ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

CIBERNETIC, STATISTIC I INFORMATIC ECONOMIC

LUCRARE DE LICEN
COORDONATOR TIINIFIC: Prof. univ. dr.

ABSOLVENT:

2012
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
CIBERNETIC, STATISTIC I INFORMATIC ECONOMIC

Sistem informatic pentru rezervare i

cazare

COORDONATOR TIINIFIC: Prof. univ. dr.

ABSOLVENT:

2012
 CUPRINS

Introducere 4

Capitolul I - ASPECTE GENERALE PRIVIND SERVICIILE DE REZERVARE I CAZARE 5

1.1. Industria turismului i activitatea hotelier 6

1.2. Noiuni de baza privind rezervarea i cazarea 7

1.3. Modaliti de rezervare 9

Capitolul II - ANALIZA/EVALUAREA SISTEMULUI INFORMAIONAL EXISTENT 12

2.1. Specificarea cerinelor aplicaiei 12

2.1.1. Obiectivele sistemului 12

2.1.2. Cerinele sistemului (ieiri) 13

2.1.3. Definire intrri 14

2.2. Sisteme de rezervare 14

Capitolul III - PROIECTAREA BAZEI DE DATE 16

3.1. Identificarea coleciilor de date (tabele), descrierea structurii logice16

3.2. Definirea relaiilor (asocierile dintre tabele) 17

3.3. Elaborarea modelului virtual al bazei de date 18

3.4. Elaborarea modelului logic al bazei de date (tehnica FN) 18

Capitolul IV - REALIZAREA I EXPLOATARE BD PENTRU ACTIVITATEA DE REZERVARE I CAZARE 20

4.1. Descrierea structurii bazei de date utiliznd SQL20

4.2. Incrcarea i validarea datelor 22

4.3. Actualizarea bazei de date 24

4.4. Exploatarea bazei de date 26

CONCLUZII 28

BIBLIOGRAFIE 29

ANEXE 30
 Introducere
Din toate timpurile exist cltori i de aici nevoia de a fi gzduit. Dac n vremurile de
demult, oamenii erau mai ospitalieri, ncreztori i exista opiunea nnoptrii n locuina cuiva,
treptat s-a dezvoltat o variant alternativ: gzduirea n cldiri special amenajate, astfel
adpostirea i hrnirea cltorilor a devenit o afacere. Vechile hanuri erau exact ceea ce sunt azi
hotelurile: asigurau cazarea, masa i adposteau bunurile celor care cltoreau.
Cel mai vechi i mai vechi, decanul de vrst al tuturor hotelurilor din lume, este Hoshi,
un ryokan (han tradiional) din Japonia, vechi de aproape 1.300 de ani. Legenda - fiecare loc
vechi are cel puin una, nu-i aa? Legenda hotelului ne prezint scopul construciei de acum
zeci de secole ca fiind valorificarea unui izvor cu puteri tmduitoare.
La nceputul anilor 1900 a fost construit hotelul Plaza din New York, care este considerat i
astzi cel mai bun hotel din lume. Hotelierul american E. M. Statler a ncercat la nceputurile
industriei hoteliere s ridice nivelul de confort al serviciilor, a oferit apa curent, camere
spaioase cu bi individuale, telefoane, room-service, sisteme de rezervri ntre hoteluri. n
Bucureti primul hotel este considerat a fi Hotel dEurope, construit de ctre vienezul Brener.
Considerat n majoritatea rilor ca o activitate distinct a economiei, industria hotelier
are ca domeniu de referin totalitatea proceselor desfurate n unitile de cazare legate de
primirea, sejurul i plecarea cltorilor. Astzi clienii orienteaz conceperea noilor produse
hoteliere i mbuntirea lor. De calitatea serviciilor prestate depinde n final eficiena
economic a activitii hoteliere, astfel este necesar sporirea calitii serviciilor de cazare i a
celor auxiliare. Pentru un nivel calitativ superior al serviciilor prestate este necesar
informatizarea activitilor de rezervare i cazare a turitilor, asigurnd astfel promptitudine n
relaiile cu clienii.
n lucrarea de fat ne propunem s realizm o aplicaie informatic pentru activitatea de
recepie care va avea drept nucleu o baz de date relaional realizat cu ajutorul tehnologiilor
Oracle. Baza de date proiectat va constitui suportul informaional n lucrul cu C#.
Soluia informatic oferit de mine urmrete a fi uor de accesat de ctre utilizator
printr-o interfa prietenoas, ofer evidena camerelor (ocupate, libere, rezervate, blocate),
eviden sosiri plecri clieni. Pe lng acestea aplicaia ofer i posibilitatea tipririi de
rapoarte (pli, starea camerelor, situtia sosirilor), caut n baza de date clienii care au mai fost.

4
 Capitolul I - ASPECTE GENERALE PRIVIND SERVICIILE DE
REZERVARE I CAZARE
Serviciul de cazare este produsul industriei turistice, el se prezint ca o activitate complex,
ce decurge din exploatarea capacitilor de cazare, fiind alctuit dintr-un grup de servicii oferite
turistului pe timpul cazrii n unitile hoteliere.
Calitatea i dezvoltarea serviciilor de cazare sunt influenate de mai multe lucruri:
- Existena une baze tehnico-materiale de cazare adecvate, cu dotri corespunztoare,
oferind turitilor condiii optime
- Dotarea cu personal a capacitilor de cazare
- Organizarea muncii n unitile hoteliere
Calitatea prestaiei turistice poate fi influenat negativ de insuficiena spaiilor de cazare,
echiparea necorespunztoare a spaiilor de cazare, neconcordana ntre nivelul confortului oferit
i exigena turitilor, numrul mic al lucrtorilor sau slaba lor pregtire.
Alturi de cele de transport, alimentaie i agrement, serviciul de cazare hotelier reprezint
una din prestaiile de baz solicitate de turist pe durata cltoriei sale fiind n acelai timp i un
factor important de stimulare a cererii turistice.
Coninutul acestui serviciu este determinat de faptul c obiectivul de cazare ndeplinete
pentru turist rolul de domiciliu temporar, trebuind astfel s aib o funcionalitate complex; n
plus, n organizarea tuturor serviciilor de cazare se va ine seama c aproape jumtate din timpul
efectiv de vacan este cheltuit de turist n incinta unitii hoteliere.
Pentru a integra obiectivele de cazare i a diversifica serviciile oferite, serviciul hotelier nu se
mai rezum doar la cazarea propriu-zis, fiind completat de o serie de prestaii suplimentare,
astfel serviciul hotelier devine rezultatul mbinrii unei varieti de activiti.
Principalele activiti coninute n serviciul hotelier, conceput pentru a satisface cererea
turitilor i cltorilor, sunt:
Cazarea propriu-zis i activitile complementare ei;
Alimentaia i serviciile productoare legate de asigurarea ei;
Activitile de agrement/cultural-artistice;
Servicii de informare i intermediere;
Activiti comerciale;
n raport cu specificul fiecrei uniti hoteliere, unele dintre aceste activiti pot fi mai
dezvoltate, altele mai puin, unele pot s lipseasc sau pot aprea altele suplimentare. Totalitatea
lor ns particip la acoperirea nevoilor consummatorilor, caracteriznd activitatea desfaurat n
sectorul hotelier.

