1.

NUMERE REALE

1. Formule de calcul prescurtat

pa ` bq2 a2 ` 2ab ` b2 pa bq2 a2 2ab ` b2 a2 b2 pa bqpa ` bq

pa ` b ` cq2 a2 ` b2 ` c2 ` 2ab ` 2bc ` 2ca

pa ` bq3 a3 ` 3a2 b ` 3ab2 ` b3 pa bq3 a3 3a2 b ` 3ab2 b3

a3 ` b3 pa ` bqpa2 ab ` b2 q a3 b3 pa bqpa2 ` ab ` b2 q

2. Modulul unui numar real

Definitie. Pentru orice numar real x, modulul lui x este numarul real notat cu |x| si dat prin:

|x| x, daca x 0 si |x| x, daca x 0.

Numarul |x| se mai numeste valoarea absoluta a lui a.

Proprietati ale modulului:

|x| 0, @x P R |x| 0 x 0 |x| | x|, @x P R |a b| |b a|, @a, b P R

x |x|
|x y| |x| |y|, @x, y P R y |y| , @x, y P R, y 0
|x ` y| |x| ` |y|, @x, y P R

3. Partea ntreaga. Partea fractionara

Definitie. Pentru orice numar real x, exista si este unic un numar ntreg k astfel ncat k x k`1.
Numarul k P Z de mai sus se numeste partea ntreaga a numarului real x si se noteaza cu rxs.
Mai putem spune ca partea ntreaga a numarului real x este cel mai mare numar ntreg mai mic sau
egal decat x.

Proprietati ale partii ntregi:

rxs P Z, @x P R rxs x rxs ` 1, @x P R rx ` ks rxs ` k, @x P R, @k P Z.

Definitie. Pentru orice numar real x, se defineste partea fractionara a lui x, notata cu txu, ca fiind
diferenta dintre x si partea ntreaga a lui x, adica txu x rxs.

Proprietati ale partii fractionare:

txu P r0; 1q, @x P R txu 0 x P Z tx ` ku txu, @x P R, @k P Z.

Teme de recapitulare pentru BAC M2 1 Profesor Marius Damian, Braila

Algebra: 1. Numere reale
 4. Puterea cu exponent ntreg a unui numar real
Definitie. Fie x P R si n P N . Definim puterea lui x de exponent natural n, notata cu xn , prin
1
xn looooomooooon
x x . . . x . Daca x 0, prin definitie, x0 1. Fie x P R si n P N . Definim xn n .
x
de n ori x

5. Radacina patrata a unui numar real nenegativ

?
Definitie. Fie a P R, a 0. Definim radacina patrata a lui a, numarul real notat cu a si avand
? ? 2
proprietatile: a 0 si p aq a.

Proprietati ale radacinii patrate:

? c ?
? ? ? x x
x2 |x|, @x P R x y x y, @x, y 0 ? , @x 0, @y 0
y y

Formulele radicalilor dubli:

b c c b c c
? a`c ac ? a`c ac
a` b ` a b c2 a2 b, c 0
2 2 2 2

6. Radacina cubica a unui numar real

? ? 3
Definitie. Radacina cubica a numarului a P R este numarul notat cu 3
a astfel ncat p 3 aq a.

Proprietati ale radacinii cubice:

? c ?
3 ? ? ? x 3
x
x3 x, @x P R 3
x y 3 x 3 y, @x, y P R 3
? , @x P R, @y P R
y 3 y

7. Radicalul de ordin n
Definitie.
Fie a P R, a 0 si n P N, n 2, n par. Definim radicalul de ordin par n al lui a, numarul real
? ? ? n
notat cu n a si avand proprietatile: a 0 si p n aq a.
Fie a P R si n P N, n 2, n impar. Definim radicalul de ordin impar n al lui a, numarul real
? ? n
notat cu n a si avand proprietatea p n aq a.

8. Puterea cu exponent rational a unui numar real pozitiv

m
Definitie. Fie a P R, a 0 si r , m, n P Z, n 2. Definim puterea cu exponent rational r a
m ? n
lui a prin ar a n n am .

Proprietati ale puterilor cu exponent rational:

s
xr x xs
xr xs xr`s s
xrs pxr qs xrs s
px yq x y s s
s
x y y
px, y P R ; r, s P Qq

Teme de recapitulare pentru BAC M2 2 Profesor Marius Damian, Braila

Algebra: 1. Numere reale
 2. ECUATII TRIGONOMETRICE

1. Functia arcsinus

Functia f : , r1, 1s, f pxq sin x este inversabila, inversa ei fiind:
2 2

f 1 : r1, 1s , , f 1 pxq arcsin x
2 2

numita functie arcsinus.

Sunt valabile formulele:

sin parcsin xq x @x P r1, 1s, arcsin psin xq x @x P ,
2 2
arcsin pxq arcsin x @x P r1, 1s .

2. Functia arccosinus

Functia f : r0, s r1, 1s, f pxq cos x este inversabila, inversa ei fiind:

f 1 : r1, 1s r0, s, f 1 pxq arccos x

numita functie arccosinus.

Sunt valabile formulele:

cos parccos xq x @x P r1, 1s, arccos pcos xq x @x P r0, s

arccos pxq arccos x @x P r1, 1s .

Teme de recapitulare pentru BAC M1 1 Profesor Marius Damian, Braila

Geometrie si trigonometrie: 2. Ecuatii trigonometrice
 3. Functia arctangenta

Functia f : , R, f pxq tg x este inversabila, inversa ei fiind:
2 2

f 1 : R , , f 1 pxq arctg x
2 2

numita functie arctangenta.

Sunt valabile formulele:

tg parctg xq x @x P R, arctg ptg xq x @x P ,
2 2
arctg pxq arctg x @x P R.

