Pe euier, pisiCUtelestau eu spatele.
Cuierul cu ri~u,teeste la fel din punct de vedere al
eonstructiei ~imaterialului.

I. ~ ;~~.I .I
Pe cuier. dupa ce au fost pictate, ratu1;ltelese lipesc
1;lise fixeaza eu 3-4 tinte fara floare. La capat se monteaza
ratutlca mai mare, urmata de un ~ir de ratu~te mici.
Fir 110 b. Bancheti
Corpul se vopse~tecu vopsele dueo s:a.ucu temperagalben,
cioeul ro~u, ochiul negru, baticu1 r()~u eu picatele albe,
Confectionate din orice specie de lemn, cuierele au picioarele ro~ii, aripile se eontureaza eu portoealiu-maron.
lungimea de 50-60 em, Hitimea de 11-12 em, gro- Cuierul se vopse1;ltein verde. Se folosesc cirlige ee se
simea 25 rom. Pisicutele ~i ratw;;tele se fac din placaj monteaza prin lnf?urubare, dupa ce s-au facut gauri
186 ~i in numar egal eu eel al cirligelor. Cuierul eu pisicute subtiri. Agatatorile se monteaza in l()c~, pe spate. 187

eoleqia aWal colecpa. cristal


~-~

o 0

Fig. 111. Cuier pentru copii (I)

Fig. 112. Cuier pentru copii (II) 189


188

colectia crista}
colectia cristal
PAT PENTRU OOPIL
Cadrul patului sau rama se confectioneaz! din scinduri
de br,ad,prin prelucrare ajungindu-se la dimensiunile pre-
" "
zentate in figura 113(a-c). Imbinarile de col~se fac eu cepII
~I II
'III
II
II
ro
:..
...
'0. II
....
a -0u~IIII
drept ~i seobitura desohisa sau eep "coada de rindunica"
incleiat ~ibatut in cuie, care este mai rezistent. Pe r)\\i
p..
...
~ 0-
"'"
ci I c--. ::l
0-

partile lungi se monteazA r;;ipcipe care se a~! scinduri


de latimi diferite, gen gratar. Salteaua se face din pinza
de doc umplut! eu lina sau de~euri de !in!, de dimensiu-
nile interiorului ramei.
Picioarele se eonfeetioneazAdin lemn de fag bine
rindeluit. Imbinarile ~ipcilor de legatura se fac cu eepuri
intarite eu cuie de lemn. Picioarele se prind de rama cu
~uruburi cu piuli~a,in loca~uri. Patul se poate vopsi sau
se lacuiescnumai picioarele.
PAT-SERTAR
Intr-un spatiu mai restrins va. recomand!m un pat-
sertar care se folos~te cu bune rezultate ca pat dublu, daca
este bine executat (fig. 114a, b). Capetele se confec~ioneaza
din panel furniruit pe canturi. Cele dou! rame cadru
se fac din lemn de brad, bine rindeluite, confectionate
dupa modelul patului simplu. Deasupra ~ipcilora~ezate in
cadru se pune 0 foaie de placaj. Saltelele se fac cu
mijloace proprii sau se cumpAr! saltele "relaxa". Rama
de jos alUI~eciipe doua glisiere din lemn de fag suficient
de rezistenlle, care se fixeazl CU ~uruburi pentru lemn
in capetele patului.
Se ~! corespunzator fat! de patul de sus; pentru
a nu se freca. ~temutul &ausalteaua. Cele douApicioare,
a~ezate inclinat, s!nt acute tot din lemn de fag. Rama
de sus este fixatii de capete cu ~uruburi eu piulita. Finisarea
se face prin vopsire eu desene vesele, dad patul este
destinat copiilor. Doua ~uruburi. fAr! piulitA; care stau
la capetele patului sub saltea, se folosese ca opritoare
pentru limitarea glisarii.
In timpul zilei, patul se acopera eu 0 cuvertura care
sa mascheze spatiul intre cele doua paturi. Dimensiunile
190 orientative sint ce1eale patu.luisimplu.

colectia cristal colecpa cristal


Fig.113 b. Pat pentru
copil - detaliu.

