Sunteți pe pagina 1din 330

www.dacoromanica.

ro
CONSTANTIN ARGETOIANU
MEMORII
vol. VII

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN ARGETOIANU

MEMORII
PENTRU CEI DE MAINE
Amintiri din vremea celor de ieri
Volumul aI VII-Iea
Partea a VI-a (1923-1926)

Editie i indice
de
STELIAN NEAGOE

EDITURA MACHIAVELLI
Bucumti, 1996
www.dacoromanica.ro
Colectia
ISTORIE & POLITICA
este coordonatA
de
STELIAN NEAGOE

Toate drepturile pentru tiparirea


acestei editii apartin in exclusivitate
EDITURII MACHIAVELLI
Bucureti, Sectorul 1, B-dul Banu Manta nr. 22

ISBN 973-96599-9-8
www.dacoromanica.ro
NOTA ASUPRA EDITIEI

Prezentul volum al VII-lea din seria Memoriilor lui Con-


stantin Argetoianu cuprinde anii 1923-1926 fi incheie de fapt
Partea a VI-a a Amintirilor din vremea celor de ieri" a.ya cum
au fost structurate de autorul kr.
Din acel segment istoric de aproape patru ani de zile, memo-
rialistul a evocat mai int& tribulatide avute cu generalul Alexan-
dru Averescu cu ciracii acestuia, frilmantdri penibile care in
cele din urna au dus la desfacerea Partidului Poporului in
doudi. averescan .yi argetoian. Dupd cearta" cu generalul Ave-
rescu a venit impdcarea" cu profesorul Iorga din care re-
conciliere a rezultat Partidul Nationalist al Poporului de sub
prezidentia lui N. Iorga fi viceprezidentia lui C. Argetoianu. Is-
cusitul negociator a fost, mai apoi, artizanul fuziunii Partidului
Nationalist al Poporului cu Partidul National din Transilvania.
comasate in Partidul National Roman de sub ceJIa bicefald
IorgaManiu. fn drumul spre constituirea noii Opozitii Unite"
pentru inldturarea de la putere a Guvernului liberal condus de
lonel Brdtianu, abilul om politic oltean a fost la un pas de per-
fectarea intelegerii de guverndmant" intre Partidul National
Roman $i Partidul Tdrdnesc fdurit de Ion Mihalache qi indoctri-
nat de Constantin Stere. A izbucnit insd lovitura Printului Mof-
tenitor Carol", renuntarea la Tronul Romniei in favoarea
ibovnicei ideale Elena Lupescu dupd care vial(' politica'
romaneascd a fost gray tulburatd, motiv pentru atotputernicid
I. I. C. Brdtianu sd treacd interimatul Guvernului in mdinile ge-
www.dacoromanica.ro
6 NOTA ASUPRA EDITIEI

neralului Al. Averescu, sub privirile stupefiat-neputincioase ale


Opozi(iei Unite" in prag de destreimare...
Mare le prozator se dovede.yte ci in acest volum un neintrecut
portretist. Exemple intre exemple de bilrbati de Stat ci de oameni
politici romdni imortalizali de pana plind de har a castelanului
de la Breasta de Do lj: Nicolae lorga; Iuliu Maniu, Regele Ferdi-
nand, Regina Maria, generalul Al. Averescu, Constantin Stere,
Ion Mihalache, Principe le Maytenitor Carol, Barbu &irbei, Oc-
tavian Goga, Al. Constantinescu-Porcu, Virgil Madgearu.
Ca fi peind acum, textele Memoriilor se tipiiresc in integrali-
tate dupci caietele-manuscrise argetoiene. Toate sublinierile,
cele trei puncte de suspensie sau rdndurile cu puncte de suspen-
sie, precum .,si toate notele de subsol aparfin lui Constantin
Argetoianu.
Intregim opul cu noua- Anexe (un document semnalat de
memorialist ci alte opt descoperite de noi la Cabinetul de manu-
scrise din cadrul Bibliotecii Academiei Romdne), al cdror conti-
nut se regdseve integral in cartea de fagi, fiind semnalate ca
atare in man.yetele paginilor respective.
STELIAN NEAGOE

www.dacoromanica.ro
MEMORII

www.dacoromanica.ro
7144-2 9,L2(
MINISTERUL DE INTERN(
-
CAPIIIETUI. MIMS faint.

atz4,:_
/tr.--14

A,e-c. et,

z-4 cxL4,2 4e,

11-0Cck_ k9-6,es
4

C.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL X-LEA

Redactarea programului Masa la Xeni impcarea cu Iorga


Masa la Iordache" Calgtorie la Paris Inapoiat la Bucureti
easesc partidul in fierbere Explicatia cu Averescu Banchetul
partidului La Ilosiat Tratative cu marghilomanitii i cu Ma-
niu Complotul lui Jenic Atanasiu Scrisoarea lui Averescu
Intrevedere dramatici cu dnsul Sedinta Comitetului de Direc-
tie la generalul Coand Imi dau demisia din toate comitetele
partidului.

inapoiati de la Sibiu partid de guvertiamant cu un program conturat


in toate ananuntele lui, am petrecut luna ianuarie 1923 cu redactarea
defmitiv 5. a textelor i a propunerilor adoptate de Conges. A fost ulti-
ma mea munc5 in partidul lui Averescu qi am vrut s o duc la bun sfar-
it, dei a fost lipsitA de orice agrement. Fath sa pot inc.5 prevede cele
ce urmau sA se intample (si cine ar fi putut s prevadl pckcaria ce mi
s-a pus la cale peste cateva luni!), simteam th drumurile noastre se des-
pgrteau tot mai mult. 0 simtea probabil qi Averescu, caci de0 ne imp&
casem de ochii lumii la Sibiu, atitudinea sa fat6 de mine a devenit din
zi in zi mai rece, i a cAutat s6 ma jigneascl de cfite ori a putut. Siret si
fatarnic cum era i-a ascuns ins5 unghiile ca pisica, acoperinduli im-
boldurile sufleteti cu formele unei politeti i unei corectitudini aparen-
te de procedee ce nu-mi permiteau nici o reactie.
Dup discutiile i lmuririle de la Sibiu, transformarea anteproiec-
tului nostru de program in program defmitiv al partidului era o foarte
simpl chestiune de redactare pe care a.1 fi desvaqit-o in cfiteva cea-
suri. Averescu a pretins Ins cA era mai democratic sa numim o nota
comisie de redactare" pe care s o prezidez tot eu. Cum toate ajunse-
sera sa-mi fie indiferente, am primit propunerea, observfind tot* c
www.dacoromanica.ro
10 CONSTANTIN ARGETOIANU

aceast5 metod5 democratic5 insemna numai o pierdere de timp si nimic


mai mult. In realitate, Averescu avea planul lui. A pus pe membrii co-
misiei mai toti creaturile lui personale s-mi ridice obiectii la
fiecare paragraf, aproape la fiecare fraz5, cu n5dejdea s5 ma enerveze
si pierzandu-mi cumpatul, s5 sparg geamurile. Planul n-a reusit ins5,
fiindc5 ghicisem de unde venea opozitia unor oameni care prin ei Inii
erau incapabili de o asemenea initiativ5 si m-am abtinut de la orice
manifestare. Part la sfaritul lui ianuarie s-a terminat si cu programul
i Partidul Poporului a fost dotat astfel cu cel mai rational, cu cel mai
practic indreptar, din care au fost excluse petitiile de principii, f5g5-
duielile electorale cu un cuvant toate frazeologiile cu care-si inelau
de obicei aleg5torii partidele ronfineti. Guvemele care au urmat din
1923 inainte si-au insuit multe parti din acest prop-am, le-au aplicat
de cele mai multe ori f5r5 rost, dar au recunoscut totusi prin adoptarea
lor ca reprezentau indrumarile cele sanatoase pentru prop5sirea po-
porului nostru. A fost pentru mine mai tarziu o mare satisfactie sufle-
teased', A/az:and ideile mele trecute in patrimoniul altora mai norocosi
decal mine pe cile puterii.

inainte de a infra intr-o prescurtata expunere a amintirilor mele din


anul 1923, in parte atat de dureroase pentru mine, voi mai nota aci, in
rubrica anului 1922, dou5 evenimente de o inegala important5 in evo-
lutia carierei mele politice. Arnandoua sunt in legatura cu motenirea
politic5 lasat5 de Take lonescu. Bietii takisti famasi orfani se b515b5-
neau intre ei si nu stiau incotro sa' o apuce. Cel mai cu vaza printre ei,
in acele vremuri, era Misu Oromolu, fie si numai fiindca era guverna-
torul 135ncii Nationale, caci liberalii-1 lasasera in postul in care il numi-
se Take. A fost un moment intentia catorva caraghiosi s-1 proclame
seful Partidului Conservator-Democrat din care nu mai fam5sesera de-
ck putine cadre. Dar pe de o parte Oromolu n-ar fi fost primit ca sef
decat de cativa derbedei, iar pe de alta agatat de Banca National5 cum
era, grecoteiul nu era nici el dispus s5 supere pe liberali, catre care se
indrepta, printr-o actiune politic prea caracterizata. Proiectul a ckut
in apl, cu toate cele cateva sute de manifeste impartite de comitetul de
initiativa" (!!), din care am primit si eu unul!
Unii din takisti ii indreptau privirile spre liberali, altii care nu uita-
sera invrajbirile trecute, incepuser5 pertractari cu Maniu. Erau insa i
takisti, care stiind ce soart5 ii astepta in slujba altora, ar fi preferat o
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 11

reinviere a Partidului Conservator adaptata imprejurarilor postbelice.


Printre aceqtia erau Grigore Filipescu qi Xeni. $i unul qi altul puseser5
ochii pe mine. M-am pomenit intr-o bun5 zi cu Xeni ca ma roaga s5-i
fac cinstea s pranzesc cu el, numai dnsul qi cu mine, sd vorbirn poll-
ticd. Am c5lcat cu acest prilej pentru prima oara in casa lui Xeni i
marturisesc CA am fost uimit de luxul peste care am dat. Nu ma obinu-
isem inc cu imbog5tirile repezi, nu prea mergeam pe la oameni, cu-
noqteam pe Xeni ca pe un trep5du al lui Take Ionescu i nu-mi inchi-
puiam ea' era fericitul posesor al unui insemnat numar de Grigoreti, de
Luchiani, de Andreqti care de care mai interesanti. M-a primit in-
tr-o splendit5 i bogat5 bibliotec i numaidecit am trecut la masa'. La
mask in fata a dou tacfirnuri, un scaun i un fotel majestuos. Cu vocea
emotionat5, Xeni rn-a poftit s5 ma aqez in fotel: E jettil pe care sta
Take Ionescu, and venea la mine. De ciind a murit nimeni nu s-a mai
asezat in el oferindu-vi-1 ast5zi v-am mrturisit printr-un simplu
gest tot programul meu!" i pe cand intindeam icrele moi pe paine
(caci mi-a dat o mas5 domneasc5, perfect incadrat5 in decorul sufrage-
riei de milionar) a inceput sa-mi expunplanurile lui. tia el (de unde?)
ca cu Averescu n-am sa o mai duc mult; ramasesem 1i eram nu numai
un conservator de batina, dar ma mai i aratasem fire de conducator i
cap politic. Take v5 considera ca singurul om de viitor in tam astal i
am putut s ne convingem cu totii de dinamismul dvs. politic (am recu-
noscut aci o formula a defunctului), fara dvs. Averescu nu putea sa
ajung5 la nimic (exagera, rara mine ar fi f5cut mai multe boroboate, i
atata tot!) dar acum nu mai puteti face dvs. nimic cu Averescu! Ve-
niti i luati locul lui Take Ionescu, puneti-va in capul nostru i s5 refa-
cern Partidul Conservator!"
Uita bietul om ca n-aveam in capul cui sa m5 pun i c5 ideea conser-
vatoare pierise odat5 cu sinuciderea Partidului Conservator, in toamna
anului 1916. Cu epavele clientelei lui Take Ionescu nu se putea consti-
tui un partid i vremurile erau de a.a natur5 incit un Partid Conservator
nu mai putea ridica capul. Doctrina conservatoare nu mai putea fi in-
trupat5 deck printr-un Partid Agrar. Nu putusem ins5 s ajung la in-
jghebarea unui asemenea partid cu Averescu, i era sa-lincerc cu Xeni!
Am explicat gazdei mele ca se iwlase asupra raporturile mele cu Ave-
rescu, ca acestea erau excelente, c5 eram foarte magulit de propunerea
I Ce prost proorocl
www.dacoromanica.ro
12 CONSTANTIN ARGETOIANU

ce-mi facea, dar c5 nu putearn s-i dau urmare. Masa era pe sfarsite, ma
ardea posteriorul pe tronul lui Take Ionescu, pe care simteam c5-1 uzur-
pam si rn-am sculat repede s5 luAm cafeaua in biblioteca. Aci, re-
cunosc5tor de masa excelent5 pe care o inghitisem, am socotit c5 une
politesse en vaut une autre" si am oferit lui Xeni si tuturor coreligiona-
rilor sai politici s intre in Partidul Poporului, unde toat5 solicitudinea
mea le era asigurata. Pentru takisti, Averescu avea insa peri de lupi, si
Xeni mi-a rspuns Ca trebuie s5 se mai gindeasca si sa" mai vorbeasc5
cu prietenii s5i... Am priceput! Prietenii sai inseparabili erau Stelian
Popescu si d-rul Demetrescu de la Br5ila... Conversatia mea cu Xeni
n-a avut bineinteles nici o unnare. Mai tarziu, Xeni s-a inscris la libe-
rali, Stelian Popescu tot la ei dar pe jumatate iar doctorul Deme-
trescu la Maniu.

Al doilea eveniment, tot in legtur cu takistii, a avut consecinte


mai importante pentru mine, caci rn-a impacat cu Iorga. Desi nu urn-
blau pe aceleasi poteci, Grigore Filipescu, trep5dus politic in vesnica
agitatie visa si el refacerea unui Partid Conservator, dar pe lng takisti
voia s5 adune si pe fostii prieteni politici ai lui tat5-sau trecuti cu mine
(si cu dansul de altminteri la inceput, la Iasi) in Liga Poporului. Stia si
dansul (eine nu stia?) c5 intre mine si Averescu scartaia si socotea c5 as
fi fost usor de ademenit pentru planul sau. In fruntea acestui partid neo-
conservator, fantezistul de Filipescu, care in fundul sufletului su se
temea de mine, crezindu-m5 totusi indispensabil noii formatiuni s-a
gfindit s5 pun5 pe... Iorga! Inainte de a vorbi cu mine, a vrut s5 se asi-
gure de sef, fie si numai ca s5 ma pun5 in fata unui fapt implinit. Cum
n-a reusit cu Iorga, si poate si din alte motive, Grigoras Ii schimba
mai des p6rerile in politica' deca cmasa din spinare n-a mai venit la
mine. N-am aflat dec.& mai tarziu de planul lui si de demersul facut pe
1ang5 dl. Profesor; mare mi-a fost prin urmare mirarea, cand intr-o zi
prin noiembrie, intlnind pe Iorga in sala pasilor pierduti la Camera,
I-am vazut in fata mea cu maim intins5! Era certat cu mine de moarte
de cand II amenintasem ca-i bag pumnul in gur5, si ma injura cu fiecare
prilej. Eu n-aveam nimic cu el, il stiam nebun si gestul sail se incadra
atat de bine in toata firea lui de zanatec incat nu rn-a tulburat deloc. Se
mai certase el cu mine, din senin, la Iasi si tot din senin se impAcase. 0
data mai mult, pana s ne certam si s' ne imp6c5m iar5si, nu era la ur-
ma urmei de ce s-mi frtnant mintea. Cu totul neasteptat5 a fost insa
cordialitatea cuvintelor sale: parc5 ne despartisem in ajun cei mai buni
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 13

prieteni! N-am dat pe loc o important5 prea mare acestei fericite intim-
pl5ri: eram departe de ideea c ea va duce la colaborarea noastr politi-
& din 1924! Cheia enigmei mi-a dat-o Filipescu un an mai tirziu. Ior-
ga fusese foarte m5gulit de propunerea sefiei Partidului Conservator
reinviat, dar and i s-a pomenit de mine ca un colaborator indispensabil
a sarit ca ars! Ca s5-1 impace si s5-1 ademeneasc5, Filipescu i-a expus
in cuvinte ditirambice admiratia mea pentru diinsul, n5scocind cite si
mai cite!! Atit a fost de ajuns pentru ca paranoicul s5 se impace nu-
maidecfit in gfind cu mine si in faptia dup5 cateva s5ptamini! Peste 6'0-
va ani, am uzat si eu de metoda lui Grigoras ca s5 inpac pe Nebun cu
Duca, si voi povesti cu acel prilej intreaga scen5, de toat5 nostimada
petrecuta in 1922 intre Iorga si Filipescu. Iorga a fost foarte mAgulit de
propunerea sefiei Partidului Conservator, dar a declinat-o cerfind
timp de gindire. Asa incit Filipescu n-a reusit s5-1 cistige planurilor
sale, dar a reusit s-1 impace cu mine! Vorba romfinului: unde dai si
unde crap!

Redactarea definitiv a programului partidului, in care am avut sa-


tisfactia s5 inscriu rara nici o alterare propunerile mele privitoare la
solutia problemei constitutionale si cam jum6tate din solutiile mele pri-
vitoare la problemele economice si agricole a fost ultima mea inde-
letnicire serioas5 in cadrul partidului lui Averescu. Dup5 o sum5 de
plictiseli cu comisia de redactare si cu generalull, am ajuns in fine la o
intelegere deplink si cu toate scartaielile carutei, in sedinta Comitetu-
lui Executiv din 27 ianuarie 1923, programul meu (desi emasculat!) a
fost aprobat in unanimitate.
in cursul verii anului 1922 fusesem ales in Consiliul de Administra-
tie al Societtii petrolifere Steaua Romani", reinviat5 si nationalizat5.
Cum nationalizarea fusese fcut5 sub auspiciile a sase bnci2, am fost
desemnat ca reprezentant al B5ncii faraneti. Steaua Romin5" era de
fapt condus5 de finanta libera15, de englezi i de francezi. Presedinte al
Consiliului de Administratie era Barbu Stirbei, director general ingine-
rul Ossiceanu, fost sechestru al Societ5tii pe vremea tizboiului. In
afar de membrii din Consiliu, francezii si englezii mai aveau si cite
un director numit de ei, cei dintfii pe Mny, cei din urm5 pe Roggers.
1 Vezi Anexa I.
2 Banca Romfineascd, Banca de Credit, Banca Blank, Banca Genera hi, Banca Ber-
kovitz 0 Banca Tariineasca.

www.dacoromanica.ro
14 CONSTANTIN ARGETOIANU

Consiliul Ii tinea sedintele cand la Bucuresti, cand la Paris, cand la


Londra. In februarie 1923, domnii din Paris si din Londra find impie-
dicati s vina la Bucuresti, s-a hotarat o sediMa la Paris si din partea
romnilor au fost delegati sa faca calatoria Barbu tirbei, Nae tefa-
nescu (Banca Romaneasca), Iancu Mitilineu (Banca Genera la) i eu.
Am primit insarcinarea cu o nespus5 bucurie. Eram incantat s5 rev5d
Parisul, scumpul Paris al tineretelor mele, uncle nu mai pusesem picio-
rul de 10 ani1 i eram fericit pe de a1t5 parte sa scap de cloaca poli-
tica in care soarta ma impotmolise, sa nu mai aud o lun nici de partid,
nici de Averescu, nici de toti prietenii" lui si de ai mei.
Inainte de plecare, D.R. loanitescu, seful organizatiei noastre de 11-
fov a venit sa ma pofteasca la o masa prieteneascd la Iordache", masa
f5ra caracter politic zicea el i menita sa-mi stranga prietenii
maim inainte sa parasesc tam. Eram atat de fericit de calatoria mea
incat nu as fi fost in stare sa refuz nimic, cu atat mai putin o masa intre
presupusi prieteni. Dac5 as fi putut ghici toate buclucurile ce mi s-au
tras din aceasta mas5 a fi dat-o dracului dar de unde sa le ghicesc?
probabil ca, daca n-ar fi gasit acest pretext, voitorii mei de bine" ar
fi gasit altul. Dar asa a vrut soarta, ca procesul de despartire dintre mi-
ne si Averescu sa inceapa printr-o masa...
Plecarea mea find fixat pentru ziva de 12 februarie, masa s-a ho-
tarat pentru sambata seara 10 februarie. Au luat parte la ea vreo 50 de
persoane, printre care tin minte c au fost si licheaua de Petrovici, si
Jenic5 Atanasiu si Cudalbu, care s-au ridicat apoi cu cea mai mare vio-
lent5 impotriva mea... Masa a fost cordiala, s-a vorbit cu veselie si pri-
etenie, si n-a trecut cred prin gandul nimanui, printr-al meu desigur
nici o clipa, ca se organizase acolo o intrunire de fazvratire impotriva
sefului... La sfarsitul mesei, Ioanitescu s-a sculat si mi-a adresat cateva
cuvinte proclamandu-ma Kronprintul" (!!!) partidului! Ioanitescu pu-
nea deseori picioarele in strachini, asa incat ce spunea ori nu spunea el
nu avea mare importanta. Proclamarea de Kronprinr, ridicola ca ex-
presie, iari nu putea avea nici o importanta caci doar al 2-lea loc in
partid nu-mi era contestat de nimeni. Repet, nimeni n-a dat o atentie
speciala iesirii lui Ioanitescu.
Am plecat a treia zi, in 12 februarie, la Paris cu constiinta netulbu-
rata; uitasern complect si masa de la Iordache" si pe Ioanitescu si pro-
I Din mai 1913, cand demisionand din cariera diplomatica, am fost concentrat in
campania din Bulgaria si am intrat apoi in politica_ 51 a venit peste noi

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 15

clamarea mea ca Kronprinr! Dup5 vreo zece zile am primit o scrisoare


de la Citta Davila si alta de la Popovici-Tasc5, scrisori prin care prietenii
mei ma vesteau ca se profita de absenta mea pentru a se pune la cale
lucruri urate, si c5 intrigantii care lucrau s" ma strice definitiv cu Averes-
cu imi preg5teau o primire cu huiduieli la inapoierea mea. Masa de la
Iordache", la care fusesem proclamat sef al partidului" (!!) era luat5 ca
pretext de credinciosii" generalului, care se numarau si-si strangeau
randurile... Fat de aceast atitudine scriau Davila si Tasc5 ince-
pusera s5 se numere i prietenii mei, si lupta pe fat5 parea inevitabil...
Citeam i nu-mi venea s5 cred. Nimeni nu se gandise in seara de 10
februarie la o atitudine ostil fat5 de Averescu. RAspunzand lui Ionites-
cu, facusem in aplauzele tuturor elogiul sefului si mersesem pfin5 la
platitudinea de a-1 declara nu numai stegar, dar chiar i ,simbol" (!!) al
partidului, urandu-i viat5 lung5 i necerand pentru mine decat un loc de
soldat in randurile camarazilor care ma inconjurau. N-avusesem nici
trfacar impresia Ca Ioanitescu facuse ce se numeste o gafd, i simtisem
chiar nevoia, in starea de spirit in care m5 aflam, s5 inlatur pentru un
viitor fie si foarte departat legaturi cu un partid de care simteam ca m5
despart tot mai mult. SA iau locul lui Averescu, nu mi-a trecut prin
gand, nici mie, nici lui Ioanitescu, nici nimanui din cei de fat5... Ci-
team si nu pricepeam nimic! Am aruncat intr-un sertar scrisoarea ce
venise s5-mi otraiveasc5 putinele zile de incantare in mijlocul Parisului,
convins ea' la inapoiere in Bucuresti voi 15muri echivocul in &mid' cu-
vinte si c5 voi schiop5ta mai departe, al5turi de Averescu, in randurile
unui partid de care nu ma mai lega nici o vlag5.

Aceast c515torie la Paris mi-a eamas in suflet ca una din cele mai
pl5cute amintiri. Pracut a fost si drumul, de la Bucuresti la Paris. Am
cl5torit cu Orient-Expresul restabilit, reluand astfel firul unui confort
international intrenipt de la 1914. Am pornit la drum cu Barbu Stirbei,
cu Mitilineu, cu dl. i d-na Kaufman si cu Ossiceanu cabinele noas-
tre erau al5turate in acelasi vagon, si am putut astfel s5 ne vedem mai
de aproape. Pe tirbei II cunosteam pe de rost i n-am avut de adAugat
la bilantul pe care-1 incheiasem deja de la Iasi decat aberatiile sale ali-
mentare: se hi-a/lea numai cu macaroane, cu orez si cu ierburi. Nesfar-
sitele ceasuri de conversatie, observatiile f5cute in treacat printr-o gar,
comentariile unei stiri citite in gazetele succesiv cump5rate i aruncate,
ni-au 15murit asupra celorlalti si mi-am dat seama cat de banal era Mi-

www.dacoromanica.ro
16 CONSTANTIN ARGETOIANU

tilineu, cat de sec si de nul era Kaufman, cat de drguta si de inteligen-


fa era nevasta-sa si cat de prost era Ossiceanu. Prostia lui Ossiceanu ma
exasperase atat, Inc& abia sositi la Paris am rabufnit. Coborasem cu el
si cu Mitilineu la hotel Chatam. Niciodata nu mi-am regasit Parisul cu
atat emotie. Trecusera nu numai 10 ani, mai trecuse si razboiul cu tot
cortegiul lui de suferinte, de deceptii si de glorie. Cunoscusem si iubi-
sem un Paris umilit si invins, un Paris cu ruinele Tuilerielor in inima
lui, ca o vesnica amintire a ultragiului de razbunat, un Paris scapatat si
contestat peste Rin si peste Canalul Manecii... Ma inapoiam acum du-
pa o lunga despartire intr-un Paris triumfator, plin de avanturi, intr-un
Paris ce-si recastigase priinul loc in lume... Nu erau desigur toate bine
lamurite, fagasele erau mari si caruta trosnea din toate incheieturile
dar eram toti plini de incredere in geniul si in steaua acelei France
temelle" pe care fiece om cu cultura si cu suflet curat o considera ca o
a doua patrie, daca din intamplare Durnnezeu ii &Muse alta. N-aveam
aka dorinta cleat sa ma reped spre locurile ce-mi erau scumpe, sa cu-
treier strazile ce-mi erau atat de cunoscute, sa reiau contact cu zidurile
si cu privelistile ce-mi erau mai familiare decat oamenii. Slab de in-
geri, rn-am lasat tarat, abia debarcat, de Mitilineu si de Ossiceanu la un
teatru. Trenul sosise pe la ora 7 seara, mi s-a lasat numai timpul sa-mi
desfac geamantanele si sa ma spa] si a trebuit sa o pornesc spre Teatrul
Athene, unde Mitilineu luase locuri. Am inghitit 2 acte proaste, cazu-
sem pe o piesa mediocia, si ne-a apucat pe catesitrei foamea. Am Ora-
sit teatrul si ne-am dus la restaurantul Viel, pe Bulevard restaurant
pe vremea aceea destul de bun. Ne-am asezat, si a fost un moment de
reculegere pentru fiecare in fata listei de bucate... Eram nemancati, de
zece ani! Mitilineu si-a alcatuit un menu" subtire, eu mi-am comandat
trei lucruri simple dar care numai la Paris se pot manca: une sole frite,
tine cOtelette de mouton, pommes paile et du Brie"! Cand a venit ran-
dul lui Ossiceanu, il aud snorcaind: Garsormn, &le schnitzel et ne bock,
j ye me rappelr d Leoben!"1 Deja pe drum ma exasperase, cfind
1-am mai auzit cu Kesketu-ul" lui evocand Leobenul in Paris, in Pari-
sul meu slavit si alegand din atatea bunatati rafinate ce-i stau la dispo-
zitie snitzelul si paharul de bere al deznadajduitilor mi-a venit rau,
si innebunit rn-am rastit la el pe romaneste sadea: F... M...ta de prost,
de aia ai venit la Paris, sa te crezi la Leoben?" A ramas bietul om cu
1 $coala de mine deja Leoben (Austria) unde-si Meuse studiile de inginer.

