Sunteți pe pagina 1din 4

1.

Calitatea i sigurana pacientului n sistemul ngrijirilor de sntate

Organizaia Mondial a Sntii defineste "Calitatea sistemului de


sntate" ca "nivelul atingerii scopurilor intrinseci ale sistemului de sntate pentru
mbuntirea sntii si capacitii de rspuns la asteptrile generale ale
populaiei".

Exist nou variabile ale calitii definite n prezent pentru practica


medical, ct si pentru managementul sanitar, ce formeaz baza furnizrii
serviciilor medicale:
- competena profesional - cunostinele/abilitile/performana echipei medicale,
ale managerilor si ale echipei de suport;
- accesibilitatea - furnizarea serviciilor de sntate nu este restricionat de bariere
geografice, sociale, culturale, organizaionale sau economice;
- eficacitatea - procedurile si tratamentul aplicat conduc la obinerea rezultatelor
dorite;
- eficiena - acordarea ngrijirilor necesare, corespunztoare, la costurile cele mai
mici;
- relaiile interpersonale - interaciunea dintre furnizori, dintre furnizori si pacieni
(clieni), dintre manageri, furnizori si pltitori, precum si ntre echipa de ngrijri si
comunitate;
- continuitatea - pacientul beneficiaz de un set complet de servicii de sntate de
care are nevoie, ntr-o ordine bine determinat, fr ntrerupere, sau repetarea
procedurilor de diagnostic si tratament;
- sigurana - risc minim pentru pacient de complicaii sau efecte adverse ale
tratamentului ori alte pericole legate de furnizarea serviciilor de sntate;
- infrastructura fizic si confortul - curenie, confort, intimitate si alte aspecte
importante pentru pacieni;
- alegerea - pe ct este posibil, clientul alege furnizorul, tipul de asigurare sau
tratamentul.

Se apreciaz n acest moment c exist nglobate n conceptul de calitate


cel puin trei dimensiuni fundamentale:

1. calitatea profesional - produsul/serviciul ndeplineste toate condiiile stabilite


de profesionistii de top ai domeniului medical (standarde de practic);
Calitatea profesional a ngrijirilor medicale este raportat de obicei la
competena tehnic, respectarea protocoalelor clinice si a ghidurilor de practic,
folosirea msurilor de control ale infeciilor, informarea si consilierea, integrarea
serviciilor de sntate. Existena calittii profesionale conduce ctre un mediu de
munc/lucru eficient/performant si ctre rezultate pozitive ale tratamentului,
aspecte ce vor genera att satisfacia pacientului ct si satisfacia furnizorului.
Gradul satisfaciei practicianului este legat de calitatea actului medical, dar
deriv si din condiiile n care si desfsoar munca, iar existena satisfaciei duce
la cresterea performanei. n concluzie, acesta este un factor ce poate fi folosit
drept criteriu de evaluare a calitii muncii prestate de acesta.

2. asteptrile pacientului n privina unui anumit serviciu - calitatea din punctual


de vedere al clientului (satisfacia pacientului);
n mod obisnuit, pacienii nu posed abilitatea sau cunostinele necesare
evalurii competenei tehnice a furnizorului sau a felului n care au fost folosite
msurile de control ale infeciilor, dar stiu cum se simt, cum au fost tratai si dac,
asteptrile le-au fost ndeplinite. Ei se raporteaz adeseori la posibilitatea de a pune
ntrebri si pot aprecia un serviciu medical ca fiind convenabil sau nu.
Existena acestei dimensiuni a calitii conduce ctre: comportamente
pozitive din partea pacientului (acceptarea recomandrilor, complian crescut la
tratament, continuitatea tratamentului, etc.), imagine pozitiv a serviciului de
ngrijire la nivel social si cel mai important, satisfacia clientului/pacientului.
Uneori, clientul asteapt de la medic mai mult dect acesta poate da. Alteori,
clientul are o vedere rigid si tinde s opun rezisten la ceea ce el consider drept
o imixtiune n probleme personale. De aceea, percepia pacientului asupra sntii
este mai degrab o consecin dect un atribut al ngrijirilor de sntate.
Privit de specialisti, satisfacia pacientului este un element al sntii
psihologice care influeneaz rezultatele ngrijirilor si impactul lor. Un pacient
satisfcut si informat tinde s coopereze cu medicul si s accepte mai usor
recomandrile acestuia. Satisfacia pacientului influeneaz accesul la serviciile
medicale - un client satisfcut va reveni la medicul respectiv sau la unitatea
sanitar respectiv. Ne putem astepta ns ca rezultatele evalurii satisfaciei
pacientului s fie diferite de cele ale evalurii medicilor. Aceasta se ntmpl
deoarece pacientul se axeaz n special pe relaiile interpersonale pe care le percepe
si le poate evalua mai usor, desi sunt subiective, spre deosebire de aspectele
tehnice sau de specialitate pe care le poate evalua mai greu.
Rezult evident c evaluarea satisfaciei pacientului reprezint felul n care
furnizorul vine n ntmpinarea valorilor si asteptrilor pacienilor.

