(™ CAS ma. S 5 SLABIM PLUS TOTUL DESPRE eel [Realtree rin ny neo e preven rooemy oy Saree ee Ee en ae ere eens ee ee eee tr ee eet Prep eaeyepeer se rperrs serena rene er mey ry PSone eee ‘BONUS: am reupit, cu chi, cu al (fiat ne referim la net, editor) £4 obginem de la dommul profesor un regim de urgenta, pe care am ‘xpus in capitolul Cum schpdm rapid de clteva kllograme pentru atntra Tnrochiapreferata?”. mmininele stu de ce. Mal mule nu s-aputut, deoarece autorul nea spus clr: puneti mana pe carte, citfi despre alimente i mutriti i vat ce aveti de facut! ‘capicolemplu despre contaminangii biologic din alimente (oiraruri, ‘acterit,viermi), contaminant iil (radionctivi i chimici (pesticide, ‘metalegrele,poluangi din ambalaje alimentare et) Raa ers CUT ELC ere)SINOI CE MAI MANCAM? © prot. cr. Gheorghe Mencinicopschi © COREUS PUBLISHING. Foto coperta Gabriela Sabau, Orag09 Toader Design & grace: Mnaela Oumitn Corector: Dobra Valentin Consultant dr. Bogdan Cristina, NATUROPATHYA MED Editor Alexandra Atexanceu itor coordonator: Pinte Corina ‘Deserierea CIP Hibliotei Nationale a Romnist -MENCINICOPSCHI, GHEORGHE. 1 de. Gheorghe Mensnicopschi ISBN 978-00692382-5.9 ‘ol. 2.- 2010, ISBN 978-606-99842-7-3 6132 CCoreus Pushing Str Tudor Vian, 8, sector 1, Bucuresti Telefon: 0766.27 80.72 {oto: wun shutterstock com prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi SI NOI CE MAI MANCAM... CASA SLABIM? Coreus Publishingcum si de ce ne ingrasdm? cum slabim? cum ne mentinem greutatea in limite normale? > Nic din ce oust ruest devia! Modabtaten crc pednatnaa deal. reste una sigur. Ade ATAT Restle poste Sunt nerd acura ram care eebuie wat care nee cova efor (primal nd intelectual, dkeoarece TREBUIE SA INVATAM PUTINA NUTRITIE. ALTEEL. NU VOM ‘$1 CE AVEM DE FACUT, ATAT PENTRU NOL CAT MAI ALES PENTRU FAMILIA NOASTRA). > Stake ch vecina ain tcg. oct mune contests! ate stata sa dt metal peste cp? Care xe toe ie op cant ramos pe usc sa attra grat ese? > Am fast gtepis ise dea mir gu cures ental espa in cade crea np, bin mal repde i apc dm terminas a vein a cea ce dnc nt frst nc rn, ar eum ol face date eat 9 ceil de portant = de ‘oc cee fae a depart ete ead Tw og, eras nv aio pent cap auld pling ceva de fiche? AGA SE SLABBSTE CORBCT $1 SANAMTOS, Pmt,‘St tncpenc cle tel motive prncple entra care engi: © upraatimentares; tedentarienel, ‘fill de viaga modern (cence extemal complict deci pare). Adictivitatea alimentelor, placerea de a ménca i obezitatea Gusturi artificiale deformate ack aes probleme cu greats primal Inu de cre tebe deve ‘congenic fap sunt dependent, Da dependent de aimee [ADICTIA ste definite ind 0 relate de dependent ma mu su ma putin ena penta un individ, cesta cote une cepa, unecrttl remind de mel scl ndileren dic se manifest in estar a drogur lol ut, med camente pn now, slimente ist miniac. Dependent linentae po determina comportamente de cumpiritrt de slimente compulsive svind componente oie, loo, patalagce, fam Dependent fc ete sot deo dependents pai manestt ca un ator ptaloge de libre avenge "Ap um am ata npr am lant! lari, allan alimentor se enete prin tri carateric cae rind saan: * clleate senor (gust, miro, taxtur, prorpeime ee); caliente national (limentaltrebuie a fe hrnitor; | inoculate alimental na trebule hfe contaminate chim thio logio. “Aa ata cop de cumpat, Almentl pe cat at aeisponst Sedeliesc TOATE acest tei? ‘Si oaote dew da sigur spel vid evs v spun cn pcate simtunle nose singe, irk a Bsustnatede canon ame mune pot une Ue ee ae EL ee PT eT savoare~ este exploatata de producatoril de alimente (TR ee ‘Problema ete chattel de dependent tot pings ew inte consumatn derepractcde cae ne por der sn, ac ene ofc are ret, Sic avem dou extreme Condteladicve,dependeneamentaetnormeebr eens suntcunescite «2 balla, hperag, cand consul de minare dein comply find exe ‘tne doing alts tent cons anentar pot nai eat espa bent la bollor generated cesta, Lap ous se stent amore ‘npc xa eros cds rode diminuare sve apes ura de sub ponvealtats, bua bologe gendcene (amenoree) yroarte bine acum realest dauo vste prot ine cle deat extreme ne ste, oot eu cv excep const din amen care a attri care cum ‘ae gata arom, colores imentlr ant ast enaeratecuaptral Ear nganclepiante cre dau art fies eb: ‘gato -decame: strat (E620, 621, 622,625, 624,625) gana (£627, 528, 629, inoana (630, 633, 633, bonalotidle (634, 635) ‘gut dlc dat de eden indir intny de sinter cae cesfam-K (E950, aspartam (8951), acd care (E952), saarink (950, ‘cra (2955), calor inanae dated colorant chm de intadrrasin (E102), pa ‘en de hoi E208, en portals 100), aoruins (E122), aman (E 123, roa Pocen 124) rts (E127, ro Ara (E129) autre paent 131) digotina 152, lsstr rllant & 15), vrde bilan E142); ‘plaso male de arome artifical ators a inaetat cal sifu sentne penta spe mada{nconjrtoe natural sjatind al alags in mod corct ran de eigine ails (oats egal race, ogame smings cereale rdicnoase ya) Atel. om ‘fort programat genetics recannats pt dale frecelor copter acral ‘lor monspt gut amar alan plant toi sae ce alalinenteloaterate Auta ind aimente ologicervindn nr arotimentare prints emis, nd alientl caer drt eprint majorite rane ‘le pamela arene anda fren ent prepilin stain mod deri caonsengenedert sprint ie mentale (Comte dere adi hide sams eden cae stein vate Drumul obezitatii Femeia gravida gi fetusul desert! costes pot cem decile dene pce bese. i ge sec nt ul deal dee vous, seater ao ‘mee aimetrendlo geg dna or arial ae se tier rind i slime ost modem, croeadGopendan a in ina tnteaternd in enti d ne x comme oma dria xc and pepsi eet per gual st dca noe ein war, ee perineal Hein repre cong de fl ch et a dna na itr cop ober #tlavion tecie of ere pepe muon cengntiied imputn sient a Scent pera ello Ate, ett pce Gi cen wnt aie, oar considera vin operon it clr prendre yp: ‘ft pote msec ore, nt al ners ie bine. MARECRESEALA ACU monet deve sete ata acento sar eps ‘esrtema nd oes Dunes oink cp, dear ack lia ‘icing un cop re a evi (ih irs maar vitor) “ompotanentl inertar ce wininun a te des poe cnet “Vitoria Ge msatenila ce mac, ene ed tpreminn nde ge penta cs ipertat Na gin ck (Senator pri icra Gialopto li psl cdnreat Avene tee det 8 ta defarinprejr ps ede eel cop sense aupecblene cee pein opt aprape ic na malcontee vst mal Dee concrete rb fac ferme nse? Tpit rind vor eta restr almentare, ma ls a teeptal sac, Aeoarece esta pot aven conse erelas supa evolu! metabo a cop Ta Sepot ate, ast copie gretate mike un seit de esate abet lavarta sda ‘Apots vor ea cen mtioal pint des var gehts, ces Inc frac leu proapets, ns ten - apt lorena vf et pene ut peroan cl pn mal e,maxim 400~ 50 Kel hc oral se Tn primal mes al sac gravida va consuma aliments suplimenea- rmenarcre st duc un porn sufcent ded (vee captll Minerale), De serene, a cnstna limente ogate a fle cereale roe ‘Se vor contra linete bat nail grag omepa'3 EPA ~ DHA), pets oss ie, darn pet pa, och ton mae ce por contamina x et mer ‘erm deta Sunt nds conervle desi insgrals decaltate cae sa ‘ona st), ogstan aa rales omega 3, aprons dealt flotun aport optim cleofor/vtaminsD. ‘Se ede consul clas isi, lpi alent ump 10 {f grsine Se vor eva pasnle ati hidogeate (i etiheta), anew: tae pie, pan une, ft fod, aackr- ule, chips, produede de pate colt ndastise In general tate alimntele indus aitete, meres de Gravidele trebuie sa devind constiente de faptul ca Ean eu meee eo Ree Pe Eee aL PD DEPENDENT DE ALIMENTATIA MAMEL.Sac pnt miriam ma prea gel Stimatdoamne, dct supraaimenta opal cpl, ae va grasa ns Inpriads per, eb at tcf condarnat ls olupap ihc bene ‘argv et este de deta un cop tuner ~ dar pare us dsp cee ‘ota an cpl obes Supependea Una eve cu adolescent ot place ns un mame mare adipocs,ak atbine sis un adalecet normoponderl cae scingraalibstemult mat aro est un aolsent ces cre, dal le Ingrags a en ce mal mul store la de witt Dec dicts mame spar op pl adslesena un entre dempoe tant, desarece pia rans onsunt coet prepara, echt, dries eit post eae, ma putin puts (peal cu ert de sinter, POP) ste impicdiadelanyarea etc xine muir de adpocte, cava deter ‘ia apr best morbid dep perplsic opi se conan ste nile amen indus detlind 9 bla epee ‘una legath de gustarile nenaturale, standardize ‘eal condifionata de mesajelepublctare Atenie paringi! Coptti mm am discermdmadnet ta a-gi alage covect gi tn camogtinpa dle camnd alimentele gi de aceea sunt cet mati vulnerabilt la publicteate, Dumnervostr pro bunk vt reve responsabltaten de exemple ‘iipenta cop naleforma comportamenta aimentare insta, incall tt eat sion, preven atl oberitaten infantil forma ea mal perc de berate Desgur, yl, societal, mast med ein sti importante In cere tetneen uot edi trons conc acpi apart seni neat {nel MEDICINI NATIONALE PREVENTIVE, sit find ca cheiaen denen demic comorbid ef afecteass grav stnttatn indus 9 snstt publi, Adolescenta Syl fudamentale gust mis sau go patric fate Redon, woddatne a comportmentll aliments, pin inden sealord plier ‘espngeenfuentnd dds opie nas alimentr, dar proceed dg {Mmetaotiemslor iterate care ‘Dupd cam am mai aps, gute ete afectat de aremele artifical, nda ‘toll desintess agent de indie a gurl, deoarece mu actvessd in ace lagl mod gl ceeagi receptor, mind in acelai ip cl metabolice de control ‘lpralucrare a natrienilordfeite de ale indare de aromele natarae ne: {lent din llmentale naturale, Aste, orice perturbare a messjlorgetativepintetinae care jana ‘cant egulator din erlor determin datenctionalitaicomportamentale, ‘care vor derepa dn punct de vedere cantiatiy consul alimentar, Mece ‘nemele din cadralansamblall de proces congtiente, incongient de me- ‘morare sunt pertarbate de acete momel gustativ atfiile, care ranemit ‘ceiorua (lamus-hipetalamus-cortes) messje nenaturale, trunchite,de- {acd cum organismal plerde controle natural a elif ultrafine pcom- place a comportamentulal natural de cnsum alimenter, pe bass spariteh lncente a senzaie de sfletate fone Dereglaren perch de senza spitate-foume prin sepenorganclep- tieares (gat mefivene de bun) artical llmentalor, cw determin conta limentar excel, ets caus firologic profundi a dicltitin geatonaren veut aparitie sepraponderaliti obesitiiportent alimentaral adsaxcenlorprced adees 0 anoreie so bulimic nerve. Seud recente fatten SUA Pana atc 37% di tele nee se eeepc find renga Dine aces, S7% dorset beac, ar 14% nee ‘ameast un reim almentr la esr, 2 flsetc un nedkamentanorenigen a viata adsescene par ulus ul forma cieor defame brug pra gett corporal. Pot pies, de ssemenes, fenomene de denpst i de regi special eu ecaderes uno alent i tending spre mes nit iene. ‘ast comportamente pot determinate de factor prec: seal fini, i excenve pent ena, ner de conta l retin porta a In acste cn este reer ities prcoe 3 conti phates, te ‘ersreapuindtwansformaopatelopc ergy ino boal retain potent ‘th de conker, prin compa sociale fnlogc ero adele, De emaret pul hs balimi, i 9 anova ac tts comin ~ pe Linghpertarares comportamentllaimentr go ture acters percept ‘magn peopeu corp. Aceartstalburare ze poste manta cao dletonatone negativ a imaginit de sine inclzind aise corpls”~ bli, fe ab. etl ne ep bi, det unert pnd Ia convingereadelint cade ent ete nc pea gras" ncaa nore, Tarsolui exe Dar aunt cre espe? ust nese de bun artifice no eh 6 foarte ten ato wins de fers a tate ori deo dependents? Cind v4 trce pin ep cova de pe soko pols ter de." 58 pce am, daa mca nama 8 pot ‘enunjl nuelapeoareche, entra ca SUNTETI DEPENDENT! -Apol rebuiest vate peeprain cst nearest atimass peinde ete oleate inte stot cal,‘Nu consumatap-stl alimente light fd aahdr, sare ny contribu lai, pot iar tar gprs ‘De cespun arta? ise pate fot important, chiar dct am expat i pel ‘om dey edleorant a contin sa congin mal putine cal dai ail ahs rox) fetal lor metabolic inal ete cla na, decarec tu nual cu ree ‘ofa de dle, mat mt acentnes. Cum asta? oi Indl pert ‘enn de ait eum, decline de aor almentr. At cele pice print eaaia de dle, agteapt ecompene loi, Acta ns 8 a vine, rind afl tres metabol concrete rn einereacloror pe in alee ‘lime, Sre desir de ur, cae patch Ia para sera de mitts, Inductor, care din puncte vd him unt farts deoe! de sahara, nt tip la genre onal de ita Acest mcaniam delangazto reac de peti aie un consum eagnat de slimenecarestiryqte rin pra ches Mat mat auloc perturba indret al scree ining cae ete pode conform unl borin. nips aharror iain deine intl, provotnd ‘peri senal defame, porind afl ma malt consumel de iment Taps indultor de sinten pot rovcsinipongi isles dad fcomeui 1a mel dejan, deoarece acta mu favrizezd abso rp, sre dee bike de guid. Tvptofana, aminoacid ere exe mcrae pena predain de erotonind sro rc gare pose at de npn dec i a ‘Aten gl alimentae ght fra grisiml,dcoreeuneori pot avn un fect ada cnta. antentd un supracnsum compenstra yi dec nga ‘Aa alent ania ft deja enumerai nope elcaredaugut coor sau aroma aimentelo) pot amplifadependenfle alentare, pe Hing erarbarea ‘pecaiameor deregare fame nfuntnd filo ints newrorhormonalie cea Atle tin poateintala dependenagstae, care poate degeera tn comportamente adie de chtarecmpubita attr alinentepefirese mental degurtoae sa mecanisme neuro hormonal, venti pin cl al performante ‘elie de imagers cerebral. S-ustabltpe aceasta azide de satisfac inst deter slnente care conn anit amended, extra cate ot prowoc dependeneconsuratru Asta et demonstrat fp ck actvtatea ‘ental, nds, comportamentele nase 284 sub contol neurmedatrae ‘cro losintes dpe 9 almentle pe ae le consumim, Cu alte envi, ‘iments ne infuenfeashgindirn comportamentele Un exemplu popular - ciocolata Se plac clocelta maine le ccae din caceat, contin tebromiad (Gori c cena came no mbstant mie fenetamtad {moped enlletilanina (PEA) are aciitatenporbalcinogend, dander rede