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 17

gura cascata, rn-a socotit traznit si n-a mai zis un cuvant! Mitilineu,
distinsul Mitilineu, radea cu hohote, era incantat... La sfarsitul mesei
i-am mai dat un prilej de incantare. Cerusem branza de Brie, a opta mi-
nune pe parnant! Inainte de a mi-o aduce, am chemat baiatul si i-am
spus: Garcon, j'ai demande du Brie mais je ne veux pas du Brie, je
veux le Brie; apportez-moi le fromage entier!" S-a uitat si asta stramb
la mine, dar mi-a adus roata" intreaga de branza si am mancat-o toa-
tay Nu mai pusesem Brie pe limba de 10 ani! Treaba era asta? Dup alti
zece ani, Mitilineu tot imi mai pomenea si 'idea de masa de la
Viel la care injurasem de mama pe boul" de Ossiceanu i mncasem o
roata de Brie!
Dup cum se vede mi-am ref5cut debuturile mele pariziene en vrai
paysan du Danube"! Nu degeaba ma hranisem cu fasole in Bulgaria si
la Iasi si ma tampisem zece ani in vraistea politicianismului romanesc!
Un somn bun, si a doua zi dimineata mi-am regasit sufletul de om
civilizat. Le-am uitat toate, ca vise urate, si am alergat la locurile ce in-
semnaser5 etapele entuziastei mele tinereti. Cei trei ani (1910-1913)
petrecuti ca diplomat pe malurile Senei se stersesera din memoria mea
si m-am dus sa-mi revad casa din 42 rue de Grenelle in care traisem
visuri frumoase; le-am g5sit intacte, si mi s-a parut c reiau firul vieii
de unde-115sasem la srarsitul lui 1896! Cate trecusera, cate traisem de
atunci! Le-am uitat pe toate, si cat am stat la Paris am trait numai cu
trecutul in brate afar de cele cateva ceasuri consacrate afacerilor
pentru care venisem, dar care n-au fost multe. Am colindat pe urmele
trecutului tot Parisul, am fost la Chatou, la Versailles, la St. Germain,
la Chartres, la Fontainebleau... Timp de doua saptamani, rn-am simtit
intinerit cu 30 de ani...
Am trait dou5 saptamani ca intr-un vis, si la inceputul lui martie am
plecat spre Ora, spre lanturi, spre plictiseli.. M-am oprit trei zile la
Viena sa-mi vad fata si sa ma durniresc. Sa-mi lapad hairr-;ic fericirii si
sa-mi pregatesc mantaua de ploaie pentru Bucuresti... In ziva de 9
martie m-am dat jos din tren in Gara de Nord.
Acest contact cu Parisul, cat de scurt a fost, aceastd rupere a conti-
nuitlifii salahoriei mele rn-a dezgustat si mai mult de politica si de par-
tid. Nu mai aveam curajul sd inghit sd md prefac, i simteam ca voi
fi silit sa iau hotarari grave grave pentru mine bineinteles, caci ma
purtau gandurile sa renunt la politica, sa traiesc vara la tara si iarna in
strainatate: ma recucerise Parisul... Daca generalul Averescu si cana-
www.dacoromanica.ro
18 CONSTANTIN ARGETOIANU

liile care-1 sfatuiau nu s-ar fi purtat cu mine ca niste porci, si rn-ar fi


lasat sci iau eu iniliativa, a fi ramas probabil la aceast5 hotardre. As fi
invocat motive de satiatate sau interese de familie si a fi plecat fat- sa
supar pe nimeni. Din nenorocire pentru mine, mi s-a inscenat o netnai-
pomenit porcarie" si rn-am vazut silit sa lupt ca sa-mi scap obrazul si
sa raman in politica ca sa nu plec ca un invins.

intreg anul 1923, de la martie inainte 1-am pierdut rafuindu-ma cu


Averescu si cu partidul pe care-1 intemeiasem si pe care rn-am vazut
silit sa-lrup in doua.
Ioanitescu voise sa-mi faca o pritnire grandioas" la gara, la sosire
sa vina cu tot poporul din Ilfov si din suburbii s ma aclame! Caci in
lipsa mea argetoianistii luasera pozitie, fara sa ma intrebe, impotriva
averescanilor. Prevenit de Davila si de Popovici-Tasca, am declinat
manifestatia si am tainuit ziva sosirii mele in Bucuresti. Dar Ioanitescu
vorbise, se laudase ca. va aduce" zeci de mii de oameni, i faptul a fost
bineinteles adus la cunostinta lui Averescu care 1-a inscris in catastiful
sail, la pasivul meu.
Abia sosit mi s-au povestit cate nu-mi venea sa cred. Profitand de
lipsa mea din Bucuresti, trei pezevenghi, Petrovici, Cudalbu si Jenica
Atanasiu, au dat asalt lui Averescu sa-1 convinga ca voiam sa-1 detro-
nez si sa-i iau locul. Pipi Negulescu, caracatica invidioasa, incurajase
scarboasa actiune, dar de departe, SA nu se compromita. Spre mare mi-
rare, printre cei ce se ridicasera impotriva mea,arn gasit i pe Jornescu,
de la Roman, in casa cruia locuisem, pe care contam ca pe un prieten
si pe care-1 ajutasem in tot felul.
Lichelele s-au dus sa spuna lui Averescu cd eu am pus la cale ban-
chetul" in care Ioanitescu ma tratase de Kronprint (!!) In pregatirea si in
asteptarea momentului prielnic ca sa ma proclame &II! Cu firea lui
banuitoare, i'.verescu nu credea nimic si credea tot. In timpul guvernarii
si in anul care urmase, eu urcasem si el cobordse multe trepte pe scara
valorilor politice; ce era mai bun in partid incepuse sa-lcantareasca, s
se desfaca de el si sa se apropie de mine, fara nici o solicitare din partea
mea. Oamenii legendelor se prabusesc mai iute decAt altii, si nu era vina
mea daca Averescu-si arata in fiecare zi, tot mai mult, arama. In loc sa
primeasca lichelele cum se cuvenea, Averescu si-a frecat ciocul, si-a
scos si si-a pus monoclul, a ascultat si n-a spus nimic. Lichelele 1-au
parasit convinse ca-i facusera pe plac i ca-i cantasera in struna...
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 19

Cum am luat contact cu prietenii mei, i-am repezit, i le-am aratat


cat tau faceau partidului: dupa ce ne uzasem la Guvern, dup ce ie0-
sem prapaditi din alegeri, atat mai ne trebuia sa ne razboim intre noi si
sa rupem partidul in doua. neat de efortul facut ca s ajungem la Con-
gresul de la Sibiu, prin rasunetul caruia izbutisem sa ne reluam un kc
onorabil in randurile oamenilor... Am adaugat ea' eu unul, dezgustat
cum eram de politica, nu simteam in mine nici o vlaga pentru a ma in-
llama la un nou car al iluziilor, si cu atat mai putin sa determin o revo-
lutie i o sciziune in Partidul Poporului. Dar pe cat eram eu de linitit,
sau mai bine zis de obosit sufletete, pe atat erau de intaratati aaa-zisii
mei prieteni, adicatoti cei care se ridicaser5 in partid cu o patima oarba
impotriva lui Averescu i ma alesesera pe mine drept portdrapel al unei
micari la care nu ma gandisem. Eu ma gandisem sa parsesc politica,
dar nu sa nip partidul; ei ins se strangeau in jurul meu fiindca so-
cotisera c prin insuOrile mele opuse insu0ri1or generalului, reprezen-
tam un punct de cristalizare pentru nazuintele kr.
Am luptat cat am putut ca s5 impiedic razmerita din partid i & men-
tin randurile organizatiei noastre. Cred c a fi izbutit, daca Averescu nu
s-ar fi lasat iwlat de cei care-I lingueau i de suspiciunile lui: nu putea
scapa omul de ideea fixa ca voiam sa-i iau locul, i aceasta banuiala stu-
pia' 1-a impins sa &ea' nu numai prostii dar i sa duca lucrurile pana s
ma sileasca sa sparg geamurile i sa nip partidul in dotia.

In primele luni dupa inapoierea mea de la Paris, lucrurile au mai


mers cum au mers. Am incercat o leala lamurire cu Averescu asupra
prostiei lui Ioanitescu cu Kronprinttil" i am avut cu dansul o explica-
tie in urma careia am crezut ca toate se aplanasera. Am simtit totu0
cum raporturile noastre deveneau din zi in zi mai reci, cum eram lu-
crat" pe langa dansul prin forte oculte i atotputernice. Eliza Sutu, Inca
in toiul influentei sale' a vazut limpede in jocul lichelelor din jurul
senilului ei ibovnic, mai ales in al colonelului Ghenciu, cutra bulga-
reasca in care, in calitatea lui de gagaut, Averescu avea o netarmurit
incredere. Ea vedea cum partidul se destrama, cum batranul se curata;
a intervenit cu puterile unei patimi sleite, de cate ori a putut a fost o
prieteng leala i fata de general 0 fata de mine. Din nefericire bunul ei

I Construise tocmai o vita frumoas6, pentru &Ansa, algturi de a lui Averescu in via
acestuia de la Severin, vita pe care, dup ce s-au desptirtit, generalul a luat-o in posesie,
locul robind clddirea!!!
www.dacoromanica.ro
20 CONSTANTIN ARGETOIANU

simt n-a putut dejuca intrigile ascunse ce se teseau in preajma ei in in-


tuneric... M-a prevenit de caste ori a putut descoperi ceva, de cele mai
multe ori ins6 prea tarziu. A sfapit i ea prin a cunoate" / ,osul,
prin a se dezgusta de el i prin a-1 parasi, nu prea multa vreme dup5
mine...
Pe carid eu m5 trudeam s5 evit orice prilej de conflict, in partid
lucrurile se incurcau tot mai mult. Deteptii mei i cutrele lui Averescu
voiau cu orice pret s5 ajung6 la ruptur5. Ai mei fiindc5-0 dau seama ca
intr-o nou guvernare erau s5 fie pui la index de camarila efuiui ai
lui fiindea doreau locurile i situatiile pe care le ocupaser5 in trecut pri-
etenii mei, c5ci toat5 elita partidului era al5turi de mine.

Pentru a incerca s5 sting focul care mocnea i pentru a readuce ar-


monia in partid, am propus lui Averescu s5 sarb5torim printr-un ban-
chet in stil mare a treia aniversare a intemeierii partidului, printr-un
banchet in care toate glasurile s5 se uneasei in jurul lui i s5 afirme
unitatea partidului... Averescu a primit propunerea cu multumire, toate
prilejurile de pream5rire a persona1it5tii sale fiindu-i pl5cute i mai ales
fiindc5 si-a inchipuit c5-0 va consolida astfel situatia in partid fata de
mine, care, s5racul de mine, nu o amenintam intru nimic! Am cerut
prietenilor mei s-mi dea tot concursul, i de voie, de nevoie mi 1-au
dat. Banchetul a avut loc in seara de 25 aprilie, in sala Eforiei i a avut
cel mai strlucit succes. Au fost de fat5 800 frunta0 au uitat cu totii
micile patimi ce-i desparteau i pentru un moment unitatea partidului
s-a inchegat din nou. A vorbit intai Averescu. Cu ob4nuita lui sinceri-
tate a avut curajul, dup5 ce a facut istoricul intemeierii partidului, s5 in-
cheie cuvanitarea sa prin cuvintele: astfel, domnilor, in loc ca eful
s creeze partidul, in cazul nostru, asist5m la fenomenul contrar: par-
tidul ai-a ales si chiar pot zice cd creat seful!" Dup5 Averescu, am
vorbit eu i ca s5-1 impac am tinut o cuvantare in care 1-am t5maiat cat
am putut. i pentru cei din afar am declarat, intre altele: Ne intrunim
in fine ast5zi, pentru a treia oaral tot in jurul generalului Averescu, in
momente de grea cumpank pentru a ar5ta Orli intregi c omul in care
ea si-a pus toat increderea, in vreme de fazboi ca in vreme de pace, e
la postul sdu!" 0 mai lamurita subliniere a faptului ea' nimeni nu-i con-
testa efia partidului, nu puteam face...
Aluzie la alte dou banchete, tot in sala Eforiei, in 1919 si in 1921.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 21

Dupl mine au mai vorbit Cudalbu in numele bovinelor, Serghie Ni-


th in numele Basarabiei, Octavian Goga in numele Ardealului, Petro-
vici in numele cutrelor, Dori Popovici in numele Bucovinei, generalul
R5scanu in numele pretorienilor, Pipi Negulescu din partea filozofilor
aducand-o si despre iubitul si stimatul nostru prieten dl. Argetoia-
nu"! Au mai 15trat Trancu-Iasi, Imbroane, Petre Dragomirescu, D. R.
Ioanitescu (protestau a doua zi printre prietenii mei fiindc5 1-am lAsat
s" spun5 prostii, parc-as fi putut s-1 opresc!) si altii... Sedinta s-a ter-
minat tarziu, intr-o infrntire genera15, si am avut cu totii impresia c5
toate cele ce se dezlipiser se lipiser la loc...

Iluzia a fost ins5 de scurta durath. A doua zi dui:4 banchet am plecat


la Breasta si de acolo, dup5 cAteva zile, la Ilovat, in Mehedinti, la mo-
sie la Tilic5 Ioanid, trepdusul lui Goga si b5iat simpatic. Tilica Ioanid
a fost in scurta lui viata (a murit relativ tank, de inim5) o aparitie sui
generis" pe orizontul nostru politic. Printre toti lacomii si arivistii care
misunau in jurul nostru, Ti1ic5, pasionat de politic5 si numai de politic5
(dormea cu ea si noaptea in brate), a fost tipul politicianului dezintere-
sat, and acestui cuvSnt intelesul c5 nu urinal-ea nici afaceri, nici profi-
turi, nici galoane. Fara mvlth cultuth, far usurinth la vorb6 in fata pu-
blicului, isi cunostea lungul nasului, era fericit cind putea s5 duc5 o
vorbA de la un fruntas politic la altul sau s-i pun5 in contact si se multu-
mea sa tragsa in culise dac5 nu adevarate sfori, cel putin sforicele. Mester
in alegeri, se arunca cu patim in lupth, cheltuia tot ce avea si se mai si
ingloda in datorii. Serviabil, prieten credincios, se punea luntre-punte
pentru toath lumea, neglijandu-si propriile sale afaceri. De pe timpul
neutralitatii inca, si in vremurile care au urmat s-a legat de Goga cu
stransa prietenie, prietenie care a ajuns pan5 la complecth integrare a per-
sonalitatii sale in personalitatea poetului, coplesitoare fata de dansul. A
ajuns mai tarziu s5 nu mai gandeasc5, s5 nu mai simta, s nu mai mistuie
cleat prin Goga. A trait, cfite zile a mai avut, cu el, pentru el si prin el,
irosindu-si toath averea pentru ca ardeleanul nesimtitor s5 nu fie lipsit de
nimic cat timp n-a avut la indemfin6 matrapazlcurile d-nei Veturia si
binefacerile Societhtii Mica"... In scurta lui guvernare din inceputul lui
1938, Goga 1-a thsplait facandu-1 subsecretar de Stat la Interne, post pe
care TilicA nu-1 ceruse dar in care n-a thcut figura' mai proasth ca altul.
in tulburarea mintilor si raporturilor personale ce izbucnisera in
partidul nostru, Goga, exasperat de pretentiile si de naroziile genera-
www.dacoromanica.ro
22 CONSTANTIN ARGETOIANU

lului" dup propriile lui cuvinte se aratase trup si suflet alaturi de


mine. Tilica-1 urma orbeste, si cu atat mai mult5 placere cu cat nu se
impacase niciodata cu metodele cazone pe care Averescu le aplica in
relatiile sale cu cei marunti. De Si in perfecta simpatie cu mine, Goga
nu voia totusi o ruptur a partidului si s-a silit cat a putut, pana in ulti-
mul moment, sa impace lucrurile exact cum am fa:cut si eu de alt-
minteri. Dup5 caldura banchetului care topise gheata, Goga a pus cu
Tilica la cale o intalnire intre Averescu si mine ca sa reinnodam itele,
prieteneste. Si astfel s-a aranjat petrecerea de la Ilovat. in afar de Go-
ga, de mine si de Averescu care a venit cu Eliza Sutu, au mai fost de
fata cativa prieteiii politici de mana a doua, printre care din nefericire si
D. Burileanu, omul cu barba si avere frumoask prietenul si conjudetea-
nul lui Tilic. Zic din nefericire, fiindca bietul om care nu pricepea
niciodata nimic" a pus picioarele in strachini si a stricat tot rostul intal-
nirii. Tot timpul mesei a facut pe desteptul si si-a batut joc pe rand de
Cudalbu, de Pipi Negulescu si de Jenica Atanasiu, adica de oamenii cei
mai devotati lui Averescu. Tilica, Goga si cu mine ii tot f5ceam semne
sa tack dar barbosul nu pricepea nimic, ba parca chiar pricepea pe dos,
caci ii tragea tot mai tare. Generalul Ii strangea monoclul in ochi si se
facea ca nu intelege, dar simteam cum i se ineca sufletul in venin. Era
convins ca-1 adusesem acolo ca sa' pun prietenii mei sa-si bath joc de ai
lui, in fata sa. N-a spus-o, dar it cunosteam pe de rost si am ghicit-o. De
altminteri Eliza Sutu mi-a confirmat faptul, cateva ceasuri mai tarziu.
Era si ea convinsa ca voisem sa joc un renghi mosului, si ma blama.
Cum nu era insa pornita nici inecata in venin, nu mi-a fost greu sa o
conving ca eram nevinovat...
Ne-am despartit cu bine si Averescu ne-a poftit pe toti la dejun,
pentru a doua zi, la via lui. Ne-am despartit cu bine, asa cum ne intalni-
sem si cum ne-am revazut a doua zi dar intre noi imponderabilele"
au ramas tot ostile: din cauza lipsei de tact a lui Burileanu, incercarea
lui Tilica Ioanid de a ne apropia daduse gres...
Inapoiati la Bucuresti, raporturile dintre mine si Averescu au mers
tot racindu-se; fara sa ne dam seama ne indepartam zilnic unul de altul.
In iunie, am mai tratat o eventuala fuziune a partidului nostru cu mar-
ghilomanistii a fost ultima mea indeletnicire in cadrele averescanis-
mului apoi am plecat la Breasta, si pe cand ma odihneam in sanul
familiei, pe neasteptate a izbucnit cu violenta criza...
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 23

Cateva cuvinte despre tratativele cu Marghiloman i cu marghilo-


manitii. Initiativa acestor negocieri a fost luath de Iancu Mitilineu i
de Grigore Carp, care au venit s5-mi expun5 jalnica situatie a partidului
lor. in conjunctura politics postbelick nu mai era nimic de a0eptat de
la Marghilornan, prea in varst i prea suferind aripa mortii Ii intin-
sese deja umbra asupra lui ca s5 se mai poata invarti sau ridica. P5n5
i eticheta de Partid Conservator" p5rea prietenilor mei oameni de
convingere, dui:4 cum se vede un ponos i o povark in vremuri de
democratie integralr i de orientare spre stanga. Si Mitilineu i Carp
nu vedeau o posibilitate de reinviere a celor din jurul lui Marghiloman
decal in randurile Partidului Poporului, eaci de liberali nu putea Ii vorba
iar un salt din Partidul Conservator in cel fathnesc ar fi parut i celor
ob4nuiti cu tumbele politice, cam exagerat. La o unire cu fo0ii taki0i
nu se &idea nimeni, iar Partidul National era Inca cu tot centrul salt de
gravitate dincolo de Carpati. Am aflat mai tarziu c5 marghiloman4tii
trataseth cu Maniu i-i propusesera s constituie aripa partidului sau de
dincoace de Carpati. Maniu declinase ins5 oferta, considerarid-o pre-
maturk c5ci voia sa se inteleaga intfii cu un partid democratic pentru
baza partidului s5u in Vechiul Regat. Carp, care negociase cu Maniu
pricepuse c acesta voia & se inteleaga intai cu tarni0ii i perspectiva
de a deveni coditele lui Mihalache nu convenise deloc conservatorilor.
Mitilineu i Carp mi-au marturisit c6-0 dadeau seama de greutatea
ce le sta in drum: raporturile personale dintre Marghiloman i Averes-
cu. Ei vorbiser5 insS cu Marghiloman qi acesta le spusese c5 era hothrfit
s5 se retraga din politica i c ar lua o asemenea hotarare cu inim5 mai
upara dac5 ar qti soarta partizanilor sal asigurata 0 a mai adaugat
c o asemenea asigurare nu le-o putea da deck o fuziune cu partidul
generalului AveresCu i al lui Argetoianu...
Am raportat lui Averescu cele vorbite cu Mitilineu i cu Carp i am
gasit pe general foarte dispus sA intre in vorba nu numai cu marghiloma-
nitii, dar i cu Marghiloman! Uitase care omul usturatoarea inteirelare
din 1909 urmata de alungarea sa din Guvern? Uitase care cele petrecute la
Ia0 in februarie 1918 i pentru care-i jurase vrajm5.0e de moarte? Sau
socotea c5 aducerea lui Marghiloman sa' bath la w lui cu 015ria in 'liana
era cea mai savuroasa razbunare fath de cele indurate in trecut?
Fie una, fie alta, generalul vrea i pe Marghiloman. Dar de ce nu 0
Marghiloman?" m-a intrebat. Fiindca nu vrea s mai faca politick
dupg cate spune, dar poate qi fiindc nu vrea sd fie sub sefia d-tale..."
Mowl s-a cam strmbat, i m-a rugat sA vorbesc i cu Marghilo-
www.dacoromanica.ro
24 CONSTANTIN ARGETOIANU

man"... I-am fAgaduit i rn-am executat, la Jockey-Club lath" nici o


team5 c5ci 0iam bine ca Marghiloman nu va primi niciodat s5 se
inscrie" la Averescu. Marghiloman mi-a spus-o pe leau, la prima
noastr convorbire i mi-a declarat c5 a dat prietenilor toatA libertatea
s5 negocieze cu cine vor voi, caci el se simtea obosit i voia sa se re-
trag din politica"... Averescu nu s-a lasat ins, a chemat pe Mitilineu
dup plecarea mea la Breasta i a continuat sA' umble dup Marghilo-
man personal. A 0 ajuns mai tarziu la un fel de intelegere cu el, dar fu-
ziunea conservatorilor marghi1omani0i cu averescanii nu s-a definiti-
vat decit dup moartea lui.
AfmitAtile suflete0i... De0 se certase cu Marghiloman de moarte,
Averescu se simtea mai aproape de Marghiloman decdt de Maniu spre
pild5, cu care nu se certase niciodat dar pentru care avea o adevarata
aversiune. In iunie 1922 incercasem o apropiere de eful ardelenilor.
Am avut o lungA conversatie cu dansul, la doctorul Popovici; aceasta
conversatie ar fi putut s aibe urmari, dac5 n-a fi gAsit pe Averescu de
gheat fata de orice idee de colaborare cu Maniu i cu oamenii &Ai.
Maniu mi-a facut intai teorie mi-a explicat CA in trecut menirea
Partidului National a fost s5 trezeasca i sa" tinA viu in Ardeal spiritul
solidaritAtii romangti i ea" in prezent Partidul National vrea sA intro-
duc5 in Constitutia farii Unite anume principii democratice, i c oda-
ta aceastA sarcinA indeplinita, menirea Partidului National va fi incetat.
Partidul National va trebui prin urmare sa fuzioneze cu alt partid reg-
nicolar" aa zicea el...
Dup ce mi-a fAcut teorie mi-a explicat, practic, c5 cu Partidul Li-
beral nimeni in Ardeal nu vrea sa stea de vorb5, cA de tarani0i se teme
sd nu otrdveascd spiritele prin demagogia lor. Programul (!) Partidului
National a conthwat Maniu, se apropie mai mult de al Partidului Po-
porului... Ce pAcat, domnule Argetoianu, ca" nu ne-am inteles in
1919' s5 dam lupta in alegeri impreunA contra liberalilor! Din aceasta
lupt5 comunA ar fi ie0t un Guvern comun i fuziunea era gata!" Am
replicat c ce a fost a fost, dar c puteam incheia o asemenea intelegere
pentru luptele viitoare... Nu zic nu" a fost rAspunsul lui Maniu
ma' duc acum in Ardeal, voi consulta oamenii mei, i peste 3 sApt-
mni va voi da un faspuns..."
Averescu n-a parut deloc incntat de perspectiva unor noi pertrac-
tari" cu ardelenii i a incheiat: DacA va reveni Maniu asupra unui pro-

I A cui a fost vina?


www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 25

iect de colaborare, roaga-1 sa vina s vorbeasca i cu mine..." Maniu


n-a mai venit, in schimb s-a instalat defmitiv dihonia in partidul nostru
i a doua jumatate a anului 1923 am petrecut-o in cearta cu Averescu,
0115 rn-am despartit defmitiv de el...

Complotul impotriva mea a fost urzit la Bucureti, pe cand ma


aflam linitit la Breasta, departe de toate intrigile i de preocuparile de
partid. Jenica Atanasiu, pe care-1 tratasem pe timpul cand era subsecre-
tar de Stat, de betiv compromis i compromitator", impins i de Cu-
dalbu ce nu-mi putea ierta zeflemelele, uneori crude, o recunosc,
Jenica Atanasiu a adresat lui Averescu un memoriu, invinuindu-ma ca
am adus mari prejudicii Statului ca ministru de final*, printr-o afacere
incheiata cu Banca Comercial, afacere din care se putea presupune cd
trdsesem inseinnate avantaje bdnesti!!! Era vorba de imprumutul in lei
restituibil in franci francezi, in anumite conditii afacere despre care
am spus cateva vorbe intr-un capitol precedent. DI. Jenica cerea gene-
ralului o ancheta i... eliminarea mea din partid!
Averescu cunotea toata chestiunea, tia ca conventia cu Banca Co-
merciala fusese incheiata cum fusese incheiata numai in vederea unei
normalizari a cursului leului aa Inc& plata in franci nu urma sa fie
pentru banca decal o inlesnire de trezorerie famanand bineinteles
intre contractanti ca acordul se va revizui in cazul in care cursul leului
nu se va egaliza cu al francului. Averescu mai tia c5 afacerea nu fuse-
se facula de mine, ci de Angelescu (subsecretarul de Stat) sub interima-
tul lui Take lonescu i ca eu iscalisem numai, ca interimar al interima-
rului... Averescu mai putea s tie ca acordul i fusese revizuit in anul
precedent (1922) de calm Vintila Bratianu, i ca astfel Statul nu pagu-
bise nimic de pe urma unei operatii de trezorerie justificata prin totala
sleire a Visteriei, fata de care ne aflam. In loc s5 arunce hartia lui Ata-
nasiu la co i s5 spele capul pezevenghiului, Averescu a facut pe mira-
tul ca i cum ar fi aflat ceva nou, i pe zbarlitul ca i cum 1-ar fi atins
cineva in onoarea familiei... Atitudinea lui, vizita pe care a facut-o
imediat lui Vintil5 ca sa vada daca nu-1 putea ridica impotriva mea, m-
au facut sa banuiesc ca totul fusese pus la cale de dansul ca s5 ma
curete. Dupa Cate am aflat mai tarziu Vintil5 1-a primit cu scarba, i-a
spus c5 nu cunotea bine afacerea, ca va face o ancheta i-i va da pare-
rea sa. Cu ancheta a insarcinat pe Oromolu, guvernatorul Bancii Natio-
nale. Acesta nu ma iubea i nu-mi putea ierta rasturnarea Guvernului
Take lonescu, de pe urma caruia ramasese totui, el, guvernator al
Banal. Licheaua a ticluit un raport prin care a indraznit sa insinueze ca
www.dacoromanica.ro
26 CONSTANTIN ARGETOIANU

profitorul" afacerii trebuia s5 fiu eu! Vinti15, care nu ma iubea nici el


(ne desparteau prea multe convingeri, idei i traditii) dar care ma
socotea drept om de o cinste ce nu putea fi b5nuith, a clasat cat era
el de pornit raportul javrei i a trimis vorb5 lui Averescu c5 afacerea
putea fi discutata in ce privea oportunitatea ei, dar c5 era in perfecta
regul5 i c5 de altminteri fusese lichidata fr nici un prejudiciu pentru
Stat. N-am aflat decal mai tirziu acest demers al generalului, c5ci de
1-a fi cunoscut e probabil Ca m-a fi desp5rtit pe loc de dansul. Averes-
cu 1-a thinuit i numai dup ce i-a dat seama ca nu se putea bizui pe un
concurs din partea lui Vintil5 (i-ar fi pl5cut sa scoath, ca de obicei, cas-
tanele din foc cu mfiinile altora), s-a pus el in micare.

0 lun5 sau ase s5ptamani dup5 ce a primit denuntul lui Atanasiu


mi-a scris la Breasta o scrisoare era pe la inceputul lui august' ca
sd-mi ceard explicatii asupra unei afaceri ce i se aduce la cunovintd
care, dacd lucrurile sunt cum i se aratd, ar putea arunca o tristd hnni-
nd asupra guverndrii noastre!!!
Rece, far un pic de prietenie, cu bnuieli i amenint5ri subintelese,
scrisoarea generalului era vadit menith s ma exaspereze i s5 ma im-
pinga la un act necugetat. 0 citeam i nu-mi venea s5 cred! Iath unde
ajunsesern, dup5 tot ce f5cusem pentru dansul, pentru panaul i pentru
partidul sail!
Ce sa-i rspund? Am luat trenul i am venit la Bucureti. Am gasit
pe Averescu in beciul pe care-1 inchiriase (dup5 ce parasise apartamen-
tul meu din strada Atena) in casa lui Iliescu-Branceni de pe Bulevardul
Lascar Catargiu, colt cu strada Brutaru. L-am gasit in pat, se plangea de
ficat, i in-a rugat sa-1 iert ca-mi tulburase vacanta, dar afacerea era
foarte gravill!! Am cautat s-mi sthpanesc nervii i rn-am m5rginit s-i
spun c5 dac5 era aya de gravd, trebuia s5 o califice astfel in momentul
cand s-a svarit i cnd a seinnat jurnalul Consiliului de Min4tri dup5
lmuririle date de Take Ionescu, de Angelescu i de mine... iar nu dup5
aproape doi ani! Ca toath chestiunea fusese ridicath nu de tin adversar poli-
tic, ci de un partizan, de tin devotat al lui, era deja lucru ciudat; dar ea' clan-
sul, eful partidului, sa-i insueasc5 o astfel de porcarie fata de un colabo-
rator de calitatea mea, i s5 nu sara indignat in ajutorul meu, dovedea o
stare de spirit intristatoare i c toate firele intre noi se rupseseth...
Averescu a fimas putin pe ganduri, i n-a rspuns nimic. Pe cfind el
tacea, privirile mete au dat, pe masa' de c5limarul ineu, un bronz artistic

Vezi i Anexa II.