5
 Pe lng atracia exercitat de un obiectiv turistic, amenajrile legate, n principal, de
condiiile de odihn i agrement, contribuie n mod hotrtor la prezena turitilor n zona
respectiv.

1.1. Industria turismului i activitatea hotelier

Industria turismului este parte a economiei, alctuit din mai multe ramuri a cror funcie
comun este satisfacerea nevoilor turitilor; reprezint componenta ofert a pieei turistice i
cuprinde toate ntreprinderile i dotrile destinate producerii de servicii turistice ntr-o anumit
tar.
Organizaia Mondial a Turismului (OMT) definete turitii ca fiind persoanele ce
cltoresc sau locuiesc n locuri din afar zonei lor de reedin permanent pentru o durat de
minimum 24 h, dar nu mai lung de un an consecutiv, n scop de recreere, afaceri sau altele
nelegate de exercitarea unei activiti remunerate n localitatea vizitat. Turismul este considerat
ramura cea mai puternic pe plan mondial, dat fiind contribuia sa la economia mondial,
asigurnd locuri de munc i contribuind la dezvoltarea rilor. Prin produsele i serviciile pe
care le ofer, turismul contribuie la asigurarea consumului populaiei, alturi de educaie i
nvmnt, sntate, comer.
Potrivit OMT, n anul 2011, industria turismului a realizat 10% din PIB-ul mondial. n
Romnia turismul contribuie la PIB cu doar 1,9%. Industria turismului reprezint un sector cu
identitate proprie aflat ntr-o evoluie dinamic.
n domeniul competivitatii n turism, concurenii Romniei sunt: Ungaria, Cehia, Bulgaria,
Croatia, Ucraina. Romnia este mai competitiv fat de concurenii si n domeniul preurilor, al
mediului, al deschiderii fat de comer i turism i domeniul social i mai puin competitiv n
cel al tehnologiei, al resurselor umane i al infrastructurii.
Hotelurile sunt uniti care ofer servicii de cazare i mas contra unui tarif pentru serviciile
oferite. n Romnia, conform legislaiei n vigoare, hotelul este considerat o structur de primire
amenajat n cldiri sau corpuri de cldiri, care pune la dispoziia turitilor camere, garsoniere i
apartamente dotate corespunztor, care asigur prestri de servicii specifice, dispun de recepie i
spaii de alimentaie n incint.
Un hotel poate fi considerat o organizaie deoarece:
Este nfiinat pentru a atinge anumite obiective ofer servicii de cazare i alimentaie
pentru client n scopul de a obine profit
Planific i coordoneaz activitatea personalului
Categoriile de servicii de baz ce pot fi oferite la nivelul unui hotel sunt:
Rezervri i inchierei de camere/apartamente;

6
 Servicii din sfera alimentaiei publice;
nchirieri de spaii pentru sedii ale unor societi comerciale, fundaii, organizaii, regiuni,
congrese;
Activitatea fundamental a unui hotel este considerat rezervarea i nchirierea de camere,
aceasta se desfoar n cadrul recepiei hotelului. O camer poate fi nchiriat pe loc sau
rezervat. Cazarea reprezint o component esenial a dezvoltrii turismului, iar diversitatea i
calitatea serviciilor de cazare oferite influeneaz numrul i tipul de vizitatori ai unei localiti.
Azi, ca pentru orice produs, i pentru alegerea unei camera de hotel exist diversitate:
- camere simple, camere duble, apartamente, garsoniere, suita (antecamera i camer);
n stabilirea tarifelor diferenierea se realizeaz prin tipul camerei sau prin tipul de client. n
general, un hotel practic tarifele cele mai mari pentru clienii strini, ofer facilitate clienilor
romani, iar pentru pensionari i studeni, tarife reduse.
Pentru a nchiria o camer un client trebuie s completeze formularul de nregistrare, acesta
conine datele personale, perioada de cazare i scopul vizitei. Datele completate sunt trecute n
registrul de cazare mpreun cu serviciile permanente solicitate de client, serviciile permanente
se refer la mese, trezirea la anumite ore, ziare etc. n registrul de cazare sunt trecute i toate
serviciile de care a beneficiat clientul pe perioada de cazare i nu au fost achitate pe loc.
Sectorul cazrii are o poziie dominant n cadrul industriei turismului. Pe lng ncasrile pe
care le are n mod direct, sectorul asigur pe plan mondial, milioane de locuri de munc, crora li
se adaug sute de mii de locuri de munc de suport, mai exact, constructori, furnizori, arhiteci
etc. n cadrul industriei turismului niciun alt sector nu are prin natura sa un caracter att de
internaional precum industria hotelier.

1.2. Noiuni de baza privind rezervarea i cazarea

Departamentul de cazare din cadrul unui hotel poate fi divizat in trei subdepartamente:
serviciul de receptie (front-office), serviciul de etaj (housekeeping) si servicii suplimentar.
Cazarea este functia principala a unitatilor hoteliere, indiferent de marimea, tipul, categoria
de confort sau gradul de dotare al acestora. Presupune asigurarea conditiilor de odihna si de
igiena a turistului prin existenta unui spatiu si a echipamentului necesar.
Activitatea de cazare presupune:
- Operatii de rezervare si inchiriere a spatiilor de cazare
- Operatii de urmarire si incasare a tarifelor pentru serviciile prestate
Rezervarea este actiunea de retinere a unui spatiu intr-o unitate de cazare. Rezervarea ca
operatiune poate fi inteleasa si ca totalitatea lucrarilor ce se efectueaza in unitatile de cazare.

