Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A
TReI
I
Dintotdeauna oamenii au ncercat sa-si descifreze
profunzimile sufletului. n Antichitate, doar ctiva fi-
losofi au simtit ct este de grea o asemenea sarcina.
Multumita lui Sigmuild Freud, la sfrsitul secolului al
XIX-lea, au putut fi explicate unele mistere ale perso-
nalitatii. Freud a facut principalele descoperiri despre
psihism studiindu -se pe sine nsusi. Visele, ticurile
nervoase, lapsusurile proprii i-au fost primele subiecte
de analiza. Prin urmare, autoanaliza este posibila, nu-
mai ca trebuie sa respectam anumite conditii si sa nu
ne confruntam cu o veritabila boala psihica, situatie n
care este nevoie de interventia unui analist. Cu alte cu-
vinte, autoanaliza poate fi de folos oricui, cu exceptia
persoanelor care sufera de o maladie mintala grava.
www.edituratrei.ro
ISBN 978-973-707-139-2
IIII
911789737 071392
I
Psihologie practica
Coordonarea colectiei:
Vasile Dem. Zamfirescu
n aceea?i colectie au mai aparut:
Cum sa te
psihanalizezi
sIngur
Traducere din limba franceza de
Florenta Simion
Catalin Simion
TReI
Editori:
SILVIU DRAGOMIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCU
Director editorial:
MAGDALENA MARCULESCU
Coperta colectiei:
FABER STUDIO (Silvia Olteanu si Dinu Dumbravician)
Redactor:
ILEANA BUSUIOC
Tehnoredactarea computerizata:
CRISTIAN CLAUDIU COBAN
Corectura:
SNZIANA DOMAN
ISBN 978-973-707-139-2
Cuprins
Cuprins .5
Introducere 11
Blbiala 158
Depresia nervoasa 162
Durerea pierderii unei fiinte dragi 164
Cum sa prevenim depresia nervoasa 166
Pudoarea 252
Neglijenta (ii lipsa de educatie .253
Tacerea .253
Critica .254
Lenea .254
Teama .255
Ce este angoasa? 256
Originile angoasei 259
Controlul asupra fricii 264
Fobiile 269
Supersti tia .271
Ura, progenitura fricii 272
Singura ta tea 276
Sfaturi pentru a scapa de singuratate 281
De ce sa ne facem probleme? 284
Dreptul la nefericire 286
Dorinta de ispasire 292
Alcoolismul si drogurile .292
Fuga de realitate 296
j
e
Cum sa devii
L-
propriul psihanalist
,r
II
el
L-
Un autointerogatoriu
L-
a
ncepeti cu un examen de constiinta, asemanator cu
cele pe care am nvatat sa ni le facem n copilarie2. nchi-
a
puiti-va ca va aflati naintea unei oglinzi magice, n sta-
re sa reflecte esenta a ceea ce sunteti, si observati ce "ve-
L-
deti" n ea. Acest prim examen va va permite sa obtineti
o serie de date care va vor ajuta sa va delimita ti bazele
a
personalitatii. ntrebarile sunt numeroase, asa ca va fi ar-
hisuficient sa raspundeti n fiecare seara la cel mult zece
e dintre ele. Daca va e greu sa va concentrati, notati-le si
dati-va raspunsul pe caietul de observatii. Respectivele
e ntrebari, la care pot fi adaugate nca multe altele, nu au
raspunsuri bune sau rele, caci nu e vorba de un concurs,
ci de o metoda de reflectie, de a ne judeca pe noi nsine
;-
si de a ne face o imagine ct mai clara a ceea ce suntem
l- n realitate.
Sunt timid?
Sunt agresiv?
e Sunt nepasator?
Sunt hipersensibil?
a
;-
2 n religia catolica, n vederea pregatirii confesiunii, care n general
;1
e saptamnala, copiii sunt nvatati sa procedeze la un examen de
constiinta, constnd n anumite ntrebari pe care ~i le pun ~i la care
e trebuie sa raspunda cu cea mai mare sinceritate. De~i religia orto-
doxa nu impune spovedania saptamnala, astfel de examene de
l, constiinta sunt recomandate ~i aici, existnd chiar ~i rugaciuni spe-
a ciale care trebuie spuse n pregatirea lor. (N. t.)