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 27

pe care generalul Ii luase rara jen5", la mutarea sa din strada Atena, cu


dnsul. Toata luna lui iulie putusem citi in Adevdrul i in Lupta, foile
democratiei integrale, care nu ma iubeau nici ele, mici informatii sau
aprecieri neplacute; prietenii mei imi raportasera ca mai toate aceste
prostii erau redactate i scrisepe masa lui Averescu, i apoi duse la ga-
zete de colonelul Ghenciu, bulgarul generalului, sau de Jenica Atana-
siu. Mi-e venit s rad gandindu-ma c cemeala cu care banda ma irn-
proFa era luata din calimarile mele i fituicile mazgalite cu pana mea,
caci mi-o furase i pe ea!
Dup ce qi-a mistuit gandul, domnul general a schimbat-o, i luarid-o
pe un ton prietenesc, a inceput sa-mi ingane o istorioar din care reieea
ca fatd de vrafmaii contra cdrora era dezarmat, el a cautat i cauta o
cale ca sd md scape solidarizdndu-se cu mine!! Se vede ca-1 impresiona-
se faptul Ca semnase, ca prim-ministru, jurnalul Consiliului de Min4tri,
prin care se aprobase operatia cu Banca Comerical, fapt pe care-1 uitase
si pe care i-lreamintisern... De pe buzele lui curgea mierea, dar ochii lui
sclipeau de ura i niciodata fatarnicia acestui om nu rn-a scarbit atat.
I-am replicat taios ca n-am nevoie de solidarizarea nimanui dar ea'
nu puteam trece peste faptul ca calomnia unui betiv fusese luata in con-
sideratie de eful partidului, intr-o afacere pe care o cunotea, in care
tia ca nu era nimic necurat i care, mai tia ca nu putea fi pusa in sea-
ma mea ci in a altora. Nu-mi ramnea dee& s trag concluziile i am
declarat, sculandu-ma s plec, ca le voi trage. Averescu rn-a rugat sa nu
fac nimic pana a doua zi: Cand am aflat ca vii la Bucureti am convo-
cat Comitetul de Directie al Partidului, sd vedem cum aranjdm lucru-
rile ... Vezi, eu am toat5 increderea in d-ta, dar suntem un partid demo-
cratic i trebuie s tinem searna i de parerile partizanilor nostri... Sa-i
luminam, cnd vad gre0t. Ne intrunim diseara la generalul Coanda,
intre noi, vino negre0t, i toate se vor sfaqi cu bine..." Eram atat de
scarbit incAt m-am gandit intdi sa refuz, dar n-am vrut sa se creada ea'
fug de raspundere. Am consitntit prin urmare sa iau parte la acest ultim
Comitet de Directie, ca sa arat colegilor mei cum sta chestiunea" i
sa iau a doua zi hotararile pe care situatia mi le impunea.

La Coanda, am gasit seara Sanhedrinull partidului aproape in corn-


plectul lui. Erau acolo, in afara de Averescu, Coanda i mine Pipi
' Comitetul de Directie al Partidului se compunea din fostii ministri i fostii prese-
dinti ai Corpurilor Legiuitoare.

www.dacoromanica.ro
28 CONSTANTIN ARGETOIANU

Negulescu, generalul Valleanu, Trancu-Iasi, Cudalbu, generalul Rasca-


nu, Garoflid, dupa cate-mi aduc aminte. Ne-am asezat in jurul unei me-
se, si de unde ma asteptam sd discutdm prieteneste si s gasim formula
care sa-mi dea satisfactia" socotit de mine indispensabil5 in urma
usurintei cu care seful partidului incurajase lichelele ce incercasera sa
mi se impotriveasca, m-am pomenit spre stupefactia mea, acuzat, in fa-
ta unui juriu de judecat! De unde venisem acolo sa discut atitudinea
nepermisa a lui Atanasiu et consorts" fata de mine si atitudinea echi-
voc5 a generalului fat5 de aceste javre rn-am gasit intr-o situatie cu
totul neasteptata: Averescu a deschis sedinta prin citirea porcariilor in-
skate de Atanasiu si a terminat cerandu-mi, mie, o justificare, si celor
prezenti parerea lor! Eram tampit; in naivitatea mea de om chistit ma
prinsese mosul in capcana, convins ca majoritatea celor de fat5 daca
nu toti erau sa se solidarizeze cu dansul impotriva mea, caci din cele
cateva cuvinte cu care insotise pelteaua lui Atanasiu reiesea limpede ea
donmul sat' voia capul meu. Lovitura ma tmpise, o marturisesc, dar
nu destul ca sa nu-mi revin in fire dui:a' cateva secunde. In fine price-
peam: dirnineata, Averescu fusese miere i zahar ca sa ma aduca la
Coanda si sa-mi dea lovitura. M-am durnirit c5 nu mai era nici o cale
de impacare cu el: voia s5 ma curete! In sufletul meu clocoteau senti-
mentele cele mai opuse: scarba ma impingea sa ma scol, sa le trantesc
demisia din partid i sa plec... Am avut ins destula luciditate de spirit
sa nu o fac: nu puteam sa plec din partid, si s5 pierd astfel orice control
asupra actelor ce se vor dresa impotriva mea, pe o asemenea invinuire
caci a doua zi un comunicat ar fi anuntat ca am fost eliminat pe o
chestiune de cinste! Trebuia s5 raman in partid pana restabileam ade-
varul, pana puneam pe calomniatori cu botul pe labe i apoi s le dau,
eu, cu piciorul! M-am stapanit; am declarat ca vreau sa aud, inainte de a
lua cuvantul, parerea colegilor mei asupra elucubratiilor unui alcoolic...
Garoflid a luat cel dintai cuvantul si a calificat cu o surprinzatoare
energie incercarea de pangarire a unui om a carui cinste nu putea fi puss
la indoiala de nimeni. Cu aceeasi indignare au vorbit si Valleanu si
R5.scanu. Singur Cudalbu (complicele ascuns al lui Atanasiu) a indraznit
s spun5 ca o ancheta serioasa ar fi necesara. Trancu-Iasi, care uitase ca-1
facusern ministru, dar nu uitase ca-1 calificasem de singura broasca care
a izbutit sa se umfle cat un bou", fara a indrazni sa ma acuze, a cerut
mai multa lumina in aceasta tenebroasa (!!!) afacere". Coanda, saracul,
prieten si cu mine si cu Averescu, nu stia cu cine sa se dea, voia s5 itn-

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 29

pace lucrurile, dar n-a izbutit decdt s5 ingfine cateva cuvinte far sens pe
care nu le-a priceput nimeni... Pipi Negulescu a inceput o conferint5,
hotarfit s5 taie fire in patru ca s5 nu ajung6 la nici o concluzie...

Eram stul; dui:4 dou5 minute 1-am oprit. M-amsculat de pe scaun


i foarte calm rn-am adresat lui Averescu: Domnule general, m-ati
convocat azi-dimineata la o consfatuire meniti s readuc5 pacea in par-
tid; constat c5 m-ati Ine1at, i ea' ma aflu in fata unei comisii de jude-
cata, ca un acuzat. Imi cereti l,nuriri, adicd sd md apdr. Cinstea mea
este mai presus de calomniile unui netrebnic, imi pare r5u ca nu v-ati
dat seama de acest lucru. Multumesc colegilor mei care ma cunosc de
mai multa vreme ca dvs. i care i-au exprimat indignarea lor fat de
actul unei canalii. Nici o secund5 nu ma gindesc s6 ma apar, prin ur-
mare s5 llinuresc lucruri pe care dvs. sunteti in mdsurd sd le ldmuriti
celor ce vor fi dispusi sd vd asculte. Eu unul nu mai am ce c5uta aci,
v5 rog a primi demisia mea din Comitetul de Directie i din toate Co-
mitetele partidului, al cdrui soldat raindn. Domnilor, acestea spuse, am
onoarea sA v5 salut..." 0 am pornit spre u5.
Averescu Ii strangea monoclul in orbita i stramba din nas... Nu-i
convenea s5 raman in partid, ca simplu soldat razvratit, punct de cristali-
zare a tuturor nemultumirilor iar ca s5 ma dea afara din partid trebuia sa
convoace Comitetul Executiv, i tia bine ea' era s5 fie lupta mare i scan-
dal, i fugea i de lupt5 i de scandal... Venise cu riadejdea s5 ma exas-
pereze i s5 ma fac5 sa-i trantesc demisia, dar din partid. Lovitura ratase...
Generalul Coanda, Valleanu, Garoflid s-au luat dupa mine sa ma
aduc5 inapoi. Peine perdue", vorba francezului. Mi-am luat p515ria ai
am plecat...
A doua zi, au venit toti la mine afar de Cudalbu pada' i Trancu-
Ia0 (care s-a ales cu ce merita) sa ma roage s5-mi retrag demisia i s5 ma
intalnesc din nou cu Averescu care regreta cele intamplate". Le-am ras-
puns ca regretam i eu", dar ea nu mai avearn nimic de spus generalului
ar c5 demisia mea din toate Comitetele era irevocabil. Dar generalul
nu-ti prime0e demisiile..." a conchis Coanda! Treaba lui" a fost ras-
punsul meu eu le-am dat, i nu sunt dispus sa ma joe cu demisiile..."
Seara am plecat la Breasta, s5 ma r5coresc, & ma gandesc la ce-mi
rAtn5nea de facut i sa scap de... prieteni!

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL XI-LEA

Campania de presa impotriva mea inspirata de Averescu Ma


impac cu Iorga Articolul lui i schimbul de scrisori ce a urmat
Atitudinea lui Goga Averescu-mi respinge demisiile, dar
campania de presa continua Pregatirea Congresului din Chii-
nau Agitatia in partid Corespondenta... Partidul irnpartit in
doug Interventia generalului Coanda i a lui Goga Impacare
pe jumatate i cu rezerve mintale de o parte i de alta.

Dup5 plecarea mea din Bucurqti, presa a inceput sa urle. Pot spune
c5 pan5 la remanierea Guvernului Brtianu in octombrie, ziarele roma-
neti nu au avut alta nicoval5 de b5tut cleat cearta" mea cu Averescu
i cu Partidul Poporului. Mai ales in august, n-a fost zi in care Adeviirul
sa nu publice ceva. Trep5du0 generalului nu tiu dac5 i de ast5
dat5 cu consimtamintul lui sau nu strecurau in fiecare numar ate
ceva impotriva mea, c5ci foile din Skindar nu m5. iubeau. Retragerea
d-lui Argetoianu",Actiune pur moral sau sf4ieri de partid?", Un
naufragiu", O sanctiune", Democratii i dl. Argetoianu", Prima vic-
tim5", Partidul National qi dl. Argetoianu", DI. Argetoianu nu se re-
trage din politic5" far s5 mai pomenesc de buletine" i de situatii
politice" umpleau coloane intregi. Chiar dac5 Averescu n-a incura-
jat aceast5 adevarata campanie de pres, e sigur c5 n-a interzis-o; dac
ar fi interzis-o ciracii lui n-ar fi alimentat-o dup5 cum prietenii mei nu
i-au permis s publice nimic fiindcA le cerusem ss5 nu publice un rand
si s5 nu se dedea la nici o polemic5.
Din aceast5 mobilizare a condeielor, situatia i reputatia mea nu au
avut nimic de suferit, dimpotriv5. in cafeneaua politic5, ne cunWeam
cu totii, i cerneala ce se scurgea din condeiele mercenare spurca mai
mult pe cei ce le puseser5 in micare i care turbati de indiferenta i de

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 31

impasibilitatea mea, spumegau, se intaratau i sarind dincolo de cal,


ma improcau cu injurturi i acuzari ridicole. Scarbiti, oamenii de bun
simt dau din umeri i treceau de partea mea. Trivialele atacuri ale pre-
sei democratice"1 i demnitatea facerii mele au dus chiar la un rezultat
neateptat qi bogat in consecinte: definitiva mea impacare cu Iorga
apropierea noastra politica. Certat cu el de moarte" (!) dupa apostrofa
mea din decembrie 1920 (cand cu pumnul in gura"), ne intinsesem
mana dupa interventia lui Filipescu (Grigora) pe care am povestit-o in
paginile precedente, dar nu mersesem mai departe, i nu ne mai intalni-
sem. Care mi-a fost mirarea sa citesc intr-o buna dimineata in Neamul
Romnese urmatorul articol:

Omul 0 opera
Nu-mi place, in tara unde politica e inainte de toate mahalagism, sa ma
ocup de intelegerile i neintelegerile personale, ascunse sau marturisite. In
mijlocul politicii de clan inteleg a pasta politica noastr de idei, pe care nici
n-o ajut nici n-o stingheresc acei care, sa zicem, se pupa i acei care, pur si
simplu, nu se mai pupa.
Dar in ultimul timp, cu mult zvon de gazeta imprejur, s-a produs in unul
din partidele noastre o ruptura de relatii care merita a fi considerata si sub un
alt raport deck al oportunitkilor noastre: sub severa lumina clara a moralei.
Iat un om de neam mare, bogat, cult, de o inteligenta pe care n-o intrece
deck vointa sa de fier i indiferenta fata de acele principii care pentru noi sunt
baza neclintit a oricarei actiuni publice. Oriunde s-ar duce ar fi un important
element de putere. Daca ar incerca singur, ar izbuti la ceva. Daca ar indrazni
sa spuna pe numele lui ce crede, macar ce crede momentan, in afara de prin-
cipii, care jeneaza si pot fi dispretuite, ar gasi aderenti.
Dar nu, el prefera sa faca altfel. AM in calea lui pe cineva care nu are nici
una din insusirile lui. A fost un razboi, si in el, fata de zapaceala altora, un
ofiter pi-a pastrat, si din marea incredere in sinesi, tot sangele rece. Oare din el
nu s-ar putea face ceva, asa un fel de Boulanger roman?
$i iata oniul punandu-se la lucru, cu tot ce vrea, cu tot ce poate. Dibaci, el
creeaza o popularitate acelui care n-avea decat un panas. I-o exagereaza mon-
struos i ajunge a o impune unei taxi intregi de tarani naivi i buni. Aduce la
putere pe acela care nu e deck opera muncii, jertfei i rabdarii sale. Odat ce
1-a instalat acolo, sufera orice: masuri nesabuite, declaratii fra sens, atitudini

Jenica Atanasiu era prieten la toartit cu Brauer, zis Graur, care pe vremea aceea
domnea la Adevdrul i ducea de nas pe toti colaboratorii lui.

www.dacoromanica.ro
32 CONSTANTIN ARGETOIANU

ridicole. Va veni, crede el, vremea cand toate aceste infranari vor fi compen-
sate.
Dar de unde! Opera crede ca ea este omul. *i se ridica trasa de alte sfori,
ridicand sabia, miraculoasa-i sabie, asupra acelui care a creat-o...
Poate fi un mai stralucit exemplu al pedepsei care asteapta orice simulare,
orice lipsa de sinceritate, orice manevra i orice mestesug?
N. lorga"
Cu toate reticentele acestui articol, era evident c5 autorul lui lua po-
zitie categoric5 in lupta in care ma zbaleam, i o lua al5turi de mine irn-
potriva lui Averescu. In faza conflictului in care ma afiam (articolul a
aparut prin septembrie) nu mai aveam nici o n5dejde de irnp5care cu
generalul; m-am gindit c5 o apropiere politic5 de Iorga putea s5-mi fie
prielnic6 dup5 ruperea partidului in dou i rn-am hot:5ra sa folo-
sesc prilejul pe care ceasul mi-1 oferea i s5 innod o leg5tur5 noua. A
doua zi dup aparitia articolului In Neamul Romnesc, mi-am luat ini-
ma in dintil i m-am fdstacit" in urm5toare1e randuri:
Prea stimate domnule Iorga,
Nu pot lsas treaca articolul dvs. din Neamul Romdnesc de ieri thr sa v
exprim, pentra cuvintele magulitoare ce gasesc intr-insul, nu multumirile
mele gesturile dvs. stint totdeauna atat de sincere si spontane incat nu pot fi
intampinate cu banalitati ci multtimirea mea de un inceput de lamurire a
unor relatii a cal-or incordare mi-a fost totdeauna dureroas.
Trait 25 de ani in mijlocul oamenilor civi1izai, incalzit la flacare cultunii
occidentale, mi-a fost o grea deceptie cand inapoiat acasa, hotarat sa lupt cu
cea mai complecta dezinteresare personala pentru binele tarii mele, rn-am
vazut suspectat tocmai de catre omul care se straduia sa dea viati, daca nu
ideilor, cel putin disciplinelor sufletesti care tocmai ma calauzeau i pe mine2.
La noi politica e patima, i greselile fiecaruia, in loc sa fie obiectiv releva-
te i indreptate, dau de obicei prilej la atacuri violente personale. Pe cine nu
1-a luat niciodata gura pe dinainte?
Cred insa c suntem in ceasul al 11-lea pentru a ne dumeri. Cei care au un
cap ye umeri trebuie sa-si dea seama de raspunderea lor.
In aceste sentimente am crezut bine sa v asigur de toata stima mea, de
toata admiratia ce am pentni imensa dvs. opera3 i pentru curatele dvs. insu-

1 Personalitatea lui Iorga nu mi-a fost niciodat simpaficit.


2 MO intreb cum am fost in stare s scriu o asemenea flagornerie", ca sil intre-
buintez un neologism fard echivalent in limba roman.
3 Cum nu mi s-a uscat mOna!

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 33

siri, asigurandu-va ca aceste sentimente, oricare ar fi fast aparentele, n-au so-


\fait niciodatk dup cum nu vor sovai nici de aci inainte, oricare ar fi circum-
stantele i contingentele zilei de maine...
imi venea s rad iscMind aceasta scrisoare, i m temeam totodata sa
nu creada bietul domn profesor" ca omul era in cautarea unei noi opere
de ridicat pe parloaga noastra politica, caci nu era Inca cazul"!...
Dupa cateva zile am primit raspunsul pe care-1 reproduc aci:
Stimate domnule Argetoianu,
Am citit miscat frumoasa dvs. scrisoare. Ea inlatura ce statea in calea rela-
tutor personale care ar putea folosi tarn.
Credinta mea este ca prostia devenit indrazneata ne duce de rap. Ati
sprijinit-o i vedeti rezultatul; am sprijinit-o i eu, i1 \lad. Peste tot ce despar-
te pe acei care inteleg ceva in haosul creat prin acumularea tuturor greselilor
trebuie gasit mijlocul unei actiuni pozitive. De ce natura ar fi, nimeni n-o poa-
te prevedea, dar el trebuie sa fie.
Cuvintele se pot substitui ideilor cu o singura conditie: sa nu dea tarie tuturor
fleacurilor impotriva oricarei adevarate idei. V-am urmarit cu atentie, chiar cand,
far vina mea, aveati pentru mine vorbe pe care altii nu le vor uita ci la orice
prilej le vor scoate inainte i, macar ca istoric, dator cu obiectivitate, nu ma pu-
team refuza sa vad energia i curajul, ajunse atat de rare. Ele pot fi de mare folos
in tulburile imprejurari de azi cand demagogia agita i lasitatea guverneaza.
va rog, cu expresia acestor sentimente, dorinta ca, din contingen-
tele zilei de maini sa iasa la fiecare din noi, in buna intelegere, peste forme,
formule i osebiri, firesti, de partid, spor pentru tarn' i natie carora le datorim
ce este mai bun in noi.
N. Iorga"
Iat5, inainte de a ma des/fat-0 chiar de Averescu, viitoarea mea fu-
ziune cu Iorga realizata in ovo"!

Dar sa lasam deocamdata pe Iorga si s revenim la Averescu si la


daraverile mele cu dansul. Am parasit Bucurestiul in seara zilei de 5
august; in ajun trimisesem sefului partidului si in scris demisia mea din
Comitete, libelata astfel:
Bucuresti, 4 august 1923
Domnule Presedinte,
Cu parere de rau ma \rad nevoit din cauza multiplelor mele ocupatii sa re-
nuns la politica militanta. Va rog, prin urmare, s binevoiti a primi demisia
www.dacoromanica.ro
34 CONSTANTIN ARGETOIANU

mea din toate comitetele i comisiile partidului in care figurez, fie ca membru
de drept, fie ca membru ales sau numit.
Raman membru devotat al partidului la crearea caruia am luat o parte in-
semnat i pentru care am muncit atat.
in aceasta calitate, va rog s binevoiti a primi asigurarea consideratiei mele.
. C. Argetoianu"
Sosit la Breasta rn-am intins la soare, si am cautat sa-mi cufat sufle-
tul de toata mocirla ce-1 intinase. in mijlocul florilor si al cartilor de
pret le-as fi uitat toate, daca rn-ar fi lsat prietenii in pace caci ziare-
le le aruncam la cos, de multe ori chiar far-a s citesc articolele ce co-
mentau gesturile pe care nu le faceam i cuvintele pe care nu le spuse-
sern.
Goga nu luase parte la sindrofia de la Coanda nefiind in Bucuresti,
dar aflase despre cele intarnplate inainte si probabil ca ghicea qi pe cele
ce aveau sa se intample, caci mi-a trimis randurile pe care le reproduc
pentru c oglindesc starea lui sufleteasca:
Ciucea, 3 august 1923
Scumpe fost i viitor coleg,
De la Karlsbad, unde plec astazi ca sa raman pang la inceputul lui septem-
brie, iti voi scrie. Regret c n-am putut sta de vorba deunazi cand am fost la
Bucuresti. Bucsanl pe care 1-am vazut aici spune c te-a intalnit i ca-i vorbeai
de placerea retragerii in tusculul de la Breasta. Cred ca nu erau decal obisnui-
tele d-tale accente de & ironie ca i gluma trimis mie ca n-ai sa asisti la
Congresul de la Chisinau. Eu cred i azi ca i ieri, ca stand alaturi..vom putea
birui toate puterile tenebrelor, lucru care mi se pare destul de usor. In orice caz
as dori mult ca dezgustul sa nu biruie socoteala linistit de la care eu astept
intreaga izbanda noastra.
Te rog nu lua nici o hotarare pana la revederea noastra cand vom examina
din nou situatia i cred c drumul de maine se va vedea mai limpede.
Transinite, te rog, la toti ai d-tale respectuoase complimente de la al d-tale
prieten care-ti strange mana.
Octavian Goga"
Ca in conflictul meu cu Averescu si cu prostii partidului" care-1
duceau de nas, Goga era fara rezerva de partea mea o dovedesc i ur-

Ctunnatul lui Goga.


www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 35

matoarele randuri ale lui Burileanu, care, ca i Tilic Ioanid, nu ieea


din cuvarttul poetului de la Ciucea:
Sinaia, 6 august 1923
Scumpe domnule Argetoianu,
Gongopol mi-a vorbit de scrisoarea ce ati trimis generalului Averescu. So-
cotesc ca este inutil & mai repet Ca orice atitudine yeti lua, eu stau alaturi de
d-voastra. Doresc numai sa va rog a-mi ardta momentul si forma in care inte-
legeti sa ne manifestam solidarizarea cu d-voastra.
Cu cel mai afectuos devotament, al d-voastra
D.Burileanu"
In socotelile mele eram convins Ca Goga va merge cu mine i in-
tr-adevar cat timp a !Mut cearta in pallid, Goga i prietenii lui au fost
alaturi de mine. Mi-a dat o mare deceptie, la sfarit, cand a ramas cu
Averescu. In august, o asemenea ipoteza nici nu putea fi luata in consi-
derare, aa Inca am tinut seama, ca sa nu-1 pierd, de cererea lui de a nu
lua o hotarare definitiva pripita. De altminteri nu eram nici eu zorit,
caci vedeam cum timpul lucra pentru mine, fiecare zi aducandu-mi noi
adeziuni printre fruntaii cei mai de seama ai partidului care se instrai-
nau tot mai mult de Averescu.
La Breasta, am primit un rava", datat din 5 august, prin care Ave-
rescu drept raspuns la scrisoarea mea din 4, ma ruga sa renunt la de-
misii, sau sd le a/min pentru un timp mai oportun (??). N-am priceput
ce a vrut sa inteleaga prin un timp mai oportun" i am pus ravaul la
dosar, fara sa-i dau nici un raspuns. Zorit nu eram, i fabdare aveam eu
mult, dar boierul incepea sa ma plictiseasca. Formele" mele nu erau
insa gata pentru ruperea partidului; am ramas prin urmare pasiv i am
lsat pe ceilalti" sa provoace furtuna.
Dupa plecarea mea din Bucureti, partizanii notri au intrat in
adanci framantari. Se adunau palcuri-palcuri, i toti cei ce insemnau
ceva in partid se declarau alaturi de mine. Gongopol (directorul In-
dreptdrii), Taca (Albert) i Citta Davila ma tineau in curent cu tot ce
se petrecea, dei eu a fi preferat sa ma lase in pace. Dar in lupta care
se deschisese, ei erau mai pasionati decal mine...
La 9 august Gongopol imi comunica cum, indignat de toate pored"-
riile pe care banda Jenica Atanasiu-Ghenciu-Cudalbu le strecura prin
gazetele Sarindarului, s-a dus la Averescu sa-i ceara o punere la punct.
Averescu i-a dictat urmatorul comunicat:
www.dacoromanica.ro
36 CONSTANTIN ARGETOIANU