7
 Primul contact pe care il are clientul cu serviciile oferite de catre hotel are loc prin activitatea
de rezervare. Astfel rezerarea devine principalul mod prin care clientul i face o prima imagine
despre hotel i serviciile acestuia.
Serviciile front-office si etaj formeaza departamentul cazare. Conducand cel mai important
departament, directorul de cazare ("rooms division manager") il inlocuieste in lipsa pe directorul
general.
Activitatile de front-office se desfasoara la nivelul holului de primire punct central catre
care converg toate serviciile dintr-un hotel. Functiunile definitorii sunt: rezervare, receptie, hol,
casa-facturare, centrala telefonica. Pentru aplicarea acestor functiuni, se inregistreaza diferite
variante de organizare Fig.1 - criteriul principal fiind capacitatea de cazare a hotelului1.

Tipuri de hotel COMPARTIMENTE

Hotel mic Recepie

Recepie Punct Etc.

de vnzare

Capacitate Recepie Concierge Etc.

medie

Hotel mare Recepie Cas-facturare Central Concierge Butic Etc.

european, de telefonic
sejur
Cas

nchirieri de autoturisme
Mail-information

Bell-captain

Etc.
Agenie de voiaj
Recepie

Facturare

Ghieu de banc
Telefon-fax
Birou rezervri

Hotel america,
de capacitate
foarte mare

Fig.1 Variante de organizare a activitilor de front-office

Din punct de vedere psihologic, front-officeul este un centru al relaiilor umane n care
oaspetele se ntlneste si interacioneaz cu personalul hotelului, fiecare interaciune scond la
iveal sentimente care la o analiz final determin dac oaspetele se bucur de experiena trit
n hotel.
Functii front-office sunt repartizate pe mai multe subsectoare:

1
Nicolae Lupu Hotelul Economie i management, Ed. a VI a, Editura C. H. Beck, Bucureti 2010, p. 58

8
 - rezervare: promovarea, vanzarea camerelor si serviciilor aferente, preluarea comenzilor si
completarea documentelor de arhiva
- receptie: repartizarea camerelor, inregistrarea clientului, rezolvarea solicitarilor si
reclamatiilor
- casierie: deschiderea contului si inregistrarea consumului, pastrarea valorilor, schimb
valutar, inchiderea contului
- concierge: origine limba franceza portar, secretar, confident, persoana de incredere
care stie sa asculte, poate rezolva orice problema si are raspuns la orice intrebare.
- centrala telefonica
Atributii concierge: gestionarea cheilor camerelor, rezolvarea solicitarilor clinetului,
efectuarea de servicii suplimentare specifice receptiei, promovarea celorlalte servicii ale
hotelului si asistarea permanenta a clientilor pe durata sejurului.
Serviciile de casierie si rezervare sunt realizate de catre serviciul de receptie.
Atributiile casieriilor difera, in functie de lucratorul de zi sau lucratorul de noapte. In timpul
zilei, se desfasoara urmatoarele operatiuni principale:
- inregistrarea in fisele de cont (conturi) ale clientilor cu cazare a serviciilor de care au
beneficiat mai putin serviciul de cazare;
- efectuarea operatiunilor de schimb valutar;
- intocmirea notelor de plata (facturi) si incasarea lor.
In cursul noptii principalele lucrari realizate sunt:
- inregistrarea in fisele de cont ale clientilor a serviciului de cazare;
- inchiderea (aducerea la zero) a caselor de marcat;
- inchiderea conturilor clientilor si elaborarea rapoartelor de activitate ale zilei.
Recepia efectueaz primirea clienilor si atribuirea camerelor. Clientul primeste un tichet -
legitimaie, n baza cruia lucrtorul concierge i va elibera cheia camerei. Pentru atribuirea
camerelor este indispensabil cunoasterea n fiecare moment a strii fiecrei camere: ocupat,
disponibil pentru nchiriere, eliberat si necurat sau aflat n curenie, curat si
necontrolat, blocat pentru o rezervare creia i-a fost atribuit o camer anume, scoas din
funciune (n reparaie).
Etapele activitatii in receptie sunt:
- pregatirea primirii clientilor, primirea clientilor (check-in), asistarea clientilor (sejur),
plecarea clientilor (check-out);

1.3. Modaliti de rezervare

Pentru un hotel, rezervarea este considerata un element important al vanzarii si primirii
clientului, rezervarea este prima secventa a contractului hotelier, el se incheie prin formularea
unei cereri de rezervare si prin acordul dat de catre hotelier. Ulterior, la sosire, prin semnarea

9
fisei de anuntare a sosirii si plecarii, clientul se angajeaza sa se conformeze regulilor hoteliere in
ceea ce priveste comportamentul, plata, raspunderea, etc.
Potrivit statisticilor publicate in 1996 de Howar Intl, la scara mondiala, rezervarile detin
82,7% din totalul camerelor inchiriate; in Europa, ponderea camerelor cu rezervare este de 86%.
In Bucuresti, pe total hoteluri, in medie, 80% dintre clienti isi rezerva camera in avans; ponderea
creste odata cu categoria de incadrare. Diferenta este reprezentata de clientii "walk-in".
Rezervarea camerelor se poate face de catre clienti (persoane fizice sau juridice) prin,
telefon, fax, scrisoare de rezervare sau internet. Rezervarea camerei este considerata ferma daca
se face printr-o scrisoare de rezervare si este insotita, pentru rezervarile de valoare mare, de plata
unui avans care sa reprezinte cel putin contravaloarea primei nopti de cazare. Pentru rezervarile
provizorii facute prin telefon sau fax se stabileste de regula o ora limita pana la care este valabila
rezervarea. Rezervarile ferme sau provizorii sunt inregistrate in registrul de rezervari si sunt
confirmate in scris clientului. Documentele de rezervare (scrisoarea de rezervare trimisa de client
sau fisa de rezervare completata de receptioner) primesc un numar de rezervare (numarul de
ordine din greistrul de rezervari) si sunt arhivate in ordinea datei sosirii. Rezervarile pot fi
anulate, fara plata unor penalitati si cu returnarea eventualelor sume avansate, cu 48 de ore
inainte de perioada pentru care s-a facut rezervarea2.
Pentru comenzile ocazionale care se refera la un grup, odata cu documentul de confirmare,
hotelierul va preciza modalitatea de plata, calendarul platilor daca se solicita plati in avans si
cuantumul despagubirii cuvenite hotelierului in caz de anulare tardiva. Platile in avans pot fi
esalonate astfel3:
10-20% odata cu transmiterea de catre organizatorul grupului (agentie de turism) a
scrisorii de acceptare a conditiilor comunicate de catre hotelier;
30-40% la transmiterea listei participantilor (diagrama grupului), in general cu 14-30 de
zile inaintea datei sosirii; de regula, in Romania, transmiterea listei participantilor se face
cel tarziu cu 7 zile inaintea datei sosirii;
Rezervarea care trebuie consemnata pe un document, induce urmatoarele obligatii:
pentru hotelier - punerea la dispozitie la data prevazuta a spatiului de cazare pentru care
si-a dat acordul;
pentru client - plata tarifului prevazut.
Pentru a accepta o cerere de rezervare si pentru a o inregistra in planning-ul de rezervari este
necesara consultarea "tabloului disponibilitilor"4. El este intocmit pe zile, pentru o perioada de
2
Gheorge Sabu, Georgeta Bdescu, Petrior Oprea, Cristina Ioni, Vasile Avram, Claudia Crstea Baze de date
relaionale Aplicaii n turism, Editura CISON, Bucureti 1998, p. 5
3
C. Sastre Les procedures internes dans l'htellerie, Universit de Droit, d'Economie et des Sciences d'Aix-
Marseille, 1980, p. 199
4
C. Sastre Les procedures internes dans l'htellerie, Universit de Droit, d'Economie et des Sciences d'Aix-
Marseille, 1980, pp. 202-203