24 A. Roberti
,
T
Conceptul de normalitate:
psihotic, psihopatie si debil r.
d
Tot interogatoriul acesta este geherat, de fapt, de o n- d
trebare esentiala, de ndoiala care v-a facut sa recurgeti
la autoanaliza: "Sunt oare normal?". t
De fapt, ntrebarea n sine este prost pusa, pentru ca r
trebuie sa abandonati conceptul de normalitate daca b
vreti sa va lansati n introspectie. Prin definitie, este nor- r
mal tot ceea ce se conformeaza normelor, adica majori- ~
tatii cazurilor; dar, daca presupunem ca aceasta majori- c
tate este nevrozata, trebuie sa deducem de aici ca nevro- c
za este o stare normala? f
n realitate, normalitate a umana este facuta din cazuri c
anormale ;;i de aceea este inutil sa vorbim despre per- 1
soane normale ;;i persoane nevrozate. Cu toate acestea,
pentru a deosebi normalul de patologic, trebuie sa fim
mai preci;;i. Este imposibil sa-i mpartim pe oameni n
normali, pe de o parte, ;;i n nevrotici (adica incapabili
sa reactioneze ntr-un mod pozitiv n fata greutatilor) de
cealalta parte, pentru ca exista;;i psihotici (adica nebuni),
;;i psihopati (criminali, alcoolici, perver;;i, drogati etc.),
si debili mintali. Aceasta diferentiere este necesara pen-
tru a nu confunda nevroza cu multitudinea de boli min-
tale grave.
Numerosi scriitori si psihanalisti folosesc termenul
"normal" pentru a descrie un individ sanatos din punct
de vedere psihic. La nevoie, cuvntul respectiv poate fi
utilizat prin opozitie cu o anomalie care trebuie vinde-
cata ("normal" fiind acel om n stare sa-si duca viata fara
sa fie antrenat tot timpul n cop.flicte fara ie;;ire cu cei din
mediul lui social si familial). ,
Cum sa devii propriul psihanalist 27
re,
va, Ce este spiritul uman?
:ru
la- Transformarea unei traume ntr-un simptom nevro-
va tic se produce n incon?tient. Freud spune: "Procesele
eti psihice ... sunt incon?tiente, pe cnd procesele con?tien-
lre te nu sunt dect o parte din viata noastra mentala". Alt-
fel spus, nu ne putem struni spiritul, iar el actioneaza
bil ntr-un fel de nenteles, ca ?i cnd ar fi strain de noi; dar
m- trebuie sa evitam ca a?a ceva sa se ntmple ?i sa reu-
:le, ?im sa punem stapnire pe propriul spirit, astfel nct
nd sa ne putem folosi la maxim capacitatile, sa ne tinem
sub control pasiunile si sa ne straduim sa ne pastram
to- echilibrul psihic. Iar n acest scop nu e suficient sa re-
cu curgem la credinta sau la educatia primita n familie.
er- Nici credinta, nici mediul n care traim ?i nici familia
im nu pot rezolva singure instabilitatea emotionala a omu-
LUi lui, ele permitnd doar compensarea dezechilibrului
30 A. Roberti
or
Sa presupunem, de exemplu, ca va patati o haina cu
te
cerneala. Prima reactie este de enervare: dar daca va
e-
gnditi ca, de fapt, nu va placea deloc culoarea hai-
nei si ca pata ar fi un bun pretext s-o vopsiti ori sa va
n-
luati ceva nou, atunci veti accepta mult mai usor n-
tmplarea. Si nca un exemplu: sa presupunem ca va
In
lasati cuprins de frica de a fi concediat. Aceasta tea-
:el ma nu va servi dect la scaderea randamentului la
ta serviciu si la cresterea posibilitatii unei concedieri; pe
lS-
de alta parte, daca ncercati sa va convingeti ca nu
ce
aveti de ce sa va temeti si, chiar daca ati avea, conce-
:le
dierea nu ar fi sfrsitul lumii, pentru ca puteti oricnd
sa va gasiti o slujba mai buna si mai bine platita,
atunci angoasa de care suferiti ar putea disparea.
VI
3. ncercati sa tineti
J I , un J'urnal intim c::isa notati n el tot
'7' J
a-
ce va trece prin cap, fara sa va gnditi prea mult si
m
fara sa va straduiti sa gasiti o explicatie logica pentru
a-
gndurile respective.