Ziarele continua si comenteze, cu multa fantezie, ceea ce ele numesc


cazul d-lui Argetoianu. Sunt infromatii i amanunte prezentate publicului
ca i cum ar proveni de la membrii Partidului Poporului.
Socotim c pentru orice om de buna credinta informatiile care privesc
Partidul Poporului nu sunt de riguroasa exactitate cleat atunci cand apar in or-
ganul acestui partid Indreptarea. Cat despre membrii partidului, ei nu au a
face comentarii, nici a furniza informatii fanteziste i interpretdri eronate zia-
relor in cdulare de senzmional, in privima unei chestiuni asupra cdreia seful
partidului, dl general Averescu nu s-a pronumat i n-a pus lucrurile la punct.
Credem a sti cd asemenea atitudini din partea membrilor Partidului Po-
porului sunt considerate de seful partidului ca acte de indisaplind".
In realitate, acest comunicat nu insemna decat o desolidarizare pen-
tru public, care nu era in curent cu toate manoperele generalului din
culise...
Cu prilejul acestei vizite Averescu a facut lui Gongopol mai multe
confidente". I-a spus intai ea' e foarte trist (mititelul!) de cele intdm-
plate", dar ca atitudinea mea nu va avea nici un efect asupra viitoarei
situatii", care-i apartine (captatio benevolentiae!) si apoi o serie de
brasoave:
C5 banuieste ea' toata actiunea" mea a fost pusa la cale (!) prin su-
gestia prietenilor mei Bratianu si Duca (!!); ca spera ea' voi reveni (n-a
primit raspunsul ultim", si el nu a luat Inca nici o atitudine); ca mai spe-
r5 o fuziune cu Partidul National (ca sa impresioneze!); in fine, ca Jenica
Atanasiu nu conteaza" in partid, dar Ca Cudalbu conteaza"! (mersi!).
Cam odata cu aceasta scrisoare care oglindea o atmosfera mai mult
sau mai putin pasnica, in tot cazul o atmosfera care-mi permitea sa nu
ies din isihia mea, p1 sd astept am primit si vizita lui Alexandru Ote-
telisanu, om rara caracter si ambitios fra margini, trimis de Averescu.
Pana atunci, consideram pe Otetelisanu ca prieten, caci facea politica
alaturi de mine din 1914, de pe vremea lui Nicu Filipescu si-1 ajutasem
in mai multe imprejurari grele ale vietii lui. Insetat sa parvina insa, si
vzand ca tot ce era inteligent in partid se tinea de mine, si-a zis proba-
bil ca printre prostii lui Averescu va razbi mai usor si mai curand
asa Inc& s-a dat de partea generalului. Nu pe fata la inceput; la Breasta
a venit ca prieten devotat al meu, sa ma conjure & nu nip toate firele
cu partidul, sa ma impac cu Averescu, care nu doreste altceva, care e
foarte mahnit, care..., care... n-o mai sfarsea! In realitate venise
sa-mi spuna ca Averescu asteapta un raspuns la ravasul" sat' din 5 au-
gust, si in-a conjurat Inca o data sa dau, de dragul partidului", un
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 37

raspuns favorabil... Am priceput rostul vizitei si n-am putut sa ma ab-


tin de a raspunde fostului meu cirac: De ce umbli cu fleacuri? De ce
nu-mi spui pe sleau pentru ce ai venit? Foarte bine. Am sa scriu lui
Averescu. Daca nu i-am scris pang acum e fiindca-1 credeam lamurit.
In ce priveste sfaturile d-tale, n-am sa ma impac cu nimeni, fiindca nu
sunt certat cu nimeni: nu mai fac politicd! Sunt un simplu cetatean in-
scris in Partidul Poporului si nimic mai mult! i va rog s ma lasati in
pace!"
A doua zi dupa vizita lui Otetelisanu, am scris lui Averescu. inainte
de a reproduce scrisoarea mea si alte cateva care au urmat, semnate fie
de mine, fie de dansul scrisori care au jalonat in august si septem-
brie drumul rupturii noastre, trebuie & spun doua vorbe despre Congre-
sul de la Chisinau, caci din cauza acestui congres, in parte, am intins
coarda pana in noiembrie i n-am savarsit despartirea mai devreme.
Dupa statutele sale, Partidul Poporului era tinut sa se intruneasca in
Congres, in fiecare an. In 1922 avusese loc stralucitul Congres de la Si-
biu, congres ce impresionase adanc lumea noastra politica si pe care-1
pregatisem cu drag, inchinandu-i toate puterile mele. Congresul de la
Sibiu fusese opera mea; eu fusesem animatorul lui. Congresul anului
1923 s-a hotarat in mai si s-a sorocit pentru 14 octombrie, la Chisinau.
Frecaturile intre Averescu si mine find deja in mai destul de neplacute,
rn-am dezinteresat de soarta unui congres care nu ma mai privea si am
lasat pe altii s lucreze. Toata vara am primit scrisori disperate de la
prietenii nostri basarabeni, mai ales de la Iuliu Dragomirescu, cel mai
cu cap printre ei. Se plangeau toti c nimic nu merge, ca lipseste ani-
matorul" si cd toatd treaba e ameninfatd sd cadd baltd. Asta vream si
eu! SA' se faca dovada ea' in afara de mine alt animator nu mai era in
partid, si ca fara mine nimic nu se putea organiza. Trebuia ca Congre-
sul din Chisinau s apara ca un caraghioslac, in comparatie cucel de la
Sibiu! Eram hotarat, nu numai sa nu iau parte la pregatirea lui, dar nici
la sedintele sale. Pe prieteni, i-am rugat insa sa rnearga (multi nu rn-au
ascultat) ci sd se abfie de la orice activitate sau manifestafie. Lipsa
mea, i abfinerea a aproape tuturor intelectualilor partidului de la dis-
cutii, trebuia s creeze, in gandul meu, o atmosfera de deprimare in ju-
rul lui Averescu i s-1 izoleze si mai mult in partid. Ceasul despartirii
urma s sune tot in gandul meu dup congres. Pana atunci, actiu-
nea de lamurire printre membrii partidului putea fi pe deplin terminata,
chestiunea bonului de Tezaur nu mai putea fi ridicata, i aveam toti sor-
tii sa strang in jurul meu ce era mai bun in Partidul Poporului. Intentia
www.dacoromanica.ro
38 CONSTANTIN ARGETOIANU

mea nu era sd pcirdsesc partidul, ci s5 m5 proclam qeful lui, declarnd


pe Averescu decazut din atributiile prezidentiale, pe temeiul incapaci-
t5tii sale i pe al majoritatii organizatiilor trecute de partea mea...
Nevoia de a aqtepta tinerea Congresului de la Ch4inau, ca ai aceea
de a rasa stupida inscenare cu afacerea bonului de Tezaur" s5 cads&
in-au silit sd o mai lungesc i sa nu sparg geamurile numaideat. Din
aceste nevoi de tergiversare s-a n5scut o intreag5 corespondent, din
care dau aci c5teva extrase (cat mai putine) ca & mai dapan firul inain-
te s5 se rup5...
Breasta, 13 august 1923
Domnule General,
0 lunga conversatie avuta duminica cu Alexandra Otetelisanu, care a ve-
nit sa ma vada, m-a lamurit ca dvs. asteptati un raspuns de la mine. Eu crezu-
sem ca conversatia noastra acum zece zile epuizase subiectul. Hotararea mea
de a nu mai face politica militanta, am pus-o de fapt in practica de mai bine de
3 luni, asa hick scrisoarea ce v-am adresat-o in ziva de 4 august nu facea de-
cat sa confirme o stare de lucruri existenta. Prin scrisoarea dvs. din 5 curent
imi cereti s aman hotararea mea pentru un moment mai oportun. Va mar-
turisesc ca nu pricep ce sa aman. Politica militanta, repet, nu mai fac de malt
timp asa hick, in aceasta privinta n-ar putea fi vorba de amanarea unei decizii
ci de reluarea unor indeletniciri in care activitatea mea a fost dovediti inutila
si de care ma simt fericit ca am scapat. Sa aman aducerea acestei schimbari la
cunostinta dvs. si a partizanilor nostri? Iar nu poate fi vorba de o asernenea
amanare, mai intai fiindca lucrul s-a facut, i apoi fiindca nu era si nu este
posibil a se tine secret o hotarare care singura determina abtinerea mea de la
manifestatii la care eram zilnic invitat sa iau parte.
Ca hotararea mea nu este un gest, sau mai bine zis un true politic, ci re-
zultatul unui dezgust profund care ma face sa parasesc Mfg regrete un tararn
steril, pentru cautarea intereselor mele particulare v-o probeaza faptul ca
n-am spus un cuvant in public, ca n-am scris un rand in vreun ziar, cu toati
zarva care s-a facut in jurul nurnelui meu zilele trecute, cu toate insultele tri-
viale varsate asupra mea in Adevdrul de catre Benjaminull partidului.
Raman deci simplu soldat al partidului, i v rog sa credeti, philtre cei mai
devotati.
Intrucat priveste sentimentele mele fata de dvs., va rog sa credeti, domnule
general, ca ele raman neschimbate.
C. Argetoianu"2
I Jenic6 Atanasiu!
2 Vezi Anexa

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 39

Bucureti, 14 august
lubite domnule Argetoianu,
Parra la aceasta scrisoare e sigur c ai primit noi emisari. Se pare ca Engel-
brechtenl ti-a adus o scrisoare de care mie nu mi-a vorbit2.
Schitanescu va veni iarai sa te vada, dupa o intrevedere cu eful iubit3.
Domnule General, dai partidul pe mana protilor i partidul nu va
merge cu protii! i-ar fi spus el.
$eful a raspuns in rezumat: Nu este un incident intre Argetoianu i ace-
ia cum ii numeti d-ta ci intre mine i Argetoianu care a vrut sa ma incale-
ce (textual...).
$i a inceput enumerarea infractiilor la discipling: le tii...
in aceasta privinta am avut azi o notia conversatie cu Averescu. Ma duse-
sem sa-1 anunt de plecarea mea in concediu, fapt pe care-1 cunotea i mi-a
deschis vorba. A fost un monolog aproape... Iata-1:
Am sa-i scriu lui Argetoianu (nu tiu dac nu facea aluzie la scrisoarea ce
se spune Ca ti-a trimis-o deja); c trebuie sa se decida la un fel. Prelungirea
acestei situatii creeaza o continua enervare in partid. A fi foarte bucuros ca
Arg. sa se intoarca, caci iti marturisesc c imi pare rail mult de plecarea had.
Argetoianu a fost o mare forfa utila in partidul nostru de la formarea lui i pa-
na la jumatatea guvernarii noastre. Caci, nu ca sa ma laud, pada atunci a lucrat
in comun acord cu mine. Firete, adesea adoptam parerile lui,5 dar in orice
caz, ieea din consensul amandorura. Dar pe urma a vrut sa aibi o orientare
proprie. $i rn-a jignit de multe ori. Aa in cazul cu Poltzer-Aroneanu. Eu ca
ef de Guvern facusem o declaratie; el din cauza eecului de la Roman, unde a
candidat iargi impotriva vointei mele, a dezmintit ceea ce spusesem eu. $i pe
urma s-au mai intamplat celelalte incidente, cand eu spuneam una i el facea
alta. A vrut sa faca o politica prea rezemata pe Palat, pe cand eu voiam sa ne
rezernam mai mult pe corpul electoral. Daca Argetoianu intorcandu-se ar vrea
sa reincepem colaborarea iarai in conditiile de la inceput6, adica sa nu treaci
peste mine, ii deschid bratele i-i va recapata iarai rolul de forta intai in par-
tid...
Este vreo intelegere pe sub ascuns cu taranitii, cum crede Davila? Am
aruncat o sonda, intreband de instructiunile ce sa las la gazeta in lipsa mea...

I Nume de batjocura prin care cei ce nu-1 iubeau desemnau pe Alexandru Oteteli-
anu...
2 Inexact. Nu mi-a adus nici o scrisoare.
3 Schitanescu, fost deputat de Vdicea, om dintr-o bucafa dar cam ticnit...
4 !!!
5 Cand nu le adopta, mergeau lucrurile prost!
6 A, nu de zece ori nu!

www.dacoromanica.ro
40 CONSTANTIN ARGETOIANU

Cred, mi-a spus ca sunt insemnate tendinte de apropiere de noi,


adicit de trecerea in partidul nostru a multor taranisti. Mie yin sd-mi spund lu-
cruri niari. Sd zic cif s-ar implini nwnai pe jumdtate, fi tot ar fi ceva serios...
(Cred ca cei pe care-i stii, tin acest limbaj: Ce e daca pleaca Argetoia-
nu? Vin toti tarnistii cu noi! Ca si cum popa Draghici i Capatineanu ar fi
forcele de care partidul are nevoie!).
Instructiuni: a nu se face personalitati nici cu taranistii, nici cu nationalii
se pot insa reproduce articole de ale lui Goga din Tara Noastrd... Te scu-
tesc de alte detalii fr nici un interes...
fndreptarea, ce cred ca se primeste regulat la Breasta, nu putea lasa nere-
levata grosolania lui Iacob Rosenthal din manseta Adevdruluil . 5i cum era in
ajunul intrunirii de la Calarasi, am pus pe Hanes (Petre) sa &ea' o nota, fiind
sigur c generalul nu o va putea refuza. In adevar asa a fost, dar a cerut sa o
semneze, cu nume ori initiale spre a nu putea fi interpretata ca o polemica a
gazetei!!
Ziarele Adevdrul i celelalte au relevat acest ciudat fel de raspuns. Atunci
seful insusi, cu pana incisiva a lui Dogar (!), a scris un lung, lung, raspuns
Adevdrului i altul mai scurt Universului, aparute in Indreptarea de luni...
Cred de altfel, ca ai recunoscut i stilul din articolul de fond Vrabia malai
viseaza in care se afirma ca orobustitatea constitutionala a partidului nostruo
nu poate suferi din cauza plecarii unei persoane oricare ar fi ea!... A fost tot
propice mana...
Eugen Goga2 a venit pe la mine, intors din vilegiatura i i-am spus ce tre-
buia sa-i spun. S-a dus la Averescu. Nu 1-am mai revizut. Spunea ca va merge
si la d-ta. n schimb a facut un articol pe care Averescu a trebuit sd-I aprobe,
aparut ca fond in Indreptarea de azi, marti, i Cartianu ti-o va aduce. Citeste-1,
este relativ destul de bun, mai ales in partea in care vorbeste de casa de ren-
dez-vous a Rosenthalilor unde merg intrigantii din toate partidele. Mi-a parut
mai putin bine de atacurile contra Luptei, care ne face servicii, dar se vede c
cele dintai au reclamat pe cele de al doilea.
$i asupra acestui capitol un amanunt: zilnic, tot timpul cat au aparut atacu-
rile din Adevdrul contra d-tale, colonelul Ghenciu a fost in cabinetul lui Iacob
Rosenthal (declaratie sigura facuta mie de un reporter devotat de la Adevdrul).
Mare valva a facut azi interviul lui Matei Cantacuzino scurt dar decisiv
asupra crizei noastre. Adevdrul desi ii solicitase, a refuzat sa-1 publice,
find atat de favorabil d-tale. Atunci Matei 1-a trimis Epocii, care 1-a publicat
cam prost din punct de vedere tehnic, dar 1-a reprodus i Lupta (il aduce Car-
tianu).

1 Iacuv Rosenthal publicase cu there groase o notit prin care explica" c elimi-
narea" mea era o purificare" a Partidului Poporului...
2 Fratele lui Octavian si pana la un punct, indrumatorul lui politic.
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1923-1926 41

$i acum, despre Calk*. Suita: Cudalbu, Jenica Atanasiu, Valleanu, Mei-


tani, Bucqan, qi Zaharescui (altul care te iubete!), Ghenciu...
Combinasem cu Buricescu2 aceasta lista de oratori: Cudalbu, Atanasiu,
Valleanu (ceruse el sa vorbeasca), Ghenciu (de asemenea) i seful. S-au inter-
calat apoi Meitani i Bucqan.
Cazul acestuia e interesant. L-am expus lui Jeni Goga, care vrea si ma fa-
ca a nu crede ce am vazut i auzit eu. In adevar, dupa masa oficiala de searit
din ajun, f5ra discursuri, am ramas toti, afara de general i de Cudalbu. $i Je-
nica Atanasiu, mai bujor la &fa' ca oricand, a inceput sa-1 recomande pe Buc-
an ialomitenilor:
Sa vedeti ce om este! N-o s5 aveli deziluzii cu en... Goga este un
poet, un fantezist! Spiritul organizator i materialist (!) este Bucan! 0 sa-1
auziti Maine! ($i cla-i mereu aa!) Bucan era foarte incurcat, parea insa fe-
ricit3.
M-am ridicat atunci, dei nu vorbesc cu Jenica Atanasiu fiindca i-am tri-
mis prin curier-express amenintari cu palme i alte complimente referitoare la
familie, i am baut pentru Goga.
Hanes a toastat pentru Argetoianu 0 Goga (aclamatii!!). S-a Wilt apoi
pentru mine... Cred ea acasa Jenica a scuipat sange! A fost un dezastru pentru
el! Hanes e term; osciIatori sunt altii in Ialomita iar pusarea lui Bucan si
tandreta lui cu Jenica mi-au parut suspecte. De altfel, a doua zi la intrunire,
intr-un deplorabil discurs, Bucan, atacand violent pe nationali, 1-a asigurat pe
qef de sprijinul neclintit al ardelenilon>.
intrimirea de la Calarqi a fost un four eclatant, 300 de tarani apatici i
cu lectie facuta. La Slobozia4 insa a fost, cu proportii reduse, ceva in felul
Caracalului5! Adaug ca mi s-a spus asta, caci eu am stat la Ciulnita nu prea
imi era bine i i-am weptat.
Cred ea' te va fi exasperat lungimea acestui volum. Ce vrei! Prea erau mul-
te de spus! Sper a fi complect, adaugand ca pe Cocorul omul meu! 1-am
poftit pur 0 simplu si nu mai calce pe la Indreptarea.
Aci toata lumea e bloc i ateapt numai cuvantul meu. Satisfactie princi-
piala mi s-a dat pe toata linia. Dar asta nu schimba situatia. Cred insa, sper cel
putin, Ca voi putea sa ma odihnesc 1in4tit Ong in septembrie, la Constanta.

1 $eful organizatiei de la Buzgiu, un prost abuziv si incurch lume...


2 Seful organizatiei noastre din Ialomita.
3 Toati lumea era convinsii crt Goga va parftsi pe Averescu cu mine, si Bucsan,
care s-a crezut totdeauna umbrit de cumnatu-su se pregAtea sd-i is locul pe lingA
general, ca reprezentant al Ardealului!!!
4 Sectorul prietenului meu Stefan Istrate.
5 0 intrunire extraordinar a partidului in luna mai precedent.

www.dacoromanica.ro
42 CONSTANTIN ARGETOIANU

Marturisesc ca am mare nevoie de aceasta odihna i de oarecare distanca de


scathe zilnica pe care o inghit de atata vreme.
Ti-a ramane indatorat daca mi-ai scrie doug randuri la Otel Francais,
Constanta.
C. Gongoporl

Bucureti, 15.VIII.23
Iubite domnule Argetoianu,
Din cauza tacerii ce am impus Indreptdrii, ziarele brodeaza tot felul de in-
chipuiri pe chestiunea demisiei d-tale.
Pentru a pune capat acestei stari de lucruri, care desigur trebuie sa-ti fie qi
d-tale neplacuta, te rog a-mi da rezultatul la scrisoarea pe care ti-am trimis-o
in urma intevederii noastre.
Incontestabil ca mi-ar fi mai placut daca mi 1-ai da verbal. Eu plec as-
ta-seara la Severin.
In orice caz, in speranta ca rezultatul va fi in acord cu vederile exprimate in
prima mea scrisoare, te rog a primi incredintarea consideratiei mele distinse.
General Averescu"

Severin, 17.VIII.23.
Domnule Argetoianu2
In adevar Weptam un raspuns de la d-ta. Aceasta i explica scrisoarea mea
de la 15.VIII din Bucureti.
Stiam ca de obicei o scrisoare comporta un raspuns, mai ales cand pune o
intrebare sau face o propunere. Diferim insa de vederi i asupra acestui deta-
liu. D-ta care ai fost atata timp in corpul diplomatic, probabil cal cunoti mai
bine deck mine protocolul de observat in corespondenta.
Acum la scrisoarea d-tale. Hoteirdrea mea te citez de a nu mai face
politicd militantei, am pus-o de fapt in practicii de mai bine de trei luni... Daca
de fapt ai facut ap, te-a suparat cineva pentru aceasta? Nu puteai sa continui i
mai departe sa faci ceea ce ai facut 3 luni, deoarece nimeni nu-ti aducea nici o
suparare? La cc bun un gest public, pentru a sublinia o stare de fapt existent0

1 Directorul indreptaiii. Prieten vechi. il cunoscusem la Epoca pe vremea lui Nicu


Filipescu. Gazetar iscusit 0 scriitor de talent, redactor la Romania, in Ia0, pe vremea
razboiului, a pornit cu mine la politica in 1918 i nu rn-a parasit. In 1926, retragan-
du-ma din Partidul National, ca RI nu mai fac politica de partid, 1-am lasat acolo. A
fficut drum...
2 Raspuns la scrisoarea mea din 13 august.

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 43

Dar daca memoria nu ma ineala, eu tiu cii in intervalul in care d-ta spui
ca nu ai facut politica militant ai fost la Galati i in urma la Caracal.
Activitatea d-tale nu a fost niciodata dovedita inutila, ea a fost insa, este
drept, de la un timp incoace, stanjenit de mine personal, acolo unde ea se
desfaura in diverge* cu vederile mele, sau chiar impotriva acestora.
Regret i eu zarva care se face in ziare. Dar a cui este vina?
D-ta tii ca inainte de a-mi intra mie in maini prima d-tale scrisoare i de a
o fi deschis, intreaga chestiune era deja publicata in Aurora?
D-ta tii ea' acum 3-4 zile au aparut intr-un ziar din Craiova fraze pe care
mi le-ai spus d-ta intre patru ochi, ca aceea ca de ce nu rn-am solidarizat cu
d-ta cum am facut cu Tfislauanul? i ai sa convii Ca aceste lucruri nu au pa-
truns in presa datorita Veniaminului partidului.
in ceea ce privete calificativul de Veniamin, ii gasesc riscat. in tot timpul
vietii mele nu am avut Veniamini i nu acuma voi incepe a practica un sistem pe
care 1-am avut o viati in oroare. Stiu la cine faci aluzie. Acea persoana are din
partea mea acele prerogative pe care le are i Popovici-Taca. Nu numai atat,
dar d-ta tii prea bine ca nu sunt omul a inchide ochii asupra exceselor de zel.
in ceea ce privete in fine hotararea d-tale, cu parere de ran trebuie sa-ti
declar, eu, c daca nu o retragi2 d-ta, o consider ca nula i neavenita.
Situatia ce voieti sa-ti creezi d-ta in partid ar fi o inovatie periculoasa i in
orice caz in afara sau mai bine zis in opozitie cu statutele.
Dacsi eti soldat credincios eti obligat a primi once insarcinare ti se da
sau iti revine de drept.
De aceea te rog foarte mult, mai mediteaza asupra chestiunii, gonete din
sufletul d-tale toate presupunerile care au nascut dintr-o excesiva susceptibili-
tate i din informatii neinterneiate. Da, este adevarat ca nu ai numai prieteni3,
dar nu uita ca a doua zi dupa banchetul partidului d-ta mi-ai pus conditia sa
aleg intre d-ta i cativa din amicii notri. Lucml s-a aflat i era natural sa se
detepte in ei un viu resentiment. Se gaseau in legitim aparare.
Cu putini rabdare din partea d-tale, ar fi putut crete iarba deasupra acelui
incident i lucrurile puteau sa-i reia cursul lor anterior.
De un lucni trebuie s fii insa convins, ca nu am incuraj at qi nu voi incura-
ja niciodata curentele duonanoase in partid.
In rezumat prin urmare, intreaga chestiune este in mana d-tale. Vei hotari
cum vei crede, dar situatia trebuie limpezita.
Din aceasta cauzi, spre rnarea mea parere de fall, ma yid nevoit a te ruga
sfi-ti dai osteneala a ma pune in cunotinta de hotararea d-tale, fie in scris fie

1 Era eu sa ma pun pe aceeai linie cu Tfisluanu!!!


2 Presupun demisia din Comitete.
3 Aveam intr-adevar impotriva mea in partid pe toti prooii care cumulau prostia cu
lichelismul.

www.dacoromanica.ro
44 CONSTANTIN ARGETOIANU

verbal viind aci la mine, dup cum ai falgaduit, lucru care mi-ar face plAcere,
independent de hot:it-area d-tale.
Cu o cordiali stringere de mng, al d-tale
General Averescu"

in aceste cfiteva rfinduri se oglindea toat5 firea lui Averescu, toat5


duplicitatea si fatarnicia lui. Pornise impotriva mea pe chestiunea bo-
nului de Tezaur", ma umilise, ma chemase s5 mkjudece Trancu-Iasi si
Cudalbu, cei doi vajnici apar5tori ai cinstei si onoarei partidului si
iat5 ca nu mai era vorb5 de afacerea" bonului de Tezaur decal intr-o
perfida aluzie, in evocarea unei plangeri" ale mele ca. nu se solidari-
zase cu mine ca cu T5sluanu" tampenie colportata de oamenii lui si
pe care o stia f5r5 temei serios c5ci ma cunostea destul de bine ca sa-si
dea seam5 c5 nu putusem formula o asemenea plingere. Lasand far5
nici o jena la o parte faptul care ne despartise sufleteste definitiv, invo-
ca tot felul de fleacuri: c5 am spus c5 rn-am lasat de politica militanta si
totusi am facut asemenea politica, c5 am tratat pe nedrept pe Atanasiu
de Veniamin", c5 dfindu-mi demisia din Comitete rn-am pus in opo-
zitie cu statutele partidului, c5 am facut destinuiri Aurorei lui Lupu...
Totusi, o pretioas5 m5rturisire: activitatea d-tale nu a fost niciodata
dovedit inutil, ea a fost insii, este drept de la un timp incoace, skin-
jenitei de mine personal, acolo unde ea se desfeiyura in divergentei cu
vederile mele sau chiar impotriva acestora".
i in concluzie, in fraze pline de reticente, dorinta unei impacari si
somatia unei limpeziri a situatiei"... In realitate, Averescu incepuse
s5-si dea seama el plecarea mea din partid insemna ruperea acestuia in
dou, si c5, ce era mai bun intr-insul, oameni si organizatii,l-ar fi p5r5-
sit odat5 cu mine. Era prea inteligent ca s5 nu-si dea seam5 c5 cei ce se
ridicasera impotriva mea erau tocmai elernentele inutile ale partidului,
prostii si lichelele. Asa stand lucrurile, Averescu a incercat prin scri-
soarea lui fie s5 ma induplece la o retractare, fie s5 pun5 toat5 afacerea
pe un Winn mai prielnic pentru dnsul. 0 despartire pe chestiunea bo-
nului de Tezaur ar fi facut din mine o victim5 nedreptatit5 si toat5
lumea s-ar fi ridicat impotriva lui. 0 desprtire pe temeiuri de ne-
intelegeri politice facfind ins5 din mine un razvratit si punnd in seama
mea sfasierea partidului permitea tuturor oportunistilor s5 ramana in
junil feftilui, far5 sa-si calce principiile morale in picioare. Socoteala
nu era rea...
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 45

Fara sa ma emotionez de somatia" generalului, profitand de faptul


ca-mi da sa aleg intre o explicatie scrisa S una verbal, i-am trimis vorba
ca ne vom lamuri la prima noastr intalnire. Cum eu evoluam intre
Breasta si Sinaia, iar el intre Severin si Bucuresti, nu era probabil sa ne
intalnim prea curand, ceea ce-mi da ragazul dorit pentru savarsirea celor
ce nu mai puteau fi evitate. Averescu s-a multumit cu acest raspuns, caci
n-a avut incotro. De nu s-ar fi multumit nu i-ar fi ramas cleat sa con-
voace Comitetul Executiv si sa incerce id' ma dea afara din partid dar
se temea s5 nu aib5 majoritatea cu el. Si apoi, nu era omul actelor violen-
te. Luptei pe fata prefera o lovitura pe la spate; cea cu bonul de Tezaur
daduse gres ii trebuia si lui vreme sa-mi pun5 alta la cale. isi da ins5
seama c5 i-o coceam si eu: toata chestiunea era eine va lovi intiii...
Pe cand raporturile mele cu Averescu au intrat astfel intr-o faza mai
linistita, in partid vapaia se intindea. Se poate zice ca in decursul luni-
lor august si septembrie, partidul s-a impartit in doua. Tot ce era mai
bun invoca autoritatea mea ca sa se ridice impotriva scarbosilor care
invocau pe a lui Averescu ca sa se apere. Presa celorlalte partide arun-
ca untdelemn pe foc, nascocind intrevederi intre Averescu si mine,
conditii puse si neprimite, si cate si mai cate. Partidul Poporului mer-
gea repede spre o lichidare... Pe la sfarsitul lui septembrie generalul
Coanda si Goga au facut o suprema incercare de salvare. Eu Siam bine
c5 cu Averescu nu mai puteam & fac cask dar fixasem sorocul despar-
tirii dup5 Congresul de la Chisin5u care trebuia s5 se tina in zilele de
14 i 15 octombrie. Ca sa pot ajunge la aceasta data, pe de o parte
m-am prefacut c5 intru in vederile celor doi negociatori-impaciuitori,
iar pe de alta ca sa dau o explicatie nepoliticd a absentei mele de la
Chisinau am simulat o agravare a bolii mele de intestine care cerea
o imediata cued' la Karlsbad...
Lui Coand5 si lui Goga le-am spus ca numai o restitutio ad inte-
grum" a situatiei mele dinainte de criz5, prin Idmuriri publice date de
qeftd partidului in fata C'omitetului Executiv, i indepartarea elemente-
lor care s-au ridicat impotriva mea, de la once amestec in treburile or-
ganizatiilor noastre de partid puteau s ma determine sa renunt la
rezolutiile mele de pasivitate politica.
Coanda, care a fost cel dintai la Severin, s-a inapoiat cu convinge-
rea ca o intelegere pe aceste baze nu era exclusa si ca trebuia neaparat
s5 am o intrevedere cu Averescu. Era ins5 tocmai ce voiam sA evit. Pe
cand ma intrebam cum sa fac ca sa scap de aceasta inutila intrevedere,

www.dacoromanica.ro
46 CONSTANTIN ARGETOIANU

spre norocul meu, a doua zi dupg inapoierea lui Coand de la Severin,


am primit de la Averescu urm5toarea scrisoare:

Severin, 26.IX.23
Domnule Argetoianu,
Am facut si eu cercetarile mele in chestiunea cu Banca Taraneascal, si in
special in cazul Sldvescu care, in treacat fie zis, nu a fost destul de abil, si
chestiunea mi se pare prea complexa pentru a o discuta prin scrisori. Prefer sa
o rezervam unei intretineri verbale.
As dori mai de graba, sa reglam o aka chestiune, mult mai importanta si
mai yrgenta.
Iti trimit aci o colectie de taieturi din ziare. Cele cuprinse in ele ma privesc
pc mine personal si unitatea, adica taria partidului.
Nu merg pana acolo, pana a preciza cum s-a facut cu unele articole din
Adevdrul sursa acestor atacuri contra mea si a partidului. Nu arunc banuia-
la ca ar fi scrise de cei ce sunt in vecinatatea imediata a persoanei d-tale, sau
de acei care desi mai putin aproape se socotesc amicii d-tale personali mai
presus de orice. Sunt mai de graba inclinat a crede ca ele sunt datorate roiului
de reporteri, care dupg ce prind ceva cu urechea cladesc pe aceste baze subre-
de, cu material lucrat din imaginatia lor, fara nici o infranare.
Fapt este insa si aici este punctul esential 6 aceasta stare de lucruri
se datoreste atitudinii d-tale, i deci esti raspunzator de ea.
Pe de o parte ai dat o demisie inacceptabila, cu mult zgomot in jurul ei,
zgomot care a inceput inainte chiar de a o fi primit eu, iar pe de alta, daca nu
incurajezi, dar primesti ca altii sa-ti ia apararea si si faca interveniri pentru
d-ta. Prin nici un gest nu ai dezaprobat zvarcolefile acestor zelosi, care, in
fond nu fac decat rat', si in special d-tale, caci la urma urmei nu cred sa-ti con-
vina, ca altii sa se faca in partid, aparatorii situatiei si prestigiului d-tale.

