Sunteți pe pagina 1din 786

... .....

I
.

..

:. ....

.:
. .
.

..

:-
......',

":

()PERE COMPLETE

'NE
TULL Tifi
DIMITRIE CANTEMIR
Opere complete
VIII
To mul II
DIMITRIE CANTEMIR

OPERE COMPLETE
VIII
Tomul II
Editie critica publicata sub ingrijirea lui VIRGIL CANDEA

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA


Bucureti
DIMITRIE CANTEMIR

SISTEMUL
SAU
INTOCMIREA
RELIGIEI M UHAMMEDANE
Traducere, studiu introductiv, note i comentarii
de VIRGIL CANDEA
Text rus ingrijit de ANCA IRINA IONESCU

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA


Bucureti, 1987
DIMITRIE CANTEMIR

The System of Muhammedan Religion

System der muhammedanischen Religion

Donatia ViraCIndea
prin ynja suceesoarei
loan Feodorov

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA


R 79717, Bucureqti, Calea. Victoriei 125
STUDIU INTRODUCTIV

Din mostenirea literary a lui Dimitrie Cantemir, cultura romaneasca. a fost mult timp
lipsita tocmai de scrierea care intregea faima de orientalist a invatatului Principe: Sistemul
religiei muhammedane. Lucrarea, scrisa in lating, dar publicatg in limba rusa. la Petersburg,
in 1722, trebuia sa reprezinte volumul al IV-lea din editia proiecta.ta de C. Negruzzi si
M. Kogalniceanu In 1838, si anume in traducerea, din ruseste, a celui din-Hi' ; clup8 cum se
stie, acea editie nu a fost realizata. Editia Academiei Romane din 1872 190 1 n-a cuprins
Sistemul in cele opt volume ale sale; Gr. Tocilescu voia, probabil, sa publice (impreuna. cu o
traducere romaneasca) prima forma, latina, a cartii. Dar cea mai mare parte a manuscrisului
autograf (atit cit se pastrase) ramasese necopiata, in Arhiva Ministerului rus al Afacerilor Stra-
ine 6. Astfel, timp de peste doug secole si jumatate, aceasta scriere cantemiriang n-a fost
accesibila, specialistilor necunoscatori ai limbii ruse, iar in ultimii cincizeci de ani numai prin
rezumatele sumare ale lui Stefan Ciobanu (1925) 3, P. P. Panaitescu (1958) 4 i M. Guboglu
(1960) 5 sau prin traducerea lui I. Georgescu dupa, versiunea scurta a lucrgrii Despre Coran
(1927) 6.
Sistemul religiei muhammedane a fost, asadar, ultima opera major& a lui Cantemir 1 radusa
in limba romans, (Bucuresti, Editura Minerva, 1977). Prin volumul de fats cuprinzind textul
versiunii integrale ruse si traducerea revizuita in limba romans, Sistemul este reintegrat patri-
moniului spiritual national potrivit criteriilor editiei de Opera complete ale Principelui publicate
de Academia R. S. Romania.
Cercetatorul care a avut curiozitatea A parcurga, fie si partial, textul rus al cartii si-a
explicat, desigur, ezitarile specialistilor in fata, intreprinderii unei versiuni rornanesti: dimen-
siunile operei (peste 400 de pagini in 4 mare), rusa dificila de la inceputul secolului al XVIII-lea,
stilul greoi, cu pretentioase intorsaturi savante. La procurarea si traducerea manuscrisului
Latin, vazut de Tocilescu, n-a reflectat nimeni 7. Versiunea romaneasca a Sistemului a ramas,

1 V. proiectul acestei editii in Albina romaneasca" din 15 decembrie 1838, nr. 99,p.926 427.
2 Gr. Tocilescu declarg. in raportul sau asupra cercetarilor intreprinse in Rusia ca. a vazut
intreg manuscrisul latin al Sistemului (Curanus) format din 126 (recte: 128) file; el nu a
adus insg in tars, decit copia primelor 30 de file, in prezent ms. lat. 76 al Bibliotecii Academiei,
f. 39 100 (Analele Societcifii Academice Romane, 11, 1879, Sect. I, p. 47, 54, 56, 59).
3 Dimitrie Cantemir in Rusia, in Academia Romans.. Memoriile Secfiunii Literare, s. III,
t. 2, 1925, p. 414-422.
4 Dimitrie Cantemir. Viafa si opera, Bucuresti, 1958, p. 2 16-2 18.
5 Dimitrie Cantemir orientaliste, in Stadia et acta orientalia", 3, 1960, p. 154 156.
6 Principele Dimitrie Cantemir, Despre Coran. Dupii copia latineascd de la Academia
Roman& acum mai intii talmdcit si tipcirit in romangte de loan Georgescu, profesor la Liceul
Mircea cel Batrin" din Constanta. Cernguti, Editura revistei Analele Dobrogei", 1927, 57
[-59] p. (extras din Analele Dobrogei", 7, 1927, p. 67 121).
7 in 1958 P. P. Panaitescu credea aceasta, versiune pierdutA: Forma definitive, si corn-
pieta in latineste, dupe, care s-a facut traducerea ruseasca, nu s-a pastrat intre hirtiile lui
D. Cantemir, in orice caz ea nu se gaseste in copiile alcatuite pentru Academia Romana"
(op. cit., p. 212). Partea pastrata din textul original in limba latina, impreuna cu traducerea
romang, va face obiectul volumului VIII, tomul I, din aceasta editie, avind ca baza manu-
scrisul autograf (v. mai jos, p. XVII XVIII si XXIXXXX).

V
asadar, mult timp, un simplu deziderat, adeseori exprimat 8. DificultAtile studierii textului
an lAsat far& r&spuns si numeroasele intreb&ri privind scopul, alatuirea, izvoarele si valoarea
lui, probleme pe care incercam s& le rezolvam In cele ce urmeaza.

I. TRILOGIA ISLAMOLOGICA A LUI CANTEMIR:


RELIGIA MAHOMEDANA, DESCRIEREA
INSTITUTIILOR ISTORIA IMPERIULUI OTOMAN

Primirea lui Cantemir intre membrii Academiei din Berlin la 11 iulie 17 14 a activat
negresit realizarea programului de lucru stiintific care trebuia s& justifice pretuirea acordatil
invatatului moldovean in Rusia sau Prusia 9. Se stie C& recomandarea. Principelui catre noua
Societate a eruditiilor berlinezi era intemeiata pe reputatia sa de orientalist. Calea pe care
s-a raspindit aceasta reputatie nu e greu de reconstituit. Cantemir era la Constantinopol
un obisnuit al ambasadorului rus Petru A. Tolstoi, probabil prima filiera prin care informatii
despre intinsele sale cunostinte privind lumea orientalA si mai ales realitAtile otomane au
ajuns la Moscova. Dupes episodul de la Stanilesti, Petru cel Mare 1-a adoptat pe Cantemir ca
pe un specialist in materie. arturarii din anturajul imparatului au putut apoi afla despre
continuitatea preocupArilor sale privind istoria turc& si civilizatia islamicA.
Informarea lui Petru in aceste domenii era, pentru Cantemir, un mijloc de a-si dovedi
capacitates si utilitatea de expert in probleme otomane, dar, negresit, el se straduia fn acelasi
timp sa, Indrepte atentia tarului spre o zones in care interesele Moldovei erau mult mai urgente
decit ale Rusiei.
Cantemir cunostea folosul scrisului nu numai pe plan intelectual, dar si ca mijloc de
afirmare personal& in continua goana dupes faim& a omului modern 1, la care se adaugau
propriile-i planuri ca om politic. Intentia lui de a-si expune Intinsa eruditie si experienta despre
oivilizatia islamic5 si lumea otomana intr-una sau mai multe lucrari data, fAra. indoialA,
din anii sAi. constantinopolitani: documentatia pe care o va folosi in timpul activitatii in
Rusia era veche si sistematica. incepuse el, pin& in 17 14, elaborarea acestor carti? Planul
si probabil prima for forma existau la acea data, de vreme ce, In cunoscuta scrisoare catre
un academician din Berlin, el anunta a. a pregAtit nu numai un rezumat al istoriei turcesti
pe care am vrut s-o denumesc Cresterea Cztrlii Otomane si o am in mina chiar acum", ci si
un De turcarum iurisdictionibus, moribus, palatii institutionibus, dogmatibus exercituumque
moribus, necnon de bassalatuum numero et officialibus opusculumn. Este prima oar& cind
Cantemir vorbeste despre scrieri ce vor infa.tisa istoria, religia, institutiile si organizarea Impe-
riului Otoman.
Indiferent de forma In care aceste scrieri se aflau in 1714 prim& redactare, succinta,
sau simplA documentatie Cantemir trece la elaborarea for si, In 1716, incheie Incrementorum
atque decrementorum Aulae Othomanicae libri tres (Despre cresterile si descresterile Imperiului
Otoman, in trei carti, opera, citata mai desparte Incrementa, Istoria Imperiului Otoman sau
Istoria), In care Isi anunta proiectul de a scrie o alta carte, despre religia, institutiile si orga-
nizarea acestui stat 12.
Este Sistemul religiei muhammedane, lucrare ce trebuia, in intentia autorului, sa cuprind&
douA parti: una tratind despre doctrina Islamic& si cultura pe care a generat-o ea, alta Inf&-
tisind organizarea si institutiile principalului stat musulman, Imperiul Otoman. Cantemir se
referl In aceastA lucrare sub titlul ei complet De muhammedana religione, deque politico musul-

8 V., de ex., M. Guboglu, /oc. cit., p. 156, n. 3; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 216: O
traducere romaneascA a acestei carti se impune pentru stiinta romaneascA de azi".
9 M. $esan, Dimitrie Cantemir academician, In Mitropolia Moldovei si Sucevei", 38,
1962, nr. 5-6, p. 507 -511 (recomandarea a fost trimisa de baronul Heinrich Friedrich von
Huyssen, cArturar si diplomat de origine germanA de In curtea lui Petru I, lui Daniel Ernst
Jablonsky, cunoscut episcop si predicator reformat, secretar al Sectiei Literare-orientale a
Academiei din Berlin); cf. si E. T. Pop, Dimitrie Cantemir fi Academia din Berlin, In Studii",
22, 1969, nr. 5, p. 840-844; P. P. Cernovodeanu, Demetre Cantemir vu par ses contemporains
(le monde savant et les milieux diplomatiques europiens), in Revue des Etudes sud-est europeen-
nes", 11, 1973, nr. 4, p. 651 -652.
19 V. Candea, Studiu introductiv, la D. Cantemir, Opere complete, vol. I, Divanul, Bucuresti,
1974, p. 24-25.
11 Neuer Bucher -Saal der gelehrten Welt, 1714, 4, p. 378, apud Ovid Densusianu, Notife
asupra lui Dimitrie Cantemir, in Revista criticA-literary ", 2, 1894, p. 66-67.
12 V., de ex., D. Cantemir, Operele, vol. III ( Istoria Imperiului Otoman), trad. I. Hodos,
Bucuresti, 1875, p. 209, nota. 8, si p. 302, nota 100.

VI
mane geniis regimine". Sistemul reprezintA prima ei parte, tomul I al editiei ruse publicate
la Sankt-Piterburg in 1722; la partea, nescrisa, care trebuia sa ocupe tomul al II-lea, autorul
trimite sub titlul De regimine othomanidum politico 14, De regimine Othmani Imperii ", sau
simplu De regimine".
AnalizAm mai departe structura si cuprinsul Sistemului. Cum trebuia s5. arate partea
nescrisa, Despre guvernarea otomana ? Asemenea, fireste, altor lucrari cu acest subiect, unele
contemporane $i cunoscute lui Cantemir, ca aceea a lui Sir Paul Rycaut, The Present State
of the Ottoman Empire (Londra, 1666), sau a lui F. Pais de la Croix, Etat general de l'Empire
Ottoman par un solitaire turc (Paris, 1695), lucrari care i-ar fi putut servi de model, a,semlna.-
toare altora numeroase mai tirzii, ca Des ostnanischen Reichs Staatsverfassung and Staats-
verwaltung (2 vol., Viena, 1815) a lui J. von Hammer.
Planul acestei car ti este greu de stabilit dupe titlurile celor 18 capitole la care Cantemir
face referinte. In raport cu prima parte ( Sistemul), care se incheie cu citeva capitole despre
stiintele $i artele islamului, partea a doua ar fi trebuit, logic, sa continue cu descrierea inva-
tamintului, a educatiei, a moravurilor, a institutiilor religioase i politice, cu viata de curte,
administratia, dar, fireste, ordinea in care grupam capitolele mentionate de autor este cu
totul ipotetic5.17:
Despre invgatura civica Si morall a otomanilor (p. 361) = De discipline othomanidum civili
ac moral (f. 110').
Despre moravurile si inclinarea fireasca din copilarie (p. 365) = De moribus ac indole huius
gentis (f. 112).
Despre hainele turcesti (p. 257).
Despre judecata. [si dreptatea] muhammedan (p. 210, 227).
Despre stiinta ilahiet (p. 366).
Despre jurisprudenta. (p. 360, 366).
Despre calugari (p. 220).
Despre clerici (p. 32).
Despre djeamiile for (p. 179).
Despre vakuful djeamiilor (p. 185).
Despre sultan (p. 270).
Despre maritisul sultanelor si al fiicelor de sultan (p. 264-265).
Despre tiitoarele sultanului (p. 281).
Despre instructia for military (p. 142, 220) = De discipline eorum militari (f. 87').
Despre razboi (p. 282).
Despre modul muhammedan de a incheia [si incalca] pacea cu crestinii (p. 223, 231, 235).
Despre ambasadorii ce se afla pe lingo, Poarta, Otomana (p. 253).
Despre orase si Boa (p. 359).
Cantemir urma, asadar, sa completeze Sistemul cu partea Despre guvernarea otomana.
Ne vine greu s3, credem ca, dupa imprimarea celui de-al doilea torn cuprinzind aceasta, lucrare,
torn anuntat de altfel ", autorul n-ar fi continuat cu editarea versiunii ruse a Istoriei Imperiului
Otoman, versiune care, dupa cum stim, fusese pregatita concomitent cu Sistemul 19. Ea ar f i
13 Ms. autograf, f. 5 ; Sistemul, p. 8d: Despre religia muhammedand si despre cirmuirea
politica a poporului musulman.
14 Ms. autograf, f. 105.
15 Ibidem, f. 110 ", 112.
16 Ibidem, f. 112'. In Sistemul intilnim titlurile: Despre administratia politics (p. 281);
Despre conducerea politica otomana (p. 231); Despre guvernarea otomana (p. 347, 366); Despre
guvernarea Imperiului Otoman (p. 361, 365, 366). De observat ca pentru cantemirologi lucrarea
reprezinta a treia carte compusa de Cantemir in aceasta serie de scrieri despre islam si Imperiul
Otoman" (P. P. Panaitescu, Le prince Dimetre Cantemir et le mouvement intellectuel russe sous
Pierre le Grand, in Revue des etudes slaves", 6, 1926, p. 253).
17 NotAm locurile unde capitolul este mentionat in Sistem (pagina) sau in manuscrisul
latin (fila); titlurile in limba latina nu pot fi date peste tot, deoarece o buna, parte din textul
manuscrisului autograf s-a pierdut.
18 Sistemul, Sanktpiterburh, 1722, p. 379, se incheie cu mentiunea: Sfirsitul tomului
frith".
16 P. P. Panaitescu, Le prince Don:etre Cantemir et le mouvement intellectuel russe sous
Pierre le Grand, in Revue des etudes slaves", 6, 1926, p. 250: in 172 1 Petru insarcinase
pe rectorul Academiei din Moscova, Teofilact Lopatinski, sa asigure traducerea Istoriei in
limba ruse. ; acesta incredintase lucrarea unui elev al au, Dimitrie Grozin, care ar fi si ter-
minat-o, infatisind-o tarului; Friedrich Christian Weber, rezidentul ducatului de Braunschweig,
relata versiunea rusa, ar fi fost chiar imprimata ( Mdmoire pour servir a l'Histoire de l'Empire
Russien sous le regne de Pierre le Grand, vol. I, La Haye, 1725, p. 324); v. insa pentru aceasta
confuzie P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viala ,si opera, p. 170.

VII
I ntregit, astfel, opera de orientalist a lui Cantemir despre islam si Imperiul Otoman, opera care,
definitivata si editata ni s-ar fiiinfatisat foarte probabil ca o trilogie cuprinzind, intr-o ordine
logic& un volum despre doctrina musulmana, al doilea despre organizarea. ai institutiile Imperiu-
lui Otoman si al treilea despre istoria ascensiunii i decadentei acestui imperiu.
Monumentul are proportiile si economia interioara capabile sa organizeze o eruditie si o
experienta putin obisnuite pe atunci, sa ateste inaltele merite stiintif ice ale autorului, s Indrume
eatre un program politic zdrobirea puterii otomane argumentat doctrinar, In numele
credintei crestine, umanitar, pentru eliberarea. atitor popoare asuprite, dar si prin oportunitate
slabiciunea military si institutional& a Portii. Ratiunile operei de orientalist a lui Cantemir
erau, asadar, multiple, si subsumarea for marii i d e i a principelui, elib e r a r ea
poporului sau de sub dominatia otomank este evidenta, ca si in cazul
celorlalte scrieri alcatuite in anii OA de lucru stiintific din Rusia.
Rolul pe care Petru I 1-a avut in editarea versiunii ruse a Sistemului sau in pregatirea
unei versiuni similare a Istoriei Imperiului Otoman i declaratiile complezente, de circumstanta,
ale lui Cantemir in editia din 1722 20 au acreditat o motivare comoda pentru opera de orien-
talist a carturarului nostru: ea ar fi fost datorata indemnului sau chiar cererii exprese a
Inaltului sau protector 21. Dar nu numai imposibilitatea de a vedea in Cantemir un autor
dirijat, ci alte puternice argumente contrazic o asemenea explicatie a creatiei sale stiintifice:
documentatia strinsa intentionat Inca din timpul cind se afla la Constantinopol; informatiile
transmise Academiei din Berlin in 1714 despre lucrarile sale orientale deja redactate in prima
forma; ordinea alcatuirii si soarta scrierilor lui. Daca Petru I ar fi fost la originea acestor
scrieri, pare ciudat faptul cs intre 1716 (data incheierii Istoriei Imperiului Otoman) i 1721
tarul nu is initiativa traducerii gi publicarii unei opere pe care ar fi avut privilegiul rar in
Europa vremii sa o poata patrona, fiind alcatuita in imperiul sau, de un carturar si un
principe prieten. Daca razboiul din Caucaz (1721) ar fi fost la originea Sistemului, care trebuia,
asadar, sa infatiseze civilizatia musulmana lui Petru si ofiterilor lui, ca un fel de Guide bleu
pentru Iranul timpului, autorul s-ar fi limitat negresit la cultura persana, la doctrina siita,
ar fi scris tocmai capitolele Despre guvernare, la care face atit de frecvent referinte in carte,
iar nu partea teologica, doctrinara.
In realitate nu mai edit ia rusa din 17 22 a Sistemului trebuie asociata cu o
cerere a lui Petru. Yn ajunul campaniei din Persia, Cantemir avea redactate dour scrieri
despre lumea in care patrundeau ostile imparatului. Bun prilej pentru traducerea in ruseste,
pentru publicarea. si difuzarea acestor scrieri. Asa se explica versiunile rapid intreprinse
(de doi traducatori diferiti, Grozin si Ilinskii), a Istoriei Imperiului Otoman si a Sistemului,
precum 5i editarea Impotriva avizului Sfintului Sinod a lucrarii din urma. In orice caz,
sarcina propagandei" campaniei din Persia revenea carturarului roman, care purta si grija
tipografiei cu caractere arabe necesare proclamatiilor imparatului catre populatia din
teritoriile ocupate 22.
Dar editia din 1722 a Sistemului nu justifica scrierea inalsi, care raspundea, desigur,
altor intentii ale autorului. Ea ar fi putut, cel mult, inaugura seria niciodata realizata a
publicarii Operelor lui Cantemir In Rusia. De-a lungul intregii epoci a lui Petru si dup.&
ea contributiile islamologice ale lui Cantemir nu s-au bucurat de atentia specialistilor celor
mai calificati sa le judece, tocmai pentru ca dispuneau de manuscrisele originale 22. Iata pentru
ce Antioh Cantemir avea sa lanseze abia in Anglia opera parintelui sau, facilitind astfel cunoas-
terea ei si In culturile franceza, germank italiana si general europeana ale veacului al XVIII-lea.
lat.& pentru ce Sistemul religiei muhammedane avea sa cunoasca abia la un sfert de mileniu
dupl alcatuirea lui prima editie stiintifick

II. STRUCTURA $I CUPRINSUL SISTEMULUI

Sistemul cuprinde ,case carti asupra ordinii carora autorul a ezitat, dupa cum constatam
din compararea autografului latin cu versiunea definitiva rusk Structura la care s-a oprit
Cantemir este una asa-zicind clasica: o intilnim In scrierile autorilor musulmani care au tufa-

2 Sistemul, p. 6d-7d ( Precuvintare cdtre cititor).


21 Stefan Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, In Academia Romans. Memoriile Segiunii
Literare, s. III, t. 2, 1925, p. 412 413 ; P. P. Panaitescu, D. Cantemir. Viata ,si opera, p. 213
(carte ceruta de nevoile politicii lui Petru cel Mare").
22 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 220.
22 Este semnificativa, in acest sens, absenta lui Cantemir din lucrarea clasica a lui
V.-V. Barthold, La ddcouverte de l'Asie. Histoire de l'Orientalisme en Europe et en Russie, trad.
par B. Nikitine, Paris, 1947 (v. p. 233 si urm., despre opera orientalists promovata de Petru
cel Mare).

VIII
tisat doctrina si traditiile islamului si, desigur, sub aceasta influents, in lucthrile europene
cu aceeasi tema. Este o structure logith, impacind exigentele istoriografice cu cele didactice:
dupa. viata Profetului, asemenea lucrari infatiseath izvoarele doctrinei (Coranul, apoi traditia
sau obiceiul, sunna, asadar spusele" Profetului si tovarasilor lui, hadith ) si articulatiile ei:
teologia, eshatologia, shahcida, cei cinci stilpi ai islamului", cu tot ceea ce decurge din aceste cinci
conditii" ca norme de viata, statut personal, ritual si institutii (circumciziune, casatorie, inmor-
mintare, post etc. si legea" sau jurisprudenta free). Urmeath ascetics. (ordinele de dervisi),
ereziologia sau sectologia, apoi sistemul doctrinar derivat (stiintele si artele).
Cantemir urmeath in linii maxi acest fir al expunerii. Planul sau usor de examinat
dupe sumarul asezat la inceputul lucrarii comports insa citeva observatii. Astfel, cartea a
III-a, Despre Apocalipsur muhammedan, nu-si are locul firesc inaintea celei Despre teologia
muhammedand, a IV-a. De aci repetitia: problema eshatologica este reluata in aceasta a IV-a
carte, cap. 16 si 17. in autograful latin partea echivalenta (Prorociri sau oracole revelatoare
ale pseudoprofetului Muhammed despre cele ce se vor intimp1a inainte de trecerea acestei lumi)
era asezata la sfirsitul lucrarii. Tot asa, este evident co, autorul reflectase la un alt loc pentru
cartea a V-a, Despre religia muhammedand, introduth printr-o Precuvintare cu explicatii si
apeluri la clementa cititorului, obisnuite la inceputul unei lucrari. Originalul latin al acestei
carti s-a pierdut, iar locul pe care it ocupase in manuscrisul autograf (dupe cartea, Despre teologia
muhammedan'd, numerotata acolo drept a II-a) nu este relevant pentru intentiile autorului,
dar in mod evident ne aflam in fats unei not articulatii a lucrarii insesi, care a fost, probabil,
conceputa in doua sectiuni: Despre Curan" i Sistemul religiei muhammedane, ale caror titluri
ni s-au pastrat deopotriva in autograful latin. Ambele titluri au desemnat si opera insasi, primul
versiunea latina ( Curanus, inainte de salutul catre cititor), al doilea versiunea definitive ruse.
Ezitarile pe care autorul le vadeste in structura cartii apar si in gruparea capitolelor
pe cArti. Primele cinci sint unitare si relativ echilibrate ca intindere, dupe exigentele expunerii
unei teme precise: I (12 capitole), II (6 capitole), III (10), IV (21), V (15). Din cartea a
VI-a (41 capitole) se puteau desprinde, respectind criteriile anterioare, Inca trei (Despre secte,
Despre erezii si Despre ,stiinte ), in continuarea primei parti, care infatisa ceremoniile nuntii si
inmormintarii si principalele sarbatori.
Aceste neajunsuri, pe care, foarte probabil, cititorul contemporan lui Cantemir nici nu
le-a observat, nu impieteaza asupra celor doua calitati fundamentale ale operei: mai intii,
caracterul ei sistematic, capacitates de a infatisa in liniile fundamentale doctrina si bazele
civilizatiei islamice. Cu retuthrile impuse de progresul islamologiei moderne, cartes permite
si cititorului de azi se obtina o viziune complete, autentith, asupra credintei propovaduite de
Mahomed, a cugetArii, obiceiurilor si culturii pe care le-a generat aceasta religie. A doua calitate
a cartii este cursivitatea si accesibilitatea ei, rezultate din stiiinta autorului de a infatisa atractiv
o informatie arida, interesind un numar limitat de thrturari. Alternind elemente doctrinare
sau descrieri cu judecati si amintiri personale, anecdote sau traditii, referinte livresti sau fol-
clorice, Cantemir de scrierii sale o savoare particulars,, care ne explica succesul ei imediat, ca si
initiativa unui carturar de mai tirziu, Sofronie Vraceanski, de a o traduce in bulgara, in
intentia unui cerc larg de cititori.

III. GENEZA SISTEMULUI

1. Perioada red actarii


Sistemul religiei muhammedane ni s-a pastrat in trei forme: una scurth, in limba latinl
(Curanus) ; alth redactare ample, de asemenea in latina, anepigrafa ; aceste dou.e forme in
Latina se pastreath in fondul 181 MID, ms. 1325, f. 2 128" al Arhivei Centrale de Stat de
Acte Vechi a T.J.R.S.S. (descris mai departe, p. XVII si urm.) ; in sfirsit, versiunea defini-
tiva in ruse, rezultata, din traducerea celei de-a doua redacthri (resistematizatA), publicath
in 1722.
Manuscrisele versiunilor latine dateath din 17 18 17 19. /n Curanus 24 Cantemir alege,
pentru o exemplificare, data de 10 ianuarie 1719; e probabil ca incepuse s5 scrie la sfirsitul
anului 1718. Tot w, 1719 este citat putin mai departe, drept corespunthtor anului 7227 de la
facerea lumii. Cantemir continua, in acelasi an, redactarea in latina a formei dezvoltate.
In alcatuirea Sistemului trebuie, asadar, distinsa perioada de gestatie lenta a proiectului,
incepind, poate, chiar din anii constantinopolitani ai Principelui si pins la incheierea Istoriei
Imperiului Otoman 25, de perioada redactarii, dupl 1718, cind incheie Evenimentele Cantacuzinilor
pi Brincovenilor, si inainte de 1720, cind scrie Loca obscure in Catechisi 26. Autorul hist* declath
" Ms. autograf, f. 21 si 22"; trad. I. Georgescu, cit. supra, f. 35 si 37.
25 P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viata si opera, p. 212-213.
94 Ibidem, p. 260.

Iz
in autograful formei a doua: anul de fata. este de la nasterea Mintuitorului lumii, Domnul
nostru Iisus Hristos, 1719" 27 ; de la Muhammed piny acum se numara 1133 de ani lunari" 26 ;
anul de fata e de la Hristos Mintuitorul 1719, de la fuga lui Muhammed 1132, iar de la
facerea, lumii 7227" 29. Este probabil c versiunea latina, a cartii a fost incheiatA in 1719.
Versiunea rug., inceputa tot in anul 17 19 30 si a carei publicare a fost grabita de inceperea
campaniei lui Petru cel Mare in Caucaz (1722 1723), era gates In vara lui 1721, pentru
ca, piny la 30 octombrie acel an Sinodul prezentase deja lui Cantemir obiectiile sale de fond
si autorul raspunsese la ele 31. $i Sistemul este, asadar, o lucrare scrisa. repede 32, in ragazul
lasat de indeletnicirile politice sau gospodaresti, i anume intre sfirsitul anului 1718 gi vara
lui 1721.

2. lzvoareJe Sistemului

Reconstituirea laboratorului cantemirian din perioada redactarii Sistemului nu este un


simplu exercitiu de istoriografie literary, ci, mai ales, mijlocul sigur de a evalua eruditia
orientala a autorului, familiaritatea lui cu doctrina, cultura si institutiile islamice. Indicele
de autori fi opere al editiei de fata nu se confunda, cum am putea crede, cu bibliografia lucrdrii,
cu cartilepe care Cantemir le-a consultat cind iii elabora opera. Din propriile-i marturisiri,
stim cy lucrul sa,u stiintific in Rusia s-a desfasurat in conditii dificile, datorita lipsei cartilor
de care avea nevoie: Traiesc acum intr-un loc unde nu numai ca, sint foarte departat de
arabi, dar nu e nici umbra de vreo invatatura, mai inalta i unde nu auzi nici macar din
nume de vreo biblioteca, completa, departe de a putea gasi ceea ce cauti" 33. Tot asa, in
acest stat rus bine cinstitor declara Cantemir in Sistem n-avem deloc carti turcesti si
persane si mai ales pe cele care se potrivesc cu lucrarea i planul nostru. Le-am cautat in
Biblioteca de Stat a Rusiei, dar (deli e foarte inzestrata i foarte bogata in alte carti) nici
acolo nu le-am putut gasi" 34. Exigentele autorului erau, fireste, mari: izvoare pentru lucrarile
sale despre islam sau despre istoria Imperiului Otoman, asadar manuscrise arabe, persane
fi turcesti, sau productii ale orientalisticii europene pe care be cunoscuse qi, desigur, be avusese
la Constantinopol. Exigente indreptatite insa, deoarece, dupa marturisirea lui Cantemir insusi,
el era din numarul celor ce staruiesc la invatAtura i a caror stiinta nu e in inima, ci se
ascunde in carti si biblioteci" 35. Dar imprejurarile au vrut ca lucrul stiintific al invatatului
roman in Rusia sa se bizuie in cea mai larga masura tocmai pe memorie, iar nu pe carti.
Sistemul, documentatia i acuratetea lui se resimt de aceasta penurie a informatiei, far& insa,
dupa cum s-a observat, ca el sa fie mai prejos decit lucrarile occidentale despre islam
din vremea. lui" 36. Cantemir vadeste si de asta data o extraordinary capacitate de a construi,
folosind o considerabila eruditie si exploatind la maximum izvoare, cum vom vedea, putine.
In aceste izvoare trebuie sa distingem intre acelea citate din memorie si altele pe care
le-a avut la indemina, putind da extrase i referinte exacte. 0 lucrare despre islam are ca prin-
cipal temei Coranul, cel mai frecvent citat in Sistemul religiei muhammedane. Cantemir frec-
ventase cartes sfinta a musulmanilor in original si cunostea negresit unele traduceri pro-
babil, cum vom vedea, pe aceea a lui Marracci ; ca i in cazul altor nume sau termeni
(Muhammed, djami, djinn etc.), el foloseste o transcriere cit mai aproape de original (asadar
peste tot in Sistem, intitulat in originalul latin Curanus, el va scrie Curan, Alcuran, dupa ar.

27 Cind G. Visniovski redacta Lauda inchinata lui Cantemir (noiembrie 1719), traducerea
rusa. era in curs de redactare in vederea publicarii.
28 Sistemul, cartea I, cap. 9, p. 22 si nota 118.
29 Ibidem, cartea a III-a, partea a II-a, art. 10, p. 78 si nota 320.
39 Ibidem, cartea a IV-a, cap. 6, p. 101 i nota 406.
31 $t. Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, p. 522-525, doc. LXVIIILXIX (decizia
Sinodului i raspunsul lui Cantemir) ; P. Cernovodeanu, A. Lazea si M. Caratasu, Din cores-
podenfa inedit'd a lui Dimitrie Cantemir, in Studii", 26, 1973, nr. 5, p. 1042 1043, nr. 9
(scrisoarea lui Cantemir catre A. V. Makarov din 30 octombrie 1721).
32 Repede, ca multe din scrierile lui Cantemir, v. studiul nostru introductiv la Divanul
(D. Cantemir, Opere complete, vol. I, p. 26 si nota 26).
33 D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, ed. I. Hocks, vol. I, p. 237, nota 50.
u Sistemul, p. 168; ibidem, p. 366, marturiseste cy despre stiinta numelor dumnezeiesti"
va scrie dupa putere, cite ingaduie strimtorarea 4i durerea timpului si cite le avem pastrate
in memorie (pentru ca sintem cu totul lipsiti de cartile altor autori muhammedani)".
as Ibidem, p. 167 168.

36 N. A. Smirnov, 0,tepicu ucmopuu u3ytteuun ucnama a CCCP, Moscova, 1954, p. 27.

x
.Kur'an si combate forma Alcoran) 37. Aspectul citatelor, ca si al referintelor la aceastA carte
lass loc banuielii ca autorul nostru n-a dispus de un text al ei original sau traducere
cind redacta. Sistemul. Referintele la capitol ,si verset sint in majoritatea for groite38; citatele
redau de obicei sensul textului din Coran, dar de multe oH cu aproxirnatie, cu erori n sau
dezvoltari". Procedeele sint ale celui ce citearA, din memorie: ea 11 serveste sau it tradeaza.
Cantemir poate da referinte exacte Ia numarul capitolului 41 sau trimite Ia locuri al caror
cuprins 1-a uitat Dupe cum invatatii medievali europeni stiau pe de rost parti intinse din
Biblie, cei musuhnani memorizau Coranul (Cantemir insusi xnentioneazg, ca fapta meritorie
pins la sunnet [...], a citi Curanul si, dacd este cu putintei, a-1 invdla tot pe de cost" 43). Este
foarte probabil ca principele cunostea la fel amindoua cartile, dar le city cu aceeasi nesiguranta
sau neglijenta 44.
Lipsa unui text arab al Coranului care sa-i ingaduie verificarea citatelor este usor de
presupus, dar Cantemir putea avea, la data and redacta Sistemul, traducerea. ruseasca a
earth, efectuata de P. Postnikov si publicata, la Sankt-Peterburg In 1716 46. Critica transcrierii
Alcoran mentionata mai sus putea fi indreptata chiar impotriva acestei traduceri.
Raritatea editiei lui Postnikov 46 nu ne-a ingaduit 5a verificam data citatele lui Cantemir pro-
vin din versiunea ruse, dar este foarte probabil ca invatatul moldovean n-a acordat prea mult
credit unei traduceri acute dupg, o alts traducere a Coranului, iar nu dupa original (Postnikov
a folosit versiunea franceza a lui A. Du Rier, Paris, 1647) si, in once caz, Baca ar fi folosit
traducerea ruse, eel putin referintele trebuiau sa fie corecte.
Cartea. careia Cantemir ii acorda, in continuare, cea mai mare importanta pentru cunoas-
terea doctrinei islamice si pe care o prezinta chiar, cu exagerata evlavie, drept prima dupa
-
Curan, Ia fel ca Faptele si epistolele apostolilor dupa Evanghelie" 47 este Muhammediye. El
declare ca principalul sau izvor pentru descrierea religiei musulmane a fost aceasta carte,
usor de identificat. Sub titlul de Ristile-i Muhammediye sau numai Muhammediye, limp de
citeva secole a circulat o alcatuire in versuri de larga raspindire, infatisind doctrina islamica
pe baza Coranului i a traditiei. Autorul acestui poem didactic, Yazidji-oghlu Mehmed, fiul
unui Yazidji (asadar secretar, diac) Salah al-Din, s-a nascut in Turcia, la Kadikioi, si-a facut
studiile inPersia, in Transoxiana, apoi la Ankara, unde 1-a avut drept dascal pe vestitul
Hadjidji Bairam. Intemeietor al unei sihastrii (zawiya) la Gallipoli, acolo ti-a scris opera
(terminate, in 1449) si tot acolo ui -a sfirsit zilele, se pare, in 145148.
Nu ne-a fost, deocamdatA, posibila examinarea poemului din care s-a inspirat Cantemir,
dar cunoasterea cuprinsului ne este ingaduita de largul rezumat al lui J. von Hammer-
Purgstall, din a sa Geschichte der Osmanischen Dichtltunst43: Lucrarea se imparte in doua
37 Sistemul, p. 37.
33 A se compara referintele din text cu cele adaugate de not in aparatul artii; dam
numai citeva exemple: p. 38 (trimite la cap. V din Coran, in Joe de III, 2); p. 39 (XLI,
in lot de XXXII, 22-23); p. 137 (XIV, in loc de V, 116 118); p. 149 (XXVIII, in loc
de XIX, 32-33 si XLVIII, in loc de XXXIX, 68); la p. 20 trimite la sursa Fiii lui Israel
in loc de CcIldtoria nocturnes (XVII, 1).
39 Exemple: p. 17 (XIX, 5 si XXI, 5), p. 20 (XVII, 1 si IX, 29), p. 25 (LIV, 1), p. 37
(XXV, 4, 6), p. 38 (XVI, 64 si 123 124), p. 149 (XIX, 32, 33) etc.
40 De exemplu la p. 11 (XCIII, 6 si 8 $i XVII, 1); cp. insa citatele din text cu cele
reproduse de not in aparatul earth.
41 Iata citeva locuri citate corect, dupa titlul capitolulul: XXI, 5 (p. 17); LIV, 1 (p. 25);
XXV, 4, 6 (p. 37); V, 48 (p. 38).
42 Cantemir trimite la sura XXIX (Pelianjenu/), unde s-ar gAsi multe despre paianjen".
Yu realitate numai un verset din totalul de 69 aminteste in acel capitol de paianjen (exemplu
al celor care-si fac casa subreda, ca si cei ce-si iau alti invatatori in afarg, de Allah), dar
autorul a fost inselat de titlul surei.
43 Sistemul, p. 212 ( subl. n.).
44 Referintele nu sint mai corecte in cazul Bibliei: v. p. 141, unde autorul trimite la
Epistola ceitre evrei pentru un pasaj aflator la II Cor., 12, 2-4.
43 Arocopan o Mazomeme unu 3cocou mypewcuti. .17epeeedennbui c Opamiy3cKo2o ma poccuttamii.
Hanegaracsi noaeneunem napcxoro BerunecTaa B CaEncrnurep6yprmoil runorpaclum, 1716 ropy.
46 Confirmata. de N. A. Smirnov, op. cit., p. 217, care citeaza (loud exemplare.
47 Sistemul, p. 48.
" Cf. Franz Babinger, in Encyclopddie de l'Islam, vol. IV, LeydeParis, 1934, col. 1236-
1237, s.v. Prima forma a poemului a fost o expunere a doctrinei islamice scrisa de Mehmed
in arabg, sub titlul de Magharib al-zaman, Ia indemnul fratelui sau Ahmed, care 1-a tradus in
tura ( Anwar al-ashihin); o alts traducere, dar in versuri (9109 distihuri), a facut Mehmed
insusi, sub titlul cunoscut.
49 I. Bd., Pesth, 1836, p. 127 134.

XI
pArti marl, dintre care cea dintii trateaza despre origini, iar cea de-a doua despre sfirsitul
tuturor lucrurilor, asadar despre cosmogonia si sfirsitul lumii, istoria cregiunii 5i Judecata
de apoi, primele si ultimele lucruri, in conformitate cu conceptiile islamice, $i cuprinde unele
paragrafe de initiere in Coran ai traditie [...]. Dup5, obisnuita chemare a lui Dumnezeu si
lauda adusa Profetului, opera incepe cu descrierea celor opt paradisuri, celor sapte iaduri,
sapte paminturi si a Kaabei [...]. Se vede cum in aceasta traditie musulmana pAtrunde cea
persana a lui Bundehesh, a taurului Keiomer, al carui nume sung aici Keiussan, legenda ebraica
despre Behemoth si cosmogonia oral [intruchipata] in Inger, taur, ,carpe si amestec de ape.
Privite din acest punct de vedere, atit Muhammediye cit i Perlelele ascunse sint adevarate
bogatii mistice ale Orientului, chiar Baca ele contin doar putine diamante de adevarata poezie.
Crearea omului, caderea in pleat, regasirea lui Adam si a Evei pe muntele Arafat la Mecca
skit imitate dup. cunoscutul model cu inflorituri poe,tice al legendei musulmane [...]. Apoi,
nasterea Profetului Si inaltarea sa la cer, care sint atit de des cintate in diverse poezii [...].
Profetul intilneste in diversele ceruri pe profetii inaintasi ai sAi, Adam, Noe, Iisus etc.
Urmeaza povestea vietii Profetului, misiunea sa, emigrarea sa de la Mecca la Medina,
minunea fringerii lunii, a pinzei de paianjen din fata pesterii in care se refugiase impreuna.
cu Ebubekr, luptele de la Honain, Ohod si Bedr, cucerirea Meccai, moartea [Profetului], a
Fatimei, a lui Ebubekr, Omar, Osman, Ali, Hasan $i a lui Husein. Cu paragraful despre cei
zece tineri ai Califat se sfirseste prima jumatate a lucrarii despre primele lucruri si incepe
jumatatea cu mult mai poetica despre lucrurile de pe urma.
A doua jumatate incepe cu descrierea conditiilor in care se desfasoara sfirsitul lumii,
Esrat es-saat. Apare Antihristul (Dedsal), Domnul Iisus, Gog si Magog $i marea fiara a
p5.mintului (redata dup5. Apocalips). Soarele rasare la asfintit, portile pocaintei sint inchise,
trimbita sung, are loc invierea, oamenii sint chemati la Judecata de apoi, pamintul si cerul
se schimba [...]. Urmeaza un capitol despre punctele de la care porneste Judecata de apoi,
despre iad, despre chemarea catre profeti sa apara la Judecata, despre cele sapte faze ale
judecatii, $i anume: 1. aparitia in eter a Coranului; 2. marturisirea celor faptuite; 3. cintarul
faptelor bune si rele; 4. puntea subtire ca firul de par, taioasa ca lama sabiei; 5. peretele
despartitor dintre cer Si iad (un fel de pre-iad pi purgatoriu); 6. sacrificarea mortii; 7. balaurul
cal mare. Majoritatea acestora sint cunoscute, dar mai putin cunoscute ,Si mai interesantA este
sacrificarea mortii, intruchipatA de un tap.
Urmeaza descrierea paradisului si a celor sapte lacasuri ale lui: 1. Borrak (heruvimul
lui Mahomed); 2. huriile ; 3. tinerii paradisului; 4. cele patru fluvii; 5. cele patru izvoare ale
paradisului; 6. treptele fericirilor ; 7. sarbatorile pi ospetele din paradis" 5. Poemul se incheie
cu taina celor ce cunosc pe Allah", invocatii divine si lauda Profetului.
Regasim in Sistem, cartile I, III si IV, traditiile de mai sus, si Cantemir insusi le arata
originea. in Muhammediye, citata ca o autoritate. Cartea se bucura de o yoga enorma" 51 $i
alcatuirea ei in versuri ii usura memorizarea. Este foarte probabil ca Principele cunostea parti
1ntinse din ea pe dinafara ai el in lucrarea lui Yazidji-oghlu (manual didactic pe vremea lui
Cantemir) trebuie clutata principala sa informatie despre traditia islamica.
Alte surse orientale ale Sistemului folosite pentru cartea a IV-a, si anume in paragraful
Despre catehismul muhammedan, sint don& breviare" ale credintei musulmane, pi anume
Vasiyetname ( Cartea Testamentului), a teologului turc Muhammed ibn Pir Ali-al-Birgivi (1523-
1573), si anonimele Cevahir itl-islam (Giuvaerurile credintei), carti citate partial, din memorie,
dupe insasi marturisirea lui Cantemir (vom expune de curiozitate citeva articole pe care ni
le putem aminti") 52. in cartea a III-a, Despre Apocalipsul" muhammedan, autorul ne da o
5 J. von Hammer [- Purgstall], op. cit., p. 127 134. Calitatea artistica a scrierii este
mediocre arata Hammer, expresia poetics nu se ridice aproape nicaieri, nici macar in cele
mai interesante pasaje ale descrierii, mai presus de proza ritmata".
51 Fr. Babinger, loc. cit. Cartea a fost litografiata la Constantinopol (1258/1892 1843
si 1270/1853 1854) si imprimata la Kazan (1895). 1n comentariu de Ismail Hakki a fost
publicat sub titlul de Farh al-ruh, Bulak, 1252/1836 1837; ed. 2-a, Bulak, 1258/1842 1843.
52 Sistemul, p. 82. Prima scriere, intitulata ai Riscile-i Birgevi sau 'i/m-i hal risale s-a
bucurat de o mare raspindire in Turcia (numai in bibliotecile publice din Istanbul se pastreaza
110 copii manuscrise). Ea a fost de doll& on tradual in franceza, mai intii in timpul lui
Cantemir ( Religion ou thdologie des turcs par Echially Mufty, avec la Profession de la foi de
Mahomet, fils de Pir Aly, Bruxelles, 1709), apoi in secolul trecut (Garcin de Tassy, Exposition
de la foi musulmane traduite du Turc de Mohammed ben Pir Aly el Berkevi, avec des notes,
Paris, 1822). Lucrarea a mai fost tradusa (si publicata) in tatara de Toqtarrli5 ogli (Kazan,
1802, 1806) si in greaca aldjamiadica in a doua jumatate a secolului trecut. Catehismul a
fost de multe on comentat. Cele mai cunoscute tilcuiri sint ale lui Qadi-zade Ahmed Efendi
ai Seyh 'Ali es-Sandri al-Qonevi. Comentariul din urma a mai fost o Clata tilcuit de Osman-
pazanIsrnall Niyazi" (Dimitri Theodoridis, Birgivi's Katechismus in griechisch-aljamiadischer
Ubersetzung, in Sildost-Forschungen", 33, 1974, p. 307-310). Despre autor si opera, v. arti-

XII
mostrA de literaturA criptick hrismoase" despre sfirsitul lumii luate din Est4r-i cefr-i rtimtiz,
scriere ezoterica de traditie iita pe care negresit o cunoscuse inn, la Constantinopol, unde stim
cA asemenea texte circulau (sultanul Ahmed al III-lea avusese un manuscris) 68 i din care
dispunea, desigur de un exemplar chiar in Rusia, deoarece citatele sale par literale. In sfirsit,
pentru poetica arabl, persana si tura ( Sistemul, VI, 36) Cantemir trimite la o lucrare pe care
n-am putut-o identifica, ..5ehadi (probabil Shaheida), cuprinzind modurile si genurile de versuri
numite bahr, adicA mare" 54.1
Desi, dupa cum vom vedea, autorul Sistemului mai aminteste citeva scrieri orientale,
izvoarele sale arabe sau turcesti par sa se rezume la cele ,case opere mentionate mai sus. Infor-
matia lui este inn. mai intinsl: Cantemir a aflat-o in cArti europene despre islam, citate sau nu.
Lucrarea cea mai erudin din timpul lui privind doctrina musulmank de un prestigiu
durabil, de vreme ce este inca folosin de specialisti, accesibilA Principelui si pe care avem
motive sa credem ca o citise, era Refutatio Alcorani a teologului italian Ludovico Marracci
din congregatia Maicii Domnului, confesorul papei Inocentiu al XI-lea si eminent arabizant,
publican la Padova in 1698. Carte adresan misionarilor catolici in Orientul musulman, care
trebuiau pregatiti sa combat:), doctrina islamica in limba arabl si cu solide cunostinte de teologie
coranick lucrarea lui Marracci cuprinde textul Coranului in original si traducerea, latink res-
pingerea lui capitol cu capitol si verset cu verset, totul precedat de patru introduceri ( Pro-
dromus ) despre Mahomed, geneza Coranului i sectele islamului. Titlul cartii ca si titlurile
pArtilor sale infAtisea.za corect cuprinsul 55. Regasim aci articulatii ale Sistemului. Viata lui
Mahomed povestin de Cantemir prezinta asemanAri frapante cu textul lui Marracci, care
este doar mai amplu si diferit in unele detalii. A se compara, de pildA, cap. 2 al celor doul re-
latiuni (minunile" din momentul nasterii lui Mahomed), cap. 3 (spintecarea inimii lui Mahomed ;
spaima doicii lui) 66, apoi calAtoria in cer, descrierea cerului si a raiului, intilnirile cu profetii,
portretul lui Mahomed, calintile lui fizice si morale etc. Ordinea insasi a capitolelor si para-
grafelor e aceeasi. Cum Cantemir aran no ti -a luat informatia din cartea. Muhammediye, putem
pune aceste asemAnAri pe seama unui izvor comun (deli Marracci nu citean lucrarea. lui
Yazidji-oghlu). Dar paralelele apar si in descrierea Coranului, apoi in insirarea sectelor 17.
Ipoteza unor contaminAri este ispititoare, dar si in acest caz trebuie presupus ca Principele
folosea informatiile lui Marracci din memorie. El nu avea, cind redacta Sistemul, cartea invl-
tatului italian ; aceasta cuprindea si textul arab al Coranului, pe care, dupa cum antam mai
sus, Cantemir nu-1 avea la dispozitie.
Reconstituirea izvoarelor unui autor care marturiseste, cum am vAzut, ca scrie fAr5. cArti,
apelind mai mult la memorie (cele [...] pe care fie ca le-am citit in tinerete pentru a invata
limbile orientale, fie ca le-am auzit intr-o continua conversatie cu oameni de felurite ranguri
de pe linga Poarta, Otomana [...], acum, dupg atitia ani [...], mi-au iesit toate din minte") ",
este deosebit de ingran. Cunoscind imprejunrile in care scria, faptul ca Principele nu-1 numeste
niclieri pe Marracci nu trebuie sa ne mire ; dupa cit se pare, el nu-si mai amintea nici numele
unui autor a arui scriere a folosit-o pe larg si din care citean textual: Sir Paul Rycaut.
colul lui K. Kufrevi in EI, Nouv. dd., vol. I, Leiden, 1954 1960, col. 1235, s.v. Birgewi;
despre manuscrise si traducerea in limba greacl: N. H. Atsiz, Istanbul kittitphanelerine Ors
Birgili Mehmet Efendi (929 -981- 1523 -1573) biblioygrafyasz, Istanbul, 1966, p. 5 11,
si D. Theodoridis, Ein unbekanntes griechisch-al jamiadisches Werk aus dem 18. Jh., in Congrls
International des Etudes Balkaniques et Sud-est Europeennes, 26 VIII 1er IX 1966. Rsums
des communications. Histoire, Sofia, 1966, p. 88-91. Cartea lui Birgevi a fost publican, sub
titlul Risale-i Birgivl. Miemlinere naszhat, de M. S. Eygi si A. E. Yficel, Istanbul, 1964
(Bedir yayinlari, nr. 10).
68 V. Comentariile noastre, nr. 227 si 236.
54 Sistemul, p. 352.
" Ludovico Marracci, Alcorani textus universus ex correctioribus Arabum exemplaribus
summa fide atque pulcherrimis characteribus descriptus, eademque fide ac pari diligentia ex arabico
idiomate in latinum translatus; appositis unicuique capiti not is atque refutatione. Hic omnibus
praemissus est Prodromus totum priorem tomum implens. Patavii, 1698, ex Typographia Seminarii.
[4] + 46[ -48] + 81 [ -84] -I- 94[ 104] + 126 [ 146] -I- [8] + 838[ 849) p.
Iatl titlul introducerii: Prodromus ad Refutationem Alcorani, in quo Mahumetis vita as
res gestae ex probatissimis apud Arabos scriptoribus collectae referuntur. De Alcorani notnine,
auctore, idiomate, stylo, summa apud mahumetanos veneratione aliisque similibus ad integram
illius, absolutamque notitiam pertinentibus agitur. Denique per quatuor verae religiottis notas
sectae mahumetanicae falsitas osienditur et christianize religionis veritas comprobatur.
66 V. Comentariile noastre, rAr. 58 si 59.
67 L. Marracci, Prodromi ad Refutationem Alcorani pars tertia, cap. XXV: cunoaste
secte ca: seiti, seilis, malumi, iabaichi, bektafi, kadezadeli, munasihi, epaki, haireti (cf. Sistemul,
VI, 21 si urm., p. 321 si urm.).
68 Sistemul, p. 167.

XIII
Cantemir cunostea traducerea italianA, din 1672 a lui Constantin Belli 0, motiv pentru care
atribuia unui autor italian cartes diplomatului englez The present State of the Ottoman Empire
(Londra, 1667) 69. Felul in care o citea.zA, (o singurl datA; de mai multe on o foloseste fAra
trimiteri) lass loc la nedumeriri. in originalul Latin, Cantemir declara in legAturl cu unele date
despre idolatrii persani: uncle autem acceperit dominus... (cuius librum ex idiomate italica in
simplicem Ruthenum stylum dominus Petrus Andrievics Tolstoij cum extraordinarii legati munere
ad Portam othomanam fungeret transtulit) indagare non potui" 61. Cind scria aceste rinduri,
in 1719, uitase numele lui Rycaut si lAsase loc pentru completarea. lui. Dar in versiunea rusa
autorul devine unul dintre crestinii nostri", care, la rindul sAu, ar fi folosit o scriere ano-
nimA" ". Ce explica acest procedeu si de ce afirma Cantemir ca Tolstoi ar fi tradus din italiana ?
Se stie doar ca versiunea. lui Tolstoi a fost fAcutA dupa cea polonezA, din 1679 (Monarchia
turecka opisana przez Rikota), w, cum atesta chiar titlul editiei ruse, a carei tipArire, inceputa
sub Petru cel Mare, n-a fost incheiatA decit in 1741 63.
Independent de solutia acestor chestiuni 64, tiM ca Rycaut a fost mult folosit de Can-
temir, in special pentru informatiile privind ordinele de dervisi si sectele musulmane. Izvorul
sAu s-a bucurat de o largA, rAspindire (12 editii engleze, 14 franceze, 4 italiene, 3 germane,
2 olandeze, cite una poloneza si rus5.) si, dacA, n-a scApat de criticile lui Dudley North sau
Pierre Bayle, cartea diplomatului britanic a servit documentarii lui Locke si Montesquieu,
Racine si Leibniz, Gibbon si Addison ".
Folosindu-1 pe Rycaut, Cantemir nu-i preia informatiile fAra selectie si corectAri, spo-
rindu-le adesea cu propriile sale cunostinte. SA comparam, de pilda, descrierile ordinului
Kadiriya in Sistem 66 si in The present State 67. CArturarul roman pare sa fi redactat in doua
etape acest paragraf, deoarece la p. 303 declara despre `Abd al-Kadir, intemeietorul ordinului,
a in ce vreme a trait el nu pot spune", pentru ca la p. 305 sA-i dea datele nasterii si
mortii (H. 561 -651; la Rycaut: 657; corect: a murit in H. 561). Descrierea dansului mistic,
detalii ca scrierea cu singe pe perete, strigatul Hu, retragerea timp de patruzeci de zile,
situarea casei for (tekke) la Tophane, numele gresit de Kadri, mentionarea ca dascAl a lui
`Abd al-Mu'umin din Gaza provin, toate, din Rycaut. Cantemir nu reproduce insA titlurile
ucrArilor lui 'Abd al-Mu'umin si declarA, ca i-a vAzut dansind pe acesti dervisi. Constatam,
1
de asemenea., o mai amply informatie a lui Rycaut in unele probleme. Astfel, despre atributele
divine (sifat) lAmuririle sale sint mai explicite decit in Sistem 68. Cantemir a folosit pe Rycaut
nesistematic si i-a preluat partial informatiile.
Yn penuria sa de izvoare, Cantemir a extras din lucrarea lui Sethus Calvisius, Opus chro-
nologicum 69, nu numai precizari de date asupra nasterii si mortii lui Mahomed sau asupra
Hegirei, ci si fapte privind domnia califului Omar. Tot dui:a cartea lui Calvisius ajunge a fi
mentionat in Sistem istoricul evreu portughez Abraham Zacutus Lusitanus 70, dar, evident,

59 Istoria dello stato presente dell'Imperio Ottomano, nella quale si contengono le massime
politiche de' turchi, i punti principali della religione mahomettana, le sette, le eresie e gli ordini
de' suoi religiosi, in disciplina militare, it conto esatto delle sue forze per mare e per terra e
delle rendite dello stato suo. Composta prima in lingua inglese dal Sig. Ricaut, scudiere, segre-
tario del Sig. Co. Winchelsey, ambasciadore straordinario dell re d'Inghilterra Carlo secondo
a sultan Mahometto han IV the al presente regna. Tradotta poscia in francese dal Sig. Briot
e finalmente transportata in italiano de Constantin Belli academico tassista. Venetia, 1672,
presso Combi et la Noll. [6] f. + 296 p.
69 V. despre Rycaut studiile recente ale Soniei Anderson: Sir Paul Rycaut, F.R.S. (1629
1700 ): his Family and Writings, in Proceedings of the Huguenot Society of London", 21,
1970, nr. 5, p. 464 -491 si Paul Rycaut and his Journey from Constantinople to Vienna in
1665 1666 , in Revue des dtudes sud-est europeennes", 11, 1973, nr. 2, p. 25 1-273.
Si Ms. autograf, f. 101.
13 Sistemul, p. 338-339.
e3 Monapzun mypequez onucauuan upe3 Punoma, &unmet) ananuficuozo ceupemapn nocolmcmea
npu ommomaucuoil Hopme. Ilepeeedeuna C 710.11bCK020 Ha poccuticuoti J131,11C, Sanktpiterburg, 1741.
2 + 278 p. + 3 f. ilustr.
64 V. i Comentarii, nr. 1124.
65 Sonia Anderson, Sir Paul Rycaut, p. 475.
66 V. p. 303-304 si nota 1034.
67 Editia italianA, a lui C. Belli, p. 198-200.
68 Cp. Rycaut, ed. cit., p. 172 173, cu Sistemul, p. 328; Cantemir mArturiseste ca n-a
Inteles problema.
69 Sethi Calvisii Opus chronologicum ad annum MDCLXXXV continuatum, Francofurti
ad Moenum et Lipsiae, 1685; v. Sistemul, p. 3, 9, 29, 34. Lucrarea. lui Calvisius a fost folositA
si in Hronicul vechimii a roman-moldo-vlahilor, v. ed. Gr. Tocilescu, in D. Cantemir, Operele,
vol. VIII, Bucuresti, 1901, p. 63.
70 V. p. 34 si Comentarii, nr. 167.

XIV
Cantemir n-a exploatat toatl, informatia de istorie arab& sau otoman& din opera cArturarului
german.
Celebrul Lexicon turcico-arabico-persicum al orientalistului si diplomatului francez Francois
Mesgnien (Meninski) 71 este si el folosit de don& ori, pentru a ilustra bogatia de sensuri a
euvintelor arabe, dar, desi pretuia aceastA lucrare fundamental, Cantemir nu adopt& sistemul
de transliterare a caracterelor arabe al autorului ei.
Pentru confirmarea unei istorii" de circulatie oral, popularl, ilustrind sfintenia inte-
meietorului ordinului dervisilor bektasi, Cantemir citeazA si scrierea unui autor cretin anonim
care, luat prizonier in bAtAlia de la Varna, a trAit o vreme in curtea. din Constantinopol in
slujba sulta.nului Baiazid (evident& confuzie cu Murad al II-lea, biruitorul coalitiei crestine
din 1444) 72. Lucrarea Despre inceputul saracinilor sau al turcilor, la care se refer& Cantemir,
rAmine a fi identificatA. Literatura europeanl. din secolele al XV-lea si al XVI-lea privitoare
la turci cuprinde numeroase scrieri cu titlul De turcorum origine (J. Faber, 1528, N. Secundinus,
1531, J. Cuspinianus, 1541 etc.) sau Della origine de turchi (A. Cambini, 1528), dupl cum si
autori de asemenea scrieri, anonimi sau stiuti, care-si datorau informatiile prizonieratului
la turci (Captivus Septemcastrensis, Bartholomej Georgijevio s.a.), asa incit referinta lui Can-
temir este plauzibilA si justificA efortul cAutArii lucrArii atit de vag merrtionate de el.
Intre autorii cu ale cAror opinii invltatul principe isi argumenteazA atitudinea fatl de
islam ar mai fi de mentionat Porphyrius, filozoful neoplatonic grec din secolul al III-lea, citat
In Precuvintarea cdtre cititor73. Cunoasterea insuficientA a traditiei textelor porfiriene si mai
ales a operei Impotriva crestinilor (la care aparent se refer& Cantemir), citatA fragmentar in
lucrAri polemice $i apologetice medievale, ar putea explica acest anacronism. El putea fi evitat,
desigur, prin apelul la tratatul lui Lucas Holstenius, De vita et scriptis Porphyrii (Cambridge,
1655) ; rAmine de stabilit ce sursA indirectA, necriticA, este responsabilA de aceastl, neasteptata
inadvertentl.
Pentru argumente teologice de autoritate sau comparatii cu Coranul, Cantemir citeazi,
Biblia; el apeleazgi la greci si latini (Aristotel, Epictet, Institutiile lui Iustinian, Juvenal,
Libanius, Lucretiu) sau in Sa'di (Gulistan) pentru sententii filozofice si morale. Asemenea
texte sint citate din memorie, uneori cu aproximatie, adesea fArA a numi pe autori, ca in cazul
lui Sa'di. Din literatura europeanA referitoare la subiectul cArtii (asadar lucrAri polemice,
despre islam sau Imperiul Otoman), el cunoaste si numeste pe Teofilact Symokattes, Georgios
Kedrenos, Ioan Cantacuzino, J. Leunclavius, A. G. Busbequius, Barthelemi d'Herbelot, dar
nu le foloseste scrierile. Nu pare sA fi avut in indemina in faza final& a redactArii Biblioteca
orientald a celui din urmA, pe care negresit nu o ignora 74. Dintre bizantini, Simokattes nu-i
putea folosi, iar Kedrenos putin. Dintre sursele stiintifice si literare sint amintiti nominal sau
prin aluzii Avicenna, Euclid, Galenus, Herodot 76, Hippocrates, Lokman, Origene, Ptolemeu,
Strabon si Copernic, dar tot din memorie; titlul celebrei opere a astronomului polonez este
reprodus gresit 76. Pentru exemplificAri sint amintite citeva lucrAri arabe sau persane ca.
Humayun-name, Iskender-name qi Shamshun-name 77.

71 Franciscus a Mesgnien Meninski, Thesaurus linguarum orientalium turcicae, arabicae


et persicae, praecipuos earum apes a turcis peculiariter usurpatos continens, nimirum Lexicon
turcico-arabico-persicum. IIV . Viennae Austriae, 1680 1687; cf. Sistemul, p. 54 $i 350.
72 Sistemul, p. 274 -275 si notele 920-924. Confuzia pare a fi un simplu lapsus calami",
pentru cA in Incrementa, II, IV, Cantemir relateazA corect bAtAlia de la Varna. V. pentru ce
urmeazl, C. Gollner, Turcica. Die europaischen Titrkendrucke des XVI Jahrhunderts, Bd. IIII,
BucurestiBerlin, 1959 1961 1968. Dr. Carol Gollner a intreprins la cererea noastrA, cu o
bun&vointl. pentru care fi multumim si pe aceastA cale, cercetAri in vederea identificArii lucrArii
eitate de Cantemir, fArA a ajunge deocamdatA la un rezultat pozitiv. Vezi insl si sugestiile sale
in recenzia la Sistemul, din Revue des etudes sud-est europeennes", 15, 1977, nr. 4, p. 789
(Johann Schiltberger, Konstantin din Ostrovica, Caelius Augustinus?).
72 Sistemul, p. 4d, si Comentarii, nr. 47.
74 Informatiile din Incrementa, I, 2, 22, ann. u si din Sistemul, p. 93 si 291, par sA
provinA din Bibliotheque orientale, Paris, 1697, s.v. Nour qi Mohammed, ceea ce dovedeste
cunoasterea cartii lui d'Herbelot, pe care Cantemir o putuse avea la Constantinopol, dar nu
in Rusia.
76 Sistemul, p. 347 si Comentarii, nr. 1139. Desi referinta la toti scriitorii greci" in cazul
lui 'Zalmoxis ar insemna, in primul rind, Istoriile lui Herodot, Cantemir nu preia informatiile
acestuia. P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viala si opera, Bucuresti, 1958, p. 235, observe
c& si in alte cazuri principele nu d& importanta stirilor lui Herodot", cA uneori critica. lui
Cantemir este in deficient& din cauza ideilor preconcepute care-1 fac sA treacA peste textele
Glare folosite de dinsul". Yn cazul de fat& ins& sursa privitoare in Zalmoxis era alta, v. Comen-
tarii, nr. 1139.
76 Sistemul, p. 162, si Comentarii, nr. 595.
" A se vedea, pentru toate, Indicele de autori opere.

XV
rn sfir*it, dupad insa*i mArturisirea lui Cantemir 79, el a reluat in Sistem numeroase infor-
matii din Incrementa atque decrementa Aulae othomanicae. Este vorba de bogatele date de ordin
religios, etnografic, institutional din notele acestei opere, lamuririle de termeni turcesti, arabi
sau persani, uneori chiar istorii" ca aceea a pieirii falsului Mustafa (v. mai jos) sau amintiri
personale, ca discutia cu Es'ad efendi privitoare la fringerea lunii 79 etc. Compararea celor
doua scrieri arata ca autorul a folosit din Incrementa tot ce putea intra in tematica. Sistemului;
ceea ce a fost lasat de-o parte, ca, de exemplu, datele de organizare military sau administrativa,
firma negresit s& fie reluat in lucrarea proiectata Despre guvernarea otomand.
Aceste reluari nu sint textuale, ci uneori dezvoltate (a*a in cazul convorbirii cu Es'ad),
alteori in mod sensibil schimbate. Astfel, in Sistem, p. 274-275, falsul Mustafa are o hemoragie
inexplicabilA, osta*ii sai it parasesc, *i el este prins in cort. in Incrementa, II, IV, 4, el are
hemoragia, e parasit de prieteni *i osta*i, fuge *i e prins la Karaagac; detaliul arestarii in
cort se refer& la un alt duman al lui Murad al V-lea, anume Osman-beg, *i e luat din aceea*i
carte II, IV, 6. Numele dervi*ului care-i anunta lui Murad victoria, Seid Bear, este omis in
Sistem.
Reluind informatii din Istoria Imperiului Otoman, Cantemir apela deja la tezaurul pro-
priilor sale amintiri, observatii *i experiente care cup& deopotriva un loc insemnat in acea
opera, ca *i in Sistemul. Viziunea sa despre doctrina *i civilizatia islamica, s-a alcAtuit, negre-
*it, din lecturi *i studiu, dar in primul rind din cunoa*terea directa a lumii in care a trait mai
bine de douA decenii. In acest rastimp, el a inregistrat nu numai modul de viata, datinile *i
institutiile musulmane, dar, printr-un activ schimb de idei cu carturari turci, a putut patrunde
in adincul invataturii coranice *i face comparatii cu doctrina cre*tina. Asemenea discutii, cu
Es'ad efendi, sint amintite atit in Istoria Inperiului Otoman, cit qi in Sistem". Alte marturii
ne aratA ca. ele erau obi*nuite intre carturarii turci *i cre*tini ai timpului 21. Evenimente ie*ite
din comun, ca rezistenta la convertirea fortatA a lui Nicolae din Karpenisios, erau mult timp
comentate de populatia cre*tina din Constantinopol: A. Galland la 1672 qi Cantemir in 1719
relateaza, deopotriva, cu variante, acest caz82. Pentru uncle evenimente a avut martori oculari, a*a-
dar informatia sa despre salvarea steagului sfint" la Viena este de prima mina. Principele a
putut intra in tekke qi asista la ceremonii deosebite, ca dansurile dervi*ilor mevlevi 93. Monu-
mentele din Constantinopol le cercetase *i cu preocupare de arheolog, dornic sa, descopere sub
soul vemint islamic ceva din stralucirea for romano- bizantinA. Ca vechi locuitor al capitalei
otomane, inzestrat cu calitAtile de a inregistra *i de a expune metodic, in limbi strAine, elemen-
tele civilizatiei musulmane, el va fi avut prilejul sa explice aceastA lume europenilor nou-sositi
in Constantinopol, cu misiuni comerciale sau diplomatice, intilniti in ambasadele pe care le
frecventa. 0 parte din aceastA eruditie a intrat in Sistem, qi numai a*a putem evalua cite alte
observatii, amintiri *i mArturii directe ale principelui, care unman sA fie folosite in cartea ne-
scrisa Despre guvernarea otomancl, ne-au rAmas necunoscute.

3. Elaborarea
Procesul elaborArii Sistemului poate fi urmArit deoarece dispunem de trei stadii ale Its-
&aril (forma scurtA, prima redactare in latinA *i cea definitivA in rusA). Este de altfel singura
opera a lui Cantemir din care sa. ne fi rAmas aceste stadii, de la prima schita. pin& la forma
publicatA de autorul insu*i.
Curanus, prima form& a cartii, ne ingaduie sA surprindem modul de lucru al lui Cantemir.
El incepe prin a redacta liber, WA efortul unei tratAri complete, capitol d up& capitol, negresit po-
trivit unui plan general, dar bizuindu-se exclusiv pe propria-i eruditie. In vederea completArilor
ulterioare, el lasa. liberA, pe fiecare paginA, jumAtate sau o treime din spatiu. Pe acest spatiu
se aglomereath apoi adaosuri scrise mArunt, pe care autorul be incorporeazA in text (ele nu
sint note-comentarii ca in Istoria Imperiului Otoman), dupA cum ne aratA comparatia dintre
primul capitol din Curanus (Curani nomen, ms. autograf, f. 7) *i reluarea lui in a doua forma
dezvoltatA (De Curani etymologico nomine. Cap. 1, ins. autograf, f. 44). Adaosurile aci sint

78 V. trimiterile sale la propria-i opera. in Sistemul, p. 123, 127, 275 etc.


79 Ibidem, p. 106; Incrementa, I, III, nota g.
8 Incrementa, I, 4, note. g; Sistemul, p. 106 107 *i nota 429.
21 V. studiul nostru Les intellectuels du Sud-Est europeen au XVIIe siecle (II), in ReVue
des dtudes sud-est europdennes", 8, 1970, no. 4, p. 661, *i E. de HurmuzakiN. Iorga, Docu-
mente privitoare la istoria romanilor, vol. XIVI, Bucuresti, 1915, p. 412: un contemporan at
lui Cantemir, Hrisant Notaras, patriarh al Ierusalimului, discuta in 1709 cu teologi musulmani
probleme eshatologice.
82 A. Galland, Journal.., pendant son se jour a Constantinoples (1672-1673), publi6
et adnot6 par Charles Schefer, t. 1, Paris, 1881, p. 200-201; Sistemul, p. 255-256 *i nota 881.
23 Sistemul, p. 297-300.

XVI
formate din citate coranice si s-ar putea crede cg, autorul aflase un text din care si-a putut ex-
trage citatele necesare, daca ref erint e 1 e n-ar fi atit de deconcertante (desi, in general,
text e 1 e sint corect reproduse): cap. XIX (in loc de XVI), cap. V (in loc de III), cap. XLI
(in loc de XXXII).
Curanus a fost repede abandonat: autorul n-a tratat in aceasta futile redactare decit des-
pre Coran, viata lui Mahomed si teologia mahomedana, asadar viitoarele arti II, I si IV din
Sistem, dar foarte rezumativ. Dupl. 85 de pagini, Cantemir se opreste Si reia redactarea lu-
crarii dupa planul precedent, rescriind Curanus, incorporind in text notele marginale, adaugind
not carti (III, V, VI).
Si aceasta parte a manuscrisului original vadeste intentia (adesea realizata) a revenirilor
qi completarilor: o treime din paging este lasata libera pentru adaosuri pe care autorul le scrie
sau iii propune numai s-o fact, marcind unele pasaje 84, ping la sfirsitul manuscrisului. Dar el
nu era incl. definitiv. Elaborind, cum vom vedea, versiunea rusk Cantemir iii perfectioneazg
lucrarea, o restnictureaza pentru cititorul au in aceasta limbs, care va beneficia in primul rind
de ea.
Felul in care schita initial& capata contur prin adaosuri succesive (mai intii la Curanus,
apoi la forma dezvoltata) si se preface in versiunea rust finala ne este lamurit prin compararea,
autografului latin care cuprinde ambele redactiuni (cea scurta si cea ampla) cu Sistemul pu-
blicat in 1722.
Iata, mai intii, descrierea manuscrisului autograf.
Originalul latin cuprinde 127 de file numerotate 2 128 (prima fill, adlugatg, la legat,
poartg, dactilografiat, titlul Cucmema mazomemaucxoti peAutuu ( Curanus) i nota: geumpanbuufi
zocydapcmeeuubui apxue opeenux axmoe CCCP, coma Na 181, PyKonucubdi omdeA obtetueri Eu6Auo-
mexu MOCKOBCKOZO znaeuoeo Apxuea MILT, Ns 1325, AA. 2-128 06., adia Arhiva Cen-
tral& de Stat de Acte Vechi a U.R.S.S., fondul nr. 181, Sectia de manuscrise, fost al
Bibliotecii Arhivei Centrale din Moscova a Ministerului Afacerilor Straine, Inn 1325,
f. 2 128v1. Numerotarea (in cerneala) este facuta de Nikolai Bantis-Kamenskij, care a daruit
manuscrisul sus-mentionatei arhive a M.A.E. rus in 1783, dupg cum mentioneaa. intr-o 'insem-
nare autografl pe fila 2. Volumul poarta insa si o numerotatie a autorului, stearsa ulterior, care
ne ingaduie sa stabilim etapele redactarii.
Comparind manuscrisul autograf cu versiunile lui publicate, romaneasca (Des pre Coran,
in traducerea lui loan Georgescu, Cernauti, Edit. revistei Analele Dobrogei", 1927, p. 13-54)
qi ruseasca (Kuuza cucmuma, Sanktpiterburh, 1722), putem stabili urmatoarele corespondente:

CURANUS 85

Paginatie originala: 1-5


Demetrius Cantemyr lectori charissimo f. 2 6 = Sistemul, p. ld-8d in (Despre
salutem Coran, p. 13 17, o variantl scurtg).
[Paging alba] f. 6"
Paginatie originall: 1-69
Curani namina Muhammed pseudo- f. 7 18" = Despre Coran, p. 17-33.
propheta
[Pasaj de intercalat in cartea Despre re-
ligie, cap. Despre feici] f. 18v = netradus.
[Paging, alba] f. 19 =
De Deo... De particulars fidelium iudicio f. 19v 37 = Despre Coran, p. 33 -54.
De Araf 66 f. 37 37' capitole netraduse (cp. cu
De inferno f. 38 38v= Sistemul, IV, 19-21, p.
De paradyso f. 39 40 156 166).
De universi systemate sive Curani theologo- f. 40v 4 1= capitol netradus (cp. cu Sis-
physica (pasaj reluat cu dezvoltAri in f. temul, IV, 6, p. 102-103).
72-73)
Paginatie originala: 1-4 (scris peste 70-73)
Vita Muhammedi... f. 4 ly-43" = Sistemul, I, 2, p. 2-7.

84 Ms. autograf, f. 45, 49, 53 etc.


as Prin Despre Coran trimitem la traducerea. lui I. Georgescu, citata mai sus, iar prin
Sistemul la ed. din 1722. Manuscrisul legat si repaginat de N. Bantis-Kamenskij era format
din citeva fascicule numerotate pe grupuri: 1-5, 1-69 etc.
88 Ping, acs a copiat Gr. Tocilescu (numai titlul capitolului Despre Araf).

XVII
[SISTEMUL] 87
Paginatie originals: 1 108 (p. 41 &aria)
De Curani etymologico nomine. Cap. 1 f. 44-51 = Sistemul, II, 1-6, p. 37-54.
De pseudopropheta Muhammed. Cap. 2... f. 51-63= Sistemul, I, 1-2, p. 1-3 si
I, 5-12, p. 9-36.
De Muhammedi successoribus quos illi Ashabe
vocant. Cap. [4]
Liber secundus de muhammedanorum theolo- f. 64-97 = Sistemul, IV, 1 -21, p. 8 1
gia. Cap. 1-20 (21 de capitole, 7 fiind 166.
repetat)
Paginile 109-249 din original lipsesc.
Paginatia originals: 250-310
...selisi [Cap. 27]. De haeresi bekta/3i. [Cap. f. 98-117 = Sistemul, VI, 27-41, p. 331-
28] ...De scientiis fal, dziazulyk etc. illicitis. 379.
Cap. [41].
De funambulis, agyrtibus etc. Cap. [42] f. 117 = netradus.
Chrismi sive oracula revelatoria Muhammedi f. 118 128"= Sistemul, III, partea I si
pseudoprophetae de rebus eventuris ante partea a II-a, 1 10, p. 55-80.
quam hic intereat. Liber diversus.
Dupe cum se poate constata din descrierea de mai sus, manuscrisul autograf este corn-
pus din opt parti:
1. Salutul autorului catre cititor, reluat aidoma in Sistem (versiunea, din Despre Coran
este mai scurta);
2. Despre Coran (textul pe care 1-a publicat Ioan Georgescu, cu exceptia unui pasaj la
f. 18 pe care Cantemir 1-a rezervat pentru un capitol nescris, Despre ,ceici, din cartea a V-a
a Sistemuttti); ultimele trei capitole din Curanus, f. 37-40, n-au fost traduse de I. Georgescu,
pentru ca lipseau din copia Gr. Tocilescu (Biblioteca Academiei, ms. lat. 76);
3. tin capitol Despre sistemul universului, prima redactare, abandonata, a cap. 6 din
cartea a IV-a a Sistemului;
4. Viala lui Mahomed, corespunzind cap. 2 din cartea. I a Sistemului (in versiunea rusa
se prefera, aceasta redactare celei lacunare, cu stersaturi, de la f. 1 52); aceste doll& parti
(3 si 4) par a fi incercari ale autorului de a relua redactarea earth intr-o forma. amplificata.
5. Despre numele Coranului. De aci incepe, in mod evident, o noun redactare amplificata
a cartii, dupa cum arata paginatia noun, de la 1 la 310 (cu o lacuna intre p. 109 si 249, a-
supra careia vom reveni). Aceasta parte trebuia probabil sa, fie notate drept Liber Primus, din
care vor fi alcatuite cartile I si II ale Sistemului (lipseste insa originalul latin al cap. 3 si 4
din cartea I a versiunii rusesti definitive, tratind Despre persoana adica chipul, fizicul
si moravurae lui Mahomed).
6. Cartea a II-a, Despre teologia muhammedand, care va deveni cartea a IV-a a Sistemului.
Lipsesc apoi, cum aratam mai sus, paginile 109-249 din manuscrisul original, asadar
70 de file, corespunzind intregii carti a V-a si primelor 27 de capitole din cartea a VI-a a
Sistemului.
7. Capitolele 27-41 din cartea a VI-a a Sistemului, plus un capitol (42) Despre acrobali
Fi ,sarlatani, pe care nu-1 gasim in versiunea. ruse.
8. Prorociri sau oracole, asadar Apocalipsul musulman, sau intreaga carte a III-a a Sis-
temului. Partile 7 si 8 sint numerotate de autor (p. 250-310).
Aceasta comparafie priveste numai principalele articulatii ale manuscrisului autograf.
Lucrind la versiunea, rusa, Cantemir deplaseaza paragrafe (a se compara f. 44 -51 ale originalu-
lui latin cu p. 37-54 din Sistem; paragraful Caracterele Curanului", din cap. 2 al cartii a II-a
si tot cap. 3 erau plasate la sfirsitul partii Despre denumirile Curanului"), renunta la uncle
texte sau regrupeaza, capitole. El do o noun structure cArtii, vadindu-si prezenta pins la ultima
ei forma. Rolul lui Cantemir in definitivarea lucrarii sale reprezinta, Inca o problems pe care
cercetAtorii de pine acum au rezolvat-o mult prea. expeditiv.

87 Am pus titlul deoarece de aci incepe redactarea dezvoltata care, tradusA in rusa, a
dat versiunea. definitive.

XVIII
4. Versiunea definitiva (rusa) apartine autorului
D. Bantis-Kamenskij 88, urmat de $t. Ciobanu 89 si de P. P. Panaitescu 99 ne-au obis-
nuit cu ideea ca traducerea in limba rusa a Sistemului redactat in latina de Cantemir ar fi opera
exclusive a lui Ivan Ilinskij preceptor al copiilor Principelui (in a carui cask locuia) si secretar
al lui traducere care a vazut lumina tiparului in 1722. Ipoteza era slujita de afirmatia ca
Dimitrie Cantemir nu cunostea limba rusk in masura necesara publicarii unei redactari pro-
prii 91. Apelul la un colaborator se impunea. El nu putea fi altul decit Ivan Ilinskij, care, chip&
cum stim, a tradus in rus5, si alte alcatuiri ale stapinului s &u 92.
Este cazul sa se renunte la aceasta informatie gresita. Daca versiunea origina]a, Latina,
a cartii ar fi fost definitiva, Ilinskij trebuind numai sa o redea in rusk, partea talmacitorului
ar fi fost usor de separat de aceea a autorului insusi. Dar, cum am vazut mai sus, compa-
rind originalul latin cu editia rusa din 1722, intre aceste doua stadii ale cartii nu se afla numai
operatia traducerii, ci aceea a restructurarii intregii lucrari, cu adaosuri si eliminari, ceea ce
numai a u t o r u 1 isi put ea ingadu i. Se cuvine sa luam in considerare si ipoteza
ca. Principele i-a lasat secretarului sau grija acestor ultime operatii: mai multe argumente o
infirmA.Maiintii, ortografierea rusa a cuvintelor orientale, scrise asa
cum se pronunta u, vadeste prezenta lui Cantemir ling& Ilinskij, care singur n-ar fi
reusit sa noteze pronuntarea for exacta duple textul latin. in al doilea, rind, stim a manuscri-
sul rusesc avea (ca si cel latin) cuvinte si fraze intregi scrise cu caractere arabe 93 - fireste de
mina lui Cantemir, deoarece nu se stie ca Ilinskij s& fi cunoscut limbi orientale. Frecventa neo-
bisniuta cum vom vedea a neologismelor greco-latine sau din limbi apusene, pe ling&
terminologia orientala necunoscuta chiar unui rus cultivat ca secretarul principelui, a impus
numeroase explicatii marginale. Dar pastrarea acestor neologisme in versiunea rusa a fost do-
rinta express a autorului (traduatorul ar fi avut tendinta sa le evite pentru a face mai inte-
ligibil textul); glosarea for vadeste, din nou, colaborarea intre autor si traducator. Ea este con-
firmata si de situatiile curioase in care termenul neaos rusesc din text este glosat printr-un
neologism (ex. p. 143 nepeonatiaimuic prin npe3udemn). Este negresit un procedeu al autoru-
lui, care Linea ca termenul neologic din originalul latin s5, nu dispara, totusi, in versiunea rusa.
Iata de ce Sistemul, editat la Sankt-Peterburg in 1722, trebuie privit drept o v e r s i u n e
de a u tor. Acceptind faptul ca D. Cantemir nu cunostea indeajuns rusa pentru a-si rescrie
opera in aceasta limb& ne imaginam usor ceasurile de lucru in care Principele dicta in latina
Sistemul secretarului s &u si cum acesta reda imediat fiecare fraza in rusa, 1&sind stapinului con-
deiul cind trebuia scrisa o expresie in araba, persana sau turca, sau desenat un alem. Nu ni s-a
pastrat manuscrisul rusesc al Sistemului, dar este sigur ck, la fel cu manuscrisul versiunii lui
Ilinskij din Loca obscura care poarta corecturile lui Cantemir, el ne-ar fi demonstrat ck ultima
lecture si ultima mina erau ale autorului.

IV. VALOAREA $TIINTIFICA A SISTEMULUI

1. Cantemir qi islamul: erudijie si atitudine


Luata ad litteram, o declaratie a lui Cantemir din Precuvintarea cdtre cititor este de nature
se ne ingrijoreze: el ar fi scris Sistemul religiei muhammedane pentru a pune in adevarata lumi-
na aceasta credinta rea [...], aceasta dobitoceasc& si usuratica credinte care propovaduieste
ck adevarata fericire sta in poftele trupesti, in dorintele nedomolite, in dezmierdarile nein-
frinate si intru ingaduinta Ebert. a pacatuirii". in felul acesta el va pune la indemina cititorilor
mai putin iscusiti in legile si in cartile popoarelor orientale" o arm& impotriva acestora, pentru
ca at be poata astupa gura cu insasi nedreptatea, Tor" 94. Lucrarea ar avea, asadar, scopuri

88 D. Bands-Kamenskij, Cnogapb docmona.wimurgx nada pyccimi 3eninu, t. III, Moscova,


1836, p. 41; P. Pekarskij, Haylca u numepamypa e Poccuu npu lIempe Benuxoni, t. I, Sankt-Pe-
terburg,1862, p. 249; t. II, p. 585. Era astfel preluata necritic afirmatia lui J. P. Kohl
din. 1729 (v. mai jos, nota 185).
89 $t. Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, p. 396 si 423.
90 P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Via /a fi opera, p. 212.
91 $t. Ciobanu, op. cit., p. 396.
92 Loca obscura in catechisi, v. $t. Ciobanu, op. cit., p. 412.
93 P. Pekarskij, op. cit., t. II, p. 584-585; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 214. Era obiectia
Sinodului c& lucrarea nu ar putea fi imprimata, deoarece tipografiile din Sankt-Peterburg si
Moscova nu aveau la dispozitie caractere arabe. in dreptul acestor cuvinte sau litere, in edi-
tia din 1722, s-au lasat uneori locuri libere (ex. p. 4a, 5a, 59-60, 349-350, 369-370).
94 Sistemul, p. 8d.
polemice, ceea ce pune sub semnul Indoielii obiectivitatea. autorului. Este adevarat cd acesta
se angajea.za s5, serie ce se povesteste si se crede la acele popoare barbare [...] farl nAscociri,
fara blam, fara adAugiri si far'd vreo scadere" 95, dar cum se poate impaca seninAtatea cArtu-
rarului cu zelul polemistului antimusulman ?
CercetAtorii au remarcat in Sistem fie c5. autorul este pAtruns de un sentiment de sim-
patie fata de subiectul sau"33, fie ca, dimpotriv5. ,atitudinea. autorului, ca intotdeauna, este
aceea a unui adversar, nu al poporului tore fat.5 de care are simpatie, ci al cirmuirii si al prin-
cipiilor religioase si politice ale acestei cirmuiri" 99. Pentru indrept4ite motive, objective i
subjective, atitudinea lui Cantemir fat& de islam a fost, intr-adevar, foarte nuantata.
Yn ce priveste credinta musulmank pozitia autorului nostru este, far' echivoc, a unui
crestin care nu poate accepta ca religie autentica decit pe aceea. a Evangheliilor. Asadar, in nu-
meroase locuri este tAgaduit caracterul revelat al Coranului; Mahomed este doar un pseudo-
profet" ; o serie de invb.tAturi coranice ar fi furate din Scripturile noastre" 98.
Cantemir pastreaza consecvent aceasta atitudine fat& de doctrina mahomedanA si in modul
in care o expune. Viziunea islamului este una cristianizata" din chiar titlul cartii (Sistemul
religiei muhammedane") fart., poate, ca autorul sA-si fi dat seama de caracterul impropriu al
termenului folosit. Dupd cum bine s-a observat, termenii mahomdtans, Mohammedaner etc.
traduc termenul crestin si creeazA o confuzie care denaturea.z5, insasi esenta islamului. Impro-
prietatea. expresiei tine de ins6.i substanta celor dour religii" 99. intr-adevar, daca este firesc
ca crestinismul doctrina intemeiatA pe acceptarea intruparii lui Hristos sA poarte numele
acestuia, islamul are ca esenta doctrinarl ideea. unui Dumnezeu nevazut, transcendent, a carui
revelatie este Coranul i in raport cu care Mahomed este un simplu intermediar, un profet. S-ar
putea, deci, afirma ca, paradoxal aproape, este cu putintA sa ne inchipuim un islam lipsit de
Mahomed, dar pAstrind Coranul. Este insa imposibil de conceput crestinismul fArA persoana
fntemeietorului slu" 100 .
Alt element de cristianizare" a islamului fn Sistem este insistenta asupra minunilor lui
Mahomed" i asupra sfintilor musulmani". Amindoul aceste categorii de credinte sint populare,
parazitare doctrinei pure a islamului. Singurul miracol" care poate fi atribuit lui Mahomed
este Coranul. Iar cultul sfintilor este incompatibil cu o doctrina geloasa de monoteismul sau
nezdruncinat 101 AceastA tendinta a autorului de a descrie doctrina musulmana pe intelesul
cititorului european, asadar potrivit articulatiilor proprii religiei crestine, poate explica si in-
congruente ca expresia darul de proroc mincinos" "2 (care este darul unui pseudoprofet ?).
Dar Cantemir nu se multumeste s5, infatiseze islamul ca doctrink in forma cristalizatA
de Coran i de teologii musulmani, ci mai degrabl ca pe un fenomen social si istoric, descris w-
dar dupa reflectarea doctrinei propriu-zise in mintea si atitudinile adeptilor din vremea lui.
De aci si frecventele semnalari ale neconcordantelor intre cuvintul Coranului si comportarea
credincioOlor lui. Asadar criticile autorului nostru nu se indreapta totdeauna Impotriva invl-
tAturii musulmane ca atare, ci adesea a felului in care mahomedanii contemporani o ocolesc sau
o rastAlmacesc, pentru a-si menaja si indreptAti practici interzise, ca vinatoarea, luxul vestimen-
tar, carnata, betia, desfrinarea etc. 103
La adApostul profesiunii sale de credintA autorul urca linistit trepte spre o considerare mai
senin'd a islamului, aceste trepte fiind bunul-simt, experienta personals, de necontestat, dar i
referirea la un consens umanist al valorilor pe care nu-1 puteau birui argumentele autoritare ale
polemitilor occidentali. Arabizantii europeni ai secolului al XVIII-lea isi justificau studiile
prin scuza de a servi teologia mai precis apologetica. tnainte de marele Reiske, care declara
in acelasi secol dar dup5. Cantemir 109 ca studiul culturii arabe intereseath nu filologia
Ibidem.
96 $t. Ciobanu, op. cit., p. 414.
97 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 217.
99 Sistemul, p. 46 si urm. Aceasta preocupare este vAditA si in exprimare: pelerinajul
musulman se face la locurile dupcl parerea for sfinte" (Sistemul, p. 283), orice conceptie
neacceptabila este precedata de rezerva spun ei" (passim).
99 Georges Rivoire, L'Islam en marche (I), in Le mois suisse", 6, 1944, no. 59, p. 22.
Aurel Decei ne remarca pe marginea acestei afirmatii: Crestinii, europenii ii numesc in mod
gresit pe cei ce cred in islam mohamedani (apoi, si mai gresit, mahomedani). Acesti credinciosi
se numesc pe sine muslimcln (deci musulmani). Derivatul muhammadi ( < Muhammad) este
folosit numai In subsidiar, cind o persoana sau o situatie sint raportate la profetul Mahomed,
dar nu cind este vorba de credinta sau sistemul islamic.
1 Ibidem, p. 22-23.
101 E. Montet, Dc Petal present et de l'avenir de 'Islam, citat de Georges Rivoire, art. cit.,
p. 30, n. 1.
103 Sistemul, p. 5.
103 Ibidem, p. 244-246, 265 si urm.
I" I. Kratchkovsky, Avec les manuscrits arabes. (Souvenirs sur les livres et les hommes),
tr. M. Canard, Alger, 1954, p. 212.

XX
sacra", ci istoria, geografia, fizica si medicina ", cArturarul roman relevase interesul cultural
general al valorilor islamice.
Asadar, el pune in garda pe cititor asupra precaritatii demonstratiilor antiislamice, si ne
intrebam dac& alt autor european o facuse pin& la el. Cantemir nu se sfieste sa arate subrezenia
argumentelor de autoritate propuse de oamenii unei singure carti ". A respinge credinta mu-
sulmana, in numele celei crestine are aceeasi valoare cu contestarea Evangheliei in numele Cora -
nului, pentru ca, aratA cu dreptate Cantemir, ceea ce not crestinii recunoastem despre adevarul
Evangheliei recunosc musulmanii despre adevArul Coranului si astfel argumentele sint echiva-
lente, ceea ce, dupa regulile logice, se stie c& nu duce la nimic" 108. Tot asa, judecind mai atent
lucrul si tinind seama numai de credinta istorica si omeneasca, [...] marturiile istoricilor crestini
se vor socoti de nimic in fata celor muhammedani, si mai ales in fata tuturor celor ce nu primesc
nici religia noastra, nici pe a for ; caci marturiile potrivnicilor si dusmanilor le resping toti juristii
si adev&rul acelora se is drept minciuna," 106. E aci o limpede invitatie a autorului nostru la
examinarea islamului dintr-o atitudine nu de adversitate, ci superioarA, obiectiv criticA: chiar
scrieri ale muhammedanilor" ar releva falsitatea Coranului. Cantemir apeleaza asadar la con-
tradictii din textul insusi al cartii sacre mahomedane, apoi la argumente din Muhammediye si
din dreapta logics. Scopul sau amine tagaduirea caracterului revelat, asadar a autenticitatii
acestei religii. Dar situindu-se, in critica sa, pe un teren nu religios, ci rational, el las& loc tuturor
aprecierilor pozitive pe care aceeasi atitudine ii va ingadui, in continuare, sa le lack despre
valorile filosofice, morale, stiintifice, literare si artistice ale islamului.
Ca si in Divanul 1", Cantemir se afla aci in situatia rara pentru un autor din vremea.
lui de a lua liber atitudine impotriva intelegerii radicale a religiei fie ea crestind sau musul-
mana impotriva bigotismului si a superstitiei. Asa.dar, multe dintre protestele lui impotriva
unor credinte mahomedane sint formulate nu de teologul crestin, ci de ginditorul modern aruia
t o at A mitologia iadului i se pare ridicola, fie ea crestina sau musulmanal8, si care noteazA
dispretuitor superstitia popular& [...] comunA nu numai muhammedanilor, ci aproape tuturor
popoarelor" 109, asadar si celor crestine.
Dincolo de aceste judecati si tocmai gratie Tor, Cantemir este liber in atitudinea sa fat&
de islam, de aceea isi ingAduie invitatia: sa vorbim drept ins& si sO lauclam fapta bunA, chiar si
a celui mai mare vrAjmas al nostru" 110.
Principele avea, dupA cit intelegem tocmai din textul Sistemului, capacitatea sA judece
doctrine musulmanA mai drept decit alti autori europeni contemporani lui. In leg&tura. cu atri-
butele lui Allah" ( ) el afirm& c& muhammedanii urmeazA mai mult teologiei negative
decit celei afirmative" 111, apreciere corectA, dar surprinzAtoare in scrisul unui orientalist euro-
pean din secolul al XVIII-lea. Distinctia intre teologia negativ& (apofatica.) si cea afirmativa (ca-

105 Sistemul, p. 46.


18 Ibidem; v. si p. 47 (alte argumente antiislamice usor de respins).
107 V. studiul nostru introductiv la D. Cantemir, Opere complete, vol. I, Divanul, p. 49
si urm.
18 Sistemul, p. 159.
19 Ibidem, p. 286.
11 Ibidem, p. 203. AceastA profesiune de credinta nu pare sa.-1 fi convins pe Eugen
Lozovan, D. Cantemir avant les Lumieres, Copenhaga, 1980 (extras din RIDS. Etudes Romanes",
1980, nr. 77), p. 8. Autorul se intreaba, (lac& ,,atitudinea virulenta antiislamica, a lui D. Cantemir
care frizcazd obsesia [subl. n.] nu s-ar putea explica, eel putin in parte, prin convingerile, frec-
ventarile si legaturile lui masonice? Desigur, o asernenea ostilitate nu e obligatorie. Ea poate
fi deopotriva de origine bizantina". Credem ca pasajele antiislamice din Sistemul nu trebuie
clutate atit de departe. Cantemir insusi (Sisttn.u/, p. 3d) mentioneaza. citiva , autori crestini
[bizantini n.n] care an dezvaluit siretenia muhamedanA ", jar ca not insine nu ignoram lite-
ratura bizantina cu acest cuprins (Lozovan, op. cit., p. 11, rota 14) crezusem a fi demonstrat
indeajuns prin studiul Une version rounzaine du XV Ile siecle de l'Apologie contre Mahomet"
de Jean Cantacuzene, in Revue des etudes sud-est europeennes", 4, 1966, nr. 1-2, p. 233-237.
Atitudinea de respect fat& de toate religiile abrahamice a francmasoneriei in faza ei operativA
este, de altfel, indeajuns eunoscut& pentru a nu cAuta in aceste ipotetice orientAri ale
lui Cantemir originile criticilor sale antiislamice. Dar ne putem greu imagine publicarea in
statul pravoslavnic al tarului Petru I a unei carti in care Principele sA fi mers prea departe
in aprecierile sale objective, pozitive, fet& de islam, de altfel destul de numeroase pentru citi-
torul atent al Sistemului (v. aici, p. XXXXIV si XXXIV XXXV). Nu criticile lui Cantemir,
ci tocmai un ecumenism avant la lettre ar fi putut surprinde la un carturar care nu apAra phi-
losophia perennis, ci o credintA prin definitie intolerantl, ca orice monoteism.
111 Ibidem, p. 87 si nota 348.

XXI
tafaticA) nu mai era acceptata, atunci decit de ginditorii rasa' riteni 112, singurii capabili s& sur-
prinda apropierea, sub acest raport, intre doctrina musulmane si cea crestina orientala. Obser-
vatia lui Cantemir este remarcabila: ea denote sensibilitate atit pentru teologia crestina, cit ti
pentru halcim. Principe le ar fi fost bucuros s& afle mai multe analogii intre cele doua doctrine,
pentru a facilita cititorului sau european intelegerea celor mai profunde articulatii ale islamului,
dar lucrul nu e cu putinta: islamul are o ;stiinta*, tafsir, care trateaza despre exegeza, Coranului;
el are o ostiinta o, hcidith, care tratea.za despre traditiile ce urca pin& la Muhammad , el nu are
o teologie pozitiva" 113. Kalam ii propune sa lucreze pentru pastrarea si intarirea religiei" ;
el nu este, asadar, decit o apologetica a credintei musulmane; in ce priveste patrunderea dogme-
lor, incercarea intelegerii lor, ne este oprit sa ne cufundam in acest abis si a ne ocupam de ceea
ce ratiunii ii este aproape cu neputinta sa priceapa" 114.
Parcurgerea atenta a cartii a IV-a din Sistem, in special a primelor ei capitole 115, of era
elemente pentru o mai profunda analizA a cunostintelor lui Cantemir despre doctrina islamica
decit ne putem ingadni aci. Un lucru este limpede: aceste cunostinte erau destul de bogate si
Inaintate pentru un carturar european laic care nu facuse din islam obiectul exclusiv al studiilor
sale, ca Marracci sau d'Herbelot, Pococke sau Hottinger, contemporanii principelui. Neindo-
ielnic, intr-o perioada a formatiei lui, aceste cunostinte au fost mai numeroase si mai limpezi.
Semnele estomparii for nu lipsesc in carte ( Cantemir insusi afirma, dupe cum aratarn mai sus,
ca notiuni insusite timp de 22 de ani la Poarta aproape ca mi-au iesit toate din minte; deli
cind mi le-am insusit au fost imprimate tare, s-au sters") 116. Erorile de amanunt unele neas-
teptate alterneaza cu tratarea expediata a aspectelor probabil insuficient memorate sau chiar
cu declaratia neintelegerii unor probleme, ca aceea, a atributelor divine ( sifcif ) din cartea.Muham-
mediye, despre care, marturiseste Cantemir, deli le-am citit cindva cu sirguinta, spun deschis
ca n-am putut nimic intelege din ele" 117.
Daca. St. Ciobanu sau P. P. Panaitescu, pentru care Sistemul era o mina de date etnografice
sau istorice, nu $i -au pus problema exactitatii informatiilor de ordin doctrinar din aceasta carte,
acerbul critic al lui Cantemir care a fost J. von Hammer-Purgstall nu ui -a exercitat acribia asupra
ei deoarece, foarte probabil, nu a cunoscut-o 118. Asadar, cel dintii examen, sub acest raport,
al eruditiei lui Cantemir 1-a facut prof. Yves Goldenberg, care insa n-a analizat Sistemul unde
ar fi aflat, desigur, mai multe detalii de corectat ci prima forma a scrierii, Despre Coran,
in traducerea lui I. Georgescu. Litre confuzii si inadvertente Goldenberg semnaleaza nasterea
lui Mohamed la Medina (eroare indreptata in Sistem), infatisarea Fatimei drept sora Profetului,
imposibilitatea. uciderii lui Ali de atre Omar si Othman, confuzia dintre Abu-Djahl si Abu-
TA. lib, atribuirea Coranului lui Abu -Bakr, inexactitatea referintelor la Coran, ideea curioasa ca,
fructul paradiziac interns ar fi fost bobul de griu, fare temei in cartes sacra a islamului 113.
Aceste incongruente reapar in Sistem, alaturi de altele semnalate, on de cite on le-am
surprins, in comentariile editiei de fata. Recapitulam citeva pentru a be masura gravitatea.
Astfel, autorul declare ca mahomedanii nu stiu nimic" despre regele Saul 12 ; sub numele
'.'alit el este insa citat in Coran, II, 247, 249. in istoria templului din Ierusalim apar citeva con-
fuzii 121. Shu'aib era un profet din Madian, citat in Coran, VII, 85-93, XI, 84-95 etc. ; identifi-
carea lui cu biblicul Isaia este inexacta 122. Cantemir confunda datele Bairamului Mic si Baira-
mului Mare 123, ceea ce nu poate fi interpretat decit ca un semn de oboseala dupe ce participase,
112 V. asupra acestei distinctii fundamentale V. Lossky, Thdologie mystique de l'Eglise
d'Orient, Paris, 1944, p. 22 si urm.
113 Louis Gardet et M.-M. Anawati, Introduction a la theologie musulmane. Essai de tido-
logic comparee, Paris, 1948, p. 315.
114 Muhammed Abduh, Risellat al-tawhid, p. 5/5 si 61/43, apud Gardet et Anawati, op. cit.,
p. 310.
116 V. p. 81 urm. si notele 324 si urm.
116 Sistemul, p. 167.
117 Ibidem, p. 328.
118 Hammer a criticat cu asprime, dui:4 cum se tie, Istoria Imperiului Otoman, acu-
zindu-1 pe autor pin& si de ignorarea limbilor arabl si persana (v. articolul sau Sur l'histoire
ottomane du prince Cantemir, in Journal asiatique", IIIe serie, 4, 1824, p. 24-45). In rigoarea
lui, menita sa releve importanta si oportunitatea propriei Istorii a Imperiului Otoman, Hammer
nu banuia ca se vor gb.si peste un secol specialisti la fel de seven, dar mai invatati, care sa -1
judece drept un orb compilator" (C. F. Seybold, in Encyclopedic de l'Islam, t. I, p. 355) sau care
sa-i semnaleze ridicolul contre-sens" de a traduce Dolma-Bagce (Gradina umplutal prin
GrAdina cu tartacute" (F. H. Mordtmann, ibidem, p. 897).
119 Yves Goldenberg, Notes en marge de quelques ecrits fountains sur le Coran" et l'Islam
(I), in Analele Universitellii Bucuresti, Limbi Clasice si Orientale, 21, 1972, p, 121 127.
120 Sistemul, p. 124, si nota 484.
lu Ibidem, p. 125 si nota 491.
121 Ibidem, p. 133 si nota 520.
In Ibidem, p. 279, 283 si notele 931, 956.

XXII
impreuna cu tot Stambulul, la aceste praznice, timp de 22 de ani! El greseste in raportul dintre
eronologia crestina si cea musulmana 124, confunda orasul Raghes din Bib lie (Raiy din Media)
cu Rakka din Siria 125, se frisalA asupra frumoasei care 1-a ispitit pe Iosif in Egipt 126, situeazh
putul sacru Zemzem in afara Meccai 127 si identifica gresit pe Duldul (catirul alb al lui Mohamed)
cu caii de foc ai profetului Ilie 125. Erorile de date si personaje istorice nu sint nici ele rare 129,
iar uneori ne intimpina confuzii terminologice1".
!ntr-o perspectiva strict pozitivista, asemenea erori ne pot parea, fireste, grave. SA le
judecam insa in raport cu intregul operei si sa tinem seama de conditiile in care a lucrat autorul.
Acceptind aceste doll& criterii vom fi mai putin severi. Imaginea islamului pe care Sistemul
lui Cantemir a ingaduit-o cititorilor sai este, in liniile ei fundamentale, ca si in detalii, o imagine
corect A.. SA comparam, ca probe., relatarea credintelor apocaliptice musulmane asa cum le red
Principe le 131 cu descrierea contemporanului sau Marracci sau cu o alta, mai tirzie cu peste un
secol, dar intemeiata in buna masura pe informatiile vechi ale lui Pococke, Golius sau d'Her-
belot 132: diferite ca intindere, ele ofera o viziune identith a acestui capitol din doctrina islamith.
SA. comparam, la fel, judecatile lui Cantemir despre limba si stilul Coranului 133 cu avizul auto-
rizat al arabizantului D. Masson, autorul unei traduceri recente, de mare reputatie, a acestei
opere: ele sint aceleasi in esenta for 134. In mod evident, Cantemir isi stapinea subiectul pinA
la posibilitatea de a compara corect astronomia arab& cu cea greceasca 139, si la sfirsitul earth
sale chiar cititorul de azi se poate socoti in posesia informatiei de bath privind doctrina islamica
si sistemul cultural generat de ea. Cantemir avea dreptate sa raspunda, constient de competen-
ta sa, obiectiilor Sinodului Bisericii ruse, care-i cerea, in 1721, s5, inf5.tiseze izvoarele cartii (asa-
dar, sa adauge cartii bibliografia si referintele): Nu vad nici o nevoie sa ma conving sa-mi con-
firm spusele prin scrierile altora" 135.
Dath. scriind Sistemul Cantemir incerca nu numai satisfactia valorificarii atitor cunostinte
rare, care urmau sa-i ateste o meritata reputatie stiintifica, dar si placerea de a-si retrai ani
de invatatura, comert intelectual si aventuroasa tinerete din Constantinopol, nu trebuie neglijata
evidenta ca redactarea cartii in imprejurArile ingaduite autorului nu a lost deloc confortabila,
Principe le a putut piny la un punct impaca atitudinea sa de carturar european asadar crestin
cu eruditia sa islamica, intr-o viziune sincere si in care obositoarele note apologetice si polemice
ale carturarilor ecleziastici contemporani lui, un ortodox ca Ioanichie Galeatovski 137 sau un
catolic ca Ludovico Marracci, sint mai rare. in limitele acestei atitudini el a putut lasa loc, cum
am vazut, si unei critici rationaliste a religiei in general.
Dar Cantemir merge mai departe: el fsi exprima deschis pretuirea pentru uncle aspecte
ale spiritualitatii sau culturii islamice cu o admirabila obiectivitate. El lauda obiceiul eliberarii
prizonierilor cumparati, dupa sapte ani de robie, Iaslndu li se libertatea de a-si pastra religia139;
laucla omenia si ospitalitatea poporului turc din Dobrogea si Iconia, atit de mari incit celui
ce nu-i cunoaste i se va parea ca abia este de crezut"139; considera ca, fata de obiceiurile si aseza-
mintele dervisilor, crestinii ar trebui sa se rusineze pentru ca aceia dovedesc chiar practica. fap-
telor bune, si nu denumirile lor goale, nu speculatia ingimfata, ci insasi lucrarea"160; Principele
declath fir'. ocol: De aceste virtuti filosofice si de filosofia lucratoare de fapte bune ce se af15.