cuforl putin cron dependent de cet prod. Se pare ch PEA eta Capbili es indca atracti, uneor blimic, pe cae o manifesta clam Seca repr pervuneordeprimat. Act fect ee potent fd ah ‘totant prevent tn ccleaner on atepe- tive ert Uibiteresenprasasor Hagen, yotdind qo arecare ttiatae pers receptor eplacele, Recent ru por In ein coca Ca, poeta snundad care are aclu semaabtoar canna, trolcndsracarbren sensorial leforia inde Ge on conven eager coat ‘ret male de ste aliments ae confin aminacdal een p- tetan dn coe orp arch neoretransai orl serotonin ear ‘ant ermenal arc cae combate presi fran ziaa de eat sunt 0 mnilpime de mufjloace prin care alimentelle pot fi utilizate te scopul anor manipullért alle commportenmnentralnal wmaon,In pls, evita consumul de sare, zahr gst din dete aliments, cind ‘wichets compotion Vs nutionals ALIMENTE BOGATE IN SARE: reel bréneturt cate msi ml e509), eye conservatsfumat, conserve, msnsri supe gta prepares penta cons, ‘hip, nals, caro pip, bss, patie, ft oo, PARA ADAOS DE ZAHAR NU INSEAMINA FARA ZAHARURI glcos, ucoe, slop deport), decor ind aca ca present edloraniorinteg de sneet (arpartam, lamay,zaaring, sural, acme ot ng I fle lca slmentl obit Aten atrleicrtar, carogasonse a frag ‘vat CONSOMULDE ALIMENT CARH CONTINMAIMULTDE0GGRASIML 1510 gpodusalimentele cae contin grist drognate ean) er = pot stn chap, meer pater deat prose de aise snacks, chips, bse, Sloss carol pei aredeprepaaendatil ft ood, or a ELE EN ee Cranes eR RR Dar de fat, ce inseamne normoponderal? In preaent, pentru apeceresgreui corporal zen um nd, ala se mas coeprals (I Indl de tne corpora ete ala la adi ma a capt exeimtod reuse in lograme pe mera pet, Secale ort de ‘all pte isn vlumal inl ptrt inate nm iid re ual petra ptr gretate in kllgre, een un md, ges INDICE DEMASA CORPORAL, in tabu puter deduce nce agi de great ne nce. ‘Tebel1 INDICELE DE MASA CORPORALA (IMI) Indie de mast corpora fine sam, ins, de portal dite mse rsd (Gent ais) x mara murals (ners. De ace, acest nde neste evant in ‘aul porto, sa persona ca mat musclart devlat Indl de mar corporal fost labors pent inv celta eases nese foarte pot, spre exempla entru aii, cet criteria menuanfat te infuengs in mod negli umeroaeperioane,sugrind le necesats ni Fez debe nu ingiar, nd de at aarti et neces De aces, normal fates deit de indeed mas corpora tebulenesparat aoc nofianes tenia. Amumite ersoane ot crate npropsl upaponderalor, dar a ‘manifeaveun facto de morbid, cum ar aera mt, Pleemie normal ‘ensune atrial nomi Un asl indi supaponder” poste mal sinstor ect unl normoponderal ar ce pesnasey factor decmorbate, De aces, ‘reais fiolog este mal compons ct ineadraes in acest valor ale BML Pe ling factor de comorbid indcale de mas corporal, rebuke ‘in considerare alt partsterantropometi cum aS msuraresperinctrl ab dominant acts sat ramfring bomen la nidl omblial ‘unmet decor, Creunferna abdominals efit cel mabe nivel mast rte preset in abdomen pt apreci oberaten central, care are ec cae tn nove asa sist Primera abdominal ar tebe ma mi de 102 cm abba! salle de 8m afore. Pete cet alo le perimetru abdom rl cotoborae cs sll factor de comorbid pcx nl de mas corpora, st Pte stb chen factor de ie cariovazcale major In conclu indator aa unt nef dental de ptin mses pen truce consti neers de evar suficent de ile, cre ataeae dar ack Ines ete su grprin toute rial, ae find conseintle dratice rapa sith vie ble prin ereteren apart: Me ae eed Steering eget din ce fel de alimente provin caloriile! Astfel, caloriile > maladiilor articulare, cutanate; Pyne ae ee eae re > talbrarior stooge amviette, depres piendeearespctuli desing dm Cctost scene, hesitate evento ata epidemic ce tb contoat | Coe ee ee ELM en oe mare cali vii fa contouae vo tree in revit factor limentai factor ealimentari care ‘Asta suntem dept deo ofr slimentartsuprasbundents, ea genta devechirat pater tm faves ingot de calor ~ cau suprapondeaat ACTOR ALIMENTARI FAVORUZAWTI AZ APARITIEIOBEZKTATHL esi. Ta acstea contbule ats alimentart pl aromele arcs, cae ne Mactonutieni grime (© Keal/p) lai (¢ Kal, cu refer mal ales a peru sinurleemportamentlalimenar,nconental un! publica aud celecu absorb rapis inde leemie kat are, dep nu st oc ns, | ile agrsv, contrble la apie obestai roared mi pote face ff. Balan dine aportal lari consul calor #8 organismal svn imperiazt neo del, acon oder ltl a e- Mecano porto imentare ext extrem de complex mutate ‘ent urd abunden de alor fine, arcu sb alate nts. "a. Peroaneesuprapondeale (bez) aun metabo bazl mide ati, racic an invadat almentele moderne industrial, mpreunt cai alimen- ‘special, aut sips: Dac un bes va ners och aortlalimentar per tart gc aomede arial, fice nena de guste, pets, svar ‘rua sete in reutate atu va cea eens neces table bral de 25 daca un indice desea slat, nin 9 perturb apr emetic de Icreinee a rs cea cee va trade pinto tare deh, de acon lips ‘satiate pl momentulveluntar dae ope din tnt, Ze pe msn, eel de le energe fn acs cas, ma sles cid a pratt vn reg linentar puter esc ‘alrine vor constr grisinea, nile pce bdomial, ocr cae va determina ty indvial va fora oz eapce de mat acid ep dite de lab ‘rejteca scurloe de apie le mado pile liza madre famteist periaionte ne cum inte Intra cae wo ca atin um ape apr cl fermen YOO cma oh tat anal er bar np Pepe a Sores Simaie ceval EER NT ‘hor et pt tna egypt edn merce pad ‘Aces urs se poate dato contamina (an artical amp despre : contaminant vet gsi pe wuswdoctormencio) din aliments, prove din Eig ae RPS ee ‘medul nconjurtor sau generat mpl prepara hranel. Pelanga acre, oraen orto metabolism prin consul neade Tata en exemple: nd pei caress frgom pe rita i foal et se ‘tal pin ¢zaharuror raft a oe nepotrvie dn x wor acetua pce green hideocrburipelileearomate, bene care peng pth sant detopar Cancerigen! prowess inhibrea ser primo nip nop Acasa timpAstrminto creer ratte rt un ada mplimentar deinen Tat de ce tara parnitra de cart pit ina mal malt deci ne alrite sdase dee Al poland grape dosinco, rene ful grtaraa sain aimee fumat, a bene pte sau unle patie ek DT, arti) a fete dct ‘supra aipoctlr, determin mkipicares lor pari obesiti hierplastice forma cea mai pevclast a obeeti ‘Aatalhia refs dn metabloren soll clam ett fn as ain grasme Carta pit cis rp) a deasemanen plang fected neo ‘ie lcncrgene impact aries aban apo Pe depp orp ert POP) reer de btn special beta orton Dimensunesportilae tm util timp aces, spec a cor serie lane fat ood. Paholopt su demenstat coment a tenga de ones fn ttaltate produel cre le unt frit au forma porter de mincae but smSncind tote bapa in arti ‘Seconsummancare in rc mprejarare a restaurant main, na ele exh calelt out eile de oenatopra Seofet port tot mai mar. Dar stificare este unul dintre cei mai mari dupman a siluetei gi sanaeagit? Siropul de porumb (HECS). ‘Deca? Pont ck ect ptt! producto aug debs vei veden de Dec aera eat bgt infront determin devoare a mae grate fh sees fenomen #4 fe corlat uo cetera canttide clr platen mano de leeplare a reir a comensor aes “Atunc ind conrumam simente bpste npc de tpl sate, share (etn caf, or, pat, bomboane, bcuseae, sf ris) pa teal endocin bern heron naif cantata at a mare ca ll ei nerestara erie (Gale produ vane mama ept ma pe ag gist sueaptoll Jndenl geen" Hormonal nin ete clare twansmite cell semaae de sapetate, detemininds-e, prin seers petite Io neta vunar consul aliments, Spe desire de laze, rctora ma eanjeaza produc densi dd inte appa sence! de iat, cea ‘ehinleant cua mana ma mall aadas un apr super dealer cae ings. “Aeerta exe al aimentlr boat in facto, abinate pei den strode poranb (ECS sop e aru ta concent de fete: ut ‘enitoare- soft drinks, bomboanesropar cu arome, produ de cotta, dt ‘industrial, naka dls topping rl tgheat, prods ine de bts pater cal ceme, dle compet De semencs, 3 constattc un exces de face prospete sn ueae poate sven acl fet. Da fenomenal de ingejare pare ma pregnant la un cons id Cat de scr fet dn face, deoarece prin iltaara Slo alimentary sorte coin in factors al actor ‘Steed cn poste mari? ‘Bada oe poste! Da pentru cl lnc efron ml ach or com- sum cokal-u preparate din uci de eucte nde csp de porumb adaos detour alec! ‘ATENTIE! Evita almentel care contin fractoza industrial adaugata deoarece, pe deo parte va vor adauga Kilogramein plus side asemenea vd pot rida nive lal gicomiei a valor anormal, factor deriscpentrurmaladilecardioasculare sidiabet de tip2. In fap, se produce 9 confi nt a mana. Bsc dl ent Ande roma fn hpeaams acest a, sera de saitate i foame ma mal pot funciona nal. Descente perio neces ne hist corp dar orca entra ates 0 digest snstost va tebul ot consumdm alimente bgate ‘bre aimentare lb, saab cy ef probit de repare x miroflors ner "le Derepaea crore intestinal eae foal cauz8 2 pail ober ‘Consunat alimente probiotic isrtar natural entrain bun edb l mi ere interileACTIVIA, ajutorul natural in disconfortul digestiv Despre sitomul tu digestiv en du ste pote med de Simptomeleasconortu igestiv tag br nae See es ces ee tere ne {scare peer cae ce eee te a BS Stat rc yi eS Civilizatia moderna — factor nealimentar favorizant al: obezitatii rinse ci mak inportani factor mealimentae tn somber oben ext renuntzc a sdentarm depres un tld vin at ne gd pti De aemene,daat tmictte smal ete determinants in preven supaponderaltt beret cial inte senate desaetae# de oame ete mentint de era scree a doi heron etna (noreigen secret de apoctle festa ran) ina (oresigen aecetat in tinal perianal active, dectutareaboeieahrapel de ‘tre stom) Letina ce senza de aiette, greta pcan de oa. Liss su defctl de somn stimula secre hormonal eae, relma, puting deter ‘in hiperfaga (manifests pin tflecaresaimentlr, fr bine mestiate. De semenes, rina te secretin aces tn earl dtl de sbi netinsce, eterna perio fect YOO pi inefient cestr ae cum ipa de sm a cleatl aoe neptrtite,n afraintervalu rer ‘22-6 Gnteval ce pote varia cacitevs or, in ont de ort ecru, poate ontebula part suprapondesiai bes ‘Cems patens ua > oprin levizoralaleltorl sufi de deorame proc lefoeulmbi > darmio in camer aris a trpertara de apreximaty 20°C. > seoatem to ceinseaa epratura eletrcasnia dn dormir > fas ponera nope voz cuhamina rope nu cu lamina ease, deoarece inhib secreia melatorinede cre pif. Inplar > ate destructuarea meso car vor spor compli alimentare deter ‘min consumat insure tmp 0 cantate mare de aliment,prost svt infin mastate > ayezatva lng la masa cu peroane agree, svurai siesta bine Frama asi corecamentle, mu sri peste ial dj, sua ddl mast ctnd nc vt mat este fame;> respect croorutritia, cle tre mes principale dua gust alice > evita cna prea caloric > organiza ct mi naturel via, deoarec stil organiarea soca ma ‘mal st adaptata RIDMURILOR BIOLOGICE UMANE. Ba chiar aceasta or- _gnizare scala cecaza acl med premorbid in cares decvolta ble via el maderne Obertatea sl comarbideaple ei sunt exresi area vunerabi Iai oma aetualadezatare avila Speca umandesteneadapatt ‘manatai scimbarirconportamentle le NOULUI RETM DE VIATA, > eanoastef-v ct mai bine onanism doar sunter unicate din punt de vedere genetic De acoa suntem negli fa almentalorreactionand sit individual ale, > prnonabatt he daree utr gina drastrat eran a desea maa Se pre cae gona com cpg care pre clap beste dae po iat nf de until dit nts acti ‘Aga cum mu stem elt fat alimentlr ni sunt egal ni fa med Dec, ev contuml de medicaments utomedicatia.Unele medicaments ‘conta molecal orexigcre care timulesss peti ptind induc berate lat eter din medicament obenngene’ * mediamenteleantihistaminie; ‘+ antinflamatoarelecortizonice yi non-steroldiene: “+ mdicamentee antiigrenoase 9 antidepresve “¢ medicamentale antilabetie (elfamlde ltazone) “contraceptivele (estrogens); ‘¢ medicamentele antiptbotice pehlatrie. ‘A factor care por conrib a paris eat san srl mal ale cl cre, co ec dre rip metai acum de rsine Stel determin sce ‘ne neuroppte, care arse anipli stimaltares bso amentae ly orma sterll conc spare obertatea central, prcloas erik de ste a servic, dar de accesele de rela ol eit de publican audiovisual gees, dar ma ls Fe copi 9 epotd acest onde pblictate a aliment, Consecintele obezitatii asupra sanaitatii De i ep bee a pun ch been ete ox mal pins bal seca Peling amet et, sce estates pres un perl lpia Comore il) terminate defi inl eta qredacren ‘emia perl de vi lea inporans ol cate bnh ole eneree sind et otc sunt maladie crosclre inf) cenbrvascre AUC perenne srw, sip dbeal nele frme de any ble eroegeeatie A teins akin ‘Aa, estates meth determin o cee 70% a crnaropati, seaderea masei muscle sabre nested gf mentneren tesutul adios (eitent fy carl obras statcela metabolize): > talburar metabolice spsihocomportametale pericalase Arce pecia sev aco: ‘¢obesitatit infantile, opi capi abe “neces preven obeii y/sa depistarea pecs, dates dup chiar dct chests adler, and fete acne mal importante de supraveghres aliments cop, eventual prin iti ul {et de stnaat™ De biel obentats In cpi ete pepsi, prin in mulplicare sdipoctelar Obertates infant nr matrzaes| seul baat, pe cd a ee obesitaten acclreazd maturizaea| ‘eal mele cu efecte npaive supe star de state De fap, che ate declan un gen de nates hormonal aps find (mare lands bormonal. Ober sun preipulanferit, De ni oben cred et sunt santo in peat ace eran ete avi, eoaec, rept, pe ternal obesitapi par bolle conic: hpertensane sees, mala adioasulre gi cerebrovascular, dabet de tp 2, ‘nee cancer, alle nerodepeerative, ste balt metabolie ef totdesunaobextate ete neo de diverse comorbid {pl acini reutaten corpora va 6 sepravegbest penta neces ssi malt e8—10 i etna iu att pentru act penta maa ‘hirer, ‘are in primi an dup oto vor eve abun de iment sedentarimi (Ca ep general se or consuma ct moderation chiar evr elimi) smentlece rest in combinare grsiilorcsahaare