I Pe la inceputul lui septembrie Averescu imi trimisese o reclamatie a lui Mihai


Vladescu (Teleorman) din care reiesea ca acea bancd (pe atunci Inca sub infaurirea
mea) strdnsese cu usa" pe acest prieten al generalului, ca s-1 pedepseascd pentru sim-
patiile lui. Dup ancheta facut, s-a constatat a dl. Vldescu primise pur si simplu
invitalia sA vin sa-si schimbe polita la scadent. Ceea ce am comunicat in scris gene-
ralului, anexAndu-i si o scrisoare a prietenului meu Virgil SlAvescu, prin care acesta do-
vedea, cd desi pdetenui meti, primise exact aceeasi invitatie ca si Vladescu. Asernenea
invitatii care reamintesc scadentele debitorilor sunt de intrebuintare curent in banci.
Ceea ce insd dovedeste toatii patima pe care Averescu si ai lui au pus-o in lupta impo-
triva Inca, e cd au adresat o circulard la toti debitorii Bancii Taranesti oferindu-le con-
curs pentru gdsirea sumelor datorate, la alte bdnci, in cazul in care Banca Tdreineascii
le-ar cere achitarea la scadentd!! Genera lul Averescu a avut nerusinarea RI semneze
aceste circulare!

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 47
De aceea, bazat pe declaratia facuta, ca tii la partid, eu te rog a pune capat
acestei stari de lucruri, folositoare numai celor care ne invidiaza vitalitatea
(! !), exagerand micile efervescente superficiale qi sporadic; care nu au nimic
de comun cu linitea imperturbabila a masei partidului.
Parerea mea ti-am spus-o verbal qi in scris; ea a ramas neschimbata. Totul
depinde prin urmare de d-ta i numai de d-ta.
Pentru a evita un nou echivoc, sh tii cii avept raspunsul d-tale, oricare ar
fi hotararea ce vei lua, i-1 Wept cat mai neintarziat.
in ateptarea acestui raspuns, te rog a primi o cordiala strangere de mana i
incredintarea consideratiei mele distinse.
General Averescu"
Nu terminasem bine & citesc scrisoarea, i a venit Goga, pus la cu-
rent de Coand5, s5 m5 ia la Severin, unde pleca chiar in acea sear (eu
eram in tecere prin Bucureti, de la Breasta la Sinaia). S-a mirat i el,
dup5 ce a citit scrisoarea generalului de continutul ei: Cum poate din-
sul s'a cread5 c o demisie ca a d-tale poate trece neb5gata in seamg, sau
c5 d-ta poti impiedica pe unul i pe altul sa' vorbeasc5 qi sa scrie, cand
partidul fierbe! L-au incalecat protii, draga prietene, i-i face de cap!"
Goga a insistat tott.wi s5 merg cu el la Severin, fiindcA Coanda ii
spusese c5 Averescu era foarte deprimat, i c5 se putea obtine totul de
la el". Cum nu aveam nimic de obtinut, c5ci tiam bine c5 colaborarea
noastr, (care nici in timpurile bune nu corespunsese nadejdilor mele)
era rupt5 pentru vecii vecilor, am refuzat net declarandu-m5 jignit
de termenii scrisorii pe care o aveam in fata ochilor. Am repetat ins5
lui Goga conditiile sub care mi-a modifica atitudinea (tiam bine ca.,
chiar de le va primi, Averescu nu le va indeplini niciodata) i i-am dat
urm5toarele randuri (pe care le-am scris in prezenta lui, cu rugminte
s5 le transmita efului nostru iubit):
Bucureti, 27 septembrie 1923
Domnule General,
Am primit scrisoarea dvs. din 26 septembrie impreuna cu anexele ei. In
contradictie cu conversatia pe care o avusesem in ajun cu dl. general Coandi
inapoiat de la Severin ea constituie un adevarat rechizitoriu impotriva
mea. Vechea poveste: hotul de paguba!
Am fost, din senin, insultat qi calomniat prin presa de anumite persoane
fhcand parte din partidul meu. Am raspuns prin tacerea dispretuitoare a celor
ce se simt tari qi cu contiinta curata.
Nu a putea iei din rezerva politica pe care mi-am impus-o deck primind
din partea directiunii partidului o satisfactie tot publica, dupg cum public a
fost ultragiul.

www.dacoromanica.ro
48 CONSTANTIN ARGETOIANU

Fiindca Goga pleaca la Severin, il insarcinez sa va dea toate lamuririle pe


care situatia le comporta.
Primiti etc...
C. Argetoianu"
P.S. Regret ca dvs. imi atribuiti mie raspundere pentru articolele de gaze-
t pe care mi le trimiteti si pe care in mare parte le citesc acum pentru prima
oara. M-am dezinteresat complect despre tot ce apare la gazeta i daci n-am
dat nici o dezmintire e ea' n-am iesit din rezerva pe care mi-am impus-o. Ace-
Iasi lucru pot spune i pentru interventiile personale facute pe langa dvs."
Sufletul lui Goga era un ciudat amestec de siretenie troareasa si
de sinceritate poetia La inceput conflictului meu cu Averescu, se ase-
zase holarat de partea mea din scarb5 pentru prostii si pentru lichelele
ce misunau in jurul generalului. Pe m5sur5 ins5 ce pr5pastia intre mine
si Averescu se spa, Goga si-a dat seama a era un loc de luat pe 15110
fostul fetis, loc pe care 1-ar fi 15sat liber plecarea sau diminuarea mea.
De ce s5 piece cu mine? Cu mine sau cu Averescu, tot al doilea fama-
nea, si probabil a si-a dat seama a Averescu era mai usor de dus de
nas dee& mine... Eu 1-am crezut omul meu" paria in ultima clip5, si
asa 1-au crezut nu numai prietenii mei, dar chiar .yi ai lui, dovad5 entu-
ziasta si imediata adeziune pe care mi-au trimis-o a doua zi dup5 ruptu-
r5 Tilled' Ioanid si dl. Burileanu, intimii ail. Goga a plecat la Severin
ca prietenul meu, dar a sosit la Via stearpr ca prieten al lui Averes-
cu... Toate acestea le-am aflat mai tarziu si cum era s5 mi le inchi-
pui and am vzut pe Goga inapoindu-se de la Severin cu condittile
mele primite i numai cu cuvinte sarcastice la adresa lui Averescu in
gur5? Mi s-a raportat mai tarziu a generalul fusese mult mai impre-
sionat de interventia lui Coand5 deck de a lui Goga. Ceea ce 1-a hot5rat
s primeasch conditiile mele, a fost o lista' adus5 de Coand, 1ist5 pe
care figurau toti cei hotarati s5-1 p5r5seasc5 odata cu mine, lista' pe care
figurau cele mai destoinice elemente ale partidului. Averescu a primit
ideea unei imp5c5ri cu gandul ascuns s5-mi micsoreze" situatia in
partid, s5 m5 demonetizeze si s5-mi fure" cat mai multi dintre parti-
zani, deziluzionati" prin supunerea" mea... Nu putea bietul om s5
stie, c5 eu nu urmAream deat o amanare de cateva s5peamani, si ca-i
pregateam lovitura pentru luna noiembrie, dup5 Congresul de la Chi-
1 Tilicti loanid si Burileanu s-au retractat numai dupd ce au fost siguri eft, spre
mirarea kr, Goga famine cu Averescu...

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 49

sintu, ce trebuia cum am spus-o s demoralizeze pe cei ce mai rezistau


Inca, prin constatarea golului provocat de abrinerea mea.
Incfintat de el si de talentele sale diplomatice, Goga a venit s-mi
afirme c Averescu primea conditiile mele, si c, cu prilejul intrunirii
Comitetului Executiv, convocat inainte de Congresul de la Chisinau,
va face o expunere a incidentelor petrecute in ultimele luni, expunere
care-mi va da toata satisfactia...
Odat cu ramura de mslin, Goga mi-a adus si o scrisoare de la
Averescu, ca raspuns la a mea:
Severin, 1.X.1923
Domnule Argetoianu,
Regret foarte mult c5 nu am putut fi destul de explicit in scrisoarea mea
ultimA, c5ci rispunsul d-tale este cu totul in dezacord cu ceea ce era in intentia
mea a-ti impktgi prin acea scrisoare.
A fost departe de mine ideea de a face un rechizitoriu. Am voit s rezum
numai o stare de lucruri pe care o cunoti i d-ta tot aa de bine ca i mine i
am afirmat, ceea ce afirm i acum Ca ea se datorete atitudinii d-tale din ziva
in care mi-ai trimis demisia.
Nu poate fi vorba aici nici de hot de pguba. Este pur i simplu vorba de
o situatie din care trebuie neaparat sa' ieim.
Amicul nostru Octavian Goga mi-a explicat cg atitudinea d-tale se dato-
rete convingerii ce ai capatat cg eu nu a mai fi fata de d-ta ceea ce am fost i
c5 a fi pierdut increderea in d-tal.
Convingerea d-tale este gratuit.
Ca ef de partid, aa cum inteleg eu aceast insarcinare, nu-mi este ing5.-
duit s reglez raporturile mele cu amicii mei politici altfel cleat pe baza valo-
rii lor personale. Pe de alta parte, prin faptul ca aproape 30 de ani am fost in
cariera mea necontenit ef, am capatat oarecare deprindere i sigurant in
aprecierea valorilor. Pe baza acestor consideratii te-am asociat atfit la inte-
meierea cat i la consolidarea partidului nostru.
Mi-ai dat un concurs foarte pretios i nu inteleg ce ar putea sa ma fac5 a
ma lipsi pentru viitor de acest concurs, decfit refuzul d-tale.
Nu, domnule Argetoianu, eu nu ti-am retras increderea ce am pus de la in-
ceput in d-ta ca colaborator lurninat i harnic, i sunt convins c dac5 vei relua
activitatea d-tale de frunta valoros al partidului, partidul nu va putea decfit sa
citige. Pot s adaug ceva mai mult, c de golul pe care 1-a creat atitudinea
I Acces de megalomanie nejustificat prin nimic din ce am spus eu lui Goga. Poate
sa fi inventat ceva in acest sens Goga dar mai iute cred cd generalul a aventut
aceast frazd in scrisoarea sa ca o compensatie pentru cele, incontestabil amabile, cu
care ii incheia epistola.

www.dacoromanica.ro
50 CONSTANTIN ARGETOIANU

d-tale din ultimul timp, nu s-au bucurat nici chiar acei din amicii noV:ri politici
pe care i-ai banuit d-ta a te submineaza.
Gonete prin urmare din sufletul d-tale presupunerile neintemeiate care
I-au invadat i revin-o in mijlocul acelora, de care tiu de altfel, ca nici nu va
putea vreodata sa te lase inima sa te desparti.
In speranta cal cel putin de data asta am reuit a ma face & fiu inte1es, te
rog & primeti increderea vechii mele afectiuni.
General Averescu"
Dac5 intre noi ar fi fost o simpl ceart5, aceste randuri ce contin
maximul de sentimentalitate ce o fire inchisa ca a lui Averescu putea s5
exteriorizeze, ar fi fost menite s5 ne impace. Din nefericire intre noi nu
fusese o ceart5", nu fusese nici cum afirma el banuiala mea ca-i
pierdusem increderea. Fusese altceva, fusese pierderea treptata a oric5-
rei increderi din partea mea, in insusirile sale politice si morale... Imi
dam bine seama c5 cu dnsul nu mai aveam nirnic de facut" si c5 des-
partirea era inevitabil. Dorind insA s5 amin aceasta desp5rtire cu c5te-
va saptamani, scrisoarea generalului era binevenita, si rn-am declarat
satisfacut. Intre patru ochi, am declarat insa lui Goga c'd mai rmanea
lui Averescu de dovedit sinceritatea celor scrise... Goga, care se exer-
cita deja s5 jure fals, mi-a jurat ca generalul era sincer, c era Inca sub
impresia atitudinii mele, parc5 a intrebuintat chiar cuvantul de incon-
solabil (!!!) si c5 ma ruga cu insistent5 s-mi aman c5l5toria si s5
iau parte la Congresul de la Chisin5u, si in acest sens a insistat un ceas
si Goga. Am explicat fratelui Tavi, c5 aiasta nu se poate", vorba lui
Lascar Catargiu, Ca trebuia s5 lasam valurile s5 se linisteasc5, sa constat
ca vorbele lui Averescu din scrisoare nu erau numai vorbe, si c5 cele ce
urma s5 pronunte in fata Cornitetului Executiv al Partidului erau cele
ce trebuia sd rosteascd, dup5 toate c5te se intamplaser5... Dar ca sa
dovedesc la rndul meu generalului cd intram pe calea impdcdrii, am
incredintat lui Goga urmtoarele linduri, aminnd reluarea activiatii
mele politice dup inapoierea mea de la Karlsbad, adic6 dup5 sedinta
Comitetului Executiv si dup5 Congresul de la Chisingu. Cu rezerva bi-
neinteles c5 declaratiile ce se vor face in sedinta Comitetului Executiv
s" corespunda cerintelor mele.
Iata scrisoarea mea (une politesse en valait une autre"):
Bucurqti, 2 octombrie 1923.
Domnule General,
Nu fara dreptate invocati dragostea mea de partid. Pentru a salva unitatea
i prestigiul partidului am rabdat toate. Nici insultele, nici calomniile, nici in-

www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1923-1926 51

trigile urzite impotriva mea n-au izbutit sa ma miste, qi n-am facut gestul pe
care cei ce nu cunosc rostul socotelilor politice il sperau.
Iau act cu multumire de sentimentele pe care mi le exprimati in scrisoarea
dvs. din 1 octombrie precum i de tot ce mi-a relatat Goga, inapoiat de la Se-
verin. Bucuria multumirii mele este in* va marturisesc intunecata. 0 adanca
tristete ma framanta cand ma gandesc la toate zbuciumrile din lunile trecute,
atat de inutile, i care au avut drept singur rezultat sa zdruncine adanc structu-
ra partidului nostru i sa compromit solidaritatea dintre noi.
In speranta unor zile mai putin tulburate, va rog la randul meu a crede,
domnule general, in sentimentele mele neschimbate.
C. Argetoianu"
i in ziva de 5 octombrie am plecat la Viena, linistit ca cel putin in
lipsa mea nu se va intampla nimic in partid, chiar dac dup cum
bnuiam atitudinea lui Averescu in fata Comitetului Executiv si a
Congresului n-ar fi fost tocmai ce trebuia s fie. In fundul sufletului
doream chiar ca Averescu s5 nu se 016 de cuvant ca sa-mi dea prilejul
s s5v5rsesc ultimele formalit5ti de despartire, dup5 inapoierea mea...
Am 15sat pe prietenii mei liberi s5 mearg5 sau s5 nu mearg5 la Con-
gres, dar i-am rugat s5 nu fac din atitudinea lor o manifestatie politic5.
Inainte de a pleca a venit la mine Alexandru Otetelisanu s-mi spu-
n5 c5 prietenii mei voiau sa propuna la Chisin5u alegerea mea ca sef de
partid. 0 absurditate, bineinteles, dar ca sa-1 linistesc pe Otetelisanu
care era si secretarul Congresului i-am dat la mina* aceste randuri:
Bucureti, 5 octombrie 1923
Domnule Secretar qi scump prieten,
In momentul plecarii mele in strainatate, sunt informat ca prieteni binevoi-
tori au intentia sa puna in Congresul de la Chiinau candidatura mea la efia
partidului. Nu am vreme si controlez exactitatea acestei tiri dar daca s-ar
pune la cale o asemenea inscenare, v rog a da citire acestor randuri prin care
pun in vedere Congresului nu numai ea' nu sunt candidat la efia partidului,
dar Inca, ca nu permit nimanui s uzeze de numele meu pentru propuneri al
caror cantec este lesne de inteles.
In materie de autoritate politica, ma simt stapan pe mine insumi i aceasta
efie imi ajunge.
Cu o strangere de mana
C. Argetoianu"

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL XII-LEA

Karlsbadul toamna La Bucuresti in fata Comitetului Executiv,


Averescu nu se tine de cuvant Congresul de la Chisinau
Averescu refuza sefia pe viata si e proclamat sef pe 4 ani Ma
inapoiez la Bucuresti si trec Rubiconul Manifestarea parti-
zanilor mei la gara Ruptura mea cu Averescu Ma proclam
seful Partidului Poporului Actiunea mea pe terenul politicii
valutare Sinceritatea si stabilizarea monetara realizate in 1929
au fost puse la cale de mine in 1923.

o
Plecat la 5, m-am oprit trei zile in Viena si am sosit la Karlsbad in
10 octombrie. Ca sg-mi linistesc intestinele si fiindcg locul imi placea,
ani de-a randul In-am adgpat la izvoarele acestei localitgti termale, in-
cantatoare in banalitatea ei. La Karlsbad, afarg de Sprudel ce tasneste
clocotind ca o scuipturg maniata a Infernului, Dumnezeu a creat totul
sub zodia banalittii. Dealurile ce rnarginesc valea serpuit, in fundul
cgreia rauletul Tepl isi impinge cuminte apele sarbede si sgrgcgcioase
sunt mediocre si banale, ca ingltime, ca fantezie de forme, ca prile-
juitoare de privelisti. Muffle, ce imbracg dealurile si Valle ca sg aco-
pere sgfacia pgmantului sunt si ele banale si mediocre: alinieri de mo-
lifti, smulsi din pepiniere si plantati la sfoarg cu sarguintA de mana sil-
vicultorilor metodici. Peste toate, rgcoreala ploilor zilnice, ce nimiceste
incg din zori incercrile de rgzbire ale soarelui de varg; peste toate fu-
ninginea vgrsat de cosurile bailor, fabricilor si bucgtariilor funingi-
ne ce se aseazg peste pgduri, pe ziduri, peste drumuri si pang peste pas-
trgvii din Tepl, mazgalind formele si culorile. Din aceste locuri ce ar fi
trebuit sg" fie jalnice, mana omului a Ilcut un mic rai burghez. Nu ge-
niul, mina. Geniul e absent, la Karlsbad. Desi oras vechi si insemnat,
desi statie balnearg" cu renume mondial, si bogata, Karlsbadul nu po-
sea un monument, nu posedg o arhitecturg care sg merite doug minute
de atentie. Casele, hotelurile, &dile sunt lipsite de orice frumusete. Dar

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 53

toata aceasta banalitate a Karlsbadului era aa de bine pieptanata i


dichisita de mina omului, 'Mat incinta pe oricine. Poteci intretinute ca
in palma cutreierau padurile, cu urcuuri line, cu banci, cu Kaffee-
Hauser"1 0 cu Kniisperhauschen" (cabinete de necesitate) la toate fa's-
crucile; pravaliile cele mai elegante (vorbesc de vremea dinainte de
razboi) din Viena, Berlin i chiar din Paris, ii aveau sucursalele lor pe
Alte Wiese (strada principal5), pe Marktplatz i pe strada ce ducea din
aceasta piaci' la Miihlbrunn; hoteluri i case cu camere mobilate de un
confort desavfirit restaurante excelente, dame, eleganta, muzica...
Banalitate, dar banalitate ce ingaduia o viata placuta i fara griji, o via-
ta ce invaluia ',aria i pe cel mai razvratit in acea Gemiithlichkeit"
austriaca, pe care nimic n-a inlocuit-o...
Facusem de 25 de ori2 cura" la Karlsbad, dar niciodata in octom-
brie, ci vara intre iunie i septembrie. Am gasit de data asta Karlsbadul
pustiu. Trei sferturi din pravaliile de pe Alte Wiese inchise, cu obloa-
nele lasate. De asemenea inchise toate hotelurile mari, i restaurantele
elegante. Mi-am gasit o camera intr-o casa pe Marktplatz, i in fata pe
suiul ce duce la Schlossbrunn un restaurant deschis intr-un beci,
Marktkeller" birt rara aparenta dar cu o bucatarie minunata. Padu-
rile de brazi erau verzi ca vara, dar mute, caci toate Kaffehauser-ile"
erau inchise qi ele. Dimineata la izvoare, in loc de miile de persoane in-
Orate pe dou randuri intr-o coada nesfirita cateva zeci de oameni,
mai ales barbati...
Am petrecut astfel intr-o linite total, i fara alta distractie cleat
plimbrile in padure i ate un volum de lectura uoara 21 de zile.
Minunat ragaz ca & ma gandesc la cele ce se dospisera la Bucureti i
sa iau hotaririle defmitive ce nu mai puteau fi aminate.

Averescu s-a tinut de vorba i a convocat Comitetul Executiv pentru


ziva de 10 octombrie. Dar in loc sa faca expunerea clara pe care i-o ce-
rusem, a ingfinat o peltea in care a declarat ca in partid nu s-a petrecut
nimic3, ca-mi dadusem demisia pentru o neintelegere, ca adversarii i
I Cafenele speciale in care se gAsea o cafea minunata, suncA excelent si oud
proaspete...
2 Primisem cu acest prilej diploma de Ehrenkurgast", o medalie, un album cu ye-
deri si scutirea de Kurtaxe" si de plat a bailor!! Meritam cu atat mai mult aceasta fa-
voare cu cat mA si cAsAtorisem o datA in 1897, in Karlsbad, devenind astfel enorias al
bisericii rusesti din localitate!
3 Cand partidul era incA si in acel moment in plinA fierbere!

www.dacoromanica.ro
54 CONSTANTIN ARGETOIANU

zvonitii exageraser totul, ca demisia mea a fost respins, c r5mase-


sem soldat devotat al partidului, i a mai facut i un istoric al infiintarii
Ligii Poporului, la Iai, pe care nu i-1 ceruse nimeni... Despre porcArii-
le puse in spinarea mea, despre intriganii i despre sanctiunile de luat
impotriva lor nici un cuvant...
Au fost, domnilor, unele neintelegeri datorate unor cauze care nu cred ci
este cazul (!!!) s5 le expun aci, neintelegeri insa care spre marea mea satisfac-
tie au putut fi limpezite i lucrurile puse la punct.

Afirmatiile ziarelor erau ins i de data asta gratuite, cgci, pentru ca sa fie
vorba de o impacare, trebuia mai intfii sa" fi existat o cearfa, i anume o ceart
intre dou5 parti. Oh, atat cat ma privete pe mine i nu pot vorbi dee& de
mine cci dl. Argetoianu lipsqte, cearta n-a existat, c5.ci nu tiu s6 fi fost su-
p5rat vreodatpe (!!!) dl. Argetoianu.

Explicatiile pe care le-am dat d-lui Argetoianu 1-au satisfkut, cci atit din
scrisoarea ce mi-a trimis cat i din cele ce mi-a spus amicul comun rezult
ca-i va relua activitatea in partid.

in sfarit, facand acum suma algebric a tuturor celor intAmplate in ultime-


le trei luni, g6sim un rezultat imbucurAtor (!), adic pozitiv."
Aceste patru pasaje principalele pasaje extrase din cuvntarea
lui Averescu (corectat5 de dinsul i publicat in Indreptarea) dau ma-
sura fatarniciei omului, care se angajase la una i s5virise alta. Prin
cuvntarea lui, Averescu a incercat sa" bagatelizeze procesul deschis
intre noi i s5 ma prezinte in fata Comitetului Executiv, ca un rdzvrcitit
pocciit, pi iertat...
mai important dec5t discursul lui Averescu a fost atmosfera crea-
15 in comitet i in care a fost rostit. Reproduc in aceasta privint5 m5r-
turia unui prieten devotat care mi-a scris la Karlsbad, ateva zile dup5
edint:

Vin acum la faimoasele declaratii. Luni 8 curent, deci trei zile dup ple-
carea d-tale, a apdrut convocarea Comitetului Executiv pentru miercuri 10, ora
4 p.m. Au sosit la edint5 membrii aflati in Bucureti i numai cAtiva din
provincie; lipsa lor s-a datorit acestei convocri de ultima ora i mai ales fap-
tului ea' edinta a fost fixat in preajma plecarii la Ch4ingu. Au fost reprezen-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 55

tate organizatiile din Banat, Mehedinti, Do lj, Romanati, Teleorman, Dambo-


vita, Prahova, Braila, Ia0, Roman 0 Botoani. Deschiderea Fdintei s-a facut
intr-o atmosferit de neincredere 0 de curiozitate. PreFdintele a intrat imediat
in discutia ordinei de zi. Trei ore s-a discutat chestiunea articolelor din statute
ce urmau sa fie modificate la Congres; vorbarie mult 0 inutila din care insa
s-a evidentiat i pentru cei mai neincrezatori scopul urmaritI. Finalmente pro-
punerile Ffului au fost adoptate. A urmat in ordine ierarhica generalul Coan-
&, care in calitate de preFdinte al comitetului de organizare a dat o serie de
explicatii asupra programului Congresului. In fine, dupa ce ordinea de zi a
fost epuizata qipante din membnii Cornitetului pdrdsiseri 14.edinfa, plictisiti de
lungimea dezbatenilor, generalul a facut alaturatele declaratii2, publicate apoi
in indreplarea dupa ce, bineinteles, au fost revazute de autorul bor.
5edinta a fost imediat nidicatd, 'Inc& Goga 0 Burileanu n-au mai putut in-
terveni, dup cum fusese convenit. Domniile dumnealor Cudalbu i Atanasiu
au lipsit de la aceasta solemnitate.
Astfel a luat sfar0t aceasta farsa de prost gust, care a dovedit o data" mai
mult buna-credinta 0 sinceritate de care este animat ilustrul nostru Ff...

Prietenii ateapta cu mare nerabdare intoarcerea d-tale pentru a fixa atitu-


dinea noastra. Pang atunci am cerut tuturor s pastreze rezerva de pada' acum,
pentru a nu anticipa asupra hotararii ce vei lua."

Congresul de la Chisinau s-a deschis in ziva de 14 octombrie, patru


zile dup aceasta memorabila sedinta a Comitetului Executiv. Dupa
marturisirea celor de fata, a fost un fiasco desavarsit. Lume de aduna-
tura, stransa din Chisinau si din regiunile vecine, mai mult decat dele-
gati din toata tara. Din Ardeal si din Bucovina foarte putini lume caci
era drumul si lung si scump. Din Vechiul Regat, multe organizatii cu
totul lips...; ce deosebire cu Congresul precedent din Sibiu! Abtinerea
si absenta animatorului" daduse intrunirii o lovitura de moarte. Desi
numele meu n-a fost pronuntat cuvant de ordine fiind dat in acest
sens de Averescu toata lumea era cu gandul la mine si la intentiile
mele", fie ea' asteptau gestul meu final cu nadejde, fie ca se temeau de
el. Ma insel: s-a evocat o data numele meu rn-a citat Gogu Valleanu
in referatul lui, dar a fost imediat luat la interogatoriu" de Averescu.
Bietul Nea Gogu s-a incurcat si s-a inecat in propriile lui argumente,
I Reconstituirea Comitetului Executiv pentru eliminarea prietenilor mei.
2 Trimise in anexa.
www.dacoromanica.ro
56 CONSTANTIN ARGETOIANU

caci se daduse nenorocitului sarcina s rezolve problema ieftinirii tra-


iului!!! Fata de refuzul multora, si gratie tactului si discernamfintului
binecunoscut al generalului, insarcinarile cele mai nepotrivite fusesera
date unuia si altuia. Astfel Anibal Teodorescu se pomenise cu Finan-
tele" in brate, un obscur profesor Zallarescu de la Buzau cu Instructia
Publicr, un Zaharia de la Galati cu Comunicatiile", iar Gogu Val-
leanu, generalul, cu Ieftinirea Traiului" am spus-o deja. Singurul
raport ca lumea a fost al lui Garoflid (Problema agrara) dar Garoflid
n-a venit la Congres si raportul lui a fost citit de Berlescu. Culmea diva-
gatiilor a atins-o insa trepadusul de Manoilescu, in raportul sau asupra
Problemei monetare"1, sustinand crearea a doud monezi (!!!); un leu
aur i un leu blithe!! Aceasta tampenie Ii fusese sugerata de tata Ave-
rescu (cititorul lui Ricardo!), si cum era la debutul carierei sale politi-
ce, junele arivist nu voise sa-si contrazica seful, in care-si pusese toate
nadejdile.
Cei de fata mi-au povestit la inapoierea mea in Bucuresti, ca atmo-
sfera deprimanta ce invaluia Congresul a influentat pada' si pe Averes-
cu si pe Goga, care au fost sub nivelul lor obisnuit in cuvantarile pe ca-
re le-au tinut. Pe toti, i-a deceptionat adnc atacurile pe care Averescu
le-a indreptat impotriva Partidului National ardelenesc. De la Goga, le
asteptau, dar de la Averescu, nu. in ultimele luni, de cind izbucnise
criza in partid, ciracii generalului soptisera la urechea cui vrea sa auda
c fuziunea cu Maniu era gata", si ca putin le pasa de plecarea"
mea... Multi crezusera, i deodata totul se prabusea! Ce e mai nostim,
e c Averescu a intemeiat refuzul (!!!) sdu de colaborare cu Partidul
National (povestea vulpii cu strugurii prea acri) pe sentimentele antidi-
nastice dovedite de Maniu si de prietenii si, cu prilejul Incoronarii! El,
care fusese la Alba Julia, nu putea da mfina unor oameni care se abti-
nusera de la incoronarea primului Rege al Romniei Intregite! Uitase
mosul ca mersese la Alba Iulia, contra vointei lui, impins de umeri de
mine! Iesirea impotriva lui Maniu si a Partidului National i-o dictase
insa un interes momentan: nevoia de a multumi pe Goga, si a nu-1 pier-
de odata cu mine...
Atmosfera Congresului a fost inviorata o leach" prin alegerea noului
Comitet Executiv si a sefului adic5 a presedintelui partidului.