10
6-12 luni in avans, si asigura gestiunea si controlul activitatii de rezervare de catre hotelier.
Disponibilitatea pentru un tip de camera, la o data anume, poate fi totala, partiala sau nula:
a) la o "data deschisa", cererile de rezervare pot fi acceptate fara restrictii, indiferent daca
este vorba de data sosirii clientului sau de o data in cursul sejurului de mai multe zile ale
acestuia;
b) la o "data inchisa", cererile nu pot fi acceptate daca sosirea clientului este prevazuta
pentru respectiva data, dar sunt acceptate daca "data inchisa" se gaseste in cursul unui
sejur de mai multe zile; in acest caz, cererea este acceptata pentru intreaga perioada, cu
conditia ca sosirea sa fie prevazute pentru o "data deschisa";
c) la o "data blocata", nici o cerere nu poate fi acceptata, indifferent daca este vorba despre
sosiri prevazute sau de continuarea unui sejur de mai multe zile.
Fondatorul de la HOLIDAY INN Kemmon WILSON nu permitea afisarea la intrare a
anuntului "nu mai sunt locuri". El cerea ca surplusul de clienti sa fie directionat catre cel mai
apropiat hotel, chiar concurent fiind, astfel, HOLIDAY INN isi facea doi prieteni: calatorul,
care, cu alta ocazie, se intorcea la HOLIDAY INN, si hotelul vecin, care, intr-o situatie
similara, directiona surplusul de clienti catre HOLIDAY INN. Astfel, mediul concurential nu
exclude aranjamentele reciproc avantajoase.

11
 Capitolul II - ANALIZA/EVALUAREA SISTEMULUI
INFORMAIONAL EXISTENT

2.1. Specificarea cerinelor aplicaiei

Departamentul rezervari vinde serviciul de cazare si ajuta prin aceasta ca si alte departamente
sa realizeze venituri, de exemplu, departamentul alimentatie. Un hotel poate avea, zilnic, un
mare numar de camere disponibile pentru inchiriat, dar acestea nu vor genera venituri pana nu
vor fi inchiriate efectiv. Astfel, daca o camera nu este inchiriata intr-o noapte, venitul pe care 1-ar
fi adus acea camera va fi pierdut pentru totdeauna.
Rezervarile au ca obiectiv maximizarea a trei factori din cadrul departamentului front-office:
numarul de camere ocupate, durata medie a sederii si tariful mediu pe camera, prin aceasta
asigurandu-se hotelului cel mai mare venit si profit posibil.
Sistemele manuale de receptie au intampinat unele probleme, intre acestea se numara: timpul
este considerat un factor foarte important in general suntem presati de el, durata mare in
verificarea camerelor libere este un dezavantaj major, calculul notei de plata in care sunt incluse
toate serviciile de pe perioada sederii devin dificile, dublele rezervari incurca sistemul de
rezervare al camerelor, caracteristicile camerelor nu sunt in detaliu preferintele clientului fiind
astfel usor ignorate, arhivele hotelului sunt "neprietenoase" informatiile statistice fiind extrase
cu greu.

2.1.1. Obiectivele sistemului

Odata cu cresterea cerintelor clientilor, a crescut si standardul la care trebuie sa ajunga
sistemele de receptie, astfel s-a renuntat la sistemele manuale de receptie mult prea "greoaie" si
"neprietenoase", implementandu-se sisteme informationale de gestiune eficiente.
Aceasta aplicatie informatica urmareste sa usureze munca angajatilor, sa ofere clientilor
carcateristicile camerelor in detaliu, sa retina arhivele hotelului, sa ofere o interfata "prietenoasa"
utilizatorului si sa ofere usurinta in extragerea informatiilor statistice.
Solutiile informatice oferite acopera functii cheie ale receptiei, rezervarilor, punand
accentul pe noile tehnologii disponibile.
Aplicatia face posibila adaugarea/afisarea/editarea unui numar nelimitat de tipuri de
camere, nume de camere, tarife pe camere si tarife pe sezoane, in plus trebuie sa permita
vizualizarea datelor stocate in baza de date, tiparirea de rapoarte si actualizarea datelor stocate in
baza de date.

12
2.1.2. Cerinele sistemului (ieiri)
Aplicatia trebuie sa permita vizualizarea datelor deja existente in tabele, precum si a
rapoartelor si previziunilor.
Cand se realizeaza aplicatia trebuie sa se tina cont de legaturile dintre tabele si de cum sunt
organizate datele.

Fig 2. Circuitul ce sta la baza analizei datelor, stabilirii entitatilor, atributelor acestora si
relatiilor dintre ele

Cerintele unui sistem de rezervare si cazare hoteliera pot fi clasificate astfel:

Situatii si documente destinate exteriorului unitatii pot fi privite ca un mijloc de
promovare, in cadrul lor se regasesc antetul si sigla firmei.
Situatii destinate interiorului unitatii forma de prezentare este insignifianta, contant
continutul.
Situatii la cerere utilizate pentru regasirea datelor stocate in baza de date.
Rapoarte de exceptie pentru factorii de decizie care evidentiaza abaterile de la valorile
considerate a fi normale.
Rapoarte totalizatoare contin informatii agregare obtinute in urma prelucrarii unor date
grupate dupa numite criterii.
Pentru activitatea de rezervare si cazare hoteliera au fost identificate urmatoarele iesiri:
Chitanta de plata;
Nota de plata;
Registrul de rezervari prezinta situatia rezervarilor;
Registrul de cazare prezinta situatia camerelor ocupate;
Registrul cu incasari prezinta situatia incasarilor;
Lista zilnica a camerelor ce urmeaza a fi ocupate sau eliberate;
Situatia gradului de ocupare a camerelor;
Situatii statistice privind rezervarea si inchirierea camerelor.

