UNIVERSITATEA PETROL GAZE PLOIETI

FACULTATEA TEHNOLOGIA PETROLULUI I PETROCHIMIE

SPECIALIZAREA: INGINERIA PROTECIEI MEDIULUI

MODALITATI DE
RECICLARE A
NAMOLURILOR DE LA
STATIILE DE EPURARE

TEHNICI DE RECICLARE

NDRUMTOR PROIECT: STUDENT:

Dr. Ing. STANICA D. STOICA CLAUDIA-CATALINA
ANUL I; MASTER; GRUPA B;

2009 - 2010
 I. INTRODUCERE

Atat industria cat si consumatorii casnici sunt generatori de cantitati insemnate de ape
uzate care necesita tratamente specifice pentru indepartarea poluantilor, pana la nivelele
admise de reglementarile privind protectia mediului in vederea deversarii in apele receptoare
(emisari).
Procesul de epurare consta in indepartarea din apele uzate a substantelor toxice, a
microorganismelor etc., in scopul protectiei mediului inconjurator (emisar in primul rand, aer,
sol etc.); o epurare corespunzatoare trebuie sa asigure conditii favorabile dezvoltarii in
continuare a tuturor folosintelor (alimentari cu apa, piscicultura, agricultura etc.).
Epurarea apelor uzate se realizeaza in statii de epurare; acestea fac parte integranta din
canalizarea orasului sau industriei, marimea lor fiind determinata de gradul de epurare
necesar, de debitele si caracteristicile apelor uzate si ale emisarului, de folosintele prezente si
viitoare ale apei etc.
Produsul final al epurarii este apa uzata epurata; iar ca subproduse se obtin gazul metan
si namolul. Gazele produse prin fermentare sunt folosite de obicei pentru incalzirea bazinelor
de fermentare, a locuintelor sau pentru producerea de forta; rareori sunt folosite drept
carburant. Energia obtinuta ca urmare a folosirii gazului este in general suficienta pentru
exploatarea unei statii de epurare biologica.
Namolul poate foarte bine inlocui in agricultura balegarul; daca insa distanta de
transport este mare, rentabilitatea sa scade. Uneori este mai avantajos sa se fabrice chiar in
statia de epurare un ingrasamant uscat, indeosebi atunci cand valoarea de fertilizare este
mare, urmand a fi transportat ulterior. Prepararea si folosirea unui ingrasamant bogat in
humus, rezultat al amestecului namolului fermentat cu gunoi menajer, este de asemenea o
forma avantajoasa de valorificare a namolului. Deoarece namolul, la fel ca si apa uzata,
contine organisme patogene, se impune un control sanitar permanent, ori de cate ori se
recurge la valorificarea namolului. Din namolurile active se produce vitamina B-12,
penicilina si alte antibiotice.

2
 II. LEGISLATIA NATIONALA SI EUROPEANA

- directiva cadru privind deeurile este 75/442/EEC amendat cu 91/156/EEC,

transpus n legislaia romneasc prin Legea 42/2001 - " Legea deeurilor;
- directiva 86/278/CCE privind protectia mediului si in special a solurilor, cind se
utilizeaza namoluri de la statiile de epurare a fost transpusa prin OM 49/2004 pentru
aprobarea Normelor Tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor cind se
utilizeaza namoluri de epurare in agricultura. Acest ordin a fost modificat in luna octombrie
2004 prin ordinul 334/2004 privind protectia mediului si in special a solurilor, cind se
utilizeaza namoluri de la statiile de epurare.

Obiectivele Directivei sint urmatoarele:

* Reglementeaza utilizarea namolurilor de epurare in agricultura in asa mod incat sa
seprevina efectele nocive asupra solurilor, vegetatiei, animalelor si omului,
incurajand utilizarea lor corecta.

* Stabileste valori limita obligatorii pentru metalele grele (cadmiu, cupru, nichel,
plumb,zinc, mercur) in namoluri si in sol. Utilizarea namolurilor trebuie
interzisa cand concentratia acestor metale in sol depaseste valorile limita.

* Incurajeaza valorificarea namolurilor de epurare in agricultura cu conditia ca ele sa fie

utilizate in mod corect, tinand seama de faptul ca utilizarea lor nu trebuie sa
dauneze calitatii solului si productiei agricole.

* Limiteaza cantitatea de metale grele adaugate la solul cultivat, fie prin stabilirea unor
cantitati maxime ale aportului de namoluri utilizate pe an, fie avand grija ca
valorile limita ale concentratiei de metale grele in namolurile utilizate sa nu
depaseasca valorile limita pentru cantitatile de metale grele ce pot fi adaugate pe sol pe
baza unei medii de 10 ani.

* Stabileste obligativitatea ca namolurile sa fie tratate inainte de a fi utilizate

inagricultura. Pot fi autorizate in anumite conditii utilizarea namolurilor netratate, fara
riscpentru sanatatea omului si sanatatea animalelor, daca ele sunt injectate sau
ingropate in sol.

3
* Utilizarea namolurilor trebuie sa fie efectuata in conditii care garanteaza protectia
solului, apelor de suprafata si subterane.

* Necesitatea controlarii calitatii namolurilor si solului peste care sunt folosite si astfel sa se
faca analiza lor.

Ordinul 344/2004 are ca rol valorificarea potentialului agrochimic al namolurilor de

epurare, prevenirea si reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apelor, vegetatiei,
animalelor si omului, astfel incit sa se asigure utilizarea corecta a acestora.

Acest ordin stabilieste:

* Valorile pentru concentratiile de metale grele (cadmiu, cupru, nichel, plumb, zinc
simercur) in solurile pe care se aplica namoluri, concentratiile de metale grele din
namolurisi cantitatile maxime anuale ale acestor metale grele care pot fi introduse in
solurile cu destinatie agricola.

* Interzicerea utilizarea namolurilor atunci cand unul sau mai multe metale grele din
soluri depaseste valorile limita pe care le stabilesc si necesitatea de a lua masuri
pentru asigurarea ca aceste valori limita sa nu fie depasite ca urmare a utilizarii
namolurilor.

Obligativitatea de reglementare a utilizarii namolurilor in asa fel incat acumularea

demetale grele in soluri sa nu conduca la o depasire a valorilor limita. Astfel se vor
stabili:cantitatile maxime de namoluri exprimate in tone materie uscata care poate fi
aplicata pesol pe unitatea de suprafata si pe an, in acelasi timp cu respectarea valorilor
limita pentru concentratia de metale grele in namoluri. Este necesar sa se respecte
valorile limita pentru cantitatile de metale introduse in soluri pe unitatea de suprafata si
pe unitatea de timp.

Obligativitatea ca namolurile sa fie tratate inainte de a fi utilizate in agricultura.

Obligativitatea producatorilor de namoluri de epurare de a furniza utilizatorilor toate

informatiile mentionate.

Interzicerea utilizarii de namoluri sau livrarea de namoluri in vederea utilizarii lor:

- pe pasuni sau pe culturi furajere in anumite conditii

4
- pe culturile de legume si fructe in timpul perioadei de vegetatie
- pe solurile destinate culturilor de legume si fructe care sunt in contact direct cu solul.

Obligativitatea utilizatorilor de namoluri de a tine cont de necesitatile nutritionale ale

plantelor astfel incat sa nu fie compromisa calitatea solurilor, apelor de suprafata si
subterane.

Inregistrarea cantitatilor de namoluri produse, compozitia si caracteristicile

namolurilor,tipul de tratament efectuat, precum si numele si adresele destinatarilor de
namoluri silocurile de utilizare a namolurilor. Aceste registre sunt la dispozitia
autoritatilorcompetente.

Cooperarea intre institutiile implicate, intre producatori si utilizatori de namoluri

privind tratarea apelor reziduale, gestiunea deseurilor si agricultura, in vederea
atingerii scopurilor propuse prin actul normativ.
Alte directive naionale privind managementul deeurilor sunt:
HG 162/2002 privind depozitarea deeurilor;
HG 128/2002 privind incinerarea deeurilor;
HG 123/2003 privind aprobarea Planului National de Gestionare a deeurilor;
HG 6856/2002 privind evidena gestionrii deeurilor.

III. SURSE DE DESEURI

Deeurile apar ca rezultat al activitii omului, iar reciclarea, tratarea i depozitarea lor
reprezint una dintre cele mai actuale probleme economice i ecologice ale societii
contemporane. Dezvoltarea economic i social durabil fr deteriorarea calitii mediului
impune un management adecvat al deeurilor fr epuizarea resurselor naturale.
Gestionarea corect a deeurilor, care prin natura lor reprezint att o surs de
poluare, ct i un izvor de materii prime seculare, trebuie realizat n mod integrat, cu
nelegerea consecinelor pe termen lung a deciziilor adoptate. n legtur cu aceasta,
tendinele actuale privind abordarea problemei deeurilor trebuie s in cont de urmtoarele
aspecte:
- micorarea cantitii de deeuri;
- evitarea polurii mediului.

5
 Nmolurile rezultate din statiile de epurare orsenesti sunt considerate deseuri si intr
sub incidenta reglementrilor referitoare la deseuri. Acestea provin din diferite etape ale
proceselor de epurare.
Din punct de vedere fizic, nmolurile provenite din epurarea apelor uzate se consider
sisteme coloidale complexe, cu compoziii eterogene, coninnd particule coloidale (d < 1
), particule dispersate (d = 1 - 100 ), agregate, material n suspensie etc., avnd un
aspect gelatinos i coninnd foarte mult ap. Din punct de vedere tehnologic, nmolurile se
consider ca faz final a epurrii apelor, n care sunt nglobate produse ale activitii
metabolice, materii prime, produi intermediari i produse finite ale activitii industriale.
Apele uzate contin materii organice si minerale in suspensie, coloidale si in solutie, de
asemenea organisme, in special bacterii si protozoare, care constituie sursa principala de
energie care este pusa la dispozitia transformarilor de natura biochimica a materiilor organice.
Unele bacterii insa, prin prezenta lor in apa uzata, constituie un continuu pericol, putand
provoca imbolnaviri grave. Indepartarea sau stabilizarea materiilor nocive de tot felul din apa
uzata se realizeaza in instalatiile statiei de epurare in care au loc procesele mentionate.
Schemele tehnologice aplicate pentru epurarea apelor uzate industriale i oreneti,
din care rezult nmoluri se pot grupa n trei mari categorii: epurarea mecanica, epurarea
mecano-chimic i cele privind epurarea mecano - biologic. n fig. 1,2,3 si 4 se prezint
principalele surse de nmol n cadrul schemelor de epurare menionate.

Procedee de epurare mecanica (figura 1)

Aceste procedee au ca scop:

- retinerea corpurilor si suspensiilor mari, realizata in gratare, site, cominutoare,
dezitegratoare etc.;
- flotarea (separarea) grasimilor si uleiurilor, realizata in separatoare de grasimi si in
decantoare cu dispozitive de retinerea grasimilor si uleiurilor;
- sedimentarea sau decantarea materiilor solide in suspensie separabile prin decantare,
realizata in deznisipatoare, decantoare, fose septice etc.;
- prelucrarea namolurilor rezultate.