124 Ibidem, p. 60 -61, 286 si notele 251, 972.


125 Ibidem, p. 116 si nota 455.
126 Ibidem, p. 119 si nota 464.
137 Ibidem, p. 190 si nota 695.
128 Ibidem, p. 308 si nota 1047.
126 V., de pilda, p. 274-275 (confuzia intre sultanii Baiazid si Murad al II-lea) ; cf. si
notele 920, 922.
130 La p. 208 autorul se referea dupa cit se pare la tc. murahizas (sol"), iar nu la
nzurassa (lucrat in nestemate").
131 Sistemul, p. 55-80.
132 Observations historiques et critiques sur le mahomdtisme, traduites de l'Anglais de G. Sale,
in Les livres sacres de l'Orient, traduits par G. Pauthier, Paris, 1860, p. 495-500.
133 Sistemul, p. 49-54.
134 Le Coran. Introduction, traduction et notes par D. Masson, Paris, 1967, p. XL
XLIII.
135 Sistemul, p. 103.
138 Rdspunsul lui Dimitrie Cantemir Sinodului rus in chestia Sistemului religiei maho-
medane, la St. Ciobanu, op. cit., p. 524.
137 Cf. V.-V. Barthold, La Decouverte de l'Asie. Histoire de l'Orientalisme en Europe et en
Russie, trad. par B. Nikitine, Paris, 1947, p. 131 si urm.
138 Sistemul, p. 207.
1" Sistemul, p. 228.
145 Sistemul, p. 294.

XXIII
in acepti dervipi mai Inainte spupi, afirm a se cade sa to minunezi 14.141. El exalts calitiltile Cora-
natal, scris intr-o limbs arab& atit de adinca, incit nu numai ca e imposihil s-o imiti, dar pi de
interpretat e foarte greu, iar mai ales a o vorbi e peste putinta" 142. Nu toate ptiintele popoarelor
islamice i se par inaintate, dar pentru arte marturisepte o admiratie far& margini: invatatura
insa" sau modul de a scrie epistoliile cu un stil frumos si inalt" 143; scrierea caligrafica, cu reguli
foarte artistice", capabil& de opere pe care n-a putut niciodata, nici poate acum, nimeni dintre
oameni s& le invite" 194 , arta. poetics, dezvoltata, dar si foarte frumoase si foarte ingenioasa" 145.
Poetii acestor natii orientale, declare Cantemir, atit cei dintii, cit si cei mai de pe urma, pro-
gresind in aceasta arta, au obtinut intiietatea" fats de poetii europeni antici sau contemporani
lui; toti cei iscusiti in aceste limbi, carora li s-a intimplat s citeasca pe poetii arabi, persani pi
turci" recunosc aceasta superioritate 146. Muzica oriental& o depapepte intr-adevar cu mult
pe cea apuseana" 147. in sapatura pietrelor pi a marmurelor practice o sculpture regulat5." 145.
Pictura, depi nu e atit de perfectionata incit sa merite lauds de prisos, ins& nici nu pare urit5."1".
Arta impodobirii cartilor a ajuns la o mare desavirpire pi raspindire" 150. Iar cit privepte re-
torica, mArturisepte Principele, pot spune cu indrazneala ca neamurile orientale nu sint cu nimic
mai prejos decit cele occidentale, caci dupe firea for toti incline spre elocinta [...]. Daca ar auzi
cineva pe un predicator muhammedan tinind o cuvintare, mai cu seama cind Iii extinde cu-
vintul la virtutile morale pi la vicii, ar zice, dace nu ma inpel, ca Demostene al grecilor pi Cicero
al latinilor fac oratorie in dialectul turcesc" 151. Meritele sint ascutimea mintii", apoi bogatiile
infinite pi comorile inepuizabile ale cuvintelor si stilurilor din limbile arab5., persana si tura",
dar pi o inlesnire si o abundenta de elocinta, apa c& intreaga cuvintare se vede ca tipnepte din
gura retorului ca un izvor pururea curgator" 152.
Selectia complete a acestor aprecieri din Sistemul lui Cantemir reprezint& maul dintre cele
mai frumoase imnuri de laud& inchinate culturii islamice de un carturar european. Dar cartea
Principelui urma sa apara Intr -un stat care, depi deschis unui vast program de reforme moderne,
raminea dominat de creptinismul ortodox sever aparat de Sfintul Sinod al Bisericii ruse, care
avea controlul tipariturilor si urma se dea cuvenitul imprimatur. tmbinind o intransigents
stimulate de orgoliu cu o oportuna referinta la protectia tarului pi folosind conjunctura favorabila,
Cantemir a reupit, dupe cum vom vedea, sa treac& peste obiectiile cenzorilor ecleziastici far&
a-pi modifica manuscrisul. Dar el intelegea sa foloseasca pi pansele de ordin politic pe care i be
oferea aceasta carte dedicate tarului, care urma sa fie citita de tar, s& insemne, apadar, o lung&
conversatie cu tarul.
Acest pretios interlocutor trebuia sa fie sensibil la adulatie, cu care Cantemir este generos
in Epistola dedicatorie i in Precuvintarea cdtre cititor, evocind un program de educatie moral&
al lui Petru I 153, dar foarte rar in cuprinsul cartii1". In conversatia sa cu tarul ii reamintepte
fapte la care fusese martor, ca, de pilda, rupinoasa marturisire a unui domn de neam iliric,
adica slav" foarte probabil adversarul sau Sava Vladislavovici Raguzinski ca pentru
ciptiga favorurile unei femei frumoase din Pera a recurs, cu ajutorul unui magician arab, la
invocarea. diavolului 1"; amintepte, la fel, despre interesul lui Petru pentru Istoria Imperiului
Otoman, oferindu-ne ins& si o data pretioasa, anume ca, pin& in 1720 (cind Cantemir redacta
ultima parte a Sistemului), tarul nu hotarise Inca traducerea In ruse a acelei opere 155.
Reamintepte lui Petru, ca in toate scrierile sale redactate in timpul exilului rusesc, ca Impe-
riul Otoman trebuie infrint pi ca aceasta este cu putinfd. In Precuvintarea cdtre cititor el integreaza
propaganda antimusulman& in programul politic al tarului, evoca Intinderea extraordinara,
provocatoare, a doctrinei islamice ; mentioneaza biruintele Cezarului", apadar ale imparatului
austriac, care reupise s& elibereze de turci Ungaria (Si Transilvania) 152 ; deplorl Imputinarea

141 Sistemul, p. 294.


142 Ibidem, p. 41.
143 Ibidem, p. 350.
194 Ibidem, p. 351.
146 Ibidem, p. 352.
146 Ibidem, p. 352.
147 Ibidem, p. 354.
148 Ibidem, p. 355.
149 Ibidem, p. 356.
160 Ibidem, p. 356.
161 Ibidem, p. 360.
159 Ibidem, p. 360.
162 Ibidem, p. 6d 7d.
164 Ibidem, p. 355, 357.
165 Ibidem, p. 378.
155 Ibidem, p. 357.
167 Ibidem, p. 6d-7d.

XXIV
virtutilor" la popoarele europene (antice sau balcanice contemporane) ; (M. ca avertisment dic-
tonul: Fericit cel pe care nenorocirile straine 11 fac sa se teams ", lasind sa se inteleagl ca Rusia
insAsi ar putea fi amenintatA de Poartl dacA nu is masuri la vreme 158. Dar, mai ales, reamin-
teste de profetia privind poporul blond" sikalab (slavii) care urmeaza sA. subjuge Imperiul
Otoman 159, expusa deja in Monarchiarum physics examinatio.
Dar mai exists, pagini in Sistem pe care avem sentimentul ca Principele le-a scris mai de-
grab& pentru amuzamentul tarului decit dintr-o preocupare stiintificd Aceste pagini poves-
tesc lucruri care nu pot fi redate", dupl cum se exprima cu legitimA. pudoare $t. Ciobanu, lucruri
culese din gura poporului", deoarece, dupa marturia autorului insusi, nu se gasesc in cartile
invatatilor musulmani 16. Este vorba de legendele privind senzualitatea lui Mahomed si a fiicei
sale Fatima, despre prostitutia sacra", de explicatia scatologica a pilozitatii faciale ei corporate,
de datoriile excesive ale sotilor in casatoria poligama, despre practicile secrete din harem sau
chinurile sotului divortat care vrea. sa -$t redobindeasca nevasta etc. 161, lucruri care, negresit,
au scandalizat pe cenzorul ecleziastic. Este probabil ca asemenea pasaje, fara raport direct cu
economia cartii si care puteau lipsi far& paguba, au dus la exigenta ca autorul sa -si declare iz-
voarele fie ele culte sau populare , pentru ca cititorii musulmani sa nu se poatA. plinge
cA autorul a alunecat spre rautate, inventind batjocuri" sa nu-1 acuze de calomnii fart
rusine" 162. Principele n-a dat urmare acestei cereri. Picanteriile cartii au fost, negresit, foarte
gustate in anturajul lui Petru si, in primul rind, de tarul insusi cAruia ii placea. sa schimbe glume
indrAznete cu prietenul sau roman mai tinar numai cu un an 163. 0 scrisoare din 23 noiembrie
1719 (tocmai din perioada cind stria Sistemul) ne dezvAluie ceva despre gradul de intimitate at
relatiilor acestuia cu Petru. Cantemir multumeste protectorului sau pentru ingaduinta de a se
casatori cu una din fiicele printului I. I. Trubetkoi, ii precizeaza pe care a ales-o, in ce mod, si
cere voie sa se casatoreasca indata dup5. CrAciun. in alegerea sa a urmat sfatul unui filosof
arab, Lokman (citat si in Sistem): NiciodatA n-am calcat cu piciorul inainte de a cerceta dru-
mul cu cirja" si aceasta timp de aproape ,case ani, intru cautarea cunoasterii lucrurilor naturale".
Acum ar clod sa intre cit se poate de repede la scoala anatomiei (ma sileste dorul prea cunoscut
de a cerceta mai departe!), ca sA, pun capAtul dorit invAtAturii si staruintelor mele" 164. Petru
i-a satisfacut degraba cererea, a luat parte activa la nunta lui Dimitrie Cantemir" et, se pare,
a fost si nasul perechii casatorite" 165, despartia prin numai treizeci de ani.

156 Ibidem, p. 8d.


252 Ibidem, p. 145.
160 $t. Ciobanu, op. cit., p. 415.
161 Sistemul, p. 28, 110, 232-234, 265 si urm. etc. Tot asa anecdotes cu printul din
Florenta ti matroanele pricepute" (p. 260) n-are, in mod evident, legaturA cu ceea ce ii preceda
0 nu este citata decit pentru hazul ei licentios.
162 Decizia Sinodului rus in chestia carfii lui Dimitrie Cantemir Sistemul religiei musul-
mane", la $t. Ciobanu. op. cit., p. 522-523. De remarcat ca un contemporan at lui Cantemir,
Barthelemi d'Herbelot, a cunoscut la rindul sau cenzura, pentru ca, din motive religioase, a
vorbi despre Orient era destul de au privit de BisericA" (Henry Laurens, Aux sources de
rorientalisme: la Bibliotheque orientale de Barthelemi d'Herbelot, Paris, 1978, p. 14). Tot asa,
papa Inocentiu at XI-lea a impiedicat editarea cartii bunului parinte Marracci, deli fi fusese
confesor, pentru cA socotea observatiile sale ca un fel de apologie a Coranului, arAtind ca
exegetii ii dAdeau foarte des un sens rational" (scrisoare a lui Leibniz atre abatele Nicaise,
citata de Abdel Halim, Antoine Galland: sa vie et son ceuvre, Paris, 1964, p. 167).
163 Cantemir era, cu toata temperairta lui observatA de contemporani, unul din convivii
lui Petru, care, uneori, venea sa petreac5. la Principe cu faimoasa lui mascaradA manastireasca",
dupa cum nota Ilinskij (C. $erban, Jurnalul lui Ivan Ilinskii, in Studii", 8, nr. 5 -6, 1955,
p. 126) ; el insusi inns, avea oroare de be-tie", noteaza primul sau biograf, v. Paul Cernovodeanu,
Dimetre Cantemir vu par ses contemPorains (le monde savant et les milieux diplomatiques euro-
peens), in Revue des Etudes sud-est europeennes", 11, 1973, Dr. 4, p. 649. Detalii despre
mascarada" si despre ambianta in care Petru cel Mare it invita pe Principe, la Patrick Gordon,
Tagebuch, ed. M. C. Posselt, MoscovaSankt-Peterburg, 1849 1853, vol. II, p. 427; J. Cracraft,
The Church Reform of Peter the Great, London, 1971, p. 11-28; Russel Zguta, Peter I's
Most drunken Synod of fools and jestors", in Jahrbilcher fur Geschichte Ost-Europas", N. F.,
21, 1973, H. 1, p. 18-28. Este, probabil, mediul In care an fost citite, mai intii, pasajele
picante" din Sistem.
164 $t. Ciobanu, op. cit., p. 486 487. Mira, asadar, interpretarea naives data de autos
inArturisirii Principelui ca vrea sa. intre la scoala anatomiei", accepta.tA. ad litteram: in acest
gest al lui Dimitrie Cantemir se vede adevAratul savant, in sufletul cAruia dorinta de a cunoaste
nu se stinge, nu gaseste limit.). de Vase" (ibidem, p. 404).
165 Ibidem, p. 403.
2. Valoarea istorica
A fost remarcat5.166 informatia autobiografica si istorica din Sistem: dind curs inclinarii
de a face loc exemplului concret, anecdoticii si confesiunii in expunerile sale stiintifice (note
meridionale), Cantemir a presarat in Sistem povestiri diverse, uncle reluate din Istoria Imperiului
Otoman 167, altele inedite.
Sint, in carte, mentiuni autobiografice privind anii sai de invatatura 188, opera muzical5.169
sau istoric5.17, experientele la Constantinopol, unde discuta probleme teologice cu invatati
otomani171, verifica falsa reputatie a incoruptibilitatii apei sfinte" prin toga lui Mahomed 172,
asista la demonstratiile si dansurile rituale ale dervisilor 173, amanunte care pun tot atitea detalii
si culori pe tabloul unei importante parti din viat.a. Principelui. Istoria tinarului moldovean
sechestrat intr-un harem 174, a indraznelii medicului Le Duc, care is pulsul sultanului Ahmed
al III-lea (ceea ce confratele sAu grec Andrea Likinios nu indraznise) 175, declaratia ca a obtinut
cdpii dupe portretele sultanilor din colectia de la Topkapi176, ni-1 arata in relatiile sale cotidiene
cu societatea, constantinopolitan.5., cu cercurile pe care be frecventa, crestine sau musulmane,
si carora be datora informatii sau sprijin. Aluziile sale la evenimentele contemporane sau care
staruiau in opinia publica tarigradeana sint frecvente. El reaminteste tragedia patriarhului
Chiril Lucaris si rolul voievodului Vasile Lupu in depunerea si moartea lui 177. Episodul Sf. Ni-
colae din Karpenisios, din martirologiul grecesc mai nou, relatat si de Antoine Galland 178,
staruia in memoria populatiei crestine a capitalei. Anecdota despre ambasadorul olandez care
a crezut el poate vizita Harem al -Sharif la Ierusalim era, desigur, Inca proaspata cind o culege
Cantemir179. El citeaza informatia unor martori oculari privind soarta steagului sfint al islamului
in batalia de la Viena 180 si descrie darurile voievozilor romani catre curtea otomand la marile
sarbatori 181. Si sub raport istoric Sistemul este un izvor pretios.

3. Aportul filologic
Cercetarea Sistemului sub raport lingvistic ramine inca de f5.cut, atit in ce priveste ori-
ginalul latin, cit si versiunea ruse definitive;,. in afara particularitatilor de stil si limb& ale latinei
lui Cantemir putin studiate pine acum 182 aceasta lucrare a pus autorului problema transli-
tercirii caracterelor arabe, care ar merita o cercetare speciala. El intimpinase dificultati in cazul
sunetelor inexistente in latina: = y (musyky, 1071, djim = dz (Dziebrail, 10, Indzil, 7),
shin = /b (arp, 7v, llv ; /3ir, 106"). In versiunea definitive aceste transcrieri devin bl, axe, ta.
sunetele respective fiind usor de redat in ruse. In schimb, alte dificultati pune transliterarea
lui h prin x (Myxammed, tueux), dar si prin z (zezupa, 29, Hcamecuz, 71, Oepcaz, 103, =amuse,
36 etc.), inconsecventa explicabila prin obisnuita transcriere ruseasca a literei h prin z (de ex.
azown pentru habitus, 81).
168 $t. Ciobanu, op. cit., p. 421-422; P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viala si
opera, p. 217-218.
187 Discutia cu Es'ad efendi, istoria Steagului sfint" in lupta cu austriecii, atitudinea
medicului francez Le Duc, abilitatea lui Nflh Efendi
168 Sistemul, p. 167.
189 Ibidem, p. 354.
179 Ibidem, p. 356.
171 Ibidem, p. 106.
172 Ibidem, p. 31.
173 Ibidem, p. 297, 299.
174 Ibidem, p. 233.
178 Ibidem, p. 362.
176 Ibidem, p. 355.
177 Ibidem, 'p. 195.
178 Ibidem, p. 255-256 gi nota 881.
179 Ibidem, p. 200 203.
10 Ibidem, p. 32.
181Ibidem, p. 281.
182D. M. P[ippidi] in Nota editorului la D. Cantemir, Descrierea Moldovei, Bucuresti,
1973, p. 43, semnaleaza citeva particularitati mai izbitoare: numeroase abateri de la regulile
clasice in privinta folosirii timpurilor modurilor, a regimului cazurilor, propriettitii termenilor,
topicei etc. [...], uncle greseli, de considerat mai degraba ca inadvertente [...], forme de cuvinte
latine sau sensuri particulare care se abat de la forma sau sensul obisnuit". Autorul citat mai
semnalea.zA latinizari de nume romanesti de institutii, functii civile, militare, ecleziastice, nume
de demnitari, de ceremonii, de obiecte sau de termeni comuni din ding si neogreack precum
si erori sub influenta formei romanesti a cuvintului latin; un studiu adincit al limbii Descripfiei,
bazat pe un numar mai mare de manuscrise, ar duce la rezultate interesante" (ibidem).

XXVI
Versiunea definitive a cartii prezinta caracteristicile textelor rusesti de la inceputul se-
colului al XVIII-lea ; vocabularul, ca si stilul, pastreaza mult din culoarea arhaica a scrierilor
religioase si cronicaresti, dar vointa de modernizare este evidenta prin neologisme si adesea prin
topica. (adjectivul dupa substantiv, verbul la sfirsitul frazei).
Saracia vocabularului (Nig la formarea de termeni noi (manoclucnemue, 355, paemoznaemoe,
327, paemohtepmbui, 351, coumemmoe, 327, g5apmamonpodamenb, 357, OapmaKocmpoumenb, 361 etc.),
rezultati, foarte probabil, din colaborarea autorului cu traducatorul Ilinskij. In majoritatea ca-
zurilor penuria de termeni adecvati in rusa este invinsa prin adoptarea de termeni straini.
Sub raport lingvistic, tocmai neologismele ofera un deosebit interes. Se tie ca limba
rusa trecea, in epoca lui Petru cel Mare, printr-un proces de innoire marcat de adoptarea rapida
a numerosi termeni din limbile vechi (greaca, latina) si din cele moderne occidentale. Alaturi de
numeroase neologisme de asemenea provenienta (dar mai ales de origine greaca si latina, limbile
de cultura bine cunoscute de autor), Sistemul cuprinde, cum ne asteptam, un bogat material
lexical arab, persan si turcesc si citeva cuvinte tatare. Examenul acestor termeni releva preocu-
parea lui Cantemir de a infatisa tarului o carte scrisa potrivit vederilor innoitoare ale acestuia,
intr-o ruseasca impodobita cu o amply terminologie straina filosofica, teologica, stiintificA, sau
privind realitati orientale. Cit de putin cunoscuti Inca erau, in 1722, asemenea termeni rezulta
atit din explicarea for marginala in Sistem, cit si din faptul c& multe din aceste neologisme erau
indexate in JIeuxom eoma6enam H06131.44 no aitOaeumB, dictionar cuprinzind 503 cuvinte
noi, alcatuit din indicatia lui Petru cel Mare si purtind, in manuscrisul pastrat, adnotarile auto-
grafe ale acestuia 183.
Indicile de neologisme din Sistem (cuvinte noi in rusa timpului), intocmit de Anca Irina
Ionescu si publicat in editia de fatty., vadeste nu numai varietatea si bogatia terminologiei
straine folosite de Cantemir (intr-o masura superioara carturarilor rusi contemporani lui),
dar pune in lumina si contributia invatatului roman la prefacerea si dezvoltarea limbii
literare rusesti moderne 184. Fenomenul stimulat de insusi Petru cel Mare al adoptarii
de termeni occidentali care numeau institutiile, creatiile materiale, conceptele adoptate
de ruli din civilizatiile si culturile Apusului, a fost de mult studiat. N. A. Smirnov a
intocmit in 19 10 un dictionar cuprinzind peste 3000 de neologisme de provenienta occidentals
introduse in limba rusa in timpul lui Petru, extrase din 29 de lucrari scrise si, in majoritatea
lor, editate sub domnia acestuia 185. invatatul rus n-a inclus insa Sistemul intre textele indexate,
asa incit numerosi termeni, intre care anemotac, amoM, 6anema, za6um, zuzamm, Kycmodum,
mampoma, meKmap, momauum, nneepa, mecmamemm, &Hamm lipsesc din dictionarul sau 184.
Aceasta omisiune 1-a impiedicat ca in analiza provenientei neologismelor de origine latina sa

188 Publicat de N. A. Smirnov ca anexa la studiul sau 3anadmoe mutilate na pycocuu


113b11(' e nempoecKyro snoxy, in C6opmum Ornderwmum pycawzo mntma u cnoeeemocmu Mum.
AKad. nayK, t. 88, n. 2, 1910, p. 363 -382. Procesul de modernizare rapids a limbii ruse
impus de tarul Petru I fusese semnalat in Apus de carturari contemporani ca
J. L. Frisch, Libri novi Russico idiomate conscripti, in Acta eruditorum", 1710, martie,
p. 140 143, J. A. Fabricius, in Programm des Gymnasiums zum Grauen Kloster [Berlin,
1727], sau J. P. Kohl in Introductio in historiam et rem literarium slavorum imprimis
sacra, Altonaviae, 1729, p. 20, nota e, acesta referindu-se chiar la Sistemul. Pins la
Petru I, arata Kohl, cartile rusesti, religioase ca si laice, fusesera publicate in slavona. 0
exceptie a fost Systema religionis Muhammedanae, scrisa in latina de principele Cantemir, apoi
tradusa de Ilinskij in limba moscovita folosita astazi de rusi" ( ab interprete quodam rutheno,
homine sane non indocto et inpolito Ilinshi appellato, in Moscoviticam qua Rutheni hodie utuntur
linguam traductum" ). Pentru informatie Kohl trimite la Frisch. Cf. si Ernst Eichler, Die sla-
wistischen Studien des Johann Leonhard Frisch. Bin Beitrag zur Geschichte der deutschen Slawistik,
Berlin, 1967, p. 26-27, 152.
184 Este o trasatura a scrisului ca.ntemirian caracteristica si operelor alcatuite in limbs
roman& (Divanul, Istoria ieroglificd etc.). Ea se explica prin poliglosia autorului, prin cultura
si varietatea preocuparilor lui, care impuneau o terminologie bogata. De aci necesitatea de a
introduce termeni strain nu numai in rusa, dar cu mult inainte in roman& (v. Scara a numerelor
,si cuvintelor streine tilcuitoare, in D. Cantemir, Opere, vol. IV, Istoria ieroglificd, Bucuresti,
1973, p. 57-67).
185 Cnoeapb umocmpcumbtx cube, bowedtuux e pycoculi .7361K e snoxy Hempa Benwcazo, in
3anadmoe enummue na pyccmuil n3b1K e nempoecmyw snoxy, p. 27-360.
286 N. A. Smirnov a omis zeci de termeni a caror prima atestare in limba rusa era dato-
rata lui Cantemir. Digionaru/ amintit este astfel deosebit de util oricui va intreprinde studiul
atit de necesar despre contributia lui Dimitrie Cantemir la formarea limbii ruse literare: corn-
pararea neologismelor din Sistem cu lista lui Sraimov &I la iveala termeni si forme introduse
in rusa de invatatul roman.
izoleze, alaturi de intermediarele germane si mai ales poloneze 187, calea preludrii directe din
latin 'd practicata de Cantemir (asa se explith forme ca apmuuynyc < lat. articulus, iar nu apmutcy.4 <
pot. artykut, OICKII3UA < lat. occasio, iar nu oica3uu < pot. okasja, sau nepcoua in sens de chip,
fizionomie, iar nu de persoana, ca in cazul pol. persona etc.).
Lucthrile preg.titoare pentru elaborarea unui dictionar istoric al limbii ruse au avut in
vedere qi Sistentul ca izvor lexical (ne referim in special la Fisierul Dictionarultti limbii ruse
medievale intocmit de Institutul limbii Ruse al Academiei de $tiinte a U.R.S.S. sau la Fisierul
cabinetului Digionarului etimologic at limbii ruse, de la Universitatea M. V. Lomonosov" din
Moscova). Consultarea acestor doll& fisiere explica trimiterile la Sistcm in recentul Dictionar
etimologic at limbii ruse intocmit de M. N. $anskij "B. Se accepth asadar ca termeni ca amom,
deicada, deOwluyuft, datclat sint pentru prima oath atestati in Sistenzul lui D. Cantemir.
Consultarea. lui $anskij in ce priveste contributiile invatatului roman la dezvoltarea limbii ruse
nu este filth peremptorie. In Dicfionarul etimologic citat, nu figureath termeni din Sistem (amAt6wc,
aumonomacuu, anoicanunmuuecKuit, apmuOuyttaimbni, acmpouomucuii, daumun cu sensul smochin",
ducupettuft, ducmux, dpam) sau forme specifice lui Cantemir (aedueutatu, apmtutynyc), iar altor
termeni existenti in Sistem li se dau atestari mai tirzii (ex. aAiwoopuctecicuit nu apare pentru
prima oars. in E. Veismann, Remelt/to-immune/mil u pycocuit net:cm-on, Sankt-Peterburg,
173 1, ci in Sistem, repetat folosit ; dac& ameucm este numai ocazional mentionat de Theofan
Prokopovici, CAoea u peuu - redactate in 1718, editate la 1760, Sankt-Peterburg - atunci el
intr.& in rusa. prin Sistem, qi nu prin Ivan Nordstet, P9CCUOCK1117 c uemetpcum u Opuayy3ocum
nepeeodamu caoeapb, Sankt- Peterburg, 1780). Contributia lui Cantemir la
dezvoltarea limbii ruse moderne este mai mare decit s-a cre-
zut, si ea merit& sa formeze obiectul unor cercet&ri specialeln.
Sistemul mai cuprinde un mare numar de termeni orientali, folositi cind autorul citeazit
numele unor realitati musulmane (ex. a6decm 171, zeoupa 34, eycA 171, manudatcu6atu 35,
myy6mu 36, nama3 80, cypem 42, 30ellou 36, eadatcu 186 etc.), in care caz cuvintele sint re-
produse fie in forma for originath, in transliterarea chirilica adoptata. de Cantemir, totdeauna
cu litere de corp mare, fie ca nume comune: 6eznep6ez 253, eetcun 36, ee3up 5, zodatce 56, &Tem
221, duean 123, exam 93, zatam 258, Kac)u 62, me3catc) 8, mycAumau 70, naduutaz 36, uaytu
33, myA6aua 8, yAema 62, 6epca2 103, xaAu0 56, xapew 11, natua 67, tuaxmambt 247, tueux
33, uteuxemeo 35, 3.4tup 33, Rubtuapb 34. De aceeai origine, dar cu forme de influent occi-
dental& sint si mycnumattucAt 217, myxammeatt3.41 253. $anskij consemneath un singur termen
arab (datcuu) ca fiind introdus in limba rusa de Cantemir ; este sigur c& o ce &tare atonta va
releva 6i alte contributii cantemiriene la terminologia rush de origine orienta11.

V. VALOAREA LITERARA

Primii cititori ai Sistemului au va.zut in noua scriere a lui Cantemir o carte de informare
asupra unei civilizatii putin cunoscute, de interpretare a unei doctrine exotice, de evocare a
lumii in care tthise autorul ; ei au fost ins& deopotriv& sensibili la virtutile atractive ale operei
lui Cantemir, la f r u mu set ea ei.
Sistemul este o carte bine scrith. Principele, confruntat de un noian de informatii-culte si
populare, critice 5i legendare, esentiale sau anecdotice, scrise sau orale, autoritare sau apocrife-,
dovedeste capacitatea de a le tria, sistematiza qi expune cu nethgaduith mliestrie. El
are simtul esentialului, stie s& inatiseze elementele fundamentale ale civilizatiei de care se ocupl.
Imaginea islamului infatisath de Dimitrie Cantemir este, cum aratam mai sus, corecta in ansamblu,
ca si in detalii, ceea ce confer& autorului meritul de a fi inzestrat literatura europeanl cu o oper&
de bath privind civilizatia musulmana.
Far& fndoiala ca Principele a vrut sa, alcauiasth mai mutt decit o carte de informatie. In-
tilnim in Sistem insusirile literare cu care Cantemir ne obisnuise din epoca creatiilor sale con-
187 N. A. Smirnov, op. cit., p. 1- 19: Onpebeneutte nymeit, uomopbtmu a nempoecupo max),
tuAu 3au,stcmeoecutum us 3artadrio-eeponeitcuux R3b11:06.
188
N. M. $anskij, 3mtatoitoewteeKtal cAoeopb pycotoeo .1131311(a, t. I, Moscova, 1963- 1973;
am consultat numai fasciculele 1 (A ),3 (B)i5 (id, E, NJ din dictionar, incomplet pu-
blicat. Pentru exemplele ce urmeaz& a se vedea tot N. M. $anskij, op. cit., S.V.
188 Primul studiu cu aceasta tem& a fost publicat de Anca Irina Ionescu, La contribution
de Demetre Cantemir a la modernisation du lexique de la langue russe, in Analele Universitalii
Bucuresti, Limbi si Literaturi Straine, 26, 1977, nr. II, p. 53-57. Comparatiile cu alte dictionare
ale limbii ruse, (CAottapb coepememmeo pycatoeo u3buca, t. I- XVII, Moscova, 1950- 1965;
S. I. Olegov, CAoeapb pycacozo mbuca ed. 10-a, Moscova, 1973; M. Vasmer, 3mumonoeu-
gamut/ cAoeapb pyccitozo u3buta, t. I-IV, Moscova, 1973) au dus-o pe autoare la concluzii
identice cu ale noastre in ce priveste noutatea terminologiei din Sistem fats de rusa epocii
lui Petru I.

XXVIII
stantinopolitane de prim ordin (Divanul qi Istoria ieroglificc1). El ne feel, mai lath, o imagine
caleidoscopica, a lumii musulmane, in culori si nuance, o imagine care ds cititorului satisfactia,
atit de rare pe atunci si care se obtinea, mai ales prin carte, a unui contact autentic cu o lume
indepartata. Aceasta, lume Cantemir o evoca prin judecati profunde, dar deopotriva prin de-
talii concrete, elocvente, prin situatii traite. In opera sa se intilnesc la tot pasul aprecierile car-
turarului cu relatarile martorului ocular. Toate elementele cu caracter autobiografic citate in
aceste pagini (si mentionate de noi mai sus) releva tendinta lui Cantemir de a-si intemeia afirma-
tiile prin experiente proprii.
intreruperea excursului stiintific al cartii prin istorii" (anuntate ca atare de autor) ne
trimite, de asemenea, la normele literaturii orientale (la alcatuiri ca 0 mie si una de nopti, dar $i
la cronicile otomane ale veacurilor mai aproape de noi). Amintiri personale, anecdote, legende,
snoave, proverbe, pilde din literatura sapientiall atit de bogata in Orient dau miscare si culori
unor elemente doctrinare sau unor canoane institutionale aride intr-o expunere strict didactics.
Exemplare in acest sens sint expunerile despre casatorie si divort, despre indatoririle musulma-
nului in general. Procedeele folosite sint orientate: a se compara, de pilda, necontenita alternare
de reguli si cazuri concrete din Sistem, cu modul in care despartirea intreita este infatisata in
0 mie si una de nopti (povestea lui Alunita ,Si a frumoasei Zobeida, noptile 261-263) sau (din
aceeasi opera, noptile 272-287) cu sinteza de intelepciune si civilizatie islamica pe care roaba
Simpatia o face califului Harun al-Rasid 190.
Cantemir cunoaste valoarea episodului definitoriu, ca in relatarea intimplarii tinarului
Nicolae (de fapt neomartirul Nicolae din Karpenisios, care refuza sa treaca la islam) sau a amba-
sadorului olandez dornic sa, viziteze sanctuarul musulman din Ierusalim: amindoua. Intimplarile
vor sa sublinieze aspecte ale intolerantei, ale fanatismului mahomedan. Dar Principe le tie deo-
potriva sa prezinte portretul fizic sau launtric al unui personaj prin citeva note biografice esen-
tiale, ca in cazul lui Sava Vladislavovici Raguzinsld, in care credem ca putem recunoaste pe
domnul de neam iliric" stigmatizat in incheierea cartii pentru magie neagra.
Aceasta libertate in alegerea procedeelor ii ingaduie autorului sa minuiasca degajat o
informatie diverse, de valoare si autoritate inegale. Apelul la memorie i la experienta personals
it scuteste de referintele fastidioase la izvoare scrise pe care nu le dispretuia, cum aratam
mai sus, dar pe care nu le avea totdeauna la indemina. In felul acesta inse tot ce pierde aparatul
stiintific, pozitivist, al cartii cistiga autenticitatea relatarii, venita din partea martorului ocular,
a cunoscatorului" care stie, dupe. imprejurare, ss fie reporter fidel al lumii in care a trait sau
eseist asupra credintelor ei moravurilor acestei lumi.
Arta lui Cantemir consta tocmai in stiinta cu care imbina rigoarea savantului cu talentul
povestitorului, exigentele impuse lui de prezentarea unui sistem doctrinar si libertatile literare
la care 11 imbiau frumusetile si pitorescul unei lumi exotice, fascinante. De aci situatiile diverse
in care se plaseaza autorul, cind sever si precaut, raspunderea., rezervindu-si opinia
(el relateaza numai ce stie", ce-si aminteste", dups cum spun ei", musulmanii), cind supu-
nind conceptii si fapte normelor bunului-simt (asa sint tratate superstitiile), and oferindu-si
desfatarea de a povesti despre lumea pe care o iubea. atita.

VI. CIRCULATIA SISTEMULUI

1. Manuscrisul autograf
Originalul latin al Sistemului, compus din prima forma. scurta (Curanus) pi din forma
dezvoltata care a servit la versiunea definitive ruse, se pastreaza la Sectia de manuscrise a Arhi-
vei centrale de stat de acte vechi a U.R.S.S., fondul 181, nr. 1325, f. 2 1281". Sint dovezi
despre o restrinsa circulatie a acestui manuscris in timpul vietii lui Cantemir: Ghedeon Vis-
niovski 1-a parcurs, negresit, inainte de a scrie Lauda catre Dimitrie Cantemir, datata 22 noiembrie
1719 si tiparita in fruntea editiei rusesti de peste trei ani. Lauda, declare autorul ei, este inchi-
flat& Principelui in timpul cind cla la lumina, opera sa De systemate religionis muhammedanae
etc.", asadar dupa ce cartea fusese scrisa (se fac referiri la elemente din cuprinsul ei). Publicarea
operei in ruseste a oferit insa, curind, alt mijloc, mult mai lesnicios, pentru raspindirea ei in
Rusia.
Dupa, moartea lui Cantemir, manuscrisul, ramas in pastrarea fiului sau $erban (Serghie),
a ajuns cumparat la licitatie in poesia invatatului N. Bantis-Kamenskii, stranepot dinspre
mama al invatatului moldovean, care-1 daruieste Arhivei Ministerului rus al Afacerilor Straine

190 Cartea celor o mie gi. una de nopti, trad. de H. Gramescu si D. Murarasu, vol. 5.
Bucuresti, 1971, p. 44-53 i 104-145.
191 V. descrierea mai sus, p. XVII XVIII. Pentru peregrinarile manuscrisului auto-
graf v. I. Minea, Despre Dimitrie Cantemir. Omul, scriitorul, domnitorul, Iai, 1926, p. 19-20.

XXIX
in 1783. Gr. Tocilescu 1-a consultat in 1878, fArA sl-1 copieze integral. P. P. Panaitescu credea
al manuscrisul, forma definitive, si completA in latineste, dupa care s-a fAcut traducerea in
ruseste, nu s-a pastrat intre hirtiile lui D. Cantemir", judecind dup5, faptul ca Tocilescu nu o
copiase 192, dar, dupa cum se stie, aceasta s-a datorat numai grabei cu care cunoscutul istoric
iii incheiase cercetarile in Rusia. Biblioteca. Academiei Romane posed reproduceri (microfilm
fotocopie) 43110, acest manuscris.

2. Editia din Sanktpiterburh, 1722


Versiunea ruseasca definitivA a operei a iesit de sub tipar la 22 decembrie 1722 in Tipo-
grafia impAratescului Sanktpiterburh", infiintata de Petru I in 1711, condusa de Mihail Avramov
pusk incepind din 1721, sub controlul Sinodului Bisericii Ruse.
Titlul rusesc are fatA de cel Latin (pe care-1 putem reconstitui dupa odele lui Teofilact
Lopatinski si Ghedeon Visniovski: Systema de religione et statu Imperii Turcici sau Systema
religionis Muhammedanae ) douA adaugiri: Cartea" (obisnuita lucrarilor in rusa ;moo ,
dar si in arabe al -hitdb ) i intocmirea" ( cocmonnue ). Este corespondentul gr. clic-m[2a =
ansamblu (doctrinar), alcatuire", adaugat pentru lamurirea cititorului rus neobisnuit cu neolo-
gismele care abundA in lucrare si explicA glosele marginale.
Gravura alegorica din frontispiciul editiei infatiseaza. geneza si avintul Imperiului Otoman
potrivit visului profetic intrat in legendA al lui Osman I Gazi (c. 128 1 1320), intemeie-
torul dinastiei sultanilor turci. Gazduit in casa lui Edebali, Osman a avut revelatia dinastiei
pe care axea s-o infiinteze si a gloriei viitoare a statului otoman: luna (fata iubita, Malkhatun,
fiica seicului Edebali din Adana) trece din pieptul tatAlui sAu in acela al sultanului; din trupul
acestuia se inalta un arbore urias, a carui coroana acopera cei patru man munti ai lumii (Ca.u-
ca.zul, Atlasul, Taurus si Haemus), si din ale carui radacini izvorasc cele patru mari fluvii: Tigrul,
Eufratul, Nilul si Dunarea.. Gravura a fost executata de Aleksei Fedorovici Zubov, dar terra
(o legend& turcea.sca) intepretarea ei polemics, vadesc indicatiile lui Cantemir. La fel ca in
Arborele lui Iesei" din iconografia bizantinA, trunchiul iii are radacinile in trupul unui ilustru
inaintas (aci Osman), dar ramurile si fructele sint serpi, simbol al rAului. Dintre cele trei perso-
naje feminine rcprezentind continentele dominate de Imperiul Otoman, Asia centrul acestui
stat isi tine sceptrul pe umAr si atrage atentia, prin indexul miinii stingi, asupra mArimii,
vicleniei puterii Semilunei, gest asemanAtor celui al tinArului intelept din gravura (tot cante-
miriana) care ilustrea.z5. Divanul. Africa iii reazimA de trunchiul Imperiului trupul, sceptrul
si avutiile (Cornul abundentii"), intr-o atitudine de total& supunere. Numai Europa tine sceptrul
ridicat 8i, cu stinga, face un semn de refuz si aparare 193.
Volumul cuprinde o Epistold dedicatorie catre Petru cel Mare, o Odd inchinata lui Cantemir
de Teofilact Lopatinski, rectorul scolilor din Moscova, si, cum aratam mai sus, o Laudd, mai
intinsk cu acelasi caracter, scrisa de Ghedeon Visniovski, profesor de teologie si filosofie, mai
tirziu rector al Academiei din Moscova. Arnindoul textele aduc elogii autorului, subliniaza me-
ritele cArtii, lucrare de informare asupra Imperiului Otoman, dar avind si scopul de a chema la
libertate popoarele ce gem subjugate".
UrmeazA Precuvintarea lui Cantemir, al cArei inceput (David... preagratios intre impArati,
preales intre proroci" etc.) prezintA o curioasa asemAnare cu Epistola dedicatorie a lui Athanasie
Dabbas la Ceaslovul greco-arab imprimat de Antim Ivireanul la Bucuresti, in 170219x.
Volumul este ingrijit tipArit cu litere chirilice civile", caracterele not folosite in cartile
epocii lui Petru. Autorul ii propusese sa culeag'd cu caractere arabe citatele din Sa'di sau unele
exemple date in textul cArtii, dar, dupa cum se stie, casetele cu aceste caractere fuseserl trimise
In Caucaz, pentru imprimarea proclamatiilor lui Petru cAtre populatia din teritoriile cucerite 192,
192 P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viafa ,si opera, p. 212.
193 pentru Cantemir Imperiul Otoman era un stat monstruos, format impotriva legii
ciclice de succesiune a celor patru monarhii (V. Monarchiarum physica examinatio, trad. I. Sulea.-
-Firu, in Studii si cercetari de biobliologie", 5, 1963, p. 267-276). De notat cd legenda visului
lui Osman a fost reluatA in literatura noastra de Mihai Eminescu in Scrisoarea III (v. Perpessicius
in M. Eminescu, Opere, vol. II, Bucuresti, 1941, p. 289-291). Despre legendl, v. Mouradja
d'Ohsson, Tableau general de l'EmpireOthoman, t. I, Paris, 1788, p. 356-360, si J. de Hammer
[-Purgstall], Histoire de l'Empire Othoman, trad. fr., t. I, Paris, 1835, p. 64-68, far pentru
alegoria din Divanul v. D. Cantemir, Opere complete, ed. V. Candea vol. I, Bucuresti, 1974,
p. 74-75. Date despre A. F. Zubov (1688 m. dupl 1744) la P. Pekarskij, op. cit., t. II,
Sankt-Peterburg, 1862, p. 212, 222, 291, 299 -301, 309, 337, 386, 397, 434, 484-485, 650--
652, 660.
104 I. Bianu si N. Hodos, Bibliografia romlineasccl veche, t. I, Bucuresti, 1903, p. 539-
540, nr. 137.
192 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 214.

XX
asadar locurile care urmau sa cuprinda asemenea texte au ramas libere 296. Pentru Ilmurirea
unor notiuni se dau don& schite in text 1" 1 se adauga un tablou comparativ al cifrelor europene,
indiene si arabe", desenat de P. Picard 199. Asezarea rindurilor la sfirsitul unor pagini sub forma
de triunghi rasturnat aminteste de manuscrisele arabe 199.
Imprimarea cartii s-a lovit de impotrivirea. cenzorilor Sinodului Bisericii ruse, care i-au
cerut lui Cantemir, prin Gavriil Bujinskij, arhimandritul manastirii Ipatievski, consilier al Sino-
dului si protector al scolilor si tipografiilor", sa-si arate sursele de informare lucrarile con-
sultate sau credintele populare culese de el. 0 asemenea precizare care urma sg. fie
tiparita In carte trebuia sa previna reprosurile cititorilor musulmani ca lucrarea ar cu-
prinde inexactitati si calomnii si sa evite criticarea unei opere tiparite din porunca im-
paratului. Cantemir respinge aceasts cerere, aratind ca izvoarele doctrinei islamice sint su-
ficient citate in carte si ca, el, ca autor, fsi asumg intreaga raspundere pentru cele afirmate,
farg s5, simta nevoia de a fi confirmat de altii. Cit priveste tiparirea lucrarii, ea a fost poruncita
de Petru fsrs sa-i fi cerut consimtamintul, asadar hotaritoare este vointa imparatului, iar nu
semnatura autorului 200. Opozitia Sinodului a intirziat aproape un an tiparirea lucrarii: la 30 oc-
tombrie 1721 Cantemir raspunsese la obiectii; la 18 iulie 1722 Petru se interesa din Astrahan
despre soarta cartii; i se raspunde ca. imprimarea este impiedicatA de lipsa caracterelor arabe.
Abia la 13 August Sinodul trimite manuscrisul la tipografie, unde lucrul merge repede: peste
aproape patru luni si jumatate, la 22 decembrie 1722, cartea apare. Litre timp Petru revenise
(la 12 octombrie), reprosind Sinodului incetineala si aratind ca argumentul lipsei caracterelor
arabe este subred: ele pot fi lasate deoparte, cgci nu pentru turci, ci pentru stiinta rusilor
se tipareste aceasta carte .201. In insistenta, lui Petru trebuie ghicite si nerabdarea si interventiile
lui Cantemir insusi, care se afla cu tarul in campania din Caucaz.
Dorinta lui Cantemir de justificare politica a cartii sale ca raspuns hotaritor la obiectiile
Sinodului ar putea justifica si diferenta de ton dintre dedicatia catre tar (p. la-5a) si Precuvin-
tarea cdtre cititor (p. 1d-8d). In dedicatie nu intilnim nici un accent antiislamic, cuprinsul cartii
este o singurg data amintit (prin titlu), dar nu scopul ei educativ, religios sau politic, iar referirea
la faptul ca lucrarea, a fost serial din porunca voastra" poate fi o flaterie adaugata ulterior.
Este, asadar, o simply inchinare" a cartii catre suveranul care prin ospitalitatea lui i-a permis
autorului sa afirme, ca poetul Sa`di: De cind protectia to mi-a fost acordata mie, sarmanului,/
AlcAtuirile mele sint mai limpezi decit urmele soarelui". Dimpotriva, in Precuvintare concentrea-
za argumentele sale antiislamice, da un fundament apologetic cretin lucrarii, citeath adesea.
Biblia, zugraveste in culori negre doctrina coranicA, apelind ping si la opiniile lui Porfiriu (impo-
sibile prin anacronism), apoi cla cartii o motivatie politica: ea ar fi fost scrisg din porunca. ta-
rului Petru I, pentru combaterea legii Curanului" qi a Imperiului Muhammedan", care stapi-
nea aproape toata Asia, o mare parte a Africii si o parte an mica a Europei". Toate aceste argu-
mente, absente in dedicatia catre tar (unde ar fi trebuit sa figureze) sint expuse in Precuvintare
pentru solutionarea conflictului cu Sinodul: Cantemir afirmg ca lucrarea sa este scrisa potrivit
-doctrinei crestine, Mrs nascociri, fara blam, Msa adAogiri si fara vreo scadere" (adica ceea ce
i se reprosase de Sinod), ea reprezinta vointa. imparatului Petru insusi, are finalitate didactics,
religioasa, etica si politics. Autorul nu vita sa aminteasca (de asta data in intentia tarului)
el ping si riurile Volga, Donul, Nistrul [adica zone din cuprinsul sau vecingtatea Rusiei n.n.]
cinstesc [Inca] reaua credintg a Curanului", in timp ce prin armele Cezarului [imparatul Leo-
pold I] Ungaria e curatita deja", referinta menita sa stirneasca ambitia lui Petru si sa-1 decida
sa. reia campania intrerupta printr-o infringere, in 1711, la Stanilesti.
Tratam mai departe despre reactiile cercurilor stiintifice contemporane fat.5, de Sistem.
Nu avem informatii despre tirajul carpi. Dintre rarele exemplare aflatoare in Cara, unul din cele
mai complete, de la Biblioteca Academiei R. S. Romania (ex. I), a fost dgruit de Nil Popov,
profesor de istoria Rusiei la Universitatea din Moscova, la 2 noiembrie 1877, foarte probabil
prin Tocilescu insusi. Alt exemplar (dubletul I), incomplet, pare sa fi apartinut lui B. P. Hasdeu,
care a notat pe foaia de titlu, in ruseste: Am cumparat-o din Moscova, in anul 1852. Thaddei
198 V. mai sus nota 93.
197 Sistemul, p. 32, 175.
199 Ibidem, 358.
199 Ibidem, p. 8, 173, 379. Este cunoscutul final in virf de cutit" folosit si in Panegiricul
lui Petru cel Mare (17 14); v. Eugen Lozovan, Le Panigyrique de Pierre le Grand, Copenhaga,
198 1 (extras din RIDS. Etudes Romanes", 1981, nr. 92), p. 6-7 si 19, nota 3.
20 V. obiectiile Sinodului si raspunsul lui Cantemir la St. Ciobanu, op. cit., p. 522-525,
anexele LXVIIILXIX ; cf. si scrisoarea Principelui catre Aleksei Vasilievici Makarov, secre-
tarul Cabinetului, imperial, din 30 octombrie 1722, la Paul Cernovodeanu, Alvina Laze. si Mihai
Caratasu, Din corespondenfa inedit'd a lui Dimitrie Cantemir, in Studii", 26, 1973, nr. 5,
p. 1042 1043.
201 Corespondenta lui Petru cu Sinodul la N. A. Voskresenskii, 3axonodameAbcxue mama
Ilempa I, Moscova Leningrad, 1945, p. 112 114; v. si P. Pekarskij, op. cit., vol. II,
p. 585; P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viola ,si opera, p. 213 -214.

XXXI
Aleksandrovici Ghijdeu". Se tie c3 invatatul semna, in Rusia, Thadeu, echivalentul latin al
numelui Bogdan 202. Volumul in posesia lui fusese &mit in luna iunie 1725 unui diacon Timothei,
dintr-o lavra ruseasca greu de identificat, intr-o lung& insemnare a primului proprietar, care
ocupa paginile 1-35. Este o dovad5. a circulatiei artii in Rusia, unde, dupa cum vom vedea,
curind dup moartea lui Cantemir Sistemul Incepe a fi uitat, nebucurindu-se de atentia cerce-
thorilor.

3. Fragmentele in limba germana


Citeva fragmente din Sistem au fost traduse curind dupg aparitia versiunii ruseati in limba
germana. Ele se ail& in Arhiva Academiei Germane de Stiinte din Berlin ai au fost semnalate
mai intii de acad. Emil Pop 203. Cele aapte pagini (f. 38r 419 adresate lui Monsieur Iablonsky,
Conseil ler de la Cour pour sa Majeste le Roy de Prusse a Berlin poartb. titlul: Continuatio.
Extractus au/i dem russischen Buch des Fr. Cantemiri von der tiirkischen Religion. Este vorba de
extrase din cArtile III ai IV tratind despre credinte si legende musulmane (cu rare referinte
coranice) despre Mahomed, sotiile si minunile lui, ingeri si demoni, Noul Testament, Coran,
despre porunci privind relatiile sexuale ai vinul, despre Solomon, Noe, calltoria Profetului in
cer. Textul german este scris cu ortografie inconsecventa ,Si de un imperfect cunoscator al
limbii ruse; traducerea pare si . cuprind5, mai degrabl note de lectura: extrasele nu sint fidel
traduse, ci rezumate ,Si dispuse intr-o ordine intimplatoare. Dupg. selectia pasajelor s-ar pares
ci redactorul acestor extrase traduse dorea s -si conving5, corespondentul din Berlin despre
absurditatea credintelor musulmane din perspectiva creatina, despre caracterul for imoral,
adesea scatologic.
DupS, cum se stie, Daniel Ernst Jablonskv, teolog ai orientalist, preaedintele Academiei
din Berlin intre anii 1737 ai 1741, se interesa de cartea lui Cantemir, ai la 13 martie 1726 Heinrich
Huyssen fi scria din Sankt-Peterburg despre posibilitatea traducerii ei de catre Frisch 204. Pa-
sajele traduse in germana par a fi fost legate de acest proiect nerealizat.

4. Traducerea bulgath
Sistemul trebuia s6. amina mult timp pentru invAtatii de limb& rus5. sau pentru cei
care-ai cautau informatia in aceastl zona. de cultua un izvor principal asupra civilizatiei
islamice. Ne-o dovedeate traducerea facuta de apostolul renaaterii culturale bulgare Stoiko
Vladislavov (1739 1813), mai cunoscut sub numele sgu monahal Sofronie Vraceanski
(episcop de Vrata).
Versiunea a fost facuta in 1805, clad Sofronie, refugiat in Tara Romaneasa, s-a putut
mai lesne darui lucrului literar (aci si-a scris autobiografia, a tradus Teatrul politic, a p
prima carte in limba bulgara modern5., Kiriakodromionul lui Nichifor Theotokis, Rimnicul
Irilcea, 1806). Ea reprezint.5. partea a treia din lucrarea Hcnoeedanue npaeocAaenou eepg, in
care episcopul Vratei infb.tiaa cele trei religii abrahamice creatink mozaica ai musulman'&
pentru a arata superioritatea. creatinismului. Manuscrisul versiunii bulgare se p5strea.z5. In fondul
M. P. Pogodin, ms. 1204, f. 179-340 al Bibliotecii M. E. Saltikov-Scedrin" din Leningrad.
Poarta titlul: OVCTHM4 H smith MOLMEAdHCKHA H 0 HIHTHE MOLIME,1,0806 FMCS OHILI sipSiom, wo npopoxe term
noes-kAHAro KAM 0 MUM HAVIL or iciw8 MoIamfAla HOPHINHAA I min iHHOr0 Ap8r0, yio owl erhp884T H AEIHKerly

202 Bufrosina Dvoicenko, Inceputurile literare ale lui B. P. Hasdeu, Bucureati, 1936,
p. 18 19. Cum insa in 1852 Hasdeu avea 16 ani, se afla la studii la Universitatea din Harkey,
Ili nu atim sd fi calAtorit la Moscova, insemnarea mai trebuie cercetata.
203 Emil Pop, Dimitrie Cantemir fi Academia din Berlin, in Studii" 22, 1969, nr. 5,
p. 832; extrasele din Sistem se afla sub cota in-fol. I VBd. 3, f. 38r 4 lr. Multumim i
pe aceastA cale donducerii Arhivelor Academiei din Berlin pentru trimiterea de fotocopii de pe
aceste pagini.
204 Ibidem: inca nu am putut afla identitatea ai specialitatea lui Erisch" (sic!). Este
vorba de Johann Leonhard Frisch (1666 1743), membru al Academiei din Berlin (din 1706),
reputat pentru lucrarile sale privind limbile slave ai bun cunosator al limbii ai istoriei ruse
(W. Bahner, Ein bedeutender Gelehrter an der Schwelle zur Frithaufkltirung: Dimitrie Cantemir
( 1673-1723), in Sitzungsberichte der Akademie der Wissenschaften der DDR, 1973, nr. 13,
p. 16). La proiectul acestei traduceri se referk poate, J. P. Kohl, Introductio in historiam et
rem slavorum imprimis sacra, Altonaviae, 1729, p. (X), nr. IV, afirmind ed Systema religionis
Muhamedanae, quo a Serenissimus Moldaviae Princeps Demetrius Cantemirius, summa fide ac
diligentia a se conscriptum, ante aliqot annos Petropoli divulgavit, eruditorum quorundam hortatu
ex Slavonico-Ruthena lingua translatum, variisque observatis auctum, praemissa praefatione de
iis, qui ad hanc memoriam nostram Turcarum religionem literis consignarunt, scriptoribus. Kohl
trimite la nota h i la o recenzie a sa din Acta eruditorum" din Leipzig.

XXXII
Sistemul lui Cantemir ii oferea lui Sofronie cea mai abundenta informatie privitoare la
islam. Desi nu putea ignora numele autorului, el nu-1 mentioneaza in traducerea sa, care a putut
astfel sa fie mult timp socotita drept o scriere original& 205. Sofronie a adaptat textul lui Cantemir
exigentelor lucrdrii sale, adresata cititorilor in Kral:a bulgard a vremii. Asadar, el a tradus intr-un
stil simplu, a restructurat Sistemul, a adaugat unele pasaje, a omis multe pagini, a renuntat la im-
pd.rtirea in vase carti si a prefacut unele subdiviziuni in capitole. Dup& o predoslovie care reia ideile
din prefetele lui Cantemir, cele 128 de capitole ale versiunii bulgare reproduc cArtile si capitolele
Sistemului in ordinea urmatoare: I 2,6- 10, 12; II 2,4 -5; IV 1,4- 12, 14, 16; III 5- 10, 17-
2 1 ; I 1 1 ; II 1, 3, 6 ; III 1, 3 ; IV 2-3, 13, 15; V 1- 14; VI 1; V 15; VI 1-27, 30-34. Inter-
ventiile lui Sofronie par logice: Apocalipsul muhamedan (cartea a III-a) trebuia inf&tisat dup&
Zidirea jumii din cartea a IV-a. Cantemir urma norme obisnuite autorilor islamului. Eshatologia
musulmand este imediat asociata Profetului si misiunii lui. Cdrturarul bulgar nu putea, fireste,
sa surprinda economia islamica a cartii lui Cantemir.
Subdiviziunile unor capitole (V 11 si 12; VI 1 -3, 6, 14, 18, 27, 32) devin capitole separate..
Sofronie adauga cloud texte despre originea arabilor (I, 2) si despre dragostea dintre o tindr&
rusoaicd si un prizonier turc (VI, 4). El inlaturd tot ce i se pare balast retoric sau detaliu
nesemnificativ, cdutind sa simplifice cursul expunerii, omite pasajele licentioase si, curios,
cauta s extinda criticile aduse Coranului la Talmud, carte pe bun& dreptate ignorata in Sistem.
Constructiile si expresiile savante ramin, adesea, neintelese traducatorului. Realizata cu mij-
loace explicabil inferioare originalului cantemirian, versiunea bulgara a Sistemului pastreaz&
o deosebita valoare ca fapt de culture: una dintre cele mai vechi scrieri de literature cult&
tradusa, in limba bulgara moderns, la inceputul acestei literaturi", cum a apreciat-o P. P. Pa-
naitescu 206, si, putem adauga, cea dintii lucrare bulgard de orientalistica, ea vadeste interesul
unei culturi balcanice pentru Sistemul lui Cantemir, interes nemanifestat in tam unde fusese
publicatd cartea.

5. Curanus copiat pentru Academia Romand


Intre instructiunile primite de Grigore Tocilescu pentru misiunea sa in Rusia era si copi-
erea oricaror opere in limba latind ale lui Dimitrie Cantemir. Atentia invatatului a fost indreptata.
asupra celor mai cunoscute atunci, Descrierea Moldovei si Istoria Imperiului Otoman, ale caror
transcrieri integrale le-a adus la Bucuresti. In ce priveste manuscrisul Curanus, care cuprindea,
- -
cum am vAztil*"ambele forme scurta si dezvoltatd ale Sistemului, Tocilescu n-a reusit
sa copieze decit primele 36 de file (mai precis pine la 37r sus: Despre Araf); aspectul copiei
aratd ca, ea a fost intreruptd de intoarcerea precipitate, in tarn, a cercetatorului, caruia Academia
i-a refuzat subsidiile necesare continuarii misiunii sale.
Aceasta copie (ms. lat. 76 al Bibliotecii Academiei Romane, f. 41- 100 ") a fost, evident,
fdcutd, de un functionar al Arhivei Ministerului rus al Afacerilor Straine, din insarcinarea lui
Tocilescu. Copistul avea o scriere limpede, dar nu a putut invinge dificultatile transcrierii, care
pacdtuieste sub mai multe raporturi. Paginatia originalului nu e notate pe copie, numerotata,
curios, pe colite de 4 pagini (asadar 30 de colite = 120 de pagini). Copistul intimpind neclaritati
pe care le corecteaza partial la colationare (ms. lat. cit., p. 46, 47, 47', 59" etc.); 'Amin ins& erori,

205 V. despre traducerea bulgard. a Sistemului: A. I. Sobolevskii, Heu3eecnufbre mpydbr


CoOpouu.0 Bpayancuozo, in Theecrnua Omdenemm pyccuoeo anuca a cnoeecmllocmu limn.
Auad. uayu, 13, 1908, KH. 1, p. 9 1- 94, si A. I. Iatimirskij, Menuue meuembz u 3amenm no-
cmaptamoti waicuo-cnaenucica numepamypam, KH. 2, p. 109- 110, ibid., 21, 1916, p. 115; N. Okr-
kov, Aemo6uoepauama rra CoOpouuti Bpayalicuu, Sofia, 1914 ; V. SI. Niselkov, CoOponmi
BpaLumacu, olcueom u meopuecmeo, Sofia, 1963, p. 69- 8 1, 116; Virgil Candea, La diffusicn de
l'oeuvre de Dimitrie Can/emir en Europe du Sud-est et au Picche-Orient, in Revue dcs etecics
sud-est europeennes", 10, 1972, nr. 2, p. 350- 35 1. Comparatia intre originalul Sistemului si
traducerea lui Sofronie au facut-o T. N. Kopreeva, Heu3eeenzubui ucmoimux alcumun CoOpo-
Hum, in Tpydta omdena dpeeuepyccumi numepamyp, 23, 1968, p. 309- 34 1, si Anca Irina
Ionescu, Considerations sur la traduction du Livre sur le Systeme de la Religicn des Musuln ens
de Cantemir par Sofronie Vraeanski, in Revue des etudes sud-cst eurcpeennes", 15, 1977, nr. 1,.
p. 101- 112. In cele ce urmeazd ne-am condus dupd rezultatele acestor articole.
"6 P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viala si opera, p. 219. Meritul lui Sofronie Vra-
ceanski de a fi tratat despre islam la inceputurile literaturii bulgare moderne nu include ins&
si toleranta caracteristica Luminilor", cum afirma Emil Georgiev, dupd care Sofronie se
depdrteazd de traditia medievald, care aseza pe crestini mai presus decit pe ceilaltr
(HcmopuR Ea 6bnzapcuama numepamypa, II, .17 umepamypa ua eb3paalcdane, Sofia, 1966, p. 7 1)
Fidel religiei sale, Sofronie nu putea fi decit intolerant fall de islam. Lucrarea lui, care
voia a), demonstreze superioritatea crestinismului, vadeste un carturar angajat, in nici un caz.
un iluminist.

XXXII'
ca Muhamed cu un singur m la p. 51 etc.; el nu copiaza cuvintele in caractere arabe, iar
nedumeririle le marchea9a cu semn de intrebare (f. 52); lase locuri albe (f. 52-52v, 94); se
straduieste s introduce in text adaosurile marginale, dar uneori (f. 57-71) nu reuseste se le
afle locul, asadar se multumeste s le copieze pe o coloana paralela.

6. Traduced romanesti partiale


Dupe aceasta copie, asadar reproducindu-i defectele, a facut traducerea sa din 1927
(Despre Coran) prof. loan Georgescu din Constanta 207, cu o sumara Introduccre in care, (hip&
citeva date despre islam si referiri la autorii roinani care an cunoscut sau an ignorat Sistemul,
afirma, in mod evident eronat, c forma scurta e o lucrare cu totul independenta si are, in mare
parte, alt caracter decit cea aparuta in ruseste la 1722" 208. Cu toata imperfectiunea ei, aceasta
traducere a implinit timp de o jurnatate de secol, in cultura romaneasca, functia de a infatisa
cititorilo de la noi schita initials a cartii lui Cantemir despre civilizatia islamica 200,
Proiectele sau incercarile de traducere integrala a bperei in forma ei desavirsita nu au lipsit
si, dupe initiativa din 1838 a lui Costache Negruzzi nerealizata trebuie sa amintim incer-
carea Elenei G. Zane: cunoscuta cercetatoare si editoare a scrierilor lui N. Balcescu se angajase
acum trei decenii in aceasta, atit de dificila munca, pe care, negresit, consideram ca era cea mai
in masura sa o duce in chip fericit la capat, cunoscindu-i acribia, sensibilitatea pentru vechea
noastre literature si desavirsita cunoastere a limbii ruse. Alte lucrari mai necesare in pro-
gramul de atunci al valorificarii mostenirii literare romanesti au curmat acest efort inainte
de implinirea lui.
Dintre versiunile romanesti fragmentare din Sistem, necesare redactarii unor lucrari de
diploma cu teme de orienatalistica, citam, deocamdata, traducerea (de Rodica. Iosu) a pasajelor
privind folclorul turcesc, citate in teza sa de Liliana Botez in 1968 210.
Tricentenarul nasterii lui Dimitrie Cantemir a prilejuit, de asemenea, publicarea citorva
fragmente traduse din Sisteon 211.

VII. SISTEMUL IN ISTORIA STUDIILOR ORIENTALE


0 judecata impartiall asupra Sistemului religiei mithammedane trebuie s situeze aceasta
opera in trei cimpuri ale orientalismului european: cel occidental, eel rasaritean si eel rom'anesc.
Arabisticii apusene Sistemul ii aduce putine informatii inedite la data alcatuirii lui, infor-
matii care ar putea fi izolate prin compulsarea atenta a carpi cu lucrarile lui Rycaut si Marracci.
Elemente noi, de pilda, sint observatiile personale ale lui Cantemir semnalate mai sus, apoi
oracolele criptice privitoare la sfirsitul lumii, extrase din Esrar-i cefr-i rttmuz sau folosirea. ca-
tehismului" Riskle-i Birgevi.
Daca, prin Edward Pococke, L. Marracci, B. d'Herbelot, Europa cultivate dispunea, la
inceputul secolului al XVIII-lea, de o informatie abundenta despre islam, conceptia ei cu privire
207 V. mai sus, p. V.
2" Principele Dimitrie Cantemir, Despre Coran, trad. I. Georgescu, Cernauti, 1927, p. 9
(extras din Analele Dobrogei , 7, 1927, p. 67 12 1); cf. si p. 10 11; I. Georgescu remarca
defectele copiei dupa, care a tradus, subliniind neglijenta condamnabila cu care s-au facut
lucrari de o importanta a4s de mare" (p. 11), asadar recunoaste a in asemenea conditiuni,
fireste, nu avem pretentie de a infatisa cu teats exactitatea tratatul Despre Coran al principelui
D. Cantemir" (ibidem).
2" Al. Busuioceanu, Studii noi asupra lui Dimitrie Cantemir, in Curentul", 1, 1928,
14 ianuarie, p. 2, prezenta publicului larg aceasta traducere neasteptata adresata de fapt unui
erc restrins de pecialisti. De observat insa ce nici studiul din 1923 al lui Stefan Ciobanu
(citat mai sus), nici traducerea lui Joan Georgescu nu an inlaturat confuziile pe care unii
cercetatori continuau sa le face intre Sistemul, Despre Coran qi traducerea Coranului de
P. Postnikov din 1716. V., de exemplu, G. Fascia, Viata i operile lui Dimitrie Cantemir,
Bucuresti, 1924, p. 96-97, si Dan Simonescu, Activitatta lui Dimitrie Cantemir in Rusia, in
Cercetari istorice", 19, 1946, p. 14.
210 Liliana Botez, Elemente de folclor tune-se in lucicirile de orientalisticci ale lui Dimitrie
Cantemir. Conducator stiintific: lector Mamut Enver, Bucuresti, 1968, 40 p. (Universitatea
Bucuresti, Facultatea de Limbi Romanice, Clasice si Orientale). 0 traducere integrals a Sistemului
(de catre prof. Al. Severin) proiectase in 1960 Sectia de studii orientale a Societatii de Studii
Istorice si Filologice din R. S. Romania (M. Guboglu, Dimitrie Cantemir orientaliste, in
Studia et acta orientalia", 3, 1960, p. 156, nota 3).
211 Virgil Candea, Dimitrie Cantemir, Sistemul sau intocmirca rcligiei muhammedane, in
Luceafarul", 16 (1973), nr. 21, 26 mai, p. 3; acelai, Dimitrie Cantemir dcspre litcrele ci artele
islamului, in , Manuscriptum", 4, 1973, nr. 4 (13), p. 6 17.

X X XIV
la aceasta civilizatie putea profita de viziunea personala, a carturarului roman care, spre deose-
bire de confratii sai apuseni, avea avantajul de a fi cercetat si trait in lumea musulmana nu nu-
mai in rastimpul relativ scurt ingaduit de o calatorie, o misiune, o ambasada, ci intrea.ga tineretea
sa, mai bine de doll& decenii. In cartea lui Cantemir invatatii apuseni erau asadar confruntati,
dincolo de informatii deja cunoscute, cu judec4i noi, objective, cele pe care le-am semnalat
in legatura cu atitudinea lui Cantemir fata de islam 212.
intre confratii sal orientalisti din Europa secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea, Principe le
se distinge tocmai prin autenticitate si atitudine. Biblioteca orientald a lui d'Herbelot este, ne-
gresit, o mina, de informatii asupra islamului incomparabil mai bogata decit Sistemul, dar cite
inexactitati si naivitati a adunat in opera sa carturarul francez care n-a calatorit niciodata in
Orient! Capucinul Raphael du Mans a dat, prin raportul sau catre Colbert, Estat de la Perse en
1660, o imagine ampla si nuantata a unei parti insemnate din lumea musulmana, dar, dupe.
cum s-a observat, atitudinea. lui fata de tot ce vedea. in Persia era fatis negativa" 213. Cantemir
nu se convertise la islam, dimpotriva, in toata opera sa fsi afirma sentimentele crestine, dar ce
diferenta de atitudine fat& de civilizatia musulmana! Carturarul roman are in judecatile sale
pozitia adversarului loial: el nu impartaseste convingerile doctrinare ale musulmanilor si *he-
ck intemeiat pe o indelungata experienta, le poate denunta cu autoritate scaderile, dar nu se
sfieste sa laude tot ce i se pare valoros in civilizatia islamului. Invatatii europeni contemporani
lui Cantemir studiau aceasta civiljzatje preocupati, cum s-a observat 214, de contrastul intre
succesele civilizatiei europene si caracterul inapoiat al Orientului. Pentru prima oar& se pulse
problema de a sti care este ratiunea acestui fenomen". Principe le, care facea parte din Europa.
Oriental& asadar dintr-o lume de indelungata simbioza cu islamul otoman, este sensibil la deca-
denta militara sau institutionala a Portii, dar nu subscrie la teza superioritatii culturale occiden-
tale. Prin Cantemir islamul a avut pentru prima oars in epoca.
moderna un cercetator si un judecator european si crestin din-
launt r u 1 1 u j. Acesta ni se pare a fi motivul pentru care orientalistii de azi trebuie sa..
revina asupra Sistemului, carte care ocupa un loc aparte in istoria arabisticii europene.
A doua intrebare priveste modul in care invatatii rusi au privit aceasta carte, scrisa si
publicata in zona for de cultura. Ce aducea nou Sisternul religiei muhammedane in cunostintele
rusesti despre islam din epoca. lui Petru cel Mare ?
Opera lui Cantemir reprezinta pentru orice cercetator obiectiv punctul de plecare al ara-
bisticii stiintifice in Rusia si este curios faptul cs, cip& cum vom vedea, istoricii rusi ai acestei
discipline nu au subliniat cum se cuvine meritele principelui roman.
Literatura rusa despre islam din secolele XIV XVII a fost relativ saraca: unele men-
tiuni in letopisete referitoare in special la turci, relatii de calatorie in Orient ca acelea ale
lui Afanasij Nikitin (1466 1472), Trifon Korobeinikov (1583), Fedor Afanasiev, fiul lui Kotov
(1623 1624), descrieri de institutii si credinte musulmane, majoritatea. traduse (Simeon Po-
lotkij in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, dup& Speculum historiale al lui Vincent de-
Beauvais, sau Descrierea curiii turcoti a polonezului Szimon Starovolski, tradusa in ruseste
in 1646). Cea dintii lucrare despre doctrina coranica in literatura rusa a fost tot o talmacire
dupa un autor cunoscut si scrisului vechi romanesc Ioanichie Galeatovski, rectorul Acade-
miei Movilene din Kiev. Este vorba de lucrarea. polemics Alcoranul lui Mahomet nimicit de
Kohelet (asadar Coranul combatut cu Psaltirea). Istoria sciticd (turceasca) a lui Andrei Lizov
(1692) cuprindea si doul capitole despre religia mahomedana 215.
In programul de dezvoltare cultural& al lui Petru cel Mare cunoasterea Orientului ocupa.
un loc de prim ordin. Initiativele tarului, indraznete si de larg orizont, erau strins legate de
programul expansiunii teritoriale a Rusiei. Astfel, ucazul din 18 iunie 1700, care este crono-

212 V. supra, p. XIX X XV.


213 V.-V. Barthold, La decouverte de l'Asie. Histoire de l'Oricntalisme en Europe et en
Russie, trad. par 13. Nikitine, Paris, 1947, p. 137.
214 Ibidem, p. 138. Trebuie mentionat ca, absenta Sistemului din literatura orientalist&
europeana a secolului al XVIII-lea s-a datorat exclusiv lipsei unei editii intr-o limb& acce-
sibilA specialistilor. Carturarii germani au depus stradanii notabile in acest sens: a se vedea
corespondenta dintre Daniel Ernst Jablonski si Huyssen privind o traducere german& intentia.
lui J. L. Frisch de a o efectua, ca si proiectul lui J. P. Kohl de a traduce Sistemu/ din rus&
fn latina (sic W. Bahner, Ein bedeutender Gelehrter an der Schtvelle zur Friihaufklarung: Dimitrie
Cantemir, cit., p. 16). Membrii Academiei de Stiirrte din Berlin au omagiat personalitatea si
opera colegului for roman din 1714 printr-o sedinta plenara, la 25 octombrie 1973, una din
cele mai calde manifestari in memoria lui Cantemir, inscris, cu prilejul tricentenarului nasterii
sale, in Calendarul mondial al aniversarilor UNESCO. Cele noun comunicari prezentate in
amintita sedinta sint publicate in Sitzungsberichte der Akademie der Wissenschaften der D.D.R.,
1973, nr. 13.
215 N. A. Smirnov, Oirepicu ucmopuu usylieumi ucnama e CCCP, Moscova, 1954, p. 15-25.

XX XV
logic cea dintii masura a guvernului rus privind introducerea predatii limbilor orientale in
Rusia" 216, poruncea ca doi-trei calugari invatati si nu prea batrini" s mearga in Extremul
Orient pentru a invata limbile si scrisurile chineze si mongole. tin alt ucaz, din 16 aprilie 1702,
hotara ca japonezul Denbei, naufragiat in Kamciatka si luat prizonier de cazacii lui Vladimir
Atlasov, a fie adus in Rusia ca sa invete patru sau cinci tineri in limba si scrierea. japoneza".
Aceeasi datorie a avut-o in 17 14 Sanima, un alt naufragiat japonez adus la Petesburg ca sa
dea informatii despre tara lui 217. Preocuparilor sale pentru cartografia Asiei centrale si in spe-
cial a marilor Caspica. si Aral, care au permis lui Delisle s alcatuiasca celebra sa harta din 1723,
le-a datorat Petru cel Mare obtinerea diplomei de membru al Academiei de $tiinte din Paris.
Tarul avea proiecte mare: intemeiat pe informatiile unui turcmen, Khodja Nefes, care povestise
in 1713, la Astrahan, c. Amu-Daria se versa mai inainte in Marea Caspica si c. numai de cu-
rind khivinii ii mutasera cursul spre Aral (de frica rusilor), Petru nazuia s& readuca fluviul
in matca lui, obtinind astfel acces nu numai spre India, dar si catre legendarul Etketi", un
Eldorado al acelor vremuri a carui faima ascundea de fapt minele de our din Yarkend, in Tur-
kestan. De aci expeditiile transcaspiene din 1714 1717 ale printului Alexandru Bekovici-Cer-
kasskij (Devlet Ghirey), un cerchez convertit, in slujba lui Petru, si ale colonelului secund Ivan
Buchholz. De succes inegal, aceste expeditii au favorizat ins5. recoltarea unei bogate documen-
tatii despre triburile turce flin Asia Centrala, hanatul Khiva si bazinele marilor Caspica si Ara1218,
valorificata in lucrarile unor germani si suedezi, fosti prizonieri, ca Strahlenberg, care-1 inso-
tisera pe Bekovici. in 17 17 a avut loc ambasada in Bukhara, prin Caucaz si Persia, a lui Florio
Beneveni, secretar al Sectiei Orientale a Departamentului Solilor (Posolskij prikaz, unde lu-
crase ani de-a rindul Nicolae Milescu). Tot atunci, trei hani kirghizi Tiavka, Kaip si AbOl-
Khair se declarau supusii lui Petru. Cu un an inainte, Petru Postnikov, doctor al Univer-
sitatii din Padova, traducea Coranul in rush. 216, (lima versiunea franceth a lui A. Du Rier (1647),
iar ambasadorul tarului in Persia, Artemii Volinskij, lua cu sine cinci tineri pentru invlttarea
limbilor turd., araba si persana" 226. Cabinetul de raritati" al lui Petru care va deveni in
18 18 Muzeul asiatic din Sankt-Peterburg se imbogatea cu manuscrise, monede si alte mo-
numente ale culturii islamice si orientale in general.
In acest climat de interes pentru traditiile si realitatile islamului a fost scris Sistemul.
Autorul cartii nu era singurul expert in islamologie din Rusia lui Petru cel Mare; tarul
acorda, dimpotriva, cum am aratat, atentia si protectia lui mai multor invatati de inegala
valoare gata, sa-i furnizeze informatii despre lumea oriental. Chiar in timpul campaniei
din Caucaz, tarul si-a insarcinat interpretii sa copieze inscriptiile tatare si armene aflate in rui-
nele orasului Bulgar. La fel, talmaciul sau tatar Ijbulatov a alcatuit, la Rest, dupa un manu-
scris persan pierdut apoi, versiunea rusa a istoriei Derbentului (Derbend-name). Dar numai
Cantemir i-a putut infatisa lui Petru o lucrare fundamental, despre islam, si numai el a avut
sansa datorata excelentelor relatii cu tarul in 1721 1722, cind se profila eventualitatea
unei inrudiri, prin principesa Maria si asteptatul ei prunc imperial de a infatisa cercurilor
invatate rusesti o carte cuprinzatoare privind civilizatia musulmana.
Autorul Sistemului cunostea, fireste, actualitatea unei lucrari care trebuia s infatiseze,
cum isi propunea, doctrina, cultura, obiceiurile si institutiile popoarelor musulmane si sconta
favoarea cu care tarul va intimpina cartea. Dar, ca si Istoria Imperiului Otoman, Sistemul era
adresat mai intii cercurilor stiintifice ale Europei apusene, incomparabil mai largi si mai recep-
tive decit cele rusesti. Inca o data este greu de acceptat afirmatia (des repetata) ca lucrarea
a fost scrisa din porunca lui Petru I" 221 in legatura cu proiectata campanie in Caucaz. Aceasta
campanie a fost numai prilejul versiunii ruse si al editiei ruse a lucrarii, a carei forma
Latina a putut fi astfel definitivata. de Cantemir. De aceeasi sans, nu au profitat celelalte scrieri
ale invatatului roman, care in treacat fie spus n-au fost incluse prin traduceri si tipar
culturii ruse promovate de Petru cel Mare 222.
216 V.-V. Barthold, op. cit., p. 226.
217 Ibidem, p. 229.
218 Ibidem, p. 235-237.
216 V. mai sus, nota 45. Traducerea i-a fost mult timp atribuita lui Cantemir insusi.
220 N. A. Smirnov, op. cit., p. 26.
221 Ibidem, p. 27.
222 Ni se pare semnificativ faptul ca in afar, de Sishm nici o alts scriere cantemiriang,
chiar Istoria Imperiului Otoran, de o important, care nu-i putea scar. lui Petru, n-a intrat
in programul de tiparituri poruncite de tar. Afintatia lui P. I. David, Dimittie Cantemir si
urmaii seri in Rusia, exemplu de dimnitate si fatliotisrn, Bucurekti, 1974 (extras din , Biserica
Ortodord, Romany ", 92, 1974, nr. 7-8), p. 8, ca Sistemul ar fi primit premiul Corcana Taru-
lui" (? I), cea mai inalta distinctie oferita pentru. prima oara savantului Dimitrie Cantemir
[...], premiu aproape egal cu ordinul o Sfintul Andrei o oferit de tar lui Constantin Brincoveanu"
nu are temei, iar referinta la licmopun Our;oco0uu e CCCP, t. I, Moscova, 1968, p. 503, indica
sursa erorii: confuzia intre cuvintele Coran i coroand.

xxxv'
Cunoastem soarta cercetarilor orientale ale lui Cantemir. Rezultatele investigatiilor sale
din Caucaz au fost valorificate - sub semnatura proprie - de carturarul german din Sankt-
Peterburg Gottlieb Siegfried Bayer, apoi de geograful francez Joseph Nicolas De lisle 223, CaZilld
in deplina uitare pink la publicarea for in editia Academiei Romane 224.
Cit priveste Sistemul - criticat in Rusia chiar la aparitie de un adversar al lui Cantemir225-,
el a fost prezentat relativ repede cercurilor stiintifice europene de Johann Peter Kohl, profesor
la Academia de Stiinte din Sankt-Peterburg, in lucrarea sa Introductio in historiam et rem sla-
vorum imprimis sacra, Altonaviae, 1729, p. VI si 20. Dupa Kohl, cartea lui Cantemir a fost men-
tionata in secolul al XVIII-lea si de alti autori: Johann Albert Fabricius, Salutaris lux Evan-
gelii, Hamburgi, 1731, p. 495-497; Alexius Horanyi, Memoria hungarorum et provincialiton
scriptis editis notorum, pars II, Viennae, 1776, p. 283; Paullus Walaszky, Conspectus reipublicae
litterariae in Hungaria ab initiis regni ad nostra usque tempora delineatus, Posonii et Lipsiae,
1785, p. 234 (si in editio altera auctior et emendatior, Budae, 1808, p. 340-341), intre scrie-
rile altor invatati din -Wile romane. De fapt, Fabricius, in cartea chruia, arata Walaszky, Sis-
temul ar fi fost pe larg (fuse) descris, dh numai (tot dupa Kohl), sumarul lucrarii tradus in la-
tina. La rindul lui, Horanyi se multumeste sa citeze, intre alte scrieri cantemiriene, Religio
Mahometana. Nici unul dintre autorii amintiti nu cunoscusera mai mult decit titlul, cel mult
sumarul Sistemului. Interesul pentru Cantemir (ca si pentru Nicolae Mavrocordat sau loan
Comnen) al lui Horanyi si Walaszky nu era stiintific, ci politic: pretentia iluzorie de a include
intre valorile culturii maghiare operele unor carturari din tarile romane revendicate de re-
gatul Sfintului Stefan" 226.
Cartea a fost evocath, cum ne asteptam, in studiile privitoare la epoca lui Petru eel Mare 227.
In 1855 ea era considerata, deja drept o tipAriturh rark justificind semnalarea, ca atare, intr-o
revista de cultura 228. Dar daca subiectul ei exotic n-a ispitit prea tare pe istoricii culturii ruse
a veacului al XVIII-lea, s-ar fi cuvenit ca orientalistii sa acorde atentia necesara acestei carti,
care inaugura, cum am vazut, arabistica ruseasch. Nu cunoastem nici un studiu al vreunui spe-
cialist rus sau sovietic asupra Sistemului lui Cantemir. V.-V. Barthold, care in lucrarea sa fun-
damentala Istoria studierii Orientului in Europa ci Rusia 226 consacra un intreg capitol intere-
sului lui Petru cel Mare pentru lumea musulmank nici nu aminteste Sistemul. Acad. I. I.
Kracikovskij, in Studii privind istoria arabisticii ruse, mentioneath cartea, scrig probabil"
din initiativa lui Petru cel Mare 230. Reputatul islamolog atribuia eruditia lui Cantemir si cu-
noasterea limbilor orientale studiilor fhcute in Moldova si la Constantinopol. Kracikovskij re-

223 P. P. Panaitescu, Dimittie Cantemir. Viala si opera, p. 22 1-226; Paul Cernovodeanu,


Demetre Cantemir vu par ses contetntotains (le monde savant et les milieux diplonatigues euro-
piens ), in Revue des Etudes sud-est europdennes", 11, 1973, p. 654-656.
224 Operele principelui Demettiu Cantemir, t. VII, Bucuresti, 1883: Collectanca oricntalia.
228 In acelasi an 1722 a fost publicata la Sankt-Peterburg (tot , din rorunca [...] lui Petru
cel Mare"), sub titlul Rinact ucmopuoepaOun novamust uMeue cncrebt u pa3tuupenun napoda
cAaenuctco2o, traducerea artii lui Mauro Orbini Rauseo, abbate Melitense, It regno de gli
Slavi hoggi corrottamente dati schiavcni histotia, Pesaro, 1601, lucrare plira de erori (autorul
mentioneazk intre altele, luptele slavilor in... Africa I). Traducatorul, Slava Vladislavovici
Raguzinski, neguta.tor dalmat intrat Inca din 1703 in slujba Rusiei, mai intii ca expert in
probleme otomane, apoi ca diplomat, nu vazuse, fireste, cu cchi buni venirca lui Cantemir,
superior lui prin rang, invalatura si autoritate. Afirmatiile din rrefala traducerii (nesemnata)
ch lucrarea lui Orbini nu ar cuprinde , fabule esopice, nici povesti rnahcmedane, nici alte ase-
menea fictiuni (pomattubt)" sint incercarile lui Eava de a diminua valcarea Sistemului (cf.
P. Pekarskij, op. cit., t. I, p. 254; t. II, p. 575-576; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 219). La
rindul sau Cantemir it va ataca atit in Sistemul, cit si in lirctricu/ vechinzii a romano-moldo-
vlahilor (v. Comentarii, nr. 1261).
226 Aceasta explica, si prezenta orerelor lui Eimitrie Cantemir in A. Veress, Bibliografia
romano-ungarel, vol. I, Bucuresti, 1931, nr. 341, 391, 405, 455, 537; vol. II, nr. 1173, 1328
(la fel Nicolae Mavrocordat, ibid., vol. I, nr. 310), care n-au, evident, nici un Ice in relatiile
culturale romano-maghiare. V. si Grigore Ploiesteanu, Dimitrie Cantemir, eccul cpirei si perso-
nalitellii sale la niaghiari, in Vatra", 13, 1983, nr. 3 (144), martie 20, p. 14.
227 P. Pekarskij, HayKa u numepamypa e Poccuu npu Ilempe BenuKom, t. I, p. 254-255;
t. II, p. 529, 567-570, 581 -585.
228 [F. Zaitev], Fedi:an Kuzma e 6u6nuomeKe Tpy6ge6acozo ye3dnozo yitunuula, in dICypicart
Munucmepcmea napodnoeo npoceeuienun", 1855, aarycr, YKa3amenb, p. 61 -63.
220 V. mai sus, nota 213. La rindul au, Raymond Schwab, La Renaissance Orientate,
Paris, 1950, p. 184- 186, pare sa ignore ca preocuparile pentru orientalism in Rusia datau
dinaintea Ecaterinei a II-a si, fireste, nu-1 mentioneaa pe Cantemir alaturi de alti islamologi
ai secolului al XVIII-lea.
230 I. I. Kracikovskij, Otreptcu no ucmopuu pycocoil apa6ucmuKu, Moscova-Leningrad,
1950, p. 42-43; idem, H36parucbte cottuttentin, t. V, Moscova-Leningrad, 1958, p. 33 -34.

XXXVII
mama noutatea atitudinii lui Cantemir fatg de islam, in contrast cu vechea literatura de basme
tendentioase antimusulmane din literatura polemic& bizantina, sau cea polono-rusa a secolului
al XVI-lea, deli, consider, el, Cantemir nu s-a putut sustrage complet influentei acestei literaturi.
Kracikovskij nu pare sa. fi intirziat prey mult asupra Sistemului (este sigur ca eruditia si pasiu-
nea sa arabistica i-ar fi inggduit observatii mult mai numeroase si mai profunde asupra cartii),
dar el a formulat in stiinta sovietica. cele dintii judecgti pertinente asupra acestei opere a lui
Cantemir. In Studii de istorie asupra cercetdrii islamului in U.R.S.S.23', N. A. Smirnov de-
scrie sumar Sistemul, cu observatia cg, trecind cu vederea expunerea elementary si spiritul
intolerant, prin autenticitatea informatiilor pe care le cuprinde si corectitudinea interpret.rii
faptelor [cartea] nu e mai prejos decit lucrarile occidentale despre islam din vremea ei" "2.
Sistemul a patruns relativ tirziu in cultura romaneasca. Costache Negruzzi cunostea cartea,
de vreme ce isi propunea s5, o traduca, din ruseste cum aratam la inceputul acestui studiu,
in editia de Opere ale principelui Cantemir proiectata ,impreuna cu Mihail Kogalniceanu. B.
P. Hasdeu, care, dupg cum s-a vgzut mai sus, avea un exemplar din Sistem, astazi in Biblio-
teca Academiei, cita lucrarea in studiul sau Istoria toleranki religioase in Romania 233, si anume
in legatura cu faptul cg orice loc curat sau curatat poate sluji la practicile religioase ale unui
a.deva.rat musulman, la fel ca un templu 231. Este evident ca Hasdeu citise cu atentie lucrarea
lui Cantemir.
Ovid Densusianu, publicind scrisoarea din 17 14 a lui Cantemir catre un academician din
Berlin 235, a introdus in istoria noastra literara informatii genuine privind intentia principelui
de a scrie o carte despre civilizatia
Sintezele sau manualele de istorie a literaturii roznane abia mentioneath Sistemul, chiar
dupa ce studiul lui $t. Ciobanu pusese in circulatie informatii despre aceasta opera 23.
Bibliografia romaneasca veche confera, cum ne asteptam, locul cuvenit Sistemului, din
care sint traduse amindoug prefetele principelui (catre Petru cel Mare si catre cititor) si sint re-
produse Oda lui Lopatinski si Lauda lui Visniovski 231.
Dar abia comemorarea a 250 de ani de la nasterea lui Cantemir, in 1923, si atentia acordata
acestui eveniment de Academia Romani;, au prilejuit publicarea celui dintii studiu mai intins
asupra Sistemului in literatura noastra stiintifica. El era datorat invatatului Stefan Ciobanu,
care, in sedinta din 11 iunie 1924, in cuprinsul unei substantiale comunicari despre Dimitrie
Cantemir in Rusia, a dat cel dintii rezumat, insotit de informatiile necesare asupra genezei acestei
scrieri cantemiriene 238.
Un loc 1nsemnat a facut apoi Sistemului I. Minea, in lucrarea sa Dimitrie Cantemir
omul , scriitorul , domnitorul 23 , in 1926. Un an mai tirziu, prof. loan Georgescu publica traducerea
cunoscuta. a Coranului. Timp de trei decenii, istoriografia noastra literara s-a hranit din biblio-
grafia citata mai sus.
In 1958 P. P. Panaitescu a reluat aceste informatii in monografia sa despre Dimitrie Can-
temir, recapitulind esentialul, infatisind si rgspindirea sud-est europeana, a operei 24. Dan
Badarau in Filozofia lui Dimitrie Cantemir abia mentioneaza scrierea ul, pierzind astfel sansa
de a defini atitudinea principelui fats, de cugetarea orientalg. Nici in valoroasele studii ale lui
Petru Vaida 2" Sistemul nu este folosit pentru ceea ce reprezinta aceasta scriere ca intii contact

231 V. mai sus, nota 215.


222 OP. cit., p. 27.
233 Ed. a 2-a, revazuta. si adausg, Bucuresti, 1868, p. 57. Vezi, insg si mai sus, nota 202.
234 Cp. Sistemul, p. 157, 216.
235 V. mai sus, nota 11.
2" V. de exemplu, N. Iorga, Istoria literaturii romane in secolul al XVIII-lea, vol. I,
Bucuresti, 1901, p. 402 (autorul credea ca Sistemul ar fi traducerea latina comentatg a
Coranului"); Sextil Puscariu, Istoria literaturii romane. Epoca veche, Sibiu, p. 175; Al. Piru,
Istoria literaturii romane, vol. I, ed. 3-a, Bucuresti, 1970, p. 358-359 (dar Cantemir nu vor-
beste nicaieri de apocatastazg, doctrina origenista respinsa de Biserica ortodoxa, pe care nu
avem dovezi ca. Principele o impartasea) ; G. Ivascu, Istoria literaturii romane, vol. I, Bucuresti,
1969, p. 256 (simpla mentiune) etc.
2" I. Bianu si N. Hodos, op. cit., vol. II, Bucuresti, 1910, p. 4 19, nr. 180.
238 V. mai sus, nota 3 si rezumatul lui N. Iorga, 0 suferinfd de ccirturar roman intre
strdini: Dimitrie Cantemir in Rusia, in Revista istorica", 11, 1925, nr. 7 -9, p. 137 147;
cf. si $t. Ciobanu, Istoria literaturii romdne vechi, IV, Bucuresti, 1945 1946, p. 202-215
(curs litografiat).
239 Iasi, 1926, p. 285-296.
" Op. cit., p. 2 12-2 19; v. de asemenea articolele lui M. Guboglu si Yves Goldenberg,
citate mai sus, notele 5 si 119.
241 Bucuresti, 1964, p. 102 103.
242 Ne referim la lucrarile lui P. Vaida, Dimitrie Cantemir i umanismul, Bucuresti, 1972,
p. 134, si Dimitrie Cantemir, in Istoria filozofiei romangti, Bucuresti, vol. I, 1972, p. 58 102.

XXXVIII
al gindirii romanesti cu spiritualitatea islamicea. Regretabile, aceste intilniri ratate intre cei mai
harnici cercetatori ai lui Cantemir din ultimii ani si mesajul oriental al creatiei invatatului ro-
man se explica tocmai prin dificulta.tea. comunicarii Sistemului in versiunea romaneasca, publi-
cat& atit de tirziu 243.
Aparitia traducerii integrale (Bucuresti, Editura Minerva, 1977) a fost salutata prin citeva
recenzii 244 ale unor distinsi specialisti in istoria culturii si a literaturii romane (Serban Ciocu-
lescu, George Zane, Alexandru Dutu, Carol G011ner, Alexandru Oprea). Cu o singura exceptie
(Rodica. Pop), ea nu pare se fi atras atentia orientalistilor 245.
Nu o data, reprezentanti de seama ai culturii romanesti s-au inscris pe orbita unor culturi
straine cu opere de seams inainte de a-$i fi infatisat scrierile celor de-acasa. Petru Cercel, Ni-
colaus Olahus, Nicolae Milescu fac parte din aceasta categorie de inaintasi ai nostri, convinsi
poate ca afirmarea for europeana reprezinta deopotriva inaltarea pe o noun treapt& a culturii
patriei lor.
Adresindu-si opera cercurilor invalate din Europa apuseana si din Rusia timpului sau,
Cantemir, care cunostea atit de bine stadiul de atunci al literelor romanesti, dat negresit
seama de locul deosebit pe care Sistemul it culla in creatia intelectuala romaneasca. intreruperea
brutal& a activitatii stiintifice si literare a principelui prin sfirsitul sau timpuriu 1-a impiedicat
sa duca pins la capat aceasta opera prin redactarea tomului al II-lea, editarea formei latine,
pentru carturarii Apusului probabil talmacirea ei in romfineste, pentru cei de acasa,
asa cum intentionase sau reusise cu alte scrieri ale sale. Dar chiar incomplet, scris si editat
in limbi straine, Sistemul religiei muhammedane, opera a unui carturar roman, ramine, alaturi
de Istoria Imperiului Otoman, contributia stiintifica de inceput a orientalisticii romanesti.
Ea este, astfel, 5i primul omagiu major pe care cultura romaneasca, printr-un ilustru re-
prezentant al sau, 1-a adus cu simpatie si convingere civilizatiei islamice.
VIRGIL CANDEA

2" Este locul sa explicam absenta Sistemului din lucrarea fundamental& in care ne-am
ii asteptat in primul rind s-o aflam: Lazar Saineanu, Influenla oricntald asupra limbei ci culturei
romerne, vol. III, Bucuresti, 1900 1905. invatatul nu ignorase aceasta lucrare, pe care o
citegza in Istoria Jilologiei ronalne, ed. 2-a, Bucuresti, 1895, p. 44. Dar criteriul lui Saineanu
a fost analiza textelor vechi in limba roman a, ceea ce nu era cazul Sistemului, editat
in limba rug.. Cea dintii valorificare stiintificA. a Sistemului pentru studii de etnografie si
folclor oriental este studiul lui Adrian Fochi, Dimitrie Cantemir, etnograf i publicist, in
Revista de etnografie si folclor", 9, 1964, nr. 1 si 2, p. 83-84, 95-96, 125, 130 132 si
passim.
244 V. Bibliografia, p. 704. Multumim $i pe aceasta cale tuturor autorilor mentionati
pentru aprecierea acestei traduceri, semnalata drept un eveniment literar si care s-a bucurat
de premiul Perpessicius pe anul 1977 acordat de Muzeul Literaturii Romfine.
245 Alexandru Piru, Dimitrie Cantemir-orientalist, in Luceafarul", 20(1977), nr. 27,
p. 1 si 5, face o prezentare a scrierii Principelui, f6.ra sa se pronunte asupra traducerii, studiului
introductiv si comentariilor, deli le foloseste pretutindeni in recenzie. 0 singura remarca $i
accea inexact& are autorul cu privire la comentariul nostru (nr. 1082) despre scepticism.
Conceptul ataraxiei apare, desigur, si la Epicur, dar nu la el se refer& Cantemir, ci corect
la Pyrrhon, cal dintii care profeseaza aceasta atitudine filosofic6. (v. Lon Robin, La pensie
grecque, Paris, 1923, p. 381; idem, Pyrrhon et le scepticisme grec, Paris, 1944, passim, si orice
dictionar enciclopedic). Citind aparatul traducerii recenzate, Al. Piru pare sa nu fi inteles
ca textul tradus de loan Georgescu (Despre Coran) nu este originalul latin adus intr-o copie
defectuoasa din Rusia de Grigore Tocilescu", ci doar o prim& forma, scurta, a Sistemului, si ca
Dimitrie Cantemir nu a folosit neaparat cartea lui Paul Rycaut prin manuscrisul versiunii ruse
a lui Tolstoi (este o simply ipoteza formulate in Comentarii, nr. 1124), ci probabil chiar tradu-
cerea in italiana a lui C. Belli, Venetia, 1672. in sfirsit, indiferenta se spunea in greaca
veche Itotacpopia, iar nu adiaforon" (form& adjectivala), cum pretinde autorul recenziei.

XXXIX
NOTA ASUPRA EDITIEI

1. Versiunea r us a. a Sistemului, forma ultima si singura completa a operei, al carei ori-


ginal latin este in mare parte pierdut, este republicata pentru prima data in editia de fata, dupa
.aceea de la Sankt-Peterburg din 1722.
Desi imprimata cu caractere civile", asa-numitul epaoicaanocult tupuOm" introdus
de Petru cel Mare in 1708 si marcind trecerea de la slovele chirilice bisericesti la scrierea rusa
moderns., editia din 1722 Amine tributary ortografiei caracteristice perioadei de tranzitie din
istoria scrisului si tiparului din Rusia.
Yn editia de fata a fost reprodus textul din 1722 potrivit normelor filologice actuale de
editare a textelor vechi. Au fost pastrate asadar formele utilizate de Cantemir care corespund
unor realitati fonetice, morfologice, lexicale etc. diferite de cele ale limbii ruse literare actuale,
dar an fost modernizate aspectele tinind strict de grafie. Astfel:
s-a renuntat la literele grecesti t, ty, 0, care au fost redate prin grupurile consonan-
tice ;cc, nc i, du$ ca.z, prin consoanele in sau 0;
b la sfirsitul cuvintelor (sau in interiorul lor, dupa prefixe) a.fost eliminat atunci cind
rnarca duritatea consoanei, fiind pastrat sau introdus acolo unde este cerut de normele ortogra-
lice actuale; la fel s-a procedat in cazul literei e;
-k a fost redat prin e ;
a, 1, i au fost transcrisi u sau :7, conform ortografiei actuale, in functie de valoarea for
foneticS.;
s-a inlocuit forma de geneitiv singular a adjectivelor cu desinenta -ado prin forma ac-
tual& -ow;
la pluralul adjectivelor s-a inlocuit desinenta -Ern cu -ue, pastrindu-se Lisa formele -tot,
-an, -a in cazul adjectivelor acordate cu substantive de genul neutru;
s-a modernizat ortografia unor prefixe ca u3-/uc-; 803-I60C- etc.
S-au corectat tacit punctuatia, impartirea in paragrafe si erorile evident de tipar.
Notatiile marginale ale editiei din 1722 an fost incluse la locul for in text atunci cind re-
prezentau titluri de subcapitole sau indicarea unor surse bibliografice (in acest din urma caz
intre paranteze) si an fost transcrise ca note de subsol (marcate cu semnul a) atunci cind repre-
zentau glosari ale unor termeni necunoscuti, de obicei neologici. Cifrele marginale reproduc pa-
ginatia editiei din 1722. Pentru a distinge paginile celor cinci texte initiale, notate in editia rusa
de fiecare data cu numerotare noua., dar toate cu cifre arabe, s-au adaugat indicii literali a, b, c, d
(Epistola dedica,torie Cdtre Petru cel Mare a, Oda qi Lauda catre Cantemir b, Sumarul c i
Precuvintarea d).
Parantezele drepte ale autorului, [ ], din textul editiei ruse din 1722 an fost transformate
in paranteze rotunde, ( ), parantezele drepte, [ ], din editia de fata continind adaosurile edito-
rului. Citatele au fost date in ghilimele (in editia din 1722cu majuscule, uneori intre paranteze
drepte).
Textele in limba persana (care an putut fi identificate) absente din versiunea rusa din cauza
lipsei in tipografie a caracterelor corespunzatoare an fost stabilite de traducator si incluse in
ambele versiuni intre paranteze [ ]; transliterarea for poste fi gasita in Note i comentarii.

XL
Au fost, de asemenea, completate intre [ ] literele sau cuvintele arabe on grecesti citate
de.autor ca exemple, dar neculese in editia 1722 (unde sint lasate spatii albe).
2. Traducerea romaneasca a Sistemului a fost flcuta dupa versiunea rusa, care, potrivit
argumentelor infatisate in Studiul introductiv, trebuie acceptata. drept forma. definitive a cartii.
Manuscrisul latin autograf in a doua sa forma, dezvoltata a fost folosit intr-o anumita
masura pentru limpezirea sensului unor pasaje si pentru identificarea unor nume proprii.
Ca si in textul rusesc, cifrele marginale reproduc paginatia editiei din 1722, cele cinci texte
initiate fiind deosebite intre ele prin indicii literali a, b, c, d (v. mai sus). Aceasta paginatie este
indicata si in sumar, !titre paranteze.
Textele arabe absente in editia din 1722 care au putut fi identificate au fost date intro
paranteze drepte.
inceea.ceprivesteredarea numelor proprii, a textelor si a termeni-
lor din limbi oriental e, am adoptat urmatoarele criterii:
a) Numele sau termenii care au forme romanesti acceptate au fost redate in aceste forme,
asadar Cairo, nu Elcair, Mecca, nu Mekka, eic, nu ;eih etc. Am pastrat hist formele Muhammed
si Curan, la care, cum arAtam in Studiul introductiv, Cantemir tinea in mod deosebit;
b) Numele, textele si cuvintele orientale au fosttransliterateaidoma,
cu exceptia celor care cuprind slova a, transcrisa g sau h, dupa caz (asadar eye's= gust, dar
eyd = Hud, ea:3m = hadj). Formele arabe, persane sau turcesti corecte ale acestor nume si
cuvinte, desfigurate adesea de pronuntia sau transcrierea. lui Cantemir sau de imperfec%iunile
alfabetului chirilic, au fost restabilite in Note Fi comentarii. Pentru transliterarea textelor arabe
am folosit sistemul Brockelmann, redat in tabelul de mai jos:
Littera Trans-
Litera Trans- Denumirea 1 it &area
Denumirea literarea arabd
arabd
alef ', ii dad

ba h ta
to
Va
ilia 111 t. y

djim dj
.t.-
_ghavn -
gh
C..
ba 1,
tJ f a, f
C
tJ kha
dal
kh
d
a
4.
lsaf
hat k
Sc

..1 (Mal tilt J idni


mini
I

ni
ra r
f ii n
; zayn
sin
z
S
1..)

.A ha h
Cr w
watt
tJi` shin sli )
y
(J sad S 4 Ya

c) C u v i n t e 1 e g r e c e s t i scrise in versiunea rusa totdeauna cu caractere chirilice


au fost redate cu caractere grecesti (asadar xeup = xsip, uxuozpay6uft = ixvoypcupfa). N e o-
1 o g i s m e 1 o r d e o r i g i n e g r e c e a s ca., in care apar uneori litere grecesti (cvcmuMa,
a(uoma, Aguicon), li s-a dat echivalentul romanesc corespunzator. Termenii reprodusi
inconsecvent (ca Hieron, p. 193, sau Ieron, p. 195) an fost redati in forma din text.
Notatiile marginale ale editiei ruse au fost tratate ca in textul rusesc (subtitlurile si trimi-
terile bibliografice in text, glosarile in notele de subsol marcate prin x).
Adaosurile din parantezele drepte apartin traducAtorului.
XLI
3. A p ar a t ul critic al editiei cuprinde:
Referinle in josul paginii, datorate traducatorului i marcate cu (spre deosebire de *glo-
sele lui Cantemir, notate cu x). Ele stabilesc izvoarele (incomplet sau greit citate in text, uneori
omise de autor) sau reproduc, pentru comparatie, unele citate. Locurile paralele din Istoria Impe-
riului Otoman nu sint indicate decit atunci dud autorul insuqi declara cd reproduce informatii
din aceasta opera. in realitate, Cantemir ii folosete mult mai des scrierea anterioara, dupa
cum aratam in Studiul introductiv.
Note Fi comentarii, cuprinzind obinuitele lamuriri privind izvoarele folosite de autor,
ideile, numele, termenii, institutjile sau evenimentele mentionate in lucrare. N-am putut verifiea
citatele lui Cantemir din uncle lucrari turceti ca Esrar-i cefr-i ritmdz, Muhammediye, Risdla-i
Birgevf. N-am putut identifica uncle lucrari ca Shamshun-name sau Des pre inceputurile
sarazinilor sau ale turcilor, nici citatul persan ? din incheierea epistolei dedicatorii, nici
uncle personaje legendare ca Evordi, Zozai sau Abidonda. Asupra acestor locuri din carte atragem
in mod special atentia specialitilor. Referinta EI indica Encyclopedic de l'Islam, t. IIV,
Leyde Paris, 1913 -1934.
Indice-glosar de neologisme folosite de Cantemir (adaptate la sistemul flexionar al limbii
ruse), alcAtuit de editoarea textului rus, Anca Irina Ionescu.
Indice de nume. Ali turi de formele din text, am notat formele corecte, incluse in lista
alfabetica, afara de cazurile in care se aflau in imediata vecinatate a atestArilor din text, ceea
ce permite repede gasirea. lor. Nu numai numele de persoane sau locuri, dar chiar cele de realitati
religioase (ordine de dervii, eretici etc.) an fost incluse in acest indice. Locurile, persoanele sau
motivele legendare daca. an intrat in onomastica. islamica vor fi gasite in acelai indice.
Indice cultural (un index rerum dezvoltat), care cuprinde principalele teme, subiecte, dar
i ideile sau termenii interesind istoria culturalA a Europei de sud-est sau a lumii islamice. Ala-
turi de conceptele ca atare, am indexat aci numele for in limbi orientale (de obicei in turcL),
In formele date de Cantemir (cu forma corecta. in paranteze).
Indice de autori ,si opere, care trimite la tot ce ni se pare a fi sursa. a cartii, aadar nu numai
la lucrarile citate de Cantemir in text, dar i la acelea detectate de noi.
Toti indicii trimit la paginile editiei din 1722 (notate marginal in text).
Bibliografia cuprinde numai lucrArile privitoare la Sistem geneza, circulatia sau valo-
rificarea operei.
Dustratia volumului o reproduce integral pe aceea din editia 1722 (frontispiciul i unele
desene din text), la care am adAugat o iconografie de epocd privind geneza cartii sau tematica
ei (a,sadar, fotocopii dupa manuscrisul autograf, versiunea imprimata rasa., izvoare).
4. A n e x a cuprinde cele don& texte in limba Latina (Oda de Teofilact Lopatinski qi
Lauda de Ghedeon Viniovski), care deschid editia din 1722 qi an o importanta deosebita pentru
cunoaterea receptarii operei la data aparitiei. Textul latin este ingrijit i tradus de Dan Sluanschi
i este comentat de noi. Adaosurile editorului la comentarii sint marcate prin D.S.". Normele
de editare sint date la inceputul anexei.
La solutionarea numeroaselor dificultati intimpinate in alatuirea acestei cacti am benefi-
ciat de o larga asistenta din partea unor institutii sau persoane, carora le-am adus cuvenitele
multumiri in traducerea aparuta la Editura Minerva in 1977. Dorim sa adaugam aici gratitudinea
datorata celor ce ne-au ajutat la alcatuirea editiei de fats: Ancai Irina Ionescu, ingrijitoarea
versiunit ruse, pentru utilele sugestii de emendatie a traducerii romaneti; d-nei ocufe Saidi,
pentru concursul dat in ingrata operatic de restabilire a textelor cu caractere arabe omise in
editia din 1722, operatic pentru care tinem sa reamintim cu recunotinta i ajutorul regretatului
Aurel Decei.
Ilustratia volumului a fost realizata de Ionel Hozoc.
Tuturor le aducem i pe aceasta tale viile noastre multumiri.
VIRGIL CANDEA

XLII
.fr

1 )1' I.. T 111 VS' 71' I:. NI I 11 .