Incepusem de cilteva luni campania mea pentru stabilizarea monetard, campanie


ce avea un mare rsunet, i Averescu a crezut necesar s aducA si el in Congres, o for-
mulA concurentA si dAduse aceast sarcind lui Manoilescu, gata la toate si bun la nimic.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 57

Printre articolele statutului modificate de Congres dup5 propunerea


lui Averescu au fost i cele relative la Comitetul Executiv, i la
preedintia partidului. Sub pretextul unei noi organizari, Averescu a
voit s5 reinnoiasc5 Comitetul Executiv, compus in majoritate din prie-
tenii mei. Dup votarea articolelor noi, Congresul a ales 25 de membri,
comitetul urmand a fi complectat prin membrii de drept (efii de orga-
nizatii, fo0ii mini0ri etc.) i prin alti membri cooptati ulterior. De0
propus5 de Ghenciu, omul lui Averescu, s-a intamplat ea din cei 25 de
ale0, 10 erau prietenii mei! Camarila generalului nu-0 cuno0ea nici
oarnenii!

Cu alegerea preedintelui a fost teatru intreg!


Averescu ceruse s5 se introduea in statute un articol prin care dura-
ta prewdintiei sau a eftei s5 fie m5rginit5 la 4 ani. Din 4 in 4 ani, pre-
edintele urrna s5 fie ales sau reales 0 generalul mai cerea sa fie rea-
les de Congresul de la Chi0n5u pe baza noului articol i pe un termen
de 4 ani. Tot acest matrapazlac nu avea nici un sens, c5ci nimeni nu-i
disputa efia. Dar Machiavellied de la Severin avea planurile lui. Prin
realegere, voia o consfmtire fat5 de criza provocat5 de mine in urmdri-
rea sefiei (!!) iar fixand un termen de 4 ani, lasase sa se inteleag5 ea
dup5 acest termen imi va trece mie mina (!) incercand astfel s5 ca0ige
de partea lui, din prietenii mei! DestAinuirile lui Ghenciu (eaci el le
Meuse) n-au iwlat pe nimeni (prea erau cusute cu otgonul) dar se
vede ea au speriat pe Petrovici cel pe care-1 facusem eu ministru!
0 i-au dat prilejul unui act de slugarnicie, conform cu firea lui. Batan-
du-se cu pumnii in piept a declarat ea' pentru prima (ma in viata lui va
fi indisciplinat (!) i se va opune din r5sputeri propunerii efului s5u:
Domnule general, dati dvs. exemplul disciplinei, supuneti-va vointei
partidului intreg, i primiti prqedintia pe viatar fncantat sorbea
totdeauna cu voluptate balele lingu0torilor Averescu a multumit cu
recuno0inta lui Petrovici i Congresului care il aplaudase, dar a menti-
nut punctul salt de vedere, refuzand categoric preedintia pe viata:
Suntem un partid democratic, i vreau sa pot i eu, eventual, s5 trec
r5spunderea pe umeri mai tineri, i sa riman simplu soldat in partid..."
i s-a acut cum a vrut el, iar Petrovici, disperat, a plans!
Zece ani mai tarziu, cand rn-am impaeat cu dansul, Averescu mi-a
marturisit cd s-a gandit atunci la mine si cd mi-ar fi trecut sefia chiar
inainte de 4 ani, dacd as fi rdmas lezngd dasul... Bineinteles ca a min-
www.dacoromanica.ro
58 CONSTANTIN ARGETOIANU

tit in 1934, cum a mintit in 1923. Evenimentele din vara anului 1934,
cand cu criza TatIrescu, in care inc5p5tanarea lui de a rrnfine ser a
prbusit toat combinatia pusa la cale de mine cu Regele Carol au
dovedit-o cu prisosinta...
Gongopol mi-a povestit c5 Goga facea pe scarbitul pe cand vorbea
Petrovici, si c5, desi sta 15110 Averescu, ar fi soptit: Dac5 se mai con-
tinua' pe tonul 5sta eu plec!" De altminteri, tot timpul Congresului a
avut o atitudine echivoc5, injurand pe Averescu prin colturi eand se
afla inconjurat de prieteni de ai mei si blam5nd atitudinea mea cand
urechile ce-1 ascultau apartineau ieslelor generalului... Dup5 ce rn-am
inapoiat la Bucuresti, amicul Goga mi-a explicat" ea n-a vrut s5 rup5
partidul, cki tot mai spera intr-o impkare... Ce impacare? Vorba lui
Averescu, nu putea fi impkare unde nu fusese cearta, si atitudinea mea
nu era dictata de resentirnente, oricat de legitime ar fi fost ele, ci de
consideratii de o ordine mai inalta...
Am spus mai sus c5 numele meu n-a fost pronuntat la Congres, din
ordinul lui Averescu. A fost totusi unul care a indraznit s5-1 pronunte,
la banchetul Congresului. Acest unul a fost parintele Cugiujna, din Or-
hei. P5rintele Cugiujna era un vlajgan cat un munte, cu must5ti si cu
cioc de muschetar, fara nici o vocatie sacerdotal, cu fat5 si cu apuc5-
turi de bandit. Intrase din 1918 in politica' cu Averescu, si muncea de
dirnineata p5n5 seara s5 stranga avere. Plimba rasa lui sur5 de pop5 ru-
sesc prin toate Ministerele si afacerile cele mai veroase tasneau din
servieta" lui. 0 cruce mare de aur, atarnata de un lant, se zbalea pe
pieptul lui de taur, ca o talang5 de gtul unei vite. Mai tarziu s-a si lasat
de preotie la care s-a inapoiat apoi iarasi ca s-si inchine puteri-
le" cooperatiei... Asa cum era, era un om de curaj, si ciocul generalu-
lui nu-I speria. S-a sculat de pe scaun la banchet, si ridicnd paharul a
graft cu accentul lui moldovenesc: Trebuie s5 aducem omagiul nostru
respectuos la doi b5rbati de frunte care, desi absenti, sunt in sufletele
noastre ale tuturora, dl. Argetoianu care a stabilit ordinea in tar5 si dl.
Garoflid care a prezidat impropriet5rirea!" Un moment de tkere; apoi,
in fata camarilei consternate, un raport de aplauze si ovatii nescarsite:
Traiasca Argetoianu!"
Mosul ingalbenise si s-a grbit sa ridice masa, amanand pe ceilalti
oratori... la Congresul urmalor!
La iesirea din sal, Tilic Ioanid s-a apropiat de Averescu si i-a
spus: Domnule general, ce bine era daca cuvintele rostite de Cugiujna
ar fi fost spuse de dvs.!" Averescu i-a easpuns ins5 numaidec5t: Dom-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 59

nule Ioanid, ce bine era &Ca Argetoianu trimitea o telegrama Congre-


sului!" Bine pentru el si lichelele lui...
Numele meu n-a fost prenuntat in dezbaterile Congresului, dar una
din hotararile luate a fost direct luat impotriva mea. Hifi la Congresul
din Chisinau partidul avea un presedinte, dar n-avea vicepresedinte. De
fapt, indeplinearn eu functiile de vicepresedinte, adica de loctiitor al
presedintelui. Cu modificarea statutelor de la Chisinau s-au infiintat
cinci locuri de vicepresedinti si s-au ales, in ordinea urm5toare (propu-
sa de Averescu): generalul C. Coanda si C. Argetoianu, pentru Vechiul
Regat, Goga pentru Ardeal, Sergiu Nit5pentru Basarabia i Dori Po-
povici pentru Bucovina. Prin aceast5 nerusinata alegere eram pus pe
picior de egalitate cu betivul Dori Popovici si cu anonimul Sergiu Nita
iar pe cand acestia, ca si Goga, erau singuri st5parii pe tinuturile lor,
eu trebuia s impart cu Coanda Vechiul Regat, si Inca pus in coada lui
Coanda! Cu alte cuvinte, de unde pana atunci aveam sub autoritatea
mea de fapt dac5 nu de drept, intreg partidul, nu-mi mai era ingaduit
daca m-as fi supus acestei ineptii sa ma ocup decat de o parte a or-
ganizatiilor Vechiului Regat!
Inca o masura care mi-a dovedit adevaratele intentii ale lui Averes-
cu si rn-a decis la pasul definitiv'.

1 Pentru a sublinia si mai lamurit aceasta capitis diminutio" in ce ma privea, ina-


poiat la Bucuresti, generalul Averescu ne-a trimis pe ziva de 20 octombrie, fiecaruia
din cei desemnati intr-insa, urmatoarea Delegatie" ce punea sfarsit interimatelor mele,
intemeiate pana atunci prin consensul tacit al tuturor:
Delegatie
Pe timpul absentei presedintelui Partidului Poporului din Capitala, o delegatie a
Comitetului Executiv Central compusa din d-nii
General Coanda
C. Argetoianu
P. Negulescu si
Oct. Goga
va da solutie defmitiva chestiunilor care nu sufera intatziere si care nu ating orientarea
generala a politicii partidului. Hotararile Delegatiei se vor lua dupa prealabila consfatuire
a delegatilor prezenti si ele vor fi comunicate pe data (la confiance regne!), presedinte-
lui partidului, prin Secretariatul Comitetului Executiv Central. Fiecare din delegati are
facultatea de a convoca pe colegii sal la consfatuire, indicand ziva, ora .yi locul.
Presedintele Partidului Poporului
General Averescu"
$i aci fusesem clasificat al 2-lea dupa generalul Coanda!!
www.dacoromanica.ro
60 CONSTANTIN ARGETOIANU

Pe cand eu imi faceam linitit cura la Karlsbad i petreceam pe ur-


mele lui Goethe intalnite la fiecare pas, eful nostru Mo Teaca profita
de lipsa mea ca sa-i calce angajamentele i sa-mi taie unghiile", dupa
propria lui expresie. De0 se obligase, inainte de plecarea mea, sa faca
in plenul Comitetului Executiv declaratii care sa-mi dea intreaga satis-
factie i & puna cu botul pe labe pe cei ce se ridicasera impotriva mea
i indrzniser sa-mi banuiasca pang i cinstea, dei precizase Ca inci-
dentul" odata aplanat urma sa-mi reiau in partid locul pe care nimeni
nu mi-1 contestase niciodat, Domnul Mo a socotit ca poate scapa
prin tangenta" in Comitetul Executiv i s5 ma reduca in Congres la
rolul unui sub-Coanda pironit intre Pipi Negulescu i Sergiu Nita. Va-
dit cauta cearta cu lumanarea. Tinut la curent prin scrisori despre
aceasta tradare, marturisesc ca ea m-a lsat cat se poate de rece, cci
nici un moment nu ma gandisem s-mi mai pierd vremea in politica
alaturi de un om in care nu mai aveam nici o nadejde. Atitudinea lui
imi convenea chiar, caci imi uura indeplinirea gestului de defmitiva
despartire. Facarnicia lui Averescu a avut ins5 darul sa exaspereze pe
Goga, mai intai fiindca se purtase cheza fata de mine de buna-credint5
a efului i se facuse de ruine 0 apoi fiindca era convins ca cearta
noastr5-1 facuse sa scape puterea". Pe la sfaritul lui septembrie i in
octombrie, Bratianu intrase intr-adevar in serioase dificultati, de ordin
intern de partid, i Goga era convins ea' fara cearta noastra Regele ar fi
schimbat Guvernul i ar fi chemat pe Averescu, cad despre nationali i
despre taraniti, despre Maniu i despre Mihalache nu putea fi vorba
cat timp ar fi avut Bratianu un cuvant de spus. In realitate, Goga i-a
facut iluzii, Bratianu era in apogeul puterii lui i, mai tare decal ori-
cand, se juca cu Ferdinand ca cu o papua. Toata criza politica s-a ter-
minat printr-o remaniere i Guvernul a mai tinut doi ani i jumatate.
Dar Goga nu era in curent cu cele ce se petreceau in culisele Seraiului,
0 a limas convins ea incapatanarea Moului i reaua lui credint5 fata
de mine il indepartase de blidul cu linte dup5 care ofta. De aci nervozi-
tatea lui in timpul Congresului din Chiinau, butadele" i buderiile"
cu care a alimentat cafeneaua politica, dupa Congres.

Terminandu-mi cura, am parasit Karlsbadul i am luat drumul tarii.


M-am oprit 24 de ore la Viena, i in ziva de 4 noiembrie dupa-amiza,
urma s5 sosesc la Bucureti. La Bucureti, prietenii mei fierbeau, i pe
de o parte ca sa se racoreasca, pe de alta ca sa ma imping5 spre pasul pe
care-1 doreau (i pe care ei nu tiau ca eram deja hotarat sa-1 fac)
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 61

prietenii mei au hofarat s-mi organizeze o formidabil5" primire la


gar5. Cum a aflat Averescu despre ce se pregtea, a tunat i fulgerat.
Oamenii lui de cash au anuntat excluderea din partid a celor ce ar pre-
gti aceast5 manifestare sau ar lua parte la ea. Iar Goga si Coand5 au
facut demersuri amicale" pe lang5 Popovici-Tascal, Ioanitescu, Davila
(cei doi din urm5 sefii organizatiilor din Ilfov si Vlasca, care trebuiau
s5 contribuie" la popularea pietii G5rii de Nord) conjurandu-i s5 nu
rup5 partidul" c5ci de data asta n-ar mai fi putut imp5ca pe general.
Toti trei s-au ar5tat intransigenti,.c5ci nu de asta le era team5, ci tocmai
asta asteptau. De alta se temeau ei: s5 nu refuz eu manifestatia si s5 le
scap printre degete, cAci ca s5-i mai domolesc, nu le desthinuisem in-
tentiile mele. Popovici-Tasc5 a r5spuns lui Goga si lui Coandg a nu
pricepea opozitia lUi Averescu impotriva unui gest natural fat5 de un
fruntas aJ partidului, si c ar fi fost mai nimerit s vin5 si generalul la
gar* s pecetluiasc5 astfel imp5carea pe care pretindea c5 o dorea! Go-
ga a incercat s5 miste pe Averescu in acest sens, dar n-a izbutit s5 pro-
voace, din fericire pentru planurile mek, decat un zambet ironic. in
realitate Averescu era tot atat de convins ca si mine c5 o colaborare nu
mai era posibil5 intre noi, ci manevra pour mettre les torts de mon
cot". Destinul irni rezerva s5 mai suport o data exact aceleasi manevre
in 1930, cu prilejul despktirii mele de Partidul Liberal numai c5
atunci urma s5 tragh sforile prietenul meu Duca...
Cum spusei, teama prietenilor mei era s5 nu m5 invoiesc, eu, la ma-
nifest...30a pregkit. Teregrafic m5 preveniser5 la Viena, si cum nu le
r5spunsesem nimic, mi-au trimis la Arad pe Radu Pancu, un bun, inte-
ligent si devotat prieten s5 ma convingl in scopul diametral opus,
Goga mi-a trimis, tot la Arad, pe Tilic5 Ioanid, s5 m5 conjure s5 deco-
mand manifestatia, cci tot restul se va aranja! garanta Tavi"! Ce e mai
nostim, e ch intalnindu-se in Arad, si petrecand impreuna, chci erau
prieteni, Pancu a convins pe Tilic5 s nu mai intervink lucru ce-i era
cu atat mai usor cu cat amicul Ioanid nu putea suferi pe Averescu si se
socotea printre aderentii mei convins de altminteri ca mai toti (afar5
de mine) c5 in caz de desphrtire Goga va merge cu noi. in gara Arad,
am r5spuns numaidecat lui Pancu c5 primesc manifestatia cu condilia
sd fie serioasd qi sd nu rnd fac de ras. Tilic n-a mai zis nimic, si s-a
urcat cu mine in tren pe cand Pancu a rhmas la Arad s5 telefoneze lui
Tasc5 si s5 ia trenul urm5tor. Era seara tarziu, rn-am culcat si am dor-
mit somnul celor drepti...
www.dacoromanica.ro
62 CONSTANTIN ARGETOIANU

A doua zi la ora 3, am sosit in Gara de Nord. Pe peron m ateptau


fruntaii", ce era mai bun in partid iar pe plata, masele, cu surle, cu
steaguri, cu flori. Am vazut multe manifestatii in viata mea, dar n-am
v5zut alta mai reusifa. Ioanitescu si Davila se intrecuser si probabil ca
puseser5 la btaie multe parale. Urlau oamenii cat Ii tinea gura, si dac5
n-as fi banuit dedesubturile acestei inscenari si a fi fost mai naiv, a fi
putut sa ma cred omul cel mai popular din Romania. Bineinteles s-au
tinut i discursuri, si am vorbit si eu. Nu s-a spus nimic impotriva lui
Averescu, dar nu s-a pomenit numele lui, i fiecare cuvantare s-a ter-
minat printr-un tralasc5 Partidul Poporului" i un tfaiasc5 Argetoia-
nu" subliniate prin urale facnite de zece mii de glasuri...
Pe mine, aceasfa prirnire nu m-a Incaizit, c5ci stiam cum sunt puse
la cale asernenea manifestatii, dar pe Averescu 1-a inghetat. Caci bine-
inteles Puiu Cfainiceanu a pornit a doua zi la Severin, cu raport ama-
nuntit insotit de fotografii. Prirnirea ce mi s-a facut in Gara de Nord nu
rn-a incalzit, dar rn-a multumit. M-a multumit fiindc5 fusese reusit5 i
nu ma f5cuse de ras; m-a multumit, fiindc5 printr-insa se 15mureau lu-
crurile: trecusem Rubiconul. Cunosteam pe Averescu pe de rost i
stiam bine ea cu toate era in stare s5 se impace, numai cu asta nu: con-
curenta pe terenul mascaradelor!
L5sasem de altminteri sortii s cada fara nici un entuziasm. Avuse-
sern trei luni vreme destufa de gandit i concluziile la care ajunsesem
numai imbucufatoare nu erau. Un lucru era cert: cu Averescu nu mai
aveam ce cduta in political Mai intAi fiindc5 se dovedise incapabil s5
urrnareasc6 scopurile pentru care plecasem la drum cu el si atat de in-
calpatanat in singura lui ambitie de a ajunge prim-ministru pe orice cale
fdrd nici o preocupare de a doua zi, incat orice indreptare in aceast5
privint era exclus. Apoifiindcii toate firele ce ne legaserd se rupse-
sera, i era iafasi exclus s-1 mai pot influenta in viitor pentru a-1 in-
drepta pe o cale mai bura. Aceast5 prima concluzie: despdrfirea, mi
s-a iinpus de la inceput, i dac5 am tot amanat-o sub fel de fel de pre-
texte, a fost fiindc5 nu ilia puteam hotaii incotro sd o apuc dupd des-
partire. Dac5 a fi fost de unul singur, hotararea mea ar fi fost usoar5,
as fi plecat de la inceputul anului, a fi parasit i pe Averescu si politi-
ca, as fi petrecut verile la Breasta i iernile in strainatate si a fi incheiat
o carier5 ce nu-mi (Muse decal amare deceptii, cu toate satisfactiile
rn5runte intalnite in cale. Dar nu eram singur. Conflictul" meu in par-
tid nu era numai conflictul meu. Ca mine simteau si gandeau cele mai
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 63

bune elemente din partid. Nu scosesem 'Inca o vorb5 si facuser toti zid
in jurul meu. Multi din fruntasii nostri, si unii sefi de organizatie o lua-
sera' inainte si suferiser pentru ideile mete" fazbunarile si ostracismul
sefului. Aveam o datorie fat5 de acesti oameni, si n-am fugit niciodata
de la indeplinirea unei datorii... Retragerea din viata politica se artase
din zi in zi pentru mine mai imposibil5 si m-am vazut astfel silit s5 pun
la cale un plan pentru scoaterea multimilor ce ma purtau la liman.
Mi-am dat bine seama de greufAtile pe care urma s5 le infrunt. Ade-
varatul rneu adversar nu era Averescu, ci Br5tianu desi nu mai
aveam nimic de impartit cu dansul. Personal, nici Bratianu nu mai avea
nimic cu mine, dar isi ap5ra omul situatia de stapan al politicii roma-
nesti, si in aceast5 privinta nu era nimic de zis. Rupand partidul in
dou5, soarta fiec5rei ramuri era in maim Regelui Ferdinand. Dac5 Re-
gele Ferdinand ar fi schimbat Guvernul in primele luni ale anului 1924,
Guvernul devenit odios si a cdrui inldturare era cerutd de intreaga
opinie publicd, i m-ar fi chemat pe mine, n-ar mai fi ramas un om a15-
turi de generalul Averescu, iar eu a fi putut nu numai s5 reincheg un
partid puternic, dar sa dau si Orli un Guvern national in care s-ar fi
contopit cu Partidul Poporului si elementele de ordine din Partidul Na-
tional i din Partidul pranesc. Nu mi-am facut nici un moment iluzia
ca asemenea lucru se va intampla. Soarta noastra era in mina Regelui
Ferdinand, dar mana Regelui Ferdinand era condusa de Br5tianu si
Brdtianu nu putea adrnite constituirea unui organism politic care sd-i
tind frunte. Sistemul lui era s5 se agate de putere cat putea, si cand nu
mai putea sa cedeze interimatul" guvernarii unei formatii slabe si la
discretia lui, unui om care sa fie o ONO' in mainile lui. Mi-am dat bi-
ne seama in acele luni in care rn-am zb5tut atat, sufleteste, ea' Regele
nu va inl5tura asa de repede pe Brtianu si c5 intre mine si Averescu,
Bratianu va impune Regelui pe Averescu, paiat5 ale c5rei sfori puteau
fi trase cu atat mai lesne in lipsa mea de liingd dasul. Despre Maniu,
Mihalache, Iorga neputand fi vorba cat timp BrAtianu sta de veghe, iar
eu flind temut de diinsul, mi-am dat seama inc5 din 1923 c5 succesiu-
nea Guvernului BrAtianu va reveni lui Averescu, (lath' va mai avea in
jurul sdu elementele necesare ca sd o poatd primi. De aci necesitatea
pentru mine de a reduce la un minimum si personalitatea generalului si
fortele ce-1 inconjurau. Aceast5 manevr5 mi-a cerut ins5 timp: a trebuit
s5 las lui Averescu cat mai multe prilejuri de a se face odios opiniei pu-
blice si de a descuraja cati mai multi partizani.
www.dacoromanica.ro
64 CONSTANTIN ARGETOIANU

Si am mai avut Inca un motiv de intarziere. Plecand de la premisa


ca. Bratianu nu va ezita sa aleag5 ca succesor, intre mine si Averescu,
pe Averescu, am ajuns la concluzia ca singurul mijloc de a z5damici
planurile Satrapului de la Florica era sa canalizez partidele nationale
i democratice" spre putere, imp5andu-le cu Coroana, de care se de-
pdrtaserd, dandu-le chez5sia spiritului meu politic si temperamentului
meu de ordine. Pentru aceasta viitoare colaborare, trebuia insa, inainte
de faptul indeplinit al despdrfirif mele de Averescu, sa pun simpatiile
iorghistilor, manistilor i taranistilor de partea mea. Pentru aceste ma-
. nevre am avut insa nevoie de timp. Cu Iorga, articolul scris de dansul
in Neamul Romiinesc, mi-a dat abia la sfarsitul lui septembrie prilejul
unei impacaciuni.
Cu Maniu si cu Partidul National din Ardeal avusesem totdeauna
cele mai bune raporturi personale. in Partidul Poporului, Maniu nu se
impaca cu sabia si cu pretentiile dictatoriale ale lui Averescu, si cu
Goga. intre partidele noastre se tratase totusi, de mai multe ori o fuziu-
ne, si in Guvernul din 1920, Maniu autorizase pe Goldis s intre. Rup-
tura n-a devenit iremediabila decfit dupa suprimarea Consiliului Di-
rigent din Ardeal, care a determinat i retragerea lui Goldis din Gu-
vern. Dar Maniu si ardelenii f5cuser5 pe Averescu si pe Goga rspun-
z5tori de aceasta m5sur5, si nu se suparaser5 deloc pe mine, cum au
dovedit-o si in timpul guvernarii noastre, si dup5, in 1922, negocierile
politice pe care le-am avut cu ei. Prin Mihai Popovici, prin Braniste,
prin Goldis, prin Vaida i prin Sdrdteanu, Zed' sa solicit nlrnic, m-am
aranjat far nici o greutate de altminteri ca in caz de ruptur5 cu
Averescu, simpatiile lor, f5r5 s5 se angajeze Inca la nimic, s5 fie de par-
tea mea. Cu Partidul Taranesc a mers mai greu, din cauza afacerii
Madgearu". Dar Madgearu era detestat de ai lui, mai ales de Lupu, de
Iunian si de Stere si pe de alta parte poate tocmai din cauza asta
iLupu si Iunian si Stere erau personal in cei mai buni termeni cu
mine. Cu Mihalache raporturile mele nu erau nici bune, nici rele, dar
reformatorul taranimii romanesti ura adanc pe Averescu care indrazni-
se la un moment dat sa-i taie iarba de sub picioare.
Cu Partidul Liberal odios tuturor, cu partidul nostru sfasiat si in re-
facere cele trei partide democratice dominau intreaga opinie publi-
ca, si toate ziarele de tiraj le sustineau. Chiar in afara de planurile mele
politice de viitor, era esential pentru mine ca in ceasul rupturii de Ave-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 65

rescu simpatiile lor s5 mearg5, in cearta noastrci, spre mine. Si le-am


avut.
Randurile precedente sunt menite s5 15mureasc5 pentru ce am intar-
ziat pang in decembrie cu ruptura, $i pentru ce am fost silit sA procedez
in realizarea ei la o violent5 de limbaj ce nu se incadra nici in tempera-
mentul, nici in obiceiurile mele.