~'O

DULAP
Dulapul multifunctional, prezentat in figura 115 (a, b), Fig. 113 c. Pat pentru copil - detaliu.
se confectioneaza din PAL simplu, furniruit pe canturi care
dupa 0 ~lefuire perfecta se lacuie~te sau din PAL me-
laminat, canturile vizibile acoperindu-se eu HDS sau
furnir. sibilitatea sa puna lemn masiv pe canturile u~ii sau a
Croite la dimensiunile corespunzatoare, piesele se in- rafturilor (aceasta opera tie se face la ma~ini speciale,
dreapta prin rindeluirea canturilor, iar imbinarile se fae in fabrici).
cu cepuri rotunde de 8-10 mm grosime, incleiate. Este
preferabil ca gaurirea lOt:a.$urilor eepurilor sa fie facuta
eu bo~ina (electric a), dupa 0 prealabila intepare a UMERA$ PENTRU SACOU $1 PANT ALON1
locurilor de gaurire. Gaurile fund limitate, la burghiu Umer~ul propriu-zis se confectioneaza din scindura de
se folosese opritoare din lemn. Spatele se croie~te din placaj esenta tare : fag, paltin sau din placaj de 10 mm. Se fae
sau PFL prins cu ~uruburi pentru lemn. Picioarele se fac doua piese identice care se lipesc prin suprapunere (fig.116).
din lemn de fag ~i se finiseaza ca ~i restul elementelor. Lateralele din placaj de 5 mm se monteaza in loca~urile
La locul destinat hainelor se monteaza 0 draperie de umera~ului, apoi 3 baghete cilindrice din fag sau paltin
plu~ sau se pune u~ cu balama banda atunci cind dulapul
se face din PAL melaminat sau panel. Nu se recomanda se prind cu clei ~i tinte de laterale. Umera~ul se ~lefuie~te
192 0 ~a din PAL. simplu deoarece un amator nu are po- perfect ~i se lacuie~te. 193

colectia cristal colectia cristal


13 - Atelierul fantezie1
I
o II
II
11 &'l
N
II
d
"

II o o
o 'I
8
GJ
II
I,
I,
It
IJ

r Fig. 114 b. Pat-sertar

MASur A FANTEZIE
s..
Cll
...
Cind avem musafiri :;;istau pe fotolii separate, discutind
s..
<II
'"
sau privind la televizor, recomandam masuta individuala
I
... din fig. 117 (a, b), pentru cea:;;eade eafea :;;iscrumiera etc.
Materialul pentru ronstructie n con.stituie placajul de
Cll

Il<

o::i fag sau tei de 10,12 sau 15 mm grosime, iar politele din
'l<
....
placaj de 5 mm. Montarea se face dupa decuparea in-
....
terioarelor fetelor, direct cu cuie fara fioare :;;idei. Politele
~ sint de forma patrata, fixate pe rame subtiri din ~ipci
r;:
de 10110 mm; pot fi 2 sau 3 polite. In partea de jos se
lipese 4 picioru:;;e coltar ie:;;ite in afara ansamblului cu
eca 25 mm. Masuta are forma unui cub eu latura de 35 cm.
$lefuite perfect, cu muchiile rotunjite, masutele se fi-
niseaza cu vopsele pe baza de tiner (care se usuca repede),
oa in culori contrast, de exemplu, lateralele albe, politele
~ ro:;;ii sau invers. Trei masute, suprapuse, formeaza un
suport masa pentru telefon sau vaza cu fiori.
MASUrA INDIVIDUALA
Folosita cind avem musafiri ~i programul la televizor
este interesant, sau eu alte prilejuri. De obicei se con~
fectioneaza 3-4 miisute. Constructia este. u~or de facut,
cu unelte simple, din urmatoarele materiale: placaj
de 12-15 mm grosime (tei sau fag), PAL de ]5 mm
194 furniruit sau melaminat (vezi fig. 118 a, b). Solidarizarea 195

cGlectia cristal
co1ectiaeristal 13*
5,2 775
I - .".=t.Ul
1400 r
.oIl

.t'
a
,01

~ I-L-

a..-a
("")

(). o
o
a
LD
l:"--

Fig. 115 b. Dulap - detaIiu.