SAWS SIACI INWEI{IL
et v, 'ItINCE.1%`-; .
111.,1,1 .//////,././4 1/ '4;
aver AG !N TIMIS 4')N,

Aka,U, OZdeaik::os-:
1. Dimitrie Cantemir. Gravura postural din The History of the growth and decay of the
Othman empire, translated by N, Tindal, part I, London, 1734.
K ft I rA
CVCTIMA
14 A 14 I
Ia

COCTOAHIE
MyXAMMEAA1-4KIR pEAiriti

IW1E4ATACa noaE AtHii. tvil) ER) DI_ XNE,C113 %

FIETpA -7BEAIKAM
tfinEpATOpA Li CA.M00-13N4 OCEpOCUCI.CKAI .

5b Tvriorpx+ivt ilipertsylow.Aro
cAiiKrbniTEp6ypxAs
Attn 711 * lochapit tab u A* .

3. Dimitrie_Cantemir, Sistemul sau intocmirea religiei muhammedane, Sanktpiterburh, 1722,


Foaia de titlu.
KHHFA CHCTHMA
HAM

COCTOAHHE
MYXAMMEAAHCKHA PEJIHFHH

HAHEITATA01 HOBEJIEHHEM ETO BEJIHITECTBA

J1ETPA BEJIHKOTO
HMHEPATOPA H CAMOAEP)ICHA BCEPOCCHMKOF0

B THITOFPAOHH HAPCTBYI-OBAETO
CAHKTFIHTEPBYPXA

JleTa 1722, Aen6pm B 22 ,BeHb


SISTEMUL
SAU

INTOCMIREA
RELIGIEI MUHAMMEDANE

S-A TIPARIT DIN PORUNCA MAIESTATII SALE

PETRU CEL MARE


IMPARAT I AUTOCRAT AL INTREGII RUSII

IN TIPOGRAFIA IMPARATESCULUI
SANKTPITERBURH

In anul 1722, decembrie in ziva de 22


la IIETPY BEJWIKOMY

CB51WeHHOTO poccHricKoro rocytkaporHa, ocssimeHHernuemy awroxpa-


'ropy, Bepia npaBocHamma Bce6ogporBeHHetimemy 3a1.1111T14TeJ110,
HmnepaTopy 6narogeormsternuemy, npe6Haromy orgy o'retiecTsa,
3Ho,tkesumil nporoHHTemo, Ao6poAeTeHeil xe 14 cHo6o,rcHbix Hayx H
xy,rAoxecTH Hacagwremo, CJIaBeHCK14X Hapo,Hos HbI51 CJIaBLI Hamanb-
Hernuemy awropy, Hesamomy KI151310, no6e,rkwremo, naxkunix BOC-
cramTemo, gaporHa ripH6aBwreyno H pacnpocrpallwremo, opm4Ha
CBSITOTO AIIOCTOJIa AHApea 0CHOBaTeJII0 CMOTpeJIHBefiLLIeMy H HHbIX
Ammo]; xaBanepy npeAocToilHernuemy, npeo6paNceHcKoro Hamm
H epxolmomy mumapxy, o6oero Ho Rua Mapcy H apxHci-pantry
reHepamHanuemy, Hamero Hem gepwaBHernmemy Herny Hy, Ha
memipex mopsix poccHticKoro dmoTa, BHHeagmlipazy arAHHcicoro we,
ranaHcKoro H j:kawcoro agmHpazy H36paHHoMy H npurif., H npurif.,
H npo-rm., rocy,tiapio H 110BeJ114Te.THO cHoemy Bcommacc-rHHernuemy
H npexpo-rmarnuemy

CROBOIIPHHOIIIEHHE

,E( m31117.1'11 pKe npeXO.DHT roxt, limnepaTopos RnaromecrBertucl, OT Henu)Ke


npen3o6anbHeilmam MHJIOCTH csoesr, ocoarmBolo Ha M51 HigeBaemoio Enarocruto,
non CeHb POCCHCICK0r0 Opna flpHATH meHe H II0KpOBHTejIbCTBOBaTH 6naroBanu.no
Benumecrso Bame. ,I(ecsroe ne-ro pKe HaMnBaeTcsI, OT He.rm)Ke B CeI3 npaBoc.naBHo-
pOccuilcKoil moHapxm4 6.naroTwnHylo N(113Hb npenposo)Knam. A ewe 6e3 BCAKH5I,
2a no mecomy-mi6o XBaJIIIMb151 noKa3aHHbui OT meHe cay)K6m. / Bame Be.numec-rso
ctomm enmimm,. exe cponHo ce6e umeeT me.noBeKomo6uem, no,m3n)KeHo, TaKoBau
H TOJIHKa51 (Bo HCTI4Hy umnepaTopcKaB) Ha MA H3J1H5IJI0 6JIaTOX5IHI451, 5IKO 3a CH5f
HH paBeHcTio cny)K6m, HH TIOBIIHOBeHHA copasHeHue HJIH 6JIaTO,LtapCTBOBaHH5I
ITHJIH4110e y,1j06CTB0 H AOJDICHOe B034a5111He BO mHe He TOKMO o6pecTucB, HO H14)Ke
c.nosom 143pemeHo, name we }lime MbICJIHIO 061,5ITO 6bITH mo)KeT!
Cue )Ke name Bcex EnarononymHeihnee 6bITH paccy)Knaio, 5IKO camoe Bauiero
BenumecrBa npucyrcrBeHHolo KoHBepcaumero (awe 14 cue .neT ec-r peum) name Hewe
ormecKum mo6.nemem, eninco y60 C cTopoHm Benumec-rBa Bamero cso6onH0 H
npek3o6mmo; eJIHKO )Ke C MOecI, c.ny)Ke6m4mecm, BKo)Ke nono6aeT o 6naroroBeilHo
B Clla,a0CTI. Hacbnuaroc2 H BO BCAKOR THHIHHe OHbIM yBece.nsuocB (CBOrICTBeHHO
6o ec-rb Bamemy BenumecTBy He KilgeH115I, HO no6poueTe.neil umnepaTopam npu.num-
HbIX HCKaTH H Ha cammx KJIATB010 coBewarsumxc2 KpaMOJIHHKOB H 5IBHbIX cynocTa-

4
LUI PETRU CEL MARE la

preaaugustul 1 autocrator 2 al sfintitului Imperiu Rus, preavitea-


zul aparator al credintei ortodoxe, imparatul preaevlavios 3, prea-
bunul parinte al patriei 4, prigonitorul faptelor rele, semanatorul
virtutii, al tiintelor liberale i al artelor, primul autor al eternei
glorii a popoarelor slave, marele cneaz 5, biruitorul, ridicatorul
celor cazuti, cel ce a marit i intins imperiul, prevazatorul in-
temeietor al ordinului Sfintului apostol Andrei 6 i cavaler prea-
vrednic al altor ordine, supremul hiliarh 7 al regimentului Preo-
brajenski8, Marte al ambelor armate 2 i arhistrateg generalisim,
preaputernicul Neptun 10 al secolului nostru viceamiral 11 al flotei
ruse din cele patru maxi 12, amiral de onoare al flotelor engleza,
olandeza i daneza" etc., etc., etc., domnul i poruncitorul
sau 14 preamilostiv Si preablind

CUVINT DE INCHINACIUNE

Trece, iata, al noulea an 15, o, cel mai evlavios dintre imparati, de cind
Maiestatea voastra a binevoit cu preabogata sa milk care se revarsa asupra
mea cu deosebita bunatate, s ma primeasca sub acoperamintul si scutul
vulturului rusesc si s ma ocroteasca. Incepe acum al zecelea an de cind
petrec o viata in bung liniste in aceasta monarhie ortodoxa. $i nu vreo slujba
a mea vrednica de lauda, / ci numai innascuta iubire de oameni a indemnat 2a
pe Maiestatea voastra sa reverse asupra mea atitea si asemenea binefaceri
(cu adevarat imparatesti), incit in fata for nu s-ar putea afla nici serviciu
echitabil, nici supunere comparabila, nici multumire potrivita sau rasplatire
cuvenita din partea mea, fiind cu neputinta nu numai de gasit, nici prin cuvint
de rostit, dar mai ales cu neputinta de gindit.
Ceea ce socotesc drept cea mai mare fericire dintre toate este insasi
atentia publica 16 a Maiestatii voastre si (daca trebuie sa mai spun) iubirea
mai mult decit parinteasca ce-mi vine din partea Maiestatii voastre, libera
si prea imbelsugata. In ce ma priveste, ca slujbas, ma indestulez, dupa
cum se cuvine si cu smerenie, in desfatare si ma bucur de ea cu toata linistea
(caci sta in firea Maiestatii voastre sa nu caute ingimfari, ci virtutile cuvenite
imparatilor, si chiar pe razvratitii conjurati si pe dusmanii vaditi sa-i calce

5
Toil pang Henpanneakui, a He pang pa3opemisi HacTynaTH) CHA 6e3 Hcsucoro cymileitasi
(B rocynapex MHnocexpeilamii) Ileooseicy CBOHM inacTHH mcpe6Hem AoHoncritylo-
inemycH H npaso o cHoem 3BH HUH paccy-Acipioniemy He mana, Ho noo BeJIHKa: He
cicyngo, HO npeMHora: Hmice cpengsm HJIH BIDICHAR, HO npesiacoicasi H npeHocxoH-
max HMelOTCH H CyTI3.
Ho a3 cnoero 6narononytnin ilecmorpenHnmil (snco mino) mepliTenb H Tom.
npesocxonnmx rocygapcxxx ine,npoT, moxcer 6mTb, Hepa3ymeionwii Oa He pexy
He6oaronapHmI4) H cna6oro paccpcneinin menoHex mpe3 BCe HpemeHe cero Tegemie,
mum 6eccnoitecHmx over' no,rmaxam Hay-LiaxcA, icoTopme npen nacrmpsimii- citommx
H OT XHnnHbix BOJIKOB 3aaufwafoinfimil TOCIIO,HHAMH, He 0 MARX 3eneffel-Oilaixcm,
He o Ty'llIbIX H 3,72(paBbix rop Bepcex, He 0 anaxinix Hyrax H TpaBoac, sax slimy,
}mice o Hcrommucax, spice nmixy xitaninucn H onasi HM noica3oHaTH Oncwice meHe
coTHopma, cam Ho6poxoTHo o6mcHsno) o6brgati 'welt:yr. Ho TemH 13Hyrpb ynacinecH
HaEkaioT Honity, mnexo H npoTilasi H3 orycreHlin ero 6bn3aioulasi. K Tomy awe ny-Acita
nocTpe6yer H MOTH CBOB H KpOBb (B Her)ice nyine WITBOTHI,DC COCTORTHCA cica3yeT
cnninefrinai ecTecritocnoiteu) 6e3 Hcnicoro ponTaHHH H npexocnoBHH npenaloT B
HOMO H ynoTpe6neme rocnonima cHoero. CHH ergs B cxoTax manotuoitcrpelmmx
HH,IHJEbBHK mOpanlAbisi 121)11.11000CIMI EIMKTeT Ham noxnanneT; BO oHe BO IICTHIIHy
6a 3eno xecroxo o6in3tmeT/ H nopiniaeT. thigirm )Ice xpoTtlailmasi CIIX rpomornacHT
H nepcHnaHHH HeKTO mOpanlIcr HapsigHlzii morons, snco HerleHmii nocenstinui
3emnenencrspouniti, mHoronone3nefiuniA ecrb peny6muce, Hexce ic1013f, neHoculyio
)104.3Hb nposoKnaloingg H 6e3 061IjHH HOJIb3BI }Tem," H3Hypsuouniii. KoTopasi,
BO npais,r& 3naTasi H3petieinut o mHe 51K0 neminom H Henexcne cyulem cHoAcriteHHo,
no nplinimocrx H no nocrothicrHy rnaronaTHcH mornx 6m.
06atie awe Bainemy BenmecTny nio6HTenbneilmemy npanoTm cynnil moero
9pe3 TOM, nonroe Hpemsi ray6omailmero Mangan:HA 'miry HmcnymaTH yroimo
6yneT, roTonernupo H Haim, succmce mmo nperrilwxy npatamy.
Cym 6o mHe aicH engHoyrpo6Hme H xynHopoimbie TpH HeikocraTim, OT
invoice y6o nepsmil cyxocTb Hccomnero ApeitecH RIKTIReT; STOMA THepnegwero
mcene3a THrocrb HOCHT; Tpentii )Ke nepa nericocrb H ygo6o06poweHHe HMeeT.
CHe moronic) TpH HenocraTicH B npHpoge mod,'" Taxonme xatiecTiternime o3o6pa-
wcaloT 1314,HM, xalcoHme HmeHem, imam H sucowe rnaronanicsi o6bitie, He.ruilm He6oM
mexcny co6oio pa3licispounie, npormunpre H inairmHo oT ce6e nanew 6eraiouuie
B coxponetriierauem montiaHHH yrny HcraeitaioT H Taxo erga 9pe3 ce6e inumerowce
,LIBIDKeH1151 H noc.negoHaTenbno iancoeroxce Aena npoH3Hecrii moryT, axx X/IM11,1eCKHrf
HeicHil BHT( (erwice oral XHMHKH MepTB010 rnattwo Hanaula) Ha Alio 6e3nnoinuol
xcH3Hii no cnoemy CH ecrecnty HiorrywaioTcn. Ho awe 6b" 6naronwnino Bensmcrna
Bamero, Heyrpyiaimoe B amsicifeinui cicpbrrocTecr, icalconbm-nii6o Heim' ygo6oHcicy-
coo H COR3BOJIRTIO 6M Hexoninco smcotiailamm Hen% HccnegoBaTH paccpicHeimem,
o6peno 6M (awe He npenblgal0e51), AKO awe TpH mime BewecTa, To ecTb Hpeito,
xcene3o H nepo, xErpocrHe H 6narocrposnueio, no6poro xygoxamica pyicwo Bo
egilHo if Towne conwcynne ynoTpe6neHam 6ynyT. neno H awe 113 cnoweinix Tpex
Tex mexciw co6mo npoTHHablx nnoTeil, einnia coHenaHa 6yneT crpena, ewe HHoe
Hexoe B Hai OT npHpommx eIl cBoricm naneme oTmeHHOe H yitin3neinim, He Hemc-
ToitHoe neno npoimbineT. TOR 6o CBOIO CH HeABFINCHMOCTL, TATOCTb H IIeTOCTb,
aicH 3a 6mmueil ycmoTpmem, 51K0 npeso 3e.go cxopo ABIDKeTCA; xcene3o B BBICOTy
Ho3neTaeT H nepo MHOTO Tsmcgatimasi ce6e Ha B03,HyX H 06JIOKH BO3HOCHT TeneCa.

6
pentru indreptare, iar nu pentru nimicire); si neindoielnic ca acestea (o,
cel mai milostiv intre suverani), pentru un om care se multumeste cu partea
sa de fericire si isi judeca drept chemarea, sint considerate si sint cu adevarat
nu lucruri mici, ci foarte maxi, nu putine, ci prea multe, nici mijlocii, nici de
jos, ci preainalte si superioare.
Dar eu, fiind (dupa cum socotesc) un masurator neatent al fericirii
mele si neintelegator fata de atitea indurari imparatesti (ca sa nu spun nere-
cunoscator) si un om cu judecata slabs, in tot acest timp nu m-am inv5.tat
sa urmez nici macar .oilor celor necuvintatoare. Acestea, in fata pastorilor
stapinilor lor care le apara de lupii rapitori, nu obisnuiesc sa se laude si
sa le arate cimpiile inverzite, virfurile muntilor sanatosi si imbelsugati, pasu-
nile manoase si ierburile pe care le-au mincat sau izvoarele din care s-au ada-
pat (cum am facut eu, si singur ma invinovatesc), ci saturindu-se de ele dau
lina, laptele si cele ce se fac prin inchegarea lui 17; pe linga acestea, daca este
nevoie, ele dau fara nici o cirtire si impotriveala, la voia si folosirita stapinu-
lui lor, chiar trupurile si singele lor (in care, dupa cum spune sfintul natu-
ralist 18, se afla sufletul anim2lelor) *. Si de vreme ce incepatorul filozofiei
morale, Epictet al nostru, laud3 acestea la dobitoacele cele cu putina sim-
tire **, cu adevarat le mustra / si le dojeneste farA crutare la mine, si nu
mai blind decit acestea proclama un ales moralist persan 19 spunind ca sa-
teanul neinvatat care-si lucreaza pamintul este de mai mult folos pentru
republics decit principele care-si petrece viata in lenevie si-si iroseste timpul
fara a fi de folos obstii *** 20. Cuvinte pe buns dreptate de aur, care mie,
un lenes si un neinvatat, mi se potrivesc si despre mine s-ar fi putut spune
dupa buna-cuviinta si dupa merit.
Dar, dad. Maiestatea voastra, judecatorul cel mai iubitor de dreptate,
va binevoi sa asculte vina tacerii mele prea adinci vreme atit de indelungata,
socotesc ca ii pot infatisa cauza cea mai adevarata si limpede.
Am in mine trei lipsuri de aceeasi fire si odata nascute: dintre care
cea dintii aratalipsa de seva a unui lemn uscat ; cea de-a doua poarta greutatea
celui mai tare fier ; cea de-a treia usurinta si zborul lesnicios al penei. Aceste
trei lipsuri ale firii mele reprezinta insusiri care se deosebesc intre ele atit cu
numele, cit si cu fapta sau, dupa cum se spune de obicei, ca de la pamint la
cer, contrarii si care se resping reciproc. Ele se cufunda in cel mai ascuns
ungher al tacerii si neputind produce prin ele insele nici un fel de miscare,
deci nici o lucrare, ca o stare chimica (pe care chimistii au numit-o capitol
mort) 21, se lass la fund fara a rodi viata, dupa firea ce le e proprie. Dar,
daca neobosita arta a Maiestatii voastre de a explica tainele oricarui lucru
ar binevoi sa-1 cerceteze cu o judecata superioare, ar afla (daca nu ma-nsel)
ca cele trei materii, adica lemnul, fierul si pana, de vor fi asociate in chip
mestesugit de mina unui artist priceput si daca din combinarea acestor trei
materii opuse intre ele va fi facuta o sageata va rezulta un lucru frumos si
vrednic de mirare cu insusiri foarte deosebite. In el vedem nemiscarea,
greutatea si usurinta; caci lemnul se misca foarte repede, fierul zboara in
inaltime iar pana inalta in aer si in non corpurile mult mai grele decit ea.

* Cp. Deut., 12, 23.


** Cp. Epictet, 'EyxEtpt8tov, 46: ... de vreme ce si oile nu arata pastorilor iarba
pe care au mincat-o, ci, dup6. ce eu mistuit-o inlauntrul lor, scot la ivea1'd lina i laptele".
*** Cp. Sa'di, Gulistan, cap. I (Despre ale ,sahilor moravuri), Sahul cel nevrednic.

7
'00 Eff1.33)1(0)1qX H inott'AdL `o Haviadg H oiaaumq90 0103 EreirxHdir qvainivalludildu
OITIE 011W axcoxis) (10/tEumouall Off X1911C131.1 OH Elf1S013EH 199 EMICA14 NH110)1(09E11
Ef, Es11311E13X0110113 H niffaxcacla90 0930 10 Efuovadumo IfH901110E1Elf3 KIOX) 140110HCdat-
3311 H OH 91101 (0H113C1314X IfAHEdOLL' X199 0113E11.101100 11.1HL10011
'ooadif 'ocavaaic odau ndlu milialroamXpan ifmdtmow otnualiao quida -ounoou
P4H11.99 OH 0)1(311011 OHH01113111f '9130 MIK a wanrmanIXcli. oncluox 011103)KOVAX H
`0)1AEH axcaoxMH If3111EI `011Ah 0)1(1114 011HMENOLI x 171401 OH93111.011 091f) ONHO -01300
110111 14011311h `WHO113 olodaw H (0101EK 014)101 ELIEK011131X3HdLI199 KE1491101ECHIIVOCI1I
if ISE11911-01H0EdlliC Ex/(d H Nrsoa 0xcoms) 00 olomq olArndoaLo0 'XISVH1 ctrifidosll. ol
CHEHCOV H '01E11011X 0)1K II VOCILIK HIHd0111 1EwH OELL3311111131/ (aMEE[ grairtiott'airooll-
OH 9100 uv) E39 naouclioffdu `(Xxad 0x11 arrma aarrulaw9ra1HELL0H0V `annavasou
NH3 OK 01111 gi91r39Etr3o E11133hillf0)1 0)1141f01 `01fat6C9coff 0)1111[01. 0111411EdLIOH 11
oirmauduic H 911-01 runnamou H I91110X0 `01(HdOE1100 oxis 1:(0dun o mmatanmodu
Xif a `01f311 010HIAI 011.EHH `1101114E011 01HH3110(1 H ounteaochIAN odoxotrHodau 0100x011
IcLL111111 09 KFmattwaxdu tuvEroVairpou `AVA9 mcfcloi.ox oi.Amiuv'cll 10 0900 `ArrkoicHxx

olden AwoxottIndall `ouctmmuNdu un0 000Hildu `Awa H qdvii olld1tt0reu9 ofAHo


`11KHd1130E1 HX0dEll IfElT1390 010 HIO14if a 14130113 `011.1.341f3IHK0d)1011 0011011H3 V0113011
:3HrnaL0oart

":4(r CLFT1A
I
rJ Ln 11(.1 r*-5' ;4-..1 I Cr 59 [1i
01 :cu.03
10>> 010CIOIOX HH3V\10dff 00111 011113dHdll 9133 EH KIN `010.109X 11HEIAH 11014
E111110H31f 101E111990(1U 1101(01f3 <<X19H113111103
OH 0)1(314011 19111 amcm `1410E/NKA33Ed (mg oirac 0N03199 EIHHU 1:119110 0 111100133
OttSd.l. `0111E1100.L3diMW 0101 Hred
H 0 0111A1 OlEh 1X)10C1 1114MHEh0133)X X1911)1(HH)1
HIIHEVEH `IfHlYS3 0)111 3111H1rH0d11 20H9011101ATE3 o viaoht
QV'S& Xe1h314.1013 `014110111N
011E90 111H3 0)1(01hHH `INHITIA.101410EHIOCILI OH `ip911)KH$31101.1 2)1(0)1K
`01E11011A 1H013
olociedu KIIHOMICX33Ed 0) 0)1KIAI0H 3)K0.1.).HH 1f311411A1Ed3011 1E11110X 5131111390 EH P.I0d010)1
00E0)1E1 HIE1d2WEH `2HHE3111.111tH `01HINI 0)111 OH OH111913 :10)7/(9

""-1 %-.;---rrcv-rri 4./ rn As.csrrr:-.. ;--crtrri ;:-471 ;--cs


tarry CercCr
mr.33
=IV>) 11 130 ififfiEdHOIIE H 11103 0110111)KAU3 61f3EM14UA)101103 011E90 630MISOEI
K1OX H LAX a0 01fOrt OH AdOlEdQUIAM 00HIKHd110.1Elf9 911-010110d9017 i<9133
vg oxei o9iC Boxdoliow auanuoxmunthionr OHHEL(Ell 0113 00d0I0X) EINHIOHD x
ISH)1311EVOI4I4EXS14 HH.1H110d 111T10CIEH (K3H11011CH 011 AIA.10111EK CHHH01I011011 `001114311Hh03
MK NORD> 10 XHOUI <<093.L `11111K3OHHdLI KIOX `000:131t0d1.1 00HO 0 MIN ernad -11111111
`11001 0)X3H oirowedu iimala.)KX30.ed ouvao93c1l p19 :0Hd0woHEred 0},u90 OH ua_wx
X119 9110I 1119H10d)13HM09 `111199 Etr xr99 `reffatnuati 0)1K EH XI911t IIHH KEd9011. -OW
LAd KOHI33E1CHOdll ELIOV Od900 09 OH `10E11199 211EEd EH Ed9Ort H Od9011 011.H3d011100
`431.1.A9 OH 01113 CHOIATH H AV011f9 a OT117(103 INOOIAT `A11>KOVEH 0)1K 3111E OR130hH11011
`01nua nou 00113 031111131111E)1(d011 0111401TIHMEC 111fildLI Ii/C& `1,1014 14191130311 11 -111301f11111
NINE( EH LIMBO 11111'01101E119 HIOCIC011 `140)10 Er.101 EE OHHOELLOKAh `111314AEEdS 0)1(E1
H HIEV011011311 `INIVINH ui o &T1 EttEx xx KOVACI1 XHOINI ISEdil11 x }WHIN mlat xxx loch:ran
X140111 `301EIA1uirut1re OH901(01.1 00)1314 H 0.10H)K1f0V ISHHEKOJAII3A 0IH4rEdI0HXH a
0903 101SIMK H "II13011Hdll
x aHHIS.L103
xx vlinugoatt
xx x vavicu.

8
O, arte i osteneli! 0, timpuri i obiceiuri r* Daca Jaa cum mi se
cuvine) n-ar trebui sa evit cuvintele de lauda / i sa ma feresc de plaga orgoliului, 4a
prin comparatie cu acestea as indrazni s strig cu glas mare (dar mai curajos
i nu prea moderat):
Cele trei lucruri neinsufletite, lemnul, fierul i pana, slut supuse poruncii
monarhului. Caci este limpede ca in nici un meteug i tiinta, cit de dificile,
nu se ascunde nici o minune i nu ne trebuie dovada despre aceasta (caci
toate se compun din numar, masura i greutate) 32. Este necesara numai pre-
zenta miinii i vointei care sa.' le puna in micare i s le indrumeze (dupa
cum am vazut ca a facut cu mine, inteleg ca face i nadajduiesc ca va face
mai departe Maiestatea voastra). Urmarea este (ca sa vorbesc fara parti-
fire) ca porunca voastra foarte eficienta atit a deteptat aceste puteri slabite
i adormite, atit le-a indreptat i le-a facut aa de iuti i p15.cute, incit mai
inainte de Implinirea for mi s-ar fi parut cu neputinta. Aadar, voi urma de
bunavoie cuvintului i cugetarii unui poet persan 23 care, infatiind impara-
tului Persiei o cartulie alcatuita de el dar atribuita aceluia i primind-o impa-
ratul cu multumire i fagaduindu-i imparatete sa-1 aiba sub ocrotirea sa,
1-a cintat acest distih:
1
.r JJ-frts- WI) rJb1 I
c,1. J,,-: 1,5 IS is-; I ;]
adica:
De cind protectia to mi-a fort acordata mie sarmanului, Alcatuirile mele
sint mai limpezi decit urmele soarelui **.
Socotim ca poetul acela cugeta,...foarte inalt despre opera sa, de accea
ma Wept ca i despre mine sa spunaEumplitii judecatori ai scrierilor cartu-
rareti ca mi-am format, cu totul de prisos, o parere ingimfata despre opera
mea. Dar in fata acestora care nu pot nimic impotriva, nadajduiesc ca sta
neclintit obeliscul discernamintului (de care nimeni nu s-a ruinat cindva),
pe care cred ca n-ar fi nepotrivit sa se puna inscriptia:
ai:j Li. IS Ix.) 4.11.1 (:)..?. t.es. &AA J.. I
adica:
Chiar daca toate viciile s-au adunat in acest slujitor, orice fapta,
favorabila imparatului, fie i rea, este o virtute" ! * * */
Aadar, preainteleptule 24 intre monarhi, oferindu-ti aceasta scriere 5a
alcauita din porunca voastra (care a binevoit sa se numeasca Sistemul x
religiei muliummedane) ca pe ale tale dintru ale tale" 4*, dei vorbind despre
mine ma arat prea indraznet tocmai cind discernamintul cere masura, n-a
fi vrut sa fiu atit de lipsit de discretie25, incit sa cred ca din raspunsuri rele
se pot produce fapte bune. Binele nu se face decit din bine i bine facut va
fi, dar am sa pastrez in inima mea speranta ca, daca Maiestatea voastra
primind opera mea sub puternica sa aparare va binevoi sa priveasca spre ,ea
cu un ochi vesel i milostiv, atunci voi intelege cu adevarat i voi marturisi
ca decada xx 26 operelor mele fata de miriadele xxx indurarilor tale apare i
este oferita avtcalecypatog 27 ca o umbra i o datorata- slujba de ixvoypaTia 28.
x intocmirea
xx cele zece
x xx multimile
* Cicero, In Catilinam oratio prima, 1.
** Sa`di, Gulistan, Lauda sahului Islamului.
*** Sa`di, ibidem, Lauda marelui emir Abt Bakr ibn Abu Nasr.
4* Liturghia Sf. Than Hrisostom, ecfonisul dupa a treia aducere.

9
HaKoHeu )Ke,

TO, ecm:
IlpouleHH2 moneHHe HecorteplueHHE.uf npHHouly cnyx6m.
Ha ycnyry 6o mom ynoHaTH He mory.
EP:1411010 Hasceraa npe6busaH, Bauiero HmnepaTopcKoro Benmecma, rocy-
naps' Hauler Hcemarloc-rmernuero.
Bcempicailumg pa6,

jumumputi KanmeMup/
In ,sfirit,
{
] 29

adica:
Rog sa fiu iertat pentru slujba mea nedesavirita,
Nu pot naclaj dui in serviciul meu".
Raminind intotdeauna al Maiestatii voastre imperiale, domnul nostru
cel preamilostiv intru toate,
Preasmerit slujitor,
Dimitrie Cantemir/
lc OFJIABJIEHHE
la-Hr IIEPBOF0 TOMA H B HHX
CO, EMKAIIIHXCA I'JIAB

KHHFA HEPBAH

0 JINCEIIPOPOLIE MYXAMMEAE

AUCMU

num 1. 0 RmeHax MyxammeAosmx 1


fnasa 2. 0 MIMI MyxammemBom 2
rnasa 3. 0 nepcoHe Myxammextose 7
4. 0 Hpasex Myxammegosbrx
F.narsa 8
DraBa 5. 0 Halm= JUicenpopogec-rBa Myxammexaa 9
num. 6. 0 Bocnourrml 3aKmia 10
EnaBa 7. 0 B3LITIIH na He6o 11
Enasa. 8. 0 CHIITIIII c Ne6ecH 17
Enasa 9. 0 m yaecax Myxammegortmx 21
T.naBa 10. 0 MILIX gy,rtecax, o mum! ero H o qi4c.ne Nceii 27
Enasa 11. 0 momax Myxammeximix 29
Dina 12. 0 Hacneammx Myxamme,aosba 33

KHHIA BTOPAII
0 KYPAHE

Fnasa 1. 0 HmeHax KypaHa 37


Diana 2. 0 mine Myxammedue 41
Tnana 3. 0 Timm{ KypaHoeom 44
rnana 4. 0 110Ka3aH110 JINGIBOCTH KypaHoeofi 46
ilnasa 5. 0 mrmie KypaHoeom 49
rriaBa 6. 0 wygRoc-ril 3131,IKa KypaHoea 51

KHHFA TPETHH

0 AllOKAJIPHICHCE MYXAMMEAAHCKOM

Ilacrb I. B o6ujecTBe 55
Ilacm IL 0 3Hamemix Roller( ivmpa npegbokrimonuix 61
1 tunes. IIpopogecrsa o naxoxylenm 6eHuacy5epoe 64
2 tines. 0 HanaAeHffif ge,rcicommana 68

12
SUMARUL lc
CARTILOR DIN PRIMUL TOM SI AL CAPITOLELOR
CUPRINSE IN ELE

CARTEA INTII
DESPRE PROFETUL MINCINOS MUHAMMED

paging
Capitolul 1. Despre numele lui Muhammed 1

Capitolul 2. Despre viata lui Muhammed 2


Capitolul 3. Despre persoana lui Muhammed , 7
Capitolul 4. Despre moravurile lui Muhammed 8
Capitolul 5. Despre inceputul prorocirii mincinoase a lui
Muhammed 9
Capitolul 6. Despre primirea Legii 10
Capitolul 7. Despre suirea la cer 11
Capitolul 8. Despre pogorirea din cer 17
Capitolul 9. Despre minunile lui Muhammed 21
Capitolul 10. Despre alte minuni, despre fiica lui i despre
numarul femeilor 27
Capitolul 11. Despre moatele lui Muhammed 29
Capitolul 12. Despre urmaii lui Muhammed 33

CARTEA A DOUA

DESPRE CURAN

Capitolul 1. Despre denumirile Curanului 37


Capitolul 2. Despre cartea Muhammedie 41
Capitolul 3. Despre invatatura Curanului 44
Capitolul 4. Despre demonstrarea minciunii Curanului 46
Capitolul 5. Despre stilul Curanului 49
Capitolul 6. Despre dificultatea Iimbii Curanului 51

CARTEA A TREIA
DESPRE APOCALIPSUL MUHAMMEDAN

Partea I. Genera litati 55


Partea a II-a. Despre semnele premergatoare sfirOtului
lumii 61
Articolul 1. Profetia despre invazia beniasferilor 64
Articolul 2. Despre navalirea lui Dedjdjial 68

13
AUCMbi
3 tineH. 0 CHHTKH 14Hcyca XpHcra 71
4 lineH, 0 3expicirynx H Meenx(Hynac 72
5 tutees. 0 npHinecTsHH ga6eTynap3a 73
6 mneH. 0 conHne OT 3ana,aa socxonHTH Feviyinem 74
7 tmeH. 0 3alcmogemm spaT noxasmist 75
8 tineH. 0 soaspaukeHHH Kypana Ham Ha He 6o 75
9 mneH. 0 HananeHHH ,n;mma 76
10 then. 0 Tpy6e poscaHoil 77

KHHFA UETBEPTAH
0 TE0J1011414 MYXAMME,E(AHCICOPI

Fnasa 1. 0 Teononm 81
rnasa 2. 0 6o3e 85
Tnasa 3. 0 nposHneHHH max npommcne 6oxcHR 90
rnasa 4. 0 coanaHHH npensapHsumx sceneHmas co3naHHe 93
Fnasa 5. 0 aHrenax, nHasonax, X1U4HaX H npoTtlas 97
Tnasa 6. 0 CO3):PHHH /Almon 101
rnasa 7. 0 coanamm Anama H Essbl 107
Fnasa 8. 0 npopouex OT Anama no H051 112
Tnasa 9. 0 Hon 113
Fnasa 10. 0 Aspaame H Ilaxkex ero 116
fnasa 11. 0 Moticell, AapoHe n MapHH 120
Tnasa 12. 0 ) asHne, ConoMone H nporiHx 124
fnasa 13. 0 AnexcaHnpe BeJKIKOM 127
Fnasa 14. 0 Focnone 14Hcyce H o npe6narocnoseHHorc nese 133
Tnasa 15. 0_ C1351TbIX Xpl4CTHKIICKHX 139
Tnasa 16. 0 cicoHgaHHH mHpa 144
rnasa 17. 0 o6mem socxpeceHHH H cyne 150
'Masa 18. 0 Hcrs3aHHH rpeummcos sepmax 155
fnasa 19. 0 Apacbe 156
fnasa 20. 0 ane 159
Fnasa 21. 0 paw 163/

2c KHHFA IIRTAH
0 PERH11414 MYXAMMEgAHCKOR
fnasa 1. IlpenHcaosHe conepxcainas 167
Fnasa 2. 0 peaHrHH myxammenaHcxoil s o61necrse 168
Fnasa 3. 0 oycne H a6decme 171
fnasa 4. 0 Hama 3e 174
rnasa 5. 0 ypydatc 180
Fnasa 6. 0 eadm 186
rnasa 7. 0 aanoseneic Kypatioebtx 205
Erma 8. 0 Aenex x y6ap3y H cytmemy npmanexaamx 206
rnasa 9. 0 nenex n camomy cytmemy Hanexcaum 211
Fnasa 10. 0 3acnywnTenmibrx Ho He HyxarrAx aanosenex 215

14
pagina
Articolul 3. Despre pogorirea lui Iisus Hristos .... 71
Articolul 4. Despre Fe dj iu di i Mee dj iudj 72
Articolul 5. Despre venirea lui Dabetularz 73
Articolul 6. Despre soarele care va rasari de la apus 74
Articolul 7. Despre inchiderea portilor caintei 75
Articolul 8. Despre revenirea Curanului la cer 75
Articolul 9. Despre venirea fumului 76
Articolul 10. Despre trimbita de corn 77

CARTEA A PATRA
DESPRE TEOLOGIA MUHAMMEDANA
Capitolul 1. Despre teologie 81
Capitolul 2. Despre Dumnezeu 85
Capitolul 3. Despre providenta sau pronia lui Dumnezeu 90
Capitolul 4. Despre crearea unor lucruri care au premers
zidirii lumii 93
Capitolul 5. Despre ingeri, diavoli, djini i altele 97
Capitolul 6. Despre zidirea lumilor 101
Capitolul 7. Despre zidirea lui Adam i a Evei 107
Capitolul 8. Despre prorocii de la Adam pins la Noe 112
Capitolul 9. Despre Noe 113
Capitolul 10. Despre Avraam i copiii lui 116
Capitolul 11. Despre Moise, Aaron i Maria 120
Capitolul 12. Despre David, Solomon i altii 124
Capitolul 13. Despre Alexandru cel Mare 127
Capitolul 14. Despre Domnul Iisus i despre preabinecuvin-
tata Fecioara 133
Capitolul 15. Despre sfintii cretini 139
Capitolul 16. Despre sfiritul lumii 144
Capitolul 17. Despre invierea de obte i judecata 150
Capitolul 18. Despre torturile pacatoilor credincioi 155
Capitolul 19. Despre Araf 156
Capitolul 20. Despre iad 159
Capitolul 21. Despre rai .. 163/

CARTEA A CINCEA 2c
DESPRE RELIGIA MUHAMMEDANA

Capitolul 1. Precuvintarea autorului 167


Capitolul 2. Despre religia muhammedana in general 168
Capitolul 3. Desp.re gust i abdest 171
Capitolul 4. Despre namaz 174
Capitolul 5. Despre urudj 180
Capitolul 6. Despre hadj 186
Capitolul 7. Despre poruncile Curanului 205
Capitolul 8. Despre faptele care tin de fart i de sunnet 206
Capitolul 9. Despre faptele care tin de sunnetul insui 211
Capitolul 10. Despre poruncile meritorii, insa nu necesare 215

15
AUCM14
niaBa 11 . HaJle)KalHa51 K Oap3y rynno H cytiemmy CyTb H {{puma
H 3aCJIrKHTeIlbHall 217
linasa 12. 0 mnoc ,ne.nex aac.nplarrenmadx 226
ranaa 13. 0 3anoseAex zamit 235
Enana 14. 0 eapa. 239
Fnana 15. 0 mexpyz 248

KHNTA HIECTAH
0 FIHbIX PETII4F1414 MYXAMME,LFAHCKI4S1 YCTABAX

Diana 1. 0 ()Awl 251


rnaaa 2. 0 cynppxeme 257
rnaaa 3. 0 paasone 263
Vaasa 4. 0 norpe6amm H no/Amman{ ymepumx 268
rnaaa 5. 0 rpo6inuax memos 273
rnaaa 6. 0 npaaniumadx ,talex 278
Fnaaa 7. 0 npaanfmKax no.nximecialx 285
rnaaa 8. 0 cerrax nepaxwea B o6mecTne 287
Fnasa 9. 0 nein/4x cexT nepffilIIICKHX ocnosaTenex 290
rizaaa 10. 0 cerre meeiteeu nepaxwea 291
Fnaaa 11. 0 cent 6exmaum aepnaulea 300
Exam 12. 0 cerTe Kairetthepu ,RepBffineB , 301
Diana 13. 0 ceKre xadpu ;lemma/lea 303
Diana 14. 0 mopAax H e6pu6yzapu Aepinnuax 306
Erma 15. 0 cerre ezdemu ,Ekepffinues 307
Diana. 16. 0 cerre 2bt3peeu nem:um/ea 308
fnasa 17. 0 a6dalr, ypuau {{ 6ydaima ,aepamnax 310
Diana 18. 0 cage Aepstrulax 313
rnaaa 19. 0 epecax myxammenaxcmx a 061/leen:le 316
r.naia 20. 0 epecx pa0a3b1 . 319
rnaaa 21. 0 epecx AgHacyx 321
Diana 22. 0 epecx maanymu 323
rnaaa 23. 0 epeca Humemyymazu 325
rnatta 24. 0 epecx Ale3aKbl, &IRON H npovrax 325
Dian 25. 0 epee"( uuipaxu 328
rnaaa 25. 0 epecx xaupemu 329
num. 27. 0 epecx myamma3b1 H Ceimc 330
fnaBa 28. 0 epecn 6eKmazau 331
Erma 29. 0 epecx Kadu3adevm 332
rnaaa 30. 0 epecx mymcmoudypeu 335
Diana 31. 0 epecx Aymbt 337
rnaaa 32. 0 anonocnymarrenex myxammenaxcxxx 338
Dian 33. 0 aTexc-rax myxammeaaticKxx 342
rnaaa 34. 0 HayKax myxammenancxxx 346
rnasa 35. 0 nepaori plem{a mac-rx 348
Enna 36. 0 3/wain{ utnaa 350
['nasa 37. 0 HayKax pexxam, zeuduce H npo-rmax 357
Inaaa 38. 0 normce, paropmce H nporzaa 359
Dram 39. 0 Hay= amen 6oxec-raemzux 366
rnaaa 40. 0 HayKax pacad, ewe'', MblACblhi H nporlaa 369
rnasa 41. 0 HayKax Oar:, a3K,13yAblK H nporzam 375

16
pagina
Capitolul 11. Cele care tin de farz cit 0 de sunnet sint si nece-
sare, 91 meritorii 217
Capitolul 12. Despre alte fapte meritorii 226
Capitolul 13. Despre poruncile halal 235
Capitolul 14. Despre Karam 239
Capitolul 15. Despre mekruh 248
CARTEA A SASEA
DESPRE ALTE RiNDUIELI ALE RELIGIEI MUHAMMEDANE
Capitolul 1. Despre dugun 251
Capitolul 2. Despre casatorie 257
Capitolul 3. Despre divort 263
Capitolul 4. Despre inmormintare si pomenirea mortilor 268
Capitolul 5. Despre mormintele seicilor 273
Capitolul 6. Despre zilele de sarbatoare 278
Capitolul 7. Despre sarbatorile lumesti 285
Capitolul 8. Despre sectele dervisilor in general 287
Capitolul 9. Despre primii intemeietori ai sectelor dervi-
silor in general 290
Capitolul 10. Despre secta dervisilor mevlevi 291
Capitolul 11. Despre secta dervisilor bektap: 300
Capitolul 12. Despre secta dervisilor kalenderi 301
Capitolul 13. Despre secta dervisilor kadri 303
Capitolul 14. Despre dervish torlak i ebribuhari 306
Capitolul 15. Despre secta dervisilor iedhemi 307
Capitolul 16. Despre secta dervisilor hizrevi 308
Capitolul 17. Despre dervisii abdal, urian i budalla 310
Capitolul 18. Despre dervisii seiah 313
Capitolul 19. Despre ereziile muhammedane in general 316
Capitolul 20. Despre erezia rafazi 319
Capitolul 21. Despre erezia munasuh 321
Capitolul 22. Despre erezia maalumi 323
Capitolul 23. Despre erezia nimetullahi 325
Capitolul 24. Despre erezia mezaki, baiagi i altele 325
Capitolul 25. Despre erezia ipaki 328
Capitolul 26. Despre erezia haireti 329
Capitolul 27. Despre ereziile muammazi i Selisi 330
Capitolul 28. Despre erezia bekteqi 331
Capitolul 29. Despre erezia kadizadeli 332
Capitolul 30. Despre erezia mumsoiunduren 335
Capitolul 31. Despre erezia /uti 337
Capitolul 32. Despre muhammedanii idolatri 338
Capitolul 33. Despre muhammedanii atei 342
Capitolul 34. Despre stiintele muhammedane 346
Capitolul 35. Despre prima parte a invataturii 348
Capitolul 36. Despre invatatura ima 350
Capitolul 37. Despre stiintele rekkam, hendise i altele 357
Capitolul 38. Despre logica, retorica si altele 359
Capitolul 39. Despre stiinta numelor dumnezeiesti 366
Capitolul 40. Despre stiintele rasad, sihr, tilsim i altele 369
Capitolul 41. Despre stiintele fal, djeazulik i altele 375/

'47
Id IIPEAHCROBME
AHMHTPHIA KAHTEMHP
MOBEKIECIIIIEMY 1114TATEJ110 3APABI451

AaBH,n, cum HecceeB, tienoHeK no cepnuy 6oxano, B napex npeH3aulHeilumil,


Bo npopouex npex36paHHeilwHil, B 6orocnosex rny6o9atiumil H Tarn{ 6oxcHmx
ymo3pHTenb HcKycHerunHil, no Bxer,aa noyunicst 65nue B 3aKoHe Focno,rLa CaBao Ta
neHb H HOILIb H 9pe3 6naronarb 60)1(410, Hen3pe9emiam H coxpoBeHHaa npemynpocTH
6oNcHA oTxpoBeHHa emy 6bnua, cHe IIOJI0)K14JI paccywneHme: VBC51K14,1 KOHEIHHbI
BH,L(eX KOMI, unipoxa 3anoBezi, TB051 3eJI0>> (/7CPA. 118, CTHX 96). CHpegb: SIKO
Bcsixoe xynowecTso, BeneHme H 9ro-nH6o menoBemecKolo xliTpocTmo npoH3BeneHo
CCTb, Bce onHcaHHoe H onpeneneHHoe ecTb; C.TIOBO )Ke 6oxcHe TOM, npocTpaHao,
BbICOKO )1Ce H rny6oKo, snco ymom menoBegeocHm (pa3Be eJIHKO 9pe3 erowe nonaempo
6naronaTb 1103BOJI5leTC51) II051THC51 IIIIKHKO)Ke moxceT. flpopoK y6o nosHer)_ka TarIHIA
6oxode HeH3pe9eHHme, nocTaHonneHme BeEiHHA npemyoupocTH, 9HHM H 3aKOH rny-
6o9atiwnm paCCMOTpHJI yM03pHTeJlbCTHOM, 51K0 KO HCIIbITaH1110 menoBetiecKHx
H3o6peTemni H II03HaH1110 HX ycepnHo IlpH110)KHAC5I, I43 ero we CROB npkinexcHo
paccpicnaioulemy yno6oBBTcTByeT. 146o BO ncanme TOM)Ke B cTHxe 85 rnaroneT:
orlosenama mire 3aKoHonpecTynHHum rnymnefinsi, HO He YIKO 33KOH THOR, TOCIIOAH),
(17can. 118, CTHX 85).

Cesi CefITeHLIFIH MHO3H CyTb TOJIKOBaTe1111 143 CBSITIAX OTueB, xifropme MHO-
WaiiIIIHe Ha oHyro H3nanoma H3J10)KeHH51; o6a9e BCex yMbI enHHo 14 Towne mynpcT-
BylOT, cHpetib TOTO panes IlpopoK TOMB TI.HaTeJlbH0 3JIOBepHSI yCTaBbI H 3HKOHbI
HesepHmx HccnenoBan, na 6m JI0)Kb IlpOTHBOHOJIO)KHB HCTHHHe, axn CBOT BO Tme
Hakinage npocHemincm. 14 3aHe ymcrBoBaHHe ero nneHmulecm B nocnyinaHHe sew,
menoBetiecxam yMCTBOBaHH5I H ymbnuneHHA cnarast C 60)KeCTBeHHbIM 3aKOHOM,
aKH Ha JIKEIHrICKOM OHbIe HCKyCHTH Hmesf KameHH, xursiate JI)KI4Ba n0xa3aTH H
aim 6acHoTBopHam nneTeHHA H BUXOM cmexa nOCTOCIHa 6bITH, cammm H3-baBHJI
CJI0HonoKa3aTenbCTBOM.
TO)K,Ile H CB51Tblii HOaHH EBaHrenHcr, B C000pom csoem nocAanuu (I Hoc-
naHue, rnaBa 4) BnacTmo anocTonbcKolo TIHT H noBeneBaeT, to. HcKyinaem gyxff,
na He xalco HeBenyule Boucomy nyxy Bepyem,/ Ho mexcny 6narHm H 3nbIM nyxom
d pa3HcmHe TBopsnue, xoTopbal 60xcHxm maHoBeHmem ocelleHHmil, KOTOpblii xCe OT
mamoHm ycTpoeH ecTb, na pacno3Haem 14 KTO OT nyxa 6oNcHB, icTowe OT csoero
pea rnaroneT, Aa pa3ymeem. 146o Boncoe HacTaBnenne, Bcsncoe yeTaBneHme,

18
PRECUV I NTARE Id

DI MITRIE CAN TEMIR


PREAIUBITULUI CITITOR SA NA TATE

David, fiul lui Iessei, om dupa inima lui Dumnezeu, preagratios intre
imparati, preaales intre proroci, preaadinc intre teologi si preaiscusit contem-
plator al tainelor lui Dumnezeu, dupa ce s-a invatat in legea Domnului Savaot
zi si noapte * si prin harul lui Dumnezeu i s-au dezvaluit cele negraite si ascunse
ale intelepciunii Lui, a emis aceasta judecata: A tot sfirsitul am vazut sfir-
zit, larga este porunca ta foarte" (Ps. 118, verset 96). Aceasta inseamna ca
orice mestesug, sau stiinta, si orice este produs de iscusinta omeneasca, totul
este circumscris si determinat ; dar cuvintul lui Dumnezeu e atit de vast,
sublim si adinc, incit nu poate fi nicidecum priceput de mintea omeneasca
decit atit cit este Ingaduit prin harul pe care tot el it da. Deci Prorocul, dupa
ce a cercetat cu o foarte profunda.' contemplatie tainele lui Dumnezeu cele
negraite, asezamintul intelepciunii celei vesnice, rinduielile 8i legea, s-a apucat,
silitor, de cercetarea nascocirilor omenesti si de cunoasterea lor, dupa cum
se vede din cuvintele lui care cu sirguinta judeca. Pentru ea in acelasi Psalm
in versetul 85 graieste: Spusu-mi-au mie calcatorii de lege defaimari, insa
nu sint ca legea ta, Doamne" ! (Ps. 118, verset 85).
Multi dintre sfintii parinti au tilcuit aceasta sentinta si i-au dat multe
interpretari ; insa mintile tuturor au socotit una lsi aceeasi, anume ca Prorocul
a cercetat atit de staruitor rinduielile relei-credinte si legile necredincioilor
pentru ca, punind minciuna in fata adevarului, lumina sa lumineze si mai mult
intru intunerec. Si fiindca mintea lui s-a robit ascultarii credintei, comparind
cugetarile si nascocirile omenesti cu legea cea dumnezeiasca, spre a le proba
cu o piatra de Incercare 30, a vrut sa le arate mincinoase si vrednice de ris
ca pe niste impletituri pacatoase de basne, dupa cum insasi aratarea cuvin-
telor a dovedit.
Acelasi lucru ne invata si ne porunceste Sfintul loan Evanghelistul cu
putere de apostol in Epistola sa soborniceascci (Epistola I, capitolul 4), anume
sa ispitim duhurile, ca nu cumva din nestiinta sa credem fiecarui duh, ci, /
facind deosebire intre duhul bun si cel rau, sa cunoastem care dintre ele este
luminat de semnul lui Dumnezeu si care este facut de Mamona31 t sa pri- 2d
cepem cine vorbeste inspirat de Duhul lui Dumnezeu si cine din propriul sau
pintec 32. Caci mice invatatura, orice rinduiala, orice lege si orice scriere care

* Cp. Ps., 1, 2.

19
BCAKHri 3aKOH H BCAKaA CJI0BeCHOCTE., xoTopas OCHOBaTeJlbH0 He yTsepscsaeTcs
Ha Hc-rme cnosa 6osms, 6eccnosecHas ecrb, cxoTcxas ecrb, HenoTpe6Has ecrb;
nagesce OBO HaCTOALlierl, OBO 6y,ayiseil )1CH3HH spe,s HaHOCAILlaA H IICTIIHHOMy
6nasceHcTsy H THIIIHHe npoTHsHas. Ho noHexce BC51 C1451 BCAKOMy 110,11 3HaMeHeM
CnacHTenesum solotoulemy csesoma H H3BeCTHa CyTb, jXa WHIM y ejIJIHHCKHX aBTO-
pos, xoTopme 11peABOATITenbCTBOM ecrecTseHHoro 3axoHa o HCT1411e II MICH Bernell
npmescHo HcnHTaBme, MHelli1A CBOA npHHcxpeHHo npoH3Heconia.
ApHCTOTeJIb, neplinaTerHxos nepsoHatianbmx, coxposeHHeihuas ecrecTsa,
ocTposHnHeilumm nepsee npecmoTpHs OKOM, Twice TITO onymesneHHomy H cnosec-
Homy ecTecTBy name scenaemo H nave noTpe6yeMo ecrb, aKH He3arnasHmbim Hex Hum
Ha3HameHyer HamepraHmem, erna rnaroneT: tlenosex or ecrecTsa 3HaTH scenaer.
To eCTb, 13Ce mTO 3HaTI4C51 mower, ace paBHO genoseum, 3HaTH OT ecrecTsa y6escsa-
TOTCH (6.sasceHHee 6o ecTb 'TO -J1H60 3HaTH, He)Ke 1103HaHI451 H BeACHHA TOTO J1HWa-
THCA). TeM)Ke AKO no noseneHmo 6osano, TaK0 if 110 ecTecTseHHomy BOXIXHOBeH1410,
KllibK,110 OT menosex o6s3yercs HCIIMTOBaTH, HCCJIeROBaTII H 3HaTH. BCAKOe IKe
3HaHHe He nonygaeTcs, pante gpe3 cnyx H BCAK1411 cnyx He cnygaeTcs, pa3se gpe3
cxa3aHHe, namexce camas sepa, (sxosce CB5ITIAR HaBen csHneTenbcrsyeT) OT cnyxa
eCTb, aulexce HHKTO)Ke cxasce. T, HilICTO)Ke yCJ1b111114T, IIHKTO)Ke HayTHITC51 H TIOCJIeL10-
BaTeabH0 HIIKTO)Ke 'TO -J11460 3HaTH 6yser; H TaK0 finsce 'TO 6naro, trrosce 3s0,
mTO HCTHHHO, H TITO J10)KHO paCCMOTpHTH H paCCy,SHTH BO3MONCeT. 146o Hap( 110-
M01111110 1103HaBalOTCA 3aKOHOB 611aTOCT11 H 3axoHonasnes npasna H genosexo-
mo6He. OT 1103HaHH51 )1Ce 3aKOHOB HcnpasnsuoTcs 3.110HpaBHA, no6poneTenH MIO-
6HMbI 6bIBaIOT 14 3.11011HHCTBa H36b1BalOTC51. IleTO (3HaH1451 cHpegb 3aKOHOB) ante
KTO nliwae-rcs, no moemy paccpxneHmo, H camoro npHnHgecTspontero menortexy
CBOIICTBa, BO npasny JIHILIeH 6bITH pegeTcs, JIHILIaeTCA K Tomy aseTa npasbui 14CTHH-
HbI, size enmia ecrb )1C1131.1b )1CHBOTa H Ayina nyum Haines. 146o awe KTO Hc-rHHHbirt
HCTHHHOTO 6ora 3aKOH nO3Ha, BO ewe nocnenosaTH, Tomy J1)KHBbIX )1Ce 3axoHonas-
HOB, BO ewe H36eraTH HX, TOTONCLIe Hpopoxa pa3yma 11p14,1aCTHIIK if B rieHHH ityxa
HCTHHHbI Tomy coygeHm coTsopcs C TeM)Ke EnaweHHa 6bITH mysca 11p0B03BeCTIIT/
3d Hsce He Hse Ha COBeT He,feCTHBBIX, HO B 3axoHe rocnosHH noygmcs neHb H H0111b>>
(11ccut. 1, crHz 1).
Temsce ersa 3aKOH 1-0C11021eHb CBeTillIbHHK eCTb Haumm, xoe npe-rbwaHme
Horam? H xoe npensTHe TegeHmo Hauremy npe,scrasHTHcs mosceT? 51xosce Ha
ripHmep: awe KTO OT sepHiax npenpocTbdi yenbILUHT HMA AHTHXpHCTa, HMA ApHa,
HecTopHa II HMA MyXaMMeA0B0, 'TO MOM, HHoe OT OHbIX pa3yMeeT, pa3Be mep-
30CTHOTO npenecTHHxa, JI)KHBOTO IlpOpOKa, ripHTsopHoro cssToro, 3nertmero 3a-
xoHonasua H Aymery6Hrene Tax era yCJIbIIIIHT lux tarraTH 6y,seT KHIITy HeKoe-
ro epeceHaganbfflum, awe H BeJIHKOHMeHIIT H cnaseH 6yner Tsopeu OHbIH, a6He
He60A3HeHHO pegeT: o.J1saisbdi ecrb, HelICTHHCTBy101111411>>, BeAblli ripeH3pAsHo OHOe
CBATOTO IlaBlIa 3aseulaHne, oaule H aHren cHH,seT C He6ecH H Imam r114TH 6y,seT,
mice c ygeHmem EBallTenbCKIIM He cornacparcs, Homy HHKaKONCe sepHTH nono6aeT.
TaKo era xHHry Kypana B ppm BO3MCT H ygeHHe ero scsxomy 6owecrseHHomy
H genosegecxomy pa3ymy npoTHsHoe 6bITH cambim eCTeCTBCHHbIM npocseuleHHem
ypa3ymeer, 'TO, mom, HHoe c Toro yTsepscsaTH 6ygeT? Pa3see AKO ximra oHas
ecrb nwenneTemul crpomownemie, 6aceHb co6paHHe H cxa3anHil no ssunneg

20
nu se intemeiaza tare pe adevarul cuvintului lui Dumnezeu este desarta,
dobitoceasca, nefolositoare, dar mai cu seamy vatamatoare vietii, fie celei de
acum, fie celei viitoare, si potrivnica fericirii si linistii celei adevarate. Dar
intrucit toate acestea sint stiute si cunoscute oricui lupta sub steagul Mintui-
torului, sa vedem si pe autorii elini" care, sub indrumarea legii naturale,
cercetind st5.ruitor despre adevarul si minciuna lucrurilor, si-au rostit sincer
parerile.
Aristotel, prima capetenie a peripateticienilor 34, cercetind mai intii
u un ochi foarte ager cele indeosebi dorite de firea animala si rationala si
indeosebi necesare lor, insemneaza ca pe un caracter de nesters, zicind: Omul
prin natura lui doreste sa cunoasca" *. Adica toti oamenii sint deopotriva
impinsi de natura sa cunoasca tot ce se poate cunoaste (caci mai fericit este
sa cunosti ceva decit sa to lipsesti de cunoastere si de stiinta). De aceea,
dupa porunca lui Dumnezeu ca si; dupa inspiratia fireasc5., fiecare dintre
oameni e indatorat sa experimenteze, sa cerceteze si sa cunoasca. Dar orice
cunoastere vine numai prin auz, si orice auzire nu se intimpla decit prin graire ;
mai ales ca si insasi credinta (dupa cum m5.rturiseste Sfintul Pavel)** din auzire
vine, pentru ca de nu va grai cineva nimeni nu va auzi, nimeni nu se va invata
si prin urmare nimeni nu va cunoaste ceva ; si astfel nimeni nu va putea sa
cerceteze si sa judece ce e bine si ce e rau, ce e adevarat si ce este minciuna.
Cu ajutorul stiintelor se cunosc bunat5.tile legilor, dreptatea si iubirea de oa-
meni a legiuitorilor. Tot prin cunoasterea legilor se indreapta moravurile
rele, sint iubite virtutile si se imputineaza faptele cele rele. Daca se lipseste
cineva de aceasta (adica de cunoasterea legilor), dupa socoteala mea pe
bung dreptate se poate spune ca este lipsit de insasi trasatura ce se cuvine
omului ; se lipseste o data cu aceasta de lumina adevarului drept, care singur
este viata vietii si sufletul sufletului nostru. Caci dac5. cineva a cunoscut
cu adevarat legea lui Dumnezeu cel adevarat ca s-o urmeze, iar pe legiuitorii
mincinosi ca sa fuga de ei si s-a facut apoi partas al intelegerii aceluiasi
proroc 35 si impreuna ucenic cu el intru invatatura Duhului adevarului, cu
acelasi va vesti ca Fericit va fi barbatul/care n-a umblat in sfatul necredin-
ciosilor, ci in legea Domnului se va invata ziva si noaptea" (Ps. 1, verset 1). 3d
De aceea, cind legea Domnului e f5.'clie picioarelor noastre ***, care e
poticnirea picioarelor si care obstacol poate sta inaintea mersului nostru?
Precum, de pild5.', dad vreun credincios oricit de simplu va auzi numele
lui Antihrist 38, numele lui Arie 37, al lui Nestorie 38 i numele lui Muhammed39,
ce altceva, rogu-va, va vedea in ele decit pe inselatorul cel scirnav, prorocul
cel mincinos, sfintul cel fatarnic, legiuitorul cel prea rau si pierzatorul de
suflete ? Tot asa, cind va auzi sau va citi cartea vreunui eresiarh, chiar de va
fi renumit si slavit autorul ei, indata va spune fara team5.: Este un minci-
nos, nu vorbeste adevarul", cunoscind prea bine porunca Sfintului Pavel:
Chiar finger de se va pogori din cer si va va invata altele, care nu se potri-
vesc cu invatatura Evangheliei, nicidecum nu se cuvine sa -1 credeti"*.
Asadar, cind va lua in mina cartea Curanului i va pricepe prin insasi cunoas-
terea lui natura1a ca invatatura ei este potrivnica oricarei intelepciuni dum-
nezeiesti si omenesti, ce altceva va afirma, rogu-va, decit ca aceasta carte
este o ingr5.madire de impletituri mincinoase, o culegere de basne si o aduna-

* Aristotel, Ta Lima Telt cpuatKet , 1, 1, 980 a.


4.* Rom., 10, 17.
*** Cp. Ps., 118, 105.
4* Gal., 1, 8.

21
OCIOIA1 XI4HdOELLOX01A10 '0H113111.1/(3101109 110IAI/CEEdA 09/c 14111101f11210/C H 14110)12 `140
01492 :0h0C1 EME1011011>> OHW 1411141111/LLOALIOHOKEE '1414H3If14IAILI OH OH 0)114 HOKEE
',14011.1 Mrouoo," raw)
'811 X)113 "(gg
OH Ell 1147/COOECI 4110.1.E1Hh MEH 0.10)1311E11OWINEX/C11 '2110312E 01 4100 HIHMI
`miDdefH oiiiHdraox Off 'A11EIEd1.1 0h290 0110E 01X9/Cd1 H oLculcuu 41aod.LHx Ena
09 1411110.101.1110)K1f 140110 10 XNHII E OliELHAE11 XHX0HEHI.114dX 1101170dEH ELHEI/C `amisiox
01.114)12 0114)1409 .10K0111H31 INHOE10 INIE)111HINO3d11 01/CXXISI IOEJEIfEEI
`/CIAMIEHE 211 211411)1
VI/Vd4 OH INF114.111 `woixa1rE1417 maw.
'INIH)I011EdE 0)1(1411 M4114E111 `HINEdIlIKEdEX
013101 EINHOOHE140d1I .LO11iC9 4h0CIHD 211 OH 0)12)1 1A11.1HH3h/C
EIN0111141.1111A,114)131.1Edg 111fH
K 00110 KIATOda INEIrOdEll E 0h24114211 INIEN0C11 H WEHIELVII wimp') aoxolludu oaoiro mac

OHHECLIO 11 OH a Himaugacliomc (caorig EKI0}101f001141f9 K0 14 014111111100 141001.13d11


a 014H01f4114 1411111Hd11 49 OH 011)1(14.11)1 )1011 X01213 01111431A114 '110331141114CP 0)1(1114 AxuaartAxoo
xxcXvI Ell 'HE111014dX OHO EH '110H1411110 OF1d01.0)1 014)10103X 11 014NUA31
`31411011/C 0E10
010)101.1ECTE MINUS IMMO EMOIOMOSI3d1.1 H 17011 IA,10)1E1lt 010 1400.1311101FICIN 0111114
EM14dOELL03 THINE Ah1101AIA EH HEIELOHdX `PIEMOINED 14141d001 EH11C1113)1 H `xvihiodu
arldoiox voixoahxdolox `wairkao 011 11.1.0Eh H OiHhOl 011110XCI011011 OIAMOHEITOINWEX/CIN
EMHd.1.01A13S 4100dIMX Ahlf014IA EHHEOH 21114E1C31E111EX 'ECIOIEd01.11n11 wcidoiox
134 01/CXH11011 01011411)1 H 010H110)K1f012.0d11 `010170339 /1411114H010111.10)K1f 14 1NEEL1OKO1MO114II9
INI4110HEdAN OthriCIAI 14 011100h0IEL-9 1401021101/0011 x Iauxced.Lo '142H0 OH /C)K011}13CILI
1414d141C1011 E4T)000111111) '0.10)133hELOIE1114d011 EX0E101f0h EH11f1f3 tTnico `014113101C/COnd
00d0.1031 1114d011103 EH damvar `d9oaottopi EH oonnahm.9,) `anraanv9g tH undeCH
aplimahadabdu 411)111HhI4EK 21110 EV-111411090Hr 'Jared 0110 XXII -)K011-0110HONEE
110)114H HiH11)1 01T11401141101.EIALI4H11 111fEIllhOdL1 H `I,IHONEE WICK ON 01HH01111Ed11014 HOSEdH
xmoghogoiroh .10 xplHo 14HE11EH tiring ownrozetru, `tunidiovioX -ex zoa arnicud
vintirca 11411H01.H00 H mai:Jou-0a
ogic o atioxvE a9oadnuir 14IEEE)13 `11310/C1110011011
0)114 HONEE>> HH310110I1AII 4100 HOKEE :H14M00110d10 HOMEE>> 0)14 .1114X3HU131014dX clioa
HOKEE `<<XF1H)1(01A1E011311 2 HONED> 1114310HE11OKINEXAMI 4100 HOXEE H1 ' OH

EV 011 MEM 010)10HH1f1f0 0300 24)00011144) E03}101f3 .114113d11011 E00111/C 0101111.1.90hOJE1f9


IfOIE1.1411'If OH110dONEH 011 01fE14,1 03E1HEd100d1.1 111E110311f0.1.0H OH '1401s114h,1141.0 01111AI
'09/C 0)114 '110 011 /C)1111f0 0 0110)12E 1A10)101_1017/C11 0113C1 41101 aoxcim 01111011)1C/C00Ed -110d11
0011 10 XHH)10H 01/001
XleIHHOMEE 1011210/C 11 and0.10)1`11:141101%10d011 OH /C1n10)133hHd0.1.011
'AVsliCEEd ONIISEKox onmoirseduox toatda axcoiXxxa VilaIsola miusretrou Acquou
axconf 'AX0e1.1 01 4100 1101112 '1414H0h011 9OIfX HHHh01130C11.10 H /C1114HKI110)K ,i4Tria114
H114010 EH XEJOH INIFIHH0SIX90 '141F19 I4KE3)K a XV)1/Cd '14I31A111 OHHI4d01.1 14 OHMOIM
141014 coxEL 217 149 10 `XVIHII01111P.1.0110d11 0)K01.hHH EH OHd.1./C '14001181.00 '14100)1 ONUS
/01.17A1f0)1( 14011.LHEIECJI3 OH 1A101 H '14Eh10(11.1 WICK 1431E ISE.L3111i0H H }SEIM/CHI HIP19
'1401.1SHIA1 W01110 14IE111)1(00 H WHO 'ISEH9017011 WEd01.0)1 OK `AlYeadu OTHE ISPIHHOKOFBAI
14X0Ell 011HEEI0EEd900d11 '1\131A1H4EH 0)K0Ih14H 0014H '.13/CHOINEHE 01/00.1 Ell a %MAIM
`aoiattaaadu oxis EVIOHH 1411'41011-111dH smog oa `aLuxag a Homo- H .140.11f0V -ouclucto
140110H FIHEMCCI0Itic 01f011011 H OXIC NOVOIMOLIEFI c11 010HO 1414H0H01.111 01311M14AI `olaincog
woa.Locuraianalradir 0)1( 14001101,\I 14 'EHOdEV OHOMY/Ch 1411311-41E9E14 E111149 11 11 011f1OE
CiI/CHHEE101.090 tHlaraHdli VX.91;011 09 011 /C313143C1K0 00/1}11.00M3d1.1>> writ oamiairapadim
oiCtiamiumc 14143 09/C H NI113 KmigoVou a WOXIII3ff dWa9VE EV.10 14EHHIENCOHIA1 1114C1101A13/c

gg
tur5. de povesti in cel mai inalt grad caraghioase. Intelegind deci rinduielile
si legile ei, indata va zice: Spusu-mi-au mie calcatorii de lege defaimari,
insa nu sint ca legea ta, Doamne" (Ps. 118, verset 85).
Judece, asadar, cititorul nostru siretenia cu adevarat perfida, insa
foarte grosolana si proasta a legii muhammedane, adica a cartii Curanului.
Pentru ca vrind sa ascunda impletiturile minciunilor sale de alte popoare,
dar mai cu seams de cele crestine, a pus asupra urmasilor sai, ca din porunca
lui Dumnezeu, o grea anatema, si anume ca aceasta carte a Curanului sa nu
fie rostita in alts limba decit in cea araba, nici scrisa cu alte caractere decit
cu cele arabe. Iar aceasta, pentru ca nu cumva popoarele invatate din
acea vreme, dar mai cu seams grecii si latinii (carora limba araba le era necu-
noscuta si neobisnuita), sa afle cuvintele lui desarte si frumusetile lui putrede.
Insa fiecare veac isi avea finicii 40 sai si n-au lipsit barbatii eruditi, nici dintre
crestini, nici dintre pagini, care au invins dificultatile cumplite si tari ale
limbii arabe si au scos la iveala sarpele ce se ascundea sub verdeata ei.
Voi trece sub tacere pe Simokatta * 41, Gheorghe Kedrenos ** 42 si pe alti
autori crestini, care au dezvaluit siretenia muhammedana partial si super-
ficial in scrierile for istorice. Voi trece sub tacere si pe imparatul Ioan Canta-
cuzino ***, care intr-o mare carte si prin indelungata vorbire ridiculizeaza
si combate cu bung evlavie si cu intelepciune impletiturile de minciuni si /
cuvintele desarte ale Curanului 43. Voi oferi insa comentariul facut de Porfi- 4d
rie 4*, filosoful peripatetic, un elfin, la Cartea lui Moise, la Sfinta Evanghelie,
la Curan ".
Cind paginul mai sus amintit a citit din curiozitate cu cea mai mare
atentie aceste carti ale celor trei legislatori si a cercetat staruitor legile date
de ei spre indreptarea moravurilor omenesti, a pronuntat pentru toate diferite
sentinte. Mai intii, deci, despre Legea lui Moise se povesteste ca a zis: Legea
iudaica este o lege copilareasca"; despre legea cresting ca este o Lege a
lucrurilor cu neputinta"; iar despre legea muhammedana ca este o Lege
porceasc5.". Dar ca nu cumva cuvintele acestui filosof elfin sa vatame urechile
cititorului evlavios, n-o sa ne fie greu sa tilcuim putin mai pe larg intentia
lui. Socotesc deci ca rostind despre legea iudaica o sentinta atit de dispre-
tuitoare, el s-a referit la anumite rinduieli si ceremonii ale legii care, judecate
numai din punct de vedere istoric 45, se vad lipsite de orice folos pentru in-
dreptarea moravurilor. Asa, de pilda, ca. mincind Pastele, adica mielul fript,
azimile si ierburile amare, sa stea in picioare, incaltati, s5. aiba toiegele in
mina; sa-1 manince cu rivna si grabnic, astfel incit s5. nu familia pe dimi-
neat'a nimic din cele puse inainte; oasele care nu se pot mistui in stomac
si celelalte care se socotesc a fi necurate si scirboase sa be arda cu foc si altele
asemenea 5*. Fireste, daca ne vom referi la imaginea spirituals a Pas-
telui, ele nu inseamn'a nimic altceva decit ca trebuie sa-si aduca aminte ca
au fost cindva venetici in Egipt, ca au fost tinuti in robia cumplita si inde-
lungata a lui Faraon, ca ping la urma au fost izbaviti miraculos de bratul
lui Dumnezeu, condusi fiind de Moise si Aaron, si au trecut din aceasta robie
in pamintul cel fagaduit, caci pasha pe evreieste inseamna trecere" sau
stramutare". Deci, cind a vazut elinul multe ca acestea si altele asemenea
in Vechiul Testament i n-a putut pricepe sensul for cel tainic, a zis ca legea

Theophylaktos Simokattes, Icrtopint, I VIII.


Georgios Kedrenos, Z0vowtc icrropteiv.
* Ioannes Kantakuzenos, Kato MongEO, IIV.
4 Porphyrius, Kara. xptaztavev, I XV.
5 Cp. Deut., 16.

23
ennHH H Tar111CTBEHHOTO HX He MOT TIOCTI4THyTH pa3yMa, peTie OHM 3axoH oTpogecxurr
6brrH. Erna= gram H Eeatizenue a Halinage canToro HoaHHa nepsyro Enany:
B Hanane 6e C11080 H nporgan, cica3yeTcn peum: Bmcoxo rnaroneT napnaprw.
Cammil Dice 3aKOH enaHrenbcxxil Toro parcH HeB03MONCHEIX pee 6b1TH, 3aHe
ycmurpH.n, AKO MHIO, HeKHe 3anonenx 14 COBeTbI enaHrencmate, mice CLUT61 tienone-
%mmHg npenbunaTH BHHATC51. SIKODKe Han: <Arne KTO xogeT npHo6pecrH rutuy
CB010, ./10JDKeH nory6HTH to. <Awe KTO 3110CJI0BHT13epHOTO, TOR Aa 611aFOCJIOBJUleT0/
3d c( Awe no3mer pH3y, ;la oTnacT H cpagHny. Awe ynapwr B naHwry, na o6paTwT
H npyrylo .Awe cenmbnecsrm xpar cenmepHrleio 6par corpeancr B nem", TOJEKKOXC-
Au ;la OTIVCTHTCA emy TKO ;la Com= He 3avuteT no rHene ero. Haxolleu xce,
Mlle xoureT conepuleH 6bITH, BCA CBOA na pa3nacr HrxruHm, ce6e )Ke xpecrb
TOKMO Ra ocramr ,TO ecrb crpanaHlle, repneHHe, nocnyulaHHe, npe3pemle, J10-
HOUIeHH51, xneneTm, TOlieH1151, Taxce H nyaly CBOIO 3a npyra na 110J10XCHT. Or mum:no(
xecrogarnugx, HO conerom Hanaraemmx rocnona Cnaca 3anoneneil ycmoTpemn
TpyrulocTr, Hercylo paccy)Knan HenepHmrc H COCINICTHIleCKHri OT nacTimix x o6u/ecr-
13eHbIM Tnopn aprymeHr napanorHcmom 3a1c110111JI H peme, 3aKOH XpHCTHaliClatidl
6bITH 3aKOH HeB03MONC13131X. H1)Ke IiHBHO eCTb, awe 513b1,1eCKHC1 tienonex CHJIM I
pa3yma cnona 6o)Kecrnetnibui HCTHHIIM, neprimm B30p0M nocurrHyTH H ypa3ymers
He n03moxce; noHme H camax anocronon, npexcne AaNce He npHnula. BnHAHHbL
npemynpocrm 9pe3 cmcurencuyio Ha HHX gyxa Ilpecnsrroro 6naronaTb, panHylo
cymIncrenbcrna HMeBUIHX Tpyrt-Hocrb o 6oraTom cnacriwn Hmymem H 0 npourecTnim
Benb6yna cm3o3e HrAHHe yunr, camme cica3poT EgannAuf Twice Benmcan H Wil3HaR
OT 60XeCTBeHHbI51 HKOHOMHH TyHe npHemme, ypa3ymeaca, AKO Axe tienonexom,
TO eCTb ymy tienosegeacomy BHIVITC51 Heno3moxcHa 6bTTH, y 6ora. Bol-mo)KHa cyrb.
Ho 6onee B CHX He me,runo.
IlpoTnee, )1a. paccynwr 1414TaTajIb Haul 6e3 BC51KOTO ymocmyuleHun H )3Hyrpeu-
Hero npHcTpacnin HamepeHHe Tonincoro clmnococtia, awe H HenepHoro HnononoicnoH-
Rxxa,' H mano rny6onaihue na Hccirenyer, HOYT() CHpeqb 3e.110 cme3co-
TnopHylo H npe3peHHeiluiyio 0 3alcoHe Myxa/vrmenonom 'wane ceirreHamo? H
HmeHorta. ero CBHHCKHM 3aKOFIOM, TO eCTb )1(11BOTeHb Han BMX rnynernimx H 3.110-
cmpamietianix. MHoran, 6e3 cymHeHHK, Kypanoea 3aKOHa cmexornopHan H 6e3
scsncoro cnonecHocrm pa3yma npoH3BeneHHA, moroura y6enHTH flopcimpxn, na
6b1 B TOM. HH3KOM xx Hmen pa3ymeHHH; o6age, no moemy HernnenaHmo, ;Ise
6b1111a BAIHUTHe H HaganbHerauHe BHHbI. H nepsylo y6o MHIO 6b1TH, AKO B 3alcoHe
myxammenaHacom mHowaiiman: (awe H He so) 3eno elm-micas!, scslKoro pa3yma
H cmmcna mnuarourancn TIO3B0.115110TCA H arm Hy)KHeilinan nosenenalarcn, AKO awe
If 6eccnonecame )1(11BOTHbI HmenH 6b1 cnoco6He rnaronaHHa H 06pa3 1431ABJ1eHHA
HamepeHHil CBOHX, BOFICTI4HHy nopyranH6mcn Taxonomy 3alcoHonanny H 3aKOH ero
mep30cTami3 H HOHOLLIeHH51 AOJINCHbIii 6bITH Hcnonenanx 6b1. KTO 6o OT pa3ymilmx
cynan 6b1 3acnpicHrenE.Ho 6bITH, ewe Bcnicoro genoseica (pa3ne myxammenamma)

24
for este copilareasca. Iar cind citea Evanghelia, dar mai cu seams primul
capitol al Sfintului Ioan: La inceput era Cuvintul"* 1i celelalte, se spune ca
a zis: Sub lim graieste barbarul".
Iar despre legea evanghelica acelasi a spus c5.' este a lucrurilor cu nepu-
tinta pentru ca a vazut, dupa cum socotesc, ca unele porunci 1i sfaturi par s
depaseasca puterile omenesti, cum ar fi: De vrea cineva sa-si cistige sufletul,
trebuie sa 1i-1 piard5.**; De vorbeste cineva de rau pe cel credincios, acela
sa-1 binecuvinteze" ***; / De-i va lua haina, sa-i dea 1i camasa" 4*; 5d
De -1 va lovi in obraz, sa-1 intoarca 1i pe celalalt" 5*; De va gresi fratele
de saptezeci de on cite sapte pe zi, de atitea on sa i se ierte" 6*, astfel
ca Soarele s nu apun5.' intru minia lui" 7*; in sfirsit, De vrea sa fie
des5.virsit, toate ale sale s be dea saracilor" 8*, iar pentru sine sa-si
lase numai crucea" 9*, adica suferinta, rabdarea, ascultarea, dispretul,
batjocurile, clevetirile, prigonirile ti pins si sufletul sau sa puny pentru
prieten. Dupa cercetarea acestor porunci ale Mintuitorului aspre, insa
impuse de sfatul Domnului judecind necredinciosul greutatea for 1i facind
o argumentare sofistica de la cele partiale la cele generale, a incheiat cu un
paralogism " si a spus ca legea cresting este o lege a lucrurilor cu neputinta.
Nici nu e de mirare ca omul pagin, la prima vedere, n-a putut patrunde 1i
pricepe puterea 1i sensul cuvintului adevarului dumnezeiesc; Evangheliile
ii arata chiar pe apostoli, mai inainte de a primi intelepciunea revarsata
prin harul Preasfintului Duh ce se pogorise asupra lor, incercind o greutate
ega1a de indoiala cu privire la bogatul ce avea sa se mintuiasca sau la trecerea
c5milei prin urechile acului 10*. Primind insa cele mari 1i minunate in dar de
la dumnezeiasca economie, ei au inteles ca cele ce li se par oamenilor, adica
mintii omenesti, a fi cu neputinta la Dumnezeu sint cu putinta. Dar nu
voi mai z'abovi asupra acestora.
Cealalta p5.rere a unui atit de mare filosof, desi idolatru, necredincios,
s-o judece cititorul nostru fara nici o tulburare a mintii sau partinire Patin-
trica s cerceteze ceva mai adinc de ce a dat el o sentinta atit de batjo-
coritoare si dispretuitoare despre legea lui Muhammed si a numit-o lege
porceasca, adica a dobitoacelor mai proaste si mai rau puturoase decit toate.
Fara indoiala ca multe lucruri caraghioase fara nici un sens ale legii Cura-
nului 1-au putut convinge pe Porfirie sa le judece cu atita dispret. Totusi,
dupa parerea mea, dou5.' pricini au fost mai mari si mai de capetenie. Cea
dintii cred ca e faptul ca in legea muhammedana sint ingaduite foarte multe
chiar daca nu toate prea animalice, lipsite de mice pricepere sens,
dar poruncite drept lucruri foarte necesare, asa incit, daca animalele cele
necuvintatoare ar fi avut capacitatea de a gr5.i 1i modul de a-si arata inten-
cu adevarat si-ar fi batut joc de un astfel de legislator, iar legea lui ar fi
declarat-o mirsava 1i vrednica de batjocura. Caci cine dintre cei cu intelegere
ar socoti Ca e un merit ca pe fiecare om afara de muhammedan sa-1
lipsesti de agonisita lui, jefuiesti pe toti de toate fara nici o teams, /
* Man, 1, 1.
** Matei, 10, 39; Marcu, 8, 35; Luca, 17, 33.
*** Matei, 5, 44; Luca, 6, 28.
4* Matei, 5, 40.
6 * Matei, 5, 39; Luca, 6, 29.
43* Matei, 18, 25.,
7 Efes., 4, 26.
8 Luca, 18, 22.
* Matei, 16, 24.
1* Cf. Matei, 19, 23-24.

25
6d cTsrAcamai ero Inman!, see scex ne6ow3HeHHo / pa3rpa6nATH 14 LITO Rani-lane no6po-
,EteTeAbH0 HnpemHoro 3aCJIpICHTe.11bH0 6bITH nponosenyer y6HsaTH; o6atie 3aKOH
cHe myxammenaHciani He TOKMO nonycKaeT, HO H nosenesaer, 14 He TOKMO nosene-
naeT,.Ho awe KTO cero He COTB0pHT, Taxosoro cmepTHo corpeunfinna yrsep)KnaeT.
lipasocynxs Haponos 14 06111eCTBeHHblA npasakm onHcaHme eCTb, na xomyKno
nacTc5r, tiro ero eCTb. 3aKOH )1Ce Kypanoe 11pOT14BHO nposo3BanaeT, AKO HHICTO)Ke
BO sceneHHen snacTb Ha HTO-111460 HmeeT, 'Tome socnencTspounix KypaHy. Cno-
BOM e,1114HbIM, BCA ce6e np149xraiOT, 1111,1TONCe 14HbIM 1103B0.11eHO, HIVITO)Ke CBOC1-
CTBeHHO H HHHTONCe npasenHo MHAT 6bITH. H CHA eCTb HaCTI, Han Kypaucea 3axoHa,
spice MALCOM pa3yma H CMbICJIa J11411.1eHHa CywH, aKH xameHb OT CTpeMHHH1,1 OTTOp
)ICeHHbIrl, BO rny6HHy HesexcTsa CTp0110THO HH3nanaer.
Bropyio xce 131411y, ilea) panes npenpegenHbdi GINIJI0C011) TO.TIb oTspaTHa ce6e
noxa3an OT rieHFIA KypaHoca, paccywnato 6bITH, AKO Myxammen xpaiiHee 6naroe
nonaraeT BO sHeumem H mem CKOTOM O6IUeM qyacTse. H CBOHM socnenosaTenem
nepsee, OCIIa614B BC5I Heso3nepwaHHA, o6xcHpc-rsa, Ilpenoyroxyasi 14 nontipesecHmx
ynnna, Twice B 6ynytnert )KH3HH (Hnexce HCT14HHOe 6J1a)KeHCTBO 14 Be Heil, ICHIbKAO
3aKOHHO nonsmasbnicA, OT npasenHeilinero Cy,a14.14 FICIIpOCHTH ynosaeT) HeyTpynH-
J11060):(eillibIe 60pb6b1, 110,111314rH, no6enm, rocnoncTsosame
mas 11110T0y1-0,41451,
Baxyca H BCAKOe scex gyBCTB ycnaKneHne H csep6einie, pasHo AKO cTpynosaTmm
CBHHHAM THHy H 6naTo cmpanHeihnee, axes sew}, npecnanxylo H npesoxneneturyio
o6eniaeT H 143 1.11F1p0K1451 3nogecTlim nyinnim 031461411bH0 noliepnan ce6e nonasaTH
14M Hmyuia ymepxcnaer.
CHA sicpaTue pemeHHasi, 140B011bHa, AKO MIHO, B npHmep IlpH13e)310X, na LIHTaTenb
Haul OT xo6oTa yno6Ho npaxoHa 110341aTI4 B03MONCeT. 11pOTTIlle )ice MHOTOHTICJIeHHIle
3M11eBbI rnasm 14 TOJIHKONC,He eXHAHHHblX A3bIKOB B CeM H3X1a.H1111 OT Hac sxpaTue
COHHHeHHOM 110 TOM ycmoTpHT. 0Txyny ynosalo, 51K0 OH (=n4TaTenb) He TOKMO
BbILI1e14.MeHOBaHHOr0 dmnoco(pa. ceHTeHIuuo 110,LITBep,LIFIT, HO H KypanoebiM mice-
nneTeHmsim C HCTHHHbI TIOCTaHOBJ1eHHAM.14, paBHO npoTHsy ce6e nOJIO)KeHHBIM 6bIB-
111HM CO 11p0p0KOM 60)KeCTBeHHbIM Tsepno 110CTaHOBIIT 110BeCTBOBaH1151 HetiecTimmx
6bITH 61151,40C110BHA, 6aCHI4, H3o6peTeHHA nospexcneHHoro mo3ra H 11J10,1 myna-
mero pa3yMa.
Ilorrrowe a3, Henose1omo6Hertinn14 xurTaTent-o, ceg Tpyn BOCCIplISIX? BKpaTHe
H3bABJ110. Ero 14MIlepaT0pCK0e BeJIHHeCTBO, BCCMILTIOCTFIBer111111r1 Mold rocynapb,
nosHerna tipe3 TOJIb H TOJIIIKHe 110J10)KeHlIbIe Tpy,L1b1, BO BCAKOM pone Hayx H no-
7d 6pmx xynowecTs o6ymeHHem, casuleHHeihnero csoero/ rocy,napcTsa nonnaHHmx
,LIOBOJIbH0 HacTamn H 60J1b111y10 HaCTb OT 611aF0p0,1111bIX tipe3 ropmate no6po-
neTeneil xopeHH cam nposonsi, npenwecTsysi, K cnantiailumx Tenice nnonos npHsi-
THIO H sxymemuo, 6narononytiHmm npHsen cnesHmem H scemy, ewe cosepinemia
TB0pHT tienoserca, scex CBOHM npmcianom Harmn, paccynxn (H so npasny 6naro-
IleCTHO) AKO He CyTb )10B0I1bHa Ta TOKMO, %ice K 110J114T14HeCK0f4" npHHanewaT ,leCT14,
HO BC5PleCICH noTpe6Ha 6bITH H Ta, 51)K K 60)KeCTBeHHOMy H sepm npasocnasubm
nolurraHmo 3eno Hy)KHM cyTb. tie co pan"' yeTpoms Fl ynpasHs nepsee, xax nonHTHgec-
xoe, TaK H HepxosHoe npasneHHe H yTsepnvis oTemecTseHHme H CBATbIX 011.1e13
y110)KeHHA, K TOW pa3HBIMH cn0006m, HenpecTaHHmmil Tpynamll H HeHcliepriaemmm
noTom H 3naTa mcni4BeHHem, rocynapcTso csoe, He TOKMO AKO HmnepaTop nonaH-
Horo, He TOKMO AKO BONC,ab B014Ha, He TOKMO r114TeJ1b yliemixa Hanpasnmn, HO
csanue Toro, AKO Ten CbIHa B03111061414 Harmon, Haxa3an, HcnpasHn H B nyquiee
npHsen 6naroHpasHe. Twice na 6m H 6onpcTsymulero nacTmpsf, npo3opnHsoro H

26
sa propovaduiesti ca cea mai bung fapta si de mai mare merit este sa ucizi? 6d
Totusi, legea muhammedan5.' nu numai ca ing5.duie, ci si porunceste si nu
numai c5. porunceste, ci daca cineva nu face aceasta it socoate ca a pacatuit
de moarte.
Specificed justitiei popoarelor si al dreptatii sociale este ca fieb5ruia sa
i se dea ce e al lui * 4:. Legea Curanului, dimpotriva, proclama ca nimeni
in lume n-are stapinire asupra vreunui lucru, afara de cei ce urmeaza Cura-
nului. Cu un cuvint, toate si le atribuie lor, nimic nu este ingaduit altora,
nimic nu apartine altora, nimic altceva nu socotesc a fi drept. Aceasta,. deci,
este partea din legea Curanului care, fiind lipsita de orice ratiune- si sens, ca
o piatra rupta din marginea prapastiei, se prabuseste vertiginos in adinctil
ignorantei.
Cred ca a doua pricing pentru care filosoful mai sus amintit -&-a,aratat
atit de scirbit de invatatura Curanului este faptul ca Muhammed pine. bincle
suprem in simtul extern si comun tuturor animalelor. Dupa. ,ce le-a ,islabit
mai intii discipolilor sai toate frinele destrabalarii, imbuibarii, placerii,pinte-
celui si a celor de sub pintece, el le fagaduieste si in viata viitoare (unde orieine
care s-a nevoit dupa lege nadajduieste sa-si ceara de la preadreptul judeCator
adevarata fericire si cununa) placerile trupului cele Fara de osteneala,. lupte
amoroase, fapte vitejesti, victorii, domnia lui Bachus si orice desfatare si
gidilare a tuturor simturilor ca pe un lucru prea dulce si prea atitator, precum
porcilor celor bubosi noroiul si mocirla prea imputita. Si mai afirma ca be
va da posibilitatea sa se adape din p1M din adincul larg al desfrinarii.
Acestea pe scurt spuse, dar dupa cum socotesc destule, le-am adus spre
pilda pentru ca cititorul nostru sa-1 poata cunoaste lesne pe balaur dupa.
tromps 48. Iar celelalte numeroase capete de carpe cu atitea limbi de napirca 48
le va vedea pe urm4 in aceasta carte a noastra alcatuita pe scurt. De unde
nadajduiesc nu numai ca el (cititorul) va confirma sentinta filosofului mai
sus numit, dar si ca, minciunile Curanului fiind puse alaturi de asezamintele
adevarului, va decide impreuna cu dumnezeiescul proroc 50 ca povestirile
nelegiuitilor sint cuvinte desarte, basne, nascociri ale unui creier vatamat si
rodul celei mai proaste minti.
Dar de ce mi-am luat eu, preaiubitorule de oameni cititor, aceasta
osteneala? Voi arata, pe scurt. Maiestatea sa imperiala, preamilostivul meu
domn, dupa ce a povatuit indeajuns pe supusii preaaugustei sale imparatii
prin atit de multele si marile osteneli depuse pentru invatarea for la tot felul
de stiinte si mestesuguri bune si / dupa ce pe cea mai mate parte dintre nobili 7d
el insusi i-a hranit cu radacinile amare ale virtutii, mergind el inainte, si
i-a adus cu bung sporire la culesul si gustarea acelorasi prea dulci roade, si
la toate cele care-1 fac pe om desavirsit i-a invatat pe toti prin propriul sau
exemplu, a socotit (si intr-adevar dupa cuviinta) ca nu sint indestulatoare
cele ce tin numai de cinstea politica, ci ca la fel de necesare sint si cele prea
trebuincioase spre cinstirea lui Dumnezeu si a credintei ortodoxe. De aceea,
organizind si in dreptind mai intii cirmuirea si pe cea politica, si pe cea bise-
riceasca i intarind pravilele pamintene si ale sfintilor parinti prin felu-
rite mijloace, ncincetate osteneli, nesfirsita sudoare si cheltuiala de aur,
nu numai ca imparatul pe supus, nu numai ca generalul pe ostas, nu numai
ca dascalul pe ucenic si-a indrumat statul, ci, mai presus de aceasta, ca tatal
pe fiu 1-a iubit, 1-a invatat, I-a indreptat si 1-a adus la cea mai bung stare
a moravurilor. Tot asa, ca sa nu se lipseasca de titlul de pastor vigilent si

* Iustiniani Instituticnis, I, I, 3.

7
onacgoro crpagca He =mums 3BaH1151, He TOKMO, Axe TsopHTH, HO H }mice amoc-
INCA i 6eram norko6aeT 3J10,13HCTB crpaugulinua, To ecTb Hnonocny)KeHHA 3a6AK-
Aellif0e 3noviecrae, JIAGIBMX 3aKOHOHOROACHHKOB HeembicnellHas H3BOReFIHA, Hesec-
THBMX npirKpbiras, nocene H noTaermas 6e3ymcrsosaHns, AHTHXTNICTOB H 3n06-
MAX )I.yXOB nyKasme H cmeproHocHbie 3aBeTbI, BCAKOMy H Komyscno OTKpbITH ycep,g-
HO npHnoscHscs, noTurancs H coTsopHn. A Harmase AKO MHIO, cero npHnegmeilme
norms 6mocTgcs H npenycmoTpsTH paccynkin ero 1.1apcxoe Ben mean, 3aHe
myxargmenaHcKas pengrHs H KypaHoe 3axoH, ante H cam spe3 ce6e sseH ecTb, Saco
cnosonoKa3aTenbHoro ocHosaHHs secbma JunsaeTcs; o6ase c camoio EynHo my-
xammenaacKolo HivinepHezo B xpancom spemegg TOJIHKO so3pacTe, AKO ensa He
BM AC1110, swarm HacrE, A(Dpxxx H He mernanylo Awn Esponts csollm cmepToHoc-
HUM 3apa3IuI AT[OM. H TOJIHKO ce6e noTom nocnenylowy spemeHg pacnpocTpamts,
Imo fibme peicn HHA, Bonra, AoH, ,1".(Hecrp, gyHati, Casa (necapcxHm opyscHem
ownteHas ysce YHrapHs) Mope CpenH3emHoe, HHA, ApasHs IlycTas H Herpea
Ii YCTI1S1 EsclipaTa KypaHoeo 110,111TalOT 3nosepHe.
Ho na Herro B 3aKoHax H xnnrax BOCTOIIIIMX Haponos mHee x HcxyCHbIH B03-
MMIT, AK xJIH 6o)KecTseHHoe HeKOe B OHbIX eCTI3 TaHHCTBO, Mill IIKO Henosenomoe
menosexom, conericTsylomee 6o>KHe (He rnarouuo nonycxammee) H3soneHHe Hesep-
MAX 14 sapsapos CO opywHem Ky11H0 H peMITHIO BOCCTaBHJI0 H ynpasHno. (Bor
8d 6o He xonxer TOKMO no6poe H He TB0pHT TOKMO npe6naroe)./ Toro pang COH3B0J11411
Ero H_mnepaTopcKoe BenmecTso H mHe (sxo sagaiellanim HJIH nepom null mesem
ynpasnsembrm nenam, no nocTanicTsy MHee cnoco6Homy) pa6y csoemy nopysHTH,
na 6brx o myxammenaHcKoil pengrHg H 0 nongrHsecxom mywrgmaucKoro Hapona
npasnerunt, HeKoe HH)KliHNI crgne\ H npocTo pesHem H3naHlle, smosce y OFlbIX
sapsapcfmx Haponos nosecTsyercs H sepyercs 6e3 npHTsopcTsa, 6e3 nopHrtaHHA,
6e3 11p14110)KeHl4a 11 6e3 BCAKOTO ymaneHits Ha CBeT npou3sen, ,rta no3HaeT H y3pHT
npasocnasHbill Hmnepga cell Hapon, AKO apancKas, nepcHnexas, Typenxas, raTap-
cKas if ante Karl HHas cyrb, cHe 3nosepHe sTymas nnemeHa, Toro panH ce6e H CHite-
BOe 6eccnoaecHoe ru[epngua ygo6osepcTso, 3aHe y HHX 3noin4HcTsa 3a no6poneTenH
14 3a6ny-Acrkermst 3a B03Me3T(H51 HO,IHTalOTC51, H FICTHHHOe 6J1a)KeHHCTBO B 11HOTCKHX
noxoTex, s Heo6y3naHgbrx sosmenefffisx H HeynepscaHHbrx Juo6onesHlisx H B CB0-
6oxiom rpealeHms no2scneagx nonoweHo 6bITH seppoT, xoTopoe npotgrraioule,
FIX Henpasocrwo Fix ycra 3arpangTH mo)KeT.
Haim TeKruy sremeHH, Toro pax' TOJIHKO so3pacTe H pacnpocTpecs rocnon-
cTsosame ero, 3aHe ymansnoutgmcs B pgm_romex, rpexax, 6o.grapex FI B nporsgx
xpHc-rHaucKilx Haporex no6poneTenem H yermsaionly soeHHomy o6yseHgb pigs-
TosceHy xplwrgaucxomy COTAaCHH), nonpaHy 6bgany Hips ,gHernnemy TIOJIHTHIleCKOMY
npasseingo T011b 6naronanyimbix HapcTs H HmnepHil snaneTenH nepsee crpacrb
socnpHswa, esce OT CBOHX 3nosHHcTs no6e)KneHmam 6biTH a no TOM 06111H1 cek
seer ceera cynocTaT no6excgeHHmx no6engn, CBA3aHlIbIX CB513aJI H OT ce6e camm
1111eHeHHbIX B AFOTOe THpaHcrsa csoero HTO IITIeHHA 11 CMHpHJI.

X van()

28
de acela de pazitor clarvazator si grijuliu, s-a mai straduit Inca si a reusit
sa descopere fiecaruia, oricui, nu numai ce sa faca, ci si de ce se cuvine a se
pazi si a fugi: grozaviile relelor rinduiri, adica ratacita rea cinstire a idola-
triei, concesiile f5sa noima ale legiuitorilor mincinosi, aiurelile acoperite si
pina acum tainuite ale nelegiuitilor, poruncile cele viclene si ucigatoare ale
antihristilor Si ale duhurilor rautatii. Dar mai mult decit atit, dupa cum
mi se pare, Maiestatea sa imperiala a socotit ca trebuie sa ne pazim si sa fim cu
deosebire precauti si fata de Teligia muhammedana." si legea Curanului, care,
deli chiar prin ea insasi se vadeste lipsita de orice temei al continutului
sau, totusi impreuna cu insusi imperiul muhammedan atit a crescut in scurta
vreme, incit a molipsit cu veninul sau ceI aducator de moarte aproape toata
Asia, o mare parte a Africii si o parte nu mai mica a Europei. Iar apoi, cu
timpul, s-a raspindit atit de mult, incit acum riurile Indus, Volga, Donul,
Nistrul, Dunarea, Sava (prin armele Cezarului Ungaria e curatita deja) 51,
Marea Mediterana, Nilul, Arabia pustie, Petrea si gurile Eufratului cinstesc
reaua credinta a Curanului.
Dar pentru ca sa nu-si inchipuie cineva mai putin x iscusit in legile
si in cartile popoarelor orientale ca ar fi vreo taina dumnezeiasca in ele sau
ca o vointa a lui Dumnezeu necunoscut5. oamenilor ar ajuta (nu zic ar ingadui)
pe uecredinciosi si pe barbari ca o data cu armele sa suprime si sa modifice
Si religia (caci Dumnezeu nu vrea decit cele bune si nu face decit cele prea
bune), / a binevoit Maiestatea sa imperiala sa ma insarcineze pe mine, robul 8d
sau (ca until mai putin capabil, dupa merit, pentru lucrurile foarte insemnate,
cirmuite cu pana sau cu sabia), sa dau la lumina o carte intr-un stil infe-
rior i cu o vorbire simpla 52 - despre religia muhammedana si despre cir-
muirea politica a poporului musulman, despre ce se povesteste si se crede
la acele popoare barbare, scrisa fara n5.scociri, fara blam, fara ad5.ugiri si
fara vreo scadere, ca sa cunoasca si sa vada poporul pravoslavnic al acestui
iznperiu ca neamurile arabe, persane, turcesti, tataresti si altele cite mai sint
care cinstesc aceasta credinta rea s-au robit intru aceasta dobitoceasca si
usuratica credinta pentru ca la ei rinduielile rele se socotesc drept virtuti
si rat5.cirile drept fasplatire si cred ca adevarata fericire sta in poftele trupesti,
in dorintele nedomolite, in dezmierdarile neinfrinate si intru ingaduinta libera
a pacatuirii; si, citind, sa le poata astupa gura cu insasi nedreptatea lor.
Cu trecerea timpului, stapinirea acestui popor a crescut si s-a raspindit
atit de mult pentru ca, imputinindu-se virtutile la romani, la greci, la bulgari
si 1a alte popoare crestine, slabind instructia militara, nimicindu-se unirea
crestina, calcata fiind prea aleasa circmuire politica, stapinitorii unor regate
si imperil atit de infloritoare au cazut mai intii in patima de a se lasa infrinti
de relele lor rinduieli; iar dupa aceea dusmanul cel comun al lumii intregi
i-a biruit pe cei invinsi, i-a legat pe cei legati, si pe cei robiti de ei insisi i-a
robit jugului cumplit al tiraniei sale si i-a injosit.

x insuficieat

29
Tee no3Haa CHSI, aa nocnomsnieT poccHtimmti Hapoa nintrHgecxoe Hoe
pegenHe: E.aaxeff, erowe lipx,aasi 6e,acTsa onacHa Tnopsfr. Ilpeanap Hanna napeil
H Hapera 3H0111111CTB H ylimaoc-rH ,ixa. 6inoaeTcH, many exHammy npexcae Hawe
He poairr Ha compaeT, nbaa, pbmaloula H His/Willa Koro nornoTHTH, my)xeciBeHHo
,rta nopawaeT, ce6e xce o6y3aaHHe rpexos aa Hanow.HT H 6oarthi Ao6po1eTeileil
npwao)un3, B TOM ce6e ,ila noompHeT. Ha xoneu, x npeanoxeHHomy o6pa-rw3cH
c 6orooTHem AanHaom, macreinne ,t(a. rnaroneT: Iloneaama ivrHe 3axoHonpecryn-
Wight my/wren:fix, HO He AKO 3axoH TF3011, FocnoaHo.
CHN4H y6o Tpyaamx Hau nuvm pa3ymHo Ham:anal:km, mo6e3Herunxil torrareino,
H Gory Hoccbmaii 6naroaapeHHe, umnepaTopy Tnoemy BepHiae ABABA ycnyrH, mHe
)xe Hcnpasnalomelo cnocHemecTayrt pyxmo. 3apancrayill
De aceea, cunoscind acestea, sa -si aduca aminte poporul rusesc cuvintul
poetului: Fericit cel pe care nenorocirile straine it fac sa se teama" *, sa se
pazeasca de relele rinduieli si de stabiciunile imparatilor si imparatiilor de
mai inainte, capul rapircii sa-1 striveasca mai inainte de a se naste ea,
pe leul cel racnind si cautind pe cineva sa inghita" ** cu b5.rbatie sa-1 do-
boare, iar siesi sa-si impuna InfrInarea pacatelor si, infigindu-si ghimpii
virtutilor, intru aceasta sa se indemne. In sfirsit, intorcindu-se la cele de
fata, sa spun5. mai des impreuna cu dumnezeiescul parinte David: Tpusu-
mi-au mie calca'torii de lege birfele, dar nu sint ca legea ta, Doamne" ***.
Iar din aceste osteneli ale noastre infrupta-te cu intelegere, preaiubite
cititor, si inalta lui Dumnezeu multumire, imparatului tau dovedeste-i slujiri
credincioase, iar mie intinde-mi o mina de ajutor. Sa fii sa'natos ! /.

* Cp. Iohannes Nauclerus, Chronica, Coloniae, 1544, in praef.: Frumos lucru este ca
din greselile attora sg. ne Indreptam via%a ".
** I Petru 5, 8.
'* Ps., 118, 85.