2.1.3. Definire intrri

Pentru proiectarea intrarilor se vor specifica caracteristicile logice referitoare la denumirea
documentelor de intrare, continutul informational, sursa, precum si informatii ca, numarul de

13
exemplare, periodicitate, frecventa. Pentru fiecare document de intrare este necesar sa se
stabileasca continutul si forma machetei.
Documentele de intrare pentru activitatea de rezervare si cazare sunt urmatoarele:
Cererea de rezervare;
Scrisoarea de rezervare;
Scrisoare de anulare a rezervarii;
Cererea de cazare;
Note cont receptie;
Lista tarifelor de cazare si servicii;
Situatia platilor prin virament.

2.2. Sisteme de rezervare

Majoritatea lanturilor hoteliere dispun de birouri proprii de rezervari sau sunt racordate la
un sistem international.
Sistemele de rezervare si informare sunt de trei tipuri:
1) Sistemele de informare functioneaza ca banci de date accesibile in vederea consultarii
prin sisteme de transmisie (Internet). Clientul poate solicita si primi informatii mai
detaliate in scris sau prin posta electronica.
2) Sistemele de disponibilitate ofera informatii cu privire la starea de liber sau complet
ocupat a unui hotel la un moment dat. Astfel de sisteme au in vedere sosirile neprevazute
ale clientilor intr-un oras.
3) Sistemele de rezervare computerizata pot fi asimilate cu sistemele de gestiune a
stocurilor, fiind vorba despre situatia camerelor sau locurilor disponibile si a celor deja
rezervare/inchiriate.

Sistemele de rezervare propriu-zise

Sistemele de rezervare create de catre grupurile de lanturi hoteliere au caracter exclusiv,
acestora li se adauga sisteme globale de distributie (GDS) a tuturor categoriilor de servicii legate
de voiaj: bilete de avion, camere in hoteluri, inchiriere de autoturisme, bilete de tren.
Sistemele de rezervare specializate sunt organizate ca sisteme proprii ale marilor lanturi
hoteliere, deseori dispun de mai multe birouri de rezervari. Sistemul creat de
INTERCONTINENTAL denumit Global II are birouri in 30 de tari, sistemul grupul ACCOR
este Resinter si are birouri de rezervari in 25 de tari. In cazul grupului INTERCONTINENTAL
HOTELS este utilizat primul si cel mai mare sistem de rezervare din industria hoteliera
Holidex introdus in 1965.
Pentru a obtine informatii sau pentru a rezerva o camera este suficienta stabilirea legaturii
telefonice cu cel mai apropiat birou de rezervari din cadrul sistemului, in raport cu locul de unde
se apeleaza la sistem. Pentru hotelurile conectate prin retea computerizata la sistem, in sensul ca

14
planning-ul de rezervari al hotelului este direct accesibil la nivelul biroului de rezervari, cererea
de rezervare se transmite si se va opera direct in situatia rezervarilor la hotel, obtinandu-se in
timp real confirmarea cererii de rezervare a clientului.
Pentru hotelurile care nu sunt conectate la retea, cererile de rezervare se transmit la hotel in
format electronic sau prin fax, confirmarea parvenind la biroul de rezervari pe aceeasi cale.
Fiecare hotel poate sa functioneze si el ca un birou de rezervari, clientii alfati acolo putandus-
si rezerva camere la oricare alt hotel al lantului.
Sistemele care furnizeaza solutii informatice integrate pentru hoteluri si restaurante sunt des
utilizate, un astfel de sistem in Romania este oferit de T&C NET, acesta fiind reprezentantul
pentru Romania al companiei americane Infor-SoftBrans din 1991.
Medallion Property Management System este un sistem de gestiune hoteliera in varianta
Windows ce cuprinde toate modulele necesare desfasurarii activitatii intr-un hotel , acesta ofera o
solutie software pentru administrarea integrata si facila a tuturor operatiunilor hoteliere. Sistemul
Medallion este integrat cu programele Microsoft Office Word, Excel, Outlook etc., ceea ce ofera
posibilitatea ca toate datele continute in sistem sa poata fi reproduse in formate flexibile si usor
de inteles. Sistemul imbunatateste de asemenea productivitatea biroului de contabilitate prin
posibilitatea de a opera mai multe aplicatii simultan.
Medallion Property Management System cuprinde toate modulele necesare informatizarii
departamentului Front-Office:
Rezervari (individuale si de grup)
Istoric clienti (individuali, companii, agentii de turism)
Note de plata si facturare clienti
Confirmari automate (e-mail)
Rapoarte predefinite (zilnice / lunare / anuale)
Rapoarte statistice si de prognoza
Interfatare cu alte sisteme din hotel
Numar nelimitat de servicii si plati
Rezervari on-line

15
 Capitolul III - PROIECTAREA BAZEI DE DATE
Proiectarea bazelor de date presupune fixarea structurii bazei de date si a metodelor de
prelucrare a datelor spre deosebire de utilizarea bazei de date care priveste mai mult ceea ce
contine baza de date la un moment dat. Daca baza de date isi schimba frecvent continutul,
structura ei ramane nemodificata pe lungi perioade de timp.
In proiectarea bazelor de date se tine seama de independenta datelor pe diferite nivele. De
exemplu reprezentarea fizica a datelor se poate schimba in timp pentru a obtine performante
superioare din punct de vedere al timpului de raspuns si al spatiului ocupat fara ca aceasta sa
afecteze modul de reprezentare a datelor in schema conceptuala. Acesta independenta se numeste
independenta fizica a datelor. De asemenea intre vederi si schema conceptuala apare o
independenta numita independenta logica a datelor.
In timpul existentei unei baze de date pot apare modificari in schema conceptuala prin
adaugarea unor noi entitati sau prin adaugarea de noi atribute unor entitati existente. Vederile
care nu fac referiri la campurile modificate raman neschimbate fiind rescrise numai aplicatiile
pentru care s-au modificat unele atribute sau pot fi construite vederi noi.
Proiectarea unei baze de date priveste in primul rand nivelul logic si mai putin cel fizic.
Proiectarea se poate face plecand de la modelul relational care permite o tehnologie de proiectare
si apoi se poate transforma rezultatul proiectarii in oricare dintre modele prin adaptarile
corespunzatoare.
Structura logic (nivel extern) a datelor se refer la forma n care fiecare utilizator vede
structurarea datelor n funcie de aplicaia cu care lucreaz sau n funcie de resursele de date pe
care administratorul bazei de date i le-a pus la dispoziie ca structur extern (subschema bazei
de date la care are drepturi de acces).
Structura fizic se refer la modul de memorare si structurare a datelor pe suportul fizic.
Structura fizic a suportului de memorare admis de ctre un SGBD, permite n general
urmtoarele niveluri de referin: volum magnetic, cilindru, pista, sector, bloc, octet si bit.
Structura conceptuala se refer la definirea structurii datelor din baza de date, astfel nct
aceasta s satisfac cerinele tuturor utilizatorilor n condiii de redundan minim si controlat a
acesteia (nivel conceptual). Aceast structur poart denumirea, n concepia CODASYL, de
SCHEMA BAZEI DE DATE, iar structura logic este numit SUBSCHEMA BAZEI DE DATE.

