1.

Mentioneaza o cauza in care Curtea enunta principiul

subsidiaritatii (scurt rezumat)
2. Ce intelegeti prin teoria marjei de apreciere? Mentionati 3
hotarari ale Curtii in care se face referire la aceasta teorie (scurte
rezumate)
3. Care este raportul Conventiei cu dreptul intern si care sunt, pe
cale de consecinta obligatiile statelor in legatura cu respectarea
conventiei?
4. Care este raportul CEDO cu Curtea Europeana de Justitie?

RASPUNSURI:
1. Mentioneaza o cauza in care Curtea enunta principiul subsidiaritatii (scurt
rezumat)

Principiul subsidiaritatii
n cadrul competenelor neexclusive ale Uniunii, principiul
subsidiaritii, nscris n Tratatul privind Uniunea European,
definete condiiile n care Uniunea are prioritate de aciune n
raport cu statele membre.
Temei juridic: Articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind
Uniunea European (Tratatul UE) i Protocolul nr. 2 privind
aplicarea principiilor subsidiaritii i proporionalitii.
Obiective
Exercitarea competenelor Uniunii Europene se supune
principiului subsidiaritii i principiului proporionalitii.
n domeniile care nu in de competena exclusiv a Uniunii
Europene, principiul subsidiaritii prevede protejarea
capacitii de decizie i de aciune a statelor membre i
legitimeaz intervenia Uniunii n cazul n care obiectivele
unei aciuni nu pot fi realizate n mod suficient de statele
membre, ci pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii,
datorit dimensiunilor i efectelor aciunii preconizate.
Includerea sa n tratatele europene vizeaz de asemenea s
asigure c aceste competene sunt exercitate ct mai aproape

https://lookaside.fbsbx.com/file/CEDO%20intrebari%20examewIYFqq1NQtQSa7AfK4eg-yak7SVnOhAaxRNWxEX-41BtXH1PIg 02/02/2017, 23X29

Page 1 of 5
 posibil de ceteni, n conformitate cu principiul proximitii
prevzute i de articolul 10 alineatul (3) din Tratatul UE.
Origine i evoluie istoric
Principiul subsidiaritii a fost formal consacrat de Tratatul de la Maastricht, care l-a introdus n Tratatul
de instituire a Comunitii Europene (Tratatul CE). Regula subsidiaritii fusese ns deja introdus, n
domeniul mediului, de Actul Unic European (1987), dar fr a o denumi ca atare. Tribunalul de Prim
Instan al Comunitilor Europene a stabilit, n hotrrea sa din 21 februarie 1995 (T-29/92), faptul c
principiul subsidiaritii nu constituia, naintea intrrii n vigoare a Tratatului privind Uniunea European,
un principiu general de drept potrivit cruia trebuia verificat legalitatea actelor comunitare.

Definiie
Semnificaia i finalitatea general a principiului subsidiaritii constau n atribuirea unui anumit grad de
independen unei autoriti subordonate fa de o autoritate superioar, n special independena unei
autoriti locale fa de puterea central. n consecin, se pornete de la distribuirea competenelor ntre
diferitele niveluri de putere, principiu care constituie fundamentul instituional al statelor cu structur
federal.

Aplicat n cadrul Uniunii Europene, principiul subsidiaritii servete drept criteriu ce reglementeaz
exercitarea competenelor neexclusive ale Uniunii. Acesta exclude intervenia Uniunii n cazul n care o
chestiune poate fi reglementat eficient de statele membre la nivel central, regional sau local i
legitimeaz exercitarea competenelor Uniunii n cazul n care statele membre nu sunt n msur s
ndeplineasc n mod satisfctor obiectivele unei aciuni preconizate i aciunea la nivelul Uniunii poate
aduce cu sine o valoare adugat.

n temeiul articolului 5 alineatul (3) din Tratatul UE, intervenia instituiilor Uniunii n numele
principiului subsidiaritii presupune ndeplinirea a trei condiii: a) domeniul vizat nu trebuie s fie de
competena exclusiv a Uniunii (competen neexclusiv); b) obiectivele aciunii preconizate nu pot fi
realizate n mod suficient de statele membre (necesitate); c) aciunea poate fi realizat mai bine, avnd n
vedere amploarea i efectele sale, printr-o intervenie a Uniunii (valoare adugat).