31
1 KHIITA 17EPBAH

0 JDICEIIPOPOIAE, MYXAMMEAE

inatia nepeafi
0 HmeHax Myxammexkomax

TIonewe cnolicrneHHast Belue11 nmena, 3a xpaTmarnnee Texwe H3"bACHeHHe


HMelOICA, He 6e311pHAIIIIHO 6b1TH MHHM, ,na o DICHTHH H Aenex Myxammeuomax
limy= nexaa peum, nem:lee o erowe co6cntenHbix H HapHuaTenbHba HmeHax
Hern To npeunowHm.
Myxammedoebi :Mena. CaoilcTseHHeinnee o oco6HeHwee cero nwenpopoxa
xmst Ant:Hume ecrb: Myxammed H Mycmag5a. Taxo 6o mHorawubt H B Kypane la )5
mime Myxammedue aicH cnoweHHe HmeHonanicH o6birne: Myxammedya Mycma0a.
Myxammed y6o ttentepornacbmeHHoe ecTb, Meta. OT Menapex TOKMO TIFITep
CCICTOSIIIIeeCA, Hmwe npHaaeTcH 3Hax meuunud, xoTopuit xoeit"-nH60
JulTepe HaunonaraeTcH 3Hame Ryer IO ABaCTBeHilb1M 6bITH CHJIbI H npoHymmt,
HanpHmep: ,ITeTCA Myxammed, xoTopoe HMS( no H3J10/KeHRIO (3THmonorurnecicH)
3HameHyer o3eno noxrtaneH, MHOTHA nom:tam:a H 6.11BICOABTH AOCTORHblib>, aKH
61.1 no rpernecxy palm Kexapumomenoc, EriaroAaTK nonEbdi H H3061111y10111H11)).
/WM/a CBORCTBeHHO 3Hameayer oH36pamm1rt HJ1H Han 11pOTIHX 113ALLIHe1 WHib).
Taxo ernia Hmx ero HRH 'meant XOTAT Will npornHTonaTH c HanHcaHHoro, CHMW
TAHoma HmeHbi nxyue cnowexHumx H3o6pawatoT: 17eueam6epu.my3 IIKU doscueaU
ehouewu Myxammedya Mycmag5a, TO ecTs: 06oero mktpa conHue Hanle, npopoic
(HRH anocron) Myxammeu MycTacba. Ilea) paug oT Haulm xpilcTHaHcfclix ['Kea-
Tenerf Henpaso pawnparbimx nHcbmeHbr H nponymutrnmx munemo 6bITH 131,QHM,
sucowe MaxomeT, Marren, MyaMeT, Myamecb H npoTrnaH.
Napalm Tenmax xce Hme Ha ero mano He 6ecxoHernHa cyTb, H6o aHanorn-
2 rnecicH, al1.1114ComplecKH, meTactoopHrnectat H BCAKIIMH upyrHmx / cppacTHrnecicHmH o6pa-
3b1 H (intrypamx TOJIHKO HMeHOBBHHA IlMeeT, enHKO BeIgerl, OBO 60)KeCTI3eHHblX,
OBO )1ce rnenosernecnix, AKO ,Ho6pmx H xHanHmbrx, ymom oftervulembix HmeHa HapH-
uatoTca, BKONCe ollpopox, RAIIOCTOJD>, OCBATI211-4)>, OB03.11106J1eMb1ii 60)K141r1D,.
1436paHmat, Enarmi, Conti= o6oero mHpa, CH ecrb Hacrosnuero H 6yuyutero,
Hen, OcHsnataionget, TIpocsenialouutil, YrnHTenb, HacTaHHHx, Bownb,
CoHerpouuill, oarpHHal011tHri, AOABTarICTBrOIJAHrO, (K 60TY), OMHAOCTHBIal)),
MHnocepubni, Lly,ao-THopHbirt, CHnbinat, KoHeu, Tiernan, H ymontmeHHe
BMX npopoxon H npoTrnaH mano He BCH 111pHJIWIeCTBHA 60NCHA eMy npwatTaloTcH
(xpoMe HmeHH Tsopua H negnoro). BepyloT 6o AKO HIVITO/Ke uo6poe, HIILITOACe
HapAAHOe, HWITO/Ke geCTHOe ecTb 14.11H 6bITH MO/(CT, xoTopoe B Hem Myxammeue
(KOTA He eCTeCTBeHHO H He npupouHor HO no ErlarOCTH H 6naro,naTH 6oxateii) He
o6ptuueTca I3 coneptueHHo corkepHatmo He 6yaeT. 06b1rnart )CC RMCIOT LITyWHIjf
Toro: xoraa A01%114HalOT 14MA ero 31e npom3HocHni TO, pa3Be C CHM fipHolaTxoNt:

32
CARTEA INTII

DESPRE PROFETUL MUNCINOS MUHAMMED

Capitolul intii
Despre numele lui Muhammed

Intrucit numele proprii ale lucrurilor sint socotite drept cea mai scurta
explicare a lor, credem ca nu este indiferent ca, trebuind sa vorbim despre
viata Si faptele lui Muhammed, sa spunem mai intii cite ceva despre numele
lui proprii si comune.
Numele lui Muhammed. Cel mai propriu si cel mai deosebit nume al
acestui profet mincinos este indoit: Muhammed si Mustafa. Asadar, de multe
ori, atit in Curan cit i in cartea Muhammedie 63 se obisnuieste sa i se dea
numele compus: Muhammedul Mustafa. Muhammed este o tetragrama,
adica un cuvint compus din patru litere: M-h-m-d, ca'rora li se adauga sem-
nul testid 64, care, suprapus unei litere, arata ca are intensitate si pronuntie
dubla ; de exemplu se citeste Muhammed, nume care se tilcuieste (etimologic)
foarte laudat, vrednic de multa lauda si har", cum s-ar zice pe greceste
xExaptroggvog, plin si imbelsugat de har". Mustafa in inteles propriu in-
seamna ales" sau mai frumos decit toti". Astfel, cind vor 55.-i scrie numele
sau sa-1 citeasca scris cu amindoua aceste nume it insemneaza: Peigamberi-
muz iki djihan ghiunesi Muhammedul Mustafa 55, adica: Soarele nostru,
al ambelor lumi, profetul (sau apostolul) Muhammed Mustafa". Constatam,
asadar, Ca scriitorii nostri crestini gresit it scriu cu diferite litere si pronuntari
precum: Mahomet, Mahmet, Muamet, Muameth etc.
Cit priveste numele lui comune, ele sint aproape infinite, pentru c5.
prin procedee si figuri analogice, alegorice, metaforice si diferite alte/procedee
si figuri frastice 56, are tot atitea nume cite lucruri dumnezeiesti sau omenesti
cuprinse de minte se pot spune spre bine 5i lauda precum: Profet", Apos-
tol", Sfint", Iubitul lui Dumnezeu", Alesul", Bunul", Soarele ambelor
lumi", adica al veacului de acum 5i al celui viitor, Cel ce straluceste", Cel
ce lumineaz a", Dascalul", Pov5.' tuitorul", Con ducatorul", Sf atuitorul",
Cel ce dezminte", Cel ce mijloceste" (c5.tre Dumnezeu), Cel milostiv",
Cel indur5.tor", Facatorul de minuni", Puternicul", Sfirsitul", Pecetea
i cel care face sa tack top prorocii" si allele ; aproape toate cele cuvenite
lui Dumnezeu i se atribuie lui (afara de numele de Creator 5i Vesnic). Caci
cred ei ca nimic bun, nimic ales, nimic cinstit nu este sau nu poate sa fie
care sa nu se afle in el, in Muhammed, 5i sa nu fie desavirsit cuprins in
el, deli nu in chip firesc si nu din nastere, ci prin bunatatea 5i harul lui
Dumnezeu. Dar cei ce-1 cinstesc au obiceiul cind ii pomenesc numele s5. nu-1

33
Aimeueu eccanaeanly ee ecceasm, TO ecTb: Han HIIM)Ke 6yueT 6narocnoBeHme (6o),tte)
H cnaceHme unu mup. Quo6Hbim nowrefurem 14 B npllso,ue xmeH npyrux npopoKoB
ynoTpe6n5noT. flportee ax 9pe3 aHToHomackno Pecynyanae, cx ecTb BecniuKa,
AllOCTOJIa 14J114 FlpopoKa 6o)KuB x AxbIpnezteam6ep, TO ecTb flocnenHeinnero
npopoKaD ero lia3b1BalOT. llaK14 C nepcuncKoro 513b1Ka, BMCCTO PeCy./1 ynoTpe61i-
TenbHee .Tleuzamoep Ha 3b1Bam o6ugail umetoT, KoTopoe 14MA B upocTom TypeuKom
A3bIKe YAbl 110.11 euocinepedorcii, cupegb <dlpocTpaHHoro, Bemixoro x unipoKoro
nyru yKa3aTenb 14J114 030/1cab>> 14 nporiast.

litraea emopaR
B Heilwe xpanwe exa3aHme o NCHT1414 Myxammega, myxammegaHoB,
2K0 OHH BepSIT npopoica, ciipeqb TO, KaKOBOe B KHI43e
MyxaMMeaue 11M pememiort onmcyeTcm

Poosedenue u mulnue Myxammedoeo. Myxammen po,ulicm B crpaue KeHaH (B)Ke B


63311710M Ilucauuu XaHaaH ecTb) OT onta A6nynnara, OT maTepH Emu He, mecstua
nepBbist Pe 61414 B necATbni Hb, KOTOpblii TO,a, 110 unmcnenkuo IMMIX acTpo.noroa
3 6bICTb FOCI10,aa 1/114CyCa / XpllcTa 570, mecata maust B TpeTII Aelib B c)660Ty
(XOTH HbIHeWHHe myxammenaHe B COIIIICJIeH1414 C0J1He41101-0 TOTO TelleHHA cKapenHo
3a6ny)Knytorue, mx5rr ero ponumnerocm mecstua cenTemBpust B 14 neHb), napcTB io-
uty B KOHCTaHTIIHOTIOJle NyeTHIly 10HerlilleMy, B TIATOe napcTBoBamist ero JleTO,
XOTA no uctutcnemno KanBu3a, acTponora ocTpertutero, cKa3yeTcn pownemno ero
6blTH maust B TIATbIA AeHb, B noHeAenoK, HO norpeutun OH, ABa ,a1114 JIHWIIIIX tiptt-
J10)K14B, 1460 NIM4T pou)KeHHy 6bITH eMy nepBust Pe6urt BO BTOpblii Hanecsm, leHb.
A B KHHTe Myxammedue sunto noKa3yercm, rro OH pOXIJICSI B AeCBTbIN ,1:1eHb nepBtot
Pe6utt.
CKa3yroT IOC, AKO B ttac powneHmst ero, 3emnst noBnii)Kecst, He6o y)Kacecn,
carmue 3aTmeHrte npeTeprm, a nyHa xopanbHo nnsicaute. PoKrunycm eMy, a6tte nua-
BOJION4 BOCX0)21 Ha He6o Bo36paHeH 6bICTb OT aHren, KOTOpbINI npe)Kne, KorAa
XOTellH BOJ1HO 6bIll0 BOCX0,1114TH. ITTO BIWA ,E114aBOJ1H, KO 146J114Cy (TO eCTb Jltoulfriepy)
HMI KHA3I0 crioemy caTaHuHcKomy npum,uowa, COBeTa OT Hero Tpe6y1-o14te, mew 6br
pane 3anperunocm um OT Eora Ha He6o Bocxo,uunt? OH )Ke nortene HM na BCCb
cBeT o6bmnyT 14 npune)KHo itcnbrryrome 0 HOBOCTH Beam na yBenwr. ,1111aB0J114
y6o, noseneHust caTatunicKast xcnonmoure, o6peTorua B MeKKaHcKom Kanututt
(KoTopoe npen po)cnecTsom MyxammenoBbim 3a TbICALL1y JleT 14;10110B 6e ripturre-
mime) Bcex 11)10J108 coxpyLnemibtx 14 Ha 3e1MJI10 6eC4eCTHO norsep)KeHubtx, aHre.iort
)Ke B HCM Top)KecTByt-outux H C BeJ114K010 panocTino Myxamme,uoso poNclecTrio.
noionutx 14 npa3nHymuutx. CHueBoe 01-1H (414aBOJIH) TOIlb HeutacTnuBoe 143132CTIle
B3ABWC, KO KH51310 cBoemy B03BpaTuruacst, Bo3Beutatoute eMy, AKO Myxammen,,
npopoKoB nocne,uHeriumii, Ha CBOT npou3Be,neH 6b1CTb.
MaTm ero EmitHe, He HMCA B cocuax CBOIIX mneKa, xoTsnue Kopmuntuty K
BOCHI1FaH111-0 chum csoero liaH5ITH, HO To11 nonro npyrust KeHIDI COCILOB ccaTH He

34
rosteasca decit cu acext adaos: Aleihi essalavatu ye esseleam, adica: Asupra
lui fie binecuvintarea (lui Dumnezeu) si mintuirea sau pacea". Un respect
asernanator arata si cind pomenesc numele altor proroci. De asemenea, prin
antonomasie it mai numesc Resulullah, adica Vestitorul", Apostolul" sau
Prorocul lui Dumnezeu", si Ahirpeigamber, adica Ultimul profet". Tot asa,
in limba persana, in loc de Resul obisnuiesc sa-1 numeasca in mod curent
Peigamber, care nume in limba turceasca simpla e (Ili iol ghiusteredji, adica:
Aratatorul Caii celei largi, mari si late" sau Capetenia" etc.

Capitolul al doilea
cuprinzind relatarea pe scurt a vietii lui Muhammed,
profetul muhammedanilor, dupa cum it cred ei, adica ceea ce scrie
in cartea numita Muhammedie

Nasterea si viaia lui Muhammed. Muhammed s-a nascut in tara Kenan


(care in Sfinta Scripture este Canaan)* din tatal Abdullah i mama Emine,
in luna intiia Rebi, in ziva a zecea, care an dupa calculul astrologilor nostri
a fost 570 al Domnului Iisus/Hristos, luna mai, ziva a treia, simbata (deli 3
inuhammedanii de azi, r5.tacindu-se cu zgircenie in calculul crugului soarelui,
it socotesc nascut in ziva de 14 septembrie), pe cind domnea in Constanti-
nopol Iustin cel Tinar, in anul al cincilea al domniei lui 57. Desi dupa calculul
lui Calvisius ", astrolog foarte ager, se spune ca nasterea lui a fost la 5 mai,
intr-o luni, acesta a gresit, adaugind doua zile de prisos, pentru ca it socotea
nascut in ziva de douasprezece a intiiei Rebi, dar in cartea Muhammedie
se arata limpede ca s-a nascut in ziva a zecea a intiiei Rebi.
Se povesteste ca in ceasul nasterii lui pamintul s-a cutremurat, cerul
s-a inspaimintat, soarele s-a intunecat, iar luna dansa in cerc. Indata ce s-a
nascut, ingerii au interzis diavolilor suirea la cer, pentru ca mai inainte le
era slobod sa se suie cind voiau. Ceea ce vazind diavolii ***, s-au dus la Iblis
(adica Lucifer)58, capetenia for satanica, intrebindu-1 pentru ce i-a oprit
Dumnezeu sa se suie la cer. Iar el le-a poruncit sa inconjure toata lumea si
cercetind staruitor sa afle ce s-a intimplat. Diavolii, implinind poruncile
satanice, au aflat in templul din Mecca (care cu o mie de ani inainte de nas-
terea lui Muhammed era lacas al idolilor) toti idolii sfarimati si aruncati la
pamint cu necinste, iar pe ingeri veselindu-se in el, laudind si sarbatorind cu
mare bucurie nasterea lui Muhammed. Aflind aceasta stire atit de nefericita,
ei (diavolii) s-au intors la capetenialor, vestindu-i ca a fost a dus pe lume Muham-
med, ultimul dintre proroci.
Mama lui, Emine, neavind sinii ei lapte, a vrut sa naimeasca o doica
pentru cresterea fiului ei, dar mult timp el n-a vrut sa suga pieptul altei femei,.
* V. fig. 18.
** Sethi Calvisii Opus chronologicum ad annum MDCLX XXV continuatum, Francofurti
ad Moenum et Lipsiae, 1685: Anno mundi 4519, post C[hristum] 570: Muhamed vel Mahomed
saracenus nascitur, ut arabos habent, dies 5 maid, feria 2 [adica luni, n.n.], die 12 rabie prioris.
Idem postea moritur cum annos 63 arabicos vixisset, die 12 rabie prioris, ineunte vesperi.
*** Cp. Ludovico Marracci, Mahumeti auctoris Alcorani vitae rerumque gestarum synopsis,
cap. II, in Prodromus ad Refutationem Alcorani.

35
MOH 'BMX 113H3WEE 01A111)1EX Elf troth HHILITON '0171111dLI micva
'OH:MAW 0)1131711011'
oiaoao Rugg 'Irmiroacou NO11.011HrOd 010 EH HUME Ruaax g `AmtIow
01311111111141dOX
a `Bourraind `KoiAannomniudacoa apsaprex vtrinamdox EH XEXAd X11003
0311113H H
0101 `18m/Coat ogifir-alts EH 1103/X3 H HOHE111011 HUME `011101/(10 OVSIE.L 011 XE1.1013 110
HVEE03 KEH0110E 3111EI3fdOd1.1 EEEdI 11 a HIi(U XLIOHIJOHIC03 K11101E13111f9 `01HHIS13
Nuirgo }lawn JAIH `15/070110011 ornisH000 Aamrs
qaot.anAexigAi weandxou 0101 LO
EdEa 010HE0HIC00 H JMUOIgELL0310Igli HIK33114dI 13111t %LAU WISIIHVO 11131117 03-
'AxvIndatt WEIMAEGINC ONC Biguaurrtod 010 11 amittaw oiodoia 'maw g 1;04.1.d0H1Oh

11110014/ 011 IIHH011.)1C0d '013 adviA `ivirufkirgy )1010 'a0V0WNEXiM MIRING axc gdaLuw
a 3oLown P.1.3Ed011 013 113EhHOX3 H a 0011430 0d1A1A H Evert on '94WEI-Lg9V
MO HOP 09& VIOdH3 VOINIAIEXAW 1.0 FrOHIMAId031 1.130E3 `OYIHMEX Mr 10 SOH -MOM
HP.1 'J.01(4
OYU:HEX 'ISEHO MITE 11 EEIOVEI '3111119 011.E90 0111113W1 H XHOE13 unott 10 dowA-
onta EXCkW '0130E13 014dOIOX EiEhOd1.0 `Dingo MECO g3053E/1 HID
OHIO titiostax
Einahotho EVOIAIINEXXIN EH '311011 0)1COVH AXISOE1.1 '14)1E10 3 010903 vrnottaa
H OWEI
11111-noodiu WH IfHHdaE,j 1f3.111EXdy a 3EEd90 Isioxoahaaoir3h `ItamEdu ahaayed
paqdLoo 1131-101,1 OM7dO3 OHOVOIAISIEX4s1 H OH WEN HHOCbl Oh3IfECH 10 `0I31 nsuoicia
orio 4110dX Olic.L3H110H 111f0aEHV VXTDICOlffi a 001T41013116. 30111 ataTdoo aaoHro
ogiC 'apaurex arHa BirammxiCIAI Exasoirahlo HEI1011333Ed VIA140011 10 141111119k CE111131191
'011111H141131149isoarnaxamdloic a isiol/ rtriongic H '11d0IEW 0)1K trawiwaw ID 0100313H
0I0H901fE EX3110If0h a WWII 11319/t H EH Plif011 H0h033Ed '4.13149 'EDIEV011011 2INHHEX
HIIII0E1 H lanfelaqqd EH xAttoa mtnorernAu oxffiro `arnmicovsz mono a alma -wicagou
H H1111.3d90 E)7011WEXAN EIIHXC 0)1(01h11H 0.101f tinickfra ouLoorerro taoiraTiou
11
010 H `EHEOH MIK 413149 EH 'ILLEhOd.1.0 OhE9O 0113 017 -Oda
00)13E1 0111.311HEI 311)1(09
11H011 a 11HEhIf011 '1111E100 KEEIPIdX03 OI a 0)111d03 14100113
og 1H4d0.1.11 3)K 4.1.113at7ra rea1 11'011111d11 `VOINWEXA1A1 01711011 3 wimiXdtt 04*7HY:I
W110113 1101f13Xr7g9C a '313ENIEV 0171 410111111k XEF10111111)10H 15143a OM) PIHEdE EFIHEOH
(101E)111dEH KOHHOUX011 A110 H :shad HOD)) 4.133 o 3H 3)1Ua nroxtuag n nro9ofi aula9vE
'1131.2111H11 OXIf IEWH Emma( xododu kulacog wuroaadu H 3c303 aoiroloone troiroou-
ganimaH W11I1101E1H0d110E{ 0)K 'W11 &XXI
WHIM 31411H3a1303K09 LIOIAELL391f31.0)11013 Etnagio K11XK OHM)
149 1fEHE

EV13 HO 2111EMKOXII 011 TECTI E33110d)7 H 0H113WEX 11.0d11 MIME' 010 41133MTIOIDIEH
xatlia - -
'ono 010.E 'Rugg o 0)KIA1011
0h0d

0310E1r 011. HUME '<<KOKXISH01010d11 SHIM 1O EXEHOW ELE1T1191f3 013 unxtliC9E -1.0 Mt'
1131333.X1f 10 ta'amsluxAN 39) ogic muniornionoirottli (14HM11311H133h0H
30H0 KIAIOda 4.1.3N9 '111X39A9C 41f0.114)1( E):rEd1 'EX3E14,1EV )1311011311. IINIE1093d11
H kffmcaw 11W11111.0dII figlITITRadal HOI WOXELLOOELIOdll OJOHO EXEHOW `11141111311H0ICS
113111131131d11 x X170WWEXXIAI 11 0101. a NOV tI0113 011130h -insuchiooa icifug 3MC }rdaoolidil
-
aHHOH X AVOLVIAIEXAN IOlad011.114d11 :OXEI EV10)13H ..1.3110.1E1fi) i iuim (anpawwvxrilw
d11)139S9C 1114.)119 a '0X0E1AIEV 0111E1 oa 3H3 5m:wo3 H /CHAT! HXE 111113113 `3141111f3HEE
3 E9211 a WOrt 012 0111111701113 11 43311 NOV W0HH1SH3 11 WP4H113h0dH311 110.10113 1f01311 -
f.OHITIEIHH '10111117A9E011 `1100 0)1C0I0 '0111111 WOXEHOIA1 WIDI3HE111011dX 1A13174311f ETIIOI
WIIIIII10H)Kd3VE011 H 141.111141311H100h0.1g1f9 'EEEX3 0)1CHHO H03 '311111010X1f01.3H EM0d
:AIN12 OM) 1HTt HOWL 109 4IEWH BaododEr/ateroou oioxfunaadu H `warntioxttairoon
03KAW0 KWH iartAg `VomAtexAN NI am( xrnatricg Mamas( OJOS. 1 WOXIIH.L.33wva H
(GA10311{HVOlf0-011 aurnmirD ogic HO 10 EXEHOW `1011CK IS OX 1101 caoa mododu `TrazAluxAN
EHE011 H WE3 017)K0.10I '11.1.149 0 3)1C1413E1 oa 3113 109 AIAI3 'MEEK 91133 H 0141111.1.331101E1f9
HXEHOW 'EMOX0d1f3d1.1 Una 0)1( EV3WINEXXAT X '0903 E3dh 0)141f0X3OH IIHOW0dEl 1 -011X
011.1.33h otniXx Axisdocu a cumunqx Km) modal" EHEcLLO `(LL33 a 0H0Wg 11) 1101E109
'(41111EdV a a) (0.111HIa H a OINIEHI a) '(aX3EI1IEV 011HD E111.3311311AX 41117Ed
0d3141A1
1411A1tA9 17011 11314H3IrtlEdUA `wriaoching/Cge oa redi AxxoN E]710 '01114HEE ooa -11011H
014313 EITIIIIIEX H OHIOHW HEDidorf -Einotrui Otri XIAI0 VOL1 WOEI3C117 'ECITHIgH3X MIMI 1131HE

90
pins cind o femeie cu numele Hakime a venit din cetatea Medina si pe aceasta
a ingaduit-o s5.-i fie doica 66. Cind se intorceau parintii lui din pamintul Kenan,
unde s-a si nascut, la Medina, Hakime ducindu-1 in bratele sale, unde calm
-pamintul uscat si nisipos, acolo rasarea pe urmele ei iarba verde, si cum in
drumul for stralucea lumina soarelui, un nor alb care venea dupa ei adumbrea
capul lui Muhammed, acoperindu-1 de arsita soarelui ; iar intr-o singura zi
f5ceau cale de treizeci de zile. $i traind parintii lui in Medina, in al doilea
an, in luna a patra dupa nasterea lui, a murit Abdullah, tatal lui Muhammed.
Mama lui, Emine, s-a savirsit cind el avea ,case /ani, iar in al optulea a murit 4
si unchiul sau Abuttalib 6. Deci a ramas orfanul Muhammed la doica sa
Hakime, ca sa fie crescut de ea.
Hakime aceea, deli era vaduva, avea copii de la barbatul ei raposat,
si acestia, pe cind erau mici, pasteau oile. Intr-o zi acestia 1-au luat
cu ei pe pruncul Muhammed la cimp, unde pasteau oile, si jucindu-se ei
acolo, arhanghelul Gabriel, venind in chip de om, a despicat cu un palos
ascutit inima lui Muhammed si a scos din ea mult singe, zicind: Acest singe
necurat diavolii 1-au pus in preacurata to inima". Iar fiii lui Hakime, vazin-
du-1 pe Muhammed taiat de acel om si socotindu-1 omorit de-a binelea de uci-
gas, infricosindu-se, au alergat acasa si i-au spus mamei ca Muhammed a fost
omorit in cimp si taiat in dou'a de un om rau. Hakime, tipind si umplind
vazduhul cit o tineau puterile de tipete si bocete, a alergat in graba la cimp
i, aflindu-1 pe Muhammed viu si nevatamat, 1-a sarutat dulce si a cunoscut
ca baiatului i s-a intimplat o anume taina a lui Dumnezeu. Dar a pastrat sub
tacere aceasta ping la o vreme, ascunzind-o in inima sa.
Iar cind Muhammed a ajuns la doisprezece ani, s-a dus cu un alt unchi
al sau, Ebudjehl 61, la Damasc, unde va'zindu-1 un monah oarecare Iahiia
(asa cum it numesc arabii pe Ioan) 62, i s-a inchinat si a zis: Acesta este cel
despre care scrie in Vechiul i Noul Testament c.a. are sa vina un proroc al
lui Dumnezeu preamare si cel mai de pe urma decit toti apostolii s ". Iar cind
1-au intrebat de unde cunoaste ca el ar fi cel despre care marturisesc cartile
dumnezeiesti, a raspuns Iahiia zicind: Pentru ca am vazut zisecind intra
in cetate, cum copacii si pietrele, plecindu-se inaintea fetei lui, se inchinau
pina la pamint". Auzind acestea de la un monah, unchiul sau Ebudjehl s-a
despartit de Muhammed (caci era cel mai nelegiuit inchin5.tor de idoli).
Pe vremea aceea traia Ebubekir, locuitor al cetatii Damasc 63, om foarte
bogat si cel mai de seama dintre toti; acela, atras de prevestirea acelui monah,
s-a lipit de Muhammed si 1-a primit cu cinste in casa sa. Iar cauza unirii cu
Muhammed este inchipuita astfela. Odat5. (spun cartea Muhammedie) Ebu-
bekir fiind in Damasc, a vazut in vis soarele si luna atirnind ca niste radii
pogorite din cer in casa lui si umplind toata casa cu stralucire si cu o negraita
lumina. Trezindu-se, a spus visul pe care 1-a vazut monahilor, crestinii cei mai
infrinati si mai evlaviosi de atunci. Iar ei, tilcuindu-i visul, i-au spus: in zilele
tale Dumnezeu va trimite/un proroc preamare si cel mai de pe urma, al carui 5
nume va fi Muhammed, iar to vei fi vizirul aceluia, loctiitorul si urmasul lui".
Deci, auzind el de la monahul Iahiia ca acela este profetul Muhammed, a cunos-
cut ca el este cel despre care Dumnezeu i-a aratat in vis si i-au prezis cucer-
nicii monahi. Si luindu-1 pe Muhammed la sine, peste citava vreme au facut
impreuna negustorie in Hidjaz (aceasta este o tar5. a Persiei), in Iemen (Arabia
cea bogata), in Misra (Egipt) si in $am (Damasc). Astfel, fiMd sub conducerea
lui Ebubekir pentru negustorie, intrind el odata in cetatea Mecca, toate tern-
pick idolesti si multe biserici s-au prabusit. Si adormind el acolo sub copac,
37
oaadh unaderd 11 IIIIH1f011011 00110 `igdaa o 113h if& .ghicauaou =mato% am a
anutuux `aoxouummaini aoadau uurrucuraA OdI41011 31,111H0g103)1C09 'roma EH 33(3/1111
HIciad011 0E1f1 :ag aukuidll unEdu H uougadiou .Mragduau vcidolg alYkradu
AV)1(01AI MAIM 11E11) 10 (0E1I ')10d0d11 0)1(A110 (MEV 4103 /WHIN <(11.1E.101101.1 :14IL13di
attImdip> MULISH 400H11311.1.0331C09 0d311.1.0 4daslt 41OOIfHNI H KOHhOlIDIEE 4d3a17
'<<E111.041f0I11hAIAI 0)10E1 HI41d3111011 0E1(1 :09 IcIW>) TIOX1IRE10011 1(1 EXOCI0d11 H -ggo
0E110411'31M oa mai" `aduw wicola agar oiollutta vsloynt"coo
1117Ed
ffI4g 231(VII1EX quktda JAIOVOd EH -E109
03K HIKO3VEHILLISIT 1.31f IfKOH 0E11 'Ic1H33K
HO1 '11HHEdV ortfaAdtt' `arDucd 'War= SaoduxagiCge IO alcoad ancadu uduh -axur
odomaahododu HavrranYod AIAI3 OEIV '11(10111V OF131041 H aNLL13 011 HaLEhEE Oxc -(101.1A3
HI41111.10 OITIO KOVIIIHVOd A1A10 EfIV
`EHI40 10 wictriu.vx imarStrgv
E .Lo waudaw Rua)
ag (E0311IHEI0)111 '1,113IEd914 3Hh1.04_1 ogiC apa oncadu ILL(13113 010 `EITIOdINA EITHVO
OIALLEO '150E100 10 amusau igdmvza 00110 INVOHEHOd1.1 0IfEhEll o) xitidolox isawhad
aagus co xmintreavarm .(xprigoeawwvxdlir
aNcuria caong )KSJAI HnoaVadFuah Ian- a ozi)iaahododu Sgxcictra 10 E1og ag
'HUHEHd11 01h EZdh E1f1414dEIEJ aaadau AINIO g11 0(10.1 EdEX OH3T113EIE00 ',1I3F19 0)1(OVH
aVult Awa 11.31HE A.1111131 Ell t.1.31h HO `EITIOHIO oIK HOIAPI0H11 410311311 H HIVIHh OH

`iamcopz 011E90 E3dh CHAHHIMI01 `AMAEH EVIOI IHH)1 ()MHO '0IhOd11 OU INI01 EX:1h
031(0101 E11'1414dEU1J oi0a VHDdef)/ A.1111131 EH 4.1151AIE11 '1111hAE14 goArnauLudacog (N0
0 lidos EdEX a 'NOV WIWI( 010 axanal Mum 010 Koarneurairg `1(11IIEf
ONCVIELEX `OHHIC113
10 EXEd.L3 1A13)1(141fEdE11 'HOHEEdEE 0hE90 `111THIEHE011 01.h HO 031 A111.00h0d0d11 .10
E109 1191fH113V3d110 KIOX) OTII3 0101 H OH (euudaaA adoma taedttc '410149 OH9OVOLI
H 110.1Athe 0113)1C 0143141 OV)1(0I '1:1311111311AEEdA 090 :EXEhHd313011 AHEIHI3H0a>3 -INA0039
ItHH011 Oh3(IVOCIII XEHOINI 'HMG 03111 a atund922 H 01/72.71Cel/H IfE111h 11 EH X14110 /

'ffamidicedX 01h `nnwuxicyq xan `InEu 1001\111 HL1gg xododu Ippicog off E1713 011
1410I 0111011 OH003IA 110.1HEXdU H.L0311Hdll 3031311 auuancdaapc vulaahododu `WO
arrusgdoxa ItavoluxiCIAI H OH Airewou mnucmcuramEnsaa Noarrumoi Turalcuniou ahrgo
aNcteaux arnxicuadx,c 013 H `orneiroigua Ell OH 1(011109 IS11140113031EE E201f31HE 11
EV IHd3a E03110If3 311)1(09 14111131A13d113H 'HIV19 TAIIID 31113 lAmtnoiXELLoquosuiricEd ange
I umudau AlAla SYNIOHHtta V) aH H (OHMIC KOIIIIITIc H O Fmodo.Lo ilami(og niandIrcou awarg
iin 1(1 VOINIAIEXAN ISOISO9A UDE H IITTIATIT3113dI 3113E1 )1 :NEHamc aitpcidxow) KNI -)1(3170
'Iunrett 3HEE 1131E11 1101. '&111011 0)1(0.13 OV)1(0(11.1 X0111411 EH ado' '<<EdEX 031(1tH1EX
:3110C1 1301D>3 `0311.131:1)1 03K317H02 1 011H311V01100V 01HHhA H `Arraxou 1r0gEH17 HU 4103
HUH 41f3JHE 0)1(14 ISOHHIS '3931 EV 09 (3110d) H qu
AMU( AW301A1 ATTIALI0Ed 140E11E1 1911E1f1
uaow H OHM 09A If3111g 4103 KOH31011f '0931 0H913 !11I)1(3910 OnTE H1r ax( 1/011E1417
H111013 H EH I40E1t11 HONI ILL0d1014.10 'R.L0VA9 01h EVIO tIfIIHHhA VOIA1111EXAN 0119E
:IfEhIldX3011 `HpIcKbly> amcagic HO <<j 03107111EX :09A KEHhA1101.101Ell'a)) (0110d) H 13ETIT-
EaHlr H11A9 3901 41.0311 'ISHO '3HEE 011111110H011 11 111411311141A0039 310d0d1.1 1101a1d011.1.00
'H33 2311.1.0d11 01031/%111 'ISIIHKEVEOEI Agil Hh KIN ONCA MEd90 `g1IHEV31101.1011 Et. daaoo -
OHHOITI oiXdaa H Hoiaoulia EITIAV 01COW a)Kara 17avovexiCIN 0111E111h0d11 113 E EHO
AIAI3 NA17011'0011 011HEV311011011 I4(131:1 3MEILIOSEILI 11 031E1 031(11HIEX 10E0311 '09 0)101
uutquewatraKIN Koudoaio)
011 OVOWIAIEXAW EH I4TIHH01131011011'017H

tugdoig agrcge di a oalallu11allvwx/CP1 `Kokmedgo aXU atraaudu a avowal/1 -


Oa= 01111411'HhA Huy Etc:mix') H HOLIECIE '(0131111.13HVOCIOIEV9 EHEIALLO H 0.130)10H
REpocuddi(ugy oaodayszo ax( amiamedgo IcaSa.magou :031E1 II-inn/Age `ifutsif
triquauu." Juda touayouxicw IIISHEH 39 Ed31A10 031(39) &WO a 01 tavada
OHIIA)1 0)I( H
uadog '(11141HH3HHEII3 iii I4g 11119A 'E173111,1EXAIN HE111390 AIAI3 "mar m 01 010 xo

9C
ingerul i-a spintecat iarasi pieptul si i 1-a umplut cu credinta, despre care vezi
mai pe urma. Apoi intrind in capistea din Mecca, mai intii a auzit patru gla-
suri dumnezeiesti, dintre care glasul cel dintii spunea: Venit-a dreptatea si
s-a nimicit nedreptatea"; al doilea: Venit-a intre voi (sau: de la voi) un pro-
roc, caruia ii este dat sa ajute lumii"; al treilea: Venit-a stralucirea cea dur3-
nezeiasc5., mila si-a deschis poarta si s-a inchis poarta chinuirii"; tot asa al
patrulea glas a fost: Pusu-te-am pre tine proroc si marturie in toata lumea,
pe care pentru tine unul am zidit-o".
Si fiind de cincisprezece ani si-a luat doua neveste, pe una Hatidje, de
neam din Arabia cea bogata, iar pe alta Rukiie, fiica lui Ebubekir 64. De la
Rukiie, mai inainte de a capata el darul de proroc mincinos, i s-au nascut
doug Rukiie si Fatme. Iar dupa zamislirea superstitiei i s-au nascut
Inca, doi fii: de la Hatidje, Abdullah, iar de la Meriem (care era iacobita),
Ibrahim. Dar toti au murit inainte de moartea lui, numai. Fatme a ramas si
de la dinsa isi trag Inceputul emirii (despre care se vorbeste in capitolul Des -
pre urmcqii lui Muhammed 65).
Iar cind a ajuns barbat de patruzeci de ani, a fost chemat de Dumnezeu
la slujba proroceasca, ce i-a fost vestita mai intii pe muntele Hara 66 prin
Gabriel, cind i-a dat ingerul o carte sa citeasca, iar el a raspuns ca nu cunoaste
literele si nu poate citi, insa prin stiinta ce i s-a reva'rsat a citit atunci cartea
aceea. Pe urma, prin acelasi Gabriel, toata. cartea Curanului a invatat-o pe
de rost. /ntorcindu-se el de pe muntele Hara acasa, nevasta lui Hatidje,
vazind lumina de care stralucea fata lui, de frica a fost lovita de paralizie.
Insa cunoscind ca el e hotarit de Dumnezeu spre prorocire (deli inca nu cre-
zuse acel lucru), in curind s-a facut sanatoasa. Asemenea si cealalta nevasta,
Rukiie, intelegind acel lucru, amindoua au strigat: Cu adevarat si fara
de indoiala a prezis monahul acela ca a citit in Tevrat i Indji167 i din acelea/
a inteles ca Muhammed, barbatul nostru, are sa fie proroc al lui Dumnezeu". 6.
Dar cum, dupa aceea, mult timp a zabovit arhanghelul sa aduca o confir-
mare a prorocirei lui, se mihnea Muhammed si era tare chinuit de ginduri de
indoia15.. Totusi Hatidje it intarea si-i spunea sa nu se teams de za.'bovirea inge-
rului si sa creada ca cuvintele lui Dumnezeu sint de neschimbat. In timp ce
vorbeau acestea, Gabriel i s-a aratat numai lui (dar nu si nevestii) si 1-a salu-
tat din partea lui Dumnezeu. Vazindu-1, Muhammed s-a spaimintat foarte si,
tremurind, a zis nevestelor: Acoperiti-ma cu haine, pentru ca iarasi a venit
cel pe care 1-am vazut mai inainte pe muntele Hara". Hatidje i-a spus: Tine-te
tare, ping cind voi cerceta si voi cerca daca cel ce ti s-a aratat tie este diavol
sau finger. Eu (a zis ea) voi dezlega si voi slobozi parul capului meu pe fata
mea. Si dac5. este finger cel ce s-a aratat tie, indata va fugi, iar de este diavol,
va sta si va privi la parul meu". Si facind asa, indata a strigat Muhammed:
S-a ascuns, a fugit !" Iar Hatidje a zis: Fericita si cu noroc sa-ti fie vestea
aceasta, caci cu adevarat si fara de indoiala te-ai facut proroc. De-acum, in
loc de rasplatire, invata-ma chipul marturisirii, pentru ca sa cred desavirsit
si sa se mintuiasc'a sufletul meu". Muhammed i-a rostit-o, iar ea, repetind
dupa el, a rostit marturisirea credintei si astfel Hatidje a fost cea dintii care,
dupa Muhammed, din idolatra s-a facut musulmana.
Al doilea s-a convertit la muhammedanism Ebubekir, care a adus la
scoala lui Muhammed pe Ali (cel mai nobil la persani si arabi), pe Otman si
pe un oarecare Abdurrahman 68. Iar despre convertirea lui Omer 69 povestesc
asa: Ebudjehl, unchiul si totodata si cel mai de seama dusman al lui Muham-
med, it naimise pe Omer (care era pe vremea aceea un preaslavit luptator)
ca sa-1 omoare pe Muhammed, fagaduind ca-i va da pentru aceasta o sutil. de-

3g
qhadao) HdL 1313 mitngo dgmr Hum (ROM/CCP 01013Hh rdgado H O.L0 aotrourgiraa
d3W0 W011.10190XEIf 1,119HH311X0111 0111EX314 131413EXX0 11 H1101,10d11 `01014FLXII01.101E1f9
ETf iaugiC pr'ainuAirxAyi rng ONC 'EMI91f3 oxK TramaxXIN 3 ImaqiAmswouamma
IINHHI0E103 H141140133 EH ado." 31491x El 1100310H Od311I011 `KatarIadgo Kiraxic `kaYtI
EH Adoi araqta H 11 HH.L3A NdOITIOLI '11E13 H 143IE OIHEIOdX 141f1k1111.4)7 MOELLER EH `Adatuau
KoarnumSxou 0,13 ONC E131r1411 'HEN OhOd 31 OIARAIE3CATAI :1 111f0E100> '01411 E)/' EdowO
<<OIEEd013Ed TrOWINEXAN 1141.0dUEC OTIH1f 00113 'AdOWO 'eV IHdX '2 11 ming/Gm
ridamau tcuxou mica aalTua dam) Huudaaou 014NcAdO 14 VEII 11H11 EH courviat Dom
1119HH0VNCXH011 :EhHc1313011 913014>> 109 01\10dX '0109 H niAlYsIEXSTAI W0 mododu -og
kuK H 0NE1 13P1Id011.10h 1,93 913199 XHH101103 aottavov1xicy4
XHJ / 11Ed903 EaL30hOdOd1.1 H ISHHEROE1121(01.130.1 XH0113 10.1Xd1f H 11.0111HdE1101.
Hdl EI0If 1101fEdLI 11 HHHECIE 1100113 '913I990d11 011E XXXOW 11311111H011-X01101.101114
AXE3Cciall'00 ojj X143 a)K xaLair umrat'aduo 109 /CM X0d1910h `110d11011 XHOCI1r 09k
'agaa EITHEXIIJAI H EuiiHd1EJ '1101.101HEXdV H XHOEV EH '111913E 0.1011H110 `EduxagXge
r oiodam Edavio Ar'oiolo E.Looa goads AV)Kaw aoodau H `aourdu ONC314011 1911Elzix

`101kE313 ONIC 'dm 193d011 '031C 03111 Illly H19E001111199 1/41dH39 XHILL331AIEH H -Hedgca
XH11.1101f3EH `R01(01/411EXAN 0 ONCXHH a aariri 0 xyaada voluaiC '3011110111311if
H ICH3 '09K =If 111431111f211 H ISEJOHIN HHITTemtdat'03 '14114H31 KEdOIOX OH.1.11XC X
Elton I9110VOININEXAjAl ou ANIOH11)70 `ia,Comuo ou ommra
11311 OHNCOWCOR alta4P.11.1.MIN

`aormudgoo art rwuroaott Ett ktSg

V9V11,1 linuodui

aitoodou otioltavovexicw

vuoadall -v9oeawn7vxdj4r Tramvexiqv ag oiaggado H 0I0H140dOWA `E.13EdEOR


H14 01f0 '1109 14H 14W9If0E1 !IEROHdOh 193VIIR 0111110WH 1411 `arq.Lraandicx RH :01411f011.
HhO Aysza Eimgg `alqudah EH augor'ou torettam
arthaaso H .017da0a 'OrId3011 XEdH
H1f0311414 ONC OVEll EH 01114If '010 00dOION 01111SH3 03111 :011H1f03 H OHHIS143 EIIHIf 010

arnummodu 011' A11191. 1911E11-1 010 'OXEI 031K Aw001:1 NORIIII0113 Awa munaup Er.10311tH
ONC 0111ENCOW3 '14h0 r)naoa oiowdAo XH :0111a119EWEH SREILI 011-11501AIH `StriAdxo xdaa
E9If 010d9011. RHH0NCOIf0113Ed H fumntelri 191IHH33d `ruraodiroVodu modg -0d1.30
'019HhOHOX Andg 01AHdOh H '01A.L3A1 010111 XIEROJII0170d11 H 'A109 19.13d311 `011111-011
ONCOXIS !moo& mfruTt 014310d11111 H 'ONI3dOELLO 140d01.1 NW:Kai H ASIOdh NI-MEd E OH

!IS30H1TIOIEP111 EH 3C30d011 01111101A1H 1111170 01NIXOI 'DEMI ONCH EH 9.11130170d1910h


3C1411111EhHOI `aoarrnsiraVErd 030 031C ONH1101 '19111.0113 OXIS ISOILLOVHCI 10 I91.11dP.1dEW
111911HOVOEICHOd11 141199 'NH E[ 011HHVEC EH) 01401fh ONCINH (111411143 AHH0NCEd9OCH
OM SIEh011 HIM 011HOWEHE :ESII3OhOdOd1.1 91E11011 ONC 09 OR C'Ed9O EXIIH111 `(FDKOd)
11011.130h111f011 A111111 '113010111011SHREd OH 09 'HI9HhAI ONCHEI !fficuotroi amuncox oxuadx
H :0d0X3 amraonoag OHVISd140d11 H OH.LOO1lE1f0 'NEI 01h OMR 01)1 010HH1l0 IfE111191f3

'199 OH 111011 rig HRH OH I11)1fONC 199 10 01014 1311.114hX11.1.0 411)1COTEO 01111S01414 10 `199E
EH X19Hdah SO3E11-11 /1;10H1-1011Hh03 AREMI 01(31COXEI vsnqudah amearidxou
KaN At') lAaaho IS33111EIT10119 XY10 00H91101141411VX OHHIS143 WOR010 111110d 010103Edl
'ECDH3014 010140 Ell Oh 3C0011 X01101f3h `oiamuallorthi '01T1811.3KOX3O110dLI

017
ocale (adica trei sute de livre comune sau funzi) 7 de argint curat si o suta de
camile. Omer, prins de lacomie, cauta ocazie si timp potrivit ca sa-1 ucida pe
Muhammed. i cind a auzit ca Muhammed se afla impreuna cu mai sus amin-
titii sal sfetnici intr-o pestera din muntele Kabis 71 i-a luat sabia, s-a suit
pe munte si, stind in gura pesterii, cu suflarea singeroasa incerca sa nava-
leasca in pesters. Ali, v'azindu-1, i-a spus lui Muhammed: Porunceste-mi sa-1
sfisii pe Omer". Muhammed, oprindu-1, si-a aratat din fundul pesterii fata
lui Omer, ca s-o vada i, vazind-o Omer, aruncind arma si cazind cu fata la
pamin' t, a strigat ca un apucat: Nu este Dumnezeu afara de Dumnezeu, si
Muhammed e prorocul lui Dumnezeu" 72. *i asa a devenit el al patrulea sfet-
nic 78 al lui Muhammed.
Adunindu-si / prorocirile acestea si titlurile a petrecut trei ani inactiv 7
in vocatia sa, cu prietenii si tovarasii sai, pentru ca Mecca o stapineau idola-
trii. Iar dupa acesti ani, i-a numit Dumnezeu patru viziri: doi in cer, pe arhan-
ghelii Mihail si Gabriel, iar doi pe pamin t: unul Ebubekir si al doilea Omer.
De aici s-a iscat dezbinarea intre persani si arabi, pentru ca arabii spun ca
Omer, iar persanii ca. Ali a fost primul vizir, loctiitor si urma ales al lui Muham-
med, despre care vom vedea mai limpede in capitolul Despre erezii. Dar
ajunga-ne acestea, adunate cit se poate mai pe scurt, din cartea cea mare si
cuprinzatoare de multe care descrie in amanunt viata si toate faptele lui
Muhammed 74.

Capitolul al treilea
Despre persoana lui Muhammed

Persoana lui Muhammed. Muhammed era de statura mijlocie, potrivita,


nici foarte alb, nici prea negricios, parul avindu-1 nici cret, nici lung; ochii lui
erau negri, migdalati, luminosi si intotdeauna umezi. Praf n-a cazut niciodata
pe fata lui, care stralucea ca soarele; si stralucirea fetei ajungea ping la ceafa,
pentru ca sa fie tot luminat. Dormind, niciodata nu inchidea ochii, totdeauna
ii ungea cu surme. Capul it avea rotund, partea de sus a fruntii bine confor-
mata si neteda, genele lungi, sprincenele arcuite ascutit, barba neagra si deasa,
grumazul prelung si alb, degetele lungi ca niste trestii, palmele late si deschise,
pieptul drept si la fel pintecele, dar nu proeminente ; pe piept avea numai
un singur fir de par, care se desfacea in alte patruzeci foarte subtiri, si toate
asa de luminoase, ca pareau a fi fa'cute din margaritar. Pe sezut (partea pe
care sedem) avea intiparita o pecete, sau semnul prorocirei, iar pecetea era
ca o floare de trandafir de marimea unui ou. Nu era gras, nici gros, umbla
apasat si repede, vorbea foarte distins si dulce, asa incit cine 1-ar fi auzit o
data sa nu poata sau s nu doreasca a se desparti de el. Haina o avea din aba,
tesuta din par negru ; / capul it acoperea cu un turban tot negru. Intre ochii
lui stralucea o uimitoare lumina. tntr -un cuvint, intrecea cu frumusetea pe
acel Iosif care era mai frumos decit toti oamenii 75.
41
Facrea Liemeepmag

0 HpaBex ero

Hprung Myxammedoebi. HHKOJI14)Ke rHeBaniecsi, pa3Be no notteneHmo 6ownto.


MIIJIOCTHB 6bICTb 14 cambum Bparam 14 14,H0J10110KJIOHHHKaM, 11Ni:sex-nag paBHO
Bcem cyjinn, H1DK Ha Anna 3pMHJe; C npoxaweHtibimn H CTpaHHbIMH 6paunio ACTH
He rHyinaluecn, e,,BHH H14KOAH )Ke mounine. Bo ouew,uax mart' o6bmaci nmen. Hoorn-
namul HaCTOJ1HbIX cxarepreil Inixor,uawe ynorpe6n5nue, me,uom H Hp0T1114M11
C.11a,a1041111 BeWMH 3e.TIO ycnaw,uainecsi. MHoro 1.11ep6eTy, KOJI010414bI H 013e4b1I
ronetin H nepumme Horn co rnaBoto nio6n5une H xne6 smmetundi Aawe AO npecbt-
inetnui AF(511.11e. Xne6 OHb1N mHouta BO 9pese ero B xameHb o6paulainec51, xta He
KaK0 csapeHy 6bimuy emy B3aJ1KaJ16bICA; TOTO pax' mtioraKubi 9pe3 gsa meemua
-6e3 6pannia (TOKMO 9TO6 Bona 6bIJIa), B ,Lkome rasnuecst x. HHKOJI14 ice 6e3 ,upetunt-
libIX 6aLumaxoB (nx)Ke Ha. 11101 HapnuaioT) xow,nalue, Hnwe o,uew,Eibt y3KV151 H TeCHblA
Howatue. Ilpnemnembix ,Ttapos y ce6e He y,nepwnBauie, HO HHb1M pa3Aen5nue. linwy
OT crona TMH neperbi B3nmanie 14 mune rpn npew,ue rnoramm COTB0p11114 mcnn-
Bawe. Bee Ttenaine npasoio pyxoto H Ha npaBom 6oxy Bceraa cnaine. Bo BCAKOM
B3,E(OXHOBCHHH COHHOM TbICAlita BpaT Ta11HCTB orBep3axycB eMy. Maio criaine,
NIHOF0 nce M01151111eCA H 6naroBoHHbict nor romanie. tiro B14,L1A apanciote spagn,
pexoum, 51K0 BOHHOM ero He Tpe6e eCTb nexapertia, TOKMO ,E(a 060HAIOT nor ero.
BCAKOe CJIOBO TpH)K,H6I noBropsnue, Aa 6b1 Tjly6OKOCTb npemy,upoern ero OT C.T1Y-
matoulmx morna pa3ymerncn, cumuli,' 14 Bocratoutn BocnomnHaine kimsi 6owne.
CJIOBOM pewit, HpaBoB ero 11HKTONCe nowrit mowaine xpome 6ora. Fai liptinn marina
ero Ha HaMATb 3HaTH BeCb KypaH H TailliCTBa ero HCTOJIKOBaJI. Meer". ,ELOCTOHHCTB
6or emy ,uaposa.n. Ilep Boe: ,Tta. 6y,rter genosexos co6nparenb Aenom 14 CJIOBOM.
BTopoe: ,ua Bcerga 6yuer no6e,unrenb. Tperme: xta Becb mnp B mecqua o6parwr.
lienteproe: KOpbICTb Heripturrenbcxylo 1103BOReHHY ;la I4MeeT. thrroe: Aa 6y,fter
Bcer,ua npeucrarenb o Bcex xo 6ory. Blecroe: ;la 6y,fter npopox nocnexterturnii./

9 Erwea ntimag

0 Hagane nxenpopogec-riata ero

Hagan narcenpopottecinea. 0 nere Haqana nwenpopogecrBa ero y nnearenert


n3BecrHoro Htmero He o6peraercm. Hume 6o cxa3ytor npurrn emy npopomecxoe
HMA B ReTO Bo3pacra cnoero 35. Htibie B 52, ewe eCTE. OT Xpnera 622. &Tv-lb
B3emmoule nwenpopogecrBa ero ron, xynHo c enoxoto ner Myxammutactoix, or
cero 6o XpneroBa nera Haercn nepBbici myxamme,uaHcxori enoxn ro,u, erowe
OHH Hapitualor ritamponu He 6eelle, ciipe9b BererBo npopoxa, TO eerb xorma
OT 11pOTHBHHKOB CB014X a nage OT ,I(A,H14 cnoero 36y,uwerna, 143 MeKKH H3rflaH
6e H npnnue B Mum Hy. Ho ABHo CCTb, HTO CeH rou Hem. nepBb1i .nwenpopomeerBa
ero, 3aHe KOF,21,a OH 113 MeKKH 143111aH 6e, He 14HbIA pax,' BHHbI TO 6b1CTb, pa3Be

X xplanecg

42
Capitolul al patrulea
Despre moravurile lui

Moravurile lui Muhammed. Niciodata" nu se minia decit din porunca


lui Dumnezeu. Milostiv era chiar Ltd de vrajmai si de idolatri, judecator
la fel de drept pentru toti, fara a cauta la fete ; cu leproii si cu strainii nu.
se scirbea sa manince bucate ; singur nu minca niciodata. Avea obiceiul sa
doarma imbracat. Fete de masa nu folosea niciodata. Cu miere si cu alte
dulciuri se desfata foarte. Ii plateau mult erbetul, colocintii 76, pulpele de
oaie, picioarele dinainte i capul, iar piine de orz minca din tale afara de multa.
Uneori piinea aceea se impietrea in pintccele lui, ca nu cumva fiind mistuita
-sa flaminzeasca, de aceea de multe on raminea retras x chiar peste doua luni
in case fara mincare (numai apa s-o fi avut). Niciodata nu umbla fara papuci
de lemn (pe care ii numesc nalin), nici nu purta haina ingusta i strimta.
Darurile ce le primea nu i le oprea, ci le impartea altora. Mincarea de pe
masa o lua cu trei degete, iar bautura o bea sorbind mai intii trei inghituturi.
Toate le facea cu mina dreapta i totdeauna dormea pe partea dreapta. La
orice respiratie din somn i se deschideau o mie de porti ale tainelor. Dormea
putin, insa se ruga mult i transpira o sudoare bine mirositoare. Ceea ce vazind
medicii arabi au spus ca ostailor lui nu le trebuiesc leacuri, ci numai sa-i
miroase sudoarea. Orice cuvint it repeta de trei ori, ca adincimea intelepciu-
nii lui sa poata fi inteleasa de ascultatori; cind se aeza si cind se scula isi
aducea aminte de numele lui Dumnezeu. Intr -un cuvint, moravurile lui nimeni
nu si le putea insusi, afara de Dumnezeu. Gabriel 1-a invatat sa stie pe de
rost tot Curanul si i-a tilcuit tainele lui. *ase virtuti i-a daruit Dumnezeu:
prima, sa fie adunator de oarneni cu fapta si cu cuvintul ; a doua, sa fie tot-
deauna inving5tor ; a treia, sa aduca lumea intreaga la inescid 77 ; a patra,
s5. alba parte de bogatia dumanilor ; a cincea, sa fie mijlocitor pentru toti
catre Dumnezeu ; a asea, s5. fie pororocul cel mai de pe urma. /

Capitolul al cincilea 9

Despre inceputul prorccirii lui mincinoase

inceputul prorocirii mincinoase. Despre anul cind a inceput prorocirea


lui mincinoase nu se afla la scriitori nimic precis. Unii spun ea a primit numele
de profet in anul al treizeci si cincilea al virstei sale, altii la cincizeci i doi,
care este de la Hristos 622 78. Deci, luind anul prorocirii lui mincinoase drept
inceputul crugului anilor muhammedani, de la acest an al lui Hristos incepe
anul intii al erei muhammedane, pe care ei ii numesc Hidjreti nebevie 79, adica
Fuga Profetului", cind a fost izgonit el din Mecca de potrivnicii sai, dar mai
cu seamy de unchiul sau Ebudjehl, i a venit la Medina. Dar e limpede ca
acest an nu este cel dintii al prorocirii lui mincinoase, pentru ca atunci cind
a fost izgonit din Mecca nu pentru alta pricing s-a intimplat aceasta decit
x aseuns

43
YTO npopoxa ce6e Hapege H HOBy10 pemirino BBeCTH noxymamecx. Cy Tb IfACe MHAT
Hagany npononegg ero 6brrH B neTo XpHcrono 598, xoTopbat rog ecTb no3pacTa
ero 28. Hume Ham yrnepKgatoT 6HTH Torga nery focnogkno 629. H Tax OT CHX
pa3J111,11MIX MHe1111r1 (nxoxe pexoM) o nepHom nxenpopogecTna ero nere, imirroxe
11313eCTHOr0 riMeTH moxem; H3BeCTHO ace eCTb, SIKO MyXaMMe,a B ReTO Hapcmosaang
Hpaximena 12, XpHcTono xce SIKO Hume Ha3HagHxom 622 B 15 ny.nst x Begepy,
3axogsany carmny, CH.peilb 'coma no o6mgaio Hygetiacomy, 3almitaeTcn gem, nSITHHY-
HbIH (Oinam 3a cHe 6ercTso MyXaMMea0B0 CHATbIii) H3 Mem,' y6e)xe. H npH-
email! gacrb anacTH Hag apanamH, B _ger 15 Hpatumn L1apsi, xorga Xo3post (Luxe
OT nepcon HapHgaercA Xompes) Ilapst nepcagcxoro 6pamno 0,a0JIeB H COT130p1IB
mHp, CB51TbIrl Kpecr TOCII0,11e11b 1I3 pa6oTbr OT Hero Ha 3ag B351.11 H neptom HepyCaJIHM-
CK0ii Ho3 BpaTaa, K napto lipatuno npHnge H nog npoTemallo ero BrIaBC5I, Hag nog-
ganummHcx eMy apagamm rocnoncrsonaTH noneneH 6bicrb. A noHexe y HcTopHxon
11 acrpoHomon Tnepgoe mHeme eCTb, ,ITO OH ympe B ,aecaroe 6ercTBa cnoero 143
Mem' nero, mecnga Pe6HA BO 12 AeHr", B noHegenox (xoropiart rag no HcgxcneHmo
acrpoHomcxomy eCTb OT XpHCTa rocnoga 631, 17 geHb HyHSI, Bcero y6o AUITH51
ero co6Hpaerc5 6brrH catmegmax rows 6nH3 61, nyHabtx ace, xame cyTb y apanon
H Typxon, 6JIH3 63), naperHoHatim Hpatuntena B JIeTO 21. HaxH H3BeCTHO ecTb,
10 ZiTO KypaHa ximra BCSI B 23 raga nymbie cosepaterma 6bic-rb, y6o 51BHO / ecTE, trro
Myxammeg 6y,grm 40 ner, gap nwenpopogecTna Hagar. rIportee o oxa3HH npo-
pottecula ero KHHra Myxammeaue npocTpaHHo nosecTsyeT. Ho Mb' xpamocTH
noygarmaecm, Heicasr OT MHO)KailIIIHX ero 6acnert 3HaHH5I, nave H cmexa gocToimeil-
mast, 3,ae ripegnomm.

Tnaea tueonan
0 BOCITHRTHII 3aKoHa

MyXaMAlea 3C1KOHOM ucno1IHtlemcn. Myxammen 6ynyim (KaK no H3BecrHeihnemy


nc,mcnetilno noxa3axom) 6m43 40 "ter, c xynewarm xapanaHom H CBOHMH HaeMHbl-
Mx Bep6monamH H3 Me,a14HbI B Mexxy npHane, Tae Tpygom HyTHIAM 11 napom
COnHeLIHbIM yTomneHHbig, site rpaga (mo)KeT 6bITb BepErnogon nacyatn) nog cemno
rycreiluiero nnopa ono'miiyn. Cnstam ace B BageHHH nage Faspnlina ApxaHrena
(no Hx 1(oice6puaa EMUH HapHnaemoro) ce6e npegaramna, B pyxax Ace BeJIHKHri
JI npocrpaimmii cocyg, sepm H 6narogecuut HcnonHenabal Hocsnua. Erna y6o
npHeTylmn K HeMy, ocTpecnneto 6pHinoto oTpe3an noggpenecHe ero, Bnary oHyto
Hepm BO mpeno ero BJ111BILIa H Bcero Ttepoto H 60)1CeCTBeRHIAM pa3ymeHHem H Tagil
oTxposeHHem Hanonananna. IIoTom no36ygmtmacn OT cna Myxammega raBpHlin
5IBCTBeHHO ywe umeHem 6oacin 6paTOM CBOHM HapHilasi no3gpanan H C BeJTHK010
pagocTxto no3BecTan, AKO 6or H36pan ero npopoxa nocnegHero, negaTb H ymaux-
HeHne ncex 6oxecTseHmAx 3anonegert, SIKO no Hem Hincorowe 111101-0 nocnaTH HMaTH

44
fiindca. s-a intitulat profet si incerca sa introduca o religie noua. Sint unii care
socotesc ca inceputul propovaduirii lui ar fi in anul lui Hristos 598, adica anul
douazeci si opt al virstei lui. Altii, iara$i, afirma ca aceasta s-a intimplat in
anul Domnului 629. Si astfel, din aceste diferite pareri (precum am spus)
despre primul an al prorocirii lui mincinoase nu putem avea nimic precis.
Dar se stie ca. Muhammed a fugit din Mecca in anul al doisprezecelea al dom-
niei lui Heraclius *, iar al lui Hristos precum 1-am rinduit mai sus, 622, la
15 iulie spre seara **, la apusul soarelui, cind, dupa obiceiul iudaic, incepe ziva
de vineri (sfinta tocmai datorita." fugii lui Muhammed). Si a luat o parte de
stapinire peste arabi in al cincisprezecelea an al imparatului Heraclius, cind
acesta invinsese cu razboi pe Hozroe, imparatul persilor (care e numit de persi
Hosrev) 80, si facind pace a luat inapoi din robie Sfinta Cruce a Domnului si
a inapoiat-o Bisericii din Ierusalim; atunci el a venit la imparatul Heraclius
trecind sub protectia lui, i s-a poruncit sa domneasca peste arabii ce se
supusera lui. Dar cum la istorici si astronomi exista parerea ferma ca a murit
in anul al zecelea al fugii din Mecca, in a douasprezecea zi a lunei [intiia] Rebi,
luni (care an dupa calculul astronomic este 631, iunie 17 de la Hristos Dom-
nut) ***, toata viata lui alcatuindu-se din aproape 61 ani solari sau aproape
63 ani lunari, cum sint la arabi si turd 81, si al douazeci si unulea an al domniei
lui Heraclius, cum iarasi se stie ca a Curanului carte a fost alc5.tuita toata in
douazeci si trei de ani lunari 82, este clar / ca darul prorocirii mincinoase a 10
inceput cind Muhammed avea patruzeci de ani. Celelalte despre inceputul
prorocirii lui le povesteste pe larg cartea Muhammedie. Dar noi, straduin-
du-ne sa fim concisi, vom expune aici doar citeva din numeroasele cunostinte
despre nascocirile lui, mai cu sean-21 pr acelea vrean ice a fi luate in ris.

Capitolul al aselea

Despre primirea Legii

Muhammed e umplut de Lege. Fiind Muhammed de aproape patruzeci


de ani (cum am aratat dupa calculul c,e1 mai cunoscut), a venit cu o caravana
egustoreasca si cu camilele sale inchiriate din Medina la Mecca, unde, obo-
sit de greutatea drumului si de arsita soarelui, s-a culcat in afara cetatii (poate
pascind camilele), sub umbra unui dud prea frunzos. Si, dormind, i s-a ar5.-
tat intr-o vedenie arhanghelul Gabriel (numit la ei Djebriil Emin) 83, care a
aparut inaintea lui purtind in miini un vas mare si larg plin de credinta si
evlavie. Deci, apropiindu-se de el, i-a taiat partea de jos a pintecelui cu un brici
foarte ascutit, turnind licoarea aceea a credintei in pintecele lui si umplin-
du-1 tot de credinta si intelegere dumnezeiasca si de puterea de a descoperi
tainele. Dupa aceea, Muhammed trezindu-se din somn, Gabriel, de data aceasta
aievea, 1-a heretisit in numele lui Dumnezeu, 1-a numit frate al sau i Cu. mare
bucurie i-a vestit ca Dumnezeu 1-a ales prorocul cel mai de pe urma, pecete
si incetare a tuturor invataturilor dumnezeiesti, pentru ca dupa el nu va mai
trimite pe nimeni altul proroc sau legiuitor. Deci, 1-a indemnat ca, lepadind
* Sethi Calvisii Opus chronologicum, p. 601.
* * Ibidem.
*** !Velem, p. 603.

45
npopoxa man 3axoHonaTenx. Y6o oTpnHym H3BOILIIPIeCTBa, ewe Tmopmme, neno
xo ncnonHemo napa OT 6ora emy npenycTamneHHoro na HpHsTIONCHTC51 ymemamame.
Bor )xe mcenepwainem cmoeio necHnueto noxpmeT H mo Bcex nenex H Tpynex ero
mcerna npncyTcTmomaTm 6yne-r, meco parkri H ce6e (Tampknum) xo yc.myraM ero H
xpaHeinno noneneHHa H c He6ec nocnaHHa 6bnnua yrnepwnaine.
Theecmue npuemnem. YcymHesammuemycx xce B CIIX cxa3yioT, suco pee aHren
rnaronm: Ce Te6e HCTI4HCTBOBaH1451 moero 3HameHne =Tema Tnoero pa3pe3aHHoe,
ewe a3 Te6e crummy oTmep3ox, mepom )xe H pa3ymennem 6owec-rmeHHbrx Tarm Ha-
110JIMIX H naxm 3aumx, OCTaBHB TOKMO 3HaK panbi, }owe paccmoTpem, CJI0BaM
MOHM H 60)1CHHM nomenemmm He 6ynn Hemepysiii. Ilaxn npemo, non erowe mini()
11 cnan ecn, newnb, SIKO OHOe ecTb, / ewe ABpaaM npen HameTom x cmonmHacanan,
no xoTopomy 6b1, mew npyrnmi4 iflTMB paccmoTpeH morn 6bITH; Kamer a, )Ice,
Ha KOTOpOM rnamy we .NISI 01'110'114TM( BOCKJIOHHJI ecm, a3 OT Kamerimq pailcxoro
npnHecox BO 3HameHne, 5IKO Ha me mem. H K cemy xameHn (rne HbIHe MeKKaHCKOrl
xpam co3naH 61AM MHHTCSI) MyCJIHMaHbI, mwe 9pe3 nmynlyro Te6e npenarncsi
KHHFy B no3HaHme ennHoro H HCTHHHOTO 6ora, Tmopua He6a H 3eMnH H mcex, srwe
TMH conepwarca, nplicTynmT, CTpaHCTBOBaTH HMCIOT B 2aa.)1CU, TO eCTb TOCTH
6ownn (mecTo 6o Ha Hemwe HbIHe CTOHLUH EaMplARZ, CHpetlb << OM 6o)Knii
ecTb) Hapexyrcm.
K dapy npopottecmea ycmpoRemoi. CHSI B3eMJIIOTC5I H3 camoro Texc-ry Kypa-
Ham, me OH CaM o ce6e aKH OT mina 6ownm rnaroner: He cmpoTa an TM 6bin
ecn H H36paX TX BO rpece TO eCTb ILLIOJIOCJIy)KeHH51 H onpamnaH eCH y6orn13 H
o6orauleH ecn? OHbIMH Fampnana cnoriamn H 5IBCTBeHHbIMH ,II0B0):(aMH yr-pep-
Al4B11114C51 H H3BeCTIIBIIILIC51 Myxammen, HaqaT 60)KeCTBeHHIA51 CHJIbI ,IlerICTB145I B
ce6e oluyinaTn, rny6oxoe we H coxpomeHHble 60)KeCTBeHHOTO pa3yMe111151 Taiiklb1
mcnBrromaTn, nccnenomaTH H noHnmaTH H MexxaHmarm apanam nepmee myxammen-
crna 3axoH nponomenbmaTn, KOTOpbIX B manbre qHH MHOXeCTBO B CB010 o6parmiT
cynepcnnuno.

Inaea cabman
0 B3IITHH Ha He6o

B Hepycanum nydecno zuecmeyem. 0 mocxone ice ero x 6ory Ha Aput (Tax


Ha3mmaeT Kypan He60 3minwel3me HJIH lipeCTOJI 60)KH11) H 0 lIpHATIIH 3axoHa
Kypauoea, OBO H3 camoro Kypana TeKCTY H3JI0)ICHTeJIH ero TOJIKyIOT, OBO H3 KHHFH
Myxammedue. Tax 6acHocnomn B Kypane B mane 0 cbmax H3paunentx: Clam,
rnaroner, 6ory coTmopnauemy pa6y cmoemy o6 ennHy HOLUB npenTm H3 MOJIHT-
semioro 3nxapem (xpaM ec-rb Mem) nawe B ,aanegarnuee mon6knue, ewe ec-rb
nom cmmToro Hepycannma, erowe 6narocnomnmem. Cite KypaHa MCCTO TOJIKOB-

X maTpom

46
munca de caraus, sa se apuce de indeplinirea darului rinduit lui de mai ina-
inte de catre Dumnezeu. Iar Dumnezeu cu mina sa cea atottiitoare it va aco-
peri si in toate lucrurile si ostenelele lui totdeauna va fi prezent, din care pri-
cing, arata (Gabriel), fusese el trimis din cer si poruncit spre ajutorul si paza
lui.
Primeste instiinlare. Indoindu -se el de acestea, se spune ca i-a grait
ingerul spunind: Iata semnul adeveririi mele taiat pe pintecele tau, pe care
eu ti 1-am deschis in timp ce dormeai si ti 1-am umplut de credinta si de inte-
legerea dumnezeiestilor taine si 1-am cusut apoi la loc, lasind numai semnul
ranei, pe care cercetind-o, sa nu fii necredincios cuvintelor mele si poruncilor
lui Dumnezeu. Iarasi s stiff ca acest copac la umbra caruia ai dormit este
cel/pe care Avraam 1-a sadit inaintea cortului x sau si dupa care putea fi recu- 11
noscut intre alte corturi *. Iar piatra pe care ti-ai plecat capul ca sa to odih-
nesti am adus-o eu din pietraria raiului, spre semn ca spre acest loc si spre
aceasta piatra (unde acum pare sa fie cladit templul din Mecca) vor calatori
musulmanii, care prin cartea ce ti se va da se vor apropia de cunoasterea
unuia si adevaratului Dumnezeu, facatorul cerului si al pamintului si al tutu-
ror celor ce sint cuprinse de ele, si hadji, adica oaspeti ai lui Dumnezeu ,
se vor chema (c5.ci locul pe care stai acum este Beitullah 84, adica Casa lui
Dumnezeu p)".
Se preglteste pentru darul prorocirii. Acestea se iau chiar din textul
Curanului 85, unde el insusi vorbeste despre sine ca din partea lui Dumnezeu:
N-ai fost tu orfan si to -am ales pe tine din pa'cat?", acela al slujirii de idoli,
si Iertat esti, tu cel cu sufletul sarac, si imbogatit esti" **. Prin acele cuvinte
ale lui Gabriel si prin dovezi dare intarindu-se si incredintindu-se Muhammed,
a inceput sa simta in sine actiunea puterii dumnezeiesti, ca sa cerceteze, sa
patrunda si sa priceapa tainele cele adinci si ascunse ale intelegerii dumne-
zeiesti si sa propov5.duiasca legea muhamrnedana, mai intii arabilor de la
Mecca, dintre care pe multi, in citeva zile, i-a convertit la superstitia sa.

Capitolul al saptelea
Despre suirea la cer

Merge in chip minunat la lerusalim. Despre suirea lui Dumnezeu la Ars


(asa numeste Curanul cerul empireu sau Tronul lui Dumnezeu) 86 si despre
primirea legii Curanului exegetii tilcuiesc fie din chiar textul Curanului, fie din
cartea Muhammedie. Aceste basne se spun in Curan in capitolul Despre fiii
lui Israil 87: Slava zice lui Dumnezeu care i-a dat robului sau intr-o
singura noapte sa treaca din el-Haremul rugaciunii (templul din Mecca)
ping la cel mai departat loc de rugaciune care este casa sfintului Ierusalim,
pe care it binecuvintam"***. Acest loc al Curanului interpretii it tilcuiesc ast-
x satrei
* Cp. Geneza 13, 19.
** Coran, XCIII, 6 si 8: Nu te-a aflat el orfan Ii ti-a dat adapost?... Sarac te-a aflat
Si te-a imbogatit".
*** Coran, XVII, 1: Slava celui care 1-a facut sd calAtoreascA noaptea pe servitorul
sAn de la Moscheea sfintA pin& la Moscheea foarte indepartatA, al cArei lAcas 1-am binecuvintat ".

47
IIHKH Hanaraior, AKO MyXaMMe):( BO enHH HexHri nem, non= B MeKKe Macm yrpeH-
}Me, Hxxce conepinHB, K monem CBOHM peqe: <0, BbI, rienoneubd CmorpHre curly
H Berume 6oxme, ntlepa icax A noexan or Bac, npmnen xo MHe ranpmm no noc-
12 nenHHx BegepHmx monwrnax / H pege MHe: 0, Myxammen, 6or re6e Nail) nocbmaer
H nonenenaer, ;la nocermuH era). Emyxce orneu.(ax: <rne mory nocerirrpr ero?>
H pege; <Ha mecre, Hnexce ecrb oH>.
Eypax olcueomno. 14 npunene MI4 Heicoe ACHBOTH0e, mecxa y6o meHbwee,
ocna )ice 6onbaree, emyxce Hmx Eypax (cHpemi. Hosp.() H eIZHHy Tsapb, eioxce ne3o-
M1bIci HyTb OHblrl COTB0pHTII nonxceHcrBoname, o HeM)Ke 3pH npocrpaHnee BO 0006-
JIHBOR rnase Hmune); ernaxce xorex cecrn Ha CKOT OHbIrf, He COH3BOJIHJI H y6eBce
or meHe. Emywe rani:num pege (mcor 6o TOR H pa3ymesame H raaroname A3b11OM
menonevecxum): <crog xpenxo, o, 6naxceHHe, MyxaMMe.i 6o ecrb, Hxce xowe-r
BcecrH Ha re6e>. H rnarona Bypax: <Enanx ero pax,' OT 6ora nocnau ecmb?>
14 pew raninnin: <BOIICTHHHy>. Hoirropan CKOT rnaronx: <He nonymy ero Deem!
Ha MA, awe He npexcne nonpocHr 6ora o MHe) (cHpetu, na AKO B cem, ram H B 6y-
Aymem Belle, Hepa3nygeH 6yner or Hero). A3 Ace npencrax o Hem x Gory moemy,
mice Bce.uox Ha CKOT OHLIR, mice Hepeasbrm xoxcnamem ulecrnonatne H H,nexce
OpH3OHT 0'114Ma npoycmorpsune, TMO KOIILITO 110)KHOe 110CTaBJIAUle, tiro rienbie
Tax TOJIKylOT: noHexce OKO TOJ1HKO BHAVIT, eJIHKO OT mecra, Ha Hemxce eCTb, OpH3OHT
npeceicaer. CKOT y6o roil, eniumm marom, B ronmoe paccromme Hory nporx3awe,
noenHxy ,/co npeny3peHHoro cnoero opH3oHra ,ILOCAID,H MoNcauie H TaKO awe K
nymcry 3eHHT BO3pCJI 61,1 e)1.14IILEM H remxce ROTH B 111eCTB1414 110,111,51THeM OT 3eMJIH,
naxce no nepBoro He6ecH scrymin 61,1; HJ1H AKO ,npy3m, 6onbiue reomerpHnecxx
onxylowe cxa3yfor, AKO BO enini vac HyTb HATH COT 31eT conepumn 6b1. Ecenuni
y6o (rnaroner Myxammen) Ha )KHsorHo oHoe, npHwtox B jlom CBATLIR HepycanHm
B xparianmem npemeHH nee HCIIOJTHHTTICA ivrruonewno oxa H BeAe MA raninnis
BI4epow (FapeM utepu0, o Hemxce npoc-rpaHHee 3pH B mane 0 Mocxe) H nocranna
MA Ha xameHH nemixom pege: (CHHAH yxce, H6o c cero xameHH Ha He6o B3bITH ROn-
xceHcrsyeum> H cm4nox.
Ha 'woo eocxodutn. raspHHA NCe npmEssi3a cwor noncom CBOHM x xameHH H
B3suPmeHe Ha nnetuf CBOH, Ha He6o nonere, Ho Bypax xo MHe, Kamm, we IC Bypau,
eA141-1 KO npyromy aiH npmcneHnumcx, no MHe Ha B03,11yX Haqaula BO3HOCHTHCA.
ranpmm o6palucx xo MHe: (Te6e>, peg; <Ha He6o npHHecrH noneneHo MH ecrb,
a He cxora H xamenb>. Temxce a3 K Eypaxy pex: (OcraExcx, o, 6naxceHHerumni>
H a6He xyrmo C xameHem Ha romxce mecre, naxce no no3npawenun moero Heninixcnmbi
Ha no3nyce mcsune npe6bunaD. (0 xoropom xameHH 6aCHOCJIOBAT, aKH 6M H HblHe
BHCHT Ha n03nyce, o mem 3pH BO mane 0 Mexice)./
13 Myxammen y6o Ha nnegax raripminonbix HOCHMbIR, era npH6nHxcHcx KO
nparom nepBoro He6a, o6pere OHM OT CC,ZIMH,EkeCATH TI3ICA1/4 aHrenos Kpenko
xpam4mbi H 3aKJ110,IeHb1, BCAKI11-4 xce aHren 6e cero mHpa 60111,11114. ranpnamy 143
BHe BO npara TOJIKHyBILly, aHrenu crpaxme OT BHyTpb BonpocHum: oKTO ecrb
TO.TIKHrf?)) OH we ranpiuma ce6e 6bITH ornerna, 14 RICO HO noneneHmo 6oxano, co-
cnyry 14 6para Hx, pa6a xce 6oxalx nowno6neHHoro Myxammena npHsene. Cue-
cm:Jimmie aHrenH, c BeJ114K010 panocrmo H Cflell1H0 nnepb ornep3oLua H npuBer-
crnylowe Myxammena,6parom caoHm Toro Hapkwakome, 6naroroneiTho now:mamma,
B3ar/MH0 )KC If OT Hero 1103,apaalleHbf 6bnna, ClIpelib 06b1KHOBelHiblM 1103,apaarieHHA
Oipa30M: Celtfiht aiteuKezym, TO eCTb: 1 <Mnp Ha, BaMI4 jja 6yaeT>1. A.TeaKiaif 3cce-

48
fel: intr-o zi Muhammed cinta ceasurile de dimineat5.99 la Mecca i, ispra-
vindu-le, a spus catre oamenii sai: O voi, oamenilor, vedeti puterea i mare -
ia lui Dumnezeu! Ieri, dupa ce am plecat de la voi, a venit la mine Gabriel,
dupa ultimele rugaciuni de sears, / i mi-a zis: 0, Muhammed, Dumnezeu 12
iti trimite pace i-ti poruncete sa-1 vizitezi . Iar eu i-am raspuns: Unde-1
pot vizita? * Si a zis: o In locul unde este el ".
Dobitocul Burak. ,,Si mi-a adus un dobitoc mai mic decit catirul, insa
mai mare decit magarul, al carui nume e Burak 89 (adica o faptura nou5. i
unica, pe spinarea careia trebuia sa fac acel drum, despre care vezi mai pe
larg intr-un capitol anume, mai jos) 90. Dar cind am vrut sa incalec pe dobi-
tocul acela, n-a vrut i a fugit de la mine. Si i-a zis Gabriel lui (caci dobitocul
acela i intelegea, i graia cu limbs omeneasca) : Tine-te tare, o, fericitule,
caci Muhammed este cel care vrea sa se suie calare pe tine . Si a grait Burak:
oNu cumva pentru el sint eu trimis de la Dumnezeu? Si a zis Gabriel:
*Cu adevarat *. Si a repetat dobitocul, zicind: Nu-i voi ingadui sa Ina inca-
lece pina cind nu se va ruga lui Dumnezeu pentru mine (ca, precum in acest
veac, aa i in cel viitor sa fie nedespartit de el). Iar eu am mijlocit la Dumne-
.zeul meu pentru el i apoi am inc'alecat pe dobitocul acela care mergea cu un
umblet linitit i unde vedea inaintea lui cu ochii orizontul, acolo ii i punea
copita piciorului. (Lucru pe care cei invatati aa it tilcuiesc: intrucit ochiul
nu vede decit ceea ce intersecteaza orizontul din locul pe care se afla, aa
dobitocul acela, cu un singur pas, intindea piciorul pina la o asemenea dis-
tanta, incit putea ajunge la orizontul vazut de el mai inainte; i aa, daca
s-ar fi uitat la punctul Zenit, cu o singura ridicatura de picior de la p'amint
ar fi ajuns in mers chiar pina la primul cer sau, dupa cum spun altii, tilcuind
mai mult geometric, intr-un singur ceas ar fi fa'cut cale de cinci sute de ani).
Incalecind deci (spune Muhammed) pe dobitocul acela, am venit la casa
sfinta Ierusalim intr-un timp mai scurt decit s-ar implini o clipita de ochi,
i m-a dus Gabriel la Hieron (Harem ,serif, despre care vezi mai pe larg
in capitolul Des pre Mecca) 91 i, punindu-ma pe o piatra mare, a zis: o Co-
boara acum, caci de pe aceasta piatra se cuvine sa te sui la cer ; i m-am
coborit".
Se unit' la cer. Iar Gabriel a legat de piatra dobitocul cu briul sau
i, luindu-ma pe umerii sai, a zburat la cer; insa Burak dupa mine,
piatra dup5. Burak, unul dup5.' altul, au inceput sa se inalte in urma mea in
aer, de parca eram lipiti. Gabriel, intorcindu-se catre mine, a zis: Pe tine
imi este poruncit sa te duc in cer, iar nu pe dobitoc i piatra . De aceea,
am zis catre Burak: Ramii, preafericite, i indata, impreuna cu piatra,
au ramas atirnind nemicati in acelai loc in aer pina la inapoierea mea".
(Despre aceasta piatra se povestete ca i acum ar atirna in aer, vezi capito-
lul Des fire Mecca 92.) /
Iar Muhammed, purtat pe umerii lui Gabriel, cind s-a apropiat de 13
portile primului cer, le-a aflat pazite tare de catre aptezeci de mii de ingeri
i incuiate, fiecare finger fiMd mai mare decit lumea aceasta. Gabriel batind
in poarta pe dinafara, ingerii strajeri au intrebat dinauntru: Cine a batut?"
Iar el a raspuns ca este Gabriel i ca dupa porunca lui Dumnezeu a adus
pe robul cel iubit al lui Dumnezeu, pe Muhammed, cel impreuna cu ei sluga
i frate. Ingerii, auzind acestea, cu mare bucurie i cu grabire au deschis
ua i, primindu-1 pe Muhammed, numindu-1 frate, cu evlavie 1-au salutat i
la rindul for au fost salutati de el cu obinuita formula de salut: Seleam alei-
kehum, adica Pace fie asupra voastr5.", i Aleikium esseleam, adica Si asu-

49
11,1M H Ha,LI T06010 mnp na 6ynem. Bwen y6o B nepBoe He 6o, 11peKJI0Hb KOJTCHa
Myxammen, HOMOJIHC5I Gory o HI4X, 4TO BO Becb nyrb, ,aawe no cenbmoro He6ece
TB0p1111 H o6pere ram Amara, EBBy, ABeJ15I H nporgmx npaBenHbix Bcex na we
AO H051.
Heoaxclunerwii noceuicion. Erowe A,aam BnaeB, peqe: CnaBa re6e, peIe,
swo 110 TO1114K0 TbIC$ILL&HX ner H no 6ecqncneHnbix 'voice ponnx cbmex, Twice enBa
cero eannoro npon3Benox chum, lienosexa coBepwerma, xpacHernnero name ECOX,
npemy,apeinnero, npaBennernuero, 6naro4ecrkweinnero, mc6snuero 6ora H 6o2w.e-
FOCA, BepHa 14 noBeneHmsim ero noBnHylowerocm, B Hem we rpexa H mica lieci-h.
Orry.ay reivxwe faspininom Be30Mb1ii, Ha Bropoe He6o B3b1,ae (6e )Ke OT exmoro
He6ece no npyroro nyrb 115ITb COT JleT, CHpeqb Ha ISC2KIIr1 ,aeHb no OCbMH 4ao:113.
xmicAeHaem Bep6nrona cosepwast), me ronnKoe )Ke 414C110 aHren, enmKo npn Bpq rex
nepBoro He6a 6bnua, paBHb1M c6pa3om ero c pa,a0CTHEO npmnna H OT Hero no3-
nparineHbi, B3ailmHo n03npascrBoBawa. TaMO o6pere Host, 04ma, A4)era (o Xaie
6o He nomnHaerc50 H BCIO TODD ckamiumo, ,aaxce no ABpaaMa. Tamwe o6pere
Maces', Am:tuna, COJIOMOHa H ripo-rmax npopoKoa H npasexibix B 3aKoHe Moii-
ceose, nawe no Fincyca XpHCTa, erowe Macert 6parom H cocnyrolo CBOHM nmeHy
Bonpocan, 'coot pax,' BHHbI ripm3BaH 6bICTb OT 6ora? Myxammen orBewa, 4TO
11041.11HHHO He 3HaeT, o6a4e OT CJIOB FaspininoBbix ymcm nocrm3aer, $IKO mien-
onpeneneH 6b1TH K 3BaHHIO npopogecKomy H KO mcnpaanerano 3a6nywnemni ge-
noriegecxnx, morose OT 3axoHa ABpaamoBa, Ewe 143patulbCKI4r1 eCTb, oTc-ryniluia.
Towne H Moitcela rioTaep,aiin H npociui TOTO, na 6b1 Bo3Bpawasicb 143BOJIHJI noce-
THTH ero H 41-0 OT 6ora noBeneHo 6y,aer BO3BeCTHTH. Ha 4TO 11p113BOJIHB, nyTE,
14 K rpernemy / He6eC}I Bocnplisw, me remwe o6pa3om OT crpawert aHrenoB Bnyulen-
Hbrii, Thicyca XpHCTa BO IMOTH cywa o6pere, erowe B3aemHbim o6m4mannext n
remmwe Komnnemenramm, xax H C Monceem ytaninn, noa,apaaan H OT XpHCTa
133(1eN1H0 1103,11paBCTBOBaH, o6eulan H emy Bo3Bpawasicst 061,51B14T14 C KaKHMH nom-
JleH1451MH K CBOHM OTTIyIlleH 6y,LIeT. B tieTaevrom xce, 11$ITOM N wecTom aeGeccx
11144T0)Ke xpome 6ec4mcneHHoro H 6ecKoHe4Horo anren mHowecrBa, norowmx Gory
H ineC11142, TO eCTb HM51 6owne, Henpecramio rnaromownx o6pere. Tawe Ha cenbxioe
He6o B3b1rn, FaBpnnay He 6bICTb nponyweao, HO OT c-rpa-Acell TOTO 11p14H5IT 66ICT6
Myxamme,a 14 OT pyx B pyxa ripechinaembili, ,aamce KO npec-rany 6o-Acino npaaececa.

Onucanue wieeno6o. Hpormee al-wenn, 14)Ke or cenbmoro He6ecn Aawe no


npecrona 6ownsi Ha crpawn cromxy, TOJIb Be111411,b1 651Xy, RICO BC5IK 113 HHX ce,amb.ae-
CSITb Tb1051111 xpar 6onbuin 6e aHrena niecroro He6ece, a wecroro He6ece anren
Ce,LIMb,EteC5ITI, Tb1C5111I xpar 60J1b11111ii 1151TOTO H TaK0 no pAny, nawe no nepBoro
ne6ece, Bb1111111er0 He6a aHrenn, mixonero He6a anrenos BennyecrBom npeBbiwaxy.
OT Hmxwe (npecrona 6o)KHA crpaweii) ECAK mmesime 110 ce,amivecsra Tb1051111 rnaa
a Ha Bcsixoli rnaBe no Ce,LIM14,I1eC5ITH TbIC5111.1 ycT, a BO BC51KIIX yeTax TIO ce,ava4,aecant
Tb1C51llI 513bIKOB H BCAKIIri 513bIK ce,amm,aeorrb TbIC51111 nnanerrars.ni 6ora xBarnaue H 14C-
noseortamie Beim' myxamme,aaacKum nosaue: Jhumett Irma AAnaz Myxammcdy pecyay4-
Aaz, cnpegb: Hecrb 6or xpoMe 6ora H MyxaNimen npopoK 6ownii. B npccrpaHcrBe
cenbmoro He6ece o6pere einmoro aHrena nnaqywa 14 Bonpocn ero, meco 6b1 panes
raK ropbKo nnaKan, emywe aHren orBewaB cKa3a, ce6e rpex 6brru H nomommcm
Myxammen Gory o aHrene rpexa it licrpe611n 6or rpex ero 14 punamie ero npeno-
WHC51 B pa.aocrb. Halm 1 0.,11: 10 r, 4TO aHren TON onnaKmBawe MyxammcnoB nnono-
noKnonmigem Ba rpex II TOI na 3a Bery Mym.mmencey rpex TCli pa3pewea Ii aHrea
OTTI)W,CH 6b1C1 b.

00
pra to sa fie pace 93. $i intrind in primul cer, plecind genunchii, Muhammed
s-a rugat pentru ei lui Dumnezeu, lucru pe care 1-a facut tot drumul, ping
la al saptelea cer, si a aflat acolo pe Adam si pe Eva, si pe Abel, si pe
toti ceilalti drepti, ping la Noe.
Vizileath fie locuitorii cerului. Vazindu-1 Adam a zis: Slava tie, Dum-
nezeule, ca dupa atitea mii de ani si dupa nenumaratii fii pe care i-am nascut
am odraslit in sfirsit si pe acest fiu unit, om desavirsit, mai frumos decit toti,
mai intelept, mai drept, mai evlavios, iubitor de Dumnezeu, temator, credin-
cios si supus poruncilor lui, in care nu este pacat sau minciuna". De acolo,
dus de acelasi Gabriel, s-a suit intr-al doilea cer (si era de la un cer la altul
cale de cinci sute de ani, facind in fiecare zi cite opt ceasuri de mers cu
camila), unde tot acelasi numar de ingeri citi erau la portile primului cer
1-au primit cu aceeasi bucurie si, salutati fiind de el, 1-au salutat la rindul
lor. Acolo a aflat pe Noe, Sem, Afet (despre Ham nu se pomeneste) 94 si
toata familia aceluia ping la Avraam. Tot acolo i-a aflat pe Moise, David,
Solomon si pe ceilalti proroci si drepti din legea lui Moise, ping la Iisus Hris-
tos, pe care Moise 1-a intrebat, numindu-1 fratele sau si impreuna slujitor,
pentru care pricing a fost chemat de Dumnezeu. Muhammed a raspuns ca
nu stie bine, insa din cuvintele lui Gabriel a priceput cu mintea ea are sa
fie rinduit la slujba proroceasca spre indreptarea ratacirilor omenesti, prin
care s-au departat de la legea lui Avraam, care este legea israelitilor. Ace lasi
lucru 1-a afirmat si Moise si 1-a rugat ca la intoarcere sa binevoiasca a-1 vizita
si a-i vesti ce-i va fi poruncit Dumnezeu. Acceptind aceasta a apucat calea
spre al treilea/cer, unde in acelasi fel a fost lasat sa intre de care ingerii 14
strajeri si 1-a aflat pe Iisus Hristos intrupat, pe care 1-a salutat imbratisin-
du-1 si cu aceleasi complimente cum a facut si cu Moise, fiind la rindul sau
salutat de care Hristos, si i-a fagaduit si lui sa-i spuna la intoarcere cu ce
fel de porunci va fi trimis la ai sai. Iar in al patrulea, al cincilea si al saselea
cer n-a aflat nimic, afara de o multime nenumarata si nesfirsita de ingeri
cintind lui Dumnezeu si spunind neincetat tespih, adica numele lui Dumnezeu 95.
De asemenea, lui Gabriel nu i-a fost ingaduit sa se suie in al saptelea cer,
pentru ca paznicii aceluia n-au primit decit pe Muhammed, care, trimis din
miini in miini, a fost adus la insusi tronul lui Dumnezeu.
Descrierea ingerilor. Ceilalti ingeri care stateau de straja, de la al sap-
telea cer ping la tronul lui Dumnezeu, erau atit de mari incit fiecare din ei
era de saptezeci de mii de on mai mare decit un inger din al saselea cer,
iar ingerul cerului al saselea de saptezeci de mii de on mai mare decit acela
din al cincilea, si tot asa, pe rind, ping la primul cer, ingerii cerului superior
depaseau in marime pe ingerii cerului inferior. Iar acestia (paznicii tronului
lui Dumnezeu) aveau fiecare cite saptezeci de mii de capete, pe fiecare cap
cite saptezeci de mii de guri, iar in fiecare gura cite saptezeci de mii de limbi,
si fiecare limba lauda pe Dumnezeu in saptezeci de mii de dialecte si cinta
marturisirea credintei muhammedane: Lailahi illa Allah Muhammedu
resulullah, adica: Nu este dumnezeu afara de Dumnezeu, si Muhammed e
profetul lui Dumnezeu" 96. In spatiul celui de-al saptelea cer a aflat pe un
inger plingind si 1 -a intrebat de ce plinge asa amar. Raspunzindu-i, ingerul
i-a spus ca el este pacatul si s-a rugat Muhammed lui Dumnezeu pentru inge-
rul pacatului si a nimicit Dumnezeu pacatul lui, iar tinguirea lui s-a prefacut
in bucurie. Altii tilcuiesc ca ingerul acela plingea pacatul idolatriei lui
Muhammed, si atunci, pentru credinta lui Muhammed, pacatul acela a fost
dezlegat si ingerul a fost slobozit.
51
B ncmambt 600lcue exodum. Ernaxe npHwne Myxammen Ko spa Tom Holland
BempiecrBa BONCHA o6peTe 143 BHe cenmbnecsrm xpaT CeAMbCOT ThICAla anrenos 14
Tonincome mliC.TIO BHyTpb cTperyunix H 60,apCTBy1011_01X, xoTopme HH anrenam Myxam-
me= HOCRIAHM, HH camomy Myxammeny ripHcrynHTH rionycrHina; Rime BO BpaTa
HOJIaTHbIe TOJIKaTH 1103BOTIHUM, HO B3SIBILIe nepBee H3BeineHHe, KTO H oTKyny eCTb,
mice npinine? A6He Bo3 Becnnua BHyTpeHHHm cTpaxem, AKO Myxam3.4en npwwne-
H CTOHT yxce npx ,asepex. BHyTpeHHHe )Ke anrenx mpe3 6onbanix CBOFDC nawe
15 Ao ripecTona 6oxcHm o ricaxone ero Becrb not ama H rpo3nmil/ oTBeT HM 6.5icrb,
ieco pax{ BO3JI106JIeHHOMy 60)KHIO He a6He oTBep3onia nsepH, HO 9pe3 HeK141,1
momeHT KnaHmem 6naxceHHeilinee ero ocKop6Hina cepnue? O6aMe on noTom,.
nomarnmcn Gory o HHx, HcnpocHn HM npomemie, HHaxo 6o 3a cHe nperpeuieHHe
BeilIMEM orHem HMenH HaKa 3aHm 6bITH. OrBep3TEam y6o 6bIBLUHM nanarm nBepem,
Myxammeny Bo imp Bxonsnnemy Bce npecrony 6o)Kino ally-Amy:Ku BcrpeTeHne
Hmanoina, npHBeTcrivioine ero H 6naroroBel4Ho no3npamunoule H 6paTom
CBOHM Ha3mBaloine, K Tomy npocknua, ,E(a. TIOMO.THITC51 0 MIX KO 6ory.

Bernozpaabi u zyitb6uula cmompum. Ho noHexce 6or He 3anonro ripen npH-


inecrimem ero cupvimuthi (To ecTE. Tarmcnt HJIH Tarmomy merry), Kypan HarwcaTH
H3 KHU214 eetwozo npombtcfla 6oatam (10)1Ce ile8211 Max(,fly3 Ha3M:m.10T), npeno-AcHTH
noBenen 6e H eine He 6bICTI, oKoHmaH, noBene aHrenom, jta BeriyT Myxammena
noKa)KyT emy Bce o6HTenH 6oxcHe H BepTorpanm, noHnewe ceKpeTapb oKoHmaer
Kypatta; OT HHmice MyXaMMeA BOXIMbIri mine TMO nanaTm H HOKOH, OT ennHoro
anamawra, cmaparna, canclonpa H SIXOHTa H enHHy Bcero iwopa creny, OT enanmsr
mHcreitunisi maprapwrm conenaHHylo, Twice H BepTorpanm o6.bwne B HHXXCe cKa3yeT,
RICO BHL(eJI pa3JIHMHaf1 H IIJI0a0BUTa51 ApeBeca, Hx)Ke JIHCTBH.51 BenumecTsom 6mina
AICO yam CJIOHOBbI, ILTIO,abI xce H OBOIHFISI AKO nutnapust (cyTb cocynm cKynenbubie
no cry H 6onee Bev Bmematounie) BbicoTa xce Hx, 3eneHocTE. H 6naroBoHHe He
copameHHoe, alum menoBemecimm SI3bIKOM HcnoBenamoe, HH ymom o6bsrrHcsi
moryinee.
Ayauenywo y 6oza noityttaem. CHA emy npecmoTpHinuy, nHcny xce Kypatr
yxce compammuy, no3BaH 6bicTb Myxammen Ko ripecTony BenmecTsa 60)1CHR H
eriLa TOKMO npinuen B Apur, TO ecTb B <<OTBeTHy10 nanaTy TOJIHKO cHAHHem 6o)Kmm
ocBeinell 6bICTb, 51K0 nompammaryci 3pemn0 ero, KTO H KaKOB eCTb 6or H 6.11143
6ora crosiume, HHKaxo 3peTH moxame, o6ame rnac 6o)Kai cabnua rnararnoin:
,Ito6pe npHinen ecH, Myxammene, pa6e BepHbiti H Bo3nio6neimbiii, mHp Ha Te6e
;la 6yrieT. Ha 3Byx rnaca Myxammen HOKTIOHILTICA 6ory H peme: 0, Focnona
BCeX mnpos Triopme, ce pa6 THOR Ha Bcsixoe noBenemen TBOHX HcrionHeHHe CKOpLIA
H TOTOBbIlb>. TOUR cexpeTapb npHnece miry Kypatra IIHCbMeHbI OT 60)KeCTBeHHOF0
Ayxa CHARM (mice Kypattoebtm nHanexTom nyp HapinmeTcs0 HanHcaHnyko (Kamm
xapTHH maTepHm ecrb He cKa3yeT), }owe erna 6or npenane emy cKa3yeT, irro cnbnuan,
axil 6m cHe ycrHo pawl npamo)KHn, xta Harm Hapon cBoil no3Hamn 6ora H enHH-
crBa ero H ripH3oBeT Bce Haponm, na oTBeprine ,npeBHHe 3aKoHm enamilm Kypatta /
16 3anoBenem 1OBIIHylOTC5I H TeX ynoTpe6nsnoT, auxe nyum CBOSI OT reeHial H 3JlaTO
csoe OT MUMMA pyKH CrIaCTH H CO6JHOCTH wenaloT.

Bozo ouiyutaem, no He etthum. Myxammen, ripllsnnim KypaHa xHHry, nep3Hyn


K Tomy npocHTH 6ora, ;la 6m COH3BOJIHJI ce6e s1BHTH emy H SIKO B ce6e eCTb OTKpbITH:

E.2
Intro in palatal lui Dumnezeu. Iar cind a ajuns Muhammed la portile
palatului maretiei lui Dumnezeu a aflat pe dinafara de saptezeci de on cite
apte sute de mii de ingeri si tot acelasi numar inauntni, pazind hi veghind.
Ei n-au ingaduit nici ingerilor care it purtau pe Muhammed, nici chiar lui
Muhammed sa se apropie, nici n-au ingaduit sa bata in portile palatului, ci
luind mai intii tire cine este si de unde este cel ce a venit, indata au vestit
str5jilor dina'untni ca a venit Muhammed si sta chiar la usi. Iar ingerii
dinauntru, prin mai-marii lor, au dat de veste despre venirea lui pina la
tronul lui Dumnezeu si au primit un infricosat / raspuns, anume: pentru
ce n-au deschis de indata usile celui iubit de Dumnezeu, ci abia dupa o 15
clipa, si de ce prin asteptare au jignit preafericita lui inim5.? Dar el, dupa
aceea, rugindu-se lui Dumnezeu pentru ei, le-a cerut iertarea, caci altfel
pentru aceasta greseala ar fi fost pedepsiti cu focul cel vesnic. Deci, usile
palatului fiind deschise hi intrind Muhammed in curte, toti cei ce slujeau
tronului lui Dumnezeu au iesit intru intimpinare salutindu-1, heretisindu-1
cu evlavie si, numindu-1 frate al lor, it mai si implorau s se roage lui
Dumnezeu pentru ei.
V ede grtdinile si locurile de petrecere. Dar cum Dumnezeu, nu mult
inainte de venirea lui, poruncise lui sirkiatibi 97 (adica scriitorul lucrurilor de
taina.' sau secretarul) sa copieze Curanul din Cartea invaf aturii vesnice a lui
Dumnezeu (pe care o numesc Levhimahfuz) 98 ,si Inca nu era terminat, a poruncit
ingerilor sa-1 duel pe Muhammed hi sa-i arate 15.ca.surile lui Dumnezeu si gradinile
pina cind secretarul va termina Curanul. Condus de ei, Muhammed a vazut
acolo palate si iatacuri dintr-o singura piatra de diamant, de smaragd, de
safir si de rubin hi un singur zid al intregii curti facut dintr-un singur hi cel
mai pur marga'ritar. De asemenea, hi gradinile le-a cutreierat, in care spune
ca a vazut pomi feluriti si inc'a'rcati de roade, ale c'aror frunze erau de
marimea urechilor de elefant, iar fructele hi legumele ca ntatipta (vase de
lut care cuprind o suta si mai mult de vedre 99). Iar inaltimea lor, verdeata
mirosul florilor nu se puteau asemui nici marturisi de limbo omeneasca,
nici cuprinde cu mintea.
Nine audienki la Dumnezeu. Dupa ce a vazut acestea, scribul termi-
nind Curanul, Muhammed a fost chemat la tronul maretiei lui Dumnezeu
indata ce a venit in Ars, adica in Palatal de raspuns", atit a fost de lumi-
nat de stralucirea lui Dumnezeu, incit intunecindu-i-se vederea nu putea
vedea cine este si cum este Dumnezeu hi cei ce stateau aproape de Dumne-
zeu, dar a auzit glasul lui Dumnezeu zicind: Bine ai venit, Muhammed, rob
credincios hi iubit ; pace fie peste tine". La sunetul glasului, Muhammed s-a in-
chinat lui Dumnezeu si a zis: O, Doamne, facator al tuturor lumilor, iata robul
tau cel gata $i grabnic la toata implinirea poruncilor tale". Atunci secretarul
a adus cartea Curanului (din ce materie era hirtia nu spune) scrisa cu litere
din stralucirea dumnezeiescului Duh (care in dialectul Curanului se numeste
Nur), pe care, cind i-a dat-o Dumnezeu, spune ca a auzit, ca si cum i-ar fi
adaugat din gura, sa-si invete poporul sa-1 cunoasca pe Dumnezeu hi unici-
tatea lui hi sa cheme toate popoarele ca, lepadind legile cele vechi, numai
poruncilor Curanului / sa se supuna si pe acelea sa le intrebuinteze, daca 16
doresc sa-si scape hi sa-si pazeasca sufletele lor de gheena si aural lor de miini
hraparete.
Pe Dumnezeu it simte, insa nu-1 vede. Muhammed, luind cartea Curanului,
a indraznit indata sa-1 roage pe Dumnezeu sa binevoiasca a i se arata lui si
53
na He xatco HHorna BonpouteH 6ynymil OT menoBex KTO ecTb 6or, erowe nponose-
Ayer? 14 He 3Ha5, HIDKe moryuut nTo-n1160 H3BeCT13OTO 0 603e H ero cytuecrw
OHbIM cica3aTH, nkCHBbIIi H 6acHoTBopeu noxa3an6mcsn Torna pene eMy 6or, AKO
HeB03MONCHO ecTb, na cyulecTso ero, sncowe ecrb B ce6e yBHAHT, noHewe ecrb
Beau, HEncoero )1ce mina, o6pa3a H onHcaHHA Hmyulast. H TOTO panH, Eunice QKOM
nenoBemecicHm 6or BKI1eH 6bITH, BRAM yMOM 0 61ATHCA moweT. HpoTnee pytcy Bce-
nepwliTenbcTsa cHoero H Hems' npecTony BenwlecTBa ero npencTostulast noxa3aTH
eMy o6euta: H TaKO 6or pyxoto csoeto xocnycn ero mewny nnenHma, 'owe OH otuy-
TH.TI, TAXIMALIIy10 6bITH BCAKHX TsDKecTei H BCAKH5I cTywri cTyneHeralyto, AKO BeCb
M031' KOCTeil CI11411bI ero npoHne cTyneHocTb pyxi 6owHst. TIO TOM erna B3AT 6or
pyxy OT C1411Hb1 ero B TOT 1-lac y3pen npecTon 6owil, Ha Hem we HanHcaHo 6e nHcb-
meHm 6owlin CH51111151 xcnosextaHme Bepm myxammenaHmEA (o Bernice Bbnne Boc-
nomnHyxom).

Tpu pexu ne6ecHbie. IlatcH BHne OT npecTona 6micH2 Tpa petal Hcxonsmute,
enHxy mnexo, npyryto men, Tpenno xce BHHO Tonauate, axe noBene 6or, na H3
KOTOpbI51-J1H60 pexH BocxonteT nomepnHeT H nlleT Ao CbITOCTH. MyXaMMeg y6o
npHem or aHrenoB, Hxwe npHHecoma 'faun{ npaBolo y6o pyxolo 113 peKII mnexo
Toga meg, a nescuo 143 pent men conepwautert, noneprllull nkunne; BonpocHmny xce
Gory, nonTo He nonepnHyn H He 1114n 143 petcH BHHO 11p0113B0,1:1511U,1451? OTBeilla MyXaM-
me,a, 511(0 I1Be TOKMO pyx14 HmeeT H Toro pang 143 ,il,B011X To9HI0 pex, He6ecHyEo
oHylo Bnary nonepnHyTH Bo3mowe. Torna 6or pew eMy: HoHe)Ice cxe npenH36pan
ecH mune mita Bnpenb Te6e H nocnenytoutlim Te6e Bo36paHemo ;la 6yneT, mice
IIO CeM Hmaaut BHHO IIHTH, pa3Be OT BHHa partcxoro, Ecoropoe He Bo36paHHo H
Beceno, Bo Bent nHTH 6yneTe. H CHA nepBeinuam BHHa ecrb, new panH myxamme-
naHom BHHO Hec Tr, 1103B0J1eHO.

Meg eMy no3eo.isemcR, a He Hydeca. Ho H ewe Myxammen nep3Hyn HpOCHTH


OT 6ora nynoTBopeHHA cHny H no3BoneHHe, }immix 61,1 mor yBetuaTH Hapoa caori,
AKO ecTb HCTHHHbIH npopox 6oBoul, eye 6or cometua rnaronsc Ilyneca Te 6e
He ocicyneloT, o6ane He xoruy TA B cline nynec, HO B Cline mega nocnaTH, 1460 awe
B e,rannuax nynecax Holum TA, 3a Tewe cambrm nyneca Towne npHxmonirrcEr /
17 H Te6e, 11TO 14 npewne Te6e HOCJIa1111bIM OT meHe npopoicom, atuenx KTO o TBoeit
14CT111111e CyMHHTHC51 6y,aeT, IIHATO)Ke HHO pgbl eMy, xpome cero, AKO npopox eca
OT meHe nocnamnal. Aute HH cemy noBepHT, pubs eMy: <TbI TBOA ,Mena cmoTpH,
a3 )ice MOM>.fnasHeihnag )Ice nyneca 6yayr HaponoB Menem ononemte, napers
naawpweHHe H rpanos pa3pylueHne. Ceti IICTOpl4H 143 KH141-14 MyXaMMed/le H3'b51-
TOCI noco6cTByeT H cam Kypan Ha Hexoem mecTe, cHue cica3yEn dloBene pew
6or mHe Haponm Menem H3611TH, noHnewe 3aCB11,11eTeAbCTBy10T, AKO HeCTb
6ora KpoMe 6ora H AKO a3 ecMb npopox ero: ante are cHe coTBopErr Bcxope, cuacyT
xpoBb H 6oraTerBa CBOA. H Ha mom mecTe (B rnase, awe He norpemy IlpopoHecicoil)

54
sa-i descopere cum este in sine, ca nu cumva, intrebat fiind vreodata de oa-
meni cine este Dumnezeul pe care-1 propovaduiete i netiind, nici putind
55. spun5.' acelora ceva precis despre Dumnezeu i fiinta lui, sa se arate min-
cinos i n5scocitor de basne. Atunci i-a spus Dumnezeu ca este cu neputinta
sa vada fiinta lui apa cum este el in sine, intrucit este un lucru care n-are
nici o forma, nici un chip i nici o descriere. De aceea Dumnezeu nu poate
fi vazut de ochiul omenesc, nici cuprins de minte 100. Celelalte, mina atot-
puterniciei sale i unele care stau inaintea tronului maririi sale, a fagaduit
s i le arate. Si astfel Dumnezeu 1-a atins intre umeri cu mina sa, pe care
el a simtit-o a fi mai grea decit toate greutatile i mai rece decit tot frigul,
incit raceala miinii lui Dumnezeu i-a trecut in spinare prin maduva. Pe urma
a luat Dumnezeu mina de pe spinarea lui i in momentul acela a vazut tro-
nul lui Dumnezeu, pe care era scrisa cu litere de dumnezeiasca stralucire
marturisirea credintei muhammedane (despre care am amintit mai sus) 101.
Trei riuri ceresti. Iarai, a vazut ieind de la tronul lui Dumnezeu trei
riuri, izvorind unul lapte, altul miere, iar al treilea vin. De asemenea, i-a
poruncit Dumnezeu sa soarba i sa bea ping la saturare din orice riu va
vrea. Deci Muhammed, luind de la ingeri cupele pe care le-au adus, scotind
cu mina dreapta din riul care izvora lapte, iar cu stinga din riul care conti-
nea miere, a baut. Iar cind 1-a intrebat Dumnezeu de ce n-a scos i n-a baut
din riul care producea yin, a raspuns Muhammed ca numai doua miini are
i de aceea numai din doua riuri a putut scoate acea licoare cereasca. Atunci
Dumnezeu i-a spus: Intrucit pe acestea le-ai ales, de acum incolo sa fie
oprita bautura vinului tie i chiar celor ce-ti vor urma tie, afara de vinul
raiului, care nu va este oprit i pe care cu veselie it yeti bea in veci". Iar
aceasta este cea dintii pricina pentru care vinul nu este ingaduit muhamme-
danilor.
Sabia ii este ingciduitd lui, nu minunile. Inca a mai indraznit Muham-
med sa ceara de la. Dumnezeu puterea i ingaduinta de a face minuni, cu
care s5.-i poata convinge poporul ca el este adevaratul profet al lui Dumnezeu.
Dumnezeu i-a raspuns gr5.ind: Minunile nu-ti vor lipsi, insa nu voiesc sa te
trimit cu puterea minunilor, ci cu puterea sabiei, caci, dach" numai cu minuni te
voi trimite, chiar din pricina acelor minuni ti se va intimpla / i tie ce s-a 17
intimplat profetilor trim4i de mine inainte de tine. Daca se va indoi cineva
de adevarul tau, nimic altceva sa-i spui decit ca eti profet trimis de mine.
Iar daca nici aceasta nu o va crede, spune-i: 4 Tu vezi-ti de lucrurile tale, eu
de-ale mele " *. Iar cele mai de seama minuni vor fi invingerea popoarelor
cu sabia, doborirea imparatiilor, darimarea cetatilor. Acestei istorii, luata din
cartea Muhammedie, ii vine in ajutor i Curanul insu0 102 in locul unde spune
aa: Poruncitu-mi-a Domnul zice sa omor toate popoarele cu sabia,
ping cind vor marturisi ca nu este dumnezeu afara de dumnezeu i ca eu sint
profetul lui. Iar de vor face aceasta curind, ii vor scapa singele i bog5.-
tiile lor" **. Si in alt loc (daca nu ma inel in capitolul Prorocesc), cind cereau

* Coran, X, 41: Cind te vor tine de mincinos, spune-le: n Eu cu faptele mele, voi cu
ale voastre * ".
** Cp. Coran, IX, 5: ...ucideti pe politeisti oriunde-i yeti afla [...]. Dar daca se pocA-
iesc, dada -si spun rugaciunea, dacA fac milostenie, lasati-i liberi".

