Fileshare - Ro - Ispas Procopiuc Analiza Matematica - CULEGERE DE PROBLEME 2002 PDF

Gheorghe PROCOPIUC Mihai ISPAS
PROBLEME
de
A N A L I Z A
M A T E M A T I C A
IASI 2002
Prefata
Prezenta culegere de Probleme de analiza matematica se adreseaza studentilor
din facultatile de profil tehnic. Ea contine aceleasi capitole ca si cursul de Analiza
matematica, format electronic, situat pe acelasi site. Inainte de abordarea oricarui capi-
tol din aceasta culegere se recomanda parcurgerea capitolului corespunzator al cursului,
unde pot fi gasite notiunile si rezultatele teoretice utilizate n formularea si rezolvarea
problemelor propuse.
Culegerea pune la dispozitia studentilor exercitii si probleme rezolvate, cu indicatii
de rezolvare sau propuse spre rezolvare, constituind un material util n desfasurarea
seminariilor, dar si pentru o mai buna aprofundare a notiunilor predate la curs.
Autorii
Cuprins
1 Elemente de teoria spatiilor metrice 5

1.1 Spatii metrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.2 Multimea numerelor reale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
2 Siruri si serii 17
2.1 Siruri de numere reale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
2.2 Principiul contractiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
2.3 Siruri n Rp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
2.4 Serii de numere reale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
2.5 Serii cu termeni pozitivi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
2.6 Serii cu termeni oarecare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
3 Limite de functii 47
3.1 Limita unei functii reale de o variabila reala . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
3.2 Limita unei functii de o variabila vectoriala . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
4 Functii continue 55
4.1 Continuitatea functiilor reale de o variabila reala . . . . . . . . . . . . . . 55
4.2 Continuitatea uniforma a functiilor de o variabila . . . . . . . . . . . . . . 57
4.3 Continuitatea functiilor de o variabila vectoriala . . . . . . . . . . . . . . 59
5 Derivate si diferentiale 63
5.1 Derivata si diferentiala functiilor de o variabila . . . . . . . . . . . . . . . 63
5.2 Proprietati ale functiilor derivabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
5.3 Derivatele si diferentiala functiilor de n variabile . . . . . . . . . . . . . . 73
6 Functii definite implicit 85

6.1 Functii definite implicit de o ecuatie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
6.2 Functii definite implicit de un sistem de ecuatii . . . . . . . . . . . . . . . 88
6.3 Transformari punctuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
6.4 Dependenta si independenta functionala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
6.5 Schimbari de variabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
3
4 GHEORGHE PROCOPIUC & MIHAI ISPAS
7 Extreme pentru functii de mai multe variabile 99

7.1 Puncte de extrem pentru functii de mai multe variabile . . . . . . . . . . 99
7.2 Extreme pentru functii definite implicit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
7.3 Extreme conditionate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
8 Siruri si serii de functii 107

8.1 Siruri de functii reale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
8.2 Serii de functii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
8.3 Serii de puteri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
8.4 Serii Taylor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
9 Integrala Riemann si extinderi 119

9.1 Primitive. Integrala nedefinita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
9.2 Integrala definita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
9.3 Integrale improprii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131
9.4 Integrale cu parametri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
10 Integrale curbilinii 139

10.1 Lungimea unui arc de curba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
10.2 Integrale curbilinii de primul tip . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
10.3 Integrale curbilinii de tipul al doilea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143
10.4 Independenta de drum a integralelor curbilinii . . . . . . . . . . . . . . . . 145
10.5 Calculul ariei cu ajutorul integralei curbilinii . . . . . . . . . . . . . . . . 147
11 Integrale multiple 149

11.1 Integrala dubla . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
11.2 Aria suprafetelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
11.3 Integrala de suprafata de primul tip . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
11.4 Integrala de suprafata de tipul al doilea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
11.5 Integrala tripla . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
12 Ecuatii diferentiale ordinare 171

12.1 Ecuatii diferentiale de ordinul ntai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
12.2 Alte ecuatii integrabile prin metode elementare . . . . . . . . . . . . . . . 178
12.3 Ecuatii diferentiale de ordin superior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181
12.4 Ecuatii carora li se poate micsora ordinul . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182
13 Ecuatii si sisteme diferentiale liniare 183

13.1 Sisteme diferentiale liniare de ordinul ntai . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183
13.2 Sisteme diferentiale liniare cu coeficienti constanti . . . . . . . . . . . . . 185
13.3 Ecuatii diferentiale liniare de ordinul n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190
13.4 Ecuatii de ordinul n cu coeficienti constanti . . . . . . . . . . . . . . . . . 192
13.5 Ecuatia lui Euler . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195
Capitolul 1
Elemente de teoria spatiilor

metrice
1.1 Spatii metrice

1.1 Fie (G, +) un grup comutativ si p : G R+ o functie ce satisface proprietatile:
1) p(x) = 0 d.d. x = 0;
2) p(x) = p(x), x G;
3) p(x + y) p(x) + p(y), x, y G.
Sa se arate ca aplicatia d : G G R, d(x, y) = p(x y), x, y G este o metrica
pe G.
R: Verificam ca d satisface axiomele metricii: 1o . d(x, y) = p(x y) 0, x, y G
pentru ca x y = x + (y) G si d(x, y) = 0 p(x y) = 0 x y = 0 x = y;
2o . d(x, y) = p(x y) = p(x + y) = p(y x) = d(y, x); 3o . d(x, y) = p(x y) =
p(x z + z y) p(x z) + p(z y) = d(x, z) + d(z, y), x, y, z G.
1.2 Fie N multimea numerelor naturale. Sa se arate ca urmatoarele aplicatii sunt
distante pe N:
1) d : N N R+ , d(m, n) = |m n|, m, n N.
1 1
2) d : N N R+ , d(m, n) = , m, n N .
m n
m n

3) d : N N R+ , d(m, n) = , m, n N.
1 + m 1 + n
1.3 Fie Rn = R R R, produsul cartezian constand din n 1 factori si
x = (x1 , x2 , . . . , xn ), y = (y1 , y2 , . . . , yn ) Rn . Sa se arate ca aplicatiile: d, , :
Rn Rn R+ , definite prin:
v
u n n
uX X
d(x, y) = t (xk yk )2 , (x, y) = |xk yk |, (x, y) = max |xk yk |
k=1,n
k=1 k=1
sunt metrici pe Rn .
5
R: Pentru d se aplica inegalitatea lui Minkowski:

v v v
u n u n u n
uX uX uX
t (ak + bk )2 t ak + t
2 b2k , a = (a1 , a2 , . . . , an ), b = (b1 , b2 , . . . , bn ).
k=1 k=1 k=1
1.4 Sa se hasureze n R2 sferele deschise S(0, r), r > 0, relative la metricile d, , .
1.5 Sa se arate ca d, , sunt metrici echivalente pe Rn .

R: Se demonstreaza inegalitatile: n d n n n n .
|x y|
1.6 Sa se arate ca d : R R R+ , d(x, y) = , x, y R este o metrica pe
1 + |x y|
R.
R: Se tine seama ca oricare ar fi a, b, c 0 cu a b + c, avem:
a b c
+ ,
1+a 1+b 1+c

deoarece din 0 urmeaza .
1+ 1+
1.7 Fie d : XX R+ o metrica pe X. Sa se arate ca aplicatia : XX R+

d(x, y)
definita prin (x, y) = este de asemenea o metrica pe X.
1 + d(x, y)
1.8 Sa se arate ca ntr-un spatiu metric (X, d) avem:

P
n
1) d(x1 , xn ) d(xi , xi+1 ), x1 , . . . , xn X, N 2.
i=1
2) |d(x, z) d(z, y)| d(x, y), x, y, z X.
3) |d(x, y) d(x0 , y 0 )| d(x, x0 ) + d(y, y 0 ), x, x0 , y, y 0 X.
R: 3) d(x, y) d(x, x0 ) + d(x0 , y) d(x, x0 ) + d(x0 , y 0 ) + d(y 0 , y).
1.9 Fie X o multime nevida. Sa se arate ca aplicatia d : X X R, definita prin:

0, x = y
d(x, y) =
1, x =6 y
este o metrica pe X (metrica discreta pe X).
1.10 Sa se arate ca aplicatia d : R+ R+ R+ , definita prin:

x + y, x 6= y,
d(x, y) =
0, x 6= y
este o metrica pe R+ .
PROBLEME DE ANALIZA MATEMATICA 7
1.11 Sa se arate ca aplicatia d : Rn Rn R, definita prin:

n
X 1 |xk yk |
d(x, y) = k
,
2 1 + |xk yk |
k=1
x = (x1 , x2 , . . . , xn ), y = (y1 , y2 , . . . , yn ) Rn este o metrica pe Rn .

1.12 Sa se arate ca urmatoarele aplicatii
sunt metrici pe multimile indicate:
1 1
1) d(0, ) (0, ) R, d(x, y) = .
x y
x y

2) d : R R R, d(x, y) = p .
1 + 1 + x2 1 + 1 + y2
3) d : R2 R2 R,

|x2 y2 |, x1 = y1 ,
d(x, y) =
|x2 | + |y2 | + |x1 y1 |, x1 6= y1 ,
(metrica mersului prin jungla), unde: x = (x1 , y1 ), y = (y1 , y2 ).
4) d : R2 R2 R,
p
2 + (x y )2 , daca exista o dreapta R2 a.. 0, x, y ,
d(x, y) = p(x1 x2 ) p 2 2
x21 + x22 + y12 + y22 , n rest,
(metrica caii ferate franceze), unde: 0 = (0, 0), x = (x1 , y1 ), y = (y1 , y2 ).
n
1.13 Sa se arate
s ca urmatoarele aplicatii sunt norme pe R :
Pn
1) ||x|| = xk2 , x = (x1 , x2 , . . . , xn ) Rn .
k=1
P
n
2) ||x|| = |xk |, x = (x1 , x2 , . . . , xn ) Rn .
k=1
3) ||x|| = sup |xk |, k = 1, n, x = (x1 , x2 , . . . , xn ) Rn .

a + bi c + di
1.14 Fie M = {A = , cu a, b, c R, i2 = 1} si f : M R+ ,
c + di a bi

f (A) = det A. Sa se arate ca (M, || ||) este spatiu normat n raport cu norma data
prin ||A|| = f (A).
0
1.15 Fie C[1,e] = {f : [1, e] R, f continua pe [1, e]}. Sa se arate ca aplicatia || || :
R e 1/2
C[1,e] R definita prin ||f || = 1 (f 2 (x) ln x) dx
0 0
este o norma pe C[1,e] si sa se

gaseasca norma functiei f (x) = x.
1
1.16 Fie C[0,1] = {f : [0, 1] R, f derivabila cu derivata continua pe [0, 1]}. Sa se
1
arate ca urmatoarele aplicatii sunt norme pe C[0,1] :
R1
1) ||f || = sup |f (x)|. 2) ||f || = 0
|f (x)| dx.
x[0,1]
hR i1/2
1
3) ||f || = |f (0)|+ sup |f (x)|. 4) ||f || = 0
f 2 (x) dx .
x[0,1]
1.17 Fie multimea X = {1, 2, 3, 4} si clasele:
1 = {, X, {2}, {1, 2}, {2, 3}, {1, 2, 3}},

2 = {, X, {1}, {2}, {3, 4}, {2, 3, 4}}.
1) Sa se arate ca 1 este topologie pe X dar 2 nu este topologie pe X.

2) Sa se gaseasca sistemele de vecinatati ale punctelor 3 si 4 din spatiul topologic
(X, 1 ).
R: Se verifica proprietatile din definitia topologiei. Pentru 2 se constata ca, de

exemplu {1} {2} = {1, 2} / 2 .
1.18 Fie X = {, , , } si familia de multimi:
= {, {}, {}, {, }, {, }, {, , }, X}.
Sa se arate ca este o topologie pe X si sa se determine sistemele de vecinatati ale

punctelor , , si .
1.19 Daca X 6= si 0 = {, X}, atunci (X, 0 ) este spatiu topologic pe X, numit

spatiul topologic nondiscret (grosier) pe X.
1.20 Daca X = 6 si P(X) este multimea tuturor partilor multimii X, iar 1 = P(X),
atunci (X, 1 ) este spatiu topologic pe X, numit spatiul topologic discret pe X.
1.21 Daca X are mai mult de doua elemente si a X, fixat, atunci = {, {a}, X}
este o topologie pe X, diferita de topologia nondiscreta si de cea discreta.
1.22 Fie X = {a, b, c, d, e}. Sa se precizeze care dintre urmatoarele familii de parti ale
lui X este o topologie pe X:
1) 1 = {, X, {a}, {a, b}, {a, c}}.
2) 2 = {, X, {a, b, c}, {a, b, d}, {a, b, c, d}}.
3) 3 = {, X, {a}, {a, b}, {a, c, d}, {a, b, c, d}}.
R: 1 si 2 nu, 3 da.
1.23 Fie = {, R, (q, )}, q Q. Sa se arate ca este o topologie pe R.

S
R: Multimea A = {(q, ), q > 2} = ( 2, ) este o reuniune de multimi din ,
qQ

totusi ea nu apartine lui deoarece 2 / Q.
1.24 Pe multimea X = {a, b, c} urmatoarele familii de parti ale lui X sunt topologii:
1 = {, X, {a}, {b, c}}; 2 = {, X, {a}, {a, c}};

3 = {, X, {b}, {a, c}}; 4 = {, X, {c}, {b, c}}.
1.25 Fie = {, R, (, )}, > 0. Sa se arate ca este o topologie pe R.

1.26 Pe multimea X = {1, 2, 3, 4, 5} se considera topologia:
= {, X, {1}, {1, 2}, {1, 3, 4}, {1, 2, 3, 4}, {1, 2, 5}}.
1) Sa se gaseasca punctele interioare ale multimii A = {1, 2, 3}.

2) Sa se gaseasca punctele exterioare ale multimii A.
3) Sa se gaseasca punctele frontiera ale multimii A.
R: 1) Int A = {1, 2} deoarece 1 {1, 2} A, 2 {1, 2} A. 3 nu este punct interior

lui A deoarece nu apartine la nici o multime deschisa inclusa n A. 2) CA = {4, 5} si
Int CA = , deci nu exista puncte exterioare lui A. 3) Fr A = {3, 4, 5}.
1.27 Sa se arate ca urmatoarele familii de parti sunt topologii pe R:

1) i = {, R, (a, )}, a R, (topologia inferioara sau dreapta a lui R).
2) s = {, R, (, a)}, a R, (topologia superioara sau stanga a lui R).
1.28 Sa se gaseasca interiorul, exteriorul si frontiera intervalului I = [3, ) relativ la

spatiul topologic (R, i ), unde i este topologia inferioara pe R.
R: Cea mai ampla multime deschisa, continuta n I, este (3, ), deci Int A = (3, ).
CI = (, 3) si nu contine nici o alta multime deschisa n afara de multimea vida.
Int CA = , Fr A = (, 3].
1.2 Multimea numerelor reale

1 1
1.29 Sa se arate ca multimea A = {xn = n
n+ + + 1, n N, n 2} este
n
n n
marginita.
1
R: Din x + 2 pentru orice numar real pozitiv, rezulta xn > 2 + 0 + 1 = 3, adica
x
1 1
a = 3 este un minorant pentru A. Cum pentru n 2, 1 < n n < 2 si , urmeaza
n 2
1 9 9
xn < 2 + 1 + + 1 = , adica b = este un majorant pentru A.
2 2 2
x + 1
1.30 Sa se arate ca multimea A = {y R, y = , x R} este marginita
x2 + x + 2
pentru orice R si sa se determine inf A si sup A .
R: Fie y A . Atunci: yx2 + (y )x + 2y 1 = 0, care trebuie sa aiba solutii

reale. Deci (y )2 4y(2y 1) = 7y 2 2( 2)y + 2 0, de unde, notand cu
= 2 22 + 1,:
2 2+
y , .
7 7
Asadar:
2 2+
inf A = min A = , sup A = max A = .
7 7
1.31 Sa se determine minorantii, majorantii, cel mai mic element si cel mai mare
element (daca exista) ale urmatoarelor multimi de numere reale:

1
1) A = {sin 1, sin 2, sin 3}. 2) A = 1 , n N .
n n
2 1
3) A = , n N . 4) A = {x R, x2 5}.
22 + 1
5) A = {x R, x 0, x2 > 5}. 6) A = {x R, x3 x 0}.
7) A = {x sin x, x R}.

R: 1) Cum: sin 2 = sin( 2), sin 3 = sin( 3), deoarece: 0 < 3 < 1 < 2 <
h i 2
si functia sinus este strict crescatoare pe 0, , rezulta:
2

sin 0 < sin( 3) < sin 1 < sin( 2) < sin
2
si deci 0 < sin 3 < sin 1 < sin 2 < 1. Asadar: min A1 = sin 3, max A1 = sin 2 si orice
numar a sin 3 este un minorant, iar orice numar b sin 2 este un majorant.
1 1
2) Deoarece 1, rezulta ca 1 0. Deci 0 este un minorant al multimii
n n
A2 si orice numar a (, 0] eare minorant. Nici un numar a > 0 nu poate fi mino-
rant al multimii A2 deoarece 0 A2 si din definitia minorantului ar rezulta ca a 0
(contradictie). Evident inf A2 = min A2 = 0. Multimea majorantilor este [1, ). Intr-
1
adevar, b 1 implica b 1 , pentru orice n N . Daca b < 1 rezulta 1 b > 0 si
n
1 1
atunci n N a.. 1 b > sau b < 1 , adica b nu ar mai fi majorant. Evident
n n
sup A2 = 1, n timp ce max A2 nu exista.
3) Din inegalitatea:
1 2n 1
2 < 1, n N ,
3 2 +1

1
deducem ca multimea miniorantilor lui A3 este , , multimea majorantilor este
3
1
[1, ), inf A3 = min A3 = , sup A3 = 1, iar max A3 nu exista.
3
4) inf A4 = min
A4 = 5, sup A4 = max A4 = 5,
5) inf A5 = 5, sup A5 = , 6) inf A6 = , sup A6 = ,
7) inf A7 = , sup A7 = .
1.32 Sa se determine inf A, min A, sup A si max A daca:

a+1
1) A = {x R, x = , a R}.
a2 + a + 1
2
x 3x + 2
2) A = {y R, y = 2 , x R}.
x + x +1
3x2 + 4x 3 1
3) A = {y R, y = , x R}.
x2 + 1

2 1
R: 1) Din xa + (x 1)a + x 1 = 0, cu a R, rezulta A = , 1 . Deci inf A =
" 3
#
1 9 2 21 9 + 2 21
min A = , sup A = max A = 1. 2) A = , . 3) A = [3, 5].
3 3 3
1.33 Utilizand axioma lui Arhimede, sa se arate ca pentru orice x R exista n Z

a.. sa avem:
1) x2 + n nx + 1. 2) x2 2x + n.
R: 1) Inegalitatea se mai scrie: x2 1 n(x 1). Pentru x = 1 este evidenta. Daca

x2 1
x 6= 1, pentru numarul real = x + 1, conform axiomei lui Arhimede, exista n Z
x1
a.. x + 1 n.
1.34 Fie [an , bn ] [an+1 , bn+1 ], n N un sir descendent de segmente reale. Sa se

arate ca:
T

1) [an , bn ] =
6 (Cantor-Dedekind).
n=1
1
2) Daca bn an , n N , atunci exista un numar x0 R, unic determinat, cu
n
T

proprietatea ca: [an , bn ] = {x0 }.
n=1
R: 1) Din [an , bn ] [an+1 , bn+1 ] rezulta ca an bm , n, m N . Asadar multimea

A = {an , n N } este marginita superior (orice bm este un majorant), iar multimea
B = {bm , m N } este marginita inferior (orice an este un minorant). Exista deci sup A
T

si inf B si sup A inf B. In concluzie, [an , bn ] [sup A, inf B] 6= .
n=1
T

2) Daca ar exista x si y cu x < y si x, y [an , bn ], atunci din an x < y bn
n=1
1
rezulta: 0 < y x bn an , adica n(y x) 1, n N , ceea ce ar contrazice
n
axioma lui Arhimede aplicata numerelor y x si 1.
1.35 Daca a1 , a2 , . . . , an R+ si a1 a2 an = 1, atunci a1 + a2 + + an n.
R: Folosim metoda inductiei matematice. P (2) : daca a1 , a2 R+ si a1 a2 = 1, atunci

a1 +a2 2. Fie a1 1 si a2 1. Urmeaza (a1 1)(a2 1) 0 sau a1 +a2 1+a1 a2 2.
P (n) : daca a1 , a2 , . . . , an R+ si a1 a2 an = 1, atunci a1 + a2 + + an n.
P (n + 1) : daca a1 , a2 , . . . , an , an+1 R+ si a1 a2 an an+1 = 1, atunci
a1 + a2 + + an + an+1 n + 1.
Printre numerele a1 , a2 , . . . , an , an+1 exista cel putin unul mai mare sau cel putin egal
cu 1 si cel putin unul mai mic sau cel mult egal cu 1. Fara a restrange generalitatea,
putem presupune ca acestea sunt a1 si a2 . Din P (2) avem ca a1 + a2 1 + a1 a2 , de
unde deducem:
a1 + a2 + + an + an+1 1 + a1 a2 + a3 + + an + an+1 1 + n,
deoarece a1 a2 , . . . , an , an+1 sunt n numere al caror produs este 1.

1.36 Inegalitatea mediilor. Fie x1 , x2 , . . . , xn R+ si A media aritmetica, G media

geometrica, H media armonica a celor n numere, definite prin;
x1 + x2 + + xn n
A= , G = n x1 x2 xn , H = .
n 1 1 1
+ + +
x1 x2 xn
Sa se arate ca au loc inegalitatile: H G A.
R: Din definitia mediei geometrice avem:
x1 x2 xn x1 x2 xn
= 1 sau = 1.
Gn G G G
xk x1 x2 xn
Luand n exercitiul precedent ak = , k = 1, n, obtinem: + + + n, sau
G G G G
1
A G. Inlocuind aici pe xk prin , k = 1, n, gasim H G.
xk
1.37 Inegalitatea lui Schwarz-Cauchy. Pentru orice numere reale a1 , a2 , . . . , an si
b1 , b2 , . . . , bn are loc inegalitatea:
2
(a1 b1 + a2 b2 + + an bn ) a21 + a22 + + an2 b21 + b22 + + b2n ,
sau v v
Xn u u n
X
u n
u X

ak bk t a2k t b2k .

k=1 k=1 k=1
R: Fie trinomul de gradul al doilea:

f (x) = a12 + a22 + + a2n x2 2 (a1 b1 + a2 b2 + + an bn ) x + b21 + b22 + + bn2 ,
care se mai scrie:
f (x) = (a1 x b1 )2 + (a2 x b2 )2 + + (an x bn )2 0
pentru orice x R, deci 0, ceea ce implica inegalitatea data.
1.38 Inegalitatea lui Minkowski. Pentru orice numere reale ak , bk , k = 1, n are loc
inegalitatea: v v v
u n u n u n
uX 2
uX uX
t (ak + bk ) t a2k + t b2k .
k=1 k=1 k=1
R: Tinand seama de inegalitatea lui Schwarz-Cauchy, avem:

v v
n n n n n u n u n n
X 2
X X X X u X uX X
(ak + bk ) = 2
ak + 2 ak bk + 2
bk 2
ak + 2 t 2
ak t b2k + bk2 ,
k=1 k=1 k=1 k=1 k=1 k=1 k=1 k=1
sau v v 2
n u n u n
X 2
u X u X
(ak + bk ) t ak2 + t b2k ,
k=1 k=1 k=1
de unde, extragand radicalul rezulta inegalitatea data.

1.39 Inegalitatea lui Bernoulli. Oricare ar fi a [1, ) si [1, ) avem:

(1 + a) 1 + a.
R: Inegalitatea rezulta din studiul monotoniei functiei f : [1, ) R, f (x) =

(1 + x) x 1, observand ca aceasta are un minim egal cu 0 n x = 0.
1.40 Daca a [1, ) si n N atunci: (1 + a)n 1 + na.
R: Se ia n inegalitatea lui Bernoulli = n.

n+1
1 + nb
1.41 Daca b > 0, b 6= 1, atunci: > bn .
n+1
R: Aplicand inegalitatea lui Bernoulli, avem:

n+1 n+1 n+1
1 + nb 1b 1b 1b
= b+ = bn+1 1 + > bn+1 1 + = bn .
n+1 n+1 b(n + 1) b
1.42 Sa se arate ca:

n+1 n n+1 n
1 1 1 1
1) 1 + > 1+ . 2) 1 > 1 .
n+1 n n+1 n
1 1
R: Se ia n inegalitatea precedenta b = 1 + , respectiv b = 1 + .
n n
1.43 Sa se arate ca oricare ar fi numerele reale a1 , a2 , . . . , an 1, de acelasi semn,
are loc inegalitatea (generalizare a inegalitatii lui Bernoulli):
(1 + a1 )(1 + a2 ) (1 + an ) 1 + a1 + a2 + + an .
R: Se foloseste inductia matematica.
1.44 Inegalitatea lui Cebsev. Fie a1 , a2 , . . . , an si b1 , b2 , . . . , bn numere reale cu

a1 a2 an , b1 b2 bn si S = a1 bi1 + a2 bi2 + an bin , n 2, unde
{i1 , i2 , . . . , in } = {1, 2, . . . , n}. Sa se arate ca:
a1 bn + a2 bn1 + an b1 S a1 b1 + a2 b2 + + an bn .
R: Fie j < k, ij < ik atunci (aj ak )(bij bik ) 0 implica: aj bij + ak bik aj bik +
ak bij . Deci orice inversiune n multimea {i1 , i2 , . . . , in } micsoreaza suma S, ca atare
ea este maxima pentru permutarea identica {1, 2, . . . , n} si minima pentru permutarea
{n, n 1, . . . , 1}.
1.45 Fie a1 , a2 , . . . , an si b1 , b2 , . . . , bn numere reale cu a1 a2 an , b1 b2

bn . Sa se arate ca:
n ! n ! n !
X X X
n ai bi ai bi .
i=1 i=1 i=1
P
n
R: Din exercitiul precedent rezulta ca max S = ai bi . Avem deci inegalitatile:
i=1
n
X
ai bi = a1 b1 + a2 b2 + + an bn ,
i=1
Xn
ai bi a1 b2 + a2 b3 + + an b1 ,
i=1
.....................
n
X
ai bi a1 bn + a2 b1 + + an bn1 .
i=1
Prin adunare membru cu membru obtinem inegalitatea din enunt.

1.46 Fie a, b, c > 0. Sa se arate ca:
a b c 3 a2 + b2 b2 + c2 c2 + a2 a 3 b3 c 3
1) + + . 2) a+b+c + + + + .
b+c a+c a+b 2 2c 2a 2b bc ca ab
R: Se aplica inegalitatea lui Cebsev:

1 1 1
1) pentru tripletele (a, b, c) si , , ,
b+ c a + c a+b
2 2 2 1 1 1 3 3 3 a b c
2) pentru tripletele: (a , b , c ) si , , , respectiv (a , b , c ) si , , .
c b a abc abc abc
1.47 Inegalitatea lui Holder. Daca a1 , a2 , . . . , an 0, b1 , b2 , . . . , bn 0, p > 1,
1 1
q > 1 si + = 1, atunci:
p q
n
n !1/p n !1/q
X X p X q
ai bi ai bi .
i=1 i=1 i=1
P
n P
n
R: Daca api = 0 sau bqi = 0 inegalitatea este evidenta. Fie:
i=1 i=1
api biq
A= P
n , B= P
n
aip bqi
i=1 i=1

si functia f : [0, ) R, definita prin: f (x) = x x, (0, 1). Deoarece f are n
A
x = 1 un maxim egal cu 1 , rezulta ca: x x 1 , x [0, ). Luam x =
B
1 1
1 1 A B
si = , deci 1 = , deducem: A B q + . Inlocuind aici A si B, sumand
p
p q p q
apoi dupa i de la 1 la n, obtinem inegalitatea din enunt.
1.48 Sa se arate ca pentru orice n N are loc inegalitatea:
3

N (n + 1)!
1 2 3! n! .
2n

k

k 1 + 2 + + k k+1
R: Se foloseste majorarea: k! = 1 2 k = .
k k
1.49 Daca x1 , x2 , . . . , xn R+ , atunci:

1 1 1
(x1 + x2 + + xn ) + + + n2 .
x1 x2 xn
1
R: Se foloseste inegalitatea lui Schwarz-Cauchy cu ai = xi , bi = , i = 1, n.
xi
1.50 Daca a1 , a2 , . . . , an R+ , atunci:
(a21 + a1 + 1) (an2 + an + 1)
3n .
a1 a2 an
1
R: Se foloseste inegalitatea: x + 2, pentru orice x R+ .
x
1.51 Daca a1 , a2 , . . . , an R+ , n 2 si S = a1 + a2 + + an atunci:
a1 a2 an n
+ + + .
S a1 S a2 S an n1
1
R: Notam bi = , i = 1, n. Deoarece S > ai rezulta ca bi > 0. putem scrie:
S ai

1 1 1
(b1 + b2 + + bn ) + + + n2 ,
b1 b2 bn
sau ! !
n
X n
X
n2 a1 a2 an
ak bk n + + + .
n1 S a1 S a2 S an
k=1 k=1
1.52 Daca a, b, c R+ , atunci:
ab bc ca a+b+c
+ + .
a+b b+c c+a 2
ab a+b
R: Se tine seama ca etc.
a+b 4
1.53 Daca a1 , a2 , . . . , an R+ , n 2, atunci:
a1 a2 an1 an
+ + + + n.
a2 a3 an a1
R: Se folosete inegalitatea mediilor.
1.54 Daca a1 , a2 , . . . , an R+ , atunci:
(1 + a1 )(1 + a2 ) (1 + an ) 2n .

R: Se nmultesc membru cu membru inegalitatile: 1 + ai 2 ai , i = 1, n.
1.55 Daca a, b, c R+ , atunci: (a + b)(b + c)(c + a) 8abc.

R: Se nmultesc membru cu membru inegalitatile: a + b 2 ab etc.
1.56 Daca a1 , a2 , . . . , an > 0, b1 , b2 , . . . , bn > 0, atunci:

p p
n
(a1 + b1 )(a2 + b2 ) (an + bn ) n a1 a2 an n b1 b2 bn .
ai
R: Se foloseste inegalitatea mediilor pentru numerele: , i = 1, n si respectiv:
ai + bi
bi
, i = 1, n si se aduna inegalitatile obtinute.
ai + bi

1.57 Daca a, b, c R+ , atunci:
a+b+c
aa bb cc (abc) 3
.
R: Fara a restrange generalitatea, putem presupune a b c. Din aab bab ,

bbc cbc , aac cac prin nmultire membru cu membru se obtine inegalitatea din
enunt.
Capitolul 2
Siruri si serii
2.1 Siruri de numere reale

2.1 Folosind teorema de caracterizare cu a limitei unui sir, sa se arate ca:
3 4n + (4)n n2 + 2
1) lim = 0. 2) lim = +.
n 5n n n + 1
R: 1) Fie > 0 arbitrar. Este suficient sa aratam ca exista un rang N = N () a..

3 4n + (4)n
0 < , n > N.
5 n

3 4n + (4)n 4 4n ln

Dar 4
5n 5n < pentru n > 4
. Asadar, putem lua
ln
5

0,
> 4,

ln
N () = 4

, 4.
ln 4

5
2) Fie > 0 arbitrar. Este suficient sa aratam ca exista un rang N = N () a..

n2 + 2 n2 + 2 3
> , n > N . Insa = n1+ > n 1 > , pentru n > 1 + . Putem
n+1 n+1 n+1
lua N () = [1 + ].
2.2 Folosind teorema de caracterizare cu a limitei unui sir, sa se arate ca:
n 1 4n + 1 4 n2 1
1) lim = . 2) lim = . 3) lim 2
= .
n 2n 1 2 n 5n 1 5 n 2(n + 1) 2
17
2.3 Folosind criteriul lui Cauchy, sa se arate ca sirurile (xn )nN sunt convergente,
unde:
n
X n
X
1 sin(kx)
1) xn = 2
. 2) xn = , x R.
k 2k
k=1 k=1
n
X k
3) xn = . |k | < 1, k N , a > 1.
ak
k=1
R: 1) Aratam ca > 0, N () a.. |xn+p xn | < , n > N () si p N . Deoarece

1 1 1 1
2 < = ,
(n + k) (n + k) (n + k 1) n+k1 n+k
avem:
1 1 1 1 1
|xn+p xn | = 2 + + < < <
(n + 1) (n + p)2 n n+p n

1 1
pentru n > . Putem lua N () = .

2) Aratam ca > 0, N () a.. |xn+p xn | < , n > N () si p N . Avem:

sin(n + 1)x sin(n + p)x 1 1 1 1
|xn+p xn | = + +
2n+1 + + = 1 ,
2n+1 2n+p 2n+p 2n 2p

1 1
1 ln ln
. Putem lua N () =
deci |xn+p xn | < n < pentru n > .
2 ln 2 ln 2
3) Avem

n+1 n+p |n+1 | |n+p | 1 1
|xn+p xn | = n+1 + + n+p n+1 + + n+p < n+1 + + n+p ,
a a a a a a
1
p ln
1 1 1 (a 1)
deci |xn+p xn | < n 1 < n < pentru n > .
a (a 1) a a (a 1) ln a
1
ln (a 1)
Putem lua N () =

.
ln a
2.4 Folosind criteriul lui Cauchy, sa se arate ca sirul (xn )nN este divergent, unde
1 1 1
xn = 1 + + + + .
2 3 n
R: Este suficient sa aratam ca exista un 0 > 0 si un p N a.. |xn+p xn | 0 .
Se constata nsa imediat ca pentru p = n avem:
1 1 1
|x2n xn | = + + = 0 .
n+1 2n 2
2.5 Sa se cerceteze natura urmatoarelor siruri (xn )nN cu termenii generali:

10 11 n + 10
1) xn = + + . 2) xn = sin n.
1 3 2n + 1
R: 1) Sirul este divergent. Se observa ca:
n + 11 2n + 10 2n + 10 1
|x2n xn | = + + > > .
2n + 3 4n + 1 4n + 1 2
2) Presupunem ca exista lim xn = x. Atunci avem si lim xn+1 = x, lim xn1 = x,
n n n
ceea ce implica:
lim [sin(n + 1) sin(n 1)] = 0,
n
adica lim 2 sin 1 cos n = 0 sau lim cos n = 0. Din sin 2n = 2 sin n cos n ar rezulta ca
n n
lim sin 2n = 0. Dar sirul (sin 2n)nN este un subsir al sirului (sin n)nN , de unde se
n
deduce ca lim sin n = 0. Asadar am avea: lim sin2 n + cos2 n = 0. Contradictie.
n n
Deci sirul (xn ) este divergent.
2.6 Folosind criteriul lui Cauchy, sa se studieze natura sirurilor cu termenii generali:
n
X n
X cos kx X sin kx n
cos k!
1) xn = . 2) xn = k
, a > 1. 3) xn = .
k (k + 1) a 3k
k=1 k=1 k=1
2.7 Sa se calculeze limita sirului cu termenul general:
0 nk + 1 nk1 + + k
xn = , 0 , 0 6= 0, k, h N.
0 nh + 1 nh1 + + h
2.8 Sa se calculeze limitele sirurilor:
1 + 2 + + n Cnk n
1) xn = . 2) x n = . 3) xn = n .
n2 nk 2
2.9 Sa se arate ca daca |a| < 1, atunci lim nan = 0.
n
1
R: Deoarece |a| < 1, exista b > 0 a.. |a| = si se dezvolta dupa binomul lui
1+b
Newton.
2.10 Fie x1 , x2 , . . . , xp numere reale pozitive. Sa se arate ca:

q
lim n xn1 + x2n + xnp = max{x1 , x2 , . . . , xp }.
n
R: Fie x = max{x1 , x2 , . . . , xp }. Rezulta: xn xn1 + x2n + xpn pxn , adica;

q
x n x1n + x2n + xnp x n p.

Dar lim n p = 1.
n
2.11 Fie sirul cu termenul general:

n
X k4 + k2 + 1
xn = a + n + 1 .
k4 + k
k=1
1) Sa se arate ca (xn ) este convergent.

2) Sa se gaseasca rangul de la care |xn a| 0, 01.
2.12 Sa se calculeze limitele sirurilor (xn ) date prin termenii generali:

n
5n2 3n + 2 3n + 2 2an + bn
1) xn = . 2) xn = . 3) xn = n .
4n + 1 3n + 5 3a + 4bn
22 + 42 + + (2n)2
4) xn = . 5) xn = n + 1 2 n + 2 + n + 3.
12
2
+ 3 + + (2n 1) 2
q q p
3
6) xn = n + 2 n + 1 n + 4 n + 1. 7) xn = n2 + n + 1 an.
3
6n 1
2 n 1+ 1
2n + 5n + 4 3n + 1 n+ n+1 n
8) xn = . 9) xn = . 10) xn = 2 .
3n2 + 2 n+ 3n+2 1
3+ 9
n
n (13 + 23 + + n3 ) p p
11) xn = 5
. 12) xn = n4 + n2 + 1 n4 n2 + 1.
(n + 2)
r ! 1
n + 2 p p
k 3
13) xn = n 1 . 14) xn = n 3
(n + 1)2 3 (n 1)2 .
n+5
r r r
2.13 Se considera curba formata din semicercuri de raze r, , , , . . . cu centrele cer-
3 9 27
curilor coliniare. Sa se calculeze lungimea Ln a liniei formate din primele n semicercuri,
precum si L = lim Ln . care sunt valorile lui n pentru care diferenta L Ln reprezinta
n
cel mult 5% din L?
R: Avem:

r r r 3r 1
Ln = r + + 2 + + n1 = 1 n
3 3 3 2 3
3r 3r 1 5 3r
si L = . L Ln = n , de unde 3n 20, adica n 3.
2 2 3 100 2
2.14 Sa se discute dupa valorile parametrului real p:
"r r #
p n+1 3 n + 2
` = lim n .
n n+2 n+3
R: Notam
r r r ! r !
n+1 3 n+2 n+1 3 n+2
an = = 1 + 1 .
n+2 n+3 n+2 n+3
1
Avem an 0, iar nan . Deci:
6

0,
p (, 1),
1 1
` = lim np1 = , p = 1,
6 n
6
, p (1, ).
2.15 Sa se calculeze limita sirului (xn ) cu termenul general:
sin 1 + a sin 2 + + an1 sin n

xn = , a > 1.
an[1 + 2a + 3a2 + + (n + 1)an ]
R: Din |sin x| 1, x R, deducem:
(1 a)(1 an )
0 < |xn | = n
an [1 (n + 2)an+1 + (n + 1)an+2 ]
si cum pentru a > 1, n 0, rezulta ca xn 0.
1 1 1
2.16 Sa se arate ca sirul cu termenul general xn = 1+ + + + este convergent.
1! 2! n!
Limita sa este numarul e.
R: Folosim criteriul lui Cauchy:

1 1 1
xn+p xn = + + + =
(n + 1)! (n + 2)! (n + p)!

1 1 1 1
= + + +
(n + 1)! n + 1 (n + 1)(n + 2) (n + 1)(n + 2) (n + p)
de unde:

1 1 1 1 1 1 1
xn+p xn < + + + < < ,
n! n + 1 (n + 1)2 (n + 1)p n! n n

1
pentru n > N () = .

a1 + a2 + + an
2.17 Sa se arate ca daca an a, atunci sn = a.
n
R: Se aplica teorema lui Stolz-Cesaro.
2.18 Sa se arate ca daca sirul de numere pozitive bn b, atunci

p
pn = n b1 b2 bn b.
2.19 Fie (a)n un sir de numere pozitive. Sa se arate ca daca

an+1
lim = lim n an = .
n an n
r
a1 a2 an
R: Se tine seama de egalitatea N an = n .
1 a1 an1
2.20 Sa se calculeze:
r
n
n (n + 1)(n + 2) (2n) n!
1) lim n n. 2) lim n
. 3) lim .
n n n n n
4 1
R: Se aplica exercitiul precedent. Se obtine: 1) 1, 2) , 3) .
e e
1p + 2p + np 1
lim p+1
= , p N.
n n p+1
R: Se aplica teorema lui Stolz-Cesaro:

p
1
p 1+
an+1 an (n + 1) n
= p+1 = p p .
bn+1 bn (n + 1) np+1 1 1
n 1+ 1 + 1+
n n
p
1
Dar lim n 1+ 1 = p.
n n
2.22 Sa se determine limita sirului cu termenul general:

p
1p + 3p + + (2n 1)
xn = , p N .
np+1

1+ 2! + 3 3! + + n n!
lim , a > 1.
n n 2 an
p
n+1
p
n+1
an+1 an (n + 1)! 1 (n + 1)! n + 1
lim = lim n = lim 2 n = 0.
n bn+1 bn n a [(n + 1)2 a n2 ] a 1 n n+1 n a

1 + (2!)2 2 + (3!)2 3 3 + + (n!)2 n n
lim .
n n! (n + 1)! n

an+1 an (n + 1) n+1 n + 1
lim = lim = 0.
n bn+1 bn n (n + 1)(n + 2) n + 1 n
2.25 Se da sirul (xn )nN cu termenul general:

n
X 1
xn = .
(k + 1)(k + 4)
k=0
1) Sa se arate ca sirul este marginit si sa se calculeze sup xn .

nN
n
18
2) Sa se calculeze lim xn .
n 11
R: 1) Din identitatea

1 1 1 1
= , k N,
(k + 1)(k + 4) 3 k+1 k+4
deducem:
1 11 1 1 1 11
lim xn = lim = .
n n 3 6 k+2 k+3 k+4 18
1 11
Din xn+1 xn = > 0 rezulta ca sirul este crescator si deci sup xn = .
(n + 2)(n + 5) nN 18
n
18
2) lim xn = e1 .
n 11
2.26 Sa se determine limita urmatoarelor siruri:
3 5 2n + 1 n + n
1) xn = + + + . 2) x n = , , > 0.
13 13 + 23 13 + 23 + + n3 n+1 + n+1
n
Y
a n + b n + 3n 1 2
3) xn = n n
, a, b 0. 4) x n = n
k + 3k + 9 .
2 +5 +n 7 n!
k=1

3
R: La 4) se tine seama de inegalitatea k 2 + 3k + 9 3 27k 3 = 9k.
s
Xn Xn
(n!)2 k2 + k 1 2k1 (k 1)
1) lim n . 2) lim . 3) lim .
n (2n)! 8n n (k + 1)! n (k + 1)!
k=1 k=1
s "r #
3n X n X n
n 3 (n!)3 1 3 k2
4) lim . 5) lim . 6) lim 1+ 3 1 .
n (3n)! n n2 + k n n
k=1 k=1
an+1 n+1 1 k2 + k 1 1 1
R: 1) lim = lim = . 2) Din =
n an n 16(2n + 1) 32 (k + 1)! (k 1)! (k + 1)!
deducem ca
Xn
k2 + k 1 1 1
lim = lim 2 = 2.
n (k + 1)! n n! (n + 1)!
k=1
k1
2 (k 1) 2k1 2k
3) Din = deducem ca
(k + 1)! k! (k + 1)!
Xn
2k1 (k 1) 2n
lim = lim 1 = 1.
n (k + 1)! n (n + 1)!
k=1
2.28 Sa se calculeze limitele sirurilor cu termenii generali

Xn Xn
(2n + 1)!! k2 + k k2 + k 1
1) xn = . 2) xn = 3
. 3) x n = .
(2n + 2)!! n +k (k + 1)!
k=1 k=1
n Xn
1 1 1 3 2n + (1) 2k + 1
4) xn = 1 + + 2 + + n . 5) x n = .
2 2 2 2n k 2 (k + 1)2
k=1
n !
p q X
1 2 2 2 1 2
6) xn = 2 Cn + Cn+1 + + C2n . 7) xn = 3 (2k 1) .
n n
k=1
2.29 Sa se calculeze limitele sirurilor cu termenii generali:

n
6 n3
2 3
n+1
1) xn = cos . 2) xn = 1 + , R.
n 2 n3
Xn Xn
1 k (k + 1) (k + 2)
3) xn = . 4) xn = .
(k 1)! + k! n4
k=1 k=1
2.30 Sa se calculeze limita sirului cu termenul general

xn = ac + (a + ab)c2 + (a + ab + ab2 )c3 + + (a + ab + + abn )cn+1 ,
a, b, c R, |c| < 1, b 6= 1, |bc| < 1.
R: Sa observam ca se mai scrie
ac
xn = [(1 + c + + cn ) b (1 + bc + + bn cn )] .
1b
Deci
1 cn+1 1 (bc)n+1 ac
lim xn = lim xn b = .
n n 1c 1 bc (1 c)(1 bc)
1
0 < ln [ln (k + 1)] ln (ln k) < , k 2
k ln k
P
n 1
si apoi sa se calculeze lim .
n k=2 k ln k
R: Inegalitatea din stanga rezulta din faptul ca functia ln x este strict crescatoare.
Fie f : (1, ) R, definita prin f (x) = ln (ln x). Pe fiecare interval [k, k + 1], k 2,
conform teoremei lui Lagrange, exista ck (k, k + 1) a..
1
ln [ln (k + 1)] ln (ln k) = .
ck ln ck
Din ln k < ln ck < ln(k + 1) deducem:
1 1 1
< < ,
(k + 1) ln(k + 1) ck ln ck k ln k
deci
1 1
0< < ln [ln (k + 1)] ln (ln k) < .
(k + 1) ln(k + 1) k ln k
Sumand pentru k = 2, n rezulta ca limita este .

r
2 2 2 2
n (n + 1)(n + 2 ) (2n )
xn = 2
.
n

1 Pn k2
R: Avem ca ln xn = ln 1 + 2 , care este o suma Riemann pentru functia
n k=1 n
2 1 2
f (x) = ln(1 + x ) pe intervalul [0, 1], pentru diviziunea n = 0, , , . . . , 1 , cu
n n
k
punctele intermediare k = si deci
n
Z 1

lim ln xn = ln(1 + x2 ) dx = ln 2 2 + .
n 0 2
"Z #1
b n
xn = (x a)n (b x)n dx , a < b.
a
Rb
R: Notam Im,n = a
(x a)m (b x)n dx. Integrand prin parti, obtinem
m m m1 1
Im,n = Im1,n+1 = I0,n+m .
n+1 n+1 n+2 n+m+1
2
(n!)2 2n+1 ba
Se obtine de aici ca In,n = (b a) , de unde lim xn = .
(2n + 1)! n 2
" r #
Pn k
2.34 Sa se calculeze lim 1+ 2 1 .
n k=1 n
r
k 1 k
R: Deoarece 1+ 2
1= 2 r . Din
n n k
1+ 2 +1
n
1 k 1 k 1 k
r r r ,
n2 1 n2 k n2 1
1+ +1 1+ 2 +1 1+ 2 +1
n n n
sumand pentru k = 1, n, rezulta

" n r #
n(n + 1) 1 X k n(n + 1) 1
r 1+ 2 1 r ,
2n2 1 n 2n2 1
1+ +1 k=1 1+ 2 +1
n n
1
deci sirul are limita .
2
1
2.35 Fiind data functia f : R \ {2, 1} R, definita prin f (x) = , sa se
x2 + 3x + 2
calculeze limita sirului cu termenul general
xn = f (k) (1) + f (k) (2) + + f (k) (n),
unde f (k) este derivata de ordinul k a functiei f .
1 1
R: Deoarece f (x) se poate scrie: f (x) = , rezulta ca
x+1 x+2

(k) k 1 1
f (x) = (1) k! ,
(x + 1)k+1 (x + 2)k+1
si deci
1 1
xn = k+1
(1)k k! k+1 .
(n + 2) 2
2.36 Sa se studieze natura sirului (xn ) definit prin: x1 = a [1, 2] si xn+1 = xn2
2xn + 2, pentru n 1.
2.37 Se dau numerele reale a0 , b0 , c0 . Definim sirurile (an )nN , (bn )nN , (cn )nN prin:
1 1 1
an+1 = (bn + cn ) , bn+1 = (cn + an ) , cn+1 = (an + bn ) .
2 2 2
1
Sa se arate ca sirurile sunt convergente la (a0 + b0 + c0 ).
3
R: Fie xn = an + bn + cn . Adunand cele trei relatii, obtinem: xn+1 = xn , deci (xn )
1 1
este un sir constant: xn = x0 . Din an+1 = (an1 + x0 ) rezulta ca an x0 etc.
4 3

1 5
2.38 Fie q = si sirul (xn ) definit prin: x1 = q, x2 = 1 + q, xn+2 = xn + xn+1 ,

2
nN .
1) Sa se arate ca termenii sirului sunt n progresie geometrica.
2) Sa se arate ca are loc egalitatea

xn+2 xn+1 xn

n = xn xn+2 xn+1 = 4 x3n+2 .
xn+1 xn xn+2
3) Sa se calculeze lim xn .
n
R: 1) Prin inductie matematica: x2 = 1 + q = q 2 , x3 = x1 + x2 = q 3 . Presupunem

xn = q n . Din xn+2 = xn + xn+1 = q n + q n+1 = q n (1 + q), rezulta xn+2 = q n+2 .
2) n = q 3n (q 6 2q 3 + 1) = 4q 3n+2 = 4x3n+2 . 3) Deoarece |q| < 1, lim xn = 0.
n
2.39 Sa se calculeze limita sirului:

x1 = a, xn+1 = a + xn , a > 0.
2.40 Sa se calculeze
n Z n
4n 4 2an 2x2
lim , an = dx, n 2.
n 1 1 + x2
4

R: Se obtine: an = 2n 2 2 arctg n + , iar limita este e .
2
2.41 Fie (An )nN si (Bn )nN doua siruri de numere rationale a..:
n
a + b k = An + Bn k, n 1, a, b Q+ , k R \ Q.
An
Sa se calculeze lim .
Bn
n
n n
R: Din An + Bn k = a + b k si An Bn k = a b k , urmeaza:
1 h n n i 1 h n n i
An = a+b k + ab k , Bn = a+b k ab k .
2 2 k
An
Asadar lim = k.
n Bn

1 0
2.42 Fie matricea A = si
3 2

n 1 0
A = , n N .
an bn
an
Sa se calculeze lim .
n bn
R: Se gaseste: an = 3 (2n 1) si bn = 2n .