TI-
4. Gnditi-va la copilaria dumneavoastra. Daca, n mod
~-l instinctiv, exista vreo amintire care va deranjeaza, n-
'a-
cercati sa v-o amintiti n cele mai mici detalii, cu fide-
:le
litate fata de propria persoana, fara sa ncercati sa va
in , , ori sa inventati.,
mintiti
ac
5. Reflectati la defectele pe care le aveti, faceti o lista cu
te
, ntreba ti-va
ele si , ,
care sunt cele mai noi. Straduiti-va
n-
sa aflati de ce, cum si cnd au aparut. Poate ca le veti
gasi cauzele si, astfel, un mod de a va descoperi ade-
2-
varata personalitate.
va
6. Nu va temeti sa vorbiti cu altii despre ndoielile dum-
sa
neavoastra, mai ales daca acestia nu sunt prieteni sau
lS-
apropiati. Orice ocazie e buna pentru a porni un dia-
log; aceste confidente va vor fi benefice, chiar cu ris-
36 A. Roberti
Lapsusurile
Cei ce renunta
SI
1- Nostalgicii
d
r- Nici refugierea n trecut nu este o solutie, pentru ca
1- nu foloseste la nimic.
Cne se agata prea mult de trecut nu mai poate pro-
r- fita de prezent. Ascunderea n trecut e o evaziune peri-
Ia culoasa, pentru ca l mpiedica pe individ sa fie obiectiv
n n aprecieri (el transfernd, n mod romantic, anumite
le valori ale prezentului catre lucrurile din trecut), ceea ce
le l face sa cada n pesimismul cel mai negru.
42 A. Roberti
Visatorii
Sinucigasii
)e
Pentru unii, renuntarea la viata e singura solutie de
Dt
luat n seama pentru anihilarea angoaselor. Conflictele
emotionale din psihicul lor ating limite intolerabile, in-
ta
compatibile cu realitatea, iar Eul devine absolut nepu-
tincios, incapabil sa reziste dublei presiuni exercitate de
Se si Supraeu.
Sinuciderea adevarata consta n a-ti lua viata (prin
aruncare n gol, lund otrava etc.) pentru a pune ca-
pat suferintelor. Dar sinuciderea poate fi si psihica,
1-
atunci cnd se manifesta prin renuntarea progresiva
;e
la tot, la dragoste, la munca, la ambitii, la familie.
s-
Aceste persoane, extrem de nefericite, incapabile sa
acorde vreun interes lucrurilor pe care le fac, asista
n inerte la ruinarea lor psihica si se transforma ntr-un
n fel de obiecte pe care nimeni si nimic nu le poate clinti
:- din nepasare.
)-
Ele nu traiesc, ci vegeteaza pna la sfrsitul zile-
n lor, ntoarcerea lor la viata reala devenind din ce n ce
~, mai improbabila. Aceasta autodistrugere sistematica,
u ce poate fi foarte lenta si progresiva, se face uneori
fara ca subiectul sa-si dea seama de ceea ce i se ntm-
=1
pla.
I-
Ea se poate manifesta mai nti prin dezinteresul
l-
bolnavului fata de munca proprie sau printr-o dorinta
brusca de a se afunda n singuratate: pacientul respin-
ge prietenii si iubirea familiei, se refugiaza ntr-o izola-
re din ce n ce mai accentuata si se transforma ntr-o
"non-fiinta", ca si cum si-ar purta epitaful scris pe frun-
te: "Aici zace X, care a hotart sa nu mai lupte si sa se
l-
retraga pentru totdeauna din aceasta lume". Fuga
I-
aceasta din realitate este generata de cel mai perfid dus-
man al omului: teama.
44 A. Roberti
Bunul-simt
..,
ngrijiti-va sanatatea. Fara ndoiala ca multe boli
sunt consecinta unei nevroze, dar la fel de adevarat
lr este si ca un om fizic sanatos e mai putin expus stre-
le sului vietii modeme si festelor pe care i le poate juca
ai psihicul.
e. E indicat chiar sa practicati un sport. Corpul si spi-
2- ritul sunt n strnsa legatura, iar statisticile probea-
I- za faptul ca printre sportivi se afla cei mai putini ne-
n vrotici.
..,
;a .J.