DULApIOR DE COLT
Se confectioneaza din placaj de tei de 5mm grosime
~i ~ipci de brad sau teL Dowl triunghiuri dreptunghice cu
catetele de 25 cm se inrameaza pe 0 fata cu ~ipci taiate
in unghi, lipite ~i batute in cuie mici (vezi fig. 119 a, b).
Laterale1e de forma dreptunghiulara se fixeaza de catetele
(rame) triunghiurilor cu clei :;:i cuie mici. U~ se face
Fig. 115 a. Dulap cit interiorul (dupa ipotenuze), se inrameaza pe trei parti
cu ~ipci subtiri, iar pe 0 parte cu 0 bagheta cilindru care
va i axul pe care se bat doua cuie la capete ee tin loc
pieselor se face cu clei ~i ~uruburi avind grija sa s.efaca, in de balamale.
prealabil, toate gaurile. Finisarea se face in functie de
materia1ul fo1osit. Se sugereaza ca fetele elemente10r ~i CART CU ROTI DE RULMENTI
cantu rile sa fie vopsite in culori diferite ce se asorteaza Materialul folosit i1 constituie scindurile de brad :;;i
sau in aceea~i culoare, dar cu nuante diferite. Nu se trece de fag, plus rotile de rulmenti, mai mari in spate ~i mai
1a finisare pinacind nu se ~lefuie~te perfect obiectul. mici in fata. Osii1e se fac din 1emn de fag r.otunjite 1a
Cind nu se folasesc, masutele stau suprapuse (faptul capete ~i vor fi erestate cu ferastrau1 pentru a introduce
ca masuta are picioare1e inclinate face posibila aceasta a~e- pene de lemn sau de fier, pentru fixarea rulmentilor pe
191
196 zare, fara a ocupa prea mult spatiu). ax (vezi fig. 12Q).

colectia cristal .- colectia cristal


--.-------------
_.- --,......- -- ----

~
M

.0"
'If)
M

Fig. 1.17 a. M1i.suta fantezie


-140~ \5
Fig. 116. Umer~ pentru sacou $i pantaloni
spate sefixeaza SQlidcll ~uruburieu piu:liti sau.eule.
Partea lemnaasa se vopse~te in culor.i1edorite. Pel'ltru -a
rni~ora zgam.otul pr.odus ,de rota 'peasfalt,se imbraca
Scaunul pus Ia spatele cartului va face ~ederea mai rotne, ;pecant, 'eu ine1e de eaueil1csub:(;ir'.e,
lipiftdeapetele
comoda. Partea din fata ascindurii ce leaga cele doua prln te~ire ~i suprapunere. lama, ~ ro~e lani~
asii va avea forma din deren ~i va fi .zata pe 0 piesa talpici ~i cartul s-a transformat in bob. Se intelege cii
rotunda din lemn sau metal fixatii eu ajutorul unui folosirea constructiei, ~i intr~caz ,~ in altul, &e~ in
~urubcu piulita. Iocuri in panti, dar nu ,pe .pal'1eacar.osabM astrizii.
Pentru a frecare mica, loeul respectiv se unge .~u TIR CU INELE
vaselina, iar stringerea ~urubului sa nu fie prea puternica Acestejoc.u.ri(fig. 121) &'llt .destinate C0pi'ilorde virst!
118 pentru a permite rni~carea axului la viraje. Axul elin ~colaramici .&au.:pI1eJCQlarj;!or ;dnd ,Be j.eaei m coiectiv. I
coleqia cristal eeiIeCICia.edetfd
550