Dup5 primirea mea triumfal5 in Gara de Nord, raporturile dintre


Averescu qi mine au fost de fapt rupte. La inceput, generalul fiind Ina
la vie, am tratat cu el prin Coand5 i prin Goga, care tot mai sperau,
impotriva tuturor evidentelor, o imp5care. Dup5 ce s-a inapoiat la
Bucure0i, pe la sfAr0tul lui noiembrie, lucrurile se in5spriser5 atAt, in-
cat nu ne-am mai vazut. Nu voi raporta aci nimic despre aceste pala-
bre" prin terti, fiindc5 ele nu prezinta nici un interes, referindu-se nu-
mai la pretentia lui Averescu de a obtine consimtdmatul meu la exclu-
derea prietenilor mei din partid, vinovati, pro primo (cum zicea bietul
Flondor) de a se fi abtinut de la Congresul din ChiOnau i pro secundo
de a fi organizat fAr5 autorizatie manifestatia de la gara considerat5 de
dl. ef (nu de gar5... ci de partid!) ca indreptat5 impotriva autoritatii sale!
Aflasem pe de aka parte, ca Averescu hot5rAse s5 convoace Comite-
tul Executiv, ca s5 pun5 intreaga chestiune, si &A cear5 odatA cu exclu-
derea prietenilor mei, i pe a mea. Si fiindca mi-mi trecea nici prin gand
sA ma razboiesc cu Cudalbu, cu Jenic5 Atanasiu qi cu Ghenciu, intr-un
Comitet Executiv reconstituit pe spranceanl i-am dat drumull
Ce s5 o mai lungesc cu am5nunte care i-au pierdut tot interesul: la
15 decembrie am redactat un manifest prin care am decapitat pe gene-
ralul Averescu qi rn-am proclamat ef al Partidului Poporului! In acest
manifest, dup5 ce enumeram, far nici o menajare erorile i tradarile
generalului, continuam:
Iat5 omul a arui popularitate ne-a amagit, un moment, pe toti. Va-
zusem lipsurile lui de la inceput. Dar ne consolam cu speranta, naiv5
recunoa0em, ca golurile evidente s-ar fi putut implini prin munca 0
truda celorlalti.
Pentru a conduce un partid in situatia de azi a Romaniei, ii trebuie
unui *ef:
S5 alba increderea desAvar0t5 a Coroanei;

1 In care probabil a totuo a, fi avut majoritatea!


www.dacoromanica.ro
66 CONSTANTIN ARGETOIANU

S fie un om reprezentativ al opiniei publice;


Sa posede in cel mai inalt grad simtul politic.
Intrucat privqte increderea Coroanei in generalul Averescu, nu am
eu cAdere s vorbesc; dar conflictele care au pecetluit in decembrie
1921 caderea Guvernului de atunci sunt 'Inca vii in mintea tuturor.
Reprezentativ al opiniei publice, generalul Averescu n-a fost nicio-
data. Fetiismul rural, de care s-a bucurat in randurile unei mase amor-
fe la primul ei contact cu viata public5, n-a trecut niciodat in tabara
tiutorilor de carte, iar indat ce masele amorfe au inceput s5 se dqtep-
te fetiOsmul, cu toate ademenirile unei oribile demagogii, s-a naruit.
Cat despre simt politic i generalul Averescu, ar fi o glum6 de prost
gust, riscandu-se o imperechere.
S-a vazut din sumara enuntare a catorva, de ce fantezii ori de ce ex-
travagante ar fi i e capabil acest diletant politic, mereu absorbit de
exegeza statutelor partidului.
Totui, lasandu-se ingfadit, generalul Averescu, prin influenta ce ar
fi putut exercita, v5zut mai de departe, asupra maselor, putea fi 'Inca de
fobs operei de inchegare a Romaniei Noi.
Este ceea ce nu a putut intelege. In multumirea vanifatii sale nu si-a
facut drum nici un imbold mai inalt. Partidul organizat de altii, acutat
s-1 transforme in camaril avand doar dreptul s i se inchine cu eval-
vie inaintea ubredei sale personalitliti.
Dar ideea care a cdlduzit atiitea energii de seamd, venite la apelul
nostru, nu poate pieri.
Partidul Poporului are sd trdiascd o viatd noud, dezvoltandu-se ne-
tulburat mai departe.
lar anticamera d-lui general Averescu se va goli incetul cu incetul,
fdrd ca lumea sd-si dea rndcar seamd de un proces de descompunere,
care de azi inainte nu mai intereseazd viala noastrd political"
Valva pe care acest manifest a facut-o a fost enorma. Toate ziarele
1-au reprodus i 1-au comentat, i toate mi-au fost favorabile mie, pe-
cetluind pe Averescu ca pe cel mai nedibaci i mai prost om politic
afara de Viitorul, care, nu s-a pronuntat i s-a marginit s5-0 arate bucu-
ria pentru spargerea singurului partid ce i-ar fi putut face concurent5
daca ar fi fost altfel condus.
Al5turi de mine s-au declarat toate organizatiile Partidului Poporu-
lui care insemnau ceva in judetul lor. Alauri de mine au venit toate
elementele curate ale partidului, toti cei care aveau ceva in mintea i in
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 67

sufletul lor. Cu Averescu au ramas numai cei cu galoane pe maneci, si


in mare majoritate oameni verosi i fr scrupule. Alaturi de mine s-a
steam intreaga redactie a lndreparii, afar5 de aardescul care a luat lo-
cul lui Gongopol, si cu toti acesti vechi colaboratori am infiintat, chiar
in ziva lansarii manifestului meu, noul ziar al partidului indrumarea,
titlu pe care era sa fie dat 'Inca de la Iai gazetei noastre de lupta...
Cu Averescu a ramas insa Goga. A rtnas cu picioarele lang dan-
sul, caci sufleteste s-a declarat cu mine... Un ziar de dimineata, co-
mentand manifestul meu, scria:

Spartura s-a facut si este definitiva. Partidul Poporului s-a rupt in doua.
DI. Argetoianu este seful unei ramuri i generalul Averescu seful celor cativa
generali i fosti ministri.
DI. Octavian Goga a limas in lotul averescan cum era de prevazut. DI.
Goga se intelege de minune cu conceptiile politice ale generalului Averescu
caci i castelanul de la Ciucea e oricand gata sa trateze cu oricine orice combi-
nape numai sa ajunga mai repede la Guvern. De la ideea unui pact cu ungurii2
semnat deurfazi in castelul de la Ciucea dl. Goga a sarit la Ideea Natio-
nala de la Cluj imbratisand miscarea antisemita, ceea ce nu-1 va impiedica
maine sa asigure pe evrei c s-a pus in capul miscarii studentesti pentru a o
scoate din mainile lui Cuza!
Acum nu-i ramane d-lui Goga deck si impinga pe generalul Averescu s
accepte sefia d-lui Marghiloman sau a d-lui Stere dar daca d-nii Averescu-
Goga vor ajunge la un acord cu progresistii sau cu opoporanistii steristi, e
lesne de intrevazut c nici dl. Marghiloman i cu atat mai putin dl. Stere se vor
lasa condusi de generalul Averescu sau de dl. Goga!"
Defectiunea lui Goga caci a fost o defectiune3 cu toata pare-
rea de rau sufleteasca datorita slabiciunii mele pentru dansul a fost bi-
Anton Bardescu, excelent element, dar influentat de unchiul s'au doctorul Bardes-
cu, marghilomanist credincios, care vedea in plecarea mea de lfinga Averescu posibili-
tatea partidului sau de a reinvia sub conducerea generalului! Anton Brdescu a incetat
din viat dupd scurta vreme, rpus de o tumoare la creier, board de care era probabil
deja atins in 1923, si care ii sleise toate energiile...
2 Goga tratase si incheiase un pact de aliant cu Partidul National Maghiar din
Ardeal, peste capul meu, cu singura invoire a lui Averescu si se scuzase pe tang mine
cu argumentul cd era hotarfit sa tragd chiulul ungurilor"!...
3 De la inceputul conflictului, Goga s-a ardtat plin de reticente: desi in toate ocazii-
le, in fata mea si a prietenilor mei, n-avea decat cuvinte de blam pentru general si pro-
clama dreptatea cauzei mele, s-a inut si de pulpana lui Averescu sub pretext de impa-
ciuire, flindca nu voia ca partidul sa se rupa. Duplicitatea lui a fost atat de mare, incfit a

www.dacoromanica.ro
68 CONSTANTIN ARGETOIANU

nevenit5, qi ca atare a resimtit-o intuitia mea politic5 care, cu tot suc-


cesul" loviturii date, prevedea CA Brgtianu, *i prin urmare Regele, vor
face & atarne balanta de partea lui Averescu i c5 nevoia ma va sili sa
ma apropii de Maniu 0 de nationali0i, fat5 de care prezenta lui Goga
alaturi de mine ar fi constituit un obstacol de neinvins.
Prietenii mei adic5 majoritatea partidului care nu vedeau i nu
socoteau atat de departe erau ins5 incantati i adevaratul" Partid al Po-
porului a debutat sub efia mea in mijlocul celui mai curat entuziasm:
aveau oamenii sitnt5mantul c5 se prerneniser5 qi se spalasera de mocirla
in care o mana grea, despotic5 i nepriceputk ii silise s5 tralasc5.
Eu unul, am s5v5r0t totu0 chibzuitul act cu inima strans, pe de o
parte fiindc5 pecetluia falimentul defmitiv al frumoaselor planuri con-
cepute in 1917 i 1918 la Ia0 pe de alta fiindca-mi dam seama de
toate mizeriile i de toate compromisurile politice prin care voi fi silit
s5 trec ca sa scot din faga., caruta, a carei conducere mi-o incredintase
increderea opiniei publice i a prietenilor mei. Din nenorocire n-aveam
alt solutie i in lipsa curajului de a parasi pentru totdeauna arena poli-
tick a trebuit s5 fac singurul pas compatibil cu demnitatea mea in ca-
drul unor lupte patirnw pe care nu le provocasem eu...
$i ap a luat srar0t Partidul Poporului intemeiat la Ia0 in prim5vara
n5dejdilor din 1918, de mine, de Matei Cantacuzino i de Cuza, in jurul
pamponului generalului Averescu 0 s-a naruit o legenda care n-a
fost nici macar un vis frumos...
Pe lespedea sub care au fost ingropate naivele noastre n5zuinti s-ar
fi putut &a/3a, ca o sinistr5 ironie urmatoarele cuvinte scrise de Pamfil
$eicaru in foaia lui:
...i dl. C. Argetoianu a trebuit s5 suporte revolta morald a d-lui
Jenica Atanasiujudecata inteligentei d-lui Bou-Cudalbu, intransigen-
fa de convingeri a d-lui Petrovici, energia d-lui Pipi Negulescu, coa-
lizate de momfiia legendei..."
i ca incheiere a dureroaselor capitole in care am incercat sd dau
ceva din zbuciumul sufletesc ce rn-a dus la 010erea partidului inte-
inselat pe cei doi prieteni ai lui cei mai intimi, pe Tilica Ioanid si pe D. Burileanu.
Dup publicarea manifestului meu, acesti doi inseparabili" aifratelui Tavi , au venit la
mine sa ma felicite si sd se felicite cd au scdpat de Averescu. Dupa 48 de ore Burileanu
mi-a scris, si Ioanid a venit sa-mi spuna cat erau de mahniti cif nu pot merge cu mine,
dar nu se puteau desparti de Goga, care, spre mares lor surprindere, ramanea alaturi de
Averescu...
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1923-1926 69

meiat de mine la Iasi, voi reaminti cuvintele prin care Regele Ferdi-
nand mi-a talmacit cateva luni mai tarziu la Sinaia, rostul celor intam-
plate. A ascultat bietul Rege lunga poveste a mizeriilor indurate de mi-
ne, a tacut cateva clipe, a dat din cap si mi-a susurat: Ce vrei Argeto-
ianu, are un suflet de vagmistru!".

Cititorii mei s-ar putea intreba pentru ce am procedat cum am pro-


cedat ci n-am creat un partid nou. Aceasta intrebare, cititorii mei nu
si-ar fi putut-o pune, daca Bratianu nu s-ar fi dat de partea lui Averescu
si nu 1-ar fi intolit din nou, prin fagduiala aducerii la putere si prin um-
plutura zestrei guvernamentale" pe care i-a aruncat-o in brate in 1926.
In realitate vechiul partid era al meu, i doua treimi dintr-insul au
prsit pe Averescu odata cu mine. cat de slab r5m5sese Averescu, a
dovedit-o faptul ca, adus la putere in 1926 de Bratianu, nu s-a putut
mentine decat un an. Altfel ar fi iesit socotelile, daca cei de sus, in loc
sa ajute pe Averescu, rn-ar fi ajutat pe mine. Dar tocmai asta nu o voise
Bratianu...
Partidul era al meu mai mult decat al lui Averescu, 91 cu toate banuie-
bile privitoare la atitudinea ulterioar5 a lui Bratianu, nu puteam sd-1 las
altuia. Nu puteam sa nu incerc s distrug o legenda pe care tot eu o inta-
risem si sa dobor omul care minase atatea n5dejdi curate. Am distrus le-
genda. Daca omul a scapat din ghearele mele, n-a fost meritul lui, si daca
n-am izbutit sa intemeiez din pricina vitregiei vremurilor si vrajmasiei
camarilei de Sus o nou5 forta politick am avut cel putin satisfactia s5
constat, ca fara mine Averescu n-a mai insemnat nimic, cu toate ca van-
tunic cele bune i-au mai umflat o data panzele in anii 1926-1927...
Si mi-a fost sorocit sa dau cu el defmitiv de patnant, in iunie 1927,
de data asta o, ironie! cu ajutorul aceluiasi Bratianu, care-1 sal-
vase in decembrie 1923...
Unii au pretins ca, dac5 nu rn-as fi despartit de Averescu, soarta
Romaniei ar fi fost alta. Asa pusa, afirmarea n-are sens. Daca Averescu
n-ar fi innebunit la inceputul lui 1923 si Partidul Poporului si-ar fi con-
tinuat activitatea inceputa in 1922 pe baze noi, poate c5 soarta Orli ar fi
fost alta. Dar asa cum ajunsese s5 fie condus partidul in toamna anului
1923, prezenta mea si a prietenilor mei alaturi de Averescu n-ar fi
schimbat nimic. Ar fi consfintit un faliment mai mult: pe al meu.

inainte de a trece mai departe si de a schita in aceste Amintiri etape-


le straduintelor mete politice din anii unnatori, vreau s5 spun dou5 vor-
www.dacoromanica.ro
70 CONSTANTIN ARGETOIANU

be despre actiunea inaugurata de mine in cursul anului 1923, pe terenul


monetar fiindca aceasta actiune a avut o mare inraurire asupra evo-
lutiei ideilor noastre economice i a determinat redresarea monetara
din 1929 cunoscuta sub numele de stabilizare.
Guvernarea noastr din 1920 i 1921 izbutise s5 liniqteasc5 defini-
tiv spiritele i s5 curme valul bo4evismului care ne ameninta de jos.
Spiritele se linitiser5 atat de bine, Inc& primiser5 cu indiferent5, ba
aproape cu umilit bucurie oroarea inutile a unui nou Guvern liberal.
Opinia publica, care indat5 dup5 dezastrele fazboiului ar fi reactionat
cu vio1ent5, s-al5sat plmuita pe amandoi obrajii, i a primit cu resem-
nare hothrarile cumetrilor ce conduceau din spatele Tronului destinele
Orli. Contribuiser5 multe la aceast5 indiferenta fat5 de evenimentele
politice i poate mai presus de toate, s5r5cia crescand i greulatile vie-
tii care ridicau econornicul" pe deasupra politicului" i impingeau
multimea s5 cread5 ca samsarii i zarafii de dupa tarabele liberale vor
fi in stare s5 indrepte starile materiale i s5 opreasc5 alunecarea
fiecaruia spre prapastia falimentului. Dup ce, in primii trei ani care au
urmat r5zboiului, am fost cu totii atat de orbiti de Romania Mare"
Inc& am inchis ochii preocuparilor de ordin economic i 15sandu-ne
tampiti de surlele i de tobele politicului" am decretat cea mai stupid5
reforma agrara din cate s-au inf5ptuit pe fata pamantului i am neglijat
echiparea" gospodariei noastre nationale s5r5cia ne-a deSeptat in
fine prin loviturile ei, i ne-am aruncat toti s5 dregem ce stricasem i s5
mai scapam ce era de sc5pat.
M-am aruncat i eu.
Aceast5 inc5lecare a preocuprilor economice pe deasupra celor
politice s.a savarOt pe la sfaritul anului 1922 i pe la inceputul anului
1923, i a fost determinat5 prin continua i catastrofala cadere a leului.
Studiind mai de aproape problemele sleirii puterilor noastre nationale,
am ajuns sa-mi dau seama ca una din principalele cauze ale raului sta
in gyeitele noastre conceptii pe taramul monetar. Pornind de la con-
vingerea absurda, nascocit de economitii occidentali grbiti s5
descurce haosul limas de pe urma razboiului, c5 in materie monetar
etalonul aur era inlocuit prin etalonul-credit Guvernele noastre au
socotit leul nostru dei lipsit de acoperire metalicat, ca o monedd nor-
maid in crizd trecdtoare,i au tras din aceasta premis5 fals5 concluziile
cele mai nenorocite. Teoria etalonului-credit, era ins5 numai o teorie, i

I Tot aurul nostru rmasese la Moscova, unde fusese dus din prostie.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 71

nicaleri, in nici o Ora' 0 nici la noi nu se inlocuise legal acoperi-


rea metalic5 a monedei printr-o acoperire bazat5 pe creditul Orli sau pe
altceva. $i din punctul de vedere legal al functionarii ei 0 nu era alt
punct de vedere de luat in consideratie moneda noastr era cea mai
proasfa din toate, c5ci, pe cand celelalte monede se bazau pe un stoc
metalic existent, fie chiar sc5zut fat5 de circulatia semnelor" sporita
prin inflatia provocata de nevoile r5zboiu1ui, emisiunile monetare ro-
mane0i nu se bazau pe 1iimic. Bo da: pe o polit semnat5 Institutului de
Emisiune de calre Ministerul de Finante in functiune, dupi cum am
ar5tat intr-un capitol precedent al acestor Amintiri"... In aceast5 pri-
vint5 ne faceau concurent5 numai Germania i Austria pr5buOte i in-
vinse, care fuseser5 deposedate de aurul lor de c5tre inving5tori. Dar
nici Germania, nici Austria, n-au pretins niciodat5 c5 moneta lor de
dup5 rzboi era o moned5 normal.
Aceast5 minciun5 national" ne-a dus departe: ne-a dus la un pas
de pieire. Fiindc5 s-a considerat moneta noastr5 ca normald 0 sc5derea
valutar5 a leului ca trecdtoare, s-au comprimat preturile la exces (ne-
bunia preturilor maximale) i s-au redus bugetele la sume ridicole. Cal-
culate la valoarea lor real's, la valoarea leului in aur, bugetele noastre
de dup5 r5zboil au reprezentat anual, pentru Romania intregitd i ne-
voit5 s5-qi refac5 utilajul distrus, circa 250-300 milioane, pe cand ulti-
mul buget al Romiiniei Mici s-a ridicat la 620 milioane!
Ni se spunea ins5: nu e nimic, e o criz5 trec5toare, leul va creste si
va reveni la valoarea lui normald, i toate vor fi bine! Ba guvernatorul
135ncii Nationale, Oromolu, de vesel5 memorie, da chiar interviuri, pus
de Vintil5 Br5tianu, i anunta dinainte, nenorocitul, cu cat va creste
leul in fiecare lund (era pe la sfapitul lui 1923), i imira cifre cu vir-
gule: in cutare lun5 va crete cu 2 virgul5 3, in luna urm5toare cu 3 vir-
gufa 4, i ap mai departe pang sa ajung5 dup5 calculele lui la 100% din
valoarea aur! Acest rezultat miraculos2 trebuia atins dac5 nu m5 inel,
cam pe la inceputul lui 1925! Reteta pentru a se atinge un asemenea
I Ma refer aci la bugetele Statului; aceleai constatari se pot face cu privire la bu-
getele judetelor i comunelor.
2 Tot ce scriu aci se refera aproape exclusiv la guvernarea liberald (1922-1926).
Sub guvemarea noastr nu s-au spus astfel de prostii, dar s-a facut greeala mare sli se
neglijeze problema monetar, tot sub nenorocita inranrire a credintei ca etalonul-credit
va inlocui etalonul aur. Ca ministru de fmante, eu am avut cel pulin scuza ca nu eram
pregtit pentru problemele fmanciare am spus-o la timpul salt dar Titulescu si
Take Ionescu se considerau mari fmanciari...

www.dacoromanica.ro
72 CONSTANTIN ARGETOIANU

rezultat era simp15: sporirea creditului Statului! Dar cum se putea spori
creditul Statului, cand comprimarea bugetului impiedica orice investi-
tie remuneratorie, orice complectare sau reparare a utilajului de pro-
ductie precum si normalizarea c5i1or de comunicatie, ruinate de rz-
boi? Si mai erau si pratile in str5inalate ingreuiate prin lipsa de devize,
si mizeria functionarilor, si s5r5cirea tuturor celor atinsi prin compri-
marea preturilor de productie... Principala ramur de avutie a Orli,
agricultura, era izbit crunt prin taxele de export, menite s5 mentin5
preturile cerealelor in interior sub cele reale din afar5 iar5si in dauna
creditului tarii. Asa inc5t, cu cat se comprimau preturile, cu ata sc5dea
creditul t5rii, si cu cat sc5dea creditul Orli cu atat sc5dea si valuta mo-
netark si astfel Inca o data preturile. Era un cerc vicios, pe care numai
orbii nu-1 vedeau. Probabil ca-lvedea si Vintila Br5tianul, dar era Inca-
patanat, si nu voia sa marturiseasca c5-1 vede, fiindca apucase pe alt5
cale...
in Partidul Liberal, disciplina era ata de mare Inca nimeni n-a in-
dr5znit s se ridice impotriva politicii monetare a Guvernului. In cele-
lalte partide, problemele monetare si chiar cele economice n-au inceput
s5 intereseze pe conducatori cleat dup5 1926. Erau toti atit de ahtiati
de putere, atit de preocupati de calk pe care & ajung5 la Guvern, kick
fleacuri" ca viitorul t5rii si ruina noastr economicA nu-i interesau...
In aceast5 atmosfer5 grea, s-au ridicat numai doi oameni sa spun5
adev5rul: unul in afara de orice partid, Alexandru Perieteanu si altul
eu, tocmai in momentul in care iesisem deja cu un picior din partidul in
care ma aflam. Perieteanu n-a intreprins o actiune politick c5ci nu era
om de dinamism politic, si s-a m5rginit s5 scoata in toamna anului
1922 o brosura pe frantuzeste intitulafa: La monnaie, ses avaries et
leurs remedes2, prin care a incercat & dernonstreze c5 moneda depin-
dea, in ce privea valuta ei, numai de raportul emisiunii cu stocul meta-
lic si afirma ca singura solutie a crizei era stabilizarea monetard
Meta list" la exces, Perieteanu a avut meritul s5 fie cel dintai in Euro-
pa care sa preconizeze stabilizarea cursului monedelor avariate, pe
cand in toate tarile se urrn5rea, prin metode diferite, normalizarea
cursurilor, prin reducerea monedei la valoarea ei aur initialk
1 PIMA in cele din unnA s-a dat invins si el i a prezidat in Guvemul su din 1927
1928 la stabilizarea monetar.
2 Pe laugh' care a mai scris i cateva articole pe romfinqte, in diferite reviste.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 73

N-am avut cunostint5 de brosura lui Perieteanu, si am ajuns pe dru-


mul meu, la aceleasi concluzii, in ce privea stabilizarea tocrnai in
toiul certei mele cu Averescu. Prima mea cartulie, in jurul valutei
noastre a aparut in august 1923. Prin aceasta brosurA, dup5 o scurtA
analiz5 a greselilor svarsite dup5 fazboi in materie monetark procla-
mam ca o necesitate imperioas5 introducerea imediatd a principiului
sinceritdtii in socotelile noastre public& si pregAtirea cat de repede a
unei stabilizdri monetare. Nu e locul aci s5 intru in amanuntele unei
probleme la rezolvarea c5reia in-am inh5mat intr-o lupt5 de fiecare zi,
mai intai singur, apoi, dup5 ce rn-am despartit de Averescu, impreun5
cu prietenii mei lupta la care s-a asociat si Perieteanu inscriindu-se
in partidul nostru. Vreau numai s5 subliniez dou5 lucruri: mai intai c5
si teoriile mele monetare si solutiile date de mine in problemele valuta-
re au contribuit si ele la despartirea mea de Averescu; apoi, c5 patima
cu care in-am aruncat in lupt pentru triumful ideilor mele a dat in anii
urrn5tori, intregii mele activit5ti politice un colorit special, care s-a in-
tins si asupra partidului meu pan5 la fuzionarea lui cu al lui Iorga. In-
tr-adev5r, pan5 nu izbucnise criza in Partidul Poporului, am avut mai
multe conferinte cu Averescu in care am vrut s5-1 conving CA formulele
mele dau singura solutie rational5 problemelor economice ce preocu-
pau pe toti. N-am putut ins5 s5-1conving; nu stiu dac5 n-a priceput, sau
n-a vrut s5 priceap5 ca s5 nu adopte ideile mele i &Ali arate indepen-
denta. Fapt este c n-a primit nici sinceritatea,nici stabilizarea mone-
tar5 ca puncte esentiale de program pentru partid... incepuse s5 coche-
teze cu Vintil Bratianu, in n5dejdea CA acesta-1 va ajuta s5 ma ma-
nance", si visa si el despre o ridicare treptat5 a leului, nth' sa priceapA
c5 o asemenea urcare era nu numai imposibil (nu s-a vazut niciodata o
moneda devalorizat5 cu peste 90% revenind la cursul ei normal), dar
cd ar fi fost si o nenorocire o moned5 pricinuind in urcare dezastre
economice si mai mari decal in scdere. Neputand introduce in progra-
mul partidului principiile pe care le socoteam salvatoare, le-am dat
drumul in august (in brosura sus-citat)pe cont propriu, avand grijA sa
nu angajez intru nimic partidul din care detnisionasem dar din care
faceam Inca formal parte. Averescu a fost furios, a declarat c5 am corn-
promis (!!) partidul, si a pus pe Manoilescu s5 g5seasca el o formula
pentru Congresul de la Chisin5u (teoria celor dota monezi!)!

1 Cele particulare ar fi unnat, fortat.


www.dacoromanica.ro
74 CONSTANTIN ARGETOIANU

Succesiunea evenimentelor ulterioare mi-a dat mie dreptate corn-


plect5 (desi cam tarziu), ceea ce n-a impiedicat pe Averescu, in 1923
s-si bath joc de solutiile mele. Dar de ce si de cine nu si-a balut joc
Averescu, incepand cu el insusi!
Brosura mea .in jurul valutei noastre, a avut un succes enorm; presa
s-a pus s5 discute ideile pe care pentru prima oath' cineva indrznea s5
le prezinte marelui public', iar mie imi soseau zilnic scrisori nenum5-
rate, cu aprobri si adeziuni, cu nedumeriri, cu cereri de 15muriri...
Ziarul Argus, singura foaie independenth consacrath problemelor eco-
nomice, si far legaturi de partid, scria: DI. C. Argetoianu a dat la
lumina' o extern de interesant5 brosur intitulat5 ln jurul valutei noas-
tre. M5rturisim ca" rar ne-a fost dat s5 citim o recunoastere mai sincer
brutal5 a greselilor comise de oamenii nostri politici de la thzboi
incoace..."
Si mai departe:

Odath toath intinderea r5ului constatat5 si buba pip5ith, dl. Arge-


toianu g5seste fireste usor si solutia, care nu este alta decit restabilirea
unei monede san5toase. Pentru aceasta d-sa crede ca' trebuie rupt v5lul
si de azi inainte pus6 problema pe sinceritatea monetath.

S5 constat5m cu multumire ca ideea restabilirii monedei si-a facut


drum, find pus5 de un om politic pentru prima oard in adevdrata ei
lumina'.
M5 pot 15uda ea' niciodat5 n-a fost dus5 in tam noastr5 o campanie
atat de metodic, cu athta verv5 si cu athta thbdare. Brosuri, articole, in-
terviuri si mai ales conferinte s-au tinut lant, timp de doi ani. Dup5 bro-
sura mea din august, prima mea manifestare mai serioas5 a avut loc in
ziva de 24 noiembrie, cand am tinut la Institutul Economic, dupd ce-
rere, conferinta Moneda si Valuta. Am mai vorbit la Institutul Social,
la Craiova (StabilLarea Monetard), la Iasi (Sinceritatea monetard), la
Galati (Devalorizarea monetard), la Timisoara (Criza monetard si
scumpirea traiului) etc. ducnd pretutindeni cuvntul cel bun, in alaiul
partizanilor mei politici, c5ci dup5 conferinta de la Institutul Econom-
ic, devenisem si eu sef de partid!
I Broura lui Perieteanu se adresa numai unui mic grup de initiati prin modul
arid de prezentare al problemei.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 75

Ideile mele s-au impus incetul cu incetul pan sus, au fost adoptate
pan i de cei mai darzi adversari ai mei din prima or5, i am avut cel
putin satisfactia s5 v5d pe VintilA Bratianu prezidand in 1928 la lucr5-
rile preliminare ale stabilizarii monetare, dupa ce adoptase pentru bu-
getul su principiul sinceritatii. Au trebuit astfel 5 ani pentru ca ideile
mele, combatute de politicieni numai fiinda erau ale mele, s ajung5
s se impun5. intarziere care a ruinat jum5tate Ora i m-a silit tot pe
mine sd vin cu conversia datoriilor in 1931 intarziere, care ne-a fa-
cut s pierdem conjunctura favorabild a plasarnentelor capitalurilor
disponibile din Occident i a pAgubit cu miliarde economia noastr
nationa15...
In 1933, am vrut sa string intr-un volum tot ce scrisesem de la 1923
asupra problemelor economice la ordinea zilei, dar alte preocupari nu
mi-au dat r5gazul s o fac. Am scris ins5 o prefat5, pe care-mi permit
s5 o transcriu aci, tale quale", ca o satisfactie postum5 pentru o munc5
grea i dezinteresat5 pe care compatriotii mei n-au faspl5tit-o:
Am strans in acest volum marturisirile unei lupte de zece ani de
zile dus5 pe taramul problemelor economice, monetare i financiare,
probleme cu solutia carora mintea oamenilor s-a fr5mantat adanc in
vremurile de dup5 r5zboi.
Interesul public a sazut desigur in timpul din urm5 fat5 de cateva
din aceste probleme. Pentru altele, sunt propuneri i solutii care nu se
mai incadreaz5 exact in starile de azi i ar trebui revizuite. Nu am
schimbat totui nimic in aceste expuneri succesive care, din etap5 in
etap, au marcat toate cotiturile crizei. Cred c5 cercet5torul de maine
va putea folosi materialul adunat aci, care 15murete pozitiile fiecaruia
in cursul unui proces pe care Istoria nu 1-a judecat inca.
Criza care incetul cu incetul s-a intins in ultimii zece ani asupra
lumii intregi ii are obaria in dezechilibrul dintre productie i consu-
matie i in pasivul enorm ce apas5 pretutindeni atat asupra producko-
rului cat i asupra consumatorului.
Excesele capitalismului care au dus la supraproductie industrial i
agricol, pe de o parte inflatia creditului care a dus la sporirea pasi-
velor pan6 dincolo de absurd, pe de alta, sunt consecintele directe ale
r5zboiului. Fata de aceste adarici tulburari, puterea de rezistenta a fie-
crei ta'ri a fost strans legat de puterea aparatului economic, specific
fiec5reia din ele. Romania, tara aproape exclusiv agricola i-a ales cel
mai r5u moment, din punct de vedere economic, pentru inf5ptuirea ma-
www.dacoromanica.ro
76 CONSTANTIN ARGETOIANU

rii reforme care faramithnd proprietatea ruralk a distrus dintr-un con-


dei cultura mare far5 sa" pun5 nimic in loc. E lucru vdit, a reforma
agrath a*a cum a fost conceputa i realizat5, a contribuit in burth parte,
in coltul nostru, la precipitarea fenomenelor de s5r5cire impotriva aro-
ra lupthm thr5 succes. Daa in momentul inflatiei preturilor, productia
noastth de cereale ar ft rmas aceeasi, cantitativ i calitativ, ca inainte
de reform5 dac5 nu s-ar fi recurs in acelaqi timp i la nes5buita
m5sur5 a taxelor fiscale de export, este foarte probabil c5 am fi putut
rezista far5 prea mari pagube la asaltul crizei din afath. intr-o scurt5
lucrarei pe care am publicat-o in 1913 am artat toate neajunsurile la
care va fi expus5 economia noastr national prin trecerea brusa de la
cultura mare la cultura mica. Dqi scris5 cu zece ani inainte de perioada
cuprins5 in volumul de fath, am crezut nimerit s5 o reproduc aci (im-
preun5 cu dou5 cuvntari rostite in Senat la inceputul anului 1914) ca o
prefata la capitolele ce urmeaz5 dup5 cum qi reforma agrath poate fi
considerath ca o introducere la evolutia ulterioath a pr5buqirii noastre
economice.
in Rom5nia intregita, prima abatere ingrijothtoare de la linia nor-
malit5tii a fost inregistrath pe terenul monetar. Cea dinthi problem5 pe
care trebuia s5 o rezolv5m a fost problema monedei nationale. Am fost
impreun5 cu Alexandru Perieteanu, nu numai cei dintai, dar singurii2
care am cerut in anii 1922, 1923, 1924 stabilizarea monetath. Nu am
fost ascultati dee& prea thrziu, dup5 sase ani, i stabilizarea s-a thcut,
in condilii grayite, abia in 1929. Ea nu a fost realizat5 in momentul util,
atunci and abundenta capitalurilor disponibile in Occident nu ne cerea
pentru investiri in stil mare dee& o moned fix5. Ea a fost realizath toc-
mai in momentul in care devenea aproape inoperanth din punct de ve-
dere economic, in momentul in care se preg5teau deja vremurile deva-
lorizarilor succesive realizate de atunci in atitea tari.
Aceeasi intarziere, aceeasi indatitnic5 reavointh o constathm din
partea Guvernelor noastre qi in ceea ce priveSe lichidarea pasivelor.
Am pus problema categoric Inca din anul 1929. Am prezentat Parla-
mentului prima lege de conversiune in noimebrie 1931. Nici pana as-
thzi problema nu a fost definitiv rezolvat5; nesfaqitele pasuiri qi mora-