3. managementul calitii totale - cea mai eficient si mai productive modalitate


de utilizare a resurselor n cadrul limitelor stabilite de autoriti/cumprtori
(eficiena).
Conceptul Managementul Calitii Totale (MCT), nu a fost nc pe deplin
dezvoltat n sfera serviciilor medicale. Prin calitate total" se nelege astazi att
calitatea serviciilor ct si calitatea sistemului.
Managementul calitii totale extinde conceptul managementului calitii,
nglobnd att participarea ct si motivarea tuturor membrilor organizaiei.
Managementul calitii totale este un model organizaional care implic participare
general n vederea planificrii si implementrii unui proces de mbuntire
continu a calitii ce depseste asteptrile clienilor. Acest model pleac de la
premise c 90% din probleme sunt probleme legate de proces, nu de personal.
Trei principii guverneaz conceptul calitii totale:
- focalizarea pe client
- mbuntirea continu a calitii
- lucrul n echip.

Calitatea serviciilor medicale - aspecte teoretice

n sistemul de sntate apar n mod continuu pierderi nepermise care induc


costuri mari pentru ntreaga societate. Aceste pierderi sunt generate de mai multe
cauze:
- tehnologii medicale sau servicii de sntate neperformante sau ineficiente;
- variaiile mari ale performanei practicii medicale si ale rezultatelor acesteia n
diversele spitale din Romnia;
- accesul inegal la serviciile de sntate;
- insatisfacia pacienilor fa de serviciile primite si cresterea timpului de
asteptare pentru primirea serviciilor de sntate; s.a.
Ca atare, calitatea serviciilor medicale devine n aceeasi msur o prioritate
pentru furnizorii de servicii de sntate, manageri, pacieni, terul pltitor dar si
pentru institutiile/organizatiile guvernamentale.
Furnizorii sunt dornici s si demonstreze competena n spitale bine dotate.
Pacienii sunt interesai s primeasc ngrijirile necesare, cu respectarea
integral a drepturilor lor, n cel mai scurt timp posibil, din partea furnizorului pe
care l-au ales.
Pltitorii sunt interesai s introduc standarde, indicatori si criterii de
calitate n spitale pentru a gestiona eficient costurile. Cu toate acestea Guvernul
este cel ce trebuie s reglementeze activitatea din sistemul sanitar printr-o legislaie
menit s favorizeze aplicarea managementului calitii n unitile sanitare,
facilitnd munca furnizorului si aprnd pacientul de deficienele din sistem.
Iat de ce subiectul calitii ngrijirilor de sntate este unul extrem de
controversat, cu implicaii att la nivel economic, financiar, tehnologic, ct si la
nivelul resurselor umane si al managementului organizational.
Modalitatea n care managerii spitalelor abordeaz conceptul de calitate
difer mult n funcie de experiena si pregtirea fiecruia. Scopul revizuirii
standardelor de calitate const n mbuntirea continu a calitii serviciilor
furnizate si a modalitilor de a produce aceste servicii. n acest sens, un bun
management al calitii const n planificarea, aplicarea practic, controlul si
revizuirea msurilor necesare modelrii serviciilor si proceselor, astfel nct
acestea s se rspund permanent tuturor nevoilorprincipalilor actori implicai
(clieni, furnizori, finanatori).
De-a lungul timpului au fost formulate mai multe definiii ale calitii n
funcie de dimensiunile pe care autorii le-au avut n vedere. Astfel, printele
conceptului modern de calitate, Donabedian, descrie calitatea ngrijirilor de
sntate drept "acele ngrijiri care se asteapt s maximizeze dimensiunea
bunstrii pacienilor, lund n considerare echilibrul cstigurilor si pierderilor
asteptate, care apar n toate etapele procesului ngrijirilor de sntate"
(Donabedian, 2003 ). Dup Donabedian (primul care a subliniat natura complex a
calitii ngrijirilor medicale) existau dou componente ale calitii serviciilor
medicale: tehnic si interpersonal (Donabedian, 1980).