Se it4elege ca dispozitivele sint facute de eei mai marl,


in atelierele lor sau cele $colare.
Doua scinduri de orice specie, lungi de 60-70 cm,
late de 8-10 em $i groase de 25 mm, bine rindeluite, se
gauresc (gauri strapunse) cu un burghiu de 20 mm. In
gauri se introduc cilindri lungi de 20 em. Imbinarea in
cruce se face princhertare $i este demontabila (neincleiata).
Finisarea se face prin vopsire, de exemplu, in rO$u a
scindurilor $i galben a eilindrilor. Inelele se fac din placaj
de 10-12 mm grosime, cu diametrul mare de 20 cm r;;i
diametrul mic de 18 em. Se rotunjesc muchiile cu ra$pelul
.;;ise $lefuiesc perfect. Sint necesare 5 inele (alb, albastru,
galben, rO$U,verde).
Jocul consta in aruncarea inelelor pe cilindri de la 0
distantade 2,5-3 m $i riiminerea lor pe cilindru. Evident,
se va stabili un punctaj, prin conventie.
LA TINTA, CU MINGEA
Pe un panou de PAL sau panel, vopsit in orice culoare,
perforat prin taiere cu ferastraul "coada de $oarece" $i
montat pe un trepied, se arunca de la 3-4 m cu 0 minge Fig. 118 a. Masuta individuala
de tenis de cimp, in orice orificiu, care are in spate un 201
200 saculet din pIasa (fi. 122). Punctajul orificiilor se s<:rie.

colectia cristal
colectia cristal
Fig. 118 b. Masuta individuala - detaliu

Mingile, in numar de' 7, pot fi i?i din cauciuc. Diametrul


orificiilor este de 10'em.
GALERII PENTRu PERDELE
Galeriile constitufe elemente de sustinere a perdelelor Fig. 119 a. D1;llapi(Jr decol~
~i draperii1or. Greutatea mare a galeriei puna iflsa unele
probleme la fixare. Aceasta se face, de obicei, eu cuie
speciale care se introduc in zid folos-ind teava cu dinti $lefui ta perfect, galeria.S-epoatevopsi in cWoaremaron.
:;;iipsos. Cele 4 mOdele de galerii din fig. 123 se pot executa Agatatorile sint din tabla gro~sa, fix:ate CJ.l ~J,;lruQuripentrJ,l
-:Ieamatori, cu mif1in1de unelte ~i utilaje. lemn de eapetele galeriei, perpendicular pg tibre,
o sdndura de bi'ad de 24 mm grosime :;;i10 C1nlatime, Cind nu dispunem de sejndurj., <laraveIn :;;ipci, chiW
care sa nu aib' defecte, a earei lungime va n cu 15~20 cm mai scurte decit lungin:).e~ galEriei, se prOfeCeil~ e{l. ip.
mai mare dedt IAtitnea ferestrei, se rindeluie!}te pe ambele modelul 2. Din placaj de fag de 4-5 mm gl'osime 'ie
taie, pe lungime, doua fi:;;ijcu latimi1e dorite. Piesa mare
fete :;;ipe callturi pilla se ajunge la grosimea de 20 mm.
Capetele se prelucreaza impreuna, dintr-un material mai se constituie prin placarea .ramei formate din :;;ipci. Se
gros, asHel i:nG1tsa ramina, dupa rindeluire, Ia 25-30 mm folose~te dei rece ~i cW~ fara floare. Fi:;;iade placaj din
grosime, iar latimea de 10 em. Apoi se sectioneaza in doua fata va fi mai lunga in parti en cite 3 em, parti care
p~se de cite 10-12 em lungime. tmbinarea de colt se va acopera eapetele galeriei.Capetele se fac din lemn masiv
2ft face prin inc1eiere ~i cuie, sau :;;uruburi pentru Iemn. furniruit pe fata dupa rindeluire. 203

+ ~lpa W +' .eoIeePa ~ri&W


I
,
I
I
I
I Fig. 120. Cart ell roti de rulmenti
I
I Dupi'i terminarea $i usearea eleiului, piesa mare se
I rindeluie$te pe canturi, se furniruie$te sau se lasa a$a.
I
I I Doua piese eu ~etiune triunghiulari'i se. vor monta prin
L .._--_--'-
, incleiere la eolturile de intilnire.a eapetelor I?ipiesei mari,
pentru a intiiri galeria la colturi. Galeria Be baituiel?te $i
se lacuie$te.
Fig. 119 b. DuHipior de eol~ Galeriile se pot face $i din PAL de 20 mm grosime,
care se furniruie$te pe fata I?i canturi eu furnir inni'idit 205

eolectia cristal colectia cristal


1fJ 0'S}.-,(I e -
1
10' III
(I m\ S , , 00to-
.1
'5-
..