4. Ecuatii trigonometrice fundamentale

sin x a P r1, 1s x p1qk arcsin a ` k, k P Z

cos x a P r1, 1s x arccos a ` 2k, k P Z
tg x a P R x arctg a ` k, k P Z

5. Rezolvarea ecuatiei a sin x ` b cos x c, a, b, c P R, a2 ` b2 0

Daca c2 a2 ` b2 , atunci ecuatia nu are solutii reale.
?
Daca c2 a2 ` b2 , atunci se mparte ecuatia prin a2 ` b2 si avem
a b c
a sin x ` b cos x c ? 2 sin x ` ? cos x ?
a ` b2 a2 ` b 2 a2 ` b 2
2 2
a b
Tinand cont ca ? 2 ` ? 1, rezulta ca exista t P r0; 2q astfel ncat
a ` b2 a2 ` b 2
a b
?
2 2
cos t si ? 2 sin t.
a `b a ` b2
In consecinta, ecuatia devine
c c
sin x cos t ` sin t cos x ? 2 sin px ` tq ? .
a ` b2 a2 ` b 2
In final, obtinem solutiile ecuatiei:
c
x p1qk arcsin ? 2 t ` k, k P Z.
a ` b2

Teme de recapitulare pentru BAC M1 2 Profesor Marius Damian, Braila

Geometrie si trigonometrie: 2. Ecuatii trigonometrice
 3. CALCUL VECTORIAL

1. Regula triunghiului 2. Regula paralelogramului

AB ` BC AC AB ` AD AC

3. Punctul care mparte un segment ntr-un raport dat

AP 1

P P pABq, k 0 OP OA ` k OB
PB 1`k

4. Mijlocul unui segment

AM 1

M P pABq, 1 OM OA ` OB
MB 2

5. Centrul de greutate al unui triunghi

G este centrul de 1

OG OA ` OB ` OC
greutate al 4ABC 3

6. Conditia de coliniaritate a trei puncte

A, B, C sunt coliniare Dk P R astfel ncat AB k BC

7. Conditia de paralelism a doua drepte

AB k CD Dk P R astfel ncat AB k CD

Teme de recapitulare pentru BAC M1 1 Profesor Marius Damian, Braila

Geometrie si trigonometrie: 3. Calcul vectorial
 8. Coordonatele unui vector



ApxA , yA q, BpxB , yB q AB pxB xA q i ` pyB yA q j

9. Modulul unui vector

b
2 2
AB pxB xA q ` pyB yA q

10. Produsul scalar al vectorilor

u

v |

u | |

v | cos p? p

u ,

v qq

sau

*
u a i `bj





u

v am ` bn
v m i `nj
11. Conditia de coliniaritate a vectorilor



*
u a i `bj a b





u ,

v sunt coliniari
v m i `nj m n

12. Conditia de perpendicularitate a vectorilor

*
u a i `bj





u K

v

u

v 0 am ` bn 0
v m i `nj

13. Teorema lui Thales 14. Teorema bisectoarei

AD AE BD AB
DE k BC rAD bis. ?BAC
DB EC DC AC

15. Teorema lui Menelaus 16. Teorema lui Ceva

M, N, P coliniare AM, BN, CP concurente

MA P B NC AP BM CN
1 1
MB P C NA P B MC NA

Teme de recapitulare pentru BAC M1 2 Profesor Marius Damian, Braila

Geometrie si trigonometrie: 3. Calcul vectorial
 2. PROGRESII ARITMETICE
PROGRESII GEOMETRICE

1. Progresii aritmetice

Definitie. Progresia aritmetica este un sir de numere cu proprietatea ca fiecare termen,

ncepand cu al doilea, se obtine din precedentul termen prin adunarea cu acelasi numar numit
ratia progresiei aritmetice.
Exemplu. Sirul 2, 4, 6, 8, 10, . . . este o progresie aritmetica de ratie r 2.

pan qn1 este progresie aritmetica de ratie r an an1 ` r, @n 2

pan qn1 este progresie aritmetica de ratie r an a1 ` pn 1q r, @n 2

an a1
Numarul termenilor aflati n progresie aritmetica este n `1
r

x`z
x, y, z sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice y
2

Suma primilor n termeni ai unei progresiei aritmetice:

pa1 ` an q n
S n a1 ` a2 ` . . . ` an
2

2. Progresii geometrice

Definitie. Progresia geometrica este un sir de numere cu proprietatea ca fiecare termen,

ncepand cu al doilea, se obtine din precedentul termen prin nmultirea cu acelasi numar nenul
numit ratia progresiei geometrice.
Exemplu. Sirul 1, 3, 9, 27, 81, . . . este o progresie geometrica de ratie q 3.

pbn qn1 este progresie geometrica de ratie q bn bn1 q, @n 2

pbn qn1 este progresie geometrica de ratie q bn b1 q n1 , @n 2

x, y, z sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice y 2 x z

Suma primilor n termeni ai unei progresiei geometrice:

qn 1
S n b1 ` b2 ` . . . ` bn b1
q1

Teorie pentru clasa a IX-a 1 Profesor Marius Damian, Braila

Algebra: 2. Progresii aritmetice. Progresii geometrice
 3. FUNCTIA DE GRADUL I

1. Definitia functiei de gradul I

Definitie. Fie a, b P R, a 0. Functia f : R R, f pxq ax ` b se numeste functie de gradul I.

2. Graficul functiei de gradul I

Daca a 0, atunci graficul functiei de gradul I este o dreapta care urca.

Daca a 0, atunci graficul functiei de gradul I este o dreapta care coboara.

b
Dreapta corespunzatoare graficului intersecteaza axa Ox n A , 0 si axa Oy n Bp0; bq.
a

3. Monotonia functiei de gradul I

Daca a 0, atunci functia de gradul I este strict crescatoare.