2.43 Sa se calculeze lim sin2 n2 + n + 1 .
n
R: Deoarece sin = sin ( n), urmeaza:

p p
n+1
sin2 n2 + n + 1 = sin2 n2 + n + 1 n = sin2
n2 + n + 1 + n

si deci lim sin2 n2 + n + 1 = sin2 = 1.
n 2
2.44 Sa se calculeze limita sirului
p
n
xn = n+1 (n + 1)! n!, n 2.
n+1
(n + 1)n an+1 1
R: Fie an = . Deoarece = 1+ e, rezulta ca n a
n = e.
n! an n+1
Fie
p
n+1
1
(n + 1)! n+1 n+1
bn =
n
= n
n! n!
n
n+1 n+1
si bnn = n
e si
n!
n

n xn
" p #n n! n
n!
n+1
(n + 1)! n n! xn x e lim xn
e = lim 1 +
= lim 1 + n = e n ,
n n
n! n n
n!
1
deci lim xn = .
n e
2.45 Sa se determine multimea punctelor limita, limita inferioara si limita superioara
pentru sirurile date prin:
n
1 + (1)n 2n 1 1 n
1) xn = + (1)n . 2) xn = 1 + (1)n + + cos .
3 3n + 1 n 2 2
R: 1) Deoarece {xn }nN = {x2k }kN {x2k+1 }kN si
2 4k 4 4k + 2 2
+x2k = , x2k+1 = ,
3 6k + 1 3 6k + 4 3

2 4 2 4
rezulta ca M = , , lim inf xn = , lim sup xn = .
3 3 3 3
2) Deoarece {xn }nN = {x4k }kN {x4k+1 }kN {x4k+2 }kN {x4k+3 }kN si
4k
3 1 3
x4k = 1+ + cos 2k e + 1,
2 4k 2
4k+1
1 1 (4k + 1) 1
x4k+1 = 1+ + cos e,
2 4k + 1 2 2
4k+2
3 1 (4k + 2) 3
x4k+2 = 1+ + cos e 1,
2 4k + 2 2 2
4k+3
1 1 (4k + 3) 1
x4k+3 = 1+ + cos e,
2 4k + 3 2 2

1 3 3 1 3
rezulta ca M = e, e 1, e + 1 , lim inf xn = e, lim sup xn = e + 1.
2 2 2 2 2
2.46 Sa se determine multimea punctelor limita, limita inferioara si limita superioara

pentru sirurile date prin:
n(1)n
1 n n
1) xn = 1+ + cos , n N .
n 2n + 1 2
n (n + 1)
n
2) xn = 5 3 (1) 2 + sin , n N.
2
1 (1)n n
3) xn = n + sin , n N .
n 2
n
1 + (1) n1
4) xn = , n N.
2 n+1
n (n + 1)
n
5) xn = (1) 2 cos , n N.
3
2.2 Principiul contractiei

2.47 Sa se arate ca ecuatia x3 + 4x 1 = 0 are o singura radacina reala si sa se
determine aproximatiile pana la ordinul trei ale radacinii.
R: Se constata imediat ca ecuatia are o radacina pe intervalul [0, 1]. Scriind ecuatia
1
sub forma echivalenta x = 2 , problema revine la a arata ca aplicatia : [0, 1] R,
x +4
1
(x) = 2 , este o contractie pe [0, 1]. Dar
x +4
|x + y| 1
d((x), (y)) = |(x) (y)| = d(x, y) d(x, y).
(x2 2
+ 4) (y + 4) 8
x2 + 4 1 2
Intr-adevar, din |x| , deducem |x + y| |x| + |y| x + 4 (y 2 + 4). Deci
4 4
1
este o contractie pe [0, 1], cu q = . Sirul aproximatiilor succesive:
8
1
x0 = 0, xn+1 = , n = 0, 1, 2, . . .
x2n + 4
ne da x1 = 0, 25, x2 = 0, 2461538, x3 = 0, 2462695 etc.
2.48 Sa se arate ca ecuatia x3 + 12x 1 = 0 are o singura radacina reala si sa se

calculeze aceasta radacina cu o eroare mai mica de 0, 0001.
R: Se constata imediat ca ecuatia are o radacina pe intervalul [0, 1]. Ca n exercitiul

1
precedent, se arata ca aplicatia : [0, 1] R, (x) = 2 , este o contractie pe [0, 1],
x + 12
2
cu q = . Sirul aproximatiilor succesive este:
169
1
x0 = 0, xn+1 = , n = 0, 1, 2, . . .
x2n + 12
Estimarea erorii metodei este data de

|xn | < q n , n N,
1q
n care = |x1 x0 |. In cazul nostru
n
1 169 2
|xn | < < 104 .
12 167 169
1
Se constata ca este suficient sa luam n = 2. Avem: x0 = 0, x1 = = 0, 08 3333,
12
144
x2 = = 0, 083285135.
1729
2.49 Sa se arate ca ecuatia sin x 10x + 1 = 0 are o singura radacina reala si sa se
R: Se constata imediat ca ecuatia are o radacina pe intervalul [0, 1]. Se constata ca

1 1
aplicatia : [0, 1] R, (x) = (1 + sin x), este o contractie pe [0, 1], cu q = .
10 10
Sirul aproximatiilor succesive este:
1
x0 = 0, xn+1 = (1 + sin xn ) , n = 0, 1, 2, . . .
10
Estimarea erorii n
1 9 1
|xn | < < 103 .
10 10 10
1 1
Este suficient sa luam n = 2. Avem: x0 = 0, x1 = = 0, 1, x2 = (1 + sin 0, 1) =
10 10
0, 10998.
2.50 Sa se arate ca ecuatia x5 + x3 1, 16 = 0 are o singura radacina reala si sa se

2.51 Fie f : [a, b] [c, c] o functie derivabila pe [a, b] si a.. 0 < m f 0 (x) M ,
x [a, b]. Ce conditie trebuie sa ndeplineasca numarul p (m, M ) pentru ca functia
1
(x) = x f (x), x [a, b], sa fie o contractie pe [a, b] si deci ecuatia (x) = 0 sa aiba
p
o singura solutie pe [a, b]?
R: Avem: d((x), (y)) = |(x) (y)| = |0 ()| |x y| = |0 ()| d(x, y) si pentru
1
ca sa fie contractie este necesar sa existe q < 1 a.. |0 ()| < q. Insa 0 () = 1 f 0 (x)
p
0 M 0 m
si din 0 < m f (x) M rezulta 1 () 1 < 1 (caci p (m, M )). Este
p p
M M M
deci necesar ca 1 < 1 , adica p > . In concluzie, daca p (max m, , M ),
p 2 2
este o contractie pe [a, b].
Putem generaliza exercitiul precedent, presupunand p = p(x). Astfel, daca alegem
x x0
p(x) = , x [a, b],
f (x) f (x0 )
se obtine medoda coardei, iar daca alegem p(x) = f 0 (x) se ajunge la metoda lui Newton.
2.52 Ce conditie trebuie sa ndeplineasca functia f : [a, b] R, de doua ori derivabila
f (x)
pe [a, b] pentru ca functia (x) = x 0 sa fie o contractie pe [a, b]?
f (x)
R: Deoarece d((x), (y)) = |(x) (y)| = |0 ()| d(x, y), conditia |0 ()| q < 1
conduce la: |f (x) f 00 (x)| q f 02 (x), 0 < q < 1.

2.53 Sa se calculeze aproximativ p a, a > 0 si p = 2, 3, . . .
f (x) 1 1p

R: Luam f (x) = xp a. Atunci (x) = x = (p 1) x + ax . Cum
f 0 (x) p
p1 p1
0 (x) = (1 axp ) < , pentru x > 0, rezulta ca este o contractie si deci
p p
putem lua
1
p
a xn+1 = (p 1) xn + ax1p
n .
p
2.3 Siruri n Rp
2.54 Sa se calculeze limitele urmatoarelor siruri din R3 :
2n !
2n 1
1) xn = , 1+ , n n+1 n1 .
3n 1 n

1
2
n +2 n 2
2) xn = 2 , n , en .
n +1
2.55 In R4 se considera sirul (xn ) definit prin relatia de recurenta:
6xn+3 = 11xn+2 6xn+1 + xn , n N,
cu x0 = (0, 0, 0, 0), x1 = (1, 9, 3, 6), x2 = (1, 9, 7, 8). Sa se determine xn si sa se calculeze

limita sirului.
R: Se cauta xn = n a, cu a R4 . Se obtine penrtu ecuatia caracteristica 63

1 1 1 1
112 + 6 1 = 0, cu radacinile: 1, , . Deci xn este de forma: xn = a + n b + n c.
2 3 2 3
1 9 27
Se obtine limita x = , , ,9 .
2 2 2
2.4 Serii de numere reale

2.56 Sa se arate ca seria
X
1 1 1 1
+ + + + =
12 23 n(n + 1) n=1
n(n + 1)
este convergenta si s = 1.
R: In adevar,
X n
1 1 1 1 1 1
sn = + + + = =1 1.
12 23 n(n + 1) k k+1 n+1
k=1
2.57 Seria
X
1 1 1 1
1+ + + + + =
2 3 n n=1
n
se numeste seria armonica, deoarece pentru n 2, an este media armonica a termenilor
vecini an1 si an+1 . Sa se arate ca seria este divergenta si are suma +.
R: Sirul (sn ) al sumelor partiale este strict crescator si divergent, deoarece

1 1 1 1
|s2n sn | = + + + ,
n+1 n+2 2n 2
ceea ce arata ca (sn ) nu este sir fundamental. Deci lim sn = +.
2.58 Sa se arate ca seria

X
n1
1 1 + 1 1 + + (1) + = (1)n1
n=1
este divergenta.
R: Este o serie oscilanta deoarece sirul (sn ) al sumelor partiale este sirul oscilant: 1,
0, 1, 0, . . ..
2.59 Seria

X
1 + q + q 2 + + q n1 + = q n1 , q R
n=1
se numeste seria geometrica deoarece sirul (an ), an = q n1 , este o progresie geometrica

cu ratia q. Sa se studieze natura acestei serii dupa valorile lui q.
R: Sirul sumelor partiale are termenul general

n
1q
2 n1 , daca q 6= 1,
sn = 1 + q + q + + q = 1q
n, daca q = 1.
Obtinem
1
, daca |q| < 1,
lim sn = 1q
n +, daca q 1.
Pentru q 1 sirul (sn ) nu are limita. Astfel, seria geometrica cu ratia q este convergenta
1
pentru |q| < 1 si are suma si divergenta pentru |q| 1.
1q
2.60 Sa se stabileasca natura seriilor urmatoare si n caz de convergenta sa se determine

sumele lor:
X

1) n + + 1 2 n + + n + 1 , > 0.
n=1

X 1
2) , Z .
n=1
( + n)( + n + 1)
X X
n 1
3) n
, > 1. 4) 2 8n 3
.
n=1
n=1
15n

X X
n+1 1
5) ln . 6) .
n=1
n n=1
n
n

X X
n 2n 2n
7) . 8) n.
n=1
(n + 2)! n=1
[5 + (1)n ]

R:1) Notam
cu an = n + n + 1. Se observa ca sn = an+1 an . Se obtine
suma + 1.
2) Folosind identitatea:
1 1 1
= ,
( + k)( + k + 1) +k +k+1
1 1 1
se obtine sn = . Seria este convergenta si are suma .
+1 +n+1 +1
3) Pentru a evalua suma partiala de ordinul n plecam de la identitatea:
x x2 xn 1 xn+1 xn
+ 2 + + n = n .
x
Derivand n raport cu x, avem:
1 2x nxn1 nxn+1 (n + 1)xn + n+1

+ 2 + + = 2 .
n n (x )
De aici, pentru x = 1, obtinem
n (n + 1) + n+1
sn = 2 .
n (1 )

Seria este convergenta si are suma .
(1 )2
4) Termenul general al sirului sumelor partiale se descompune n fractii simple astfel:

1 1 1 1
= .
16k 2 8k 3 4 4k 3 4k + 1

1 1
Folosind aceasta identitate se obtine sn = 1 . Seria este convergenta si are
4 4n + 1
1
suma .
4
5) Sirul sumelor partiale al acestei serii
n
X k+1
sn = ln = ln(n + 1)
k
k=1
are limita , deci seria este divergenta.

1
6) Deoarece lim = 1, seria este divergenta.
n n n
2n
7) Fie bn = . Atunci termenul general al seriei se scrie an = n bn , iar
(n + 2)!
(n + 2)bn = 2bn1 . Deci
n
X n
X
sn = ak = kbk = 2(b0 bn ) = 1 2bn .
k=1 k=1
P
2n
Dar bn 0 deoarece seria este convergenta. Rezulta ca seria este conver-
n=1 (n + 2)!
genta si are suma 1.
8) Se observa ca:

X
2n 1 1 1 1 1 1 19
n = + 3 + 5 + + 2
+ 4
+ 6
+ = .
n=1
[5 + (1)n ] 2 2 2 3 3 3 24
2.61 Sa se arate ca urmatoarele serii sunt convergente si sa se determine sumele lor:

X X X
(1)n+1 2n + (1)n+1 1
1) n
. 2) n
. 3) 2
.
n=1
3 n=1
5 n=1
4n 1
1 1 5
R: 1) Serie geometrica cu ratia si suma . 2) Serie geometrica cu suma . 3) Serie
3 4 6
1
telescopica cu suma .
2
2.62 Sa se calculeze sumele urmatoarelor serii, stiind ca termenii sirului (an ) formeaza
o progresie aritmetica cu a1 > 0 si ratia r > 0:

X X X
1 1 an + an+1
1) . 2) . 3) .
a a
n=1 n n+1
a a a
n=1 n n+1 n+2 n=1
a2n a2n+1
R: 1) Pentru orice n N, avem:

1 1 1 1
= .
an an+1 r an an+1
Se obtine o serie telescopica.

2) si 3) Analog, avem:

1 1 1 1
= ,
an an+1 an+2 2r an an+1 an+1 an+2

an + an+1 1 1 1
2 = 2 .
a2n an+1 r a2n an+1

X X
x 1 1
1) 3n1 sin3 = (x sin x) . 2) 2n tg 2n x = 2 ctg 2x .
n=1
3n 4 n=1
x
x
R: 1) Multiplicam identitatea sin 3 = 3 sin 4 sin3 cu 3n1 si luam = n .
3
Obtinem:
x 1 n x x
3n1 sin3 n = 3 sin n 3n1 sin n1 .
3 4 3 3
3n1 x
Punem an = sin n1 . Atunci sn = an+1 a1 si
4 3
1
lim sn = (x sin x) .
n 4
2) Multiplicam identitatea tg = ctg 2 ctg 2 cu 2n si luam = 2n x. Obtinem:
2n tg 2n x = 2n ctg 2n x 2n+1 ctg 2n+1 x.

2.64 Sa se calculeze suma seriei

X 1
arctg .
n=1
n2 + n + 1
R: Din
1 1
xy 1
arctg x arctg y = arctg si 2 = n n+1 ,
1 + xy n +n+1 1 1
1+
n n+1
1 1 1
rezulta ca an = arctg arctg si deci sn = arctg 1 arctg .
n n+1 n+1 4
X X
1
= 1.
p=2 n=2
np
R: Seria
1 1 1
+ p + + p +
2p 3 n
este convergenta pentru orice p 2, deci
X X X X
1 1
p
= .
p=2 n=2
n n=2 p=2
np
Dar
X
1 1 1 1 1 1
= 2 = =
np n 1 n(n 1) n1 n
p=2 1
n
si

X
1 1 1
= 1 lim = 1.
n=2
n1 n n n
2.66 Sa se arate ca urmatoarele serii sunt divergente:

X
X X

n n 2n + 3n
1) 2. 2) . 3) .
n=1 n=1
n+1 n=1
2n+1 + 3n+1

X X
1 1
4) . 5) .
n=1
n+1 n n=1
2n + 1 2n 1
2.67 Sa se studieze natura seriei:

X an1
n1 b)(1 + an b)
, a, b R+ .
n=1
(1 + a
R: Deoarece termenul general al seriei se poate scrie, pentru a 6= 1:

1 an1 an 1 (1 + an1 b) (1 + an b)
an = n
= ,
1 a (1 + an1 b)(1 + a b) b(1 a) (1 + an1 b)(1 + an b)
adica

1 1 1 1 1 1
an = si sn = .
b(1 a) 1 + an b 1 + an1 b b(1 a) 1 + an b 1 + b
Deci
1

, a (1, ),
X
an1 b(a 1)(b + 1)
= , a = 1,
(1 + an1 b)(1 + an b) 1
n=1
, a (0, 1).
(1 a)(1 + b)
2.5 Serii cu termeni pozitivi

P
2.68 Fie (an ) un sir de numere pozitive. Sa se arate ca seria an este convergenta
P an
d.d. seria este convergenta.
1 + an
an P P an
R: Deoarece an , daca seria an este convergenta atunci si seria
1 + an 1 + an
este convergenta.
P an an
Daca seria este convergenta, atunci 0, deci an 0. Deci pentru
1 + an 1 + an
1 an P
n suficient de mare, 0 an 1. Atunci an . Deci seria an este convergenta.
2 1 + an
P 1
2.69 Seria
, R, numita seria lui Riemann sau seria armonica generalizata
n=1 n
este:
- convergenta pentru > 1;
- divergenta pentru 1.
R: Intr-adevar, daca 0, seria este divergenta deoarece sirul termenilor ei nu

cunverge la zero.
1
Daca > 0, srul cu termenul general an = este descrescator si deci seria lui
n
Riemann are aceeasi natura cu seria
X X n
n 1 1
2 n = ,
n=1
(2 ) n=1
21
care este o serie geometrica cu ratia q = 21 > 0, convergenta daca q = 21 < 1, adica
> 1, si divergenta daca q = 21 1, adica 1.
n
n+1
2.70 Sa se arate ca seria cu termenul general an = este convergenta.
2n 1
R: Avem:
s n
n n+1 n+1 1
lim n
an = lim = lim = < 1.
n n 2n 1 n 2n 1 2
P 1
2.71 Sa se arate ca seria este convergenta.
n=0 n!
R: Intr-adevar:
an+1 n! 1 1
= = < 1, n 1.
an (n + 1)! n+1 2
Suma acestei serii este e = 2, 7182818 . . .
P
2n
2.72 Sa se arate ca seria este convergenta si sa se precizeze numarul de
n=0 (n + 1)!
termeni necesar pentru a obtine suma seriei cu o eroare mai mica de 0, 001.
R: Aplicam criteriul raportului cu limita
an+1 2
lim = lim = 0 < 1,
n an n n + 2
an+1 2 1
deci seria este convergenta. Deoarece = , pentru n 4, restul de ordinul
an n+2 3
n

X
1 1 1 1 2n
rn = s s n = ak an + 2 + = an = < 103 ,
3 3 2 2 (n + 1)!
k=n+1
pentru n 9.
2.73 Sa se stabileasca natura seriei:
1 1 1
+ 3
+ +
n
+
ln 2 ln 3 ln n
1 1 P 1
R: Deoarece n ln n < n n, pentru n 2, avem ca > . Dar seria
n
ln n n
n n
n
este divergenta.
2.74 Sa se stabileasca natura seriilor:

X 7n X 1 X 1
1) 2 + 3n + 5
. 2) . 3) n+n
, a > 1.
n=1
n n=1
n n
n n=1
a
R: 1) Seria este convergenta. 2) Se aplica criteriul comparatiei cu limita. Se compara

P1 1
cu seria . Deoarece lim = 1, seria este divergenta. 3) Pentru a > 1, cum
n n
n
1 1
< n , seria este convergenta. Pentru a = 1 seria data este seria armonica.
an + n a
Pentru |a| < 1 se aplica criteriul comparatiei cu limita. Se compara cu seria armonica.
n
Deoarece lim n = 1, seria este divergenta.
a +n

X X
1 an
1) . 2) , a > 0.
n=1
n (1 + a + +a2 + an ) n=1
n
n!
R: 1) Pentru a 1, 1 + a + +a2 + an n + 1 > n. Rezulta ca
1 1
2 n
< 2
n (1 + a + +a + a ) n
si deci seria este convergenta.

Pentru 0 < a < 1 se aplica criteriul comparatiei cu limita. Se compara cu seria
armonica. Deoarece
1 1a
lim = lim = 1 a,
n 1 + a + +a2 + an n 1 an+1
seria data este divergenta.

an
2) Deoarece n n! 1, avem ca n
an . De aici, pentru a < 1, deducem ca seria
n!
este convergenta.
an an P an
Din n n! n nn = n, obtinem ca . Dar, pentru a 1, seria este
n
n! n n
divergenta. Rezulta ca seria data este divergenta.

X X X
1 n 1 n
1) . 2) arctg . 3) n2 .
n=1
n 2n n=1
n n=1 1
1+
n
R: Se aplica criteriul radacinii cu limita. Seriile sunt convergente.

X n X n
n2 + n + 1 n 1
1) a . 2) a 1+ .
n=1
n2 n=1
n
R: Se aplica criteriul radacinii cu limita. Pentru a < 1 seriile sunt convergente, pentru
a > 1, seriile sunt divergente. Pentru a = 1, sirurile termenilor au limita e, deci seriile
sunt divergente.

X n2
n n+1
a , a > 0.
n=1
n
1
R: Se aplica criteriul radacinii cu limita. Pentru a < seria este convergenta, pentru
e
1 1
a > , seria este divergenta. Pentru a = , seria devine:
e e
X n2
1 n+1
.
n=1
en n
n+1
1
Din e < 1+ , obtinem:
n
n2
1 n+1 1
> n ,
en n 1
1+
n
de unde
n2
1 n+1 1 1
lim n lim n = > 0.
n e n n 1 e
1+
n
Rezulta ca seria data este divergenta.

X X
n2
1) n
. 2) n2 arcsin n .
n=1
2 n=1
2
X X
n!
3) n
. 4) n tg n+1 .
n=1
n n=1
2
R: Se aplica criteriul raportului cu limita. Seriile sunt convergente.

X X
2 7 12 (5n 3) 1 3 5 (2n 1)
1) . 2) .
n=1
5 9 13 (4n + 1) n=1
2 5 8 (3n 1)
R: Se aplica criteriul raportului cu limita. 1) Serie divergenta. 2) Serie convergenta.

X X
an
1) . 2) aln n , a > 0.
n=1 n! n=1
R: 1) Se aplica criteriul raportului cu limita. Seria este convergenta. 2) Criteriul

raportului da dubiu. Aplicam criteriul lui Raabe-Duhamel. Se obtine = ln a. Seria
1 1 1
este convergenta pentru a < si divergenta pentru a > . Pentru a = se obtine seria
e e e
armonica, deci divergenta.
2.82 Sa se studieze natura seriei cu termenul general an definit astfel: a1 (0, 1),
an+1 = 2an 1, pentru n 1.
R: Fie f : R R, definita prin f (x) = 2x x 1. Deoarece f 0 (x) = 2x ln 2 1 si

0
f (x) = 0 pentru x0 = ln(ln 2), avem tabloul de variatie:
x 0 ln(ln 2) 1
0
f (x) 0 + +
f (x) 0 & m % 0
Deci f (x) < 0 pentru orice x (0, 1), de unde 2x < x + 1, x (0, 1).
Aratam, prin inductie, ca an (0, 1). Avem ca a1 (0, 1). Presupunem ca an
(0, 1). Dar an+1 = 2an 1 > 20 1 = 0 si an+1 = 2an 1 < 21 1 = 1. Apoi:
an+1 an = 2an an 1 < 0, deci este un sir descrescator si marginit. Fie ` = lim an .
n
Rezulta ca 2` ` 1 = 0, cu radacinile 0 si 1. Deoarece (an ) este descrescator, urmeaza
ca ` = 0. Putem deci scrie:
an+1 2an 1 2x 1
lim = lim = lim = ln 2 < 1
n an n an x0 x
si conform criteriului raportului seria este convergenta.

X 2
( 1) ( n + 1)
(2n + 1) , R \ Z .
n=1
( + 1)( + 2) ( + n + 1)
R: Criteriul raportului da dubiu. Aplicam criteriul lui Raabe-Duhamel. Deoarece

1 1
= 4a + 3, daca > seria este convergenta, daca < seria este divergenta,
2 2
1
daca = seria devine:
2
X
1
4
n=1
2n +1
care este divergenta.

X 2
12 52 92 (4n 3)
2.
n=1 32 72 112 (4n 1)
R: Criteriul raportului si criteriul lui Raabe-Duhamel dau dubiu. Aplicam criteriul

lui Bertrand:

an ln n
lim n 1 1 ln n = lim = 0 < 1,
n an+1 n 16n2 + 8n + 1
deci seria este divergenta.


X X
(2n)! 2 4 6 (2n) 1
1) n 2
. 2) .
n=1
4 (n!) n=1
1 3 5 (2n 1) n + 2

X 2 X n
(n + 1) n +
3) lg . 4) , , , , > 0.
n=1
n (n + 2) n=1
n +

X X
1 1
5) . 6) .
n=2
n ln n n=1
n (ln n) ln (ln n)

X n! np
1) , p, q N.
n=1
(q + 1) (q + 2) (q + n)

X n!
2) , > 0.
n=1
( + 1) ( + n 1)
X
cos (n) ln n
3) , R.
n=1
n
X
( + 1) (2 + 1) (n + 1)
4) , , > 0.
n=1
( + 1) (2 + 1) (n + 1)

X
1 a(a + 1) (a + n 1)b(b + 1) (b + n 1)
,
n=1
n! c(c + 1) (c + n 1)
cu a, b R, c R \ Z, numita seria hipergeometrica.
R: Incepand de la un rang N care depinde de a, b si c, termenii seriei au acelasi semn

si deci putem presupune ca seria este cu termeni pozitivi. Avem:
an 1 + c a b n
=1+ + 2,
an+1 n n
cu
[c ab (a + b) (1 + c a b)] n3 ab (1 + c a b) n2
n = .
n(n + a)(n + b)
Sirul (n ) este convergent, deci marginit. Conform criteriului lui Gauss, pentru c > a + b
seria este convergenta, iar pentru c a + b seria este divergenta.

X
( + 1) ( + n 1) n
x , , , x > 0.
n=1
( + 1) ( + n 1)
R: Se aplica criteriul raportului cu limita. Pentru x (0, 1) seria este convergenta,

pentru x (1, ) seria este divergenta. Pentru x = 1 seria este convergenta daca
b > a + 1 si divergenta daca b a + 1.
X
n! bn
,
n=1
(b + a1 ) (2b + a2 ) (nb + an )
unde b > 0, iar (an ) este un sir de numere reale pozitive, convergent catre a cu a 6= b.
2.6 Serii cu termeni oarecare

P 2 P an
2.90 Sa se arate ca daca an este o serie convergenta, atunci seria este absolut
n
convergenta.
2
1 |an | 1 2 1 P 2 P 1
R: Din |an | 0 deducem ca an + 2 . Deoarece an si
n n 2 n n2
P |an |
sunt convergente, conform primului criteriu de comparatie rezulta ca seria este
n
convergenta.
P sin nx
2.91 Sa se arate ca seria este convergenta pentru > 0.
n
1
R: Pentru > 0, sirul n = este monoton descrescator la zero, iar
n
Xn
1 nx (n + 1)x
sn = sin kx = x sin 2 sin ,
sin 2
k=1
2
pentru x 6= 2k, cu k numar ntreg. De unde,
1
|sn | x ,
| sin |
2
adica (sn ) este marginit.
2.92 Sa se studieze natura seriei
2n
X cos
3 , x R.
x2+n
n=1
1
R: Pentru x R, sirul n = este monoton descrescator la zero, iar
2
x +n
n
X 2n 1 n (n + 1)
sn = cos = sin 3 cos ,
3 sin 3
k=1
3
2
cu |sn | , deci marginit. Seria este convergenta.
3
2.93 Sa se arate ca seria armonica alternata

1 1 1 1 1
1 + + + +
2 3 4 2n 1 2n
este convergenta si sa se determine suma sa.
1
R: Sirul ( ) este monoton descrescator la zero. Dupa criteriul lui Leibniz seria este
n
convergenta. Pentru calculul sumei folosim identitatea lui Catalan-Botez:
1 1 1 1 1 1 1 1
1 + + + = + + + ,
2 3 4 2n 1 2n n+1 n+2 2n
1 1 1 a
n
care, daca notam an = 1 + + + + , revine la: a2n 2 = a2n an . Rezulta
2 3 n 2
ca:
Z 1
1 1 1 1 dx
lim sn = + + + n = = ln 2.
n n 1 2 1+ 0 1 +x
1+ 1+ n
n n
2.94 Sa se arate ca seria armonica generalizata (sau seria lui Riemann) alternata

X 1
(1)n+1
n=1
n
n care 0 < 1 este simplu convergenta.
1
R: Sirul ( ) cu > 0 este monoton descrescator la zero. Dupa criteriul lui Leibniz
n
seria este convergenta. Pentru > 1 seria este absolut convergenta. In concluzie, pentru
0 < 1 seria lui Riemann alternata este simplu convergenta.

X X
1 1
1) (1)n1 sin . 2) (1)n1 arctg .
n=1
n n=1
n
R: Serii alternate convergente.

X p X
cos n
1) sin n2 + 1 . 2) , R.
n=1 n=1
n2

R: 1) an = sin n2 + 1 n + n = (1)n sin n2 + 1 n si se aplica cri-
teriul lui Leibniz.
|cos n| 1
2) Deoarece < 2 , seria este absolut convergenta.
n2 n

X
1 1 sin n
1 + + + .
n=1
2 n n
2.98 Sa se studieze convergenta absoluta si semiconvergenta seriei:

X 2n sin2n x
(1)n+1 .
n=1
n+1
R: Pentru studiul absolutei convergente folosim criteriul radacinii. Avem:
p 2 sin2 x
lim n
|an | = lim = 2 sin2 x.
n n n n + 1
Pentru 2 sin2 x < 1 seria este absolut convergenta si deci convergenta. Pentru 2 sin2 x = 1
obtinem seria armonica alternata care este simplu convergenta. Pentru 2 sin2 x > 1,
termenul general al seriei nu tinde la 0, deci seria este divergenta.
2.99 Sa se efectueze produsul n sens Cauchy al seriilor absolut convergente
X X
1 1
si (1)n
n=0
n! n=0
n!
si sa se deduca de aici suma ultimei serii.
P

R: Seria produs cn are termenul general cn = a0 bn + a1 bn1 + + an1 b1 + an b0 ,
n=0
adica c0 = 1, iar, pentru n 1:
(1)n 1 (1)n1 1 (1)n2 1 1 1

cn = 1 + + + + 1=
n! 1! (n 1)! 2! (n 2)! (n 1)! 1! n!

(1)n n n (n 1) n (1)n n
= 1 + + + (1)n1 + (1)n = (1 1) = 0.
n! 1! 2! 1! n!
P 1
Deci seria produl are suma egala cu 1. Cum = e, dupa teorema lui Mertens,
n=0 n!
P
1 1
rezulta ca (1)n = .
n=0 n! e
2.100 Sa se efectueze produsul n sens Cauchy al seriilor

n
X n1
X
3 3 1
1 si 1 + 2n + .
n=1
2 n=1
2 2n+1
R: Ambele serii sunt divergente deoarece ternenii lor generali nu tind la zero. Seria
P

produs cn are termenul general
n=0
n1 n2 n
3 n 1 3 3 n1 1 3
cn = 1 2 + n+1 2 + n 1=
2 2 2 2 2 2
n1 n
3 1 1 1 3 3
= 2n 2n1 + + 2 + n+1 + + = .
2 2 2n 22 2 4
3
Se observa ca seria produs este convergenta, fiind seria geometrica cu ratia q = < 1.
4
Rezulta de aici ca ipotezele teoremei lui Mertens sunt suficiente dar nu si necesare.
Capitolul 3
Limite de functii
3.1 Limita unei functii reale de o variabila reala

2
3
(x + 1) x2 + 1
1) lim . 2) lim .
x x2 + 1 x x+1
3
x2 7x + 10 (x + h) x3
3) lim 2
. 4) lim .
x5 x 25 h0 h

1+x1 3 5+x
5) lim . 6) lim .
x0 3 1 + x 1 x4 1 5x
sin 5x cos x cos a
1) lim . 2) lim .
sin 2x
x0 xa xa
x
tg x x1
3) lim . 4) lim .
x2 x + 2 x x+1
1 1
5) lim (1 + sin x) x . 6) lim (cos x) x .
x0 x0
3.3 Sa se arate ca functia f : R\ {0} R, definita prin

1 1
f (x) = cos
x x
nu tinde catre infinit cand x 0.
1
R: Pentru sirul xn = 0, f (xn ) = 0 si deci tinde la 0.
+ n
2
3.4 Sa se arate ca functia f : R R, definita prin f (x) = sin x, nu are limita pentru
x .
47
3.5 Sa se determine R a.. functia f : (0, 2] R, definita prin

( p
2 2x ln (ex) + x2 , x (0, 1),
f (x) = x
+ , x [1, 2],
e
sa aiba limita n punctul x = 1.
3.6 Sa se arate ca:

xk ln x
1) lim = 0. 2) lim = 0, k N .
x ex x xk
3.7 Sa se cerceteze daca functia f : R R, definita prin f (x) = [x], are limita n
punctul x = 2.
x+1 3
x2 2x + 3 2
ln (1 + arcsin 2x)
1) lim . 2) lim 1 + 2 sin x 2 . 3) lim
x .
x x2 3x + 2 x0 x0 sin 3x

esin 2x esin x x2 2x + 6 x2 + 2x 6
4) lim . 5) lim .
x0 sin 2x sin x x3 x2 4x + 3
3

x3 5x + 3 x2 + 3x 9 x + 4 3 x + 22
6) lim . 7) lim .
x2 x2 + x 6 x5 4
x + 11 2
3

1 + x2 4 1 2x arcsin x arctg x
8) lim 2
. 9) lim .
x0 x+x x0 x3
2
arcsin x
10) lim 2 . 11) lim 1 ctg2 x . 12) lim x x2 ln x + 1 .
x%1 1 x2 x0 x2 x x
1
1 cos x cos 2x 3 cos 3x
13) lim x
. 14) lim [1 + ln (1 + x) + + ln (1 + nx)] .
x0 x2 x0
1 x 1
p1 + p 2
2x
+ + p n x
n x
15) lim , pi > 0, i R.
x0 n
1

asin x + btg x x
16) lim , cu a, b > 0.
x0 2
2 1 7 112 1 1
R: 1) e. 2) e6 . 3) . 4) 1. 5) . 6) . 7) . 8) . 9) . 10) 1.
3 3 30 27 2 2
2 1 1 n(n+1)
11) . 12) Se ia x = , y 0, limita este . 13) 3. 14) e 2 .
3p y 2
15) n p11 p22 p
n . 16)
n
ab.
3.9 Sa se determine parametrul real a..

p p
3
lim x2 + x + 1 + x3 + x2 + x + 1 ax ,
x
sa fie finita si nenula.

5
R: Adunam si scadem x. Se obtine a = 2 si limita egala cu .
6
3.10 Sa se determine a, b, c R a..
p
lim 5x4 + 7x3 8x2 4x ax2 bx c = 0.
x
7 209
R: a = 5, b = , c = .
2 5 40 5
cos (xex ) cos (xex ) 1 cos x cos 2x cos nx
1) lim . 2) lim , n N .
x0 x3 x0 x2
1
1 x
sin xn sinn x tg xn lnn (1 + x) (1 + x) x
.
3) lim , n 2. 4) lim . 5) lim
x0 x n+2 x0 x n+1 x0 e
+
R: 1) Se tine seama ca cos cos = 2 sin sin si se obtine limita 2. 2)
2 2
Notam
1 cos x cos 2x cos nx
an = lim .
x0 x2
1 n2 n (n + 1) (2n + 1)
Avem ca a1 = si an = an1 + . Se obtine an = . 3) Functia se
2 2 12
mai scrie
sin xn sinn x sin xn xn xn sinn x
= + .
xn+2 xn+2 xn+2
n
Se obtine limita . 4) Functia se mai scrie
6
tg xn lnn (1 + x) tg xn xn xn lnn (1 + x)
n+1
= n+1
+ .
x x xn+1
n 1
Se obtine limita . 5) .
2 e
1
1
sin x 3
cos x cos x 3 sin x
1) lim . 2) lim x2 e x e x + 1 .
ln (tg x cos 2x) x
x
4

3
2
R: 1) . 2) Putem scrie
6
1

1 1 1
x2 e x (x + 1) 1
x2 e x e x + 1 = ex + 1 .
x (x + 1) 1
x (x + 1)
3.2 Limita unei functii de o variabila vectoriala

3.13 Sa se gaseasca si sa se reprezinte grafic multimile de definitie ale urmatoarelor
functii de doua variabile:
p q
2
1) f (x, y) = 1 x2 y 2 . 2) f (x, y) = 1 + (x y) .
3) f (x, y) = ln (x + y) . 4) f (x, y) = x + arccos y.

p p y
5) f (x, y) = 1 x2 + 1 y 2 . 6) f (x, y) = arcsin .
x
p 2
7) f (x, y) = y sin x. 8) f (x, y) = ln x + y .
xy 1
9) f (x, y) = arctg 2 2
. 10) f (x, y) = p .
1+x +y y x
1 1 p
11) f (x, y) = + . 12) f (x, y) = sin (x2 + y 2 ).
xy y
3.14 Sa se gaseasca multimile de definitie ale urmatoarelor functii de trei variabile:

1) f (x, y, z) = x+ y+ z. 2) f (x, y, z) = arcsin x + arcsin y + arcsin z.
z
3) f (x, y, z) = ln (xyz) . 4) f (x, y, z) = (xy) . 5) f (x, y, z) = z xy .
p
6) f (x, y, z) = 9 x2 y 2 z 2 . 7) f (x, y, z) = ln x2 y 2 + z 2 1 .
3.15 Se da functia f : E R, E R2 . Sa se arate ca:
lim f (x, y) = `
(x,y)(x0 ,y0 )
d.d. pentru orice > 0 exista un () > 0, a.. pentru orice (x, y) E pentru care
|x x0 | < () , |y y0 | < () sa avem |f (x, y) `| < .
R: Afirmatia rezulta din dubla inegalitate:
max (|x x0 | , |y y0 |) kx yk (|x x0 | + |y y0 |) .

3.16 Folosind definitia, sa se demonstreze ca:

xy
1) lim (2x + 3y) = 16. 2) lim (4x + 2y) = 2. 3) lim = 1.
(x,y)(2,4) (x,y)(2,3) (x,y)(5,) y+1
x
4) lim = 1. 5) lim (2x + 3y 2z) = 4.
(x,y)(2,2) y (x,y,z)(1,2,0)
R: 1) Vom arata ca pentru orice > 0 exista un () > 0, a.. pentru orice (x, y) R2
pentru care
|x 2| < () , |y 4| < () sa avem |(2x + 3y) 16| < .
Intr-adevar,
|(2x + 3y) 16| = |2 (x 2) + 3 (y 4)| 2 |x 2| + 3 |y 3| .

Fie > 0. Luam () = . Atunci pentru |x 2| < () si |y 4| < ()
6
5
|(2x + 2y) 16| < 2 + 3 = < .
6 6 6

2) Este suficient sa luam () = . 3) () = .
7 7
3.17 Sa se arate ca functia
x+y
f (x, y) = ,
xy
6 y, nu are limita n origine.
definita pentru x =
R:Vom arata
ca pentru siruri diferite convergente la 0, obtinem limite diferite. Fie
1 2
xn = , . Observam ca punctele xn sunt situate pe dreapta y = 2x si lim f (xn ) =
n n
0 1 1
3. Fie apoi xn = , . Punctele x0n sunt situate pe dreapta y = x si lim f (x0n ) =
n n
0.

y 2 + 2x
f (x, y) = ,
y 2 2x
definita pentru y 2 =
6 2x, nu are limita n origine.
R: Vom arata ca pentru siruri diferite convergente la 0, obtinem limite diferite.

1 1
Fie xn = , . Observam ca punctele xn sunt situate pe parabola y 2 = x si
n n
0 1 2
lim f (xn ) = 3. Fie apoi xn = , . Punctele xn0 sunt situate pe parabola
n n
y 2 = 4x si lim f (xn0 ) = 3.
3.19 Sa se demonstreze ca
x2 + y 2
lim = 0.
(x,y)(0,0) |x| + |y|
R: Se tine seama de inegalitatile:

x2 + y 2 x2 + y 2 + 2 |x| |y|
0< < < |x| + |y| .
|x| + |y| |x| + |y|
x2 y
f (x, y) = ,
+ y2
x4
definita pentru x = 6 0 si y 6= 0, are limitele iterate n origine egale cu zero, nsa nu are
limita n origine.
R: In adevar,

lim lim f (x, y) = 0, lim lim f (x, y) = 0.
y0 x0 x0 y0
Insa pe parabola x2 = my, avem

my 2 m
lim f (x, y) = lim = .
(x,y)(0,0) y0 (m2 + 1) y 2 1 + m2
Pentru diferite valori ale lui m se obtin valori diferite ale limitei, deci f nu are limita n
origine.
3.21 Sa se cerceteze existenta limitelor iterate si a limitei n origine pentru urmatoarele

functii:
xy 1 1
1) f (x, y) = 2 . 2) f (x, y) = x sin + y cos .
x + y2 y x
2x 3y + x2 + y 2 2xy 2
3) f (x, y) = . 4) f (x, y) = 2 .
x+y 2x + 5y 4
y 2 2x x y + 2x2 + y 2 1
5) f (x, y) = 2
. 6) f (x, y) = . 7) f (x, y) = x cos .
y + 2x x+y y
3 3

1 1 sin x + y
8) f (x, y) = (x + y) sin sin , 9) f (x, y) = ,
x y x2 + y 2

(x + y) tg x2 + y 2 xyz
10) f (x, y) = p . 11) f (x, y, z) = 3 .
2
x +y 2 x + y3 + z3
1
x2 + y 2
x2 + y2 .
12) f (x, y) = p . 13) f (x, y) = 1 + x2 y 2
x2 + y 2 + 1 1

1 cos x2 + y 2
14) f (x, y) = .
x2 y 2 (x2 + y 2 )
R: 1) Exista limitele iterate si sunt egale cu 0, dar nu exista limta n origine. 2) Nu

1 1
exista limitele iterate, deoarece sin nu are limita pentru y 0 si cos nu are limita
y x
pentru x 0. Functia are nsa limita n origine, deoarece

1 1
0 |f (x, y)| |x| sin + |y| cos |x| + |y| 0.
y x
3) Exista limitele iterate:

lim lim f (x, y) = 3, lim lim f (x, y) = 2.
y0 x0 x0 y0
Daca limitele iterate exista, sunt finite si distincte nu exista limita n punct. 8) Se tine
seama ca
|x + y| |f (x, y)| |x + y| .
9) Functia se mai scrie

sin x3 + y 3 x3 + y 3
f (x, y) = 2 ,
x3 + y 3 x + y2
iar 3
3 3 3
x + y |x| + |y| < 2 (|x| + |y|) .
x2 + y 2 x2 + y 2
ln (x + ey )
lim q .
(x,y)(1,0) 2
(x 1) + y 2
R: Fie (x, y) n interiorul discului cu centrul n punctul (1, 0) si de raza r. Obtinem

x = 1 + r cos , y = r sin , [0, 2). Deci

ln (x + ey ) ln 1 + r cos + er sin
lim q = lim = .
(x,y)(1,0) 2 r0 r
(x 1) + y 2
xy sin xy
1) lim . 2) lim .
(x,y)(0,0) xy + 1 1 (x,y)(0,2) x
0
R: 1) Suntem n cazul de exceptie . Rationalizam numitorul. Avem
0
xy p
lim = lim xy + 1 + 1 = 2.
(x,y)(0,0) xy + 1 1 (x,y)(0,0)
2) Avem
sin xy sin xy
lim = lim y = 2.
(x,y)(0,2) x (x,y)(0,2) xy
1 x
1) lim x2 + y 2 sin . 2) lim .
(x,y)(0,0) xy (x,y)(0,0) x+y
y x x+y
3) lim 1+ . 4) lim .
(x,y)(,k) x (x,y)(,) x2 + y 2

2 1
2
R: 1) Deoarece x + y sin x2 + y 2 , limita este 0. 2) Functia nu are limita.
xy
De exemplu, pe dreapta y = mx se obtine o limita ce depinde de m. 3) Limita este ek .
4) Putem presupune x + y > 1. Limita este 0.
Capitolul 4
Functii continue
4.1 Continuitatea functiilor reale de o variabila reala

4.1 Sa se determine real a.. urmatoarele functii sa fie continue pe multimile lor de
definitie:
1) f : [1, 3] R, definita prin

2 2x + x2 , x [1, 2),
f (x) =
x + 3, x [2, 3].
2) f : [0, 2] R, definita prin

6 sin (x 1)
, x [0, 1),
f (x) = x1
+ 5x, x [1, 2].
1
R: 1) = . 2) = 1.
3
4.2 Sa se determine real a.. urmatoarele functii sa fie continue n punctele indicate:
1) f : R R, definita prin

(1 cos x) , x 6= 0,

f (x) = 2
x2 n x0 = 0.

, x = 0,
2
2) f : [1, ) R, definita prin

arctg (x 1)
, x 6= 1,
f (x) = 2 n x0 = 1.
2 , x 1 x = 1,

1
f (x) = (1 + x) x , x > 0, n x0 = 0.

x + e, x 0,
55

2x+2 16
f (x) = x
, x 6= 2, n x0 = 2.
,4 16 x = 2,
5) f : [0, ] R, definita prin

e3x , x [0, 1],
f (x) = sin (x 1) n x0 = 1.
2 , x (1, ],
x 5x + 4

1

(x + ex ) x , x < 0,
f (x) = e2 , x = 0, n x0 = 0.

(sin x + cos x) x , x > 0,

1 1
R: 1) {0, 1}. 2) 0, . 3) = 1. 4) = . 5) = 3e3 . 6) = 2.
2 2
4.3 Sa se determine punctele de discontinuitate ale functiilor:

1
1) f (x) = x x, x > 0. 2) f (x) = x , x 6= 0, f (0) = 1.
x
1 1
3) f (x) = x sin , x 6= 0, f (0) = 0. 4) f (x) = xp arctg , x 6= 0, f (0) = 0, p > 0.
x x
1
R: 1) Discontinua n x = n2 , n N. 2) Discontinua n x = , cu k ntreg nenul. 3)
k
si 4) Functii continue pe R.
4.4 Sa se studieze continuitatea functiei f : R R definita prin:
( 3
x x2 , x Q,
f (x) = 1
x, x R \ Q.
4
R: Daca x0 R este un punct de continuitate pentru f , atunci pentru orice sir
1
xn Q, xn x0 si orice sir x0n R \ Q, xn0 x0 , avem: x30 x20 = x0 , de unde
4
1
rezulta ca x0 0, .
2
4.5 Fie functia f : [0, 1] R, definita prin

x, x Q,
f (x) =
1 x, x R \ Q.
Sa se studieze continuitatea, sa se arate ca f ([0, 1]) este un interval si ca f nu are
proprietatea lui Darboux.