6
 Fig 1 - Schema epurrii mecanice a apelor uzate

Procedee de epurare mecano-chimica (figura 2)

Aceste procedee se bazeaza indeosebi pe actiunea substantelor chimice asupra
materiilor solide in suspensie separabile prin decantare, bacteriilor etc. si au ca scop:
- coagularea materiilor solide in suspensie, realizata in instalatii de coagulare (camere
de preparare si dozare, amestec si reactie);
- epurarea mecanica dupa cum s-a aratat mai inainte;
- clorarea apelor uzate, realizata in statii de clorare si bazine de contact.

Fig. 2 - Schema epurrii mecano - chimice a apelor uzate

7
 Procedee de epurare mecano-biologice (figura 3 si figura 4)
Aceste procedee se bazeaza pe actiune comuna a proceselor mecanice, chimice si
biologice si au ca scop:
- epurarea naturala a apelor uzate si namolurilor, realizate in modul urmator: pentru
apele uzate, pe campuri de irigare si filtrare, iazuri biologice etc.; pentru namoluri, in bazine
deschise pentru fermentarea namolului;
- epurarea artificiala a apelor uzate si namolurilor realizata: pentru apele uzate in
filtre biologice de mare si mica incarcare, in bazine cu namol activ de mare si mica incarcare,
in aerofiltre, filtre biologice scufundate, filtre biologice turn etc.; pentru namoluri, in fose
septice, concentratoare (ingrosatoare) de namol, bazine pentru fermentarea namolului,
platforme pentru uscarea namolului, filtre presa, filtre cu vacuum, centrifuge, incineratoare de
namol etc.

Fig. 3 - Schema epurrii mecano - biologice a apelor uzate

8
 Fig. 4 - Schema epurrii mecano - biologice artificiale a apelor uzate
Retinerea corpurilor si suspensiilor mari este cunoscuta sub numele de epurare
preliminara; indepartarea materiilor solide in suspensie separabile prin decantare, cu sau fara
ajutorul substantelor de coagulare, prin flotare, sedimentare, coagulare, constituie epurarea
primara sau mecanica; indepartarea materiilor solide in solutii si in special a celor organice
este cunoscuta sub numele de epurare secundara sau biologica; combinatia intre epurarea
primara si secundara este cunoscuta sub numele de epurare complexa.
In ce priveste eficienta randamentul diferitelor instalatii, el este de obicei exprimat
prin posibilitatea acestora de a reduce materiile organice (exprimate prin CBO5), materiile in
suspensie separabile prin decantare si bacterii (tabel 1).

9
 Tabel 1 Eficienta constructiilor de epurare

Procedee de epurare si Eficienta [%]

constructiile respective CBO5 Materii solide in Bacterii
suspensie separabile prin
decantare
Mecanice:
- Gratare, site, etc. 5-10 5-20 10-20
- Deznisipatoare, decantoare 25-40 40-70 25-75
Mecano-chimice:
- Instalatii de coagulare + 50-85 70-90 40-80
decantoare
- Statii de clorare (apa bruta sau 15-30 - 90-95
decantata)
- Idem (apa epurata biologic) - - 98-99
Mecano-biologice naturale:
- decantoare + campuri de irigare
si filtrare etc. 90-95 85-95 95-98
Mecano-biologice artificiale:
- Decantoare primare si
secundare + filtre biologice de 65-90 65-92 70-90
mare incarcare etc.
- Idem + filtre biologice de mica 80-95 70-92 90-95
incarcare etc.
- Idem + bazine cu namol activ 50-75 75-85 70-90
de mare incarcare etc.
- Idem + bazine cu namol activ 75-95 85-95 90-98
de mica incarcare etc.

Valorile din tabel depind de numerosi factori, dintre care se mentioneaza:

- supraincarcarea instalatiilor, care conduce la scaderea eficientei;
- incarcarea cu materii solide in suspensie separabile prin decantare, care conduce
atunci cand incarcarea este mare la eficiente mari in decantoare si mici in instalatiile de
epurare biologica;
- incarcarea si cantitatea de ape care se intorc in statie, rezultate de la bazinele de
fermentare a namolului, platformele de uscare a namolului etc.
Daca se ia drept baza caracteristicile apelor uzate si eficientele medii inscrise in tabel,
dupa epurarea completa, apa uzata trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: CBO 5 15-20
mgf/dm3; materii in suspensie separabile prin decantarea 20-30 mgf/dm3.

10
 V. COMPOZITIA CHIMICA A NAMOLURILOR

Compoziia medie a nmolurilor este urmtoarea:

Substan uscat 28 - 47%

Substan organic 37 - 74%
Azot total 1.7 - 3.5%
P2O5 1.1 - 2.7%
K2O 0.05 - 0.7%
CaO 2.6 - 6.3%

In ceea ce priveste compozitia namolurilor folosite in agricultura, provenite de la

statiile industriale, acestea sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 2. - Compozitia si unele caracteristicile ale namolurilor de la
separatoarele API
CARACTERISTICI Emulsii de suprafata Namol depus pe fundul
*
(cu suspensii solide) bazinului
Compozitia C: 56,3 72,9 % gr. C: 24,3 67,8 % gr.
(substanta anhidra) H: 9,8 12,1 % gr. H: 2,56 10,2 % gr.
S: 0,3 0,7 % gr. S: 0,4 1,2 % gr.
Cenusa: 0,3 10,5 % gr. Cenusa: 46,0 48,0 % gr.
Umiditatea 40 80 % vol. 37,2 65 % vol.
Puterea calorica 1967 4512 kcal/kg 1260 3670 kcal/kg
inferioara
Densitatea 930 971 kg/m3 1095 1120 kg/m3

*
Emulsiile colectate la separatorul API contin in multe cazuri suspensii solide fine
(particule de cocs, praf de catalizator, mal, etc.), aceasta impune arderea lor in incineratoarele
de namol.
Tabel 3. - Compozitia si unele caracteristicile ale namolurilor de la flotatia cu aer
dizolvat
Namol flotatie (amestec
CARACTERISTICI material plutitor + namol
depus pe fundul bazinului)**
Compozitia C: 44,8 52,3 % gr.
(substanta anhidra) H: 3,2 5,3 % gr.
S: 0,9 1,0 % gr.
Cenusa: 45,00 50,1 % gr
Umiditatea 94,2 96,8 % vol.
Puterea calorica 1026 1220 kcal/kg
Densitatea 1010 1030 kg/m3

11
 **
Namolurile colectate de la flotatia cu aer dizolvat sunt alcatuite din material plutitor
(cca 17 20 %) si namol depus pe fundul bazinului (cca. 80 83 %).
Tabel 4. Compozitia si unele caracteristicile ale namolurilor rezultate din treapta
de tratare biologica
CARACTERISTICI Namol biologic
Compozitia C: 44,8 52,3 % gr.
(substanta anhidra) H: 3,2 5,3 % gr.
S: 0,9 1,0 % gr.
Cenusa: 45,00 50,1 % gr
Umiditatea 98,6 99,2 % vol.
Puterea calorica inferioara 33 66 kcal/kg
Densitatea 1003 1004 kg/m3

VI. CARACTERISTICILE NAMOLURILOR

VI.1. CARACTERISTICILE GENERALE ALE NAMOLURILOR

Principalele tipuri de nmol ce se formeaz n procesele de epurare a apelor uzate

sunt:
- nmol primar, rezultat din treapta de epurare mecanic;
- nmol secundar, rezultat din treapta de epurare biologic;
- nmol mixt, rezultat din amestecul de nmol primar i dup decantarea
secundar, obinut prin introducerea nmolului activ n exces n treapta
mecanic de epurare;
- nmol de precipitare , rezultat din epurarea fizico-chimic a apei prin
adaos de ageni de neutralizare, precipitare, coagulare - floculare.
Dup stadiul lor de prelucrare n cadrul gospodriei de nmol, se pot clasifica:
- nmol stabilizat (aerob sau anaerob);
- nmol deshidratat (natural sau artificial);
- nmol igienizat (prin pasteurizare, tratare chimic sau compostare);
- nmol fixat, rezultat prin solidificare n scopul imobilizrii compuilor
toxici;
- cenu, rezultat din incinerarea nmolului;
Namolurile provenite din decantoarele primare sunt de culoare cenusie deschis si au un
miros aproape insensibil. Materii fecale, hartii, plastice, resturi vegetale etc sunt prezente in
acestea. Namolul nu-si pierde umiditatea usor si este lipicios; poate fi uscat daca este intins in
straturi subtiri pe pltforme asezate in aer liber, producand insa mirosuri neplacute. Apa

12
rezultata din namol este tulbure si miroase urat. Aceste namoluri fermenteaza repede in
bazinele de fermentare a namolului sau in decantoarele cu etaj (Imhoff). Daca fermentarea a
fost bine facuta, namolul este negru are aspect granular si are numai un usor miros, care nu
este prea suparator; pH este in jur de 7.
Namolul fermentat se usuca mai repede decat cel nefermentat, daca este asezat pe
platforme de nisip in aer liber. Dupa 15 zile, chiar si mai putin, in functie de temperatura
exterioara, daca straturile de namol nu au fost mai groase de 15-20 cm, namolurile devin
manipulabile cu lopata. Daca este intins intr-un vas plat alb, emailat, se observa la suprafata
namolului o serie de linii albe; este apa din namol care isi cauta un drum spre exteriorul
probei de namol. Acesta este un test simplu privind drenabilitatea si stadiul de fermentare a
namolului.
Namolurile provenite din decantoarele dupa precipitarea chimica imprumuta de obicei
culoarea de la substantele chimice folosite. Mirosul, datorita substantelor chimice, este mai
putin pronuntat in comparatie cu cel al namolului rezultat de la decantarea primara; in rest are
in general aceleasi caracteristici.
Namolurile provenite din decantoarele secundare dupa filtrele biologice este de culoare
maronie si floculent. Namolurile din filtrele biologice de mica incarcare, care contin
numerosi viermi morti si are un miros puternic, isi pierde greu apa si de aceea trebuie sa fie
intotdeauna fermentat. Practica actuala de a fermenta acest namol impreuna cu namolul din
decantoarele primare este aplicata aproape in toate statiile de epurare, rareori se trimite la
fermentare numai namolul din decantoarele secundare. Namolurile provenite din decantoarele
secundare dupa bazinele cu namol activ sunt la fel de floculente ca si cele din filtrele
biologice si de asemenea se deshidrateaza greu in aer liber, chiar daca sunt intinse in straturi
subtiri. Namolul provenit din bazinele cu namol activ in care epurarea s-a desfasurat in
conditii bune, este de culoare maronie-galbuie si are miros de pamant. Se descompune usor
daca temperatura este ridicata; se poate descompune si singur, in bazinele de fermentare a
namolului, insa de obicei este amestecat cu namolul din decantoarele primare.