Daca a 0, atunci functia de gradul I este strict descrescatoare.

x 8 `8 x 8 `8
a0 `8 a0 `8
f pxq
8 f pxq 8

4. Semnul functiei de gradul I

x 8 ab `8 x 8 ab `8
a0 a0
f pxq 0 ` ` ` f pxq ` ` ` 0

Teorie pentru clasa a IX-a 1 Profesor Marius Damian, Braila

Algebra: 3. Functia de gradul I
 4. FUNCTIA DE GRADUL 2

1. Ecuatia de gradul 2

ax2 ` bx ` c 0, a, b, c P R, a 0 se numeste ecuatie de gradul 2.

b2 4ac se numeste discriminantul ecuatiei.
Numarul radacinilor reale ale ecuatiei de gradul 2 este dat de urmatoarea clasificare:
?
b
0 ecuatia are doua radacini reale si distincte: x1{2 ;
2a
b
0 ecuatia are doua radacini reale si egale: x1 x2 ;
2a
0 ecuatia nu are radacini reale.

Radacinile x1 si x2 ale ecuatiei de gradul 2 verifica relatiile lui Viete:

b
S x1 ` x2
a
c
P x1 x2
a

Formule utile:
x21 ` x22 px1 ` x2 q2 2x1 x2 S 2 2P

x31 ` x32 px1 ` x2 q3 3x1 x2 px1 ` x2 q S 3 3SP

Daca radacinile ecuatiei ax2 ` bx ` c 0, a 0 sunt x1 si x2 , atunci

aX 2 ` bX ` c a pX x1 q pX x2 q

Ecuatia de gradul 2 ale carei radacini sunt numerele x1 si x2 este

x2 Sx ` P 0, unde S x1 ` x2 si P x1 x2 .

2. Definitia si forma canonica a functiei de gradul 2

f : R R, f pxq ax2 ` bx ` c, a, b, c P R, a 0 se numeste functie de gradul 2.

2
b
Forma canonica a functiei de gradul 2 este f pxq a x ` ` .
2a 4a

1
3. Graficul functiei de gradul 2

Daca a 0, atunci graficul functiei de gradul 2 este o parabola cu varful n jos.

Daca a 0, atunci graficul functiei de gradul 2 este o parabola cu varful n sus.

Observatii

Numarul punctelor de intersectie cu axa Ox:

parabola intersecteaza axa Ox n doua puncte distincte 0;

parabola este tangenta axei Ox 0;
parabola nu intersecteaza axa Ox 0.

b
Varful V al parabolei are coordonatele xV , yV .
2a 4a
Parabola are axa de simetrie, dreapta verticala de ecuatie x xV .

4. Intervale de monotonie si puncte de extrem

Cazul a 0. b
f este strict descrescatoare pe 8, si
2a
b b
x 8 `8 strict crescatoare pe , `8 .
2a 2a

`8 `8 f admite valoarea minima yV .
f pxq 4a



4a Imaginea functiei f este Im f , `8 .
4a

2

Cazul a 0. b
f este strict crescatoare pe 8, si
2a
b b
x 8 `8 strict descrescatoare pe , `8 .
2a 2a

f admite valoarea maxima yV .
4a
f pxq 4a
8 8
Imaginea functiei f este Im f 8, .
4a

5. Semnul functiei de gradul 2

Cazul 0.

x 8 x1 x2 `8
f pxq acelasi semn cu a 0 semn contrar lui a 0 acelasi semn cu a

Cazul 0.

x 8 x1 x2 `8
f pxq acelasi semn cu a 0 acelasi semn cu a

Cazul < 0.

x 8 `8
f pxq acelasi semn cu a

Observatie:
" "
2 a0 2 a0
ax ` bx ` c 0, x P R ax ` bx ` c 0, x P R
0 0
" "
2 a0 2 a0
ax ` bx ` c 0, x P R ax ` bx ` c 0, x P R
0 0

3
 4. NUMERE COMPLEXE

1. Forma algebrica a unui numar complex

Orice numar complex z se poate scrie n mod unic sub forma z a ` bi, unde a, b P R, numita forma
algebrica a lui z, unde i este un numar cu proprietatea i2 1 si care se numeste unitate imaginara.
(
Multimea numerelor complexe este C a ` bi a, b P R, i2 1 .

2. Puterile unitatii imaginare i

i1 i, i2 1, i3 i, i4 1.
i4k`1 i, i4k`2 1, i4k`3 i, i4k 1, unde k P N.

3. Partea reala si partea imaginara a unui numar complex

Fiind dat numarul complex z a ` bi, partea reala a lui z este Re pzq a, partea imaginara a lui
z este bi iar coeficientul partii imaginare a lui z este Im pzq b.
Un numar complex este numar real daca si numai daca are partea imaginara 0, adica

z a ` bi P R b 0.

4. Egalitatea a doua numere complexe

Doua numere complexe sunt egale daca si numai daca au partile reale egale si partile imaginare egale,
adica
" "
a1 a2 a0
a1 ` b1 i a2 ` b2 i . Caz particular: a ` bi 0 .
b1 b 2 b0

5. Conjugatul unui numar complex

Conjugatul numarului complex z a ` bi este numarul complex z a bi.

Proprietati ale conjugarii:

z1 ` z2 z1 ` z2 , z1 z2 z1 z2 , @z1 , z2 P C; z z, @z P C;

z P R z z.

6. Modulul unui numar complex

?
Modulul numarului complex z a ` bi este numarul real |z| a2 ` b 2 .