rapide cos, ah) tnalesdenstate caloric, peferndse almentele eu indice lcm sete ere integral, legume race, pei cele eu continu iat ected, re let tare) nto aimentatie cit ma diversiicats (prtene animale, vegetal ule ge tale), inland dap cae ysupimente nts $i totugi, ce avem de facut? Méncai mai pata (educei pore), dar ecilbrat national (arth de calcae bologcdinats, consuamati mal multe ehide, truce gl legume crude de sezon, unos sucur (din fructe legume proaspete) de preferints dinate cu ap plats. Dorm suficient! entific elimina alimentele adictive (dali, alimentegrase, site, fast-food, junkfood) Astfl de aimente, in special rfinate, ofinute {ndastril,contindnd adit alimentar (oubstante de stnulare « gusta areme), eduloranf artifical inten, axpartam, ciclamati acenlfam K, ‘sharing, scralosd) ar trebutevtate, ‘Mare atone! Afecfinile infections le urechit,contractate ma alas ‘copliie, pot afctanerval gurtulu,prediepundind lan consum mal mare de Aalear gi mincdrai grave ‘Méncailaore ie de preferin mica dejan sh consistent yl nus sit nicodatat ei cae remungila neal dejan aun accu 450% mal mare de ‘even npraponderali/obeni Nuvi infometafi vind peste clalalte meas, farina doua porte atilelconsumataimenteujoare, Senta consumafs legume irate. Ne méncafi cu cel pfin ore inainte de calcae gl mergettlecalare {njerul olor 22". ‘Servi masa in por mic, dar I interval mal scurt, in cadral a5 smesesilnie, reupind ast vi controll mal ine senzatia de foame~s2- eta. ‘Mu vk ghieitt Clin vec de semeati de foame, Avs aga cum manne! ‘Consuatiapacl putin 15-2lte/a tn condi normale. ‘Obignu-vs sh git aces, pnd astfel control composiia manch- i, calitatn ingredlentelor, evtarea Burl, zara, sie (ascunsh in aad Inch of mal slg owgoarsinp eg Sip de Dobos Pcancahreregm ates Sane ss ee Pina fog Scag et ini et es SER. Epa meperidine oe Caumourt tre pe fhe pepe ar nas See a hs Sezer oat Scat tan tomas saup setitegae Tl! yale iat sree en sae eee eee ene ee a ml ticketcalitatea alimentului si profilul nutritional al alimentului {mn acst capitol ne vom pune sevos pe trea, shimbind putin onl, decarece arom doa face cu tur serous! Bste un capital cet spell penta voc ‘vata motu elementare espe aliment 9, a se, pene aw pues select imental leat lt ott ech, ‘Atel vom fot cetebul ah tim despre allment, pentru ch, dup cm am val spuy,alimentl anal dintr- prepct holt repent lt ma malt dct ce pare i Penta uni este un pri de esata a suri, ao necesita Selologi, ar petra alitambl, intense sibor tradi guto-cltue, ligase Irealitat,alimental este un principal porttor de informatie prluata ‘in edlal Inconjuritor ActustA informafe x alimentall interetioneash ca ‘Ol este un stem dacs informations, cu autoegare,autreproducee oli anentopc, car prelucree att infra din med nconjrsn in propia medi ern, Prlocraze informatie organi umn are lo pe dow eh mare Prima cae de prelicrare 2 informatie cn a vdeo ene ce elt in Code stemahnervor (lal vei ders ol gett), ca a om atin up nel nemattaat a cake ape blogs, permlpnd sb conpitiene opr existed dott cr ftane intlgets. ‘A doua calemujos de prelates nformafil cae sal In spre ci Inveracioneach dec cu sczsta, reprints metab ces Pig eran mcabekecnit cee nn mei nner Mecbolismul cleo cae alssiae corp uman prlersah tn esitate ‘normaia mari lente, eal ast integrates ttre ter, ct aaparea acestla ashi medi nconjurstor i eat ats i le int, som on cman cen eau mae ping eramoy ng edind Hoard ne ail ear”, este arma unt sti bnefandaoetae de ‘pou amar sme genetic marge, ‘erat callmental este un factor eenfil al stir de ninieate au bos: 1 pice calitatenaceraia dep dre calitatea vif noaste.— Soci elder ‘iene mcr hd Sewn ketenes Sed ale get en percha tire 2 erento Sesser Senn fimo Sea eames oe erates to Man de tannin Garant aro ater pte Pra eme- steele ‘te aa Fgapeapeae Sn ta Saree Stead fea pean agen Moeente gee ce ne a S| Cpe Sn on =e ce (teen feed Shera aE Cena ene epae Stipek Sedans amo eee ‘Skminimactndogars | 9AbstaectoneCalitatea alimentului Calitatea senzorial a alimentului Catates wl alien se pote defi ca find o sunk decree cae sfecteetapactatea dea stface aut cerge Slog clr entra eterna prevent tr de bola asus stare dentate dara cnnumay tend. Een a PRE LT (ales ltrs, comercial, 2 atti aliments, ete reprezentst de modal de preentare 9 clit thnologie erica prin funconltaten pura tama pula vind la haa stabieaten darbitatenconervabtate)pambaares Caltatesalimentlaretzecomponente majoredefniteprincaltstenercnce:d su organoleptic, de altats ution de octate ns, ma ine, de ies tamara lg imi. PIRAMIDA CALITATH ALIMENTULUE ‘Un aliment de calltatetrbale +4 dent in aceay timp, un ehlibra or- ‘gsnoleptic sensorial, caplat x echilra profala netrtional- Cu altecuinte ‘Seale tet, spears, ost alimentale ature, nega, caresunt gusto, vara dar iris Astin da cauza almentalor industria, comport, care cite sentria, ar une pte de catatesnuteonl, inci fr eben, inbolntendne. Caltate extrnsct sensors (orale detectabipin spr frites inforesi preted itr ervo central, onpientiat subform senza de gst, platbitate, arom sone texturh, arp setae eigen, lets, ‘Senora le cestora rns, neghnds-eaderirata alta, ce notional, Cum acceptam alimentele? caret fila hu acceptbiitatenaimentlor de ctv consumator find de atria sat tn special pe pliceea de mana, Plicaea de consuma ‘suite lente este condsionas, in principale clita ener ale acestora, decal toes Slope a coneumatorl fume ste, str de bola 5,50 sl factont conor, ‘Cum alegem alimentele? ups factor determinant cept 6 grup tn for emotional socal, eono- ‘mi de mda lectins. ‘Aceptim ot loger un aiment in fancied aspect, som vars, texts gs, iteracanes ner acts, temperatura mimes poi. Aspect alimen- full frien infrmat privitoure la tare ll prspetin, mature, caer puri prepaa Culoare inSuenjeass scepabitatea, modfcind percepees ust fine aliments, Unle clr geen au untae de str parila. Atl, ‘alte albena poate moda subety gusta dlc in ar. In general amen Inte color sant pereputeca vind o store mal patric. “Aroma ct un incor petra areca prospein,actnd un ld apaesarecefrnaeaaconsumatoull informa despre stared proepetine alien fall nse dea const Savoaren percep el imple sare moll, ust ens dn rk ceqprera cla mirsull dincavitate zal), Seoura este senaai generat de combina die gust arom, cmpus veal aliments. nel prfringe Pentru ust sant tnnasue. Ast, nownkscut au peerings penta stl dale, indiferenapentr cel strat reac de espingere aust amar O83 clnaattea ‘met, ub iota factor socio-cultural, guste emo, De aerene, ss demonstrat fpul ck mamel ae au numa n pion de aco alimente ‘srateau transmis copilor refering pnte sae similar penn gst dle, ae (te eacrat acest can Perceptiasvori este infuonat de carci inva ale const ‘lu cantata despot de lane saliva, oteractinnes dite savour ‘esturaalimentls, pl de matte al alien inane de ight. ‘Texture ze orponentle vault aii Petru nl iment tee ‘ura adi poate portant por acaba er: rcanaceraleor de me [rte ee 3 a fe nei Micah oases Ameen | [ean ea 1 moo 7 [eran m7 van i Pores 2 [icine | 0 va (Crepterenenorms,nefirasch a calitt nenaoriale a alimentelo industri alerafinaeutilnind aitiv alimentari (Eu), colorant wubstantedefntarie ‘Agusta, indalcitor‘ artificial conservani rome artifical, ingredientear- ‘SBiciale(grisimihidropenate,interesterifcate), dar go imbinare nenaturals ‘a macronutrienilr (canst! mari de gririme impreund ce catia! mari de ‘hari rafinate) excoral de se, aca efetcroperes dependents fats de scart prodas ce valoare mutritiv scout iin final, pcren i determing- ‘es consumatoralal 8 cumpere ps8 consume alimente care, mai devreme #0 ‘mai trai, evo at eectleadvene grave arepes endCriteriul 2 Calitatea nutritionala a alimentului Profil atsitiona a aliments ‘ups cm am ft ap, aceta poate expeinst, abet rn Ini fect Ia de matic, de dentate outro, de densa alo, ele emi Incr lei, cation, nn aerogenes hina ans aciant,bodspontat, acompastitate Tew cu en ak abode bic gi cae pared oimportngs crcl, am nal ol despre el ard ata seat ol cea ect a de Rectal de jmatrice alimentard naturala” au cum Alimentul nu este egal cu suma nutrientilor (compo- sentelor) lat ‘Nate erves wetigonison Alimentele naturale istgrle sunt alte din muting non-utrient combina canstateialtativconformuneianumite on format araceristich Seca plant say animal comet Aces arnjare tralia component al smentelorseconcretizaas into matric informational Dy cons alietul, {nferata matric li infrmainae a interactions dct informatie genetic, metabolic fcire cll a corp nostro, produc fete benefice sa noc, ‘Secndu-e ntl tara de sae ‘Stlumurin print mpl exemple lat dn waa ctiind de ce un aliment, «in pent de vedere fanetonl Soop mete ma componente ‘Silat un astturem now nut factional, peformant. tl derarablam fa esl componente, Nae reat ne dim seama ch autotrismal aeamblt din pies, {upto enum informatie (lam projec) mente even fenton eugrmadade Care ste dierent dintreautotariam componente fi separate Difereng2 ‘rte nformaia din prietlcregropesss, oranseaaint-an anumit mod scart Piss componente pune, dnd le un ene anc oe ~. OM60 ‘aioanior emer 1p canal dnasamblrt sau ambi) poste + componentelar almentalor ‘ature (outrenig non-ntren, prin pregaties lor canis san industrial, enatuear sen informatie cre eee fenloge, metabolic brani acoder ‘loses muriional pci rani nivel celle Desaeamblares yma vanes a almentelor naturale a mutinti de bas gt reaamblares lor arbitra, sentir, neilopc, mab forma unor aliments lustre raat, compost, areca let dou abjncrea nor “sbstange consume ‘ie aseminitosealimentul’, au produce alimentehrans, nite substituent pec pe termen media lang, pent stata. cent est tua in ae mtn nu sunt rite far produsele nu sant sliment, mene, mit alimentele (exemplar margarine, ese artifical), Prin care adopts alimentlor csc sa industrial afinate, modfate Informational, n arian clr natural, cata moder tage up sine 9 star premorbd, ar pentru intr no char o cond pre cancorosss ocd ‘majors clo bol ass al cise moderne ‘Accusta mute nenatura, rad gi permanent schimbat fy2 de cea 2 strimoplr nots podace in corpl ost o state premorbid A cept ea expla slime natural napa i ere echive lene suma nuvi pinon-utrieor din caret ese| Single i lant, animal) cre sunt bazaalimentatjel nous nteeni sont ama! dupe anumih matic informational (un pln) natal spate Sect iepustoare inet neeiat de in ‘sts aye fetal de mateice allimentarh natural are deocaéatt no pose repro dom natives de crea produced iment, Aliment relat inten can nu industrial neste in pnt de vedere left rsa ‘ol enti cv alientul natural Tata de ce alimentul natural, prin efectele sale ELM ene Eee a a Corre en ne ee Eman en Analisi doar foc separat al una ntrent na pate extina fect i eoaece acest tn corp nore vor finfenate de fesse cla tin ‘mall, de cite adi imental (Ear, medicament, col frat 2. ‘Abucatisind efctal separa al ntrienloescop din conteatl mati! al ‘mentare naturale costa, de fp, o peudostings sau ma dgrabi © Welage rise, denis Nueriiondem. Nutritional ca declogie spre deovebie de adcrrata tnt a mth a ‘n considerreinteracinie mitrenlor, non nutienio, adie inte cat (actor i decretenatneean mod meeaiet fet alter cae in reaitatea sont adevrate,doorece sate pot ante au amglieate de acre intercie Renata pots ever oatine eden g perioud combina ena ‘alee tree. ‘Coaktecavintenutioniemal’ prin desasmblreslimentelor naturale sate uten dinconetal mate lr alimentre natural, sects alimentl di com ‘ext dete ancestral, compatblcu genom uman sate det dn context omportamentull alimentary stu devas actin ae format ome ig ‘oulgnt, social. ‘Atl alimentl,n fra mens I natural, hedonic, ee, ecologies, spirituale mete dei o colle de tren fr valet lols, 0 grémad de ese de sch sable regi anu nonlin, care nu pot nein snstten ich fleentalt oma ‘Sst am apne ata hn al maact aliments ran, “abetant comes ‘ie asetitoneslimentlr,n UE. o pate din ele Sind denumie chiar novel food” - aimee no Criteriul 3 Indicele de densitate nutritionala sau Cat ne hraneste un aliment ct indie eect alta inet de ator rin omit ata Imecentseng: > prone (rofl enc ett cla came naminoact seal > Ike Grofiecitratnacsgri crimp 3sfomeg6 (Aina Penptnstia mononestra stue)cengut de eet de rpral rere glace aber de heir scat (Gdn increta hemi mami de 10a uta re limereae cetera ‘nicroatint > maweloent:Ce Mg, Nepe 3 miclrete: Se Zn Cups 3 vam oa ‘pow-atroni suet acini: carter aren ape 5 fe ac fc fo lana leone fete ibe cua trina > lei S compsi cue: 5 emp ogee Gta nd): >> lignan Gn).Nutriengil esentialt in totaal mires consider hun nami de proximate 5O de mcr ‘mlcrontreg sunt een pent mentneea sana, decarec organismal una [NU poate sincetiza cara metabolsmull propria, aes putndf ua nual Almaden "Nutrient sential pentru om sunt: > 9 aminoacel constituent protenelor leucine iin, metonina, ferlalanin, toning pon, van. Pent copit sunt eset n ps, aminoacie iste histidine: > 4viamineBposluile: vitamin A (retin, vitaminaD (eae stein E (cocafrd,vieamina K: > 10 vitamin hires: vitaina BL (iamina), B2 riboflavin), B3 (niac- a) sau iain PP(rctinamida)vtamina BS (cd patter) vite 86 (piridaina) vieaina 89 (acd), veana BI2 (@anocoalamna), vi taina (acid ascorbic) vtaina H botna: > 2 seri de ace gras esenta ome 6 (acl alec) 5 meg 3 (acl a {alinalenc) cu deriva si acidlecsapentaeoic (EPA) docosahexaenoic (Hay, > Minerale. magne isto potas sod sul fer zine, copra. margan, ‘rom sleniy, cabalt, ur ind, malin germania sii ba rel elec, Nu va speriati de felul stiintificin care arata cele de alaturi, nu trebuie si le invatati! V-am spus despre ele dintr-un singur motiv: vreau sa va conving de faptul ca organismul are nevoie disperata de un stil de alimentatie DIVERSIFICAT! Pentru a putea acoperi acest necesar fiziologic obligatoriu de nutrienti