13
 VI. 2. CARACTERISTICI FIZICO CHIMICE

Pentru caracterizarea nmolurilor se apeleaz la:

indicatori generali (umiditate, greutate specific, pH, raport mineral volatil,
putere caloric etc.);
indicatori specifici (substane fertilizante, detergeni, metale, uleiuri i
grsimi etc.) n funcie de proveniena apei uzate industriale.
Datorit naturii complexe a nmolurilor, indicatorii generali i specifici se completeaz
cu ali parametri ce caracterizeaz modul de comportare a nmolurilor la anumite
procese de prelucrare (fermentabilitate, filtrabilitate, compresibilitate, flotabilitate).
Principalele caracteristici fizico-chimice ale nmolurilor care prezint interes n
tehnologia de prelucrare i evacuare sunt analizate n cele ce urmeaz.
Umiditatea sau coninutul de ap
Aceasta variaz n limite foarte largi, n funcie de natura nmolului (mineral sau
organic), de treapta de epurare din care provine (primar, secundar, de precipitare etc.).
Umiditatea sau continutul de apa al namolurilor, in %, este de mare importanta pentru
adoptarea procedeelor de prelucrare (fermentare, deshidratare etc.) si transport. Umiditatea se
determina prin stabilirea pierderii in greutate a namolului, ca urmare a evaporarii lui in etuva,
la temperatura de 105oC, pana la completa uscare. In acest caz :
100 pirderea _ in _ greutate
Umiditatea [%] = ;
greutatea _ initiala
Astfel materialele grosiere reinute pe grtare i site au umiditate de 60%, nmolul
primar proaspt 95-97%, nmolul activ n exces 98-99,5% i nmolul de precipitare 92-95%.
n practica prelucrrii nmolului este important a cunoate modul de legare a apei i energia
necesar pentru ndeprtare.
De cele mai multe ori se obisnuieste ca in loc de umiditate sa se dea continutul in
materii solide totale (in suspensie si dizolvate) ale namolului.
Greutatea specific a nmolului
Aceasta depinde de greutatea specific a substanelor solide pe care le conine, de
umiditatea lor i de proveniena nmolului n cadrul staiei: nmolul primar brut are o
greutate specific de 1,004-1,010 t/m3, nmolul activ excedentar are valori mai mici, n jur
de 1,001 t/m 3, iar dup ngroare 1,003 t/m 3.

14
 Mineral i volatil n substan uscat
Acesta este un criteriu de clasificare a nmolurilor (nmol organic n care M / V < 1 i
nmol anorganic n care M / V > 1 ) i u n criteriu de selecie a procedeelor de prelucrare,
ntruct un nmolul organic este putrescibil i se are n vedere mai nti stabilizarea sa mai
ales pe cale biologic (fermentare anaerob, stabilizare aerob), pe cnd nmolul anorganic
se prelucreaz prin procedee fizico-chimice (solidificare, extracie de componente utile etc.).
Culoarea si mirosul. Aceste doua caracteristici sunt bine de a fi discutate impreuna,
deoarece furnizeaza in general primele informatii asupra starii namolului. Namolurile
proaspete au o culoare cenusie-deschis sau galbuie. Namolurile care au fermentat complet au
o culoare neagra (datorita sulfurilor de fier) si miros de gudron. Namolurile stabilizate aerob
(in bazine cu namol activ cu oxidare totala) au o culoare maronie si miros de humus; ele pot
fi deshidratate in aer liber in circa doua saptamani fara a produce miros.
Rezistena specific la filtrare i compresibilitate
Aceti parametrii reprezint unii dintre cei mai importani parametri pentru
deshidratarea nmolurilor i instrumente de apreciere a condiionrii nmolurilor.
Rezistena specific la filtrare se caracterizeaz cu relaia:
r = (2 b P A)/ (c );
n care: r - rezistena specific la filtrare, n cm/g;
P - diferena de presiune aplicat, n dyn/cm2;
A - suprafaa de filtrare, n cm2;
-vscozitate dinamic a filtratului (la temperatura probei), n g/cm s;
b - panta dreptei din reprezentarea grafic a raportului t/v v, n s/cm6;
c - concentraia de solide n turb, n g/cm 3.
Pentru determinarea experimentale a rezistenei specifice la filtrare se msoar
volumele de filtrat scurse la anumite intervale de timp ntr-o instalaie special de laborator,
prin filtrare la diferen de presiune negativ sau pozitiv.
Puterea caloric a nmolului
Puterea calorica poate fi determinata in mod aproximativ in functie de materiile solide
totale organice, uscate (numite si materii volatile), continute in namol, conform tabelului 5.

15
 Tabelul 5 - Valorile aproximative ale puterii calorice a namolului continand
diferite procente de materii solide totale organice, uscate.
Materii solide totale Puterea calorica, in kcal/kgf materii solide totale organice uscate pentru
Organice, uscate namolurile provenite de la :
% Sedimentarea primara Sedimentarea secundara dupa bazinele cu
namol activ
100 6650 5650
90 5850 5050
80 5100 4450
70 4300 3850
60 3600 3300
50 2800 2650
40 2150 2050
30 1400 1500

Dupa cum se va vedea mai departe, namolurile provenite din decantoarele primare
contin 70% materii solide totale organice, uscate, ceea ce corespunde la o putere calorica de
4300 kcal/kg. Dupa fermentare, cand continutul de materii solide totale organice, uscate,
scade la 40%, puterea calorica se reduce la aproximativ jumatate.
In ceea ce priveste namolul provenit din decantoarele secundare dupa filtrele biologice,
acesta, in general, are o putere calorica asemanatoare namolurilor provenite din bazinele cu
namol activ.
Orientativ puterea calorica se determina cu relaia:P C n = S V-44,4 , unde::
PCn - puterea caloric net;
SV - coninutul n substane volatile.
Alte caracteristici fizice. Se determina uneori granulozitatea (construindu-se curbele
granulometrice respective), compresibilitatea si viscozitatea care este deosebit de importanta
la pomparea namolului.
Caracteristicile chimice sunt indicatorii semnificativi ai procesului de fermentare a
namolului si in masura mai mica ai celui de deshidratare.
Valoarea pH. In timpul procesului de fermentare pH trebuie sa se mentina in jur de 7;
valori peste 8,5 sau sub 6,0 indica o inrautatire a procesului.
Substante fertilizante. Valoarea fertilizanta a namolului rezulta din continutul de azot,
potasiu si fosfor. In general fosforul si azotul se gasesc in cantitati suficiente pentru
necesitatile agriculturii; de obicei potasiul este insuficient. Experientele facute in legatura cu
utilizarea namolului in agricultura au aratat ca o tona de namol fermentat si deshidratat

16
contine o cantitate de azot echivalent cu 60 kg sulfat de amoniu si o cantitate de calciu
echivalent cu 150 kg carbonat de calciu.
Fermentabilitatea. Fermentabilitatea namolului se masoara in mod conventional prin
analiza fermentarii unui amestec de namol proaspat cu namol bine fermentat in aparatul din
figura 5 are constata dintr-un vas in care se introduce namolul ce trebuie cercetat, un colector
de gaz si un gazometru. Experientele trebuie sa se desfasoare la o temperatura constanta de
20o, si pe o perioada de cel putin o luna. Se folosesc doua parti de namol proaspat si o parete
de namol bine fermentat, definite in materii solide total organice.
Conditiile de fermentare a namolului sunt determinate de cantitaea gazului, de raportul
dintre substantele solide totale organice si minerale , de cantitaea de acizi volatili etc. Astfel,
daca se introduce in vas namol proaspat din decantoarele primare, productia de gaz trebuie sa
fie de 500-700 ml/g materii solide totale organice. Gazul trebuie sa contina 70% metan si
30% bioxid de carbon, in volum. Proportia intre materiile solide totale organice si cele
minerale, dupa fermentare, trebuie sa fie de 1/3. Cantiatea de acizi volatili trebuie sa fie de
500 mgf/dm3 (sub 2000 mgf/dm3 si peste 300 mgf/dm3, calculate in acid acetic). In vas
trebuie sa se gaseasca intotdeauna minimum 100 mgf/dm 3 azot, in caz contrar acesta trebuie
adaugat.

Pentru a conduce experientele in conditii ma apropiate de cele din practica, din vas se
poate extrage la fiecare 10 zile o anumita cantitate de namol, care se inlocuieste apoi cu una
dubla de namol proaspat. Experientele pot fi facute si cu namol proaspat, provenit din
decantoarele secundare dupa filtrele biologice sau dupa bazinele cu namol activ; cantitatile de
gaz vor fi insa mai mici ca cele indicate mai inainte.
Alte caracteristici chimice. Substantele toxice ca sarurile de cupru, cianurile, arsenul
sau sarurile metalice pot da informatii utile asupra mersului fermentarii; cantitati importante
duc la inhibarea procesului.

17
 Grasimile, la fel ca si detregenti, in cantiati mari impiedica procesul de fermentare.
Grasimi in cantitate de 7-35% din materiile solide totale sunt normale in namolul din
decantoarele primare.
Acizii volatili sunt un indicator important al fermentarii.
Gazele rezultate la fermentare au o deosebita importanta.

VI.3. CARACTERISTICI BIOLOGICE I BACTERIOLOGICE

Nmolurile proaspete (primare i secundare) prezint caracteristici biologice i

bacteriologice asemntoare cu cele ale apei supuse epurrii, cu meniunea c diminuarea
lor n faz apoas se traduce cu o concentrare n faza solid.
Diferitele procedee de prelucrare a nmolului, conduc i la diminuarea potenialului
microbiologic al nmolului i n mod deosebit al potenialului patogen. n cadrul unor
procedee de prelucrare se creeaz condiii de dezvoltare a microorganismelor capabile s
transforme unele substane prezente din nmol n substane utile sau neutre n raport cu
mediul nconjurtor. Astfel, n bazinul de fermentare anaerob se dezvolt microorganisme
capabile de mineralizarea materiilor organice care realizeaz i o reducere relativ a
potenialului patogen. n procesul de compostare, prin procese biochimice complexe se
produce o humificare a materiei organice, iar datorit temperaturii se produce i o
dezinfecie a nmolului. Nmolurile rezultate din epurarea unor ape uzate industriale cu
potenial patogen ridicat (ferme de animale, tbcrii, abatoare etc) trebuie prelucrate n
mod corespunztor. Unele categorii de ape uzate ce nu prezint un mediu prielnic de via
pentru microorganisme (pH acid, prezena unor metale toxice etc) conduc la formarea de
nmoluri fr potenial patogen.
Namolurile proaspete din decantoarele primare au in general aceleasi caracteristici
biologice si bacteriologice ca si apele uzate. In timpul fermentarii, o parte din bacterii dispar,
ramanand o cantitate importanta de bacterii patogene.
In ceea ce priveste namolul din decantoarele secundare, caracteristicile acestuia din
punct de vdere biologic si bacteriologic sunt asemanatoare namolului proaspat.
In cadrul proceselor anaerobe care conduc la fermentarea namolurilor, bacteriile au o
contributie importanta: - bacteriile de denitrificare dezintegreaza oxigenul legat de azot din
nitriti si nitrati ; - bacteria metanului ajuta la formarea metanului si la distrugerea bacteriilor
patogene etc. Bacilul tuberculozei nu este distrus prin fermentare ; - la fermentarea termofila
(550) sunt distruse majoritatea bacteriilor si ouale de helminti.