Think happy, cu alte cuvinte gnditi-va la lucrurile
care va pot face fericiti. Treziti-va cu un gTI.dvesel
le n minte, sau cel putin cu unul care sa va faca place-
1- re, si care sa va nsoteasca pe tot parcursul zile. Poa-
1. te fi un plan pentru un program de seara care sa va
J_
faca ziua mai usoara, mai putin stresanta. De ce sa
:a nu faceti efortul de a vedea n jurul dumneavoastra
J_
lucrurile cele mai placute, de a asculta cuvintele cele
mai amabile, cntecul pasarilor (da, desigur! chiar si
,
ti n marile orase)? Descoperiti latura cea mai simpa-
:e tica a tuturor celor din jurul dumneavoastra. Va veti
1- simti astfel fericiti; de altfel, fericirea nu este dect o
U atitudine a spiritului pentru care trebuie sa te simti
~1 predispus.
:e 4. "Nu lasa pe mine ce poti face azi."
Le Acest proverb e foarte folositor ca regula de viata,
:a nu numai ca sa cstigam timp, ci si ca sa evitam an-
n goasa provocata de terminarea n ultimul moment a
,
ti sarcinilor pe care le avem sau de lasarea lor neter-
minate. Pentru linistea dumneavoastra, e preferabil
:e sa nu amnati ndeplinirea obligatiilor pe care le
aveti.
46 A. Roberti
Frustrarile
:le
sarat cu obstacole de netrecut, iar aceasta idee e de ajuns
ca sa-i declanseze apatia.
va
Totusi, cum se nasc frustrarile?
,ra
Ele rezulta din neputinta de a nfrunta realitatea si de
)1-
a face deosebirea ntre problemele reale, cu adevarat im-
OI
portante, si cele fictive.
v, Unii oameni se simt frustrati n dragoste sau n mun-
ll-
ca; altii, n schimb, simt ca toata viata lor este o imensa
u-
frustrare si cea mai mica deceptie i face si mai abatuti si
n indiferenti fata de ceilalti. Si persoanele sanatoase psihic
traiesc deceptii, dar le depasesc si le accepta ca pe niste
experiente de viata.
n schimb, n 'ceea ce-l priveste pe nevrotic, experien-
tele cu adevarat negative sunt cele care patrund si influ-
enteaza toate actele si gndurile sale.
Cei care nu sufera de nevroze reusesc, impunndu-si
o anume autodisciplina, sa-si rezolve crizele fara sa re-
curga la un psihanalist, deoarece sunt ndeajuns de echi-
,,-
librati. n schimb, cnd persoanele nevrotice ncearca
sa-si nvinga singuri frustrarile si si dau seama ca ra-
la
mn neputinciosi n fata lor, ajung de multe ori sa reca-
da ntr-o frustrare si mai mare.
1-
Frustrarile de care sufera un nevrotic nu pot fi vinde-
'e
cate dect aflnd care este originea nevrozei. Aceasta este
-1
aproape ntotdeauna foarte veche, uneori datnd chiar
Il din copilarie, cnd parintii si nvatatorii l judecau pe co-
;)1
pil si l pedepseau urmnd niste reguli stricte, fara sa tina
cont de alte circumstante. Sa luam un exemplu: un ado-
lescent de 16 ani, Terence N., care locuieste n Newcast-
)-
le, n nordul Angliei, i ngrijora pe parintii sai. Desi la
11
scoala era mereu printre primii, acasa se comporta pros-
>-
teste, raspunznd aiurea la ntrebarile care i se puneau
50 A. Roberti
l-
De~i era o ziarista buna, pasionata de ceea ce facea,
U
ea a fost concediata. Pe moment, sentimentul pe care l-a
incercat o fost unul de u~urare, ca ~i cnd ar fi fost elibe-
rata, dar n curnd ~i-a dat seama ca dorea un singur lu-
e
cru: sa lucreze din nou n redactia unui ziar. A~a ca se
reangaja, nsa frica de a nu se n~ela o apucase iara~i;
.1
ajunsese chiar sa uite nume ~i date ~i sa comita lapsusuri
peste lapsusuri.
De ce i se ntmpla asta? Originea fenomenului se afla
1
in ~coala generala, ntr-un moment cnd primise nota ma-
xima pentru cea mai buna compunere. Fata se grabise sa
le arate parintilor creatia ei: dar tatal ei nu-~i facuse deloc
timp sa o citeasca, n timp ce mama, care era nvatatoare,
nu remarcase dect gre~elile ~i stngaciile stilistice.