esentiali, dieta trebuie sa fie variata gi echilibrata in alimente naturale, integrale, legume, fructe, consumate de preferinta crude, in sezon; cereale integrale, carne, lapte, oud, peste, apa natural gi cat mai putine alimente rafinate, chimizate, superindustrializate, dar devitalizate, spoliate in nutrientii esentiali gi cu efect de matrice modificat, nenatural! Nutrientii esentiali pot fi indepartati sau distrusi in procesul de preparare casnica sau industriala a hranei side aceea este important ca alimentul sa fie procesat prin metode care sa pastreze, in starea lor cat mai natural, acesti componenti.Criteriul 4 Indicele de densitate calorica sau Catd energie ne da un aliment plus Cantitatea si calitatea nutritionala a caloriilor Calorie eres aac de ener dp ce pote peas din alten ua pred diet sels netbtie, ema Kean le fn anced ene eer 10g etl por ove: estate orth mini (ab Ke, eth (60 Ka, mera (0120 Ka, cracls {020.200 Kea, ore reset (2002000 Ka. Aiea ara, eral 9 rer dese enerpte ute modente, ating cesiente raat de Cle av dent enerpte center te ‘altten metabelleh calrillor ct ustream eden tate lov ind determinate natura tina dn cre prvi pte pi, ‘hie matcen mento n coe un corny de depen ses Dela seats input alone BUNE pi RELE In continue, vom xia at comportament metal a aorar prntrun "prado, cederee mec Noche pct calle ‘nt tab enV contac ingrid 25 gdbboae (100 Ka ae trove scolar psi ttn pnd wn eon de oF a tr de ak avn vena fc deni ae a lr 00 Kea) Spent PARADOXUL CALORIILOR sau DE CE NU TOATE CALORIILE INGRASA (efectul de matrice alimentara) BOMBOANE25 g FASOLE BOABE - MANCARE 150g 300 Kealdecalitatesctmee——*| 200 Kea decaleate dente arate gee nena rac Ine anes utc 100 Rea te id ‘memati gan peed” | diate cet nd wana nee ‘Eecmianingages mpuindss | wl ma eked de A re id amtormatebsATtteerrpeeae | Dinter tte coal ‘Spr dtr estes portals itn ide cde ganna aha 100 Kat” 100 Kea doponibe Indl te ar (225): Nua Selo 00 Ra pot 100 Kel” 50 Kel dsponale1. ALIMENTE NESANATOASE - ‘CALORIT MOARTE (GOAL) INGRASA~OBEZTATE BOLLALE (CMILZATIN MODERNE > contin alot uyr pon dace ‘3 emt alrite bora alee energeice AT ‘Sanda gheemse(D stmt ‘Bemis (CL eda Inelin.n inp scart determina paris tna aot > Hiperinmalinemi induce picemse > Vanatle peste smartalegcemie Uhies resin rete aprn. ‘here (I 330) cae ada ‘dere rca malar rome ‘persed bl ‘din terior dae ba earner Pron Ahem Ghd ncitecerains reat inp sat sapere snd pea errant tl ate {hips orn price) 2. ALIMENT SANATOASE— MEIN SILLETA SANATATEA— INCETINESCISATRANIREA ANT AGING) conta lca compen co dapat mates deosrce sn aampite debe amen pretcine Ewald comin cate eens ne acto dara ‘nciretrigheamice siete (GL = 8) laa sta pancreas tir dering cla phemiet ‘Sook simentaisun nde de sett ida (225) cre pre pana ror debosel epee cfrndin acid emerge ace Semitateur inp indcngs ond dori dak foumea ‘Sinaitoore permanent 5 tit at eet abr cape cre confine adn nut fie alimentre roti toner ste mera pein apaia heskti sndroma metal Aiba ealelecirerer peurodegenertve cancer SA cre et nec ssc cocina art lilieced ner ata ech Tegel fetter commute im ston rates unt Poesia eletatoectate atl ‘ast agains act indica penta eadrbal pore adr Soni pete ca dere, confer snsat dura deca cater abitaas Calan simon oor sorte determinate erat suor singe isn antag dine nse pon nin components mt sle ‘Binentae Cute cvits, deel de atc gl espunel metabolic pred de esta Din acsastd parypsctivt toavia consonslit Ieipocalnric pecare se hens distals restricting, mametes gf partauloass, find « gins seamen de cxlitenas mntripiomals codlerttar 9a matics! ances, ef mead dis mmumaived cailavitflr tmgurats, ate fill’ gf nme prodhaas: veculbatalls saontiats, ba mcd anil, radhace gt effected yon cares eoeratioarel pri wariep ponds amt (pi fntraree tatron cave viicios care, fttra dear gt patie, oo vatican pra epangic unar grave mill, Inti efectele trian ieologi perc, cae face abstracted mteia ine oles ce abordeaes om ent ntgrat in mei conjure at ‘alemsartificiline. Despre calorit- mit gl adevar Caloriile alimentare, necesarul de calorii gi groutatea normala ‘Sura de energie primar ator sori et Soar Lepr nergetich tnte Sore fins pte et erent de gale ftarintciaoare, ante acter. amen bn natreni eergla contin de aceiapia consul (eplane animal, Energia provine din macronutrient (cd, pid, protein). ‘Laem cle mai mari conmumatoare de energie strlen, nina, magi, ex ‘un ate de metabolic Procece bocce de eberaresenegi din alinente serves la menginerea ongmismull tntee save de sista optim. Asti wnt meine grunt, ‘npc activate letra eri, stv mecca mgr elas tenperatr corplGreutatesconporsl este un indeator pent apt adscat su naderat de neg, Organismal are nica biate de tan deep caburaneamestcile de ‘ce, rim, protsine pentru 2 satface nee energie Toul com ‘umn prea mult su pre putin tm timp lc modi ale mace corporal Plume ee Ene Inconecint, pare lar fap lmentele contin calor —enrpe dr caltaten Caloriile de slabi calitate caloriile oarbe - moarte ‘Acertenpovin din amente alia, bogatenglucde ca nde lcm idea inal biodsponbiitae, iat ndastrazt, desecrate din pune de vedere al rofl nutsfional Calarle gale unt artis extrem de prezente fn alimentele ‘Amentele cae furnieas aor one une: zara ab xin, paar, fac tora, opie degucont-rctns, rine raincoat (lr rains, ‘martarne, ool alimentle nds care combiot free cu esi! Sate de origins animal anturs, r nt sa de origin vegetal (leurs de Hos rexaoarel onl gta general ace us chipur prduse de ptinerie colt, tutu eicortoare conserved legume ieatne ee ‘Uelinaen 9 conservare eer alimentlor (cron pent constructs menyinere corn tae desde nest aport detain merle at sale, cae fncioneast i cltat de coensime, catalase su ca ezervetn cade complerelor saci metabolice Calorie gale din alimentlerafiate na conn art coctalizstor repstv Ba mai mult, apare un paradox! Pentru a putea fi utilzate, calrile goale consuma din rezervele organism, avind efect nu muna pagubitor asupra metabolsmelar, ci si pternicdevechilbrant sn final determindnd malad grave Caloviile de inalta calitate - calorie Clore frnzate de macronstrinalimentelor natural, nepal sunt clo 1 de nal calitatentsiional. ‘Acerte lori nu nga, previn os limbsteniresprecace Calorie vedas cuadetratenerpe nef ne stin patric stop ‘finfa metabolic ere frit fn cursus (conform cronofsiloi cronontete) ar aimenteleconrumate ls micl dejan (2a atu este momenta hob mal ste citer poe) a ceca el ma cht de ngrr, i imp ce ‘imentele consume ser st nosptea induc spraponderaltate pl obetate Serra Caloriile negative ‘sau Cam 28 maninci fird #8 te ingragit Unelealmente au newie petra af dgerate deo canttate mal mare de energie deat cea pe ae alien este poh din eservle pie continaen teutl aps l corpull negative’ contribute la slabirea fiziologicd, naturald, find indicate supraponderalilor si obezilor. pot coda. Difrenta energetics necesars metbolt acstorAces bia simentare mane infretre, vant Seg ptf joe wr ‘mate in adel unl dite diverse ~ehiiete ya na stil de vf tno, ae Alimente care furnizeasd calorii negative RUCTE: is, banane,dementine, guava, Kv, apie, smoching, kat pps ple se pepene,ansnae smear, cp, portale. Wor 8 consumate Sntotdeauna ingore, diminenta, sara gi fate imesale principale Legume: ir, bol var de rat cnn, tase ve oar Frese, penile ito mec epee ‘ssp, pom der Pcs pl ca ic fone se oman oe teeny sd op Pe {5 da eri ped Stators dct sm dp ce, proparte rn shee ‘tlie tegen grants oe Scns decree re , ALUNE, SEMINTE: ct alnedepide raide mga, nus macadamia, ncibaone, semis @ @ @ @ @ Vor ficonrumate ce moderatiecirca 50 g/l (ex 5-10 miei denuck extragi in conf imediatinainte de 2 consuma. ‘esnl Nu campiai i mu pisrati mien de mac deoarce devine toxic pin since) PROTEINE DE ORIGINE ANIMALA: Carne sai ep, ins, sn, patch iii eel io poe pure, ‘Carne ev dors aupimentr mu va 6 prgiis prin psi. Fote condiment natural vf consumath ct nioderi, 1 ~2or pesipeamans, Car et asc amidase tml, fs cart pine), cu garde legume gate, ott an crud, Peyte piste, somon, co, clean, macros; melucus, sardind. Preparer ea in fle pergamena opto Pee afumatnaestendiet, cour fama congine substan cancerigeneaca — ur er, etn sa de a ar, ef sna ate. (Ou ~deptint vor prefers ele eso, ecundate, arate cn irae, ‘ele arate xfs, prepa (clogicefcundat Sevorprepar ert mo, cob st eel rminey Pestle, lett, ousle mae or azocta cu amidonoase (pine, cart, ores, mama), ca legume rade prepa In abu PROTEINE DE ORIGINE VEGETALA ‘Sola nemdiicats pene dere, proceatein i atonal atc (totem sh pte de si fis gris saturate animale, natural nu ati (maga), far adi alimentar de sinters (fra srme aril atu ent). ‘Quins, areaeprotene de caltat bili superna asemanstote cri Amarant cu protein and aloare sproplata carn, agenda pseudocerela GRASIMI SANATOASE ‘Aci rag esenta omega 3 clan dC lung ~ BPA DHA coninaetn peel ‘marin: oman co, hein, cru, sadn, ton alge marie. Necesarul energetic individual ‘Valour energie stare de metal basal variae ferent 12001600, ‘ea ar a ieb! ne 140092400 Kea (harap au mast muscular mal sare dct feel) Boeri const inde a cad dati cu Saintes tn weet detregtrea ‘maze corporal sabe (bere de rail FFM) cretrea depositor adipose. “Supesponderalitstesabestatea induc deasemene, cides tonal mis ‘ala cae pe pla bli ae ace prin pale a aver che, ee ene cer co ‘Ometodsimpl onentativapentuaprecrearatelmetabolsmullazal (BME) pent feel ste uate umatonlu call ‘on pentrafemels 55 (95 xpretatan Kp) © {xine nm) - (47 tetas) rb retain) Getic) (68 (oes ee ae se Serer ccs ied (Gh wena rp cen nnd a vl panne pentru sdeerix 1200 > tact date pct de? 3. peep 1375: co 43-Serpeatptinind 1550 ppd Mai jor inde che aloe pnt fer actvt.Consumal media lore pe ot estedeCconclusia 1 Dinca xpsermal sus else fp ceon este sepa pentru lipent ‘ee cantata carlo xpimatn ea sau Kou cate mrional aces: ‘ula exprinata pin nde de bolspontbitate a gcdelr, protein, pele, ‘mace smironutienir, pon nue ‘Odea care an considera acest creo a ugura enya wel great ‘owmale fr apelala ese alinentare au chi ifometare Eg eT Ee TTT ELEM Paneer ee Conclusia 2 (cao rn aliments ete echt 9 calorie dnt lt ent «in pct ever alefcul metabo ins. Pent benefice acest compotanent al cro a acess mask na treba 4 consumam limente aaa sa amidonoas gan neces, kal ste ‘at, de orgie anal su atl margins, sorening subattuen, [nc ‘otra, ni scetata neces crisps a consul de alinente cuca ikem kaa (Last depaete cor rag nesta adipose, de ‘erminindo Naren grate supimentara DTN ee ee EE RY Placinte, patiserie, cofetarie, produse de brutarie find, NN eTSSeUNnaictmabsowtedtgnes ‘Styne eng “octane ‘Seep = ee pu oc nt pc paca EH Satna peee ce perp oe rl i ana pan Seeger cc rec de are ns Tgnina me pee part Criteriul 5 Indexul glicemic / incarcatura glicemica sau Cat ingrasd un aliment si cate boli poate ‘a Tena fem (GD) reprints haa alli erase alimente tevin fancied efectllor asp genie aimpbeninporante nope iat ble inde, Inde ce nd cues lent nie pants eds (a ioe ace oe ath capctatn nl alien ee aa geri). ot Indie eerie mane cu at acl aliment vafo arearl rod © ‘Cotsen mre dened cede cena dea css lanl nore concentaia plcoe in tnge (peri). ‘nbs indo ghee alent pa 6 claifiete in patrcatgor abl 5) > cindex ghcemic foarte mic 0~ 35 > cuinder homie cet: 36- 5; > ewinderglemic medic 56-69; > euindegheemcida:70-110, ‘Ragpuneallicemic determinate acl aliment poste aia n deur nel se eto imnpunnd determinareaindemlu genic dninets jun (pe nem ‘a Pe de at parts, un slimen ns dts nies po contne ml mle ctor de hd, ec dotrmindo tat practic cut cera indice, Aer neue oe ‘oecteaza prin lela! ine pe bra primal anume increta gemiea (@eenicloud Tncrctra hemi (OL) iain consdeapiindea geen alientl ca ‘testes de pice bodepone in porta de rans const ‘Conn poe nsnge (hemi) ete determina nu numa de aoa Indo gleemic(G, dar decanted hc neat Erte de ingles apa ch “uncon mle dint lcd foarte hpergcomiant are um fc meas ee eld ncn constant ier a hic pin bipergeamian. entra preci orc nce fl un alent ne fess gle rb 8 coast increta lene (C, entra clan licen une prt dealinent vom mull inden si lemiceucanttate delicous port pia 100, “Tehel ~ Index liemic i inchciturs glicemick a limentelor ‘piven cer eo Lent DE CLIC PEROT 8 Eon) MOU Ge et nd “nin con deine gleemie (GI increta pce (Gl) alimentlr spot ae cites recomandtrpentr consul de lacie: ‘¢ sever conruma meinem tei slimentscaindex scenic imc cite ual a fecare mask principals insfingers a wingurd maci o cantitate mare deglucide (ideal sub 10 GLa 0 por- 8; + dita uf echllatd pi dveriints cuprinaind in mod obligaterta ‘minimum inc fact legume proarpete yi de sezon, in aca 2 ‘nace vor conrama in aceeai si aliments care insumeasa ghicde fn va- lore mal mare de 4061; ‘ se vorconsuma aliments inteprale, fr adi, bogate in re (cnet org d legume grace proarpete de sexon sini, arle lint, cereale inte- rae pt derivate, mat, bob); ‘se va preferaconsumal alimentslor placice cu incircSturd glcemich scieut, impround ev allmenteprotaesvopstale sau logemele in combina ‘ceproteinele de origind animal. Tn Tabell 6 ve presi inden glcemle (GD, incarcatwa gcemie (GL, coninutal in glace densitaten energetic tora iment ulate recent ‘Tobe 6 CAT NE IMBOLNAVESTE SAU NE INGRASA UN ALIMENT. Sunt ste indexal lcemic (GD fnebrcituraliemicl (CL), conyinatalin lacey ‘alvile anor aliment a 100g profes ‘DE URMARIT GL CELE MATBUNE ALIMENTE AU GL ICY “ima Daas [eae | ian aes seed ge eee aan owas Dadachasor rkapsi rsa Sree |e |a|elela/elele is |a|s)s|2/2|u|4\2|2\2)2|~|-|a|2|31=| 2) -[3]9]s]3| als) s|s|s|a|a || 3] 3] ofa} x} =|e|}]a}ale)al z|z|}e}=]a) 3) s]} 2} | =|a)5)3 =| '<|=]]]5] |=] 5] @|5| alele|ela|=|=|alalalintel eles da apt ch legume feuctle crude, integral, orc re ate a occur ghceich scAzts pot 