Teme de recapitulare pentru BAC M1 1 Profesor Marius Damian, Braila

Geometrie si trigonometrie: 4. Numere complexe
 Proprietati ale modulului:

|z| 0, @z P C; |z| 0 z 0.

z1 |z1 |
|z1 z2 | |z1 | |z2 |, @z1 , z2 P C; , @z1 , z2 P C.
z2 |z2 |

|z n | |z|n , @z P C, @n P N ; z z |z|2 , @z P C.

|z1 ` z2 | |z1 | ` |z2 |, @z1 , z2 P C. (Inegalitatea triunghiulara.)

7. Rezolvarea ecuatiei de gradul 2

Ecuatia ax2 ` bx ` c 0 cu a, b, c P R, a 0 si 0 are doua radacini complexe conjugate date
de formulele: ? ?
b ` i b i
x1 , x2 .
2a 2a

8. Forma trigonometrica a unui numar complex

Pentru orice numar complex nenul z a ` bi, exista si sunt unice numerele reale r 0 si t P r0, 2q
date de formulele ?
r |z| a2 ` b2 (r este modulul lui z);

a b
cos t , sin t (t este argumentul redus al lui z).
r r
astfel ncat
z a ` bi rpcos t ` i sin tq.

9. Operatii cu numere complexe n forma trigonometrica

Daca z1 r1 pcos t1 ` i sin t1 q si z2 r2 pcos t2 ` i sin t2 q, atunci

z1 z2 r1 r2 rcos pt1 ` t2 q ` i sin pt1 ` t2 qs ;

z1 r1
rcos pt1 t2 q ` i sin pt1 t2 qs .
z2 r2

Daca z rpcos t ` i sin tq si n P N , atunci

z n rn pcos nt ` i sin ntq . (Formula lui Moivre.)

10. Radacinile de ordin n ale unui numar complex

Fie n P N, n 2 si numarul complex w r pcost ` i sin tq .
Atunci ecuatia z n w are n radacini complexe distincte date de:

?
n
t ` 2k t ` 2k
zk r cos ` i sin , unde k P t0, 1, 2, . . . , n 1u.
n n

Daca este o radacina complexa si nereala de ordin 3 a unitatii, atunci

3 1 si 2 ` ` 1 0.

Teme de recapitulare pentru BAC M1 2 Profesor Marius Damian, Braila

Geometrie si trigonometrie: 4. Numere complexe
 5. CLASE DE FUNCTII

1. Notiunea de functie, imaginea unei functii, graficul unei functii

Definitie. Fiind date multimile nevide A si B, spunem ca am definit o functie f pe multimea
A cu valori n multimea B, daca, printr-un anumit procedeu (formula, lege, conventie, etc.), fiecarui
element x din A i-am asociat un unic element din B, notat f pxq.

Pentru o functie definita pe A cu valori n B folosim notatia f : A B.

Multimea A se numeste domeniu de definitie, iar multimea B se numeste codomeniu.
Elementul f pxq din multimea B se numeste imaginea elementului x prin functia f.
Imaginile tuturor elementelor din domeniu formeaza o submultime a codomeniului numita imaginea
functiei f. Asadar, Im f ty P B | exista x P A astfel ncat y f pxqu .
Daca S A, atunci multimea f pSq ty P B | exista x P S astfel ncat y f pxqu se numeste imag-
inea multimii S prin functia f.
Functiile f : A B si g : A1 B 1 sunt egale daca A A1 , B B 1 si f pxq gpxq, @x P A.
Fiind data functia f : A B, multimea Gf tpa, bq | a P A si b f paqu se numeste graficul functiei
f. Daca A si B sunt multimi de numere reale, atunci f este o functie numerica, iar graficul ei se poate
reprezenta geometric ntr-un sistem de axe ortogonale.

2. Monotonia functiilor numerice

Definitie. Fie functia f : A B, unde A, B P R, iar A1 este o submultime a lui A.

Atunci, pe multimea A1 , functia f este:
crescatoare daca @x1 , x2 P A1 , x1 x2 f px1 q f px2 q.
strict crescatoare daca @x1 , x2 P A1 , x1 x2 f px1 q f px2 q.
descrescatoare daca @x1 , x2 P A1 , x1 x2 f px1 q f px2 q.
strict descrescatoare daca @x1 , x2 P A1 , x1 x2 f px1 q f px2 q.
monotona daca este crescatoare pe A1 sau descrescatoare pe A1 .
strict monotona daca este strict crescatoare pe A1 sau strict descrescatoare pe A1 .

3. Functii pare, functii impare

Definitie. Fie D R o submultime simetrica fata de origine (adica @x P D x P D).

Spunem ca o functie f : D R este:
functie para daca f pxq f pxq, @x P D;
functie impara daca f pxq f pxq, @x P D.

Graficul unei functii pare este simetric fata de axa Oy, iar graficul unei functii impare este simetric
fata de originea O a sistemului de axe.

4. Functii periodice
Teme de recapitulare pentru BAC M1 1 Profesor Marius Damian, Braila
Algebra: 5. Clase de functii
 Definitie. Fie T 0 fixat si o multime D R cu proprietatea ca @x P D x T P D si
x ` T P D.
O functie f : D R este periodica de perioada T, daca f px ` T q f pxq, @x P D.

Observatie. In conditiile definitiei de mai sus, orice numar kT (k P Z) este perioada a functiei f.
Definitie. Daca exista cea mai mica perioada strict pozitiva, aceasta se numeste perioada principala
a functiei f.

5. Functii marginite
Definitie. Fie D R. Spunem ca functia f : D R este marginita daca imaginea functiei este o
multime marginita, adica

exista m, M P R astfel ncat m f pxq M, @x P D.

Putem spune echivalent ca functia f : D R este marginita daca

exista K 0 astfel ncat |f pxq| K, @x P D.