R: Punctul x 0 [0, 1] este un punct de continuitate pentru f d.d. x0 = 1 x0 ,
1 5
adica x0 = este singurul punct de continuitate al lui f . Pentru orice x [0, 1],
2
x, 1 x [0, 1], deci f ([0, 1]) [0, 1]. Fie y [0, 1]. Daca y Q, exista x = y 2 (x Q)
a.. f (x) = y, iar daca y R \ Q, exista x = 1 y (x R \ Q) a.. f (x) = y. Asadar,
[0, 1] f ([0, 1]). Avem: f ([0, 1]) = [0, 1]. Pentru fnu are proprietatea
a arata ca
1 1 1 1 1 1
lui Darboux, fie intervalul , [0, 1], cu f = , f = . Consideram
9 4 9 3 4 2
1 1 1 1 1
= , si aratam ca ecuatia f (x) = nu are solutii n intervalul , .
4
17 3 2 9 4
1 1 1
Daca x Q, x = 4
, da x = / Q, daca x R \ Q, 1 x =
4
, da
17 17 17
1 1 1 1 1
x=1 /
, , deoarece 1 > .
4
17 9 4 4
17 4
4.2 Continuitatea uniforma a functiilor de o variabila

4.6 Sa se arate ca functia f (x) = x3 , x [1, 3] este uniform continua pe [1, 3].
R: Intr-adevar,
|f (x) f (x0 )| = |x x0 | (x2 + xx0 + x02 ) < 27 |x x0 | < ,

pentru orice x, x0 [1, 3] pentru care |x x0 | < (), cu () = .
27
4.7 Sa se arate ca functia f : (0, ) R, definita prin

x
f (x) = + x,
x+1
este uniform continua pe (0, ).
R: Fie x, x0 (0, ). Avem

1
|f (x) f (x0 )| = |x x0 | 1 + < 2 |x x0 | < ,
(1 + x) (1 + x0 )

daca |x x0 | < () = .
2
4.8 Sa se arate ca functia f : (1, ) R, definita prin

x
f (x) = + x,
x+1
nu este uniform continua pe (1, ).

n+1 0 n
R: Intr-adevar, sa consideram sirurile xn = ,x = . Avem
n+2 n n+1
1
|xn x0n | = .
(n + 1) (n + 2)
Punctele xn si x0n sunt oricat de apropiate pentru n suficient de mare, nsa
1
|f (xn ) f (x0n )| = 1 + > 1,
(n + 1) (n + 2)
deci functia nu este uniform continua.
4.9 Sa se arate ca functia f : [a, e] R, a > 0, definita prin f (x) = ln x, este uniform
continua pe [a, e].
R: Functia f este continua pe intervalul [a, e] marginit si nchis, deci este uniform
continua pe acest interval.
4.10 Sa se arate ca functia f : (0, 1) R, definita prin f (x) = ln x, este nu uniform

continua pe (0, 1).
1 0 1
R: Fie xn = ,x = 2 . Avem |xn x0n | < , dar
n n n +1

n2 + 1
0
|f (xn ) f (xn )| = ln .
n
4.11 Sa se studieze uniforma continuitate a functiei f : R R, definita prin f (x) =

x sin2 x2 .
R: Fie r r
0
xn = (4n + 1) , xn = (4n + 3) .
2 2
Avem

|xn x0n | = r r 0

(4n + 1) + (4n + 3)
2 2
si r r

|f (xn ) f (xn0 )| = (4n + 1) (4n + 3) 0.
2 2

Dar, pentru xn00 = 2n, avem
r

|f (xn ) f (x00n )| = (4n + 1) 2n 0 .
2
Asadar, f nu este uniform continua pe R.

4.12 Sa se studieze uniforma continuitate a urmatoarelor functii:
1) f : (0, 1) R, f (x) = ln x. 2) f : [a, e] R, f (x) = ln x, a > 0.

1 1
3) f : 0, R, f (x) = sin . 4) f : R [1, 1] , f (x) = sin x2 .
x
1
5) f : [0, 1] R, f (x) = . 6) f : R [1, 1] , f (x) = cos x.
x2 x2
1
7) f : (0, 1) R+ , f (x) = . 8) f : [0, ) R, f (x) = x2 .
x
R: 1) Nu. 2) Da. 3) Nu. 4) Nu. 5) Da. 6) Da, se tine seama ca

x x0
0
|cos x cos x | 2 sin 2 |x x0 | .
2
1 1
7) Nu, este suficient sa luam xn = si x0n = . 8) Nu, este suficient sa luam xn = n
n n+1
1
si x0n = n + .
n
4.3 Continuitatea functiilor de o variabila vectoriala


x2 y 3
, x2 + y 2 6= 0,
f (x, y) = x2 + y 2

0, x2 + y 2 = 0,
este continua pe R2 .
R: Functia este continua n orice punct n care x2 + y 2 6= 0, adica n orice punct cu

exceptia originii. Ramane de verificat numai continuitatea n origine, ceea ce revine la a
arata ca functia are limita n origine si aceasta este egala cu 0. Avem, nsa:
2 3
x y |x| |y| 1
2 2
x2 + y 2 < x2 + y 2 |x| y 2 |x| y ,
deoarece x2 + y 2 2 |x| |y|. Deci limita functiei este 0.

sin x3 + y 3
f (x, y) = 2 + y2
, x2 + y 2 =
6 0,
x
0, x2 + y 2 = 0,
este continua pe R2 .
R: Functia este continua n orice punct n care x2 + y 2 = 6 0, adica n orice punct cu

exceptia originii. Ramane de verificat numai continuitatea n origine, ceea ce revine la a
arata ca functia are limita n origine si aceasta este egala cu 0. Putem scrie:

sin x3 + y 3 sin x3 + y 3 x3 + y 3
= 2 .
x2 + y 2 x3 + y 3 x + y2

sin x3 + y 3
Insa lim = 1 si
(x,y)(0,0) x3 + y 3
3
x + y 3 |x|3 + |y|3

x2 + y 2 x2 + y 2 < |x| + |y| .
4.15 Sa se cerceteze continuitatea functiei

p
1 x2 y 2 , x2 + y 2 1,
f (x, y) =
0, x2 + y 2 > 1.
p
R: Punem r = x2 + y 2 . Functia este continua pe R2 .

2xy
, x2 + y 2 =
6 0,
f (x, y) = x2 + y 2
0, x2 + y 2 = 0,
este continua partial n raport cu x si y, dar nu este continua n origine.

R: Fie (x0 , y0 ) R2 . Functiile f (x, y0 ) si f (x0 , y) sunt continue n orice punct.
Functia f (x, y) nu are limita n origine.
4.17 Sa se cerceteze continuitatea urmatoarelor functii:

1 cos x3 + y 3
1) f (x, y) = 2 + y2
, x2 + y 2 =6 0,
x
0, x2 + y 2 = 0.

1

2) f (x, y) = (1 + xy) x + y , x > 0 si y > 0,

1, x = 0 sau y = 0.
x3 + y 3
R: 1) Se tine seama ca 1 cos x3 + y 3 = 2 sin2 . Functia este continua. 2)
2
Putem scrie
1 xy
1 x+ y

x + y xy
(1 + xy) = (1 + xy)
xy
si xy x + y . Functia este continua.
x+ y
4.18 Sa se discute dupa valorile parametrului continuitatea urmatoarelor functii:

p
1 cos x2 + y 2
, 0 < x2 + y 2 < ,
1) f (x, y) = tg (x 2 + y2 ) 2

, (x, y) = (0, 0) .

x2 y 2 z 2
, (x, y, z) =6 (0, 0, 0) ,
2) f (x, y, z) = x6 + y 6 + z 6

, (x, y, z) = (0, 0, 0) .

3x + 2y z + x2 + yz
, (x, y, z) 6= (0, 0, 0) ,
3) f (x, y, z) = x+y+z

, (x, y, z) = (0, 0, 0) .
2 2 2

(x + y + z) tg x + y + z
p , (x, y, z) 6= (0, 0, 0) ,
4) f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2

, (x, y, z) = (0, 0, 0) .

p 1 cos r 1
R: 1) Notam r = x2 + y 2 . Avem lim = . Functia este continua pe
r0 tg r 2
h 1
0, pentru = .
2 2
2) Fie x = `t, y = mt, z = nt, t R o dreapta prin origine. Deoarece
`2 m2 n2
lim f (`t, mt, nt) = ,
t0 `6 + m6 + n6
deci depinde de directie, rezulta ca f nu are limita n origine. Functia este continua pe
R3 \ {(0, 0, 0)}.
Capitolul 5
Derivate si diferentiale
5.1 Derivata si diferentiala functiilor de o variabila

5.1 Utilizand definitia, sa se calculeze derivatele urmatoarelor functii, n punctele spec-
ificate:

1) f (x) = x + 2, n x0 = 7. 2) f (x) = ln x2 + 5x , n x0 = 1.
3) f (x) = sin 3x2 , n x0 = . 4) f (x) = arcsin (x 1) , n x0 = 1.

5) f (x) = e3x , n x0 = 1. 6) f (x) = tg x, n x0 = .
4
5.2 Sa se studieze derivabilitatea urmatoarelor functii, n punctele specificate:
(
1
1 ln (1 + 2x) , x ( , 0],
1) f : , R, f (x) = 2 n x0 = 0.
2 2x, x (0, ) ,
(
x2 + 5x + 2, x (0, 2],
2) f : (0, ) R, f (x) = 9 7 n x0 = 2.
x+ , x (0, ) ,
8 4
9
R: 1) f 0 (0) = 2. 2) f 0 (2) = .
8
5.3 Sa se calculeze derivatele urmatoarelor functii:

1) f (x) = x4 + 5x3 8. 2) f (x) = x2 + x 3 x.
x1
3) f (x) = x cos x. 4) f (x) = 2 .
x +1
sin x x2
5) f (x) = . 6) f (x) = ln .
2 + cos x
r x+1
2
3 1 x 2
7) f (x) = . 8) f (x) = ex cos x
.
1 + x2
R: Se obtine:
1 1
1) f 0 (x) = 4x3 + 15x2 . 2) f 0 (x) = 2x + 2 .
2 x 3 ( 3 x)
63
x2 2x 1
3) f 0 (x) = cos x x sin x. 4) f 0 (x) = 2 .
(x2 + 1)
2 cos x + 1 1x+2
5) f 0 (x) = 0
2 . 6) f (x) = x x + 1 .
(2 + cos x)
s 2
0 4 x 3 x2 + 1
7) f (x) = .
3 (x2 + 1)2 1 x2
2
8) f 0 (x) = 2x cos x x2 sin x ex cos x .
sin x 1 + sin x
1) f (x) = ln 2 sin x + 1 + 2 sin x 1 . 2) f (x) = + ln .
cos2 x cos x
x 2 k x x
3) f (x) = x + k + ln x + x2 + k . 4) f (x) = 5sh3 + 3sh5 .
2 2 15 15
xx
5) f (x) = ex arctg ex ln 1 + e2x . 6) f (x) = x (x ln x x 1) .
e
x 2 a2 x
7) f (x) = a x2 + arcsin . 8) f (x) = loge2 xn + x2n + 1 .
2 2 a
R: Se obtine:
cos x 2
1) f 0 (x) = q . 2) f 0 (x) = .
4 sin2 x 1 cos3 x
x 3 x
3) f 0 (x) = x2 + k. 4) f 0 (x) = sh2 ch .
15 15
0 x x 0 x+1 x
5) f (x) = e arctg e . 6) f (x) = x e (ln x) (ln x 1).
nxn1
7) f 0 (x) = a2 x2 . 8) f 0 (x) = .
2 x2n + 1

1 + sin x
1) f (x) = ln + 2arctg sin x .
1 sin x
3 x2 + 1 1 x 1 1
2) f (x) = ln 2 + ln + arctg x.
4 x 1 4 x+1 2
1 1 2 1 2x 1
3) f (x) = ln (1 + x) ln x x + 1 + arctg .
3 r 6 3 3
2 x
4) f (x) = 3b arctg (3b + 2x) bx x .2
bx
2 x (x 3) 1
R: 1) f 0 (x) = . 2) f 0 (x) = 4
. 3) f 0 (x) = 3 .
x 1 x +1
rcos x sin x
x
4) f 0 (x) = 4x .
bx

arcsin x x
1) f (x) = + ln .
x 1 + 1 x2
2 2x2 + 1
2) f (x) = ln x4 + x2 + 1 + arctg .
3 3
x 3x 3
3) f (x) = 2 + 8 (x2 + 1) + 8 arctg x.
2
4 (x + 1)
5p 2 13 p
4) f (x) = (2x + 8x + 1) ln 2 (x + 2) + (2x2 + 8x + 1) .
2 2
R: Se obtine:
arcsin x 2x3 + 3x
1) f 0 (x) = 2
. 2) f 0 (x) = 4 .
x x + x2 + 1
1 5x 3
3) f 0 (x) = 0
3 . 4) f (x) =
.
2
(x + 1) 2x2 + 8x + 1
5.7 Sa se arate ca derivata unei functii pare este o functie impara, iar derivata unei
functii impare este o functie para.
5.8 Sa se arate ca derivata unei functii periodice este o functie periodica.
5.9 Sa se arate ca functia y = xex satisface relatia xy 0 = (1 x) y.
x2

5.10 Sa se arate ca functia y = xe 2 satisface relatia xy 0 = 1 x2 y.
1
5.11 Sa se arate ca functia y = satisface relatia xy 0 = y (y ln x 1).
1 + x + ln x
5.12 Sa se calculeze derivatele de ordinul doi ale urmatoarelor functii:
2 2
1) f (x) = x8 + 7x
6
5x + 4.
2) f (x) = (arcsin
x)
. 3) f (x) = ex .
4) f (x) = ln x + a2 + x2 . 5) f (x) = 1 + x2 arctg x. 6) f (x) = sin2 x.
R: Se obtine:
2 2x
1) f 00 (x) = 56x6 + 210x4 . 2) f 00 (x) = +q arcsin x.
1 x2 3
(1 x2 )
2 2 x
3) f 00 (x) = 2ex + 4x2 ex . 4) f 00 (x) = q .
3
(a2 + x2 )
x
5) f 00 (x) = 2arctg x + 2 2 . 6) f 00 (x) = 2 cos 2x.
x +1
5.13 Sa se calculeze derivatele de ordinul n ale urmatoarelor functii:
1 1
1) f (x) = eax . 2) f (x) = . 3) f (x) = 2 .
xa x a2
2x
4) f (x) = cos x. 5) f (x) = sin x. 6) f (x) = ln 2 .
x 1
1
7) f (x) = 2x . 8) f (x) = 2 . 9) f (x) = ln (ax + b) .
x 3x + 2
1
10) f (x) = eax ebx . 11) f (x) = . 12) f (x) = (1 + x) .
ax + b

1 1 1 1
R: 3) Se tine seama de identitatea: 2 = .
x a2 2a x a x + a
n n
4) f (n) (x) = cos x + . 5) f (n) (x) = sin x + .
2 2
2
x +1
6). f 0 (x) = si se scrie fractia ca suma de fractii simple.
x (x2 + 1)
n
7) f (n) (x) = 2x ln 2. " #
1 1 (n) n 1 1
8) f (x) = , se obtine f (x) = (1) n! n+1 n+1 .
x2 x1 (x 2) (x 1)
n
n1 (n 1)!a n
9) f (n) (x) = (1) n . 10) f
(n)
(x) = eax ebx (a + b) .
(ax + b)
n n!an
11) f (n) (x) = (1) n+1 .
(ax + b)
n
12) Avem: f (n) (x) = ( 1) ( n + 1) (1 + x) .
5.14 Fie f (x) = x2 e3x . Sa se calculeze f (10) (x).

R: Se aplica formula lui Leibniz. Se obtine: f (10) (x) = 39 e3x 3x2 + 20x + 30 .
5.15 Fie f (x) = x2 sin x. Sa se calculeze f (20) (x).
R: Se aplica regula lui Leibniz. Se obtine: f (20) (x) = x2 sin x 40x cos x 380 sin x.
5.16 Utilizand regula lui Leibniz, sa se calculeze derivatele de ordinul n ale functiilor:

1) f (x) = x ex . 2) f (x) = x2 e2x . 3) f (x) = 1 x2 cos x.
1+x
4) f (x) = . 5) f (x) = x3 ln x.
x
5.17 Se considera functia polinomiala f (x) = x4 + x3 + x2 + x + 1. Sa se calculeze
P4 1
suma: S = , unde xk sunt radacinile ecuatiei f (x) = 0.
k=1 xk 2
R: Din f (x) = (x x1 ) (x x2 ) (x x3 ) (x x4 ), prin derivare, deducem:

4
f 0 (x) X 1
= .
f (x) x xk
k=1
f 0 (2) 49
Deci S = = .
f (2) 31
5.18 Sa se determine cu cat se modifica (aproximativ) latura unui patrat daca aria sa
creste de la 9 m2 la 9, 1 m2 .

R: Daca x este aria patratului si y latura sa, atunci y = x. Se dau: x0 = 9, h = 0, 1.
Cresterea laturii patratului este data de:
1
y y0 dy = f 0 (x) h = 0, 1 = 0, 016 m.
2 9
5.19 Sa se gaseasca cresterea y y0 si diferentiala dy ale functiei y = 5x+x2 n punctul

x0 = 2, daca h = 0, 001.
R: y y0 = 0, 009001 si dy = 0, 009.

5.20 Sa se calculeze diferentiala functiei y = cos x n punctul x0 = , pentru h = .
6 36
2
5.21 Sa se calculeze diferentiala functiei y = n punctul x0 = 9, pentru h = 0, 01.
x
5.22 Sa se calculeze diferentialele functiilor:
1 x
1) f (x) = . 2) f (x) = x ln x x. 3) f (x) = .
xn 1x
1x
4) f (x) = ln . 5) f (x) = x2 ex . 6) f (x) = ex sin x.
1+x
R: Se obtine:
n 1
1) df (x) = dx. 2) df (x) = ln x dx. 3) df (x) = 2 dx.
xn +1 (1 x)
2
4) df (x) = dx. 5) df (x) = x (2 x) ex dx. 6) df (x) = e (x sin x + cos x) dx.
x2 1
5.23 Sa se calculeze diferentialele de ordinul doi ale functiilor:

1) f (x) = 1 x2 . 2) f (x) = arccos x. 3) f (x) = sin x ln x.
1
4) f (x) = ln x. 5) f (x) = x2 ex . 6) f (x) = ex sin x.
x

n n1 (n 1)! 1
d (arctg x) = (1) n/2
sin narctg dxn .
(1 + x2 ) x
5.2 Proprietati ale functiilor derivabile

5.25 Sa se determine abscisele punctelor de extrem ale functiilor:
2 x2 2x + 2
1) f (x) = 2 cos x + x2 . 2) f (x) = x2 (x 12) . 3) f (x) = .
q x1
2 x x
4) f (x) = 3 (x2 1) . 5) f (x) = 2 sin 2x + sin 4x. 6) f (x) = 2 cos + 3 cos .
2 3
R: 1) x0 = 0 este punct de minim.
2) x1 = 0, x2 = 12 sunt puncte de minim, x3 = 6 este punct de maxim.
3) x1 = 0 este punct de maxim, x2 = 2 este punct de minim.
4) x1,2 = 1 sunt puncte de minim, x3 = 0 este punct de maxim.

5) xk = + k sunt puncte de minim, x0k = + k sunt puncte de maxim.
6 6
0 2
6) xk = 12k si xk = 12 k sunt puncte de maxim, yk = 6 (2k + 1) si
5
1
yk0 = 12 k sunt puncte de minim.
5
5.26 Fie a1 , a2 , . . . , an (0, ) si ax1 + a2x + + axn n pentru orice x R. Sa se

arate ca atunci a1 a2 an = 1.
R: Fie functia f : R R, definita prin f (x) = ax1 + a2x + + axn . Avem ca

f (x) n = f (0), x R, deci x0 = 0 este un punct de minim pentru f si conform
teoremei lui Fermat: f 0 (0) = 0.
2 2
5.27 Fie a, b (0, ) \ {1} a.. ax b + bx a 2ab, pentru orice x R. Sa se arate
ca ab = 1.
2 2
R: Fie unctia f : R R, definita prin f (x) = ax b + bx a. Avem ca f (x)
2ab = f (1), x R, deci x0 = 1 este un punct de minim pentru f si conform teoremei
lui Fermat: f 0 (1) = 0.
h i
5.28 Sa se studieze aplicabilitatea teoremei lui Rolle pentru functia f : 0, R,
2
definita prin h i
cos x, x 0, ,
f (x) = 4 i
sin x, x , .
4 2

R: Functia nu este derivabila n .
4
5.29 Sa se studieze aplicabilitatea teoremei lui Rolle pentru functiile f : [0, 2] R,

definite prin:
3
1) f (x) = |x 1| . 2) f (x) = |x 1| .
R: 1) Nu. 2) Da, c = 1.
h i
5.30 Sa se studieze aplicabilitatea teoremei lui Rolle pentru functiile f : , R,
2 2
definite prin:
1) f (x) = |sin x| . 2) f (x) = sin3 x .
R: 1) Nu. 2) Da, c = 0.
dn 2 n
5.31 Sa se arate ca polinomul lui Legendre Pn (x) = x 1 are n radacini
dxn
distincte n intervalul (1, 1).
n
R: Se aplica de n ori teorema lui Rolle functiei f (x) = x2 1 .
5.32 Fie f : [a, b] R o functie continua pe [a, b], derivabila pe (a, b) si a.. f (a) =
f (b). Sa se arate ca exista c (a, b) a.. f (a) f (c) = f 0 (c) (c a).
R: Se aplica teorema lui Rolle functiei g (x) = (x a) f (x) xf (a) pe intervalul

[a, b].
5.33 Fie numerele reale a0 , a1 , a2 , . . . , an care verifica relatia
a0 2a1 22 a2 2n an
+ + + + = 0.
1 2 3 n+1

Sa se arate ca functia f : 1, e2 R, definita prin f (x) = a0 +a1 ln x + a2 ln2 x + +
an lnn x se anuleaza cel putin ntr-un punct din intervalul 1, e2 .
a1 ln2 x an lnn+1 x
R: Se aplica teorema lui Rolle functiei g (x) = a0 ln x + + + .
2 n+1
5.34 Fie f : [a, b] R o functie continua pe [a, b], derivabila pe (a, b). Sa sea arate ca
exista c (a, b) a.
a + b 2c
f 0 (c) = .
(c a) (c b)
R: Se aplica teorema lui Rolle functiei g (x) = ef (x) (x a) (x b) pe intervalul [a, b].
5.35 Se considera functia f : [1, 1] R, definita prin:

2
x + mx + n, x [1, 0] ,
f (x) =
px2 + 4x + 4, x (0, 1].
Sa se determine m, n, p R a.. f sa satisfaca ipotezele teoremei lui Rolle pe intervalul

[1, 1] si sa se gaseasca valoarea constantei c n acest caz.
2
R: n = 4, m = 4, p = 7, c = .
7
5.36 Fie f, g : [a, b] R doua functii continue pe [a, b], derivabile pe (a, b) si cu
f (a) = f (b). Sa se arate ca ecuatia f (x) g 0 (x) + f 0 (x) = 0 are cel putin o solutie n
intervalul (a, b).
R: Fie h [a, b] R, definita prin h (x) = f (x) eg(x) , care este o functie Rolle. Exista
deci c (a, b) a.. h0 (c) = 0. Dar h0 (x) = f 0 (x) eg(x) + f (x) g 0 (x) eg(x) .
5.37 Fie f : [a, b] R o functie de trei ori derivabila pe [a, b] a.. f (a) = f (b) = 0 si
f 0 (a) = f 0 (b) = 0. Sa se arate ca exista cel putin un punct c (a, b) a.. f 000 (c) = 0.
R: Aplicam teorema lui Rolle. Exista d (a, b) a.. f 0 (d) = 0. Exista apoi c1 (a, d)
si c2 (d, b) a.. f 00 (c1 ) = 0 si f00 (c2 ) = 0. Deci exista c (c1 , c2 ) a.. f 000 (c) = 0.
5.38 Sa se cerceteze
aplicabilitatea teoremei lui Lagrange pentru functia f : [0, 1] R,
definita prin f (x) = x2 + ax, a > 0, si n caz afirmativ sa se determine constanta c
corespunzatoare.
1
R: Da, c = a + a2 + a (0, 1).
2
5.39 Sa se cerceteze aplicabilitatea teoremei lui Lagrange pentru functiilor f , definite

prin:

x, x [1, 2] , 2
2 x , x [0, 1] ,
1) f (x) = x 2) f (x) =
+ 1, x (2, 3]. 2x 1, x (1, 2].
4
( 2
x + 1, x (0, 3], 3 x , x [0, 1] ,

3) f (x) = x 4) f (x) = 2
2
+ 1, x [4, 0] . 1,

x (1, 2].
x
9 9 3 13 1
R: 1) Da, f 0 (c) = , c = . 2) Da, c = . 3) Da, c = . 4) Da, c1 = , c2 = 2.
8 4 4 36 2
5.40 Sa se determine abscisa c a unui punct n care tangenta la graficul functiei f :
R R, definita prin ( x+2
, x 0,
f (x) = 2
x + 1, x > 0,
este paralela cu coarda care uneste punctele de pe grafic de abscise x1 = 4 si x2 = 3.
13
R: c = .
36
1
5.41 Sa se arate ca 3 30 3 < .
9

R: Se aplica teorema lui Lagrange functiei f : [27, 30] R, definita prin f (x) = 3 x.
x x x
5.42 Sa se gaseasca solutiile reale ale ecuatiei (a 1) + (a + 3) = ax + (a + 2) , cu
a > 1.
x x x
R: Ecuatia se mai scrie: ax (a 1) = (a + 3) (a + 2) . Consideram functia f :
(0, ) R, definita prin f (t) = tx , pentru x R, fixat. Aplicam teorema lui Lagrange
pe intervalele [a 1, a] si [a + 2, a + 3]. Exista deci c1 (a 1, a) si c2 (a + 2, a + 3)
a.. f (a) f (a 1) = f 0 (c1 ) si f (a + 3) f (a + 2) = f 0 (c2 ). Din f 0 (c1 ) = f 0 (c2 ) cu
c1 =6 c2 , rezulta x1 = 0, x2 = 1.
5.43 Fie f o functie de doua ori derivabila ntr-o vecinatate V a punctului a R. Sa
se arate ca pentru orice h suficient de mic exista punctele p, q V a..
f (a + h) f (a h) f (a + h) 2f (a) + f (a h)
= f 0 (p) , = f 00 (q) .
2h h2
5.44 Sa se cerceteze aplicabilitatea teoremei lui Cauchy pentru functiile f si g, definite
prin:
e
1) f, g : [1, e] R, f (x) = ln x, g (x) = .
( x
x + 3, x [2, 1),
2) f, g : [2, 5] R, f (x) = x 7 g (x) = x.
+ , x [1, 5] ,
34 4
x
x2 + 1, x [1, 3] ,
3) f, g : [0, 3] R, f (x) = 3 g (x) = x.
x + 4 ,

x [0, 1] ,
3

e 1 2 2
R: 1) Da, c = . 2) Da, c = . 3) Da, c = + 1.
e1 16 3
5.45 Sa se calculeze, utilizand regula lui l0 Hospital:
tg x x xx x ln (sin 2x)
1) lim . 2) lim . 3) lim .
x0 x sin x x1 ln x x + 1 x0 ln (sin 3x)
1
1 x

xn 1 (1 + x) x
4) lim , a > 0. 5) lim ctg x . 6) lim .
x eax x0 x x0 e
x
1 2 1+x x tg 2
7) lim ctg x . 8) lim x x2 ln . 9) lim tg .
x0 x2 x x x1 4
1
R: 1) 2. 2) 2. 3) 1. 4) 0. 5) 0. 6) . 7) Putem scrie:
2
1 2 sin2 x x2 cos2 x
ctg x =
x2 x2 sin2 x
2 1
si se aplica de patru ori regula lui l0 Hospital. Se obtine . 8) Luam x = , cu t 0
3 t
1 1
pentru x . Se obtine . 9) .
2 e
5.46 Sa se calculeze, utilizand regula lui l0 Hospital:
tg x x sin x x [ln x ln (x + 1)] + 1

1) lim . 2) lim .
x0 x sin x x ex [ln (ex + 1) ln x] 1
R: 1) 5. 2) e.
5.47 Sa se dezvolte polinomul f (x) = x3 2x2 + 3x + 5 dupa puterile binomului x 2.

2 3
R: f (x) = 11 + 7 (x 2) + 4 (x 2) + (x 2) .
5.48 Sa se determine o functie polinomiala de gradul trei a.. f (0) = 1, f 0 (0) = 1,

f 00 (0) = 2 si f 000 (0) = 6.
R: Polinomul Taylor al functiei f este f (x) = 1 + x + x2 + x3 .
5.49 Sa se gaseasca primii 5 termeni din dezvoltarea Taylor a functiei f (x) = ex dupa
puterile binomului x + 1.
1 1 1 2 1 3 1 4
R: P4 (x) = + (x + 1) + (x + 1) + (x + 1) + (x + 1) .
e e 2e 6e 24e
5.50 Sa se gaseasca primii 5 termeni din dezvoltarea Taylor a functiei f (x) = ln x dupa
puterile binomului x 1.
1 2 1 3 1 4
R: P4 (x) = (x 1) (x 1) + (x 1) (x 1) .
2 3 4
5.51 Sa se evalueze eroarea comisa n aproximarea:
1 1 1
e2+ + + .
2! 3! 4!
1 1 1 1 x5 x
R: Avem ca: ex = 1 + x + x2 + x3 + x4 + R4 (x), unde R4 (x) = e , cu
1! 2! 3! 4! 5!
3 1
(0, 1). Pentru x = 1, |R4 (1)| = .
5! 40
5.52 Sa se scrie formula Mac-Laurin de ordinul n pentru functiile:
1) f (x) = ex , x R. 2) f (x) = sin x, x R.
3) f (x) = cos x, x R. 4) f (x) = ln(1 + x), x (1, ).
5) f (x) = (1 + x) , x (1, ), R.
R: Avem dezvoltarile:
Pn xk xn+1 x
1) ex = + e .
k=0 k! (n + 1)!
Pn x2k1 x2n+1
2) sin x = (1)k1 + (1)n sin(x).
k=1 (2k 1)! (2n + 1)!
P
n 2k 2n+2
x x
3) cos x = (1)k + (1)n+1 cos(x).
k=0 (2k)! (2n + 2)!
Pn xk xn+1
4) ln(1 + x) = (1)k1 + (1)n n+1 .
k=1 k (n + 1) (1 + x)
Pn ( 1) ( k + 1) ( 1) ( n) n+1
5) (1 + x) = 1 + xk + x (1 +
k=1 k! (n + 1)!
x)n+1 , cu (0, 1).
5.53 Sa se determine n N astfel ca polinomul Taylor de gradul n n punctul x0 = 0
asociat functiei f (x) = ex sa aproximeze functia pe intervalul [1, 1] cu trei zecimale
exacte.
R: Avem
n+1
|x| 1
|Rn (x)| = ex < , |x| 1.
(n + 1)! 1000
3 1
Dar cum x < 1, ex < e < 3 si deci |Rn (x)| < < pentru n 6.
(n + 1)! 1000

5.54 Sa se scrie formula Mac-Laurin de ordinul n pentru functia f (x) = a + x, a > 0,
x > a.
1
x2
R: Functia se mai scrie: f (x) = a 1 + . Se obtine:
a
" #
x Xn k
k1 1 3 (2k 3) x
f (x) = a 1 + + (1) + Rn (x) .
2a k! 2k a
k=2
5.55 Sa se determine n N astfel

ca valorile polinomului Taylor de gradul n n punctul
x0 = 0 asociat functiei f (x) = 1 + x, pe intervalul [0, 1], sa nu difere de f (x) cu mai
1
mult de .
16
R: Avem

1 3 (2n 1) xn+1 1 3 (2n 1)
1
|Rn (x)| = < .
(n + 1)! 2n+1 1 (n + 1)! 2n+1 16
n+
(1 + x) 2
Se obtine n 2.
5.56 Utilizand formula Mac-Laurin sa se calculeze urmatoarele limite:
ex + ex sin2 x 2 ln (1 + 2x) sin 2x + 2x2

1) lim . 2) lim .
x0 x4 x0 x3
sin x sin a 2
1 1 + x cos x
3) lim . 4) lim .
x0 xa x0 tg4 x
2
x

cos x e 2
5) lim .
x0 x4
1 1 1
R: 1) . 2) 4. 3) cos a. 4) . 5) .
12 3 12
5.3 Derivatele si diferentiala functiilor de n variabile

5.57 Utilizand definitia, sa se calculeze derivatele partiale ale urmatoarelor functii, n
punctele specificate:
xy
1) f (x, y) = x3 3x2 y + 2y 3 n (1, 1) . 2) f (x, y) = n (1, 1) .
p x+y

3) f (x, y) = sin2 x + sin2 y n ,0 . 4) f (x, y) = ln 1 + x + y 2 n (1, 1) .
p 4
5) f (x, y) = x2 y 2 n (2, 1) . 6) f (x, y) = ln x y 2 n (4, 1) .
R: Se obtine:
1 1
1) fx0 (1, 1) = 3, fy0 (1, 1) = 3. 2) fx0 (1, 1) = , fy0 (1, 1) = .
1 2 2
0 0 0 1 0 2
3) fx ,0 = 2, fy , 0 = 0. 4) fx (1, 1) = , fy (1, 1) = .
4 2 4 3 3
0 2 0 1 0 1 0 2
5) fx (2, 1) = , fy (2, 1) = . 6) fx (4, 1) = , fy (4, 1) = .
3 3 3 3
5.58 Sa se calculeze derivatele partiale ale urmatoarelor functii:

xy
1) f (x, y) = x3 + y 3 3axy. 2) f (x, y) = .
p x+y
x
3) f (x, y) = x2 y 2 . 4) f (x, y) = p .
x2 + y 2
p y
5) f (x, y) = ln x + x2 + y 2 . 6) f (x, y) = arctg .
y xs
sin x2 y 2
7) f (x, y) = e x . 8) f (x, y) = arcsin .
x2 + y 2
R: Se obtine:
1) fx0 (x, y) = 3x2 3ay, fy0 (x, y) = 3y 2 3ax.
2y 2x
2) fx0 (x, y) = 0
2 , fy (x, y) = 2.
(x + y) (x + y)
x y
3) fx0 (x, y) = p , fy0 (x, y) = p .
2
x y 2 x2 y 2
y2 x2
4) fx0 (x, y) = q , fy0 (x, y) = q .
3 3
(x2 + y 2 ) (x2 + y 2 )
1 y
5) fx0 (x, y) = p , fy0 (x, y) = p p .
2
x +y 2
x2 + y 2 x + x2 + y 2
y x
6) fx0 (x, y) = 2 2
, fy0 (x, y) = 2 .
x +y x + y2
y y
y sin y 1 sin y
7) fx0 (x, y) = 2 e x cos , fy0 (x, y) = e x cos .
x x x x
0 xy 2 0 x2 2
8) fx (x, y) = p , fy (x, y) = p .
(x2 + y 2 ) x2 y 2 (x2 + y 2 ) x2 y 2
5.59 Sa e calculeze derivatele partiale ale urmatoarelor functii:

y s
y x2 y 2
x
1) f (x, y) = y sin . 2) f (x, y) = arcsin .
x x2 + y 2
x+y
3) f (x, y) = arctg xy . 4) f (x, y) = xyarctg .
1 xy
x z
xyz
5) f (x, y, z) = p . 6) f (x, y, z) = e y e y .
+ y2 + z2
x2
y yz
7) f (x, y, z) = exyz cos . 8) f (x, y, z) = (sin x) .
xz
q 2
1) f (x, y) = ln xy 2 + x2 y + 1 + (xy 2 + x2 y) .
s 2
x+y x+y
2) f (x, y) = 1 + arcsin .
xy xy
5.61 Sa se calculeze, utilizand definitia, urmatoarele derivate partiale de ordinul doi:
2f p 2f p
1) (1, 1) , daca f (x, y) = x2 + y 2 . 2) (2, 2) , daca f (x, y) = 3 x2 y.
yx xy
2f 2f
3) , 0 , daca f (x, y) = x sin (x + y) . 4) (1, 1) , daca f (x, y) = xy ln x.
xy 4 xy
R: 1) Deoarece
f f
2f (1, y) (1, 1)
(1, 1) = lim x x ,
yx y1 y1

1 1 2
se obtine . 2) . 3) 1 . 4) 1.
2 2 9 2 4

3 2 z
py z + 2x 3y + z + 5.
1) f (x, y, z) = x 2) f (x, y, z) = (xy) .
3) f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 . 4) f (x, y, z) = z xy .
R: Se obtine:
1) fx0 (x, y, z) = 3x2 y 2 z + 2, fy0 (x, y, z) = 2x3 yz 3, fz0 (x, y, z) = x3 y 2 + 1.
z z z z z
2) fx0 (x, y, z) = (xy) , fy0 (x, y, z) = (xy) , fz0 (x, y, z) = (xy) ln (xy).
x y
x y
3) fx0 (x, y, z) = p , fy0 (x, y, z) = p ,
2
x +y +z 2 2 x + y2 + z2
2
z
fz0 (x, y, z) = p .
2
x + y2 + z2
xy xy
4) fx0 (x, y, z) = y z xy ln z, fy0 (x, y, z) = xz xy ln z, fz0 (x, y, z) = z .
z
5.63 Sa se arate ca urmatoarele functii sunt omogene si apoi sa se verifice relatia lui
Euler:
x+y
1) f (x, y) = ax2 + 2bxy + cy 2 . 2) f (x, y) = p .
3
x2 + y 2
x xy
3) f (x, y) = . 4) f (x, y) = x2 y 2 ln .
x2 + y 2 x+y
y
y
5) f (x, y) = x2 + y 2 sin . 6) f (x, y) = x2 y 2 e x .
x
5.64 Sa se arate ca daca u = f (x, y, z) este o functie omogena de grad de omogenitate
m, care admite derivate partiale de ordinul doi continue pe D R3 , atunci:
2f 2f 2f f
1) x 2
+y +z = (m 1) .
x xy xz x
2f 2
2 f
2
2 f 2f 2f 2f
2) x2 + y + z + 2xy + 2yz + 2zx = m (m 1) f.
x2 y 2 z 2 xy yz zx
5.65 Sa se arate ca functiile date mai jos satisfac egalitatile scrise n dreptul lor:
z z
1) z = ln x2 + xy + y 2 , x +y = 2.
x y
y
z z
2) z = xy + xe x , x +y = xy + z.
x y
u u u
3) u = (x y) (y z) (z x) , + + = 0.
x y z
x y u u u
4) u = x + , + + = 1.
y z x y z
u u u 1
5) u = ln x3 + y 3 + z 3 3xyz , + + = .
x y z x+y+z
5.66 Se daa functia:

2 x2
y ln 1 + 2 , y 6= 0,
f (x, y) = y

0, y = 0.
Sa se arate ca desi nu sunt satisfacute ipotezele teoremei lui Schwarz, totusi
2f 2f
(0, 0) = (0, 0) .
xy yx
R: Sa observam ca teorema lui Schwarz da conditii suficiente nu si necesare pentru

egalitatea derivatelor mixte.
Deoarece pentru x > 1, ln x > x, avem
s s
x2 x2 x2 p
2 2 2
0 < y ln 1 + 2 = 2y ln 1 + 2 < 2y 1 + 2 = 2 |y| x2 + y 2 ,
y y y
deci lim f (x, y) = f (x, y) = 0, apoi

(x,y)(0,0)

2xy 2 x2 2xy 2
f , y 6= 0, f 2y ln 1 + 2 2 , y 6= 0,
(x, y) = x2 + y 2 (x, y) = y x + y2
x y
0, y = 0, 0, y = 0,
si
f f
2f (x, 0) (0, 0)
(0, 0) = lim x x = 0,
xy x0 x
f f
2f (0, y) (0, 0)
(0, 0) = lim x x = 0.
yx y0 y
Dar
4x3 y
2f , y=6 0,
(x, y) = (x 2 + y 2 )2
yx
0, y = 0,
nu este continua n origine.
5.67 Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul doi ale functiilor:

r
2 2 x2 y2
1) f (x, y) = 2x 3xy y . 2) f (x, y) = + .
2 p a2 b2
3) f (x, y) = ln x + y . 4) f (x, y) = 2xy + y . 2
x+y 2
5) f (x, y) = arctg . 6) f (x, y) = (arcsin xy) .
p 1 xy
7) f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 . 8) f (x, y, z) = xy + yz + zx.
5.68 Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul doi, n origine, ale functiei:

m n
f (x, y) = (1 + x) (1 + y) .
R: fxx (0, 0) = m (m 1), fxy (0, 0) = mn, fyy (0, 0) = n (n 1).
5.69 Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul m + n:
m+n f x+y
m n
(x, y) , daca: 1) f (x, y) = . 2) f (x, y) = x2 + y 2 ex+y .
x xy
R: 1) Prin inductie dupa n si apoi dupa m, se obtine:
m+n f n mx + ny
m n
(x, y) = (1) 2 (m + n 1)! m+n+1 .
y x (x y)
2) Se obtine:
m+n f
(x, y) = x2 + y 2 + 2 (mx + ny) + m (m 1) + n (n 1) ex+y .
y m xn
5.70 Sa se arate ca functiile:
q
y 1 2 2
1) u = arctg , 2) u = ln , unde r = (x a) + (y b) ,
x r
satisfac ecuatia lui Laplace:
2u 2u
+ 2 = 0.
x2 y
5.71 Sa se arate ca functia u = A sin (at + ) sin x satisface ecuatia undelor:
2u 2u
2
a2 2 = 0.
t x
x2 + y 2 + z 2
1
u = 3 e t
t
satisface ecuatia caldurii:

u 1 2u 2u 2u
= + 2 + 2 .
t 4 x2 y z
5.73 Se da functia f (x, y) = x2 +xyy 2 . Sa se gaseasca variatia si diferentiala functiei

n punctul (x0 , y0 ).
R: Variatia functiei este:

f (x, y) f (x0 , y0 ) = [(2x0 + y0 ) h + (x0 2y0 ) k] + h2 + hk k 2 .
Deci diferentiala este df (x0 , y0 ) = (2x0 + y0 ) h + (x0 2y0 ) k.
5.74 Se da funcatia f (x, y) = x2 y. Sa se calculeze variatia si diferentiala functiei n

punctul (x0 , y0 ) = (1, 2), pentru: 1) (h, k) = (1, 2), 2) (h, k) = (0, 1; 0, 2).
5.75 Utilizand definitia, sa se arate ca urmatoarele functii sunt diferentiabile n punc-

tule specificate:
2 2
1) f (x, y) = (x 1) + y 2 n (1, 1). 2) f (x, y) = x2 + (y 2) n (1, 1) .
z
3) f (x, y) = p n (3, 4, 5) . 4) f (x, y) = ln x3 + y 3 n (0, 1) .
x2 + y 2
R: 1) Pentru orice (h, k) R2 , avem

p
f (1 + h, 1 + k) f (1, 1) = 2k + h2 + k 2 = 2k + (k, h) h2 + k 2 ,

cu (k, h) = h2 + k 2 0, pentru (k, h) (0, 0), iar df (1, 1) = 2k.
5.76 Sa se arate ca n origine, functia

p xy , x2 + y 2 6= 0,
f (x, y) = x2 + y 2
0, x2 + y 2 = 0,
este continua, admite derivate partiale, nsa nu este diferentiabila.
R: Din
|xy| |xy|
0< p < p = |x| ,
x2 + y2 y2
deducem ca f este continua n origine. Utilizand definitia se arata ca functia are derivate
partiale n origine egale cu 0.
Sa aratam ca functia nu este diferentiabila n origine. Daca ar fi diferentiabila n

origine, ar avea loc egalitatea:
p
f (x, y) 0 = 0 (x 0) + 0 (y 0) + (x, y) x2 + y 2 ,
n care (x, y) sa aiba limita n origine egala cu 0. Dar din egalitatea precedenta rezulta
xy
(x, y) = 2 , functie care nu are limita n origine.
x + y2
p
5.77 Sa se cerceteze daca functia f (x, y) = x2 + y 2 este diferentiabila n origine.
R: Functia nu admite derivate partiale n origine, deci nu este diferentiabila n origine.
1) f (x, y) = x3 + y 3 3xy. 2) f (x, y) = x2 y 3 .
x2 y 2
3) f (x, y) = 2 4) f (x, y) = sin2 x + sin2 y.
.
x + y 2
y x
5) f (x, y) = ln x2 + y 2 .
6) f (x, y) = arctg + arctg .
x y
2 2
R: 1) df (x, y) = 3x 3y dx + 3y 3x dy.
p
1) f (x, y, z) = xyz. 2) f (x, y, z) = x2 + y 2+ z 2 .
z
xy x
3) f (x, y, z) = arctg . 4) f (x, y, z) = xy + .
z2 y
R: df (x, y, z) = yz dx + zx dy + xy dz.
5.80 Sa se gaseasca cu cat se modifica (aproximativ) volumul unui con avand raza bazei
x = 10 cm si naltimea y = 30 cm daca raza se micsoreaza cu 1 mm, iar naltimea creste
cu 3 mm.

R: Volumul conului este V = x2 y. Variatia volumului este data de:
3

V V0 dV = 2xy dx + x2 dy = (600 0, 1 + 100 0, 3) = 10 cm3 .
3 3
3,01
5.81 Sa se calculeze aproximativ (1, 02) .
R: Consideram functia z = xy . Luam x0 = 1, y0 = 3, h = 0, 02 si k = 0, 01. Putem
scrie:
z z0 dz = xy00 1 y0 h + x0y0 ln x0 k = 3 0, 02 + 0 0, 01 = 0, 06.
Deci z 1 + 0, 06 = 1, 06.
5.82 Sa se calculeze diferentialele de ordinul doi ale functiilor:
p
1) f (x, y) = cos xy. 2) f (x, y) = x2 + y 2 . 3) f (x, y) = exy .
4) f (x, y) = ln xy. 5) f (x, y, z) = xyz. 6) f (x, y, z) = ex sin yz.

R: 1) d2 f (x, y) = y 2 dx2 + 2xy dxdy + x2 dy 2 cos xy.
5.83 Sa se calculeze diferentiala de ordinul doi a functiei f (x, y, z) = sin (x 2y + z).
5.84 Sa se calculeze diferentiala de ordinul n a functiei f (x, y) = eax+by .

n
R: Se obtine: dn f (x, y) = eax+by (a dx + b dy) .
5.85 Aplicand formula de derivare a functiilor compuse, sa se calculeze F 0 (x0 ), stiind

ca F (x) = f (u (x) , v (x)) in care:

1) f (u, v) = u + uv, u (x) = cos x, v (x) = sin x, x0 = .
4
2) f (u, v) = eu2v , u (x) = x2 , v (x) = x2 2, x0 = 2.
dz
5.86 Sa se gaseasca daca:
dt
1) z = e3x+2y , unde: x = cos t, y = t2 .
x
2) z = , unde: x = et , y = ln t.
y
x
3) z = ln sin , unde: x = 3t2 , y = t2 + 1.
y
dz
dt
2
+y 2 1 x
1) z = ex , unde: x = a cos t, y = a sin t. 2) z = ln , unde: x = tg2 t, y = ctg2 t.
2 y
du
dt
1) u = xyz, unde: x = t2 + 1, y = ln t, z = tg t.
z
2) u = p , unde: x = R cos t, y = R sin t, z = H.
x + y2
2
dz
5.89 Sa se gaseasca daca z = uv , unde u = sin x, v = cos x.
dx
z dz
5.90 Sa se gaseasca si daca z = xy , unde y = (x).
x dx
z z
5.91 Sa se gaseasca si , daca z = f (u, v), unde u = x2 + y 2 si v = exy .
x y
z z x
5.92 Sa se gaseasca si , daca z = arctg , unde x = u sin v si y = u cos v.
u v y
z z y
5.93 Sa se gaseasca si , daca z = f (u), unde u = xy + .
u v x

5.94 Sa se arate ca daca = f x2 + y 2 + z 2 , unde:
x = R cos u cos v, y = R cos u sin v, z = R sin u,

atunci: = 0 si = 0.
u v
5.95 Sa se arate ca daca z = f (x + ay), unde f este o functie diferentiabila, atunci
z z
=a .
y x
5.96 Sa se arate ca functia w = f (u, v), unde f este o functie diferentiabila si u =

x + at, v = y + bt, satisface ecuatia:
w w w
=a +b .
t x y

5.97 Sa se arate ca functia z = yf x2 y 2 , unde f este o functie diferentiabila,
satisface ecuatia:
1 z 1 z z
+ = 2.
x x y y y
y
5.98 Sa se arate ca functia z = xy + f , unde f este o functie diferentiabila,
x
satisface ecuatia:
z z
x +y = xy + z.
x y

x2
2
5.99 Sa se arate ca functia z = ey f ye 2y , unde f este o functie diferentiabila,
satisface ecuatia:
2 z z
x y2 + xy = xyz.
x y
y y
5.100 Sa se arate ca functia z = xf +g , unde f si g sunt o functii de doua
x x
ori diferentiabile, satisface ecuatia:
2z 2z 2z
x2 2
+ 2xy + y 2 2 = 0.
x xy y
y
5.101 Sa se arate ca functia z = f (xy) + xy g , unde f si g sunt o functii de
x
doua ori diferentiabile, satisface ecuatia:
2z 2
2 z
x2 y = 0.
x2 y 2
5.102 Sa se arate ca functia z = f (x + g (y)) satisface ecuatia:
z 2 z z 2 z
= .
x xy y x2
5.103 Sa se gaseasca d2 z daca:

x
1) z = f (u), unde u = x2 + y 2 . 2) z = uv , unde u = , v = xy.
y
3) z = f (u, v), unde u = ax si v = ay. 4) z = f (u, v), unde u = xey si v = yex .
5.104 Sa se calculeze diferentialele de ordinul doi ale functiilor compuse:

2 2 x
1) F (x) = f x , ln x . 2) F (x, y) = f x , .
y

3) F (x, y, z) = f x + y + z, x2 + y 2 + z 2 .
5.105 Sa se gaseasca polinomul Taylor de gradul 3 asociat functiei

p
f (x, y) = x2 + y 2
n punctul (1, 1).
R:Polinomul Taylor de gradul 3 asociat functiei f este:

1 1 1 1
T3 (x, y) = 2 + [(x 1) + (y 1)] + [(x 1)2 + 2(x 1)(y 1) + (y 1)2 ]
1! 2 2! 2 2
1 1
[(x 1)3 (x 1)2 (y 1) (x 1)(y 1)2 + (y 1)3 ].
3! 4 2
5.106 Sa se gaseasca polinomul Taylor de gradul n asociat functiei f (x, y) = ex+y n

punctul (1, 1).
R: Avem:
n
X n X
X k
1 1
Tn (x, y) = 1 + [(x 1) + (y + 1)]k = (x 1)ki (y + 1)i .
k! i=0
i!(k i)!
k=1 k=0
5.107 Sa se gaseasca o valoare aproximativa a numarului (1, 1)1,2 .
R: Polinomul Taylor de gradul 3 asociat functiei f (x, y) = xy , x > 0, y > 0, n

punctul (1, 1) este:
1 1 1
T3 (x, y) = 1 + (x 1) + [2(x 1)(y 1)] + [3(x 1)2 (y 1)].
1! 2! 3!
Putem atunci scrie f (1, 1; 1, 2) T3 (1, 1; 1, 2) = 1, 1021.
5.108 Sa se dezvolte polinomul
f (x, y) = x3 2y 3 + 3xy
dupa formula lui Taylor n vecinatatea punctului (1, 2).
R: Avem:
2 2
f (x, y) = 9 (x 1) 21 (y 2) + 3 (x 1) + 3 (x 1) (y 2) 12 (y 2) +
3 3
+ (x 1) 2 (y 2) .
5.109 Sa se dezvolte polinomul
f (x, y) = x2 + 2xy + 3y 2 6x 2y 4
dupa formula lui Taylor n vecinatatea punctului (2, 1).