6 coneumate fn canted mai ‘ines gleemia, Protein ple mu inuenteae cma. Bet el mat patric asupa nivel gem saarure aia, dulce, nace, ‘hipe-urleproduselede coe, patie, fast-food ice, paricape, atare Hcoroare sl energlsntle, Tost cites nut hiperscemint,elitnd ptenic functiapancensll endcrs, aren ting se epics ytd find iperaerice aliments acide: > aliments aifiane > aliments alacant ‘Alimentele acide “Aimentle acd au ec dfrenae aleiniant sau alan tn fancied mctabolemal peroaneor rele consuma Exemple > frcee necapte; > fc acie: ‘lice porta mandarine, cementing lama, prepfrt: + ana kk, fractal pst rodt cumquat; fine, capa re, sme coactze: ‘¢ mere unelevrietide prune, tragur: «+ tomatle de ic dimensan Cherry): > frucesemi-aclde:caisesmochine proaspete mere per strugur dlc rnecaring gu, mango papa ine coop: > frac farted > meri, event reson, > mural ferment lactic; > sucurle de frac: biuturracortare industrial cla,crbopazoase sau necorbonatte nectar > vir bore hina > mere de abe > cafe, col cacao stale excita: > cer acd late prin iurt, hf brane proaspaa de vac Logumeteconservteprinmurae Germentaielcts nuntalimentevipabiotce bogatetn itanine enine,Sre aimentre, Acta wor consumat cu moderate incombinaticu legume prospete sau ite, sau ea alimente alain,Aliment ectante,cafean, cocoa, cea sun bogie ai xa nln ‘ate bitpuat acid. Substantleexstante prec cafe, teobromine gt tein se ‘decomp tn acl uc, ind indicate ex moderne pertoaelor cx hiperucni — ‘Alimentele acidifiante I aceat lat sunt capri alimentle cu un contnut modert de comput scare ponerse acl nimple ea metabolmelaulst. ‘mentee ca continue rest de prteine au atone acidsana. Combinarea Macat a almentsorva anes a ofc chiara aides organism nem ‘lege alimente aia > Brnaeturile~ cele maturate cu mucegat sunt ma acide det cele dul pro hse din ape ferment, aur chefr sana: > carmen produce incre toatecteprie de carne incl pestele mez ‘le speialeatie dn came pacer decane fat, paneled animales > grasinile de origina animal untura seul ra, grsimea de pasire: > ules grime vegetal: deosebie de acifiante sunt ure incite supuse prj, margrinele ler rafinate: > leguminaselefsoewcat, soa nde, macare: > protwginoasel ari, nui mac de pin de acs cj, pecan lune serine dein dove flare sare usar > cafe, cai caco-cicoat vin here: > sahara produselezaharoase, patie cfr compotur, dura, mie- readealbine fase fod Poul: > cereale dervtele aint nl industrilzate met ru oul rica ‘rz seca, pie pastel decorealeamidanur de rus porumb chips, snack pufulet biscuit napoltane. Carne cae aif med intern nba fe eat din alimentati,n sw teebel azote aliments, special clea ‘Alimentelealcalinizante cate sment su un cont iat in compu, Metals ses mente rere ac Sind nant Eeemple > caf 3 er nefermentat dle roast koe vere: rel aan fre de fe, pana rl franal de pe nto flee alot > raucinoas sla mori ptr lina prayed np 3 fru bene ead; > frac wate er per case snedlne, male pre tafe nett cu conserva pe baa desu care sure pte ecg (E220 pn aE 228); > mig pred de ig | caste cmestie: > epaninerat ating Dire scent aie seremara pen acneslor pte senza race Ae pp, carta cap su er eho pat et ra devin aia, banana, mille due cradeacte, pepe neste ev pote ainea de sable «ei ad-bc, e ngh 1 ren I edema fares ‘meri ic moda, ico ere pe ona epaut,weatl~ Sorta cra imal) Ati ersoenle deta tenn de de vole acienk metsholic (idee puking balun normal Gilg 6730. ptle de mide aliments adeerat este aboot neces Criteriul 8 Indexul aterogenic Indes ateogene se dfnet nd rapertal diate nie pope teinlor cna dentate HDL coertera xf cardiopetctor eal feral ben) vl letra total ek (FE. Cuc t dexeat ‘recat sede nl apart alr conser targeee eee ‘Norberg sauce fr de mio eden vs ral AVO)PAINEA DE SECARA DOBROGEA BENECOL brim linet din Romana carota fereducereecoetrotui es oc Dobos Brea fede inima depp rons Pie eeu Boros Bea canine ‘Stren please ‘ron pues european oe ‘timer inp 0a cing ‘emcee no fom ‘ese raat pide ead abrege bene onsumat rego de pine nec ace Ierediora eles seca ene Carus on cose pple indent de somaen decor te ecomandot pen pecan ‘sabesce enon cab resin nce rare ea coat rrr do vell maea ‘Sle pin compara ua Seneca ‘ent ano usec ‘Sree ‘Unleaiment sb componente limentae aun fect emai de crytere inde trogen spe examplacaztna din ate mal ales ovamacina din abut zon [contrast acstes pase birogenat (magarinele) 20 un index atero- ene forte mi find ec pelos, aterogene ‘Tebel 8 Alimente bogate in coesterol ‘Aiuto ‘reunconatscina de lcde {Getto poate tom ml pu ‘ett produce comenterae| Steunproaursegn infor sine. ene pen onsumotr ‘tae pine desea Corot Bas ‘onsomaeaine item ns prs, ‘Sun ans oct sna ar fire arpa enemas 29 ges Sire tomade eden bon et dere sce pono 2 eran: Pie de Secr ODHOGEA ec 9 "onde ont et poe ines de act OOBROGEA Bec 2403 oan de coson see pert ae50 [Ansa 0 S| Seok tin aD 22 [ Hamar 20 cnt pol a [Rata au 35 Ra Cer cn. Gola ao 36 [Caio pate 150 37 [Gehema 00 58 | Beka sp Id Go a roy Roque | cre io 7 [er ep 350 2 inalaapor ‘0 7 [per ao 7 [Hae pe 0) 50 [Goede m7 32_[Capaapr 750) a [eden liga 750. sine 70) 7 ail 0 8 Samontne— sonore 50-0 [Belper 0 [Sate 50a) at [cee oa) | Fee tnicnon Se 0a (_[soeipeneue| 2 8 Criteriul 9 Biodisponibilitatea — biocompatibilitatea sau De ce nu suntem egali in fata alimentelor! Bldlspontitate repent acea prt din aliment care poate flat de o- mim, dec cae ne nets: Mai bine 2s alimentle cu biodsponbitate sata ‘une branes ‘Cubiocomputibitatea est pimal simples alimentelecareuorale facing alors lefacrtn, ec mu untem eat a alimentlort ‘Am ptrat scoot criteria petra la efrpt, deonrecesceea este metival principal pentra cae treba sv lcAtlt singur datlat Bidispniitates una aliment est inuenat de: > prelurarea casnica sau industrial. Procesele de tratare termi, mec electromagnetic, de ndepartare a unor componente prin rfinare, modifica Didisponibileatea nutrient: > ascierea resi ingredlenelor i allmentele case sau industrial moda easemenenbiodsponibiatea nutrenplrsner-natriengilr > asecerea ameter in tmp ese poate dace la cresterea su diinuarea Diodisponibileari mutrintlr Astfel asocierea cit culptle, sau produsle lactate (ne cuser = stu ere csi. preter lorarabitiu deaserene, cau habad sede bkspoibiltateaaminoaccilr din protene. Asocierea almentelrbagate ghd rane cu inde hicemiciodspombliat cheat, cx almente bgate in fbrealmentare cade biodsponiieate prime loz atemudndilenocvtaten, Despe one aetna seri etait in primal alam a acest ler ‘Stuam un exompl foarte canoscut cereale, Acerta sunt sure bun pentru msjoritates itamineoe 8 cu excepts wa ne B12, daca lam in consderaye mma agpctlcancatvexprimat ca dora lini recomandata (RDA,Sub aspect atatiy ns, biodisponbtatca vtamielor B connate fo cre- le dupa macinar l proces ste relat mi, compara cx suse de orig ‘ne animal. Majoras cereale a yo bidisponibitatearzut a reamine BS \Gngortans, pre expla fs bana faneyonare ape). Vitamins Begs de scemenenn matrice ctl, neptind na lest de organist, ups mam sus tatamentele suerte de alimente in cus proce nice sandal ness bidisponbitte almentlo Ast, ieee pts ‘cade biodsponbitsten clei protenelor nce. Despre tatars misono tele (cree, crtof ete) 9 reeresbidiponibita amido (dec, a GI ‘4 fin dea Dahon P App bom toges Se ir sbarensts, ‘etcatri genes prdr era) an vor entre can Se . " ine nr eect cee supa sank es ie see Spina pit In cand pte an i cme mama cenit catty de Pig eng ce ae eg uti nn urn sens amma pba nes, conf amp ets ci ‘care exprimsin fap alitates biological efctul metabolic al matric alienate os, panes Bongrara Sana Okan Sor ecetn ae keno SF SGISt ett femme ieee rat Se i - sna , et re in alert EE ES eee contin vitamine, minerale, simplalor prezenta chimicd Bonga Sr tian xe el ‘pointe tem eee isle gages Thu inseamnd ca pot fiutilizate de catre organism st CAM eee Caltatea biologie ica, exprimata prin pola nuteiinal luna iment semi onal cltate lnormajonald a alimentul, arctic amen ature negra 8——_ fae Orice dietd. ¥ sunt complet» excluse — grasimile = este. periculoasd / pentru sdndtategrasimile am ee ‘TOCMATpentac cea cese promoven i see noaetrec penal mod desir ete mosi tek rs Lerner nnn ee PEL Breer Cn EMME Cee Ye EON ee Be peta pee eae ee telrSntregul orn ume, in acesare pent eect despre = pro ‘estlormetablicgmentineres tarde stntate @ 3Reabilitarea untului sau Adevarul despre unt Theme opine ergo nal ru un apr ne crue 3170803 4 eae ln na ae ope 79 cls 1 Ma owt sth ses rer epee 98 = Untul trebuie folosit numai in stare crudd, ar aver ga ete ns petra gopodin! ‘Prin darificarea untulu se obtine untul ghee, canoscut ca Ghee Clarified butter", care contine practic numailipide (~99%) gi devine existent la peijir gl rincexire.Untul ghee find rezistenta pj "incerire ests mat putin nocv (ja cunoaftem faptul ch orice fel de _grisime rinceds este extrem de tore. ‘Uneal ghee (899 heal) deja se gsegte in magazinele de specialita te, dar poate fi preparat sl casi foarte simp: prin inclairea untalul bigot pe ate de aps. Dupstopizea pe bala de apa se separ grisimea, ‘care formenni un strat compact la suprafata Se arunci strata apos de sub cel gras. Grisimea clarificatsartfel se pane la borcane (din ste, sna din plastic) inchise la caloare se pastreaza la frigid, sau chiara ‘temperatura camera, ert de lumina gi umiditate, ‘otal Ghee pote consume str, re pine, sl pei cn ot, lovin prepare nfl de mae. TREPET:prijren alimentelor nu ate sinitone, mai ales atuncl cin se {oloses gris inlcar neresatent a tomperatars. ‘atuleste bund surst deri iain pozsabile, mineral, tn comparatie. caps rtifiale(nararin, shortening), char dacs are un conput de co- lesterol. ‘Consum moderat de unt de cite persone stntoae active, ev mecanim compensator eface neste dunt, dct nu depgeteantte de 40 gunt/ Acasa canta ade un aport de 100mg colesterlGecmandare este mast eptenc un aport nic de 300g cletr, 20 gai pap atra 300 ka ‘Treas unos ft nama cca 19% la coesteralalaimentae se asoarbe Innis intestinal cesta ees ch al 15 mp de colseral wor absortte ‘ onganio din cle 0 gan, antte ttl neers. ‘ces canttae de lea etal ots one, mine) acum aport a laid 360k speror ntl. Prado anpatnle caren conn cleterl ant ateropene atta air rap teas" cae perth metaaleml tuh geersndcsetrl (LDL). Acs {Soe depune eaters proven nf de mica 9 scdentevasclrecrbrale ave.‘Toru deceeunul ait debun? ‘ya exp de untae un coninut iat dea gra ar (= 6889, Imaotate representa de ai it, palm, star, asta canine ac gras mononesturai ex. acd lee 28% an lel mili), Ut coin dee ‘mene pace rasta clan med sa sue, cte re nieces Jai age Haunt ur de dlgert easements, gritimen ata ar tending dea crete ealerterota bn (HDL), ca ete alt protector impotent de mio card ackdntuvnclar cera ‘Ural conpine sacs linoleic conga (CLA), cave au capactates de a redace foommeasteoamelr, pieicnd depanses grim Inatere. Ai Hoole Conjugt (CLA au capacitatn de tina envleren ry, nib dep ners gino gras, Latina cont in unt re de eemenen un ect Impediareadepuneri gitar tn artere, ie fnatiiserin ete wn componet seni impedes dpunere celetrll in artes) penta buna functonae ace Ineo, malls a newronlor. Abele componente eects enefie aupra meo- ie capaci de intr, ‘abel 10: Compositia untull de wack cour oraewaak ro rr Un alk amiunt semnifcai exe acl ct grislmen laptlal (ent!) ne are seen comporitie x prisimen de reervd - sel vclor. Unt xe deo desu, deaarce ete pei dertinat hii ie care mama tel eret se dewalt inst. Digeibitstes nu ete entre de mare, espectiy 99%, ncesitind ma tine arr bila sind atl msi pin ei ilar fete ces un tulserecomands tn bole eves bir, et, neh, omic ‘ntal ures aber 9 dibs vitamin iposluie osc vite na. ‘Componente unt au fect potenti ntcanceigen. Ayia, mpreunt lk compas ce povin in hana valor cre pgnene pot ava fc protector i otra cancels colon, prosats pele tomas oTInima, sistemul vascular si grisimile Pretuindan unde mena ste deere in foes unl ce do ce tai omepe6 focenaaterosceroes, infact moc arti ftal ete remniativ crac Consul de ai ry omepe- educe ata de para art lr severe 30% Sursevalrose de ac pray cnet omera Saunt nl, lll sein lil de cnep, ard acl gray esenia clan ang omega 5 EPA-DHA nt ey aceank grade ap te, psc din zone nepalate semen, mactu,etng otero = giant vegeale ma complee cre se pltec tn ol, ware cones, roccl a ofc puternice de shdere a clesterhl gl trgcertlr -angins,fvind protect inptrva malar anion Sistemuul imunitar si grasimile alimentare ste insu ft kn alti ee snd de pine (War ‘ing Manton stl muntar te ompromi crn rales prin inst ‘Obeaiate ji tratamentl hy afceasfanctilemune, mecanemel de spire naturale sciaind vesponsvtate imfoctelor BT rece Cre) Pa ee eee eee ee eed eT Cert moderne a demonstra att compodtia a as ga sir limentare, At 6 cantitats toa de risml ingerteinfuenfesd pterie funcionre sistema mania Sistemul nervos $i grisimile Creal man nt ale n propor de 60 din pd. pdlIngrte tn deci vt node permanent cer acpi lhe dtr ‘nnd mod cena prtermnfl de ertare ener see concer Di ace punter tip dese ace ne rnin et termi petra sete neron, Ceti wet denen tl eh sie ‘Brune nae (al made 10% in pra lr ane apc 30g pete (et de 500 ea une rf trae cera tae Semen til shee cropertanetl copula preet fee ‘ee duns al sind tre sepa cera at cma cat cx dee de area ner aera per rl al pia be Morneuegeatv Ahmet spall! utnon Grsinde state ‘nerf bana Stones, dterminnd wet a alin sae rebecca de tip x petra et cel dc cee Periculositatea conrumulul EXCESIV de grisimni animale saturate (carne gras, lapte integral, unt, brid grass), limente prijte dar gl excesul de wlelur vegetale hogate facial gragl ‘omegs-6(floarea-soarelu, porumb, gofrine) aca grap trans (margarine, grisimi hidrogenate s partial [hideogenate), mai ales inca din perloadele copilariel, vor avea mal ‘lralu efecte devastatoare