18
 VII. PROCESE I PROCEDEE DE PRELUCRARE A NMOLULUI

Procesele de prelucrare a nmolurilor sunt multiple i variate, n funcie de proveniena

i caracteristicile lor, dar i n funcie de modul final de evacuare. Clasificarea proceselor de
prelucrare se poate face dup diferite criterii, cum ar fi reducerea umiditii, mineralizarea
componentei organice etc.
Nmolurile rezultate din statiile de epurare contin, att compusi cu valoare agricol
(materii organice, azot, forfor, potasiu si n cantitti mici calciu, sulf si magneziu), ct si
poluanti ca: metale grele, substante organice toxice si agenti patogeni. Caracteristicile
nmolurilor depind de gradul de poluare si natura poluantilor din apele uzate supuse epurrii
si de metodele de tratare a nmolurilor.
nainte de valorificare sau eliminare, nmolurile trebuie s fie supuse tratrii, cu
scopul de a reduce continutul de ap, propriettile de fermentare si prezenta agentilor
patogeni. Unele operatii de tratare se fac n statia de epurare, de exemplu ngrosarea,
stabilizarea, deshidratarea, dezinfectia sau uscarea termic.
n tabelul 7. se prezint o grupare a procedeelor de prelucrare sugernd posibilitatea
alegerii unei scheme tehnologice convenabile fiecrui tip de nmol i condiiilor specifice
locale.
Tabelul 7 - Procedee de prelucrare a nmolurilor
Procedee de prelucrare a nmolului
Tip de ngroa Fermentare Condiio Deshidrata Uscare Oxidare Evacuare
nmol Omoge- Igienizare total final
nizare
Gravita- Fermentaree Chimic Platforma Vetre Incine- ngrmnt
ional anaerob uscarea etajate rare agricol
PRIMAR nmolului rotative
Depozitare
Fermentare Termic Filtru pres
aerob Materiale
Vacuum construcii
filtru Atomi-
Flotare Stabilizare ngheare zare Oxid. Agent de
chimic Centrifug umed
SECUNDAR condiio
Tratare Cu band Uscare narea solului
termic material Filtru
Concentrat solar Piroliz
inert or rotativ

Centrifu Evacuare n
gare Compostare Lagun subteran sau
DE LA re n
TRATARE mediu marin
CHIMIC

19
 VII. 1. NGROAREA NMOLULUI

Aceast metod constituie cea mai simpl i larg rspndit metod de concentrare a
nmolului, avnd drept rezultat reducerea i ameliorarea rezistenei specifice la filtrare.
ngroarea se poate realiza prin decantare, flotare sau centrifugare, gradul de ngroare
depinznd de mai multe variabile, dintre care mai importante sunt: tipul de nmol,
concentraia iniial a solidelor, temperatur, utilizarea agenilor chimici, durata de ngroare
etc.
Prin ngroare, volumul nmolului se poate reduce de circa 20 de ori fa de volumul
iniial, dar ngroarea este eficient tehnico-economic pn la o concentraie de solide de 8-
10%.
ngroarea gravitaional se realizeaz n instalaii convenionale de tipul
decantoarelor circulare, avnd radierul cu pant spre centru, dotate cu echipamente mecanice
de amestec lent, pentru a favoriza dirijarea nmolului spre centru, de unde se extrage, apa
separat evacundu-se pe la partea superioar.
Timpul mediu de reinere a solidelor n ngrotor este de 0,5-2 zile. Se utilizeaz n
mod frecvent ngrotoare cu funcionare continu, instalaiile calculndu-se la o ncrcare
hidraulic de 0,6-1,2 m3/m2 h. ncrcarea cu solide este de 1,5-6,0 kg/m2h, n funcie de
caracteristicile nmolului (tabelul 8).

Tabelul 8 - ncrcarea i concentraia n solide la ngrotoare gravitaionale

Tipul de nmol ncrcarea n Concentraia de solide n ngroat
solide kg/m2h %
Nmol primar 4-6 8-10

Nmol activ 1-1,2 2,5-3,0

Pelicul 1,5-2,0 7-9
biologic
Nmol primar + 1,0-2,0 5-8
activ
Nmol primar + 2,0-2,4 7-9
pelicul biologic

ngroarea prin flotare se aplic pentru suspensii care au tendina de flotare i sunt
rezistente la compactare prin ngroare gravitaional.

20
 Procesul de flotare cu aer se poate realiza prin: flotarea cu aer dispersat, flotare cu aer
dizolvat sub presiune, flotare cu aer la presiune negativ i flotare biologic. Cel mai larg
utilizat este procesul de flotare cu aer dizolvat sub presiune, care prin destindere la presiunea
apropiat de cea atmosferic elimin bule fine (d 80 ), care se ataeaz sau se nglobeaz
n flocoanele de nmol i le ridic la suprafa. Pentru asigurarea unei concentraii
convenabile de materii n suspensie la alimentare, se practic recircularea unei fraciuni de
efluent.
Principalii parametri ce influeneaz procesul de ngroare prin flotare sunt: presiunea,
raportul de recirculare, concentraia de solide la alimentare, durata de retenie, raportul aer /
solide, tipul i calitatea nmolului, ncrcarea hidraulic n solide, utilizarea agenilor
chimici.
ngroarea prin centrifugare se aplic n general pentru nmolul activ n exces, atunci
cnd nu se dispune de spaiu pentru alte instalaii mai puin compacte.
Utiliznd centrifuga cu transportor elicoidal se poate atinge o concentrare de
solide de circa 4% i un grad de reinere a solidelor de 90%, la ngroarea nmolului activ
cu adaos de floculani. innd seama de viteza de rotaie mare a echipamentului (6000
rot/min), consumul de floculani este mai mare datorit fragilitii i ruperii flocoanelor, deci
costurile de exploatare sunt mai mari dect n cazul altor procedee.
n tabelul 9. se prezint date comparative asupra diferitelor procedee de ngroare a
nmolului.

Tabelul 9 - Date comparative ntre diferite procedee de ngroare a nmolului

Tehnologia Coninut Consum de Caracteristici
de energie,
substan kWh/m3
uscat nmol
obinut
(%)
ngroare 4-6 0,1 - 0,3 Simpl: costuri sczute de exploatare;
gravitaional necesit spaiu mare, costuri de construcii ridicate;
nu este afectat de solidele prezente n nmol

ngroare prin 5 0,7 - 2,5 Convenabil pentru nmoluri biologice

centrifugare (fr substane abrazive); spaiu redus i cost de
construcie sczut
ngroare prin 4 - 6 0,3 - 0,6 Spaiu redus; costuri de construcie mici;
flotare tehnologie sofisticat; costuri de exploatare
ridicate

21
 VII.2. FERMENTAREA NMOLULUI
Fermentarea nmolului, n vederea unei prelucrri ulterioare sau a depozitrii se
poate realiza prin procedee anaerobe sau aerobe - primele fiind cel mai des folosite. n
procesul de fermentare, materialul organic este mineralizat, iar structura coloidal a
nmolului se modific. Nmolul fermentat poate fi mai uor deshidratat, cu cheltuieli mai
mici dect n cazul nmolului brut.
Produse finale ale fermentarii sunt : - materiile solide totale mai mult sau mai putin
stabile, deoarece acestea mai contin inca materii organice ; -apa de namol incluzand materii
solide coloidale ; -gazele de namol.

Fermentarea anaerob a nmolului

Cinetica fermentrii anaerobe se desfoar sub influena a dou grupe principale de
bacterii:
- facultativ anaerobe, acido-productoare, care transform substanele
organice complexe (hidrai de carbon, proteine, grsimi) n substane organice mai simple
(acizi organici, alcooli, cetone etc) cu ajutorul enzimelor extracelulare;
- anaerobe, metano-productoare, care utilizeaz ca hran moleculele mai
simple de substane organice i cu ajutorul enzimelor intracelulare sunt
transformate n compui simpli: ap, bioxid de carbon i metan.
Viteza de reacie global este dat de faza cea mai lent, cea de gazeificare,
datorit vitezei de multiplicare redus a bacteriilor i de marea sensibilitate la condiiile
de mediu. Aa cum este cunoscut, din procesul de fermentare anaerob rezult gazul de
fermentare combustibil (biogaz) utilizat ca surs neconvenional de energie.
Factorii care influeneaz procesul de fermentare se pot grupa n dou categorii:
- caracteristicile fizico-chimice ale nmolului supus fermentrii:
concentraia substanelor solide, raportul mineral / volatil, raportul dintre
componenta organic i elemente nutritive, prezena unor substane toxice sau
inhibitoare etc;
- concepia i condiiile de exploatare ale instalaiilor de fermentare:
temperatura, sistemul de alimentare i evacuare, sistemul de nclzire, de
recirculare, de omogenizare, timpul de fermentare, ncrcarea organic etc.

22
 n afara acestor factori legai de calitatea materialului i parametrii instalaiilor, mai
sunt o serie de factori la nivelul celulei, legai de echipamentul enzimatic, mult mai dificil de
sesizat i dirijat, necesitnd metode de investigare deosebit de complexe.
Se vor analiza civa dintre factorii de influen asupra procesului, ce pot fi dirijai n
sensul dorit.
Concentraia substanelor solide din nmol trebuie s fie astfel aleas nct s asigure
apa fiziologic necesar bacteriilor. Se recomand concentraii de 5-10% materii solide.
Concentraii mai ridicate ale materialului, peste 12% creeaz dificulti la pompare i
omogenizare.
Componenta organic a fazei solide prezint, de asemenea, importan n procesul de
mineralizare i n producia gazului. Se apreciaz c o reducere minim de 50% a
componentei organice asigur o stabilitate relativ a nmolului. Compoziia gazului nu este
influenat de gradul de descompunere al materiei organice, ci de componentele organice.
Principalele grupe de substane organice prezente n componenta volatil, cu implicaie
asupra cantitii i compoziiei gazului de fermentare sunt: hidraii de carbon, proteinele i
grsimile. n tabelul 10 se prezint producia specific i compoziia gazului la cele trei
grupe de substane organice.

Tabelul 10 - Producia i compoziia gazului pe principalele grupe de substane organice

din nmol
Grupa Producia de gaz, Compoziia gazului
3
cm /g substan %
Hidrai de 790 50 CH4+50 CO2
carbon
Grsimi 1250 68 CH4+32 CO2
Proteine 704 71 CH4+29 CO2

Cercetri efectuate arat c fermentarea anaerob se poate aplica pentru majoritatea

substanelor organice, excepie fcnd lignina i uleiurile minerale.
Componenta mineral , n special srurile de azot i fosfor prezint importan n
fermentarea anaerob. Sunt stabilite anumite rapoarte optime ntre carbon organic, azot i
fosfor, o producie bun de gaz obinndu-se la raportul Corg/ Norg = 13 - 14. O serie de cationi (
Ca2+, Mg2+, Na+, K+, NH+) produc inhibarea fermentrii anaerobe la concentraii peste 10 g/l.
Srurile de sodiu sunt relativ toxice fa de bacteriile metanice, astfel c n cazul de
neutralizare a nmolului supus fermentrii este indicat s se evite hidroxidul de sodiu.