O functie este marginita daca si numai daca graficul ei este situat ntre doua drepte paralele la axa Ox.

6. Functii injective, functii surjective, functii bijective

Definitie. O functie f : A B este injectiva daca

@x1 , x2 P A cu x1 x2 f px1 q f px2 q.

Teorema. O functie f : A B este injectiva daca si numai daca

@x1 , x2 P A cu f px1 q f px2 q x1 x2 .

Observatie. Daca A si B sunt multimi de numere reale, atunci f este injectiva daca si numai daca
orice paralela dusa la axa Ox, prin punctele codomeniului, intersecteaza graficul functiei n cel mult un
punct. (Interpretarea geometrica a injectivitatii.)
Teorema. Daca f : A B este o functie numerica strict monotona (strict crescatoare pe A sau strict
descrescatoare pe A), atunci f este injectiva.

Definitie. O functie f : A B este surjectiva daca

@y P B, Dx P A astfel ncat y f pxq.

Teorema. O functie f : A B este surjectiva daca si numai daca Im f B.

Observatie. Daca A si B sunt multimi de numere reale, atunci f este surjectiva daca si numai daca
orice paralela dusa la axa Ox prin punctele codomeniului intersecteaza graficul functiei n cel putin un
punct. (Interpretarea geometrica a surjectivitatii.)

Teme de recapitulare pentru BAC M1 2 Profesor Marius Damian, Braila

Algebra: 5. Clase de functii
 Definitie. O functie f : A B este bijectiva daca este injectiva si surjectiva.

Teorema. O functie f : A B este surjectiva daca si numai daca

@y P B, D!x P A astfel ncat y f pxq.

Observatie. Daca A si B sunt multimi de numere reale, atunci f este bijectiva daca si numai daca
orice paralela dusa la axa Ox prin punctele codomeniului intersecteaza graficul functiei n exact un punct.
(Interpretarea geometrica a bijectivitatii.)

7. Compunerea functiilor, functii inversabile

Definitie. Fiind date functiile f : A B si g : B C definim functia compusa a lui g cu f, n

aceasta ordine, notata cu g f, prin

g f : A C, pg f qpxq gpf pxqq, oricare ar fi x P A.

Teorema. Operatia de compunere a functiilor este asociativa, adica

ph gq f h pg f q, oricare ar fi f : A B, g : B C, h : C D.

Definitie. Fiind data multimea nevida A, definim functia identica a multimii A, notata cu 1A ,
prin
1A : A A, 1A pxq x, oricare ar fi x P A.

Teorema. Fiind data functia f : A B, avem f 1A 1B f f.

Definitie. Spunem ca o functie f : A B este inversabila daca exista o functie f 1 : B A

astfel ncat
f 1 f 1A si f f 1 1B .

Teorema. O functie f : A B este inversabila daca si numai daca este bijectiva.

Teme de recapitulare pentru BAC M1 3 Profesor Marius Damian, Braila

Algebra: 5. Clase de functii

 5. GEOMETRIE ANALITICA

1. Formula distantei dintre doua puncte

b
AB pxB xA q2 ` pyB yA q2

2. Coordonatele mijlocului unui segment

x ` x y ` y
A B A B
M este mijlocul segmentului rABs M ,
2 2
Generalizare. (Coordonatele punctului care mparte un segment ntr-un raport dat)

MA xA ` kxB yA ` kyB
M P pABq, k 0 M ,
MB 1`k 1`k

Consecinta. (Coordonatele centrului de greutate al unui triunghi)

x ` x ` x y ` y ` y
A B C A B C
G este centrul de greutate al 4ABC G ,
3 3

3. Panta dreptei determinata de doua puncte date

yB yA
ApxA ; yA q, BpxB ; yB q P d md mAB
xB xA

4. Forme ale ecuatiei dreptei

Ecuatia dreptei care trece prin doua puncte date: A pxA ; yA q , B pxB , yB q

y yA x xA
d:
yB yA xB xA

Ecuatia dreptei care trece printr-un punct dat P px0 , y0 q si are panta data m

d : y y0 m px x0 q

Ecuatia normala a dreptei

d : y mx ` n pm este panta dreptei dq

Ecuatia carteziana generala a dreptei

a
d : ax ` by ` c 0 pm este panta dreptei dq
b
Ecuatia dreptei cu determinant

x y 1

d : xA yA 1 0
xB y B 1

Teme de recapitulare pentru BAC M1 1 Profesor Marius Damian, Braila

Geometrie si trigonometrie: 5. Geometrie analitica
 Observatie. Fie dreptele d1 : a1 x ` b1 y ` c1 0 si d2 : a2 x ` b2 y ` c2 0.
Avem una din situatiile:
a1 b1 c1
d1 d2
a2 b2 c2

a1 b1 c1
d1 k d2
a2 b2 c2

a1 b1
d1 , d2 sunt concurente
a2 b2
5. Conditia de paralelism a doua drepte

d1 k d2 m1 m2

6. Conditia de perpendicularitate a doua drepte

d1 K d2 m1 m2 1

7. Conditia de coliniaritate a trei puncte

xA y A 1

A pxA , yA q , B pxB , yB q , C pxC , yC q sunt coliniare xB yB 1 0
xC yC 1

8. Distanta de la un punct la o dreapta

|ax0 ` by0 ` c|
P px0 , y0 q ; d : ax ` by ` c 0 dpP, dq ?
a2 ` b2

9. Aria triunghiului folosind coordonatele varfurilor

xA y A 1
1
AriarABCs |4| unde 4 xB yB 1
2 xC yC 1

Teme de recapitulare pentru BAC M1 2 Profesor Marius Damian, Braila

Geometrie si trigonometrie: 5. Geometrie analitica
 6. APLICATII ALE TRIGONOMETRIEI

1. Teorema sinusurilor

a b c
2R pR este raza cercului circumscrisq
sin A sin B sin C

2. Teorema cosinusului

b 2 ` c 2 a2
cos A
a2 b2 ` c2 2bc cos A 2bc
c ` a2 b 2
2
b2 c2 ` a2 2ca cos B cos B
2ca
c2 a2 ` b2 2ab cos C a ` b2 c 2
2
cos C
2ab

3. Lungimea medianei

2 pb2 ` c2 q a2
m2a pma este mediana corespunzatoare laturii aq
4

Caz particular. Daca triunghiul este dreptunghic, atunci mediana corespunzatoare ipotenuzei este
egala cu jumatate din ipotenuza si, reciproc, daca o mediana a unui triunghi este egala cu jumatate din
latura pe care cade, atunci triunghiul este dreptunghic.