3.1. Identificarea coleciilor de date (tabele), descrierea

structurii logice
In aceasta etapa se stabilesc colectiile de date pentru partea ce urmeaza a fi prelucrata.

16
 Prin entitate se intelege un obiect concret sau abstract, un fenomen, un proces din lumea
reala despre care ne intereseaza sa avem informatii in cadrul sistemului. Cand vorbim de
rezervare si cazare apar urmatoarele entitati: CAMERA, TIP_CAMERA, CLIENTI, PLATA,
REZERVARE, CAZARE, TARIF, SERVICII, TIP_DOC.

Fig. 3 Tipuri de entitati

3.2. Definirea relaiilor (asocierile dintre tabele)

Se vor identifica numai asocierile semnificative intre tabele, nu toate asocierile posibile
intre entitati sunt relevante pentru sistem. In cadrul modelului asocierile sunt reprezentate prin
arce (linii) neorientate, iar fiecare nod reprezinta o entitate.

Fig.4 Reprezentarea unei asocieri

17
Fig.5 Modelul entitate-asociere pentru rezervare si inchiriere camere

3.3. Elaborarea modelului virtual al bazei de date

Modelul conceptual este modelul virtual al bazei de date. Un model conceptual ar trebui
sa cuprinda: entitatile, tipul relatiilor, atribute, cheie primara, cheie secundara si constrangeri de
integritate.
Pentru a se realiza modelul conceptual al unei baze de date se recomanda urmarirea
urmatorilor pasi:
Se identifica tipuri entitati;
Se identifica relatiile existente;
Se urmareste identificarea si asocierea atributelor cu entitatile;
Se detrmina domeniul atributelor
Se determina cheile primare
Determinarea cheilor secundare
Se elimina redundanta din cadrul modelului

3.4. Elaborarea modelului logic al bazei de date (tehnica FN)

Pentru a realiza schema bazei de date am utilizat SQL Develope si SQL Developer Data
Modeler. Tabelele utilizate sunt urmatoarele: CLIENTI, CAZARE, REZERVARE, SERVICII,
PLATA, TIP_DOC, CAMERA, TIP_CAMERA, TARIF.

18
Fig. 6

Teoria normalizarii5 este construita in jurul conceptului de forma normala.

FN1 forma normala unu: este utilizata in normalizarea bazelor de date. FN1 exclude
posibilitatea existentei grupurilor de atribute repetitive si cere ca fiecare inregistrare sa fie
definita astfel incat sa fie identificata printr-o cheie primara in mod unic.

FN2 - forma normala doi: urmareste ca toate elementele unui tabele sa fie dependente
functional de totalitatea cheii primare. Daca unul/mai multe elemente sunt dependente functional
numai de o parte a cheii primare, ele trebuie sa fie separate in tabele diferite.

FN3 forma normala trei: toate atributele non-cheie ale unei relatii depind numai de chei
candidate ale acelei relatii. Se urmareste identificarea dependentelor tranzitive si separarea
fiecare ramuri a dependentei tranzitive in relatii distincte.

5
Sabu Gheorghe, Mihaela Munteanu - Baze de date, editura MatrixRom, Bucureti, 2008, p.96

19
Capitolul IV - REALIZAREA I EXPLOATARE BD PENTRU
ACTIVITATEA DE REZERVARE I CAZARE

4.1. Descrierea structurii bazei de date utiliznd SQL

Aplicatia pentru rezervare si cazare lucreaza cu 9 tabele, legate intre ele prin mai multe
relatii. Tabelele utilizate sunt urmatoarele: CLIENTI, CAZARE, REZERVARE, SERVICII,
PLATA, TIP_DOC, CAMERA, TIP_CAMERA, TARIF.
Tabelele bazei de date au urmatoarea structura:
CAMERA

create table CAMERA

(
ID_CAMERA NUMBER,
ETAJ VARCHAR2(20),
ID_TIP NUMBER,
STARE_CAMERA VARCHAR2(20)
)
alter table CAMERA
add constraint CAMERA_PK primary key(ID_CAMERA);
alter table CAMERA
add constraint CAMERA_TIP_CAMERA_FK1(ID_TIP) references TIP_CAMERA(ID_TIP);

Nume camp Tipul campului Semnificatie

ID_CAMERA NUMBER Dupa acest camp se realizeaza

cautarea in tabela, semnificand
numarul unei camere si face
legatura cu celelalte tabele.

ETAJ VARCHAR2(20) Etajul pe care se afla o camera.

ID_TIP NUMBER Realizeaza legatura intre

aceasta tabela si tabela
TIP_CAMERA putand sa
extraga informatiile despre o
camera.

STARE_CAMERA VARCHAR2(20) Starea camerei poate fi, fie

libera, fie ocupata.

20
CAZARE

Nume camp Tipul campului Semnificatie

ID_CAZARE NUMBER Cheie primara, ajuta la

cautarea cazari si la realizarea
unei legaturi intre tabele.

DATA_SOS DATE Data sosirii unui client.

DATA_PLEC DATE Data plecarii unui client.

NR_PERS NUMBER Numarul de persoane ce

urmeaza a fi cazate.

NR_NOPTI NUMBER Numarul de nopti cazate.

ID_CLIENT NUMBER Face legatura cu tabela clienti

pentru a extrage informatii
despre acestia.

ID_CAMERA NUMBER Face legatura cu tabela

CAMERA, extrage informatii
din aceasta.

TARIF NUMBER Tariful pentru cazare.

ID_REZERVARE NUMBER Face legatura cu tabela

REZERVARE si verifica daca
un client care doreste sa se
cazeze a facut o rezervare,
eventual a platit un avans.

CLIENTI

Nume camp Tipul campului Semnificatie

ID_CLIENT NUMBER Cheie primara, face legatura cu

celelalte tabele.

NUME VARCHAR2(20) Numele clientului aflat in baza de

date.

PRENUME VARCHAR2(20) Prenumele clientului aflat in baza

de date.