2 2
R: f (x, y) = 1 (x + 2) + 2 (x + 2) (y 1) + 3 (y 1) .
5.110 Sa se dezvolte polinomul f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 + 2xy yz 4x 3y z + 4

dupa formula lui Taylor n vecinatatea punctului (1, 1, 1).
5.111 Se da polinomul f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 2xy 2xz 2yz. Sa se dezvolte

f (x + k, y + h, z + `) dupa formula lui Taylor n vecinatatea punctului (x, y, z).
5.112 Sa se gaseasca polinoamele Taylor de gradul 3 asociate, n origine, functiilor:
1) f (x, y) = ex sin y. 2) f (x, y) = cos x cos y.

1 1 1 1
R: 1) T3 (x, y) = y + xy y 3 + x2 y. 2) T3 (x, y) = 1 y 2 x2 .
6 2 2 2
5.113 Sa se gaseasca polinoamele Taylor de gradul 2 asociat functiei
p
f (x, y) = x2 + y 2
n punctul (1, 1).
R: Avem

2 1 1 h i
T3 (x, y) = 2+ [(x 1) + (y 1)]+ (x 1)2 2 (x 1) (y 1) + (y 1)2 .
1! 2! 2 2
5.114 Sa se deduca formule aproximative (exacte pana la termeni de gradul doi n x si
y) pentru functiile:
r m n
1x (1 + x) + (1 + y)
1) f (x, y) = arctg , 2) f (x, y) = ,
1y 2
daca |x| si |y| sunt mici n comparatie cu unitatea.
Capitolul 6
Functii definite implicit
6.1 Functii definite implicit de o ecuatie

6.1 Sa se arate ca ecuatia F (x; y) = y 3 xy 2 xy + x2 = 0:
1) Admite o infinitate de solutii y = f (x), f : [0, ) [0, ).
2) Admite numai patru solutii continue y = f (x), f : [0, ) [0, ).
3) Exista o vecinatate U a punctului x0 = 4 si o vecinatate V a punctului y0 = 2, n
care ecuatia F (x; y) = 0 admite o singura solutie y = f (x), f : U V , continua pe U ,
care satisface conditia f (4) = 2.

R: 1) Ecuatia se mai scrie: (y x) y 2 x = 0. Deci, pentru orice , R, cu
0 , functiile y = f (x), f : [0, ) [0, ), definite prin:

x,
x [, ), x, x [, ),
f (x) = f (x) =
x, n rest, x, n rest.
2) Cele patru solutii continue pe [0, ) sunt:

x, x [0, 1), x, x [0, 1),
f1 (x) = x, f2 (x) = x, f3 (x) = f4 (x) =
x, x [1, ), x, x [1, ).
3) Deoarece
Fy0 (4; 2) = 8 = 6 0, daca luam U = (1, ) si V = (1, ), functia
f (x) = x este continua si f (4) = 2.
6.2 Sa se arate ca ecuatia F (x, y; z) = x2 + y 2 z 2 3xyz = 0 admite numai doua

solutii z = z1 (x, y) si z = z2 (x, y) continue si diferentiabile pe o vecinatate a punctului
(0, 1).
R: Ecuatia F (0, 1; z) = 1 z 2 = 0 are radacinile z1 = 1 si z2 = 1, iar Fz0 (x, y; z) =

(2z + 3xy), a.. Fz0 (0, 1; 1) = 2, Fz0 (0, 1; 1) = 2. Deci exista doua functii continue
si diferentiabile pe o vecinatate a punctului (0, 1) care satisfac conditiile z1 (0, 1) = 1 si
respectiv z2 (0, 1) = 1. Derivatele lor partiale sunt date de:
z 2x 3yz z 2y 3xz
= , = .
x 2z + 3xy y 2z + 3xy
85
Valorile lor n punctul (0, 1) sunt:
z1 3 z1 z2 3 z2
(0, 1) = , (0, 1) = 1, (0, 1) = , (0, 1) = 1.
x 2 y x 2 y
dy d2 y
6.3 Sa se calculeze si daca
dx dx2
3
1) F (x; y) = x2 + y 2 3 x2 + y 2 + 1 = 0.
p y
2) F (x; y) = ln x2 + y 2 a acrtg = 0, a 6= 0.
x
3) F (x; y) = x2 + y 2 + ln x2 + y 2 a2 = 0.
2
dy x d2 y x2 + y 2 dy x + ay d2 y a + 1 x2 + y 2
R: 1) = si = . 2) = , = 3 .
dx y dx2 y3 dx ax y dx2 (ax y)
dy x d2 y x2 + y 2
3) = , = .
dx y dx2 y3
dy d2 y d3 y
6.4 Sa se calculeze , si daca
dx dx2 dx3
x2 y2
+ 1 = 0.
a2 b2
dy b2 x d2 y b4 d3 y 3b6 x
R: = 2 , = si = .
dx a y dx2 a2 y 3 dx3 a4 y 5
dy
6.5 Sa se calculeze daca F (x; y) = y x y + 1 = 0.
dx
dy y x ln x
R: = .
dx 1 xy x1
6.6 Ecuatiile:
1) F (x, y; z) = x3 + 2y 3 + z 3 3xyz 2y + 3 = 0,
2) F (x, y; z) = x cos y + y cos x + z cos x 1 = 0,
3) F (x, y; z) = x + y + z ez = 0,
4) F (x, y; z) = z 2 xey yez zex = 0,
z z
definesc functii z = z (x, y). Sa se calculeze: si .
x y
z x2 yz z 6y 2 3xz 2
R: 1) = 2
, = .
x xy z y 3 (xy z 2 )
z z cos x cos y z x sin y cos z
2) = , = .
x cos x y sin z y cos x y sin z
y x
z z 1 z e + ze z xey + ez
3) = = z . 4) = , = .
x y e 1 x 2z yez ex y 2z yez ex
6.7 Ecuatiile:
y
1) xey + yex + zex = 1, 2) x z + arctg = 0, 3) sin xy exy x2 y = 0.
zx
z
definesc functii z = z (x, y). Sa se calculeze .
x
z z z y (exy + 2x cos xy)
R: 1) = y z eyx . 2) = 1. 3) = .
x x x x (exy + x cos xy)
6.8 Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul ntai si cele de ordinul al doilea ale
functiei z = z (x, y) definita de ecuatia
x2 y2 z2
2
+ 2 + 2 1 = 0.
a b c

z c2 x z c2 y 2 z c4 b2 y 2 2z c4 xy 2 z
R: = 2 , = 2 , = , = , =
2x 2 a z y b z x2 a2 b2 z 3 xy a2 b2 z 3 y 2
4
c a x
.
a2 b2 z 3
6.9 Sa se calculeze dz si d2 z daca functia z = z (x, y) este definita de ecuatia:
x2 + y 2 + z 2 = a2 .
x y y 2 a2 2 xy x 2 a2 2
R: dz = dx dy, d2 z = dx 2 dxdy + dy .
z x z3 z3 z3
6.10 Sa se calculeze dz si d2 z n punctul (2, 0; 1) daca functia z = z (x, y) este definita
de ecuatia:
2x2 + 2y 2 + z 2 8xz z + 8 = 0.
4 2
R: dz (2, 0) = 0, d2 z (2, 0) = dx + dy 2 .
15
6.11 Functia z = z (x, y) este definita de ecuatia (y + z) sin z y (x + z) = 0. Sa se
arate ca
z z
z sin z y2 = 0.
x y
R: Avem:
z y z sin z x z
= , = .
x sin z + y cos z + z cos z y y sin z + y cos z + z cos z y
6.12 Functia z = z (x, y) este definita de ecuatia x2 + y 2 + z 2 = (ax + by + cz), unde

este o functie derivabila si a, b, c sunt constante. Sa se arate ca
z z
(cy bz) + (az cx) = bx ay.
x y
6.13 Functia z = z (x, y) este definita de ecuatia F (x az, y bz) = 0, unde F este o
functie diferentiabila iar a si b sunt constante. Sa se arate ca
z z
a +b = 1.
x y
6.14 Ecuatia F (x + 2y, y 2x) = 0 defineste functia y = y (x). Sa se calculeze y 0 (x)

si y 00 (x).
6.15 Ecuatia F (sin x + y, cos y + x) = 0 defineste functia y = y (x). Sa se calculeze

y 0 (x) si y 00 (x).
6.16 Ecuatia
ln x2 + y 2 + z 2 + arcsin (ax + by + cz) = 1
z z 2 z
defineste functia z = z (x, y). Sa se calculeze , , .
x y xy

z z
6.17 Ecuatia F x + ,y + = 0 defineste functia z = z (x, y). Sa se arate ca:
y x
z z
x +y = z xy.
x y
x y
6.18 Ecuatia F , = 0 defineste functia z = z (x, y). Sa se arate ca:
z z
z z
x +y = z.
x y
6.2 Functii definite implicit de un sistem de ecuatii

6.19 Sistemul
F (x; y, z) = x2 + y 2 z 2 = 0,
G(x; y, z) = x2 + 2y 2 + 3z 2 5 = 0,
defineste functiile y = y (x), z = z (x). Sa se calculeze y 0 (x), z 0 (x), y 00 (x) si z 00 (x).
4x 0 x
R: Din sistemul: x + yy 0 zz 0 = 0, x + 2yy 0 + 3zz 0 = 0, se obtine: y 0 = ,z = .
5y 5z
Derivand din nou si nlocuind y 0 si z 0 , obtinem:
4 5y 2 + 4x2 1 x2 5z 2
y 00 = 3
, z 00 = .
25 y 25 z3
6.20 Sistemul
F (x; y, z) = cos x + cos y + cos z a = 0,
G(x; y, z) = x3 + y 3 + z 3 b = 0,
defineste functiile y = y (x), z = z (x). Sa se calculeze y 0 (x), z 0 (x).
R: Din sistemul: sin x + y 0 sin y z 0 sin z = 0, x2 + y 2 y 0 + z 2 z 0 = 0, obtinem:
x2 sin z z 2 sin x x2 sin y y 2 sin x

y0 = 2 2
, z0 = 2 .
y sin z z sin y z sin y y 2 sin z
6.21 Sistemul xyz = a, x + y + z = b defineste functiile y = y (x), z = z (x). Sa se

calculeze dy, dz, d2 y si d2 z.
R: Din: yzdx + xzdy + xydz = 0 si dx + dy + dz = 0 se obtine:
y (x z) z (x y)
dy = dx, dz = dx,
x (y z) x (y z)
x2 + y 2 + z 2 xz xy yz
d2 y = d2 z = 2yz 3 dx2 .
x2 (y z)
6.22 Sistemul
F (x, y; u, v) = u + v x y = 0,
G(x, y; u, v) = xu + yv 1 = 0,
pentru x = 6 y, defineste pe u si v ca functii de x si y. Sa se calculeze derivatele partiale
ale functiilor u = u(x, y) si v = v(x, y).
R: Pentru a calcula derivatele partiale ale functiilor u = u(x, y) si v = v(x, y), derivam
cele doua ecuatii n raport cu x si apoi cu y. Se obtin sistemele liniare:

ux + vx = 1, uy + vy = 1,
xux + yvx = u, xuy + yvy = v,
al caror determinant este

D(F, G) 1 1
= = y x 6= 0.
D(u, v) x y
Aplicand regula lui Cramer se obtine:

y+u x+u y+v x+v
ux = , vx = , uy = , vy = .
yx yx yx yx
6.23 Sistemul
F (x, y; u, v) = u x y = 0,
G(x, y; u, v) = uv y = 0,
defineste pe u si v ca functii de x si y. Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul ntai
si doi ale functiilor u = u(x, y) si v = v(x, y).
6.24 Sistemul
F (x, y; u, v) = x + y + u + v a = 0,
G(x, y; u, v) = x3 + y 3 + u3 + v 3 b = 0,
defineste pe u si v ca functii de x si y. Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul ntai
si doi ale functiilor u = u(x, y) si v = v(x, y).
R: Obtinem:
v 2 x2 x2 u2 v2 y2 y 2 u2
ux = 2 2
, vx = 2 2
, uy = 2 2
, vy = 2 .
u v u v u v u v2
6.25 Sistemul
F (x, y; u, v) = u + v x = 0,
G(x, y; u, v) = u yv = 0,
defineste pe u si v ca functii de x si y. Sa se calculeze du, dv, d2 u si d2 v.
R: Din: du + dv = dx si du y dv = v dy, se obtine:

1 1
du = (y dx + v dy) , dv = ( dx v dy) ,
1+y 1+y
2
d2 u = d2 v = 2 dx dy v d2 y .
(1 + y)
6.26 Sistemul (u, v) = x, (u, v) = y defineste pe u si v ca functii de x si y. Sa se

calculeze
u v u v
, , , .
x x y y
R: Derivand cele doua ecuatii n raport cu x, obtinem:
u v u v
+ = 1, + = 0.
u x v x u x v x
D (, )
Daca 6= 0, obtinem:
D (u, v)

u v
= u , = v .
x D (, ) x D (, )
D (u, v) D (u, v)
6.27 Sa se gaseasca zx si zy daca:
1) x = u cos v, y = u sin v, z = cv. 2) x = u + v, y = u v, z = uv.

cy cx 1 1
R: 1) zx = cvx = , zy = cvy = 2 . 2) zx = x, zy = y.
x2 + y 2 x + y2 2 2
6.3 Transformari punctuale

6.28 Fie E = (0, ) [0, 2) R2 si F = R2 \ {(0, 0)}. Sa se arate ca transformarea
punctuala:
x = r cos , y = r sin , (r, ) E,

este regulata pe E si sa se determine inversa sa n vecinatatea punctului 1, E.
4
R: Determinantul functional al transformarii este

D(x, y) cos r sin
= = r 6= 0, (r, ) E.
D(r, ) sin r cos
Deci n orice punct cu exceptia originii, transformarea este regulata si inversa ei este
p y
r = x2 + y 2 , = arctg .
x
6.29 Fie E = (0, ) [0, 2) R R3 si F = R3 \ {(0, 0, z) , z R}. Sa se arate ca
transformarea punctuala:
x = r cos , y = r sin , z = z,

este regulata pe E si sa se determine inversa sa n vecinatatea punctului 1, , 0 E.
4

cos r sin 0
D(x, y, z)
= sin r cos 0 = r 6= 0, (r, , z) E.
D(r, , z)
0 0 1
Deci n orice punct cu exceptia celor de pe axa Oz este regulata si inversa ei este
p y
r = x2 + y 2 , = arctg , z = z.
x
6.30 Fie E = (0, ) [0, 2) (0, ) R3 si F = R3 \ {(0, 0, z) , z R}. Sa se arate
ca transformarea punctuala:
x = r cos sin , y = r sin sin , z = r cos , (r, , ) E,

este regulata pe E si sa se determine inversa sa n vecinatatea punctului 1, , 0 E.
4

sin cos r cos cos r sin sin
D(x, y, z)
= r2 sin =
= sin sin r cos sin r sin cos 6 0.
D(r, , z)

cos r sin 0
Deci n orice punct cu exceptia celor de pe axa Oz este regulata si inversa ei este
p y z
r = x2 + y 2 + z 2 , = arctg , = arccos p .
x x2 + y 2 + z 2
6.31 Se da transformarea punctuala f : R2 R2 definita prin:

u = x2 + y 2 , v = x2 y 2 .

1) Sa se gaseasca imaginea multimii E = (x, y) R2 | x > 0, y > 0 prin transfor-
marea f .
2) Sa se arate ca transformarea f este regulata ntr-o vecinatate a punctului (1, 1).
3) Sa se gaseasca inversa transformarii f .
D (u, v)
R: 1) F = (u, v) R2 u + v > 0, u v > 0 . 2) (1, 1) = 8 6= 0. 3) Inversa
D (x, y)
transformarii f este:
1 1
x = u + v, y = u v.
2 2
6.32 Sa se arate ca transformarea punctuala f : R2 R2 definita prin:
u = sin (x + y) , v = y 3 ,
h i h i
nu este regulata pe multimea D = , , .
4 4 4 4
D (u, v)
R: = 3y 2 cos (x + y) = 0 pentru y = 0 sau x + y = .
D (x, y) 2
6.33 Sa se arate ca transformarea:
x = cos cos , y = cos sin ,

n o
este regulata pe multimea E = (, ) | 0 < < , R . Sa se calculeze:
2

, , , ,
x x y y

1 1
n punctul (x0 , y0 ) = , , imaginea prin transformarea data a punctului (0 , 0 ) =
2 2
, .
4 4

D(x, y) sin cos cos sin
= = 2 sin cos 6= 0, (, ) E.
D(, ) sin sin cos cos
p y
x2 + y 2 , = arctg , iar:
Inversa transformarii este: = arccos
x

1 1 1 1 1 1 1 1
, = , = , = , = 1.
x 2 2 x 2 2 y 2 2 y 2 2
6.34 Fie transformarea: x = r cos sin , y = r sin sin , z = r cos , (r, , ) R3 .

1) Sa se determine punctele n care transformarea este regulata.
2) Sa se calculeze jacobianul transformarii inverse si derivatele rxx , yy , zz n
punctul (x0 , y0 , z0 ) = (0, 1, 0).
R: 1) Jacobianul transformarii este:

cos sin r sin sin r cos cos
D (x, y, z)
= sin sin r cos sin r sin cos = r2 sin .
D (r, , )
cos 0 r sin
Transformarea este regulata daca r 6= 0 si 6= k, k Z.

2) Jacobianul transformarii inverse n punctul (0, 1, 0) este:
D (r, , ) 1
(0, 1, 0) = = 1.
D (x, y, z) D (x, y, z)
1, ,
D (r, , ) 2 2
Transformarea inversa este:
p y z
r = x2 + y 2 + z 2 , = arctg , = arccos p .
x x + y2 + z2
2
Iar: rxx (0, 1, 0) = 1, yy (0, 1, 0) = 0, zz (0, 1, 0) = 1.
6.4 Dependenta si independenta functionala

1) f (x, y, z) = x + y + z, g (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 , h (x, y, z) = xy + xz + yz.
2) f (x, y, z) = x + y + z, g (x, y, z) = x y + z, h (x, y, z) = 4xy + 4yz.
sunt functional dependente pe R3 .
R: 1) Matricea functionala

x y z
2x 2y 2z
y+z x+z x+y
are rangul mai mic decat 3. Relatia de dependenta functionala este: g = f 2 2h.
2) Matricea functionala
1 1 1
1 1 1
4y 4x + 4z 4y
are rangul mai mic decat 3. Relatia de dependenta functionala este: h = f 2 g 2 .

f (x, y, z) = ln x2
+ y2 + z2 ,
x y
g (x, y, z) = arctg +z ,
y x
sunt functional independente pentru x > 0, y > 0, z > 0.
R: Matricea functionala

2x 2y 2z
x2 + y 2 + z 2 x + y2 + z2
2 x + y2 + z2
2
1 y x 1
+ 2
1
y x2 y x
2 2 2
x y x y x y
1+ +z 1+ +z 1+ +z
y x y x y x
are rangul 2.
f (x, y, z) = x + y + z,
g (x, y, z) = x3 + y 3 + z 3 + 6xyz,
h (x, y, z) = xy (x + y) + yz (y + z) + zx (z + x) ,
sunt functional dependente pe R3 si sa se gaseasca relatia de dependenta functionala.

1 1 1
3x2 + 6yz 3y 2 + 6xz 3z 2 + 6xy
y 2 + z 2 + 2x (y + z) z + x + 2y (z + x) x + y 2 + 2z (x + y)
2 2 2
are rangul mai mic decat 3. Relatia de dependenta functionala este: f 3 = g + 3h.
y
6.38 Daca functiile f, g, h sunt derivabile si inversabile, atunci functiile: u = f ,
z z
x
v=g , w=h , definite pe D = R \ {(0, 0, 0)}, sunt functional dependente pe
x y
D.
1 0 y 0
0 f f
z z2
z 1 0
2 g0 0 g
x x
1 0 x
h 2 h0 0
y y
are rangul mai mic decat 3.
f (x, y, z) = xy z,
g (x, y, z) = xz
+ y,
h (x, y, z) = x2 + 1 y 2 + z 2 x2 1 yz x y 2 z 2 ,
sunt functional dependente pe R3 si sa se gaseasca relatia de dependenta functionala.
R: Matricea functionala are rangul mai mic decat 3. Relatia de dependenta functio-
nala este:
h = f 2 f g + g2 .
f1 (x1 , x2 , x3 , x4 ) = x1 + x2 x3 ,
f2 (x1 , x2 , x3 , x4 ) = x21 + x22 + x32 + x24 ,
f3 (x1 , x2 , x3 , x4 ) = 2x1 x2 2x1 x3 2x2 x3 x42 ,

R: Rangul matricei functionale este mai mic decat 3. Relatia de dependenta functio-
nala este:
f2 + f3 = f12 .
f1 (x1 , x2 , . . . , xn ) = x1 + x2 + + xn ,
f2 (x1 , x2 , . . . , xn ) = x21 + x22 + + x2n ,
f3 (x1 , x2 , . . . , x4 ) = x1 x2 + x1 x3 + + xn1 xn ,
R: Rangul matricei functionale este mai mic decat 3. Relatia de dependenta functio-
nala este:
f2 + 2f3 = f12 .
6.5 Schimbari de variabile

1
6.42 Sa se efectueze schimbarea de variabila independenta x = n ecuatia:
t
d2 y dy a2
x2 2
+ 2x + 2 y = 0.
dx dx x
dt 1 d2 t 2
R: Deoarece: = 2 = t2 si = 3 = 2t3 , avem:
dx x dx2 x
2
dy dy dt dy d2 y d2 y dt dy d2 t d2 y dy
= = t2 , 2
= 2
+ 2
= t4 2 + 2t3
dx dt dx dt dx dt dx dt dx dt dt
d2 y
si deci ecuatia devine: + a2 y = 0.
dt2
6.43 Sa se efectueze schimbarea de variabila independenta indicata n urmatoarele ecu-
atii pentru functia y = y (x):
1
1) x2 y 00 2y = x2 + , x = et .
x
3 000 2 00
2) x y x y + 2xy 2y = x3 + 3x,
0
x = et .
2
3) 1 + x2 y 00 + 2x 1 + x2 y 0 + y = 0, x = tg t.
3 00 2 0
4) (1
+ x)2 y 00 + 3 (10 + x) y + (1 + x) y = ln (1 + x) , x = et 1.
5) 1 x y xy + y = 0, x = cos t.
dy
R: Notam = y. Se obtine: 1) y y 2y = e2t + et ,
... dt
2) y 4y + 5y 2y = e3t + 3et . 3) y + y = 0. 4) y 2y + y = tet .
5) y + y = 0.
6.44 Sa se efectueze schimbarea variabilei independente n urmatoarele ecuatii pentru

functia y = y (x), luand drept noua variabila independenta functia t = t (x) indicata:
2
1) (1 + x) y00 + (1+ x) y 0 + [ln (1 + x)] ,
y = 4 cos t = ln
(1 + x) .
2) x 1 + x2 y 00 1 x2 y 1 + x2 y 0 3x3 y 2 = 0, t = 1 + x2 .
dy
R: 1) Notam = y. Se obtine: 1) y + y = 4 cos t. 2) y + y y y 2 = 0.
dt
6.45 Functia y = y (x) verifica ecuatia

x2 y 00 + 4xy 0 + 2 x2 y = 4x.
Sa se gaseasca ce devine aceasta ecuatie daca se efectueaza schimbarea de variabila de-

1
pendenta y = 2 z, unde z = z (x).
x
R: z 00 z = 4x.
6.46 Sa se efectueze schimbarea de variabile independente indicata n urmatoarele ecu-

atii pentru functia z = z (x, y):
z z
1) y x = 0, u = x, v = x2 + y 2 .
x y
z z x
2) x +y = z, u = x, v = .
x y y
z p z p
3) x + 1+y 2 = xy, u = ln x, v = ln y + 1 + y 2 .
x y
z z p x
4) (x + y) (x y) = 0, u = ln x2 + y 2 , v = arctg .
x y y
z z z z z z
R: 1) = 0. 2) u z = 0. 3) + = eu sh v. 4) = 0.
u u u v u v
6.47 Sa se efectueze schimbarea de variabile independente x = r cos , y = r sin n
ecuatia lui Laplace:
2z 2z
2
+ 2 = 0.
x y
R: Se obtine:
2z 1 2z 1 z
+ + = 0.
r2 r2 2 r r
ecuatia:
2z 2z 2z z z
y 2 2 2xy + x2 2 x y = 0.
x xy y x y
2z
R: Se obtine: = 0.
2
6.49 Sa se efectueze schimbarea de variabile independente indicata n urmatoarele ecu-

atii pentru functia z = z (x, y):
2z 2z x
1) x2 2 y 2 2 = 0, u = xy, v = .
x y y
2
2z 2 z
2) a = 0, u = ax + y, v = ax + y.
x2 y 2
2z 2z 2z
3) 2
4 + 3 2 , u = 3x + y, v = x + y.
x xy y
2z 1 z 2z 2z
R: 1) = . 2) = 0. 3) = 0.
uv 2u v uv uv
6.50 Sa se efectueze schimbarea de variabile independente u = sin x + x y, v =
x sin x + y, n ecuatia:
2z 2z 2 2z z
+ 2 cos x sin x sin x = 0.
x2 xy y 2 y
2z
R: = 0.
uv
y
6.51 Sa se efectueze schimbarea de variabile independente u = x2 y 2 , v = , n
x
ecuatia:
2z 2z 2z z z
xy 2 + x2 + y 2 + xy 2 y x = 0.
x xy y x y
2z z
R: u = 0.
uv v
ecuatia:
dy x+y
= .
dx xy
sin dr + r cos d cos + sin dr
R: Din = , se obtine: = r.
cos dr r sin d cos sin d
1 1
6.53 Sa se efectueze schimbarea de variabile u = x2 + y 2 , v = + , w = ln z (x + y),
x y
n ecuatia:
z z
y x = (y x) z.
x y
w
R: Se obtine: = 0.
v
1 1 1
6.54 Sa se efectueze schimbarea de variabile u = x, v = , w = , n ecuatia:
y z x
z z
x2 + y2 = z2.
x y
w
R: Se obtine: = 0.
u
x z
6.55 Sa se efectueze schimbarea de variabile u = x + y, v = , w = , n ecuatia:
y x
2z 2z 2z
2
2 + 2 = 0.
x xy y
2w
R: Se obtine: = 0.
v 2
6.56 Sa se efectueze schimbarea de variabile u = x + y, v = x y, w = xy z, n
ecuatia:
2z 2z 2z
2
+2 + 2 = 0.
x xy y
2w 1
R: Se obtine: 2
= .
u 2
Capitolul 7
Extreme pentru functii de mai

multe variabile
7.1 Puncte de extrem pentru functii de mai multe

variabile
7.1 Sa se determine punctele de extrem ale functiilor:
1) f (x, y) = x3 + 3xy 2 15x 12y. 2) f (x, y) = x2 + xy + y 2 3x 6y.

1 x y
3) f (x, y) = xy + (47 x y) + . 4) f (x, y) = x3 + y 3 + 3xy.
2 3 4
R: 1) Punctele stationare sunt solutiile sistemului:
f f
= 3(x2 + y 2 5) = 0, = 6(xy 2) = 0,
x y
adica: (2, 1), (2, 1), (1, 2), (1, 2). Derivatele de ordinul doi sunt:
2f 2f 2f
2
= 6x, = 6y, = 6x.
x xy y 2
In punctul (2, 1), 1 = 12 > 0, 2 = 108 > 0, (2, 1) este un punct de minim, f (2, 1) =
28. In punctul (2, 1), 1 = 12 < 0, 2 = 108 > 0, (2, 1) este un punct de
maxim, f (2, 1) = 28. In punctele (1, 2), (1, 2), 2 = 108 < 0. Nu sunt puncte
de extrem.
2) Un punct stationar: (0, 3). 1 = 2 > 0, 2 = 3 > 0. Punctul (0, 3) este un punct
de minim si fmin = f (0, 3) = 9.
2 47
3) Un punct stationar: (21, 20). 1 = < 0, 2 = > 0. Punctul (21, 20) este
3 144
un punct de maxim si fmax = f (21, 20) = 282.
4) Un punct stationare: (0, 0), (1, 1). Punctul (0, 0) nu este punct de extrem.
Punctul (1, 1) este un punct de maxim si fmax = f (1, 1) = 1.
99
7.2 Sa se determine punctele de extrem ale functiei

50 20
f (x, y) = xy + + , x > 0, y > 0.
x y
R: Punctele stationare sunt solutiile sistemului:
f 50 f 20
= y 3 = 0, = x 2 = 0.
x x y y
Se obtine un singur punct stationar (5, 2). Derivatele de ordinul doi sunt:
2f 100 2f 2f 40
= , = 1, = 3.
x2 x3 xy y 2 y
4
Deci 1 = > 0, 2 = 3 > 0. Punctul (5, 2) este un punct de minim si
5
fmin = f (5, 2) = 30.
7.3 Sa se gaseasca extremele functiilor:

2
1) z = (x 1) + 2y 2 . 2) z = x2 + xy + y 2 2x y.
2
1) 2y 2 .
3) z = (x r 4) z = x3 y 2 (6 x y) , x > 0, y > 0.
x2 y2
5) z = xy 1 . 6) z = x4 + y 4 2x2 + 4xy 2y 2 .
3 3
2/3
8) z = x2 + y 2 e(x +y ) .
2 2
7) z = 1 x2 + y 2 .
R: 1) zmin = z (1, 0) = 0. 2) zmin = z (1, 0) = 1 3) Nu are extreme.

4) zmax = z (3, 2) = 108.
5) Puncte stationare: (0, 0), 0, 3 , 3, 0 , (1, 1), (1, 1), (1, 1), (1, 1).
1 1
Extreme: zmax = z (1, 1) = z (1, 1) = 3, zmin = z (1, 1) = z (1, 1) = 3.
3 3
6) zmin = z 2, 2 = z 2, 2 = 8. 7) zmax = z (0, 0) = 1.
1
8) zmin = z (0, 0) = 0. In punctele cercului x2 + y 2 = 1, zmax = .
e
1+x+y
1) z = p 2) z = x2 + y 2 e2x+3y , x 0, y 0.
1 + x2 + y 2 h i
3) z = x + y 3 9xy + 27.
3
4) z = sin x + sin y + cos (x + y) , x, y 0, .
2
5) z = x4 + y 4 + 2x2 y 2 8x + 8y.

R: 1) zmax = z (1, 1) = 3. 2) zmin = z (0, 0) = 0.
3) (0, 0) nu este punct de extrem, zmin = z (3, 3) = 0.
3
4) , nu este punct de extrem, zmax = z , = .
2 2 6 6 2
5) zmin = z (1, 1) = 12.

1) f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 + 2x + 4y 6z.
2) f (x, y, z) = x3 + y 2 + z 2 + 12xy + 2z.
3) f (x, y, z) = sin x + sin y + sin z sin (x + y + z) , x, y, z (0, ) .

R: 1) Un punct stationar: (1, 2, 3). d2 f (1, 2, 3) = 2 dx2 + dy 2 + dz 2 este
o forma patratica pozitiv definita si deci punctul (1, 2, 3) este un punct de minim,
fmin = f (1, 2, 3) = 14.
2) Doua puncte stationare: (0, 0, 1), (24, 144, 1). Insa
d2 f (x, y, z) = 6x dx2 + 2 dy 2 + 2 dz 2 + 24 dx dy,

2
iar: d2 f (0, 0, 1) = 2 dy 2 + 2 dz 2 + 24 dx dy = 2 (dy + 6 dx) 72 dx2 + 2 dz 2 , forma
patratica nedefinita, deci (0, 0, 1) nu este punct de extrem,
2
d2 f (24, 144, 1) = 144 dx2 + 2 dy 2 + 2 dz 2 + 24 dx dy = (12 dx + dy) + dx2 + 2dz 2 ,
forma patratica pozitiv definita si deci punctul (24, 144, 1) este un punct de minim,
fmin = f (24, 144,
1) = 6913.

3) fmax = f , , = 4.
2 2 2
7.2 Extreme pentru functii definite implicit

7.6 Sa se gaseasca extremele urmatoarelor functii z = f (x, y), definite implicit prin
ecuatiile:
1) F (x, y; z) = x2 + y 2 + z 2 2x + 4y 6z 11 = 0.
2) F (x, y; z) = x3 y 2 + z 2 3x + 4y + z 8 = 0.
R: 1) Sistemul:
Fx = 2x 2 = 0, Fy = 2y + 4 = 0, F = x2 + y 2 + z 2 2x + 4y 6z 11 = 0,
are solutiile: (1, 2; 2) si (1, 2; 8). Ecuatia F (x, y; z) = 0 defineste doua functii:
z = z1 (x, y) si z = z2 (x, y).
Pentru z = z1 (x, y):
Fxx (1, 2; 2) 1 Fxy (1, 2; 2)
A11 = = , A12 = = 0,
Fz (1, 2; 2) 5 Fz (1, 2; 2)
Fyy (1, 2; 2) 1
A22 = =
Fz (1, 2; 2) 5
1 1
si deci 1 = > 0, 2 = > 0, deci (1, 2) este un punct de minim, zmin =
5 25
z1 (1, 2) = 2.
Pentru z = z2 (x, y):
Fxx (1, 2; 8) 1 Fxy (1, 2; 8) Fyy (1, 2; 8) 1
A11 = = , A12 = = 0, A22 = =
Fz (1, 2; 8) 5 Fz (1, 2; 8) Fz (1, 2; 8) 5
1 1
si deci 1 = < 0, 2 = > 0, deci (1, 2) este un punct de maxim, zmax =
5 25
z2 (1, 2) = 8.
2) Sistemul:
Fx = 3x2 3 = 0, Fy = 2y + 4 = 0, F = x3 y 2 + z 2 3x + 4y + z 8 = 0,
are solutiile: (1, 2; 2), (1, 2; 1), (1, 2; 3), (1, 2; 2). Ecuatia F (x, y; z) = 0 defineste
doua functii: z = z1 (x, y) si z = z2 (x, y), fiecare avand cate doua puncte stationare.
Pentru z = z1 (x, y), n primul punct:
Fxx (1, 2; 2) 6 Fxy (1, 2; 2) Fyy (1, 2; 2) 2
A11 = = , A12 = = 0, A22 = =
Fz (1, 2; 2) 5 Fz (1, 2; 2) Fz (1, 2; 2) 5
6 12
si deci 1 = < 0, 2 = < 0, deci (1, 2) nu este un punct de de extrem. In
5 25
punctul al doilea:
Fxx (1, 2; 1) Fxy (1, 2; 1) Fyy (1, 2; 1) 2
A11 = = 2, A12 = = 0, A22 = = .
Fz (1, 2; 1) Fz (1, 2; 1) Fz (1, 2; 1) 3
4
Deci 1 = 2 > 0, 2 = > 0, deci (1, 2) este un punct de minim, zmin = z1 (1, 2) = 1.
3
Pentru z = z2 (x, y), n primul punct:
Fxx (1, 2; 3) 6 Fxy (1, 2; 3) Fyy (1, 2; 3) 2
A11 = = , A12 = = 0, A22 = =
Fz (1, 2; 3) 5 Fz (1, 2; 3) Fz (1, 2; 3) 5
6 12
si deci 1 = > 0, 2 = < 0, deci (1, 2) nu este un punct de extrem. In punctul
5 25
al doilea:
Fxx (1, 2; 2) Fxy (1, 2; 2)
A11 = = 2, A12 = = 0,
Fz (1, 2; 2) Fz (1, 2; 2)
Fyy (1, 2; 2) 2
A22 = =
Fz (1, 2; 2) 3
4
si deci 1 = 2 < 0, 2 = > 0, deci (1, 2) este un punct de minim, zmax =
3
z1 (1, 2) = 2.
ecuatiile:
x2 y2 z2
1) F (x, y; z) = + + 1 = 0.
122 42 32
x y z
2) F (x, y; z) = + + 1 = 0.
3 4 25

R: 1) Sistemul Fx = 0, Fy = 0, F = 0, are solutiile 0, 0; 3 , 0, 0; 3 .
Ecuatia F(x, y; z) = 0 definestedoua functii: z = z1 (x, y) si z = z2 (x, y), zmin =
z1 (0, 0) = 3, zmax = z2 (0, 0) = 3.
2) Sistemul Fx = 0, Fy = 0, F = 0, are solutiile (0, 0; 5), (0, 0; 5).
Ecuatia F (x, y; z) = 0 defineste doua functii: z = z1 (x, y) si z = z2 (x, y), zmin =
z1 (0, 0) = 5, zmax = z2 (0, 0) = 5.
ecuatiile:
1) F (x, y; z) = 4xy z 2 4x 4y + 8 = 0.
2) F (x, y; z) = 5x2 + 6y 2 + 7z 2 4xy + 4yz 10x + 8y + 14z 6 = 0.
R: 1) Sistemul Fx = 0, Fy = 0, F = 0, are solutiile (0, 0; 2), (0, 0; 2).
7.3 Extreme conditionate

7.9 Sa se gaseasca extremele conditionate ale urmatoarelor functii:
1) z = xy, pentru x + y 1 = 0. 2) z = x + 2y, pentru x2 + y 2 5 = 0.

x y
2 2
3) z = x + y , pentru + = 1. 4) z = cos2 x + cos2 y, pentru y x = .
2 3 4
x y 1 1 1 1 1
5) z = x2 + y 2 , pentru + = 1. 6) z = + , pentru 2 + 2 = 2 .
a b x y x y a
R: 1) Construim functia lui Lagrange: L (x, y; ) = xy + (x + y 1). Sistemul:
Lx = y + = 0, Ly = x + = 0, L = x + y 1 = 0
1 1 1 1 1
are solutia: x0 = , y0 = , 0 = . Fie (x, y) = L(x, y; ) = xy (x + y 1).
2 2 2 2 2
Atunci
1 1
d2 , = dx dy.
2 2

2 1 1 2 1 1 1
Insa dx + dy = 0 si deci d , = dx < 0. zmax = z , = .
2 2 2 2 4
2) zmax = z (1, 2) = 5, zmin = z (1, 2) = 5.
18 12 36
3) zmin = z , = .
13 13 13

7 9 2+ 2
4) zmax = z + k, + k = ,
8 8 2

3 5 2 2
zmin = z + k, + k = .
8 8 2
ab2 a2 b a2 b2
5) zmin = z 2 2
, 2 2
= 2 .
a + b a + b 2 a + b2
6) zmax = z a 2, a 2 = 4a , zmin = z a 2, a 2 = 4a2 .
1) z = xy, pentru 2x + 3y 5 = 0.
2 2
2) z = x2 + y 2 , pentru x 2 + y 2 = 9.
3) z = 6 4x 3y, pentru x2 + y 2 = 1.

4) z = cos2 x + cos2 y, pentru x y = , x, y 0, .
4 4
R: Avem:
5 5 5 25
1) L (x, y; ) = xy + (2x + 3y 5), = , zmax = z , = .
! 3 4 6 24

5 5 2 5 2 1
2) 1 = , zmax = z , = 25, 2 = ,
3 2 2 3
!
2 2
zmin = z , = 1.
2 2

5 4 3 5 4 3
3) 1 = , zmax = z , = 11, 2 = , zmin = z , = 1.
2 5 5 2 5 5
3
4) zmax = z , = 1.
8 8
1) u = x 2y + 2z, pentru x2 + y 2 + z 2 = 9.
x2 y2 z2
2) u = x2 + y 2 + z 2 , pentru 2 + 2 + 2 = 1, a > b > c.
a b c
3) u = xy 2 z 3 , pentru x + 2y + 3z = 6, x > 0, y > 0, z > 0.
4) u = xy + xz + yz, pentru xyz = 1, x > 0, y > 0, z > 0.
1 1 1
5) u = x + y + z, pentru + + = 1, x > 0, y > 0, z > 0.
x y z
R: Avem:
1) umin = u (1, 2, 2) = 9, umax = u (1, 2, 2) = 9.
2) umax = u (a, 0, 0) = a, umin = u (0, 0, c) = c. 3) umax = u (1, 1, 1) = 1.
4) umin = u (1, 1, 1) = 3. 5) umin = u (3, 3, 3) = 9.
1) u = xyz, pentru x + y + z = 5, xy + xz + yz = 8, x y z > 0.

2) u = xyz, pentru x + y + z = 0, x2 + y 2 + z 2 = 1.
R: 1) Functia lui Lagrange:
L (x, y, z; , ) = xyz + (x + y + z 5) + (xy + xz + yz 8) ,

7 4 4 16 4
are punctele stationare: , , ; , si (2, 2, 1; 4, 2).
3 3 3 9 3
7 4 4 112
umax = u , , = , umin = u (2, 2, 1) = 4.
3 3 3 27
1 1
2) umin = , umax = .
3 6 3 6
1) u = x4 + y 4 + z 4 , pentru x + y + z = 3.
2) u = x3 + y 3 + z 3 , pentru x2 + y 2 + z 2 = 3, x > 0, y > 0, z > 0.
7.14 Sa se determine dimensiunile unui paralelipiped dreptunghic a..:

1) Aria totala sa fie egala cu 2a2 si volumul maxim.
2) Suma celor trei dimensiuni egala cu a si aria totala maxima.
3) Volumul egal cu a3 si aria totala minima.
R: Avem:
a a a a3 3
1) Vmax = V , , = .
9
a 3 a a3 32
2) Amax = A , , = a2 .
3 3 3 3
3) Amin = A (a, a, a) = 6a2 .
Capitolul 8
Siruri si serii de functii
8.1 Siruri de functii reale

r nx2
n
8.1 Se da sirul de functii (fn ), fn (x) = e 2 . Sa se determine multimea de
2
convergenta si functia limita.
R: Deoarece:
0, x R \ {0} ,
lim fn (x) =
n , x = 0,
rezulta ca multimea de convergenta este A = R \ {0}, iar functia limita: f (x) = 0.
x2
8.2 Sa se arate ca sirul de functii fn (x) = , x R, este simplu convergent pe R
n+1
catre f (x) = 0.
x2 x2
R: Intr-adevar, < d.d. n > . Deci
n+1
2
x
, daca < x2 ,
N (, x) =

0, daca x2 .
cos nx
8.3 Sa se arate ca sirul de functii fn (x) = , x [0, ], este uniform convergent
n2 + 1
catre f (x) = 0.

cos nx 1 1
R: Intr-adevar, 2 < daca < , adica d.d. n2 > . Deci
n + 1 n2 + 1

1
, daca < 1,
N () =

0, daca 1.
107
sin nx
8.4 Sa se arate ca sirul de functii fn (x) = , x R cu > 0, este uniform
n
convergent pe R catre f (x) = 0.

sin nx 1
R: Intr-adevar, 0.
n n
1
8.5 Sa se arate ca sirul de functii fn (x) = , x [0, ), este uniform convergent
nenx
pe [0, ) catre f (x) = 0.
1
R: Pentru x 0, enx 1 si deci 0 < fn (x) < 0.
n
x2
8.6 Se da sirul de functii fn (x) = , x [1, ). Sa se calculeze lim fn (x) =
n2 + x 4 n
f (x). Sa se arate ca sirul de functii (fn ) este uniform convergent pe [1, ) catre f .
2nx2 1 1
R: 0 < fn (x) = 2 4
< 0.
n + x 2n 2n
x
8.7 Se da sirul de functii fn (x) = , x (0, ). Sa se calculeze lim fn (x) =
n+x n
f (x). Sa se arate ca sirul de functii (fn ) nu este uniform convergent pe (0, ) catre f .
1
R: f (x) = 0, nsa pentru xn = n, fn (xn ) = .
2
x
8.8 Se da sirul de functii fn (x) = , x [3, 4]. Sa se arate ca sirul de functii (fn )
n+x
este uniform convergent pe [3, 4] catre functia f (x) = 0, x [3, 4].
4 4
R: Pentru 3 x 4, avem: 0 < fn (x) < 0.
n+3 n
x3
8.9 Sa se arate ca sirul de functii (fn ), fn (x) = , nu este uniform convergent
x3 + n3
pe (0, ).
1
R: f (x) = 0, nsa pentru xn = n, fn (xn ) = .
2
P
n
8.10 Se da sirul de functii (fn ), fn : R R, definite prin: fn (x) = xk . Sa se
n=0
arate ca multimea de convergenta a sirului este A = (1, 1), nsa sirul nu este uniform
convergent pe (1, 1). Sa se gaseasca o multime de convergenta uniforma.
1 xn+1
R:Deoarece, fn (x) = + 6 1, rezulta ca fn (x) este divergent
, pentru x =
1x x1
pentru |x| > 1, este convergent pentru |x| < 1. Apoi, fn (1) = n , fn (1) =
1 n
(1 + (1) ) este un sir divergent. Deci multimea de convergenta a sirului este A =
2
1
(1, 1) si functia limita este f (x) = .
1x
Daca
ar fi uniform convergent pe (1, 1), pentru orice > 0 ar exista un N ()
sirul
xn+1
a.. < pentru orice n > N () si orice x (1, 1), inegalitate echivalenta cu:
x 1

1 1
ln
1 1 ln |x 1|
n+1> ln ln |x 1| , dar sup + = +.
1 |x|<1
1 1
ln ln ln
|x| |x| |x|
Pentru orice interval [a, a] (1, 1), putem lua

1
ln
N () =
1
ln
|a|
si deci sirul (fn ) este uniform convergent pe orice interval [a, a] (1, 1).
8.11 Se da sirul de functii (fn ), fn : R R, definite prin: fn (x) = 1 + x2n .
1) Sa se gaseasca multimea de convergenta a sirului si functia limita.
2) Sa se arate ca sirul nu este uniform convergent pe (1, 1).
3) Sa se gaseasca o multime de convergenta uniforma.
R: 1) A = [1, 1], iar functia limita este:

1, x (1, 1) ,
f (x) =
2, x {1, 1} .
3) Sirul (fn ) este uniform convergent pe orice interval [a, a] (1, 1).
8.12 Sa se arate ca sirul de functii (fn ), fn : R R, definite prin:
n
X sin kx
fn (x) = ,
k3
k=1
este uniform convergent pe R, iar limita sa este o functie continua cu derivata continua
pe R.
R: Aplicam criteriul lui Cauchy:
p
X p
X p
X
1 1 1 1
|fn+p (x) fn (x)| 3 < 2 < < .
(n + k) (n + k) (n + k 1) (n + k) n
k=1 k=1 k=1
P
n cos kx
Analog se arata ca sirul (fn0 ), fn0 (x) = , este uniform convergent pe R. Deci
k=1 k2
n
X cos kx
f 0 (x) = lim .
n k2
k=1
8.13 Sa se arate ca sirul de functii (fn ), definite prin fn (x) =x arctg (nx), este uniform
convergent pe [0, ).
R: Aplicam criteriul lui Cauchy:
px
|fn+p (x) fn (x)| = x |arctg ((n + p) x) arctg (nx)| = x arctg <
1 + (n + p) nx2
px p p 1
< x arctg 2
x = < .
(n + p) nx (n + p) nx (n + p) n n
sin nx
8.14 Sa se arate ca sirul de functii (fn ), definite prin fn (x) = , converge uniform
n2
pe R catre functia f (x) = 0.

sin nx 1
R: Se va observa ca 2 2 .
n n
sin2 nx
8.15 Sa se arate ca sirul de functii (fn ), definite prin fn (x) = , x [0, ], este
n+1
uniform convergent catre functia f (x) = 0 si ca desi functiile fn si f sunt derivabile pe
n
[0, ], sirul derivatelor fn0 (x) = sin 2nx nu este convergent pe [0, ].
n+1

R: Intr-adevar, pentru x = sirul fn0 este divergent.
4 4
x
8.16 Se da sirul de functii (fn ), fn (x) = , x [1, 1]. Sa se cerceteze daca
1 + n2 x2
se poate aplica sirului (fn ) teorema de derivare termen cu termen.
R: Sirul este convergent pe [1, 1] la functia f (x) = 0. Sirul derivatelor:

1 n2 x2 0 1, x = 0,
fn0 (x) = 2 , are lim fn (x) =
(1 + n2 x2 ) n 0, x [1, 1] \ {0}
si nu este uniform convergent pe [1, 1]. Deci nu se poate aplica sirului (fn ) teorema de
derivare termen cu termen.
1
8.17 Se da sirul (fn ), fn (x) = arctg xn , x R. Sa se arate ca:
n
h i0
lim fn (x) 6= lim fn0 (1) .
n x=1 n

R: Deoarece multimea valorilor functiei arctg x este intervalul , , rezulta ca
2 2

|arctg x| < si deci:
2
1
n 1

0 |fn (x)| = arctg x < ,
n n 2
de unde deducem ca sirul este convergent pe R la functia f (x) = 0 si deci: f 0 (1) = 0.
Pe de alta parte: n1
0 x 1
lim fn (1) = lim = .
n n 1 + x2n 2
x=1
2
8.18 Sa se arate ca sirul de functii (fn ), fn : [0, 1] R, definite prin: fn (x) = nxenx
este convergent, nsa
Z 1 Z 1
lim fn (x) dx 6= lim fn (x) dx.
n 0 0 n
R: Intr-adevar,
Z 1 Z 1
1 1 1
lim fn (x) dx = lim n = , lim fn (x) dx = 0.
n 0 n 2 2e 2 0 n
8.19 Sa se arate ca sirul de functii (fn ), fn : [0, 1] R, definite prin: fn (x) =

2 3
n2 x3 en x este convergent, nsa
Z 1 Z 1
lim fn (x) dx 6= lim fn (x) dx.
n 0 0 n
R: Intr-adevar,
Z 1 Z 1
1 1 1
lim fn (x) dx = lim n2 = , lim fn (x) dx = 0.
n 0 n 3 3e 3 0 n
8.20 Sa se arate ca sirul de functii (fn ), fn : [0, 1] R, definite prin: fn (x) =

n
nx (1 x) nu este uniform convergent pe [0, 1], totusi
Z 1 Z 1
lim fn (x) dx = lim fn (x) dx.
n 0 0 n
1
R: Sirul este convergent pe [0, 1] la functia f (x) = 0. Dar, pentru xn = 0,
n
n
1 1
fn (xn ) = 1 6 0,
=
n e
deci convergenta nu este uniforma. Pe de alta parte:

Z 1 Z 1 Z 1
n n
fn (x) dx = n x (1 x) dx = 0, lim fn (x) dx = 0.
0 0 (n + 1) (n + 2) 0 n
8.2 Serii de functii

8.21 Sa se determine multimea de convergenta a urmatoarelor serii de functii:
X n n X X n n
n+1 1x sinn x (1) 1 x2
1) . 2) , R. 3) .
n=1
n 1 2x n=1
n n=2
ln n 1 + x2

2
R: 1) Aplicam criteriul radacinii: A = (, 0) , + . 2) Aplicam criteriul
n o 3

radacinii: A = R \ + 2k , R. Pentru x = + 2k, obtinem seria armonica
2 2

generalizata, convergenta daca > 1, iar pentru x = + 2k, obtinem seria armonica
2
generalizata alternanta, convergenta daca > 0. 3) Aplicand criteriul raportului obtinem
o serie convergenta pentru: x R\{0}. Pentru x = 0 seria este de asemenea convergenta.
Deci A = R.