4. Exprimarea unghiurilor triunghiului n functie de laturi

c c d
A pp bqpp cq A ppp aq A pp bqpp cq
sin ; cos ; tg
2 bc 2 bc 2 ppp aq

5. Formule pentru aria triunghiului

a ha b hb c hc
S
2 2 2
b c sin A c a sin B a b sin C
S
2 2 2
a a`b`c
S ppp aqpp bqpp cq, unde p (Formula lui Heron)
2
S
S p r r pr este raza cercului nscrisq
p
abc abc
S R pR este raza cercului circumscrisq
4R 4S

Teme de recapitulare pentru BAC M1 1 Profesor Marius Damian, Braila

Geometrie si trigonometrie: 6. Aplicatii ale trigonometriei
 Formule trigonometrie

3
0 2
x 6 4 3 2 2
0o 30o 45o 60o 90o 180o 270o 360o
1 2 3
sin(x) 0 1 0 -1 0
2 2 2
3 2 1
cosx 1 0 -1 0 1
2 2 2
3
tgx 0 1 3 - 0 - 0
3
3
ctgx - 3 1 0 - 0 -
3

sin(2k x) sin x; cos(2k x) cos x

tg k x tgx; ctg k x ctgx

sin( x) cos x, cos( x ) sin x Funciile trigonometrice ale unei sume i ale unei
2 2
diferene de unghiuri

tg ( x) c tgx, ctg( x) tgx sin x y sin x cos y cos x sin y
2 2
sin( x) sin x, sin funcie impar. sin( x y ) sin x cos y cos x sin y
cos( x) cos x, cos- funcie par. cos( x y ) cos x cos y sin x sin y
tg ( x) tgx, tg funcie impar cos( x y ) cos x cos y sin x sin y
ctg ( x) ctgx, ctg funcie impar tgx tgy tgx tgy
tg ( x y ) ; tg ( x y )
formula fundamental a trigonometriei: 1 tgxtgy 1 tgxtgy
sin 2 x cos 2 x 1, () x 1 cos(2 x)
sin 2 x 2sin x cos x; cos 2 x ;
2
Reducerea la primul cadran: 1 cos(2 x)
din cadranul II : cos 2 x cos 2 x sin 2 x; sin 2 x ;
sin t sin( t ), cos t cos( t ), 2
din cadranul III Substituiile universale :
sin( t ) sin t, cos t cos t, 2tg
t
1 tg 2
t
2tg
t
din cadranul IV sin t 2 ; cos t 2 ; tgt 2
2 t 2 t 2 t
sin(2 t) sin t, cos(2 t) cos t, 1 tg 1 tg 1 tg
2 2 2

Transformarea sumelor n produs i a produselor n sume:

x y x y x y x y cos x y cos x y
sin x sin y 2sin cos ; sin x sin y 2sin cos
2 2 2 2 sin x sin y
2
x y x y x y x y
cos x cos y 2 cos
2
cos
2
; cos x cos y 2sin
2
sin
2
cos x y cos x y
cos x cos y
2
sin x y sin x y
sin x cos y
2
 6. FUNCTIA EXPONENTIALA
FUNCTIA LOGARITMICA

I. TEORIE
1. Functia exponentiala

Pentru a 0, a 1, definim f : R p0, `8q, f pxq ax , numita functie exponentiala de baza

a. Figurile de mai jos, redau graficul functiei exponentiale de baza supraunitara, respectiv de baza
subunitara.

Proprietati ale functiei exponentiale

Monotonia functiei exponentiale:

a P p1, 8q f s adica @x1 , x2 P R cu x1 x2 , avem ax1 ax2

a P p0, 1q f s adica @x1 , x2 P R cu x1 x2 , avem ax1 ax2

Functia exponentiala este injectiva. Prin urmare, daca x1 , x2 P R si ax1 ax2 , atunci x1 x2 .
Functia exponentiala este surjectiva. Fiind si injectiva, rezulta ca functia exponentiala este bijectiva.
Functia exponentiala este inversabila; inversa ei este functia logaritmica.

2. Functia logaritmica

Pentru a 0, a 1, definim f : p0, `8q R, f pxq loga x, numita functie logaritmica de baza
a. Figurile de mai jos redau graficul functiei exponentiale de baza supraunitara, respectiv de baza
subunitara.

Teme de recapitulare pentru BAC M1 1 Profesor Marius Damian, Braila

Algebra: 6. Functia exponentiala. Functia logaritmica
 Proprietati ale functiei logaritmice
Monotonia functiei logaritmice:

a P p1, 8q f s adica @x1 , x2 P R cu x1 x2 , avem loga x1 loga x2

a P p0, 1q f s adica @x1 , x2 P R cu x1 x2 , avem loga x1 loga x2

Functia logaritmica este injectiva. Prin urmare, daca x1 , x2 P R si loga x1 loga x2 , atunci x1 x2 .
Functia logaritmica este surjectiva. Fiind si injectiva, rezulta ca functia logaritmica este bijectiva.
Functia logaritmica este inversabila; inversa ei este functia exponentiala.