Comentariul mamei a reprezentat pentru eleva de
atunci o profunda umilire, care, refulata, a ramas puter-
nic gravata n incon~tientul ei ~i ~i facea aparitia de fie-
care data cnd ncerca sa scrie ceva. Bucuria obtinerii no-
tei foarte bune, ntunecata de indiferenta tatalui si dis-
trusa de severitatea mamei, se transformase n amara-
ciune, nesiguranta ~in impresia ca a obtinut ceva pe ne-
meritate.
Binenteles, n momentul n care a descoperit cauza
blocajului ei mental, tnara a putut sa-si puna n valoa-
re talentul, iar astazi este una dintre cele mai cunoscute
ziariste din Franta.
Cine cedeaza n fata frustrarilor sfrseste prin a ceda
n fata a orice. Cel ce capituleaza si nu reuse~te sa se ri-
dice deasupra slabiciunilor sale psihice cade, ncetul cu
ncetul, ntr-un fel de letargie. Daca, prin definitie, omul
manifesta interes fata de viata, atunci subiectul frustrat
sfr~e~te prin a nu mai fi un om ntreg.
52 A. Roberti
n
,-
Un cod de descifrare a sufletului
~s
'-
)-
l-
A
e
In de importante.
Antichitate,
Cartile visele
de istorie sunterau considerate
pline de relatarideosebit
despre
personaje celebre care, nainte de a lua o hotarre, o ini-
tiativa sau de a pleca la lupta, mergeau la oracole sau la
ghicitori, pentru ca acestia sa le dezlege visele pe care le
avusesera n timpul noptii. Din interpretarea lor, ei nte-
legeau ca primesc sfaturi, promisiuni sau chiar amenin-
tari ori pedepse.
Pentru greci, romani, etrusci, egipteni sau fenicieni,
interpretarea viselor era o arta pe care nimeni n-o puse-
se vreodata la ndoiala si care era n general lasata n sea-
ma marilor preoti. Pentru omul antic, visele erau ceva
supranatural si l apropiau de zei, care si faceau cunos-
cuta vointa prin intermediul lor.
Sa amintim, de exemplu, visul legendar al mparatu-
lui crestin Constantin: n ajunul bataliei de la Pons Mil-
vius (312 d.Ch.), el a vazut o cruce plutind n aer si pur-
tnd inscriptia latineasca: in hac signo vinces (sub acest
semn vei nvinge). Ceea ce este explicat la scoala ca fi-
54 A. Roberti
Ce este visul?
Metoda de interpretare
Rezistenta
Visele simbolice
OCHI virilitate
OGLINDA ambiguitate, ndoieli t;i dorinta
de a clarifica totul
OGOARE ARATE senzualitate puternica; dorinta
de a iubi t;i de a fi iubit
OU ,
simbol al vietii
PAJISTE aspiratie catre lucrurile simple; de
asemenea, dorinta de feminitate
PALAT ca t;i casa, poate fi un simbol fe-
minin
PANA simbol al virilitatii, dar t;i al de-
pasirii celorlalti
PAPA autoritate paterna; exhibitionism
care compenseaza un complex
de inferioritate
PAPUC simbol sexual feminin
PARADIS dorinta de spiritualitate, de a se
detat;a de lucrurile materiale
PASARE dorinta de nou, de schimbare
PATA sentiment de vinovatie
PADURE simbol al organelor genitale fe-
minine
PAIANJEN timiditate fata de sexul opus
PALARIE simbol sexual feminin
PAMNT simbol al feminitatii, n sensul fe-
cunditatii t;i al prosperitatii
PARINTE MORT dorinta de a nega realitatea mor-
(a vorbi despre) tii acestuia
PINE dorinta de sinceritate
PRu simbol al feminitatii; dorinta de
maternitate
78 A. Roberti
Cenzura onirica
Condensarea onirica
Personalitatea nevroticului
piarda timpul. Ii
Tipuri de nevroza
Neurastenia
Nevroza de angoasa
Nevroza monosimptomatica
Isteria
Ipohondria
Avantajele nevrozei
Autocompasiunea
Rezistentele
Responsabilitatea familiei
Mediul
A
In rudele sau prietenii plngndu-se:
momentul
epuizati, actual ne(iar
tensionati" auzim de grabim
noi ne
"Suntem
foarte multe
partasim lamentatiile). Desi astazi programul de lucru
ori
sa le m-
Astenia nervoasa
Frica de viitor
Bolile psihosomatice
Migrena
Voma si greata
Tulburarile intestinale
Tulburarile cardiace,
complexele de culpabilitate ~i autopedepsirea
Blbiala
Depresia nervoasa
Personalitatea
ca, nansamblu
treg afara deomului
actele constiente,
nu exista ~ si
e unademonolitica.
de instincte, pulsiuni n-
Stim
de
dorinte inconstiente care constituie ceea ce Freud a nu-
mit Se. Activitatea psihica a oricarui om e divizata, n
principiu, n fenomene constiente si inconstiente.