23
 Influena substanelor toxice ca: nichel, crom (tri- i hexavalent), zinc, cupru, plumb
etc. au efect de inhibare i dereglare a procesului de fermentare anaerob. Limitele de
inhibare i dereglare a procesului sunt uneori controversate, influena toxic a metalelor
fiind strns corelat cu prezena sulfurilor care produc, cu ionii metalici, complexe netoxice
pentru bacterii.
n tabelul 11 se indic limitele de concentraii pentru unele substane cu efecte toxice
n procesul de fermentare.

Tabelul 11 - Limitele de concentraie pentru unele substane cu influen asupra

procesului de fermentare
Substana Concentraia mg/l Substana Concentraia mg/l

Sulfuri 200 Calciu 2000-6000

Metale 1 Magneziu 1200-3500
grele solubile
Sodiu 5000-8000 Amoniu 1700-4000
Potasiu 4000-10000 Amoniu liber 150

O alt categorie de substane cu caracter inhibitor sau toxic sunt i unele substane
organice, n concentraie mare, cum ar fi alcool metilic, etilic, propilic, izoamilic, benzen,
toluen, peste 1 g/l; alcooli superiori peste 0,1 - 0,2 g/l; substane tensioactive peste 20 mg/l
,nmol. De asemenea pesticidele, n special cele organo-clorurate, produc dereglri n
procesul de fermentare.
Influena pH-ului . Fermentarea anaerob se desfoar n condiii optime la pH =
6,8 - 7,6, interval n care producia i compoziia gazului sunt normale. Modificarea pH-ului
apare la modificarea calitii nmolului de alimentare sau la exploatarea incorect a
instalaiei
Influena temperaturii. n general, fermentarea anaerob se poate realiza ntr-un
interval larg de temperatur, ntre 4 i 60C, cu aclimatizarea microorganismelor n anumite
zone de temperatur. Viteza de mineralizare este influenat de temperatur, n sensul
creterii duratei de mineralizare cu scderea temperaturii.
Din punct de vedere termic, procesele de fermentare anaerob se pot clasifica n trei
categorii:
- fermentare criofil (fr nclzire) la temperatura mediului ambiant;
- fermentare mezofil (32-35C);
- fermentare termofil (55C).

24
 n practic este larg aplicat fermentarea mezofil.
Fermentarea termofil, dei prezint unele avantaje, ca reducerea duratei de fermentare
i deci a volumului instalaiilor, este totui rar utilizat, ntruct implic consumuri
suplimentare de energie caloric (mai ales n perioada de iarn) i formeaz cruste i spume
n bazine.
Microorganismele care particip la procesul de fermentare i, ndeosebi, cele metanice,
sunt foarte sensibile la variaii de temperatur chiar de 2-3C, intervalul de temperatur i
meninerea ei ntr-un regim constant reprezentnd factori importani ai procesului.
nclzirea rezervoarelor de fermentare la temperaturile proiectate se face, n principal,
cu schimbtoare de cldur exterioare, care asigur i o omogenizare a nmolului, precum
i o prenclzire a nmolului brut.
Amestecul - recircularea - inoculare are ca scop principal amestecul nmolului
fermentat de la baza rezervorului de fermentare cu cel de la suprafa, prin aceasta obinndu-
se o mai rapid degradare a substanei organice, respectiv o mai rapid terminare a
fermentrii.
Cercetri recente asupra mecanismelor de degradare i conversie a materiei organice
din nmol au pus n eviden ci de stimulare a procesului de fermentare prin factori
exogeni. Astfel, adaosuri de medii nutritive pentru bacterii, adaosuri de vitamine i ali
factori de cretere au condus la sporirea produciei de gaz de fermentare cu 10-15%.
Fermentarea aerob a nmolului
Acest proces const, ca i fermentarea anaerob, dintr-un proces de degradare
biochimic a compuilor organici uor degradabili.
Fermentarea aerob se realizeaz n practic prin aerarea separat a nmolului
(primar, secundar sau amestec) n bazine deschise. Echipamentul de aerare este acelai ca i
pentru bazinele de nmol activ. Fermentarea aerob a nmolului se recomand mai ales
pentru prelucrarea nmolului activ n exces, cnd nu exist treapt de decantare
primar, sau cnd nmolul primar nu se preteaz la fermentare anaerob. Avantajele
procedeului sunt:
- exploatare simpl;
- lipsa mirosurilor neplcute;
-igienizarea nmolului (reducerea numrului de germeni patogeni) i
reducerea cantitii de grsimi.

25
 Dintre dezavantaje se semnaleaz, ca mai importante, consumul de energie pentru
utilajele de aerare proprii, comparativ cu fermentarea anaerob care produce i gaz de
fermentare.
Un nmol se consider fermentat aerob cnd componena organic s-a redus cu 20-
25%, cantitatea de grsimi a ajuns la maximum 6,5 % (fa de substana uscat), activitatea
enzimatic este practic nul, iar testul de fermentabilitate este negativ.
Instalaiile de fermentare aerob se dimensioneaz, de regul, pentru durata de
retenie de 8-15 zile, n funcie de caracteristicile nmolului, n care se include i o perioad
de aclimatizare la condiiile aerobe (nmol primar).
Comparnd cele dou sisteme de stabilizare biologic a nmolului organic, apare
net avantajos procedeul de stabilizare anaerob, mai ales sub aspectul energetic.
n tabelul 12. se dau date comparative ale celor dou procedee.

Tabelul 12 - Date comparative privind fermentarea anaerob i aerob

Metoda Perioada Consum de Caracteristici
de energie
retentie KWh/m3
zile nmol

Fermentare 8-15 5-10 Simpl; cost sczut de

aerob investiie; consum mare de
energie
Fermentare 15-20 0,2 - 0,6 Cost de exploatare ridicat; cost
anaerob de investiie ridicat; consum
mic de energie; producie de

gaz (surs de energie)

VII.3. CONDIIONAREA SAU COAGULAREA NMOLULUI

Aducerea nmolurilor primare, secundare sau stabilizate n categoria nmolurilor uor

filtrabile se realizeaz, n principal, prin condiionare chimic sau termic. Se pot obine,
teoretic, rezultate satisfctoare i prin adaos de material inert (zgur, cenu, rumegu etc.),
dar acest procedeu prezint dezavantajul de a crete considerabil volumul de nmol ce
trebuie prelucrat n continuare.

26
 Condiionarea chimic
Condiionarea nmolului cu reactivi chimici este o metod de modificare a structurii
sale, cu consecin asupra caracteristicilor de filtrare. Agenii de condiionare chimic a
nmolului se pot grupa n trei categorii:
- minerali: sulfat de aluminiu, clorhidrat de aluminiu, clorur feric, sulfat feros ,oxid de
calciu, extracte acide din deeuri;
- organici: polimeri sintetici (anioni, cationi sau neionici), produi de policondensare
sau polimeri naturali;
- micti: amestec de polimeri sintetici cu sruri minerale sau amestec
decoagulani minerali.
Reactivii anorganici cei mai des utilizai pentru condiionarea nmolului sunt clorura
feric i varul, fiecare avnd un cmp de aciune propriu. Sulfatul feros este mai
economic, dar are o aciune corosiv. Srurile de aluminiu, n special clorhidratul de
aluminiu, sunt eficiente, mai puin corosive, dar costul este mai ridicat.
Dintre polimerii organici, cei cationici se pot utiliza singuri, iar cei anionici i
neionici, n asociere cu ali coagulani minerali. n general, dozele de polimeri organici sunt
mult mai reduse dect la cei minerali, dar costul este nc ridicat. Alegerea coagulantului i
doza optim se fac pe baza ncercrilor experimentale de laborator, ntruct alegerea
depinde de proveniena nmolului, compoziia sa chimic, gradul de dispersie, tehnologia de
deshidratare ce urmeaz a se aplica etc.
Pentru fiecare tip de nmol i pentru fiecare coagulant, floculant sau amestec, se
stabilete doza optim pe cale experimental.
Condiionarea termic
Acest mod de condiionare se realizeaz la temperaturi de 100-200C, presiuni de 1-2,5
atm i durate de nclzire pn la 60 min, depinznd de tipul i caracteristicile nmolului i
de procesul utilizat. Prile principale ale unei instalaii de condiionare termic sunt:
reactorul, n care se realizeaz tratarea nmolului la temperaturi menionate mai sus;
schimbtorul de cldur, n care nmolul proaspt este prenclzit de nmolul tratat; boilerul
pentru prepararea aburului necesar ridicrii temperaturii n reactor i decantorul de nmol
tratat.
Avantajele principale ale condiionrii termice sunt: lipsa mirosurilor neplcute n
timpul condiionrii, condiionare fr adaos de substane chimice i sterilizarea nmolului.

27
 Alte procedee de condiionare
Condiionarea prin ngheare produce un efect similar cu condiionarea termic. La
temperaturi sczute, structura nmolului se modific, iar la dezgheare cedeaz cu uurin
apa.
Condiionarea cu material inert trebuie analizat pentru anumite tipuri de nmol i surse
de materiale inerte locale, fie pentru creterea puterii calorice a nmolului (n cazul
incinerrii), fie pentru valorificarea nmolului (agricol, ameliorarea solului, redare n
circuitul agricol).

VII.4. DESHIDRATAREA NMOLULUI

n scopul prelucrrii avansate sau eliminrii finale, apare necesitatea reducerii

coninutului de ap din nmol pentru diminuarea costurilor i volumelor de manipulat.
n cazul staiilor mici de epurare (debite mici de nmol), deshidratarea se poate realiza
prin procedee naturale (platforme pentru uscarea nmolurilor sau iazurilor de nmol) n cazul
n care se dispune de spaiu i sunt asigurate condiiile de protecie ale mediului
nconjurtor (protecia apelor subterane, aezrilor umane, aerului etc).
Metodele mecanice de deshidratare sunt larg aplicate pentru diferite tipuri de nmol
(nmol brut, fermentat, de precipitare etc). Pentru a obine o separare eficient a fazelor se
impune condiionarea prealabil a nmolului.
Deshidratarea natural pe platforme de uscare a nmolului este larg utilizat,
avnd n vedere simplitatea construciei i costul redus de exploatare.
Platformele de uscare sunt suprafee de teren ndiguite n care se depoziteaz
nmolul. Dimensiunile platformelor de uscare sunt alese n funcie de metoda adoptat
pentru evacuarea nmolului deshidratat. Cnd evacuarea nmolului se face manual,
limea patului nu trebuie s depeasc 4 m; evacuarea cu mijloace mecanizate permite o
lime de pn la 20 m. Lungimea platformelor de uscare este determinat, n principal, de
panta terenului i nu trebuie s depeasc 50 m. Platformele pot fi aezate pe un strat de
baz permeabil sau impermeabil. Stratul de drenaj permeabil se execut din zgur, pietri sau
piatr spart cu o grosime de 0,2-0,3 m (stratul de susinere), peste care se aeaz un strat
de nisip sau pietri mai fin, cu o grosime de 0,2 - 0,6 m. n stratul de susinere se ngroap
tuburile de drenaj pentru colectarea apei drenate.

