La mijloc de codru...
C de-i vremea rea sau bun,
La mijloc de codru des
Toate psrile ies,
Din huceag de aluni,
La voiosul lumini,
Lumini de lng balt,
Care-n trestia nalt
Legnndu-se din unde,
n adncu-i se ptrunde
i de lun i de soare
i de psri cltoare,
i de lun i de stele
i de zbor de rndurele
i de chipul dragei mele.
Revedere
Codrule, codruule,
Ce mai faci, drguule,
C de cnd nu ne-am vzut
Mult vreme au trecut
i de cnd m-am deprtat,
Mult lume am umblat.
Ia, eu fac ce fac de mult,
Iarna viscolu-l ascult,
Crengile-mi rupndu-le,
Apele-astupndu-le,
Troienind crrile
i gonind cntrile;
i mai fac ce fac de mult,
Vara doina mi-o ascult
Pe crarea spre izvor
Ce le-am dat-o tuturor,
Umplndu-i cofeile,
Mi-o cnt femeile.
Codrule cu ruri line,
Vreme trece, vreme vine,
Tu din tnr precum eti
Tot mereu ntinereti.
Ce mi-i vremea, cnd de veacuri
Stele-mi scnteie pe lacuri,
Vntu-mi bate, frunza-mi sun;
i de-i vremea bun, rea,
Mie-mi curge Dunrea.
Numai omu-i schimbtor,
Pe pmnt rtcitor,
Iar noi locului ne inem,
Cum am fost aa rmnem:
Marea i cu rurile,
Lumea cu pustiurile,
Luna i cu soarele,
Codrul cu izvoarele.
Ce te legeni...
Ce te legeni, codrule,
Fr ploaie, fr vnt,
Cu crengile la pmnt?
De ce nu m-a legna,
Dac trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea crete
i frunziul mi-l rrete.
Bate vntul frunza-n dung
Cntreii mi-i alung;
Bate vntul dintr-o parte
Iarna-i ici, vara-i departe.
i de ce s nu m plec,
Dac psrile trec!
Peste vrf de rmurele
Trec n stoluri rndurele,
Ducnd gndurile mele
i norocul meu cu ele.
i se duc pe rnd, pe rnd,
Zarea lumii-ntunecnd,
i se duc ca clipele,
Scuturnd aripele,
i m las pustiit,
Vestejit i amorit
i cu doru-mi singurel,
De m-ngn numai cu el!