Stim si ca n opozitie cu Se-uI, zona ntunecata a per-
sonalitatii, se afla Supraeul, cu alte cuvinte constiinta mo-
rala.
Din combinatia Eului, a Supraeului si a Se-ului decurg
cele patru tipuri caracteriale de baza, n care oricine se
poate recunoaste mai mult sau mai putin.
Primul caracter tip se numeste "criminal", n aceasta
categorie intra toti indivizii privati de simt moral, care
cedeaza fara sa se gndeasca presiunilor exercitate de Se.
Aici pot fi gasiti delincventii, a caror purtare e tributara
unei proaste educatii si la care echilibrul stricat al Se-ului
Complexele de inferioritate ~icauzele lor 173
Defectele personalitatii
Hipersensibilitatea
Furia
Nemultumirea
Scepticismul
Egoismul
Intoleranta
Valoarea introspectiei
Complexul de inferioritate -
o suferinta stnjenitoare
Disciplina
Supracompensarile
Educatia sexuala
Homosexualitatea
Homosexualitatea latenta
Homosexualitatea manifesta
Impotenta
Frigiditatea
Inhibitiile
Casatoria nevropatului
Incompatibilitatea sexuala
Cuplurile condamnate
Ce e de facut?
Plictiseala
Banuielile
Lamentatiile
Izolarea
Pudoarea
Tacerea
Critica
Lenea
de nimeni ~i de nimic?
CineFricapoate
e un sustine ca nu
sentiment pe i-a fost cunosc
care-l niciodatapna
frica
si
eroii, chiar daca ei reactioneaza cu ndrazneala si curaj.
Cutezanta n-ar avea nici un sens daca nu ar fi o victorie
asupra fricii.
Teama ne pndeste la un colt de strada, ne copleses-
te cnd vine noaptea, chinuie tineri si batrni, femei si
barbati. Nimic nu-i mai fals si mai prostesc dect sa spui:
"Mie nu mi-a fost si nu mi-e niciodata frica".
Frica e o reactie n fata a ceva ce ne sperie sau ne sur-
prinde n mod neplacut ori de care ne temem. E o reac-
tie sanatoasa din punct de vedere psihic, careia i da nas-
tere instinctul de conservare manifestat de oricine n fata
unui pericol. Cu alte cuvinte, frica e semnul ca vrem sa
traim si sa ne aparam de primejdii n toate felurile posi-
bile.
256 A. Roberti
Ce este angoasa?
Originile angoasei
Numerosi, indivizi si
I duc viata
I fara sa-si
I lase macar
Fobiile
n sfrsit,
" ,
ultima solutie ncearca sa creeze conditiile
adecvate pentru a despuia imaginatia de puterea pe care
o are. Sa presupunem ca va temeti de ntuneric; n acest
caz, lansati-va singur o provocare si intrati ntr-o came-
ra cufundata n cel mai mare ntuneric, tinnd minile
ntinse ca sa puteti merge, la fel ca orbii.
Probabil ca frica pe care o credeti prezenta n-o sa va
invadeze de data aceasta. Fobia va disparea n momen-
tul n care veti avea certitudinea ca ntunericul nu ascun-
de nici taine, nici creaturi supranaturale.
Superstitia
Singuratatea
De ce sa ne facem probleme?
Dreptul la nefericire
Dorinta de ispasire
Alcoolismul si drogurile
Fuga de realitate
Pesimismul si optimismul
Importanta muncii
Echilibrul n viata
Importanta sanatatii
Dragostea, prietenia
sa rdeti.
nvata-l-i,de
t ~L asemenea, sa minimalizatit unele mici ne-
placeri care ar putea risca sa va raneasca ntr-un mod
disproportionat. Cu siguranta, simtul umorului nu con-
Cum sa traim mai bine 315
I
t
Psihologie
I practica
I
'lf. Bestseller
Cartea gesturilor
Autor: Peter Collett
Titlul original: The Book of
Tales, Haw ta Read Peaple's
Minds fram Their Actions
Publicata de: Transworld
Publishers, divizie a The
Random House Group Ud.,
Londra, 2003
Limba originala: engleza
Traducere: Alexandra Bors
Anul aparitiei: 2005
cum ps....1.~mcw ganduri~~ o{.ut'fe~ih::;<r wn a<..'th~~i~
wS"
A
TReI
I care-ti
Un gest
spune este o actiune
multe despre
ceea ce gndeste cineva -
chiar daca persoana nsasi nu
este constienta de acest
lucru. Gesturile sunt extrem de edificatoare ...
