Sunteți pe pagina 1din 7
30, STATISTICA PENTRU MANAGEMENTUL AFACERILOR ‘sau mai general, daca se are in vedere relafia (3.25), M, 1 —™,, M,) 29) xa STATISTICA PENTRU MANAGEMENTUL AFACERILOR Cazul seriei_ simple: Determinarea medianci in asemenea situafii presupune ordonarea crescatoare sau descrescitoare a valorilor individuale ale caracteristicit Dupa ordonarea termenilor seriei se identifica mediana astfel — daca seria ordonata are un numér impar de termeni, mediana corespunde ny cu valoarea individuala de rang 22, Dec Me = Xray (3.30) [ss] i {5, 6, 13, 20, 34, 40, 61 be exempta in sera 20, seu (3, 6, 12,15, 21, 28, 32} TM. . in seria valorile mediane (echiposibile) sunt 20 gi respectiv 15 ~ daca seria ordonata este format dintr-un numar par de termeni mediana se determing, tp mod conventional, (ca medic aritmetica tntre valoarea a ned si aceea de rang } Deci, +) G3 Observim cA in cadrul serici simple impare mediana determinati respect& pe deplin definijia data. In cazul seriei cu numar par de termeni, valoarea mediand se determina in mod conventional si nu conform definitie: Cazul seriei distributici de frecvente: La cazul seriei de distributie de frecvente Re variante distincte, semnificatia valorii mediane este afectata de metoda sa de calcul. In asemenea situafic este consideraté valoarea mediana acea valoare individualé a INDICATOR TENDINTEI CENTRALE . 85 caracteristicii corespunzitoare primei frecvenfe cumulate ascendent care depiigeste ss Aplicatia 3.10. $4 consideram, in mod conventional, c& in urma controlului de calitate a 100 loturi de aparate electronice s-au obfinut urmitoarele date Tabelul 3.4, Numar de aparate Numar de loturi ‘Numar cumulat electronice cu defecte x: de aparate ny cresctor de loturi 10 10 20 30 40 70 15 85 10 95 5 100 TOTAL Se observa, din datele de mai sus, c& prima frecventi cumulati crescitor care depaseste (100+1)/2 = 50,5 este 70 si corespunde numarului median de aparate defecte M. = 2. Valoarea mediana, astfel, determinata nu raspunde definitiel date deoarece observim cA valoarea sa 2 nu imparte seria in dou parti egale: numai 30% din loturi au un numar de defecte mai putin de 2 si nu 50% cum cere definitia. Din aceasti cauza, in asemenea situatii se recomanda si se renunte Ja mediana ca valoare tipica pentru caracterizarea tendinjei centrale de repartitie si si se recurgi la alte valori tipice. fn cazul distributiei de frecvente pe intervale (caz in care datele pierd individualitateay valoarea median’ se determina in mod aproximativ” printr- unprocedeu de interpolare liniar bazat pe ipoteza repartizirii uniforme a frecventelor in interval median Procedeul de determinare a valorii mediane a caracteristicii in cazul distributiilor pe intervale se desfasoara in urmatoarele ctape’ STATISTICA PENTRU MANAGEMENTUL AFACERILOR * 80 determing imtervalut median, Acesta este intervalul care corespunde x Ea, +1] primei freevente cumulate crescator care depageste =~, a6 * in cadrul intervalului median; valoarea medianei se determina prin interpolare cu ajutorul relafiei urmitoare: Me = ne, + Bing, SO (3.32) wa, limita rt interven, hp — mitment on ne ecenaimrvas edn int Sin, ing, sume freeventelor precedente intervalului median. Pe baza datelor din aplicaia 3.10 se constaté ck volumu (median) al incaséritor este 22,5-15 M, = 600+50——— = 630,8 mii tei ceea ce semnifici faptul c& 50% din numarul unitatilor de alimentatie publica au incas&ri zilnice mai mici de 630,8 mii lei $i 50% au incaskrile zilnice mai mari de 630,8 Observatii 1) Metodologia de calcul a valorii_ mediane in seriile de distributie de frecvente relative este similars cu acea prezentatA mai sus; 2) Rationamentul de determinare a medianei aplicat la repartitie valorilor globale (xjnj) ale caracteristicii analizate conduce la obfinerea indicatorului de pozitie numit mediali. INDICATORIT TENDINTEI CENTRALE _ 3) Calculul cuantilelor de ordin r=4 metodologici de determinare a medianei. 4) Mediana satisface cel mai bine condijiile lui Yule, cu exceptia cele de-a 6- a; ea nu se preteaza calculelor algebrice, in cazul in care seria este structurata in parti omogene, caz in care se prefera media aritmetica. 5) Valoarea medianei nu este afectat& de observatiile extreme ale seriei 34. RELATIA DINTRE MEDIA ARITMETICA, VALOAREA MODALA SI MEDIANA. Localizarea in cadrul serici a valorii mediei aritmetice, a valorii modale si mediane conduce la informatii despre forma de distribuire a unitatilor colectivitayi dupa caracteristica urmariti, Astfel: + daca exist egalitatea X-M, =M, atunci, aga cum s-ar observa si din grafic, distributia frecventelor este simetrica, * in cazul unei distributii unimodale ugor asimetrice, trecventele sunt usor deplasate intr-o parte sau alta, intre cei trei indicatori ai tendintei centrale exist. dupa o concluzie empirica urmatoarea relatie: =M, =3@-M,) 3s Sunt cazuri cand unul din cei trei indicatori ai tendinjei centrale are o semnificatie mai puternica. Exemple: 1) Fie seria{2, 4, 4, 7, 8, 1000}. in aceasta serie mediana, ca valoare centrala, este mai semnificativa decat media aritmetic’, corespunzitoare care este afectata de valoarea extrema: 1000. 2) In seria studentilor din anul I ordonati dup’ media obtinuta la concursul de admitere pentru a identifica studentul care se localizeaza cel mai bine se cauta mijlocul seriei rangul studentului median; acesta imparte seria ordonat& in dous pirti egale 3) Sindicatele estimeaz’ ck societatea comerciala E igi remunereazi mai putin angajatii. Fi calculeaza salariu! cel mai frecvent obfinut si declara cA este mai mic decat in alte societti comerciale din acelasi domeniu, Patronatul in schimb replica si calculeaza salariul mediu si gaiseste cA acesta este superior salariilor medii din alte societ&ti comerciale. Cele dou calcule efectuate sunt corecte, dar comparatia sufera; se compara aici un salariu modal cu un salariu mediu.