28
 Grosimea stratului de nmol ce se trimite pe paturi depinde de caracteristicile
materialului i de climatul zonei respective. n general, o nlime de circa 0,20 m este
recomandabil pentru o clim temperat.
Determinarea duratei de deshidratare a nmolului pe platformele de uscare
presupune cunoaterea proprietilor fizico-chimice ale nmolului i regimului climatic al
zonei respective. n general, n climat temperat, durata de deshidratare este cuprins ntre 40
i 100 zile, ceea ce nseamn c, n total, se poate conta pe o grosime de nmol ce se
rspndete pe platform de 1,5 - 2,0 m pe an, respectiv o productivitate de 80-100 kg
substan uscat/m2an.
Deshidratarea mecanic pe vacuum-filtre este procedeul tehnic cel mai larg utilizat n
prezent pentru drenajul artificial al apei. Forma constructiv a vacuum-filtrelor poate fi
diferit (cu disc, taler sau tambur), vacuum-filtrele cu tambur fiind cele mai utilizate
pentru deshidratarea nmolurilor provenite din epurarea apelor uzate.
Productivitatea vacuum-filtrelor la deshidratarea namolurilor provenite din
epurarea apelor variaza in limite largi 5- 10 kg/m 2h pentru namol activ proaspt i
fermentat, 20 - 25 kg / m 2 h pentru nmol amestecat fermentat i circa 30 kg/m 2h pentru
nmolul primar fermentat.
Deshidratarea nmolurilor pe vacuum-filtre prezint avantajul funcionrii
continue (spre deosebire de filtrele pres) i a capacitii mari de filtrare. Dintre avantaje
se pot semnala degradarea relativ rapid a pnzelor filtrante, umiditatea destul de ridicat
a turtei (70-80%) i consum de energie mai mare dect al filtrelor pres.
Deshidratarea mecanic pe filtre pres
Caracteristica principal a acestor utilaje este concentrarea unei mari suprafee de
filtrare ntr-un echipament de dimensiuni reduse.
Filtrele pres pot fi adaptate pentru o gam larg de suspensii. Exist multe variante
constructive de filtre pres, deosebirile principale constnd n forma i modul de funcionare
a elementelor filtrante.
n aceste instalaii, nmolul ngroat sau condiionat este pompat cu pompe speciale
n camerele filtrului pres. Dup umplerea camerelor se face deshidratarea prin creterea
presiunii, n final rmnnd n camer o turt cu umiditate redus, chiar sub 40%.
Consumul de energie electric este de circa 3 kWh/m3nmol.
Durata de deshidratare a nmolurilor pe filtre de pres se calculeaz pe baza a dou
componente eseniale i anume tipul de deshidratare propriu-zis sau timpul de presare i
durata de ncrcare i descrcare a filtrului sau timpul auxiliar. Timpul auxiliar poate fi

29
egal cu timpul de presare n cazul filtrelor pres cu ncrcare i descrcare manual sau
mai redus 10-15 min, la instalaiile moderne.
esturile filtrante, la filtrele de pres, pot fi naturale sau artificiale, iar alegerea
condiiile de exploatare ale instalaiei trebuie s se fac n funcie de tipul de nmol,
timpul de deshidratare propriu-zis pentru filtrare i condiiile impuse filtratului.
Timpul de deshidratare pentru nmolurile rezultate din epurarea apelor uzate variaz
ntre 1 i 6 h, depinznd de caracteristicile nmolului, gradul de condiionare, presiunea de
lucru, etc.
Principalele avantaje ale filtrelor - pres sunt capacitatea mare de filtrare, consum
redus de energie, umiditatea sczut a turtelor. Dintre dezavantaje se semnaleaz consum
mare de material filtrant, consum ridicat de reactivi pentru condiionare, consum mare de
manoper.
n tabelul 13 se prezint date asupra duratei de presare pentru diferite tipuri de nmol.
Tabelul 13 - Timpul de presare a unor nmoluri industriale
Tipul de nmol Umiditatea Rezistena Timpul de presare Presiunea de
iniial, specific la filtrare (h) lucru, at
% x 1010 cm/g
Celuloz i 97-98 11-55 1,8 7-8
hrtie
Vscoza 95-96 25-35 0,6 3-5
Preparaii de 67 -59 27-79 2,1 -1,6 7,7
crbune

Deshidratarea mecanic prin centrifugare

Utilizarea centrifugelor pentru deshidratarea nmolului rezultat din epurarea apelor
uzate i-a lrgit aplicabilitatea n ultimii ani, prin realizarea de utilaje cu performane
ridicate i eficiena bun de deshidratare, mai ales datorit utilizrii polimerilor organici ca
ageni de condiionare.
Deshidratarea prin centrifugare poate fi definit ca o decantare accelerat sub influena
unui cmp centrifugal, mai mare de dou ori dect fora gravitaiei. Factorii care
influeneaz sedimentarea centrifugal sunt aceiai ca i la sedimentarea convenional.
Deshidratarea centrifugal este influenat i de o serie de parametri ai echipamentului,
parametri constructivi ce trebuie alei n funcie de scopul urmrit.
Tendina actual se manifest ctre utilizarea centrifugelor cu rotor compact i
funcionare continu. Aceste echipamente se pot grupa n trei categorii, cu domenii specifice
de aplicare:

30
 - centrifuge cu rotor conic, care produc o bun deshidratare i centrat
limpede, dar neadecvate pentru solide fine;
- centrifuge cu rotor cilindric, care produc, n general, un centrat limpede;
-centrifuge cu rotor cilindro-conic, care produc i turte bine deshidratate
i centrat limpede.
Pentru realizarea unui grad nalt de recuperare a solidelor din nmol (centrat
limpede) se poate aciona prin descreterea debitului de alimentare, creterea consistenei
nmolului, creterea temperaturii i creterea dozei de coagulant. Creterea gradului de
deshidratare a nmolului se poate realiza prin scderea debitului de alimentare sau creterea
temperaturii, chiar i fr adaos de coagulani. n general, turte bine uscate dau centrat mai
puin limpede dac nu se are n vedere o condiionare corespunztoare a nmolului.
Deshidratarea mecanic pe filtru pres cu band
Acesta este un echipament construit i introdus recent pentru deshidratarea
nmolului. n general, se obin performane bune, cu nmoluri avnd o concentraie iniial n
solide de circa 4%.
Parametrii de exploatare care influeneaz performanele echipamentului sunt debitul de
nmol, viteza bandei, presiunea i debitul apei de splare.
n tabelul 14 se prezint performanele filtrului pres cu band pentru diferite tipuri de
nmol.

Tabelul 14 - Performane la deshidratarea pe filtru pres cu band

Tipul de nmol Concentraie n Solide n Doz de condiionare
solide la turt kg/t
alimentare %
%
Nmol primar brut 3-10 25- 14 0,6 - 4,5

Nmol activ 0,5-4 12-32 1,0 - 6,0

proaspt
Amestec de nmol 3-6 20-35 0,6 - 5,0
primar+ activ n
exces
Nmol fermentat 1-8 12-30 0,8 - 5,0
aerob
Nmol fermentat 3-9 18-34 1,5 - 4,5
anaerob
Nmol condiionat 4-6 38-50 -
termic

31
 VII.5. USCAREA

Reducerea avansat a umiditii nmolului se poate realiza prin evaporarea forat

a apei, pn la o umiditate de 10-15%, n instalaii speciale i cu aport de energie exterioar.
Principalele tipuri de instalaii utilizate pentru uscarea termic a nmolului sunt:
usctoare cu vetre etajate, usctoare rotative i usctoare prin atomizare. Pentru calculul
necesarului de cldur ce trebuie furnizat sistemului trebuie s se in seama, n principal,
de necesarul pentru evaporarea apei din nmol, prenclzirea materialului, dezodorizarea
gazelor rezultate etc. ntruct randamentul termic al instalaiilor nu depete, de regul,
50%, s-a calculat c pentru uscarea unui nmol cu umiditate d circa 80%, pn la umiditate
de circa 10%, sunt necesare circa 4500 kcal/kg substan uscat.
Pentru reducerea necesarului de cldur se recomand deshidratarea prealabil a
nmolului, prenclzirea aerului admis n sistem i recuperarea cldurii reziduale. Dei
procedeul este costisitor i puin aplicat, are totui o serie de avantaje legate, mai ales, de
valorificarea agricol a nmolului: produce nmol steril, reduce considerabil volumul de
material datorit ndeprtrii apei, necesit suprafee de depozitare mici, este practic
neinfluenat de prezena substanelor toxice sau inhibatoare.
Cercetri recente viznd utilizarea energiilor neconvenionale n deshidratarea
nmolului au pus n eviden posibilitatea utilizrii energiei solare, mai ales pentru surse de
nmol cu emisie intermitent (de exemplu din industrializarea sfeclei de zahr) i zone cu
insolaie prelungit. Captatorii solari (realizai de ICPGA n colaborare cu Institutul
Politehnic Cluj), de tip aer-aer, furnizeaz aer nclzit la temperatura de 75...85 C, ce se
trimite pe un usctor tip band (acoperit), pe care circul nmolul n prealabil deshidratat .
Pentru cantiti mici de nmoluri cu coninut de metale, pentru reintroducerea n
circuitul economic, prin ntreprinderile de prelucrarea minereurilor, s-a utilizat
tehnologia de uscare cu energie solar cu instalaie de uscare cu platouri suprapuse. Aerul
cald obinut de la captatorii solari poate fi utilizat pentru uscarea nmolului i pe platforme
de uscarea nmolului nchise i cu ventilaie forat.

32
 VII.6. INCINERAREA NMOLULUI

Dac nmolurile rezultate din epurarea unor ape uzate industriale conin compui
organici i/sau anorganici toxici ce nu permit valorificarea agricol, depozitarea pe sol sau
aplicarea procedeelor de recuperare a substanelor utile, se face apel la incinerare ca singura
alternativ acceptabil. n timpul incinerrii compuii organici sunt oxidai total, iar
compuii minerali sunt transformai n oxizi metalici ce se regsesc n cenu.
Pentru incinerare se recomand reducerea prealabil a umiditii nmolului brut i
evitarea stabilizrii aerobe sau fermentrii anaerobe, care diminueaz puterea caloric a
materialului supus incinerrii.
Prelucrarea nmolului nainte de incinerare trebuie s conduc la autocombustie.
innd cont de un necesar de 2,6 MJ/kg pentru evaporare i pierderi de energie de
minimum 10%, se recomand o umiditate a nmolului la alimentare de circa 50%. Dac
umiditatea este mai mare sau dac temperatura de combustie trebuie s fie mai mare de
750C, pentru a evita degajarea mirosurilor neplcute apare necesitatea combustibilului
suplimentar.
Toate instalaiile de incinerare trebuie echipate cu instalaii de splare sau filtrarea
gazelor de ardere, pn la obinerea unui coninut de suspensii (cenu) la evacuare de 150-
200 g/m3. Incinerarea nmolului semiplastic, cu putere caloric mic i coninut ridicat de
ap impune echipament special, pentru a menine un raport adecvat suprafa/volum n
timpul combustiei. n acest scop, pentru incinerarea nmolului se utilizeaz cuptoare rotative
cilindrice, cu vetre multiple sau cu pat fluidizat.
Cuptorul rotativ
Const dintr-un cilindru cptuit cu material refractar, cu axul puin nclinat fa de
orizontal. Nmolul este injectat la captul amonte i, n timp ce este ars, este transportat
la cealalt extremitate prin micarea de rotaie a cilindrului. Pentru a asigura o bun
funcionare a cuptorului este necesar s se mruneasc materialul, nainte de alimentare,
pentru a obine o suprafa suficient de mare i a asigura o distribuie uniform a acestuia.
Cuptorul cu pat fluidizat
Const dintr-un cilindru vertical, echipat cu dispozitive de injectare a aerului la partea
inferioar i un suport pentru susinerea stratului de nisip fin care este fluidizat cu ajutorul
aerului insuflat. Nmolul se introduce la partea superioar. Instalaia de incinerare cu strat
fluidizat cuprinde urmtoarele faze: pregtirea nmolului (reinerea corpurilor grosiere,