X n
X
n+1n x2 2 n+1 1 n
1) (1) 2 . 2) x3 2x ,
n=1
n +n+1 1 2x2 n=1
(n3 2
+ n + 1) ln (n + 1)
R.
2
x 2
R: 1) Din < 1 rezulta x (, 1) (1, +). Pentru x = 1 seria este
1 2x2
convergenta,
3 conform criteriului lui Leibniz. Deci: A = (, 1] [1, +). 2) Din
x 2x < 1 rezulta ca seria este convergenta pentru orice R pentru:
! ! !
1+ 5 1 5 1 + 5 1+ 5
x , 1 , 1, .
2 2 2 2
( )
1 + 5 1 + 5 1
Pentru x , , 1 seria este convergenta daca , iar pentru
2 2 6
( )
1 5 1+ 5 1
x 1, , seria este convergenta daca > .
2 2 2

n
X n 1 X n2 + 1 n 4x 1
n
1) (1) tg x. 2) (1) 2 .
n=1
3n 2
n +1 n=0
n +n+1 x+3
i
2 4
R: 1) A = , . 2) , .
3 3 5 3
8.24 Sa se studieze convergenta urmatoarelor serii de functii, pe multimile indicate:
2n
X X cos
sin nx 3 , x R.
1) , x [, 2 ] , (0, ) . 2)
n=1
n n=1
x2+n
R: Din criteriul lui Dirichlet rezulta ca seriile sunt uniform convergente pe multimile
indicate.
8.25 Sa se studieze convergenta urmatoarelor serii de functii, definite pe R:

X n X X n
(1) x2 2x 1 cos nx
1) 3 4
, 2) arctg 2 4
. 3) e 1+ .
n=1
1+n x n=1
x +n n=1
n n+1
2 1
R: 1) Din 1 x2 n3 0 pentru orice x R, deducem ca |fn (x)| ,
2 n3
x R si n N . In baza criteriului lui Weierstrass, rezulta ca seria este absolut si
1
uniform convergenta pe R. 2) Deoarece |fn (x)| arctg 2 , x R si n N . In baza
n
criteriului lui Weierstrass, rezulta ca seria este absolut si uniform convergenta pe R. 3)
3
Deoarece |fn (x)| < 2 , x R si n N . In baza criteriului lui Weierstrass, rezulta
n
ca seria este absolut si uniform convergenta pe R.
8.26 Sa se studieze convergenta simpla si uniforma a urmatoarelor serii de functii, pe

multimile indicate:

X
X
x x n n1
1
1) x + , x [0, 1] . 2) 1 + x x , x 0, .
n=1
1 + nx 1 + (n 1) x n=1
2
x
R: 1) sn (x) = 0, deci seria este convergenta la functia f (x) = 0 pe [0, 1].
1 + nx
1
Apoi, din: |sn (x) 0| < , x [0, 1], rezulta ca seria este uniform convergenta pe
n
[0, 1]. n
n 1
2) sn (x) = xn 0 si |sn (x) 0| |x| , rezulta ca seria este uniform
2
1
convergenta pe 0, .
2
8.27 Sa se arate ca seria de functii:

" #
X nx (n 1) x
2 ,
n=1
1 + n2 x2 1 + (n 1) x2
este convergenta pe [0, 1] la o functie continua, dar nu este uniform convergenta pe [0, 1].
nx
R: 1) Sirul: sn (x) = converge la functia f (x) = 0 pe [0, 1] care este
1 + n2 x 2
1 1
continua. Pe de alta parte, oricare ar fi n N, pentru xn = , avem: |sn (x) 0| = .
n 2
Asadar, exista un > 0 a.. oricare ar fi n N, |sn (x) 0| pentru cel putin un
punct din intervalul [0, 1]. Deci seria nu este uniform convergenta pe [0, 1].
8.28 Sa se studieze convergenta simpla si uniforma a urmatoarelor serii de functii, pe

multimile indicate:

P nx (n 1) x
1) , x [0, 1].
n=1 1 + n + x n+x

P
nx (n 1) x
2) , x [0, 1].
n=1 1 + nx (n) 1 + x
P
3) nxenx (n 1) xe(n1)x , x [0, 1].
n=1
P
n+1 x2
4) (1) n , x R.
n=1 (1 + x)
P
5) xn x2n xn1 + x2n2 , x [0, 1].
n=1
n+1
P (1)
6) 2
, x R.
n=1 x + n
R: 1) Uniform convergenta. 2) Simplu convergenta. 3) Simplu convergenta. 4) Con-

form criteriului lui Cauchy, seria este uniform convergenta pe R. 5) Simplu convergenta.
6) Uniform convergenta.
8.29 Sa se arate ca seriile urmatoare sunt uniform convergente pe multimile indicate:
X X X
xn sin nx n1 x
n
1) , x [1, 1] . 2) , x R. 3) (1) , x [0, 1] .
n=1
n2 n=1
2n n=1
n
n
x 1
R: 1) Din |x| 1, rezulta 2 2 .
n n
sin nx 1
2) n n , pe R.
2 2
n1 x n
1
3) (1) , pe [0, 1].
n n
8.30 Aplicand derivarea si integrarea termen cu termen sa se gaseasca sumele urma-

toarelor serii de functii definite pe intervalul (1, 1):

X X X n1 X n X
1 n (1) (1)
1) n xn1 . 2) x . 3) xn . 4) x2n+1 . 5) n2 xn1 .
n=1 n=1
n n=1
n n=0
2n + 1 n=1
P

R: Seria de functii xn este convergenta pe intervalul marginit (1, 1) si are ca
n=0
1
suma functia f (x) = .
1x
P
P
1
1) Derivand termen cu termen seria xn obtinem n xn1 = 2.
n=0 n=1 (1 x)
P
P
1 n
2) Integrand termen cu termen seria xn obtinem x = ln (1 x).
n=0 n=1 n
n1
P
(1)
3) Trecand pe x n x n 2) obtinem xn = ln (1 x).
n=1 n
P
P

n
4) Trecand x n x2 n seria xn obtinem convergenta (1) x2n a carei suma
n=0 n=0
1
este . Integrand termen cu termen aceasta serie, obtinem
1 + x2
X n
(1)
x2n+1 = arctg x.
n=0
2n + 1
P
x (1 + x)
5) n2 xn1 = 3 .
n=0 (1 x)

Z 1 "X

# Z
X 1
n 2n n1 2n2
n
x x x +x dx = x x2n xn1 + x2n2 dx.
0 n=1 n=1 0
P
P
R: Seria xn x2n xn1 + x2n2 are ca suma functia f (x) = 0, deci
n=1 n=1
R1
0
f (x) dx = 0. Pe de alta parte:
Z
X 1
X
n 2n n1 2n2
1 1 1 1
x x x +x dx = + = 0.
n=1 0 n=1
n + 1 n 2n 1 2n + 1
8.3 Serii de puteri

8.32 Sa se calculeze raza de convergenta a urmatoarelor serii de puteri:
X X X
n n n (2n)! n
1) n
x . 2) n (x 1) . 3) 2 (x + 3) .
n=1
2 n=1 n=1 (n!)
r
p
n
n 1 p
R: 1) = lim = , deci r = 2. 2) = lim n |an | =
|an | = lim
n
n
n
2 2 n n
an+1
lim n
n = 1, deci r = 1. 3) = lim = 4, deci r = 1 .
n n an 4
8.33 Sa se determine intervalul de convergenta si sa se studieze convergenta la capetele

intervalului, pentru urmatoarele serii de puteri:

X X n X n X n
xn (1) xn 2n (x + 2) (x 1)
1) . 2) . 3) 2 . 4) .
n=0
(n + 1) 3n n=0
5n n + 1 n=0 (2n + 1) 3n n=1
(2n 1) 2n
"
!
3 3
R: 1) [3, 3). 2) (5, 5]. 3) 2 , 2 + . 4) [1, 3).
2 2
8.34 Sa se determine intervalul de convergenta si sa se studieze convergenta la capetele

intervalului, pentru urmatoarele serii de puteri:

X n n2 + 1 n X 1 5 9 (4n 3) n
1) (1) x , > 1. 2) x .
n=2
n ln n n=1
n!
R: 1) r = 1. In punctul x = 1 seria este convergenta, conform criteriului lui Leibniz.

In punctul x = 1 seria este convergenta, conform criteriului lui Bertrand. Deci intervalul
de convergenta este [1, 1].
1 1
2) r = . In punctul x = seria este divergenta, conform criteriului lui Raabe-
4 4
1
Duhamel, iar n punctul x = seria este convergenta, conform criteriului lui Leibniz.
4
1 1
Deci intervalul de convergenta este , .
4 4
8.4 Serii Taylor

1 1 1 n
1) ex = 1 + x + x2 + + x + , x R.
1! 2! n!
1 1 3 1 5 n1 1
2) sin x = x x + x + (1) x2n1 + , x R.
1! 3! 5! (2n 1)!
1 1 n 1
3) cos x = 1 x2 + x4 + (1) x2n + , x R.
2! 4! (2n)!
1 1 n1 1 n
4) ln (1 + x) = x x2 + x3 + (1) x + , x (1, 1].
2 3 n
8.36 Sa se arate ca pentru orice R si x (1, 1) are loc dezvoltarea binomiala:
( 1) 2 ( 1) ( n + 1) n
(1 + x) = 1 + x+ x + + x + .
1! 2! n!
8.37 Sa se stabileasca formula lui Euler: eix = cos x + i sin x, x R.
8.38 Sa se gaseasca seriile Mac-Laurin ale functiilor:
ex + ex
1) ch x = ,
2
ex ex
2) sh x = .
2
R: Se obtine:
1 2 1 1
1) ch x = 1+ x + x4 + + x2n + , x R.
2! 4! (2n)!
1 1 1 1
2) sh x = x + x3 + x5 + + x2n+1 + , x R.
1! 3! 5! (2n + 1)!
8.39 Sa se gaseasca seriile Mac-Maurin ale urmatoarelor functii:

3
1) f (x) = . 2) f (x) = ax , a > 0.
(1 x) (1 + 2x)
3) f (x) = cos (x + ) . 4) f (x) = sin2 x.
5) f (x) = ln (2 + x) .
R: 1) Putem scrie:

X
1 2 n 1
f (x) = + = 1 + (1) 2n+1 xn , |x| < .
1 x 1 + 2x n=0 2
2) Se obtine:
X
lnn a n
f (x) = 1 + x , x R.
n=0
n!
3) Se tine seama ca: f (x) = cos x cos sin x sin . 4) Se tine seama ca: f (x) =
1 x
(1 cos x). 5) Functia se mai poate scrie: f (x) = ln 2+ln 1 + , pentru x (2, 2].
2 2
8.40 Aplicand derivarea si integrarea termen cu termen, sa se gaseasca seriile Mac-
Laurin ale urmatoarelor functii:
1) f (x) = (1 + x) ln (1 + x) . 2) f (x) = arctg
x.
3) f (x) = arcsin x. 4) f (x) = ln x + 1 + x2 .
R: 1) Deoarece f 0 (x) = ln (1 + x), tinand seama de dezvoltarea functiei ln (1 + x),
prin integrare obtinem:
1 2 1 3 n 1
(1 + x) ln (1 + x) = x x + + (1) xn + , x (1, 1].
12 23 n (n 1)
1 1
2) Avem ca: f 0 (x) = = 1 + x2 . Dar, nlocuind n dezvoltarea binomiala,
1 + x2
2
pentru = 1, pe x prin x , obtinem:

X n
f 0 (x) = (1) x2n ,
n=0
care prin integrare, da:

X n 1
arctg x = (1) x2n+1 , x (1, 1) .
n=0
2n + 1
1 1/2
3) Avem ca: f 0 (x) = = 1 x2 . Dar, nlocuind n dezvoltarea bino-
1x 2
1
miala, pentru = , pe x prin x2 , obtinem:
2
X
(2n 1)!! 2n
f 0 (x) = 1 + x ,
n=1
(2n)!!

X
(2n 1)!! 1
arcsin x = x + x2n+1 , x (1, 1) .
n=1
(2n)!! 2n + 1
1 1/2
4) Avem ca: f 0 (x) = = 1 + x2 . Dar, nlocuind n dezvoltarea bino-
1+x 2
1
miala, pentru = , pe x prin x2 , obtinem:
2

X n (2n 1)!! 2n
f 0 (x) = 1 + (1) x ,
n=1
(2n)!!

p X
1
n (2n 1)!!
ln x + 1 + x2 = x + (1) x2n+1 , x (1, 1) .
n=1
(2n)!! 2n + 1
8.41 Sa se gaseasca seriile Mac-Laurin ale functiilor:

Z x Z x Z x
2 arctg t ln (1 + t)
1) f (x) = et dt, 2) f (x) = dt, 3) f (x) = dt.
0 0 t 0 t
R: 1) Inlocuind n dezvoltarea functiei ex pe x prin t2 si integrand ntre 0 si x,
obtinem:
Z x X
2 n 1 1
et dt = (1) x2n+1 , x R.
0 n=0
n! 2n + 1
2) Inlocuind n dezvoltarea functiei arctg x pe x prin t, mpartind prin t si integrand
ntre 0 si x obtinem:
Z x X
arctg t n 1 2n+1
dt = (1) 2 x , x [1, 1] .
0 t n=0 (2n + 1)
3) Inlocuind n dezvoltarea functiei ln (1 + x) pe x prin t, mpartind prin t si integrand

ntre 0 si x obtinem:
Z x X
ln (1 + t) n1 1
dt = (1) 2
xn , x [1, 1] .
0 t n=1
n
8.42 Sa se determine parametrii reali si a.. seriile:

1
X 1 1 X 1
1) n arctg + ln 1 + + 2 . 2) n 1 + e n + + 2

n=1
n n n n n=1
n n
sa fie convergente.
R: 1) Se folosesc dezvoltarile n serii de puteri ale functiilor arctg x si ln (1 + x) si se
1 3
gaseste = 2 si = . 2) Se foloseste dezvoltarea lui ex si se obtine = 1 si = .
2 2
Capitolul 9
Integrala Riemann si extinderi
9.1 Primitive. Integrala nedefinita

9.1 Sa se calculeze integralele:
Z Z p Z
2 dx
1) 6x + 8x + 3 dx. 2) 2pxdx. 3) .
n
x
Z Z Z
dx dx dx
4) . 5) 2
. 6) 2
.
8x 2 x +7 x 10
1
2 n 1
R: 1) 2x3 + 4x2 + 3x + C, 2) x 2px + C, 3) x n + C,
3 n1
1 1 x 1
x 10
4) arcsin x 2 + C, 5) arctg + C, 6) ln + C.
4 7 7 2 10 x + 10

Z Z Z
xdx dx dx
1) 2 . 2) 3 2
. 3) 2
.
(x 1) (x + 1) x 2x + x 2x + 3x + 2
Z Z Z
dx dx x4 dx
4) 2 . 5) . 6) .
(x2 + 4x + 5) x4 + 1 x3 1

1 x 1 1 x
1
R: 1) ln + C. 2) ln + C.
4 x + 1 2 (x + 1) x 1 x 1
2 1 1 x+2 1
3) arctg (4x + 3) + C. 4) + arctg (x + 2) + C.
7 7 2 x2 + 4x + 5 2
1 x2 + x 2 + 1 1 1
5) 2 ln + 2arctg x 2 + 1 + 2arctg x 2 1 + C.
8 x x 2+1 4
2 4
1 2 1 1 2 1 1
6) x + ln (x 1) ln x + x + 1 + 3arctg (2x + 1) + C.
2 3 6 3 3
119
9.3 Sa se calculeze, efectuand schimbarea de variabila indicata:

Z Z
ln x ex
1) dx, t = ln x. 2) dx, t = ex .
x ex + 1
Z Z
dx x3 dx
3) , t = 5x. 4) , t = x4 .
1 25x2 1 x8
Z Z
cos x 1 dx 1
5) 2 dx, t = sin x. 6) 2 , t = tg x.
2
a + 2 sin x a sin x + 2 cos x2 2
Z r Z
cos x 2 xdx 1
7) p dx, t = sin x. 8) , t2 = 1 + 4 .
2 + cos (2x) 3 1 + x4 x
3
2
R: 1) ln 2 x + C. 2) ln (ex + 1) + C.
3
1 1
3) arcsin 5x + C. 4) arcsin x4 + C.
5 4 !
1 2 1 1
5) arctg sin x + C. 7) 2 arcsin 6 sin x + C.
|a| 2 |a| 2 3
1
8) ln x2 + 1 + x4 + C.
2
Z Z Z 2
x 1 x2 2x 1
1) dx. 2) dx. 3) x + dx.
1 + x4 1 4x 3
x
Z Z Z
x 2x 3x 2 x
4) 2 3 5 dx. 5) (tg x + ctg x) dx. 6) earcsin x dx.
1 x2
Z Z Z p
ln3 x ax
7) dx. 8) e cos (bx) dx. 9) x2 + 1dx.
x2
Z p Z Z p
2
x
10) 9 x dx. 11) dx. 12) x2 + x + 1dx.
1 x3
1 1 1
R: 1) arctg x2 ln 1 + x4 + C. 2) t = 2x , da: arcsin t + C.
2 4 ln 2
1
12 6 7 1
3) x2 + ( x) + 3 3 x + C. 4) 2x 32x 53x + C.
2 7 ln 2 + 3 ln 5 + 2 ln 3
1
5) tg x ctg x + C. 6) t = arcsin x, da: et (sin t cos t) + C.
2
ln3 x 3 2 6 6
7) ln x ln x + C.
x x x x
a b
8) 2 2
eax cos bx + 2 eax sin bx + C.
a +b a + b2
1 p 1 p
9) x (x2 + 1) + ln x + (x2 + 1) + C.
2 2
1 p 9 1 2
10) x (9 x2 ) + arcsin x + C. 11) t2 = x3 , da: arcsin t + C.
2 2 3 3
1 3 1 2
2
12) (2x + 1) x + x + 1 + ln x + + x + x + 1 + C.
4 8 2
9.5 Sa se gaseasca formule de recurenta pentru integralele:

Z Z
n
1) In (x) = sin x dx. 2) Jn (x) = cosn xdx.
n1 1
R: 1) In (x) = In2 (x) sinn1 x cos x, n 2.
n n
n1 1
2) Jn (x) = Jn2 (x) + cosn1 x sin x, n 2.
n n
9.6 Sa se gaseasca formule de recurenta pentru integralele:

Z Z
dx
1) In (x) = . 2) In (x) = xn ex dx.
cosn x
1 n
R: 1) In+2 (x) = + In (x). 2) In (x) = xn ex + nIn1 (x).
(n + 1) cosn+1 x n + 1

Z p Z Z
x4 + 1 dx
1) x2 + 3x 2dx. 2) dx. 3) .
x3 + 1 x3 + x5
Z Z Z
x+1 dx 3x 1
4) dx. 5) . 6) dx.
x4 + x2 + 1 x (x + 1) (x + 2) x2 4x + 8
Z Z Z
dx x2 + 1 dx
7) 2 . 8) 3 dx. 9) 2
.
2
(x + 1) (x 1) (x + 3) 2x + 3x + 2
1 p 1
R: 1) (2x + 3) (x2 + 3x 2) + arcsin (2x 3) + C.
4 8
1 2 2 1 2
2) x + ln (x + 1) ln x x + 1 + C.
2 3 3
R dx 1 1
3) 3 5
= 2 ln x + ln x2 + 1 + C.
x + x 2x 2
1 x2 + x + 1 1 1 1 1
4) ln 2
3arctg (2x + 1) + 3arctg (2x 1) + C.
4 x x+1 6 3 2 3
1 1
5) ln x ln (x + 1) + ln (x + 2) + C.
2 2
3 2 5 x2 1 x 1
6) ln x 4x + 8 + arctg + C. 7) 2
+ arctg x + C.
2 2 2 2x +1 2
1 3 5 x1 2 1
8) 2 + ln + C. 9) arctg (4x + 3) + C.
4 (x 1) 8 (x 1) 32 x + 3 7 7

Z Z Z
x + x2 + x + 1 sin x + cos x 3x + 2
1) dx. 2) dx. 3) dx.
x + 1 + x2 + x + 1 x sin 2 x x2 + x + 2
Z Z Z
dx dx dx
4) 10 . 5)
. 6) .
x ( x + 1)
4 4
x 1+x 2 5 + 4 sin x
Z Z Z
dx dx
7) . 8) . 9) tg7 x dx.
2 sin x cos x + 5 sin 2x cos 2x
Z Z Z q
dx dx 3
1) 3
. 2) 4
. 3) 1 + 4 xdx.
x x2 + 1 x4 + 1
Z Z Z
dx x+1 1 + sin x x
4) . 5) dx. 6) e dx.
(1 + x) 1 + x + x2 x2 + 4x + 5 1 + cos x

Z 3x Z
e ex dx
1) . 2) cos x cos 3x cos 6x dx.
e4x e3x + 2e2x ex + 1
Z 2 Z
x + x + 1 arctg x 2x 5
3) e dx. 4) dx, a > 1.
x2 + 1 (x 1) (x 2) (x 3) (x 4) + a

e2x ex + 1 1 1 1 1
R: 1) ln + C. 2) sin 4x + sin 8x + sin 2x + sin 10x .
e2x + 1 8 2 4 5
arctg x 1 x2 5x + 5
3) xe + C. 4) arctg + C.
a1 a1
Z Z
sin 2x cos 2x
I (x) = dx, J (x) = dx.
3 + sin 4x 3 + sin 4x
1 1
R: I (x) + J (x) = arcsin 2 cos 4x + C1 , I (x) J (x) = 3 + sin 4x + C2 .
2 2
Z Z
sin x ex + cos x
I (x) = x
dx, J (x) = x
dx.
e + sin x + cos x e + sin x + cos x
R: Se calculeaza J (x) + I (x) si J (x) I (x).

Z 3 Z 4
x + 2x2 + 3x + 4 x + 4x2
1) dx. 2) dx.
x2 + 2x + 2 x2 + 4
R: 1) Integrala se poate pune sub forma:

Z 3 Z
x + 2x2 + 3x + 4 p dx
dx = x2 + x + x2 + 2x + 2 + .
2
x + 2x + 2 2
x + 2x + 2
1 1 7 5
, = , = , = . Gasim:
Derivand si identificand coeficientii, obtinem: =
3 6 6 2
p p
1 2 1 7 5
x + x+ x2 + 2x + 2 + ln x + 1 + x2 + 2x + 2 + C.
3 6 6 2

1 3 1
2) x + x x2 + 4 2 ln x + x2 + 4 + C.
4 2
9.14 Sa se calculeze integralele binome:
Z Z Z Z p
3

dx dx xdx 1+ 4x
1) . 2) . 3) p . 4) dx.
x 3 x2 + 1 4
x4 + 1 3
1 + x2 x
m+1
R: 1) = 0, se efectueaza schimbarea de variabila: x2 + 1 = t3 si se obtine:
n
Z
3 tdt 1 t1 1 1
= ln + 3 arctan (2t + 1) 3 + C.
2 t3 1 2 t2 + t + 1 2 3
m+1
2) + p = 0, se efectueaza schimbarea de variabila: 1 + x4 = t4 si se obtine:
n
Z
t2 1 t+1 1
4
dt = ln arctg t + C.
t 1 4 t1 2
2
m+1
3) = 3, se efectueaza schimbarea de variabila: 1 + x 3 = t2 si se obtine:
n
Z
2 2 3
3 t 1 dt = t5 2t3 + 3t + C.
5
1
m+1
4) = 2, se efectueaza schimbarea de variabila: 1 + x 4 = t3 si se obtine:
n
Z
12 7
12 t3 t3 1 dt = t 3t4 + C.
7
9.15 Sa se calculeze integralele binome:
Z 3 Z
dx
1) x3 2x2 + 1 2 dx. 2) q .
3 5
x2 (x3 + 2)
Z Z q
dx
p
3
3) 3

4
. 4) x 5x 3 x + 3dx.
x 3 1 + x3
9.2 Integrala definita

n
X n
X
1 1
1) lim n 2 2
= . 2) lim = ln 2.
n n +k 4 n n+k
k=1 k=1
R: Se va observa ca:
n
X Z 1 X 1 n Z 1
1 1 1
1) lim n = dx. 2) lim = dx.
n 2
n + k2 0 1 + x2 n n+k 0 1+x
k=1 k=1
9.17 Sa se calculeze limitele urmatoarelor siruri:

n n
1 X 4 1 X k2
1) an = k . 2) an = .
n5 n2 n+k
k=1 k=1
n k2 n
r
1 X 2 1X k2
3) an = 2 e n . 4) an = 1 + 2.
n n n
k=1 k=1
9.18 Sa se calculeze, aplicand formula lui Leibniz-Newton:

Z 1 Z x Z x
1
1) dx. 2) et dt. 3) cos t dt.
0 1+x x 0
Z 1 Z 4 Z 1
x 1+ x x
4) dx. 5) dx. 6) dx.
0 x2 + 3x + 2 1 x2 2 x2 + 4x + 5
Z 1 Z Z 1
x3 3 ctg x dx. 9)
7) 8
dx. 8) ch x dx.
0 x +1 0
6
7 1 1
R: 1) ln 2. 2) ex ex . 3) sin x. 4) 2 ln 3 3 ln 2. 5) . 6) ln 2 .
4 2 2
1 1 1 1

7) . 8) ln 3. 9) ee .
16 2 2
Z Z
n1
In = 2 sinn x dx = 2 cosn x dx si ca In = In2 .
0 0 n
9.20 Sa se gaseasca o formula de recurenta pentru integrala:

Z 1 n
Jn = 1 x2 dx.
0
R: Efectuand schimbarea de variabila x = sin t, se obtine Jn = I2n+1 , de unde:

2n
Jn = Jn1 .
2n + 1
Z 1 Z b p Z
2 x
1) x e dx. 2) (x a) (x b)dx. 3) x2 cos x dx.
0 a 0
Z 1 Z 1 Z 4 p
x+1 dx
4) dx. 5) . 6) x x2 + 9dx.
0 1 + x2 0 e + ex
x
0
Z
4
Z 1 Z
7) ln (1 + tg x) dx. 8) x2 arctg x dx. 9) x2 sin2 x dx.
0 0 0
2
R: 1) e 2. 2) (b a) . 3) 2. 4) 2 1 + ln 2 + 1 .
8
1 98 1 2
5) arctge . 6) . 7) ln 2. 8) 1 + ln 2 . 9) .
4 3 8 6 2 6 4
Z 2 Z 3 Z 2
dx
1) ex max 1, x2 dx. 2) . 3) min {x 1, x + 1} dx.
2
0 2 (x + 1) x 1 2
Z e Z 2 Z
sin (ln x) dx 3 x sin x dx.
4) dx. 5) q . 6) cos2 x
1 x 0 3
x + 1 + (x + 1) 3

2 1 1 2 5
R: 1) 2e e. 2) . 3) 2. 4) 1 cos 1. 5) . 6) 2 ln tg .
2 3 6 3 12
Z Z 2n
cos x
1) I = 2 dx. 2) I = sin (x + sin x) dx, n N .
(2 cos2 x) (ex + 1) 0
2
R: 1) Avem, succesiv:
Z 0 Z 2
cos x cos x
I = 2
dx + dx =

x
1 + sin x (e + 1) 0 1 + sin2 x (ex + 1)
2
Z 2
cos x
= 2 dx = arctg (sin x)|02 = .
0 1 + sin x 4
2) Efectuam schimbarea de variabila: x = t + n si obtinem succesiv:
Z n Z n
n
I= sin [t + n + sin (t + n)] dt = sin [n + (t + (1) sin t)] dt =
n n
Z n
n n
= (1) sin [t + (1) sin t] dt = 0,
n
deoarece integrantul este o functie impara.

Z
1 cos kx
lim dx = k, k Z.
0 1 cos x

Z
1 cos kx
R: Notam I (k) = dx. Se constata ca:
1 cos x
Z
I (k + 1) + I (k 1) = 2I (k) + 2 cos kx dx,

de unde: lim [I (k + 1) 2I (k) + I (k 1)] = 0. Cum lim I (1) = , presupunand ca

0 0
lim I (k 1) = (k 1) si lim I (k) = k, rezulta prin inductie, ca lim I (k + 1) =
0 0 0
(k + 1) .
9.25 Sa se calculeze integrala:

Z b
m n
Im,n = (x a) (b x) dx, cu m, n N.
a
m
R: Integrand prin parti, se obtine formutla de recurenta: Im,n = Im1,n+1 ,
n+1
de unde rezulta:
n!m! n+m+1
Im,n = (b a) .
(n + m + 1)!
9.26 Daca a < b si n N , sa se arate ca:
"Z #1
b n
n n 1 2
lim (x a) (b x) dx = (b a) .
n a 4
R: Din exercitiul precedent avem ca:

2
(n!) 2n+1
In,n = (b a) ,
(2n + 1)!
de unde rezulta ca
s
p 2
2 n (n!) 1 2
lim n In,n = (b a) lim = (b a) .
n n (2n + 1)! 4
9.27 Fie f : [0, 1] R o functie continua. Sa se arate ca:

Z Z
x f (sin x) dx = f (sin x) dx.
0 0
R: Intr-adevar,
Z Z Z
x f (sin x) dx = 2 x f (sin x) dx + x f (sin x) dx.
0 0
2
Efectuand n cea de-a doua integrala schimbarea de variabila: x = t, obtinem:
Z Z Z
2 f (sin x) dx 2 x f (sin x) dx.
x f (sin x) dx =
0 0
2
9.28 Fie f : [0, a] R+ o functie integrabila. Sa se arate ca:
Z a
f (x) a
dx = .
0 f (x) + f (a x) 2
R: Fie:
Z a Z a
f (x) f (a x)
I (a) = dx si J (a) = dx.
0 f (x) + f (a x) 0 f (x) + f (a x)
Evident: I (a)+J (a) = a. Efectuand n integrala J (a) schimbarea de variabila x = at,

a
obtinem ca J (a) = I (a). Deci, I (a) = .
2
Z sin x Z
2 (cos x) 2 sin2 x + sin x
1) sin x cos x
dx. 2) dx.
0 (cos x) + (sin x) 0 sin x + cos x + 1

sin x cos x
R: 1) Fie f (x) = (cos x) . Atunci, f x = (sin x) si conform exercitiului
2

precedent valoarea integralei este . 2) Fie f (x) = sin2 x + sin x. Atunci, f x =
4 2

cos2 x + cos x si deci valoarea integralei este .
4
9.30 Fie f : [1, 1] R o functie continua cu proprietatea ca f (x) + f (x) = ,
pentru orice x [1, 1]. Sa se calculeze integrala:
Z (2n+1)
I= f (cos x) dx.
0
R: Efectuam schimbarea de variabila: x = (2n + 1) t. Obtinem:

Z (2n+1)
I= f ( cos t) dt.
0
2n + 1 2
Dar: f ( cos t) = f (cos t) si deci I = .
2
9.31 Fie f : R+ R+ o functie continua strict crescatoare pe R+ si f (0) = 0. Sa se

stabileasca inegalitatea lui Young:
Z a Z b
f (x) dx + f 1 (y) dy ab, a, b R+ .
0 0
R: Fie Sx aria suprafetei cuprinsa ntre graficul functiei f , axa Ox si dreapta x = a

si Sy aria suprafetei cuprinsa ntre graficul functiei f , axa Oy si dreapta y = b. Evident:
Sx + Sy ab, de unde inegalitatea ceruta.
R x3 2
9.32 Fie F (x) = 0
et dt. Sa se calculeze F 0 (x).
2 2
R: Notam cu G (t) o primitiva a functiei et , deci a.. G0 (t) = et . Atunci:
x3 6
F (x) = G (t)|0 = G x3 G (0) , de unde: F 0 (x) = 3x2 G0 (x) = 3x2 ex .
R arctg x 2
9.33 Fie f : R R o functie derivabila pe R, definita prin: f (x) = 0
etg t dt.
Sa se calculeze f 0 (x) si sa se arate ca:
Z 1 Z 1 2
xf (x) 1 ex
dx + dx = .
0 ex 2 2e 0 1 + x2 8
2
ex 0
R: Se constata ca f (0) = 0 si f (x) = . Integrand prin parti, avem:
1 + x2
Z 1
xf (x) 1 1 1 Z 1 f (1)
x2 2
x2
dx = f (x) e + ex f 0 (x) dx = .
0 e 2 0 2 0 8 2e
R x
9.34 Fie f (x) = 1 cos t2 dt, x > 0. Sa se calculeze f 0 (x).
x
1 1 1
R: f 0 (x) = cos x + 2 cos 2 .
2 x x x
9.35 Sa se determine functiile derivabile f : [0, ) R, care verifica relatia:

Z x
x+ f (t) dt = (x + 1) f (x) .
0
0
R: f (0) = 0 si prin derivarea relatiei date, obtinem: 1 + f (x) = [(x + 1) f (x)] , de
1
unde: f 0 (x) = . Deci f (x) = ln (1 + x).
x+1
9.36 Fara a calcula efectiv integrala, sa se arate ca:
Z 1
ex + 1 e+1
0 ln dx ln .
0 2 2
ex + 1
R: Fie f (x) = ln . Din: f 0 (x) > 0 pe R, rezulta: f (0) < f (x) < f (1) etc.
2
9.37 Fie f : [0, 1] [a, b] o functie continua pe [0, 1]. Sa se arate ca daca:
Z 1 Z 1
f (x) dx = 0, atunci f 2 (x) dx ab.
0 0
R: Se integreaza pe [0, 1] inegalitatea: [f (x) a] [f (x) b] 0.
9.38 Fie f : [a, b] R o functie derivabila, cu derivata continua, a..
f 0 (x) 1 + f 2 (x) , x [a, b] .
Sa se arate ca: b a < .
R: Se integreaza pe [a, b] inegalitatea:
f 0 (x)
1, x [a, b]
1 + f 2 (x)

si se tine seama de faptul ca: < arctg < , pentru orice R.
2 2
9.39 Daca f : R R este o functie continua si periodica, de perioada T , atunci:
Z x+T Z T
f (t) dt = f (t) dt, x R.
x 0
R x+T
R: Fie F : R R, definita prin F (x) = x f (t) dt. Deoarece F 0 (x) = f (x + T )
RT
f (x) = 0, rezulta ca F (x) = C. Pentru x = 0 obtinem C = 0 f (t) dt.
R 1 x2n
9.40 Fie In = 0 1+x
dx. Se cere:
1
1) Sa se arate ca pentru orice n N are loc inegalitatea: 0 In .
2n + 1
2) Sa se calculeze lim In .
n
3) Folosind identitatea:
1 x2n
1 x + x2 x3 + x2n1 = ,
1+x 1+x
sa se arate ca:
1 1 1 1
lim1 + + = ln 2.
n 2 3 4 2n
9.41 Fie P (x) = a0 + a1 x + a2 x2 + + an xn . Sa se arate ca exista c (0, 1) a..

a1 a2 an
P (c) = a0 + + + + .
2 3 n+1
R1
R: Aplicam prima formula de medie integralei 0
P (x) dx.
9.42 Fie f : [0, 1] R o functie continua care satisface conditia:

Z 1
6 f (x) dx = 2a + 3b + 6c.
0
Sa se arate ca exista x0 (0, 1) a.. f (x0 ) = ax20 + bx0 + c.

R: Fie g : [0, 1] R definita prin: g (x) = 6 f (x) ax2 + bx + c . Se constata
R1
imediat ca 0 g (x) dx = 0. Pe de alta parte, din teorema de medie, rezulta ca exista
R1
x0 (0, 1) a.. 0 g (x) dx = g (x0 ).
R1 1
9.43 Fie f : [0, 1] R o functie continua care satisface conditia: 0
f (x) dx = . Sa
3
se arate ca exista c (0, 1) a.. f (c) = c2 .
R1
R: Conditia din enunt se mai scrie: 0
f (x) x2 dx = 0 si se aplica teorema de
medie.
9.44 Fie f : [0, 1] R o functie derivabila, cu derivata continua pe [0, 1]. Sa se arate
ca exista c (0, 1) a..
Z 1
1
f (x) dx = f (0) + f 0 (c) .
0 2
R: Avem:
Z 1 Z 1
1
f (x) dx = (x 1) f (x)|0 (x 1) f 0 (x) dx,
0 0
dar, conform formulei de medie, exista c (0, 1) a..

Z 1 Z 1
1
(x 1) f 0 (x) dx = f 0 (c) (x 1) dx = f 0 (c) .
0 0 2
9.45 Fie f : [0, 1] R o functie de doua ori derivabila, cu derivata f 00 continua pe

[0, 1]. Sa se arate ca exista c (0, 1) a..
Z 1
1 1
f (x) dx = f (0) + f 0 (0) + f 00 (c) .
0 2 6
R: Se integreaza de doua ori prin parti si se aplica teorema de medie.
9.46 Sa se determine functiile continue f : [0, ) R care verifica egalitatea

Z x
x
sin f (t) dt = , x > 0.
0 1+x
R: Din egalitatea data rezulta:

Z x
x 1
f (t) dt = arcsin , de unde f (x) = .
0 1 + x (1 + x) 1 + 2x
9.47 Fie f : [a, b] R o functie continua pe [a, b]. Sa se arate ca exista c (a, b)
pentru care:
Z c Z b Z b
a f (x) dx + b f (x) dx = xf (x) dx.
a c a
Rt
R: Fie functia F : [a, b] R, definita prin: F (t) = a
f (x) dx, derivabila cu F 0 (t) =
f (t), x [a, b]. Avem, succesiv:
Z b Z b Z b Z b Z b
b
xf (x) dx = xF 0 (x) dx = xF (x)|a F (x) dx = b f (x) dx F (x) dx.
a a a a a
Rb
Conform teoremei de medie exista c (a, b) a.. a
F (x) dx = (b a) F (c).
9.48 Fie f : [0, 1] R o functie continua pe [0, 1] pentru care exista n N a..
Z 1
1 1 1
f (x) dx = 1 + + + + .
0 2 3 n
1 xn0
Sa se arate ca exista x0 (0, 1) a.. f (x0 ) = .
1 x0
R: Fie g : [0, 1] R, definita prin:

g (x) = f (x) 1 + x + x2 + + xn1 .
R1
Se constata imediat ca 0
g (x) dx = 0, deci dupa teorema de medie exista x0 (0, 1)
a.. g (x0 ) = 0.
9.3 Integrale improprii

9.49 Sa se studieze natura si n caz de convergenta sa se calculeze integralele improprii:
Z Z a
dx xn
1) In = n , a > 0, n N . 2) I n = dx, a > 0, n N.
0 (a2 + x2 ) 0 a2 x2
x2n
R: 1) Aplicam Criteriul I. Deoarece |f (x)| x2n = n 1, x (0, ), cum
(a2 + x2 )
= 2n > 1 si M = 1, rezulta ca integrala este convergenta. Avem apoi:
1 2n 3
I1 = , In = 2 In1 , n 2.
2a a 2 (n 1)
1
xn an
2) Aplicam Criteriul II. Deoarece |f (x)| (a x) 2 = , x (0, a),
a+x a
1 an
cum = < 1 si M = , rezulta ca integrala este convergenta. Avem apoi:
2 a
n1
I1 = , In = a2 In1 , n 2.
2 n
Z Z Z
1 1 ln x
1) I = dx. 2) I = dx, a > 0. 3) I = dx.
1
2
x x 1 a
2
x x +1 1 x

R: 1) Scriem integrala ca suma de doua integrale, una pe intervalul 1, 2 si a doua
1 1
pe intervalul [ 2, ). Pentru prima integrala = < 1, M = , pentru a doua
2 2

integrala = 2 > 1, M = 2, deci ambele integrale sunt convergente. Se obtine I = .
2
1 a2 + 1 1
2) Convergenta si I = ln 2 . 3) Convergenta pentru > 1 si I = 2,
2 a 1 ( 1)
divergenta pentru 1.

Z Z 2 Z 1
dx dx x1
1) I = . 2) I = . 3) I = dx.
1 x (x + 1) 2
0 (1 + x ) 4 x
2
1
3
x5

R: 1) Convergenta si I = ln 2. 2) Convergenta si I = . 3) Divergenta.
2 5
9.52 Sa calculeze integralele:
Z 2 Z
dx dx
1) I = . 2) I = 4 4 x + sin2 x cos2 x
.
0 4 3 cos x 0 sin x + cos
R: 1) Efectuam schimbarea de variabila x = + u si obtinem:
Z Z
du 2 dt 2
I= = 2
= .
4 + 3 cos u t + 7 7
h i h i
2) Scriind integrala ca suma a doua integrale, una pe 0, si a doua pe , cu
2 2
schimbarea de variabila t = tg x, se obtine:
Z
1 + t2 2
I=2 4 2
dt = .
0 t +t +1 3
Z Z Z
x n arctg x x ln x
1) In = e x dx. 2) I = dx. 3) I = dx.
0 0
3 0 (1 + x2 )
3
(1 + x2 ) 2
Z b Z
1 Z
dx ln (2 + 3 x) x
4) I = p , a < b. 5) I = dx. 6) I = 2 dx.
a (x a) (b x) 1
3
x 1 (1 + x)
Z b Z e Z 1
x dx dx
7) I = p , a < b. 8) I = . 9) I = ln (1 x) dx.
a (x a) (b x) 1 x ln x 0

arctg x 3
R: 1) In = nIn1 , deci In = n!. 2) Deoarece x < , x (0, ), integrala
3 2

(1 + x2 ) 2
1
este convergenta. Integrand prin parti, obtinem: I = 1. 3) I = . 4) I = .
2 8
1
5) I = 6 9 ln 3. 6) I = ( + 2). 7) I = (a + b). 8) I = 2. 9) I = 1.
4 2
Z Z 1 Z 5
dx x2 dx
1) I = ex cos (x) dx, > 0. 2) I = e . 3) I = p .
0 0 x ln2 x 3 (x 3) (5 x)
Z 1 Z 1 Z 1
dx dx x2 dx
4) I = . 5) I = . 6) I = q .
0 1 x + 2 1 x2
2
1 (2 x) 1 x2 0 3
(1 x2 )
5
Z Z 4 Z
dx 3 + cos x
7) I =
3
. 8) I = 2 dx. 9) I = 2 ln (cos x) dx.
1 2x + x2 + 1 + 5 2 (x 2) 0
33
R: 1) I = . 2) I = 1. 3) I = . 4) I = . 5) I = .
2 + 2 2 3 3 3
6) Divergenta. 7) Divergenta. 8) Divergenta.