grabind aparitiabollorcardiovasculare (CVD), degradarea timpurie a faculttilor mentale (forma de preseniltate), aparitiaboilorcronice imbstrinirea acclerats, Din moment ce creieral este constrait preponiderent in grisimi,calitatea acestora determind direct calitatea structurilor ‘siatemulai nervos gi functionarea optima a acestia, Din aceasta cauzd o diet lipsita in intregime de grisimi este pericaloass (pentru omal sinitos se recomands ca grisimile si represinte sub 25-30% din aportal caloric total, slnic)Din punc de vedere al cat prism por mpi indo mar catego ‘santos perclate pent ce, Grasimi sindtoase > sil dn pestle gras cin zoel cance cape ei (somon silat) od ton meraca, mac, sardine, rate de mare nt natural cu moderates stare rude pot tas suplment aentar cu omg’ de preerat sta ize cx tara E natal in oad ancixidantlr de sitet BHA, BEIT 320,321) > arise in suse amare de origine vegetal (legume vere mac eninge de let de cine, let de rapa ‘> grime din ull de masne opt, rade, plier (rales uel rude ale) lil de Argan deeming de pin (Grisimi periculoase gris animale satwate dn grasine scare gst > uli vegeta hidrogenate partial drogenate (margarine). aon a ‘mente procesate,bisct snackuri.chipsur, produce depots, eft, fas-ood > exes de lei vegetal Bogate ace gras omg 6 dn porum ofinel, ore soaralualimente procesate Accangie mare laos fl de gotta asogia etimecstde po cave la aciteipiomagt sara pe cere le comandlagt Te rasteamrreraeh Atenpia tndlusty ln gritstaaille an care gitesc pritstanti la care maargogl ta viel NU MATMANCAPT ORICE SINU WA MATLASATT (COPMT SA MANANCE DE TE MRI ONDET DEVENS RESPONSARILN Sh den yum exempta cae: ‘ULBIUL De MASLIN - utente pl bene mutt ale esti lel de mtn se bine din race arbor de mis reclatenepind di tana noenbricpniindecembre Cltaen lei de mines ptenicinfuenat enaturaterenl pe cae crest de ipl deliads, pal de tart rte ‘as datortes exceptional sale valr aliments, dar ln casa peu ea Ae mtn ete el mal escvent late. ‘Conform Reslaments CEE 1915/87 lel de maline esi din punt de vedere comercial ate 1) Ulet de mdatine virgin Seobjin din race prin procee Bice pimecanice ni sun adie tempat ses mar de 38°) crema producalterare leila erte admis ic un proces de ‘craic cuscvenfea pote de reserieare snuamestecr cat chr, Act tent temperate (pant de am 190°C). Cac acta lal de mse ‘ste male, att ersten a tempera cat, ‘ell de tine ign csi nda nfl de actate oprah sn grame dea oe a 10 gue i: ale de mistine extrevegin: acditte sub gust perfects ale de mistne virgins siditate sub 2" gst peers le de miatine virgin normal 2citate ub gst bas ale de mistine virgin lampant sins pst’ put mpvtc. 2) Uleide mastineobimut prin alte procedce ‘ak de maine rfint cu alate sb 0 obinat prin rafnre lla emi rin wl de mAsne cu aciate sub 1,5 obina pein amestec le rafinat le deine vgn lampant ‘el brut ~ Greggio~ din simburi de mislin cin prin extrac ‘elven din shimburi de misting reduade a abricsre lel vig: mu eat proceeded estricare sau amestecir clear del nats ‘eel rafinat din abr de minline cu aciitate ub 0.7 cit prin rin ale din shiver de maine cu acdat sub 15 obinat din meses de le aint in seb de maine cll de mine wri, lapantCalitigie uleiului de maaline extravirgin ‘© pont consideatycondiment datorita gutull yl aromei sale; ‘are oinatadigestibiiate; © ete wpor axa, ‘+ sate am allment ~ medicament, ine vechit grec il comsideran chia longevitai ha sina mentale ‘Consumul cu moderate, regula, de wet de misineextravigin poste sex urmatoarde eet bnefie ape nia > pevineformare ateroamelor depunereacolestropeartersinfdarea lo) ssc scl de partie al olor candovasculre a fetelracestor: > emelorcz presume arterial la ola hipertensivi: > amalreaza dsfuntile generate dedabetl zara > amelreazaacivitateacogitvs > ametoreccd efecto unor boli newoogice (depres) sau newodegnerative (Aleheimer) > este wnaliment cu puteric ec vermin copir persoanelr det tate cu um stem iouritar slab > este wn lacci bland ti stile de consipatiec > ecenuezaefctle otrviri cu cuprctaxce: > areefeteolecstokinetic dred vezea bila lesa > ameboreaza ural gas > comtine antioxidant! purer pobfenalc ¢eocofeai (ot ) extrem de ulin preveirea apart srs cxidaty prin anlar raza ier (OS), Previn ate apart status pronflamator stom pe fonda a ra evolueaza maladie conic (dab cardvascalare newroegice— near Alegeneratoe,cancerele).In acest mod are sun fet geriatric de prelungre a viet, determindnd sn lok sindts prin inctinieaaparifie iui sia spect ter al pi > previne cancer de sn prin inibarea unor gone rspondtoore de pariia ‘maladie > ere cfetanalgeic natural tern heen: > poate fut sextern pentru masajempotrva cer paral gua sa TOATS ACESTE BENBFICH SUNT OFERITE NUMAL DE ULEIOL DE MASLIN EXTRAVIRGIN AUTENTICIcelulita Ceuta este stare nator a fsutull cle generat au lcliat ache musi ne indi la denumire nif elute hpodermita conch scunscrie,panclopstiaedematoibroalertcs lel), ne di aeama ch tees nea epi! ‘rim, cr ete ck celta afceas ruta clr sabewanat sua nts ‘uj pl yaar mult na frecvent fre (98%) ahd bisa 28), Bara ss.g mass macular derolas are represint ca 45% dn gretatea lor eorporals ce 15S grisine, fats de mums 35% mast muscles cca 25% gree la fe 2200 Kal tmp counbirbst cae neole de 2500-260 Kal an, ncaa stabolna sel msculce a eevee In pl, coral un bib ete ‘ogat np dest cll eel, uri procs de detox Celta este sscist cu statu syprapoder hormonal, ind localiza de predleci pe coxpc fre, uncoi pe abdomen, Se maiferts pre deoebie de ert adipoenenfamat, prin indir matmult aml pn dliitate ub oem Col de portocal,dreroaselplpte, cares pot asada cx nevragh reba Side neput treba imurim unaspect~celutanuesttotuna cages! Na erbule a lograme Sm pl petra a aves clita! Intadevi, clits se soca desert logramse in lu, ne nsec arpect lil precam asa omopondeaesupapondeale su char ac fac sport a reguartate eosin dite eat oben face tng pea cu doul dept. ack ace aii ipa pen stengere ete vorb de cells afl elnd voi derpre torus pei ~ este alt sublet! Penta ears pve! ii ace are str) mentineres erie este ecoar sh adopt unt devin acti ne rn sno ef practicim exerci fede naira muscular subiacente pl ar aca shee, “Tabet 11 Deouabiriedintre clu obesitate (cmos tac in special free» 95% barbed feta dor n prepare deco 2% apare mai recvne lal wnan cauczion > Aparesmetric dar pe anaite supmaite specie ici > Aractnprimul rind sructara ‘sue conjuctica mal apr fcc gala adpose > Pate pare sla persoane sla Cuan partial doa a dtl de lair > Testa cll la palpere evident nodal msi mar dari. > Permgelecalultce wo temperatura sca fa de era someon adlacent. > Supraeta pert cealtice te dra elastic, precnta reregularitaiin vari aspct de, coajacde portcal. > Perma cli comtine tneoedeouna ocanitate de apa tai mare deta normal ‘pind feet edema ‘OBEZITATEA =) Ponte afta deapotriafomell, eb scp > Aparen ote onl cou ce contin ipoase 7 Afsana dor elle dose care se mirsprin dpuerea de grin (TAG). > Cede tle de sare corece 2 Setade asin reo conser. > Temperatura stratului adipos este census ner. > Plea ce apr set aps este netada lst > Tesutul adipos congine apa in ‘anita orl avindun pect pus. > Obed ipa de energie tend lular bnrmonal neat lc. > Dison nerveetatv resieCauzele aparitiei celulitei Cand se pune diagnosticul de celulita? Catala ete un re nflamator generat etna sanguin infati nel incocaies pede urma dee acute degassed or mull cor alimentafanadacata “ipa cnet ate ‘reer allentare retried de lire + alberire hormonale * eepeaponderaitaten cone abe! ‘amaeal ‘ener de seal reat ‘insomala ‘hate etree “ chmpurelacromagnetic artifice ‘+ peratal de toca inate {+ mepmnce enti 2M snp i ll de vig leet st acto seni n para cel ca spatededansin din peronda puri vise dea ated cand rarle cep secrete horton extagen, confeind ater eae sscundare specie fr nav capctsen Ge ata cop Una inte aor importa in enue cette moyen ection cl aor ml <(eremple: probleme castes areo component prt epee nals prin detent de spc onl elle ear Inco fe, cope some eee eee ee eee Pe ec eT De asemenes, femcia pote tavern nc alt dou peieade fiscal normale pcm sin 9 menopaz,n inp ora clita se poate aprava dato deze ‘hilar hormonale specie acer te. ‘eeutul conjunctiv este cel care face diferenta! atl, ree cle sasic dn oral fem sent dispuse are pentru facta lanecaten apt printre coral Sind im aceet mod reat pentru ‘pura srcina. Se obine afl o mal mare lebste cu prechere nance ‘le coral; bust compe, feel, Tol seats Rebate mit a fesuuld ‘olgenic ete cn cre favorzeaes peritia!dezvolaea clit Corp barat ns, depune deo trctrketeulit erat clonic, cence nec shnecate dipole redoce Mexia structure Ma tml shia claps plan, dferte de ele sfc ale fame. hips erie carci feo we prsan apelin su pep, pan saecl de cos de poral, spre dose de adpoctele lane le bbe, care au tenn expense ronal, edeformand pies.Pe de alta parte celulita trebuie deosebita de pielon flasci gi de vergeturi. ‘Aste atunc nd rele lastie i clagen i pled estate, rexistena tert conjneiy sade, pile codeats par vrgetuie, Vertue apar la schimbar brute de grewate, mods hormonal, In mpl saci xa pin prac ‘ares exces exer Bice. Penta vt api regetuor ma tebule slabs [Apropos de cert anblact, treble i vi mai stag atenfia supra un aspect Sabie brasc are efecte verse puternice yavapea ‘rocesslor vital de dtoxliere,Slabital care provoactpiresbrusca ‘2 grisimilorcorporale are ca efact i cliberarea maivi a toxinelor ericaloate, care eau pnt atunc stocate i tamporar inactivate de rise, ‘Arf, oe pot elibera din grisime in singe metal rele (plumb, cdma, smercar ft), readusl de pesticide, poluantl organic persistent (POP. ioxine, bens-pien), care ne vor intnlca. Uneor ve pot decanga stl de Intoscatie acu, car pot pune viata pericl! Riscul pi diagnosticul de colulita pot apreciate in urma ‘urmatoarel evalusri: > amamiteprtale corp tending dea deen sau sunt flsce caps. fs. abdomen, bate: > sningind pen dep pede, abdomen, fs, bras ntedouddegeteapare as ecu granar, > vein inde de masa corporal (BMD mai mare de25- > ati suferit oscil mar de grewate, inchs fc YOO. ura anor dite desl reserve > muconsumari lees face proaspete > consumati mute cir rfnat industrial, cu indeglemic rita ncasiv utara cu zaharur sau educa de sitet > consunai ferent limon preparate industrial (ready teat), conserve se miproparat, congelae as fod, fod. > consumari Goamnel) recent maim de un paar de vn pei > entpgacrone pote dana ces: turd le nent gene rea tage toe char pro cancrign Ftd aa tnp res seb nce angi. contain nen cer vo eut aipor sineceeonneti pare meters ge tone eee ind reabsrbite ‘nage bint por prin aloe fot) prin pee de nd snipe > frat > sunteti sedentard si nu practicati mersul pe jos, folosirea scarilor, inotud, sau area pr de nenate edi eed ore sng, cr sali tvine maces prin bre rca ile mira Ipod ats came aft race east sig ncn sein fest ones apr decor vrei act ese cnjnctv ete oigeat detract rn cei sanguin lini, exes de chide nxt bint deel) ar ‘ovr se cumulorancel gprind pra inflaetr spe lee arial ict de see rate metab bora ace ade psidorecamete nace > pra ine ran speci pal st dacs pf pia de ‘psp pete pcos sapere pid sti aoe arrose > ne deft posture de tip odo 3 peraneshmine cuore seen ten factor eal declarant S sue depres Tal de tact cu tpn! arma mal mute pune din lar primele doua serine important ale clulite se concretizeasA pin > senzatia de greuate esingtain gombe > sensapiodefigin game label picoorelornogptenapdrndcanozagam- rorFunctionaes normal glandelr endocrine hipofiss, epi, rida, pancreas celudita generalizata~carecpareinspcllapersance bezel de iar dean aloe dence cu mat almet instil rai > celutitalocalizata ofc zoel cop precim gulf ae ‘men bole rnc soa mbar > celuliea regionala — loca dep ese. cops, abdomen fds eats forma eaten sunt nsf deems mel ose ‘edie, grava, “ Cahn mde avd repreinta probleme seroate de snitat,treuind fe ratte in consents, Po ape dshnci venaee gave, pari vari, ‘cre determin acumalares lho axis In onnsm. Apo probleme ce Istorit m peil la membre inferior, ot fora trom cre produc embait t Conseco rave pen snstate | Dieta de prevenire gi tratare a celulitei De ance ebuie st spunem cna est eth anal universal 1 defapt nel nu ste vor don deo dts, cde un sti deve antilli peraons lt. Pees, fret, cospsle damnesvostrl au pita un agpet as, pos, 8d stort fects ut alps aubeuanat pofund cre eal ub pier ern. Aces tent ete format in prncpldin bre conjunctive careinconioora proper decal sponse paren forma de ochinefrmind psn adipoy Fig, Structurs palit Spade Wore sunt stabitute de vse de singe (apres le nerwoase (en orl de presine temperature) {pes mic, etal sbeutanat nade gram exces nic elimi apa. Aste seacmulazt dn cetn ermal mul ap rasine tonne carededlangeata tan proces inlamator, a adipctl res ive deformed ping clnd pile devine asa fra easticate, apirind emnele cei e dealt prt, odats cu tnantares tn vist capacttatn de vgenerare a co lagen cave aig lsat aspect ineresc al ple, sade Ast euta‘Adio abuzului de dulciuri gi alimente rafinate! ‘Aimentee afte cindex eect (GD ncretr eemic iat (GU conrrate neces frac canta mare de gic abso ap ‘are parte sunt ansormate n ener login (eer eer cellar) etl de bars inet ranormat in grams (acide TA), ae se feta rnc colon plamar sistema clap fanerelor pacanghid 5 > exerci ic carestimleeafurctinare cestrorgane metals ui andeen gash) ebminaveatoxinelor rn wean > Crete conswmul de legume i fracte proaspte, in sezon, defi al ‘mentare de alment probiotic, de apa plata, combatticanstpatiasseden tarismal > Folostsupimentelealimentae gi alimentele care proejazafcatul anghinarea (navn), arma (marina) papa, macepul ghia > Consumat alimentle i suplimentaeaimentare cae stimuleaza ex ret elminareatorneor prin urina fea celurite duretice naturale, suplimentelelimentareeu fibre probiotic, prebitice. > Este obligatorevitainlorensreineraizaren natural pentrupre venire ratamentul clit > Incercai sv insti telici mentale pent control greutai cor orale. Controndu-va inte, vont, ve capa puterea dea va determina “orp sis sche, maginnd-vd aga cum vd doris arta _Apo este importants reepectatt urmatonrele regi princpae: ‘ohdopetic deta por hipecalrica, dar echlirata national bog tim ep fruct, legume prosspete, moderates, mal redust in proteine 7 rine animale, in gnc rina, rk ate arome artifical. ‘ fncepetintotdeanna sina adotaree una program de mast hai > streul sihiexpllan de ce persoanelestresate au o permanenta pia de mancare Qui), de le Poftel petra anumite lente apr stnc tnd consumsm lente indus leranatecuinciritur gece dentate nutriponasedzusin adel ‘nor dete monotone caret ne po feniantreni neces sbi organisa ‘Spe exemple cunoset stoma cnsrilr cae x evidentiaspinte-an ans ‘ade manifest morbid ca mae antl vitamin, ndeosei amine 8 {86 nse do aliments bogus in prodase atat tere stelizaepsturizats, ‘rnin au pegitite aor icoundelen Pe lings pf slimentare, acest sindrm se manifest prin les cataneo nacoae eee, chimoze, pte hemor pote cu asteni intent Pofta de dulce Pofta de dlr, tn conde el dete eciibate i dveraiat este normals, Ins prolemele nce aun cid ne tem abyine dela consamal de dul ‘Arun cd pti for tmpul ladle ar pues, faa incplent,ssfer deo ‘aren de com magna, Crom ete necesar petra preducere factorul de tolerant I glcons (GT), ae ete absolut necesa pent fnctonarea normal» orton hipogcemin’~ nealing. Cd nelina nana pate wansporta aces din singe innteriorlcelelor pnt a taneformats in energie clei sunt o> ranen nfomeate,indcind dering de dle “Apr, asf, parndanal diabetala, cid i singe avem o canitate mare de Dacor, da aetna poste 6 consumats de celule atvts plc isina ‘efecto pats noduce in celle Supls de incor ere tranformat de tabolsm tn gris, arse pune Imago in timp denn vapraponde bes.