ADRESA VARCHAR2(40) Adresa clientului.

TIP_CAMERA

21
 Nume camp Tipul campului Semnificatie

ID_TIP NUMBER Cheie primarar, face legatura cu

celelalte tabele oferind informatii
despre tipul camerei.

TIP_CAM VARCHAR2(20) Tipul camerei: simpla, dubla,

apartament, suita.

DOTARE VARCHAR2(105) Ofera informatii despre dotarea

camerelor.

4.2. Incrcarea i validarea datelor

Aplicatia creata de mine permite atat vizualizarea unor rapoarte, cat si a datelor din
tabele. Aplicatia porneste cu un meniu, cu o interfata prietenoasa, accesibil atat celor care au
constinte in domeniu, cat si celor care nu au.

Optiune Informatii
In aceasta optiune avem informatii despre clienti, camere, rezervare si tarife. Prin
alegerea optiunii Vizualizare clienti se vor lista clientii care au fost cazati la hotel.

22
 Prin alegera optiunii Vizualizarea camerelor putem obtine informatii despre camerele
libere in acel moment, putem vizualiza fisa unei camere.

23
 Vizualizarea tarifelor ne permite atat vizualizarea listei cu tarifele serviciilor cat si
vizualizarea listei cu tarifele camerelor, afisand toate informatiile aflate in tabelele din baza de
date.

4.3. Actualizarea bazei de date

Actualizarea bazei de date se realizeaza prin operatiile de adaugare, stergere si
modificare. Cu aceste operatii se lucreaza la nivelul tabelelor CLIENTI, CAZARE si
REZERVARE, spre exemplu putem realiza adaugarea unui client in baza de date.

24
 In cazul in care campurile nu sunt completate corect sau sunt incomplete se va primi un
mesaj de alerta, ca in exemplul de mai jos in care campurile pentru adaugarea unei rezervari la
cele existente nu este permisa deoarece campurile sunt incomplete.

Programul poate modifica sau sterge un client, spre exemplu in cazul in care se realizeaza
o decazare.

25
4.4. Exploatarea bazei de date
Optiunea Cazari are in cadrul ei o optiune denumita Istoric cazari, aceasta optiune
afiseaza toate cazarile existente in baza de date a hotelului, cu informatiile de rigoare. Prin
apasarea butonului "Raport" se va deschide o fereasta in care este afisat un raport cu istoricul
cazarilor hotelului. Exista si posibilitatea de printare a acestor rezultate prin butonul "Printare".

Prin optiunea Detalii rezervare, in functie de numele si prenumele unui client date de la
tastatura - se poate obtine rezervarea pe care acesta a facut-o pe numele sau.

26
 Optiunea Rezervari neanulate permite vizualizarea listei cu rezervarile care au fost facute
si se regasesc in cazare.

27
CONCLUZII
Lucrarea de fata este menita sa ajute la rezolvarea unor probleme legate de modul in care
se realizeaza rezervarea si cazarea hoteliera, din care reies si performantele economice ale
hotelului. In acelasi timp, solutia informatica oferita de mine, in urma studierii domeniului
hoteleier, ofera si posibilitatea de a obtine situatii statistice in urma rezervarilor si cazarilor.
Aplicatia urmareste sa aiba o interfata prietenoasa, accesibila tuturor utilizatorilor printr-
un meniu simplu, sa ofere informatiile necesare despre clientii hotelului, rezervarile si cazarile
efectuate, precum si informatii despre tarifele si serviciile oferite si informatii despre dotarile pe
care hotelul de detine, in special despre camere.
Am urmarit realizarea operatiilor de baza cum ar fi, posibilitate de adaugare a unui client
nou cand acesta nu exista in baza de date si doreste sa se cazeze in hotel, modificarea sau
stergerea rezervarilor, atunci cand un client care a facut o rezervare o anuleaza sau o amana cu
cateva zile, aplicatia mai ofera rapoarte si statistici.
Aceasta aplicatie gestioneaza doar o mica parte din informatiile detinute de un hotel in
cadrul serviciului de front-office si se incearca o cat mai buna prelucrare a lor.

28
BIBLIOGRAFIE

Lungu Ion, Velicanu Manole - Sisteme de gestiune a bazelor de date : aplicatii Oracle,
All, 1998
Lungu Ion - Baze de date: sa invatam sistemul ORACLE in 28 de lectii, editura
Economica, 2002
Lupu Nicolae Hotelul Economie si management, Editia a VI a, Editura C.H.Beck,
Bucuresti, 2010
Sabu Gheorghe, Mihaela Munteanu - Baze de date, editura MatrixRom, Bucureti, 2008
Sabu Gheorghe, Georgeta Bdescu, Petrior Oprea Baze de date relaionale Aplicaii
in turism, Editura Cison, Bucuresti 1998
C. Sastre Les procedures internes dans l'htellerie, Universit de Droit, d'Economie et
des Sciences d'Aix-Marseille, 1980
Thomas Connolly, Caroly Beeg - Database Systems. A practical Approach to Design,
implementation & management. Fourth Edition, Ed. Addison Wesley, 2005

ANEXE

29
Anexa 1

Crearea tabelelor

create table CAMERA

(
ID_CAMERA NUMBER,
ETAJ VARCHAR2(20),
ID_TIP NUMBER,
STARE_CAMERA VARCHAR2(20)
)
alter table CAMERA
add constraint CAMERA_PK primary key(ID_CAMERA);
alter table CAMERA
add constraint CAMERA_TIP_CAMERA_FK1(ID_TIP) references TIP_CAMERA(ID_TIP);

CREATE TABLE "BD"."CAZARE"

( "ID_CAZARE" NUMBER NOT NULL ENABLE,
"DATA_SOS" DATE,
"DATA_PLEC" DATE,
"NR_PERS" NUMBER,
"NR_NOPTI" NUMBER,
"ID_CLIENT" NUMBER,
"ID_CAMERA" NUMBER,
"TARIF" NUMBER,
"ID_REZERVARE" NUMBER,
CONSTRAINT "CAZARE_PK" PRIMARY KEY ("ID_CAZARE")
CONSTRAINT "CAZARE_CLIENTI_FK1" FOREIGN KEY ("ID_CLIENT")
REFERENCES "BD"."CLIENTI" ("ID_CLIENT") ENABLE,
CONSTRAINT "CAZARE_CAMERA_FK1" FOREIGN KEY ("ID_CAMERA")
REFERENCES "BD"."CAMERA" ("ID_CAMERA") ENABLE,
CONSTRAINT "CAZARE_REZERVARE_FK1" FOREIGN KEY ("ID_REZERVARE")
REFERENCES "BD"."REZERVARE" ("ID_REZERVARE") ENABLE
)
CREATE TABLE "BD"."CLIENTI"
( "ID_CLIENT" NUMBER NOT NULL ENABLE,
"NUME" VARCHAR2(20 BYTE),
"PRENUME" VARCHAR2(20 BYTE),
"ADRESA" VARCHAR2(40 BYTE),
CONSTRAINT "CLIENT_PK" PRIMARY KEY ("ID_CLIENT")
)