9) Efectuam schimbarea de variabila x = 2t si obtinem:
2
Z Z Z
I = 2 ln 2 4 dt + 2 4 ln (sin t) dt + 2 4 ln (cos t) dt.
0 0 0

In ultima integrala efectuam schimbarea de variabila t = u. Rezulta I = ln 2.
2 2
9.55 Fie f : [0, ) R o functie continua pe [0, ) si integrala improprie (integrala
lui Froullani): Z
f (ax) f (bx)
I= dx, o < a < b.
0 x
1) Sa se arate ca daca exista lim f (x) = k R, atunci integrala I este convergent
x
b
si I = [f (0) k] ln .
a R
2) Daca exista lim f (x) nu este finita, dar f (x) dx este convergenta pentru
x
b
orice > 0, atunci integrala I este convergenta si I = f (0) ln .
a
R: 1) Pentru orice [t1 , t2 ] [0, ) avem:

Z t2 Z t2 Z t2
f (ax) f (bx) f (ax) f (bx)
dx = dx dx =
t1 x t1 x t1 x
Z at2 Z bt2 Z bt1 Z bt2
f (u) f (u) du du b
= du du = f (c1 ) f (c2 ) = [f (c1 ) f (c2 )] ln ,
at1 u bt1 u at1 u at2 u a
cu c1 [at1 , bt1 ] si c1 [at2 , bt2 ]. Daca t1 0 si t2 , atunci c1 0 si c2 ,
deci: f (c1 ) f (0), iar f (c2 ) k.
f (x)
2) Fie F : (0, ) R o primitiva a functiei pe (0, ). Pentru orice t (0, ),
x
avem:
Z Z Z
f (ax) f (bx) f (u) f (u)
dx = du du = F (bt) F (at) =
t x at u bt u
Z bt
f (u) b
= du = f (c) ln ,
at u a
cu c [at, bt]. Daca t 0, atunci c 0, deci: f (c) f (0).
9.56 Folosind integrala lui Froullani, sa se calculeze:

Z ax Z
e ebx 1 p + qeax
1) I = dx, a, b > 0. 2) I = ln dx, a, b, p, q > 0.
0 x 0 x p + qebx
Z 2
x2 2
x2 Z
ea eb sin ax sin bx
3) I = dx, ab =
6 0. 4) I = dx, a, b > 0.
0 x 0 x
Z Z
cos ax cos bx arctg (ax) arctg (bx)
5) I = dx, a, b > 0. 6) I = dx.
0 x 0 x

b p+q b b
R: 1) I = ln . 2) I = ln ln . 3) I = ln .
a p a a
b a
4) I = 0. 5) I = ln . 6) I = ln .
a 2 b
R 2
9.57 Sa se calculeze integrala lui Euler-Poisson: I = 0 ex dx.
R 2 R 1
R: Pe intervalul (1, ) avem: 1 ex dx < 1 ex dx = , iar pe intervalul [0, 1]
e
avem o integrala definita.R Deci integrala Rdata este convergenta. Observam ca pentru
2 2 2
x > 0 are loc egalitatea: 0 xex y dy = 0 ey dy = I. Putem scrie succesiv:
Z Z Z Z
x2 x2 x2 y 2 2
I 2
= I e dx = Ie dx = xe dy ex dx =
0 0 0 0
Z Z
2 2
= xex (y +1)
dx dy.
0 0

Efectuand schimbarea de variabila t = x2 y 2 + 1 , obtinem:
Z Z Z
1 1 1 dy
I2 = e t
dt dy = = .
2 0 y2 + 1 0 2 0 y2 + 1 2

Rezulta ca I = .
2
9.58 Sa se calculeze integralele lui Fresnel:
Z Z
Ic = 2
cos x dx, Is = sin x2 dx.
0 0
R: Efectuand schimbarea de variabila t = x2 , obtinem:

Z Z
cos t sin t
Ic = dt, Is = dt,
0 t 0 t
care sunt convergente. Putem nsa scrie:
Z Z
2
Ic iIs = cos x2 i sin x2 dx = eix dx.
0 0
r
1
Cu schimbarea de variabila ix2 = u2 , gasim: Ic iIs = (1 i) , de unde:
2 2
r
1
Ic = Is = .
2 2
9.4 Integrale cu parametri

Z y Z 1
ln (1 + xy)
1) I (y) = 2
dx. 2) I (m, n) = xm lnn x dx.
0 1 + x 0
R: 1) Deoarece:
Z y
0 ln 1 + y 2 x ln 1 + y 2 y
I (y) = + dx = + arctg y,
1 + y2 0 (1 + xy) (1 + x 2) 2 (1 + y 2) 1 + y2
prin integrare, obtinem:
Z y" #
ln 1 + t2 t 1
I (y) = 2
+ 2
arctg t dt = (arctg y) ln 1 + y 2 .
0 2 (1 + t ) 1+t 2
R1 1
2) Derivand egalitatea 0
xm dx = de n ori n raport cu m, gasim
m+1
n!
I (m, n) = (1)! n+1 .
(m + 1)

Z Z
dx sin (xy)
1) In (y) = , y > 0, n N. 2) I (k, y) = ekx dx.
(x2 + y)n+1 x
0 0
R: 1) Avem succesiv:
1 1 3 5 (2n 1)
I0 (y) = , I1 (y) = , . . . , In (y) = n .
2 y 2 2y y 2 4 6 (2n) 2y y
2) Pentru k 6= 0, derivand n raport cu y si integrand de doua ori prin parti, avem:
Z
0 k
I (k, y) = ekx cos (xy) dx = 2 .
0 k + y2
y
Deci, I (k, y) = arctg . Pentru k = 0, avem:
k

Z
, y < 0,
sin (xy) 2
I (0, y) = dx = 0, y = 0,
0 x

, y > 0.
2
y2
R x2 2
1) I (y) = 0 e x dx, y > 0.

R
2) I (y) = 02 arctg (y sin x) dx.
R 1 arctg (xy)
3) I (y) = 0 dx.
x 1 x2
R 1 arctg (xy)
4) I (y) = 0 dx.
x (1 + x2 )
R: 1) Derivand n raport cu y, avem:
Z x2
y2 Z y2 2
0 2 y z
I (y) = 2 e x
2
dx = 2 e z2 dz = 2I (y) ,
0 x 0
y
n urma schimbarii de variabila x = . De aici rezulta: I (y) = Ce2y . Pentru y = 0,
z
2y p
obtinem C = I (0) = . Deci I (y) = e . 2) I (y) = ln y + 1 + y 2 .
2p 2 2

3) I (y) = ln y + 1 + y 2 . 4) I (y) = ln (1 + y).
2 2
Z

1) I (, ) = 2 ln 2 sin2 x + 2 cos2 x dx, , > 0.
0
Z Z
1 + y cos x dx
2) I (y) = 2 ln , |y| < 1. 3) I (y) = 2 ln y 2 sin2 x dx, y > 1.
0 1 y cos x cos x 0
p
+ y + y2 1
R: 1) I (, ) = ln . 2) I (y) = arcsin y. 3) I (y) = ln .
2 2
9.63 Sa se arate ca integrala lui Euler de speta a doua:
Z
(p) = xp1 ex dx, p R.
0
este convergenta pentru p > 0 si divergenta pentru p 0. Sa se stabileasca relatiile:

(p + 1) = p (p), pentru p > 0 si (n + 1) = n!.
R: Putem scrie:
Z 1 Z
(p) = xp1 ex dx + xp1 ex dx.
0 1
Prima integrala este convergenta

daca 1 p < 1, adica p > 0, fiind improprie de speta a
doua, cu e1 < x1p xp1 ex 1, pe [0, 1]. A doua integrala este convergenta pentru
orice p, deoarece lim x xp1 ex = 0, p R.
x
9.64 Sa se arate ca integrala lui Euler de prima speta:

Z 1
B(p, q) = xp1 (1 x)q1 dx, p, q R,
0
este convergenta pentru p > 0 si q > 0 si divergenta pentru p 0 sau q 0. Sa se

stabileasca relatiile:
(p) (q) (m 1)! (n 1)!
B(p, q) = , p, q > 0 si B (m, n) = , m, n N .
(p + q) (m + n 1)!
R: Putem scrie:
Z 1 Z 1
B (p, q) = 2 xp1 (1 x)q1 dx + 1 xp1 (1 x)q1 dx.
0
2

q1 1
Fie m1 , M1 marginile functiei (1 x) pe 0, . Atunci:
2

0 < m1 x1p xp1 (1 x)q1 M1 .
Rezulta ca prima integrala este convergenta daca p > 0, q R. Fie apoi m2 , M2

1
marginile functiei xp1 pe , 1 . Atunci:
2

0 < m2 p1 (1 x)1q xp1 (1 x)q1 M2 .
Rezulta ca a doua integrala este convergenta daca q > 0, p R. Deci B (p, q) este
convergenta daca p > 0 si q > 0.
Capitolul 10
Integrale curbilinii
10.1 Lungimea unui arc de curba

10.1 Sa se calculeze lungimile urmatoarelor drumuri:

1) x = ln t + 1 + t2 , y = 1 + t2 , t [0, 1] .
2) x = a cos3 t, y = a sin3 t, t [0, 2] .
1 t
R: 1) Avem x0 (t) = , y (t) = , deci
1+t 2 1 + t2
s
Z 1 Z 1
1 t2
L= + dt = dt = 1.
0 1 + t2 1 + t2 0
2) Avem x0 (t) = 3a cos2 t sin t si y 0 (t) = 3a sin2 t cos t, deci
Z 2 Z
L = 3a |sin t cos t| dt = 6a 2 sin 2t dt = 6a.
0 0

r h i
t 1 + sin t
1) x = ln tg , y = ln , t , .
2 1 sin t 6 3
2) x = 5 sin t sin 5t, y = 5 cos t cos 5t, t [0, 2] .
1 1
R: 1) Avem x0 (t) = , y 0 (t) = . Atunci
sin t cos t
Z r
1 1
L = 3 + dt = ln 3.
sin2 t cos2 t
6
139
2) Avem x0 (t) = 5 cos t 5 cos 5t, y 0 (t) = 5 sin t 5 sin 5t, deci
Z 2 Z 2 Z

L=5 2 1 cos 3t dt = 10 |sin 3t| dt = 60 3 sin 3t dt = 40.
0 0 0
1) x = eat (a sin bt b cos bt) , y = eat (a cos bt + b sin bt) , t [0, 1] , a, b > 0.
t t
2) x = [sin (ln t) cos (ln t)] , y = [sin (ln t) + cos (ln t)] , t [1, 2] .
2 2 3 2
3) x = 3t 6 sin t t 6t cos t, y = 3t2 6 cos t + t3 6t sin t,
t [2, 2] .
a2 + b2 a
R: 1) L = (e 1). 2) L = 1. 3) L = 8 4 .
a

x= t, h i x = tg t, h i
1) y = 2 ln (cos t) , t , . 2) y= ctg t, x , .
4 4 4 3
z = tg t t, z = 2 ln (tg t) ,

2 3
R: 1) L = 2. 2) L = .
3
10.2 Integrale curbilinii de primul tip

10.5 Sa se calculeze integralele curbilinii de primul tip, pe arcele de curba C, indicate:
R
1) I = C xy ds, (C) x = t, y = t2 , t [1, 1] .
R 1
2) I = C y 2 ds, (C) x = t4 , y = t, t [0, 2] .
R p 4 h i
3) I = C y (2 y) ds, (C) x = t sin t, y = 1 cos t, t 0, .
R 2 2 3
2
3
4) I = C x y ds, (C) x = a cos t, y = a sin t, a > 0, t [0, 2] .

R: 1) Deoarece ds = 1 + 4t2 dt, avem
Z 1 p
I= t3 1 + 4t2 dt = 0,
1
integrantul fiind o functie

impara si intervalul de integrare este simetric fata de origine.
2) Deoarece ds = t6 + 1 dt, avem
Z Z
2 p 1 8 p 4 1
I= t2 t6 + 1 dt = u2 + 1 du = 65 + ln 8 + 65 .
0 3 0 3 6
q
2 t
3) Deoarece ds = (1 cos t) + sin2 t dt = 2 sin dt, avem
2
Z Z
t t t 4
I = 2 2 sin t sin dt = 4 2 sin2 cos dt = .
0 2 0 2 2 3 2
4) Obtinem:
Z
2 5 Z
3a5 7 3a 2 sin7 2t dt,
I= 7 |sin 2t| dt = 5
2 0 2 0
7
deoarece functia |sin 2t| este periodica, de perioada . Efectuam schimbarea de variabila
2
u = cos 2t si obtinem: Z
3a5 1 3 3 5
I= 6 1 u2 du = a .
2 1 70
R p
10.6 Sa se calculeze integrala curbilinie I = C x2 + y 2 ds, unde C este cercul de
ecuatie x2 + y 2 = ax.
a a
R: O reprezentare parametrica a cercului C este: x = (1 + cos t), y = sin t,
2 2
t [0, 2]. Se obtine I = 2a2 .

R p
1) I = RC x2 + y2 ds, (C) x = r (cos t + t sin t) , y = r (sin t t cos t) , t [0, 2] .
n
2) I = RC x2 + y 2 ds, (C) x = a cos t, y = a sin t, t [0, 2] .
3) I = C |xy| ds, (C) x = a cos t, y = b sin t, a, b > 0, t [0, 4] .

r2 h 2
3 i
2n+1
8ab a2 + ab + b2
R: 1) I = 1 + 4 1 . 2) I = 2a . 3) I = .
3 3 (a + b)
R
1) I = C x2 + y 2 ln z ds, (C) x = et cos t, y = et sin t, z = et , t [0, 1] .
R 1
2) I = C x2 + y 2 + z 2 ds, (C) x = a cos t, y = a sin t, z = bt, t [0, 2] .
R 2 1 3 1
3) I = C xy z ds, (C) x = t, y = 8t , z = t2 , t [0, 1] .
R 3 2
4) I = C x2 + y 2 z ds, (C) x = t cos t, y = t sin t, z = t, t [0, 1] .

t 3 3 a2 + b2 2b
R: 1) Deoarece ds = 3e dt, rezulta I = 2e + 1 . 2) I = arctg .
9 ab a
5 4 3 8 2
3) I = . 4) I = + .
42 5 15
R
10.9 Sa se calculeze integrala curbilinie I = C (x + y + z) ds, unde C = C1 C2 , cu:

x = r cos t, h i x = 0,
(C1 ) y = r sin t, t 0, , (C2 ) y = r t, t [0, r] .
2
z = 0, z = t,

R: I = 2 + 2 r2 .
R p
10.10 Sa se calculeze integrala curbilinie I = C
2y 2 + z 2 ds, unde C este cercul de
ecuatie x2 + y 2 + z 2 = a2 , y = x.
a a
R: O reprezentare parametrica a curbei este: x = cos t, y = cos t, z = a sin t,
2 2
t [0, 2]. Se obtine: I = 2a2 .
10.11 Sa se calculeze masa M firului material cu densitatea liniara (x, y) = 1 + x,

care este imaginea curbei:
1 2
(C) x = t, y = t , t [0, 1] .
2

R: Deoarece ds = 1 + t2 dt, avem
Z 1 p 7 1 1
M= (1 + t) 1 + t2 dt = 2 + ln 1 + 2 .
0 6 2 3
10.12 Sa se calculeze masele firelor materiale care au densitatile liniare si reprezentarile

parametrice urmatoare:

3 1 11 3
1) (x, y, z) = 4 2y, (C) x = t8 , y = t8 , z = t , t [0, 1] .
8 2 3
1 1
2) (x, y, z) = 2y, (C) x = t, y = t2 , z = t3 , t [0, 1] .
2 3
3) (x, y, z) = x, (C) x = ch t, y = sh t, z = t, t [0, ln 2] .
" #
3 11 1 3 3+2 3
R: 1) M = + ln 11. 2) M = 3 3 1 + ln .
5 100 8 2 3

2 15
3) M = + ln 2 .
2 16
10.13 Sa se calculeze masa M si centrul de greutate G ale firelor materiale cu densi-

tatatile liniare si reprezentarile parametrice urmatoare:
1) (x, y) = 1, (C) x = R cos t, y = R sin t, R > 0, t [0, ] .

2) (x, y) = 1, (C) x = R (t sin t) , y = R (1 cos t) , R > 0, t [0, ] .

3) (x, y) = y, (C) x = R (t sin t) , y = R (1 cos t) , hR > i0, t [0, 2] .

4) (x, y) = 1, (C) x = R cos3 t, y = R sin3 t, R > 0, t 0, .
2

2R 4 4
R: 1) M = R, G 0, . 2) M = 4R, G R, R .
3 3
3 3 2 2
3) M = 2R 2R, G R, R . 4) M = R, G R, R .
2 2 5 5
10.14 Sa se calculeze masa M si centrul de greutate G ale firelor materiale cu densi-

tatatile liniare si reprezentarile parametrice urmatoare:
1) (x, y, z) = 1, (C) x = a cos t, y = a sin t, z = bt, t [0, 2] .

|z|
2) (x, y, z) = , (C) x = 4t5 , y = 15 t4 , z = 2t3 , t [1, 1] .
2

68
2 2
R: 1) M = 2 a + b , G (0, 0, b). 2) M = 7, G 0, , 0 .
7 15
10.3 Integrale curbilinii de tipul al doilea

10.15 Sa se calculeze integralele curbilinii de tipul al doilea, pe arcele de curba C, indi-
cate:
R
1) I = C xy dx y 2 dy, (C) x = t2 , y = t3 , t [0, 1] . h i
R
2) I = C 1 x2 dx + x dy, (C) x = cos t, y = 2 sin t, t , .
R x
2
2 2
3) I = C ye dx, (C) x = ln 1 + t , y = 2arctg t t, t h[0, 1] i.
R
4) I = C x2 y dy xy 2 dx, (C) x = cos t, y = sin t, t 0, .
2
R1 1
R: 1) Deoarece: dx = 2t dt, dy = 3t2 dt, avem: I = 0 2t6 3t8 dt = .
21
8
2) Deoarece: dx = sin t, dy = 2 cos t dt, obtinem I = . 3) I = . 4) I = .
3 4
10.16 Sa se calculeze integralele curbilinii de tipul al doilea:
h i
R x2 dy y 2 dx x = r cos3 t,
1) I = C p , (C) 3 t 0, .
3
x x2 + y 3 y 2 y = r sin t, 2

R x= t,
2) I = C (arcsin y) dx + x3 dy, (C) t [1, 1] .
y = 1 t2 ,
3 3
R: 1) I = r 3 r. 2) I = 2.
16 8
R
10.17 Sa se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C (x + y) dx(x y) dy,
unde C este curba simpla, nchisa si orientata pozitiv, care are drept imagine triunghiul
cu varfurile n punctele O (0, 0), A (1, 1), B (0, 2) si ambele capete n origine.
R: Avem: C = C1 C2 C3 , cu: (C1 ) x = t, y = t, t [0, 1], (C2 ) x = 2 t, y =

R1 R2
t, t [1, 2], (C3 ) x = 0, y = 2 t, t [0, 2]. Incat: I = 0 2t dt + 1 (4 + 2t) dt +
R2
0
(2 + t) dt = 2.
R
10.18 Sa se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C 2x dy 3y dx, unde
C este curba simpla, nchisa si orientata pozitiv, care are drept imagine dreptunghiul cu
varfurile n punctele A (1, 2), B (3, 1), C (2, 5) si ambele capete n punctul A.
35
R: I = .
2
10.19 Sa se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea

Z
dx + dy
I= ,
C max {|x| , |y|}
unde C este curba simpla, nchisa si orientata pozitiv, care are drept imagine triunghiul
cu varfurile n punctele A (1, 1), B (2, 1), C (2, 1), D (1, 1) si ambele capete n
punctul A.
R: I = 1.
R
10.20 Sa se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C ydx(x a) dy, unde
C este curba simpla, nchisa si orientata pozitiv, care are drept imagine elipsa:
2
(x a) y2
2
+ 2 = 1, a, b > 0
a b
si ambele extremitati n origine.
R: O reprezentare parametrica a curbei C este: x = a (1 + cos t), y = b sin t, t

[, ]. Se obtine I = 2ab.
R
10.21 Sa se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C x2 y 2 dx, unde C
este arcul din parabola y = x2 cuprins ntre punctele O (0, 0) si A (2, 4).
56
R: I = .
15
R
10.22 Sa se calculeze integrala curbilinie de tipul al doilea I = C x y 2 dx + 2xy dy,
unde C este curba simpla, nchisa si orientata pozitiv, care are drept imagine conturul
domeniului plan delimitat de curbele: y 2 = 8x, 9x2 + y 2 = 1 si y = 0, situat n primul
cadran.
!
1 1 2 2 80
R: Varfurile conturului sunt: O (0, 0), A ,0 , B , . Se obtine I = .
3 9 3 243

cate:

R 2 x = t cos t + sin t,
1) I = C y dx x dy + x + y 2 + z 2 dz, (C) y = t sin t + cos t, t [0, ] .

z = t + 1,
R x = a cos t,
2) I = C (y z) dx + (z x) dy + (x y) dz, (C) y = a sin t, t [0, 2] .

z = bt,
R: 1) Deoarece: dx = t sin t dt, dy = t cos t dt, dz = dt, x2 + y 2 + z 2 = 2t2 + 2t + 2, se

obtine I = 3 + 2 + 2. 2) I = 2a (a + b).

cate:
R
1) I = C x dx + xy dy + xyz dz, (C) x = et , y = et , z = 2 t, t [0, 1] .
R x = a cos t, h i
2) I = C z a2 x2 dx + xz dy + x2 + y 2 dz, (C) y = a sin t, t 0, .
2
z = bt,
1 2 1 1 a2 b
R: 1) I = e + . 2) I = ( 1).
2 e 2 2
Z p p p
I= y 2 + z 2 dx + z 2 + x2 dy + x2 + y 2 dz,
C
unde C este curba simpla care are drept imagine segmentul [AB] cu: A (1, 1, 1) si
B (2, 2, 2), iar primul capat n A.

15 2
R: I = .
2
Z
I= (y 2z) dx (z x) dy + (2x y) dz,
C

x2 + y 2 + z 2 = a2 ,
unde C este curba simpla de ecuatii: (C) cu a > 0 si ambele capete
x y + z = 0,

a a
n punctul A , 0, .
2 2
R: O reprezentare parametrica a curbei C este:
a a 2a a a
(C) x = cos t + sin t, y = sin t, z = sin t cos t, t [0, 2] .
2 6 6 6 2
4a2
Se obtine I = .
3
10.4 Independenta de drum a integralelor curbilinii

10.27 Constatand n prealabil ca expresia de sub semnul integrala este o diferentiala ex-
acta, sa se calculeze urmatoarele integrale curbilinii, n care s-au specificat numai capetele
curbei de integrare:
(1,3)
R (2,0)
R
1) I = y dx + x dy. 2) I = y 2 ex dx + 2yex dy.
(2,1) (0,2)
(2,3)
R (2,1)
R
3) I = (x + 3y) dx + (3x + y) dy. 4) I = 2xy dx + x2 dy.
(1,1) (0,0)
P Q
R: 1) Cum P (x, y) = y, Q (x, y) = x si = = 1, rezulta ca valoarea integralei
x y
nu depinde de curba rectificabila cu capetele n punctele (2, 1) si (1, 3). Fie A1 (2, 1),
A2 (1, 1) si A3 (3, 1). Alegem pentru integrare curba simpla C = C1 C2 , n care C1 are
ca imagine segmentul A1 A2 paralel cu axa Ox, iar C2 are ca imagine segmentul A2 A3
paralel cu axa Oy, avand reprezentarile parametrice:

x = t, x = 1,
(C1 ) t [2, 1] si (C2 ) t [1, 3] .
y = 1, y = t,
R R R R 1 R3
Obtinem: I = C y dx + x dy = C1 y dx + x dy + C2 y dx + x dy = 2 dt + 1 dt = 1. Se
observa usor ca functia U (x, y) = xy este o primitiva a expresiei diferentiale y dx + x dy,
adica dU = dx + x dy si deci I = U (1, 3) U (2, 1) = 1.
41
2) I = 4. 3) I = . 4) I = 4.
2
(5,12)
Z (9,1)
Z r r
x dx + y dy 1 y 1 x
1) I = . 2) I = dx + dy.
x2 + y 2 2 x 2 y
(3,4) ( 12 ,2)
(3,2)
Z (3,0)
Z
y2 x2 y x
3) I = 2 dx 2 dy. 4) I = dx + dy.
(x y) (x y) 1 + xy 1 + xy
(1,2) ( 31 ,2)
13
R: 1) I = ln . 2) I = 2. 3) I = 4. 4) I = ln 3.
5
(2,3,1)
R (2,1,3)
R
1) I = yz dx + xz dy + xy dz. 2) I = x dx y 2 dy + z dz.
(1,1,0) (1,1,2)
(3,4,5)
Z (0,3,4)
Z
x dx + y dy + z dz x dx + y dy + z dz
3) I = p . 4) I = .
x2 + y 2 + z 2 3
(0,0,0) (1,2,2)
(x2 + y 2 + z 2 ) 2
R: 1) Cum: P (x, y, z) = yz, Q (x, y, z) = xz, R (x, y, z) = xy, avem:

R Q P R Q P
= = x, = = y, = = z,
y z z x x y
deci expresia de sub semnul integrala este o diferentiala exacta si integrala curbilinie nu
depinde de drum. Fie A1 (1, 1, 0), A2 (2, 1, 0), A3 (2, 3, 0), A4 (2, 3, 1). Alegem pentru
integrare curba simpla C = C1 C2 C3 , n care C1 are ca imagine segmentul A1 A2 paralel

cu axa Ox, C2 are ca imagine segmentul A2 A3 paralel cu axa Oy, C3 are ca imagine
segmentul A3 A4 paralel cu axa Oy, avand reprezentarile parametrice:

x = t, x = 2, x = 2,
(C1 ) y = 1, t [1, 2] , (C2 ) y = t, t [1, 3] , (C3 ) y = 3, t [0, 1] .

z = 0, z = 0, z = t,
R2 R3 R1 10 2
Obtinem: I = 1
0 dt + 1
0 dt + 0
6 dt = 6. 2) I = . 3) I = 5 2. 4) I = .
3 15
(5,3,1)
Z (2,2,2)
Z
yz dx + zx dy + xy dz y 2 z 2 dx + 2x2 z dy + 2x2 y dz
1) I = 2 . 2) I = 2 .
(x yz) (2x + yz)
(7,2,3) (1,1,1)
(2,6,3)
Z (2,2,4)
Z
y x xy z (dx + dy) (x + y) dz
3) I = dx + dy 2 dz. 4) I = .
z z z x2 + y 2 + z 2 + 2xy
(1,3,1) (1,1,5)
9 2
R: 1)I = . 2) I = . 3) I = 7. 4) I = .
2 3 2
10.5 Calculul ariei cu ajutorul integralei curbilinii

10.31 Sa se calculeze, cu ajutorul integralei curbilinii, aria domeniului plan marginit
de:
1) Elipsa: x = a cos t, y = b sin t, t [0, 2].
2) Astroida: x = a cos3 t, y = a sin3 t, t [0, 2).
3) Cardioida: x = a (2 cos t cos 2t), y = a (2 sin t sin 2t), t [0, 2].
3at 3at2
4) Foliul lui Descartes: x = , y = , t (0, ).
1 + t3 1 + t3
1 R 2
R: 1) Deoarece x dy y dx = ab dt, avem A = ab dt = ab.
2 0
3a 3a2 R 2 2 3a2
2) Deoarece x dy y dx = sin2 2t dt, avem A = 0
sin 2t dt = . 3)
4 8 8
2
3a
A = 6a2 . 4) A = .
2
Capitolul 11
Integrale multiple
11.1 Integrala dubla

11.1 Sa se calculeze integralele duble:
RR
1) I = D ln (x + y) dxdy, unde: D = {(x, y) n , 0 x 1, 1 y 2} . o
RR cos y
2) I = D dxdy, unde: D = (x, y) , 0 x , 0 y .
1 + sin x sin y n 2 2 o
RR 2
3) I = D cos x + sin2 y dxdy, unde: D = (x, y) , 0 x , 0 y .
RR x+sin y h i 4 4
4) I = D e cos y dxdy, unde: D = [0, ] 0, .
2
2
RR x
5) I = D dxdy, unde: D = [0, 1] [0, 1] .
1 + y2
R: 1) Functia de sub semnul integrala este continua. Domeniul D este un dreptunghi.

Aplicam formula de reducere la integrale iterate, n ordinea y, x. Avem:
Z 1 Z 2 Z 1
I= dx ln (x + y) dy = [(x + 2) ln (x + 2) (x + 1) ln (x + 1) 1] dx,
0 1 0
9 3
deci I = ln 3 4 ln 2 .
2 2
2) Domeniul D este un dreptunghi. Aplicam formula de reducere la integrale iterate,
x
n ordinea x, y. Avem mai ntai, efectuand schimbarea de variabila t = tg :
2
Z 2 Z 1
cos y 2 cos y dt 1 + sin y
dx = 2 + 2t sin y + 1
= 2arctg 2y = y.
0 1 + sin x sin y 0 t cos y 2
Apoi,
Z Z Z 2
2 2 cos y 1
dy dx = y dy = 2 .
0 0 1 + sin x sin y 0 2 8
R R 2 1 2
3) I = 4
0
dx 4
0
cos x + sin2 y dy = . 4) I = (e 1) (e 1). 5) I = .
16 12
149
11.2 Sa se calculeze integralalele iterate:

R1 R1 R2 1 R1
1) I = 0
dx 0
x3 + 2xy dy. 2) I = 1
dx 0
dy.
x+y
R1 R1 R1 R1 x 2
y
3) I = 1
dx 0
dy. 4) I = 0 dx 0 dy.
1 + x2 y 2 1 + y2
3 1 1
R: 1) I = . 2) I = 3 ln 3 4 ln 2. 3) I = ln 2. 4) I = .
4 2 12
RR y dxdy
1) I = D 3 , unde: D = [0, 1] [0, 1] .
(1 + x2 + y 2 ) 2 h i
RR
2) I = D x2 y cos xy 2 dxdy, unde: D = 0, [0, 2] .
RR 2 xy 2
3) I = D x ye dxdy, unde: D = [0, 1] [0, 2] .
RR dxdy
4) I = D 2 , unde: D = [0, 1] [0, 1.
(x + y + 1)

2+ 2 4
R: 1) I = ln . 2) I = . 3) I = 2. 4) I = ln .
1+ 3 16 3
RR
11.4 Sa se transforme integrala dubla I = D f (x, y) dxdy n integrale simple iterate,
pentru urmatoarele domenii:

1) D = (x, y) , x2 + y 2 2x .
1
2) D = (x, y) , x2 + y 2 4, x2 + y 2 1, x 0 .
4
R: 1) D este un domeniu simplu n raport cu axa Oy:

p p
D = {(x, y), 2x x2 y 2x x2 , x [0, 2]},
R 2 R 2xx2
deci I = 0 dx 2xx2 f (x, y) dy.
2) D este un domeniu simplu n raport cu axa Ox:
r
1 p
D = {(x, y), 1 y 2 x 4 y 2 , y [2, 2]},
4
R2 R 4y2
deci I = 2 dy 1 2 f (x, y) dx.
1 4 y
11.5 Sa se calculeze urmatoarele integrale iterate:

Z 1 Z x Z 1 Z
x Z R Z R2 y2

1) I = dx xdy. 2) I = dx xy dy. 3) I = dy 3x2 y 2 dx.
1 x 0 x2 R R2 y 2

4 4 6
R2 2 4 6
R: 1) I = . 2) I =
3 27
. 3) I = 2R sin t cos t dt = 8 R .

2
RR
11.6 Sa se calculeze integrala dubla: I = D (x y) dxdy, unde D este domeniul plan
marginit de curbele de ecuatii: y = 2 x2 si y = 2x 1.
64
R: I = .
15
11.7 Sa se calculeze integralele duble pe domeniul D marginit de curbele indicate:
RR
1) I = RRD (x
+ 2y) dxdy, y = x, y = 2x, x = 2, x = 3.
2) I = RRD x2 + y 2 dxdy, y = x, x = 0, y = 1, y = 2.
3) I = RRD 3x2 2xy + y dxdy, x = 0, x = y 2 , y = 2.
4) I = RRD y ln x dxdy, xy = 1, y = x, x = 2.
5) I = D (cos 2x + sin y) dxdy, x = 0, y = 0, 4x + 4y = .
76 244 5 1
R: 1) I = . 2) I = 5. 3) I = . 4) I = (ln 4 1). 5) I = +12 2 .
3 21 8 4
11.8 Sa se calculeze integralele duble pe domeniul D, unde D este interiorul triunghiului
cu varfurile n punctele indicate:
RR
1) I = D x dxdy, A (2, 3) , B (7, 2) , C (4, 5) .
RR p
2) I = D 4x2 y 2 dxdy, O (0, 0) , A (1, 0) , B (1, 1) .
!
1 3
R: 1) I = 26. 2) I = + .
3 3 2

RR n o
2
1) I = D (1 y) dxdy, unde: D = (x, y) , x2 + (y 1) 1, y x2 , x 0 .
RR
2) I = D (|x| + |y|) dxdy, unde: D = {(x, y) , |x| + |y| 1} .
RR dxdy
3) I = D , unde: D = (x, y) , y 2 8x, y 2x, y + 4x 24 .
x
1 4
R: 1) I = . 2) I = . 3) I = 15 2.
15 3
11.10 Sa se calculeze integralele duble pe domeniul D marginit de curbele indicate:
RR
1) I = D (x + y) dxdy, y = x2 , y = x.
RR x2 dxdy
2) I = D p , x = 0, y = 1, y = 3 2, y = x.
RR x2 +y 2
3) I = D arcsin x + y dxdy, x + y = 0, x + y = 1, y = 1, y = 1.
RR x3 1
4) I = D dxdy, y = 4, y = x2 , y = x2 .
y 4
3 1
R: 1) I = . 2) I = 2 ln 1 + 2 . 3) I = . 4) I = 30.
20 6 4
ZZ h i
dxdy
I= , unde: D = 0, [0, ]
1 + y cos x 2
D
si apoi sa se deduca valoarea integralei:

Z
ln (1 + cos x)
J () = dx, (0, 1) .
0 cos x
R: Integrand n ordinea y, x, avem:
Z Z Z
dy ln (1 + cos x)
I = 2 dx = dx = J () .
0 0 1 + y cos x 0 cos x
x
Schimband ordinea de integrare si punand tg = t, y = cos 2, obtinem:
2
Z Z Z 1 arccos Z 1
dx 2 d (ttg )
I= dy 2 = 2 2 sin 2 d 2 2
,
0 0 1 + y cos x 0 sin 2 1 + t tg
4
2 1 2
de unde, I = J () = (arccos ) .
8 2
11.12 Sa se calculeze aria domeniului plan marginit de parabolele: y 2 = 10x + 26 si
y 2 = 10 6x.
R: Parabolele se intersecteaza n punctele: (1, 4) si (1, 4). Considerand domeniul
simplu n raport cu aza Ox, putem scrie:

y 2 26 10 y 2
D = (x, y) , x , y [4, 4] ,
10 6
RR R4 R 10y 2 1024
deci A = D
dxdy = 4
dy 6
y 2 26
dx = .
10 45
x2 y2
11.13 Sa se calculeze aria domeniului plan marginit de elipsa 2
+ 2 = 1.
a b
R: Considerand domeniul simplu n raport cu axa Oy, avem

bp 2 bp 2
D = (x, y) , a x2 y a x2 , x [a, a] ,
a a
deci
ZZ Z Z b a2 x2 Z
a
a b ap 2 2
A= dxdy = dx b 2 2 dy = 2 a a a x dx = ab.
a a x
D a
11.14 Sa se calculeze aria domeniului plan marginit de curbele de ecuatii x = y 2 2y,

x + y = 0.
1
R: A = .
6
11.15 Sa se calculeze volumul corpului marginit de planele de coordonate, planul x+y =
1 si paraboloidul eliptic z = 2x2 + y 2 + 1.
R: D = {(x, y) , 0 y 1 x, x [0, 1]} si deci:

ZZ Z 1 Z 1x
3
V= (2x2 + y 2 + 1) dxdy = dx (2x2 + y 2 + 1) dy = .
0 0 4
D
11.16 Sa se calculeze volumul corpului marginit de planele x = 1, z = 0 si paraboloidul

hiperbolic z = x2 y 2 .
R: D = {(x, y) , x y x, x [0, 1]} si deci

ZZ Z 1 Z x
1
V= (x2 y 2 ) dxdy = dx (x2 y 2 )dy = .
0 x 3
D
11.17 Sa se calculeze volumul corpului marginit de planele y = x, y = 0, z = 0 si

cilindrul x2 + z 2 = a2 , situat n primul octant.
Ra Rx 1
R: V = 0
dx 0
a2 x2 dy = a3 .
3
x2 y2 z2
11.18 Sa se calculeze volumul corpului marginit de elipsoidul + + = 1.
a2 b2 c2
v
u
u x2 r
t
Ra Rb 1 2 2
a2 c 1 x y dy = 4 abc.
R: V = 8 0
dx 0 2 2
a b 3
11.19 Sa se calculeze, trecand la coordonate polare, urmatoarele integrale duble:
RR p
1) I = RRD x2 + y 2 dxdy,
unde: D = (x,y) , x2 + y 2 4 .
2) I = D sin x2 + y 2 dxdy, unde: D = (x, y) , x2 + y 2 a2 , x 0 .
RR p
3) I = D pa2 x2 y 2 dxdy, unde: D = (x, y) , x2 + y 2 ax .
RR
4) I = D x2 + y 2 dxdy, unde: D = (x, y) , ax x2 + y 2 2ax .
R: 1) Trecand la coordonate polare x = r cos , y = r sin , cum J (r, ) = r, avem:

ZZ
I= r2 drd, unde: D0 = {(r, ) , 0 r 2, [0, 2]}
D
R2 R 2 16 R a R 3 1
si deci: I = 0
dr 0
r2 d = . 2) I = 0 dr 2 r sin r2 d = 1 cos a2 .
3 2 2
3) Trecand la coordonate polare avem:

ZZ p n h io
I= r a2 r2 drd, unde: D0 = (r, ) , 0 r a cos , ,
2 2
D
si deci:
Z Z a cos p Z
I = 2 2 d r
2
a2 r2 dr = a3 2 1 sin3 d = 1 a3 (3 4) .
0 0 3 0 9
4) Trecand la coordonate polare avem:
Z Z 2a cos Z
7 2 cos3 d = 14 a3 .
I = 2 d r dr = a3
2
0 a cos 3 0 9
11.20 Sa se calculeze integrala I pe domeniul D marginit de curbele de ecuatii indicate:

p
RR sin x2 + y 2 2 2
1) I = D p dxdy, x2 + y 2 = , x + y2 = 2 .
RR x 2 + y2 9
2) I = D dxdy, xy = 1, xy = 2, y = x, y = 3x.
h i
R: 1) Trecand la coordonate polare avem: D0 = , [0, 2] si deci:
3
ZZ Z Z 2
I= d sin r dr = 3.
sin r drd =
0
D 3
r
u 1
2) Efectuam schimbarea de variabile: x = , y = uv, avem: J (u, v) = .
v 2v
Rezulta I = ln 3.
11.21 Sa se calculeze aria domeniului plan marginit de curbele de ecuatii: xy = a,

xy = b (0 < a < b), y = x, y = x (0 < < ) si situat n primul cadran.
y
R: Efectuam schimbarea de variabile: u = xy, v = , D0 = [a, b] [, ]. Deoarece
x
1
J (u, v) = , avem:
2v
ZZ ZZ
1 ba
A= dxdy = dudv = ln .
v 2
D D
11.22 Sa se calculeze aria domeniului plan marginit de curbele de ecuatii: xy = a,

xy = b (0 < a < b), x2 = y, x2 = y (0 < < ).
ba
R: A = ln .
3
11.23 Sa se calculeze integralele duble urmatoare, efectuand schimbari de variabile core-

spunzatoare:
r
RR x2 y2 x2 y2
1) I = D 1 2 2 dxdy, unde: D = (x, y) , 2 + 2 1 .
a b a b
RR q 3
2) I = D (x + y ) dxdy, unde: D = (x, y) , x + y a2 , y 0 .
2 2 2 2
RR p
3) I = D px2 + y 2 dxdy, unde: D = (x, y) , 2 x2 + y 2 4 2 .
RR
4) I = D px2 + y 2 dxdy, unde: D = (x, y) , ax x2 + y 2 a2 , x 0, y 0 .
RR
5) I = D x2 + y 2 dxdy, unde: D = (x, y) , ax x2 + y 2 2ax, y 0 .

2 1 14 4 a3 2 14 3
R: 1) I = ab. 2) I = a5 . 3) I = . 4) I = . 5) I = a .
3 5 3 3 2 3 9
11.24 Sa se calculeze integralele duble urmatoare, efectuand schimbari de variabile core-
spunzatoare:

RR ln x2 + y 2
1) I = D 2 2
dxdy, unde: D = (x, y) , 1 x2 + y 2 e2 .
RR x +y
2
e (x +y ) dxdy, unde: D = (x, y) , x2 + y 2 4 .
2
2) I = D p
RR
3) I = RRD 4 x2 y 2 dxdy, unde: D = (x, y) , 1 x2 + y 2 4 .
4) I = D ln x2 + y 2 dxdy, unde: D = (x, y) , e2 x2 + y 2 e4 .

1
R: 1) I = 2. 2) I = 1 4 . 3) I = 2 3. 4) I = e2 3e2 1 .
e
11.25 Sa se calculeze urmatoarele integrale duble:
p
RR x2 + y 2
1) I = D arcsin dxdy, unde: D = (x, y) , 2 x2 + y 2 4 2 .
2 2
RR x + y 2 dxdy 1 2 2
2) I = D q , unde: D = (x, y) , x + y 1 .
2 2
4 (x2 + y 2 )

3 7 1
R: 1) I = 3 . 2) Trecand la coordonate polare, avem:
3 2
r
0 2
D = (r, ) , 0 r , 0 2
1 + sin2
RR r3
si deci I = D
drd = 4arctg 2 2 ln 3.
4 r4

11.26 Sa se calculeze volumul corpului limitat de suprafetele de ecuatii z 2 = xy, x +
y = 1, z = 0.
RR
R: Daca D = (x, y) , x + y 1 , atunci V = D xy dxdy. Efectuand schim-
barea de variabile: x = u2 , y = v 2 , (u, v) , cu
= {(u, v) , 0 u 1 v, 0 v 1} ,
4 R1 2 3 1
cum J (u, v) = 4uv, gasim: V = v (1 v) dv = .
3 0 45
11.27 Sa se determine masa si coordonatele centrului de greutate ale placii plane omo-
gene ( (x, y) = const.), care ocupa un domeniul:

x2 y2
1) D = (x, y) , 2 + 2 1, x 0, y 0 .
a b
2) D = (x, y) , x2 + y 2 a2 , x2 + y 2 ax, y 0 , a > 0.

1 2 4a 4b 3 2 a 14a
R: 1) M = a b, G , . 2) M = a , G , .
3 3 3 8 6 9
11.28 Sa se determine coordonatele centrelor de greutate ale placilor plane omogene
marginite de urmatoarele curbe:
1) y 2 = 4x + 4, y 2 = 2x + 4.
2) 9x2 + 25y 2 225 = 0, 3x + 5y = 15, x 0, y 0.

2 10 2
R: 1) G , 0 . 2) G , .
5 3 ( 2) 2
11.29 Sa se determine coordonatele centrului de greutate ale placii plane de densitate
superficiala (x, y) = y, marginita de curbele: y = x2 si y = 1.

5
R: G 0, .
7
11.30 Sa se calculeze momentele de inertie n raport cu axele de coordonate si n raport
cu originea ale placii plane de densitate superficiala (x, y) = xy, care ocupa domeniul
D = {(x, y) , x + y 1, x 0, y 0} .
1 1
R: Ix = Iy = , I0 = .
120 60
11.31 Sa se calculeze momentele de inertie n raport cu axele de coordonate si n ra-
port cu originea ale placilor plane omogene, care ocupa domeniile plane marginite de
urmatoarele curbe:
1) y = x2 , x = y 2 .
x2 + y 2 = ay,
2) a > 0.

3) x + y = a, x = 0, y = 0, a > 0.
3 6 5 1 3
R: 1) Ix = Iy = , I0 = . 2) Ix = a4 , Iy = a4 , I0 = a4 . 3)
35 35 64 64 32
1 4 1 4
Ix = Iy = a , I0 = a .
84 42
11.32 Sa se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oy a placii plane de densi-
1
tate superficiala (x, y) = 4 , care ocupa domeniul marginit de curbele de ecuatii:
x

x + y = a, x + y = b, x = 2 y, x = 2 y, 0 < a < b, 0 < < .
x
R: Efectuam schimbarea de variabile: x + y = u, = v, D0 = [a, b] 2 , 2 .
y
2 2 b
Se obtine Iy = 2 2 2
ln .
a
11.33 Utilizand formula lui Green, sa se calculeze urmatoarele integrale curbilinii, pe
curbele nchise C, parcurse n sens
h direct:
i
H p p
1) I = C x + y dx + y xy + ln x + x2 + y 2 dy, unde C este conturul drep-
2 2
tunghiului D = [1, 4] [0, 2].

H 2 2
2) I = HC ex +y (y dx + x dy), unde C este cercul x2 + y 2 = 1.
3) I = C (xy y) dx + (xy + x) dy, unde C este frontiera domeniului plan

x2 y2
D = (x, y) , 2 + 2 1 , a > 0, b > 0.
H a b
4)I = C (x y) dx + dy, unde C este frontiera domeniului plan
2 2
D = (x, y)H , x2 + y 2x, y 0 .
5)I = C y dx + x2 dy, unde C este frontiera domeniului plan
D = (x, y) , x2 + y 2 1, y h 0 . i
H p p
6) I = C x2 + y 2 dx + y xy + ln x + x2 + y 2 dy, unde
(C) x = 1 + H cos t, y = 1 + sin t, t [0, 2].
2
7) I = C 2 x2 + y 2 dx + (x + y) dy, unde C este conturul triunghiului cu varfurile
n puncteleHA (1, 1), B (2, 2), C (1, 3).
8) I = C y 3 dx + x3 dy, unde C este conturul cercului cu centrul n origine si raza
egala cu 1.
H 2 2 x2 y2
9) I = C ex +y [cos (2xy) dx + sin (2xy) dy], unde (C) 2 + 2 1 = 0.
a b
p h p i
R: 1) Deoarece: P (x, y) = x2 + y 2 si Q (x, y) = y xy + ln x + x2 + y 2 ,
RR 1 4
obtinem: I = D y 2 dxdy = 8. 2) I = 2e. 3) I = 2ab. 4) I = . 5) I = .
2 3
5 4 3
6) I = . 7) I = . 8) I = . 9) I = 0.
4 3 2
11.2 Aria suprafetelor

11.34 Sa se determine aria portiunii din sfera (S) x2 + y 2 + z 2 = a2 , a > 0, situata n
interiorul cilindrului x2 + y 2 = ay.
R: Datorita simetriei, aria ceruta este de patru ori aria portiunii situata n primul
octant, pentru care avem:
p f x f y
f (x, y) = a2 x2 y 2 , p = = p , q= = p ,
x 2 2
a x y 2 y 2
a x2 y 2
RR dxdy
definita pe D (x, y) , x2 + y 2 a2 , x 0, y 0 . Deci S = 4a D p .
a 2 x2 y 2
n o
Trecand la coordonate polare, avem: D0 = (r, ) , 0 r a sin , 0 . Se
2
2
obtine S = 2a ( 2).
p
11.35 Sa se determine aria portiunii din conul (S) z = x2 + y 2 , situata n interiorul
cilindrului de ecuatie: x2 + y 2 = 2x.
RR RR p RR
R: S = S dS = D 1 + p2 + q 2 dxdy = 2 D dxdy = 2.
11.36 Sa se calculeze aria suprafetei:

sin u 1 1 + sin u
(S) x = tg u cos v, y = tg u sin v, z = + ln + v,
2 cos2 u 2 cos u
h i
(u, v) = 0, [0, 2].
4
RR 8
R: S =
A2 + B 2 + C 2 dudv = .
3
11.37 Sa se calculeze aria portiunii din paraboloidul de rotatie (S) z = x2 + y 2 , situata
n interiorul cilindrului: x2 + y 2 = r2 .
q
RR p 3
R: S = D 1 + 4x2 + 4y 2 dxdy = (4r2 + 1) 1 .
6
x2 y2
11.38 Sa se gaseasca aria portiunii din paraboloidul eliptic (S) z = + , a > 0,
2a 2b
x2 y2
b > 0, situata n interiorul cilindrului eliptic: + = c2 .
a2 b2
2
R: S = ab 1 + c2 1 + c2 1 .
3
11.39 Sa se calculeze aria portiunii dincilindrul parabolic (S) x2 = 2z, marginita de
planele de ecuatii: x = 2y, y = 2x, x = 2 2.
R: S = 13.
11.40 Sa se gaseasca aria portiunii din paraboloidul hiperbolic (S) x = 1 y 2 z 2 ,

situata n interiorul cilindrului de ecuatie: y 2 + z 2 = 1.
R: Proiectam suprafata n planul Oyz:

ZZ p
1
S= 1 + 4y 2 + 4z 2 dydz = 5 51 .
6
D
11.41 Sa se calculeze ariaportiunii din cilindrul parabolic (S) z = x2 , marginita de

planele de ecuatii: x + y = 2, x = 0, y = 0.

5 2
R: S = + ln 3 + 2 2 .
6 4
11.42 Sa se calculeze aria portiunii din cilindrul (S) x2 + z 2 = a2 , situata n interiorul
cilindrului de ecuatie: x2 + y 2 = a2 .
R: Datorita
simetriei, aria cautata este de opt ori
aria portiunii din primul octant, de
ecuatie: z = a2 x2 , definita pe domeniul D = (x, y) , x2 + y 2 a2 , x 0, y 0 ,
ZZ Z
dxdy 2 1 cos d = 16a2 .
S = 8a = 8a2
a2 x 2 0 sin2
D
11.3 Integrala de suprafata de primul tip

11.43 Sa seRRcalculeze integralele de suprafata de primul tip:
1) I = S
(x + y + z) dS, unde S este suprafata cubului ale carui fete apartin
planelor deRRcoordonate
si planelor x = 1, y = 1, z = 1.
2) I = S x2 + y 2 dS, unde S este sfera x2 + y 2 + z 2 = a2 .
RR p x2 y 2 z 2
3) I = S x2 + y 2 dS, unde S este suprafata laterala a conului 2 + 2 2 = 0,
a a b
0 z b.
R: 1) Scriem integrala ca suma integralelor pe cele sase fete ale cubului. I = 9.

2) O reprezentare parametricah a sferei este: x = a cos u cos v, y = a sin u cos v, z =
i
a sin v, cu (u, v) = [0, 2] , , iar kru rv k = a2 cos v. Deci:
2 2
ZZ
8
I = a4 cos3 u dudv = a4 .
3

3) O reprezentare parametrica a conului este: x = av cos u, y = av sin u, z = bv, cu

(u, v) = [0, 2] [0, 1], iar kru rv k = av a2 + b2 . Deci:
p ZZ p
2 2
I =a a +b 2 2 v 2 dudv = a2 a2 + b2 .
3

11.44 SaRR se calculeze

integralele de
suprafata de primul tip: p
1) I = S y 2 z 2 + z 2 x2 + x2 y 2 dS, unde S este portiunea din conul z = x2 + y 2 ,
situata n interiorul cilindrului x2 + y 2 2x = 0.
RR z dS
2) I = S p , unde S este portiunea din paraboloidul 2az = x2 + y 2 ,
x + y 2 + a2
2
situata ntre planele z = 0 si z = h (a > 0, h > 0).