Cauze in care Curtea enunta principiul subsidiaritatii:

Jurisprudenta CEDO (3 cauze):

1. http://jurisprudentacedo.com/Sorin-Rosca-Stanescu-si-Cristina-Ardeleanu-c.-Romania-Libertatea-de-
exprimare.html

2. http://jurisprudentacedo.com/Aviz-consultativ.-Competenta-Curtii-Europene-a-Drepturilor-
Omului.html

3. http://jurisprudentacedo.com/AKDIVAR-Sl-ALTII-c.-TURCIA.html

SFAT: Cele 3 cauze mentionate mai sus le-am gasit eu. Sfatul
meu este sa caute fiecare individual o cauza ca sa nu se prezinte
toata lumea cu aceleasi cauze. Trebuie doar sa intrati pe site-ul
http://jurisprudentacedo.com si sa scrieti in bara de cautare
principiul subsidiaritatii si sa va alegeti de acolo.

2. Ce intelegeti prin teoria marjei de apreciere? Mentionati 3 hotarari

ale Curtii in care se face referire la aceasta teorie (scurte rezumate)

Teoria marjei de apreciere

Caracterul subsidiar al controlului exercitat de ctre Curte i
dorina acesteia de a pstra diversitatea cultural a Europei, ca o

https://lookaside.fbsbx.com/file/CEDO%20intrebari%20examewIYFqq1NQtQSa7AfK4eg-yak7SVnOhAaxRNWxEX-41BtXH1PIg 02/02/2017, 23X29

Page 2 of 5
 constant a patrimoniului su spiritual, impun lsarea la
dispoziia statelor a unei oarecare puteri de a stabili ele nsele
condiiile i circumstanele exacte ale respectrii drepturilor
fundamentale ntre graniele lor . n acest context, Curtea a
dezvoltat ca principiu de interpretare a Conveniei teoria marjei
de apreciere, numit uneori "anumit putere discreionar" , "o
anumit latitudine" sau "o putere suveran de apreciere" . Chiar
textul Conveniei, care, de cele mai multe ori, consacr drepturi
condiionate - formularea unui principiu general n primul
paragraf, urmat de un al doilea paragraf care reglementeaz
excepiile de principiu - impune recunoaterea unui drept de
apreciere a statelor atunci cnd consacr ntre condiiile
clauzelor derogatorii necesitatea ca msura s fie prevzut de
legea intern ori ca aceasta s vizeze un anumit scop . Este
evident c statele rmn suverane n a legifera anumite msuri
ori n a aprecia, cel puin n prim instan, scopurile pe care
legislaia i practica sa administrativ ori jurisprudenial le
urmrete.
Judectorul european pleac aadar de la realitatea c autoritile
naionale dispun de o cunoatere aprofundat i concret a
situaiei sociale locale i, de aceea, sunt mai bine plasate dect
judectorul internaional pentru a se pronuna asupra
coninutului unor exigene precum necesitatea aplicrii unei
sanciuni ori natura i limitele acesteia din urm . Astfel, marja
de apreciere nu este un privilegiu etatic, ci expresia funcional a
proximitii autoritii nsrcinat cu executarea Conveniei, fa
de cea nsrcinat cu controlul aplicrii ei . ntinderea marjei de
apreciere a statelor nu este nelimitat, Curtea fiind cea care
verific n ultim instan respectarea condiiilor clauzelor
derogatorii, i are o ntindere variabil n funcie de
circumstanele de fapt, de drepturile implicate i de
comportamentul autoritilor .
n primul rnd, ntinderea marjei de apreciere satelor variaz n
raport de obiectivul urmrit prin impunerea unei restricii n
exercitarea drepturilor recunoscute . Curtea afirm frecvent c
puterea de apreciere lsat autoritilor naionale nu este identic
n raport de toate scopurile legitime enumerate n art. 8-11, fiind
mai ntins n domenii n care este greu dfe gsit o concepie
european comun, precum morala sau prevenirea
infracionalitii, i mai restrns n acele domenii care se
preteaz la o definire pe baza unor criterii de natur obiectiv -
precum bun-stare naiunii ori buna administrare a justiiei . De

https://lookaside.fbsbx.com/file/CEDO%20intrebari%20examewIYFqq1NQtQSa7AfK4eg-yak7SVnOhAaxRNWxEX-41BtXH1PIg 02/02/2017, 23X29