55
erna myna) rpe6onaxy or Hero HenepHHH H rnaronaxy: CHm pexn ecH H xynbt Ha
6ora.c;o6pan ecH, mower 6bITb, Hpanom nHHTHgeCKHM. COTB0p11 XOTA en;HHo gyno,
Amice H pepnertuant BeCTH14K14)). Orneata: Pa3pytuHxom (rnaroner 6or), npentiHmH
rpanm Af,He Beponauta; TKO H BbI BeponarH He 6ynere, pa3ne tipe3 meg. Bonham
CHX 3pH Ha. MHOTI1X mecrax B KypaHe 14X.

fiiaea ocbmas
0 C1{1111414 C He6CCH 14 0 ,74130KpaTHOM ewe Ha oHoe
BO 3BpameHHH

C tre6ec eo3epaufaemcs. CHe y6o ycranht H xHilry Kypalia, sucowe pexoM,


B3eMUIFI, TIO3BOAeliHe Ho3npa1neHm K CBOHM 11C11pOCHA. Emywe nocnenpoute 6ec-
mncneHHoe mHowecrno aHren c ropwecritom H nHxosaHHem, nawe no crpawert
cenbmoro He6ece npononHata H TMO apxaHreny fanpaany ero spytnixa. Tort ice
Ham 133emnix ero Ha nnegH CBOH c necHbmH H ropwecrnm or ncex affren nposow-
imam Ha rperHe He 6o, Hnewe XpHcroc wHimue, nintHece. Mice XpHcTy no obe-
utanmo Niftily Kypana noxa3an H AKO Ha nponosenb HOBOTO 3axoHa nocnacm H
11HbIe, Awe yeTHO eMy OT 6ora 3anonenH npInca3aatacA, npennowHn. XpHCTOC y6o
Hag nporgan B 3axoHe Kypanoeom conepwamagcb noxnanlin, xpome tmcna 06b111HbIX
18 MOJTHTB (3aHe nonenename na 50 xpar /13 ,3eHla MOJIHTBIJ 1.1pe,a 6oroM TBOpHTH,
n1071eil HOHY) HT) H 11pOCHA ero, ,t(a. 61,1 BO3BpaTIIBUIHCA K Benmecrsy 6owino ymo-
JTHJI Ceti IlplICK0p6M,114 H KO 14C110JIHeH1110 Becbma HeY)106111,Iii 3aKOH OTMeHHT14 H
MOJIHTBbI 'iHCJIOM meHhume H xpargarnme conenarH. HHaxo 6o, cxa3onatne ce6e
no6pe 3HaTH, tITO Ilejl0BeabI 3a HeB03MONCHOCTb HCII0J1HeHHA TOM, XeCTOKOTO H
HeCHOCHOTO 3axona, 6ora Ha THeB npinsenyr H OH Bcye npFutexame CBOH rpyjna
nory6Hr H nono6Hast, smowe H THH nocrpawner. lloHewe OH, XpHcroc, B TOM
IICKYCHJICA, cHpegb TeXCKI1M E6aH2EVIUR 3aKOHOM H rnepnum 3anone,rtert TOM Hrom,
monert owecrogerntmx nage, Hewe x BeponaHmo yno6Hmx cornopHs. H XOTA nawe
no cmepra rpyntincg, o6age HIPITONCe, HnH mano ITO ycnen.
17aKu Ha ne6o eocxodum. TeM Hlicyca XpHcra conerom npexnoHeH H yneutaa
6bIB Myxammen, nam K Gory BO3BpaTILTICA 11 ra, Awe OT XpHcra CAb1111aJI, no
camoil npanne npennownn H npitnewHo MOJIHJI, i a 6bI 11HCJI0 MOJIHTB yMaJIHTH
H3BOJIILTI. Bor we panH xonarartcrsa ero AeCATb OCTaBHB, nonenen ,71a. HeormeHHo
40 6ynyr. Ho no3aparlmatycsi eMy, XpHcroc H CHe HeCHOCHEI 6bITH monem noxa3an
H npocHnna rperHe K Gory B3bILkeT. Y6ewneH y6o 6MB moneHllem XpHCTOBBIM Myxam-
men, rpentneto eine K Gory Ho3HparHscst, rpHwnm o monex CBOHX xonaraiicrnosan,
noHnewe 6or OT 50 ,Ito 5 1111CROM MOJIHTBbI ymeHbumn H IIATHKE1b1 TOKMO B 24
Baca nama3, TO eCTb, 06bIK140BeHHIDIA TBOPHTH MOJIeHHA H 6ora CJIaBHTH H KAaHATFICA
eMy, cHitcxonwrenhHo no3nonna. Tae erna B nocnenitHe KO XpHcry npHune,

56
cei necredincioi minuni de la el i ziceau: Visuri ai spus i hule asupra lui
Dumnezeu ai adunat, poate numai in chip poetic. Fa macar o minune, ca i
vestitorii cei de mai inainte", raspuns-a: Darimat-am (zice Dumnezeu)
prin cei dinainte cetati i tot n-au crezut ; aa. i voi, nu yeti crede decit prin
sabie" *. Vezi mai multe ca acestea in multe locuri in Curanul lor.

Capitolul al optulea
Despre pogorirea din cer i despre intoarcerea acolo
de inca doua on

Se intoarce din cer. Luind deci porunci i cartea Curanului, dupa cum
am spus, a cerut voie sa se inapoieze la ai s5.'i. $i urmat de o nenumarat5.'
multime de ingeri a fost condus cu triumf i veselie pina la strajerii cerului
al aptelea i acolo 1-au incredintat arhanghelului Gabriel. Iar acela, luindu-1
iarasi pe umerii s5.i, insotit de cintarile i in triumful tuturor ingerilor, l -a adus
la al treilea cer, unde traia Hristos. Iar el i-a aratat lui Hristos, dupa faga-
duint5., cartea Curanului i i-a spus cum a fost trimis la propovaduirea legii
celei not i poruncile care i-au fost date prin viu grai de Dumnezeu. Hristos
a 15.'udat toate cele ce sint cuprinse in legea Curanului, afara de numarul
rug5.ciunilor obinuite (caci poruncea s5.'-i sileasc5.' pe oameni sa Lea pina la
cincizeci / de rug5.ciuni pe zi in fata lui Dumnezeu) 103. Deci 1-a rugat ca, 18
intorcindu-se la marirea lui Dumnezeu, s se roage sa schimbe aceasta lege
trista i foarte greu de implinit i sa faca rugaciunile mai putine la numar
i mai scurte, pentru ca altfel, isi spunea siei, e bine tiut ca oamenii, din
cauza neputintei de a implini aceasta lege aspra i greu de suportat, it vor
aduce pe Dumnezeu la minie, iar el in zadar isi va pierde ostenelile cele sta-
ruitoare i va patimi ca i ei. Caci el (Hristos) cu aceasta a fost incerca.t, cu
legea grea a Evangheliei i cu jugul aspru al poruncilor ei, facindu-i pe oameni
mai degraba impietriti decit lesnicioi spre crezare i, cu toate ca s-a ostenit
pina la moarte, nimic n-a reuit, sau foarte putin.
Iarc4i se suie la cer. induplecat i indemnat de acest sfat al lui Hristos,
Muhammed s-a intors iarasi la Dumnezeu i i-a spus aidoma cele ce le-a auzit
de la Hristos, rugindu-se staruitor 55, binevoiasca a inicora numarul ruga-
ciunilor. Iar Dumnezeu, la rugamintea lui, lasind zece, a poruncit sa fie nea-
parat patruzeci. Dar cind s-a inapoiat, Hristos i-a aratat ca i acestea sint
grele de suportat pentru oameni i 1-a rugat s se suie a treia oara la Dum-
nezeu. Aadar, convins de rugamintea lui Hristos, Muhammed, intorcindu-se
a treia oara la Dumnezeu, a mijlocit de trei on pentru poporul sau, pina
cind Dumnezeu a imputinat rugaciunile de la cincizeci ping la cinci i a
aprobat cu ingaduinta ca numai de cinci on in douazeci i patru de ore sa
se faca, namaz, adica rugaciunile obinuite, sa slaveasc5. pe Dumnezeu i sa
i se inchine lui. Deci, cind a venit in cele din urm5. la Hristos, dei Hristos
Coran, XXI ( Prorocii ), 5: Dar an spus: t Iat5. mai degralA o gramadl de minciuni
pe care le-a n5scocit el insusi; este un poet! ne aducA, un semn cum a fost trimis celor din
vechime! e Nici o cetate nu crezuse din cele pe care le-am fb.cut sa piara mai inainte de ei. Vor
crede care acestia?"

57
XOT51 THepArAmH AoHoaamm XpHcroc emy noKa3an, MTO H cHe MOJIHTBbI, no JleHHB-
crHy H )1(ecrocepAmo menoaemecKomy Hemnat cyTh, o6ame MyxammeA oTpemecm,
cKa3ars, AKO He cmeeT 60nee 6owmo NcKyLuaTH MI4J1OCTb, ,aa He KaK0 Ha THeB Tomy
no,amuKeHHy 6bIBLIly, He ATO 3110TO emy H mo,aem ero lIpHKJ110414TCA.
flonetienue Xpucmoeo. Jho6onb1rHbiii y6o, name ice mHoronexyuairicH o cfia-
ceHHH me.nosemecKom, XpncToc HonpocHn ero, awe npecTapenme 3a ocKyHemiem
CHJ1bI, 6arimulne, mna,aeHum, Hemmyume cosepmeHHoro pa3yMa, 6e3ymHme, pa3ym
nory6HHume H OT HesepHmx Ha BOCIlle B3ATbIe HJIH ApyrHm 6e,Ek o6pa3oM yaep-
waHHme, 06bIKFIOBeHHEIX H no ,a0JDKHOCTI{ Hal10)Ke11111.1X MOJIHTB HcnpaHHTH He
Bo3MOryr, o CHX npaHeAHeiluniii H npemy,apeilumil cy,a 6oxcHI3 KaKOBblii 6y)IeT?
Ha ace cymHeHHH XpkicTosa oTHeuta Myxamme,a: HpecTapernde y6o H 6oJunme,
awe BOCTaTH H CTOATH He moryT, TO4 ,ao.aweHeTHortaxy seem TeAOM coHernnaTH,
19 oHoe noHe Ho3aeaeHHem omec H BeeM yauiesHmm npoH3Hame/HHem Jla 1130pAT.
For ice mHnocepwri, H TatiHm cep,aemHme H moryTcrHo CHJI me.nosemecKxx cosep-
HieHHo CBe,I1bIri, npocTHT Hm. arpomaT )Ke HeHo3pacTmax Hesewecrso HecTb no,i
Hrom 3aKoHa, Toro pa,ati HHwe noa rpexoM; HmecTo 6e3ymmax a Hail-lame Tex,
Hwe 6ydannae (To ecrb o 6o3e HRH Jno6Be pa,aH lopoacTityloulm) HapHualoirH,
aHre.rim HCHOJIHAIOT H 3a HHX HaMa3 npea 6orom TB0pAT H TaKO ,110JDKHOCT1 EX
HcnpaHrunoT. 11J1eHHHKOB TaKow,ge COCTOAHHe OT BCAKOTO 3aKoHa (er,fla OT He-
HepHEax npensrrHe HMeeT) CB060,I1HO 6bITH riporto3HecTwm. C1451 Xp14CTOC CJE61111aB,
npemHoro emy cnopa,aoHancH H peme, AKO ropmunim cep,artem H we.maHHem liMaTb
0)K4=TH ero CO BCCM HepHmm COHMOM BTOpOTO H nocneaHero Ha He 6o K 6ory
B3bITIIA, B KOTOpOe cHpemb spew' H XpHCTOC OT Te.necHoro coio3a pa3peunracH it
Boacpearys C CBOHM co6pamem 'Text cyammulem 60)1(14HM ABHTHCA 0 ,1Iene we H
nponose,aa caoeti C.ROBO B03,113.TH HMCCT. 0 mem nocTpaHHee 3pH B mule 0 600tcuem
nocneduem cyde.
Moacan nocetaaem. Myxamme,a npocTHrunlicsi co XpHcrom K Moricelo npfnme
H Tomy HKowe o6ealan o BCeX, Awe B norte.memmx H B KypaHe IIpHAT noKa3a.H. Mori-
ceri ripemHoro Ho3paaoHancH, npHrnaronA, AKO ace COHMBI, HmywHe 613ITH no,a
3HameHem ero, peKyT, mTo mpe3 nocneaHero ripopoKa 60)1(1451 H 5aKOH Kypanoe,
ABpaaMCK14r1 H MakerICK1411 3aKOH B0306HOBHTC51 H npormaH.

Mecmo ede cauce.4 c tie6ece. 0 mecTe, HAexce Myxammea C He6ece cHHae,


Asosume ecTb y Myxamivte,aaHos MHeHHe, o6ame 14 TO H ,apyroe or Hcex HpHATO
eCTb, HHHH 6o CKa3y10T, AKO cHHae TaMo, oTKyay B031.11en eCTb, cmpemb B xpam
CBATbIri llepOCaJIHMCKHri, 3aHe Tamo H CKOT, AKONCe pexoM, 1105ICOM allTeJ10BbIM
K KameHH 11p1413513aHHbIri OCTaBHJI 6e. HHHH we maramoT, CH14,11e B /lla.MU-Ulept10,
TO eCT6 B CBATOM AamacKe, Ha Kpos BeJ111KH51 HepKHe camToro Hoax Ha lipeaTemH
(Awe noTom AmasHeio, capaubmcKHm xa.awbe, mHoronpocTpaHHeihnaH H 6.naro-
nenHefiwaH coTHopHcH), 51K0 B TOM rpa,ae 6or COTB0pHTH HMaTb o6wHil cya. (3pH
npocTpainfee B maze 0 C6JiMbIX myxammedattoe mecmax). Ho KaK OHOe HH 6bino,
o6ame xpenKo yTHepw,aaioT, wro Myxamme,a no mecTHHH C He6ecH B CHID Rep Kos!,
Hmea, 6owtn4m cHpemb ,aencTHHem, H14KOMy )1Ce BX0,E1 emy Bo36paHHBUly, nepHm2
Ha Ma3, no o6pa3Ity If yeTaBy Ha He6ecH emy noKa3aHHomy, coTHopm./

58
i-a aratat cu dovezi tari si ca aceste rugaciuni sint mari, din pricina leneviei
si impietririi inimilor oamenilor, Muhammed s-a lepadat, zicind ca nu indraz-
neste sa ispiteasca mai mult mila lui Dumnezeu, ca nu cumva miniindu-1, sa
i se intimple ceva r5.0 lui si oamenilor lui.
Grija lui Hristos. Dar din curiozitate si mai cu seama din multa
grija pentru mintuirea oamenilor, Hristos 1-a intrebat ce se va
intimpla cu cei batrini cind le va lipsi puterea, cu bolnavii, cu prun-
cii, cu cei ce n-au mintea intreaga, cu nebunii, cu cei care si-au pierdut jude-
cata sau cei prinsi in razboi de necredinciosi sau impiedicati de alt fel de
nenorociri; dac5. nu vor putea indeplini rug5.ciunile obisnuite si obligatorii,
care va fi pentru acestia preadreapta si preainteleapta judecata a lui Dumne-
zeu? La toate indoielile lui Hristos, a raspuns Muhammed: Cei batrini si
cei bolnavi, dac5. nu se pot scula sa stea drept, ceea ce trebuie s faca cu
tot trupul sa faca macar cu ridicarea ochilor si cu toata vrerea / sufletului, 19
iar Dumnezeu cel milostiv, cunoscind cu desavirsire si tainele inimii si
taria puterilor omenesti, ii va ierta" 104. Cit priveste ignoranta copiilor nevir-
stnici, ea nu este sub jugul legii, de aceea nici sub pacat; in locul celor nebuni,
dar mai cu seama a celor numiti budallah (adica nebuni intru Dumnezeu
sau pentru dragostea lui Dumnezeu 105), ingerii implinesc si fac pentru ei
namaz inaintea lui Dumnezeu si asa acopera ei datoria acelora. De asemenea,
a hotarit ca abaterea prizonierilor de la lege (cind sint impiedicati de cei necre-
dinciosi) este liber5.. Auzind acestea, Hristos s-a bucurat foarte mult impre-
una cu el si a spus c5. va astepta cu inima inflacarata si cu dor a doua si
cea din urma suire a lui cu toata ceata credincioasa la cer catre Dumnezeu,
cind si Hristos insusi, dezlegindu-se de leg5.tura trupeasca si inviind, se va
ar5.ta cu ceata sa inaintea judecatii lui Dumnezeu si va da raspuns despre
opera si propovaduirea sa. Despre care lucru vezi mai pe larg in capitolul
Despre Judecata din Urtnci a lui Dumnezeu 106.
ll viziteaza pe Moise. Luindu-si ramas bun de la Hristos, Muhammed a
ajuns la Moise si i-a aratat, dupa cum fagaduise, toate cele pe care le primise
prin porunci si prin Curan. Moise s-a bucurat foarte mult, adaugind ca toate
cetele care au sa fie sub steagul lui vor spune ca prin ultimul profet al lui
Dumnezeu si prin legea Curanului se va innoi legea lui Avraam si a lui Moise
si allele.
Locul uncle a coborit din cer. Despre locul unde s-a coborit Muhammed
din cer exist5. la muhammedani o dubla p5.rere, insa si una, si alta sint
acceptate de toti. Unii spun ca s-a coborit acolo de unde s-a suit, adica in
templul stint al Ierusalimului, pentru ca acolo, precum am spus, lasase si
dobitocul legat de piatra cu briul ingerului. Altii insa spun ca a coborit la
,Sarni- ,serif, adica in sfintul Damasc, pe acoperisul bisericii celei marl a
Sfintului Ioan Inaintemergatorul (pe care mai pe urma Amavia, califul
sarazin, a facut-o mult mai larga si bineimpodobita) 107, pentru Ca in acea
cetate va face Dumnezeu judecata de obste (vezi mai pe larg in capitolul
Des:Pre locurile sfinte ale tnuhammedanilor) Hs. Lisa, oricum s-ar fi petrecut
aceasta, se afirma cu tarie ca Muhammed, dupa coborirea din cer, intrind
irn aceast5. biserica (pentru Ca prin lucrarea lui Dumnezeu nimeni nu i-a impie-
diva ihtrarea), a. facet eel dintii n am az dupa modelul si rinduiala aratata
lui sit cer. ,7
59
20
Bo-nepebtx e Mexice oKypatra nponoeedyem. Cosepum maorrrms, Myxammen
null Ha Bypaxa Been H orryny B nom Mexxx noexan. Bee )K spew' TO, B Hewe
BCA CHA o61.Hne meHbume 6bICTb, Hewe necsrrasi LIacm eA1111101 HOIJI. H BO Bpe-
MA yrpeturnx MOJIHTB, mice Ca6a2 Ha Ma314 Hap Roam., CBOHM AMIJICA. TOTtlaC y6o
Myxammen OKOHHaB nama3, B3A.TI CeHTCHH1110, size B Kypane BO mute Cb11106 u3pau.ae_
6b1X 'cams' H npomxras ripen Haponom, peme: Cna Ba 6ory contopmemy, Ha pa6
ero npenneT o6 enimy Howl" H3 MOJIHTBeHHIIKa XapeM, Hwe ecrb B xpame MeicxH,
Awn no nanemarnuero monHTBeHanxa, 'nice ecTb B Home cBAToro Hepycaninvia,
erowe 6narocnoanBem. H Tosco Hagar CBOHM exa3bmaTH, Raxo x 6ory Ha He 6o
,B3broe, morons': 0, BbI, menoBenm! PaccywnailTe: Bmepa, omenewe A noexan OT
Bac, npmrne 1co mHe raspHlin H no nocnemmx BemepHilx monHTBax peme mH: 0,
Myxammen! Ho Benetton. 6or na nocenram ero H nporman, Awe 'mune npennowH-
xom. Erna xce He yBepHmoe cHe nirso cnbinra Hapo,g, 6onee TMCSIIILH OT wpm OT-
cryrunua, mewny KOTOpIAMH nepsbll3 6bieTb nsInsi ero 36yriwern, rnaromoine:
033bIgil B HI, Ha He 6o, ,i_ta H MM yBKoHm ycpeTaxauxx TB aHre510B)>.
Myxammen HIPITO)Ke HHO orBeura HM, TOKMO H ccyHys mem Cna Ba, peme,
6ory, ena JIH HMO HTO ecmb a3, Hewe genosex H allOCTOR 60)ICHCI? H EpHJIONCH:
3aHe 6bunuxx npewne meHe npopolcos mynecam nono6HHH BaM Heseposama,
Fume BbI mynecam nosepwre, pa3Be mpe3 mem ceil.
(Wypany npucoeolcynxiem meg. Hann Hecmb nocnaH, pa3Be B cane memo
H KTO He npinevieT npopomecisa moero, no y6HeH 6y,oeT HJIH Aa nacT nom, 3a HeBep-
CTBO cnoe.
17o.aumwca Myxammedoea. Myxammen y6o, moweT 6brrb, nonirrme (Hapono-
yeTpoeinno) MouceHcxoK nocnenys' (emy)xe 6or 3eno weeroxo npHxa3an 6e, na
He co6nionyr H3pa1UITsme nymy wHBylnylo HHOHJIeMeHHEIX, 'mice crpama 6or
Hmesnue nom B Hoene/Tile HM) yeraBHH, awe Kro Kypanoebtm 3anoBenem BepoBaTH
6yrteT H KTO 3a pa3mHoweHHe Kypanoeo emepTb 'Timmer H KTO Heseppornero
Kypany y6HeT, TaKOBbIVI 6e3 BCAKOTO npensiTHR B pall H B BemHme paHOCTH BHIlHeT.
KOTOpMMH 06pa3bI H nocpenerma B xpaTxoe spew' TOJIHKO rpa6neHm-o, name xce
H pa3openmo npanewauwx, rime Kypany nocnenylonurx co6pa, sixo BneBATI, neT
(oT 6ercTBa 6o ero H3 1 leKKI4 nawe no yMepTB115I Torcnicge TOJIHKO MIIHyTH neT
21 COMHCRAIOT) e,HBa. He BCIO ApaBlito H 6onbuipo / macrb HepcHH csoell nonsepwe
BAaCTII H K CBOe13 6aCHOTB0pHOR xoTBlljxx H HeXOT5111114X nommeme cynepciwTHH.
Ho mm cHugBasi HeTopmcom, snco Hm npHanmecraysourax ocTaBliBine, Hemsi ,THBHeil-
1 asi ero gyxteca, spice B KHH3e NCIITHA ero TryrcH B xpaToe npennowHm.

60
Propoviiduiege mai bail Curattul" la Mecca. Facindrug5.ciunile, Muham- 20
med a incalecat iarasi pe Burak si de acolo a plecat la casa din Mecca.
Si toata vremea in care a cutreierat el toate acestea este mai putina decit
a zecea parte dintr-o noapte. Iar in timpul ruga'ciunilor de dimineata (pc
care le numesc sabah namazi) 109 s-a aratat alor sai. Terminind deci Muham-
med indata acel namaz, a luat sentinta care se citeste in Curan la capito-
lul Fiilor lui Israiln si, citind-o inaintea poporului, a zis: Slava lot Dum-
nezeu celui ce a facut ca robul lui sa treaca intr-o noapte de la laca.sul de
rugaciune Harem (care este in templul de la Mecca) ping la cel mai depar-
tat lacas de rugaciune, din casa sfintului Ierusalim 111, pe care it binecu-
vintam" *. $i asa, a inceput a povesti alor sai cum s-a suit la Dumnezeu
la cer, zicind: O, voi, oamenilor ! Socotiti: ieri, dupa ce am plecat de la voi, a
venit la mine Gabriel si, dupa ultimele rugaciuni de sears, mi-a zis: s 0, Muham-
med, porunceste Dumnezeu sa-1 vizitezi ))" si celelalte pe care le-am insirat
mai sus. Si cind a auzit poporul aceasta minune de necrezut, mai mult de o
mie s-au lepadat de credint5., printre cei dintii era unchiul sau Ebudjehl 112,
zicind: Suie ziva la cer, ca sa vedem si noi pe ingerii care te intimpina" **.
Muhammed nu le-a raspuns nimic, dar scotind sabia a zis: Slava lui
Dumnezeu! Oare sint eu altceva decit om si apostol al lui Dumnezeu" ***?
Si a adaugat: Pentru ca cei asemenea voua n-au crezut minunile prorocilor
care au fost mai inainte de mine, nici voi nu veti crede minunilor decit prin
sabia aceasta" 112.
Curanului "ii adaugii sabia. Si iarasi: Nu sint trimis decit cu puterea
sabiei si cine nu va primi prorocirea mea sa fie omorit sau sa dea bir pentru
necredinta sa 4*.
Politica lui Muhammed. Muhammed deci, urmind poate politicii (orga-
nizarea poporului) lui Moise (caruia Dumnezeu i-a poruncit cu mare cruzime
ca israelitii sa nu crute nici un suflet viu al celor de alt neam, ale caror tari
Dumnezeu avea sa le dea mostenire lor)5*, a rinduit ca oricine va crede porun-
cilor Curanului sau va primi moarte pentru raspindirea Curanului si oricine
va omori pe unul ce nu crede Curanului, unul ca acesta va intra fara nici o
impiedicare in rai si in bucuriile cele vesnice. Prin aceste chipuri si mijloace,
in scurta vreme a adunat mai multi din cei ce se ocupau cu jaful si pustii-
rile decit din cei ce urmau Curanului, pentru ca in nou5. ani (de la fuga din
Mecca piny la moartea lui atitia ani se socotesc ca au trecut) 114 aproape
toata Arabia si cea mai mare / parte a Persiei a supus-o stapinirii sale si i-a 21
adus pe cei ce voiau si pe cei ce nu voiau la superstitia sa mincinoasa.Dar
noi, lasind acestea istoricilor, ca pe cele ce li se potrivesc lor, vom infatisa
pe scurt citeva uimitoare minuni ale lui, care se citesc in cartea vietii lui 115.
* Coran, XVII (Cdlcitoria nocturna ), 1: SlavA celui care 1 -a ilcut pe servitorul lui sa
cAlatoreasca noaptea de Ia Moscheea stint& la Moscheea foarte de departe, al carei lAcas I-am
binecuvintat".
** Coran, XVII, 90-93: Au spus: *Nu vom crede in tine pins ce [...1 nu vei face
sa vin Dumnezeu si ingerii sal sa te ajute [...] sau nu te vei inAlta Ia cer *".
*** Coran, XVII, 93: Slava Domnului meu! Ce sint eu aliceva decit un muritor,
un .proroc?"
4* Cp. Coran, IX, 29: Lnptati impotriva celor care [...] nu practicA adevarata
religie. Luptati pins ce vot tlAti tribut din mina lor, dupa ce vor ti *loan".
6* Dent., 7, 2.

61
faaea deeRmag
0 qygecax Myxammegosta

Heeepcmeo 36ydasceefioeo. B npegpegeHHoil cKa3yeTcx KHH3e, 'iTo Myxammeg


culegum c He6ece, Hagan Hapogy ygeHHe Kypanoeo nponosegmBaTH. YsHges ice,
SHOO ARAA ero H gpyrHe mHowaiinme, emy nocnegysonnse, He TOKMO He BeppoT,
HO H OT Hpe,I(13351TbISI Bepm oTcrynatoT, ,aa nepsee ,o51,L(F0 cBoero K Bepe Kypanoeort
npHBeger, Hagan npanexcHee H npocTpaHHee Ta1IHCTBa Rbypatioebt H 60)1CeCTBeHlIbIii
BsepeHHIA emy 3aKOH HabACHHTH H TOAICOBaTII.
Ho 36y,EpKern (cHe 6o HMA Myxammeg gan Astae csoemy), genoBeK Hoonono-
KJIOHHHK H B oTegecKtsx cyneperHusisix 3eA0 Trsepwoelmmil, HHKaKowe emy Beposa,
nage ice ..Thicenm, pege, oncriume. Oncygy 6o Te6e npinige nHcbmeH 3HaHvte H
KHHIs 'Tow-ramie, HIVITO)Ke HHO csegyniemy, pane CKOTbI Bep6nsoom TOHATH?
KTO 6or OH eCTb, erowe Hcnosegyeam? H KHI3 3aKOH ero H 3anosegH KHHrH ero?
A3 60 xonly HCIIIITaTH H yBe)aTH, HCTHHHbI nH cyTb 6acHH oHme, owe ripen Ha-
pogom TOJIb 6eccTbigHo 6n5tgocnomsn ecH. Myxammegy CoTsopH ewe xonteum
menial:tiny, 96ygwern K Hemy pege: flogHecH egsmy Hory B smcoTy. tiro ergo
ygHHHA Myxammeg, pege 36ygwern: flogHecH H gpyryso. Myxammeo y6o cnycrsi
nepaylo Hory Ha 3eMAIO, II0A8bICHA H Apyrylo. Torga 36ygwern 3ayums ero 'Term)
He Taxo, pege, 6e3ymmors nnemBHHHge, Ho o6e sKyne ROTH II0X3bICH. Ergawe
oTHeata Myxammeg, AKO He MO)KeT TOM ygI3HI3TH, 36yANCerA EOBTOpHA, morons:
oY6o nwenm, cKa3yx mano npeg CHM, AKO Ha HC60 BOCX0AILII eCH H He6oxcHTenect
H camoro 6ora noceulan ecH a HE,' He o6oax Hor sKyne HHxce Ha nsigb OT 3emnli
noasmcHTH moweam. Kam) y6o Ha TaTIIIKy10 He 6a BbICOTy B3bITH Morn ecH H KaK0
B03MONCeILII4 AoKa3ani, Awe peKs ecH 6ARAOCROBHA?)> H TaK0 3a cell cnymag, npo-
THB1114 emy 6bIBILIC MECO ANCHBa, 6e3yMHa H npa3gHocnosna, II3 rpaga H3rHaum.
22 14 cell ecrb geHb, erowe MyxammegaHe lattancpemu He6eeue, TO eCTb 6ercTBo
npopoKa HapHomor, OT Hero= myxammeganeKan enoxa Hagano CBOHX nyHamx neT
npHemneT, o Heilwe B npegralcaHHmx npocrpaHHee noKa3axom. ECTb )Ke HaCTOAIIIIIii
rOA OT powgecTsa CnacHTenx mHpa, focnoga Hauler klHeyea XIMICTa, TbICAILIa
CC,II,Mb COT AeBATbIri HaACCATb, a OT 6erCTBa nwenpopoKa 1133.
Hydum 36ydatceem. H3rHaH y6o 6bns OT CBOHX, Hailnage ace OT A51,414 cBoero,
Myxammeg, HOIIIH H BypaKa oHoro cKopoulecTBylowero cKoTa 6naro4emsem, nep-
Bee H3 Memur B Medulleu mylleeeepe (To ecTb B MegHxy, 6owsnam cusffinem o3a-
peHHyloo) o6 egmy Holub npHse3ecx. ECTb ace mexcgy cnmH rpagm paccTosmile
nYTH normagecoTH AHell. rEke B HemHorHe nera, co6pas MHOACeCTBO Bocnegysonnix
ce6e, MeKKy H HHme apancKne rpagm megem nog6H.g. 14 noHmas gunk) csoero
MHOTO ocKop6Hn H noHyxcgan, ga 6b1 npHon sepy Kypatioey. OH )Ke pege: Arne
cero He coTsopto, cbme 6paTa moero, He mower in' HHaKo &am?, eye Myxammeg:
14HaKo 6bITH He moweT, pa3Be ,rka y6rno TA HAM Bepy socripm4meum. Ha cHe
gskas ero pege: (dlocnegyto y6o Te65I Ha trro-nH6o coH3BonHum, o6age SI3bIKOM,
a He cepgqem, 3a eAHHblii mega cTpax.

62
Capitolul al noudlea
Despre minunile lui Muhammed

Necredinfa lui Ebudjehl. Yn cartea spusa mai inainte * se povesteste c5.


Muhammed, coborind din cer, a inceput sa propov5.duiasca invatatura Cura-
nului. Lisa vazind ca unchiul lui si altii foarte multi care-i urmau lui nu
numai ca nu cred, dar se departeaza $i de credinta apucata mai inainte, si
pentru ca sa-1 aduca mai intii pe unchiul sau la credinta Curanului, a inceput
cu mai multa st5.ruinta sa tilcuiasca si s5. lamureasca tainele Curanului i
mai pe larg legea dumnezeiasca incredintata lui.
Dar Ebudjehl (c5_ci acest nume a dat Muhammed unchiului sau) 116,
om inchinator la idolisi foarte intarit in superstitiile parintesti, nu-1 credea de
fel, ba inca Mu lt mai minti a zis , inselatorule ! De unde ti-a venit
tie cunoasterea literelor si citirea c'artilor, cind nu stii nimic altceva decit sa
mini dobitoacele si camilele? Cine este dumnezeul acela pe care it marturi-
sesti si care este legea lui si poruncile cartii lui? Caci vreau sa cercetez si sa
cunosc: sint oare adev5.'rate n5.'scocirile acelea pe care to atit de nerusinat
le-ai grait cu desfrinare inaintea poporului?" Muhammed i-a raspuns: Fa
ce vrei", iar Ebudjehl i-a spus: Ridica un picior in sus". Cind Muhammed a
fa'cut asa, Ebudjehl a zis: Ridica-1 si pe celalalt". Muhammed insa, lasind
primul picior la pamint, 1-a ridicat si pe celalalt. Atunci Ebudjehl, tragindu-i
o palmy zdravana, a strigat: Nu asa, nepot fares minte ce esti, ci ridica amin-
doua picioarele odata". Iar cind Muhmmed a raspuns ca nu poate face aceasta,
Ebudjehl a repetat, zicind: Deci minteai cind spuneai adineaori ca te-ai
suit la cer si ai vizitat pe locuitorii cerului si chiar pe Dumnezeu, de vreme
ce amindoua picioarele nu le poti ridica deodata de la pamint nici macar
dc-o palmy. Cum deci ai putut sa te sui la inaltimea atit de mare a cerului
si cum vei putea dove di cuvintele pe care cu desfrinare le-ai gr5.it?" 5i asa,
datorita acestei intimplari, fiind impotriva lui, 1-au izgonit din cetate ca pe
un mincinos, nebun si flecar. Aceasta este ziva pe care muhammedanii o
numesc / Hidjreti nebevie 117, adica Fuga Profetului", de la care isi is era 22
muhammedana inceputul anilor sai lunari, dupes cum am aratat mai pe larg
in cele scrise mai inainte. Astfel, anul de fates 118 este de la nasterea Mintui-
torului lumii, Domnul nostru Iisus Hristos, 1719, iar de la fuga prorocului
mincinos 1133.
11 sile#e pe Ebudjehl. Deci fiind izgonit de ai sai, si mai cu seamy de
unchiul sau, Muhammed, noaptea, prin binefacerea lui Burak, dobitocul ce
mergea iute, a fost adus mai intii din Mecca, intr-o singura noapte, la Medinei
munevvere (adic5. la Medina cea luminata" de stralucirea lui Dumnezeu) 119.
Dep5.rtarea drumului dintre cetati este de cincisprezece zile. Si adunind acolo,
in citiva ani, o multime din cei ce-1 urmau, a batut cu sabia Mecca si alte
cetati arabe. Si. prinzindu-1 pe unchiul sau, 1-a batjocorit mult, silindu-1 sa
primeasca credinta Curanului. El insa a zis: Data n-am sa fac asta, fiu al
fratelui meu, altminteri nu se poate?" Iar Muhammed i-a raspuns: Altfel
nu se poate, sau te voi ucide, sau vei primi credinta". La aceasta unchiul i-a
zis: Voi urma deci tie la ce vei voi", insa cu limba, nu cu inima, numai de
Erica sabiei.
* Yazicioglu Mehmed, Risdle-i Multhammediye.

63
magli itrawdo9utadu 9 ripoutorox NEI N9 caoaadaKadu riamoiAge
11XE
EV31411AIEXXW H XH1Xd1r umnifuraoagoa on a EH d111.1 tElE03 OH a Vv.01 EH-
INO.1r 110113
`HHHAZIAI Elf 091111-INHNEX NOEEd90 331C0LIE0a `1 1aH9A EXIIHEIKIXO1f11 .onoao "raodiois,
axC OIXEIONEI :410311" a 3d0141Hd11 XINOT/ 0130E13 EIIONE11 `4COVE1101 010HH9XILI EH r()9
HOXGE3 H undxua 013 HIAINFIVISdEH3d1.1 `141XECI(1031 EI1DKOIX01.1 01f3 311311401 '19E011
amcag 'swath' EV13 1111FIV 11 NEX9CIE '101Ea31.1301.1 IrainuAlexiCw aaadau a iffedioidaft
113firrn. `arnYama 1101fH1f011011 `iCsog EIr rig 23a NEX9dE H HHISH a 1911311113101.40X 3310)
OHNH rea,icedgc `nadudvx 01. 4133 11HI4tr HUH NEX9dg 141101113Natx9 (0153101E1111dEH
Hommiedgo Xmarigodu a 3a4a 3125KANO1 /WIN H AcEdgo mciuuolouox) M000 11.00
H0H9011011 WHX1f0vi `NEEX9dE OLIZE '01H314dal 0111 Etr13 11-1331(8X9`113HHHKX H1T11110X
1^101301 Hincin. a Vali HIHX(0111111 H oi4CIOIC*1 149 OHMI4Hhnir0 IlltrI9 ISHMANOH
aiadgo xaaa a armilvficidoi isoxaminulawadu .riclumorox aoaViCh 33K 41419113E31f
Oih 149 aH3 `clirrig `IfEhHdX30a 33KOH01.1 3d9OV '311111E11E OXIS 14X9dE 11-1117gOEH 11
Ed3ha H naiad'. OHV OHM11EhITEIf3 31:111 NEX9de g 31119H ONCOIIIHEI oa 113311 cadaa-
atrEdi 'on 3110dX 11014MHX0IfOX u3aiadgo H XVXX10 ISELIOXE1 XVEd101d3a on aclu-
E1121A1 aoxhounatdu '1133MKIIVIC EH KI43 8'30.11AIEXXN KOISESIOVIOX X XIX3H 031E1 :shad

CC xarnoiXdoaaH ricSgdu a `144HIHX01f0X amcxamolKdaa mcfnuaoirox a PitAgdu


mantr OH9017X '<013101E1E113d11 H 011 IA101 `31f311011 Eli NH1111011011 ErrEcuoidaa viarny
olouoKadu 1Apauldu3oa -4100)1=3 cah aWI0HW alllaa)714ll aligu rurcoodaa `Ayva
goXtrionsualaodu arna X1f13XXX9 H EXHIIIIKIN3111.1 onoa3 ou omaggo -Strrissoirootrc
oieirr en IrEffernIX 01130edh uarmaY9En OH 1133 H33trich a W011 31 ittrago 413199
*11E8E011 1f1331a119 331C HTIIXTIHInd1.1 H a149EE 1_114HHEII0X0H 10 2933 `cicalitirm EH `19d8031

3314111/411 2H13X IDIFLLXHdLIKEEVELIX `3111119 011581.10311 111111X.1.041 11 a 3Eh101. Oa XHH9X111


'martin' 3111739 '38*E11X 11.0dEH HI4E1E1101721.13011 `AttamunrexAw 1113011011 11111311 EVA
-
`Isoarriamff Olh aao149 `carng OH3K31(11d11 'OMEMOd1.1011EnIATINEXXn Hp OXE.L 10 -Hd8131
ElcH HI4HHahAEH tulasuo oxis I4HH11 0133 IlEhX1114d11 OH .1.3EHE H 0101 1.3E90T(01.1111ted
WH H11100C11.1011 01011E3 11HIStr 0.10 a)1cH 031 011113X nistreux 311111XHX14H11d11 H 11133111LIZEI
Vs103EICI `3111E1H110E011 9HMC HU 9133 HUH 431:11NX 0 91.101 11014.13Eh3H H INOH1739 1111HOVELI
Oaa 'ElT11130d11011 If..133148X9C 11 1411H9X11.1 1SE1SVE1fX 'ETI131110 MIK RIM 1/41133 311E11 33K
a 'AWN 3>K01 1VE3 a AgoltamaxAysi quagaJou ireumioa '4103 EV10.1, VOINIVEXXIN
WEEIOVC130011-HW o 'ma allooduoa `on iarnox H11 10 01308 ELIVC133 wrooundefx 011E-
N311.211 H XH031gE 011131C09 141eEtOtha 11133101X9 'ET1131440 OXIS 1331AIH `HIEEI0d3a 31T1E
11.31411A1EXXIAI natralcx !nur Oia -.Lattaata 4tramvvxSyi
0130113 H3 aroxiCci EH 14H119X1f1
agatadu 'spa' :31131(09 nemmurang tinwevdde wnevdde oi) :4133 ogo uwa -nog
olontrd3oonlyi H giooltaw `(ontnadoai ammtr oa Au1Aux9 KEKVEUX Axicci amosiodu
H Eirda)KIrSge n
311011 tHIEEIXX EX= H EflEdVE H011 Oh31111EH
unmol'Age 33K liNHdEVOJElf93H H 1.119Hd3113H `NHHHOLD101.10110VH 311 01413101 -1183
010.1. aH ICHH1f0113H `E1390 OH H HPINH4IfOIH3OH011 14331101.13 EVOIAIIAIEXXN -utidomX
`o3m911)> `shad OH10301E11)/ XEHEOL1 15311"OdUh 111 010XH1f39Hdll H 11011X11011 013M/31:K13U
111149 "KKEISHX VZININEXXIAI `1114H31110H011 14131131131 H 31111.43dEV01E1193H litristr 013083
1111XIOdX H 1,61141.133341 a3QH011 ivatwdao H `1fH30d11011 0121f N9 331109 4uutiogadi
Bt. o oia afaoahododu H 0 WO9OHDdrOf 1111HEE101113HHI3H 1,1131H13311E11 331CX1Vg 12.X9-
11133K t11130.1.0 arnu 010H111113H alog tpcnnuaox mododu If14g Ng H atrin I4g .amuluoi.

X E109 1131e4H `oftioarniscaadu OXIS PIM `1101111fE113C 311 ICHREI30 149 Era 0130113 438
3111331111HHOID101101fOrM OHErar 33K/ 013MdZIAIX HIAII4Hh313 ISOHIHIA101 111XEXXIN ZHEE)
331401X811 313EEd 11144101AIVEdaV 1X0HOXEE H rvotivddx 10 0,10NOHZZI 1114.10 1-123Ell3
H1149 I.1.33KOls/ ox Iran"' icr9 0101 EH Etta H wax. Ivoe.1348-31.381403 H 30113 91f013011E -
0813 uxtrdaftitrou agg K X3311 XminKaLatodu I Adat dpottvd(fx uaamdu .r19

t9
Preface pepenii galbeni in colocinti 120, Astfel, prefacindu-se ca s-a impa-
cat, Ebudjehl a chemat la ospat in casa sa pe Muhammed si pe alti adepti
ai lui, insa cu gindul ca va putea in vreun fel sa -1 ucida pe nepotul sau. Iata
cursa pe care i-a intins-o: In pridvorul casei a sapat o fintina adinca de 60 de
stinjeni si a acoperit-o cu covoare alese, punind dedesubt nuieluse foarte sub-
tiri. Era vremea cind se coc pepenii galbeni si cei verzi. Muhammed, intrind
mai intii in gradina de pepeni galbeni, s-a rugat lui Dumnezeu ca toti pepenii
verzi si galbeni sa se prefaca in colocinti (care se numesc acum Ebudjehl
carpusi, adica pepenii verzi sau galbeni ai lui Ebudjehl), raminindu-le insa
aspectul si forma neschimbate (colocintii sint niste fructe asemenea har-
bujilor marunti, foarte amare). Dupa ce se facu aceasta, Ebudjehl, vrind
sa puna,' inaintea oaspetilor spre mincare pepeni galbeni si incercindu-i care
ar fi mai dulci, i-a gasit pe toti prefacuti in colocinti foarte amari, dar, nestiind
ca-i o minune, a inceput sa strige ce ar putea fi aceasta, deoarece stia bine Ca a
sadit pepeni si ca ieri si alaltaieri a mincat pepeni prea dulci, iar acuma in
toata gradina lui nu se aflau decit colocinti si se jelea de unde s fi venit
gradinii lui o astfel de schimbare. La aceasta, Muhammed, zimbind, i-a zis
asa: Pepenii necredinciosilor in colocinti, iar colocintii credinciosilor in
pepeni verzi / si galbeni usor se prefac". Iar dupa aceea a poruncit ca pepenii 23
galbeni ping la jumatatea gradinii sa-si capete dulceata de mai inainte. Lucru
pe care vazindu-1, multi au crezut lui indata. Dar Ebudjehl Inca se impotri-
yea si-1 vorbea de rau, ca de obicei, pe nepotul sau.
Fl scoate printr-o minune pe unchi din fintina. Dupa aceasta minune a fost
chemat in casa la prinz. Ebudjehl insa, mergind inainte si uitind de fintina
sapata de el, a calcat fara. grija pe covoarele cu care fusese acoperita gura:
fintinii si indata a ca'zut rau in adincul ei. Multimea care urma lui Muhammed,
minunindu-se de acest lucru neasteptat, it intreba staruitor ce inseamna asta.
Invatat de Gabriel, el raspunse ea nu cunoaste pricina acestei intimplari si ca
ei ar trebui sa-1 intrebe chiar pe unchiul sau. Aceia, aplecindu-se pe gura
fintinii si strigind cu mare glas daca este viu sau mort, 1-au intrebat pricina
ca'derii lui atit de neasteptata si de rea. Din adincul fintinii Ebudjehl raspunse
ca este viu, dar ca a cazut in groapa pe care el insusi o sapase spre pierzarea
lui Muhammed. Atunci Muhammed, milostivindu-se de el, it intreba daca
vrea sa creada din toata inima in poruncile Curanului si in legea lui Dum-
nezeu. Ebudjehl raspunse ca va crede daca Muhammed it va scoate intreg
din adincul fintinii cu insasi mina sa. Muhammed, chemind numele lui
Dumnezeu Bismillahi errahman errahim (adica: In numele lui Dumnezeu
cel milosird si facator de milostenii") 121, Intinse mina pins in adincul fintinii
si, apucindu-1 pe Ebudjehl de briu, it scoase afara intreg si sanatos.
Dar Ebudjehl cel nemultumitor si necredincios, inchinator la idoli,
nu numai ca nu si-a indeplinit fagad.uinta cea sfinta, ci 1 -a si ocarit pe Muham-
med cu cuvinte de batjocura. Acura, zise el, am aflat cu adevarat ca
esti foarte mare facator de farmece si cea dintii capetenie a vrajitorilor".
Muhammed a suportat cu inima blinda si vesela batjocurile, clevetirile si
nerecunostinta unchiului sau si 1-a intrebat ce-ar mai cere ca sa se incredin-
teze de prorocia lui si de adev5.rul Curanului? Iar Ebudjehl i-a raspuns ca
daca ar fi fost un proroc adevarat al lui Dumnezeu cel adevarat si daca ar fi
avut la Dumnezeu atita trecere cit insusi se lauda n-ar fi lasat pe tatal sau,
mort de mult intru idolatrie, sa se chinuiasca in muncile vesnice (pentru ca
nimeni nu poate fi scapat de focul gheenii decit prin legea lui Avraam si
Curan), ci 1-ar fi scos din iad, iar printr-o asemenea marturie si-ar fi confir-
mat apostolia si i-ar fi adus pe toti cei de fats la credinta Curanului.

66'
Oinga ceoezo U3 mepmebtx eocKpeufaem. Myxammes CHA OT Hero csimulaB,
awe H nessme ero 5bikuna HenoTpe5Heihuero mersy menosex-H H cxBepHerunero
24 Hsononox.noHmuca, p6a4e / seppowlix pasH H HmywHx seposam, xo rpo6y oTlia
cBoero (luxe npe)ivle meThipeAecATH .neT H 6o.nee NCHBOT cxoHmas 6e) noc.nesylowy
mHorecTsy Haposa, 36yswer.ny re rpo6 yxa3ykowy, nokise. fse nosenes nperse
1131:41T11 143 3eMJ1H H3coxame yre KOCTH Tim csoero, COTBOPHJI 06bIKHOBeHHbre
Has mepTsbimki MOJIHTBbI. H a6He KOCTb K KOCTH H tlJleH K 9neHy npkuieniics Ii
xcanarvr Hasexuxmcm, Ece Te.no nos xoreko I.eno COTB0pHCA. Tare, Myxammesy,
so yc-ra ero synyBuiy, oscHse. Hre ersa oniep3e ogH H Myxammesa cbina cBoero
Y3Pe, TOTAaC Burnam socicpwian macom: Hears, 6or xpome 6ora 14- Myxammes
npopox 6osagi. BonpoineH Dice OT Myxammesa, 'calm HmeHyeTcs, oTsewa, Rico
A6syznar HapkwaeTcs (ere TanxyeTcs pa6 6orkiii). Erna ice CHA rnaroniowx
cosepumn, Hemesnamo H3sule H B MTHOBeHHH OKa pa3pyunnycs TenecHomy cocTaBy,
oc-ramacs eskitim, AKO H nperse 6bnua, cyxHe EocTH sire noTom caw' Ha nperHee
cBoe mec-ro so rpo6 Bo3BpaTHumcs. H nosene Myxammes no o6Eanako rice mycnx-
makicxomy norpe6cTH OHbIe. CKa3y10T, AKO CHM Ilyottom MHO3H K MYXaMMe,a0BOR
cyneperinwx o6pansumcs. 36yswer.a re ssiss ero, zare no cmepTH B csoeri cy-
neperHumi H Hesepcme npe6meTh Henpex.noHHo H BO BCIO CB010 )KH3Hb Myxammesy
spar 5hicTb scemoTerimml H HenpeKnomital.
36ydxceemeo ueeepaneo U eelowe ocyalcdenue. Lleco pasii myxammesaucime
9UKblXa (TO eCTb 60TOCJI0B14) yTseprsakoT, 'TO HeinmepHmam 6.11aTOCTb 60)K1411,
I411.110CTb 11 mHnocepsne, awe H mower BCeX OT sem, BO scex Haposex 6b1BWHX
epenucoB, name re H cammx 6oroxy.nmuncos aTeHCTOB OT aIcKHX BetIMAX Ka3Heit
B setnime paticiose npimecTH pasocrx, oTnyc-rHs ace cmepTHme HX rpexH H 6oro-
xy.nscTsa, HO 36yrxersiosoil syum B cnacemmix HJIH Hmykkillx CliaCTIICA KI4H3e
sainicaHHoki 6BITH HeB03M0)K110. CHIC) CellTeH111110 11P0H3B0,LIAT 133 Hexoero CKPE4T-
Horo, Toromme Myxammesa pegeims. Hre Bonpoweil 6ms, 6yser mI xor,Eia Kokiem
ilexes-imam mygeHHAm, oTsewa: 0 Immo xa3Heil Heseptimm npesnewautHx, 6or
B npasx csoerf H HeH3MHplIMOCI MHJIOCTH cymiTH HMaTb. BepHbIH re, mice XOTSI
eAHH010 B )KH3HH Hcnosesume sepm myxammesaHcms (awe ki .no)aio) comopiuna,
nporiee re ACHTHA cBoero spew' B cmepTHmx rpexax H B IHITHH 13HHa npenposo-
mina, Ha xoHes CHJIOIO H sericrimem oHoro eskmoro HcrioBesaHlis OT BegHt4x
myx HenpemeHHo H36aBJleHH 6bITH IIMelOT, xpome erimoro. H cero esimoro
TOJIKOHHHKII KYPG/Ha MHAT 6b1TH 36)1)3)Ker.fla, nsir io Myxamme,aoBa. Ho 0 CHX
npocrpaHHee 3pH so rsase 0 ode.'
Ilyny npenaAibleaetn. OT BALUE1114X 11 csaisHeriumx ero gysec, gyso ec-rb SIKO
25 sepytar, axis 6E4 Jrylly Ha BOMA npe.nomkin, o gem HcTopmo Taxy coruieTakar. Cxa-
aytoT, AKO nplicrynnuia K Hemy Hum-31a npemysperswHH OT espeeB, Hcrrbiryiowe
o ygeHHH ero. Bissemne re H csminaBuie mHorHe Kypauoebt 3anorsesH, cor_nawyko-
wHecst 3axoHy Moriceosy, mHorailinHe re He cor.nacylow,Hecs, a Bar-lane B He-
XPalieFIHH cy66oTbi o FICTHHHe arlOCTOJIbCTBa ero He mano cymHeBaxycs. 14 Toro
pasH Hexoero gysecH OT Hero npocHwa, Imre 6b1 CYMHHTeAbH0e HX BO3M0rJ10
pa3pewHTHcs mlletiHe; Myxammes no3samin 14M xoe-nti6o 3Hamekille arm Ha He6ecH,
snit Ha 3eMJ1H BOCXOTAT, CB060,11H0 sa HpOCAT. EBpeH y6o o BCIlLH, AKO secbma
geB03MONCHOri, TO ecTb sa npe.nomrir nyHy, npockiwa. Dire npenomneHHe II3 Kypaua,
B .riaac O Ayue, }were maroneT: onp146.1114:4a4CH Mac H coTpesia 5bicrki !Imo>,
TOJIKOBHHK11 KyPaHOebt TaX0 m3.narasoT: Myxammes, r. arms ersa CTOALLIe C

cf
ll invie pe tatcil sau din morli. Auzind Muhammed acestea, desi ii stia
ea este cel mai netrebnic dintre oameni si cel mai spurcat inchinator la idoli,/
dar pentru cei credinciosi ca si pentru cei ce vor crede, s-a dus la mormintul 24
tatalui sau (care isi sfirsise viata cu peste patruzeci de ani inainte), urmindu-i
multime de popor, iar Ebudjehl aratindu-i mormintul. Acolo a poruncit mai
intii sa se scoata din pamint oasele, uscate deja, ale tatalui sau, a facut
rugaciunile cele obisnuite asupra mortilor si indata s-a lipit os de os si modular
de modular si, tragindu-se vinele, tot trupul s-a ref5.cut in pielea lui. Si suflind
Muhammed in gura lui, a inviat. Ace la, cind a deschis ochii si 1-a vazut pe
Muhammed, fiul sau, indata a strigat cu mare glas: Nu este Dumnezeu afara
de Dumnezeu si Muhammed e prorocul lui Dumnezeu" 122. Intrebat insa de
Muhammed cum se numeste, a raspuns ca Abdullah (care se tilcuieste Robul
lui Dumnezeu"). Insa cind a ispravit de gr5.it acestea, 1i -a dat sufletul
intr-o clipita de ochi stricindu-se alcatuirea trupului, au r5.mas numai oasele,
care dupa aceea singure s-au intors la locul for de mai inainte in mormint.
Si a poruncit Muhammed sa fie ingropate de asta data dupa obiceiul musulman.
Se spune ca prin aceasta minune multi s-au convertit la superstitia lui Muham-
med. Lisa Ebudjehl, unchiul lui, a ramas ping la moarte neinduplecat
in superstitia si necredinta sa si toata viata i-a fost lui Muhammed cel mai
cumplit si mai neinduplecat dusman.
Necredinta lui Ebudjehl fi vesnica lui osindri. Eta de ce fikiha (adica
teologii) muhammedani 123 afirma ca, desi bunatatea cea nemasurata a lui
Dumnezeu, mila si milostivirea lui ar putea sa mute din muncile cele vesnice
ale iadului intru bucuriile cele vesnice ale raiului pe toti cei din veac, din toate
popoarele, care au fost eretici, sau chiar hulitori de Dumnezeu, atei, iertin-
du-le toate pacatele for cele de moarte si hulele asupra lui Dumnezeu, e cu ne-
putinta ca sufletul lui Ebudjehl sa fie scris in cartea celor mintuiti sau a celor
ce se vor mintui. Ei deduc aceasta sentinta dintr-un cuvint ascuns al aceluiAsi
Muhammed, care, fiind intrebat de va fi cindva sfirsit muncilor din iad, aras-
puns: Despre sfirsitul pedepselor rinduite celor necredinciosi, Dumnezeu va
judeca intru dreptatea sa si nemasurata sa mila. Dar cei credinciosi, care
macar o data in viata au marturisit credinta muhammedana (chiar daca
fals), iar cealalta vreme a vietii for au petrecut-o in pacate de moarte, in bau-
tura vinului, la sfirsit vor fi negresit izbaviti de caznele vesnice prin puterea
si lucrarea acelei singure marturisiri, in afara de unul". Pe acest unul tilcui-
torii Curanului ii socotesc a fi Ebudjehl, unchiul lui Muhammed 124. Dar
despre aceasta vezi mai pe larg in capitolul Despre iad. /
Fringe luna. !rare cele mai de seama si mai slavite minuni ale lui este, 25
cum se considers, minunea fringerii lunii in doua, despre care indruga urma-
toarea istorie: Se spune ca s-au apropiat de el odata cei mai intelepti dintre
evrei, intrebindu-1 despre invata.'tura sa. Dar vazind si auzind eimulteporunci
ale Curanului care se potriveau cu legea lui Moise, iar cele mai multe nepotri-
vindu-se, mai cu seama in nepazirea simbetei, nu putin se indoiau de adeva'rul
apostoliei lui. De aceea, au cerut de la el o minune prin care sa poata fi dez-
legata indoiala lor. Muhammed le-a dat voie sa ceara dupa placul for orice
semn vor vrea, din cer sau de pe pamint. Evreii au cerut atunci un lucni ce
parea cu totul imposibil, adica sa fringa luna. Despre fringerea ei scrie in
Curan, in capitolul Despre tuna', unde zice: S-a apropiat ceasul si sfarimata a
fost luna"*. Exegetii Curanului tilcuiesc astfel: Cind Muhammed spun

Coran, LIV, 1: Vine ceasul i luna se despicl".

67
COAPYTH CBOIIMH H Blinenia nyny HpH6nimalompocn K conoxynnemo, pexolua
eMy: Iloxanar Ham Hexoe nyno. Torna OH A;BYMA Heperm, empenb 6onbumm B
cpensHm 110mm:tame nrie, nerdy &puny nyHa Ha Alm nacres pa3nennen H egaHa
=lams en nage Ha ropy anima (Axe OT enHman cTpaind rpagy Mena! npunenarr),
spyran xe nacrb Bane Ha ropy Py6yB HapHHaempo, OT gpyriin crparrm rpana
newamro. Twice ensHa OT gsyx oHba nacTeR B prcan pH3L1 ero BHHge. Ilo Tom
OH Balm nyny Hem carnopHn H Ha CBOCM en mecre Dan Hocramin. KoTopoe
nygo BHnemue, Bce rime Hynee K Bepe no6poxoTno npHeTyrnura.
To4y6b emy 6ecedyem. Tanxge lailira Myxammedue yisepnwaer, AKO 3eno
nacTo rony6b c He6ecH noebinamecA H no rim ero 6onain HoneneHan B Anneme
seem menTame.
EbIK Saxony noeunyerncR. HeyKponimoro H cimpenerifuero 6buca, 6onantm
noBeneuxem H Hme Hem HpH3Ban, KOTOpbIII 3eno KpOTKO H nacxaTensHo K Hemy
npHerynHB, xo rnaronom ero rueca HimmaTenmernue npHnonain H npeg 3axoHom
Kypanoeum meld H xoneHa npeKnomin.
M4exo u med Ha 3em4u uciconbwaem. Hexorna H3anxamnemy Hapony H OT
Hero 6painHa Tpe6ylouleMy 'Towne, na BCSIK npeg co6olo 3eMJIro Ronan., 3aHe OT
6ora oTxponeHHo emy eCTb, AKO B Heti cocygm mnexom H Me,110M HCHOJIHel1Hble
o6psauyrcn, 1TO H 6bICTb. 14mnce, Hapogy, pa3geneHabim 6bniunim, Bce gaNce no
CLITOCTH nnoma.

BOJIKa meopum 2.4azonamu. I4Horna routes HeCKOJIMCO BOJIKOB Hbuou Anx,


noxa3a egmoro OT HIIX 6onbarero Hag BC= BOJIKOB H K1151351 6MT11. ETODKe npH3Han
COTBOPHA rnaronaTH A3MKOM nenonenecialm, KOTOpLIM nygom o6paTEtn B CBOIO
Bepy Ber6Hrta, cbma raH3ana CenHMa./
26 EbIK 2oeopum. Ilogo6Hum o6pa3oM 6buca, 3o3aH Hemero, coTHopHn rna-
ro.naTH rnacom nenosenecxxm H Tem rocHoggHa ero B myxammegamxpo npionene
nepy.

rfacmuya ascapeno2o clout/a zoeopum. Hexorga HenpHsrrenb TOTO Hex Hil (eronce
limenn 3anamsiTonax) no3Han ero Ha o6eg, wapeHoro arm:La c orpanolo ye-rpm'.
Myxammeg y6o KoHapc-rna Henegsdi, B351.71 wily nac-rb OT nnena anna, na ACT.
Axe Hann ce6e Ho yera Hnaraemy, nacTseHitham rnacom B0301111: E.1110AHCA, ,11a
He Hxycnum MA, 3aHe AXIOM Haparmemta ecmbs>. CHe Bee ripHcyTcTsponnra cHbnuama.
HenpunTenb ice Hug, yroTonamaii Myxammegy Taxospo necTb, 3a6b1B ynHHemloro,
sne OT arHHa H a6He ripen BeemH paccenecn.
Om nomy ezo poascu pod.emcR. Ha Hexoeil wecionacuneil c cynocTaTamm 6paHH
OT 3eJIHMA TennoTbi H yrprxgemin TaK0 Bello Ten, ARO xannem Bola OT mug ero
Tex-yin Hm O6HJIbHO nagaTH Ha 3emnio. 3eNuin ice era noTom ero noxponneHa
6Lacrs, a6He minim (poncH)nneTyrnHe H gpeneca 3eneHeloamecn HpoH3Hene.14 BepyloT,
ARO Torga nepHoe IBBHOK OT Hon Myxammenona cornopmcn, npewne ice He 6blerb
B ecrecTne Hewer'. Orxyny ygeHble HX rnaroinoT, A50 wilai HOT Myxammegoa
6131JI IIIHIIKOBOTO 3anaxy H 6JIaTOBOHHA (o Tacuicase xe H CBATOCTH Hama 3pIf
B rnane 0 zuaponucanuux myxammenaHuom).

x manAperse

68
ei statea cu prietenii ski si au vazut luna apropiindu-se de implinire 125,
aceia i-au zis: Arata-ne o minune". Atunci el a facut semn lunii, cu doua
degete, cu cel mare si cel mijlociu, si indata luna s-a despartit in doua si o
parte a ei a cazut pe muntele Elika (situat de o parte a cetatii Mecca), iar
cealalta parte a cazut pe muntele numit Rubov, care se af1a de cealalta parte
a cetatii 126. De asemenea, una din cele doua parti a intrat in mineca hainei
lui. Pe urma el a reintregit luna si a pus-o iarasi la locul ei. Vazind aceasta
minune, toti iudeii aceia au venit de bunk voie la credinta lui.
Porumbelul vorbege cu el. Aceeasi carte Multammedie afirma ca foarte
des se trimitea din cer un porumbel care ii soptea la urechi, in vazul tuturor,
poruncile lui Dumnezeu.
Taurul se supune legii. Pe un taur neimblinzit si foarte salbatic 1-a
chemat cu porunca lui Dumnezeu si pe nume; acela, apropiindu-se de el cu
mare blindete si gudurindu-se, a ciulit urechile foarte atent la cuvintele lui
i in fata legii Curanului i-a plecat grumazul si genunchii.
Scipind, scoate lapte si miere din pcimint. Cindva flaminzind poporul i
cerind de la el mincare, a poruncit ca fiecare sa sape pamintul din fata sa,
pentru ca ii este descoperit de la Dumnezeu ca acolo se vor gasi vase pline
cu lapte si cu miere, ceea ce s-a si intimplat. Acestea fiind impartite poporului
tot de el, au mincat cu totii ping la saturare.
Pe un hip l-a fdcut sd grdiasca. Odata, vazind citiva lupi urlind, 1-a
aratat pe unul din ei ca ar fi mai mare peste toti lupii si capetenia lor. Che-
mindu-1, 1-a f5.cut sa vorbeasca in limba omeneasca si prin aceasta minune
1-a convertit la credinta sa pe Vehbin, fiul lui Haizal Selim 127. /
Taurul vorbe,ste. De asemenea pe un taur al unui oarecare Zozai 1-a 26
facut cu glas omenesc sa vorbeasca si prin aceasta 1-a atras pe stapinul lui
la credinta muhamme dana 128.
Buccitica de miel fript grdiege. Odata un dusman al lui (al carui nume
1-am uitat), chemindu-1 la un prinz, a pregatit un miel fript cu otrava. Iar
Muhammed, necunoscind perfidia, a luat o bucatica din spata mielului, ca sa
manince. Aceasta, vazindu-se ca este pusa in gura, a strigat cu glas limpede:
Pa'zeste-te, sa nu maninci din mine, pentru ca sint plina de venin", ceea ce
an auzit toti cei de fata. Dar dusmanul care pregatise o asemenea cursa lui
Muhammed, uitind cele acute, a mincat din miel si indata a crapat inaintea
tuturor.
Din sudoarea lui rasar trandafiri. La o batalie foarte cumplita cu pro-
tivnicii, de mare caldura si osteneala asa de tare a transpirat, incit picaturile
de sudoare, curgind pe fata din belsug, cadeau pe parnint. Iar pamintul
stropit de sudoarea lui indata a odraslit macesi (trandafiri) infloriti si pomi
inverziti. $i ei cred ca atunci, din sudoarea lui Muhammed, s-a f5.cut pentru
prima data trandafirul si ca mai inainte acesta n-a existat in firea lucrurilor.
De ad inv5.tatii for afirma cal sudoarea lui Muhammed avea mirosul si
parfumul trandafirului. (Despre taina si sfintenia trandafirului vezi in capi-
tolul Despre zugrdveala x muhammedanci 129.)

x pictura

69
Ilya 3y6a. rlaim Ha HHOM cpaweium eAHH Herro OT Hesepm.rx TOM, imam
MyxammeAa B iieniocTH 6ynasoio yAapan, AKO 3y6 eAHH OT npemmx 3y6oB sicrop-
7KeC51. BOT )Ke BIWA 3y6 Toil Myxammenos ywe Ha 3eMJI10 ynacTH HMyIIjHri, rpo3Ho
nosenen raspiumy (KOTOpb1r1 TorAa mo)KeT 61,1Tb, 9T0 B cem,mom He6ecH o6peTancs),
Aa nocneumT H npewAe, Ame 3y6 oHmil He ynaAeT Ha 3emmo, tiecrHo Aa npimmer
ero H B pyxy MyxammeAy Aa BROXCHT. raspHHn xo 'Tenon Heim cny-x6m cest Tax
cxopo c shimmer He6ecH cnycnincs, AKO 3a cxopocrh neTaHHA H ,11,13HXeHHA ero
Bee He6eca H 3eKTIA mano liTo He coxprimmacn. H moweT 6131Tb BCA Henoro eseTa
pa3pyEumnacs 6hi maxima X, ante He 6h1 scemorymecTso ppm 6owHs oHro non-
Aepwano. 0TAas y6o emy MyxammeAy 3y6, atiren npen seem BOHCKOM
saneHHo pew: 0, sepHEm 6paTHA H csor4HHHum, umenewe 6or co3Aa MA, IIHKO-
J111)Ke 'MOB= nocTpaxiax 0 )KH3HH H liecrH 6e,EicTsosamm. I46o ame 3y6 B03-
mo6nemioro H npopoxa 6owiin Ha 3emm0 ynan 6m, Ao mod' rnaBM Aeno npHuuto
6m. Tae o6Hawns meg scex cynocTaTos B MrHOBeHHH oxa Aawe Ao eAHHoro
y6iin H Ayum IIX BO aA HH3BeprHyn.
117 Boa om nepcmoe eeo. I4HorAa waxAmo Tomilmy soilcxy H B0,11131 npiinewHo
Huiruemy, HO imrAewe o6peTmemy, nepc-rm npasmn ppm npocrpe, II3 Hxwe
xpaes Tommo soma HC-retie, xiTo BM BOCICK0 HanHnocs Ao chrrocTH.

T./log.2 decgmax

0 HHNX nygecex, spice B npocTom TOKMO Hapo.ue 06HOCATC51,


B HerDKe H 0 gaw' ero H 0 'Marie weH H o cmepTH ero

Kpome HOMAHyTbIX H miaR mHoras y npocTeilumx c senmaim ymuneimem


06HOCATCA, y rieHHeilumx we HmeioTcs aKH 6b1 HeH3BeCTHBA H HeyAo6Ho cim,esan
exa3roumm yineca IlpHK31011AIOT, XOTA mime 11H 3anpeuiaioT, 1114 AKO 6oroxyniaas
sechma oTmeruyT; OT HHX)Ke HeKai ARA nic6onhiTHeilinux 3Ae npimaraem.
111W
Ilio6ocmpacmue e'o. 3a tiyAo HmeioT, RTO OH 6bIJ1 TOJIKI4A nOXOTH, AKO B
cmemeHHH TpHAecirrE myweil CHJI131 H Aeilcrsus mowame Ha ce6e noRecrH H TOJIHKO)K
Rke LIHCJIOM NCH 06 eX4143, HOLub MOBOJICTBOBBTII.
HeKOTAB 6bIJI C BOikKOM CBOHM npoTHsy HeK1414X 6yHTOBILIHKOB apanoa
H ywe mHHyma mecTh mecnaes, OT Henewe BOAHH He so3spaTiauacn B AOMbl CBOH,
Hama= y6o ponTaTH H rnaronaTH, AIM He moryT 6onee so3AepwaTH TenecHoro
BOXAefleHHA, TOTO paAH HRH B ,1(0MbI HX OT1HTH Aa OTIlyCTHT, 41J114 B 9yxCeI3 3emne
c AyNAIMN weHamH cmemeHHe HmeTH Aa 1103BOJIHT. MyxammeA paccrimas, AKO
OT eXCHIIHA crpaHm 3anoseAmo Kypana nosenesaeTcs, Aa B myweci 3eMnH, awe
H C CBOHMH nneHHHxamH HHKBKO)Ke OCKBepHATCA, OT Apyriin CTpalibI ypa3ymes no
oTxposemuo, AKO no6eAa Ha cynocTaTos cxopo HMaTb 6bITH, Ha o6a npomemm
HM oTxa3an, pege we, AKO Holum sonpocHT 6ora, xiTo TB0pHTH noAo6aeT. CsH-raio-
ny y6o AH10 BOTIpOCHJI, xonimoe 9HCJI0 Tex ecm, }me C weHamii CBOHMH cosoKy-
nnemis HecTepnxmo wenaioT H o6peTomacs Ao 5 000 myweil.

X 3,71aHliC

70
Minunea cu dintele. Iarasi , intr-o alta batalie, un necredincios 1-a lovit
ap. de tare pe Muhammed in falci cu buzduganul, incit i-a smuls unul dintre
dintii din fata. Dumnezeu, vazind ca dintele lui Muhammed are sa cada pe
pamint, i-a poruncit cu asprime lui Gabriel (care atunci se afla poate tocmai
in cerul al saptelea) sa se grabeasca si mai inainte ca dintele sa cada pe
pamint sa-1 is en cinste si sa i-1 puns lui Muhammed in mina. Gabriel s-a
coborit din cerul cel mai de sus atit de repede pentru indeplinirea acestei
porunci, incit din cauza zborului si miscarii lui toate cerurile si pamintul
au fost cit pe ce sa se sf5xime. 5i poate ca intregul edificiu x al lumii * s-ar
fi prabusit dad. nu 1-ar fi sprijinit atotputernicia miinii lui Dumnezeu.
Dindu-i deci (lui Muhammed) dintele, ingerul a spus deslusit in fata intregii
optiri: O, credinciosilor frati si rubedenii, de cind m-a zidit Dumnezeu n-am
suferit niciodata o asemenea napasta pentru viata si cinstea mea. Daca ar fi
cazut pe pamint dintele celui iubit si profetul lui Dumnezeu, insusi capul meu
ar fi fost in joc" I 5i scotlnd sabia, intr-o clipita de ochi i-a ucis pe toti pro-
tivnicii pina la unul si le-a aruncat sufletele in iad. /
Apa surge din degetele lui. Alta data, fiind chinuita ostirea de sete si 27
cautind de sirg apa si neaflind nicaieri, a intins degetele miinii drepte $i din
virfurile lor a curs atita apa incit intreaga ostire a baut pe saturate.

Capitolul al zecelea
Despre alte minuni care circul'a numai prin poporul simplu.
Tot aici despre fiica lui, n.urnarul femeilor Si moartea lui

Mara de cele pomenite, altele multe circula spre marea mirare a celor
simpli, dar cei invatati le ignora, iar cei carora li se povestesc nu prea lesne
pleaca urechile la ele, deci nici nu sint oprite, nici lepadate ca cele prea
hulitoare de Dumnezeu. Adaugam aici unele din ele pentru cei mai curiosi.
Senzualitatea lui. Drept minune socotesc ei faptul ca atita patima avea,
incit, impreunindu-se, putea suporta asupra sa puterea si actiunea a treizeci
de barbati si putea satisface un numar egal de femei intr-o singura noapte.
Odata se afla cu ostirea sa impotriva unor arabi rasculati ysi, trecind
,case luni de cind ostenii nu se intorsesera pe la casele lor, au inceput sa cir-
teasel si sa spuna ca nu mai pot sa-si infrineze pofta trupeasca, de aceea,
sau sa-i lase sa plece pe la casele lor, sau sa le ingaduie sa se impreuneze
cu femei straine in pamint strain. Muhammed, socotind c5., pe de o parte,
in CMran se porunceste sa nu se spurce in pamint strain * *, deci cu captivii
lor 3.34, iar pe de alta parte intelegind, prin descoperire, ca victoria asupra
potrivnicilor se va petrece in curind, a respins amindoua cererile, insa a
spus ca va intreba la noapte pe Dumnezeu ce se cuvine sa faca. Luminindu-se
de ziva, a intrebat care este numarul celor ce doresc cu nerabdare impreu-
narea cu femeile lor. Si s-au aflat pina la 5000 de barbati.
x clAdire
Cp. Lucretii De rerum natura, V, 96.
Cp. Coran, II, 221: Nu v5, insotiti cu femei politeiste mai inainte SC vin la cre-
dinta".

71
Bolicicy no dicencicu ce6e npocmupaem. 14xxce npH3BaH npe,o.TIONCHH HM, AKO
OT 6ora (=siege or Hac ,r(a. 6yner Tax000e 6oroxyneHne) noseneHo ecTb, no He
HapyLuag Kypalloebzx 3anooenel3, off cam, npocTepTHem csoero CH Tena, noxoTb
28 IIX yTOJ1HT. 14 TaK0 /110AbATIAM 6MBIIIIIM (rnaramoT) CBATerIIIIHM pH3 H cpagHabr
ero BOCKpHAIIAM, BMX OHbIX 6e3 npepmsy Y,A0BOJICTBOBaJI, o6a9e TM He yrpyminco,
moxe MTO 3110 nocTpaAan.
liono6Hoe HegTo cica3yloT H o cl3aTme, ,oulepH ero, Axe, axH 6b1 6ora pang
(o, peneHao ripe6e33alcoHHoro!) HeCKOJIBKHX Tb1C31111 BORCHa npeaoonena CHJIbI X
ROBJleCOTBOpFIJIa HOXOTH HX. CK0H9aB Dice ,oeno, OT BCAKOTO B351JIa B 3annaTy 110
neHm3lo (MHoro CHA cgacTnHoee &Ana Hexce Ta, o xoTopoil nHHTa rnaroner:
OCTO no3Hana my)Kell H ewe He IlaCbITI4Be51 onine))), 110TOM co6paHxylo Amer
cymmy Ha, nponHTaHHe y6orHx B Hergam mono. Ilea) paox myxammenaHe 3eno
Tsepno oepytar, AKO HHKaK010 METIOCTbIHel0 6or TaK He yMETIOCTHBA5leTC51, xatc
T010, xoTopao cooero CH Tena oo6bigeio npHo6peTaeTcx, XOTA npento6oneome x
3anpeuleHo ems. Taloa awe KTO oToeprHiicx mHpa (moHax) a Harmage OT cexrm
6ydarmae (To ecTb loponHomx) Ha yalme rpa,oa xaxosyto-n-H6o xceHy or cep,m14
Box,oeneeT H awe oHylo Anima 311inilie (To ecTb 13 nto600b 6oxam a He coolo)
npocHTH HagneT, ,oa cicoepHoe ero coToopHT wenaHlle, ,00nmula 6yner ra DiceHa
cnyx6y II0Ka3aTH H HOXOTH TOTO AORTIeCOTB0pHT11, comp/alum H oeppoutH,11To
TO B BeJIIIKy10 eri 6yoeT 3acnyry.

Xenia eeo. lisurbriannaTb weH Hmen Myxammen, 110,4110)1(1111LE we Ai:1),x, or


xoTopmx e,orma 6Eacrb HyneaHbrHo, HmeHem Caltme, o Heraxe BenHgaso socriomx-
HatoT, aKH 6b1 oTeo eA 6bin AapoH, Mortceil Dice AAAA a Myxammen my)x. Apyrao
6b1CTI, MepHeM xxorsHTHcca, xoTopylo nave HHex nio6nsune H Ty nepoee B-)KeHy
ce6e Aeslluelo nooT. CnygHco emy H CO HH010 pa6mHeio 6ny,o B TailHe COTB0p11TH
H rwes RX B camom TOM AegmEarki HOMAHyTaA AKOBHTHCCa Havana noHocHTm
rnaronloam: dfaxo JIH n0006aer npopoxy 6oxanuo TB0pHTH H eja 1111 raTcm vy-
xcenoxcCTBO HmeTH 1103B0J1eHO ecTb N. OH xneHytoricx HmeHem 6ora cooero THep,00
o6eulan HEIKORIDICe Hilpeab Toro THIHHT11. Ho HO Ma_TIbIX nHex, 3a6bIB TOA KJIATBbI
CaM Cb1I1 BepOROMERK, nalcH c pa6bmelo cmeclincx H nam OT 51KOBHTHCCIA B npe-
n io6onexHHH AT 6mcm. How a6He CTHX eri (xoTopoii noTom B Kypau sHececx)
aKH 6b1 no 60)1CHIO BeJIeHHIO gluon" HagaT, AKO KJUITBa emy OT 6ora pa3pemeHa
6bICTIa H He Aomxkla OHa IIOMbIIIInATx,'(T06 MOr C06J1a311 B 11HCTOTY npopogecxylo
BERTH, HHaK0 6o rHeo 6owail scema Ha ce6e noneceT.
,12(eTeit xoTo my-Acecxa H welicxa nony Hmen, Ho no ce6e mixoro ice ocramin,
xpome CAREMA OaTmm, jlalepH mimeo, o esoice H3pAAHMX n000H3ex yxe peXOM./

29 Cmepmb Myxammedoea. 0 ymepTEHH )Ice Myxammen000m ,oBoxxoe earl. y


opal:1mm nHcaTeneri MHeHHe, mime 60 cKa3y}OT, AKO 51AOM OT HeKH5I 111/AeaRbIHR
yorpoeHamm H emy nomleceinibrm norli6e. HHme cHe AKO micHooe oTmeakyule,
yrsepKoaloT, alai 6ii OH cenmb ,oHert nneopolo (6oneHHem 6oxoo) 1:mm01mo-rooms,
OT TOH 60J1e3HR B nepomx BM gyBCTBO H pa3yvi nory6Hn, Twice B CeAbMbIll ACHb,
erja nalal 3opao 6bicTr3, AnH, Chili A6HTanH6a, o o6e3ymnems ero H J111111eHHII
nyncTH pyrameco. MyXaMMeI y60 Taxosao nopyraHHA cnbnuao, nosenen, ,oa HHKTO-

72
Se ofera ca o femeie ostirii. Atunci chemindu-i la el, le-a spus ca are
poruncg de la Dumnezeu (departe fie de not o asemenea hulire a lui Dum-
nezeu) ca, fara sa calce poruncile Curanului, el insusi oferindu-si propriul
sau trup sa le potoleascg pofta. Si astfel, / fiindu-i ridicate (zic ei) preasfin- 2Et
tele haine si poalele camasii, i-a satisfacut pe toti Mira intrerupere, dar prin
aceasta nu s-a obosit, nici nu a patit ceva eau.
Ceva asemangtor povestesc despre Fatma 131, fata lui, care, asa
zicind pentru Dumnezeu (o, vorbg prea fail de lege !), a invins vigoarea citorva
mii de osteni si le-a satisfgcut poftele. Isprgvindu-si lucrul, ea a luat de la
fiecare drept rasplatg cite un ban (mult mai fericitg era aceasta decit cea
despre care zice poetul *: 0 suta de barbati a cunoscut si a plecat fara sa
se sature") 132, iar dupg aceea a dat suma de bani adunatg pentru hrana
saracilor, la biserici. De aceea muhammedanii cred foarte tare ea prin nici
o milostenie nu este imblinzit Dumnezeu asa de mult ca prin aceea cisti-
gata cu vinzarea propriului sgu trup, deli adulterul este interzis. Astfel,
daca vreunul care s-a lep5.dat de lume (monah), dar mai cu seams din secta
budallah (adica a celor ce se prefac a fi nebuni), va pofti din inima vreo
femeie pe ulita cetatii si va incepe a o ruga Allah e4kine (adicg De dragul
lui Dumnezeu", iar nu pentru sine insusi), ca st-i implineascg spurcata lui
dorinta, ea va fi obligata sa -i faca acest serviciu si sa -i satisfacg pofta,
socotind si crezind ca acel lucru ii va fi ei de mare merit 133.
Femeile lui. Cincisprezece femei avea Muhammed '34 11 doug tiitoare 13b,
dintre care una era iudee, cu numele Safie, despre care cu maretie pomenesc
cum ca tatal ei ar fi fost Aaron, Moise unchi, iar Muhammed bgrbat. Cealalt5.
era Meriem, iacobitg, pe ea o iubea mai mult decit pe celelalte si pe ea cea
dintii a luat-o de nevasta, fiind La. I s-a intimplat sa se culce intr-ascuns
si cu o alts sdava si, vgzindu-i amintita iacobitg chiar in timpul aptuirii, a
inceput a-1 batjocori zicind: Asa se cade sa faca un proroc al lui Dumnezeu
si este oare inggduit sa te sui in pat strain pe furls?" El, jurindu-se in numele
Dumnezeului sgu, a fagg.duit cu tgrie sa nu mai facg niciodatg acest lucru.
!mg peste citeva zile, uitindu-si jurgmintele, pentru Ca era sperjur, s-a im-
preunat iargsi cu sclava si iargsi a fost prins de iacobitg in adulter. Indata
el a inceput sa -i recite, ca din porunca lui Dumnezeu, un verset (care dupg
aceea a fost trecut in Curan), cum ca jurgmintul ii este dezlegat de Dumnezeu
si ea nu trebuie nici sa cugete ca as putea patrunde vreo smintealg in curatia
proroceasc5., astfel va abate totdeauna asupra sa minia lui Dumnezeu**.
Desi a avut copii, si de parte barbateasca, si de parte femeiascg, n-a
lasat pe nimeni dupg sine decit pe Fatma, fiica lui, despre ale carei prea alese
ispravi am vorbit deja. /
Desfire moartea lui Muhammed. Despre omorirea lui Muhammed exists 29,
o dubla pgrere la scriitorii arabi. Unii spun ca a pierit de o otravg 336 pregatita
si data de o iudee, iar altii, respingind aceasta pgrere ca falsg, afirma ca
imbolngvindu-se de pleura (boala coastelor) sapte zile, de la acea boa15. si-a
pierdut mai intii toatai simtirea si mintea, iar in ziva a saptea, cind a fost din
nou sangtos, Ali, fiul lui Abisaliba 137, isi bgtea joc de nebunia lui si de pier-
derea simturilor. Muhammed, auzind astfel de batjocuri, a poruncit ca
* Iuvenalis Satira VI, 130.
** Coran, LXVI, 1-2: O, Prorocule I Pentru ce interzici ceea ce Dumnezeu a ingaduit,
dud cauti satisfacerea sotiilor tale ? [...] Dumnezeu iti impune s te dezlegi de jurAmintele tale".

73
we 6onee ocTaHeTcm c Hum B nome, Kpome 3nra6eTa, cbIHa A6nynmyTanH6osa.
H TaKo B Apyritil cenbmbal neHb yMpe. IIO cmepTH Toro, HHKaKosoe )Ke B Ttie
ero ycmoTpeHo TneH He HMI H3meHeHme, 'Tome tiTo Me HbL11111:1 npasbm ero ppm
neperb lla3an 3aKpHrifincsi. YMpe ace B neTo rerHpbi x cHoest Aecwroe, B 12 neHb
mecHua Pa6He, KoTopmri rorL ecTb I'ocnora CnacHTensi 631, HyHA 17 neHb. )1(Turi
.nymmix ner 63, HnaneTenbc-rnosan nocne no6ery H3 MeKKH, no HcqlicneHino Kan-
micorly neHATE. neT, HageHurycst TO.TIbK0 necsiTomy. H CH51 o nwenpopoue Myxammene
B o 6acHoTHopHmx ero nenax H mynecax owe B KpaTHe nononbHa ;la 6yrkyr.

ritaea nepeaR nadecRmb

0 mowax MyxammeAoEux

Mouiu Myxa.mAiedoebt. Myxammerc ymep 6e B Menme, rare H norpe6eH


ecrb, "mice no y3aKoHemno Hepxo8Homy nonweNcTspoT nocemaTH pamo AKO I
Meicxy, o Ko Topa! pemem B name 0 cmpatiemeoommuxx mycnumaticKom K mamas
3a ce.Funue y flux nottumaembmi.
3a mow{ MyXaMMe,a0BbI C,111C115110TC51 BC5I CH51: Teno ero, 3y6, onewna, 311aM51
H 3epHo nuremmbt palicicHsi, 0 1114X)Ke Hcex no pomy, npocTpaHHee 3ne pe "eM.
BaCHOCROBAT BCe myxammenaHe (IITO H HaM HepenKo CJITIHR0051 ClIblilIaTE
or Tex, H)Ke noceuraior rpo6 Myxammenos H C Henificam colcpymeHHem cxa3y1oT),
aKH 6b1 BHael1H H HenosanH Tpyn ero, o KoTopom yTHepwnaloT, tITO uen ec-rb
H He-n=11ex, 6en 5IKO 60Be11110 xxx H 611a1-08011eH AK powa. 110.110)KeH ace B /Coirie3e
mpamopHe, gpaNcailumuvig Kospamx H mHoroneHmamH 6Hcepu H maprapHramm
30 yKpanieHHom. 146o awe 6br peK KTO, 51KO cyulux B HAMM, B IlepCHH H BO Hcem
AnHoTmaxmcom rocynaperBe 6oraTcrs, xtecRTam mac-rb B MenHHe H B Me lace, or
TOSIHKI4X neT co6pacx, mower 6brrb He norpeunin 6b1. H cest panic BHHbI cnasHo
ec-rb y TypKos Helmer Kpbrmcxoro TaTapHHa pegeHne, xoTopoil nocenis mime
mec-ra (HmeioT 6o 06bIgail H TaTapoHe Ha6micHeAunni B Memcy no o6enlaHmo
xonHTH), Korna AOMOH BO3BpaTHJICA, HonpouleH 6bICTb OT CBOHX, IITO 6b1 B OHbIX
CBATIAX i3 6nawexxbrx mec-rax lumen, cKa3yroT, trro Talc oTHeulan: Mall icon, aneati
doicuoic, TO ec-rb 4314nen 6oraTc-rsa npemHorHe a noxHulaiourero Hx HHKorowe".
3y6 ego. PaBHbIM o6pa3oM OT HHyTpHeilunix HaX1B0pHbIX HMnepaTopa OTMaH-
CK0F0 cnywHTeneri H OT myna HepKosHoro 114Ha no HX 3a1coHy nioneil cKa3ro1(ix
H c HenmcHm 6naroroBeHmem H o6briarmbimH monHTHamx o 3y6e Myxammenobe
BOCHOMHHaHHe Tsopgamx ClIbIIIIaX0M (o Hem we HeproT, AK Ha HeKoeil Horme
OT HenpHATeng emy BBI6HT H B coKposHurax HHyrpHeilamx Cy.TIbTHHCKHX 6naro-
necrHo xpaHHTcx H c06nionaeTc51). roHopsiT we, wro 6en ec-rb, aKH maprapH-ra, HO
HnHoe 11.11WIIIHR H ,a0J1)KaillIIHR oprumapHbnc Apyrmx nloneri 3y6oB, 0 KOTOpOM

s 6ercraa
xx xoacaellait
xxx morriaraa 6ymara

74
nimeni sa nu mai ramina cu el in cases, afar5.' de Elhabes, fiul lui Abdulmu-
talib 139. $i astfel, in cealalta a saptea zi, a murit. Dupd moartea lui nu s-a
observat in corpul lui nici o stricaciune sau schimbare, afara numai ca dege-
tul cel mic al miinii drepte s-a strimbat inapoi. $i a murit in al zecilea an al
Hedjirei N, in a 12-a zi a lunii [intii] Rebi, care an este al Domnului si
Mintuitorului nostru 631, iunie in ziva de 17. A trait ani lunari 63, a stapinit
dupes fuga din Mecca, dupa calculul lui Calvisius, noua." ani *, al zecelea
numai incepind 139. Dar ajunga-ne cele spuse, asa pe scurt, despre prorocul
mincinos Muhammed si despre faptele si minunile lui fabuloase.

Capitolul al unsprezecelea
Despre moastele lui Muhammed

Mocqtele lui Muhammed. Muhammed a murit la Medina si tot acolo e si


ingTopat. Dup5. rinduiala bisericeasca, ei sint datori sa viziteze acest oras la
fel ca pe Mecca. Despre aceasta vom vorbi in capitolul Despre pelerinajulxx
musulman la locurile socotite de ei sfinte" 140.
Drept moaste ale lui Muhammed se socotesc de ei acestea: corpul,
'Lade, haina, steagul si un bob din griul raiului. Despre toate in parte vom
vorbi aici mai pe larg.
Povestesc muhammedanii (ceea ce ni s-a intimplat adesea si noua s
auzim de la cei ce viziteaza mormintul lui Muhammed si povestesc cu mare
jale) ca ar fi vazut si ar fi sarutat corpul lui, despre care afirma ca este intreg
si nest icat, alb ca vataxxx si binemirositor ca trandafirul. $i este pus intr-o
racla de marmora impodobita cu cele mai pretioase covoare si cu margele
$i margaritare de mult pret. Caci daces ar l spune cineva ca la Medina si la
Mecca s-a adunat de atitia ani a zecea parte din bogatiile din India, Persia 30
si intreaga impar5.tie aliotmana poate ca n-ar gresi. Din aceasta cauza este
la turci o vorba a unui tatar din. Crimeea, care, vizitind acele locuri (caci au
obiceiul $i tatarii cei mai evlaviosi sa se duca la Mecca din fagaduint5.), cind
s-a rotors acasa a fost intrebat de ai sai ce a vazut in acele sfinte si fericite
locuri si se spune ca a r5ispuns astfel: Mal kop, algan djiok", adica A vazut
bogatii foarte multe, dar pe nimeni furindu-le" 141.
Dintele lui. La fel am auzit de la cei mai intimi slujitori de la curtea
imparatului otoman si de la altii din tagma bisericeasca a legii lor, care poves-
teau si isi aminteau cu mare evlavie si facind rugaciunile obisnuite de dintele
lui Muhammed (se crede el acest dinte i-a fost scos intr-un razboi si se pas-
treazi $i se pazeste cu evlavie in vistieriile cele mai dinlauntru ale sultanu-
lui) 142. Se spune ca este alb ca margaritarul, insa de doua on mai lat si mai
lung decit dintii obisnuiti ai celorlalti oameni, de aceea lesne apare indoiala
T-
x fugii sale
xx calatoritul
xxX_ bumbacul
* Sethi Calvisie Opus cb.ronotogicum, p. 603: Mu/tamed, qui postguam fugatus erat ex
uric dioiha its Arabia milt:les collegerat, icrbes guasdarn occuparat et in, summon annum, et
ii191430,4 ei
doctrinam suant propagarat, arloritiO cum, vixisset annos Hegirae sv,,tagittla fres, anr
'.weginte 'edit, die iiodeeium rabic invosis, fer ( ). .2 [a(liel, lnrfi, u.n.) Est trellis dies 17 Mai.

67
ygo6no nono3peHne 6bITH moxeT lienoBetiecxoti JIH CCU, 3y6 OHOil, He TOKMO ITO
Myxammenort, XOT51 y HHX HIIKTONCe 0 TOM CyMHHTC51 WITH CyMIIIITHC51 moweT.

Pu3a. Taxxce H o pine MyxammenoBe Beppor, nmennne Ty y ce6e, suco co-


'<poi:mule Hexoe, Bcero mnpa npaxailume, }ince oHn eupcau zuepu66 TO ecTE, aorrylo
plop> 1U114 onnam Hap Humor. Ham camllm CBOHMH 010414 BH,L1eTb oHyto He cny-
T-MA0051, sane en1411010 TOKMO B TO,L1 ;VIA OCB511.11eH1451 B001161 (o Ilem maim mix=
3ml) 113HOCHTC51, o6atie MHOTaKabI OT "Inge Bumx IO H npnxacarnumcB TOR CabI-
maxom, WO 143 BRaCOB Bep6moxbnx HCTKaHa ecTb, He oxpaineHa xce HaKaKFIM
BaHOM, HO ecTecTBeHHoro Bnacos nBeTy.
Boda oceszumman. CHID n0 Bce ronbx, Tpemn geHbmn npexcne Pama3ana, TO
eCTb Mecatitioro nocTa, comenmecx B cynTancxym BHyTpenHernnym nanaTy MHO-
DReCTBO HepKOBHHKOB H BbICOKFIX omit H compumme 06bIKHOBeHHIpIe MOJIIITBbI,
143 no3nainelmoro, B Hemwe xpannTc51, Komera H31,eM_T1OT, Twice npmleceny 6bnany
Benmomy cpe6p5momy cocyny BOMA HCHOJIHeHHOMy, 11011111 esi B Bony omogamT,
xoTopym Bony no TOM, He TOKMO cBsiTy, HO H ocBmgaroulyto H HeTneH Hy 6bITH
Beppor. "Jew pann 113 Hal npmcocHoBeHnem p143bI OCB51111eHHOCI BO,abI, mnoncaft-
_31 Lune menblune, cmpeqb ennHy nH6py X BMeCTHTII moryinne crex.runmbie cocygm/
HarIOJIH5110T H Ka3eHH010 o6u.leto netiaTmo sanegaTnes, Ha 6narocnoBeHne H OCB51-
maim BCeM BO rpage 3HaTHei3umm, nepcoHam, Be3npsim H naraam H npyrnm no-
cTocmeilamm nlinam pa3nenwrn o6Eamail nmeloT. BOMA xce ceB ynoTpe6neffne ecTE,
Taxo Boe: HatieHmycB nocry, xorna IIO 3axoxneHnn connua HOCT pa3penurrn XOTAT
(3aHe HOCT nepBee B0,11010, Twice 6panmom pa3pemaTn 3axoH HX nonyxcnaeT),
113 OHOR BO,abI B 60J11311101:1 cocyn Tpn Fi11H mHowarnune KaIIIIH yxaHyBule, BCe HOTOM
OT TO51 BOAbI 111,10T, Tp14)K,abI npmcymnBaB.

tleco padu eepyemca nemnenua 6bunu. 3a HeTneHHocTb y6O cesi mbi xypno3Eroc-
THEO Bann no6pxnenn, He eAHHONCATA Taxa CTe101.51HHhICI cocyn 11011H13111 B0,11,61
pusolo OCB5111.1eHEIMA, nocpencTsom nplutTendi nonytmxom K tipe3 Heab.Til Ton
co6nionoxom. YcmoTpexom xce Bony Ty, 'ITO B Hecxonbxo IXHeH noxa3ana B ce6e
Hexpo ryuly (KaK BCHKa51 o61mn Bona 110Ka3bIBaT1, 06bI4e) 3eneHoBaToro Bnna.
Twice rycreinuaB Han maTeplin Ha Atm oTnerna a npurtme BOgEd HHCTO H 6e3gpmxHo
gaxe no Tony HeTJIeHHO HO Bxycy H inlay npe6Eacrb. Ho na He KTO 6e3paCCyi1H1,1r1
C1351TOCTb Hexylo 6bITH B TOR Bone Bo3nemgyeT, 1314Ha OHb151 HeTHCHHOCTI4 ygo6Hum
11 ACI1b1M 06pa3om noxa3aTmcB moxer. Chime 6o crexuBabie cocynbi XX 3anerunnoT
macTlixonoto cmonom, csepx )ice TOTO swim: .10T ropno CTICI151111111bIxpactnam BOCKOM,
xoTopmm rmcbma negaTanyr. CEsepx nce BOCKy camoe yerne CTICT151H14111,I 3axpbma10r
xoweto HMH caxmuan 30B0M010 11 xpyr men cocyna Ha xpermo 3a13513bIBMOT 14 HOTOM
KOH11b1 nmypa cyprytleM netiaTaroT. H TaK0 Bo3nyx, mace eCTb Heyman BHHa BCSIKOTO
TlIeH1151, 6yar114 TaK TeCETbIM COCyaa 3alun0ge1nem OTArleHHbIii 11 KO Bc-rynneHmo
crio6onbi Becbma .Henmymnri, immerowe MO)KeT TIHHHTb BHeamero ABH)KeH1451
HRH npemenemv, OT Hero 6M ITp0143011LTIa Hem' KBaCHOCTb HRH HOBbI51 490pMbI
HaBeneHne kinn nepEtbui npemeneHne, meco pann ToncTernulie a Harmage 3emnsmbie
BO,abI MaCT1411bI csoelo CH THFOCT1410 OTTAIMIOTC51 11 Ha ,nne cansTrcsi, npoTgan )xe
Bona ocTaeTcsi Inicrefimast 14 B csoem KOJIHHeCTBe HeTneHHa, 11TO yemoTpeHo 6bITb
mower BO BC5IKOri Bone O6iuerl. ET,aa)Ke HO OKO19aHHH rona ycTne CTK1151HHabI
.oTBep3oxom H Bo3nyxy BHHTH Tamo nonycTxxom, yannexom no IJIeCTH nHex, 'no
BCH BO,aa Ham BO3MyT14C51 H HenpecTpaHHEdm rynin ,TIBMICeHl4eM orycTecB, Ha Hoene-
;WIC e H cmepnem HaMaT. Ho x npegnoweHmo Hamemy Bo3Bpammcm.
X (bywr
xx 6yrbuuca

766
dac5. acel dinte este de om, nu numai data este al lui Muhammed, desi la
ei nimeni nu se indoieste de acest lucru, nici nu poate sa se indoiasca.
Haina. La fel se crede despre haina lui Muhammed, considerate drept
o comoars mai scump5. decit toata lumea, pe care ei o numesc Hirkai serif,
adica Haina sau mantia sfinta". Nu ni s-a intimplat s-o vedem cu ochii
nostri, pentru ca numai o data pe an se scoate pentru sfintirea apei (despre
care vezi ceva mai jos), insa.' de multe on am auzit de la cei ce au vazut-o
si s-au atins de ea ca este tesuta din par de camila si ca nu e vopsita cu nici
un fel de vopsea, ci e culoarea natura1s a parului.
Apia sfintita. In toti anii, cu trei zile inainte de Rarnazan 143, adica
postul cel de o lung, adunindu-se in palatal sultanului cel mai din15.untru
o multime de clerici si de persoane inalte si s5.virsind rugaciunile obisnuite,
scot [haina] dintr-o raclita aurit5.' in care e pastrata, apoi, aducind un vas
mare de argint plin cu apa, inmoaie poalele ei in apa, pe care apa dupe aceea
o cred sa fie nu numai sfinta, ci si sfintitoare si nestric5.'cioasa. Pentru care
pricing ei umplu cu acea ape sfintita prin atingerea hainei mai multe vase
mici de stida, care pot cuprinde o Ewa x 144, / si, pecetluindu-le cu pecetea
de obste a statului, au obiceiul s-o imparts spre binecuvintare si sfintire
celor mai de seams persoane din cetate, vizirilor si pasalelor si altor persoane
mai distinse. Iar apa aceasta se foloseste astfel: dupa inceperea postului,
cind vor sa dezlege postul dupa apusul soarelui (pentru Ca legea ii sileste
sa dezlege postul mai intii cu apa si apoi cu mincare), picurind din acea apa
intr-un vas mare trei sau mai multe pic5.turi toti beau din apa aceea, muscind
de trei on din mincare.
De ce se crede ca reimine nealteratii. Indemnati de curiozitate cu privire
la nealterarea apei aceleia, nu o data am primit prin prieteni cite un astfel
de vas xx plin de apa sfintita prin haina si am pastrat-o un an intreg. Dupa
citeva zile am observat in apa depunere (cum arata de obicei oricare apa
de rind) de culoare verzuie. Acea materie dense s-a lasat dupa aceea la fund,
iar apa a ramas curate si fare drojdie timp de un an, nealterat5.' la gust si
aspect. Dar ca nu cumva sa socoteasca cineva in chip nesabuit ca in acea
apa e vreo sfintenie, se poate arata cauza acestei nealter5.ri intr-un mod les-
nicios si dar. Acele vase de stida (sticlute) le lipesc cu rasing de mastic, iar
pe deasupra toarna pe gitul sticlutei ceara rosie din aceea cu care se pecetlu-
iesc scrisorile. Iar pe deasupra cerii leaga si gitul sticlutei cu o piele numit5.'
la ei sahtian 143, iar gitul vasului it leaga strins si dupa aceea pecetluiesc cape-
tele snurului cu ceara rosie. In felul acesta, aerul, care este prima cauza a
oricarei alter5.6, fiind despartit printr-o inchidere atit de ermetica a vasului si
neavind libertatea de a p5.trunde in5.untni, nu poate face nici o miscare exte-
rioara si nici o transformare prin care sa se produce vreo fermentare sau nas-
terea vreunei forme not sau schimbarea celei dintii, din care cauza particu-
lele de apa cele mai grase, dar mai cu seams cele de pamint, prin greutatea for
se tasa in jos si se asaza la fund, iar apa cealalta famine cit se poate de curates
si in intregime nealterata, ceea ce se poate observa si la apa obisnuita.
Dar cind la sfirsitul anului am deschis gura sticlutei si am lasat sa p5.trunde
acolo aer, am vazut dupa Base zile Ca toata apa aceea s-a tulburat si s-a inche-
gat cu o miscare necontenita a depunerii, iar la urma a inceput sa si miroasa
uric. Sa ne intoarcem insa la expunerea noastra.
x un hint
xx ticlutl

77
3epuo maexulmoe. BaCHOTB0p5IT K CeMy, RICO xpauffTcx B coxposHnuf cyn-
32 TaHCKOM 3epHo )1(11THOe, ewe B3ATO 611C11, aHrenom TaBpnmioM / OT HIIBbI paRCKHA
H Myxammegy npHHeceHo. Hero BHHy cHgeBylo 6brrH cica3yroT: erga Myxammeg
c neganmo ycymHeBamecx xaKOI3 6b1 nnog OMAR, eroxce Agam B pail BicycHB, co-
rpenran npoTHBHy 3anoBegH 6oxcxx x cmepTH K ecTecTBy tienoBegecicomy Bxog
noxa3an. fasplikur y6o, no noBeneHmo 6oxcHio,3epHo oHoe xcHTHoe arm innemmoe
(xoTopoe n0 apancm xbutma HammaeTcx) emy nplimecnin noxa3a, RICO He Haott
ugog, HO nmemula 6bICTB, eroxce AI am AgIIIH corpenum. Kaxoxce To 3epHo B co-
xpoBrune cyaraHcicoe BHI4ge, HCCJIegOBaTH He BO3MOTOX0M. Hporiee cxa3por,
AKO 3epua TOTO eCTb 4)opma 3epHa nmeHHImoro, BermecrBom )ice rycHHoe Age
npeBocxo,aHr.