33
mrunirea sub 10 mm, deshidratarea mecanic) i combustia propriu-zis a materialului
la o temperatur de 600....800C. Apa din nmol se evapor, n timp ce substana
combustibil se gazeific i arde cu adaos, uneori, de combustibil convenional. Energia
necesar unui astfel de proces este de circa 260 kWh/t material solid.
Cuptorul cu vetre multiple
Se compune, n esen, dintr-un cilindru vertical din oel cptuit cu crmid
refractar i un ax central, care se rotete cu 1 rotaii/minut i pe care se monteaz braele de
agitare. Prile axului i agitatorului din zona de combustie trebuie s fie confecionate din
materiale rezistente la temperaturi ridicate. n acest tip de instalaie se creaz trei zone de
combustie: zona de uscare, zona de combustie i zona de rcire. Nmolul este injectat la
partea superioar i este injectat la partea inferioar datorit braelor de agitare, care
asigur i repartizare pe vetre, pentru a se obine o suprafa de contact ct mai mare. Aerul
necesar combustiei este introdus la partea inferioar; aerul rece este prenclzit n
prenclzitor, unde cenua cald evacuat transfer cldur aerului.
Alte tipuri de instalaii
Pentru incinerarea nmolului sau altor reziduuri industriale apoase se mai utilizeaz
instalaii de oxidare umed, instalaii de piroliz, incinerare prin automatizare etc.
Este avantajos ca incinerarea nmolului s se realizeze mpreun cu gunoaiele
menajere i alte reziduuri industriale, alegndu-se tipul de instalaie n corelaie cu
caracteristicile materialelor. La incinerarea n comun cu gunoaiele menajere, nmolul trebuie
deshidratat pn la o umiditate apropiat de a gunoiului i adugat n proporie de 10-15%
(fa de gunoi); cele mai multe instalaii de ardere sunt dotate cu echipamente pentru
recuperarea cldurii.

VIII. METODE DE RECICLRE A NAMOLURILOR

La fel ca si apele uzate epurate, namolurile brute, deshidratate sau cenusa rezultata din
arderea lor, trebuie indepartate din statia de epurare. Namolul poate fi depozitat in gropi,
foste cariere de nisip sau caramida, sau in depresiuni, cu conditia sa nu produca miros
neplacut in apropierea depozitului sau sa nu impurifice apele subterane. In ceea ce priveste
depozitarea cenusei, inconvenientele de mai inainte nu apar. Raspandirea pe terenurile
agricole, atat a namolurilor brute si in special a celor fermentate si deshidratate, aduce o serie
de avantaje, despre care se va vorbi in continuare.

34
 Evacuarea in mare la distante de cativa zeci de kilometri este practicata de multe orase;
astfel, orasele Manchester, Glasgow, Liverpool etc din Marea Britanie evacueaza cu
regularitate si in intregime namolul fermentat, din statiile de epurare (namolul se transporta
cu vase speciale pe canale, estuare si mare, pana la locul de evacuare). Cantitatile de namol
din aceste orase sunt chiar marite de namolul altor orase mai mici, care prelucreaza namolul
din statiile lor de epurare in bazinele de fermentare ale oraselor mai mari. Studii ecologice
numeroase, au aratat ca influenta namolurilor evacuate asupra calitatii apei de mare se
resimte pe o raza destul de mica, in jur de 1 km. Se pare insa ca acumularea in timp a unor
metale grele de catre fauna si flora marina ar putea da loc la unele deranjamente in
desfasurarea normala a vietii acvatice.
Compostarea(fermentarea) permite diferite niveluri de amenajare tehnic de la
simpla depozitare controlat pn la instalaiile perfecionate, de mare productivitate, n care
se realizeaz prelucrarea mecanic (mrunirea) i fermentarea intensiv n flux continuu cu
culturi speciale de bacterii. Compostul obinut este comerciabil. Astfel de instalaii s-au
dovedit competitive cu incineratoarele, cptnd rspndire n Italia, Elveia,Frana.
Compostarea amestecului de deeuri solide cu nmoluri de la staiilede epurare a apelor uzate
este o idee promitoare, concretizat n instalaia ,,Biostabilizator (fig.1.) unde, sub aciunea
unor culture speciale de bacterii, se instaleaz fermentarea aerob timp de 24 ore la
temperaturi pn la 70-80C. n aceste condiii sunt distrui germenii patogeni, iar compostul
dup maturizare n halde timp de 20-30de zile poate fi folosit fr nici un pericol. Acesta
reprezint un amendament echilibrat dup coninutul elementelor nutritive de potasiu, fosfor
i azot.

35
 Fig. 1 . Schema de compostare nmolurilor de la staiile de epurare a apelor uzate de
tip ,,Biostabilizator.
Construirea de rezevoare de fermantare a namolului (RFN) cu structura moderna, tip
para, dotarea cu echipamente cu randament ridicat si fiabile, corelate cu o deznisipare RFN-
corespunzatoare a apelor uzate vor contribui la ficientizarea fermentarii namolurilor .
Cantitatile semnificative de biogaz obtinute vor putea fi utilizate ca sursa de energie iar
namolurile stabilizate corespunzator pot fi folosite in agricultura dupa deshidratare
namolurilor.

Fig. 2 .Rezevoare de fermantare a namolului

Rezervoarele de gaz moderne sunt sferice, sunt realizate din membrana din elastica
din cauciuc special. Exploatarea este simpla si aparent mai putin periculoasa.

36
 Fig. 3 .Rezervoare de gaz sferice din membran elastic

Namolurile fermentate produc mai putin miros in locurile de evacuare, in comparatie

cu cele nefermentate. Crustele de namol impiedica raspandirea mirosului.
Namolul fermentat poate fi valorificat in diferite moduri: de cele mai multe ori este
utilizat in agricultura, desi valoarea lui ca ingrasamant este destul de redusa. Proportiile intre
N : P : K pentru namol proaspat sunt de 1 : 0,5 ; 0,11, iar pentru namolul fermentat 1 : 0,67 ;
0,22 acestea fiind in general nesatisfacatoare in comparatie cu cele necesare solului. Inainte
de a decide asupra utilizarii namolului in agricultura, este necesar a analiza daca acesta nu
contine substante toxice care pot fi daunatoare plantelor.
Azotul (N), fosforul sub forma de acid fosforic (P2O5) si potasiul sub forma de oxid de
potasiu (K2O) au actiune fertilizatoare; in plus, namolul furnizeaza solului substante
organice. Azotul este esential pentru dezvoltarea frunzelor si tulpinei, fosforul pentru
radacini, iar potasiul pentru formarea clorofilei. Impreuna, fosforul si potasiul fac sa creasca
rezistenta plantelor la diferite boli si de ele depinde maturizarea produselor. Humusul format
de substantele organice mareste capacitatea solului de a retine apa, de a rezista la eroziune si
de a constiutui un substrat pentru bacterii.
Valoarea fertilizatoare a namolului variaza in functie de procesul de tratare a acestuia.
Namolul proaspat nefermentat, in afara de faptul ca produce miros neplacut in zonele de
raspandire, contine numeroase organisme patogene. El trebuie sa fie folosit numai pentru
culturile de furaje si dupa raspandire trebuie sa fie arat imediat. Continutul de azot al

37
namolului proaspat, in greutate uscata variaza, pentru namolul din decantoare intre 0,8 si 5%,
pentru cel din filtrele biologice intre 1,5 si 5% iar pentru cel din bazinele cu namol activ intre
3 si 10%. Continutul de acid fosforic, in general, variaza intre 1 si 3%, iar de potasiu intre 0,1
si 0,3%. In comparatie cu aceste valori, cele corespunzatoare, de exemplu, altor substante
fertilizatoare sunt : pentru balegar 1 4% azot si aproape aceeasi cantitate de fosfor si
potasiu; pentru purilul de la animale, sange, resturi de peste 5 13% azot si 0,5 14% fosfor.
In S.U.A. compostarea namolului proaspat se aplica in numeroase statii, cu rezultate bune.
Namolul fermentat contine 40 50% mai putin azot decat namolul proaspat, insa
prezinta alte avantaje in comparatie cu acesta. Dupa raspandirea pe terenurile agricole,
acestea trebuie arate imediat. De asemenea, este interzisa raspandirea namolului in perioada
de crestere a recoltei, folosirea ca ingrasamant pentru plantele cu frunze aproape de nivelul
terenului sau ale caror radacini se consuma ca aliment etc., desi concentratia in bacterii este
mult mai redusa prin fermentare.
Inainte de raspandire, turtele de namol trebuie zdrobite si maruntite pentru o cat mai
buna amestecare a lor cu solul.
Namolurile deshidratate prin tratare termica sau prin oxidare umeda sunt mai putin
periculoase din punct de vedere sanitar si in consecinta pot fi folosite in agricultura fara prea
multe masuri de precautie.
Folosirea compostarii pentru namolul fermentat cat si pentru cel proaspat conduce in
final la obtinerea unui namol cu calitati fertilizatoare mult superioare; la acesta se adauga si
productia de metan. La compostarea namolului trebuie sa se adauge materii uscate, spre
deosebire de deseurile urbane unde se adauga apa, acestea favorizand trecerea aerului prin
stratul de compost. In acest scop se realizeaza un amestec de namol (0,50 m 3) si de turba (75
kgf). Se poate adauga eventual un amestec de 10 kgf carbonat de calciu si 5 kgf potasiu.
Namolul se preteaza mult mai bine la compostare daca este amestecat cu gunoi menajer.
Parte din umiditatea namolului este trecuta gunoiului menajer; in final se tinde spre realizarea
unui amestec a carui umiditate sa fie de 40 50%. Gunoiul asigura amestecului o proportie
favorabila intre carbon si azot de 15 : 1, furnizand carbonul care este lipsa in namol.
In ceea ce priveste namolurile provenite din filtrele biologice sau bazinele cu namol
activ, este mai avantajos, in loc de a le introduce in bazinele de fermentare, de a le amesteca
in stare proaspata cu namolurile primare fermentate, a le deshidrata in filtre presa si apoi a le
composta impreuna cu gunoiul menajer. In acest fel, desi productia de gaz metan este mica,
continutul mai mare in substante organice al namolului proaspat decat al celui fermentat,