....
... .OL
L.J \ \_JO ....&

U
ti.
.S
sz18 J
I
H
\ om~ ~r-ff

ap.,w,
nSoJ
UdCjjOO
OlISDqIO
qlo
3l3NIS


i-
....
.:!
III

!
'5
Bell

g II
produca rupturi, figurile geometrice se tate cu 0 foarfeca
mare, bine ascutita, dupa un $ablon, cu ferastraul de taiat
fumir sau cu un cutita~ bine ascutit. Aliiturindu-le ~i li-
pindu-le cu hirtie gumata, se constituie fi~a de furnir
care, dupii terminare, Se ~za eu partea euratii pe fata
PAL-ului, uns uniform eu '(~lei. Se preseaza intre douii
scinduri tari, f.olosind dispozitive de strins cu pene, eon-
feetionate in atelier din bueati groase de lemn tare,
bucati ce au defeete care nu sliibesc rezistenta (fibra
incilcitii), dar sint greu de prelucrat pentru confectionarea
altor obieete.
Dupii uscare, se inliitura hirtia gumata printr-o u~oara
umezire apoi prin riizuire ~i ~lefuire. De efeet, la 0
galerie, este ~ipca de aeoperire ce se fixeaza pe cantul
de sus prin clei ~i euie. $ipca are 0 gr:osime de cca 10 mm
~i latimea mai mare dedt grosimea galeriei pentru a ie~i
in afara, spre fata, cu 7-10 mm. Se biiituie~te in nuanta
mai inchisa. Galeria fiicuta cu modele rombice sau triun-
ghiulare nu se biiituie~te, ci se liicuie~te.
CUIERE
Acest mobilier se a~aza, de obicei, in hol sau antreu.
Pe llnga posibilitafile de aga.tare a paltoanelor i;ji de
a~ezare a palariilor pe polite, ar trebui sa nu lipseasca
$i 0 oglinda mai mare, bine iluminata (preferabil drept-
unghiuladi). Polita sau consola permit a~ezarea diferitelor
accesorii ale imbracamintei: piilarii, manu~i etc. Peretele
Fig. 123. Galerii pentru perdele necesita un tratament deosebit : el nu are voie sa se pateze
sau deterioreze din cauza imbracamintei tIde. In acest
din bucatele, pina dnd se obtine .0 fi~ie lunga cit galeria. caz sint foarte bune tapetele vopsite, tapetele lavabile.
Fibrele furnirului se a~aza in sensul transversal al ga- Tapetele pot fi fixate direct pe perete prin lipire, cu cuie
leriei. Pentru ca se lucreaza eu buciitele de furnir, este sau se fixeaza pe rama cuieruluL
necesar ca imbinarea lor prin alaturare sa se faca fara Materialul ce se folose~te in eonstructiile propuse in
spatii libere (fara rosturi). Aspectul deosebit al furniruirii fig. 124, 125 ~i 126 (a, b) 11constituie placajul gros de 10-
11da ~i modul de a~ezare a foilor de furnir, exploatind 12 mm din specii de fag sau teL Cirligele pentru agatatori
desenul lemnului sau contrastul de euloare a doua specii se aleg dupa preferinta de la magazinele metalo-ehimice.
diferite. De asemenea, lacurile ~i vopselele pentru finisare.
Romburile din ultimul model de galerie se executa Cuierele se fixeaza de perete in dibluri de lermi cu
din bucatele de furnir de paltin de euloare alba, tei culoare $uruburi. Ca inaltime pot fi cit peretele, de sus pina jos
alb-giilbuie ~i furnir de nue de euloare gri-negru, sau par sau mai scurte, in functie de marimea spatiului de a~ezare. 209
208 african euloare maron-ro~cata. Umezite putin ca sii nu se

colectia cristal
colectia cristal
800

120 540

/'
. j,/ .'Ii . olO
~//
~I
.8
.r--.
,.'

'l
/14' ~~
-1fE

400.

~ 130120
Fig. 124. Cuier (1) .