3HaMR. HMelOT TaKONC)_Ike H 3HaMA (AKO y Ilxx 3eJI0 TBepgo BepyeTcx), exce
Myxammeg cam nepBee OBO B 3Hax npopoqecTBa, oBoxce BnacTH cBoex C09111111JI,
exce HapligaeTcA anent H CaliaJICAKIL wepuy6, TO ecTb (<3HaM51)) HMI <<3HaK CBATIaltb>;
Life Ham 3eJI0 MaCTO BHgeTH cnytificx, H6o B noxogax, xorga cynTan cam HgeT Ha
Bormy HJIH KOrga BbnuluHR Be3Hp C HOJIHOE0 BgaCT1410 nocbinaeTcx, Tomy BpygaeTcx.
ECTb xce oHoe 3HaMA C0,114HeHO 143 ILIeJIKOBbIA maTepHH 3eneHoro ipera, Ha Hemxce
HankicaHo 6b1T14 CKa3y1-0T HctioBegaHHe MyxammegaHcmx BepM. 3a ,apeBHOCTb
HIIKOrga ace pO3BHBalOr ero, HO CBHT0e maxu6 395eHall (0 Hemxce 3pH B rnaBe 0
ziepcoefncax) HOCHT.
PaTOBH1ge X Toro He HmeeT KOHHA xcene3Horo, HO BMeCTO
KOIIH51 anent B TaKOBbIR o6pa3 OT tifiCTOTO cpe6pa C01114HelllIbIR,
Ha xoTopom HacaxceHa nyHa poraTax, o6atle Aeno oHoe BlIgHTCA
6bITH He 3eJI0 gasHoe. Korga cynTaH HJIH BbIllIIIIHR Be3Hp
HpOTI4B HenpHATensi HTTH xMeeT, C BeJ114K010 HOMI1010 xx H3
rpaga HCXOILHT (nomna xce ofiax KaK0 ycTpoxercx 3pH B CBOCM
mecre).
Kax moedic e noxodax xpanumoi. ripen cambim cynTaHom
npegmecriver Bep6mog, Ha Hemxce eCTI, 3JIaTbI3 KOBtler,
npell3pAgHb1M macreperBom cogenaHHmil, )31114H010 Ha egHHuil
JIaKOT13, 111HpHH010 IIpOTHB BAHHbI BII0J1bI. B TOM xoBtie3e xpamiTcx
xHura Kypana (o cent Kvpaue MHAT, AKO TOR ecTb, roe 36y6exHp, Ha-
cnegmuc MyxammegoB, Hanlican, He6ecHmil 6o 011bIA Kypan, Kaic OHH cica3yroT,
yxce He o6peraeTcx), no TOM pH3a, o Heilxce peXOM, H cHe 3HaMA. XBanxInecx BO
npaBgy HOaHH TpeTHii Co6euxml, xoponb 110J1bCKHR, AKO 6bI cite 3HaMA Myxam-
megoBo 110g BI4eHH010 y TypKOB B3AJI, HO Hecrb npaBga. I46o Kapa MycTacba mum,
BbIIIiIIIxR Torga Be3Hp H rnasHeiliumil Hag BORCKOM Boxgb, oTHenexce ycmoTpxn
geno csoe K orgammo npliarmaimneecx, ocTaBx Apyrwl coxpounna, Cxe egnHo
33 3HaMA Bo co6mogeHHe cam / npHHAn, muce gpyromy icomy gan, npexcge Amice He
npHmen B CTIITOHHIO. HOJIAKH ace B3AB camoro se3Hpx 3HaMA (xoTopoe HO H0-
,a06mo MyxammegoBa 3HameHH 6boaTH o6brie), Bo3mHenH Lialo Toexc 3HaMA
6bITH, xoTopoe camoro Myxammega ecTb.

X ApeBo KoneAnoe HRH 3HHIvIeHHOe


XX maim HJIH co muccicecmom BocneAcispoLuxix

78
Bobul de griu. Pe linga acestea mai povestesc ca se pastreaza in vistieria
sultanului un bob de secara care a fost luat de ingerul Gabriel / de pe un ogor 32
din rai si adus lui Muhammed. $i arata drept pricing a acestui fapt momentul
in care acesta se intreba intristat care s fi fost rodul pe care gustindu-1
Adam, in rai, a pacatuit impotriva poruncii lui Dumnezeu si i-a aratat mortii
intrarea spre firea omeneasca. Asadar, Gabriel, dupa porunca lui Dumnezeu,
i-a adus acel bob de secara sau de griu (care in limba araba se numeste
hinta)145I i i-a aratat ca nu alt fruct, ci griu a fost acela pe care Adam,
mincindu-1, a gresit. Cum a patruns acest bob in vistieria sultanului n-am
reusit sa cercetam. Mai departe se spune ea forma bobului aceluia este a unui
bob de griu, dar ca marime depaseste oul de gisc5..
Steagul. Mai au, de asemenea, un steag * (cum se crede la ei cu toata
taria), pe care insusi Mohammed 1-a f5.cut mai intii, spre semn on al puterii
sale de proroc, on al domniei sale, numit Alem i Sandjeaki serif, adica Stea-
gul sau semnul sfint" 148. Pe acesta ni s-a intimplat foarte des sa-1 vedem,
caci in timp de razboi, cind sultanul insusi merge in campanie sau cind vizirul
suprem este trimis cu depline puteri, for le este incredintat. Acel steag este
facut din matase de culoare verde si pe el, se spune, este scrisa marturisirea
credintei muhammedane. Din cauza vechimii nu-1 desfasoara niciodata, ci
nakib efendi (vezi despre el in capitolul Despre clerici) 147 it poarta infasurat.
Lanceax aceluia n-are teapa de fier, ci in loc de teapa
alem, alcatuit din argint curat in aceasta forma pe care k
este asezata semiluna, dar se vede ca lucrul acesta nu dateaza
prea de demult. Cind sultanul sau supremul vizir trebuie
sa porneasca impotriva dusmanului, cu mare pompa xx
iese din cetate (cum se alcatuieste alaiul, aceea vezi la locul
cuvenit) 148.

Cum se pastreaza acesta in campanii. Chiar inaintea


sultanului merge o camila pe care se afla o racla de aur,
facuta cu o arta prea aleas5., lunga de un cot, jum5.tate
in latime cit lungimea. in acea racla se pastreaza cartea Curanului (despre
acest Curan se socoteste ca este acela pe care 1-a scris Ebubekir, succe-
sorul lui Muhammed149, iar Curanul cel ceresc, dupa cum spun ei, nu se
mai gaseste), dupa aceea haina despre care am vorbit si acest steag. E
drept ca se lauda Ioan al III-lea Sobieski, craiul Poloniei, ca ar fi luat db la
turci, sub Viena, acest drapel al lui Muhammed, insa nu-i adevarat, caci
Kara Mustafa Pasa, vizirul cel mare de atunci si cea mai inalta capetenie
peste Wire, de indata ce a vazut c5. actiunea sa se apropie de un deznodamint
nefericit, lasind celelalte comori, a luat cu el insusi in pastrare / acest steag 33
si nu 1-a dat altcuiva ping ce n-a ajuns la Strigoniu. Iar polonezii, luind numai
steagul vizirului (care de obicei este asemanator steagului lui Muhammed),
si-au inchipuit, cred, c5. este chiar steagul Profetului 150 .

x iemnul sulifei sau al steagului


xx cu slava sau cu o multime dupa el
V. fig. 19.

79
Taaea emopag nadecgmb
0 Myxammewnix macriemmxax, moice 01114 Acra6e Hapliqmor

Ac2a6b7. MyxammeuoBbi HaCJICAHHKH ABOSIKHe cy-rb: HHble y6o BRaCTHTenbCTBa,


HHbIe )Ke dlaMHJ114H, Hxxce 3.4utp, TO eCTb KH513eR Ha3bIBUOT. naKH ipaMMIIM Hacnen-
HHKH pa3nensuarcn B 6J1aT0p0,11116:11B14X H 1-10)1JlekLIHX. EJIaT0p0):(HerlIIIHX Male
ceumb (lJamsunni HCIIHCJI5110T, Hx)Ke uteux, TO ec-rb npennoqieHHbix Hapimator.
0 npocTeriumx )Ice 3mHpax B HHOM mec-re peqem, a HE.iHe H3bBBHM meTbipex Toro
B mxpcicom BRaCTHTeJlbCTBe Hacnenmixori H melixos (13aMHJ11414.
Myxammen B )KH3HH CBOell tlerbipex 14MeJI, TaK B HOJIHTIPleCKOM X npaBneHHH,
AKO H 13 penHrsin coneikTnemuncors, BOeliatiaJ114414KOB 14 COBeTHHKOB, Hxxce Ha3b1BatOT
ac2a6. A C nepcmicicoro si3b1Ka ituzap Rpu neueam6ep, TO ecTb qe-rbipe upyrn npo-
poxa: 36y6eicHp, OMep, OTMaH H Ann.
36y6elcup nacAcacmeo npuehmem. Ho ymepTam Myxammena, &many AnH a
noxone, 36y6eimp 6bICTb H36paH B Hacne,riHxa Myxammeny. Ho AJ1H 613113bIri
OT 3HaTHerimmi cl-iamHam, mpic npexpa6phill H mHorsimH Bort Haw' H no6euamit
cnaritibici, Ha H36paHHe 36y6e1mposo He COH3BOJIHJI H He XOTAIlle 110B14110BaTI4C51
Tomy. Ho HeCKOJTbK0 BpemeHH C CBOHM BOIICKOM OT ,apyrxx co6paHkin yxnOHHB-
CA :AGIBAILIe.

Arum necmuto ythleaent. 36y6eKHp ace BnueB, sixo CHJI010 Hwrrowe ycneTa
moweT, J1eCT1410 TOTO 1101{MaTH H OT cpeubi tic-rpe6HTH ym:bimnin. H TaKo nocnas
K He My BeCTHHKOB npocsnue, ,ua 6bi ripHmHplincsi C HHM Ha TBKOM noroBope,SIKO
110 Tpuex neTex rice BRaCTHTelIbCTBO AJIHIO ,a06p0BOJILHO npenacT, cam ice TOKMO
TORICOBa111110 yyeHHA npHnewaTH H o uenex no enmcy K utepeam, TO eon. Kcy.ay
npluimeculyeT, noriemenHe HmeTH 6yieT. KoTopbmix cnoBamH ymnrImBen Ann,
K 36y6exHpy npmme. Emynce erza 36y6eicsip peqe, nowro He 6Eacis Ha ero H36painm,
mice HmeeTca H ec-rb mewuy apancimmx ipamiunimmH 6naroponmeriumil H sown',
npexpa6pbal; caBema Ann, AKO ynpancHninecn B co6paHHH CeHTeHIII4ci KypC/H086/X
34
(o HeM IvIbI IWOCTpaHHee pee B T.J1aBe / 0 Kypane). no BpemeHH 36y6eicHp coBe-
mason c Omepom H OrmaHom, HeganHHo Ha km, 6mBuiero B dorcimiu (TO eCTb.
B uepKBH) H yrpeHHHe TBopsnuero MOJIHTBbI, HariaAowa H y6HHIa.

17epcbt omcmynatom. Ilepcm y6o, mice Anzio BOCCJIea0BaUla, rumemne Bowna


csoero OT ero ToBapHuieri TOJIb 3J109eCTHBO y6HTa, a6He OT OHbIX, 511(0 Beporipe-
C-rynHHKOB H tienoBeicoy6Hrnios ornrunuacsi H OTMeHHOCI OT apanoB npHnoncH-
macs( cerre, }once rnararnoT 6bITH npasusmoe nwenpopoica Myxammena rieHHe,
9pe3 Ann 14M npeummoe. H CHA ec-rb nepBasi H Bauman mencuy apanos H nepcoB.
BHHa, 3a HIO)Ke B penmTHH myxammeriaHcxoti ripemHoro pa3Hcriv1ar H nepcbi ermHorco
TOKMO Ann aurroro H 3aKOHHOTO Myxammeuy Hacnemunca 6bITH BeppoT H HMO-
Be,BWIOT; npo-rnix Dice Tpex CTpaIIIHb1MIi xynamH H 6eC9eTHb1MH TIOHOCAT pyraTenb-
CTBM. 14eCO pa,IIH OT apanos H TypicoB nepcm 3a epermcon HMelOTCSI 14 110,406HbIN1
o6pa3om oHbie OT nepco epenucamx Ha3b1BalOTC51, noilme genosexoy6Hriuos Ir
pa360rIFIHKOB H HacneucrBa He3aKOHHbIX BOCXHTHTeRerl 3a HaCJIMIHKOB MyXaMMe,aa,
paisHo SIKO HCTIIHHOTO Hacnenima AJIH couemicar ft paBHyIO Bcem meorb Bo3na1or
(o CHX mHo)Kariman pee B rnaBe Q 3pecu myxamAtedanctcoii).

X mapoAitom

80
Capitolul al doisprezecelea

Despre urma*i lui Muhammed pa care ei ii numesc Ashabe 151

Ashabii. Urmasii lui Muhammed sint de doua feluri: unii dupa cirmuire,
iar altii dupa familie, numiti emiri, adic5. printi 1o2. Iar urmasii de familie se
impart la rindul for in cei de neam ales si cei mai simpli. Familii de neam ales
sint azi in numar de sapte, numite sea 153, adica preferati". Despre emirii
mai simpli vom vorbi in alts parte: acum vom arata patru familii de urmasi
si seici ai aceluia in cirmuirea laic5,'.
Muhammed avea in timpul vietii patru colaboratori, capetenii de ostire
si sfetnici atit in administratia politica x, cit si in religie, pe care ii numesc
ashab, iar dupa limba persana cigar iari fieigamber 154, adic5. patru prieteni
ai Profetului": Ebubekir, Omer, Otman si Ali 155.

Ebubekir preia succesiunea. Dupa omorirea lui Muhammed, Ali fiind


in campanie, Ebubekir a fost ales drept succesor al lui Muhammed. Dar Ali,
care era dintr-o familie de nobili, barbat foarte viteaz si slava in multe raz-
boaie si victorii, n-a acceptat alegerea lui Ebubekir si nu voia sa-i arate supu-
nere, ci cit5.va vreme a trait cu ostirea sa, evitind tovarasia celorlalti.
omoard fie All cu viclesug. Ebubekir, vazind ca nu poate nimic reusi
prin forts, s-a gindit sa-1 prinda cu viclesug si sa-1 inlature dintre ei. Asadar,
trmitind la dinsul soli, it rugs sa se impace cu el, cu invoiala ca dupa trei
aii sa-i predea de bun5.voie toata conducerea lui Ali, el insusi ocupindu-se
numai de tilcuirea doctrinei si de afacerile care tin de sereat, adica de judecat5.156.
nmblinzit fiind Ali de aceste cuvinte, s-a dus la Ebubekir. Iar cind Ebubekir
I-a intrebat de ce n-a fost la alegerea lui, care e socotit si este cel mai nobil
intre familiile arabilor si capetenie preaviteaza, Ali a raspuns ca se indelet-
nicea cu adunarea sentintelor Curanului (despre care vom vorbi pe larg
la capitolul / Despre Curan) 157. Dupa o vreme, Ebubekir, sfatuindu-se cu 34
Omer si Otman, au tabarit pe neasteptate si 1-au ucis pe Ali, care era in djeanti
(adica in biserica) 158 si-si f5.cea rugaciunile de dimineata.
Persil se retrag. Persil care it urmasera pe Ali, v5.'zindu-si capetenia
atit de miseleste ucisa de catre tovarasii lui, indata s-au despartit de aceia
ca de niste calcatori de lege si ucigasi de oameni si s-au alaturat unei secte
care 'se separase de arabi, despre care spun ca ar fi adevarata invatatur5.
a pseudoprofetului Muhammed, transmisa for prin Ali. Aceasta este cea din-
tii si cea mai de seamy pricing a despartirii dintre arabi si persani, pentru
care se deosebesc foarte mult in religia muhammedana. Persanii cred numai
in Ali si-1 marturisesc a fi succesorul sfint si legitim al lui Muhammed, iar pe
ceilalti trei ii batjocoresc cu hule groaznice si cu injurii nenumarate. De aceea
persanii sint socotiti de arabi si de turci eretici, acestia fiind la rindul for
numiti eretici de c5.tre persani, pentru ca ii considers pe ucigasii de oameni,
tilharii si rapitorii nelegiuiti ai succesiunii drept succesori ai lui Muhammed,
deopotriva cu adevaratul succesor Ali, si le dau cinste egala tuturor. (Despre
acestea vom spune mai multe in capitolul Despre eresul muhammedan 159.)

X civic&

81
Meg Anuee. 0 Aix xax nepcm, Tax H apanbt H Typal OacHocnonsrr, ant 6b1
Hmen meg c He6ecH K ce6e nocnaturbiii, empice HMA 3yynOwcap; 6e)xe o6monirbrii
H no nono6Hio monmE4 6nexIaLLIHYi, eni4Hblm ynapemem naatranecETH TbIC511116
HenpHETeneri maim oTcexatounril. Cero mesa 143o6paxerme Ha CBOHX 3HaMeHax tiblHe
HamepToBaTH o6bprarr HmeroT REHmapbr H npur4a51 TypenicaE nexoTa.
OMep. Ho 06y6exup He 6onee Tpex ner HaganbeTHorran, yMpe, no xoToporo
cmepTH Haenenosa OMep. Cert nape-rim:tan ACCATb neT, Hero Apamno nopa6oT14.4,
cDeonopa, 6paTa HpaxnHesa B Henincom cpawemn4 no6enHn. Eacpy rpan nm4
cHilyce x nepcHnexom H Aamacic, erowe B 4Hene 40 000 oxpaHsuoulee xx Bohm)
OT Hpaxnlim HmnepaTopa Tamo onpeneneHHoe 3a1MILLIa.TIO B nepHbril max,' Aellb
3aBoesan. Enec H Aapy cynnie B npenenex nepcHnemix rpanbi onemxan H B neTo
XpHcroao 643, ewe ecTb FerHpbi 22, Ha Hepycanitm tramen B35IJI 11 B camom Hepy-
cannme ripoTHay mph! E.ne0Hcro451, xpam myxammenaHciairr, Heinnalm micallseHHem
HOCTpOHJI, npoT4He )Ke xpambr Bee xpricTi4aHom OCTaBHJI. B neTo rerHpm 23, Xpric-
TQB0 DIM 644, 'repel,' XOTAIlle OTMCTFITH y6IIRCTBO AJIlle130, nepcHaEHHEa Hewer,
cnyry Omeposa, Heniumm hexer gHC.TION4 nonigni4n14, aa y6HeT OMepa, erowe
pa6 TOR B xpame monsnnacE (sucoxe 3axyrHrt HcTopinc none-river), metrem npo-
35 / mien cnyry caoero co3ana mem H3Enexwa it
60.11e. npitaaroT H cite, AKO OMep
yeTpemnerme HaHb coTHopura, o6aae XOTeJI name ympeTH OT pyiar HenpHETenberam,
He ice monHTHIA, luxe B TO Hpemst npen 6oroM neAme npecetuit, 1436aaneHHE pax!
ZHBOTa cHoero.
Ommau. Y6HeHy 6bnnuy Omepy Haenenosan OTMaW, mice Hapcmormare ACT
12. Cell He He6narononymHeriumni 6i,icm npennapinnullx ce6e, 146o mpe3 Horgnoa
LB014X Arl)pHxy nopa6oTan H Arpe3 HHOTO Howna, eye HMA Mame, Ha KHrip
HaHne H KOHCTaHTHIO rpm onepwan. Ho npocTpaHHee cHx onHcatute Hc-ropExam
ocraHnure, '(TO myxammenaHe B noxaany CHX treTrzapex Hacnentancos Myxammeno-
BbIX Ho3rnauraloT, OT mHorgx mamas' na noxaxem.
.110X8allbl 1IX. Ha3bIBalOT FIX 11eTbrpe cTonna IIIICIBIA Eepb1, qtlerbipe
yxpaluem451 6naronernisr, -geTbrpe H3pEncTEa mHpa, "EleTbipe CHAIIHA cHeTa,
14eTbrpe BbIcomailium eTapunurbr, Ilelbrpe npapEna pa3yma, tleTbipe
mH.nocepn,HE 6owHE, tleTbrpe rocynapH EcenetarbrE, IleTbrpe Howna npo-
poLrecrom, oxleTbipe mynpeubt HIM 4.41.110004I, CBeTaexx ctleTbipe MTh! 60)K14A)>,
0.1eTbipe compuleHHo DpHH005I1111411 6naronapeEm 6ory, xleabice npaHnbr H npa-
BeAliliHN 0.4enape pa3ymeEHE 141111 C1111.1101-HCMbI ACHO )Ka3aTeJlbHbIA>>, TO ecTb:
36y6exHp vCBSITOCTH COBepIlleHCTBON OMep --o.OxeaH npaaabi, OTMaH
YxpaureHHe menoBenaHHE, A.1111 HcnonHHTenb 3anoseneti 6owunx,
H nporrasi.

IfacAedinacu Oamurtuu. Hacnertrancors 143 cf)amHAHH Myxarimenoirori B rocnon-


CTBOBa111114 EepxoEHom o6peTaloTcsr Hum y apanoa Ce,aMb XIB0p0B, no Typeara

>c 3armae
xx rBaptunolinoe
xxx icpyra 30sHore

112
Sabia lui Ali. Atit persanii, cit i arabii si turcii povestesc despre Ali
ca avea o sabie trimisa lui din cer, al carei nume era zuulfikar 160, cu doua
taisuri, stralucind ca fulgerul si taind cu o singur5. lovitura capetele a doua-
sprezece mii de dusmani. Ienicerii si cealalta pedestrime turceasca au si
acum obiceiul de a zugravi pe steagurile for imaginea acestei sabii.
Omer. Dar Ebubekir a murit dupes ce domnise numai trei ani. Dupes
moartea lui, i-a urmat Omer. Acesta a domnit zece ani, a subjugat toata
Arabia, 1-a invins intr-o mare batalie pe Teodor, fratele lui Heraclius161.
Basra, cetate de linga Golful x Persic 162, ,si Damascul, pe care it apara 9 ostire
de 40 000 de oameni xx rinduita de imparatul Heraclius, le-a cucerit in prima
zi de asediu; a luat Edesa 163 ,si Dara 164, care se afla la hotarele persane, iar
in anul de la Hristos 643, adica la Hegirei 22, tabarind asupra Ierusalimului,
1 -a luat de asemenea 163. ,Si a zidit chiar in Ierusalim, in fata muntelui Eleon,
cu mare cheltuiala, un templu muhammedan 166, iar celelalte biserici le-a la-
sat pe toate crestinilor *. In anul 23 al Hegirei, iar de la Hristos 644, vrind
persanii sa razbune asasinarea lui Ali, au cumparat cu o mare sums de bani
pe un persan, sluga a lui Omer, ca sa-1 ucida pe Omer, si sdavul acela 1-a
strapuns cu sabia cind se ruga in templu (precum povesteste istoricul Zakuti) **.
Ei mai spun ca Omer / si-a vazut sluga scotind sabia in spatele lui si navalind 35
asupra lui, insa mai degraba a vrut sa moara de mina vrajmasului decit
sa-si intrerupa rugaciunile pe care le facea in acea vreme inaintea lui Dum-
nezeu pentru a-si salva viata 167.
Otman. Omer fiind ucis, i-a urmat Otman, care a domnit doisprezece
ani***. Acesta n-a fost mai nenorocos decit predecesorii sai, pentru ca prin
capeteniile sale a supus Africa si printr-o alta capetenie numita Mavie a navalit
in Cipru si a ocupat cetatea Constantia 168. Dar lasind pe seama istoricilor
descrierea mai pe larg a acestora, sa aratam cite ceva din cele multe pe care
be trimbiteaza muhammedanii spre lauda acestor patru succesori ai lui Muham-
med.
Laudele lor. Ei ii numesc Cei patru stilpi ai credintei celei curate",
Patru podoabe ale bunei-cuviinte", Patru frumuseti ale lumii", Patru
straluciri ale lumii", Patru capetenii supreme", Patru reguli ale intelep-
ciunii", Patru milostiviri ale lui Dumnezeu", Patru domnitori ai universu-
lui", Patru capetenii prorocesti". Patru intelepti sau filosofi ai lumii xxx",
Patru puteri ale lui Dumnezeu", Cei patru care fac in chip desa'virsit mul-
tumiri lui Dumnezeu", Patru dreptati si drepti", Patru judecati sau silo-
gisme care arata clar", adica: Ebubekir Perfectiunea sfinteniei", Omer
Oceanul dreptatii", Otman Podoaba ma'rturisirii", Ali implinitorul
poruncilor lui Dumnezeu" si altele 169.
Urnzcqii de familie. Din urmasii de familie ai lui Muhammed se afla
acum la arabi in conducerea bisericeasca sapte curti, pe turceste odjeak 170
x Sinul
xx garnizoana
xxx globului pi rnintesc
* Sethi Calvisii Opus chronologicum, p. 995: Anno mundi 4592, post C[hristum] 643:
Omar, saracenorum amiras, Hierosolymis 6 regione montis Olivarum sumptibus templum
cultibus Mahometi destinatum aedificat, illudque multis reditionibus auget ; reliqua enim templa
omnia christianis reliquit. Cedr[enus].
** Ibidem: Anno mundi 4593, post C[hristum] 644: Omar, saracenonum rex, cum annis
decem regnasset, a persa quodam servo suo, dum in tempi adorat, gladio transfigitur.
** Ibidem: Succedit ipsi Otman cognatus, qui regnavit annis 12. Zacuth[ius].

83
0a3KRK, OT cl)armm naiepH Myxammenosori ripoHcxonsinnix, 9TO mepnbimH CBH-
AeTe.TIECTBbI H SIX pona 3HaMeHHTOCTb npeSHerilliHMH xoddicem, TO ecn, 1:(HI1J10-
ma/vim x yraepKaalor. H3 CHX cenrvix CIAMHJ11411 6131BalOT IlIeHXH, TO ecm npennoti-
TeHHMe HJIH enHCKOITLI B Me KICe H B MeAHHe, OT mum maumne4 ecm mem MeKKI4,
H Bee ;Tyr He ineHxx apancxxx H HAELIICICK14X
xoropomy 110,I1,11114SIeTC51 MeArifICKHil
Hapo,itos. Diem MexxH, era no orrie 11.1114 6paTe Hacnenne B luexxcrae Hocnpini-
mer, ace rocyHapH Hnanemni myxammenaHcxoro nocbuialor emy meenue, TO eCTI.
TIOCORIXTBO novipaawrenbHoe, I1p14.110)1CHBIlle Benume Z'apbl. Tiroxe OT HHbIX
rocynapeil emy nocunaercH HM5IHHO cxa3ari, He moxem a rypeuxoro Hmneparopa
Hexonincownw ininexom nocunaioula enaHoro 143 xanwpicH6ainoH noconberaa MI4-
HHCTp0M. OTIlyCKMOTC51 ace Tame nonapni: meg nparamH 6Hcepbi yxpaineHHIA,.
oneKaa nparaH xwiam Haparkaemasi H no meHmuoil mepe 40 000 3naTbIX xx, o6atie
re neHr,rH non HmeHervi MHnoCTHbIHH emy naHarlicH o6iixoma, XOTSI OH ace o6pa-
niaer HOTOM B cHoe ynorpe6neime. Cymru' x He My B THryne runner Ille Hxy
36 MexicH, cymnt cHera H mepitny / npannu H npaHoro IlyTH only npellecrHecauempy
H 11p0P1. ()luxe cynraHy innweroxe 1103B0JU1eT nrryna, xpome cero: HamecrHincy
Hainemy, HMnepaTopy annormaHmmy. Tax HMnepaTopa Haninicxoro, rocy-
naps' nepcHnexoro H BMX npynix myxammenaHcicasi CeICTb1 IIOTeHTaTOB xxx B
rarynax HmeHoHarm o6bi9ail Hmeer, xpome rocy.iapsi 6orarbui Apainni, ero ice
imicogainnero HmeHyer crisiineHHHica.
Bnaexom eninioro or cesi nieHxon (bamkuum x cynraHy Mycrabe H neap
1700 npmexasuia H, XOT51 eine mnan 6bui, Ho inane camoro mytrani H maunuero
He3Hpsi nocaKnamecH, BO BC51104X KOHBepCaLIHAXxxxx C cyaraHom 6boame, cpraHa
calla He penxo B crpereHHe emy HxcoKnairie (xaxosbui tiecm mummy )ice OT gem-
Bel( rHopwrii xorsrr). CynraH ero zueux 30eudu, TO earl, rocnomme nieHx. oil we
cynraHa nadutuae, TO ecm Hmrieparope H celcurzu uiepeamu Myxammeau, To ecrb
onamecrHwie npaanbi HJ1H cyna Myxammenoaa Ha3boame.
Korna MeKKI4 mem ymripaer kum 9pe3 6yHTOBCTBO HaponHoe HHanaraercH,
peovo 6MBaeT, tiro 6e3 rpaKaaHcm451 H mewnoyco6Hbui 6paHH Hacnengr npyroil.
146o He no oruoncicomy HeicoeMy recramenryxxxxx HRH 110 ycmorpemno ACT, HO
no Haponnomy xpe6mo H cline H36HpaiorcH B Hacneninum. rIpkima xce npecron
Mexial, or Hcex sixoxe pexoM, rocynapeil, Hecia3aHHEam Hexinim 6naroroBeHHem
notarraercH H noxnaHnem 6maaer. KpoMe CHX cenmll giamlinlici mHoronnonHaa
H 3eno ripoerpaHHasi eine H HmHe or Tame Myxammenosoci nuiepH o6peraercH
(11aM11J1H51, KOTOpbIX 3MUp, TO ecri. KH51351MH HapHuai-or.

X rpamorama
xx liepsoimmx
xxx toacniTenett
XXXX 06X0)111TeRIZTESBA
XXXXX 3aBeTy

84
care se trag din Fatma, fiica lui Muhammed, lucru pe care-1 confirma cu mar-
turii sigure, iar celebritatea for cu cele mai vechi hodjet, adica diplome x 171.
Din aceste sapte familii sint seicii, adica preferatii", sau episcopii din Mecca
si Medina, dintre care mai mare este seicul de Mecca, caruia i se supune cel
din Medina si toti ceilalti seici ai popoarelor arabe si indiene 172. Cind seicul
de la Mecca preia succesiunea in seicat dup5.' tata sau frate, toti domnitorii
posesiunii muhammedane ii trimit lui tehnie 173, adica solie de felicitare,
adaugind mari daruri. Ce anume trimit alti domnitori nu putem spune, dar
am vazut cindva trimitindu-se de catre imparatul turcesc pe unul din capidji-
basi 174 ca ministru al soliei. Si i se infatiseaza astfel de daruri: o sabie impo-
dobita cu pietre pretioase, o haina scumpa numit5. hilat 175 si cel putin 40 000
de galbeni xx insa acei bani s-au obisnuit sa dea in chip de milostenie,
desi el ii foloseste pentru nevoile sale. Scriindu-i, sultanul i se adreseaza cu
titlul: Seicului Meccai, judecatorul lumii si masur5.torul / dreptatii, parin- 36
tele cel preacinstit al caii celei drepte" si altele. Iar el nu-i acorda sultanului
nici un fel de titlu, afara de: Loctiitorul nostru, imparatul aliotman". Asa
are obiceiul de a-i numi in titluri si pe imparatul Indiei, pe clomnul Persiei
si pe toti ceilalti potentatixxx ai sectei muhammedane, afara de domnitorul
Arabiei celei bogate, pe care-1 numeste preot preainalt".
Am vazut pe until din seicii acestei familii venind in anul 1700 la sultanul
Mustafa 178 si, desi era Inca tinar, a fost asezat mai sus chiar decit muftiul
si marele vizir ; petrecea cu sultanul in fel de fel de conversatiixxxx, ba insasi
sultana iesea adesea intru intimpinarea lui (cinste pe care nu vor s-o faca
nimanui dintre oameni). Sultanul Il numea Seib efendi, adica domnule
seic", iar el pe sultan padiph, adica imparate", si vechili fereati Muhammedi,
adica loctiitorule al dreptatii sau al judecatii lui Muhammed" 177.
Cind moare seicul Meccai sau e detronat printr-o rascoala a poporului,
rar se intimpla sa-i urmeze altul fara razboi civil si lupte interne. Pentru ca
ei nu se aleg ca urmasi dupa vreun testament xxxxx parintesc sau din conside-
ratii de virsta, ci dupa votul poporului si dup'a putere. Preluind tronul
Meccai, e cinstit si adorat cu o evlavie nespusa de toti suveranii pe care i-am
spus. In afara de aceste sapte familii, se mai afla o familie prolifica, foarte
raspindita si pink acum, tot din acea fiica a lui Muhammed, pe care ei ii nu-
mesc emir-i sau firing. 178. /

scrisori
xx cervonet
xxx suverani
xxxx atnabilitati
xxxxx lege

85
37 KMITA BTOPAH

0 HmeHax Kypana
naea nepeas

CHL e wirrHe H ilyrieca nzeripoporga MyxammeHa, 1qm:to ze H HacnerwHicos


ero, no 6acnocnonmo camHx Tex, mice ery noccneHcraymT, ennxo Ho3moroxoN4
HicpaTue npenozmnue, rHe H xinira ero Kypan mnorazribi nocriomsmycn, He 6e3-
npinwino minim 6biTH, Ha 3HameHonamie HmeHH Toro Kypatta npoTonicyem; OT
KOT0p01-0 14CTOIIKOBAHHA HOTOM coorrepzawanck. B HeM ynonaem, ATO BCAIC yno6ee
H aicH eHmium mopom BO3M0)KeT ypa3ymeTH.

Kypaxa umexa. Kypan (RAH c npinczeHHem tinena ancypati) mice ecTh


iraiHra c,exTbi HnH 3a6npicHeHHA mycniimaricxoro, TpH co6crneHmile HmeeT Hmena
Kypan, Oypicatt H Kertitamydrnat. 3.4xypatt (9r mibie norpeluermem nmuyT Ainwpan)
cnoricriseHHe ((theme 3HameHyeT, 11p0H3BOXITCA )Ce OT cero, RICO CHID KHIC'y
eHHEry H camp mycJiHmaHom (To ecrb npanonepHbrm myxammeHaHom) tinraTH
H neponaTH norio6aeT, 3aHe 6orom H Hyxom ero Han CJIONCHCA H HanHcacn. limeHo_
HAMM cero ocHoHaHne yrnemicriaercsi Ha cnonax ToroxcHe Kypana, IDICe B mane
25 cHne rrryTcn. ofnaroinoT HenepHmr: Tb1 11013CTIIHHe IDICHBEA ecH, sane TOJIHKO
cnoneca TBOA pa3Ho nonaraeruH, HO cut num MHONCar11111351 cyrb Hecneriombi,
cam 6o 6or H rtyx 6narocnoneinthn3 CHM kicTHHHeihuym xiiHry COCTABHA ecTb.

3.40yrKall, 11.1111 6e3 tinetia SP)FXQN, cramenne 3FameHyeT opa3Ho TBOIMITH,


pa3HCJIATII, paanytiann>, Beppoulxii 6o Cat KI1H3e 11 3anoBe.rLeM TOA noinmyto-
11.111HCB, OT 11p0TUIX 3AKOHOB 14 cexT BecbMa pa3HCTBylOT H paanriamTcn, xoToporo
HapHuaHHA yTnepwrieHHe B Texxce Kypatwebix cnonax B npurbsiHnemori Inane
COCTOHTCA, me axu 6bi OT nHua 6opiain rnaroneT: ((Ono xHHry He HHHI51 pages
38 BH11b1 nprnix Te6e / TORMO Ha TIpOTHBHOC113 CA J110,13,CM 1431AB141111H>. 14 B Tame
inane, ROTA BHHHTCA npoTHnHan peum, 06a9e TylowHe 3axmonaeT HHIAX npoTHB-
Hocrb: Te6e, pege, onocnaxom ;la Anpaamony 3axoHy nocneAyeiuH, Hilicalcmice

86
CARTEA A DOUA 37

[DESPRE C U RAN]

Capitolul intii
Despre denumirile Curanului

Expunind astfel pe scurt, pe cit am putut, viata si minunile pseudopro-


fetului Muhammed si ale succesorilor lui, dupa insasi basnirea celor ce-i ur-
meaz5." lui, in care s-a pomenit de multe on si cartea lui, Curan, nu e necu-
viincios, socotim, sa explicam semnificatia acelui nume al Curanului, prin
care explicatie nadajduim ca fiecare va putea intelege mai lesne si ca dintr-o
singura privire cele cuprinse in el.
Denumirile Curanului". Curan (sau cu adaugirea articolului Elcuran),
care este cartea sectei sau rat5.cirii musulmane, are trei denumiri proprii:
Curan, Furcan i Kelamullah. Elcuran (pe care eronat unii ii scriu Alcoran) in-
seamna.' propriu-zis Citire" 179 i vine de la faptul ca numai si numai aceasta
carte li se cade musulmanilor (adica muhammedanilor drept-credinciosi)
s-o citeasca si s-o creada, pentru ca s-a alcatuit si s-a scris de Dumnezeu si de
Duhul lui. Temeiul acestei denumiri se bizuie pe cuvintele aceluiasi Curan,
care se citesc in capitolul XXV: Zic necredinciosii: Cu adevarat esti min-
cinos pentru ca asezi asa de diferit cuvintele tale , dar [tu raspunde-le] :
Cele mai multe ale acestui lucru sint de necunoscut, caci insusi Dumnezeu
si Duhul lui cel binecuvintat au alcatuit foarte adevarat aceasta carte" *.
Elfurcan, sau fara articol Furcan, in sens propriu inseamna: a face
deosebire", a imparti", a separa" 180, caci cei ce cred in aceasta carte si
se supun poruncilor aceluia se deosebesc si se despart foarte mult de cele-
lalte legi si secte. Confirmarea acestei denumiri se gaseste in aceleasi cuvinte
ale Curanului in capitolul aratat mai inainte 181, unde se graieste ca din partea
lui Dumnezeu: Aceasta carte nu ti-am inminat-o pentru altceva / decit 38
ca sa arati oamenilor contrazicerile ei" **. Si in acelasi capitol, deli se vede
ca spune lucruri potrivnice, sint cuprinse contrazicerile altora: Pe tine,
zice, to -am trimis sa urmezi legii lui Avraam nicidecum abatindu-te, deci
nu fi necredincios; dar nu am rinduit a se p5zi simbata pentru ca, patrunzind

* Coran, XXV, 4-6: Necredinciosii spun: a Aceasta nu e decit o minciuna nascoci15.


de el s... Raspunde-le: aCe1 ce cunoaste taina ascunsa in ceruri si pe pamint a descoperit
aceasta a".
** Coran, XVI, 64: N-am facut s5 pogoare peste tine Cartea decit ca sa le explici
inotivele dezbinarilor lor".

87
oTcrynam H He 6yJH HesepeH, co cy66oTm y6o XpaHHTH He HOJIMIGIX0M, 3aHe sme-
maluecA HpOTHBHOCTb H pa3rnacHe, Hxwe 6or Hmyaudi 6bITH CYJAH2 pa3peam.
Kenamynnaz CJIO)KeHHO eCTb H3 KeMIM (CJIOBO) H p///a0 (6owHe HJIH 6owe-
cTseHHoe), TO eCTI3 OCJIOBO 6owHe, xoTopoe pemeHlie BHAHTCA yxpaneHo 6bITH OT
umeHe CB5111IeHHOTO, TaK Bemxozo AKO H H06020 1711C6HUR, ewe 3a HCTHHCTBOBaHHe
cnoeo 600lcue OT 60FOCJIOBOB HapHuaTmcst o6bI9e. Tow nonTnepwnaeTcm H H3 Kypatta
TJIaBbl nessubin Hai:lees:1Tb, rne noxa3yeT, AKO rieme KypaHoeo nocnenyer ripen-
Baptism Hm npopoxam. <okine 0 npHxa3aHH5ix rnaroneT Te6e 110CJIaHHbIX 111-0-
AH60 CyMHHWHCA, IIpe,LIBapHBWHX TA KHHTH Ilp011HTaA, 14CTIMHy Te6e 110CJIaHHP0
ysecH, He 6ykal CyMHACA, HbIHe npHemnm, HblHe ice oTrieprasm. H B Luse BATOR:
<<BOT rnarone-r 6narHii H MIUIOCTHBbIrl, ACHBbIll H npeBbicoxHil, erowe xpome
nem, HHoro B)K npewne Teepam (TO eCTb Bemxuli 3aeetn) noTom Pluaoteun (cHpe9b
Eeatteenue) npasbie nyTH monem npenane, Hanocnenox HeTHHcrayloulym xuHry
3.a0y/man, 3aKOH Baal noTsepwnaloinylo,. CBbILLIe BaM napona H cHe conermarr
T.TIaTOJIbI Tsepner4ame H Hecoxpyammbie.
fnaroneTcsi nam4 H Ktutza coothgetm, xoTopoe pemeHHe TonxoBaTenx TOT
B3eMJIIOT OT TJIaBbI Maude (ewe TOJIKyeTCA <<CTOJI))), Hnewe rnaroneT, AKO KMITa
coo6ineHHA HecTb HHO, pa3Be nononmelnie EeatteenuR H .17eHmameexax, 9eM B14-
.1114TCSI IlpHII0,11061TATHCA K HMeHH E66H22.611.6, B Hemwe 9TeTCA, AKO oHe npHHne
pa3opHTH 3aKOH, HO HCIIOJIHHTID).
11Hbte npopoueocue KHU2U. EaCHOCJIOBAT )1Ce alcH 6b1 6or OT co3naHm mHpa
.no Myxammena 5000 npopoxos xo mcnpaBneHmo nyTeri genoseLiecnix nocnan H
seem pairmiHme KHHTH H 3aKOHM OT ce6e HanHcaHHbie (Hmwe 6bI 9eJI0BeKOB Hay-
1114.1114) npenan. ,apyrxx y6o npopoxon KHYITH 60)1CHIIM COKpOBeHHbIM cynom, xpome
I7enmameexa, I7canmupa H Eeatteenun norm6nH H HbiHe He o6peTaloTcm, 'Tome
9TO B Kypatte scex OHbIX ygeHHe conepwliTcm.

Iletnatneex. 17eHmameex (HM Teepam)tipe3 Moricesi Hyneficxomy TOKMO /


39 pony, Eeatteenue 9pe3 HcamecHr, TO eCTb Hmcyca XpHcra, seem paaHo ponam
6or C He6ecH nocna B HacTasneHHe genosexos HnononoturraTenert, enHHomy Gory
Bcero mHpa Tsopuy KRaHATHCA H B Hero enHHoro BPOBTM H ynoriaTH.
Ilcantnupb. Hcannutpa xce Tim 3e66yp Aamtv spytieH 6e B HaygeHHe
menosexos, KaK0 nono6aer 6ora XBaJIHTH H Tomy enHHomy 3a npHATaA OT Hero
6narogeHHHA, so3nasaTH 6naronapenHe. Tawe 3a HesepcTsHe Hynees H scex ponos,
21(0 Hoene lletunameexa Eeatteenue, Taxo nocne Eeatteenuft Kypan npHsHeceH 6bICTb
14 TeM xx HcTpe6neHHbrm 6bIBLIIHM npesHlim 3axoHam H 3aKOHHbIM yeTasam enmia

x mint R-Hmr MoilceoBbix


xx 9pe3 TODD

88
aici contradictia si divergenta, Dumnezeu, care va fi judec5.tor, le va
rezolva" *.
Kelamullah este compus din kelam (cuvint) si ullah (al lui Dumnezeu
sau dumnezeiesc), adica Cuvintul lui Dumnezeu", expresie ce se vede ca e
furata de la numele sfint al Scripturii vechi si noi, care pentru adevarul ei
s-a obisnuit sa fie numita de teologi Cuvintul lui Dumnezeu" 182. Ace lasi
lucru se confirma si din capitolul al XIX-lea al Curanului, unde se arata ca
invatatura acestuia urmeaza prorocilor ce au venit mai inainte. Daca
zice te vei indoi de poruncile date tie, vei cunoaste adevarul ce ti-a fost
trimis citind cartile prorocilor care au venit mai inainte ; deci nu te indoi
aci primind si aci respingind" **. Iar in capitolul al V-lea zice: Dumnezeu
cel bun si milostiv, viu si preainalt, afara de care nu este altul, mai intii a
dat oamenilor Tevrat (adica Vechiul Testament), apoi Indjil (adica Evan-
ghelia), caile cele drepte, iar la urma v-a d5.ruit de sus cartea cea adevarata,
Elfurcan, care confirma legea voastra si cuprinde spuse foarte temeinice
si de nesfarimat" ***.
I se mai spune si Cartea comunitcitii 183, nume pe care tilcuitorii i1 iau
din capitolul Maide (care se tilcuieste Masa"), unde se spune ca aceasta
carte a comunitatii nu este altceva decit o completare a Evangheliei si a
Pentateuculuix4*, unde se vede asem5.'narea cu numele Evangheliei, in care
se citeste ca n-a venit sa strice legea, ci s-o implineasca" 5*.
Alte card proroce.,sti. Ei mai povestesc ca de la facerea lumii si pina la
Muhammed, Dumnezeu ar fi trimis 5000 de proroci spre indreptarea cailo-
omenesti si ca tuturor le-a dat felurite carti si legi scrise de el (cu care sa,
invete pe oameni). Cartile altor proroci ins5., prin judecata cea ascunsa a
lui Dumnezeu, afara de Pentateuc, Psaltire si Evanghelie, s-au pierdut si
acum nu se mai gasesc, pe linga faptul ca invatatura tuturor acelora este
cuprinsa in Curan.
Pentateucul". Pentateuful (la ei Tevrat)184 prin Moise, dar numai
neamului/iudeudupa cum Evangheliile prin Isamesiki-85, adica Iisus Hristos 39
le-a fost trimis de Dumnezeu din cer tuturor neamurilor spre pov5.tuirea
oamenilor cinstitori de idoli, ca sa se inchine unui singur Dumnezeu, facator
al lumii intregi, si numai in el unul sa cread5. si sa n5.clajduiasca.
Psaltirea". Iar Psaltirea (la ei Zebbur) 186 lui David i-a fost inminata
spre a-i invata pe oameni cum se cuvine a lauda pe Dumnezeu si numai lui
unuia s5.'-i dea multumire pentru binefacerile primite de la el. Tot asa, pentru
necredinta iudeilor si a tuturor neamurilor, precum dupa Pentateuc a fost
data Evanghelia, asa dupa Evanghelie a fost dat Curanul si prin elxx au fost
nimicite legile vechi si rinduielile legii, s-a asezat si s-a propus oamenilor o
x cele cinci carti ale lui Moise
xx cu acela
* Coran, XVI, 123 124: a Urmeaza religia lui Avraam, un adevarat credincios
Simbata n-a fost impusa decit celor care erau in dezacord cu privire la ea. Cu adevarat,
Domnul va judeca intre ei, in ziva invierii, motivele dezbinarilor for ".
** Coran, X, 94: Daca te indoiWi de descoperirea noastra, intreaba-i pe cei ce au
citit cartea inainte de tine nu fi, deci, dintre cei ce se indoiesc".
*** Cp. Coran, III, 2: Dumnezeu!... Nu este Dumnezeu afara de el: cel viu, cel ce este
prin el insuil [...] A facut sa coboare Tara si Evanghelia mai inainte cale pentru oameni"
M V, 48: Ti-am descoperit cartea qi adevarul, pentru a intaxi ceea ce exista din carte mai
inainte de ea, pazind-o de orice stricaciune".
4* Ibidem, apoi: Daca Dumnezeu ar fi vrut, ar fi facut din voi o singura comunitate"-
5* Matei, 5, 17.

89
Bepa H 3aKOH tIpe3 Kypanoeo ytieHHe BBeaeHbIr1 ripennowxcg monem H ycrartHcA,
o qem mano &mime H3 camoro Kypana noxa3axom B rnane HATOrl.
Beppor y6o, AKO menoxeum nce, OT Anama no ABpaaMa H nawe no Mot-ices!,
AnpaamnHm 3aKOHOM (KOTOpOrl MHAT, AKO Arspaam TIOCJIe):(0BaTeRbHbIM npena-
m4em OT Anama socnpHsin ecrb), or Maces( )xe no XpHcTa Cnacwrena 3a' o OM
MOPCCOBBIM, a OT Xp cra =Ice no Myxammena EBaHre.11bCKHM 3aKOHOM H MyC-
JIHMaHbI (TO eel'', nparsorsepHHH) C aceHH 6bnna. 1-ITO CaMbIMH KypaHa CJI0BaMI4
yrxepwonator, AKO)Ke B Law:se 41 rnaroner: Kip xywumil eCTb, name TOTO, mice
no 11p1451THH 3anoxenei3 Hamm orcrynaer, ywe mpe3 Maces' xxxry CbIHOBOM 143-
paHnenbuvi npenaxom, eilwe nocnenyloinHH 6e3 scsmoro cymHemm Gory npmcoenx-
H5ITC51. 14 CHA y6o o Bemxom 3aeeme. 0 Ecaueenuu xce 3pH npocrpaHHee, rre pee
0 Focnode Hucyce Xpucme Cnacwnene.
no Kypane y6o y Myxammenosom npopoLiecrxe, 17eumameex, 17canbmupb H
Eeaueenue, AKO)Ke pexoM, ocramnnacsi H TeX 3aKOHbI H yCTaBbl BCAtleCKII 3anpeuleHm
6buna. Toro panH HHKTO )Ke mower cnacea 6bITH pa3ne Kypauom H HcnoxenaHHem
septa OT MyXaMMe,aa npenamimst H y3aKOHeHlIbIA, XOTA MyXaMMe,II (AKO)Ke npx-
ponnbni JDICHBbIM 06bIllari eCTb) HeTIOCTOAHCTByA, Ha 14110M mecre B Kypaue C0143-
BOJIATII BI4AHTCA, liTO ace B oretiecrnexHom 3axoxe moryr CI1aCTHCA.1Tharoner 6o:
BepHm4 H HellpeKAOHHHI4 B CBOerI Bepe, name HHbIX RI-06AT 6ora H B mane 48:
Bcsix rnaroner 6o5d1c5f 6ora H BepyAil H ,L(o6po TB0pAI3 B CeM Wipe, Ha-
cnenwr 6owHe mHnocepnme.

Cica3yun-, tiro xxHra Kvpalla BCA B 23 HRH, AKO Apyricw


Kypata> npeeniubta.
MHHTCSI, B 25 neT OKOHLIaCA, H nocnenosarenbxo cosepuleHa 6bICTb. 146o xpome
3anoneneri, Awe B Apia (He6o xmcogainuee H npecron 6owlici raxo HapHuator)
40 6oxamm cupcsmu6u, TO / eCTb cexperapem HanHcarnacst H OT ppm 6oxani Myxam-
meny, erna Ha He6o BUT 6bICTb, nonamacA, BepyloT, AKO CyTb H I4HaA (Awe ea-
ducumpu0, TO eCTb 3Hatille CBATOe HJ114 ciaorrasi BeCTb HapHuatorcm) no npanygaio
H rpe6oxamno qpe3 ApxaHrena 1-axpnwria emy Bo3Beinexxasr. CHpegb, xorna
Hapon ywe Myxammeny ysepHabiri o xoeil-nx6o Beam cymHamecA H no3Bonexa
JIH oHast HJ1H 3anpeurexa 6bITb HMeeT, Toro nonpoulaine, OH npewne ornercrnoxan,
11TO 0 TOM He 3Haer, HO Hmeer o HHX monkrrHcA Gory H IIpOCHTH BeJ11411eCTBO Ero,
TpeT.1
,Ha tITO 6narosoneHHe ero eCTb, OTKpbITH COH3BOJIHT. Bo BTOpb111 we HRH
nem', co6paa Hapon, CKa3OBaine, aid6m mope H raxoe, mpe3 FaxpHlina nonyimn
x3xecime. Koropoe npHxa3aHHe norom K nporgemy Kypana xopnycy npncoxo-
xynnmercst (ewe Aemu KepuMe, TO eCTb MIITIOCTI4B0e ymeHHe HapHuaercm). 14
TaK0 11 23 nem (rommo 6o no 11pHATHIE npopoqecxoro papa )104By 6bITn emy 06-
HOCIITC51), mire Kypana KO OKOHLMH1410 H COBeplUeHI41-0 11pHHTII 1-10BeCTByeTCA.

Toccm Kypana. 0 camom rexcre X Kypana cosepuieH nx eCTb, cyrb Hwe


cymHenalorcsi, 1460 OT CJIOB rorowne KypaHa mHorasi BO OHOM rpe6oxamcm BM/MCA.

X caoxceuma

90
singura credinta si lege, introdusa prin invatatura Curanului, dupa cum am
aratat chiar din Curan ceva mai sus in capitolul al cincilea 187.
Ei cred ca toti oamenii de la Adam ping la Avraam si chiar ping la
Moise au fost mintuiti prin legea lui Avraam (despre care ei socotesc Ca
Avraam a primit-o printr-o traditie neintrerupta de la Adam) ; iar de la
Moise ping la Hristos Mintuitorul, prin legea lui Moise; iar de la Hristos
ping la Muhammed, prin legea Evangheliei au fost mintuiti si musulmanii
(adica cei drept-credinciosi). Lucru pe care it afirma chiar cu cuvintele
Curanului, precum zice in capitolul XLI: Gine este mai rau decit cel ce se
leapada dupa primirea poruncilor noastre date fiilor lui Israil prin cartea
lui Moise, pe care urmind-o s-ar fi unit Para indoiala cu Dumnezeu?"*.
Acestea deci despre Vechiul Testament. Iar privitor la Evanghelie, vezi mai
pe larg unde vom vorbi Despre Domnul lisus Hristos Mintuitorul 188.
Deci, precum am zis, dupa scrierea Curanului i prorocia lui Muham-
med, Pentateucul, Psaltirea i Evanghelia au fost lepadate, iar rinduiclile
si legile acelora an fost intr-un fel sau altul oprite 188. De aceea nimeni nu
mai poate fi mintuit decit prin Curan i marturisirea credintei, predata si
legiuita de Muhammed, deli Muhammed (precum este obiceiul firesc al celor
mincinosi) nefiind statornic, in alt loc din Curan se vede ca admite ca toti
se pot mintui prin legea parinteasca 18. Caci zice: Cei credinciosi si stator-
nici in legea for mai mult ca altii ii iubesc pe Dumnezeu"**. Iar in capi-
tolul XLVIII zice: Oricine se teme de Domnul, crede si face bine in lumea
aceasta va mosteni milostivirea lui Dumnezeu" ***.
Curanul" completat. Se mai spune ca aceasta carte a Curanului s-a
ispravit si s-a desavirsit in totalitatea ei treptat, in douazeci si trei de ani
sau, dupa cum li se pare altora, in douazeci si cinci 181. Pentru ca in afara
de poruncile ce i s-au dat lui Muhammed in Ars (cerul cel mai de sus si tronul
lui Dumnezeu) de catre acel sirkiatibi al lui Dumnezeu, adica / de ca.tre 40
secretar, sau chiar din mina lui Dumnezeu cind a fost ra'pit in cer, se crede
ca mai sint altele (care se numesc hadisserif, adica stiinta sfinta." sau veste
sfinta") 192, vestite lui dupa caz si cerere prin arhanghelul Gabriel. Adica,
atunci cind poporul care credea deja in Muhammed se indoia de vreun lucru
si-1 intreba daca este ingaduit sau interzis, el raspundea mai intii ca despre
acel lucru nu stie, dar se va ruga lui Dumnezeu si va cere ca Cel preainalt
sa binevoiasca a dezvalui care este vrerea sa. Iar a doua sau a treia zi, adu-
nind poporul, spunea ca ar fi primit prin Gabriel cutare sau cutare stire, care
porunca.' se adauga apoi corpului Curanului (numit Aeati kerime, adica In-
vatatura milostiva") 183. Si astfel se spune ca in douazeci si trei de ani (atit
se crede ca a trait dupa primirea darului prorocesc), cartea Curan a ajuns
la ispravire si des5_virsire.
Textul Curanului". Despre insusi textul x Curanului, unii se indoiesc
ca ar fi perfect, caci din cuvintele aceluiasi Curan se vad multe care lasa de

x compozitia
* Coran, XXXII, 22-23: Cine este mai nedrept decit cel care se intoarce de la sem-
nele Domnului sau dupa ce i-au fost reamintite? [...] Am dat cartea lui Moise; [-.] am fdcut
din ea o tale pentru fiii lui Israel".
** Coran, II, 165: [...] credinciosii sint cei mai zelosi in dragostea de Duinnezeu".
*** Coran, XLVIII, 29: Dumnezeu a fagaduit acelora dintre ei [credinciosilor, u.n.)
care cred si care fac fapte bune o iertare i o rasplata nemd.rginitd", cf. V, 9.

91
Enaraner 6o Myxammeg, AKO OH COLIHIIHJI romry B HeH)Ke Cy Tb 12 OCO cnoB x
Hnkr pegeHlirr, o6aire B HbrHeilumx Kypana KnHrax, Tonmoro 14X =arena He o6pe-
TaeTcB. Ho TOJIKOBaTeJ114, cHe Kypana mecTo KOBapCTBeHHO ycrpoebaroT, 1431,51BAA-
10111e, TITO oHbre 12 000 pegeHHA o6Lemnbar H KHHry Myxammedue pegerrHylo H
nygeca H noxogbr H no6egbr ogepwaHHbre Hag cmewriblmH Hapo,gamH. HoTaeHHbre
)1Ce 14X aTeliCTbr Ha MHOTI4X mecTex B Kypane .110)Kb 110Ka3y10T. H XOTA cero ABHO
pe11114 no onaceHHem cmepTH He gp3aroT, o6atre mewgy co6olo Bbngeo3HameHnoe
Kypana mecro TaKo paccpKgaroT, trio no Bnerga palm eMy, AKO HanHcan ramry
12000 cnoBamx cocrosnilyro, Bonpornarounrm ero, Bce J114 OHbIe cnoBeca CyTb
lICTIIHHbIe, OTBeTCTBOBaTH cKa3yeTcm, 51K0 3000 CJIOB TOKMO HmyT B ce6e mcrtraHy,
nporran )Ke Bce J10)Kb CyTb. Ho TOJIKOBaTeAll are Kypana mecTo 143131CHAIOLIIe
3anorsegmli Torowne OT BCSIKOTO cymHeHHA IICTI4HIly 0,414CTI4TH CHJIATCA. MyXaMMe,I1
6o B nognsepwgeHme prelim cnoero rnaroneT: 11To-.n146o c6p5uneTe HanHcaturo
O MHe CB01114Te c Eacypatiam 14 arge Tomy cornaconaTH He 6ygeT, BeA,HTe, AKO He-
BHHoBeH eCMb Toro H Hecrb moe oHoe nHcaHHe. 14em noKa3yroT, AKO Kypan Be3ge
14 BO BeeM ce6e cornacyeT H HO B tremwe pa3HCTByeT (XOTA 14 JIMICHO) Tawe HaBOAAT,
41 'no KHnra Kypana, BCA HCTIIHHa H HCTIIHCTBy10111a51 CCTb. CyTb H mime,/ Awe B
noKa3aHne Kypattoeou HCTHHHbI np0143HOCAT A0B0,11bI, HO Ta HmKure norm-
WyTC5I.

Illmuab Kypanoe. Kypan CJIONCeH eCTb Ha aparICKOM A3bIKe H3pAgHetiunim


urrirnem H n0 6onbureii iracTfr pHcpmkrecrarm, pewit() apancKom Tax rny6oxoro,
'ITO He TOKMO nogpawaTb TOM BC5PleCKI4 HCCTb MOLIIHO, HO H KO 14CTOJIKOBaH1410
seno TpygeH ecTb, namewe pelLjo necbma He oftnTeH. Arm cam mycloTH HRH KTO
OT ymeHHernuHx TypKon H B apancKom 513bIKe HcKycHerrunni BonporneH 6br 6brn,
mower J114 XOTA eAl4H KaKOBbICI CTHX I4J111 ceHTeHumo Kypana 110 CJI0BaM 14 110 pa3ymy
Ky11H0 H cosepureHHo pa3ymeTH, no npange OTBeTCTBylOT, iITO HI4KaKONCe pa3yMeloT,
HO OTCMJIalOT K gpesHeilanim Kypana TOJIKOBaTeJIeM H B HHX CJI0Ba HRH ceHTeHnpar,
o KoTopbrx cymHeHHe ecTb, HcKaTb noneneBatoT. OT tier ygo6H0 3aKnfogaroT,
Arco rieHne Kypana ecTb cnono 6o)K11e, sane Myxammeg, 6ygrm HeymeHbril 14
11HCaH1451 Henegbril, HHKaKONCe MOTJI 613.1 TaKonan npoH3BecTH, pane OT 60)KeCTBeH-
11bIA MTh'. A Hailname, 11TO OH CaM Ha gpyrom mecTe rnaroneT, AKO HO genoBegm,
H14 gemoHH TaKona nkrcaHHH H3,71aTH moryT. H o came TOTO 11HCaH1151 Ha HHOM
mecTe, arm 6br OT mina 60)K051 rnaronm, cxa3yer: Aare cemy 3aKoHy coTBopHnH
6bIxoM CHHTH Ha ropbr, ropbr y60 cambre npeKnomuecsr, 110KJI01114.1114CA 6b1 Tomy,
crpaxa pages 6owiur. H CHA BC51 II3 camoro TexcTy. A sum B HCT0p1451X noBecTByLoT-
CA XOTAIL1HX pagx ()Ham 3HaTII, K CHM )Ke ripHcoBoxym4TH He o6ne-
HHMC51.

x ce}rremxxit

92
dorit 194. Asa, Muhammed spune ca a intocmit cartea in care sint 12 000
de cuvinte x sau spuse, insa in cartile Curanului de acum nu se
gaseste acest numar. Dar exegetii t51m5.cesc perfid acest loc al Curanului,
spunind ca cele 12 000 de vorbe cuprind si cartea zis5 Muhammedie,
i minunile, si campaniile, si victoriile obtinute asupra popoarelor vecine 195.
Iar ateii for ascunsi arata minciuna in multe locuri din Curan i, cu toate
ca nu indraznesc sa spune aceasta pe fata, temindu-se de moarte, totusi
intre ei asa judeca locul mai sus mentionat din Curan, ca dupa ce a afirmat
ca a scris cartea alcatuita dirt 12 000 de cuvinte se spune ca ar fi raspuns
celor ce-1 intrebau daca toate cuvintele acelea sint adevarate ca numai
3000 de cuvinte au adevar in ele, iar celelalte sint minciuna. insa exegetii,
explicind acest loc al Curanului, se silesc ca prin poruncile aceluiasi Curan
sa curete adevarul de orice indoiala. Pentru ca Muhammed, spre confirmarea
invata'turii sale, zice: Orice yeti afla scris despre mine, verificati cu Elcu-
ranul si, daca nu se va potrivi cu el, sa stiti ca nu eu sint vinovat de acestea
sl ca acea scriere nu este a mea" 196. Prin aceasta ei arata ca pretutindeni
si in toate Curanul este conform cu sine si nu se contrazice Intru nimic
(deli e fals) si deduc ca aceasta carte a Curanului e toata adevarata si
veridica. Sint si altii care aduc dovezi pentru a arata adevarul Curanului, 41
dar acelea vor fi aratate mai jos.

Stilul Curanului". Curanul este alcatuit in limba araba intr-un stil


foarte ales, in cea mai mare parte ritmat, intr-o limba araba atit de adinca,
incit nu numai ca e imposibil s-o imiti, dar si de interpretat e foarte greu,
iar mai ales a o vorbi e peste putinta. Insusi muftiul sau vreunul dintre turcii
cei mai invatati si mai iscusiti in limba araba, intrebati daca pot sa inte-
leaga perfect macar un verset sau o sententie a Curanului, dupa cuvinte si
dupa sens, raspund pe buna dreptate ca nu inteleg defel 197 si trimit la cei
mai vechi tilcuitori ai Curanului i poruncesc ca la acestia sa cauti cuvintele
sau sententiile despre care e indoiala. De unde lesne trag ei concluzia Ca inva-
tatura Curanuldi este cuvintul lui Dumnezeu, pentru ca Muhammed, fiind
neinvatat si nestiind sa scrie, n-ar fi putut in nici un chip sa alcatuiasca
acestea decit prin puterea dumnezeiasca. Cu atit mai mult cu cit el insusi
intr-un alt loc spune ca nici oamenii, nici demonii nu pot face astfel de scrieri"*,
iar despre puterea scrierii aceleia in alte locuri spune, ca din partea lui Dum-
nezeu: Data aceasta lege am fi facut-o sa se pogoare pe munti, chiar
muntii, prosternindu-se, s-ar fi inchinat ei de frica lui Dumnezeu" **.
Toate acestea chiar din text [sint luate]. Cit despre cele ce se povestesc in
istorii, nu ne vom lenevi sa le adaugam pentru cei ce vor sa le cunoasca.

x sentinte
* Coran, XVII, 88: Dace. oamenii qi djinii s-ar uni pentru a alatui ceva asemanator
acestui Curan, tot n-ar face nimic care s semene, chiar de s-ar ajuta unii pe altii".
** Coran, LX, 21: Dacia, am fi fi cut s se pogoare acest Curan peste un munte, 1-ai
fi vi zut umilindu-se Si despicindu-se de frica lui Dumnezeu".

93
Tnaea emopaR

0 mune Myxammedue

HcmopuE o uunune oKypanoeo). KFuira o6umwrcst y TypKOB CO6paHHbIX BO


ASH MyXaMMeHOBbI 11CTOpHil, B Heil) Ke cHueliasi nosecTHyloTcsi: B TO Hpemm, Korga
Myxammen ygemie cHoe B crpanax MeracH H Menruim pacceHaTH H apanam HH0110-
nomomimcam (Bce 6o apancluie Haponbi npe)Kne Myxammena nogliTamilo HHOROB
H MHOT060X1410 nplinewanii) HMS enHHoro 6ora H Hcex THopna Hagan H3T3 51131151TH,
MHO)Kar1W14e B TeX Haponex 6bIJIH My lui ygeHme, (1)Hnococtobi, HpagH H CTHXOTBONbI,
42 xoTopme (mower/ 6bITb rpexam nocnenyn) 06bigail HMeJ114 n0 BCSIK013 TOH B rpan
MennHy co6HpaTlicsi H BC5IK cHoero 3HaH1451 11.1H xynowecTsa noxa3amie HeKoe
HarnicaHHoe HRH cotniHeliHoe nocpene rpana Ha cronne (Hapoinio K TOMy ycrpoeH-
Hom) nprisenniHaTH H mime riosenteHnbre Banff Hpea 40 Timer' OT Bcex 3pnxycst
H ripogliTaemm 6bmaxy. A awe KTO B KaKOM xynowecTHe HRH Hayxe XOTeJI 6b1
pa3yma oc-rpary H IICKyCCTBO cHoe noxa3aTH, TOMy ua3upe (TO eCTb (010,I106H0e0
HRH JiTimee 'TO mor 6bI BbIMbICJIIITH H COTBOPHTH, 'TO aine KTO yHHEIHJI, Tam)Ke
Ha npenpemeHHom cTonne npmeannialue. CicoHgasulycsi xce 40 nHeia HpemeHH,
Bee OHble mywii B Hayxax H xynowecTsax 3HameHnTme, HceHaponHo npH Tomwe
cronne cxownaxycsi H OT TBOPUOB pegeminx HRH riemixax WeCTOKO C 006010
npenlipaxycsi, lcoro Han xem npe,rknogecTH 110H061710, Twice 6onbumil gacTH coma-
CHBIllalaC51, Horosop nonmicbuianw Taxoria B TaKOB0M ygemin HJ1H xynowecnie Han
Toro npennogliTaTH nono6aer. KoTopmil y6o no xx npHroHopy Hpyroro npeno6ew-
name, lie Bewiamecm sncowe rpelcom o6bigail 6e, Ho nupu, TO eCTb CTaperIWHq 11
ygeHHerninico) name npyroro 06b5IBJ151WeCA, no6ewneHHbiri we yHeHHK no6ennTenes
HapHuamec51. Mice Taxorioe npHemuni nocpamnemie mpe3 Hecb ron npfinewHee
B nene cHoem 06ygamecsi, na 6M B 6ynyulee ne-ro parrenn cHoero BO3M01- npeo-
A0J1eT14 H 143 rieHinca ero B nupu npoli3biTH H Taxlim o6pa3oM H 06yHeHHeM, Xy-
)10)KeCTBa H Haylai y apanos nolicsinHesHo ripn6arinsunicn H npenycneHanH.
Myxammen we no 11p145IT1414 OT 6ora Ha He6ecH Kypaua H orryny culecTimiri
(o gem ywe npen-bArnics0 B Menimy ;IRA HagaTHA nponosenn cHoesi nplinne B To
licToe spew!, B Hewe sce ytieHme apancTHH mywH Ha o6bplarlHoe once ronoHoe
oTnpaHnemie H 06ymerine co6Hpaxycst.
Ho 06iltemy y6o nceM o6mgaio H Myxammen nepHyFo Kyprma cypem HnH
rnasy, Hounno, mixomywe cHenyury, Ha npenpegeHHom npinieclin cTonne. Bo
yrplie Dice pwropHicH H IIHHTI4K14 ygli-renHe (TeonorH 6o 11100THBH0r0 CBOeMy MHeHH10
pa3ymemix nocTperatoulecg o TOM He pannxy) Bce, 'TO B Oxo' inane conepwainecsi
npogenue, 143ymPlwacA H aro 6b1 mon Henn. 661J1a H xaxoe COHHHeHHe H KTO TaK
rny6oxoro xpacHocnomiff H 11H14THKH THopen 6bin 6b1 He Henyine, BCIO XI4T0OCTb
CBOIO H cany nonaraloT, Aa IIITIIJIIO Tomy H Ha3M ((pirypa eCTb IIHRTIIeCKa5I,
Kypany CBOIICTBeHHaSI) awe He COpaBHHTHCA, TO XOTSI nonpawaTH BO3MOUT. Twice
no 40 HHex HHHT0)1Ce ycnenue, RICO licye Tpynm CB014 110J10)KWHH, OT IIpOTHHX /
43 mypnenos HernaeHaHm 6snua. A noHewe Myxammen Ha TOCI xapTHH HMeHH cHoero
He no,anHcan, OHe H 6e311M5IHHOF0 ero Hag BCCMH p1TOpaMH H crHxoTHopHamH
crapernHero 14 ygeHHerfwero H CHHeBbISI gecTH nocTornia 6b1TH CHOPIN/ HogrnwaHHem
nposontecTHwa.
no yi-sepw,neHHH we, MyXaMMe,LI BO BTOpbal HeHb B co6paHHH ABIIRCH H
cica3an, AKO xaprkno OH CaM IlpHBeCHJI, cnosa xce Tsopeg He OH, HO Eor ncex CO3-
ga-rem, ecTb. 11To myHpeubi mime en:minas H ypa3ymes era 6bITH genoHeica HerieHa
H IIHCaHHA Hesenytna, SIKO MICHBLIa H o6maHuHuca H CJIaBbI 1110)KAbI51 6eCCTbIeallOTO

94
Capitolul al doilea
Despre cartea Muhammedie 198

I storia despre stilul Curanului" Circula la turci o carte a istoriilor


adunate in zilele lui Muhammed, in care se povestesc acestea: pe vremea
cind Muhammed a inceput sa-si raspindeasca invatatura in pa'rtile Meccai
si Medinei si s descopere idolatrilor arabi numele unui singur Dumnezeu si
Ziditor al tuturor (caci toate popoarele arabe inainte de Muhammed petreceau
in cinstirea idolilor si politeism), printre acele popoare erau foarte multi
barbati invatati, filosofi, medici si poeti care (urmind / poate grecilor) aveau 42
obiceiul sa se adune in fiecare an in cetatea Medina si fiecare atirna o expu-
nere scrisa sau compusa a stiintei sau artei sale de un stilp (facut special pentru
aceasta) in mijlocul cetatii, si acele expuneri atirnate erau vazute si citite de
toti timp de patruzeci de zile 199. Daca cineva voia sa-si arate agerimea mintii
si iscusinta in vreo arta sau stiinta, daca.' nascoceau sau faceau ceva nazire
(adica asemanator") 200 sau ce putea sa nascoceasca sau sa alcatuiasca
mai bun, tot acolo, pe stilpul mai sus-pomenit, it atirna. Trecind cele patruzeci
de zile, toti barbatii aceia, renumiti in stiinte si arte, se adunau linga acel
stilp si discutau cu aprindere despre cuvintele autorilor sau ale ucenicilor,
pe care s-ar fi cuvenit sa -i prefere altora, iar cind majoritatea cadea de acord,
semnau un act, [ar5tind cal se cuvine ca in cutare stiinta sau arta cutare
sa fie preferat fata de cutare. Iar cel care, dupa verdictul lor, il. invingea pe
altul nu se incununa, cum era obiceiul la greci, ci era declarat p iyi 201, adica
mai mare si mai invatat decit altul, in timp ce invinsul era numit ucenic al
invingatorului. Deci, suferind o asemenea rusine, cel invins se straduia tot
anul mai staruitor intru lucrarea sa, pentru ca anul viitor sa-1 poata birui pe
dascalul sau si din ucenic sa ajunga pini. Si astfel, ca si prin studiu, se adaugau
si sporeau artele si stiintele la arabi in fiecare zi.
Iar Muhammed, dupa primirea Curanului de la Dumnezeu, in cer, si
dupa coborirea de acolo (despre care s-a ar5.tat mai inainte), a venit la Medina
pentru a-si incepe propovaduirea chiar pe vremea cind toti barbatii invatati
arabi se adunau la acea obisnuita intrecere si exercitiu de fiecare an.
Deci, dupa obiceiul tuturor, a atirnat si Muhammed de stilpul sus-pome-
nit primul suret 202 sau capitol al Curanului, noaptea, fara sa stie cineva. Dimi-
neata, dascalii de retorica si poetica (pentru ca teologii erau nepasa'tori fata
de acel concurs, ferindu-se de once judecata potrivnica parerii lor), citind
ce cuprindea acel capitol, au ramas uimiti si nestiind ce fel de lucrare sa fie
aceea si ce fel de opera si cine e creatorul unei elocinte si poetici atit de adinci,
si-au pus toata siretenia si puterea for ca, de nu vor putea egala, macar sa
imite stilul si nazm-ul 203 aceluia (este o figura poetica proprie Curanului).
Dar dupa patruzeci de zile, nereusind nimic, au fost nesocotiti de / ceilalti 43
intelepti ca unii care s-au trudit degeaba. Cum Muhammed nu-si semnase
numele pe acea hirtie, chiar fara numele lui 1-au proclamat prin semnatura
lor sa fie mai mare peste toti ritorii si versificatorii si cel mai invatat si vrednic
de o astfel de cinste.
Dupa confirmare, a doua zi, Muhammed a venit la adunare si a spus ca
hirtia a atirnat-o el, dar c5. creatorul cuvintului nu este el, ci Dumnezeu,
Ziditorul tuturor. Auzind inteleptii acest lucru si intelegind ca el este un
om neinvatat, care nu stie sa scrie, 1-au respins ca pe un mincinos, ineator

95
IIOXHTI4TeJIA oTneproula H OT co6paHHA yaeHba H3rHaum. CHe npornaHHe Myxammen
Tepnenkumo noHecum, nawe no npen6ynymero cie3ny cnorto 6owHe B monmamm
ynepwa. B nocnenyloinem )Ke co6paHHH Bropy lo Kypana rnaBy npHBecHn Ha cron-
ne (ywe Bcem cmoTpBamm), 011bIe Kypana cnoBa roBopsr, AKO VI-111 tienoBenbi, HH
aHrenx Tax Boe nHcame COEIHM4TH moryTo, na Tem yBewaeT HX, AKO HH CaM OH,
HH HHOCI KTO xpome 6ora Toro CJI0)KeHHA TBoperk eCTb. T-ITO WWI He TOKMO pHT0p131
H CITIXOTB0pLIbI, HO BC&X Hap( H xynowecTB rurrenH, 06amm COH3BOneHHeM ero
Bcex II06e,LIHTeJIA H Hacramunca o6-bBBHma H noBecmyeTcB, WO MHO3H OT MIX
3a enHHo Kypanoea ILITHJIA H3pA,LICTBO H rny6oKylo, xoTopyto B HeM yCMOTpAJIH
Hayicy, 6e3 oTnaraTenbcma emy yBepkuTH H myxammenHcm BOCITIJHAJIH. "LITO HO
cica3amno CKa3aHHbIX TaK0 6bITH BH)H4TCA, II0 ycmoTpemno we npaBocTH BeLIIII
MM 0 urrHne Kypana H Toro yieHHH HHalco paccywnaem.
XapaKmup oKypatioe. flporiee KHVira Kypaua y apanoB, HHHI4aHOB H Typicos
rmweTcB xaparmpom necx pegeHHum, TeM 6o xapaKTHpom HanHcaHHy 6bITH
Kypany crca3roT H ero C He6ecH Myxammeny naHHa 6bITH 6aCHOCJIOBAT. 14 HO
HCTIIHHe TOT III4CaH1451 06pa3 nporna nytnnini H K npogHTamno yno6Heilanni eCTb
TOTO panH, 4TO 3HaKH, xoTopme BMeCTO rnaCHbIX ynoTpe6nsnoTcx B TaKOM xapax-
Tepe npinulcaHbi 6mBakoT. Tlepcbi we 171)0THBHO CBOA Kypana KHI4TH ninnyr xapax-
THpom malullc HapHnaembim, ymepwnaloine, 'ITO Kypan C He6eCH nammil He uecx,
HO CHM o6pa3om 6e HamicaH. A Hatinage 11TO CTsmaTeJIA TODD Kypana BepAT Aim
6bITH H 3aKOHHOr0 MyXaMMeHy HacneAHHica H AKO KHHra 'owe I1MeHOBaHHMCI Aim
OHbIM npenane He necx, HO ma.aux nHcbmeHm 6e HanHcaHa, omyny BTopoe mewny
apanos H nepcos CXHCMbI x Hagano, o mem npocrpaHHee B mule 0 cxucme u epecu
myxammeamicicoti.1

44 Taaea mpeman
B HerDICe 113-1351BJIMOTC51 cogepwawang B pieHmll Bcero
Kypana

Codeposcauia.ece e Kypaue. ConepwwrcB B Kypaue, AKO Myxammen 6birt


cHpbdi, y6orHi3, 3a6nywnalounifi, HAOHOM cnywaunni,Hmoerowe 3aKoHa HH nHcaHHA
BcBgecial BenywHil, xpome npmponHoro cBoero, TO ecTb, apancKoro 513bIKa, erowe
,1106pe 3Hasnne. OT 6ora 6e3me3nHo xx a He no 3acnyre mHnocrb nonywn. 06ora-
LueH, Ben14KHX ,IleJI H 60)KeCTBeHHbIX Tar411 IIOATeH H cnaBell coTBopeH 6bICTb. BceM
Haponam TIIITenb a Harmatie apancKomy B H,aonoenyweHHH ynpaxcHsnoulemycsi Hoc-
nekunart npopoic HRH anocTon ycTpoeH, 6e3 ABCTBelflibIX )Ke IlyHec nocnaH. 14
6onee opywHem, Hewe gynecm npeiycne. Bor oTKpbui ec-rb emy Bepy ABpaaMa,
mywa npaBenHernuero, TO ec-rb, ;la ennHomy Gory Bcex TBopuy ucTHHHoe noaknaHHe

x pa3HeneHusi HnH paCripH Hail pacHona


xx Tyne

96
si rapitor nerusinat de slava stra'ina si 1-au izgonit din adunarea celor invatati.
Suportind cu rabdare aceasta izgonire, Muhammed a pastrat cuvintul lui
Dumnezeu in tacere, ping la viitoarea intrunire. La urmatoarea adunare
(in vederea tuturor), a atirnat de stilp al doilea capitol al Curanului, zicind
aceste cuvinte ale Curanului : Nici oamenii, nici ingerii nu pot alcatui
o astfel de scriere" *, ca sad convinga prin aceasta ca nici el, nici altcineva
afara de Dumnezeu nu este autorul acestei compuneri. $i vazind aceasta nu
numai ritorii si poetii, ci chiar dascalii tuturor stiintelor si artelor, in unani-
mitate, 1-au declarat invingatorul si povatuitorul tuturor. $i se povesteste
ca multi dintre ei au crezut in el si au primit muhammedanismul deindata,
numai pentru frumusetea stilului Curanului i pentru stiinta adinca pe care
o observau in el. Care lucru asa pare sa fie, dupa cele ce s-au spus, dar noi,
dupa ce am controlat dreptatea lucrului, judecg.m altfel despre stilul si inv5.-
tatura. Curanului.
Caracterele Curanului". Cartea Curanului se scrie la arabi, indieni si
turci cu caractere zise nesh 204, pentru ea, se spune, cu acele caractere a fost
scris Curanul i se povesteste ca i-a fost dat din cer lui Muhammed. $i
intr-adevar, acel fel de scriere este superior celorlalte si mai lesnicios de citit,
pentru ca semnele folosite in locul vocalelor sint adaugate la aceste caractere.
Persanii insa, dimpotriva, scriu exemplarele for din Curan cu caractere
talik 205, afirmind ca scris astfel a fost dat Curanul din cer, iar nu in nesh.
Dar principalul motiv este acela c5. alcatuitorul Curanului i urmasul legiuit
al lui Muhammed este socotit de ei Ali, iar cartea pe care numitul Ali le-a
transmis-o nu cu nesh, ci cu caractere talik a fost scrisa, de unde se trage si a
doua pricing. a schismeix dintre arabi si persani, despre care vom vedea mai
pe larg in capitolul Despre schisma si erelul muhammedan 206. /

Capitolul al treilea 44

In care se arata cele cuprinse in invatatura intregului


Curan

Ce cuprinde Curanul". Scrie in Curan ca Muhammed fiMd orfan, sarac,


rat5.cit, slujind idolilor, necunoscind nici un fel de lege sau scriere afara de
limba sa fireasca, adica araba, pe care o stia bine, a primit de la Dumnezeu
mila in darxx, iar nu dupa merit a fost imbogatit, a primit lucruri mari,
taine dumnezeiesti si a fost slavit**. El a fost rinduit dascal al tuturor popoa-
relor, dar mai cu seamy al celui arab, care petreceal in idolatrie, ca ultim
proroc sau apostol, dar trimis farce minuni invederate si a propasit mai mult
cu arma decit cu minunile. Dumnezeu i-a descoperit lui credinta lui Avraam,
barbatul preadrept, prin care era dator a marturisi ca adevarata cinstire
si inchinare trebuie data numai unuia Dumnezeu, Ziditor al tuturor, aratind

x dezbinare sau discordie sau despIrtire


xx degeaba
* Coran, XVIII, 88: ...oamenii si djinii [...] n-ar putea alatui ceva care s6.-i semene".
** Coran, XCIII, 6: Nu te-a aflat el orfan si ti-a dat adapost? Te-a aflat rAtacind
si te-a condus. Te-a aflat sarac si te-a Imbogatit".

97
H 110KJI0He1114e AOIDKHO 6bITH HCII0BeCTb, noKa3yn AKO 6or eL(1411 ec-rb, ncex )Ke
co3naTenb H ynpannTenb, 6nar BCAKIIX H 3J1bIX (no unix), menoneKom TaK0 BIIMITCA)
nonaTenb, no pemeHHomy xaup y tuepy muu Annaz, TO ecrb no6po win 3n0 OT
6ora, rscemoryuunl, BJIaCTb B )KHBOTe H cmepTu HMeAI3, ripemy,apml, 6e3IIJIOTHEdil,
Heo6-bemnembul, 6ecKoHemHbai 11 BCA coaepwanwil, 6e3rpemHblii, munocepn, npo-
meHne napynii ncem BepHiam, B Hero H BO ripopoKa ero Beppounim H npano emy
HOKJIaHA1011111MCA. MHOTHX cam (Myxamme,a) umen weH H TO)K,Ile TB0p11T11 CBOHM
y3aKOHI4J1. BOT ncex OT Ben ymepalux IlMaTb nocKpecnni Temwe yno6c-rnom, AKO
H co3nan HX. Ilocnen,Huil H 0611(1111, c-rpaunibul xce H npanenHbni cyn 6ownil 11Ma Tb
6bITH H no3nacT 6or Komywno no AeRom ero no6pbrm y6o panonaHnn H yrexif
paiicKne, 3JIMM mice Ka3HH reeHcKne. Ho panonamin paricKan Cy Tb 6eCKOHe9Ha51,
Ka3HH rice reeHcicue B ensHoil BOJIH 60)1(11e171 COCTOATCA, TO ec-rb, MO)KeT 6bITb, 'TO
rpemmucon nemHo MytiHTI4 6yAeT 14,1111 morna H npocinT I4X.
K1114Ta Kypalla eCTb CJIOBO 6owne, 3aKOH CBATbIii H ,ayui BCALleCKH cnaciffenb-
mina. Ton KHHTH ymeme 1111 menonemecKolo HH allTenbCK010 XIITpOCT1410, He
TOKMO BbIMMUIJIeHO, HO HI4)Ke nonpawaemo 6bITH moweT. T000Ke KHI43e MHO3H
OT menoneic H ,I(HaBaTIOB H L0K14110B (LITO )ICe eCTb dJICUH 3p11 B mane 0 C1H2ellaX)
ynepluna H cnacem4 6biLua. K cemy oHan Kypaua nepa Talc HywHa eCTb, AKO 6e3 Hen /
45 HI4KaKO)Ke 6bITH MOT Te, mice BeT1HOTO wenaloT H36bITH OTHA H 110JIy9I4T14 )KH3Hb
nemHylo. OHylo conepwann H emy cornaconann Bee npemme ripopom H npanenHun
mywn H TOTO pa,L(H CI411 KH111-a. HincoTopomy Mae npopoicy lIpOTHBOCJI01314T, HO name
ynocTonepmeT H 110L(TBep)KAaeT HX 3aK011bI H nocTaHonnelmn, 6onbme )Ke BMX
Ilemnameexy Moilceony, 17canmupy gannnony H Eganzenwo Hncycy Xplicry, cbitly
MapnHHy Aallliomy, nocnenyer H HX 3anonenn lIpHIIOJIHAeT.
IloKa3yer K Tomy AKO lincyc XpHCTOC eCTb npopoic 6ownil npenenmairt,
JITIIII1111 Han ncex menonexon, OT BCAKOTO npopoica rpexonHoro 1114CTbIr1 H OT gyxa
6ownsi powneHmal, CJIOBO 60)KHe 11 nyum; He pacnnr, HH)Ke ympe, HO OT 6ora
Ha He6o B3AT H ripn CK011,1aHHH mnpa nalcu IlMaTb ITp1411TH, Tawe ympeTn H B o6mee
nocKpeceHne nocKpecHyrn H nporman. 3aKinomaeT TaKowne (xoTn cam ce6e ripoTn-
sex), 'TO Bee menoneubx npennapnmunm npopoKam H OT 6ora ,L(aHHbIM 14M 3an0-
senem Beporiamunn, BCAK B CBOeri penurm4 moryT cnacem H OT OTHA a,acKoro H3-
6aBJ1eHH 6bITH. 110TOM 061,51BRAeT, KaK0 6or nceM Haponam npnponmAx HX HOCJIaJI
IIp0II0BeAHHKOB H allOCTOJTOB, na 61,1 B nocnenHem o6niero cyna nm4 He MOTJIH
143BIIIIHTHCA, aKH 6b1 He CJIbIXaJII4 HRH He pa3ymenn 60)KeCTBeHHEJA BOJIH H ycTa-
13J1eHHbIX OT Hero 3aKOHOB. 14C,IHCHAeT mice npopoKon, KOTOpbIM 1107i(06aLlIe nepo-
BETH mHowarnunx a Hariname Anama, Hon, ABpaaMa, Hcmanna, HcaaKa, HaKona,
Moilcen, gaBHJua, ConomoHa, Kunio, Hepemmo, Hcamo, HoaHHa. Han ncex
mce n36paHHernuero H npe3muuleilluero (Kpome Myxammena) Hncyca XpHcTa, AKO
CO3,L(aHHa B no3pac-re A,L(aMOBe H Hocsuna mule ncex Haponon (o mem npocTpaHHee
3pn B rnase 0 Hucyce Xpucme).
H cue y6o ec-rb ornanneHne H conep)Kumbix nmane He scero Kypana HThABIle-
tare, no emucy OT nocnenylounix emy BepyeTcn H no lIpHAT1110 Bepbr pa3ymeeTcn.
HMaTb nce H ',man Helms', name we 6ecmncneHHan Henorpe6cma, spice ono 6owneg
npemy,apourn, OBO ymy me.gonemecicomy, OBO )Ke ecTecTneHHomy mnHy CyTb HpOTHB-
Ha, Hecornacyloinancn, KoTopme alue 6b1 XOTe1114 14C,114CJIATH, npen3onuni 6bucom
name nocnplurrne./

98
ca Dumnezeu este unic, creatorul si cirmuitorul tuturor, datatorul tuturor
celor mai bune si al celor rele (intrucit asa sint vazute de oameni), dupa
zisa Hair u ,sent min Allah, adica Bine le si raul sint de la Dumnezeu" 207,
atotputernicul, avind putere peste viata si peste moarte, intelept, imaterial,
necuprins, lazce de sfirsit si cuprinzind toate, farce de pacat, milostiv, d'aruind
iertare tuturor credinciosilor care cred in el si in prorocul lui si i se inching
lui drept. (Muhammed) insusi avea multe femei si acelasi lucru 1-a legiuit
sa-1 Lea ai sai. Dumnezeu ii va invia pe toti cei morti din veac cu aceeasi
usurinta cu care i-a zidit. Judecata lui Dumnezeu cea de pe urma si obsteasca
va veni infricosata si dreapta, cind Dumnezeu va raspla.'ti fiec'aruia dupa
faptele lui, dind celor buni bucuriile si mingiierile raiului, iar celor rai pedepsele
gheenei. Dar in_timp ce bucuriile raiului sint nesfirsite, pedepsele gheenei se
afla numai in voia lui Dumnezeu, adica poate ca ii va chinui vesnic pe cei
pacatosi sau poate ca odata ii va ierta.
Cartea Curanului este cuvintul lui Dumnezeu, lege sfinta si mintuitoare
a sufletelor in fel si chip. Invatatura cartii aceleia nu poate fi nici nascocita,
nici imitata de istetimea omeneasca sau ingereasca. In cartea aceea au
crezut multi dintre oameni, diavoli si djini (ce este djin vezi in capitolul
Despre ingeri 208) i au fost mintuiti. Pe linga aceasta, credinta Curanului
e asa de necesara, incit fall ea / nu pot exista cei ce doresc sa scape de focul 45
cel vesnic si s capete viata vesnica. Pe aceasta au respectat-o si cu ea au
fost de acord toti prorocii si barbatii cei drepti din vechime, de aceea aceasta
carte nu contrazice pe nici un proroc, ci mai cu seama adevereste si confirma
legile si asezamintele lor, iar mai mult decit toate urmeaza Pentateucul lui
Moise, Psaltirea lui David si Evanghelia data lui Iisus Hristos, fiul Mariei,
carora le urmeaza si le completeaza poruncile.
Mai arata pe linga acestea ca Iisus Hristos este un foarte mare proroc
al lui Dumnezeu, mai bun decit toti oamenii, curat de orice viciu, de pacat,
si nascut din Duhul lui Dumnezeu, cuvintul si sufletul lui Dumnezeu. El n-a
fost rastignit, nici n-a murit, ci este luat de Dumnezeu la cer, iar la sfirsitul
lumii iarasi va veni si va muri si va invia la invierea cea de obste, si altele. De
asemenea conchide (deli se contrazice) ca toti oamenii care au crezut prorocilor
ce au venit mai inainte si poruncilor date for de la Dumnezeu pot fi mintuiti
si izbaviti de focul iadului, fiecare prin religia sa. Pe urma anunta ca Dumne-
zeu a trimis tuturor popoarelor pe propov'aduitorii si apostolii for proprii,
pentru ca in ziva cea de pe urma a judecatii sa nu se poat'a dezvinovati cum ca
n-ar fi auzit si n-ar fi inteles voia dumnezeiasca si legile rinduite de el.
Si insira foarte multi proroci in care se cuvenea oamenilor sa creada, dar mai
cu seama pe Adam, Noe, Avraam, Ismail, Isaac, Iacob, Moise, David, Solomon,
Ilie, Ieremie, Isaia, Joan, iar peste toti pe preaalesul si preafrumosul (afara
de Muhammed) Iisus Hristos, ca pe cel creat de virsta lui Adam si avind
chipul tuturor popoarelor (despre care vezi mai pe larg in capitolul Despre
Iisus Hristos 209).
Acesta este sumarul si expunerea celor cuprinse in aproape tot Curanul,
pe cit le cred cei ce-i urmeaza si asa cum se inteleg ele dupa primirea credintei210.
Dar mai sint si altele, mai ales nenumarate necuviinte, potrivnice si in deza-
cord cu intelepciunea lui Dumnezeu, cu mintea omeneasca sau cu rinduiala
fireasca, pe care, daca am fi vrut sa be insiram in intregime, am fi depasit
puterea noastra de pricepere. /
99
46 Inaea ttemaepmasz

B HeKxce 1431)51B.T151eTC51 xpoMe XpHCTHaHCKHX noxa3atu3I%I gosogamll


OT HX cami4x B35ITIAMH, LITO Kypali MTh OT tieJ1013eK COIIHHeHHLIri
H Myxammeg MICHBLIR npopox

Apzymenmbi xpucmuanocue ommeuiymcR. HoHexce Casnoe XpHcTa rocno,aa


Eganzenue BC51K1151 tienosetlecKful HCTHHHbI H H3BeCTHA mum 'legume eCTb, 6e3
cymnemx Kypcm 110)KIIMil i CO,IHHHTeBb ero JDKIIBblci 14MaTb 6b1T14, 3aHe sexKoe
rienHe eeanzenbocomy ygemno npoamaHoe mat Hecornacylowee 14CTI4HHe ero,
AKO)Ke eCTb KypaHoeo, JIO)ICHO eCTb. EnaraneT 6o KHIITy 6bITH, B Hectwe noKa3roTcst
11pOTHBHOCTI4 mesioseicos, TO eCTb Beppouwx 3anose,nem Benixozo 14 H06020 36661116,
y6o Kypcm JDICHBbIrt 6yneT.
Ho cell Haul aprymeHT y xpHeTkaHHHa y6o, mice o HCT14HHe eeaneenbricoti
HIITO)Ke CyMHHTCSI, C11.11eH eCTb H Hepenummil, y mycimmaHHHa ice (mice cica3yeT
aKH 6b1 Eeaxzenue HcKaweHo x 14 He TO, Koropomy 6or 140cyca XpHcTa B mpeae
maTepHH Haytim H nocne HanHcaHHoe, C He 6a K Hemy nocna.a) 3a HH.Tro we eCTb.
H6o wro MM xpHcrHaHe npH3Hasaem o HCTHHHe eganzenbacoii, Tow mycsaimaHe
npH3HartaloT o IICTHHHe KypanoeoCt. H Tam" apryMeHTbI CyTb paaHomepmile, KoTopme
HO npasmam J101-14,1eCKIIM H3BeCTHO 1114,1TO)Ke 3aKmotialoT.
Hoilo6Ho xpHemaxemli Hm4 ApesHeilnixe 14J114 Ho Beilume HCTOPHKH, mice
HanHcama o poxmeHHH, o KopmmeHHH, o Bocrun-amm H muneTe, o COCTOAHHH )1043H14
Myxammenosm, o npkpume ice H JDKHBOCTII ytieHHA ero, awe x mHorast nporllay
ero nosecrapoT H autbrimmx aprymewramm ero nxcenpopoica H ygemie ero ThHaBonb-
cKoe 6brrx noica3poT, o6ame npanexcHee paccywnasi semb H 3a Etepy TOKMO HcropH-
liecKylo H RenoBegecKylo (H6o no sepe 6owecTseHHoil Myxammena micenpopoica
H ytieme ero JDICHBO 6bITH HHICTO)KC OT BepHba ycymm4-rcm) pa3ymetme B3Hmasi,
cria.aeTenbcTsa xplicmaxciatx vicTopincos npea myxammenaHcicHm, name ice H npeA
BCAKIIM, SIKO Hauler' TaK H HX penxrim HenpHemmoualm, 3a HIPITO)Ke BMeHATCA;
1460 IIDOTHBHHilb14 H HenpHATeneabi csKaerenbcTria ormelnyT Bee IODHCTEI H HCTHH-
Ha omix 3a HHirroxce Et3ervineTcx. Hxxce cH.neH 6bITH paccywnalo aprymeHT oRbix,
47 Hxce MaTORIOT, AKO Kypall He eCTb CJI0B0 / 60X14e, TOTO panH, ,1TO 6or HIIKOJIHXCe
r.naranan eCTb p4mmecKHxx, Ho npocTo, H6o H Moiled"' plicl"mamH seiname, erowe
IIJIaTOH 1114TaA cKa3aTH nosecTsyenn: MHorax npewiaraeT HyneaHHH, HO )10B0-
Aamx Hmmano yAocTosepsie-r. H AaBH,E( /7CaAH/Upb CTI4XaM14 nosnue 14 npoTtiag.
Fimice Tex, KoTopme H3BABHAIOT KypaHC/ .110)KHa 6bITH 3a TO, 'TO H3pAgliblM
limmemxxx H rny6oKxm apancici B3bIKOM cocrasneH ecib, CJIOBO ice 6oxate
se3ne npocToe ecTb. Ho mb" =no pee o npHTL'ax XpHcra Focno,ria H 6orocnosim
caxToro HoaHHa EsaHrenHcra, erowe in4Tax rlopcimpHil (-1) mno co it e.run4HcK1ii peqe:
<<BbICOKO TOBODIIT sapsapHH, a Hai:triage o Hocnamax CBATOTO IlaBJIa, B IIHX)Ke
He TOKMO CeHTeH111111 T.T1y6OKOCTH, 110 14 J1OTHKH it pHTOpHKH XPITDOCTH H eJIJIHH-
CKOTO 51313IKa H3px,ncTay AHaHmcst H 'worms". Tow maromo x o Tex, Hwe Kypana
noKa3roT .noxcHa 6bITH 3a cHe, AKO Myxamme,4 BMCCTO myriec mem o6HaxcHn 11

X licnowieHo
xx crxxamit MIK mipmama
xxx coamemiem

100
Capitolul al patrulea 46

In care se arata, cu dovezi luate chiar de la ei, in afara


marturiilor crestine, Ca si Curanul este compus de oameni, Si
Muhammed e un proroc mincinos

Argumentele crestine sint respinse. Intrucit sfinta Evanghelie a lui


Hristos Domnul este mai adev5.rata decit once adevar si cunostinta ome-
neasca, Curanul este neindoielnic mincinos, iar autorul lui va fi considerat
mincinos pentru ca orice invatatura potrivnica. invataturii Evangheliei sau
care nu e de acord cu adevarul acesteia, cum este invatatura Curanului,
este mincinoasa. C5.ci se spune ca este o carte in care se arata impotrivirea
oamenilor, adica a celor credinciosi, fata de poruncile Vechiului i Noului
Testament, asadar Curanul va fi mincinos.
Dar acest argument al nostru e puternic si indiscutabil pentru un
crestin, deci pentru unul care nu se indoieste de adevarul Evangheliei, in timp
ce pentru un musulman (care spune ca Evanghe/ia e stricata x si nu e aceea
intru care 1-a invatat Dumnezeu pe Iisus Hristos in pintecele mamei sale
si i-a trimis-o pe urma scrisa din cer) 211 e socotit de nimic. Pentru ca ceea
ce noi crestinii recunoastem despre adevarul Evangheliei recunosc musulmanii
despre adevarul Curanului, i astfel argumentele sint echivalente, ceea ce,
dupa regulile logice, se tie ca nu duce la nimic. La fel, istoricii crestini, sau
din vechime, sau mai noi, care au scris despre nasterea si hranirea, cresterea
si sar5.cia, despre starea vietii lui Muhammed, cauza si falsitatea invataturii
lui, deli povestesc multe impotriva lui si arata cu argumente puternice ca
este proroc mincinos si ca invatatura lui e diavoleasc5 totusi judecind mai
atent lucrul si tinind seama numai de credinta istorica si omeneasc5. (pentru,
ca dupa credinta cea dumnezeiasca nici un credincios nu se va indoi c5. Mu-
hammed e proroc mincinos si ca invatatura lui e mincinoas5.), marturiile
istoricilor crestini se vor socoti de nimic in fata celor muhammedani, si mai
ales in fata tuturor celor ce nu primesc nici religia noastra, nici pe a lor;
caci marturiile potrivnicilor si ale inamicilor le resping toti juristii, ,si adevarul
acelora drept nimic se ia. Iarasi, nu socotesc puternic argumentul celor ce
spun ca de aceea nu este Curanul cuvintul / lui Dumnezeu pentru ca nicio- 47
data Dumnezeu n-a gr5.it ritmat xx, ci simplu, deoarece si Moise vorbea in
ritmuri, si Platon, citindu-1, se pare ca ar fi zis: Multe spune iudeul, dar cu
dovezi nimic nu adevereste" 212. Si David cinta Psaltirea in versuri etc.
Nici [argumentul] acelora care dedara Curanul mincinos pentru c5.
e compus intr-un stil xxx i o limba araba adinca, in timp ce cuvintul lui
Dumnezeu este pretutindeni simplu nu mi se pare intemeiat. Ce vom spune
afunci noi despre pildele lui Hristos Domnul si de teologia Sfintului Ioan
Evanghelistul, pe care citindu-1 Porfirie, filosoful elfin, a zis: Sublim graieste
barbarul" ? 213 ; dar mai cu seama despre E pistolele Sfintului Pavel, in care ne
minunam nu numai de adincimea sentintelor, ci si de istetimea logicii si a
retoricii si de frumnsetea limbii dine etc. Acelasi lucru spun si despre cei
care arata ca este mincinos Curanul pentru ca Muhammed in loc de minuni
x corupta
xx in stihuri sau versuri
xxx alatuire

101
xynneHHe H rpa6neHHe H y6HI3cTBo He XOTALIIHM BepoBaTH y3axoHkin, KaKOBbIX
nen 6or ompawaeTcA. Ho nono6Hasi o6pawyTcn H y MoIICeA, }me noBe.ne Beef,
Hapon H CKOTbI H cram. )1(14ByLIIIIX B 3eMJ114 o6eToBaHHoii, naxe IZO enkmoro 113614T14.
FL AKO H3pakinTAHe He coTBopinna no noBeneHmo ero, 6or pa3rHeBacs! Ha 1114X
H TOTO pa,f1H HOTOM npenage Hx BO ycTex monis' Bparom HX H npoTnan. Hono6Ho
H Ta, }me OT Haulm o Ceprin4 moHaxe HecTopHaHHHe noBecTspoTcsi npen myxamme-
Aa1114HOM H1P1TO)Ke ,HerICTBOBaTII moryT, 3aHe HI4K1414M)Ke OCO6J111BbIM H3BeCTBy1OTCR
CBH,12(eTenbCTBOM H nporian.
C1451 y6o TaK0 6e3 BCAKOTO nplicTpacTrui paccmoTpmme, awe BoexoWeM
noxa3aTH, AKO xHilra KypaHa menoBenecxoe npenaHHe ecrb, a He cam* 6owne,
noTpe6Ho eCT1, Aa He XpHCTHaHCKHMH aprymeHTamH, HIDKe CBH,LIeTeJlbCTBbI H3
TIpOTHBH131X KypaHa HcropHli H npenamil B3iITE,IMH, HO voice camkrx myxammena-
HOB HJ1H TIOXIO6HbIX HM 1114CaHHAMH KypaHa JIMICHa 11 MyXaMMe,Ha JI)K1413a 113'bSIBIIM
6bITH. BCA xpenocm apryMeHTa, no xoTopomy myxammenaHe MHAT KypaHa HcTHH Ha
6bITH H CJIOBO 60)KHe Hailnatie B TOM COCTOYITC51, AKO MyXaMMe,11 6y,ay4x npocTsix
Herm Hurt, 1114CbMeH HeBenyumii, HH no xoemy o6pa3y MOT 6bI TaxoBast 11p0143BeCT14,
pa3Be 60)1(He10 CHJIOIO. (IMO panli 113 TOTO)Kge KypaHa HaBOMIT, AKO TaxoBoe nki-
caHHe 14H OT IleJ10BeK, 1114 OT aHren, 11H OT nHaBona BO3M0)Ke 6bITH H 3aKJ11014a10T,
y6o OT 60)KeCTBeHHbI51 CHJIbI. HO HX y6o pa3ymekno, XOTA aprymeHT TOR COCIWICTH-
IleCKHR eCTb 11 TOJIIIKO n0 BHAHmomy npaBnymbill, o6alle OT npenrnaronemmx
awe npHATbI 6ynyT, npaskunmo H TBepono 3axino4aeT. TOTO pang, na He npHHeceT
48 co6na3H npoxnualowlim Ceti, erowe Kypau / Kpengailumil H Hepeummbdi 6bITH
Ha3mBaeTcsi y3071 CBOHM Toro megem pacceum 3a nomounno 6o)x11eko npricrynaem.
Apeymeumbz Myxammedoebt ompaxcatomcg. SIxo Kypau, TO ecTb rieHHe
Myxammenoso, nponoBenylowy emy B cymneHne npHBeneHo H OH OT HellpH.110)KHB-
LIIHXCR ewe K Hemy menoBexoB, AKO JIMKHLICI npopox 111111 3HTy314aCMOM (nyxom
Hexkum) 3apaweHHblil mum 6bITH H3BAIIIeH. CaM TOR Kypall Ha mHorka mecTax
cBHneTenbc-rByeT, Hailnane )xe B rnaBe 25 cxa3yst: ornaromor HesepHHH <TH noHc-
THHHe J0KHBbIfi ear, 3aHe TOJIHKO cnoBeca TB031 pa3Ho nonaraewH> . 14 B rnaBe
o npopouex canneTe.nbcTByeT, TaK0 ce6e yxopHsumx HesepHba: oCHbi pexn ecH
H 60TOXyJI1451 COBOKy1114.11 ecH H, moweT 6bITb, liTO 110 06bPla10 CTI4XOTB0pHOB (limmice
AKO H )1(14B011HCHeM LITO-JIH60 rnaronaTH H H3o6pawaTH BOJIHO eCTb, irTO BCeM
113BeCTHO) TaxoBasr ylIHHJI eckm. H3BeCTHO y6o eCTb, TITO C1451 emy AKO mu4Bomy
H crHxoTBopuy nage, Hexe npopoxy B yxopkimy petfeHa 6bnna, HO erne He X(OBJ1e10T,
HIDKe )2(0 BJI eT B 0 MIT menosexy, HHK0e50Ke penman,' cymemy BcecosepuleHHbul )xe
HCTHHHbI H3bicxylowemy. Y6o nocmoTpxm nanee.
HacmaeuuKu Myxammedoebt. B KHH3e Myxammedue (xoTopasi no Kypane
nepBast ecm, He 'maim xax H AefitiUR U nocnauuR anocmoAcicaR no Eeanzeindu)
H Hmella Tex, lace Myxammena Taxosasi rnaronaTH HacTaBnnxy OT npoTHBHHicos
ero noxa3porcm. Ckwe 6o noBecTByeTcst, er,aa npHnenknuacsi K Myxammeny Manmpa
HeKFIr1 AKOBHTa if BTOpb1ii CaJI0H nepcHnsaang, TperHil A6,ay.11.TIaT 113 HepC144(b1 If
meTBepTbdi CaJlOM WHAOB1414, 1411H14 pewa eMy, 51K0 6bI Te Haytianx ero, xorna My-
xammen nage Ha Junle csoem H cTsirHymacsi pyue H Ho3e ero H coo6ununa4 Haxpbuna
ero onewnamx csoemH, Twice B ce6e npHwen, petie: Eor nocna MA Haxa3aT11 Bac
O CJI0BeC11, ewe pexocTe, AKO TI414 MA Hariator>> H npoqTe HM enkmy ceHTemano,
spice eCTb B KOH= TJIaBbI EAHaUll (TOJ1KyeTC51 OtapeB0 4)HHI4KOBOe>>), TaK0 cxa3ytoulyio:

102
a scos sabia i a legiuit rapirea, jefuirea i uciderea celor ce nu vor sa creada,
de care lucruri Dumnezeu se scirbete. Dar lucruri asemana'toare se vor gasi
si la Moise, care a poruncit sa ucida ping la unul tot poporul i dobitoacele
si turmele celor ce traiau in Pamintul fag5.duit. ,Si cum israelitii n-au facut
dupa porunca lui, Dumnezeu s-a miniat pe ei i pins la urma i-a dat vraj-
mailor in ascutiul armei si altele. Tot asa nu pot avea nici un efect cele ce
se povestesc de ai noWi despre Serghie, monahul nestorian in fata muham-
medanului, pentru Ca nu sint adeverite de nici o marturie anume 214 etc.
Cercetind deci acestea fried nici o partinire, data vom urea sa aratam
ca nu este cartea Curanului decit o traditie omeneasca, iar nu cuvintul lui
Dumnezeu, va trebui sa aratam Curanul drept fals i pe Muhammed mincinos
nu cu argumente cretine, nici cu marturii luate din istorii i traditii potriv-
nice Curanului, ci chiar cu scrieri ale muhammedanilor sau asemanatoare
lor. Toata taria argumentului pe baza caruia socotesc muhammedanii Curanul
adevarat i cuvint al lui Dumnezeu consta mai ales in aceea ca Muhammed
fiMd om simplu, ncinvatat, necunosc'ator al literelor, n-ar fi putut alc5.tui
acestea altfel decit prin puterea lui Dumnezeu, de aceea ei deduc din acelai
Curan c5. o asemenea scriere n-a putut sa fie nici de la oameni, nici de la
finger, nici de la diavol 1, ci, conchid ei, numai prin puterea dumnezeiasca.
Dupa intelegerea lor, dei argumentul este sofistic si numai in aparenta veri-
dic, data vom accepta cele spuse mai inainte, va trebui sa admitem ca ei
conchid drept i cu Cane. Dar pentru ca 55. nu se sminteasca cei ce vor citi
acest nod pe care Curanul 1 it considers drept cel mai tare i de nedezlegat, 48
sa ne apucam cu ajutorul lui Dumnezeu s5."-1 taiem cu sabia noastr5..
Argumentele lui Muhammed sint respinse, Curanul, inv5.tatura lui Mu-
hammed, a fost puss la indoiala pe vremea cind o propovaduia, iar el a fost
aratat de oamenii ce nu i se alaturasera drept un proroc mincinos sau un poet
molipsit de entuziasm (un fel de duh). Chiar Curanul in multe locuri martu-
risete aceasta, dar mai ales in capitolul XXV, zicind: Spun necredincioii:
Cu adevarat esti mincinos, pentru ca aezi atit de diferit cuvintele tale " *.
$i in capitolul despre proroci marturisete c5. asa 1-au dojenit cei necredin-
cioi: Visuri ai spus i huliri de Dumnezeu ai adunat i poate ca dupa obi-
ceiul poetilor (carora, ca i pictorilor, le este ingaduit sa vorbeasc5. i sa zu-
graveasca orice lucru cunoscut tuturor) ai alcatuit acestea" **. Este deci
evident ca acestea i-au fost spuse spre ocara, ca unui mincinos i mai ales ca
unui poet, iar nu ca unui proroc. Dar ele nu ajung i nu-1 vor satisf ace pe cel
care n-are nici o religie, ci cauta adevarul cel atotperfect. S5. vedem deci mai
departe.
Invcilcitorii lui Muhammed. In cartea Muhammedie (care este prima
dupa Curan, la fel ca Faptele si epistolele apostolilor dup5. Evanghelie) sint
ar5.tate de adversari i numele celor care-1 sf5.tuiau pe Muhammed sa vorbeasc5.
acestea. Se povestete ca de Muhammed s-au alaturat Mapira, un iacobit,
al doilea Salon Persanul, al treilea Abdullah din Persia i al patrulea Salom
iudeul 215, iar unii i-au spus ca ei 1-ar invata. Atunci Muhammed a cazut la
pamint stringindu-i miinile si picioarele i complicii 1-au acoperit cu hainele
lor, iar cind i-a venit in fire a spus: Dumnezeu m-a trimis sa va pedepsesc
pentru cuvintul pe care 1-ati rostit, cum ca aceia ma invata pe mine", si le-a
citit o sentinta de la sfiritul capitolului Elnail (care se tilcuiqte Pomul
* Coran, XXV, 4.
** Coran, XXI, 5.