38
imbogateste produsul compostarii in humus.compostarea naturala se realizeaza in gramezi-
depozite de dimensiuni adecvate suprafetei de care se dispune pentru compostare. In
interiorul acestor gramezi temperatura se ridica spontan la 70oC. in timpul fermentarii
scade si continutul de apa, iar germenii sunt distrusi; astfel germenii de pesta mor la
temperatura de 45oC, cei de tuberculoza la 55oC, cei de tenia la 65oC. Uneori compostarea
artificiala este preferata; astfel, amestecul mentionat mai inainte este introdus intr-un tambur
biostabilizator, unde este tinut timp de 1 zi la temperatura de 120o C. Materialul rezultat este
maruntit si asezat in gramezi de 1,50 m inaltime, unde dupa alte cateva zile de fermentare
anaeroba poate fi folosit ca ingrasamant.
n prezent, n Romnia, estimrile asupra cantittilor viitoare de compost, ca si asupra
sanselor de desfacere si cstig pentru compost si produsele din compost, nu sunt posibile, din
cauza lipsei de experient n acest domeniu.
n ceea ce priveste utilizarea n agricultur, n mod practic, n prezent, nmolurile
de epurare nu se folosesc n acest scop. Sunt preluate de fermele agricole sau agricultori
particulari doar nmolurile prelucrate din statiile de epurare a apelor uzate din zootehnie
(rezultate de la cresctoriile de animale). n rest, nmolurile sunt depozitate n diferite locuri,
pe platforme de deshidratare sau alte terenuri apartinnd statiei de epurare, de unde periodic,
se transport la depozitele de deseuri municipale. Referitor la gestionarea nmolurilor de la
statiile de epurare municipale, n tabelul 15. se prezint modalittile utilizate si cantittile
gestionate.
Tabel 15. Cantitti de nmoluri utilizate, de la statiile de epurare municipal
Modalitti de gestionare Cantitti (tone)
Depozitate pe depozite de deseuri 12.630
Incinerare 0
Depozitare n stoc propriu 125.737
Alte forme de eliminare 0
Folosite n agricultur 282
Sursa: Agentia National pentru Protectia Mediului

Datorit continutului su n nutrienti si materie organic, nmolul odat aplicat pe

teren poate substitui fertilizantii minerali si poate mbuntti propriettile fizice ale solului.
Dar prezenta metalelor grele, a compusilor organici, precum si a agentilor patogeni, limiteaz
utilizarea nmolului pe terenurile agricole. Pentru a identifica cele mai viabile optiuni de
gestionare a nmolului generat n statiile de epurare, este necesar elaborarea unei strategii

39
nationale si regionale de gestionare a nmolului provenit de la statiile de epurare orsenesti,
n concordant cu legislatia national si cu cea a Uniunii Europene.
Pentru a ncuraja reciclarea nmolului n agricultur, trebuie s fie luat n considerare
urmtorul aspect: dezvoltarea reciclrii nmolului n agricultur depinde, n linii mari, de
posibilittile de mbunttire a calittii nmolului si de cresterea ncrederii n calitatea
nmolului. Acesta implic prevenirea la surs a polurii apei uzate, prin reducerea surselor
posibile de metale grele sau compusi organici, la intrarea n sistemul de canalizare si
mbunttirea metodelor de tratare a nmolului, precum si asigurarea monitorizrii calittii
nmolului. Aceste solutii tehnice cer investitii majore companiilor de tratare a apei uzate sau
autorittilor locale pentru schimbrile n metodele de tratarea a apei uzate.
O alt practic utilizat pentru gestionarea nmolurilor este incinerarea. n prezent,
aproximativ 15% din cantitatea de nmol generat n Europa este eliminat pe aceast cale.
Cum utilizarea n agricultur a nmolului, prin aplicarea direct, precum si depozitarea
acestuia, sunt subiectul unor restrictii din ce n ce mai mari, se asteapt ca incinerarea s ia
amploare n urmtoarea perioad.
De la simple instalaii de incinerare(fig.5 ) s-a ajuns ca n prezent s existe n lume
peste 1000 de instalatii moderne de ardere a reziduurilor menajere.

Fig. 4 .Schema instalaiei de incinerare

Incinerarea nmolului se poate realiza n incineratoare special construite pentru acest

scop sau n incineratore pentru deseuri municipale sub anumite conditii specifice.

40
 O alt optiune este coincinerarea nmolului (fig..)n cuptoarele de ciment deorece
acestea, dup o prealabil uscare, au o valoare caloric nalt. Industria cimentului din
Romnia are n lucru un studiu pentru utilizarea nmolurilor rezultate din statiile de epurare
ca materie prim alternativ n cuptoarele de clincher, pentru nlocuirea unei prti din argil.
Studiul se realizeaz pentru judetele limitrofe fabricilor de ciment, acesta cuprinznd referiri
la calitatea nmolului si cantitatea ce va putea fi utilizat n acest proces.
n conformitate cu ierarhia deseurilor, depozitarea este considerat ca ultim optiune
ntre metodele utilizate pentru gestionarea nmolurilor, fiind recomandat doar n cazul n
care nu exist alt cale de eliminare sau de valorificare a nmolului.
Pn nu demult, depozitarea nmolului a fost calea cea mai utilizat de eliminare a
nmolului, n special si datorit costului sczut a acestei metode. Exist dou alternative de
eliminarea nmolului prin depozitare: monodepozite, unde este depozitat numai nmolul
rezultat din statiile de epurare municipale, si depozite mixte n care nmolul de epurare este
depozitat mpreun cu alte deseuri municipale.
n Romnia, n agricultur, nmolul de epurare s-a utilizat doar n cteva proiecte
experimentale, a cror rezultate sunt, mai mult sau mai putin, cunoscute. n plus, literatura de
specialitate este destul de srac n Romnia, n domeniul tratrii si valorificrii nmolului
rezultat din statiile de epurare a apelor uzate orsenesti. Prin urmare, n prezent, nu exist
informatii suficiente legate de productia de nmol si nu exist experint n aceast practic
pentru a lua o decizie n ceea ce priveste alegerea sa ca alternativ de gestionare a nmolului.
In ceea ce priveste valorificarea namolurilor, trebuie mentionate de asemenea:
producera proteinelor din namol sub forma unor turte de namol cu 10% umiditate, pentru
hrana pasarilor si a altor animale; fabricarea drojdiei furajere; producerea vitaminei B 12;
realizarea de brichete pentru incalzire etc.
Reducerea chimic i biologic a namolurilor sau transformarea lor n energie a
acestora const n conversia materiilor organice (celuloz, amidon .a.) n etanol sau biogaz
(metan). Datorit simplitii tehnologiei de baz se apreciaz c intr-un viitor apropiat prin
conversia materiilor biologice (alge) i a compusilor organici se vor putea alimenta centrale
electrice cu puteri cuprinse ntre 100-1000 MW.
n acest scop Uniunea European efectueaz studii i experimentri pentru a gsi noi
metode de producie a substanelor chimice prin procedee fotochimice i fotobiologice
precum i sisteme sintetice bazate pe cunoaterea aprofundat a proceselor biologice de
fotosintez. Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile, folosite n prezent n

41
multe ri de pe glob, in s dezvolte aciunea unor microorganisme cu scopul de a se obine o
biomas bogat, convertibil n metan, denumit i biogaz.
Biogazul este un produs al fermentrii anaerobe a produselor organice. El se produce
pe cale natural pe fundul blilor i lacurilor, ieind la suprafa sub form de bule de CH 4 ,
de aceea n popor el mai poart denumirea de gaz de balt sau gaz de deseuri, deoarece se
formeaz i n timpul fermentrii deseurilor. Metoda de fermentare biotermic a namolurilor
la nceput s-a folosit la valorificarea reziduurilor animaliere de la fermele zootehnice i apoi
la reziduurile menajere. Aceast metod este destul de veche i se aplic cu succes n rile cu
populaii mari din Asia (China, India).
Prin amestecarea reziduurilor menajere cu namolurile de la staiile de epurare a apelor
uzate se pot obine 400-600 m3N de biogaz la 1 t de acest amestec, cu o putere caloric de
2500-4500 kcal/m3 N. Instalaiile pentru valorificarea complex a reziduurilor menajere
mpreun cu nmolul de la staiile de epurare a apelor uzate (fig.7,8) nu sunt foarte
complicate i pot fi executate n ntregime de ctre uzinele din ara noastr. Cercetrile
existente arat c folosindu-se aceast metod reziduurile pot fi valorificate n totalitate,
practic devenind o surs important de materii prime i a unei ramuri noi de producere a
energiei, deoarece n afar de biogaz, dup terminarea fermentrii rezult i un produs solid
care n cazul arderii are o putere caloric de 2500-3500 kcal/kg, deci superioar lihniilor
inferiori, folosii n cea mai mare parte n centralele electrice.

Fig. 7 . Scheme ale unor instalaii de producere a biogazului n mediul rural.

42
 Dup ultimele statistici, n etapa actual omenirea consum anual aproximativ
9000000000 t combustibil convenional, din care consumul de petrol, crbune i gaze se
menine nc la 84 %. Din acest calcul sumar rezult c pentru a asigura consumul actual de
combustibil pe tot globul este suficient transformarea n gaz metan a doar circa 5% din
cantitatea de biomas anual.

Fig. 8 . Vedere general asupra unei instalaii moderne de producere a biogazului din
nmolurile decantate de la apele menajere.
Deocamdat construirea unor asemenea instalaii necesit investiii nsemnate, dar
orict de mari ar fi acestea ele sunt inferioare celor care se fac pentru construirea centralelor
nucleare i nu prezint pericol posibil pentru omenire ca acestea. Un alt avantaj este c
aceast biomas se regenereaz n fiecare an, pe cnd combustibilul nuclear orict de lung
durat ar avea n exploatare el este totui epuizabil.
Pentru cantitatea de nmoluri generate de statiile de epurare orsenesti, s-a luat n
considerare populatia racordat la sistemele de alimentare cu ap si canalizare, si s-a
prognozat o crestere medie de 25% pe an a populatiei racordate, n acest fel crescnd
proportional si cantitatea de nmol generat.

43
 BIBLIOGRAFIE

1. Mircea Negulescu - "Epurarea apelor uzate industriale" - Editura

Tehnic Bucureti - 1989;
2. Mircea Negulescu - "Epurarea apelor uzate oreneti" - Editura
Tehnic Bucureti - 1978;
3. GH. Brebeanu - "Note de curs - Managementul deeurilor" -
Universitatea Petrol Gaze - Ploieti;
4. Antoniu R. , Negulescu C. - "Protecia mediului nconjurtor" - Editura
Tehnic Bucureti - 1995;
5. Negulescu M., Antoniu R. - "Protecia calitii apei" - Editura Tehnic
Bucureti - 1982;
6. Rojanschi V. - "Cartea operatorului din staii de tratare a apelor" -
Editura Tehnic Bucureti - 1996;
7. Rojanschi V., Ozman Th. - " Cartea operatorului din staii de epurare a
apelor uzate" - Editura Tehnic Bucureti - 1977;
8. Rojanschi V., Bran Fl. - "Protecia i ingineria mediului" - Editura
Economic Bucureti - 1997;
9. Studiu de soluie privind retehnologizarea i modernizarea instalaiilor
de tratare ape reziduale din cadrul rafinriilor de petrol din ar n vederea
respectrii normelor de protecie a mediului nconjurtor" - realizat de IPIP S.A.
- decembrie 1997;
10. Legislaie naional i european.

44