CREATE TABLE "BD"."PLATA"

30
( "ID_PLATA" NUMBER NOT NULL ENABLE,
"ID_CLIENT" NUMBER,
"SUMA_TOTALA" NUMBER,
"DATA_PLATA" DATE,
"ID_DOC" NUMBER,
CONSTRAINT "PLATA_PK" PRIMARY KEY ("ID_PLATA")
CONSTRAINT "PLATA_CLIENTI_FK1" FOREIGN KEY ("ID_CLIENT")
REFERENCES "BD"."CLIENTI" ("ID_CLIENT") ENABLE,
CONSTRAINT "PLATA_TIP_DOC_FK1" FOREIGN KEY ("ID_DOC")
REFERENCES "BD"."TIP_DOC" ("ID_DOC") ENABLE
)

CREATE TABLE "BD"."REZERVARE"

( "ID_REZERVARE" NUMBER NOT NULL ENABLE,
"ID_CLIENT" NUMBER,
"DATA_REZ" DATE,
"NR_CAM" NUMBER,
"ID_TIP" NUMBER,
"DATA_SOS" DATE,
"DATA_PLEC" DATE,
"AVANS" VARCHAR2(20 BYTE),
CONSTRAINT "REZERVARE_PK" PRIMARY KEY ("ID_REZERVARE")
CONSTRAINT "REZERVARE_CLIENTI_FK1" FOREIGN KEY ("ID_CLIENT")
REFERENCES "BD"."CLIENTI" ("ID_CLIENT") ENABLE,
CONSTRAINT "REZERVARE_TIP_CAMERA_FK1" FOREIGN KEY ("ID_TIP")
REFERENCES "BD"."TIP_CAMERA" ("ID_TIP") ENABLE
)

CREATE TABLE "BD"."SERVICII"

( "ID_SERVICIU" NUMBER NOT NULL ENABLE,
"VALOARE_SERV" NUMBER,
"TIP_SERVICIU" VARCHAR2(40 BYTE),
"ID_CAZARE" NUMBER,
CONSTRAINT "SERVICII_PK" PRIMARY KEY ("ID_SERVICIU")
CONSTRAINT "SERVICII_CAZARE_FK1" FOREIGN KEY ("ID_CAZARE")
REFERENCES "BD"."CAZARE" ("ID_CAZARE") ENABLE
)

CREATE TABLE "BD"."TARIF"

( "ID_TIPTARIF" NUMBER NOT NULL ENABLE,
"TARIF" NUMBER,

31
 "TIP_TARIF" VARCHAR2(30 BYTE),
"ID_TIP" NUMBER,
CONSTRAINT "TARIF_PK" PRIMARY KEY ("ID_TIPTARIF")
CONSTRAINT "TARIF_TIP_CAMERA_FK1" FOREIGN KEY ("ID_TIP")
REFERENCES "BD"."TIP_CAMERA" ("ID_TIP") ENABLE
)

CREATE TABLE "BD"."TIP_CAMERA"

( "ID_TIP" NUMBER NOT NULL ENABLE,
"TIP_CAM" VARCHAR2(20 BYTE),
"DOTARE" VARCHAR2(105 BYTE),
CONSTRAINT "TIP_CAMERA_PK" PRIMARY KEY ("ID_TIP")
)

CREATE TABLE "BD"."TIP_DOC"

( "ID_DOC" NUMBER NOT NULL ENABLE,
"DEN_DOC" VARCHAR2(20 BYTE),
CONSTRAINT "TIP_DOC_PK" PRIMARY KEY ("ID_DOC")
)

Anexa 2
Datele din tabele
Tabela CAMERA

Tabela CAZARE

32
Tabela CLIENTI

Tabela PLATA

Tabela REZERVARE

Tabela SERVICII

Tabela TARIF

33
Tabela TIP_CAMERA

Tabela TIP_DOC

Anexa 3
Clasa cazare
public class cazare
{
public int cod;
public string nume;
public string prenume;
public DateTime datasos;
public DateTime dataplec;
public int nrpers;
public int nrnopt;
public int tarif;
public cazare(int x, string n, string p, DateTime s, DateTime d, int a, int
b, int c)
{
this.cod=x;
this.nume=n;
this.prenume=p;
this.datasos=s;
this.dataplec=d;
this.nrpers=a;
this.nrnopt=b;
this.tarif=c;
}

34
 }
Formularul afisarii camerelor libere

using System;
using System.Collections.Generic;
using System.ComponentModel;
using System.Data;
using System.Drawing;
using System.Linq;
using System.Text;
using System.Windows.Forms;
using System.Collections;
using System.Drawing.Printing;

using Oracle.DataAccess.Client;
using Oracle;

namespace Licenta
{
public partial class Camere_Libere : Form
{
//public static ArrayList lista;
public string provider;
public Camere_Libere()
{
//lista = new ArrayList();
provider = "user id=BD;password=Licenta;data
source=(DESCRIPTION=(ADDRESS=(PROTOCOL=tcp)(HOST=localhost)(PORT=1521))
(CONNECT_DATA=(SERVICE_NAME=orcl)))";
InitializeComponent();
OracleConnection conn = new OracleConnection(provider);

try
{
conn.Open();
string sqlstring = string.Format("select camera.id_camera,
tip_camera.tip_cam, tip_camera.dotare from camera, tip_camera where
tip_camera.id_tip=camera.id_tip and stare_camera='libera'");
OracleCommand comanda = new OracleCommand(sqlstring, conn);
OracleDataReader rd = comanda.ExecuteReader();

while (rd.Read())
{
ListViewItem itm = new ListViewItem(rd[0].ToString());
itm.SubItems.Add(rd[1].ToString());
itm.SubItems.Add(rd[2].ToString());
listView1.Items.Add(itm);
// camere c = new camere(Convert.ToInt32(rd[0]), rd[1].ToString(),
rd[2].ToString());
//lista.Add(c);

}
}
catch (Exception ex)
{
MessageBox.Show(ex.Message);
}
finally
{
conn.Close();
}

35
 private void button3_Click(object sender, EventArgs e)
{
Close();
}
}
}

36