3. Proprietatile logaritmilor

loga b c b ac pa, b 0, a 1, c P Rq

loga 1 0 loga a 1 pa 0, a 1q

loga px yq loga x ` loga y px, y 0, a 0, a 1q

loga px1 x2 . . . xn q loga x1 ` loga x2 ` . . . ` loga xn px1 , x2 , . . . , xn 0, a 0, a 1q

loga xr r loga x pr P R, x 0, a 0, a 1q
x
loga loga x loga y px, y 0, a 0, a 1q
y
?
n
1
loga x loga x pn P N, n 2, x 0, a 0, a 1q
n
logb x
loga x px 0, a, b 0, a, b 1q
logb a

alogb c clogb a pa, b, c 0, b 1q Caz particular: aln c cln a

II. APLICATII
` ? ` ?
1. Sa se calculeze log3 5 7 ` log3 5 ` 7 log3 2.
?
2. Sa se arate ca numarul log4 16 ` log3 9 ` 3 27 este natural.
?
3. Sa se arate ca numarul 100lg 2 ` 3 27 este ntreg.
? ?
4. Sa se arate ca numarul log9 3 ` log4 3 2 este rational.

5. Sa se calculeze log7 2009 log7 287 1.

?
6. Sa se calculeze 10lg 7 3 343.
a
3
?
7. Sa se ordoneze crescator numerele a lg 2 lg 20, b C32 C42 si c 4 4.
1 2 3 99
8. Sa se calculeze lg ` lg ` lg ` . . . ` lg .
2 3 4 100
? 1
9. Sa se ordoneze descrescator numerele a 3 27, b log2 si c 2.
16

Teme de recapitulare pentru BAC M1 2 Profesor Marius Damian, Braila

Algebra: 6. Functia exponentiala. Functia logaritmica
 7. COMBINATORICA

1. Permutari

Definitie. Fie A o multime cu n elemente, n P N . Numim permutare a multimii A un nuplu

ordonat format cu toate elementele lui A. Notam cu Pn numarul permutarilor multimii A.

Exemplu. Pentru multimea A t1, 2, 3u permutarile sunt: p1, 2, 3q , p1, 3, 2q , p2, 1, 3q , p2, 3, 1q ,
p3, 1, 2q , p3, 2, 1q .

Teorema. Numarul permutarilor de n obiecte este: Pn 1 2 . . . n n! Prin conventie, 0! 1.

Aplicatie. Cate numere de 4 cifre distincte se pot forma cu cifrele multimii A t1, 2, 3, 4u?
Rezolvare. Calculand numarul permutarilor celor 4 elemente ale multimii A, obtinem P4 4! 24,
deci exista 24 numere care verifica cerintele problemei.

2. Aranjamente

Definitie. Fie A o multime cu n elemente, n P N si fie k P N, k n. Numim aranjament de

n elemente luate cate k un kuplu ordonat format din k elemente din A. Notam cu Akn numarul
aranjamentelor de n elemente luate cate k.

Exemplu. Fie multimea A t1, 2, 3, 4u . Aranjamentele de 4 elemente luate cate 2 sunt:

p1, 2q, p2, 1q, p1, 3q, p3, 1q, p1, 4q, p4, 1q,
p2, 3q, p3, 2q, p2, 4q, p4, 2q, p3, 4q, p4, 3q.

n!
Teorema. Numarul aranjamentelor de n obiecte luate cate k este: Akn
pn kq!

Aplicatie. Cate numere de 4 cifre distincte se pot forma cu cifre din A t1, 2, 3, 4, 5, 6u?
Rezolvare. Calculam numarul aranjamentelor de 6 obiecte luate cate 4.
6!
Astfel, A46 6 5 4 3 360, deci exista 360 de numere.
p6 4q!

3. Combinari

Definitie. Fie A o multime cu n elemente, n P N si fie k P N, k n. Numim combinare

de n elemente luate cate k orice submultime formata din k elemente din A. Notam cu Cnk numarul
combinarilor de n elemente luate cate k.

Exemplu. Fie multimea A t1, 2, 3, 4, 5u . Combinarile de 5 elemente luate cate 3 sunt submultimile:
t1, 2, 3u , t1, 2, 4u , t1, 2, 5u , t1, 3, 4u , t1, 3, 5u ,
t1, 4, 5u , t2, 3, 4u , t2, 3, 5u , t2, 4, 5u , t3, 4, 5u .

Teme de recapitulare pentru BAC M1 1 Profesor Marius Damian, Braila

Algebra: 7. Combinatorica si probleme de numarare
 n!
Teorema. Numarul combinarilor de n obiecte luate cate k este: Cnk .
pn kq! k!

Aplicatie. Un grup, format din 8 barbati si 10 femei, trebuie sa si aleaga un comitet reprezentativ
format din 2 barbati si 3 femei. In cate moduri poate fi ales comitetul?
3
Rezolvare. Barbatii pot fi alesi n C82 28 moduri, iar femeile pot fi alese n C10 120 moduri. Prin
2 3
urmare, exista C8 C10 28 120 3360 moduri de alegere a comitetului reprezentativ.

Proprietati ale combinarilor:

Cnk Cnnk , unde n P N , k P N, k n. (formula combinarilor complementare)

k`1
Cnk ` Cnk`1 Cn`1 , unde n P N , k P N, k n 1. (formula de recurenta)

4. Binomul lui Newton

Teorema. Pentru fiecare n P N , are loc formula:

n

pa ` bqn Cnk ank bk Cn0 an ` Cn1 an1 b ` Cn2 an2 b2 ` . . . ` Cnn1 abn1 ` Cnn bn ,
k0

numita formula binomului lui Newton.