‘Asti ente demonstrat bentatecret isa de pai sndromul meta oll, Aipertonsun arterial, strzcleroe, blr cadbvasaae bell, can cen. Sane de rom ~ se vdea apo Minerale” Pofta de sarat ‘ei care pts fecvent a aimente sat sar pte sfere de iprtensane arterial de desbidratare cron de cea ar tebul ss presnte la un examen cdi et mal repede posh igerensanes atrial, ca diabeta, unt aee bal car, de nu doe, sunt ug th! letcen!dtarminind spars bolor cad x eeebrvascaat Go fart ioe accident vascular cerebral AVO), distrgeres richer a veder¢ Pata de seat poate indica ps de ala pass, Se conoete ct adil (Questo un antaonit a potas) call (C), determining eliminates cs tora in ose, plas sanguin cll corp De ace, excel de sede bute (NaC ~clorara sod) ghey apargia osteoporzs fragiitaten ons dar apr arto cardiac (terete le sin 4 hpereactabiesi neurmusclare amp muscular nervortats, kas blac, rie epeptfome) Atentie! nel alimente industiale ascund canttati mari de sou-sare asl at {ntimpulunecile descr depasim cantitateade sarerecomandat (maximus ‘5~6 p/xipentruun adult $13 g/ai sare pentru cop). Se recomands, acest car crejteeaconsumulu de frcte egume, are ‘sunt principale ure depots ves! apitll- Minerale’) de produse tate ‘roboie (art nat, son, kei ure valoroate de cacy tmpreund ci face, shnel, nicl, snl prune frase, brdnzetare te. Pofta de carne SeAderwareersoe de protein, nope ase marca stunecindsuntern upatlt fk gpl, ncaa i ar canna carn, oat, pate etermina pot de care. De seemenes, consul de predate ndurtrile dn cane ‘poteinecvaloare biologic scaut (eter cena pat poste ddan Intetine pad care, npn pein keene sur de protein deals alisteiologca. In acest seat de prefers adopt dist dinescts dn «ares facapate tn speci carneade pets, cate de pul eologice de arte, cule (clogce sau de curt) carnea oi ecolog, dar ud, un, amarantal Pofta de fructe Poa de rete epresins tm nea, expres cenfelor de ensimealimenar, ‘amine, mineral tocinkale (no natien ctl din flora de piu, sa eleat (de prefers ecole, consumste Tn deplina concer matali enol lor de pari, provisos onanism osimealimentaesctive (Sind aliments vi, vemine natural, mineral unl ‘odipontbitate Sekine (antondan) necestre rechiibrifelogel estab einai cgi mentale [EEPERTR Pee CUO ructle se pretense mal bine pent ilouie lento junkfood care de ice vrngientre mes: hips, snack, popcorn, dal, sicks ee In acl timp, rcs io mare canta de ap de ocala exceptional (Gop vie? neces deat orp Sore deosehire de fact, lagunele consume cade sn fre tn abu, state trite, se pot atoca cu brdnaetuee, ole, ares, peel, frtle de mare, art Pofta de cafea ota de cafe poate td ops del (ifr). Sf este un constituent l protein, Sc lore funeihormanaleprec oslins, boron pot x rl erent in rps metaboltlr 9 Comportmentlsalimentr Ente, de azmene, content a wor vitamine din ripe 8, fvorisess seca bil, part la rescle de aire a aia ler meine santa pl pull, wnghiloe. Amisoactn keratin esc (ogame din fami vere au aetaneaticanceriges Suse une de lf sunt area, perl, oul, cate, waa, brocolconopi- hs, cere integral, geen prosspeti de gra, linea, mut eas, wear (ain eu ete de asemenea un dementia sind in organ de animal, a. nen forma hemi, ou, cuper ptr rune, bla dead, aan cla eae ete Poftele femeilor gravide os pee 7 ys Nar nt, ne ch oe vn ar ben evi Paseo pnt sem {Entrants actu nt ener ede ee ‘empl prs ens tobe ovat ¢ tt deen cht oat certo nt opt chime ong pale pcs CONCLUZIE ‘Acerte probe por frasvate atl > pofa xagerata de mancare poate f combat coretgstionata prin ado area une te dversifcate\echiibrate format cin aliment natural int gral provenite dn lanquri rfc scurteeclgie rabies > hidratare ficient xa oligominerala natura 1.5 ~ 2 tn > prin remangarea la tee de labire faite, restrictive, priuoase, entre «a preven efectul Yoo coacerizt prin oscil ale geutti corporal care inhib producti de leptin, declan bulnia(onsumulpermanent nan tate mre. orcaradament) INPLUS Incetapiodatépentr totdeatuna sh mancaiin fata talevizorlu,deoare- ‘ce acesta afecteathfuncfionares cortex prefrontal al crelerubi care on ‘oleasd comportamentul aimentar pi emotile petind decangatulburiri le comportamentala allmentar de tip Bali, fedndu-vA st mincat orice ‘Horie de male rds congtlentiaai acest fap! {In timp ee vor produce modificrtpatlogice ale sistemalulgartroints- tinal (gustie, ler, colo italy.) ale metabolismelor gi sparitia pra ponderalitat bere ‘MARE ATENTIE! Reclame la produce alimentare difzate prin televiziune (forma a newromarketingulu. »-am detaliatn volar al acestelucrri sunt cele ma agresve,aesteaadresindu-se ret subcongtentub,declanéind apt react de aicvitate pentru alimentele promovate atl. Copii sunt mai sensibil laasfl de reclame televizat ide aceeatrebu ieinmod special proteja de efectul nocv a acestora Cert ere chtrbule sts > exci cnet aliments ingredientle dn alent cu respectarea art demas acl trl mese principale ice > lat ial deja ncotdeauna sind cd acest ete esta pent preve- ire poftelorsfoamelexagerae, prevend apaiia supraponderalti $f beta > consumari minim cnc port de egue i fruct rude in fice toc ind rot dealimente tp junk fod chips. sticks, sacs): > consumatialmente natural ntegrale cx nce gem sczata (GL), pentru eviare oscar mari al gem > practic atvtag aie prcus mers es fsa scr int, gr a,c cl pun ofumatate de or penta combatrea sedentarismu {namic moder soca cu rane devitalizac industrial sc sypraconsuml Aimplic de calor gale dar efi. sana.dieta de 4 zile sau cum scdpdm de cateva kilograme? pentru a intra in rochia dorita cu ocazia unui eveniment ~ ay - : Re : de cateva kilograme Se ee ee onan m irae! oe mages ity ae 3! FEMRONLTTCM CLC KCAR CREM |. Iie rn commie er prow tes di1. COMBATEREA BALONARIL ere Seinerpe sar cu conum dea jumstate dlrs pahare) de sp plats, fein are se soc iil dela jumatate dele gs dango cereus de perl toca (france gid), 0 ingurt deseminge de mira cnt, se mented gs nfsea ce ec inte Sestrecat Ichi seconsems, ot Inghjtr mie nant de clear, Inia liming geee internals, dstinde msc Iara rcs digest 9 stimula i oz, De aces, np opi steps ‘oles rina de tera ec poste fun confor Dimineats Dupe ath trek diminst, fonsumat din now un par cine reparat a n seraprocedent, Lame ej seri un aut natural n cae a uso ingurs de flg de ov, o ngu de seminge de in ciate posit, © Agar de fins de peur sau, ma act, © misurd din prods natural ‘Colonel in pss pate nd es nga de magn de prune fone 4 Topoovei, pentru efecte lative gh energizante ‘ation pine format dn fact prose pete (un mo ansn coat, eteva el (de ananas cud) sta Bie an nectar ‘hints Bender in 300g ananas cud, 834 canslanm prompt de gibi, dou Tinga de seminge dn macnate oxo sur de Colon so lngur de ma sun de Topoloveni. Produ rezltat are 1 fect antinamstor, patenic dgstiv < ‘i depuraiy energiaant,scind sn sport ennicatv de itn cd fl, cle, magnesia mangan, potas, bre alien tare gna acl rai eenil omeg-3 omega im raportal logic neces, tweacaoten bromelinn, De semen, act prin agar atxidang natural tera carstinsleae tabla bazal ite smal imi, La ial consuma ne un par ap pats Serine a cae afi aang reams ota ojumstae de ima Sears Se bea un cei metic pe basa de coad eas pi, putinduse na caters capa de crbune medina, de pofert i amestec cu seine de ese, fntract de mage, amine do chien, ‘i le tenia efi mont Cops cu cet el de cmpositise oe a farmace su magisinee ca roduse naturist. Seva ie fein, care se adap lt sential de ments Nu rong le tainted2, STIMULAREA DETOXIFIERIT ORGANISMULUL Intairoa sistomulal imunits, reglareametabellzmalat ncontextldeurgent at de sem, neces prtrtune anu inte, vo rcurge lun ein dar care trbuse fed curt rats ester al de cate oe pe an inn un en va tabu adopt cao ets pe vat, deoatce pate aes fete adverse eit supra siti Tae emp dec de stare defor etree fn um ein se pot lend 152 kgn greta ical deja bine ruc dela 2.2 groper at tn cre suspensonai ting dn lg verdealbastr Spirulina ajar uu bende. Aten! Dack lat! medicaments nufolssucl acest frac! Pateni- cul acest mie ean a un neta obit (in $4 mere nguris de Spiraina omogenzate in Blender. Piru obinut be pate ius cp pit, Se conus caja decent din plant, ere, ‘are se adaug omivur de Calontep. Prien Se consumo slats mae prepara cartes adleopardegalben, tein pil, lind de cing, owe. dich roel 9 rane de prune din abundengs Salata ae atesoneseh co nega peeparats din lel de msi ex ‘Aol sea un paar de uc obinat din 2 porto, mi, 2 moran 18 do elna de peti, 12 em Hom crud de ahinbie #1 9 mrt de Colntep, Se Poste nd cao gar de malin de Topolovent ins — caps, url Gourd, untor, ssa nde, mont 91 se asezonezt cu 0 incgrets putt di ule exten de tiling, 1 minrd Colonie go ingarta de magian de Topolvent ‘Se consumd un nectar obginut Ja Blender dinteo jumstate de ananas rasp, oii de pepene gaben 2,2 Nuvom neghjan aces tmp hidataren corp, consuming lic 2 Ide cp plata Mic dsjon ‘econ cer 180 lit mate sal nae se omopeizsea © msurd de Colt lings de agin dT poloven, Se bes ce 200 ml aps pat eama dela oumatte deine Sematiao gstare in curva iinet care poate 6 formats din 23 marco, 1 radicins de afecla ri, 0 jmstate de til de lino uma deme ie ‘omogennae a lender event date apt plat, 5-6 ml de ad proaspst col dnc go cep deta,Se prepara 0 salt dn serige rade de dove, de Nose sare Jul moro ras ade op alben Fela ogi sti onde in felinide peel Saltaressesoneast fo vinegres bint prin mia res lel de malig eta, ama de ami, isu de Clon Help, lingua magn de Toploven. Se bet cst de ment au cei verde, etn hoger dirbanana | ere Ye 6 prepara din legume I rita, oj arde, fic, dove, pet capa, ines, caro8 dll Gast, ma ‘artof ohm. Se pot stop cwe de ‘ling nico 2d demi. In cuesul set se mai pot coneum 46 stmbur de mgs de sau mie de ‘eben cep de cl de plate me Aiinalearomate ment remari fi, sebin, mua) Mical dejan >» Se tnepe si cu o lat de fact prone eps ic pre, ee four natural cae seadaup omer de Colontep, 0 Bngurt de magian de To —— elven solingu de ful de ota, eben o cet de cea vede, nnd. Incurul imine se ma consuma un shar de nectar preparat a blender di, pee ocenjch de smeur,oceage de cipani Se poste lua cusps Seposte laa to gutare dn dS carmale emis Se poate prepara un pepacho (up rece) de lagu din ros, cap, stro, / caste, andve,pitrujel frame 9 icing, moro, pper negra maint Se servete race cu but de pine integral sn pine de grau Seta, fra adi al ‘mentar. Sees cea vede nad Ica peeve conned un fue prom lesezon, mar, par, pepen cep, zmeur ina ‘Se prepara al dene” paste din gra dr, se aezonead cu lel de mtine ox leavin pepeondno Gau cuunsospeto fe busine). Se poate sere ex putin rns prsapt ca eminfe de pn ro, are, cep, wturoasesonats ‘vingrets din lel etaigin de misting eat deine,W Seb SS Be les cee ea este un alt pretiosin orice curd de slabirel et eel are end Cee eel cutee Cie ree eae In acest to allen ae aportul decal a fost reds, nda apiratsenatia cath de otne, pote dure cap, su simptome de eva ca urmare a Temuni Incas ile tmnt cm aficoolt su produsele de cofetiie, aise came procest, ast fod ete, nent permis tigate: inca contra total ete za Deacea cara ar tebe nese ond entra ite nsf acer fle mice i er ern one curate, Mizaes in spi ata cuat, va ae tun fect puter att arupaeficenel detox, ci 9 asupa lee 9 onus sho afc fcandte sd rec wor de aensts pial Atentie! Regimal na teebule pat mal mul de 67 ox pean De asemene, regina a tuebue practic mai fecent de dou on orienCum se ,comporta” alcoolul in corpul nostru ups ingerarn solu cur cancer sanguine pests dows fe ta prima fasaareloco ceptere rapids In 30-60 de inte paises ne one unc eatings un maximum al concentrate sanguine ~ dup ae aca, fan ous seade lent in urmitarle 1011 oe (oe de laine 3 /Ke corn, pealonli. Aso alcool arelo att pe cale dient, cy prin dif ber pss, Absorbing leo pn dire atv face dela nine gr raven coisa bel, eofgians arr intial: Deore borin gsr est ‘mult mal lent, consumul de akol tmpreuna ca allmonte slide gre digerbe fnetineyte mal roel per nin nares api ‘Absorb alcool ete ml pl A jun ~ pe stmacal gol: De asemene, epnde de concentra bast i laa cl ml ap sorb prcle fo tiie do 30 Vrst, gnu greutte stra, or anaur, tate cr ‘aden, tata ational capital genetic flangers de asemenen aor tabi lool ‘Aloo se fac erin tot corp spec nt inh Important! _— Alcoolul traverseazd bariera placentara, _—_afectdnd grav fatul. Femeile insarcinate care consuma alcool isi expun copilul riscului de a dezvolta, mai tarziu ~~ tavilapaepilepsias ical de apart aleilese cet tel de peste ino, De assed ako Tal consmst de rave favors para aloolim copiorl, dar consul kero de deogus, apariis depres, male Parkinson, scientelorvascaae, Princip organ antunet in metabolite deniers cool este atl ‘Yuera de elninare alcool te varabl nepstndo medi de 10.2 g/ Rg corg/or I mul soos. Om parte din aleoll nga este eliinat pe ale nara (2996p ale pulmonar pin expat 3%). iminaes pe ale deri prin tanepiati, ve farte val iy functe de efor ii frat dp son uml de kool, ‘Se conidersc un cons anc de sub 40g skol pen, de ttre peenanele stoitoae, nu ar & perio. Acest canta do sol se poate repli: 100ml utr leo ear palin, whisky, conic, ode) 350-40 ml vin, 80 mi Extrem de noi ete nt abl dnb nce pts, petra \eakend costs deedts, tenga cance dealcol feet ceti esh xbeaptll Party people in yolumal alae Interactiunile alcool - droguri, alcool — medicamente, alcool - alimente Intractiunde bilgi leo dope oc snl euro, prin ‘bla neuroransmtorrecepter cu elect deamatice apa compartments soci sna n general. Aso cnt, pre ene, bodiepondbltte oe ‘ne indutod producti de coaeens ubetans phase puri. AM, pe eata prt, crete dramatic toate cla dogur ex oid)Asoceesslcokii cx medcamentele modi activate erapetih «ac tora Aloo sinerpenssputeie cl anslil hpnotele mind dramatic fect sedatival acest, sciind vgn producing acridente de crcl, de ‘mune, comics, Aboot x metabelimes medicament ce e mee ‘es nun proceatede cla stem ctocromi, madiicndlesctones erapetic, ‘etl lool modi metabolism encarta, niteine rifampicin ‘eof, warfarin, bensodaepineor, anticline anddepesive tcc, troplnc, a dim dour cteva exemple ‘Alte medicament inh akoldeldeogenaza, menjinind wn nivel at soleil uk timp ip conmum, can cal parcetameih,cnetidine, pre gin stare de bei Divelrmulinhihdegradarenactaldehidelcuseumuaraacestiaidedanares seated pests, vom (let ant alee), dar geuefecte puternice anurans atresia oct actldhids ‘Consul de akol modi efcul nor aestexce (ex proof, Aloo modi acunes nfo iia tratsrentl dabetu pro ‘cid ipolceml. Atocere aol salle april) at ant nara ‘ort nestrodien are efetegrave supra mucoasel gastric, pind determin apa eerelor sa agravaren calor existent (sere ealimente nspecial lgunele i fructl pot confine alia care aude ssemenen cece negative cand rant asocate cu alcole Alimentele cae contin cali, tend, teobroming, tain sie (lea combinsie de whisky cu bast neriante) pot eet let adverse ale lel Ju Authur tartoare de ip ela ex. octal Cuba Libr), enrpentale, ‘combinati cu leo fatal ot dev extrem de toe, Metabolizarea alcoolului din bauturile alcoolice (sau la cat timp dupa ce am baut ne putem urca la volan). Infuneiede composi lorhtuturl loolce sunt ma repede sa mai lent me ‘bole, Biture ditt leo tiie amentar pr dat op deta), are lool mu xe aoa protein nu sahara (vd, whey, palin, copmac, -vinars—atenie autentic! sant metabolaterpi ttl antalcoa mining nog tiv dpa trceen a dea 10 ~ 18 or deacons 50g aleol de ctv un buat 70K sats. lool in tril gate zaaras protein ihr bet) teste estem de grew metabolite antakoal ens post dup 8 oe a esa cong de loa Mal depart, it ceva reali entra conductoriasto, cae poate spreceetinpal nectar neqativisloletl dup consumal de bataraleobee, (ick unt sino consum madicamente tatu. ‘sn oevaconsuma alcool pe stomacal olin prima parte aie ‘Siu ce vor amestcn ature lcolice intr lesan cx inturtenergizant, roger, medicaments, ‘sinainte dea consuma biaturacoolice xt indicat a consumo wn allment oid grew gerbil ex nt) pentru a ncatin absorb lcolull yl apa- ripa ete de cbratate, «+ tntotdeauna mars nati compania cola trebuie fc rinitoare, bogs ‘invltamine, minerle, Stonutient. ‘sev evita aecereaconmamule de alcool cu fumatul { serecomanda pane nar curt pimigcaefsc intrerepriale de conwum de bata alcotien. ‘sever consuma numa bistartalcoolice naturale, autentice gin cantchi ‘moderate, o unitate alcol/sl pontrafemet(-150 ml vin rope natural 1 ps Iha/a) x dowd unit leol/l pentra bibati(-300 ml vin ropa natural” 1 2pahare/ai,Orientaty, unitate de aloo (-11 aloo! eet conflont {ntr-un pirel de chior(-50 ml), intram pahar standard devin (150 ml), {nto tilde bere (500 onl), intr-ojumdtate de pihire de vod, whishy, iu pllnch (25m) © tilde tru de bist spiroass whisky, sin, Conia, vode) confine ce 40 enti dealool, De retimut! Biisponiiltatea wet unitay de alool fran neti de context care segdzestealcoolul~ congener (zbstanteinsotoae ae aloo de fr- rmentati), adaosuride zharuri,proteine et In bautura aloo respectiva Ficatul metabolizeaz alcool cu tat mai repede cu ct se afl neinsoit de ate componente in bautura alcolicarespectivd. Un barbat care consumounitate de alcool pe stomacul gol va aveaocancentraiedeaeool in sage de = 15 mg iar o feel de 20 mg. Consumaluneisingure stile de here, eu 0 nogpte nant de condusul auoturismuli, poate poziivatestl respirator de alcolemie Vinal si resveratrolul Viroul rogu previne astfel deavoltarea maladtilor cardiovascular, [Arti oe canons faptal ch wn factor independent, de rc, ponte bolle cardiovarclare i epresins nivel crescat de homodistend yt ‘ileterlal Homociataina ete un aminoacid care, in exces, induce 0 pro ‘ductie percaloas de radical Uber, afectnd endotalil arterial accel ‘ind oxideres LDL-C pl depuneree lal sub forma de ateroame Sa demonstrat recent ch un coneun moderat de vin soya de buns clitate poate determina scidereasemnifice tiek a nivlutel homecitaine! sanguin, chiar gin care pertoanelorobeve ‘fecal aceatel acide concentraie homocitsinet sanguine ene cela ck se reduc real aparilal maladilor Cardiovacalae, expicind aetfl, paral, .paradoral fran- lilenoli din vinau un fect lar de prevente sone prisimior up ceases font ingot. inl previne odes simon ‘spl digest, iminutnd sel oxida dn onpniam cu fete pole arpa sleet eardlovaclar cera alto ong, Vinul de bund calitate tnsearnd an prods ogi prin fermentarea nara. a mur vac, de srg noble ore alcool supetoars cele e 11° v/v alcool etl, co eat cama stew de alcool mete al instr nedor un nie contaminate Sic cil et ma seat (metal rl rer iar de peti, inprpamine chime ga), co cantate ‘nin de amine biogene (or histamig) pe ct poi pede subetane cnservante (ex: sli Pe lingh castes, caracerticle senzorie ale in sunt de asemeney, foarte importante pent plceea fetch conouratorh istamin ere un mediator chimic ip Cellar, ndsosel a Rpersensiap med tte Ar fect constrctorla nivel musculus Tronsienetede,provcind broshoconstiie, stimuli secrets gates, mend restescazind tensunea arterial Acuneabrooconstecoue, ptentcre,alergich 3 ‘aataminl te potent tn mod prio de wali din vinai:De ces pe ing an creseon densa mineral osoase > dininaaro resorbti esas: > diminuarea marker osteoporzel pst menopauzae > scare isc de mala cariovaselare te contile edentariai roi popula apa exten inn total sp cllstmpevints coer necesito flog nice de macr-#mrodlemente, Contin Ia satiate ncestra da fh avea UN APORT CALORIC, 23 ‘ns empl in caval clas alents Aces apt ete portant pentru preve ie caonele mineral, dara supraponderalitii bent Persoaneleinvirats tries scotde oat maeatentictari decide, deere cent pte acridine pe-eitent ogi provcsnd sth ented confuse opener, petourele tm vst sued de deshideatare hipertonicd ~ Ihpernatremich arcs prinaete.ucehues grin roe mat tat ‘a sable opi izporeant Herat est creat la bri cu pererea dep pec rena tanopiaien cand fbr sau tila de abet. Batranir Ise recomands consul de pt de cel pin 1,7 Vi comeumde al mente gt napa pune rte rospts)weparizte a canst mi epi ese replat Deci, si vorbim despre ape! Apa potabila fate dent conwuraluma i prem ere psn ae stn su dpe nar lt pnt eprops ale Tepurcame es decries tnt de frist iste de Steamed eer une du nie nae recente ordnance fa pare ate pr de pals ce dueia mena pene tbe rn core su comers pronoun ene ona mano cer “Reeccattn tates ro alert or ie “tsps ate oven npr pet in piel ate nae tare netorantra duth, piso need tae dec oC) ee eetar, are, ovinare, ornare et, petra a ndepin condile de pratt, po tate micobiolgi. contaminant! aio him (pre expla nai tebe 8 subimita de 0 mg, Apa de izvor te op de origin mtr cr teu indelinen xed ot tert pets publ, Ap evo pote fcneunats nae at ‘De mu or comport ape deer mete prea dear xm ee toda stabil. Ap de tor na ele safer nun tame chimi este Ibias emt ap ator compen br Mca, pot asc x propre care perma echetarencumenghn de sina Apa de mas& ‘rice ap mutt, destinats consul aliments doit apa inert ‘natural sau apt de ioe se comercalzess sub denumies de ap de mash. Se poate comerciales forma apt arbopasifite fon, Apa minerala naturala seo ap pur dn pact de vedere mirbilol, and origins intran etm serif bean este exlotata prin una nal he emergent at ‘alo foe. Comportia mineral tebe sr stain np. Tn functe de continutal de shrari minerals daolvte (resid fix total) ‘apa minerlé natured poate fs apa mineral slab, ei sub 50 mg/— sunt ape ptericipotane: > opacligomineraa reid fc 50 ~ 500 mg/~ sunt ape iptane > ap mineral rez fc 500 ~ 1500 mg/~ ape wg hipotone: apa putericmineraizaa rez fc 1500 ~ 8000 my/l—ape atone pes 28000 mg/lepe Wpertone. In functie de tpl pl proponderentasirurilor mineral daalvate,apele pot Binscriptionate cu ermitoarele menfinn: > hidogencarbonatate/bicarbonatate (HHCO3 mal mare de 600 mg/0: > sulfate, contin de sulfa ma mare de 200 my > corurae continu declr ma mare de 200 g/t > aia comin decal mai mare de 150 mg/- > magnecian, contrat de magna mai mare de 50 g/t > fuornacongnut de fur ms mare de 1 m/s > feruginasa comin de er bivalent mai mare de 1 mg/t Decider, carhogazoasa computa de dxid de carbon ther mai mare de 250 mg/t > ssi congnut de sod mai mare de 200 mg/ > covespurde pentru preparaeaamentclordestnate sugar dupa testa lini asin wn contin ma sczut de 10 mg/ rita O05 mg itr sl at 140 mg/ cal 100 mg/ magne 50 mg/l psa page inspec al Giardia Cryptosporidium sp: > corspundepentra regi srac in sod contin fn soda mam de 20 g/t > poate ave efet lanai ramet dp estar cli > poate ven eft artic uma dpa efecuare aster cnce ‘Apaplata este 37 olgominrals, mirobllogl pu arin o stabitate fake imi p microbiologic de minimam un an atunccnd este imbutelat cond ‘septic. Ap plat poste ave gaz natural ln dept de expla (endoge) fk 1 nat ae adage ond Oe ht i we corm redial ort “are va comands ipl de sp pote. feicclmice ee pele mineral wor 6 consumate medicamente ansilitice: Kena (benzodiazepine) buspirone > medicamente antidepresive: Zl iho seleiviaietitaarise- rotonine): > entialergenice,antihistaminic: Alga (cetirizine): > eneivirale:Saquinavir mesylate inhibitor deproteaze) > antiaritmicecardiace:Crdarone (amiodarone), Quin. > maladitcardiace, accident vascular cerebral, anticoagulante:Co- mad wren) visions, camaro > timunosupresoare:esprina > epilepsies Tereta (carbamazepine) > cancer: Tension, Vincristine vinblastine, foxfomide etoposide, yo mide:> tue, rdceal: Destromethorphan > sida Iv: Virecope (navi nbtr de proton) Non (toma ni bitr de protec > antihipertrofice prostatice: Proscar aster taster duage) > maladii cardiace,hipertensiune arteriala,blocant! al canalelor decaleiueAdalat(nifeping inhibitor al analelo decal), Peni lod ne) Vera Gna alana decal) > disfuncet erectile: Vigra ilenaicca), Cals (eal inhibitor se lee al oft din coral cavers PDES): > hipercolesterolemie: Zc, Crestor Lipitor (ttinenhibabiosneza LDL: ‘olestrl Apo sa fractile non HDL > aston sl emfizems Wellbucrn cofilina, aminaiin, bonkolatetar xan tie > amtialgie:Codina arate) > atibitice: vermin Clartromiina Iravonsel(atfango > hormont:estvail D stimulentiz cena feria > anticonceptionale madicament medicament medicament medicament adit rt alinen-alerg prim uncle prespol morenienetictn cpa preventer avez ae Brinzoturile fermentate, vinul, beren Avoceres medicament antidpesie (bibitor | mone sminoosdazelor MAO) cu Brdmaetar fermentate (0 telemen, urdu, camember,roquefor vn Cn spec co ro) Boren pot delings cre severe de hiprtenehane arterial dave sor amine gene (rains, htamins) ‘ae doting libre de ctealamine nradrenaing stenting. ‘Alimentele care confin cantitagimari de vitamin K (rice spanacal ptr cracererae, slats lg marine) as vor ‘nme deol cae ute tetataeste cu rmedicamententcogulante, sala aint lial aber cel caren antacdent um cent tastcuplimetaeaimentarecuactianeantiplachetard cbynue din Ging ba, le marine lamiarns) ede eye omep ean ng DHAEPA pa Sufrine de hipeaciditate guste nu wor consuma fructe acide tse, rep), utr carbogizouse, sur aie, sale alimente ade in pl tame tal cx medicament antacids. ciate ecetora va reduce fete medicaent ‘lor, ean puters de neta aac clo ate carnea de ton Carnea pregatita la gratar, pe cirbun,geereethirocarbur pols lice sromate PAD, cncerigene ce crc cata une ene. Prin india ‘esters actin att! nse ule medicament sunt metablzate seeing rid, sched atl eacatenunoranamtin(amioflins, tof, le ‘ton, anor anal Genes prscetamoD, anatase sedative (sep), ndrkmice(propanc verapand,anthdepesve praia amitsiptlin), ant Pathotce haloperdl ops), ehibeoare vale tieatetn atarental HIV SIDA (tons) a unor antiemetic 1a (ondansetron) lc asemunitone apa gl 1a fumétorit activi sam pa- lvl (gra congine PAH gl le ous puters) ss Ja eel care