Page 3 of 5
 asemenea, pentru a determina ntinderea marjei de apreciere,
Curtea ine seama de natura concret a cauzei ce i este
prezentat, marja de apreciere fiind mai ntins atunci cnd este
vorba de politica imigraionist , de reprimarea terorismului ,
controlul corespondenei deinuilor sau de urbanism i mai
restrns atunci cnd se pune n discuie libertatea presei , viaa
sexual a persoanei sau protecia surselor jurnalitilor . n plus,
marja de apreciere este limitat i de un alt principiu, subsidiar,
cel al proporionalitii dintre msura luat de statul n cauz i
scopurile urmrite de ctre acesta .
SFAT: Mai sus, am scris o definitie a ceea ce inseamna teoria
marjei de apreciere. Trebuie sa faceti fiecare individual un
rezumat prin care sa spuneti ceea ce intelegeti voi despre aceasta
teorie
3 hotarari ale Curtii in care se face referire la aceasta teorie:
1. http://jurisprudentacedo.com/IMBERT-DE-
TREMIOLLES-c.-Frantei-Mecanism-de-calcul-al-
impozitului-de-solidaritate-asupra-averii-cu-plafonarea-
acestuia-ce-nu-genereaza-impozite-superioare-veniturilor-
disponibile-inadmisibilitate.html
2. http://jurisprudentacedo.com/Correia-de-Matos-contra-
Portugaliei-Dreptul-unui-acuzat-de-a-se-apara-singur-
Numirea-fortata-a-unui-aparator-din-oficiu-Consecinte.html
3. http://jurisprudentacedo.com/Ceskomoravska-
Myslivecka-Jednota-contra-Republica-Ceha-Nationalizare-
Situatia-chiriasilor.html
SFAT: Ca si in situatia cazurilor de la intrebarea 1, sfatul meu
este sa caute fiecare individual o cauza ca sa nu se prezinte toata
lumea cu aceleasi cauze. Trebuie doar sa intrati pe site-ul
http://jurisprudentacedo.com si sa scrieti in bara de cautare
teoria marjei de apreciere si sa va alegeti de acolo. + sa faceti
un mic rezumat la fiecare

3. Care este raportul Conventiei cu dreptul intern si care sunt, pe cale de

consecinta obligatiile statelor in legatura cu respectarea conventiei?

Dreptul intern vs. Conventia Europeana a Drepturilor

Omului
Convenia European a Drepturilor Omului, este un catalog al drepturilor fundamentale elaborat
de Consiliul Europei, semnat pe 4 noiembrie 1950 la Roma i intrat n vigoare pe 3 septembrie 1953.
Convenia a fost ratificat de cvasi-totalitatea statelor membre ale Consiliului Europei, este una dintre
construciile cele mai noi ale sistemului instituional internaional. Convenia i protocoalele sale adiionale
apr mai multe drepturi i liberti fundamentale ce au ca titulari persoane fizice, privite individual, sau
diverse entiti sociale, cu excepia oricror structuri statale.

https://lookaside.fbsbx.com/file/CEDO%20intrebari%20examewIYFqq1NQtQSa7AfK4eg-yak7SVnOhAaxRNWxEX-41BtXH1PIg 02/02/2017, 23X29

Page 4 of 5
 Mai multe gasiti info aici:

http://www.upm.ro/facultati_departamente/ea/RePEc/curent
ul_juridic/rcj06/recjurid063_41F.pdf
SFAT: VEZI PAGINA 9 din site-ul de mai sus, la punctul 4 scrie
despre necesitatea superioritatii normelor de drept international
fata de cele de drept intern
4. Care este raportul CEDO cu Curtea Europeana de Justitie?

Mai multe info aici:

http://www.grefieri.ro/Docs/20100211RELATIA%20DINTRE%
20INSTANTELE%20EUROPENE2.pdf
SFAT: vezi pagina 171

https://lookaside.fbsbx.com/file/CEDO%20intrebari%20examewIYFqq1NQtQSa7AfK4eg-yak7SVnOhAaxRNWxEX-41BtXH1PIg 02/02/2017, 23X29

Page 5 of 5