103
oBembr, AKO OHH peKyT, 11TO Harialur ero, 3aHe THH 6ecenyloT C HHM HepCHACKHM
A3bIKOM, cetixce yAo6Hetiumni apancxoro ecTb. H nocem Enaroner (Myxamme,n):
oKaxo moxcer 6bITH, Aa THH riaT MA, 113 1111X)Ke ennH nepca, ApyrnA xce DICAROBHH
eCTI3N, oHnxce peula: ao3moxcHo HM CBOHM CH 313bIKOM C T06010 TOBOplITH 11
TOJIKOBaTH Te6e, TbI xce IIOTOM B csoem 513bIKe oHax BCA COLIHHAeLIIHO. Ha cne
Myxammen HIPITOXCe omen a, 'Tome cero 113 Kypana: HpoTnansnonnEmcx Te6e
49 pub!: TBOA TBOA Aa 6y,nyT, a MOB M051)/./
OT cem y6o B Myxammedue KHHTe II0J10)KeHH0R HCTOpHH, ABHO noxa3yeTcx,
%no XOTA Myxammen H Heygeindi 6bui, o6atie B nepclincicom H HyaerICKOM A3bIKe
mcxyceft 6e. HHaK0 60 IIPOTHBHHI1bI He 110HOCHJIH 6b1 emy AKO C nepcxxxoro H
nyneilcxoro 513b1Ka TOJIKOBaThe CBOHM Ta, luxe Harialuecm OT OHbIX. Y60 me
Myxamme,n He OT 6ora 6e 113rieH, KaK CaM 6aCHOCJI0BHT, TO OT nenoBeic, Ho He
OT HelICKyCHEJX. H TaK0 K noica3aHnio JINCHBOCTH ymeHnx ero H LITO oHoe tienose-
vecxoe 6bICTb k3o6peTeHme H )111TpOCTIa, CI4X BxpaTile pelleHHbIX ,a0B0J1bH0 eCTb.
HblHe 0 H3p51011CTBe IIITHJIA H 0 TJIy6OKOCTH apancicoro 513bIKa, nmxce Kypan C.TIO)KeH
eCTb, B3b1111eM. CHpellb Toxc pa3ymex, AKO HRH 60)ICHe CJIOBO eCTb rieune ero HJIH
menoBegecxoe H cnoco6nem ,111451BaTIBCKIIM Bbimbnn.neHHoe H ocTpeihnero pa3yma
Aeno.

rnaea ruimag
0 IIITHRe Kypanoce

Httag o uonune Kypattoee uctnopust. Bo AIM MyxammenoBbi 6bicis HeicTo


36y6eKHp, myxc mexcny apanamn npemynpernunil 11 513bIKOB apancxmx Taxowne
H nepciincxoro ncxycHeilumg, K Tomy mexc,ny Bcem apancxnm Hapo,nom nmesnnecx
HapotinTeilinnii menosex H npe6oraTbill. Hxce B03)1CeJIaB fOCTIOACTBOBaTH B Aa-
macKe Ha,E1 BCeMH apanamn H BO yme csoem nanoxcHB, na HOBOe HatiaIlbCTBO y
Cp0AliblX CBOHX Bo3nmeeT, paccyouni, AKO TO 14HaK 6bITH He MO)KeT, pa3Be HOBOIO
Hexoeto cynepcninneto nFOA K TOM Ha inane CKJIOHHblii 14 B HOBOCTH Belueli ynpaxc-
HSHOLLAHriC51 B CB010npinmegeT 011141-1H10. 14 TaK0 MyXaMMe,f(a, eye cecTpy
CB010 (11111414 Argepb Dural-Dor) B cynpy)cecTso Am 6e, ocrporo pa3yma If namATHa
cynta, CAONGIB Heme OT ce6e, ;me cym B Kypane crllxn (awe H HerpamoTHa) Ha
namxTb HarTHJI H aKH GM OT 6ora HacTaBneH 6bm OHbIe ripen J110,11bMH ripotarram
nosexen. KOTOPb1i1 TeCTA csoero nocnyulaB, oHax, Awe no Bce HOLM Ha IIaMATb
mytiame B neHb aKH 3HTycnacmy HJIH HeK0eMy 6oxano Ayxy Ha Hero Hamemuy
cmeu_leHHo H 51K0 cnytiauxecx 6.1151AOCJI0B51111e. Toro papin Hesepabin HRH nage limy-
atm pa3ym noHomaxy emy (xxo)Ke mane pexoM), 51K0 COHCTBYeT, 6oroxynnT H
rannwiecTByeT. 06atie 6buni H TaxoBbie, mice HeBexcecTBo ero Be,nyme, aKH H3yM-
50 JleHHHH HeCJIbIXaHHOMY Toro / Hexoemy HRH TariHCTBeHHOMy plemno, no H3pA,1111b1M
apancicoro 513bIKa InTEnem cxpbrromy y,f1HBJ151XyC51, OT mixxce HeKHHX, paccpxnalouanc
AKO OH mane yma H 1105ITHA tienoBegecxoro cnona TB0pHT H yHHT H no IICTHHHe
6oxcnx npopoica ero *mice cam OH 0 ce6e nponose,name) H rnaronbi ero Heme-

104
de curmal") 216 unde se spune asa: ,,Stim ca vor zice ca it invatau unii pontru
ca vorbesc cu el in limba persana, iar aceasta este mai lesnicioasa decit cea
araba" *, apoi le-a zis for (Muhammed): Cum se poate sa ma invete aceia,
cind unul dintre dinsii e persan, iar altul iudeu?" Iar ei au raspuns: Se
poate ca ei sa-ti vorbeasca in limba for si sa ti se tilcuiasca, iar to sa le
alcatuiesti apoi, toate, in limba ta". La aceasta Muhammed n-a raspuns
altceva decit acestea din Curan: Spune celor ce ti se impotrivesc: ale tale
fie ale tale, iar ale mete, ale mole" **. / 49
Din aceasta istorie scrisa in cartea Muhammedie, se vede limpede ca,
desi Muhamined era neinv.-tat, era insa iscusit in limbile persana si ebraica,
altminteri nu 1-ar fi batjocorit adversarii ca le tilcuia alor sai din limbile
persana si ebraica cele pe care Ie invatase de la aceia. Deci, data Muhammed
n-a fost invatat de Dumnezeu, dupa cum basneste el insusi, atunci a fost
de oameni, si nu dintre cei neiscusiti. Si astfel, ajunga-ne cele spuse pe scurt
pentru aratarea falsitatii invataturii lui si ca ea este o nascocire si o siretenie
omeneasca. Iar acum ne vom ocupa de frumusetea stilului si de adincimea
limbii arabe in care e alcatuit Curanzel ; adica cercetind acelasi lucru, si anume
data invatatura lui este cuvintul lui Dumnezeu sau cuvint omenesc sau lucrare
a unei minti foarte ascutite, nascocita cu ajutor diavolesc.

Capitolul al cincilea
Despre stilul Curanului

Alta istorie despre stilul Curanului". Era in zilele lui Muhammed un


oarecare Ebubekir 217, barbat preaintelept intre arabi si iscusit in limbile
araba si persana si pe linga acestea socotit in tot poporul arab drept omul
cel mai intelept si mai bogat. Dorind el sa domneasca in Damasc peste toti
arabii si punindu-si in Bind sa obtina noua stapinire de la rubedeniile sale,
a socotit Ca nu poate altminteri face aceasta decit printr-o superstitie noua,
caci fiind poporul mai inclinat spre acest lucru si preocupat fiind de o noutate,
va putea fi atras la opinia sa. Si asa, dindu-i lui Muhammed de sotie pe sora
(altii zic pe fiica) sa, fiind acesta si cu duhul sprinten si cu tinere de minte
(deli nu stia carte), 1-a invatat pe de rost niste versete alcatuite de el, care
sint in Curan, i i-a poruncit sa be spuna inaintea oamenilor, ca si cum ar fi
fost invatat de Dumnezeu. Acesta, ascultind pe socrul sau, a vorbit ziva, in
chip hulitor amestecat si dezordonat, ceea ce it invatase acela toata noaptea
pe de rost, ca si cum ar fi venit asupra lui entuziasmul sau un duh al lui
Dumnezeu. De aceea, cei necredinciosi sau cei ce aveau mai multa minte
it batjocoreau (precum am zis mai sus) ca viseaza, ca huleste pe Dumnezeu
si ca poetizeaza. insa erau si unii care, cunoscind ignoranta lui, se mirau,
uimiti de invatatura / nemaiauzita sau tainica a aceluia, ascunsa sub un stil 50
frumos al limbii arabe; iar unii dintre ei socotind ca alcatuieste si invata
mai presus de mintea si intelegerea omeneasca, it credeau cu adevarat ca este
proroc al lui Dumnezeu (dupa cum el insusi propov5Iduia despre sine) si

* Coran, XVI, 103.


** Coran, X, 41: Spune-le, cind to vor tine drept mincinos: a Eu cu faptele mete,
iar voi cu ale voastre s".

105
noBeilecKlle, HO BCAKO 60)KeCTBeHHbIe 6bITH Bepy}owHx, K cynepcminn4 ero npHcry-
ni4T14 BeposrrHo eCTb.
TaKo erna Hapo,rk OT Hero Ho Boe Heim cnmularx X wenaine, paccyngrenbHo
ecrb, gTO OH TO nroncKoe cymHeHme npennaran 36y6eKHpy H or Hero no o6bpiaro
B rarme HacraBneH, BO BTOpbICI HJI14 rperHil neHb, aKH 6b1 gpe3 Fa BpaHna Apxan-
rena OT 6ora H3Becrne BOCI1p1451.11 H orKpoBeHmem 6o)KHHm H BRHAHHOTO HayK010
H3rieu 6mn, cymHeHme J110aCK0e pa3peniame. To, trro MM 3ne Aopa3 imeBasicH
CKa3yeM, 143 TOSDKe KHHTH Myxammedue pemeHHbui y,E106H0 ,a0BeCTHCA mower.
rloBecrsyercm 6o TaM erna MyXaMMe,a HOBy10 HeKylo BeCTb (Awe B Kypalle 2aau-
0.4 tuepu0 HapHmercm) OT 6ora mpe3 raspHlina npHemnsnne, ceHc (HRH pa3ym conep-
)KamerocA Aena) H cnix OHbIA 3an0BenH OT ymeHHeihnka Hapona Ha 6eno nepenH-
coBamecm, no noHewe 3a THy6OKOCTI, apancKoro IIITHJIA 14 3a CKpbITbIH ymeHHA
npe)K,rke HM HecnbixaHHoro ceHc, nwrroxe pa3ymerx mo)Kaxy, nHcaHHe oHoe, ewe
or Myxammena cnbnuaina, 36y6eKHpy, AKO my)Ky npemynpanuemy H apancnix
AnIKOB (mHorHe 6o CyT1, H pa3Hme apancKHe nHanex-rm, OTKylly TOJIHKaA npoHc-
xonwr OHOCI A3bIK pa3ymerH Tpy,allOCTI,, name )Ke HeB03MONCHOCTb) HcKycHeinuemy
BnaBaxy, mice TaK0 C.11013, AKO 14 ceHremniti pay HM H3narame 14 I4X aKkl 60)Ke-
CTBeHHb1A B Kypane ABJleHHbIA Hayvaine BOJIH. KOTOpbIM II0CpeACTBOM raKoBy}o B
nionex o6peTe 6naronarb, AKO ymepuly Myxammeny (xorsi AnH Boilcxa ero Bo)ICnb
6bui H ponom 3HameHHreilunal H megem cnasHeilumg) a6He ero snacrx npopoilecKHA
HaCJIe,aHHKOM 06141B14TH He ycymHemacm.
K cemy H HHb1rI 0 Lumne Kypana H ero co4HHHrene Aoso,a He cna69ariumil
B3eM.T1eTCA OT Hap0AHOR apancKux nen HcropHH, Axe cKa3yeT: no ymeprBHH My-
xammenoBe B rperHe pace rocnoncrBosaHHH 36y6eKmposa nero, Bcero Kypatta
rJlaBbl H ceHremum (Awe npe)Kne y MHOT14X paccesmm, HecosepuleHHm H 6e3 BCAKOTO
110pAAKa 14 HannHcaHHA o6pamaxycsi) B e,akmy KHHry co6paini H CHO)KeHbI 61,1111a,
C KOTOpb151 norom rorme 36y6eKHp xierbipe TaKHAX KHHTH HanHcan H eninly BO-
cam B MeKKy, Apyryto B ClipHio, rperHio B AJIKaHp, tierBepryloy )Ke y ce6e B Me-
AHHe ()Gramm. OrKyny Ha nerKoe npHno3HaHne ecTb, tiTO 36y6eKHp K rem, spice
caM npe)Kne BbIMbIC.THIA H K rem, mice OT npe)KnenommHyrmx rnfreneci Myxamme-
51 ,a0BbIX H3naHa/ 6bnua, HHaA MHO)KarILI1a51 1104.110)KHJI 14 143 HainHx CBAL11,eHHbIX
IIHCaH1411 HeKHe ceHreHum4 H FRaTORb1 60)KeCTBeHHbIe yKpane, ra)Ke OBO cnoBa,
OBO Mega C1411010 11pOCTbIr1 Hapon yBeina, AKO 14Hasi CyTb cnoBeca 6o)KHA H HHbIe
3anoBenH n)KenpopoKa Myxammena.
Cerl HcropHH nomoulecrayer H npyrast, SDK ram)Ke npenaer, AKO erna 36y-
6eKHp OT Hapona rocynapb H HaCJIe,aHHK MyXaMMe,a0B ywe o61,MBneH Gwen.,
Aim nonro ripen HHM He ABHCA. Tae H OH K HeMy ripmne, erowe 36y6eKHp BO-
ripocim, me mpe3 TOJIHKOe spew' yMe,E11.TIHJI H He a6He C 11p0T411MH apalICKI4MH
nepBeinuHmH B 061,ABBeHHe ero ABIIJICA. A Hatinaxie tITO eCTb HatianbHernnHil B
Mpicex Hapona csoero H Bcero Hamm BO)K,ab? Aim or-Beata, AKO ynpa)KH5nnecA
B co6HpaHHH ralcatmil Myxammenosmx, TO 6o eMy OT ymHpalowero Myxammena
npHKa3aHo 6e, erna )Ke 36y6eKHp orBeina, AKO Bee 1114CaHHA 14 3anoBenH Kypanoebt
Ammo rice caM co6pan H B ein4Hy C0,114HHH. AJIH re ero KHHTH H11 BOHTO)Ke BMeHH.TI,
HO CBOA co6paHHH ynep)Kan H Te enkmble HCT14HHbIe H Henopoimme Myxammenosm
3anoBens 6bITH neparacKomy Hapony ynocrosepan, oricyny nepBasi me)Kny apanos
H nepcos npoH3o1Iina cxxcma, o mem mHowarnuasi 3pH B mane 0 cxucmamax my-
xa mmedauctatx.

X 3HaTH

106
socotind vorbele lui nu omeneti, ci cu totul dumnezeieti, e de crezut ca
s-au apropiat de superstitia lui.
Aadar, cind poporul dorea sa auda x de la el ceva nou, e de inteles
de ce el comunica acea nedumerire a poporului lui Ebubekir si apoi, invatat
ca de obicei in taina de el, a doua zi sau a treia zi rezolva nedumerirea oamenilor
de parca ar fi primit prin arhanghelul Gabriel irWiintare de la Dumnezeu
si ar fi fost invatat de descoperirea lui Dumnezeu i de tiinta ce i s-a revar-
sat. Ceea ce spunem not aici deducind din acee4 carte zisa Muhammedie
se poate foarte lesne dovedi, pentru Ca se povesteste acolo ca atunci cind
Muhammed primea de la Dumnezeu prin Gabriel o veste noua (care in Curan
se numete hadisi serif )218 sensul (sau intelesul lucrului pe care-1 cuprinde) i
stihul acelei porunci se transcriau pe curat de cei mai marl invatati ai poporului.
Dar, cum datorita adincimii stilului arab i sensului ascuns al invataturii
nemaiauzite ping atunci nu puteau nicicum intelege textul auzit de la Muham-
med, it infat ,sau lui Ebubekir ca unui barbat preaintelept ai cel mai iscusit
in limbile arabe (caci multe i diferite sint dialectele arabe, de unde i pro-
vine atita greutate, ba chiar si imposibilitatea de a intelege acea limbs),
care le expunea sensul cuvintelor i al sentintelor, ca i cum ele ar fi aratat
voia dumnezeiasca descoperita in Curan. Prin acest mijloc el a c4tigat un
asemenea har printre oameni, incit murind Muhammed (dei Ali era capetenia
otirii lui, i cu neamul mai renumit, ai cu sabia mai s15."vit) n-au ezitat sa-1
declare indata succesor al autoritatii prorocqti.
Pe linga aceasta, o alta dovada, nu cea mai slabs, despre stilul Cura-
nului i autorul lui se is din istoria populara a lucrurilor arabe, care povesteste
ca dupa moartea lui Muhammed, in al treilea an al domniei lui Ebubekir,
capitolele intregului Curan i sentintele (care mai inainte erau impratiate
pe la multi, circulau imperfecte i fara nici o ordine si titlu) au fost adunate
i rinduite intr-o singura carte, de pe care acelai Ebubekir a scris patru
carti la fel i a trimis una la Mecca, alta in Siria, pe a treia la Cairo, iar pe
cea de a patra a lasat-o la sine in Medina 219. De unde este tior de cunoscut
c5. Ebubekir la cele ce le nascocise el insusi mai inainte i la cele ce fusesera
publicate de invatatorii lui Muhammed mai sus-mentionati / a adaus foarte 51
multe altele i ca furind din Scripturile noastre sfinte unele sentinte i graiuri
dumnezeieti a convins apoi cu puterea cuvintului sau a sabiei poporul simplu
ca unele sint cuvintele lui Dumnezeu, iar altele poruncile prorocului minci-
nos Muhammed.
Acestei istorii ii vine in ajutor i o alta, tot de acolo, care spune ca,
atunci cind Ebubekir a fost proclamat de popor domn i succesor al lui
Muhammed, Ali nu s-a aratat mult timp inaintea lui. Pe urma a venit i
el, iar Ebubekir 1-a intrebat unde a z5bovit atita vreme i de ce nu s-a aratat
indata, impreuna cu ceilalti oameni de seams arabi, la proclamarea lui, cu
atit mai mult cu cit el este cel mai mare printre barbatii poporului sau i
capetenia intregii otiri. Ali a raspuns ca se ocupase cu adunarea scrierilor
lui Muhammed, lucru ce-i fusese poruncit de Muhammed pe patul mortii.
Iar cind Ebubekir a raspuns ca toate scrierile si poruncile Curanului le-a
adunat el insusi i le-a rinduit demult intr-o singura carte, Ali a dispretuit
cartile acelea ale lui i a retinut culegerile sale i numai pe acelea le-a aratat
poporului persan ca sint adevaratele ai neprih5.nitele porunci ale lui Muhammed.
De aci s-a iscat prima schisms dintre arabi ai persani, despre care lucru vezi
mai multe in capitolul Despre schismele muhammedane 229.
x s cunoasca

107
I:4mm zaectnaR

B Hann 1431351BJISIeTC51, 511C0 Kypan MH14.1 CSI HM 6BITH CHOB 0 6o>Kne,


3a TpwlHocrb 3131;IKa apancKoro

Tpyotiocmb .113121Ka KypattoeaD. trrowe myxammeaaHe eKa3y10T, AKO KypaK


eCTb cnoso 6owlie, sane 1111KTO)Ke OT nenoBex HRH aHren mower nortpawaTH
Tfly6OKOCTI4 apancxoro A3bIKa B HeM coaepwHmoro, H14)Ke H14 KTO moweT petieHHA
ero Bee H ceHTeHaHH paaymerx H Ha TO oraelaaem, 9TO Hmaxosoewe B cem eCTb
9y):10, HO BC51 TOTO Tpy,I1HOCTb COCT014TC51 B e,a1111011 H 1114CTOrl aparicxoro A3bIKa
HarypanbHoil T.Tly60KOCTI1 14 B 6eC,114CJIelllibIX e):114H01-0 pegeHHA pa3111411HbIX 3Hame-
HOBaHH5IX H pasHopeimax. KOTOpbI51 rpyaHocra nepaernuasi BHHa eCTb, 4TO apan-
CKHX Hap0,/10B C9I4C.J151eTCA 60nb1IIe ceamHaecarH, KOTOpbIM aHanewr, awe 14 He
secbma pa3HmI3 eCTb, o6aile BC51K141-4 OT HHX MHO)Kar111114e HMee-r pexat CBOrICTBeHHbIe
52 14 nplipo,aHme, Tax ,ITO Apyrori/ p0,11 3HaTH H14KaKO)Ke MO)KeT. HaipiMep c.aa-
BeHCKISI 513bIK eCTb maim A3bIKa pyccxorO, 110J1bCKOTO, xaaauxoro, cep6cxoro,
6wirapcxoro, Tiecxoro H nporiam. Awe y6o Bee die 513bIKI4 H 11X CBOrICTBeHHb1e H
ripHpoaHme pe9H B eaHH xopnyc co6paHm 6b1J114 6b1 H OT Iscex CI4X 513b1K0B, awe
6b1 xmira Hens' C0,114HeHa 6bUIa TaK, xiT06 Bee cHe 5131,1K14 Ky11H0 cmealeHHme 1430-
6pa)KaJIa, BOI4CTI4HHy HR)Ke CJIaB511-11411, Hi poccHaHHH, RH 110.1151K, Hi cep6HH, mum
11p0T91114 MOTB11 6M cosepaleHHo Bee pegeHHsi H CeHTeH111414 TOIL KH14114 pa3yMeTH.
Taxo rpetiecxHil $I3bIK ripeTpy,aHbul, npocrpaHHeilumil H 14306141113HbIrl HmeercA,
aaHe OT 1151T14 rpemecnix poaos x B e):114H eCTb C.110)KeHHblr1: OT arTkriecxoro, 140H11-
tiecgoro H aopHtiecxoro, ennHHcxoro H o6atero. K CHM HpH6as.runoTcst pammx
crpaH H OCTp0BOB nomecrHme pemeHHA, xoTopme 3HameHosamut pa3HOCTHIO TOB141C0
rpy,Embdi H 0614J1bHbIr1 rsoprr rmanexr rpetieciu411. Taxo awe 6b1 TaK0 see 513bIKR,
xoropme 3a Nagano csoe HMeIOT HeMe1 K1411 513b1K, B eaHH CJI0)1(14J1 6b1 H Tomy BOC-
XOTe.T1 6B1 o6lueMy 6bITH seem Hemelumm Hapo,aam, BOIICTI4HHy TaKOBbIR 061.1114'11
513bIK HeMeHIC14171 erma cxyaHeilaiHil H yrto6Heilumil 6m.n 6b1 A3bIKa eywero B Kypane.
Ho )1a. rulanintoro xx Imrarensi B raepaeibriee OH14H1414 Haines{ npHae,rrem H03-
HaBie H 143BeCTIle TOIL aa AcHee noxaweTcA, aBa TOKMO H 3eJI0 ynoTpe6HreabHast
Kypatta peneHmi 3,ae nporaragem. Or muoice y1 o6Ho HApyrilx rpy,rwocril BHHy
ypaaymeTH BO3M0)KeT, H14)Ke K romy rJIy6OKOCTH A3bIKa apancxoro cyiuero B Ky-
pane yaHBJTSITHCSI 6y,aeT, HO ypa3ymeer, trio 36y6exHp OHbIr1 OT BCCX Hap0,ELOB
AKO scex Toro spemeHH npemyapeilwHil H scex A3bIKOB cpoaHmx iCKyCHerILL114171,
AKO)Ke H 6bICTI3 Henulyemmil TOIL KI1141-14 C0,114H11TeJIb 6e H HH'ITO)Ke HHOe BO OH0r1
eCTb, xpome tiemsenecimm eCTeCTBeHHbIA xxx XI4TpOCT14, 110,406HO xax H B ()wipe,
rpetiecxxx CTI4XOTB0p1.10B KHA3e, Ha erowe nectar aocene 6oabure cra TOJIKOBHI4KOB
CyTb, HO yMCTBOBaHH51 ero H 143p5IXTBa II1T14JIa cxa3ylor, AKO He noc-rHr mucrowe.
BHHa eCTb, aaHe OmHp acex rpetiecxlix Hapoaos 513bucH cosepureHHo 3Hasnue,
sixowe H 36y6emp apancxxx. B TOM TOKMO apancxxrf A3bIK nage rpe,fecxoro o6H-
J1bHeill.U1411 eCTb H pa3J114,1HbIMI4 maronaHHA o6pa3b1 6oraTetiumai, aaHe Ce,E(M,ReCATb
pa3J114,111bIX B eaHHom coaepwarcst 513bIKe.
17pumep. Ho HanpHmep Asa cyrb pegeHHA B Kypane, B HHxwe secb aaxoH H
myxammeaaHcxoe 6narotiecTile coaeparrem H 14CHORHAeTCA 14 eaHHo eCTb Oap3,
sTopoe xce cylatem. Oap3 y6o no 3HaxorvaireI3Lnemy H ynorpe6HreirbHefunemy

X Haunil
x x icypao3noro }um mo6ommoro
xx x naTypamanax

108
Capitolul al aselea
In care se arata ca datorit6 greutatii limbii arabe Curanul
le pare for a fi cuvintul lui Dumnezeu

Greutatea limbii din Curan". Iar daca muhammedanii spun ca. acest
Curan este cuvintul lui Dumnezeu pentru ca nimeni dintre oameni sau ingeri
nu poate imita adincimea limbii arabe ce este cuprinsa in el si nimeni nu poate
sa inteleaga toate vorbele si sentintele lui, raspundem ca aceasta nu e o
minune si ca toata dificultatea consta pur si simplu in adincimea fireasca
a limbii arabe i in nenumaratele si feluritele denumiri si omonime ale unei
notiuni. Cea dintii cauza a acestei greutati e ca popoare arabe sint mai mult
de saptezeci cu totul si ca, deli dialectul lor nu se deosebeste la numar,
fiecare dintre ele are numeroase cuvinte proprii si firesti, asa ca alt / neam 52
nu le poate cunoaste defel. De pilda, limba slavona este mama limbilor
rusa, polona, cazaceasca, sirba, bulgara, ceha si a altora. Iar daca toate
aceste limbi si vorbele proprii $i firesti for ar fi fost adunate intr-un singur
corp si din toate aceste limbi s-ar fi alcatuit o carte in asa fel incit sa oglindeasca
toate aceste limbi amestecate la un loc, cu adevarat ca nici slavul, nici rusul,
nici polonezul, nici sirbul, nici ceilalti n-ar putea intelege perfect toate vorbele
si sentintele cartii aceleia. La fel, limba greaca e socotita ca o limba foarte
grea, foarte vasta si bogata, pentru ca este adunata de la cinci neamuri x
grecesti intr-una singura: din attica, ionica, dorica, elina si cea comuna.
La aceasta se mai adauga denumirile locale ale diferitelor tari si insule, care
prin deosebirea for fac dialectul grecesc atit de greu si bogat. Tot asa, dac5.'
cineva ar aduna intr-una toate limbile care-si au ca inceput limba germana
si ar vrea ca aceea sa fie comuna tuturor popoarelor germanice, e putin
propabil ca o asemenea limba comuna sa fie mai saraca si mai lesnicioasa
decit limba din Curan.
Dar ca sa aducem la o cunoastere mai ferma a opiniei noastre pe citi-
torul scrupulos xx si pentru ca afirmatia aceasta sa i se arate mai clara,
vom tilcui aici numai doua si foarte frumoase cuvinte din Curan. De la
acestea el va putea intelege lesne si pricina altor greutati si nu se va mai mira
de adincimea limbii arabe din Curan, ci va pricepe ca Ebubekir, socotit drept
cel mai intelept pe vremea aceea in toate popoarele arabe si cel mai iscusit
in toate limbile inrudite, a fost autorul cartii aceleia si ca in ea nu este nimic
altceva decit siretenii firesti xxx omenesti, la fel ca la Homer, capetenia poe-
tilor greci, ale carui cintari au ping acum peste o suta de tilcuitori si ale carui
cugetari si frumuseti ale stilului se spune ca nu le-a patruns nimeni. Cauza
este ca Homer stia la perfectie limbile tuturor popoarelor grecesti, precum
Ebubekir pe cele ale arabilor. Numai ca limba araba este mai bogata decit
cea greceasca si mai imbelsugata in diferite figuri de vorbire, pentru ca sapte-
zeci de limbi diferite sint cuprinse intr-una singura.
Exemplu. De pilda, doua sint cuvintele din Curan prin care se cuprinde
si este implinita toata legea si evlavia muhammedana. Cel dintii este farz,
al doilea, sonnet. Farz, in sensul cel mai cunoscut si mai folosit, inseamna /

x natii
xx curios sau dornic O. tie
xxx naturale

109
53 3HaMeHOBaHHA 3HaIIHT / o3anoBenb 6orkno, cHpetib oHasi rIHCaLIHA, SDKe cxasyeT
Myxammen, tITO B He6ecH OT cexperapB 60)KH51 HanHcamag 11p1451T. Cynnem ice
3Ha9HT Ta, Bre IOTOM 9pe3 aHrena raspHmna HIM npyrHm oTxpoBeHHA o6pa3om
Bo3BeineHHa emy 6bnua. Oncyny o6blile y myxammenaHoB T.HaTOJIaTHC51: Oap3
deeim cynneinyp, TO ecTb: Hecm. 3anoBenb 60)1(1451, 1114 npopogecxam, cHpegb
3aKOH HepxoBHmil HJIH ucpemoHHH x OT npopoxa yeTaBneHHble. CHst y6o Taxo:
HO TaBrne petieHmst, KOJIHKO HmyT pa3HbIX H OT CHX 110 Bcemy OTMellHbIX 3HameHo-
BaHH4i, paccmoTp5H1: Oap3 6o 3HameHyer cememoe, HacegeHHoe a 0C0611HBO
B o3apy6xy HRH <<CKBa>K1110>>, swore npeso xx Orlib H3naloinee, xoTopoe no
apanclm 3end Ha3b1Baercsi. naKH 3HaMHT: (<0K01111e11110e, y3axoHeHHoe, noBeneH-
Hoe, TaK 11TO 110 )10JDICHOCTI4 HCHOJIlle140 6biTH nono6aeT. Ilaxm 3HameHyeT o
6o3e ( He o lienosexe) oonpenenHTH 11TO-J11460>>, a OCO6J1HBO 3aKOHOM TIO OJDKHOCT}I
H vH3BecTHoe 9TO Ha3HameHaTH. HaKH OT MHOXeCTBeHHOTO Oupa3, o3ace9xH B
porax nyxa, Ha Hmxwe nonaraeTcA TeTHBa. tlaxm nocTaHoBneHHe, ere npyromy
HaJ10)Ke110 eCTb>> a OCO6J1HBO OT 6ora noBeneHo, 5IKO HHaK0 6bITH He moreT. Ham
3HameHyeT <NTO-J11460 B 3axoHe Apyroro Hnl XIOJDICHOCTH 3aBHCHT>>, 5IKO)Ke OKaHOM,
oo6pox H Tomy nono6Hoe. rlam4 3HameHyer num> H cTpeny He nonryto, HO
TaKOByLO, 14x)Ke xocTopirpaTenH ynoTpeansnoT. Tare 3HameHyeT npempsintibia
narrHnos pon a 000611HB0, KOTOpbICI B cTpaHax 6oraTbm ApaBHH p0):114TC51, Awe
14 Oman HapHualoTcm, ynoTpe6HTenbHee >ice (swo)ICe Bbnne pexoM) nonr, IDKC
BO 3an0BenH 60)K14d1 HJIH 110 3axoHy BC59eCKH HCIIOJIHHTH nono6aeT non CMepTHb1M
rpexoM.
Cynnem, cBoricTBeHHe H ynoTpe6HTenbHe 3HamenyeT oo6pe3aHHe. Halal
3HameHyeT npHxnan, npaBuno H Bce tITO cxa3an H COTB0p14JI Myxammen. Ham
3HameHyer npHpony, no6popopse, nyTb, oycTaB H <OKHT1451 Hpas. Ham
3HameHyer po naxTHnos MeAHHCKI4X (0ap3 6o 3HameHyeT po,i naKTHJI0B 0MaHCKHX),
num 3HameHyer 06pa3, noBepxHocrb, wieno, male, mygeHme, Tom-
neHme, <<Ka3Hb>>, ynoTpe6HTenbHee we 3HameHyeT <<3aKOH H ycTaB npopogecuirm,
axn 6b1 He cpaBHAB peaty, succi y Hac xpl4cTHaH pa3ymeeTcm OCOBeT eBaHremckHci,
a Heo6B3poulam 3anoBenb H npoviaB.
A ere no mHoropeimto 513bIK apancxxil mano He 6ecxoHe9Hbr14 Hapeumcm
moreT: HH enliHy 6o petit, o6p5nneum, xoTopasi n0 xpailHeri mepe neCSITHIO pa3Hbimx
He Ha3mBana6bicsi HMeHbI. CyTb naxa Are (KpoMe rnaronaHHA o6pa3oB, Immix
54 513bIK OHbIrI npemHoro H3o6anyeT) no 500 /H 6n143 1 000 C06CTBellHbIX Ha3BaHlift
HMeLOT, orxyny H painHEmbie H mHorHe Torowne apancxoro 513bIKa HMelOT J1eKCI4-
KOHbI, HIBKe 6o enmolo KHHI-010 nocene B03MOTOLLIa 0615ITHC51 Bce pegeHHA 14
cnoBa Toro .513bIKa; Toro pa,P(14 erna Hyrny Hmeior CbICKaTH xaxoe-nH6o pegeHHe
neC51Tb HJ114 H MHO)Kai111.114X asTopos JIeKCIIKOHbI 110CMOTplIT14 nonreHensyloT, ,r(o-
Henewe HCKOMOTO pegeHmi npmponHoe H CBOACTBeHHOe 3HameHoBaHHe HccnenyloT.
146o Ha npHmep B enHHOM JIeKCHKOHe o6peTaioTcB neCMTb RAH nBanecArb HMeHO-
BaH14r1 Tomrne Beam 14 TO.T114K0 )1Ce B npyrom, HO HH)Ke C1451 B OHOM HH oHaR B CeM
o6peTatoTcsi. 146o exit{ asTop HHast, gpyrkirt ice HHan B csoem nene Te, cHpelib,
11).Ke 3Hasune HRH Awe cBoemy Hapoity ynoTpe6HTenbHellunie 6brall co6Hpame. Eta
110CMOTpHT patnrrenb CHX J1eKCHKOH MeHnHcxoro, mice Ha3mBaercsl Conpoeuule
6007101111b1X fi3b1K06 14 Toror JIeKCHKOHa npHnonHeHme, B xoTopom 1114TaTeJ1b Haul
BOI4CTI4HHy 6eCK011e11140e apancxoro A3bIKa o6pBuleT coxposHule, XOT5I H B OHOM
mHorasi eine pelleHHSI K AOROJIHeI11110 Tpe6poTcx, HO 0 CHX ywe noBonbuo./

X 06paBbl
XX KpellHIBO HRH OrHHBO

110
porunca lui Dumnezeu, adica acele scrieri despre care Muhammed spune 53
ca le-a primit in cer, scrise de secretarul lui Dumnezeu 221. Sunnet inseamna
ceea ce i-a fost vestit lui ulterior, prin Ingerul Gabriel sau prin alt fel de
descoperire 222. De unde se obisnuieste la muhammedani sa se spuna: Farz
deghil sunnettur, adica: Nu este porunca lui Dumnezeu, ci a Profetului",
asadar lege bisericeasca sau ceremonii rinduite de Profet. Dar observe
cite semnificatii diferite si foarte Inalte au aceleasi vorbe, caci farz inseamna
cea taiata", crestata", dar mai cu seama crestatura", crapatura", pre-
cum si lemn " care scoate foc" sau arabeste tend 223 ; mai inseamna cele
ispravite, legiuite, poruncite", care se cuvine sa fie Implinite din datorie.
Mai inseamna si, referitor la Dumnezeu (nu la om), a hotari ceva", dar mai
cu seama prin lege, din datorie, si a marca ceva cunoscut". Iarasi, de la
pluralul firaz, crestaturi pe coarnele arcului pe care se pune coarda". Tot
asa, o decizie ce este impusa altuia", dar mai ales cea poruncita de Dum-
nezeu, pentru Ca nu se poate altfel. Inseamna Inca ceva din legea altuia"
sau ce depinde de datorie", precum si canon", dijma" si altele asemenea.
Iarasi inseamna scut" si sageata nu lunge ", ca aceea pe care o intrebuin-
teaza jucatorii de zaruri. De asemenea cel mai frumos soi de dactili [smochine],
mai ales cel care creste in partile Arabiei celei bogate, numita Oman, dar mai
frecvent (precum spuneam mai sus) datoria" care se cuvine s-o implinesti
neaparat, sub pacat de moarte, dupe porunca lui Dumnezeu sau dupe lege.
Sunnet in mod propriu si uzual inseamna circumciziune". Dar mai
inseamna aplicare", regula" si tot ce a spus si a facut Muhammed.
Iarasi inseamna nature ", neam bun", cale", rinduiala" si fel de viata".
Inseamna Inca un soi de dactili de Medina (caci farz inseamna
soiul de dactili din Oman). Mai inseamna si chip", suprafata", frunte",
fata", chinuire", muncire", pedeapsa", iar mai frecvent lege" si regula
proroceasca", cum am zice, fare sa comparam, not crestinii: sfat evanghelic",
iar nu porunca obligatorie, si altele.
Dupe multimea cuvintelor, limba araba poate fi numita caci
nu vei gasi nici o notiune care sa nu poarte cel putin zece denumiri. Au,
iarasi (afara de grairea figurate, de care limba aceea e foarte imbelsugata),
peste cinci sute/, ba chiar aproape o mie de denumiri proprii. De unde varietatea 54
i multitudinea lexicoanelor limbii arabe, caci ping acum n-au putut cuprinde
Intr -o singura carte toate cuvintele comune si proprii ale acelei limbi. De
aceea, cind au nevoie sa caute vreun cuvint, trebuie sa vada lexicoanele a
zece sau mai multi autori, ping cind vor afla denumirea fireasca si proprie a
vorbei cautate. Pentru ca, de exemplu, Intr -un lexicon se afla zece sau doua-
zeci de denumiri ale aceluiasi lucru si tot atitea in altul, dar nici acestea in
primul, nici acelea Intr -al doilea, caci un autor aduna unele, iar altul altele
in lucrarea sa, adica pe cele stiute de el sau mai folosite de poporul sau. Sa
vada cercetatorul acestora lexiconul lui Meninski 224, intitulat Tezaurul
limbilor orientate, ca si suplimentul aceluiasi lexicon *, in care cititorul va
gasi cu adevarat comoara infinite a limbii arabe, deli in acela multe cuvinte
mai trebuie completate. Dar destul despre acestea. /

x rituri
)cx amnar sau cremene
* Franciscus a Mesgnien Meninski, Thesaurus linguarum orientalium turcicae, arabicas
et persicae. IIV. Viennae Au striae, 1680 1687.

111
55 KHHFA TPETHIf

COAEP)ICATIWI B CEBE XPI4CMEI


I4J114 OTKPOBI4TEJIbHMI IIPOBEIAAH1451 IDICEIIPOPOKA
MYXAMMEAA 0 BElltEX 14MY11114X CJIY1114THCA
IIPEXAE RA)KE MFIP HE 1101-HBHET

06HOCHTCH y myxamme,naHos KH14)K1411a, mice HmeHonaHme eCTb 3cpapuu


awceOupu pyMy3, TO eCTb <<CKpbITHOCTI1 BJIH TailHc-rsa anoxamincHmecican HAH OT-
KposiiTenbliasi, 4pe3 3HaKH dasceOp Hpy.my3 pemeHHan, mice 11011aTOK eCTI, TaKOBblii:
03ecTHo, rnaroneT, ,Exa 6y4eT, AKO 6or eCTb C11.11bHblil, ripe6b1Balounin, /nice Numb'
CHS1 143 Hlimecoroxce B 6brrHe npoinnene H moryuxecTso awe Tnapem 143131B1111 HO
Tomy, 4TO BCH K KOHIV H norH6enn Hx npkinecTH Hmeep>. 4eco pant' Myxammen
Bonpolualow,Hm ero Hilorna 0 KOHHe MHpOB, orseina, SIKO eHHH TOKMO 6or BeCTb
cHe. lipoTmee peme, AKO OH H mHpa KOHeIZ Encyne npminonia, o6ame OH mano npexcne
CKOlitlaHHA Miipa nocnac.m. 'ITO H3pexuna, Ana nepcTbx, cHpemb yKa33TeAbFIblit H
CpeHHHCI HM noica3an. I-ITO TOJIKOBHHKH ero ypa3ymeuia, AKO yxa3aTenbHbirx nepcT
aiameHyer Bepy Kypatwey, 3aHe Ceti nonsbnuan nepcT, o6b14ail imetor Henone-
mime Bepbx TB0pHT14, cpenHeil xce nepcT, mice no yxamTenbHom BT0p1:44 ecTb,
yKa3yeT, AKO mHpa KOFfell HO 3arcolie Kypaxoee 3eHO 6111430K eCTb. gee pane H
Myxamme,a npopoxon nocnenHeilunici Ha3BaH 6bICTIa. K TOMy peqe, AKO npexcLie
CKOH4aHHA mHpa nO.TDICCHCTByl-OT npennapHTH AeCHTb HHB HJIH 3HaMenHi3, Hm)ice
CKOHIlaBLIIHMCA, H mHpa icoHeu HacTaHeT.
06ulee cicaveT KHH)K141.1a, mHeme eCTb, AKO BeK MHpa cero HMaTb 6bITH
cenmbnecm-rb TbICALL1 AeT. Erna xce HCHOJIHATCA 62960 neT, 7000 y6o ronon menosex
o6nanaTH HmeeT, no MHeHHI-O >ice apanciaix ac-rponoron cxa3yeTc5x, sixo B oc-ranumecn
40 AeT romp He TOKMO nio,neil He HmeA, HO H BCAKHA TriapH npa3AeH npe6y,rxeT. npOT-
4ee cHe 0 CK0144aH1414 mHpa oTxponeHHe, OT Myxammena TaK0 coTnopeHo 6bITH
6aCHOCAOBAT:
Myxammeny Hexorna CTOABIlly Ha MORHTBe, ripHHne K HeMy FanpkiHn, npvi-
56 HeCUIII C co6oio Ana 516noxa OT npenec paricimx /H lane emy Han, HFILITO)Ke ma-
TOJI1011.M. B Twice Cfir1HCA spew! IlpHI4TH IIHeMAHHHKaM ero FacaHy H Fyceiniy,
noceuxeHHA pa,nli HAHI4 cnoero, Hmxce 06o1m Myxammen no n6noxy Ante. FInemaH-
HHKH )Ke TIOTOM BO CBOA no3npaTHeinecsi, OHbIe A6J10KH Aappula y4I4Te.1110 cnoemy,
rnaronioine, AKO CHA OT HAH14 cnoero Myxammena B ,nap nplinina. Farbice, TO eCTb
r114Tenb, TarIHCTBO minx ypa3yMeB, eHHHO 516.110K0 cbswe. no xoToporo nicynieHHH,
a6He mpeno ero ne,nelmem TarIHCTB H oTxponemem 6ynyunix neuxeit Ha,nmecm.
H TaK0 BeHeH1410 Tomy OT cep.iwa K ..513bIKy npocmpalowycA, Hmynnix 1113HHTH
BeL1.1eil Hc-ropino cnyinalonnim CKa3bIBaTH Ham', xoToporo mynecH cnyx ex.= ,no
yuueii Myxammexionbix noitne, OH KOCHO K H6HH Axb16 (TaKo 6o TOR 11.11eMHHHHKOB
ero rirrenb Ha3binaniecn) npHHne H pyxolo cnom Alpena ero KocHyncn, nexHite
ewe 4pe3 IncymeHHe 316.110Ka 110.11r114.11 6ALUe nalui cxpbin H Aa He mHmicachuan H31A-

112
CARTEA A TREIA 5

[DESPRE APOCALIPSUL MUHAMMEDAN]


CARE CUPRINDE HRISME 225 SAU PREVESTIRI
REVELATORII ALE PSEUDOPROFETULUI MUHAMMED
DESPRE LUCRURILE CE SE VOR INTIMPLA
iNAINTE DE A PIERI LUMEA

[Partea intii
GENERALITATI 226

Circula la muhammedani o cartulie numita Esrarii djefirii rumuz, adica


Lucrurile ascunse sau tainele apocaliptice sau revelatoare, spuse prin semnele
djefr i YUMUZ" , care incepe asa: Stiut fie ca Dumnezeu este cel puternic,
cel ce este, cel ce a adus lumile acestea din nimic la fiinta si care si-a ar5.tat
fapturilor puterea, pentru ca pe toate le va aduce la sfirsitul si la pieirea
lor" 227. De aceea, Muhammed raspundea celor ce-1 intrebau uneori despre
sfirsitul lumilor ca aceasta numai Dumnezeu o stie. A mai spus ca el si sfirsitul
lumii au venit impreuna, insa el a fost trimis ceva mai inainte de sfirsitul
lumii. Rostind aceasta, le-a aratat doua degete, ar5.tatorul si mijlociul. Lucru
pe care tilcuitorii 1-au inteles astfel: degetul ar5.t5.tor inseamna credinta
Curanului, pentru ca acestia au obiceiul sa faca marturisirea credintei ridi-
cind degetul, iar degetul mijlociu, care este al doilea dupa cel aratator, arata
ca dupa legea Curanului sfirsitul lumii e foarte aproape, de aceea a si fost
numit Muhammed cel mai de pe urma profet. Pe linga aceasta, a mai spus
ca inainte de sfirsitul lumii trebuie s5. se intimple zece minuni sau semne, la
sfirsitul carora va veni sfirsitul lumii.
Dupa opinia generala, spune cartulia, veacul lumii acesteia va fi de
saptezeci de mii de ani. Iar cind se vor implini 62960 de ani, 7000 de ani va
domina omul. Dupa parerea astrologilor arabi, se spune ca in cei patruzeci
de ani ramasi lumea va amine nu numai fara oameni, ci si pustie de orice
faptura. Iar alta descoperire despre sfirsitul lumii se basneste a a fost f5.cut5.
de Muhammed astfel:
Odata, cind Muhammed se ruga, a venit la el Gabriel, aducind doua
mere din pomii raiului / si i le-a dat fara sa spuna nimic. In aceeasi vreme 56
s-a intimplat sa vina la el nepotii sai Hasan 1i Husein 228 ca sa-si viziteze
unchiul,1i Muhammed a dat fiecaruia cite un mar. lntorcindu-se nepotii
acasa, au dat merele dasalului for spunindu-i ca le-au primit in dar de la
unchiul for Muhammed. Hodje, adica invatatorul 229, pricepind taina lucrului,
a mincat un mar. Indata ce 1-a mincat, pintecele 230 i s-a umplut de cunoasterea
tainelor 1i i-a crescut prin descoperirea lucrurilor viitoare. Si astfel, cind stiinta
aceea a ajuns de la inima la limba, a inceput sa spuna celor ce-1 ascultau isto-
ria lucrurilor care aveau sa vina. Cind zvonul despre aceasta minune a
ajuns la urechile lui Muhammed, el s-a dus tiptil la Ibni Akib (asa se numea
inv5.'ta'torul nepotilor) 231 1i, atingindu-i pintecele cu mina, a ascuns din nou
cunoasterea pe care o luase prin mincarea marului si 1-a oprit, ca sa nu dea

113
B1151J1 6m 3anpeTHn, rnaronsc oBoxcHsi coxposeHmetimast coxpormata MHora CyTb,
Hxwe K.11101114 CYTE. TImmitiecnte A3bIKM, Ilpe,apeqemHblii y6o Axm6 mHorasi OT
OHbIX coxpomun BOCTIPHAJI 65nne H B Hapon Tow paccesin.
Ho 6or TaK0 Belub yeTpoesam, manam Helms! menosexorsd 3HaTH H pa3ymeTH
C0113BOJIHJI, nporiam me HcTpe6Hn OT IlaMATH CJIbILLIaBLIIHX. OHasi ACe Awe C CKpH-
wand,'" namATH H ion4ry co6pamacA conepwaTcm TbICA1141410 11 cenbmmo CTMK
CTpOK (Hx)ICe Aim, enk1H OT lieu:Apex Myxammenorimx HaCJleaHHKOB Ha KO)KH Hep-
6mcweil HaiiepTan) a KHEra Ta BC51 pa3nensteTcH Ha 28 Ens if BC51KaA masa non
Ce,LIMHaeCATb umnepaTopos HmeHamH o3HamaeTcsi. Hxwe awe B 11HCAO 110J10)KHWH,
7bICA111,a ,aeBATHCOT IlleCT14,aeCATb 11MIlepaTOpOB HmeHa co6HpaloTcm, KOTOpbIe rice
BO CBOe Hpem51 pO,LIOTHC51 H napeTHoBaTII 440J1)KeliCTBy1OT. Haim CyTb B Tame
KI1H3e H mime cenmb T.TlaB, cenbmH nnaHeTam COOTBETCTBY10114,14e, Awe npen3Ha-
meHyloT cenmb u0auoe 113 xaAu0oe, CbIHOB OTMaHOBblX. OT Hlixwe nepnbal eCTb
MyasHe 14 TIOCJle,aHliii MepBaH, CbIH MyxammenoB, Hxwe BjlaCTI4TeJ1bCTBO npo-
A0JDKIITC51 4pe3 OCMb JIeT H micsimy mecHnos. CyTE. K TOMY HHble nHaHaneorrb
TJlaB, no mmcny nsynanecATH mecsmos, B TO,II,OBbIX 30aHaKaX npexonsunnx, xoTopme
3Hameny1oT BJlaCTIITeJlbCTBO TOJIHKormice tiHcna xanHCI:10B, CbIHOB Mernx, OT
Hmxwe nepHbdi 6y,aeT A6ac, nocnenHertumil Hce Myxammen. Tawe HanocnenoK
ems HHasi oco6m4Basi rnasa, B Heil we o3Ha4aloTcm nnemeHa dyKeint pegeHHme,
xoTopme ,apesne seem xpyro 3eMHbIM o6nanaxy. Tpanm ace OT CHX p0,110B CC/1114-
$] HeHHEde H HO HpemeHH pa3opeHHme, Tamowne C01111CJIAIOTC51 21611, KOTOpbIeI Hce
BO CBOe Hpemsi B0306HOBJ1e1ibI H OT EinacTHTeneil Tex HpemeH ynpasnmemm 6b1TH
HmeH3T.
B Toilwe KHH3e, Hmynwe npenHapHTH cicomaHme mHpa neCS1Tb OHbIe ,L114Bb1
HJ1H 3Hals/IeHHA OT Myxammena npenpemeHHme 14C1111CRAFOTC51, cmpemb: 1 5IBJIeHHe
Me2du; 2 HainecTHHe CbIHOB AcOep; 3 3aHoeHaHHe KOHCTaHTI4H0110J151; 4
11poulecrome Tedmddicuaim, TO ecTb AHTHmyxammena; 5 comecTEHe I4iicyca
XpMc-ra; 6 HananeHne pona addicuyame H madxcuyd.xc rnaronaemoro; 7ConHua
or 3anaaa HocxowneHHe H npom. (o mx)Ke HHwuie) nonpo6Hy H31,51B.115110TC51. Ha
KoHne we icfnirx crpaunme HanaraeTcH npoKAHTHe Tomy, ante KOTOpb1r4 Henag
C1451 TaillICTBa OTKpbIeT oHast Bapsapam H HerleHHbIM (XPIICTHaH H IIPOT1111X He cyumx
myxarvimenaHm pa3yMeeT), noHnewe cam 6or cHoil npommcn H moryinecTso mem
ABHTH H3B0J114T. MbI ice cero Myxammenosa 11p0KJIAT1451 HesenyLne, eJIHKO HaM
OT Hero 110CMeAHHA AOCTOrfHbIX, TariFICTB ypa3ymeTH Hpemst ,a011YCTHJ10, J1106011bIT-
HOMY wiTaTento OTKpbITH He oTpeilemcsi.
Erna rnaroneT, npe,aonpeneneHHoe oHoe npin4ner spool, rnaHa rona Toro
6y,aeT cicopa H mcparne npexonsausH. 0, 1-0cy(1), Tb1 nawnb H3BeCTHe H OT nHcbmeHH
[
Y.
] aim no3npaHneHHe pub', aurae (TO eCTb 3epuany mHpa), o6a4e ] can
(fiVrcbmsi c) nep)KI4T HM51 THepnernuee 11N1nepaTop HOBblit eCTb, BCa)1,1114K Y):1,11B14TeJlb-
mere, nyTb ero npocTpaHHeilumri, mice Ho mHorme r0,abt MHOT11MI4 o6nanaer crpa-
Hamm OT ACHTeJlerl HeKHIIX B CB010 npHMeT npoTexiimo, HeKHI4X )Ke 113FOHHT, a
dyKuitoe BJlaCTb ocTaHneHa 6yaer. B Tow .Hpemm crpaHm. Ppi, TO eCTb 1-penHa
11.11H EBp0111b1 H Tpaab1 14X 11 o6HTaTenn THpaHcnia ero pane 11 yrecHerm, spice

COTB0pHT, HOTH6HyT, y6orHx cep,ana 11.1114 nyunt ymytiHT, Tb1 )Ke, emywe pa3ym
,aaeTcR, BHHMaN, AKO 6.n13 ecTb, na Tor, no nono6mo nTHam cHnom AT 6Y,aer.
Tbl 611104414CA OT nncbmeHn [ ] pbt (p) 3aHe 14 CHA HaCTOHT H npeHner.
flaK14 6J110,41HCA nca TOTO, KOTOpb1r1 BO ,11H14 H B H011414 Kpyr cepana (tienonevecicoro)
o6xonHT, 3aHe KocHsnuero B OHOM yenwieHHH npyr ecTb: Toro panes no Bcei 3eM1111
6paHH, i3141Bb1 11 cegn 6ynyT. YtieHble ,yrrnyT, HerieHme ice ocTaHyTcH B once

114
la iveala prea multe, zicind: Comorile cele prea ascunse ale lui Dumnezeu
sint multe, iar cheile lor sint limbile poetice". Sus-pomenitul Akib primise
deci multe din acele comori si le raspindise in popor.
ins5. Dumnezeu, astfel tocmind lucrul, a binevoit ca numai putine sa
fie cunoscute si intelese de oameni, iar pe altele le-a sters din memoria ascul-
tatorilor. Iar cele care de pe tablele memoriei au fost adunate in carte sint
cuprinse Intr -o mie si sapte sute de rinduri (pe care Ali, unul din cei patru
urmasi ai lui Muhammed, le-a insemnat pe piele de Camila), iar cartea aceea
toata se imparte in 28 de capitole, si fiecare capitol este insemnat cu numele
a saptezeci de imparati, pe care de le vei pune la numar se aduna numele
a o mie noua sute saizeci de imparati, care trebuie sa se nasca si sa domneasca
toti la vremea lor. Mai sint in cartea aceea sapte capitole care corespund
celor sapte planete ce prevestesc pe cei sapte ifani dintre califi, fiii lui Ot-
man 232. Dintre ei, primul este Muavie si ultimul Mervan, fiul lui _Muham-
med. Domnia lor va dura peste opt ani si o mie de luni. Sint inca alte doua-
sprezece capitole, dupa numarul celor douasprezece luni, care trec prin zodiacu-
rile anului, insemnind domnia aceluiasi numar de califi, fii de-ai lui Mehdi.
Dintre ei primul va fi Abas, iar cel mai de pe urma Muhammed 233. De ase-
menea, se afla la sfirsit un capitol special in care sint insemnate triburile
zise dukeli'34, care in vechime stapineau tot globul pamintesc. Iar cetatile
facute de aceste neamuri si darimate cu timpul sint numarate tot acolo la
21611, care, / toate la vremea lor, vor fi restaurate si vor fi cirmuite de catre 57
stapinitorii acelor timpuri.
In aceeasi carte se insira cele zece minuni sau semne prezise de Muham-
med care au sa vina Inainte de sfirsitul lumii, adica: 1. Aratarea lui Mehdi;
2. Invazia fiilor lui Aster; 3. Cucerirea Constantinopolului; 4. Venirea lui
Tedjdjiali, adica a lui Antimuhammed; 5. Pogorirea lui Iisus Hristos. 6.
Navalirea neamului zis adjiudj i madjiuds ; 7. Rasarirea soarelui de la apus
si altele (despre care se arata amanuntit mai jos) 235. Iar la sfirsitul cartii se
arunca un blestem aceluia care, stiind aceste taine, be va descoperi barbarilor
si celor neinvatati (intelegind pe crestini si pe ceilalti care nu sint muham-
medani), cit timp Dumnezeu insusi va voi sa-si arate tuturor purtarea de
grija si taria sa. Dar noi, nestiind acest blestem al lui Muhammed, nu vom
omite sa descoperim cititorului curios cite ne-a Ingaduit vremea sa cunoas-
tern din tainele lui cele vrednice de ris.
Cited, zice * 236, va .veni vremea cea mai dinainte hotarita, inceputul
acelui an va trece grabnic si pe scurt. 0, Iusuf, tu vesteste si rostcste o urare
de la litera [ p ] ain, aine (adica: oglinzii lumii)237. Dar sin [Le] (litera s)
are un nume Inai tare. Exista un imparat nou, calaret minunat ; calea lui e
foarte larga si el va stapini multi ani, multe tari; pe unii dintre locuitori ii
va lua sub protectia sa, iar pe altii ii va izgoni, si st5.pinirea dukililor
va fi parasita. in aceeasi vreme Wile Rum, adica ale Greciei sau ale Euro-
pei, i cetatile lor si locuitorii vor pieri din pricina tit aniei sistrimtorarii pe
care le va face, pentru Ca pe cei invatati si stiutori ii va pierde, inimile sau
sufletele color saraci le va chinui. Iar tu, caruia ti s-a dat intelegere, is aminte,
cad se apropic [vremea] ca accla sa fie prins cu latul ca o pasare.
Fereste-te insa si de litera [ ] ri (r), pentru ca si aceasta va veni
si va trece. Iarasi pazeste-te de cimele care umbla zi si noapte in jurul
inimii (omenesti), pentru ca este prieten cu cel ce se impotmoleste in acea
insingurare. De aceea, peste tot pamIntul vor fi lupte, b5.talii si maceluri.
* Esrar-i cef r-i riltt12.

115
Nviada ..tatrAg teal tag 010X15311 isuulaati H H'1514HESIOXHH" OH3had 913149 3HW 131101E1S1)
`113d011I 41511H3410dXIO 0731AIINEXXIN XIS Oa 00H0 HIA13d9 11011 4113Ih011 11230 -01E11'9
`H3I1114d11 X11011 '113E39011S BEOX E11114171111EHOH '13)7A9 1rogprA9 a 41iOdHEI3 '13E11119E09
111991117 If011 H 141.10S.1 annadg41321\111 Et1H3HIC Adahl 1103E1f1 111EXCd317 41317X9 HISEE
l's103g1f1 iaouaoll P114X3.1h3110113h 11 gitogour .NowtutrdaEuX '0
i211P19 00HHa9101:p13)
KwH gioa dr4op> (aatnaMmainzuHe 3 woznYvaaw 0.1.) 9132 11317131p (01A1311H30d13X
311,x4{ Vd11jAl>> :a119nd / 30X331131101f3h)) H33 1331AM 0E1133133 H 41S1N1H 0.1-h 01139 131)4171411
'9133 OH INHX0dHM Hadgir90 4133 '<uAlo,x'u'iciraz
X(01 'swath Etnauo modal au `,Latricg 1393 'Kolar:1E1)m Nu.tuhodio rtrudg
uiatoudEpt 31c1HH31131C0d0110H I011101EILIE09 OXCEI OII XH3 XEHOIAI3d0 E111153191 -1417A
X1411911-311411 14313311 '113111911 `OXI4,l, 1319d010X. CHX1111431(EIN HM331A114 1SHHEHE 4A11H13E11
H17139 1.1151f3Hh03 H 4I00170113 ISHHOLNIXEEd 10 ISHHEE130HOINEHE XH3 110dH1XEdEX `NUMMI
aHUE 09 15VNI3d9 4303H3111191.3X173d11 trod 11011193 da0.3V H0d010X) 170d 9nymnqa
01 4103 UHX3H39Elf3 HI119 (l01[31Alked 15314114110 `133114 ON(cua IHdEUVadll HUH
j
Jai .LaVAg naicerpf 'clvxmv. 3)ICIA1H 41531A10101141115 EH Vs103133had Hdow 14dI
911mcoa
1991119
1/(17A9 31131141f393d11 H 319HH 3117 EH lidOIN IAIOX33hHH014
011 111401331EH 0133 .] 0 [ wnw (PO 10
414143V131111 1511931111 11HO1A1931j11

] 1.) [ 011)1 (X) OHOH331X qztrs9 odoiom 01011H3 dalCWai (EHO3INED)


1\1311H3IVEHE 013 ]
[ 4133) WIC 151,1193H11 6aNC,11/772 3)1(3 111)1Cd31/03 AHH11011-011
E3E111 19091/1/ =
4(v q130113dX El1Ed1 111XCAdX0 H EH !sat Eadh cum-Was:tau 415313)1Cd313E14
3HEE H33 trod 4133 91199dEX H31339 41.119H3H11.01131f3d11 1514HISH3 `11141710111110dX EHEOEIE
ISEHHHhOlIE HUH gemaelaffattolre H XHX1411311 tutualth(tArcoo quamadgocif 14XE) 311f011
EH 1911110 43)1C14,(H141TICHEHEUEH INHITICHEJ0YslE093d11 1N043 41NI191fE 414X11133MX11011E1V3H
3XCHH `1534114115Eh1O OHM .1.311141a `13X1113(11709 L119d010X H 09111f-01A1 AHEd13 OH170JX
(1A13 15313)KEX011 15311 13h3119011 H 41Hd08103 331(3 '131710X H11114dEA E17101 E14193H11
] [ Onva (v) HH31A1931411 [er]
(3)11110 331T1X171473d11 HUH ] laza (a) VZCIII I [
OW (v) 433111X1714 314dOIOX 1X17,9 4E14140 OXCISO 1417Ed a XEHHH1N31 319H113hOWNEE
isolumadued 01011143 cuouulIa 31ghOd10 `013171113H1131rOJElf9 1119dOIOX 9 110311EdX
HH31,s13d9 14IAIHX3LIEdE laat'ulfEIEE '141NE110d130
OX(1414 H3MCL1017 1433 141E1109131151AIEUM OR OHO 151A13d9 X198111f3d101A13 41:10X3901f3h
01 4133 0J33 09 3H 41HdOE1103 39EEd 1119d010X u ,w017 Ha1tEd11 411171151733
4(1E1E1
ftaaiadrtog atraadll 09X 'Pa `o ttumuauhkrouoseirg a `xa17ZED0110h 151V13H11
OH .1.31T,9

[ g31r (I) 3 Vs13113M131411 ] [ Onzra (v) 3llAXEI 414)KEX011 01 9133 a 319H0 191701
EZ13 EH NVdji womotruadau) Efliadun isummuodu (4133 1411414dll '1331/111 1317,q ONC
30Hh141f0H3EdX aOHO uhodio xigiodasio mAd cu.) wa `(ouqualutrouodtratu 111311141f

40114113115H3 INHX031411 OH3dE170 41,4013EdE09 111017HE1 01111A1N3 HUH `3090HE13EX 3.1(013


151A114 10 PIHHE1011011 01NOEHE 49133 OHEE Xl9HHEE15113 .trnadEud H 1H1709093 1411g110)10
'XIcIHHaNCOU90 rilAlrap rELINIElf HUH 110XHFI4HTH1393 413XCE09 4115113r7 1fHhEH HIOINH
`iatrii9 3H1131113C1.1011 3XC OH14173 01A3101 '114d011103
,wad 30)1311EdE 1.317ELIX 091341f31H13E1f11 14 3Hmax 19tiodi3o
HH31A13d11 XM)731713dLI
}pawl `garITI01.IX110 aria.odu ax( ISH172di 9 adlliAl H 3HHIEHI '13Hh01110 /11SHIATEOil
65 `3HJOHIAI ONK aNcX 15311)K1111-911d11 `Ed14111113HOX OH atria au `131IX9 0911 OU unsualr xatrod
010HO 431EhOd1O 30H14 153114170d -ehod10 wica 9 2114d H19901110.17011301 '1317A9 08
30H0 151/43da adal OIHH1501303 HUH 1414d3LAIll 4.110X31A1H,1 OM NHBI 010HO 21E/I0d10
1531XHIHUE14 EBtr :EFMIA14311ll ] wnw /V) 4(/ie 0112 111fH 1731A1INEXXiAl HUH
[J
VAinuuysi sataaksiked
OH HIB11317 XE13 COIAI) 3) fling (xatatr Kamm' 1514M113HHEd130d11 HHHEH 910E1f9
ialmoadu 14 30H0 091391l'aLH13E1111 OI(HH11 ialTuadu CHHHEH 09j4 a XEXABH 411HH3XX3H
al9d010X EH Hud13 ,LorriEH,Npav HH0149x 6.Lictricg OHmitatigadlouam 2MC H ONHOhA311
OHX1111.393d11 IMd3170 E11133)1C1511X 'MEL' shad 'jog on ia.Lagdodu 'quragdo.tar

911
Cei invatati vor pleca, iar cei neinvatati vor ramine. In acea vreme anul va
fi fara nici o veselie si bucurie. Si mi s-a spus (zice autorul dezvaluirii, Mu-
hammed)* 238 ca atunci boul va fi respectat, asinul placut, lupul prietenos,
capra urita, bivolul va cInta din fluier, boul salbatic va cInta din guzla, vulpca
va tine masura glasurilor, iepurele va cInta cu glas omenesc i dragostea se
va intari. 0, Salih ! (nume propriu care inseamna Pace"), impreuna cu
mesalih (cu rinduirea lucrurilor"), ziceti impreund,Pace":/ Fire si nume 58
omenesti are acesta, se vede limpede, dar este inzestrat cu un stomac incapa-
tor".
In acecasi vreme faclia nu va arde, lumina se va ascunde, copiilor le va
creste barba si nou-nascutii vor grai.. De asemenea, dupa vremurile
acelea se vor arata o mie de vesti minunate si stiri negraite. Iar tu, cel cc
ai cea mai mica parte de cunostinta, socoteste lucrurile si is dulceata intelegerii
de la sensul acestor litere, pentru ca la vremca de mai inainte rinduita se va
arata neamul fiilor Asfer (prin care se intelegc poporul sikalab, adieu cel
slay) 239, inaintea caruia va merge sau a carui capetenie va fi Ildji Ashur 24,
care, cind se va arata, vor fi pc Marea Grecilor trei batalii mari si alto doua
pc Marea Ionia
Dupa venirea accstui foam, litera [ ] mint (m) va fi oropsita de
litera [ ] kaf (k) [k], care cu puterea lui 11-lemje (Samson) 241 s1 cu semnul
lui [ r(litera hamje cuprinde jumatatea sunetului alfa=a) va inconjura ceta-
tea orasului si va fi aruncata din ea de un necredincios, pentru ca acest neam
este ca o corabie plina de noutati, care imprastie raze, stea malefica sau faca-
toare de rele, si nascocitor de mari tulburari (care se napusteste ca lupul
asupra oilor). Dar tu, cind vor propasi acesti rai, nu slabi cu duhul, nici nu
deznadajdui, pentru ca Egiptul vegheaza si va atrage toate in orice tarn ii
va placea si va face ce voieste. Vei vedea atunci litera [ I ] elif (a) mergind
inaintea literei [ ] sin (s) sau [ 0.] sin (s) mergind inaintea lui [ I ]
elif (a). Acestea vor fi pricina pentru care cei inchisi in temnite se vor dezlega
cu puterea unui prunc preafrumos, care in scurt timp va cuceri insulele arabe.
Si nu trebuie atunci sa porti ranchiuna oamenilor cu ochi ageri, adica
tatarilor, caci nu va face aceasta decit cel care, sezind cu miinile in sin in cash,
nu va veghea. Dcci vino, tu, cel fericit intre oameni, arata litera [ rs ]
ias (i) impreuna cu litera [ I ] elif (a), in anii aceia cind va veni din Aihle
(provincic in imparatia persilor) 242 si va fi un prunc frumos la fata, cu mii-
nile deschise (adica darnic), fata luminoasa, inalt la stat, cu chipul oache
sau smead, al carui nume este cunoscut de la jumatate, pentru ca pe cei
legati ii va dezlega si-i va slobozi pe cei ferecati in catuse. Sapte radii sau
sfesnice va aprinde, va avea nou5. incep'atorii, dar va face o singura greseala.
Trecind aceasta vreme, dominatia araba va cadea si niste insule din
Grecia se vor pustii, iar cealalta Grecie se va odihni in pace si liniste. Multora
li se va parea / ca s-a apropiat sfirsitul lumii, dar el nu va fi Inca, pentru 59
ca dupa noua generatii ale pruncului aceluia se va naste un alt prunc care va
domni la Roma. Amar va fi atunci sta'rii sau Imperiului Roman. In numele
acelui prunc se vor scrie doua litere [ r-r ] mint (m-m), al caror sens este
sau Muhammed sau Mahmud.
Dupa nou5. sute (poate de ani) Va inceta stapinirea unei natii foarte
raspindite, si stapinirea aceea va trece la o alta natie. Cei iscusiti in stiinte,
care vor iesi din Cara Arak, vor fi ucisi, iar cei mai ticalosi si neinvatati vor ocu-
pa principate foarte mari. Si a zis Dumnezeu ca va ras5.ri o odrasla, adic5.

* I bidem.

117
To CCTb cynTaH npeBbrcomaiiwuli, eroxce 14MM B cpeaHme HmeTH Gy,aeT [ r ] AMA(
(.41) 14 peKowa ):18051K14M crpaxom oaep)Kum 6bITH HMeeT, [ 0.] Ka0 (K) 1110 c-rpax
emy HI4LITOWe nonb3yeT. 14 pee npopoK: CNA HmeHa 611 143Ka CYTb C co6oio, 3aHe
nmcbmeHa [ rr ] dalcum 031C) ,L10115KeHCTBYIOT o6paTmTmcm B [ ] CHH (c) 14 B TOM
npocnaBHTH64. Flpo-rmee peKowa, AK nor nmcbmeHem [,; Tica0 (K) Katicap (Ke-
capm) BC54eCK14 pa3y\leTH no,ao6aeT. B noc.neaHme aH14 Ce.1111.14 HeKHH (TO CCTb
NoTopbal noa nmcbmeHem [ ae] C Ha3Ha4eH 6blTU xoweT) 3ana.auble OCTPOBb1 OT
nliCbMeH14 Li 1 K HcTopKeT. co6paa nHcbmeHa [,,] ()mum (61C) 14 OT dJfcl1.N I1PH3BaB
nmcbmeHa [ t] enuO (a) 14 c..) ] HVH (a) npewecrliowe Ho3,rtaH1HyT cpamceumm, HO [es]
Ilya (a) 6ory nomowecTBylowy H TOBaP14111Y ero [ can (c) BilaCTI3 Haa. 3ariaLkom
H BOCTOKOM oaep)KHT, aamce AO npmwec-ratim Meedueia. 06a4e He ocKyaet-oT Hpa-Acabt

11 npeaemiKite mexcay 14N1 14 conpoT11BaeH1451, KOTOpbIX BI4H010 Hmywa 6bIT14 cKa-


3ytor A.111 HeKoero. 146o nepsbirt 4HHON1 [tylf ] C1411 (C) 1311aCTI4TeIlbCTBa JlaKOMblii
C.flaBOJ1 106Hblri, BCCb Kpyr 3eMHblii K ce6e npliBaewm yCHJI0BaTI4C51 6y.aer: o6a4e
He MHO 'ITO, pa3Be pa3opemne H onycrowemne Jm-oaem mpHmecer.
11aKH peme, MKO meway ceabmwo Kpenmailumm (in 1411X)Ke BbIWW14ii 14 CI1J1b-
Heihni4ii 6yJeT MypaaHH HeKHA 11 HallajlbCTBOBaTh HmeeT ceambaecsim TO.abl
14J1 14 mecHubi pg3ymeeTem, Toro He 03HatieCTC51) BOCTilHyT 614TBb1 14 naaeHum 6y.ayT
cTpawmie. A noHexce [ ] can (c) 6e3311KOHHO BIlaCTb BOCXHTVITH npMCTynuT,
B CaMbIrl TON N1011eHT, BOHbWe Ha npecToa B3b1T11 HmeeT H KflaCTI4TeIlbCTBO [f)..P.1
pym(rpemecKoe 11J11 pHmcKoe) K pony [ ] ceidosce 14NleHOBaHHON1y npeHaer.
CHM COTB0pW14NIC51, noeneamiti Haxoasawiri [ ja] can (c) nucbmst [ r] MUM (m)
y6meT. 146o, peme: [
Lr ] CI1H (a), nAce [ r 3 MUM (is) y6H.m, 6mwe moryT-
CTBON1 H Kpenocnno ] alai (a) nommaH H B TemH14my Bcaxcem Tawe H y6HeH 6yaer.
50 tlaKH peme: KoTopb`Tit 3aKi11o4eH 6bICTb / B camom rpaae II ewe noa 3HameHnem
[ ] cuu (c) 113131,3eT 14 [F. ] atm (a) y6miluy 1101y611 T. HO 110C-fleAH14r1 [ ]
Ka( (K) H cero [ 1-1
] can (e). yJlOBHT, JLO \l We 14 npecron CB0r1 naKm Boempimmem.
B CI1X o6paweHmmx Ha cpemecKom mopil, npu 6pe3e KoHcTaHrwiononbcKom,
3pH KpaTIA cpa)KeHHe y414FRITC511 It 130 ycTex Niema 6y.aer na,aeHne 14 Y61411CTBO npe-
Beime. B CI4X 6paHex, Hapoa rpaaa Toro Hecb,norH6HeT, macTb ero memem, macTb
Ace raa,aom cHeaeHa 6y",aeT, TaK, 'ITO H14 eJUIH OT me.noBeK B WI4BbIX OCTaHeTC51,
Ko-ropbal K HenomieHmo HeKoero Rena y,ao6eH Cy,a14116bICA. 110 CHX HesepHbie
(xpmcrHaHe) OT BCF0,11Y BO eamiy CTeKYTC5I 14 Ha NlyCJIHNIaHCKHe HanaayT 06J1aCTI4
H 1106e)10HOCLI61 OT CBOHX noaaaHbix yTecHeHme BOCIIp1414NlyT. nporiee BO 0110
BpemA TONly, KOTOpblii 3apaBb111 pa3yM HmeeT, .menoTcTByeT Ha 1361C04anwrie 6e-
waTH mph' 11 TM0 cnacemist ce6e HCKaT14 14 Kpome MOJIHTB K 6ory H14 LITOWe H110
110Mblaa51T14 11J1 14 aenaTH.
Ewe peme, 51K0 B oHoe spew( (51KOWe Gory Beno \to ecTb) KpoBHblil 110T011
6yae-r, Hm)Ke June 3emmi noKpbteTem, 3aHe 6or eaHH H KpellKHR ceiy TaK0 6bITH
noBenen. naKll peme, SIKO NleKEly [ I ] c.it4 (a) it j r AMA, (.11) crpawHaH 6paHb
BOCTaHeT, B KOTOpOM cpa)KeHmH eaHH OT [ p ] cocci (c') nHcbma [ el] icso (K
TOHbK0e) 1101-y611T 14 mymeHmKa 60)KHR Toro CIDTB0p14T. CHM TaKOWae MI4HyBWHM,
Hamm HeKoe 51814TC51, KOTOpOTO ,11.1151 HeCKOMIDKPIX COT neT HNKTOWe B14,ae K0171a.
MilpoJtue6Hble cero po,aa 4eJlOBellbl oaoneior HeaepHmx xpHcTmaH 14 cTpaHbl NX
onycTowaT, namme npoBmHwiam (1)paHKoa N camomy PHmy npeaermil HaFiecy-r
Y6bITOK.
06ame Adu (eaHH OT me-rbtpex HacaeaHmKos Myxamme,aoHbix) peme: Flo
,ae1351T14 CTaX, BOCTOMHble CTPaHbI K naaeHmo 14 onycreHmo 11PeKJ1011 51TC51 14 pox!.
[ II j 6euuacg5epo6 (Cb1HOB ACOCp) HamHer 3HameHHH 6paHe11 BO3RBHTaT11.
."-!
kr3 cero po,aa 3HametarermiHrt HeKTO H OCO6nHBbIH 511314TCA My)K, KOTOpblii 'weer
5b1Tb ymawareab HepKBH 14 6.naroroBeilHbai 14 HMII HMeTH 6yaer not o6Hoe HmeHam
IpopomeeKmm; smeHme ero Gyaer B AeB51TbIi1 rOJI. 130213e1114MHTC51 KpacHopemmem

118
un sultan preainalt, al carui nume va avea la mijloc [ ' ] mim (m), i
ca va fi cuprins de o indoita spaima [ kaf (k)[k] insa gpaima nitric nu-i
va folosi. Si a .spus prorocul :Aceste nume sint aptopiate intre ele, pentru c5.
literele[r ] djim (dj) trebuie sa se tranSforme in [h.r. ] sin (s) i prin aceea sa
se proslareasca. Au mai spus Ca prin litera 4.1 ] kaf (k) [k] trebuie inteles
neaparat Kaisar (Caesar) 243. Iar in zilele de pe urma, un oarecare Selim
(care sub litera ] s vrea sa fie numit) va smulge insulele din apus de la
litera [ A ] (k) [k]. Si adunind literele [ ] djim (dj), i de la djim chemind
literele ] elif (a) i [ . ] nun (n), vor gtirni singeroase batalii. Dar [ . I
nun (n) cu ajutorul lui Iitimnezeu si cu tovarasul sau ] sin (s) vor Ilene
stapinirea peste Apus si Rasarit, chiar ping la venirea lui Mehdie 244. Dar
nu vor lipsi dusmaniilc si cumplitele impotriviri dintre ei, a caror cauza se
spunc ca ar fi un Ali. Caci [ ] sin (s), primul in grad, lacom de stapinire-
si iubitor de slava, se va sili `s/71. atraga la sine intregul glob al pamintului;
insa nu va aduce oamenilor altceva decit distrugere si pustiire.
Iarasi a zis Ca intre cei sapte mai tari (cel mai malt si mai puternic
dintre ei fiind un oarecare Muradin) 245 care vor domni (se intelege ani sau
luni, dar nu se arata) se vor ridica batalii si vor fi caderi infricosate. Dar
intrucit [4. ] sin (s) se va apropia in chip nelegiuit sa rapeasca stapinirea,
chiar in clipa cited se va sui pe tron, stapinirea [ (,) ] rum (greceasca sau
romana) 296 va trece la neamul numit [43 - ] seldje 247. Dupa acestea,
venind ultimul [ ..r ] sin (s), va omorl litera [ f ] mim (m), pentru ea a zis:
[ ] sin (s) care 1-a omorit pe [ e ] mim (ne) eau taria si puterea lui [ I
aina) e prins, aruncat in temnita va fi ucis". Iarasi a zis: Cel ce-a frost
inchis / chiar in cetate, si inca sub se mnul lui [ Lo, ] sin (S), va iesi si -1 va
prinde pe ucigasul [ ] air (a). Iar ultimul [a ] kaf (k) [k] it va prinde
si pe acest [ ..r ] sin s), reluindu-si casa si tronul".
In timpul acestor framintari, pe Marea Grecilor, la tarmul Constanti-
nopolului, va fi de trei on batalie si in ascutisul sabiei va fi cadere si mare
maccl. In aceste razboaie poporul cetatii va pieri tot, o parte de sabie, iar
alta mincat de foame, asa ca printre cei vii nu va ramine nici un om in stare
sa indeplineasca vreun lucru. Dupa aceasta, necredinciosii (crestinii) se vor
aduna de pretutindeni si vor navali in tarile musulmane si biruitorii vor fi
oprimati de supusii lor. In vremea aceea, cine are minte sanatoasa sa caute
sa fuga pc muntii cei mai Inalti si sa-si caute acolo scapare si sa nu gindeasca
sau sa faca altceva decit rugaciuni catre Dumnezeu.
A mai zis ca in vremea aceea (dupa cum stie Dumnezeu) va fi un potop
de singe care va acoperi fata pamintului, pentru ca Dumnezeul ccl unul si
tare a poruncit sa fie asa. Iarasi a zis ca intre [ I ] elif (a) i [ r mint.
(m) se va stirni un groaznic razboi, in care lupta unul din [ j ghain (g)
va pierde litera [4] ] keaf ik subtire) i-1 va face mucenic al 1(t.ti Dumnezeu.
De asemenea, trecmd acestea, se Nra arata o semintie pe care de vreo citeva
sute de ani nimeni n-a vazut-o. Oamenii acestia iubitori de pace vor invinge
pc necredinciosii crestini si le vor pustii tarile si mai cu seama'provinciile
francilor; si chiar Romei ii vor pricinui foarte mare paguba.
Dar Ali (unul din cei patru urmasi ai lui Muhammed) zice: Dupa
noel. sute [de ani] tarile rasaritene vor incepe sa decada si sa se pustiiasca,
iar neamul [ . ] beniasfer (al !iilor lui Asfer) 248 va incepe sa
ridice semne Din acest neam se va arata un barbat foarte renu-
mit si deosebit dascal al bisericii si cncernic, iar numele lui va fi asemanator
cu numele prorocilor. El se va arata in anul al noualea, va excela in elocinfa,

119
Hm:Ke MHOWailLI1HX K ce6e o6paTHT. no u,apcTaoHaHHH we, 4pe3 HeKOJIHKO HpemeHH.
ru:),(1 HeKHHM CJ1aBHbIM rpagom, Ha 6pe3e Henn' peicH BenHKHA ymper. Bo Hpemsi
TOCE10,LICTBOBaHH51 ero npeHenrnme Hecor.riacHA 6y,ayT, alma 14C11HBaH1451, LITO KpOBb
3HaMeHyeT, Aritt ACTBI4e (9TO mop o3HaHaeT) 14 BOCTOLIFIbIe crpaHm rsta,rtom TOMHMb[
6ygyT)). TOrDice AIM petie: oCoTsopwycsi no.nHomy JIyHbl o6pauleHm-o, npmu-04aT-
csi 3aTotiewa, H3rHarant H paccesnum).
CKa3yEoT )Ke, RICO o6pauleHHe 51yHbl OT COTBOpeHHA ikaaMa B ce,amb Tb1051111-
61 Hoe neTo 14CHOJIHAeTC51 I a ron o6paineHHem e,[114Hb151 BeCHbI 14 enHHbm 311MbI
OKOWiellaeTCA, gnaHa,,aecKTb )1Ce 30,LtHaKOB eginiy Becuy H em4Hy 3nmy COCTa13.515HOT
(TO ecTb COJ1Huy OT egHHOro [ ] Heepy3 /to Apyroro npexogmuiy.
../.9_,5*1
ECTb ace [ ] Heepy3 panHaHow,He HeceHHoe). 06a4e mecsni, erowe
Mb! BWUIM gHaHagecsrrb )(par K Tompicge nyHKTy Ho3Hpaulalow,HcH, Henbni
roa onHeyeT, XOTA conHetmoro ro,Eig HHoe eCTb pa3ymeHme. Toro pa,a,H mecsiu
Myeappem (mice nepabill mecsiu tiHc.Incrcx) Huorga 314M010, HHorga Nce HecHoH)
6mHaer. 3fiHe no cmoTpenHio r0,aa COJIHeLIHOTO TpHTLIaTb Her e,LIHHOW,a,b1 9
14
Tomwe C ConHuem Ho3HpawgeTcH 30,aHaK. EMB051114eCK1411 COJIHe4lib111 1-0,1( KOH-
maeTcg B ABeCTI4 Acon:, JleT.

AllOKAJIHITCHCA MYXAMMEgAHCK01-0

rlacmb anopaR

0 mmax WITH 3HameHmsix Kotieg miva npegBapsnownx

BHHmari ml, ga pa3ymeenn4 Ta, Awe TaMHCTBa 11pHATI4 HmyT H npe,anapsnonme


KoHen norn6enx 'Aiwa ItI4BbI HRH 3HameHHA. TailHurneHHasi 6o KHHra npe,aage,
AKO npopoic 113B0511451 eCTb OTKpbITH H Ham npegso3HecTHTH, 51K0 BC5P4eCK14 KOHelt
MHpa nplicyTcm3oHaTH gonweHc-rHyeT. TnaroneT 6o:
IlocnaH ecmb or 6ora npeaurroro mano npewge cKoHmaHHst mHpa 14 PLO-
noxata yTexy M010 110,E1 ceHino eapem (TO ecTb xpama MexKaHcKoro) ga 6bnc B03-
BeCTH.R, AKO nepnee ABI4THC51 gonwencTsyer pog CbIHOB ACOepO8 H CBATer1111H11
Meedu, noHexce 6.r43 KoHu,a rs,4Hpa cero npHHgeT Cei3 xanwke 6owHil (To ecTb xn513b,
Hamecnac), Hwe, era HCHORHITTCA 3nocTeI4 H 6e33aKoHHil cHoelo npasgolo, KoTopyto
TB0pHTH HmeeT nageHnst Heateil 4e.nonetiecx0x BOCCTaBl4T, H11.1111X )Ke H y6orox
060TaTHT BCAKHM11 6.11aTHM14, 110BeJleHl4R 60)1(1451 HC11051HHT 6e3 CHHCX0)1(55(eH1151,
cope MergH CBATblil CH5I COTBOpHT)).
3HameHHK )Ke, spice cero MergH npegnapHTH HmeH3T, npopoK noKa3a.a, AKO
Kpome B3aCIMHbIX npoTHHHocTeil H pa3gop0s me34uabi (xpamm) 6y,ayT npemHorme,
MOJIHTBbI ACC B TeX xpamex gemumH 3e510 manotmeneHHH; B KyrIJIAX H Toprax
tie.norietiecKHx npanegnoro 14 Henpanegnoro, no3BaneHoro 11 Ho36paneHHoro, mucoewe
6ygeT pa3Hcrito, HHKoexce pa3nH4me, 3aHe ye-Tomlin' Hewer' H ycrpoeHHil ge.naTe.aH,
62 in-nary / 3aKoHa (KypaH) tiHTaTH y6o npeH3pAgHo 6y,ayr, ynoTpe6.aeHH51 )Ke npaitam
He no3Hatar. A XOTA NoTopme 14 1103HalOT, ate ,anSI JIHX0I4MCTBa H npH6mTicy CO-
TB0p14T, KoTopoe 3510, AKO 60.11e3Hb ernmemmtiecKast HatigeT Ha 1114X. XeHbl AKO Ha-
9a51bHHI1bI Ha KOHeil BC51,ayT H mozem cymiTH 14 nosenenaTH 6y,ayT. OTpotiaTa ceHa-
Topenta AOCTOCUICTBO BO3HMelOT, ,a0MbI npesmconie H C BeJIHK14M itKaimemem
ce6e comicayT, ga OT Hapoga 3pHMbI 6y,ayT, 51106Ait go6pcwerem. BO3HeHaB14,414TC51.
Bee K Beatem MlipCKHM H TJleHHbIM Tpyg npnnowar. )1CeH cTmgeHme HeTpe6HTcsi H

120
prin care pe multi ii va intoarce catre el. Dupa ce va domni, va muri peste
citva timp, in preajma unei cetati slavite, pe malul unui riu mare. In timpul
domniei lui vor fi foarte mai neintelegeri; bautura de yin, ceea ce inseamna
singe, mincare de oua (ceea ce inseamna molima), iar tarile din rasarit vor fi
chinuite de foame". Ace lasi Ali a zis: Dupa un ciclu lunar complet vor fi
intemnitari, izgoniri si stramutari".
. Se spune ca ciclul lumii de la facerea lui Adam se implineste in anul
7000 ; / anul se incheie prin rotatia unei prim5.veri si a unei ierni ; iar cele 61
douasprezece zodiace alcatuiesc o primavara si o iarna (adica trecind soarele
de la un [ jj.).1.; ] Nevruz la altul ; Nevruz inseamna
echinoctiul de primavard) 249. Luna pe care o vedem revenind de dourisprezece
on in acelasi punct descrie un an intreg, deli potrivit anului solar socoteala
este alta. De accea luna .1Iuharrem (considerate drept prima lima) 250 uneori
cade iarna, alteori primavara. Caci dupe calculul anului solar, la treizeci de
ani o data revinc luna impreuna cu soarele in acelasi zodiac. Embolic insa,
anul solar se incheie in doua sute zece ani 231.

Partea a doua
A APOC,4LIPSULUI MUHAMMEDAN

Despre minunile sau semnele care premerg sfiritului lumii

Ia aminte, tu, ca sa intelegi ce taine si minuni sau semne vor veni,


premergatoare sfirsitului pieirii lumii 252. Cartea aceasta plina de taine ne-a
transmis ca prorocul a binevoit sa ne descopere si sa ne vesteasca mai dina-
inte ca sfirsitul lumii trebuie sa se arate in fel si chip. Caci zice: Sint
trimis de la Dumnezeu preasfintul cu putin inainte de sfirsitul lumii si a pus
mingiierea mea sub umbra harem (adica a templului de la Mecca) 253, ca sa
vestesc ca mai intii trebuie sa se arate neamul fiilor lui Asfer si preasfintul
Mehdi, caci aproape de sfirsitul lumii acesteia va veni acest calif al lui Dum-
nezeu (adica printul loctiitor) si, cind se va umple lumea de rautati si fara-
delegi, va indrepta, prin dreptatea pe care o va face, caderile fiilor omenesti,
iar pe saraci si pe oropsiti ii va imbogati cu toate bunatatile si va implini
fare de nici o ingaduint5, poruncile lui Dumnezeu, adica Mehdi cel sfint
va face toate acestea".
Profetul a aratat si semnele care vor premerge acestui Mehdi, anume
ca, deli vor fi dusmanii si certuri, mezcid-ele (templele) 254 vor fi foarte multe,
dar cei ce se roaga.' in ele foarte putini la numar; in cumparari si negustorii
nu se va face nici o deosebire, nici o diferenta intre ce e drept si nedrept,
ingaduit sau oprit, pentru ca si asezarile lucrurilor si cei ce aplica aceste ase-
zari vor citi prea bine cartea / legii (Curanul), dar nu vor sti sa foloseasca 62
dreptatea. chiar dace unii vor sti, o vor face pentru agonisirea de bani si
pentru cistig, rau ce va veni peste ei ca o boa15. epidemic5.. Femeile vor in-
aleca pe cai ca si capeteniile, vor judeca si vor porunci oamenilor ; bale-
tandrii vor primi rang de senatori, isi vor zidi case inalte si cu mare cheltuiala,
ca sa aiba vaza in popor, iar cel ce iubeste fapta bung va fi urit. Toti vor munci
pentru lucrurile lumesti si pieritoare. Rusinea femeilor va disparea si vor

121
urama'a EH out..htdtt ..Latirmq ariamiqf H aHtriontriquadu xxxarn armaoxittr) Hmuira
1411I4 (141131Hh4 14COHYSI IS311011f IICISH)1 OIO3VsIEL FI17EIEd11 O01341f3I14hicIA1 Ilfd01:1103 H

lArA9 619149011E I4HdE110)1 H I4EEE)1X11 MX/A a) OHOMEC Z1:1H3A)13H H (3I9H3hA IAVX9


1411HHhOlfe 14 14TIHHigdfladLIOHOXEC Fievx (ImiLto) 'medal toanimulTru[radu 0114HOIA1143
`IIIHICOL1311 `0411.3dZINOTffilf `E'Xirg akmamamoEtodx FjoiDY10V00 xadi 01) 4133
H

aoHtt'Itirg 3 Vs11)103)1C/CIAI 11101f011 (3HHEI3IfE0E1 OHE1K II 39 010)11S311 EV1413 10Tt1Cg omig


oxis Ana iumn flicHhUH 314M1131IC H 111101119Ed1 011I3H311d3Lf `IENCC131/0 OPICI9Ort 031C
H allxiodx pmeduou '14flat' wavmaw.A119 0301[01 0130E13 1514HOI3d9014dLI -NEEL
'JAM OITICHEV1403 141E11011 314)10314a3d11 113IISHINEOEI n11141149 OI0JA `CHOHH3E1103)Cd01
Hxe OFIAIE3 lidE33)1 HdEr1) (314)133h3di HEOHN 1xtric9 14)114H13031f)1 3151d0I0)1 VOLI
IA10101fri0/1 `141.30HHOd Fidel:13 H HIO0HEMIOd11 .1/Stric9E0Er rmaxc EH 14ITIIDICCTOI -Ax
(HIM 141113V 1/41hEll H OMR 0raL3 001:00 011 INET11411A 153HIVIBITI ..LAirs9 1S33M)131f90
a ailmoamcitiAl `riV)Kat'o ktaNcitlx 0900 ming `nsdocumdu KHH0FHH I0dH3 IK101I-1011 14
INFIHH31104101.1 143111411101EhA11011 10 )11S3X141T114011)1A INIc1HH3HEd9COR 314H3H3OIA -Acedipou
'Lat. HEISHN H3V0111 x CHI4H3IfELEd1lic X14)1H1f3f1 H XIcIHM(CLL 1f311' 013MH3TrAX 010)I H
0I3MH3141,4.0130r314 '115113)13d110 410)1111411k431.0 H 14,a11anlutmoa xruidim H -oiradu
xridg 143XXIAZ 141149 %1P:11MC14 14113)K OHM 1411411 `IXH.X9 3141-1114H 031C "IichItEE1 -H314331A
arm OH `ISOIEM19113A 19I114144IfEhEIT iitmtg `amitrutx 01411C H `armriaauduax Hdruzeu
`rithroa mraiutiogionuool 19tIHHKxu 14 IldHEOEI H11aL14101111011 LicIrA9 VNAUll mina)/
H 3HHIS3V 013 30HHOH33 ONixO1 '131311E130 15140301CHO 11011 l's1311H00 14 17011 01014d
14I149 'ISOIHHIN01:1 I4TIaETfodT1 E11Hd3IN 314HHXCII 14131A1H lictr/C9 Ft viratiog ogit -udu
'ontiag IAT/HTIHH 0)1C OHrallEd113H HIH33E1 .10131,8114 fj `1414HKErOd1 1413341 H EELL0d0H1Hd1r
ICHEIfalloa 14 CHH1913011141A1 10 E.109 04AHHEV30OLIE INWITSIAIHOH IliEtt K0ISMOd10
H `1,1119H11 Ett 311 IlSd011103 `0101 3H1ISII3d11 %I.ISHHhic 3
1414H3MEChlic 110H331faL -3d1I
30.10HINI .3HH3h3110111emconidu 11.101103,1, 010113 314)K09 OHIEdEI3d11 Hwegoiro oormoi
3111CHEINCEIMA KresoxuaL .I.417/c9 314HEHE 30HH141314 I3H9W1011 a 38131:11491C 3)K H -ou
mragiu olcuAdrt 3014113aUdLI3H LOME/. 'OHH3h3d14 OF1Hh1411tEci `ISIX33 3F114h141ICEd
9 Hald3 H 314Hh1411tEd EIOHE13i( I4T1144:1 x EICHEEdLI .11f113FHAINEI 011 X1,113003 CHHHEEIOEL13Nlic
14 141100 MORON H Entiredu OFIEIOH IKHE1003 H XaL `31TIE11493d1041ic 010=311Ed11 09K
`AlI9lar3WEd113H 010Htr3HECIII3H 3)1C Al1q111139Ed11 .1.11H1411c 14)1141Ind3 `14)1HHH3HI0140E13
MIK FIIEI3011X3 H 14CEdfl `311M143H901133$1 141919H1914EfIC HINEE1131139 H HINISI4H3H331X
...bcdtr MIA& xnurgou0 'xitititg OH040E1 141101VT1 H 14HHHIEd0OdLI0HONE `14C01411
Hma'a OH MIA& IicHE13011 H 14)1E 39 AHI4d3d41. H141(3 0.10,1011* a 0901f aLairoVo H
IIIHOFIEf3d11 153.11111110U 14.14HOhic 10 1:10)10XEI XIINOHEILI13 113-LAJd31111 11 10 EILL33H19003
XI( '1531KHOICH I.I 3h3d :)10d0dLI I3Vica)) Y101011 IPA13dEI '30)13H EV13 a xatour )(How
MAUI 01A1)101 EHOMEC H 9H33 CHHhOI HIfI OHHEHMAIEHEEH I4d3E1 ISID1311EIN141fOicIAI -E130
`1f312H VHDdif)/ HAM 10I of 1S3141EHHIATOU30E1 I3VA9 H I4Tt3113 HIM KIIHEHE ISOIKEIN
0)IK ETKIEVOHOMEE OIEIIE II OBIS UNWED HOMEC 011131,10)1E11 %10131A1140E1 livirurew aH
11ttnt9 qqxquoEto17 141A1141OHIN 3)1C 3H <115311SINOEH
143IEll 1(31f3121011 1f013011E I.114)1C09 01) 4103 :(t1'31AMEXXIAI OLT XE1OHIKEIat xaLair
3110out 1,1301A1 14X0113 4h3d140) 10 0.10d0I0)1 IcIrra114H31A13dEl 314)1311EVOLNIINEX1CNI K3H1111f314h
(EMMEN 30H41101101A1E3 314H3)KdOE110 H OHH3hAIII0 V9OH.Vdd)/) (SIIHOhic OHOIMGCOLI
613itic9 314.0 FITIOE101fah OJOHO 11H31A13dEI ISE1314h3H H ISEHH314Ed90E1 EC ISEI014h 14
IfEHH3If01:101I 141EXCI31/.03 10131/1114 g XEMicEH XI4H3A)1314 HUH OJOHHILL314 KHH314 -0113H
00)1141it1'ail 03E10110 151414311A01114 aH `..Lommitiroon 033h 14Tted armahit imanicagou 1Art1tg
}Dmiada 3)IC 4113114V39041 OH una K143 a X3113H01f3h KOIKdOELL03 4100dIS 1114)1(09
ONCIl110)11414 10
XHH `I1411A1010 dO1A1 1414HHE133d113H `13E.EUEH 311H3VA)130 E9311X
14,3H10110 4I301EdV *I3E1TE1f9001 H INI4HIIV3 1,10101f3 3)K0I)114H a 1,13003 HIIHIPaL303
HO)K3IISINI39 H H30)1011 141149 .13XCOINEOH IMMO)/ OFIHHOINOdE1C39 H OF1H3OHOradfl

I ZZ
inc5leca una pe alta. Seicii mincinosi si inselatori (autoritatile spirituale sau
invatatorii) se vor inmulti. Principii, in loc de dreptate, vor face schingiuire
si vor fi rautaciosi, perfizi si vicleni. Ulema (cei invatati si iscusiti in lege) 255
vor fi destrabalati si rastalmacitori ai legii. Cadi-ii (judecatorii)256, momiti
de daruti, vor face ,simonie. Fatarnicia, desfrinarea, promiscuitatea si pacatul
sodomiei (adica culcarea desfiinata cu parte barbateasca) vor fi filcute pe
Ltd si fara nici o rusine. Vinul vor incepe sa-1 bea ca apa; raii si jefuitorii
vor avea intiietatea, iar cei buni si blinzi vor fi striviti. Fecioarele vor c5.uta
agoniseli prin desfrinarea trupului, zidindu-si palate preainalte si-si vor in-
chipui ca se afla sub un arc de triumf, ca insisi cczarii (imparatii grecilor).
Vor fi multi clevetitori care, sub pretextul zclului, vor provoca certuri si
dusmanii. Femeile vor incepe a face cumparaturi in piata si ca o cireada
de boi vor hoinari pe ulite, imbracindu-se in haine b5xbatesti si parindu-li-se
ca sint barbati; ele vor inghiti averile orfanilor, iar c'i invatati cu cele inga-
duite vor suferi necazuri din partea celor ce s-au abatut de la cele oprite.
Domnitorii vor numi pentru administrarea lucrurilor mari si grele pe cel mai
prost si mai nevrednic. Pe apostati si turburatori ii vor proclama drept bar-
bati pasnici si preabuni. Femeile vor bea yin, iar cei saraci vor fi flaminzi.
Cei nec5.Jiti nu vor fi auziti. Cei mai mari vor fi hrapareti, r5.i si nedrepti,
pastorii lupi, domnitorii betivi, iar vizirii lacomi. Stiinta Curanului
si implinirea lui vor ramine ca o umbra. Filosofia isi va inchipui ca se afla
sub coroana si sub vesminte. Vinz5.torii vor avea masuratori false si celor
bogati le vor cint5si drept, iar celor saraci nedrept. La vinzare vor face
inselaciuni si pref5.cajorii, iar milostenia cea poruncita de Dumnezeu nu vor
vrea sa." o dea celor lipsiti, si pe altii ii vor impiedica sa faca aceasta. De
impodobirea trupului vor avea foarte multa grija. Teologii vor talm5.ci cu-
vintul lui Dumnezeu schimonosit, indulcind numai cuvintele. Cunoasterea
cea adevarata va pieri si vor da hotarire nedreapta pentru uciderea si pierza-
nia altuia. Vor nascoci diferite secte, felurite / eresuri si chipuri numeroasc 63
de rinduieli si reguli. Vor alcatui canoane si rinduieli noi dupa desteptaciunea
si voia for si, aplicindu-le, it vor face pe cel drept nedrept, si pe cel nedrept
drept. Rudele si incuscritii isi vor face rau unul altuia ca niste potrivnici
si dusmani prea rai, cu nenorociri si silnicii. Se vor ridica multi n5.scocitori
de lucruri noi si rastalmacitori de lege, unul dupa altul, si se vor straclui fara
intrerupere sa se invinga unul pe altul si sa se dep5seasca in r5.utate. Cei
invatati vor fi indepartati de intrarile la sultani si opriti sa se apropie de ei.
Si a zis Profetul: Va fi dupa aceea o vreme cind poporul meu va r5.mine
numai cu numele legii si numai cu umbra sau semnul credintei musulmane.
Numele Curanului va fi doar amintit si vor ap5xea niste urme ale stiintei,
pentru ca vor avea aurul drept legiuitor si lacomia drept lege. Cu putine
nu se vor multumi, si cu multe nu se vor satura".
A mai prorocit257 apostolul lui Dumnezeu (adica Muhammed): Peste
noua sute de ani ai erei mele (adica de cind au inceput s se numere anii
muhammedani), va fi ingaduita lepadarea de bunavoie si indepartarea (de
invatatura Curanului), pentru ca oamenii din timpul acela vor socoti cele
necurate si oprite drept curate si ingaduite, nu vor asculta cuvintele si
invataturile celor iscusiti in stiinte, nici pe m5xturisitorii invataturii celei
adevarate, de aceea invatatii vor fi invinsi, iar ereticii invingatori. Dar cind
se vor petrece toate acestea intre oameni minia lui Dumnezeu nu se va de-
parta de la ei, va nav'ali o molima necurmata, va stapini lipsa de piine
si scumpetea legumelor. Si, intr-un cuvint, nimeni nu va putea fi netulburat
si linistit in starea sa. Vor fi ploi naprasnice si distrugatoare, care vor aduce

123
`1.AgA9 10 0)1CXHH 1114E01.109 tIcIE140d11IA1 `01c1H4110113140H tioxAo `Ndxput -rnvdio
0I.TH 0)11 14 3WHHE100d1.10H HUME `1114H0011d1. NEXCEJOHIA1 411E1109 H OEXCA WOM01101f0h
119311EH oTny 0)IC 11 W140 HHEEEXEH 0111g199 OH `110.1.01EXOLI 019Hd311011 4I3E1111 EH XAd
XIIMOHE141111f3A1A1 .LAILId010H 14 AJO9 AITIOIEITIAL1011 317E0E1 N1E.L3011A0 H Er10011 -14E09011
H110.1 `.1.AVA9 0MCHH OiLh g X110410 XIIIIHEE1011140A H XEIf0E `1010110A EXOLI .1.001AI ItOd HOHI40
XF1110d0C1/0V 1114H0E'ElIEH OH Illd013100 14 ONCH1f0HOE' Ir111010 1111J0IN OH KOIHRK 11
Hmiamcuda H 1114113119011E0 1AtrA9 AMV0M14d11 3)1C `1117J01/1 Ed011 I1EM011E141141f3AW
mivu `i.aairedVco paiTnolAn'airoou oil And 1114HEhH0)10 Ed111A1 <<PME141101/MEHE -XIIH ip
0MC 0011E31f0011
`.1LOVA9 0)KOMIS IAIE3 xododu `ahadVadu :warms Vogl 'How alnicadu
179 0XCEE' dI4W 3H `.1.0H914J011 Ere `11.10011 MIK MOH WOJALIM 1114111AIDE 10 / Erl3LIEE MEE'
OE EX0100g inut'uirgo 1001A114 H 111.0X BEJOH14 d141/%1 3 HINIFIHd0410H `.1.0014111011 0hE90
HMELI x 01111011 H CH111101f9AJOLI X14 141E10011 7 `I3A1-110H3)K110 0)K011HOE' IS01HH11-01.13H
'CU wica 'xoxadVadu

11149daff Halfh V9U,OdhOdOdli

0 1414H0b1COXUH 110C10(1=14110a

EH14$ .1.01f0.1EICI 111411100MEH EIOH193 dapari 1311A9 `11140 MEE 001I 0J0311 E.L0113
1114EEH 11 014111101100U 1111V `.1.01E1f0XCE011 EIt 1A114d 1EXCdOrt0 09H Ic Ham& xrmaoH
EI10110)1 ESIOINIHD `0111111'0X311H 0)KEE' OE' H31110c111 `DHV8,9dMeCH 01143CdEHOW -1131f0011
KWH I43d011 EITIEMCd0E H 00E1 14110E101I0h 1413E1111 Xll NOAXH09 H AXE.LHh011 11 011711110X11c111
X OldEE AWOM3E'140d311 ISOAXISHEID1011 AIND fl WOH1f0.1.0 01(Ed1 unveaj '1\101410E1114dEH

011 W01. E11.10 14)11414V0110EH H 1/1411E1101113011FIEE1fg EH OHEHOLIMAH `113EMEhH0)10


4.L3E1111 x efliV3VdOX (WOHISCIKIE11) '01114012111 OH 011 XHMH110)10H X011311 H AY403 `AIDVELIA
01HXdEHOW 011111111n `EHTE)KdOVO S0 HKIIII4J0 011134IfehEH 1114H14011001 X wends
if YsIEHISIIIAIHd `110000110d1.1 ONCW11 ISEHI10110011 11014HOUX011 H mgreirsi H11q9 'ElfEHE14dLI
OH `1A10.1011 EC 011110MCOHIAIA XNHHOMEEE09 `3C14110 WICK INIOXAHKIAT0110011 110130HHI4h0IfE
11 XNH.Ld3W0 110X3dI 3C14)100h0110110h I0A1701.10011 40)11101{ Etl BE)100111dEHOW ISP4HH3110011
41.0E1111 WrItid0110H da0.9vnua,g '1011.110d11 V `011E1ILIEH 0)1K xododu 11-1411-0gEH '1133
X
`141110d Olh
/114)11101 14901/Vd/CH I4fl2If,I 001141/EWEHOEId011 KIA1431111 OOHHORIOHHEI 00X011

114MCd3E00 `011HE1101101AIEHE 11 00.1.14d)13 011HEITIOand11 '10/SC1.130E1E11 WICK 10 X31 0111)101


XF1H0hA KOHIOWAEEd 6.1.AJOW WrId010)1 J09 00gH1f9030 ireaodett 011HEHE alCwal
if oahiNVoxildu KWada Aiog Atnoternituou H qtrioregairoaou E11 K0fl rexoahododu
11011SHI1011014 `E30110113 O14Hd0113H `c1111M 3)1C0.10 3E)K0dIl 0 141AIEREWHIfOKIAI AX1101/1114
`0HHIHMAdEEd 0011 ofiux)r E0100 H 0140E11.103 nsdoilioo H ispiAdagoo 096 000 "thaaH
XIqH (HEI413HdX) 14 3
1\111)114110g INI014H01fW0d1OS EH 110HEWHICO1CW '1A11.109E14
Alllia 0MC
1114H3MAdEEd EdHIN X0111411 g 01111)1 `01A110)1E1 ONK fl WOHIf012 -avnuag
9oda0 `311Edi 0.10d0.10)1011 `ISHE 01.10 `OHEd irogrkrit Hmwaliduooti EH 3930 tvdgo
59 1,114)1001101101f3h / H 110.10 EH 141101AIEM ISIAIEHE S0YKI4HEE011 14 X 150AWOITICHEX0.13 AVOcrEH
:I311110E011 '0)) 'Ng 11141011E1410HdX i3110E0d OLI 0.1h 1,0114010 14EhAIf3 H 01410EITI WEER
3)KA `.1.0A111011314d11 Ere 014H3ITHALLO 'EH XEWEINIIIIOAIAI '<<0131A1E0E1 ELL01111011 0)1C 0011

WE0110If0h Eh' 0EILI 11 1111110110d 0J0 civmpuroA IsoiAdagoo )1 `AINI0H IfogEHt1 LIFIHO
*.L0HE0113H CHOI 11111011 CHH130110H E'OdEH `LIFIHH011-WAEH MEE' OE' Ed0h0g HITIAh113111
H 110141TIAIKIAI .altAgadu HITIOH 0)K I.4,011111'31TIEH 031:1 OR 110110 '1101AtI4Ed g 01A110
'41110H IfOgISI4E' IIMELI Ian
Ancaw mvalod 0um-11417a tIfoa H W14111f011 WOOEILI -317MC0d11
ISE11110110d atm ausdolitou '10HhEH 0)KHHO 01K 011If `amm.roseiriodu 4111011
`0111111111
1/110)11411411-EhEH 1A1110110 '11110011E0E1 4h0dH0 0)1K 0110 EINEM 1.0 E109 OHEIT WH cuong

I tg
boale de nevindecat, foamete, secet5., furtuni. Infiicosate 1i necontenite'
cutremure de pamint vor pricinui de multe on oamenilor spaima 1i groaza.
Dar, data pedepsiti fiMd cu aceasta nu se vor pocai, necredinciosii vor smulge
stapinirea din miinile musulmane si cu ing5.'duinta lui Dumnezeu potrivnicii
vor fi pretutindeni 1i intotdeauna invingatori si [musulmanii] nu vor reusi
in eforturile si lucrurile lor. Pina ce va navali neamul fiilor lui Asfer i pina
ce se va arata sfintul Mehdi, ei vor fi in lupte necazuri. Dar cind va veni
Mehdi, credinta musulmana se va insan5.tosi din nou, urmind pe rind sem-
nele sfirsitului lumii. Iar ultimul dintre ele va fi cel prezis de insusi Profetul,
cind a spus: Sa tie poporul meu ca mai inainte de a pieri lumea el va stapini
tot globul p5.mintesc, de la / apus pina la ras5.rit si, desi va avea uneori 64
pace cu necredinciosii, trebuie totusi sa porneasca iarasi la razboi spre pier-
zarea lor, pina ce se va implini ceea ce am prezis".