RR dS
3) I = S p , unde: S = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 = a2 , z 0 .
2 2
x + y + 4z 2
RR
4) I = S z dS, unde: S = {(x, y, z) , x = u cos v, y = u sin v, z = v, (u, v) }, cu
= [0, a] RR[0,2].
5) I = S x2 + y 2 dS, unde S este suprafata conica z 2 = x2 + y 2 , cuprinsa ntre
planele z = 0 si z = 1.
29 2
R: 1) I = 2. 2) I = h2 . 3) I = a 3 ln 2 + 3 .
8 3
1
4) I = 2 a a2 + 1 + ln a + a2 + 1 . 5) I = 2.
2
1 2
11.45 Sa se determine masa suprafetei omogene ( = 0 ): (S) z = x + y2 , 0
h
z h, h > 0.
r
RR RR 4 1
R: M = 0 S dS = 0 D 1+ 2
(x2 + y 2 ) dxdy = 0 h2 5 5 1 , unde
h 6
D = (x, y) , x2 + y 2 h2 .
1 2
11.46 Sa se determine masa suprafetei (S) z = x + y 2 , 0 z 1, avand densi-
2
tatea superficiala (x, y, z) = z.
RR 1 RR 2 p 2
R: M = zdS =
S D
x + y2 1 + x2 + y 2 dxdy = 6 3 + 1 , unde D =
2 15
(x, y) , x2 + y 2 .
2
11.47 Sa se determine masa suprafetei cubului 0 x 1, 0 y 1, 0 z 1, avand

densitatea superficiala (x, y, z) = xyz.
3
R: M = .
4
11.48 Sa se gaseasca coordonatele centrului de greutate al suprafetei omogene z = x2 +

y 2 , situata n interiorul cilindrului x2 + y 2 x = 0.

16
R: G 0, 0, .
19
11.49 Sa se determine
p masa si coordonatele centrului de greutate ale suprafetei omogene
( = 1): (S) z = 1 x2 y 2 , x 0, y 0, x + y 1.

1 1 1 1
R: M = 2 1 si G 2, 2, 2+1 .
2 4 4
11.50 Sa se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oz al suprafetei omogene

( = 0 ): (S) x2 + y 2 + z 2 = a2 , z 0.
4 4
R: Iz = a 0 .
3
p momentul de inertie n raport cu axa Oz al suprafetei omogene

( = 0 ): (S) z = x2 + y 2 , 0 z h, h > 0.
1 4
R: Iz = h 2.
2
11.4 Integrala de suprafata de tipul al doilea

11.52 Sa RRse calculeze integralele de suprafata de tipul al doilea:
1) I = S yz dydz + zx dzdx + xy dxdy, unde S este fata exterioara a tetraedrului
marginit de planele de coordonate si de planul x + y + z = a (a > 0).
RR x2 y2 z2
2) I = S z dxdy, unde S este fata exterioara a elipsoidului 2 + 2 + 2 = 1.
RR a b c
3) I = S x2 dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, unde S este fata exterioara a emisferei x2 +
y 2 + z 2 = a2 , z 0.
R: 1) Scriem integrala ca suma integralelor pe cele patru fete ale tetraedrului:
(Sz ) z = 0, Dz = {(x, y) , x 0, y 0, x + y a} ,
(Sx ) x = 0, Dx = {(y, z) , y 0, z 0, y + z a} ,
(Sy ) y = 0, Dy = {(z, x) , z 0, x 0, z + x a} ,
n care perechile Sz si Dz , Sx si Dx , Sy si Dy au orientari diferite, iar S0 , fata continuta

n planul x + y + z = a, a carei proiectii pe planele de coordonate consta n Dz , Dx , Dy ,
avand aceeasi orientare cu S0 . Astfel
ZZ ZZ ZZ ZZ ZZ
xy dxdy = xy dxdy + xy dxdy = xy dxdy + xy dxdy = 0.
S Sz S0 D D
Rezultate identice avem pentru ceilalti doi termeni. Deci I = 0.

2) Integrala sa reduce la
ZZ r
x2 y2
I= 1 2 2 dxdy,
a b
D

x2 y2 4 1
unde Dz = (x, y) , 2 + 2 1 . Se obtine I = abc. 3) I = a4 .
a b 3 2
11.53 SaRR se calculeze integralele de suprafata de tipul al doilea:
1) I = S y dydz+z dzdx+3x dxdy, unde S este fata interioara a sferei x2 +y 2 +z 2 =
a2 , situata RR
n primul octant.
2) I = S x2 y 2 z dxdy, unde S este fata exterioara a emisferei x2 + y 2 + z 2 = R2 ,
z 0. RR
3) I = S xz dydz+yz dzdx+ x2 + y 2 dxdy, unde S este fata superioara a suprafetei
(S) z = x2 + y 2 , care se proiecteaza
ortogonal pe planul Oxy n domeniul
D = (x, y) , x2 + y 2 1 .
RR dxdy
4) I = S p , unde S este fata exterioara a paraboloidului (S) z =
4x2 + y 2 + 1
4x2 + y 2 , 0RR z 1.
5) I = S x2 dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, unde S este fata exterioara a tetraedrului cu
varfurile n RR
punctele
O (0,
0, 0), A (1, 0, 0), B (0, 1, 0), C (0, 0, 1).
6) I = S x2 + y 2 z dxdy, unde S este fata exterioara a paraboloidului (S) z =
x2 + y 2 , situata n interiorul cilindrului x2 + y 2 = 1.
RR dydz dzdx dxdy x2

7) I = S
+ + , unde S este fata exterioara a elipsoidului (S) +
x y z a2
y2 z2
+ = 1.
b2 c2
x y z
R: 1) Deoarece cos = , cos = , cos = , avem
a a a
ZZ
1
I= (xy + yz + 3zx) dS,
a
S
h i h i
cu (S) x = a cos u sin v, y = a sin u sin v, z = a cos v, (u, v) 0, 0, . Deoarece
2 2
2 3 2 7
dS = a sin v dudv, se obtine I = 2a . 2) I = R . 3) Versorul normalei la
105
1
suprafata n punctul M (x, y, z) este n = p (2xi 2yj + k), a..
1 + 4x2 + 4y 2
ZZ 2
x + y 2 (1 2z)
I= p dS = .
2
1 + 4x + 4y 2 6
S
1 RR dxdy
4) Deoarece cos = p , urmeaza ca I = D
p =
1+ 64x2 + 4y 2 4x2 + y2 + 1
1 25
1 2 , unde D = (x, y) , 4x2 + y 2 1 . 5) I = . 6) I = . 7) O reprezentare
12 84
parametrica a elipsoidului este (S) x = a cos u sin v, y = b sin u sin v, z = c cos v,
(u, v) , cu = [0, 2] [0, ]. Rezulta
ZZ
bc ca ab 4 2 2
I= + + sin v dudv = b c + c2 a2 + a2 b2 .
a b c abc

11.54 Utilizand formula lui Stokes, sa se calculeze urmatoarele integrale curbilinii, pe

curbele nchise
H C, parcurse n sens direct:
1) I = C (x + 3y + 2z) dx+(2x + z) dy +(x y) dz, unde C este conturul triunghiului
cu varfurile H n punctele A (2, 0, 0), B (0, 3, 0), C (0, 0, 1).
2) I = HC x2 y 3 dx + dy + z dz, unde (C) x2 + y 2 = r2 , z = 0.
3) I = C (y + z) dx+(z +x) dy +(x + y)dz, unde (C) x2 +y 2 +z 2 = a2 , x+y +z = 0.
H 2 2
2 2 2
4) I = C y + z dx + z + x dy + x + y 2 dz, unde (C) x2 + y 2 + z 2 = 4x2 ,
x + y 2 = 2x,
2
H z 0.
5) I = C (z y) dx + (x z) dy + (y x) dz, unde C este conturul triunghiului cu
varfurile nH punctele A (a, 0, 0), B (0, b, 0), C (0, 0, c).
6) I = C y 2 dx + z 2 dy + x2 dz, unde (C) x2 + y 2 + z 2 = a2 , x2 + y 2 = ax (curba lui
Viviani). H
7) I = HC (y z) dx + (z x) dy + (x y) dz, unde (C) x2 + y 2 = 1, x + z = 1.
8) I = C x dx + (x + y) dy + (x + y + z) dz, unde (C) x = a sin t, y = a cos t, z =
a (sin t + cos t), t [0, 2].
H dx y dy
9) I = C 2
+ + x dz, unde (C) x2 + y 2 = 2x, x + y + z = 0.
1+x x
R: 1) Deoarece F (x, y, z) = (x + 3y + 2z) i+(2x + z) j+(x y) k si rot F = 2i+j

k, S fiind suprafata triunghiului cu varfurile n punctele A (2, 0, 0), B (0, 3, 0), C (0, 0, 1)
x y z 1 RR
din planul + + 1 = 0 si deci n = (3i + 2j + 6k), rezulta I = S (n rot F) dS =
2 3 1 7
1 x2 y z
5. 2) I = r6 . 3) I = 0. 4) Deoarece cos = , cos = , cos = , rezulta
RR 8 2 2 2
I = D (z y) dS = 4. 5) I = ab + bc + ca. 6) Avem
ZZ " #
xy
I = 2 x+y+ p dxdy = a3 ,
2 2
a x y2 4
D

cu D = (x, y) , x2 + y 2 ax . 7) I = 4. 8) I = a2 . 9) I = .
11.5 Integrala tripla

11.55 SaRRR
se calculeze integralele triple:
1) I = x3 y 2 z dxdydz, unde V = {(x, y, z) , 0 x 1, 0 y x, 0 z xy}.
V
RRR 2 x2 y2 z2
2) I = V
x dxdydz, unde V = (x, y, z) , 2 + 2 + 2 1 .
a b c
RRR x2 y2 z2
3) I = V
z dxdydz, unde V = (x, y, z) , 2 + 2 + 2 1, z 0 .
a b c
R 1 R x R xy 1
R: 1) I = 0 dx 0 dy 0 x3 y 2 z dz = . 2) Domeniul spatial V este simplu n
110
raport cu axa Oz, deci
( r r )
x2 y2 x2 y2
V = (x, y, z) , c 1 2 2 z c 1 2 2 , (x, y) D,
a b a b

x2 y2
unde D = (x, y) , 2 + 2 1 . Deci
a b
v
u
x2 y 2 u r
ZZ Z t ZZ
c
1
a 2 b2
2 2 x2 y2
I= dxdy v x dz = 2c x 1 2 2 dxdy.
u
u
t x2 y 2 a b
D c 1 D
a2 b2
Domeniul plan D este simplu n raport cu axa Oy, deci
( r r )
x2 x2
D = (x, y) , b 1 2 y b 1 2 , x [a, a] ,
a a
ncat
v
u
x2 u r
Z Z t Z a
a b 1
a 2
2 x2 y2 2 x2 4
I = 2c dx v
u x 1 2
2
dy = bc x 1 2
dx = a3 bc.
a u
t x 2 a b a a 15
b 1
a2
1
3) I = abc2 .
4
11.56 Sa se calculeze integralele triple:
RRR dxdydz
1) I = V 3 , unde V este tetraedrul delimitat de planele de coordo-
(1 + x + y + z)
nate si planul x + y + x = 1.
RRR xyz
2) I = V 4 dxdydz, unde V = [0, 1] [0, 1] [0, 1].
2
(1 + x + y 2 + z 2 )
RRR dxdydz
3) I = V
q , unde
2 2 3
(1 + x + y z)
2

V (x, y, z)
RRR , x + y 2 z, x2 + y 2 1, z 0 .
4) I = V
z dxdydz, unde
1 p
V = (x, y, z) , 0 x , x y 2x, 0 z 1 x y . 2 2
RRR 2 2
5) I = V
x dxdydz, unde V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 R2 .
RRR x
6) I = V x2 + y 2 + z 2 + a2
dxdydz, unde: V = {(x, y, z) | x2 + y 2 + z 2 R2 , x
0, y 0, z 0}.p
RRR
7) I = V
z x2 + y 2 dxdydz, unde V este domeniul marginit de cilindrul x2 +y 2 =
2x si planele y = 0, z = 0, z = a (a < 0).
R: 1) Domeniul V este simplu n raport cu axa Oz:
ZZ Z 1xy ZZ " #
dz 1 1 1
I= dxdy 3 = 2 2 4 dxdy,
0 (1 + x + y + z) (1 + x + y)
D D
unde D = {(x, y) , 0 y 1 x, x [0, 1]}, deci

Z
1 1 1 3x 5
I= dx = ln 2 .
2 0 1+x 4 16
R1 R1 R1 xyz 1
2) I = 0
dx 0
dy 0 4 dz = . 3) Domeniul V este simplu n raport
(1 + x2 + y2 + z2) 192
cu axa Oz:

ZZ Z x2 +y 2 ZZ 1
dz
I= dxdy = 2 1 1 + x2 + y 2 2 dxdy,
0
3
D D
(1 + x2 + y 2 z) 2

unde D = (x, y) , x2 + y 2 1 . Trecand la coordonate polare, avem I = 2 2 2 3 .
1 1
R2 R 2x R 1x2 y2 1R2 10 3 7
4) I = 0 dx x 0 z dz = 0 x x dx = . 5) Trecem la
2 3 192
coordonate sferice:

x = r cos sin ,
y = r sin sin , (r, , ) [0, R] [0, 2] [0, ] .

z = r cos ,
Deoarece J(r, , ) = r2 sin , avem

Z ! Z Z
R 2
4
I= r4 dr cos2 d sin3 d = R5 .
0 0 0 15
6) Trecem la coordonate sferice:

x = r cos sin , h i h i
y = r sin sin , (r, , ) [0, R] 0, 0, .
2 2
z = r cos ,
Deoarece dxdydz = r2 sin drdd, avem
Z Z Z R
2 r3 sin2 cos a2
I= d 2 d 2 2
dr = 2
R + a ln 2 2
.
0 0 0 r +a 8 a + R2
7) Trecem
n la coordonate cilindrice: x = r cos , y = rosin , z = z, (r, , z) V 0 , unde

V 0 = (r, , z) , 0 r 2 cos , 0 , 0 z a . Deoarece J (r, , z) = r, avem
2
ZZZ ZZ Z a ZZ
a2
I= zr2 drddz = drd zr2 dz = r2 drd,
0 2
V0 D D
n o
unde D0 = (r, ) , 0 r 2 cos , 0 , deci
2
Z Z 2 cos Z
a2 2 d 4a2 2
2 cos3 d = 8a .
I= r2 dr =
2 0 0 3 0 9
11.57 SaRRR se calculeze urmatoarele integrale triple:

1) I = V
xyz dxdydz, unde V este domeniul spatial marginit de sfera x2 +y 2 +z 2 =
1, situat nRRR
primul octant.
2) I = V
xy 2 z 3 dxdydz, unde V este domeniul spatial marginit de suprafetele z =
xy, y = x, xRRR = 1, z = 0.
3) I = V
(2x + 3y z) dxdydz, unde V este prisma triunghiulara marginita de
planele x = 0, y = 0, z = 0, z = a, x + y = b, cu a, b > 0.
RRR 2 3
4) I = V
x + y 2 + z 2 dxdydz, unde V este domeniul spatial marginit de cilin-
drul x2 + y 2 = 1qsi planele y = 0, y = 1.
RRR 3
5) I = V
1 + (x2 + y 2 + z 2 ) 2 dxdydz, unde V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 1 .
RRR 2
6) I = V
x + y 2 dxdydz, unde V este domeniul spatial marginit de suprafetele
2z = x2 + RRRy 2 , z = 2.
7) I = V
x2 + y 2 z dxdydz, unde V este domeniul spatial marginit de paraboloi-
dul z = x2 RRR
+ y 2 si sfera x2 + y 2 + z 2 = 6.
8) I = V
z dxdydz, unde V este domeniul spatial marginit de conul
ap 2
z= x + y 2 si planul z = a, cu a, R > 0.
R
1 1 1 2 3 8
R: 1) I = . 2) I = . 3) I = ab (10b 3a). 4) I = . 5) I = 2 2 1 .
48 364 12 2 9
16 8 1 2 2
6) I = . 7) I = . 8) I = a R .
3 3 4
11.58 Sa se calculeze urmatoarele integrale triple:

RRR dxdydz
1) I = V x2 + y 2 + z 2
, unde V este domeniul spatial marginit de sferele x2 + y 2 +
z 2 = 1, x2 + y 2 + z 2 = 4, z 0.
RRR x2 y2 z2 x2 y2 z2
2) I = V
+ 2 + 2 dxdydz, unde V = (x, y, z) , 2 + 2 + 2 1 .
a2 b c a b c
RRR 2 2 2

I
3) = V
x + + y z dxdydz, unde

V = (x, y, z) , x2 + y 2 z 2 , x2 + y 2 + z 2 a2 , z > 0 .
RRR 2
4) I = V
x + y 2 + z 2 dxdydz, unde

V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 2az, x2 + y 2 + z 2 3a2 , cu a > 0.
RRR p
5) I = RRRV x2 + y 2 + z 2 dxdydz, unde V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 x .
6) I = V
x2 dxdydz, unde V este domeniul spatial marginit de suprafetele z = ay 2 ,
2
z = by cu y > 0 si 0 < a < b si de suprafetele z = x, z = x, 0 < < si z = h,
h > 0.
RRR x dxdydz
7) I = V 2 3 , unde
(x + y + z + 1)
V = {(x, y, z) , x + y + z 1, x 0, y 0, z 0}.
RRR z 3 dxdydz
8) I = V (y + z) (x + y + z)
, unde
V = {(x, y, z) , x + y + z 1, x 0, y 0, z 0}.
s 2
RRR x y2 z2
9) I = V
1 + + dxdydz, unde
a2 b2 c2

x2 y2 z2
V = (x, y, z) , 2 + 2 + 2 1 .
a b c
RRR
10) I = V p
z dxdydz, unde V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 8, x2 + y 2 z 2 , z 0 .
RRR
11) I = V
x2 + y 2 + z 2 dxdydz, unde V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 z .
RRR dxdydz
12) I = V
p , unde
x + y2 + z2
2

V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z 2 4, x2 + y 2 + z 2 16 .
RRR 2
13) I = x + y 2 + z 2 dxdydz, unde V este domeniul spatial marginit de sfera
V p
x2 + y 2 + z 2 = 9 si conul z = x2 + y 2 .
h i
R: 1) Se trece la coordonate sferice. Avem V 0 = [1, 2] [0, 2] 0, , I = 2. 2)
2
Se trece la coordonate sferice generalizate:

x = ar cos sin ,
y = br sin sin , (r, , ) [0, 1] [0, 2] [0, ] .

z = cr cos ,
4 1
Deoarece J(r, , ) = abcr2 sin , rezulta I = abc. 3) I = a5 2 2 . 4) I =
5
5
1 5 97 1 2 1 1 1 1
a 18 3 . 5) I = . 6) I = 3
3 h4 h. 7) I =
5 6 10
27 a b
1 1 1 1 1 1 1
ln 2 + arctg + arctg 3 arctg . 8) I = . 9) I = 2 abc. 10)
4 7 7 2 3 3 64 4
1 243
I = 8. 11) I = . 12) I = 24. 13) I = 2 2 .
10 5
11.59 Sa se calculeze, cu ajutorul integralei triple, volumul domeniului spatial

V = (x, y, z) , x 0, y 0, z 0, z 1 y 2 , x + y 1 .
RRR R1 R 1x R 1y2 5
R: V = V
dxdydz = 0
dx 0
dy 0
dz = .
12
11.60 Sa se calculeze, cu ajutorul integralei triple, volumul domeniului spatial marginit
de suprafetele
1) y 2 = 4a2 3ax, y 2 = ax, z = h.
2) x2 + y 2 + z 2 = a2 , x2 + y 2 = ax.
3) y = x2 , y = 1, x + y + z = 3, z = 0.
32 2 1 R1 R1 R 3xy 16
R: 1) V = a h. 2) V = (3 4) a3 . 3) V = 1 dx x2 dy 0 dz = .
9 9 5
11.61 Utilizand formula lui Gauss-Ostrogradski, sa se calculeze urmatoarele integrale
de suprafata pe suprafetele nchise S ce marginesc domeniile spatiale V , n fiind versorul
normalei laRRfata exterioara:
1) I = S x3 y 2 dydz + x2 y 3 dzdx + 3z dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
V marginit deRR paraboloizii z = x2 + y 2 , z = 6 x2 y 2 , 0 z 6.
2) I = S
x dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
2
V = [0, a]
RR[0, a] [0, a], a > 0.
3) I = RRS x3 dydz + y 3 dzdx + z 3 dxdy, unde S este sfera x2 + y 2 + z 2 = a2 .
4) I = S 2x2 yz dydz + z 2 dzdx + xyz 2 dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial

x2 y2 z2
V = (x, y, z) , 2 + 2 + 2 1, z 0 .
RR a b c
5) I = S x dydz + y dzdx + z dxdy, unde S este frontiera piramidei delimitata de
planele x =RR0, y = 0, z = 0, x + y + z = a.
6) I = S x2 cos + y 2 cos + z 2 cos dS, unde S este frontiera domeniului spatial

x2 y2 z2
V = (x, y, z) , 2 + 2 2 , 0 z b .
RR a a b
7) I = S yz dydz + zx dzdx + xy dxdy, unde S este frontiera unui domeniu spatial
V. RR
8) I = S xyz (x dydz + y dzdx + z dxdy), unde S este frontiera domeniului spatial
V = (x, y,RR z) , x2 + y 2 + z 2 a2 , x 0, y 0, z 0 .
9) I = S x3 dydz + x2 y dzdx + x2 zdxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
V = (x, y, z) , x2 + y 2 R2 , 0 z a , a > 0.
RR 2 2 2
10) I = S
x dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, unde S este sfera (x a) + (y b) +
2
(z c) = R2 . p
RR
11)
I = S
x dydz+y dzdx+ x2 + y 2 dxdy, unde S este frontiera
domeniului spatial
1 p p
V = (x, y, z) , x2 + y 2 + z , x2 + y 2 z 2 x2 + y 2 .
RR 4
12) I = S y 2 z dydz + xz dzdx + x2 dxdy, unde S este frontiera domeniului spatial
V marginit RRde paraboloidul z = x2 + y 2 , cilindrul x2 + y 2 = 1, situat n primul octant.
13) I = S x2 dydz + y 2 dzdx + z 2 dxdy, nde S este frontiera tetraedrului cu varfurile
n punctele O (0, 0, 0), A (1, 0, 0), B (0, 1, 0), C (0, 0, 1).

R: 1) Deoarece F (x, y, z) = x3 y i + x2 y 3 j + 3z k si div F = 3 2x2 y 2 + 1 , putem scrie
ZZZ ZZZ ZZ Z 6x2 y 2
2 2
I= (div F) d = 3 2x2 y 2 + 1 dxdydz = dxdy 2x y + 1 dz,
x2 +y 2
V V D
297 12 5
unde D = (x, y) , x2 + y 2 3 . Se obtine I = . 2) I = 3a4 . 3) I = a . 4)
8 5
3 1 1 1 5
I = abc2 . 5) I = a3 . 6) I = a2 b2 . 7) I = 0. 8) I = a6 . 9) I = aR4 . 10)
2 2 2 8 4
8 3 1 8 20 1 1
I = R (a + b + c). 11) I = . 12) I = . 13) I = .
3 96 3+2 2 9+4 5 8 12
11.62 Sa se calculeze masa cubului de densitate (x, y, z) = x + y + z, care ocupa

domeniul spatial V = [0, a] [0, a] [0, a], a > 0.
3 4
R: M = a .
2
11.63 Sa se calculeze masa corpului de densitate (x, y, z) = x, care ocupa domeniul
spatial V marginit de suprafetele x2 = 2y, y + z = 1, 2y + z = 2.
8
R: M = 2.
35
11.64 Sa se calculeze coordonatele centrului de greutate ale corpului omogen care ocupa
domeniul spatial

x2 y2 z2
V = (x, y, z) , 2 + 2 + 2 1, x 0, y 0, z 0 .
a b c

3a 3b 3c
R: G , , .
8 8 8
domeniul spatial marginit de suprafetele x2 + y 2 = z, x + y + z = 0.

1 1 5
R: G , , .
2 2 6
domeniul spatial
V = (x, y, z) , x2 + y 2 2z, x + y z .

5
R: G 1, 1, .
3
domeniul spatial

V = (x, y, z) , x2 + y 2 a2 , z by, z 0 , b > 0.

3 3
R: G 0, a, ab .
16 32
11.68 Sa se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oz al corpului omogen

( = 1), care ocupa domeniul spatial marginit de suprafetele x2 +y 2 +z 2 = 2, x2 +y 2 = z 2 ,
z 0.
4
R: Iz = 4 25 .
15
11.69 Sa se calculeze momentul de inertie n raport cu axele de coordonate si n raport
cu originea ale piramidei omogene ( = 1), marginita de planele de coordonate si de
planul x + y + z = 1.
1 1
R: Ix = Iy = Iz = , I0 = .
30 20
11.70 Sa se calculeze momentele de inertie n raport cu planele de coordonate ale cor-
x2 y 2 z2
pului omogen ( = 1), care ocupa domeniul spatial marginit de suprafetele 2 + 2 = 2 ,
a b c
z = c, c > 0.
1 3 1 1
R: Iyz = a bc, Izx = ab3 c, Ixy = abc3 .
5 5 5
11.71 Sa se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oz al corpului omogen
( = 1), care ocupa domeniul spatial

x2 y2 z2
V = (x, y, z) , 2 + 2 2 , 0 z h , h > 0.
a b c
1 ab 5
R: Iz = h .
5 c2
11.72 Sa se calculeze momentul de inertie n raport cu planul Oxy al corpului avand
z
densitatea (x, y, z) = 2 , care ocupa domeniul spatial
(x + y + 2z 2 + a2 )
2 2

V = (x, y, z) , x2 + y 2 z 2 , 0 z a , a > 0.

1 163 4
R: Ixy = a2 ln a .
12 27
11.73 Sa se calculeze momentul de inertie n raport cu originea al corpului omogen

marginit de sfera de raza 2 cu centrul n origine.
128
R: I0 = .
5
Capitolul 12
Ecuatii diferentiale ordinare
12.1 Ecuatii diferentiale de ordinul ntai

12.1 Sa se integreze ecuatia (t2 x2 ) dt 2tx dx = 0 si apoi sa se determine curba
integrala care trece prin punctul (1, 1).
R: Avem P (t, x) = t2 x2 , Q(t, x) = 2tx si Px = Qt = 2x, deci membrul stang al
ecuatiei date este o diferentiala exacta. Atunci integrala generala este data de
Z t Z x
2 2
( x0 ) d 2 t d = C, (t0 , x0 ) D.
t0 x0
1 3
sau t tx2 = C. Solutia particulara care satisface conditia initiala data este t3
3
3tx2 + 2 = 0.

t t t
12.2 Sa se gaseasca integrala particulara a ecuatiei t + e dt + e
x x 1 dx = 0,
x
care verifica conditia initiala x (0) = 2.
1 2 t
R: t + xe x = 2.
2
12.3 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale care provin din anularea unei di-
ferentiale
exacte:
1) 3t2 + 6tx2 dt + 6t2 x + 4x3 dx = 0.
2) (t
+ x) dt + (t + 2x) dx = 0.
3) t2 + 2t + x2 dt + 2tx dx = 0.
4) t3 3tx2 + 2 dt 3t2 x x2 dx = 0.
5) (et + x + sin x) dt + (ex + t + t cos x) dx = 0.
6) + (ex +t) dx = 0.
(t + x 1) dt
x x t
7) 2 2
x dt + e t 2 dx = 0.
t + x t + x2
x t
8) tg x 2 dt + ctg t + dx = 0.
sin t cos2 x
171
1 1
R: 1) t3 + 3t2 x2 + x4 = C. 2) t2 + tx + x2 = C. 3) t3 = tx2 + x2 = C.
2 3
1 4 3 2 2 1 3 1
4) t t x + 2t + x = C. 5) e + tx + t sin x + e = C. 6) ex + t2 + tx t = C.
t x
4 2 3 2
t x
7) arctg tx + e = C. 8) t tg x + x ctg t = C.
x
12.4 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale care provin din anularea unei di-
ferentiale
exacte:
1) et+x + 3t2 dt + et+x 2 + 4x 3
dx = 0,
cu x (0) = 0.
2) (arcsin t + 2tx) dt + t + 1 + arctg x dx = 0.
t
3) ln x 5x2 sin 5t dt + + 2x cos 5t dx = 0, cu x (0) = e.
x
4) [sin x + (1 x) cos t] dt + [(1 +t) cos x sin t] dx = 0.
t
t2 2
5) 2txe + ln x dt + et + dx = 0, cu x (0) = 1.
x
6) (t + x + 1) dt + t x2 + 3 dx = 0.
7) (sin tx = tx cos tx) dt + t2 cos tx dx = 0.
8) t3 + tx2 dt + t2 x + x3 dx = 0.

R: 1) et+x + t3 + x4 = 1. 2) t arcsin t + 1 t2 + t2 x + xarctg x ln 1 + x2 + x = C.
2
3) t ln x + x2 cos 5t = e2 . 4) (1 + t) sin x + (1 x) sin t = C. 5) xet + t ln x = 1.
1 1
6) t2 + t + tx x3 = 3x = C. 7) t sin tx = C. 8) t4 + 2t2 x2 + x4 = C.
2 3
12.5 Sa se determine solutia ecuatiei (x2 + 1)dt + (2t + 1)x2 dx = 0, care trece prin
punctul (1, 0).
1 x2
R: Separand variabilele, avem dt + 2 dx = 0, cu solutia generala
2t + 1 x +1
1
ln (2t + 1) + x arctg x = C.
2
1 1
Solutia particulara care safisface conditia data este ln (2t + 1) + x arctg x = ln 3.
2 2
12.6 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale cu variabile separabile:
1) x dt + t dx = 0. 2) tx0 x = x3 .
0 2 2
3) txx = 1 t . 4) tg
2t sin x dt + ctg x cos2 t dx = 0.
2 2 0
5) dx = t + 1 x + 1 dt. 6) t 1 x tx = 0.
7) x0 + sin (t + x) = sin (t x) . 8) x0 = sh (t + x) + sh (t x) .
1 1
R: 1) Ecuatia se mai scrie, separand variabilele: dt + dx = 0. De unde ln|t| +
t x
ln |x| = ln
|C|, sau
tx = C. 2 2 2
2) t2 1 + x2 = Cx2 . 3) 2
x 2 ln t + t = C. 4) ctg x =tg t + C.
1 3 x
5) x = tg t + t + C . 6) x2 = C t2 1 . 7) ln tg + 2 sin t = C.
3 2
8) x = ln [tg (ch t + C)].
12.7 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale cu variabile separabile, cu conditiile

initiale precizate:
t 0 t
+ e 2t) xx2 = e , cu
1) (1 x (0) = 1.
2) 1 + e x dx = et dt, cu x (0) = 0.

3) x0 + cos (t + 2x) = cos (t 2x) , cu x (0) = .
4
2 1 2t
4) e1+t th x dt e dx = 0, cu x (1) = .
t1 2
5) x0 = et+x + etx , cu x (0) = 0.
6) x(t + 2) dt + t (x
1) dx= 0, cu x (1) = 1.
7) t x6 + 1 dt + x2 t4 + 1 dx = 0, cu x (0) = 1.
1 + et 1
R: 1) x2 = 1 + 2 ln . 2) x3 + = arctg et . 3) ln |tg x| = 4 (1 cos t).
2 3 4
2
4) ln sin2 x = e(x1) 1. 5) x = ln et + 1 . 6) t + x + 2 ln t ln x = 2.
4

7) 3arctg t2 + 2arctg x3 = .
2
12.8 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale cu variabile separabile:

1) (cos t sint + 1) x0 = cos x sin x 1. 2) 2t 1 x2 = x0 1+ t2 .
3) et sin3 x + 1 + e2t (cos x) x0 = 0. 4) x2 (sin t) + cos2 t (ln x) x0 = 0.
5) x0 = sin (t x) . 6) x+ tx0 = a (1+ tx) .
2 0
2 2
7) (tx 1) tx + t x + 1 x = 0. 8) t 1 + x2 + x 1 + t2 x0 = 0.

x x t
R: 1) tg = C 1 + tg 1 tg . 2) x = sin C ln 1 + t2 .
2 2 2
t 1 xt
3) arctg e = + C. 4) x = (1 + ln x + Cx) cos t. 5) t + C = ctg + .
2 sin2 x 2 4
1
tx
at 2 tx
6) 1+ tx = Ce . 7) Cu schimbarea de functie u = tx, obtinem x = Ce .
8) 1 + t2 + 1 + x2 = C.
12.9 Sa se determine un factor integrant si sa se integreze ecuatia
(t3 sin x 2x)dt + (t4 cos x + t)dx = 0.
R: Avem Px = t3 cos x 2, Qt = 4t3 cos x + 1 si deci

1 P Q 3
=
Q x t t
1 d 3 1
este functie numai de t. Ca atare avem = si o solutie particulara este = 3 .
dt t t
Inmultind ecuatia cu , obtinem

2x 1
sin x 3 dt + t cos x + 2 dx = 0
t t
x
a carei solutie generala este t sin x + = C.
t2
12.10 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale stiind ca admit un factor integrant

de forma = (t):

1
1) 2tx + t2 x + x3 dt + t2 + x2 dx = 0.
3
2) t + x2 dt 2tx dx = 0.
3) (t sin x + x cos x) dt + (t cos x x cos x) dx = 0.
4) (t + sin t + sin x) dt + cos x dx = 0.

1 1 1
R: 1) = et , xet t2 + x2 = C. 2) = 2 , ln |t| x2 = C.
3 t t
3) = et , (t sin x + x cos x sin x) et = C.
4) = et , 2et sin x + 2et (t 1) + et (sin t cos t) = C.

de forma = (x):

1) x (1 + tx) dt t dx = 0. 2) x dt t + x2 dx = 0.
3) 2tx (ln x) dt + t2 + x2 1 + x2 dx = 0. 4) 1 + 3t2 sin x dt tctg x dx = 0.
1 t 1
R: 1) = , + t2 = C. 2) t = x (x + C).
x2 x 2
3
1 2 1 2 1 t
3) = , t ln |x| + x + 1 2 = C. 4) = , + t3 = C.
x 3 sin x sin x
de forma indicata:

1) (t x) dt
+ (t +x) dx = 0, = t2 + x2 .
2
2) tx
dt + t2 x t dx =0, = 3(tx) 2
3
3) 2t + 3t2 x + x 2
x 3
dt + 2x + 3tx + t2
t3 dx = 0, = (t + x) .
4) t2 + x2 + 1 dt 2tx dx = 0, = x
2
t2 .
2 2 2
5) (t
tx) dt + 2 t + x dx = 0, =2 t + x .
6) 3t + 2x + x dt + t + 4tx + 5x dx = 0, t + x2 .
1 1 t
R: 1) = , ln t2 + x2 arctg = C. 2) tx ln |x| = C.
t2
+x 22
x 2 2
3) t3 + tx + x3 = C (t + x). 4) = x2 t2 + 1 , x t2 + 1 = Cx.
3
2
5) = t2 + x2 2 , x 1 = C t2 + x2 . 6) = t + x2 , (t + x) t + x2 = C.
12.13 Sa se gaseasca solutia ecuatiei omogene t2 + 2x2 = txx0 , care satisface conditia
initiala x(1) = 2.
ydy dt
R:Cu schimbarea de variabila x = ty, ecuatia devine 2
= , cu solutia generala
p 1 + y t
2 2 2 2
t = C 1 + y . Inlocuind pe y, avem t = C t + x . Conditia initiala determina pe
1
C = . Solutia particulara cautata este t2 5 = t2 + x2 .
5
12.14 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale omogene:

x
0 0
1) tx = x t. 2) tx = x + te t . 3) tx0 = t x.
x
4) t2 x0 = x (t x) . 5) tx0 = x + ttg . 6) (t x) x0 = t + x.
x t
7) tx0 = x + t cos2 . 8) 2t2 x0 = t2 + x2 . 9) txx0 + 2tx + t2 = 0.
t
R: 1) Prin schimbarea de functie x = ty ecuatia se transforma ntr-o ecuatie cu
1 C
variabile separabile: y 0 = , de unde x = t ln .
t t
0 y C
2) Se obtine ty = e , de unde x = t ln ln .
t
0 C t t
3) Se obtine ty = 1 2y, de unde x = . 4) t = Ce x .
t 2
x x t
5) sin = Ct. 7) tg = ln (Ct). 8) 2t = (t x) ln (Ct). 9) ln |t + x| + = C.
t t t+x
12.15 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale omogene, cu conditiile initiale
precizate:
x x
1) tx0 sin + t = x sin , cu x (1) = 0.
t t
2) t2 x0= x2 + tx + t2 , cu x (1) = 2.
2 2 0 4 2 2 4
t + x x+ x + 6t x + t , cu x (1)
3) 4tx = 0.
3t 3t
0
4) x 3t sin x + 3x sin = 0, cu x = 1.
x x 3
R: Avem:
x x 3t
1) te = ecos t . 2) arctg 2 ln |t| = . 3) t5 +10t3 x2 +5tx4 = 1. 4) ln |x|cos = 1.
2t 4 x
12.16 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale reductibile la ecuatii omogene:
1) (t + x 3) x0 = t x + 1. 2) (t 2x + 3) x0 = 2t 4x + 1.
3) (t x + 4) x0 + t + x 2 = 0. 4) (2t + 2x 1) x0 + t + x + 1 = 0.
5) (t x 2) x0 + t + x = 0. 6) (3t 7x 3) x0 = 3x 7t + 7.
7) (3t + 2x 5) x0 + 2t + 3x 5 8) (4t + 2x + 1) x0 + 8t + 4x + 1 = 0.
9) (t 2x + 3) x0 + 2t + x 1 = 0. 10) (6t + 2x 10) x0 = 2t + 9x 20.
10 4t2x
R: 1) t2 2tx x2 + 2t + 6x = C. 2) (1 3t + 6x) 9 e 3 = C.
3) t2 + 2tx x2 4t + 8x = C. 4) t + 2x + 3 ln |t + x 2| = C.
5 2
5) x2 2tx t2 + 4x = C. 6) (t + x 1) (t x 1) = C.
2 2 2
7) x + 3tx + t 5t 5x = C. 8) (4t + 2x + 1) = 4t + C.
2
9) t2 + tx x2 t + 3x = C. 10) (x 2t) = C (t + 2x 5).

12.17 Sa se integreze ecuatia liniara neomogena x0 = xtg t + cos t, t R \ { + n}.
2
1
R: Ecuatia omogena corespunzatoare, x0 = xtg t, are solutia generala x(t) = C ,
cos t

t R \ { + n}. Cautam pentru ecuatia neomogena o solutie particulara de forma
2
1 1 1
x (t) = u(t) . Se obtine pentru u ecuatia u0 = cos2 t, de unde u(t) = t + sin 2t.
cos t 2 4
In consecinta, solutia generala a ecuatiei date este
1 1 1 1
x(t) = C + ( t + sin 2t) , tR\{ + n}.
cos t 2 4 cos t 2
12.18 Sa se integreze urmatoarele ecuatii liniare de ordinul ntai:

1) x0 xctg t + 2t sin t = 0. 2) 1 + t2 x0 + x arctg t = 0.
1
3) x0 + ax bept = 0, a, b, p R. 4) tx0 x t + 1 = 0.
t+1
3
2
5) t 1 x0 t3 + 3tx t2 1 = 0.
2 6) 1 + t2 x0 + x + t 1 + t2 = 0.
t3 2 n n
7) t t3 + 1 x0 + 2t3 1 x = . 8) x0 x = et (t + 1) , n N.
t t+1
R: 1) x (t) = t2 sin t + C sin t. 2) x (t) = arctg t 1 + Cearctg t .

b pt
3) x (t) = e + Ceat , pentru p 6= a si x (t) = (bt + C) eat , pentru p = a.
a+p
C t 1 3
4) x (t) = t + 1 + e . 5) x (t) = C t 4 t2 1 2 .
t+1 4
1
6) x (t) = ln t + 1 + t2 + C .
t+ 1+t 2
1 Ct n
7) x (t) = + 3 . 8) x (t) = (et + C) (t + 1) .
t t +1
12.19 Sa se integreze urmatoarele ecuatii liniare de ordinul ntai, cu conditiile initiale

precizate:
x
1) x0 = t 1, cu x (0) = 0. 2) tx0 + x = et , cu x (a) = b (a 6= 0) .
1 t2
3) tx0 nx = tn+1 ln t, cu x (1) = 0. 4) x0 cos2 t + x tg t = 0 cu x (0) = 0.
1
5) tx0 nx = tn+1 et , cu x (1) = 1. 6) tx0 + 2t2 1 x = 2t2 1, cu x (1) = 1 .
e
r
1 1 1+t 1
R: 1) x (t) = t 1 t2 + arcsin t . 2) x (t) = (et ea + ab).
2 2 1t t
1n 1
3) x (t) = t tn+2 + tn+2 ln |t|. 4) x (t) = 1 + tg t + etg t .
4 2 2
5) x (t) = tn (et e + 1). 6) x (t) = 1 tet .
12.20 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale de tip Bernoulli:
1) tx0 + x +tt x2 = 0. 2) 2txx

0
x2 + t = 0.
3) 3tx = x 1 + t sin t 3x sin t . 4) x = 2tx + t3 x.
0 3 0
5) x0 = tx tx3 . 6) tx0 + x = x2 ln t.
2 0 3
7) 3tx x 2x = t . 3
8) 2x0 sin t + x cos t = x3 sin2 t.
C
R: 1) x t2 + Ct = 1. 2) x2 = t ln . 3) x3 (3 + Cecos t ) = t.
2 t
t2 t2 + 2 2

4) x = Ce 2 . 5) 1 + Cet x2 = 1. 6) x (1 + Ct + ln t) = 1.
2
7) x3 = t3 + Ct2 . 8) x2 (C t) sin t = 1.
12.21 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale de tip Bernoulli:

1) 3t2 dt = t3 + ex dx. 2) txdt
+ t2 + x2 + 1 dx.
3) tx0 + x = t3 x4 . 4) t2 ln x t dx = x dt.
4 2t x
5) tx0 + 2x = 3t3 x 3 . 6) x0 x = 4 arctg t.
1 + t2 1 + t2
r
3 x 4 2 2 2 C
R: 1) t e = x + C. 2) x + 2t x + 2x = C. 3) tx 3 3 ln = 1.
t
1 2 3 2
4) t (1 Cx + ln x) = 1. 5) x 3 = Ct 3 t3 . 6) x (t) = 1 + t2 C + arctg2 t .
7
12.22 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale de tip Bernoulli, cu conditiile
initiale precizate:
t 9
1) x0 + x = e 2 x, cu x (0) = .
4 2
2) t3 + 1 x0 + 3t
2
x = x2 t3 + 1 sin t, cu x (0) = 1.
2 2 0
3) x 2+ 2x + t0 x + 2t = 0, cu x (1) =
0.
4) 2 t 1 xx tx2 = t t2 1 , cu x 2 = 2.
5) x0 x cos t = xn1 sin 2t, n 6= 1, n N \ {1, 2} , cu x () = 1.
2
1 t 1
R: 1) x (t) = et e +1 . 2) x (t) = . 3) t2 + x2 = ex .
2 (t3 + 1) cos t
2 n 3 (n1) sin t
4) x2 = t2 1 + t2 1. 5) x1n = 2 sin t + + e .
n1 n1
12.23 Sa se arate ca ecuatiile diferentiale de tip Riccati de forma t2 x0 = at2 x2 + btx + c,

2
a, b, c R, admit solutii particulare de forma x (t) = t1 , daca (b + 1) 4ac 0.
Sa se integreze apoi ecuatiile diferentiale:

1) 2t2 x0 = t2 x2 + 1. 2) 4t2 x0 + x2 + 1 = 0.
2
3) t2 x0 + (2 tx) = 0. 4) t2 x0 = t2 x2 + tx + 1.
R: Intr-adevar, x (t) = t1 este solutie daca a2 + (b + 1) + c = 0, ecuatie care

2
are radacini reale daca (b + 1) 4ac 0. 1) O solutie particulara este x (t) = t1 .
1 1
Efectuand schimbarea de functie x = + , obtinem ecuatia liniara 2t2 y 0 = 2ty t2 ,
t y
t 1 2
a carei solutie generala este: y (t) = (C ln t). Deci, x (t) = + .
2 t t (C ln |t|)
2
1 1 1 3t 1 1
2) x (t) = + . 3) x (t) = + 3 . 4) x (t) = + .
2t t (C + ln |t|) t t +C t t (C ln |t|)
12.24 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale de tip Riccati, stiind ca admit

solutiile particulare indicate:
1) x0 x2 + 2et x = et + e2t , x (t) = et .

2) tx0 x2 + (2t + 1) x = t2 + 2t, x (t) = t.
sin t 1
3) x0 + x2 sin t = 2 2 , x (t) = .
2 0 2
cos t cos

t
4) t 1 x + x 2tx + 1 = 0, x (t) = t.
2
5) t2 x0 + t2 x2 + tx = 4, x (t) = .
t
6) 1 + t3 x0 x2 t2 x = 2t, x (t) = t2 .
1
7) x0 x2 x + 9t2 = 0, x (t) = 3t.
t
2
8) t2 x0 + x2 2 (tx 1) = 0, x (t) = .
t
1 1 1 3 cos2 t
R: 1) x (t) = et + . 2) x (t) = t + . 3) x (t) = + .
C t Ct + 1 cos t 3C cos3 t
1 1 t 1 2 4 1+t 3
4) = ln + C. 5) x (t) = + 5 . 6) x (t) = t2 + .
xt 2 t+1 t Ct t C t
t 2 1
7) x (t) = 3t + 3t 2 . 8) x (t) = + .
6Ce 1 t t (Ct 1)
12.25 Sa se integreze urmatoarele ecuatii diferentiale de tip Riccati, stiind ca admit

solutiile particulare de forma x (t) = tn , R, n N:

1) t (2t 1) x0 + x2 + (4t + 1) x + 4t = 0. 2) t5 1 x0 + 2tx2 t4 x 3t2 = 0.
4Ct3 1 Ct3 1
R: 1) n = 1, = 2, x (t) = 4
. 2) n = 3, = 1, x (t) = 2 .
Ct t t C
12.2 Alte ecuatii integrabile prin metode elementare

12.26 Sa se integreze ecuatia x = an (x0 )n + an1 (x0 )n1 + + a1 x0 + a0 .
1
R: Punem x0 = p. Atunci dx = p dt, dt = dx, de unde
p
Z
1
t= (nan pn1 + (n 1)an1 pn2 + + a1 ) dp.
p
Solutia generala este data de
( n n1
t= an pn1 + an1 pn2 + + a2 p + a1 ln p + C,
n1 n2
x = an pn + an1 pn1 + + a1 p + a0 , p > 0.
2
12.27 Sa se integreze ecuatia x = (x0 ) tg x0 .
R: t = ptg p ln (cos p) + C, x = p2 tg p.
12.28 Sa se integreze ecuatiile:

2 2 2 2 2
1) x 3 + (x0 ) 3 = 1. 2) x 5 + (x0 ) 5 = a 5 , a 6= 0.
R: 1) Luam x = cos3 si x0 = sin3 . Rezulta t = 3 + 3tg + C, x = cos3 . 2)

1 3
Luam x = a sin5 si x0 = a cos5 . Rezulta t = 5 tg tg + + C, x = a sin5 .
3

0
0 x
+e .
1) t = 2x 2) t = x0 sin x0 + cos x0 .
0
0 2
3) t = 2 (x ) 2x0 + 1 e2x . 4) t = x0 sin x0 .
R: 1) Punem x0 = p. Atunci t = 2p + ep , dx = p dt = (2p + pep ) dp. Solutia generala

este data de
t = 2p + ep , x = p2 + (p 1)ep + C.

2) t = p sin p + cos p, x = p2 2 sin p + 2p cos p +C.
2 2p 3
3) t = 2p 2p + 1 e , x = 2p3 3p2 + 3p e2p + C.
2 2
4) t = p sin p, x = p 1 sin p + p cos p + C.
12.30 Sa se integreze ecuatia Lagrange x = 2tx0 + (x0 )2 .
R: Punem x0 = p. Atunci x = 2tp + p2 si diferentiem: dx = 2p dt + 2t dp + 2p dp.

dt 2
Dar dx = p dt si deci = t 1, care este o ecuatie liniara, a carei solutie generala,
dp p
C p
pentru p 6= 0, este t = 2 , ncat solutia generala a ecuatiei date se scrie
p 3
C p 2C p2
t= 2
, x= + , p R \ {0}.
p 3 p 3
Pentru p = 0 se obtine x(t) 0, care este o solutie singulara.
12.31 Sa se integreze ecuatia Clairaut x = tx0 + (x0 )n .
R: Punem x0 = p si derivand obtinem: p = tp0 + p + npn1 p0 sau p0 (t + npn1 ) = 0.