Stiai ca felul n care stai, pozitia umerilor, felul n care ti misti
picioarele, expresia ochilor si a sprncenelor spun mult despre ct
de dominant sau de supus te simti, si ca, pna si atunci cnd ncerci
sa-ti ascunzi sentimentele, atitudinea ta sexuala este tradata de ochi
si de gura? Sau ca pozitia pe care o adopti ntr-o conversatie si
gesturile pe care le faci pot determina durata dialogului si ct de des
vei fi ntrerupt? Chiar si felul n care zmbesti - si muschii faciali
pe care i folosesti - tradeaza daca esti cu adevarat fericit sau doar
te prefaci. Acestea sunt Gesturile, iar ele nu se rezuma doar la
conversatii. Oriunde te-ai afla, orice ai face, gesturile sunt indicii
importante ale starii tale de spirit.
,
I
Cartea
gesturilor europene
Autor: Peter Collett
j
I
Titlul original: Foreign
Bodies. A Guide to
European Mannerism
Publicata de: Simon &
Schuster Ud. - A
Paramount
Communication
Company, Londra, 1993
Limba originala: engleza
Traducere si note de:
Andreea Rasuceanu
Anul aparitiei: 2006 Cartea gesturilor
Nr. de pagini: 312
europene
Stiati ca n secolul al A
TReI
XII-lea oamenii nu se spalau
dect partial, apa fiind consi-
derata nociva pentru orga-
nism? Ca un italian, atunci
cnd si prinde lobul urechii ntre degete, comunica o nclinatie
homosexuala? Ca expresia "fuck" ce apare tot timpul n vorbirea
americanilor are o etimologie nvaluita n mister sau ca unica metoda
de a te apara de deochi este sa porti n buzunar o bucata de lemn sau
o piatra? Cum sa te comporti la semafor sau cum sa stai la coada, de
ce numai englezii rd la propriile lor bancuri sau de ce italienii nu
sunt niciodata punctuali, ce trasaturi de caracter deconspira chipul
uman, poti afla toate acestea din Cartea gesturilor europene, un ghid la
ndemna oricarui globe-trotter, un ndreptar nonconformist si
amuzant, ilustrat cu episoade inedite din experienta proprie
autorului, de calator prin tarile europene!
;
:It
Tu si
, banii.
Cum sa-ti controlezi
1 relatia cu banii
, banii
Tu si
Cum sa-ti controlezi relatia cu banii
"Dupa ce a epuizat toate
brfele, si-a comparat geanta
cu a Julietei, a criticat ultimul
film al lui Woody Allen si a
TReI privit la trecatorii de pe stra-
da, Eva ncepe sa se vai ca-
reasca:
- Mi-ar placea sa cer o marire de salariu, sa-mi fie mai usor sa
vorbesc despre bani cu Jules, sa nu mai ramn mereu leftera la
sfrsitul lunii, sa stiu daca parintii mei au de gnd sa-mi lase o
mostenire babana.
[ ... ]
- Ar trebui sa citesti cartea asta: Tu ~i banii.
-Cee?
- Un ghid care trateaza ultimul mare tabu al societatii noastre:
banii. Te-ar ajuta. Cei doi autori ne explica faptul ca, n general, nu
se vorbeste despre bani; iar daca se vorbeste, nu se spune mare lucru
sau, n orice caz, se vehiculeaza banalitati. Banii deranjeaza si asta-i
motivul pentru care s-au hotart sa le consacre vreo doua sute de
pagini. E prima data cnd citesc o asemenea carte.
- Poti sa ma luminezi? n ce consta originalitatea?
- Ei bine, autorii analizeaza toate situatiile n care banii joaca
ntr-adevar un rol important: banii n relatia de cuplu, banii si copiii,
banii si parintii, banii la serviciu, banii n relatiile cu prietenii."