Articolul intii al prorociei


Despre invazia beniasferilor 258

Cauza invaziei fiilor lui Asfer va fi zice faptul ca toate natiile


din intreaga lume vor dori in zilele de pe urma s. cucereasc5. Roma. Inca
de pe vremurile lui Noe, coboritor din semintia lui Sim, pina la timpurile
lui Nusrevan 259, persanii au avu.t monarhia mondiala si toti oamenii se temeau
de stapinirea lor, ii respcctau si, venind la imp5.'ratul persanilor, i se inchinau
in cetatea de scaun numita Hedain 280. Pe urma, cind urmasii stapinirii lui
Nusrevan s-au sfirsit, stapinirea a trecut la Horasan (la parthieni) 261. C5.zind
1i aceasta dupa citeva veacuri, monarhia au detinut-o egiptenii, de la egipteni
stapinirea lumii a trecut la greci li la romani, carora li s-a inchinat toata
lumea i-a recunoscut drept stapini. Dar dupa aceea, datorita inmultirii
ticalosiilor nelegiuite pe care le-am amintit si a pacatelor omenesti de moarte,
urmeaz5. ca stapinirea monarhica a lumii sa tread. neaparat la necredinciosii
beniasfer. Dar mai ales pentru ca, dupa cum a binevoit Profetul sa spun.,
ca litera de inceput a fiecarui capitol din Cum/ cuprinde un inteles tainic si
face cunoscuta o prevestire ascunsa, care se pot intelege numai de cei inva-
tati, carora Dumnezeu le-a dat o stiinta anume 262; de aceea, in vremea ce
va sa vie, ing5.duind si poruncind Dumnezeu ca toate cuvintele Profetului
sa se implineasca, necredinciosii vor strica pacea pe care o aveau mai inainte
cu musulmanii vor face cu totii alianta 1i invoiala, adunindu-se 960 000
de necredinciosi (crestini) si vor navali cu mare avint asupra musulmanilor.
Cauza pentru care a fost stricata pacea am vazut-o astfel in carte:
Intr-o zi foarte de dimineat5., in cetatea de scaun a beniasferilor, luind dia-
volul chip de om/si stind pe o piatra.' va ridica steagul va striga poporului 65
adunat acolo: O, voi, neamuri crestine, de ce stati? A venit prilejul si
norocul vostru sa va razbunati pe musulmani". Iar cind toti oamenii se vor
aduna sa aud5. glasul si vorbele lui, diavolul va disparea. Uimit de noutatea
acelui lucru, poporul va r5.mine pina seara soptind si turburindu-se. La cade-
rea noptii, toti se vor raspindi la ale lor. In noaptea aceea diavolul se va
arata iar5.si sezind intre coarnele unui bou si va incepe cu glas mare s repete
cele zise mai inainte. Iar ei socotind ca boul le-a vorbit, vor spune capete-
niilor lor ca acest steag le-a fost dat de la Dumnezeu. De aceea, toate cape-

125
clew pax' ace KHA314 B3aeMHbIMI4 110C0J1bCTBbI e,L1HH gpyroro K pa3pyinetnno mxpa
HaHeCeHI110 6paHH mycJimmaHom yHeutaicyr. H TaK0 co6paHummcx seem Hesep-
Hb1M fl Ha 06J1aCTH mycHxmaHcKHe more HameLtumm mHorHe H Kposonponkimmie
6paHH B 3anagHbix cTpaHax COHHHATCA H Hcemx 9aCTbM14 H cTpaHamx 3anagmbimx
oanagetoT. )Ken, CbIHOB H Amlepell mycJaimaHcKxx B mien oTHegyT, HO erHneTCKHe
Hapogm, 60TaTCTBbI CBOHMH 3annaTHH neHy, ckamitrum CBOH OT nneHeHHA HC-
icynsa. Tae Hepycaimm 3aB01010T 11 mime CTpaHbI Hce nopa6oTAT. 110TOM K
EBp0I1e Ho3Hpaunnuecx, KOHCTaHTI4140110J1b oaxerate BO3bMyT H BORCK0 mycJIH-
maHcKoe gaxce ,1:to Anna nporoHAT; 6.nH3 A.nena )Ke cTpaulHoe 6yjeT cpaxcemle,
110 H Tamo no6exuteHm 6bullne mycJimmampi K Mamy ()amacKy) no6erHyT 11 Ha
TIOJIAX mexcgy AJIMIOM H AamacKom cyutHx Hame Tbi 110CTaBAT.
EenuacOepy 3a HHMH HenpecTaHHo roxxuty, mycimmaHHH Ha 110J151X Tex cmcpy-
)ICHTC51 H TaK0 HM OT 06010 cTpaHy CTOAIIIHM ce OT crpaH Me)114HbI, Ce,L(MbAeCATb
TbICALII mycsnimaHos Ha ancypc CBOHM npinuegme 6m43 craHy EeHuacg5epoe CB0171
CTaH 110CTaBAT. FIX)Ke era y3pHT poz acg5epoe KO KHA3eM H BOX,I/aM HX 110CJ1aH-
IIHKOB nowneT, Hwe peicyr HM: 0, BbI, JuogHe MegxHc-THH! Ham Hmcaxwe ecTb
C Bawl Hpaxcga, HO C TemH TOKMO Hpaxcgy Hmeem, KoTopme Apes.= CbIHOB H gutepefi
Ii weH HainHx noxHTHula H rutemnua. OTcrynHTe y6o o genex we Hamm H cocToxxxx
snacTHTenbcTsa Hamero nenuTecx. tITO cnbnuas Hortoco MegmcKmx mycnHma-
Hos Ha TpI4 qacTx pa3gern4Tcx H egmia y6o tiacTb pever: HoHexce HM C Hamm HH-
Kasoice npegnexcHT 11pOTHBHOCTb H kancylowe 6paHH noKa3yfoT BI4Hy, nynne eCTb
.1:1a oTcrynxm OT HIM>. H TaK0 OTJITIIIBIIIHCA BO CBOA OTIKUT (cnx 6or B 14HCII0
lUle/3eTHIIKOB H 6e3ymHbix npwrreT). rase we macTx oTHeatatoT: OXOT51 BaM HHKa5DICe
66 C Hamm npeunexcHT Hpaxcaa, o6atie Ham c Hamm ecTb H eute / npeHerucax, npliNgoxom
6o ga nomoutb H HcnomoxceHHe noxtagHm mycnHmaxam Haumm. Y6o Hamex-
mei-4cm mexcgy HMH xceCTO9alime 6paHH H MOTOR coTHopmeilcx &use, megHHAHe
no6excgalotne H oTromuonte 6exuacOepoe gaxce go KoHcTaHTHHa rpaga rHaTH HX
6yayT, rpag TeCHOIO yrHeTyT ocagcno, cTpautHoe yerpemneHHe coTHopme C BOHJIeM
VAJLTIaT, AJIJIaT>> Ha rpax HaitayT, TaK0 mycJiHmaxam B B513aHH11, IITheHeHH11 H y6n-
Baum' ynpaxoonoutHmcx, ,LIHaBOJI Ha BbICOgarILLIy10 BOCIIIe,11 ropy, Ho3onHeT H
petteT: Bbi y6o B 12(06b1BaH1414 rpaga cero TpygliTecx, Ho gombi Hama H Hag Hammx
Tedoscaxcuan (AHTlimyxaNweg) nagemuo nogsepwe. MycnxmaHbi cne OT gxasona
ycnbnuainue, OCTaBAT 6pallb H BO CBOA CH BO3BpaTATCA.
Ho OTTHaHH14 cem, HpaHm menortemecKHe ewe B 3.TIerILLIFIe H3MeHATCA, gpyrom
KOBapCTBO, cocegom JIeCTb ycTposiT, MOJIHTB H MH.TIOCTMHb HHKHHX )K COTB0p5IT,
Bee 0 Heatex mHpcmx Dewiest HattHyT: B me3quaax pa3rIlaf0J1bCTBOBaTH HmyT
cnoneca K TopxcHuty H cyeTcTsmo Hanewautax H nonsepryTcH weHam CBOHM, CbIHbI
poAHTenem CBOHM HeIlOCJIyIIIHbI 6ygyT. Hocgegroun4i1 pog npegHapHsuiero xy-
RHTH HmeeT, o3nope9HT xce H npoKaeHeT. Toro pages nowneT 6or Ha mix ApOCTb
CB010 B TpsiceHHH 3eMJI14 14 B noscegHembix comma H JIyHbI 3aTmanuoc. Ytieme
Kypatiogo H 611aTOBeC1He ero HH BO tITO BMeHATCA. Mexcgy HesepHbimx H mycm-
maHamx 6HTBbI H nopaxceHHA HIIKaK0 xce OCKyAelOT. OTBC10,Eky XHIILHHIZbI H nycTo-
unrrenH HmtuncHyT, mexcgy KoTopmvra 3.T161111Hri nage Hcex 6ygeT emyxce HMAAcxu6ern.
Ceti gaxce K gamacKy ninnueg, Henilx H HecnbixaHHax 6egcnia HaHeceT, nosecHT

126
teniile se vor indemna una pe alta prin solii reciproce sa strice pacea si sa
inceapa razboiul cu musulmanii. Si astfel, adunindu-se toti necredinciosii
si nalMind cumplit in Wile musulmane, se vor face multe si singeroase lupte
in tarile din apus si vor ocupa toate tank si partile apusene. Pe femeile,
feciorii si fetele musulmane le vor duce in robie, dar popoarele egiptene,
platind rascumpararea cu bogatiile lor, isi vor elibera familiile din captivi-
tate. $i Ierusalimul it vor cuceri, si toate tarile le vor subjuga. Intorcindu-se
apoi spre Europa, vor lua Constantinopolul prin asediu si vor goni ostirea
musulmana ping la Alep; linga Alep va fi o ba'talie cumplita, dar, si acolo
fiind biruiti, musulmanii vor fugi la $am (Damasc) 283 si vor pune corturile
pe cimpiile dintre Alep si Damasc.
Gonind mereu beniasferii dupa dinsii, vor inconjura pe mustilman in
cimpiile acelea si astfel, stindu-le de amindoua partile, iata ca din partile
Medinei vor veni 70 000 de musulmani in ajutorul alor lor, asezindu-si tabara
lor aproape de tabara beniasferilor. Cind ii va vedea neamul asferilor, va
trimite la principii si capeteniile lor soli care le vor zice: O, voi, oameni din
Medina! Noi n-avem nici o dusmanie cu voi, ci numai cu aceia care au rapit
si au robit mai de mult pe feciorii, fetele si femeile noastre. Departati-va
deci si vedeti-va de treburile voastre si de starea stapinirii voastre". Auzind
ostirea musulmanilor din Medina acest lucru se vor imparti in trei, si o parte
va zice: De vreme ce acestia n-au cu not nici o vrajba si nu arata nici o
pricing de razboi, este mai bine s5.' ne retragem de la ei". $i astfel, despartin-
du-se, vor pleca la ale lor (pe acestia Dumnezeu ii va socoti impreuna cu cle-
vetitorii si cu nebunii). Iar doua parti vor raspunde: Deli voi n-aveti nici
o dusmanie impotriva noastra, avem not cu voi una / foarte mare, caci am 66
venit sa dam ajutor si usurare musulmanilor nostri". $i incepind intre ei o
lupta crincena si facindu-se batalie cumplita, medinenii vor birui si vor goni
pe beniasferi. Ii vor urmari ping la cetatea lui Constantin 284, vor strimtora
cetatea printr-o incercuire strinsa si, facind un asalt strasnic cu strigatul
Allah ! Allah !", vor intra in cetate. In timp ce musulmanii se vor indelet-
nici cu legarea, robirea si uciderea, diavolul, suindu-se pe un munte foarte
inalt, va striga si va zice: Voi v osteniti cu dobindirea cetatii acesteia, iar
casele si copiii vostri le-a prapadit Tedjdjial (Antimuhammed)" 288. Auzind
aceasta de la diavol, musulmanii vor parasi lupta si se vor intoarce la ale lor.
Dupa alungarea acelora, moravurile omenesti se vor face si mai rele:
se vor statornici viclenia prietenilor, inselarea vecinilor, nu se vor savirsi
nici un fel de rugaciuni si milostenii. Toti vor incepe a se ingriji numai de
lucruri lumesti; in mezcide vor trancani vorbe de clac'a si desertaciune; bar-
batii vor fi supusi femeilor lor, iar fiii nu vor asculta de parinti. Neamul
urmator va huli pe cel dinaintea lui, it va calomnia si blestema. De aceea
Dumnezeu va trimite peste ei minia sa prin cutremure de pamint si eclipse
zilnice de soare si de lung. Invatatura Curanului i buna'vestirea lui vor fi
dispretuite. Litre necredinciosi si musulmani nu vor lipsi defel infringerile
si bataliile. De pretutindeni vor scoate capul rapitorii si pustiitorii, dintre
care cel mai rau va fi cel numit Ashibet 288. Acesta, venind la Damasc, va
pricinui mari si nemaiauzite nenorociri, va spinzura pe un om cu numele
127
Hexoero menosexa Hmexem Allu H Hexy weHy eibKe 11MA Oamme, tieco paAH cam
6or THpama TOTO y6HeT, 143 erowe Juo Ad,'" AHoe TOKMO cnacyTcm H B cTpaHy X0pa-
CaHCKy10 H36eTHyBLIle 0 csoem nopaweHHH nporillm H3BeCTHe no,AaAyT. ilo cem
HocraHeT Apyrxil, paeHolo Abnuynal ApOCT1410 THpaHH, emywe HMA 6yHeT Ce0UM114,
OT CbIHOB IIJIeHHHKOB poA CBOri He ;Lynn& Cell nepsee 113 3meti (6oraToil ApasHH)
ABIITCA B Me,H14Hy H K./16e (MeKKy) BHH,HeT, HO IIocpeAe rpaAa Het 'ammo norH6HeT.
IIO cem HacraHyT Kaemanu H gatcepmumu, o6a 3.neilame H HetiecTHBekuHe Ha6ew-
HHICII, icoTopbie Heinle 6eACTBO H HecHocHoe ano inoAem HaseAyr.
B Aanemartunix crpaHax 6eHHacc4eposhix 6.AH3 Xyma (KwraB) ecTE. HHoii
poA ripo3usaemmil H 3tiaAHe KaHmyp, 113 cero, rnararno, poAa, HeBepHbin HeicHri
npoTithy PyMe (PHMa HJIH Esponm) c CBOHMH sucowe Eenuacy6ep COTB0p1IJI 110J1-
67 `nunamll BbIHIIKHeT H Hp() cBeTa tiacTb o,AepwaTH / H K ce6e npHsneuut ycHno-
BaTHC51 HMam. CJIOBOM eAHHEJM, BCA HceneHHasi cmyaleHm" H msiTewa npemcnon-
HHTC51.
Haim pew npopoK: B TO 'Tao{ ABATCA TpHAecArb genosex, xoTopme, xsa-
JIBLI(CC51, pexyT ce6e npopolcos 60)ICHHX 6bITH H MHOTI4X MaJ10,HyL1114bIX npeAbcTAT,
aim npeAretm gedmcdoscuamew. 06ame 6or cxopo CMATeT 14X, 3aHe HeTHHHue myc-
AHmaHe erAa OnlyT5IT ce6e B TOJIb cmxpeHHom H yinuceHHom COCTOAH1111 110110)KeH-
HbIX 61,ITH H B nocne,Amoro 30JI rny6HHy IIH3Be,HeFfHLIX, B0301110T KO 6ory 14 113-
6aBJ1eHI4A OT TOJ1b MHOFHX H TO11b TSDKKHX 30JI, 1114CTbIM BOCIIpOCAT cepAuem. Eor
)xe mmocepAym o 1111X moAeHHe HX yCnbIUIHT 11 CBATOTO Meedu B map noluneT,
KOTOpb1r1 B npume ymapHr HceneHHyto H B0306HOBHT, H11111HX 060TaTHT, naAuffix
130CCTaBHP>. MHAT Dice, AKO Me2du IIpHHTH HMaTb OT 3anamibm cTpaHm (HJIH sncowe
HHatie TOAKOBaTHCA mower OT AcknucH), o6atie nplumeT 113 Eyxapbl H B eAHHbilt
momeHT y3pHT ce6e B Mexxe. K Hemywe a6He nplicrynAT Ce,LIMbHeCSITb TT:JULIA OT
CbIHOB HCaaKOBbIX, KOTOpMe ero AKO rocyAapsi csoero no3ApaHAT. B TOW Hpemst
BO3HBHIlleT 6or TpHeTa TpHHaAecsiTb ApeBH1IX npopoxos, xoTopme 6yAyT tiaywu
MeT,LIHeBbI, TO eCTb 110BelIeHIA HCHOJIHHTeJIH. Cell xanu0e 6owHit p0,IAHCSI (11J114
pOXIHTCA) BO AH11 ceu0wcambldu H 6ypeanucanlyatt. Ho noHewe poAHTcx B OHO
mem, BOHL)Ke 3Be3,E(a Ao6poro LI4aCTHil 06pRIgeTCA B 6narononytfflegarem 3oAHaxe,
6yAcr 6owHit xanuy5e HAH Hamecrmuc 6owHil Ha 3emAH. Ceii 6eHmaccbepos npeo-
AoAeer H memem nocetieT, KOHCTaHTHHOHOJIb BO3bMeT OT HHX H CHAbH010 pyxoto
mai 3asomeT. no cell no6eAe MeT,HH B 11)/CTbIHIO (ApasHH) BCeJIIITCA H cTpaHy
Aden (6oraTbui ApaHHH) B none O6paTHB, ripHHAeT 110TOM H B IlyCTb1HH K10110
(COBbl) Bemucoe doicgmu comicAeT. 36ycyyd 113 TOTO)K npopoxa (MyxammeAa)
npeAaAe, AKO MeT,all IIp1HTTH Hmeer 113 CbIHOB CbaTMbI, AnlepH MyxammeAosm.
floHenesalo y6o Ham (rnaroneT MyxammeA), xoTopum-nH6o cnytaucst B OHOe
spew' B mHpe npe6bleaTH, erAa yCJIbI11111Te 11MA H malty Meedu K Hemy npHcrynHre,
cnyw6y ace H nocnymaHHe emy nolcaxcHTe. H xont 113 rieHbIX HCUBIH npeAsoc-
npitHmyT ,Aena HAH nociymca ero CMyTHTH H ocmorrH, o6atie noTom npHnewHee
Belltb paccymnnue H no3Hainne H Te notify'. ero H HOBeReHHAM ero noArieprHyTcA.
HpoTtlee HnH ceAmb 14J111 ,HeBATb AeT HenpecraHHo soesaTH HMeeT. no neTex ice
Tex B (111H (X141-1y) noilAeT, rAe )KeHy nolimer OT Hesiwe p0,414TC51 emy CbIH, KOTOpbIrl
6yAeT netiarb H nocne,AHernuHri CbIHOB ,IlaHHAa npopoxa./

128
All i o femeie numita Fatme, de aceea insusi Dumnezeu i1 va omori pe
tiranul acela, iar din oamenii lui vor scapa numai doi si, fugind in tara Ho-
rasan, vor vesti celorlalti despre infringerea lor. Dupa aceasta se va scula un
alt tiran suflind cu aceeasi furie, numit Sefiali, care se trage cu neamul din
feciorii celor robiti 267. Acesta se va arata mai intii din Emen (Arabia cea
bogata) 268, va intra in Medina si Keabe (Mecca) 269, dar va pieri pe neastep-
tate in mijlocul cetatii. Dupa aceasta vor veni Kahtani i Djermimi 270,
amindoi nav'gitori foarte rai si nelegiuiti, care vor aduce oamenilor mare
nenorocire si r'au de nesuferit
In tarile cele mai indepartate ale beniasferilor, aproape de Hut
(China) 271, este un alt neam, poreclit si pui de drac kantur" 272. Din acest
neam se spune ca va porni un necredincios impotriva Rum-ului (Romei sau
Europei) cu hoardele sale, precum au f5.cut si beniasfer i se va sili sa cuce-
reasca acea parte a lumii / si s-o atraga la sine. Cu un cuvint, toata lumea 67
se va umple de tulburare si razvratire.
Iarasi a zis Profetul: In vremea aceea se vor arata treizeci de oameni
care, la'udindu-se, se vor intitula proroci ai lui Dumnezeu si pe multi dintre
cei slabi cu duhul ii vor insela, ca niste premergatori ai lui Dedjdjial 273. Dar
Dumnezeu repede ii va tulbura, pentru ca musulmanii cei adevarati, cind se
vor simti redusi la o stare atit de smerita si umila si coboriti in adincul cel
mai de pe urma al relelor, vor striga ca'tre Dumnezeu si vor cere cu inima
curata izbavirea de atit de multe si alit de grele rele. Iar Dumnezeu, milo-
stivindu-se, va auzi rugaciunile for si va trimite in lume pe sfintul Mehdi 274,
care va impaca lumea cu dreptate si o va reinnoi, pe saraci ii va imbogati,
pe cei cazuti ii va ridica". Se crede ca Mehdi va veni din tara de la apus (sau,
cum se poate tilcui altfel, din Africa), ins'a va veni din Buhara 275, o clipa se
va vedea la Mecca. De el se vor apropia indata 70 000 dintre fiii lui Isaac,
care-1 vor aclama ca pe imparatul ]or. In aceeasi vreme va ridica Dumnezeu
trei sute treisprezece proroci de cei din vechime, care vor fi ceausii lui Mehdi,
adica executorii poruncilor [lui]. Acest halife 276 al lui Dumnezeu s-a nascut
(sau se va naste) in zilele seifikatidi i burhanisatudi 277. Dar, pentru cal se
va naste in luna cind steaua norocului bun se va afla in cel mai fericit zodiac,
va fi halife al lui Dumnezeu sau loctiitorul lui Dumnezeu pe pamint. El
va invinge pe beniasferi si-i va taia cu sabia, va lua de la ei Constantinopolul
ei-1 va cuceri cu mina puternica. Dupa aceasta. victorie, Mehdi se va aseza
in pustiu (al Arabiei) si in tara Aden (din Arabia cea bogata) 278, transfor-
mind-o in cimp. Va veni pe urma si va zidi in pustiul Kiuif (al bufnitei) 279
o mare djeami 280. Ebusuud 281 a transmis dupa acelasi proroc (Muhammed)
ca Mehdi are sa vina din fiii Fatmei, fiica lui Muhammed. Deci va poruncesc
(zice Muhammed), celor carora vi se va intimpla sa traiti in lume in vre-
mea aceea, ca atunci cind yeti auzi de numele si slava lui Mehdi, sa va
apropiati de el si sa-i aratati slujba de ascultare". Si chiar daca unii dintre
invatati vor incerca sa tulbure si s is in ris lucrurile sau faptele lui, pe
urma, judecind si cunoscind lucrul mai bine, si aceia it vor cinsti si se vor
supune poruncilor lui. Apoi se va razboi sapte sau noua ani necontenit,
iar dupa acei ani se va duce in Cin (China) 282, unde-si va lua femeie, din
care i se va naste un fiu, care va fi pecetea si cel de pe urma dintre fiii
lui David prorocul. /

129
68 Bmopbta zmett npopottecmea

0 Hanagemm ,E(eA)K,g)Kuana

,Ifedascdoscuanoeo npinuecTHHe Heubm y6o cKa3yloT Hmylnee 6bITH BO spew'


Meedu, Ho HepHeinuee 113sec-rile ecn, TO, ewe Myxammen npopoK cHolim nocaeno-
HaTenem OTKpbITH H3BOJIIIJI. Ae,L0K,11,X(HaJI (TOJIKOBaTenb Ta171HCTB rnaroneT) po,n,Hcst
Ho rnn Myxammena anocrona 6o)KHR. Eroice pownecrso cHue cnytutcm: Myxammen
HeKorna c OMepoM, eninnam OT qemapex Hacne)amos ero, B He Kyio Be Cb sxousium,
pew OMepy: Beat Jai Tm, 51Ko B cene ceM ecTb myx HeKHil Hme Hem Kaman H iceaa
Hme Hem Kamane, 113 immix npoKniumil ,genwnwHan npoH3bum HmaTb? 14 cHe
peKuni nyrb atoll cosepluaLue. Ilo HeKoniake ice HpemeHH, cnytum OMepy B
Towe npiarrli ceno, B Hewe Haien, HHne warenen co6pasuaacH H mewny co6oio
Helms' B3aHMHO cKa3yroutax H cosonpoulaioakiacR. OMepy y6o o MI He wiz-ma
1IX CeJIAHHHH HeKoero Honpocinnuy, oTHeLua OH, AKO B TOT ,I1gHb ponlicst oTpolia
He Koe, KoTopoe a6He no pownemat cHoem sicHopa3nenbHmm H nonium rnaronaue
rnacom. TIT cabanas OMep, cneunio K Myxammeny noline H emy npe,anowHa sca,
Awe o powamemcsi cabunan oTpogaTH. Myxammen y6o B33113 c co6oio OMepa H
1411MX OT CBOHX noHne B oHyto BeCb H CBOHM pew: ollpHausTe HOJIMICHM B HOMb1111-
JleHIIII Haub He Kyio na y3pHm, BO3M0)KeT JIH OH y3HaTH, ATO MM HOMMIIIJIMeM#.
lionowma ice B MbICJIM cHoeil rnaBy KypaHoey, Awe Ryxan (amm) Ha,anlicyeTcsi.
TeMice npaxonmaty Myxarvuvieny K Redaccdalcuaily, OH erna TOKMO y3pe Myxammena,
a6He Ho 3oran3 pew: LIT npinuen ecH HangTH, o, Myxammene! H noTro rnaBy
Kypana Ayxati B Hamem nonmiu4cre nombunnewm? 1( cam imasi Helms! noHocHTenE.Hag
H AeCTb MyxammenoHy pa3npawaioulast npHnowan cnoseca, Awe cnbunaH, pa3-
rHesacsi OMep H H3HneKuni meg, Aeddicomcuaita ynapan, HO HINT ice ycnen nage
we OT mashl ero meti OTCKOLIIIE, OMepa B ague paHan H Asa nepcTm pyKH yA3B14.1I.
FOCHOHHH npopoK MAR, AKO Hapon MATeTCA H Hananeage Ha HHX COTB0pHTH ymbau-
n meT, oTcryniin Ha3an, no y6erarouwro ero no noseneHino ,llenwnwHanosy, Kame-
HHCTag ropa AKH rpan creHamH oKpywana.
ilecomy 6Mniny, conpyrn MyxammenoBbi eTpaxom 061RTM 6baua, Hx)Ke OH
69 MOJIHTBaMH CBOHMH 6ecneganb/Htax comopHn. I46o H030ra3nuy emy (Myxammeny)
K 6ory H nomoum HocnpocHnuly, a6He nocnan 6or aHrena, KoTopon Ho o6pa3e
Beimicoro opna c He6ecH men, gedascawcuaria HOXHTHJI H Ha H03nyx yHecn, ,Lledatcdxcu-
ail y6o K Myxammeny BOCKpIPIHJI, HcnoBeaya ce6e 311H2Cip, TO ecn, noKopeHHa
emy 6bITH. Ho Myxammeny nomaaHHe con3opuly, aHren B nanegailumil HexHil
ocrpos ero 3aHece, na cTperom 6y,aeT nawe no ycTaHneHHoro npinnecrsHio ero
BpeMeHH.
Hporiee AexicmcHan nepHee B cTpaHax XopacaHcxxx ABHTCH, oncyny scenum
Ha ocna cBoero, npHarkeT B HaparaH (mice eau" npeHHHii cro.nHmil rpan nepaincialx
rocynapen), B KoTopom rpane cenmbnecsiTb Tbicsuu )CAROB K Remy npano)Kinnuecsi
nocnenouaTH emy 6y,ayr, 6y,aeT ice ,aenwnwHan Hun enimo cneno 'myna{ oKo.
Bce HoilcKo ero COCTOSITHCA HmeeT 113 TpeX ponos tienosemecKHx. IlaCTb y6o 6y,arr
co6paHHasi H3 )CAROB, Erropasi we 113 weH, TpeTHA 113 TypKMeHOB. Ilporiee M110)KacHUHTI
OT HHX Hacrosanero pang rnana HocnencrBoHaTH emy 6ydayT, Hmwe OH canm nnono-
HOCHI,M414npesecm npexcnonHeHHme noKa3aH petieT: Ce Bam pail, H3emnitTe
no Honx cHoeil, Awnre H HacbauailTecm. B camon ice Beau{ He pan, HO an 6yneT
H mecTo TbMbI BegrorpaAa ero. KoTopme ice He HocxoTAT nocnenoBaTH eMy, HHoe
HM noKaweT mecTo, ero ice anom HapetieT, B camon Dice Hew mecro TO, He an,

130
Al doilea articol al prorociei 68

Despre navalirea lui Dedjdjial


Unii spun ca venirea lui Dedjdjial va fi pe timpul lui Mehdi, dar cea
mai sigura tire e aceea pe care Muhammed Profetul a binevoit s-o desco-
pere urmasilor sai. Dedjdjial (zice tilcuitorul tainelor) 283 s-a nascut in zilele
lui Muhammed, apostolul lui Dumnezeu. Nasterea lui a fost asa: Intrind
data Muhammed cu Omer, unul din cei patru urmasi ai lui, intr-un sat,
i-a zis lui Omer: Stii to ca in acest sat este un barbat cu numele Katan i
o femeie cu numele Katane, din care va iesi blestematul Dedjdjial?" Si zicind
acestea si-au cautat de drum. Dupa un timp, i s-a intimplat lui Omer sa vina
in acelasi sat. Intrind in el, a v5.zut pe locuitori adunati, spunindu-si ceva
intrebindu-se intre ei. Cind a intrebat Omer pe un satean care e pricina
tulburarii lor, acela i-a r5.spuns ca in ziva aceea se nascuse un copil, care
indata dupa nasterea sa a vorbit cu glas tare si raspicat. Auzind Omer
aceasta, s-a dus in grab5. la Muhammed si i-a spus toate cite a auzit despre
copilul nascut. Iar Muhammed, luind cu sine pe Omer si pe altii de-ai lui,
s-a dus in satul acela si le-a zis alor s5.i: Hai sa gindim la un lucru si s
vedem daca va putea sa cunoasca ce gindim not ". Si s-au gindit la un capitol
din Curan, intitulat Duhan (Fumul")*. Venind asadar Muhammed la Dedj-
djial, indata ce 1-a vazut [acesta] pe Muhammed a zis cu glas tare: Ce-ai
venit sa vezi, o, Muhammed, si de ce v-ati gindit la capitolul Duhan din
Curan?" La acestea a mai adaugat cuvinte batjocoritoare, atacind cinstea
lui Muhammed, pe care auzindu-le Omer s-a miniat si, scotind sabia, 1-a
lovit pe Dedjdjial. Dar n-a reusit nimic, ba, mai molt, sarind sabia de la capul
aceluia 1-a ranit pe Omer la fata si i-a atins doua degete de la mina. ma-
ritul Profet, vazind c5. poporul se tulbura si planuieste sa-i atace, s-a retras,
ins'a pe cind fugea a fost inconjurat din porunca lui Dedjdjial de un munte
de piatra, ca o cetate de ziduri.
La aceste fapte prietenii lui Muhammed au fost cuprinsi de frica, dar
el, cu rug5.ciunile sale, le-a luat / toata grija. Caci atunci cind a strigat 69
(Muhammed) catre Dumnezeu si a cerut ajutor, indata a trimis Dumnezeu
un finger, s-a coborit din cer in chip de vultur mare, 1-a rapit pe Dedjdjial
i 1-a dus grin aer. Dedjdjial insa a strigat care Muhammed recunoscin-
du-se zingar, adica supusul lui 284. Dar amenintindu-1 Muhammed cu mina,
ingerul 1-a dus intr-o insults foarte departata, ca sa fie pazit ping la vremea
mai inainte hotarita a venirii lui.
Dedjdjial se va arata mai intii in tarile Horasanului, iar de acolo, Inca-
lecind pe asinul sau, va veni la Isfahan (vechea cetate de scaun a domnito-
rilor persani), in care oral alaturindu-i-se 70 000 de iudei ii vor urma lui.
Dedjdjial acela va fi chior de un ochi. Toata ostirea lui va fi alcatuita din
trei neamuri de oameni: o parte va fi cea adunata de iudei, a doua din femei,
a treia din turcmeni. Cei mai multi dintre ei it vor urma din pricina foametei,
iar el, ar5.tindu-le for gradini pline de pomi roditori, be va spune: Iata-va
raiul, luati dupa placul vostru, mincati si va saturati". Dar acesta nu va fi
cu adevarat raiul, ci iadul si local intunericului din gradina lui. Iar celor
care nu vor vrea sa-i urmeze le va arata un alt loc, pe care-1 va numi iad, dar
local acela nu va fi de fapt iadul, ci raiul. Toate aceste strasnice minunatii
* Coran, XLIV.

131
OH 14..ed 1alt1ig OHD 030 OISIIIIIEd1.3 FIELF1V 010H901111100 IHd0$1103 `onaoodimx a
0)10C1111 OXISENHH 10VA9 EHHHI314 0111011t1.011 010 1I1H1f0113H 0110Hh 00Z 4000 OMC/CIA13

HIU11041131Y011300 .LictrA9 CI 000 140)0 H KLIMA 41.011131 3C1411101X17Olf3011 0903 UV `101/Cd00


0)10 4130H 11I9EH 11111Th4lf09 '109 00Ed 'On
tdol owls mug ricloug '4100 g 13I911H0h0113H0E1011 90IfX B31111111red90
vredi
14IMIOV0113011 1001/1111 XIN0 H 14.101100.100MV0d11 11c1lA9 014H11011014h309 014)101,1H31H3XYI
141H0INAd.L.111H .14113k1 1490)1 H "hI0d1.1 014111110H/31411-0H3Mbl `111110H01 0)KH -130relf3
INFIH H INI9E3MLIO0 1A103E1f1 014HOLI H 11X1413 011)130h14.1.141411 0110 OH130d.LHX 0I4H110)1(011-3
ILLV11011300 `1XIYA9 0)KX14 14111.01M411.3 KIOX 01)1 11 Hmnuoloicdoll'coa IfFig 'I49 OH -too
.1.0)1(01A1 0)1EHH 11.114d013103 0110d 11MIILI(L.014d11 x AIN011 0903 OJOHHUMTOLI 010 141149

10X17000113H 09H 14INFII0d0010 HIA111)1341f0E1011V HIA1.011dO1d-0 OIRLOX011 H -3EdI301Delf0


1\13111 Isoornamruuoud `14110001.1011 AINX 0)1( a XJ4H 113A1M3HhUdIAIOLI H 0100/Ch -1111111111f
11)111 0)1(01h14H a 0903 011101E111A1TIO HUH `omolowiccud Awai. HosArelaVou i.oxcow
'030111
qnqg etreaoalotiollooa Xvsia OH qiuout Hiqdoi.ox op:K[11'903o 01111EV0I0119
01011)K09 HOW0dX03 H '101/.4 0)100I HOE 01090If 14 W011.1.33h0H WHO143 `.1.14H1f0113H
OL 030 oa 011H9S111 }Havoc oFundxoo / vmHaocIxoo /Cola !Kaimodxio mfaiouCtroirooa
ogao ISEJOHIN IOW -0$3313E109 )1( XIAIOI .1.0110d INEXHHI01103 :1N14OE13 01TIV>) 40101TIOX
xooa X111TMEI 001110 H aoHiovdu 10 xmadaint Arnadx3oa 14 xiqamic oicloaioo oih
'H111)10(1E11 '011 00X0d141110d11 11 001111.10111f0d1.00dLI .1.01114CH `otrou 0171 HIC013.01411. 011
0114H01f011011 010 NEEd90 001110 XH 0111011f1A1014d11300 H 11)1-0 10 HUTA= `oTrustrox3x
Ttadu KINI4H 153IKEIN H `onjaroiroou treh '<alA103 030h lind OH B310E0100
11I411011A H `111411011X0H 1114d010)1 149 OH ISOlf11H01131011 'AY13
OH Urn .1.01THI3dll a `AHHIniAi H110111.0 1411)1(09 IKHEd900 ALVO ttoxa oa redi
H XVOIAIINEXAN :1X)10d 'CO 01f010011U `1,4.14)K09 1103 111411 H `1414014100h011 OXHIf 1101111

oTna a X14014)K 14.1001490d1.1 <<LIOVA9 oxoNH ItaysimexXyq qnsoat'odicaoh


aohiodu tpqadou cHol7 ialrAg Hoard `A-17'o1 undoia `Anisom HaLocli. `onm4H7oo -au.Loo
110014M OW Hi1t7 1AVA9 141190)1011 1\114h0d11 H1f01HV 1131.011 :1000d1100 OH>) a
014H0 011)1H11-011 H 31L111.01( 0)1MI 11I-000113H0)1(11-01I .LX17X9 I411000If0h 019HdgH111Id0
OL14ELL111101/11 If1411.01114 `11.1.1111114.CH ONIS OJOHO H110110d1 111011001)
(OI41101a Mumma vgwa0 141.611 `1A1A114 09H `1.10110101.1 0111.0 01)1 HUH owllroaodgoll
HUH 110t)KAHOLI A11011,101)070)/ 141.E001113V3lf3011 `101:6(9 t11400)1.0.1. 111411d000H H -10
)111HIIA1310 XI4113A)13110HOXE .15311410311000d11 Imo() 010 1S14)1111f01 I4HHh1111011 `101(A9
0)111 a H1103 010 Etnuoica 00)1011011'0h OITHSV03 10 EdE0 010H110111I03 isoHJAYX.LOA

HoHnireuxodu *IX10Y1100 E171H '011 Ulf30 .1.01711311 H blicd `1.0d100d11 0)10E1( 011 H309011
minsoot
aoHo iswoda 101fO1elf1) (Volonrexicw oridoiox a oHlitrow H a omartoodoH
areillgo adtMcg `rmgvsauroitiAl H130IC H E013dM10)1 010 14H3E11009 11 14111(01:1410H -0d11
1.10319 033h HrEd 11)1E11 H11.01HE 11100d11013 'On :011101110Ielf1 OH>) `01 014d010)1 a
X141111 X0red1 H XVIred13 a OOHO ISINOdEl `113IXIII0d90 0)1U)1 0903 XNH1103E113 H -9110d110H
X141\IT/13 H130111903 oolioinicoa HO :1-0U111001.0 OM) X0INIEdX H a X01\1012' X11003 011)K09
KWH 11 41110111011 01T101.001411d11 H 014HHV130d110H 01110d0111 Eng 0)K 13

HOICHREE[ 10171411d11 `IfE14)KLr)K1Y0V ET7101 15.14111113 A14," (X0H3) 1131H00 '14 BRMOHOU
`AIA10 `avynxcexcearD I41 111411H)K11 4(1430 11 011
1111H0h0dH 0101 031000 Hioost
nom. xoaou-oh .L0 UX31,100 taoHnow oricloiox o wourxxcnal'o)/ 4Frec19 10d01103
OH Off X140d011 INTIMrellA 3 X14 NHOd0I3 HretaHdi inreTrusora yvnxcedicedr OhElIVIEH
.113111Ltd0101:1 OH iruHmOi'maror( a al/Wad WICK) 4.130 VArDci (ISEM3HH1.1011ELI -Vd1101:1
`030141 KU 00d0.1.0 3 W0)13110E1 INI4110141ION 110111H9 .1.0011\1H H 0031141f00 OHH0)3t11
.1.0 01090 XITECIL3 /101riC9

I gE
le va face cu siretenia sa vrajitoreasca si nu va fi in ele nici un adevar.
Ostirea lui isi va implini numarul de 200 000 si ii vor urma lui 15 000 de femei,
iar pe cei ce-i vor urma lui ii va inv5.ta sa creada ca nu este un alt Dumnezeu
mai mare decit el.
Muntele din apropierea cetatii Basra 286 ii va urma lui, prefacindu-se
intr-o piine proaspat coapta, si-i vor merge inainte nenumarate instrumente
muzicale, guile, cobze si altele, precum si tineri frumosi la fata, care cu
dulce si armonios glas ii vor cinta cintari si stihuri poetice, foarte iscusit
alcatuite, pe care auzindu-le, de ar fi cineva cit de infrinat, nu va putea
face altfel decit ca, apropiindu-se de el, sa se marturiseasca supusul lui.
Caci aprinzindu-se oamenii de arterele diavolesti, deschise de pofta si sen-
zualitate, intunecindu-li-se mintea for si lipsindu-se de simtiri, se vor lasa
influentati de el ca si cum nimic in ei n-ar simti sau n-ar intelege. Numai cel
pazit si ocrotit de harul anume al lui Dumnezeu nu-i va urma aceluia. Tot
asa, toate le va umple de rautatea si nelegiuirea sa ; toate comorile ascunse
in adincul / pamintului i se vor deschide ; celor ce-i vor urma le va da multe 70
bogatii. Pe linga acestea va zice sfetnicilor sai: Daca vreti, voi invia din
morti si vii voi face pe toti parintii si stramosii vostri". Zicind acestea, va iesi
intr-un cimp prealarg si preaintins, unde diavolii, luind din porunca lui chi-
purile parintilor for si iesind ca din pamint, se vor arata inaintea for si vor
zice: Urmati acestuia, fiilor". Pentru aceasta nu va famine invatat sau
neinvatat care sa nu i se inchine lui.
Lisa cind va veni la Medina, ingerii lui Dumnezeu it vor opri sa intre
in cetate si-i vor spune lui Muhammed: O, apostole al lui Dumnezeu,
cite zile va mai petrece printre cei vii acest rau si nelegiuit ?" Si Muhammed le
raspunde lor: Patruzeci". Dar prima zi va fi egala cu un an, a doua cu
o lung, a treia cu o saptamina, iar zilele cele ramase vor fi asemenea celor-
lalte zile. Ingerii vor intreba Insa, in acele zile mari si lungi, cum
vor trebui oamenii sa-si faca rugaciunile cele obisnuite?" A binevoit sa arate
ca ulema (teologii, invatatii) din vremea aceea vor da o sentinta fetva 286,
pentru ca a poruncit ca, daca cineva de bunavoie sau silit va urma lui Dedj-
djial, sa fie aratat de cei iscusiti in lege drept un necredincios si un apostat.
Magarul lui va fi asa de mare incit sezind la umbra lui o mie de oameni vor
putea sa se racoreasca si sa se usureze de arsita soarelui. Dar cind va inaleca
pe magar 11 va intinde mina, va ajunge pina la cer.
In acea vreme (zice Muhammed), musulmanii care vor locui in Medina
si in Ierusalim vor petrece neprimejduiti si nevatamati de inselarea si perfidia
lui. De aceea ingerii it vor intreba din nou, zicind: Dar cei ce se vor afla
atunci in alte cetati si Vain cum vor putea sa se pastreze mintuiti si neinselati?"
El [va] raspunde: In biserici si in casele lor, chemind intr-ajutor numele lui
Dumnezeu si facind necontenit rugaciuni". Iar cind va veni Dedjdjial in Ba-
bilon, atunci sfintul Hizr (Enoh) 287 se va arata batjocorindu-1, va spune:
Dedjdjial, esti un mincinos", si, dupa ce va rosti acestea, se vor arata 200 000
de oameni din oastea lui Mehdie, care vor face razboi cu Dedjdjial. Cum la
inceput vor cadea din partea lui 30 000, Dedjdjial se va mindri si mai mult.
Dar intorcindu-se Dedjdjial la Remle (care este Rama in Palestina) 288 se va
bate acolo a doua oara cu ostirea lui Mehdie i va fi cadere mare din amin-
doua partile. /
133
71 Tpemua tineu
O CHHTHH Hllcyca XpucTa

HCTHHHbIcl BeCTHI4K (MyxaMMe.na caoero pa3ymefoT) n3Becime nonane, SIKO


B nocnenHernuxe ero BeKa nin4 efflux 'Imam C He6ecu Hca mecue (14ficyc XplicToc)
H y3p5T, rnaroneT, ero ace, xaxo HOJI0)K14B Ha nay aHrenex pyxn, AKO 60)KeCTBeHHOe
cnamle, BO BC10 acenewlyto palmaHHoe, BCA CHAHHA caoero 6.mlicTaHaem HCIIOAHHT
H TaK0 C BenHICHM TopxcecTaom H cnasom men0BeKOM ABHTCA nepBee HaA gamac-
KOM, eroxce yaanea BaCK0 Mernneao Bo3panyeTca 3en0 H Bo3onmeT: Map Ha
Te6e ;la 6yner H 6narocnosemle 6oxclie; Twice nocnenywine eMy, xynHo B ga-
macx.f3HanyT. 14ncyc xce nmex Ha mute nuanxy 3eneHylo H 6enmmx o6nemenamil
onexcnamn, HanepcHmcom )Ice H memem npenoacaHmAti, xonae B pyue nepxcaupfti,
croa Ha Bepxy Benmcoro xpama Alcmu /Jape (mice Benaa 6anufsf Ha3maaeTca)
Benxi( lim Bo3onneT rnacom: 0, nionne Myxammenoam, na 6yneT cnaceHHe H
6narocnoseHae 6oxcne Ha Bac! TaMo (a )Iamacue) Hacycy mennalny, o6mTaTenx
Bcero caera cTexyTca K Hemy H c no3npaanefaxem nponcxonaine ycpeTaT ero.
Twice cam Meedu Tamoxcne xo limcycy npxkineT H Bo xpam muenule, Hama3 (MOJIHTBM,
awe o neB5ITOM mace 6maaTa o6bncoula) xynHo c Mernnem H nporrnm myxammenau-
claw Haponom COTBOpHT. 143 ,Ltamacica ice nomen, nplinneT c Boilcicom Bo He-
pycankfm, rge B rpancxxx apaTax Ram Handaaemmx, Aenxcnxcnana o6penum,
xonxem npo6oneT H clafepHernum ero ;lynx), BO a,LI HH3pHHeT. Kp013b ero aKH
HCTO,IHI4K Texylnkril Awn no mopa AotiReT. Empice OT Hacyca y6HeHHy 6MBmy,
sof' Icico Mernifeso ace nonminua ero nocemeT, aufexce xoTopme 1436excaawe
B ropax H ,LIOJIHHaX CKpbHOTCA, camx mecTa Olib Ie menosemecxam BocxpwfaT
rnacom H pexyr: Ce y Hac xpmf-oTca 3JIbIe H HemecTname gexpicmcmartoBbi
nocnenosaTenx; npmingTe, BO3bMHTe H y6HCITe IIXD. CHM y60 seem y6Hernimm
6bIBILIHM, 14HCyC moHapxmo BCZTO caeTa mpe3 meThipenecaTb neT conepxcaTH 6y-
neT, B npartae ice H HCTI4HHe BCCX cynnuf HMaTb H yTeCHeHHEIX onpaankrr. Torna
EfesepHmm, mice mway Hacyca naTpoHa caoero 6braf, nosenurca na ncnosensrr
Bepy myxammexlicEyto. KoTopme y6o II0BHHyTCA, cnacellm 6ynyr; KOTOpbIH lice
72 OTMeTHyT Bepy myxammenaHcxylo, rice / y6ifeHm 6yayT. 1414cycy XplicTy Hap-
el-spout), H Meru )KHTH npecTaHer. Emyxce ymepuly, 6or nosenwrIlmcycy XpacTy,
;fa B3AB C C06010 myxammeitaticKoe BOCIHCTBO, Ha rope CHHalICKOR CTaH yeTpoirr,
rne cloepaoe coHmauje Dedolcuydasc H Me3daccuydarc ABHTHC51 HMeeT.

rieMilepmbla men
0 3expicny,toic H Me3,/pICHy,/p1C

IlpenpemeHume 3enxcuynx H Me3nxcllynxc Asa 6paTa cym, xuropue OT


CbIHOB HOeBbIX C CBOHMH npoinKaoula HaUHaMH. CyTb )Ke Renoseum Haulm CeS1
xapnm, 3eno manoro ao3pacTa, manernnae nmyfunn omeca, pm{ xce Immune H
,Rony Bricsiume. CHH cTeHy OT AnexcaHnpa Benaxoro conenaHHylo (o Heibice mum
pegeTcs) JuDicywe H A3bIKaMH OHylO npoToprHymue Ha 06HTaTenbHbIrI xpyr 3em-
Hmii Hananyr H nono6Hmm o6pa3om mug= H axif capaHma noanalowe menosexos
H npormaa ACHBOTHaA BCA noxcpyT H onycromaT. KOTOpbIe H3 BMX nepsee npwanyT,

134
Articolul al treilea 71

Despre pogorirea lui Iisus Hristos

Adevaratul vestitor (il inteleg pe Muhammed al lor) 289 a dat de tire


ca in cele mai de pe urma zile ale veacului acestuia se va cobori din cer Isa
Mesa (Iisus Hristos) i, zice, it vor vedea pe el toti cum, punind miinile pe
doi ingeri, ca o str'alucire dumnezeiasca revarsata peste toata lumea, va umple
toate de stralucirea luminii sale i astfel, cu mare triumf i slava, se va arata
oamenilor mai intli deasupra Damascului, pe care vazindu-1 otirea lui Meh-
die se va bucura i va striga: Pacea i binecuvintarea lui Dumnezeu fie
peste tine", i, urmindu-i lui, vor intra impreuna in Damasc. Iar Iisus,
avind pe cap un acoperamint verde i fiMd imbracat in haine albe, incins
cu sabie i armura, tinind o sulita in miini, stind in virful marelui templu
Akminar (numit Turnul alb") 290, va striga cu mare glas: O, oameni ai lui
Muhammed, mintuii ea i binecuvintarea lui Dumnezeu fie peste voi 1" Z1-
bovind Iisus acolo (in Damasc), locuitorii intregii lumi se vor aduna la el
i it vor intimpina cu aclamatii. Si insui Mehdie va veni acolo la Iisus i,
intrind in templu, va face imprcuna cu Mehdie i poporul muhammedan
namaz (rugaciunile obinuite in ceasul al nourdea). Plecind din Damasc,
va veni cu otirea la Ierusalim, unde, aflindu-1 pe Dedjdjial la portile cetatii
numite Lot 291, il va strapunge cu sulita i va arunca sufletul lui cel prea-
spurcat in iad. Singele lui, curgind ca un izvor, va ajunge ping la mare. Dupa
ce va fi ucis de Iisus, otirea lui Mehdie va taia toate hoardele lui, iar daca
scapind careva se vor ascunde in munti si vai, chiar locurile acelea vor striga
cu glas omenesc i vor zice: Tata, se ascund la not adeptii rai ai lui Dedj-
djial; veniti, luati-i i-i omoriti". Cind toti acetia vor fi omoriti, Iisus va
avea imparatia intregii lumi timp de peste patruzeci de ani i va judeca intru
dreptate i adevar pe toti i va indreptati pe cei obiditi. Atunci, celor necre-
dincioi, care socoteau ca Iisus este Domnul lor, li se va porunci sa marturi-
seasca credinta muhammedana. Cei ce se vor supune vor fi mintuiti, iar cei
ce vor respinge credinta muhammedana toti / vor fi uc4i. Cind va domni Iisus 72
Hristos, Mehdi va inceta sa traiasca. Cind el va fi mort, Dumnezeu va porunci
lui Iisus Hristos ca, luind cu sine Wirea muhammedana, sa-i aeze tabara
in muntele Sinai, unde se va arata spurcata adunare Eedjiudj i Meedjiudj 292.

Articolul al patrulea
Despre Eedjiudj i Meedjiudj

Mai sus-pomenitii Eedjiudj i Meedjiudj sint doi frati care se trag cu


natiile lor din fiii lui Noe. Oamenii natiei aceleia sint pitici, de statura foarte
mica, cu ochi foarte mici i cu urechi mari atirnind in jos. Acetia, lingind
zidul cel zidit de Alexandru cel Mare (despre care se vorbete in alta parte* 293)
i spargindu-1 cu limbile, vor navali pe tot globul locuit al pamintului i ast-
fel, lingind i mincindu-i pe oameni ca lacusta vor devora i vor pustii i
toate celelalte vietati. Aceia dintre ei care vor veni mai intii vor bea toate
* Coran, XVIII, 92 i urm.

135
Te BM cnagicHe BOAbI H HO HILX nptnuegume Bee roptacHe (TO eCTb MopsI) BbIIIMOT,
nocnegHeilume ice H camoe 6naTo 110.1111)KyT H TaK0 ApAIlleCA H BCA nornoinaiouie,
BCC Jame 3eMAH HCHOJIHAT TOJIHKO, AKO H 11THIH3I He 06pBalyT gpeBecH, Ha Hemnce
6b1 oTnoinniym. ileco pagx Hyncgoto npeno6excgaemH Ha rnaBax HX cagHTHcB
651,11YT7 OT Hmoice ynosnsuoinecsi, npemHorHe norH6Hyr. Ha rope CHHaAcxori (Home
14Hcyca c BOVICKOM CBOHM no noBenemno 6o nano c-raH ycTpotifflua pexoM) TOJIHKOe
6ygeT xne6a H 6pauieH ocxygeme, AKO egilHoro 6paHa masa 3a TbICAUly 30AOTLIX
Toprom npogaBanicsi H TOMy, KTO 60Ab AaCT Twosomes HmeeT.
06ame mycniimaHbi egHtimm Hmetui 6oncHB npornaronaHHem HacminaTHcB
6ygyr, TaK0 6o TB0pHTH Haytiwr HX. HHcyc XpHCTOC H yreinaTH 6ygeT HX, ga
Tepnenm3Ho noHecyT, goHgewe OT 6ora nocneunir norx6enb Hx H nary6olo OT
TODD Ha MIX HaCJIaHHOIO rice Hctie3HyT. OHH ice 6e33aKOHHerIIIIHe Ha He 6o CTpeJIATH
6ygyT H ycnbnuainue, AKO Ha rope amailcicoll Hapooll co6pairbi cyrb B oHylo cipaHy
C Benxi( Hm yeTpemneHHem notigyr. Hwice Haxogsiumm Hncyc XpHcToc nomo-
JWITCH 6ory, ,rta 6bI Hapoa mycniimaHcxHR OT OTCT3111HIIKOB CHX H 3bIJIX tlenosexos
73 H36aBHTH 113BOJIHJI./ HO ytilillet1H14 MOJIHTB BOCCTaBlIT 6or (HJIH CO3,flaCT) BHA
HeKHrl lieJ10BeK0B, Hxxce IIJIOTH OT egHHoro mnca, KOCTeil Hetrmynie, COCTOATHCA
6ygyT. KOTopMe egmibim yc-rpemneHHem H ygapeHHem Bce 3edoicuydascoe H Ale3-
dxcuyddicoe cialepHoe y61-uar coHmmne. HOTOM nonmer 6or riTuu HeKHHX, Hxxce
'Hex gonrHe 6ygyT AKO Bep6nioxc1e. Cue, moronic, numb' Tpynlie y6Heinnax no-
mum= B mope BBepryT. lipemeonnim ice H CHM 3.11b1M, mHp If o6wraTenH ero
THUIHIly nonymaT H aKH B pato BCA B HemsrrencHan H mHpHasi npemeHATcB. BCA-
mecia4x I1OBOJIbCTBO H H306HAlfe HacTaHer, Hapo,r B MOJIeHHAX H MOJIHTBaX TOKMO
ynpamciurnicsi 6ygeT. B TO spew' BO3ABHIlieT 6or Acxa6u 11211e28 (cegmb criBunix),
mice npinnernue 6ygyr BocnegcrBosaTenH Hiicyca XpHc-ra H xyga-nH6o OH notigeT,
THH nocnegoBaTH }imam. eMy. Twice Wicyc B MeggHy npecenxicsi, rge maTpoHy
apanicy cympo (o, petieHnu yncacHoro!) B nceHy nOHMeT, OT Hescice mHowcailume
pogwrcn exy Raga. no tiermpegecATH ice, sixonce pexom neTex, mum off Betnio
ncHTH 6ygeT, Ho ymepum, xo 6ory npeHger. FnaronioT Heubm, AKO norpe6eH 6ygeT
6nH3 rpo6a OMepoBa, mice 6bic-rb eX111H OT tieTbipex Hacnegiumon MyxammegoBbix.

1751Mbla Linen

0 npinnecrinm Aa6eTynap3a

Toil, mice omposetuisi u3gage, rnaroneT, AKO no ymepTBffn XplicToBom


HmeeT npHHTH Hexoe cipaularmuie tienoBetiecxoe, ,ga6eTymp3 Ha3blBaeMoe. By,oeT
ice B inige ncinsonia, gersepoHonaioe, emynce Hon{ H yam nogo6Hbi 6ygyr CROHOBbIM,
porn liMeTH 6yL1eT SIKO eglitiopor, BJIaCbI H KO)Ky AKO THrp necTpylo, XBOCT ice
AKO OBubI icapamaHluicicHe, BentricHri H xpyrnmil. CJIOBOM peuin, He 6ygeT xxil-nH6o
useT, mice 6b1 HeBHgeH 6bin B xmicH ero. BAH3 MexicH ec-rb rOpa, Ha escice Bepxy
nepBee 143 3eMJIH 143bIAeT (AKO TpaBa) n mpe3 Tpn Atm B TOJIHKy10 npoimpacTer
BbIcoTy, AKO mason) He6ecH AocsuKeT, 3emnB ice B poncgeHHH ero, AKO nceHa pox-

136
apele cele dulci, cei ce vor veni dupa ei pe toate cele amare (adica ma-
rile), iar cei mai de pe urma vor linge si baltile si asa, inversunindu-se,
inghitindu-le pe toate, vor umple fata pamintului in asa masura incit nici
p5.sarile nu vor gasi un copac pe care sa se odihneasca. Si lite de nevoie,
se vor aseza pe capetele for si, prinzindu-se de ei, foarte multe vor pieri.
Pe muntele Sinai (unde am spus ca facut tabara Iisus cu ostirea sa,
dupa porunca lui Dumnezeu) va fi atita lipsa de piine si de hrana, incit
capul unui berbec se va vinde la mezat cu o mie de galbeni si i se va da
celui ce va p15.ti mai mult.
Dar musulmanii se vor satura numai cu rostirea numelui lui Dum-
nezeu 294, caci asa ii va invata sa faca Iisus Hristos va mingiia sa indure
cu rabdare pina ce va gr abi Dumnezeu pierzarea acelora si pina ce, prin
pierzarea trimisa asupra lor, vor pieri cu totii. Iar ei, cei cu totul nelegiuiti,
vor sageta spre cer si, auzind ca pe muntele Sinai sint adunate popoare, cu mare
repezeala se vor duce in acea tara. Iar cind vor veni ei, Iisus Hristos se va
ruga lui Dumnezeu sa binevoiasca a izbavi poporul musulman de acesti
apostati si oameni rai. / Dupa savirsirea rug5.ciunilor, va ridica Domnul 73
(sau va crea) un fel de oameni ale caror trupuri vor fi numai came, fara
oase, care dintr-o singura rcpezire si lovitura vor ucide toata adunatura cea
spurcata a acelor eedjiudji i nicedjiudji. Dupa aceea va trimite Dumnezeu
niste pasari ale caror gituri vor fi lungi ca cele de Camila. Aceste pasari,
spun, rapind cadavrele color ucisi, le vor arunca in mare. Trecind si aceste
rele, lumea si lccuitorii ei vor capata liniste si toate vor deveni netulburate
si pasnice, ca in rai. Va fi indestulare si belsug in toate, poporul se va inde-
letnici numai cu rugi si rugaciuni. In vremea aceea va ridica Dumnezeu pe
Ashabi iheeh (cei sapte adormiti) * 295, care, venind, vor urma lui Hristos si
it vor insoti oriunde va merge el. Iar Iisus se va muta la Medina, uncle-0
va lua de femeie pe o matroana araba (cumplita vorb5.' !) ; de la ea i se vor
naste mai multi copii. Iar dupa patruzeci de ani, precum am zis, nici el nu
va tr'ai vesnic, ci, murind va trece la Dumnezeu. Spun unii ca va fi ingropat
linga mormintul lui Omer, care a fost unul din cei patru urmasi ai lui Mu-
hammed.

Articolul al cincilea

Despre venirea lui Dabetularz

Cel ce a destainuit descoperirile zice ca dupa moartea lui Hristos va


veni un monstru omenesc numit Dabetularz ** 296. El va avea chip de vie
tuitoare cu patru picioare; picioarele si urechile ii vor fi ca cele ale elefan-
tului, va avea coarne ca un inorog, parul si pielea pestrite, ca tigrul, iar coada
ca oile de Karaman, mare si rotunda. Intr-un cuvint, nu va fi culoare neva-
zuta pe pielea lui. Aproape de Mecca este un munte si pe virful lui va iesi
el din pamint (ca iarba) si va creste peste trei zile la o asemenea inaltime,
incit cu capul va ajunge pina la cer ; iar pamintul, la nasterea lui, va geme

* Comm, XVIII, 8 urm.


** Ibidem, XXVII, 84.

137
,aalowasi HoccTeHeT. Enn How pymmo weir' Moriceos nepwaTH, npyrom ace Ileum
COJIOMOHOBy HOCHTH HMaTb, etowe 3anegamneeT B 9eno mycnnmaHos y6o no
HMeHeM HepHmx, Hemyc.immaHos we non nmeHem HenepHmx. Enaro.naTn 6y,neT /
74 apancioim A3bIKOM H cne CJIOBO HenpecTaHHo 11p0H3HOCHTH HMaTb: Enrie0mem
prime a.aa e33a.aumun ynapeHne 6owne Ha JHOTIAX H Henpasenumx. CeMy no-
cnenoHam 6yneT 6e311J1OACTBO, 51K0 HI4 ennHo wlinywee BO3M0)KeT Maxko ponkrrn,
awe we xoTopme p0AATCA, 6):(yT HMeTH HOTH K mane nplinenneHHme H cor6eHHIIe.

Iffecmbiti melt
0 COJIHge OT 3ana1e BOCXO,IVITH limpuom

14.rm 14ncycy Xpnery napcTnyionty, HJIH 110 ymepTann ero (KOTOpa5I CeHTeH1411A
3a x3HecTHeinny10 limeeTcn) BO ennHy OT Howell canHue Ha Aim (To ecTb BbICO-
Marl1110e He6o 1,1 npecTon 6ownil) Hocaten H K HoraM Hmcomaihnero He6ecn npnnan-
111H, Gory HOKIIOHHTCA H DocnpocnT, na 1103BOJIHTCA emy XOTA Manoe Hpemn, B
Hexce 6b1 H OHO HO MHOITIX Tpy,aax OT HenpecTaHHoro OHOTO OTHOTIHHyJI0 ABH)KeHH51.
HCIIpOCHB y6o OTHO,IHTH51 4103B0J1eHHe, Tpx AHH H Tpn HOLLH He B31,IXT X. B KO-
TOpOe Hpemn Te, mice H011414b1e TB0pHTH MOJIHTBbI 11 nawe no 3apH mime nponon-
WaTH 06bIKOLIIa, TWIT, n0.111-0 H Heycbunio B MOJIHTBaX npe6y,nyT, AKO yTpywnuiecn
K TOMy 6neTn He BO3MOUT. 14 Hcinexue 143 ROMOB B033pAT Ha 3Be3Ab1, won yrin-
WIT ewe B CBOHX mecTax snmsrnrcn. Lleco panes pexyT: oKom mano B CHLO HOILtb
cnaxom. Cite pexuni, naxn K conepineHnx) MOJIHTB 06paTErcsi. H Tax cue K
cmoTpeHni-o 3Be3A Hcxoxneme H K cosepluemno MOJIHTB Ho3apamem4e, TpH xpaTbi
COTB0p5IT. Ta)Ke 1103HaHHOCI 61DIBUIeil OT mynpmx nOJITOTe HOLWI OHH H Hapa3ymHmx
B036y,LIAT H BO xpamm Hmenthe, MHJIOCTb H mmiocepnne 6owne np13mHaTn HanHyT.
nOTOM HCHOJIHIIBILIHMCA Tpem }imam (HJIH Hpemem Tpex nHeii H Tpex Home11),
ace menoneum o6paTAT nnua CB051 K 3anany, B KoTopori cTpaHe yBHASIT nepHee
ABIISITHCA TlepsneHocrb CBeTaH14A H COJIHUe 6.nentaineecn, 'Lao erna y3pAT, picac
Hemil HempetieHHmil Ha ne.nosexors HarineT, nmwe TaK0 H3yMJIAIOUIIIMCA 14 ,414BA-
1414MCA ce conHne OT 3ana,aa B3b4I4eT Temwe O6pa3OM, AKO OT BOCTOKa BOCX0AHTH
o6briai3 Hmenuie H 11pOTHBHbIM ABH)KeHl4eM K nepsomy BOCTOKa mecry BCHATb
75 mecraoHaTH 6yAeT, B TOT)Ke MOMeHT H .nyHa / 6J1133 B3bI)4eT, cHeTom H cHsumem
cominy paBH5151C5I TaK, LITO OT J110,aerl pa33H1TIIC51 He B03M0)KeT, xoTopoe 143 MIX
ecTb conHue H KoTopoe nyHa. Tawe no HpemeHn .nyHa nomany )KOJITeA, B nepHmil
o6pa3 H cneT npHaeneTcsi.

Cedbmbiii linen
O 3aKJ11011eHHH spaT 110Ka31111451

IIO crpainmannwom comma OT 3anaAa Hocxownemm, 3aKJ11011HTCA nnepb


noicasmlisr, awe aaxmomHamericH, pace HH ennHoro rpeunma 6or noxanHun npn-
limeT, moweT 6bITb xpome Tex, xoTopme B Bepe ponmacn. H H3B01111JI .nweanocTon
6ownil OTKpb1T14, AKO BpaTa 110KaAHHA CTOAT Ha 3ana,4 H AKO OT engHoro 3aTnopa
}IX, nawe no npyroro paccTosume ec-rb paHmnomeecH nyTH menipenecsiTH neT.

X SIBHTC51

138
ca o femeie care naste. Cu o mina va tine toiagul lui Moise, cu cealalta
va purta pecetea lui Solomon, cu care va pecetlui pe frunte pe musulmani,
sub numele de credinciosi, iar pe cei nemusulmani, sub numele de necre-
dinciosi. Va vorbi in / limba araba si va rosti necontenit acest cuvint: El lef - 74
tet ullah ala ezzalimin 297, adica Lovitura lui Dumnezeu peste cei cumpliti
si nedrepti". Acestuia ii va urma stirpirea, nici o vietuitoare nu va putea
naste si chiar cei ce se vor naste vor avea picioarele lipite de cap si incovoiate.

Articolul at aselea
Despre soarele care va rasari de la apus
Fie cind domnea Iisus Hristos, fie dupa moartea lui (aceasta opinie
e socotita drept cea mai r5.spindita), intr-una din nopti suindu-se soarele in
Ar (adica in cerul superior si la tronul lui Dumnezeu) 298 si cazind la picioarele
cerului celui mai de sus, se va inchina lui Dumnezeu si va cere sa i se ingaduie
sa se odihneasca oricit de putin timp, dupa multe osteneli, de miscarea lui
necontenita. Dobindind deci ingaduinta odihnei, nu va mai rasari x trei zile
si trei nopti. In acea vreme, cei ce s-au obisnuit sa faca rugaciunile de noapte
si sa le continue ping in zori vor petrece atit de mult si neadormit in rugaciuni
incit, obosind, nu vor mai putea priveghea si, iesind din case, se vor uita la
stele si vor vedea ca ele apar Inca la locurile lor. Din care pricing vor spun:
Cit de putin am dormit in aceasta noapte". ZicInd aceasta se vor intoarce
iarasi la savirsirea rugaciunilor. astfel, aceasta iesire pentru a vedea stelele
si aceasta Intoarcere la savirsirea rugaciunilor o vor face de trei ori. Iar cind
cei intelepti vor cunoaste lungimea noptii, vor destepta si pe cei neintelegatori
si, intrind in temple, vor incepe a chema mila si indurarea lui Dumnezeu.
Apoi, cind se vor Implini trei nopti (sau vremea de trei zile si trei nopti),
toti oamenii isi vor intoarce fetele catre apus, in care parte vor vedea mai
intii revarsarea zorilor si soarele stralucind. Cind vor vedea aceasta, o groaza
negraita ii va cuprinde pe oameni. Si in timp ce se vor uimi si se vor minuna
asa, iata, soarele va rasari de la apus, asa cum avea obicei sa rasara de la
asarit, si cu o miscare invers'a va merge ind'arat spre locul cel dintii de la
rasarit. In aceeasi clipa si luna / va rasari linga soare, egalindu-1 cu lumina 75
si cu stralucirea, asa ca nu se va putea deosebi de catre oameni care din ele
e soarele si care luna. Iar luna, Ingalbenindu -se cite putin dupa un timp, va
reveni la chipul si lumina cea dintii.

Articolul at afitelea
Despre inchiderea portilor caintei
Dupa infricosatul rasarit al soarelui de la apus, se va inchide usa
pocaintei. Cind aceasta va fi inchisa, Dumnezeu nu va mai primi pocainta
nici unui pacatos, afara poate de a acelora care s-au nascut in credinta.
a binevoit pseudoapostolul lui Dumnezeu sa dezvaluie ca portile pocaintei
se afla la apus si ca de la un zavor al for ping la altul este o distanta egala
x [nu] se va [mai] ivi

139
Koropme OT CO3AaHITH mHpa HHKOnHxce 3a1c.rncrunuacn, HO Bcer,Ha npen rpennuncH
orseperm 6bnua. Ernapice (nico pegecn) 3aKrilogaTcH, BepHme H HesepHme o cna-
cemni csoem neicyinecn, Ham-1yr nnaKaril H pmnarH (o6aMe Bcye). BonpoweH 6bJB
Myxammen, KORB cKopo no Bocxo)KneHHH COJIHHa OT 3anana 6yner mHpa cicoma-
Rife, orBewa: OHO 1151THAeCATH nerex, H6o 6nH3 KoHua mlipa Asa npecrapenbie
tienoBeica ABSITC5I H enHH Apyroro Bonpourr, KOTAa pOP:HCA, OH )Ke oTBeuiaeT, AKO
rorna Ha came H3bine, erna COJIIIHe OT 3anaAa Bocxo)Knaine. 06aiie peicHri CHM,
6y,ner mymc cen rice, orKyny y.O6HO 1103HaTHCSI moxcer, WO OH eCTb IISITHHeCATH
ner. K TOMy H cne pew, 5IK0 Aa6emynap3 no nepsom nplunecrBHH ewe nBaNcnm
5IBHTHC51 AarniceHcmyeT 'Tex= CKOHHaHHA MHpa.

OCbMbla Linen

0 Ho3HpameHHH KypaHa Haim Ha He 6o

no cem xHilra HJIH rieHrie Kypana H3 6H6nHoreK H namsrrx tienoBetiecKoii


Becbma HOTH6HeT. LITO TaK0 CJIrDITC51: B HeKHri nATHHtiHbll3 =lib no 06MKHOBe-
76 HHIO ciiHnercn Hapon BO xpambr ;la MOJIHTCH, rAe xambr6 (TO eCTb nliaKOH, wen/
Kypana) noBenwr mye3unam (neirinm) na Bocinen Ha 6aunno 33all BOCHOIOT. Ho
no noBeneinno 6oxano, B TOT)Ke momenr faspluin ApxaHren Bce Kypatag co6pas
c co6oio Ha He 6o BOCXIITHT. AkIaKOH ice He man norpynnrcn arizemay.v.maz
(cHpeqb cnaBy 6ory), HTO eCTb Haqano nepBbin rnaBm Kypatioebt, npo3Bo3rnacHrH,
Ho Bcye. Hapon y6o erna y3pHT nHaKoHa mHoro mennnuia, pemer: HamHHail
cKopernue, 3aHe Bpemn MOJIHTBM pice npexonnr. Xamblo orBeinaer: Hagan 6bix
BCCOXOTHO, HO pIthITe MH, mom, Rai( nogHHaercn nepBasi rnaBa Kypana, son eCTb
Oamuze (TO ems flogaroic) H HHKTO)Ke OT Bcero Hapona, xornalero emy Hatiano
noica3arx o6pnwercn, mice 6bi XOT51 enHHoe CJIOBO BCIMMATOBaJI. OTKyay BeJIH-
Komy cmyineHmo H mnremcy BocTaBlny, npH6erHyr B muepa6 (onrapb), Ha Hemxce
ximra KypaHa nonararHcA o6mge. B3eMme )ice Kypana KHH H orBepaue, 6enym
TOKMO o6p5nnyr xaprmo. tiro erna yin4nsir, cTpax, nnag H ceroBaHHe npeBenHe
Hananer Ha iienoBeKoB. KypaH y6o Bocuien Ha mecro He Koe mexcny He 6om H 3emnem
cyince, menoBetieciaim xo 6ory Bo3onHer rnacom. Eor ice pemer x Hemy: 0, CJIOBO
H rnaron moil! n0 tiro cHe raKo corsopHn ecH? Kypan orBenper: 3aHe o, 6oNce
H rOCHOAH, HIIKTO)Ke eCTb, mice 6br no CeM HI{TaJI metle. H awe Cy Tb icoropme MK-
TatoT, Game HkIKTO)Ke ocracn, mice 6b1 xenon Han 3anoBenH M051. 'gee pa r, nicoNce
OT re6e HHorna H3bI,LIOX, TaK0 HbI He naKH K re6e orxoxcny H y re6e BCeJIHBC51 CKpbI-
10C51. Cemy 6E.nany Aa6emynap3 TpeTHe SIBHTCSI, empice num nocnenyer.

140
cu o tale de patruzeci de ani; ele nu s-au inchis de la facerea lumii niciodata,
ci au fost deschise Intotdeauna inaintea pacatosilor. Iar cind se vor inchide
(precum s-a zis) cei credinciosi si cei necredinciosi, ingrijindu-se de mintuirea
lor, vor incepe sa plinga si s se tinguiasca (dar in zadar). /ntrebat fiind
Muhammed cit de degraba, dupa rasaritul soarelui de la apus, va fi sfirsi-
tul lumii, a raspuns: Dupa cincizeci de ani; caci aproape de sfirsitul lumii
se vor arata doi oameni foarte batrini si unul va intreba pe celalalt cind s-a
nascut, iar acela [va] raspunde ca a iesit in lume pe cind a rasarit soarele
de la apus. Dar zicind acestea, barbatul va fi deja carunt, de unde lesne se va
putea cunoaste ca el are cincizeci de ani". ,Si a mai spus ca Dabetularz
dupa prima venire trebuie sa se arate Inca de doua on inainte de sfirsitul
lumii.

Articolul al optulea

Despre revenirea Curanului la cer

Dupa aceasta, cartea sau invatatura Curanului va disparea cu totul


din biblioteci si din memoria omeneasca. Aceasta se va intimpla asa: Intr-o
zi de vineri se va aduna poporul dupa obicei la temple ca sa se roage si acolo
hatibul (adica diaconul, citetul / Curanului) 299 va porunci muezinilor (cinta- 76
retilor) 300 ca, suindu-se in turn, sa cinte ezan-ul 31. Dar din porunca lui Dum-
nezeu, in clipa aceea Gabriel arhanghelul, adunind toate Curanele, be va lua
cu sine la cer. Iar diaconul mult se va osteni sa rosteasca Elhemdulullah
(adica Slava lui Dumnezeu") 302, inceputul primului capitol din Curan,
dar in zadar. Cind va vedea poporul pe diacon z5.bovind asa de mult, va zice:
incepe mai repede, pentru ca trece vremea rugaciunii". Hatibul va raspunde:
Cu tot dragul as incepe, dar spuneti-mi, v5. rog, cum incepe primul capitol
al Curanului, care este Fatihe" (adica inceputul.") si nu se va gasi
nimeni din tot poporul care, vrind arate inceputul, sa -$i aduca
aminte macar un cuvint. Din aceasta pricing, ridicindu-se o mare tul-
burare si razvratire, vor alerga la mihrab (altar) 3'3, pe care se obisnuieste sa
se aseze cartea Curanului. Dar luind cartea Curanului i deschizind-o,
vor gasi in ea numai hirtie alba. Cind vor vedea aceasta, frica, plins si foarte
mare jale vor veni asupra oamenilor. Caci Curanul, suindu-se intr-un loc
situat intre cer si pamint, va striga catre Dumnezeu cu glas omenesc. Iar
Dumnezeu ii va spune: O, cuvintul si graiul meu! De ce-ai facut aceasta ?"
Curanul [va] raspunde: Pentru ca, o, Dumnezeule si Doamne, acum nu
mai e nimeni care sa ma citeasca. ,Si chiar dad mai sint unii care citesc,
totusi n-a mai r5.mas nimeni care sa implineasca poruncile mele. Pentru
aceasta, precum am iesit cindva de la tine, ma Intorc acum si, asezindu-ma
la tine, ma voi ascunde". Cind se vor intimpla acestea, Dabetularz se va arata
a treia oara si lui ii va urma fumul.
141
geeRmbla trnex

0 HanaerkeHHH giama

jyxan no apancial Ha3mBaeTca HbIM, KoTopbni, HJIH C He6ecH ynantun, Han


H3 3eMJIH nponcLuenum, noKpmeT nHge Bcex 3eMJIH ilpe3 gerbipenecaTb Alfa H
Roma, 51K0 rycTerunaB H ancKaB TbMa BCIO nompaturr Bcenemipo H mycimmaHoB
y6o Karapom H HenyroBaHnem 3apa3BT, xpncrnaH we H HHNX HemycnnmaHoB
cymmx, ynoBBalowli 6e3ymHbix carBopHT TOJIHKO, 51K0 He 6y,acyT 3HaTH, iITO TBONT
H TOTO 3apaweHnem mHowaliume OT HemoHos, TienoBeKoB, CKOTOB H nnut 3any-
IllaTC51 H H TIOTH6HyT. HO nerbipenecyrrn )Ke nHex, rim any He 6o BbIRCHATHC51 Han-
HeT H AbIM BC5PieCKH pa3BeeTcB. /

77
,LfecAmblis Alien

0 Tpy6e p oxcaHoi

POT Cell HJIH Tpy6a TpWKH6I HanmeHHa 6yAeT HBO nepBmx y6o CJIrIHTC5IMecsula
PaMa3ana B 1151THWHINA nem,. Erna genosegbx 6e36enHbi H 6e3onacHbi 6ynyr,
HegaBHHo amen Hcpayoun (serf wirer' cmepTb ecTb) TOJI13 'Term Bocrpy6BT, ARO
I3ce tle.TIOBeLIbI o6e3ymBrcB H, ywacHyBuiecB, OT yma HCCTTIAT. OT KOTOpOTO CTpa-
xosaxma orpoabi B enini momeHT cocrapeiarcB, crapam )K nocnenHnii nyx ncnyc-
THT, Bee He6eca XKO MellbHIPHIbIe Koneca o6pai1 amca 6y,LyT, OT mace 3Byxy Ii
cKpnnefinst ace mycnnmama BKyne ACH3HEI JIHUlaTC5I. 14 TaK0 HOTOM iipe3 cenmb
neT MHp 6e3 mycnlimaHoB npe6yner, no cenbmti ace cxx neTex por TIb crpaluno
HanmeH 6yner, AKO 3a ywac ero BC5I wnsyinaH, Awe Ha He6ecn H Ha 3eMiIH Cy Tb
(KpoMe 6ora H lieu:apex aHrenoB) yMpyT. HoToM Bce Bcero cBeTa crpaam, lIpOBHH-
IEHH H rpa,abi, KFISDK,H0 OT CBOHX BHEI Ha,ByT H nom6Hyr.
H no nepBbix y6o Bkma na,gemiff H norm6enx Mexxx 6y,ger pon maxi%
OT A6HCCHHHH Hp0H3bITH umynnni, mice OT CBOHX CH mecr BbIHIIKElyB, Ha MeKKaH-
male crpaHm Hai nn' H rpanu HX BCe onposepweT (3p1, MORIO, IICTHHHy ompoBeHmil
.nwenpopoKa Myxammena no cmepTH 6o BceX )KuByukkfx Ha He6ecn H Ha aemnn
BbIMbIllUISIeT nnemeHa H3 A6IICHHEM Hp0143b1111 kimyinam, onponepweHnn pagn
rpagoB MeKKaHcm4x!). Kamem4B xpama MeKKaHcKoro, ennH Ha npyroii nonoxam,
ace B mope BBepwer. arm nocnenoBaur 6yaeT naneHne Medunbr, Eacpa rnanom
licraeT, Tep.mud, moposolo 513B0109 Mepde (H)Ke CyTb rpanbi BOCT0,111bI5I 14HHHH)
Bonoto ncrpe6wrcB. CemepKand K Eyxapa, rpanu nepcnacKoro xrinmaTa, BIOTOCT1110
Hapoaa, ero we xaamyp Ha3bma far, 51K0 H rpeanB, mycnrrenbcrBom pona Accpeposa
coTpeHm 6yayr. HOWER HIM rpeanB acnanyiecKaB TIOTOHOM BOHIPITOXHTC51 H
TaK0 onposepweHmm 6bIBWEIM H ynaaumm seem Bee.TIeHHEI51 crpaHam, Aamacx
eine Ilpe3 tierbipenecBrb JIeT CTOATH 6 yner, BKowe n0 nOCTORHCTBy MaTOJIeTC51
Ceeeif 111am, axbip Illam, TO eCTb <030 nepBiix gamacK, B nocnenifilx gamacK.Hpe-
menumm ace tieTbipenecsan neTam gamacK naneHmo nonaepw
78
ieTcB.

crpanbi nplipaweHnem rop coKpyLuaTcB. FaMMa (mice ecrb rpan Ofp lin)/ OT My-
2binatlOB (mice CCTb p0H BOCTOIIHMX TaTapoB, THIDICe MOCOJICKETe IIHnnaHe) onpo-
BepweTca H Bce npoTtme rpa,am BOCTOIIHbIe TpBceHnem 3eMJIH nacm y6ensrrcsi.

142
Articolul al noudlea
Despre venirea fumului

Duhan304 in limba araba se numeste fumul care, fie cazind din cer,
fie iesind din pamint, va acoperi toata fata pamintului. El va Intuneca lumea
patruzeci de zile si de nopti ca un intuneric foarte des al iadului si pe musul-
mani ii va imbolnavi de catar si de slab5.nogire, iar pe crestini si pe alti ne-
musulmani, imb5.tindu-i, ii va innebuni asa de tare, incit nu vor mai sti ce
fac si molipsindu-se de [miasma] aceea multi demoni, oameni, dobitoace
si pasari se vor sufoca si vor pieri. Iar dupa patruzeci de zile, cerul va incepe
cu incetul sa se limpezeasca si fumul se va impr5.stia cu totul. /

Articolul al zecelea 77

Despre trimbita de corn

In cornul sau in trimbita aceasta se va sufla de trei on si mai intii


in Luna Ramazan, vineri. Cind oamenii se vor afla fara necaz si lath primejdie,
ingerul Israfil305 (ingerul mortii) va trimbita atit de tare pe neasteptate,
incit toti oamenii se vor zapaci si, speriindu-se, isi vor iesi din minti. De
frica aceea copiii vor imbatrini intr-o clipa, iar batrinii isi vor da duhul;
toate cerurile se vor invirti ca rotile de moara, iar de zgomotul si scirtiitul
for toti musulmanii vor muri si astfel, timp de sapte ani dupa aceea, lumea va
petrece fara musulmani. Dupa acesti sapte ani, cornul va fi iarasi suflat,
asa de groaznic, incit de spaima lui toate cele ce vietuiesc in cer si pe
pamint (afara de Dumnezeu si de patru ingeri) vor muri. Pe urma toate ta-
rile lumii intregi, provinciile si cetatile vor cadea si vor pieri pentru vinova-
tiile lor.
Mai intii, cauza caderii si pieirii Meccai va fi un neam iesit din Abisinia,
care, ridicindu-se din locurile sale, va navali spre laturile meccane si va da-
rima toate cetatile for (vezi, rogu-te, adevarul dezvaluirilor pseudoprofe-
tului Muhammed, caci dupa moartea tuturor celor ce vietuiesc in cer si pe
pamint n5.scoceste semintii ce vor iesi din Abisinia ca sa darime cetatile
meccane !): Pietrele templului meccan, punindu-le toate una peste alta, be
vor arunca in mare. Va urma caderea Medinei; Basra se va topi de foame,
Termid de cium5., Merde (care sint cetati din India de rasarit) va fi nimi-
cita de apa. Semerkand i Buhara (cetati din climatul persan) 306 vor fi stri-
vite de cruzimea poporului pe care il numesc Kantur 307, dupa cum Grecia,
de tirania neamului asferilor. Ionia sau Grecia asiatica vor fi nimicite de
potop si astfel, cind vor fi distruse si prabusite toate piffle lumii, Damascul
va mai ramine in picioare Inca patruzeci de ani, dupa cum cu dreptate se
spune: Evvel ..am, ahir ,Sam" (adica, Mai intii e Damascul si la urma tot
Damascul") 308. Trecind insa patruzeci de ani, si Damascul va fi supus ca-
derii. piffle africane se vor sfarima prin stramutarea muntilor. Hamma
(care este o cetate in Siria) 309 / va fi darimata de catre mugilani 310 (care sint 78
un neam de tatari rasariteni ca si indienii din Mosol) 311 i toate celelalte cetati
din rasarit vor fi silite sa cada prin cutremur de pamint. Tarile numite
193
CTpaHm, Axe Ceu2yn OT Hmetur pexH Ceuxax (nperme Kudnyc Ha3mHaembui) Ha-
pHualoTcH, xHrunuelo nowpeHm 6ynyT pemo. CTpaHa Memenax OT Mpa3a He9e3-
HeT. BaBHJIOH K Ypcim. K mime mHorHe rpagm H CTpaHbI TenJIefimxM BeTpoM, KO-
TOpbai CaMM Ha3mHaeTcH, HCTILSITC51 H nanalouwm 01-HeM B nenen o6paTATcx. 14xo-
HMI pacnanmnueilcx newepe lInaToHorsoil 6mcrpHHamH noToxa 3anHeTcH. Mmcp,
EnxaHp Hccoxiny HHny, wawnoto H CyX0T010 norl46HeT. BKpanle, AccHpHH, Espona
H EfIlfleT OT cppamcos onycTouffiTcH. CTb )Ke Aamacx "Hasa mlipa, a EnicaHp
o111146 x. H npx xoHue, erna xpam Hepocanxmcxxii (Hwe rarnmyppaman HapHuaeTc5)
3a ocxynewrem 014151 H BO,T1bI 1{Cle3HeT. Torga Hcex myxammegaHos )1(1431111 xoHeu
6y,neT H CI451 BC51 e,usa mHowailummli Han TbIC5111.1y JIeTb1 HCHOJIHHTI1C51 ,LIOJDKeHCTBylOT
(ROTA OT Myxammega HbIHe pice C9HCJIMIOTC51 1133 J1yHHBIe T0,11,130, HO noHewe
Myxammeg HonpoweHHEA o coHepmeHHH mHpa noxa3an yxa3aTenbHmil H cpe,rwat
'leper, mew( HexHisi apancimii HmeHem Mymuuddux TOJ1KyeT, AKO 9pe3 yxa3aTenbHmil
neper pa3ymeeTcH TbicHula neT, 9pe3 cperwHil ace nonomma, mice eCTb Heonpene-
neHHoro HpemeHH 3HameHoHaHHe, Heco parat rnaroneT, suco 6ory e,rigHOMy cHe)jomo
eCTb, KOJIHKOe eCTb JIOJIOBHHbl TO51 HpemH.
Ho MbI ripHeTynHm K npennoxemoil MyXaMMe,ELOBOil OTKpOBI4Te.T1bHOR AWL.
Tem)xe no sHerna Hee mycnHmaHm, sucoxe pexom, Hcipe6mTcH, 3emnA enHHbuvw
HertepHbuvw Hacenexa ocraHeTcH. 14 Torna 6or 110BeJIHT 14Cpat114.11y ,Ha TpeTHe
Tpy6y HantvieT, Ha cm= 3ByK BCe Hxyne 6e4He 110T1i6HyT, eX111HbIM TOKMO geTmpem
aHFeJL1M B )10,1B13IX OCTaBWI4MC5I, TO eCTb AdiCe6pallit, MUKJIU/, J'Icpag5un H If3pawr.
Pegur ice 14cpa(intn: 0, 6oxce! Hwcrowe B )1CHBbIX ocracsi, xpome meHe enHHoro,
emywe 6or oTHewaeT: BecH meHe rocnona 6mTH H norterurrenu )1(14130Ta H cmepTH.
TODD parw nono6aeT ,Lka H TbI ympeum H cam TM nymy TBOIO H3 Te6e na H3HneLieunD).
14cpacimn y6o Aymy CB010 HageH H3JIeKaTH, TOJIHKO BOCKpH9HT, $1K0 awe genoseum
)tailmt 6max, Hce 6m B erwH momeHT crpaxa panx H ywaca ymepnx. H D Taxom
110X:tine petieT: o0, 6oxce, awe 6b1x Henan, K011b TSDKKO eCTb Ay1B14 pa311r111T1101
OT Tema, H11 enimoro tienosexa jjymy 113 Tena 143BIleKJI 6bIX xorna. Tax H emy
ymepuly Hc,enexHast 9pe3 geTmpenecsrrb neT 6e3 o6wraTenell H HaceneHHH / npe-
6yrkeT. 14 peLieT 6or: Zile CyTb HblHe Te, mice xHanHxycH mlip moe CCU:, crsoxamte?
79 FAe CyTb, mice nomecine rnasbr H HanbaueHHEdmH nepcHmH xonsune ropnmxycH?
Jja Hmiczky HbIHe 6eC9eJI0Be9HbIX OHbIX mygHTeneri, xoTopme meHe npe3Hpaxy 14
HHbIX yTecHHxy. /la Himny, pegeT, oTex, xoTopme enHHcma moero oTHeprinecH,
Tomplunes H conpyros mHe npHimTaxy. 06a9e 1111KTO)Ke o6psugeTcH, Hxce 6b1
oTHewan cnoso 6oroBH. Mew pax{ cam K ce6e pegeT: Bo HeTHHHy y60 moe eCTb
crsuxaHHe, gapb ecmb H 6or, xoHua HeHmesm mice BC51 143 Hwiecoxe B 6brrHe npoH3-
Begox.
Hpomee 6or, Hmyuw HocxpecHTH Hcex menorlex, BO neptimx B xcH3Hb npimener
OHbIX me-rmpex aHrenos H nosenwr, na H3 mops!, ewe ecTb n0 He6eceM Apur, Acnicab
CywHli B mine mywecxoro cemeHe 9pe3 tlenapejlecsiTb ,rweit H HOWerl HenpecTaHHo
HI eT Ha 3eNuno, noHenewe no meTmpenecsiTH naiad"' Honbr cHepx Aiwa 3emnH
BO3BMCATC51. Twice Bona oHaH 113 cliopmbr ki maTepHH mywecxoro cemeHe cocTosi-
waRcx OT 3eMJI14 aur OT )KeHCKI4X nowecH nowepTa 6yneT, 143 Hem ice no non06mo
rpH6oH 11JIOTH mepTHmx OTp0):151TC51 y60, HO 6naTy H rp51314 nono6Hme. 14 -mum
nosenxT 6or Hcpacinury, aHreny cmepnr, ga HanmeT por. HMeeT ice por mai
Hermpe BeTB14, spice CyTb HmcovaihuHe camoro He6ecH, OT KOTOpbIX e,41111a xepy-
B11140B AocsnaeT, gpyram rny6Hxy 3eMJ1H ripommaeT. A Ha TeX BeTB51X CyTb CKBWK-
11H Helm, B laxxxce J1yfH ymepunix no 9HHaM CBOHM H 110 ,LLOCTOAHCTBaM 0614TalOT.

X XBOCT

144
Seihun, de la numele riului Sedum (care se numea in vechime Kydnus) 312,
vor fi mistuite de un riu clocotitor. Tara Memedan313 va disparea de ger.
Babilonul 1i Urfa 314 i alte cetati si taxi vor fi topite de un vint foarte cald,
numit samm 315 si vor fi prefacute in cenusa de un foc mistuitor. Iconia va fi
inecat'a de viltori repezi cind se va aprinde pestera lui Platon 318. Misr,
Cairo 317 vor pieri de sete si de uscaciune cind va seta Nilul. Pe scurt, Asiria,
Europa si Egiptul se vor pustii de catre franci 318. Damascul este capul lumii,
iar Cairo coada x. Si la sfirsit, cind templul din Ierusalim (care se numeste
Halilurrahman) 319 va disparea din lipsa de foc si de apa, atunci va fi
incheierea vietii tuturor muhammedanilor. Iar toate acestea trebuie sa se
implineasca peste o mie si ceva de ani (deli de la Muhammed ping acum se
numara 1133 de ani lunari) 320. Dar cum cind Muhammed a fost intrebat
de sfirsitul lumii a aratat cu degetul arat5.tor si cel mijlociu, un seic arab cu
numele Mumiiddin 321 tilcuieste ca prin degetul arat5.tor se intelege o mie de
ani, iar prin cel mijlociu jumatate, ceea ce inseamna un timp nesigur,
de aceea spune ca numai lui Dumnezeu ii este cunoscut cit reprezinta acea
jumatate de vreme.
Noi sa ne intoarcem insa la minciuna apocaliptica expusa de Muhammed.
Asadar, dupa ce toti musulmanii, precum am spus, vor fi nimiciti, pamintul
va ramine locuit numai de necredinciosi. Atunci Dumnezeu va porunci lui
Israfil sa sufle a treia oars in trimbita, la al carei sunet rau vor pieri cu totii,
numai patru ingeri raminind printre cei vii, adica Djebrail, Mikeail, Israfil
i Izrail322. Si va zice Israfil: O, Dumnezeule, nimeni n-a ramas printre cei
vii, afara de mine". Iar Dumnezeu ii va raspunde: Ma stii pe mine ca sint
domn si stapin al vietii si mortii. De aceea se cuvine ca si tu sa mori, i
tu singur sa-si scoti sufletul din tine". incepind Israfil sa-si scoata sufletul,
va striga atit de tare incit, daca oamenii ar mai fi fost vii, toti ar fi murit
intr-o clips de groaza. Si intr-o astfel de nevointa va zice: O, Dumnezeule,
dad. as fi stiut cit de greu ii este sufletului sa se desparta de trup, n-a
fi scow niciodata sufletul nici unui om". Murind si el astfel, lumea va ramine
patruzeci de ani fara locuitori si fara populatie. / Si va zice Dumnezeu: Uncle 79
sint acum cei ce se laudau: Lumea este agonisita mea? Unde sint cei
care se mindreau umblind cu capetele sus si cu pieptul umflat? Sa vad acum
pe calaii fara de omenie care ma dispretuiau pe mine si-i ap5.sau pe altii.
S5.-i vad, va zice, pe cei care se lepadau de unicitatea mea si-mi atribuiau
tovarasi si prieteni". Dar nu se va afla nimeni care s5. raspuncla cuvint lui
Dumnezeu. De aceea, singur isi va zice: Cu adevarat agonisita a mea este
[lumea aceasta, iar eu] imp5.rat sint si Dumnezeu fara sfirsit, care pe toate
le-am adus la existents dintru nimic".
Apoi Dumnezeu, trebuind sa invie pe toti oamenii, mai intii va aduce
la viata pe cei patru ingeri si va porunci ca din marea ce se afla sub cerul Ars
s5. cads necontenit pe pamint ploaie sub forma de saminta barb5.teasca
timp de patruzeci de zile si de nopti, pina ce se vor ridica apele la patruzeci
de coti deasupra fetei pamintului. Apa aceea alcatuita din forma si materia
semintei barbatesti va fi absorbita de pamint ca de mitrele femeiesti, din
care trupurile celor morti vor renaste ca ciupercile, dar asemanatoare cu
mocirla si noroiul. Atunci va porunci Dumnezeu lui Israfil, ingerul mortii,
sa sufle din corn. Cornul acela are patru ramuri mai inalte decit cerul, dintre
care unul ajunge pina la heruvimi, iar altul strabate adincul pamintului. Iar
pe acele ramuri sint niste crapaturi si in ele locuiesc sufletele celor morti,
X opusul

145
AHrenoB nyam CyTb B BbICOliailLUeri Yacm, pailcxxx wHTeneti CyTb no aHrenex,
BO BTOpOM cTeneHH, HesepHux we nyILIH B manuailmem cTeneHH BOH,B0pAIOTCA.
Tae TpeTHe 14cpacimn por HaLIMeT TOJIb xpenKo, AKO Bce nyum 'me ero ycnbt-
wanue, KaA)K,140 OT aloes' CH CKBa3KH11 3e.110 CKOpO npombinyr H npocTpaHcmo
mewny He6om H3emneto cyulee Bce HcnonHsa. Twice Beamm Bo3oninnue rnacoM,
Ha 3eMJ11-0 CHHHyT. 14 Kaspicko CBOI3 Tpyri o6peTuIM, B OHbIrl BH14,11eT. Bce genoseum
axu OT cHa BocTaBme, olleca oTBep3yT If 113 rpo6oB licxoxime Ha HO3e cTanyT H
HOTOM Bee Ha o6wHI3 cyn ripHseuyTcsi, rotte meplinom npaB,n,bi Bcex MB 51 B03-
mepsacsi H HerIbITaHbI 6yHyT. 14 npaBenume y6o 6o)Km4 mHnocepnHe nonytiaT;
HenpaseAHHubi xce BO 01-11b reeHcxHil ocynsacm. Cenbival He6ec aHrenH, cynHule
H npecron 6o)KHR oKpywalownli, B CB014X 1114HaX cTaHyT. tienoseum HarH, 6e3
noKpbusana, TWIT, macTo CT051114 6yHyT, AM) HOPXO.TleHOK nonKonema KacaTacsi
11MaTb H He YCMOTpHTCA KOTOpbill myw/ H IcoTopast weHa ecTb. Tama HesepHble
pbrnalowe BO3MOJIATCA H BOCIWOCAT 6ora marantowe: (<0, 6o we, OTIlyCTH HaC
80 B mHp na noKasunuHcB HeTHHHylo socnpmfmem Bepy H no6pao Aena contoplim.
Ho 6or CO THeBOM pee K 11HM, morons': o,LtanwHH 6b1cTe CHe TB0p1ITH ema
HmecTe spew' 110KaAH1451, HO K Tomy 110Ka5IHHA ywe HeCTb H MOJIHTBbI yCJIbImaHbl
He 6bIBalOT H MI4J1OCTI, 3a Bac HH'ITO)Ke ycneBaeT. 14 TaK0 Bce HesepHble BegHbIM
Ka3Hem H HeKowiaemum npenanyTcs' myKam, Kpome Tex, Hwe 6ora ennHoro 6brrx
Beposama, 3a H14xwe exklIfICTBO 6owHe xonaTaiicTBoBaTH 6yAeT KO 6ory, jZa ero
pax,' no HeKOJIHKOM Bpemem4 OT Betnioro OrHA ancKoro cso6onsacsi, MTO H yM0J114T
H HcnoBenalonwil eAHHCTBO 60)KHe OT ana BO crtoe spew' 1436aBnmecm B yroToBaH-
Hbre ce6e Becenm mecTa npHBenyTcx.
14 rnaroneT Myxammen: TbI Bee Bewnb, AKO 6owHe ()Hoe cynmue B tieTbrpe-
AeCATb JleT CKOHMaeTCA, HO eX(14H TOM Bpemem neHb ecTb AKO TbICA1L1a JIeT Beim
cero H TbICALL1a JleT OHOTO BpemeHH enBa ,/tOBOJIbHbI 6yHyT Ha 6bt morn tlenoBeK
B ()Hue enHH TOKMO HaMa3 cosepun4TH. Temwe Awe penises' H CKa3aTHCA moryr
ompux Bam H nOKa3ax. MHorasi )Ke ocTamacB, Awe CyTb HexcnoBenHma H HOATHIO
yma menoBegecKoro HeBo3mowHaB.1Teco pamr, awe KTO npemynp ecTb H pa3yMe}o-
WHH OT manEax mHoraB BO3MONCeT ypa3ymeTH, rro)Ke rnyn ecTb H 6e3yMeH, awe
6b1 H ILIeCTb COT TaKOBbIX sewer' npennowkni eMy, 14144TO)Ke OT Tex BMeCTHT BO
ymeca CB051)).

146
dup5.' rinduiala si dupa vrednicia lor. Sufletele ingerilor sint in partea cea
mai de sus, ale locuitorilor raiului dupa ingeri, pe treapta a doua, iar sufletele
necredinciosilor sint salasluite in treapta cea mai de jos. A treia oara. Israfil
va sufla in corn asa de tare, incit toate sufletele, auzindu-i glasul, fiecare
din crapatura sa, vor iesi in mare graba si vor umple tot spatial dintre cer
si pamint. Strigind cu mare glas se vor cobori pe pamint si fiecare, aflindu-si
trupul, va intra in el. Toti oamenii vor deschide ochii ca niste treziti din somn
si, iesind din morminte, se vor ridica in picioare, apoi se vor aduna la jude-
cata cea de obste, unde cu masura dreptatii se vor masura si cerceta faptele
tuturor. Dreptii lui Dumnezeu vor capata indurare, iar cei nedrepti vor
fi osinditi la focal gheenei. tngerii celor sapte ceruri, inconjurind Judecata
si tronul lui Dumnezeu, vor sta dupa cinurile lor. Oamenii, goi, Vara acope-
ramint, vor sta atit de inghesuiti, incit se va atinge ghenunchi de genunchi
si nu se va vedea care este barbat / si care femeie. Atunci cei necredin- 80
vor cere crutare si vor ruga pe Dumnezeu zicind:
ciosi, bocindu-se,
O, Dumnezeule, lasa-ne in lume, ca pocaindu-ne sa primim cre-
dinta cea adevarata si sa facem faptele cele bune". Dar Dumnezeu le va zice,
graind cu minie: Erati datori sa faceti aceasta cind ati avut vreme de poca-
inta; acum nu mai este pocainta, rugaciunile nu mai sint auzite, iar mila
nu v5. mai ajuta". Si astfel toti necredinciosii vor fi dati muncilor vesnice
si nesfirsite, afara de cei care au crezut ca Dumnezeu este unu1323. Pentru
dinsii unicitatea lui Dumnezeu va mijloci catre Dumnezeu ca si ei, dupa
un timp, sa fie sloboziti din focul cel vesnic, ceea ce va si obtine, asa incit
cei ce marturisesc unicitatea lui Dumnezeu, izbavindu-se la vremea lor din
iad, vor fi adusi la locurile de veselie gatite lor.
Si zice Muhammed: sa tii ca judecata lui Dumnezeu se va termina
in patruzeci de ani, dar o zi din timp