Avem: p0 = 0, p = C, care da solutia generala x(t) = Ct + C n . Sau t = npn1 ,
x = (1 n)pn , care reprezinta o integrala singulara.
12.32 Sa se integreze urmatoarele ecuatii de tip Lagrange sau Clairaut:

2
1) x = 2tx0 + ln x0 . 2) x = t (1 + x0 ) + (x0 ) . 3) x = 2tx0 + sin x0 .
3 0 0 2 3 2
4) x = tx + ex . 5) x = 2t + (x0 ) 4x0 . 6) x = (x0 ) + t (x0 ) .
2 q
2 2 2 2
7) x = (x0 ) + t (x0 ) . 8) x = tx0 + 1 + (x0 ) . 9) x = 1 + tx0 + (x0 ) .
3 2
10) x = 2tx0 4 (x0 ) . 11) x = tx0 + x0 (1 x0 ) . 12) t (x0 ) xx0 = 1.
C 1 2C
R: 1) t = , x + ln p + 2, p > 0.
p2 p p
2) t = 2 (1 p) + Cep , x = [2 (1 p) + Cep ] (1 + p) + p2 .
C cos p sin p 2C 2 cos p
3) t = 2 2 ,x= sin p, p 6= 0 si x = 0, solutie singulara.
p p p p p
C p 1 2 2 3C p 3 3
4) t = 3 2e + 3 , x = 2 2e 1 + 2 , p 6= 0.
p p p2 p 2p p p
2
5) t = 2p + C, x= p + 2C si x= 2t 4, solutiesingulara.
1 3 3 2 p2 p2
6) t = 2 C p + p , x = 2 C + p si x = 0, x = t + 1,
(p 1) 2 (p 1) 2
solutii singulare.
1 Cp2
7) t = 2 1, x = 2 si x = 0, x = t + 1, solutii singulare.
(p 1) (p 1)
8) x = Ct + 1 + C 2 si t2 + x2 = 1, solutie singulara.
9) x = Ct + 1 + C 2 si t = 2p, x = 1 p2 , solutie singulara.
10) t = 3p2 + Cp2 , x = 2p3 2Cp1 , p = 6 0 si x = 0, solutie singulara.
11) x = Ct + C (1 C) si t = 2p 1, x = p2 , solutie singulara.
12) t = Cx + C 2 si x2 + 4t = 0, solutie singulara.

2
1) xx0 + (t x) x0 t = 0. 2) (x0 ) (2x + t) x0 + 2tx = 0.
R: 1) Ecuatia se mai scrie: t (x0 1) + xx0 (x0 1) = 0, deci x0 = 1 sau t = xx0 . De

unde: x = t + C1 sau x2 + t2 = C2 .
2) Ecuatia se mai scrie: t (x0 2x) = x0 (x0 2x), deci x0 = 2x sau x0 = t. De unde
1
x = C1 e2t sau x = t2 + C2 .
2
12.34 Sa se integreze ecuatia (x0 )2 + tx0 + 3x + t2 = 0.
R: Punem x0 = p, avem p2 + tp + 3x + t2 = 0. Derivam n raport cu t: 2pp0 + p +

tp + 3p + 2t = 0 sau (2p + 1)(p0 + 2) = 0. Din p0 = 2 urmeaza p = 2t + C, de unde
0
solutia generala
1
x(t) = [t2 + t(C 2t) + (C 2t)2 ], t R.
3
Apoi t = 2p si x = p2 , care reprezinta o integrala singulara.
1
12.35 Sa se integreze ecuatia t = x + (x0 )n .
x0
1 dp
R: Punem x0 = p, avem t = x + pn . Derivam n raport cu x. Obtinem (npn1
p dx
1 dp 1
2
) = 0. Deci = 0, p = C, de unde solutia generala t(x) = x + C n , sau x = npn+1 ,
p dx C
t = (n + 1)pn , care reprezinta o integrala singulara.
12.3 Ecuatii diferentiale de ordin superior

12.36 Sa se gaseasca solutia ecuatiei x(5) = 0, care satisface conditiile initiale:
x(0) = 1, x0 (0) = 0, x00 (0) = 1, x(3) (0) = 0, x(4) (0) = 1.

C1 4 C 2 3 C3 2 C 4
R: Solutia generala este x(t) = t + t + t + t + C5 . Conditiile initiale
4! 3! 2! 1!
1 4 1 2
precizate conduc la solutia particulara x(t) = t t + 1, t R.
24 2
1
12.37 Sa se gaseasca solutia generala a ecuatiei x00 = .
t
R: x (t) = t ln |t| + C1 t + C2 .
12.38 Sa se determine solutia ecuatiei x000 = sin t, care satisface conditiile initiale
x(0) = 1, x0 (0) = 1, x00 (0) = 0.
1
R: Prin trei integrari succesive obtinem solutia generala x(t) = cos t + C1 t2 + C2 t +
2
C3 . Solutia problemei lui Cauchy este x(t) = cos t + t2 t.
12.39 Sa se gaseasca solutia generala a ecuatiei t = x00 + ln x00 .

1
R: Punem x00 = . Atunci t = + ln . Avem dx0 = dt = (1 + ) . Se obtine

1 3
solutia generala t = + ln , x = 3 + 2 + C1 ( + ln ) + C2 .
6 4
00 2
12.40 Sa se gaseasca solutia generala a ecuatiei t = ex (x00 ) .

R: Punem x00 = . Atunci t = e 2 . Avem 0
dx = dt = (e 2 ) d . De unde
2 2
x0 = e e 3 + C1 . Apoi dx = x0 dt = e e 3 + C1 (e 2 ) d . De
3 3
unde
1 3 2 2 4
x= e + 2 2 3 + C1 e + 5 C1 2 + C2 .
2 4 3 15
2 2 2 2
12.41 Sa se integreze ecuatiile: 1) x00 = 1 (x0 ) . 2) (x000 ) + (x00 ) = 1. 3) (x000 ) =
2x00 .
R: 1) O reprezentare parametrica a ecuatiei este: x0 = , x00 = 1 2 0

. Din dx = d
1 1 1+
si dx0 = 1 2 dt, obtinem dt = d . Deci t = ln + C1 . Din dx =
1 2 2 1
1
dt = 2
d , de unde x = ln 1 2 + C2 .
1 2
2) O reprezentare parametrica a ecuatiei este: x00 = cos , x000 = sin . Din dx00 =
sin d si dx00 = sin dt, rezulta dt = d , deci t = + C1 . Din dx0 = cos dt =
cos d , urmeaza x0 = sin + C2 , iar din dx = ( sin + C2 ) dt = (sin C2 ) d ,
deducem x = cos C2 + C3 .
3) Luam x000 = 2 . Atunci x00 = 2 2 . Din dx00 = 4 d si dx00 = 2 dt, rezulta

4
dt = 2 d , deci t = 2 + C1 . Din dx0 = 2 2 dt = 4 2 d , urmeaza x0 = 3 + C2 , iar din
3
4 3 4 3 2 4
dx = + C2 dt = 2 + C2 d , deducem x = + 2C2 + C3 .
3 3 3
12.42 Sa se integreze ecuatia x(3) x(4) = 1.
1
R: O reprezentare parametrica este x(3) = , x(4) = , 6= 0. Obtinem dx(3) = d ,

1
dx(3) = dt, deci dt = d . Se obtine solutia generala

1 1 7 1 1
t = 2 + C1 , x = + C1 4 C2 2 + C3 .
2 105 8 2
12.4 Ecuatii carora li se poate micsora ordinul

12.43 Sa se integreze ecuatia x(n) sin t x(n1) cos t + 1 = 0.
R: Punem x(n1) = u si ecuatia se transforma ntr-o ecuatie liniara n u: u0 sin t
u cos t + 1 = 0. Cu solutia u (t) = cos t + C1 sin t. Deci x(n1) = cos t + C1 sin t, cu solutia
generala:

n1 n1 C2 Cn1
x (t) = cos t + C1 sin t + tn2 + + t + Cn .
2 2 (n 2)! 1!
12.44 Sa se integreze ecuatia xx00 (x0 )2 = x2 .
du
R: Ecuatia nu contine pe t explicit. Punem x0 = u, x00 = u si obtinem ecuatia
dx
du 1
xu = u2 + x2 , care este o ecuatie omogena. Luand u = xy, obtinem y dy = dx, de
dx x
1
2 0
((tC2 )2 C1 )
unde y = 2 ln |x| + C1 , deci x = x 2 ln x + C1 , cu solutia x = e 2 .
2 2
12.45 Sa se integreze ecuatiile: 1) txx00 + t (x0 ) xx0 = 0. 2) t2 xx00 = (x tx0 ) .
x0
R: Ecuatiile sunt omogene n x, x0 , x00 . 1) Cu schimbarea de functie = u, obtinem
x
x0 = xu, x00 = x(u2 +u0 ) si deci ecuatia devine tu0 u+2tu2 = 0. Rezulta x = C2 t2 + C1 .
C1

2) x = C2 te t .
12.46 Sa se integreze ecuatia t2 xx00 + t2 (x0 )2 5txx0 + 4x2 = 0.
R: Ecuatia este omogena de ordinul patru n t, x, dt, dx, d2 x. Impartind prin t2 se
x x x 2
poate pune sub forma tx00 + (x0 )2 5 x0 + 4 = 0. Punem t = e , x = tu
t t t
si ecuatia devine uu00 + (u0 )2 2uu0 = 0. Luand acum u0 = p obtinem ecuatia liniara
dp 1 1 2 1 2
+ p 2 = 0, cu solutia p (u) = u + C1 . Deci u0 = u + C1 . De unde
du u u u
u2 ( ) = C2 e2 C1 . Rezulta x2 = t2 C2 t2 C1 .
Capitolul 13
Ecuatii si sisteme diferentiale

liniare
13.1 Sisteme diferentiale liniare de ordinul ntai

13.1 Se da sistemul:
3 1 1 1
x0 = x y, y 0 = x y, t > 0.
t t t t
Sa se verifice ca:
1 1 1 1
x1 = , y 1 = 2 , x2 = 2 ln t, y 2 = 2 (1 + ln t),
t2 t t t
formeaza un sistem fundamental de solutii si sa se scrie solutia generala a sistemului.
R: Solutia generala este:
1 1
x(t) = (C1 + C2 ln t) , y(t) = (C1 ln t + C2 (1 + ln t)) .
t2 t2
1 1 4 3
x0 = x + y, y 0 = x + y + 2, t > 0.
t t t t
Sa se verifice ca:
x1 = t, y 1 = 2t, x2 = t ln t, y 2 = t(1 + 2 ln t),
R: O solutie particulara a sistemului este: x (t) = t ln2 t, y (t) = 2t(ln2 t + ln t).
183
t
tx0 = x + y, ty 0 = y + ln(t + 1), t > 0.
(t + 1)2
Sa se verifice ca:
1 2 2
x1 = t, y 1 = 0, x2 = , y = ,
t t
t
R: O solutie particulara a sistemului este: x = ln(t + 1), y = ln(t + 1).
t+1
4 4 1 1
x0 = x 2 y + , y 0 = 2 x y + t, t (0, ).
t t t t
Sa se verifice ca: x1 (t) = 1, y1 (t) = t si x2 (t) = 2t2 , y2 (t) = t3 , t (0, ), formeaza un
sistem fundamental de solutii si sa se scrie solutia generala a sistemului.
R: Deoarece W (t) = t3 6= 0, cele doua solutii formeaza un sistem fundametal de

solutii pentru sistemul dat si deci solutia generala a sistemului omogen corespunzator
este
x(t) = C1 + 2C2 t2 , y(t) = C1 t + C2 t3 .
Cautam pentru sistemul neomogen o solutie particulara de forma
x (t) = u(t) + 2t2 v(t), y(t) = t u(t) + t3 v(t).
Derivand si nlocuind n sistem, obtinem
1 0
u0 + 2t2 v 0 = , u + t3 v 0 = t,
t
sau, rezolvand n privinta lui u0 si v 0 :
1 1 1
u0 = 2 , v 0 = 2 + 3 ,
t t t
1 1
de unde, prin integrare u(t) = 2t ln t, v(t) = 2 . Inlocuind n x (t) si y (t),
t 2t
obtinem solutia particulara a sistemului neomogen
1
x (t) = 4t 1 ln t, y (t) = 3t2 t t ln t
2
si deci solutia generala a sistemului neomogen este
1
x(t) = C1 + 2C2 t2 + 4t 1 ln t, y(t) = C1 t + C2 t3 + 3t2 t t ln t, t > 0.
2
13.2 Sisteme diferentiale liniare cu coeficienti con-

stanti
13.5 Sa se determine solutia generala a sistemului diferential liniar omogen cu coefici-
enti constanti:
x0 = 3y 4z, y 0 = z, z 0 = 2x + y.
R: Matricea transformarii liniare asociate este

0 3 4
A = 0 0 1 .
2 1 0
Ecuatia caracteristica a transformarii liniare T este 3 76 = 0, cu radacinile 1 = 1,

2 = 2, 3 = 3, simple. Deci transformarea T poate fi adusa la expresia canonica.
Vectorii proprii corespunzatori sunt
u1 = (1, 1, 1), u2 = (5, 2, 4), u3 = (5, 1, 3).
Deci functiile
x1 (t) = et (1, 1, 1), x2 (t) = e2t (5, 2, 4), x3 (t) = e3t (5, 1, 3)
formeaza un sistem fundamental de solutii. Solutia generala a sistemului se scrie atunci

x(t) = C1 et + 5C2 e2t + 5C3 e3t ,
y(t) = C1 et + 2C2 e2t + C3 e3t , t R.

z(t) = C1 et + 4C2 e2t 3C3 e3t ,
13.6 Sa se determine solutia generala a sistemului
x0 = y, y 0 = x.
R: Ecuatia caracteristica este 2 + 1 = 0 si deci 1 = i, 2 = i, iar vectorii proprii

corespunzatori u1 = (1, i), u2 = (1, i). Un sistem fundamental de solutii (complexe) va
fi
x1 (t) = (eit , ieit ), x2 (t) = (eit , ieit ).
Prin schimbarea precedenta, obtinem sistemul fundamental de solutii (reale)
y1 (t) = (cos t, sin t), y2 (t) = (sin t, cos t),
ncat, solutia generala a sistemului diferential dat se va scrie
x(t) = C1 cos t + C2 sin t, y(t) = C1 sin t + C2 cos t.
13.7 Sa se determine solutiile generale ale sistemelor:

0 0
x = x + y, x = 3x + 8y,
1) 2)
y 0 = x y. y 0 = x 3y.
R: Avem:
1) x (t) = C1 et 2 + C2 et 2 , y (t) = C1 2 1 e t 2 C2 2 + 1 et 2 .
2) x (t) = 4C1 et 2C2 et , y (t) = C1 et + C2 et .
13.8 Sa se determine solutia sistemului: x0 = 2x + y, y 0 = x + 2y, care satisface

conditiile initiale: x (0) = 1, y (0) = 3.
R: x (t) =1 e3t et , y (t) = 2e3t + et .
13.9 Sa se determine solutia generala a sistemului x0 = y, y 0 = x + 2y.
R: Ecuatia caracteristica este ( 1)2 = 0 si deci 1 = 1, cu m1 = 2, iar vectorul

propriu corespunzator u1 = (1, 1). Transformarea liniara T nu poate fi adusa la expresia
canonica. Cautam atunci solutia generala sub forma x(t) = (a + bt)et , y(t) = (c + dt)et .
Derivand si nlocuind n sistem, obtinem pentru a, b, c, d sistemul: a + b = c, b = d,
a c + d = 0, b 2c + d = 0, care este compatibil dublu nedeterminat. Luand a = C1 ,
b = C2 , gasim c = C1 + C2 , d = C2 a.. solutia generala va fi
x(t) = (C1 + C2 t)et , y(t) = (C1 + C2 + C2 t)et .
13.10 Sa se rezolve sistemul liniar: x0 = Ax, n care:

2 1 0
A = 1 0 2 .
0 1 2
R: Valorile proprii ale matricei A sunt: 1 = 2, m1 = 1, u1 = (2, 0, 1), 2 = 1, m2 = 2,

u = (1, 1, 1). O solutie a sistemului este x1 (t) = (2, 0, 1)e2t . Corespunzator valorii
2
proprii 2 = 1, m2 = 2, cautam o solutie de forma: x(t) = (a1 + b1 t, a2 + b2 t, a3 + b3 t)et .

Se obtine prin identificare: x(t) = (C2 + C3 t, C2 C3 + C3 t, C2 + C3 t)et . Solutia generala
este:

x(t) = 2C1 e2t + (C2 + C3 t)et ,
y(t) = (C2 C3 + C3 t)et ,

z(t) = C1 et + (C2 + C3 t)et .
13.11 Sa se rezolve sistemele de ecuatii diferentiale omogene:

0 0 0
x = 2x + y, x = x 5y, x = 5x y,
1) 2) 3)
y 0 = x + 4y. y 0 = 2x y. y 0 = x + 3y.
R: 1) 2 6 + 9 = 0, 1 = 3, m1 = 2. Cautam solutia sub forma:

x(t) = (a1 + b1 t, a2 + b2 t)e3t . Se obtine:
x(t) = (C1 + C2 t)e3t , y(t) = (C1 + C2 + C2 t)e3t .
2) 2 + 9 = 0, 1 = 3i, 2 = 3i. Se obtin solutiile complexe:

1 3 3it 2 1 3
1
x (t) = + i, 1 e , x (t) = i, 1 e3it .
2 2 2 2

1 1 2 1 3
(x (t) + x (t)) = cos 3t sin 3t, cos 3t ,
2 2 2
Dar: sunt solutii liniar indepen-

1 1 2 1 3
(x (t) x (t)) = cos 3t + sin 3t, sin 3t ,
2i 2 2
dente
reale.
1 3 3 1
x(t) = C1 cos 3t sin 3t + C2 cos 3t + sin 3t ,
Deci: 2 2 2 2

y(t) = C1 cos 3t + C2 sin 3t.
3) x (t) = (C1 + C2 + C2 t) e4t , y (t) = (C1 + C2 t) e4t .

0 0 0
x = 4x 3y, x = 12x 5y, x = x 5y,
1) 2) 3
y 0 = 3x + 4y. y 0 = 5x + 12y. y 0 = 2x y.
R: Avem:
1) x (t) = (C1 cos 3t C2 sin 3t) e4t , y (t) = (C1 sin 3t + C2 cos 3t) e4t .
12t
2) x (t) = (C1 cos 5t C2 sin 5t) e , y (t) = (C1 sin 5t + C2 cos 5t) e12t .
3) x (t) = C1 cos 3t + (5C2 3C1 ) sin 3t, y (t) = C2 sin 3t + (2C1 3C2 ) cos 3t.

0 0 0
x = 3x y + z, x = 2x + y, x = x + y + z,
1) y 0 = x + 5y z, 2) y 0 = x + 3y z, 3) y 0 = x y + z,
0 0 0
z = x y + 3z. z = x + 2y + 3z. z = x + y + z.
R: 1) 3 112 + 36 36 = 0, 1 = 2, 2 = 3, 3 = 6. Se obtine:

x(t) = C1 e2t + C2 e3t + C3 = C1 e2t + C2 e3t + C3 e6t ,
y(t) = C2 e3t 2C3 e6t ,

z(t) = C1 e2t + C2 e3t + C3 e6t .
2) 3 82 + 22 20 = 0, valorile proprii: 2, 3 + i, 3 i si deci:

x1 (t) = (1, 0, 1) = (1, 0, 1) e2t ,
x2 (t) = (1, 1 + i, 2 i)e(3+i)t ,
3
x (t) = (1, 1 i, 2 + i)e(3i)t .
Solutia reala este:

x(t) = C1 e2t + (C2 cos t + C3 sin t)e3t ,
y(t) = (C2 (cos t sin t) + C3 (cos t + sin t)) e3t ,

z(t) = C1 e2t + (C2 (2 cos t + sin t) C3 (cos t 2 sin t)) e3t .

x (t) = C1 e2t C2 e2t + C3 et ,
3) y (t) = C1 e2t + C2 e2t + C3 et ,

z (t) = 2C1 e2t C3 et .

0
x = 2y, x0 = y + z, x0 = 6x 12y z,
1) y 0 = 2z, 2) y 0 = z + x, 3) y 0 = x 3y z,
0
z = 2x. x0 = x + y. z 0 = 4x + 12y + 3z.
R: Avem:

x (t) = C1 et sin t 3 + C2 et cos t 3 + C3 e2t ,

1 1
1) y (t) = C1 + C2 3 et sin t 3 + C1 3 C2 et cos t 3 + C3 e2t ,
2 2
z (t) = 1 C C 3 et sin t3 1 C 3 + C et cos t3 + C e2t .

1 2 1 2 3
2 2
2) x (t) = C1 et + C2 e2t , y (t) = (C1 + C3 ) et + C2 e2t , z (t) = C2 e2t + C3 et .
7

x (t) = 2C1 et + C2 e2t + 3C3 e3t ,
3
3) y (t) = C1 et + C2 e2t + C3 e3t ,

z (t) = 2C et 8 C e2t 3C e3t .
1 2 3
3
13.15 Sa se rezolve sistemul omogen, cu conditiile initiale precizate:
0
x = 8y, x (0) = 4,
y 0 = 2z, y (0) = 0,
0
z = 2x + 8y 2z, z (0) = 1.
R: x (t) = 4e2t 2 sin 4t, y (t) = e2t cos 4t, z (t) = e2t 2 sin 4t.
13.16 Sa se determine solutia generala a sistemelor de ecuatii diferentiale liniare neo-

mogene: 0 0
x = 2x + y + 2et , x = 2x + 4y + cos t,
1) 2)
y 0 = x + 2y + 3e4t . y 0 = x 2y + sin t.
R: Avem:
1) x(t) = C1 et + C2 e3t + tet e4t , y(t) = C1 et + C2 e3t (t + 1)et 2e4t .
2) x(t) = C1 t + C2 + 2 sin t, y(t) = 2C1 t C1 2C2 3 sin t 2 cos t.
13.17 Sa se determine solutia problemei lui Cauchy pentru sistemul:
x0 = x + y, y 0 = 2x + 4y,
cu conditiile initiale: x(0) = 0, y(0) = 1.
R: x(t) = (1 t) cos t sin t, y(t) = (t 2) cos t + t sin t.
13.18 Sa se determine solutia generala a sistemelor diferentiale liniare cu coeficienti

constanti:
0 ( 0 (
x = 2x 4y + 1 + 4t, 1 1 3
x = y + 1, x0 = 3x y 3t2 t + ,
1) 0 2) 3 3) 2 2 2
y = x + 1. y 0 = x + y + t2 . y 0 = 2y 2t 1.
2
R: Avem:
1) x(t) = C1 et + C2 et 1, y(t) = C1 et C2 et 1.
1
2) x(t) = C1 e2t + 4C2 e3t + t + t2 , y(t) = C1 e2t + C2 e3t t2 .
2
3) x(t) = C1 e2t + C2 e3t + t + t2 , y(t) = 2C1 e2t + 1 + t.

constanti: 0 0
x = 4x + 6y, x = y + e3t ,
1) 2)
0
y = 2x + 3y + t. y 0 = x + 2e3t .
R: Avem:
3 3 6 6 3 2 3
1) x (t) = C1 + 2C2 e7t t2 t , y (t) = C1 + C2 e7t t + t2 .
2 7 49 343 49 7 343
1 5
2) x (t) = C1 et + C2 et + e3t , y (t) = C1 et + C2 et + e3t .
8 8
13.20 Sa se rezolve urmatoarele sisteme, cu conditiile initiale precizate:
0 0
x = 2x + y, x (0) = 1, x = 3x + 8y, x (0) = 6,
1) 2)
y 0 = x + 2y, y (0) = 3. y 0 = x 3y, y (0) = 2.
R: Avem:
1) x (t) = 2e3t et , y (t) = 2e3t + et .
2) x (t) = 4e + 2e , y (t) = et et .
t t
13.21 Sa se rezolve urmatoarele sisteme, cu conditiile initiale precizate:

0 0
x = y + t, x (0) = 1, x = 3x y + sin t, x (0) = 1,
1) 2)
y 0 = x + et , y (0) = 0. y 0 = 4x + 3y + cos t, y (0) = 1.
R: Avem:
3 5 1 5 5 1
1) x (t) = et + et 1 + et t, y (t) = et et + et t t.
4 4 2 4 4 2
9 3 75 5t 5 t 21 1 75 5
2) x (t) = cos t sin t+ e + e , y (t) = cos t sin t e5t + et .
26 13 104 8 26 26 52 4
constanti:
0
x0 = 2x + y 2z t + 2, x = 4x + 2y + 5z + 4t 2et 4,
1) y 0 = x + 1, 2) y 0 = 6x y 6z 6t 6,
0 0
z = x + y z + 1 t. z = 8x + 3y + 9z 3et + 8t 9.
R: Avem:
x(t) = C1 et + C2 sin t + C3 cos t,
1) y(t) = C1 et + C2 cos t C3 sin t + t,

z(t) = C2 sin t + C3 cos t + 1.

x(t) = C1 e2t + (C2 t + C2 + C3 )et + t,
2) y(t) = 2C1 e2t + 3C2 et + et ,

z(t) = 2C1 e2t + (C2 t + C3 ) et + 1.
13.3 Ecuatii diferentiale liniare de ordinul n

13.23 Se da ecuatia diferentiala liniara omogena de ordinul al doilea:
x00 + a1 (t)x0 + a2 (t)x = 0, t I.

Sa se arate ca daca x1 (t), x2 (t) formeaza un sistem fundamental de solutii al carui
wronskian este W (t), atunci W este solutie a ecuatiei diferentiale: W 0 + a1 (t)W = 0 si
sa se deduca formula lui Abel - Ostrogradski - Liouville:
Z t
W (t) = W (t0 ) exp a1 (t)dt , t0 I.
t0
Generalizare.
00 0
R: Avem: xi + a1 (t) xi + a2 (t)xi = 0, pentru i = 1, 2. Dar,

d x1 x2 x1 x2
0
W (t) = 0
2 0 =
0 2 0 = a1 (t)W (t).
dt x1 x a1 x1 a1 x

13.24 Se da sistemul de functii liniar independente x1 (t), x2 (t) . Sa se arate ca ecuatia
diferentiala liniara omogena a carei solutie generala este:
x(t) = C1 x1 (t) + C2 x2 (t),
cu C1 si C2 constante arbitrare, este:

x1 (t) x2 (t) x
2 0
x1 (t) 0 x (t) x0 = 0.
2 00
x1 (t) 00 x (t) x00
Generalizare.
R: Derivand x(t) de doua ori, prin eliminarea lui C1 si C2 ntre cele trei relatii se
obtine ecuatia din enunt.
13.25 Sa se formeze ecuatia diferentiala omogena al carui sistem fundamental de solutii

este:
1) x1 = sin t, x2 = cos t.
2) x1 = et , x2 = tet .
1
3) x = t, x2 = t 2 .
1
4) x = e ,t
x2 = et sin t, x3 = et cos t.
R: 1) x00 +x0 = 0. 2) x00 2x0 +x = 0. 4) x000 2tx0 +2x = 0. 4) x000 3x00 4x0 2x = 0.
13.26 Sa se arate ca ecuatia diferentiala x00 + a2 x = 0, a R \ {0} admite solutiile

x1 (t) = cos at, x2 (t) = sin at si sa se scrie solutia generala.

R: Wronskianul sistemului x1 (t), x2 (t) este

cos at sin at
W (t) = = a 6= 0.

a sin at a cos at

Deci x1 (t), x2 (t) formeaza un sistem fundamental de solutii pentru ecuatia data, iar
solutia ei generala este
x(t) = C1 cos at + C2 sin at, t R.
cu C1 , C2 constante arbitrare.
13.27 Sa se integreze ecuatia x00 + a2 x = cos

at, a R\ {0}.
Sa se gaseasca solutia
0
problemei lui Cauchy cu conditiile initiale x = 0, x = .
a a 2a
R: Solutia generala a ecuatiei omogene asociate este
x(t) = C1 cos at + C2 sin at, t R.
Cautam o solutie particulara pentru ecuatia neomogena sub forma
x (t) = u1 (t) cos at + u2 (t) sin at, t R.
n care u01 (t) si u02 (t) verifica sistemul
u01 cos at + u02 sin at = 0, au01 sin at + au20 cos at = cos at.
Rezulta
1 1
u01 = sin 2at, u02 = (1 + cos 2at).
2a 2a
De unde, pana la constante aditive arbitrare, obtinem
1 1 1
u1 (t) = cos 2at, u2 (t) = t + 2 sin 2at.
4a2 2a 4a
Avem deci solutia particulara
1 1
x (t) = cos at + t sin at, t R.
4a2 2a
Solutia generala a ecuatiei date se scrie atunci
1 1
x(t) = C1 cos at + C2 sin at + cos at + t sin at, t R.
4a2 2a

cu C1 , C2 constante arbitrare. Solutia problemei lui Cauchy cu conditiile initiale x =
a
1 t
0, x0 = , cum C1 = 2 , C2 = 0, este x(t) = sin at.
a 2a 4a 2a
13.28 Sa se integreze urmatoarele ecuatii stiind ca ecuatiile omogene corespunzatoare

admit solutiile indicate:
1) (2t + 1)x00 + 4tx0 4x = (2t + 1)2 , x1 = t, x2 = e2t .

0 2
2) (t + 1)x 2tx + 2x = 2(t + 1)e , x1 = t, x2 = t2 1.
2 00 t
3) tx000 = x00 tx0 + x = t2 , x1 = t, x2 = et , x3 = et .
R: Avem:
1 1
1) x(t) = C1 t + C2 e2t + t2 t + .
2 2 4
2) x(t) = C1 t + C2 t 1 + (t 1)2 et .
3) x(t) = C1 t + C2 et + C3 et + t2 + 2.
2 sin t
13.29 Sa se integreze ecuatia x00 + x0 + x = 0, daca x1 (t) = este o solutie
t t
particulara.
R: Se face schimbarea de variabila dependenta x = x1 y. Se obtine:

1
x(t) = (C1 sin t + C2 cos t).
t
13.30 Sa se integreze ecuatia t2 (ln t 1)x00 tx0 + x = 0, daca x1 (t) = t este o solutie
particulara.
R: x(t) = C1 t C2 ln t.
13.4 Ecuatii de ordinul n cu coeficienti constanti

13.31 Sa se gaseasca solutiile generale ale ecuatiilor diferentiale liniare de ordinul al
doilea cu coeficienti constanti:
1) x00 5x0 + 6x = 0. 2) x00 9x = 0. 3) x00 x0 = 0.

00
4) x + x = 0. 5) x 2x + 2x = 0. 6) x00 + 4x0 + 13x = 0.
00 0
R: 1) Ecuatia caracteristica r2 5r + 6 = 0, are radacinile r1 = 2, r2 = 3. Solutia

generala este x(t) = C1 e2t + C2 e3t . 2) x(t) = C1 e3t + C2 e2t . 3) x(t) = C1 + C2 et .
4) x(t) = C1 cos t+C2 sin t. 5) x(t) = et (C1 cos t + C2 sin t). 6) x(t) = e2t (C1 cos 3t+
C2 sin 3t).
1
13.32 Sa se integreze ecuatia x00 + x = , t R \ {k + }.
cos t 2
R: Ecuatia omogena x00 + x = 0 are ecuatia caracteristica r2 + 1 = 0, cu radacinile
r1 = i, r2 = i. Solutia generala a ecuatiei omogene este deci
x(t) = C1 cos t + C2 sin t.
Cautam o solutie particulara pentru ecuatia neomogena sub forma
x (t) = u1 (t) cos t + u2 (t) sin t,

1
cu u01 cos t + u02 sin t = 0, u01 sin t + u02 cos t = , de unde u01 = tg t, u02 = 1 si deci
cos t
u1 (t) = ln | cos t|, u2 (t) = t,
ncat, solutia generala a ecuatiei neomogene va fi
x(t) = C1 cos t + C2 sin t + cos t ln | cos t| + t sin t.
13.33 Sa se gaseasca solutiile generale ale ecuatiilor diferentiale liniare cu coeficienti

constanti de ordinul al doilea, neomogene:
1) 2x00 x0 x = 4te2t . 2) x00 2x0 + x = tet . 3) x00 + x = t sin t.

4) x00 + x = t2 + t. 5) x00 + x0 = t 2. 6) x00 x = te2t .
7) x00 7x0 + 6x = sin t. 8) x00 + 4x = t sin 2t. 9) x00 + 3x0 + 2x = t sin t.
R: 1) Se cauta o solutie particulara de forma: x (t) = e2t (At + B). Se obtine

t
t

2t 4 28
x(t) = C1 e + C2 e 2 + e t .
5 25
2) Se cauta o solutie particulara de forma: x (t) = t2 et (At + B). Se obtine
1
x(t) = (C1 + C2 t) et + t3 et .
6
3) Se cauta o solutie particulara de forma: x (t) = t[(At + B) cos t + (Ct + D) sin t].
Se obtine
t2 t
x(t) = C1 cos t + C2 sin t cos t + sin t.
4 4
4) x (t) = 2 + t + t2 + C1 cos t + C2 sin t.
1
5) x (t) = C1 + C2 et 3t + t2 .
2
t t 1 4 2t
6) x (t) = C1 e + C2 e + t e .
3 3
7 5
7) x (t) = C1 et + C2 e6t + cos t + sin t.
74 74
1 2 1 1
8) x (t) = C1 cos 2t + C2 sin 2t t cos 2t + t sin 2t + cos 2t.
8 16 64
3 17 1 3
9) x (t) = C1 e2t + C2 et + t + cos t + t+ sin t.
10 50 10 25
constanti de ordinul al doilea, neomogene:
1) x00 + x0 = 4t2 et . 2) x00 + 10x0 + 25x = 4e5t .

3) x00 6x0 + 9x = 25et sin t. 4) x00 + 2x0 + 5x = et cos 2t.
R: Avem:
1) x (t) = C1 + C2 et + 2t2 6t + 7 et .
2) x (t) = (C1 + C2 t) e5t + 2t2 e5t .
3) x (t) = C1 e3t + C2 e3t t + (4 cos t + 3 sin t) et .
1
4) x (t) = C1 et cos 2t + C2 et sin 2t + tet sin 2t.
4

constanti de ordin mai mare decat doi:
1) x000 13x00 + 12x0 = 0 2) x000 + x = 0. 3) x(4) 2x00 = 0.
4) x000 3x00 + 3x0 x = 0. 5) x(4) + 8x00 + 16x = 0. 6) x(4) 2x00 + x = 0.
7) x000 2x00 3x0 = 0. 8) x000 + 2x00 + x0 = 0. 9) x000 + 4x00 + 13x0 = 0.
R: Avem:
1) x(t) = C1 + C2 et + C3 e12t .
t !
3 3
2) x(t) = C1 et + e 2 C2 cos t + C3 sin t .
2 2

3) x(t) = C1+ C2 t + C3 et 2 + C4 e
t 2
.
t 2
4) x(t) = e C1 + C2 t + C3 t .
5) x(t) = (C1 + C2 t) cos 2t + (C3 + C4 t) sin 2t.
6) x(t) = (C1 + C2 t) et + (C3 + C4 t) et .
7) x (t) = C1 + C2 et + C3 e3t .
8) x (t) = C1 + (C2 + C3 t) et .
9) x (t) = C1 + (C2 cos 3t + C3 sin 3t) e2t .

constanti:
1) x00 + 4x0 + 5x = 0. 2) x(5) 2x(4) + 2x000 4x00 + x0 2x = 0.
3) x + 4x + 8x + 8x + 4x = 0. 4) x(4) 4x000 + 5x00 4x0 + 4x = 0.
(4) 000 00 0
R: Avem:
1) x (t) = (C1 cos t + C2 sin t) e2t .
2) x (t) = (C1 + C2 t) cos t + (C3 + C4 t) sin t + C5 e2t .
3) x (t) = [(C1 + C2 t) cos t + (C3 + C4 t) sin t] et .
4) x (t) = C1 cos t + C2 sin t + (C3 + C4 t) e2t .
13.37 Sa se gaseasca solutia generala a ecuatiei
x(4) + 2x000 + 5x00 + 8x0 + 4x = 40et + cos t.
R: Ecuatia caracteristica r4 + 2r3 + 5r2 + 8r + 4 = 0 are radacinile r1 = r2 = 1 si

r3 = 2i, r4 = 2i. Solutia generala a ecuatiei omogene se scrie
x(t) = (C1 + C2 t)et + C3 cos 2t + C4 sin 2t, t R.
Deoarece r = 1 este radacina dubla pentru ecuatia caracteristica, vom cauta o solutie
particulara de forma
x (t) = At2 et + B cos t + C sin t.
1
Introducand n ecuatie si identificand coeficientii, se gaseste A = 4, B = 0, C = si deci
6
solutia generala a ecuatiei neomogene va fi
1
x(t) = (C1 + C2 t)et + C3 cos 2t + C4 sin 2t + 4t2 et + sin t, t R.
6

constanti de ordin mai mare decat doi, neomogene:
1) x(4) 2x000 + x00 = et . 2) x(4) 2x000 + x00 = t3 .

3) x000 x00 + x0 x = t2 + t. 4) x000 x00 = 12t2 + 6t.

t2
R: 1) Se cauta x (t) = At2 et . Rezulta x(t) = C1 + C2 t + C3 + C4 t + et .
2
2) Se cauta x (t) = t2 A + Bt + Ct2 + Dt3 . Rezulta
1 1
x(t) = (C1 + C2 t) + (C3 + C4 t) et + 12t2 + 3t3 + t4 + t5 .
2 20
3) x (t) = C1 cos t + C2 sin t + C3 et 1 3t t2 .
4) x (t) = C1 + C2 t + C3 et 15t2 5t3 t4 .
13.39 Sa se gaseasca solutia particulara a ecuatiei:
x000 + 2x00 + 2x0 + x = t,
care verifica conditiile initiale: x(0) = 0, x0 (0) = 0, x00 (0) = 0.

t !
t
3 1 3
R: x(t) = e + e 2 cos t + sin t + t 2.
2 3 2
13.5 Ecuatia lui Euler

13.40 Sa se integreze ecuatiile Euler:
1) t2 x00 + tx0 + x = 1. 2) t2 x00 + 3tx0 + x = 0.
3) t2 x00 4tx0 + 6x = t. 4) t2 x00 + 2tx0 6x = 0.
5) t2 x00 2tx0 + 2x = t2 2t + 2. 6) t2 x00 tx0 3x = t.
R: Avem:
1) x(t) = C1 cos (ln t) + C2 sin (ln t) + 1.
1
2) x(t) = (C1 + C2 ln t) .
t
1
3) x(t) = C1 t3 + C2 t2 + t.
2
2 1
4) x (t) = C1 t + C2 3 .
t
5) x (t) = C1 t + C2 t2 t2 + 2t ln t + 1 + t2 ln t + 2t.
1 1
6) x (t) = C1 + C2 t3 t.
t 4
13.41 Sa se integreze ecuatiile Euler:
2
1) (t 2) x00 3 (t 2) x0 + 4x = t 2.
2) t3 x000 t2 x00 + 2tx0 2x = t3 + 2t.
2
3) (4t 1) x00 2 (4t 1) x0 + 8x = 0.
3 00 2
4) (t + 1) x + 3 (t + 1) x0 + (t + 1) x = 6 ln (t + 1) .
R: Avem:
2
1) x (t) = t 2 + [C1 + C2 ln (t 2)] (t 2) .
1
2) x (t) = C1 t + C2 t2 + C3 t ln t + t3 t ln2 t + 2 ln t + 2 .
p 4
3) x (t) = C1 (4t 1) + C2 (4t 1).
C1 C2 1
4) x (t) = + ln (t + 1) + ln3 (t + 1).
t+1 t+1 t+1
13.42 Sa se gaseasca solutia particulara a ecuatiei:
t2 x00 = tx0 + x = 2t,
care verifica conditiile initiale: x(1) = 0, x0 (1) = 1.

R: x(t) = t ln t + ln2 t .
Bibliografie
[1] Lia Arama, T. Morozanu, Culegere de probleme de calcul diferential si integral,

Vol. I, Editura Tehnica, Bucuresti, 1967.
[2] V. Barbu, Ecuatii diferentiale, Editura Junimea, Iasi, 1985.
[3] G. N. Berman, A Problem Book in Mathematical Analysis, Mir Publishers,

Moscow,1980.
[4] Gh. Bucur, E. Campu, S. Gaina, Culegere de probleme de calcul diferential si

integral, Vol. II si III, Editura Tehnica, Bucuresti, 1967.
[5] N. Calistru, Gh. Ciobanu, Curs de analiza matematica, Rotaprint IPI, 1988.
[6] G. Chilov, Analyse mathematique, Editions Mir, Moscou, 1984.
[7] S. Chirita, Probleme de matematici superioare, Editura Didactica si pedagogica,

Bucuresti, 1989.
[8] A. Corduneanu, Ecuatii diferentiale cu aplicatii n electrotehnica, Editura FA-

CLA, Timisoara, 1981.
[9] A. Corduneanu, A. L. Pletea, Notiuni de teoria ecuatiilor diferentiale, Editura

MATRIX ROM, Bucuresti, 1999.
[10] B. Demidovich, Problems in mathematical analysis, Mir Publishers, Moscow, 1981.
[11] N. Donciu, D. Flondor, Analiza matematica. Culegere de probleme, Editura

ALL, Bucuresti, 1993.
[12] N. Gheorghiu, T. Precupanu, Analiza matematica, Editura Didactica si peda-

gogica, Bucuresti, 1979.
[13] M. Krasnov, A. Kiselev, G. Makarenko, E. Shihin, Mathematical Analysis

for Engineers, Vol. I and II, Mir Publishers, Mosvow, 1990.
[14] V. A. Kudryavtsev and B. P. Demidovich, A Brief Course of Higher Mathe-

matics, Mir Publishers, Moscow, 1978.
[15] Gh. Morosanu, Ecuatii diferentiale. Aplicatii, Editura Academiei, Bucuresti, 1989.
197
[16] C. P. Nicolescu, Teste de analiza matematica, Editura Albatros, Bucuresti, 1984.
[17] M. Nicolescu, N. Dinculeanu, S. Marcus, Analiza matematica, Vol. I, Editura

Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1966.
[18] Gh. Procopiuc, Matematica, Tipografia Univ. Tehnice Gh. Asachi Iasi, 1999.
[19] Gh. Procopiuc, Gh. Slabu, M. Ispas, Matematica, teorie si aplicatii, Editura
Gh. Asachi Iasi, 2001.
[20] Gh. Procopiuc, N. Ionescu, Algebra liniara si geometrie, Editura Tehnica-Info,
Chisinau, 2002.
[21] Gh. Procopiuc N. Ionescu, Probleme de algebra liniara si geometrie, Editura

Tehnica-Info, Chisinau, 2002.
[22] Gh. Procopiuc, Analiza matematica, http://ontario.tcm.tuiasi.ro/tcm1, 2002.
[23] M. Rosculet, Analiza matematica, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti,

1984.
[24] Ioan A. Rus, Paraschiva Pavel, Gh. Micula, B. B. Ionescu, Probleme de

ecuatii diferentiale si cu derivate partiale, Editura Didactica si pedagogica, Bu-
curesti, 1982.
[25] A. A. Shestakov, A Course of Higher Mathematics, Mir Publishers, Moskow,

1990.
[26] Gh. Siretchi, Calcul diferential si integral, Vol. 1, Notiuni fundamentale, Ed. st.
si Encicl., Bucuresti, 1985.
[27] Gh. Siretchi, Calcul diferential si integral, Vol. 2, Exercitii, Ed. St. si Encicl.,
Bucuresti, 1985.
[28] Rodica Tudorache, Culegere de probleme de analiza matematica, Vol. I, Calculul

diferential, Univ. Th. Gh. Asachi Iasi, 2000.
[29] Rodica Tudorache, Culegere de probleme de analiza matematica, Vol. II, Calculul
integral, Univ. Th. Gh. Asachi Iasi, 2001.

Fileshare - Ro - Ispas Procopiuc Analiza Matematica - CULEGERE DE PROBLEME 2002 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fileshare - Ro - Ispas Procopiuc Analiza Matematica - CULEGERE DE PROBLEME 2002 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gheorghe PROCOPIUC Mihai ISPAS

1 Elemente de teoria spatiilor metrice 5

6 Functii definite implicit 85

7 Extreme pentru functii de mai multe variabile 99

8 Siruri si serii de functii 107

9 Integrala Riemann si extinderi 119

10 Integrale curbilinii 139

11 Integrale multiple 149

12 Ecuatii diferentiale ordinare 171

13 Ecuatii si sisteme diferentiale liniare 183

Elemente de teoria spatiilor

1.1 Spatii metrice

R: Pentru d se aplica inegalitatea lui Minkowski:

1.4 Sa se hasureze n R2 sferele deschise S(0, r), r > 0, relative la metricile d, , .

1.5 Sa se arate ca d, , sunt metrici echivalente pe Rn .

R: Se tine seama ca oricare ar fi a, b, c 0 cu a b + c, avem:

1.7 Fie d : XX R+ o metrica pe X. Sa se arate ca aplicatia : XX R+

1.8 Sa se arate ca ntr-un spatiu metric (X, d) avem:

R: 3) d(x, y) d(x, x0 ) + d(x0 , y) d(x, x0 ) + d(x0 , y 0 ) + d(y 0 , y).

1.9 Fie X o multime nevida. Sa se arate ca aplicatia d : X X R, definita prin:

este o metrica pe X (metrica discreta pe X).

1.10 Sa se arate ca aplicatia d : R+ R+ R+ , definita prin:

1.11 Sa se arate ca aplicatia d : Rn Rn R, definita prin:

x = (x1 , x2 , . . . , xn ), y = (y1 , y2 , . . . , yn ) Rn este o metrica pe Rn .

1.17 Fie multimea X = {1, 2, 3, 4} si clasele:

1 = {, X, {2}, {1, 2}, {2, 3}, {1, 2, 3}},

1) Sa se arate ca 1 este topologie pe X dar 2 nu este topologie pe X.

R: Se verifica proprietatile din definitia topologiei. Pentru 2 se constata ca, de

1.18 Fie X = {, , , } si familia de multimi:

= {, {}, {}, {, }, {, }, {, , }, X}.

Sa se arate ca este o topologie pe X si sa se determine sistemele de vecinatati ale

1.19 Daca X 6= si 0 = {, X}, atunci (X, 0 ) este spatiu topologic pe X, numit

1.23 Fie = {, R, (q, )}, q Q. Sa se arate ca este o topologie pe R.

1 = {, X, {a}, {b, c}}; 2 = {, X, {a}, {a, c}};

1.25 Fie = {, R, (, )}, > 0. Sa se arate ca este o topologie pe R.

1.26 Pe multimea X = {1, 2, 3, 4, 5} se considera topologia:

= {, X, {1}, {1, 2}, {1, 3, 4}, {1, 2, 3, 4}, {1, 2, 5}}.

1) Sa se gaseasca punctele interioare ale multimii A = {1, 2, 3}.

R: 1) Int A = {1, 2} deoarece 1 {1, 2} A, 2 {1, 2} A. 3 nu este punct interior

1.27 Sa se arate ca urmatoarele familii de parti sunt topologii pe R:

1.28 Sa se gaseasca interiorul, exteriorul si frontiera intervalului I = [3, ) relativ la

1.2 Multimea numerelor reale

R: Fie y A . Atunci: yx2 + (y )x + 2y 1 = 0, care trebuie sa aiba solutii

1.32 Sa se determine inf A, min A, sup A si max A daca:

1.33 Utilizand axioma lui Arhimede, sa se arate ca pentru orice x R exista n Z

R: 1) Inegalitatea se mai scrie: x2 1 n(x 1). Pentru x = 1 este evidenta. Daca

1.34 Fie [an , bn ] [an+1 , bn+1 ], n N un sir descendent de segmente reale. Sa se

R: 1) Din [an , bn ] [an+1 , bn+1 ] rezulta ca an bm , n, m N . Asadar multimea

1.35 Daca a1 , a2 , . . . , an R+ si a1 a2 an = 1, atunci a1 + a2 + + an n.

R: Folosim metoda inductiei matematice. P (2) : daca a1 , a2 R+ si a1 a2 = 1, atunci

deoarece a1 a2 , . . . , an , an+1 sunt n numere al caror produs este 1.

1.36 Inegalitatea mediilor. Fie x1 , x2 , . . . , xn R+ si A media aritmetica, G media

R: Fie trinomul de gradul al doilea:

R: Tinand seama de inegalitatea lui Schwarz-Cauchy, avem:

de unde, extragand radicalul rezulta inegalitatea data.

1.39 Inegalitatea lui Bernoulli. Oricare ar fi a [1, ) si [1, ) avem:

R: Inegalitatea rezulta din studiul monotoniei functiei f : [1, ) R, f (x) =

1.40 Daca a [1, ) si n N atunci: (1 + a)n 1 + na.

R: Se ia n inegalitatea lui Bernoulli = n.

R: Aplicand inegalitatea lui Bernoulli, avem:

1.42 Sa se arate ca:

R: Se foloseste inductia matematica.

1.44 Inegalitatea lui Cebsev. Fie a1 , a2 , . . . , an si b1 , b2 , . . . , bn numere reale cu