Decorarea la rele mid se face prin vopsire 'in culoare


maron. Se pot aplica eventual ornamente stilizate in eulori Fig. 125. Cuier (II)
asortate eu euloarea de baza. eu vopsele pe baza de tiner.
folosind pensule subtiri s.au prin pirogravare ~i Hicuire. SCAUNEL ROTUND
Un model de c.uier are ~i loe pentru umbre1e previizut cu
Acest scaunel (fig. 127) poate ave.a 0 dubla destinatie ;
210 tiivitii. pentru -?edere~i suport pentru un ghiveci de lori ornamen-
tale. Se confectioneaza din orice specie de lemn. 0 bucata 211
colecpa cristal
colect.ia cristal
l!'l
N
N

o o

oglinda

~.

o o

l!'l
r--
C"'l

: .. i 825 Fig. 126 b. Cuier (III)


~ 350 j I
Fig~ 126 a. Cuier (III) de dulap gros se rindeluie~te, se traseaza fata rotunda eu
eompasul, dupa care se fac gaurile eu un burghiu elicoidal
rezemat de 0 piesa de lemn fixata prin cuie de dulap
pentru ca gaurile sa iasa inclinate. Gaurile sint limitate 213

colectia cristal colectia cristal


la 45-50 mm adincime. Picioar,ele se fac din cozi mai
groase de maturi uzate .'?i se incleiaza. Fata fUnd pre a
groasa, se taie cu ferastraul de croit prin taieturi tangente
din care se obtine un poligon eu multe laturi.
Folosindu-ne de ra.$pel, faoonam muchiile pina se
obtine fata rotunda. Se ~lefuief?te eu pinza de ~lefuit.
Cu 0 sirma groasa, ondulata, se imprima pe fata .'?icant
adincituri mici prin batere eu ciocanul. Seaunelul se
baituie~te ~ise lacuief?teeu lac mat.
DULAPIOR CU POLITE
Din sdnduri de brad, tei sau plop, de 25 mm grosime, se
poate executa dulapul etajera prezentat in figura 128 (a, b).
Materialul se traseaza la lungime, se scurteaza, apoi
se prelucreaza prin rindeluire pina la grosimea de 20 mm

Fig. 127. Sea-unel rotund Fig. lZ8 a. DulApk>r ern pOlite

coleetia eristal colecPa cristal .


00
NN
X X
00
00
NN 1;)iHitimile corespunzatoare. tmbinarea pieselor se face la
X X jumatate din Hitime. Loca1;)urilede imbinare trebuie trasate
00
00 inclinat 1;)itaiate ca atare. Din desen se dbserva ca ele-
S21.O mentele sint a1;>ezatein unghiuri ascutite. Dupa imbinare,
X X spatele dulapiorului se monteaza, prin incleiere, cuie sau
l"'l ~ :;;uruburi, pe canturi, cu placaj sau PFL in forma de
triunghi, numai cit partea de la interior.
Cele doua u1;>i,in forma de triunghi sus 1;>itrapez jos,
functioneaza prin aplicare. Se fac din placaj, inramate
pe dinauntru.
Dupa 1;>lefuire,dulapiorul se vop~te. Sugeram ca ex-
teriorul sa fie vopsit intr-o nuanta de verde (canturile in
nuanta mai inchisa), iar u~ile in culoare ce se asorteaza eu
verdele : maro sau portocaliu.
SCAUNEL LEAGAN
Constructia din fig. 129 (a-c) este complet demonta-
bila, fara a folosi dei sau ~uruburi la im'binari. Materialul
indicat pentru constructie este placajul gros de fag sau tei,
sau poate fi PAL furniruit sau melaminat cu grosimea
de 15mm.
Dupa trasare (SEl folosesc 1;>abloanedin carton), se
procedeaza la taierea materialului, folosind ferastraul
"coada de ~oarece" pentru taieturile curbe ~i in interior.
Muchiile se rotunjesc prin fasonare cu ra~pelul. Dupa
1;>lefuire,leaganul se vopse1;>te
sau se lacuie~te.
RAFT DE PERETE
Din figura 130 se observa modul de constructie. Ma-
terialul poate fi din orice specie de lemn, cu conditia
sa nu aiba defecte care sa-i scada rezistenta. Sistemul de
a1;>ezarea polit;elor este asemanator celuilalt raft, descris
anterior. Pentru finisare, sugeram vopsirea montantilor
in culori mai inchise (negru, maro) fata de polite sau daca
montantii sint din fag, se baituiesc 1;>ise lacuiesc, iar
politele se lasa in culoare naturala.
Politele se a~aza pe console ce nu sint incleiate, ci se
pot muta din loc in loc, dupa dorinta.