Numerele Cn0 , Cn1 , Cn2 , . . . Cnn1 , Cnn sunt numite coeficienti binomiali ai dezvoltarii.
Dezvoltarea contine n ` 1 termeni.
Termenul general al dezvoltarii este: Tk`1 Cnk ank bk , unde k P t0, 1, 2, . . . nu .
Suma tuturor coeficientilor binomiali este data de formula: Cn0 ` Cn1 ` . . . ` Cnn 2n .
Suma coeficientilor binomiali ai termenilor de rang impar si suma coeficientilor termenilor de
rang par sunt egale. In plus: Cn0 ` Cn2 ` Cn4 ` . . . Cn1 ` Cn3 ` Cn5 ` . . . 2n1 .

5. Alte probleme de numarare

Daca un obiect A poate fi ales n n moduri si un obiect B poate fi ales n p moduri, atunci
perechea ordonata pA, Bq poate fi aleasa n n p moduri. In general, daca obiectul A1 poate fi ales
n n1 moduri, obiectul A2 poate fi ales n n2 moduri si asa mai departe, obiectul Ak poate fi ales n
nk moduri, atunci kuplul ordonat pA1 , A2 , . . . , Ak q poate fi ales n n1 n2 . . . nk moduri. (Regula
produsului.)
Numarul submultimilor unei multimi cu n elemente este egal cu 2n .
Daca A si B sunt multimi finite cu cardpAq a P N si cardpBq b P N , atunci numarul
functiilor f : A B este egal cu ba .
Daca A si B sunt multimi finite cu cardpAq a P N , cardpBq b P N si b a, atunci numarul
functiilor injective f : A B este egal cu Aab .

Teme de recapitulare pentru BAC M1 2 Profesor Marius Damian, Braila

Algebra: 7. Combinatorica si probleme de numarare
 Tabelul integralelor nedefinite pt.
Tabelul integralelor nedefinite
funcii compuse
f n 1
1d x x C f n
f 'd x
n 1
C ; n 1
x n 1 f a 1
x dx C ; n 1
n

f 'd x C ; a 1
a
n 1 f
a 1
x a 1
x adx C ; a 1 e f ' dx e f C
f

a 1
af
e dx e C
x x
a f ' dx
f
C
x
ln a
a
a xdx
ln a
C

1
f ' d x ln f C
f
1
d x ln x C f ' 1 f a
x
f a 2
dx
2
2a
ln
f a
C
1 1 x a
x a
2 2
dx
2a
ln
a
C
f ' 1 f
1 1
x
x
f a 2
d x a rc tg
2
a a
C

d x a r c tg C
x a sin f f ' d x c o s
2 2
a a f C
sin x d x c o s x C c o s f f ' d x s in f C
c o s x d x s in x C f '
1 cos 2 f
d x tg f C
cos 2 x
d x tg x C
f '
1 sin 2 f
d x c tg f C
s in 2 x
d x c tg x C
tg f f ' d x ln c o s f C
tg x d x ln c o s x C
c tg f f ' d x ln s in f C
c tg x d x ln sin x C
f '
C d x ln f a2 C
2
1 f
d x ln x x a 2 2
f 2
a 2

x2 a2
f '
1 d x ln f a2 C
2
f
d x ln x x a C
2 2
f 2
a 2
x2 a2
1 f ' f
d x a rc s in
x
C a2 f 2
d x a rc s in
a
C
a2 x2 a
1) f ' ( x)dx f ( x) C 2) ( f ( x) g ( x))dx f ( x)dx g ( x)dx 3) ( f ( x))dx f ( x)dx
4) f ' ( x) g ( x)dx f ( x) g ( x) f ( x) g ' ( x)dx METODA INTEGRRII PRIN PRI
5) Dac g ( x)dx G ( x) C i f - o funcie derivabil atunci g ( f ( x)) f ' ( x)dx G ( f ( x)) C
b
A( f ) f ( x )dx
b
Aria subgraficului unei funcii Volumul unui corp de rotaie V (C f ) f 2 ( x )dx
a a
 TABLOUL DE DERIVARE AL FUNCIILOR TABLOUL DE DERIVARE AL FUNCIILOR
ELEMENTARE COMPUSE

c' 0 n 1
( f n )' nf f '; n 0
x' 1 r 1
( f r )' rf f '; r 0
( x n )' nx n 1 ; n 0
f'
( x r )' rx r 1 ; r 0 ( f )'
2 f
1
( x )' f'
2 x (ln f )'
f
1
(ln x )' ( e f )' e f f '
x
( e x )' e x ( a f )' a f
f ' ln a
( a x )' a x ln a (sin f )' cos f f '
(sin x )' cos x (cos f )' sin f f '
(cos x )' sin x 1
( tg f )' 2
f'
1 cos f
( tg x )' 1 tg 2 x
cos x 2 1
( ctg f )' f'
1 sin 2 f
( ctg x )'
sin 2 x 1
(arcsin f )' f'
1 1 f 2
(arcsin x )'
1 x 2
1
1 (arccos f )' f'
(arccos x )' 1 f 2

1 x2
f'
1 ( arctg f )'
( arctg x )' 1 f 2
1 x 2

1 f'
( arcctg x )' ( arcctg f )'
1 x2 1 f 2

1) (f(x)+g(x))=f(x)+g(x) 2) (f(x))=f(x)
3) (f(x)g(x))=f(x)g(x)+f(x)g(x)
'
4)
f ( x)

f '( x) g ( x) f ( x) g '( x)
g 2 ( x)
5) f g '( x) f '( g ( x)) g '( x )
g ( x)
' 1
6) f 1 (b) , unde f(a)=b
f ' (a)