Fig. 128 b. Duliipior eu polite 217

colectia c.ristal colectia cristal



I
ell

f,
'8


,t1
'E\llI
Ii II
, ~
fI2
Ql
....
~
~,~
t.>
,_ . , ~
IIII -'I~
Ja
I I
JOmds
II ~

Fig. 129 c. Scaunel leagan

Fig. 130. Raft de perete

colectia crista} colectia cristal


III LUCRA'ft1 p1\ACTICE 102

Luerari de traforaj 102

CUPRINS Piese pentru ~ah 102


Suport pentru rezemat eartea lOS
Masa eu seaunele (jucarie) 105
Suport de birou 109
Rama pentru fotografie 109
Suport pentru ziar.e ~i reviste 109
Casete traforate 111
Cuvint inainte 5 Veioze 118
Modele pentru intarsii ~ 124
Obiecte de uz gospodarese, mobilier, joeuri,
I LEMNUL $1 UNELTELE diverse 126
DE PRELUCRARE. 7
Tava de servit 126

Prineipalele specii de lemn 7 Cutie pentru sare 133

Semifabrieatele din lemn 15 Notes de bueatarie 133

Materiale auxiliare 19 Calendar de perete 134

Organizarea loeului de munca 23 Jardiniere 135

24 Jardiniera . modulara 137


Unelte ~i dispozitive '.
Suport de lori 144

35 Umera~ simplu 145


II METODE GENERAt.E DE LUCRU Suport 'pentru oglinda de mina 145

Masurarea ~i trasarea materialului 35 Suport de luminari 150


37 Raft biblioteca 154
Operatii de preluerare a lemnului.
A. Taierea eu ferastraul 37 Masa demontabila 155

B. Rindeluirea materialului . 42 Taburet 156

C. Gaurirea manuala a lemnului 48 Seaunel simplu 169

D. Daltuirea (seobirea) lemnului 50 Seaunel din ~ipci 170

E. Fasonarea lemnului . 53 Cuier eu polita 172


Raft 174
Imbinarea ~i asamblarea pieselor ~i
obiectelor 56 Suport paravan 176

Furniruirea suprafetelor ... 63 Rama pentru oglinda 176


66 Masut;i -de servit 176
Par tile 'eonstruetiveale obieetedr
Finisarea obiectelor 68 MiWt;i smdptatli, pentru terefan ~au
A. Pregatirea suprafetelor 69 'W!S cOO fior:i 179
B. Finisarea propriu-zisa 71 Masa-birou 180
Luerari de traforaj 74
Baneheti 180
Pirogravarea lemnului 81
OWer:e ,pentrucapii 183
Intarsii 85
91 Pl'tt~U1:apn 190
Bueuria de a deseoperi forme Pat-sertar 190
Crestaturi in lemn . 93
222 223

,. colectia cristal colectia cristal


Dulap ..... 192
Umera:;; pentru sacou :;;i pantaloni . 193
Miisutii fantezie ... 195
Miisutii individualli .. 195
Dullipior de colt . 197
Cart cu roti de rulmenii .. 197
Tir cu inele ... 199
La tinta, cu ming$ .. 2l>0
Galerii pentru perdele . 202
Cuiere 209
Scliunel rotund 211
Dullipior cu polite 214
Scaunel leaglin .... 217
Raft de perete . 217

....s-

t~
..
\0
Lector: GHEORGHE FOLESCU
Tehnoredactor : GABRIELA ILIQPOLOS
BjLn de tipar 18.9. 1978. Apdrut 1918. Comanda
nr. 1186. TtraJ: S9000 ex. bro~ate. Coli de
tipar: 14.
Comanda nr. 80383
Combtnatul pOl~llI'af1cCasa SclnteU"
!;1 Plata Sctnte~ 1, Bucur~
Republica Soc1allstA Romania