1 Marea noastre I proprietate # exproprierea. Bucurevi, Socec, 1913.


2 Chiar in toatA Europa!
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 77

torii, nenum5ratele m5suri i legi exceptionale paralizeaza mai departe


intreaga noastr activitate economic5.
La argumentele aduse pentru indreplatirea m5surilor radicale pro-
puse in fiecare etap5 a crizei, argumente legate prin firul bunului simt
in urm5rirea unui scop unic care se degajeaz5 de la sine in paginile ur-
mkoare adversarii mei politici nu au fost in stare s5 opun5 alte ar-
gumente, ci numai patim. Determinarile politice, la noi, sunt din ne-
norocire numai in functie de interese: interese de ambitii personale
cand e vorba de conducaori interese colective electorale, cnd e
vorba de turm5. Politica de partid, care nu e decal politica de gawk a
paralizat in ultimii ani dinamica natural5 a fenomenelor economice in
evolutia ei qi a pus pe cei ativa oameni care vedeau clar in neputint5
de a-i realiza programul.
Iata pentru ce am reprodus in acest volum i cateva pagini cu carac-
ter mai mult politic decat economic. Far ele ar fi lipsit complimentul
atmosferei politice in care rn-am strduit s5 trag o brazd5 nou pe ogo-
rul pur economic; prin ele se lamurete in acela0 timp pentru ce nu am
reuit sa inf5ptuiesc decit foarte putin din programul in care am crezut
qi cred qi azi.
Tiparitura de fat5 nu este destinat5 marelui public. M-a multutmi s5
o rsfoiasc5 tinerii care se preg5tesc pentru luptele politice de maine,
tinerii care n-au trait vremurile vitregi pe care le-am trait noi, qi care ar
putea fi ispititi s5 cad5 in aceleai erori ca predecesorii lor".
Dup despartirea de Averescu, realizarea ideilor mele economice a
trecut pentru mine pe planul intfii, inaintea oricaror altor preocupari de
ordin pur politic.
Indiferent fata de orke aka consideratie, am fost gata sa dau mana
0 cu dracul, numai s5 ajung la infaptuirea, fie qi partia15, a unui pro-
gram in care vedeam salvarea t5rii. In str5duinta mea de a ajunge la tin-
ta ce mi-o propusesem, am fost de multe ori silit s o iau pe c5i piezie
i uneori neplacute...

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL XIII-LEA

Situatia politica i raporturile dintre partide la inceputul lui


1924 Planul unei uniri cu fortele democratice Apropiere de
Iorga i pregatirea fuziunii cu dansul Initiativa taran4tilor
pentru constituirea unui bloc al opozitiei i eFeul lor Propune-
rea lui Iorga, de la Craiova Tratativele Iorga-Maniu Insuc-
cesul lor Ma inteleg definitiv cu Iorga Contact cu *tirbei i
cu Titulescu.

o -
Anul 1924 a fost caracterizat, in politica romaneasca, prin incerca-
rile opozitiei de a se organiza i de a constitui prin fuziuni i intelegeri
un bloc in stare s puna capat dezmatului liberal i in picioare un Gu-
vern in masura & faca cinstit fata nevoilor tarii. Din nenorocire, mes-
chinaria oamenilor care-0 ascundeau patimile personale i pretentiile
unor ambitii nejustificate in dosul principiilor" i programelor" a
dus la nesfar0te pertractari", i acestea la o continua amariare a so-
lutiilor practice. Blocul" n-a fost gata decat la sfar0tul iernii 1926, cu
cateva saptamani inainte de demisia Cabinetului Bratianu i prin urma-
re prea tarziu pentru ali putea asigura succesiunea Guvernului...
Nu voi face istoricul acestor pertractari i al fuziunilor care au putut
fi aduse la indeplinire, a noastra cu Iorga in 1924, a lui Iorga i a mea
cu Maniu in 1925 0 nici al colaborarii" noastre cu taranitii dup
lupta comuna data in alegerile pentru Camerile de Agricultura din
1925. Ma voi margini la cateva insemnari i la destainuirea unor fapte
nedate in vileag 0 voi cauta sa flu cat de scurt, caci n-am facut cu
totii dee& sa batem apa in piva, i cu toate eforturile mele, n-am putut
organiza acea forta democratica" ce trebuia sa stavileasca abuzurile
camarilei i ale unui regim mai mult incorWient dee& corupt. Toata
stradania noastra in ultimii doi ani ai Guvernului Bratianu inscaunat in
ianuarie 1922, a facut mult zgomot dar n-a lasat nici o urrna in isto-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 79

rie... Capitolele ce urmeaza nu vor prezenta interes decat pentru cei ce


vor urmari in amiinuntele bor cauzele dezastrului national la care am
ajuns in 1940.
Am consacrat prima luna dui:4 ruptura noastra de Averescu, reorga-
nizarii Partidului Poporului. Am spus deja ca cele mai multe din orga-
nizatiile lui aderaser5 miscarii noastre. Dar famaseser5 goluri pe care a
trebuit sa le implinim, dup5 cum a trebuit sa refacem organizatii noi in
judetele ramase cu Averescu. In special, tot Ardealul era de aranjat",
caci slabele noastre injghebari de peste munti urmaser5 soarta lui Go-
ga. Goga nu avea nici darul organizatiei nici talentul mfinuirii oameni-
lor si n-a putut zbarndi in politica decat la Guvern, pe aripile politiei,
sau alaturi de Guvern cum a fost cazul cu alegerea de la Reghin in
1925, cand a fost scos de par de agentii lui Ionel Bratianu. Ca' organiza-
tiile partidului din Ardeal ramaseser cu Goga alaturi de Averescu nu
era mare paguba pentru noi, caci nu faceau cinci parale. Dar daca nici
cu Goga, orisicat cunoscut si popular in Ardeal ca poet, nu se putuse
face nimic, cu atat mai putin puteam eu incropi ceva serios intr-un tinut
de care nu ma apropiasem niciodata si care politiceste era iobagit"
Partidului National si domnilor" lui. Cum actiunea mea era insa in-
dreptata spre o intelegere cu Maniu nu rn-am prea sinchisit de situatia
locala de peste munti; a trebuit totusi sa injgheb comitete pe unde am
putut caci n-am izbutit pretutindeni comitete care sa stea de
vorb5 cu celelalte particle", si aceast5 injghebare mi-a cerut bataie de
cap si vreme. In Banat situatia era cu totul alta. Acolo Partidul Poporu-
lui era tare, si sub conducerea lui Avram Imbroane imi ramasese cre-
dincios mie, asa incat in acele Orli n-am intampinat nici o greutate.
Pe la sfarsitul lui ianuarie toaleta partidului" era gata si eram in
masur5 sa iau parte cu dansul la orice lupta politick far sa-mi fie fried'
s5 ma fac de ras. in acel moment situatia politica era cam urmatoarea:
pe de o parte Partidul Liberal puternic inchegat in jurul Guvernului si
al lui Ionel Bratianu a carui card5sie cu Coroana se arata mai nezdrunci-
nata ca oricand pe de alta partidele sustinute de diversele straturi ale
opiniei publice, din ce in ce mai ostila liberalilor, uzati prin doi ani de
guvernare. Cu toate greselile comise Partidul Liberal era Inca foarte
tare, fiindca era Partidul Regelui si continua sa ademeneasca prin sigu-
ranta puterii pe toti lacomii si pe toti trepadusii vietii noastre publice
rosi de ambitii nejustificate. Ca in toate tarile, oamenii cumsecade,
oamenii inimosi care nu urmareau numai o slujb sau un ghelir, consti-
www.dacoromanica.ro
80 CONSTANTIN ARGETOIANU.

tuiau o minoritate si dac5 blidul cu linte ar fi fost destul de copios ca s5


sature mai mult5 lume, prea putina ar fi r5mas cu opozitia. Pe lang5 c5
era o minoritate numeric vorbind opozitia mai avea si cusurul s
fie taiati in cinci particle care nu se intelegeau si se dusmaneau intre
ele. Ca s5-si valorifice pretentiile, unele din aceste partide se dedaser5
la cele mai desatitate supralicit5ri electorale i siliser5 maim Partidului
Liberal s5 recurg5 si el, pentru captarea maselor amorfe, la aceleasi
periculoase metode. Se inaugurase astfel in politica romaneascA peri-
oada de nenorocit demagogie care ne-a dat gata.
intre cele cinci partide de opozitie, partidul care facea mai mulfa
demagogie era Partidul faranesc condus de Mihalache si de o man5 de
intelectuali innebuniti de ambitie, in fruntea earora stralucea dinamis-
mul lui Madgearu, talentul lui Iunian i lipsa de scrupule morale a doc-
torului Lupu. Lipsit5 de un program serios pentru ridicarea taranimii,
actiunea Partidului Tar5nesc era cu atat mai periculoasa cu cat in dosul
titulaturii atat de ademenitoare a grup5rii, in dosul c5m5sii lui Mihala-
che si in dosul divagatiilor explozive ale doctorului Lupu nu era nhnic
qi prin urmare loc pentru toate. Partidul Tranesc se intitulase partid de
clasd, fiir s5 formuleze ins5 revendiarile acestei clase, fiindc5 opor-
tunismul" celor ce indrumau miscarea era mai puternic decal radica-
lismul" lor, si nu voiau bietii candidati la portofolii ministeriale s-si
inchid5 toate portile in fata lor. In umbr5, singurul ideolog dezinteresat
al partidului, Stere, Ii esea cu rabdare panza lui pentru zile mai bune
pe care el insusi le socotea foarte indepktate. Spre norocul relativ
al t5rii, miscarea tafanist5 n-a pornit din mijlocul t5r5nimii ca un
curent natural si puternic, curent ce ar fi distrus tot in drumul lui ci a
fost o ideologie creat5 de sus in jos si menit5 s5 fie folosit5 de cativa
smecheri ca s5 ajung in fruntea bucatelor.
Al doilea partid demagogic din opozitie era Partidul National arde-
lenesc, condus de Iuliu Maniu dup5 principii democratice". Maniu si
domnii" din Comitetul de o sufa" nu se puteau hothri s abdice de la
conducerea exclusiv5 a poporului din Ardeal si in acest scop menti-
neau in fiint un partid care nu mai avea nici un rost din clipa in care
telul in urmrirea ckuia romanii iobgiti de unguri 11 infiintaser fu-
sese atins. In realitate, Partidul National nu mai era cleat o gasc5 de in-
terese personale si regionale pe care Maniu, ca s5 Ii dea o fat in lume o
imbrcase in hainele democratiei integrale".
Intre oligarhia" vechilor cadre si revarsarea utopiilor nez5g5zuite
ale celor noi, Maniu g5sise in cateva volume franceze traduse in ungu-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 81

reste doctrina burgheza a solidaritatii si a democratiei integrate, si i-a


inchinat intreaga sa viat.
Demagogie f5cea si Averescu, dar demagogia lui nu mai prindea;
era demagogie fasufiat5 ca si personalitatea lui. Averescu f5cea dema-
gogie adica fagaduia marea cu sarea fiindc5 nu mai avea altceva de
f5cut: ideile si conceptiile de guvernamant il parsiser odat5 cu mine.
Singure, partidul lui Iorga si al meu, erau straine de orice idee de-
magogig5. Partidul lui Iorga era Iorga si Iorga isi rumega de decenii
crezul nationalist far5 s5 se preocupe de contingentele politice. Nem5-
surata lui ambitie il impingea sa' pretind5 pentru el locul de c5petenie,
si tot restul nu-1 interesa. S5 ajunga el sef de Guvern, si tot restul
Minister, program, Parlament se vor g5si de la sine, indiferent care
ar fi. C5ci Ministerul, programul, Parlamentul era sa' fie el... Prea inte-
lectual ca s5 nu dispretuiasc5 masele, nu cerea si nu astepta nimic de la
ele; gata s5 le obladuiasc5 daca dispensatorul puterii, adic5 Regele,l-ar
chema nu fag5duia nimic poporului dar era gata sa se umi1easc5 (pe
ascuns) in toate culoarele Palatului.
Singurul partid cinstit, cu program, cu eartile pe faca, departe de
orice demagogie, cu scop bine precizat in acel inceput al anului
1924 era al meu. N-am obiceiul s5 m5 laud, si am dat destule probe
de modestie in cariera Plea ca s5 nu fiu invinuit de megalomanie dar
sinceritatea pe care mi-o impun in aceste marturisiri m5 sileste s5 spun
lucrurile cum au fost. Numai eu am dat in acele vremuri grele solutii
pentru toate problemele economice care dominau viata noastr politica
si care 15sate in voia Domnului au dus tara la ruina. Ca nu urmaream ca
altii scopuri personale, am dovedit-o primind in lunile unn5toare nu un
set ci doi, in nadejdea sa ajung la ceva pe terenul realiz5rilor.
Din cele cinci partide la dispozitia Regelui la inceputul lui 1924,
numai partidul meu era un partid obiectiv, in care ideile si scopurile"
puse pe primul plan erau menite sa adune adeziuni si colaborari iar
eu ca Sef n-am fost decat un slujitor devotat al partidului. Din celelalte
patru, trei nu erau decat garnitur5 in jurul unui om remorc5 ce trebu-
ia sA ridice la putere o ceat5 de neputinciosi. Asa era Partidul Nationa-
list-Democrat (!) al lui Iorga, asa era Partidul National al lui Maniu,
asa era Partidul Poporului al lui Averescu! Asa era si Partidul Tara-
nese, numai c5 acolo omul" era multiplu Mihalache, Lupu, Stere si
Iunian (ca sa nu mai vorbesc de Madgearu) socotindu-se fiecare se..
www.dacoromanica.ro
82 CONSTANTIN ARGETOIANU

Daca Regele Ferdinand ar fi fost un adevarat Rege si n-ar fi fost o


simpla papusa in indinile lui Barbu Stirbei si ale lui Ionel Bratianu, si
mi-ar fi dat mie in 1924 posibilitatile pe care le-a dat in 1926 lui Ave-
rescu din ordinul tutorilor sai e foarte probabil ca soarta Romaniei
ar fi fost cu totul alta... S5 lasam insa ce n-a fost", si sa vedem putin
ce a fost, si curn a fost.

Am aratat deja mai sus ca-mi dam perfect seama pe cand ma des-
parteam de Averescu, ca intre mine si general, Bratianu va prefera pe
acesta din urma ca succesor, putand sa faca din el ce vrea. Imponde-
rabile politice rn-au intarit si mai mult in aceasta convingere in cursul
lunii ianuarie 1924. Injghebarea de organizari in toate judetele nu rn-a
impiedicat sa judec clar situatia si sa vad ca nu ma puteam margini la
concurenta cu Averescu facand dovada c5 veritabilul Partid al Po-
porului" era al meu si nu al vecinului. Acest proces trebuia sa fie jude-
cat la urma urmelor in fata unei instante supuse vointei lui Bratianu si
Bratianu nu putea, in falsa lui conceptie de guvernare, sa-mi dea drep-
tate mie. Ca sa castig procesul, s inlatur pe Averescu si sa dau tarii un
Guvern destul de tare pentru a infdptui, mi-am dat limpede seama ca
trebuie sa leg intr-un manunchi fortele reprezentative ale intregii opinii
publice si sa dezlantuiesc valul care s mature tot in calea lui. Numai o
unire a partidelor zise detnocratice putea constitui o forca pe care Bra-
tianu sa nu indrazneasca sa o infrunte si Regele sa o nesocoteasca. $i
astfel s-a nascut in mintea mea planul unei fuziuni cu Maniu si cu Iorga
si al unei intelegeri de guvernare a noului partid iesit din fuziune, cu
taranistii. Caci o fuziune cu Partidul National si cu cel Nationalist era
pentru mine si pentru partidul meu posibila in principiu, dar cu un par-
tid de clasd ca cel Taranesc, nu.
In calea planului meu stau insa doua greutati. Una, neingrdditele
ambitii ale oamenilor, care, desi ar fi urmat sa-si imparta pielea ursului
din padure, nu s-ar fi multumit niciodata cu ce li se cuvenea si ar fi do-
nit sa apuce si partea vecinului alta, situatia mea personal, fata de
democratii integrali". Aveam peri de lup; colaborarea mea cu Averes-
cu ma colorase ca partizan al dictaturii, i prin urmare ca inamic al
poporului". Personal, in afara de Madgearu (detestat de ai lui) aveam
insa raporturi bune cu toate vedetele democratiei, asa incfit, daca greu-
tate de apropiere era nu era insa imposibilitate. Deferenta pe care o
aratasern fata de sinceritatea lui Stere, in cele mai amare zile ale acestui
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 83

om oropsit si faptul c5 nu ezitasem s5 m5 urc cu dansul in trAsur5 la


Camera si s strbat alaturi de el orasul, sub ochii bucurestenilor mirati
imi castigase stima si prietenia celui mai pur" dintre democrati, a
doctinarului ce domina spiritele in Partidul Tara'nesc. Nu m5 indoiam
cA prin Stere voi ajunge la timpul oportun s5 ma impac i cu ceilalti
mari democrati", pada' si cu toapa de Mihalache si cu cutra de Mad-
gearu. Fat5 de ardeleni, situatia era cu totul alta. Burghezi ind5ratnici,
cu toate profesiunile lor de credint5 inaintate, vecintatea mea cu Ave-
rescu si cu dictatura nu speriase dee& pe cativa. Cei mai multi voiser
chiar s5 fuzioneze cu Averescu si cu mine, la sfarsitul lui 1919 si la
inceputul lui 1920. Dar ii sup5rase pe toti dizolvarea Consiliului Diri-
gent, si prietenia mea cu Goga, dusmanul lor de moarte. Si fiindcA nu
mai voiau s vorbeasc5 de Consiliul Dirigent ca s5 nu supere St5pani-
rea, si de Goga, ca s5 nu se coboare la o chestiune personalk se inv5lu-
iau in panzele democratiei" i ma tratau de reactionar. Judecata lor nu
era ins5 ireductibilk si greutatea nu era de neinvins nici aici.
Am socotit c5 inainte de a incepe orice lucrare de apropiere, fie de
Partidul National, fie de Partidul faranesc, era bine s5 pun ceva rose
pe obraz si s evoluez in aparentele politica mele spre democratie si
astfel am ajuns la hotararea s5 ma inte1eg cu Iorga, i s fuzionez chiar
cu partidul lui. Cu Iorga de mank m5 puteam prezenta ca un frate" si
lui Maniu si lui Mihalache. Planul meu se contura astfel in patru etape:
fuziunea cu Iorga era prima etapk fuziunea cu Maniu si cu ardelenii a
doua, intelegerea cu caranistii a treia si revendicarea puterii pe baza
unui program precis i concis sustinut de intreaga opinie public5 roma-
neasck a patra.
Am examinat problema pe toate fetele ei si nu mi-au sc5pat din
primul moment din vedere greut5tile pe care puteam s5 le intalnesc in
cale. Cu putin noroc si cu experienta pe care o castigasem in politick
am socotit ins5 c voi putea infrunta si invinge greut5ti1e pe cafa
vreme dac5 a fi r5mas singur nu puteam inl5tura concurenta lui Ave-
rescu dee& pe potecile umilirii i supunerii ce duceau la portita mic5 a
Puterii, portit5 a c5rei cheie era in mana camarilei supus5 ordinelor lui
Br5tianu. 0 politica' de ploconeal era insA incompatibil5 cu caracterul
meu. Cine vrea s5 infaptuiasc ceva nu trebuie s5 cerseasc5 puterea ci
s5 o smulg5 ne-o dovedise falimentul miluitei guvernki a lui Ave-
rescu. De cat s5 nia plec, era mai bine s5 plec si s5 ma lipsesc de politi-
ca dar inainte de a pleca ma impinge dracul s5 fac o ultim5 sfortare
www.dacoromanica.ro
84 CONSTANTIN ARGETOIANU

si s5 mai incerc o data s5 pun in picioare o fort5 politica' in stare s cu-


rete putregaiul ce ne coplesea tot mai mult. Nu reusisem cu pamponul
si cu dictatura puteam s5 am mai mult noroc cu demo ra0;
i astfel, tout compte fait" am intrat in dans si am muncit din greu
doi ani si jumatate ca sal nu ajung la nimic. Caci n-am izbutit sa consti-
tui blocul democratic de guvernare decal prea tarziu, in ajunul schim-
bath de Guvern, si n-am mai avut vreme s5-1 slefuiesc indestul ca s5-1
impun Coroanei si s inchid gura clevetitorilor. Beatianu a putut astfel
s5 siluiasea constiinta Regelui si & treacg puterea lui Averescu care se
b5gase slug5 plecata la dnsul.1 M-am strAcluit doi ani si jum5tate de-
geaba, dar cel putin am petrecut, cci ceasurile traite in intimitatea con-
duc5tori1or democratiei romanesti au intrecut in fantezie tot ce-mi pu-
tusem inchipui.
imi adusem eu seama de la inceput, ca greutatile nu le voi intim-
pina nici chiar cu tar5nistii in materie de program si de doctrin
de guveni5mant ci in impacarea ambitiilor personale, pe care le stiam
desantate si quasi-ireductibile. Doi ani si jum5tate rn-am eaznit sa" trag
sforile acestor paiate recalcitrante; am tras de ele p5n5 mi-am t5iat de-
getele, dar n-am izbutit & coordonez miscarile unor suflete meschine
care-si ascundeau ambitiile si 16comia in dosul principiilor si frazelor
sforitoare menite sa insele lumea.
Dup cum voi ar5ta mai la vale, cu nimeni n-am avut de furc5 ca cu
lorga si cu Maniu: amndoi voiau s5 fie sefi, si n-am putut sd ii Impac
pin6 la urm5, asa incit putinele noastre sanse de a constitui Guvernul
din aprilie 1926 au mai fost zadarnicite si prin aceasta ireductibil5 va-
nitate. Dar s5 nu anticip5m, si s5 le luam pe rand. Voi c5uta sg fiu cat se
poate de scurt in reinnoirea acestor evenimente si fapte pe care le-a in-
ghitit trecutul. Sunt lucruri perimate, dar care 15muresc mizeria morala
in care ne-am pr5busit in anii urm5tori...

Conformandu-m5 programului pe care mi-lfixasem, am inceput pe


la sfirsitul lui ianuarie s5 ma apropii de Iorga. Iorga era un caz patolo-
gic, si fat5 de dnsul trebuiau intrebuintate metocie speciale. Incontesta-
bila sa acuitate intelectuala era intunecat5 prin dou5 marl cusururi: va-
nitatea si pripeala. Cred c5 n-a existat de cand e lumea, in clasa ei inte-
lectual5, un asemenea vanitos. Aceasta vanitate era o boa15, caci se in-
1 Cu hotararea de a-1 trfida!

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 85

tindea in toate ramurile activitatii sale, pada la copilkii si la absurditati


ce erau in contradictie cu via lui inteligenta si cu darul de pricepere cu
care il inzestrase Dumnezeu. Cu dinsul discutiile nu erau posibile; nu
admitea nici o contradictie, nu ceda o iota din ce apucase sa spuna si
nu din adanc5 convingere, caci isi schimba parerile mai des deat
rufele, ci fiindca nu-si putea inchipui pe nimeni in drept sa se ridice
pfina la inaltimea lui si sa poata indrepta ceva in rationamentul sari. Era
ins5 distrat (prea invartea multe lucruri deodata in capul lui) si cadea
usor in capcanele cele mai grosolane. Am povestit deja cum 1-a adus
Grigore Filipescu sa se impace cu mine. In raporturile mele politice ul-
terioare cu dansul, mai ales in anii 1931 si 32, am izbutit deseori sa ii
schimb macazul intampindandu-1 cu fraza: Ai avut dreptate dind ai
spus ...", spunandu-i eu ce aveam de spus, si ce el nu spusese niciodat!
Dar ca sa nu treaca de uituc, primea afirmatia mea drept buna si adopta
pe loc punctul de vedere pe care-1 sustineam. in politica, vanitatea lui
Iorga suferise adfinci jigniri la sfarsitul r5zboiului si in primii ani care
au unnat. La Iasi, fata de lumea veche prabusita in rosturile ei, crezuse
un moment Ca ii sunase ceasul si ca era chemat sa prezideze el la orga-
nizarea Romaniei noi. Gasise chiar formula celor trei puteri in Stat: po-
porul, Regele si el. improscand transeele cu Neamul Rorndnesc, adu-
and pe Rege s5 faca soldatilor faimoasele fagaduieli de improprietari-
re care au suparat atat pe Bratianu, crezuse ca.' va cuceri o popularitate
pe temelia careia s se aseze. Dar popularitatea nu s-a indreptat catre
dnsul, ci care Averescu de aci ura lui neimpacata impotriva gene-
ralului. A fost prima deceptie a domnului Profesor. A doua a fost che-
marea lui Bratianu la putere dupa Ministerul Coma. Bratianu si nu el!
A treia in 1919, cand nu i s-a incredintat lui, istoricul national", con-
ducerea tratativelor de pace la Paris (atfit ne mai lipsea!)! Ultima jig-
nire a suferit-o prin numirea lui Vaida in fruntea primului Guvern de
oameni noi" si prin inlocuirea Guvernului Federatiei Democratice"
prin Guvernul Averescu. Iorga sarise in scaunul de presedinte al Adu-
narii Deputatilor, convins ca Vaida nu va putea face fata situatiei si ca
va trece el, dupa scurt timp, din fotelul de la Camera in cel de la Prese-
dintia Consiliului. in acest scop, a facut chiar tot ce a putut ca sa demo-
netizeze Guvernul Vaida, far sa-si dea seama, pripit cum era si orbit
de vanitate, ca lucra pentru altii. De data asta ins masura a fost plina;
si-a dat omul seama ca pierduse toate prilejurile de inaltare la sefia
Guvernului, ca urma sa fie prins si el in angrenajul vechii rotative de
www.dacoromanica.ro
86 CONSTANTIN ARGETOIANU

particle si strivit, c5 nu ii mai rAmanea in materie de sefie dee& s5


comande lui Toni, lui Butureanu i lui Saban-F5gete1 de la Craiova.
Furios, i-a dat poalele peste cap si s-a pus s6 injure toat lumea, ince-
p5nd cu Regele si sfarsind cu mine...
Cearta mea cu Averescu, care sfar5ma unul din factorii rotativei, i
s-a infatisat dinaintea ochilor ca o licgrire de n5clejde. Vanitatea lui
gadilat5 de Filipesou 1-a indreptat inspre mine si a scris Opera si omul,
faimoasa punte de imp5care intins5 in Neamul Romcinesc... De ce nu
1-as fi putut impinge si pe el la Guvern cum impinsesem pe Averescu?
Aceast5 intrebare Iorga i-a pus-o lui; dac mi-ar fi pus-o mie, fi
r5spuns s5 nu se bizuie pe mine ca s5 ajung5 la Guvem, c5ci numai cu
o barb5, far popularitate, far5 sabie si cu o moar de vant in cap
oricht de mester a fi fost in tragerea sforilor politice, nu puteam face
nimic
Dar am spus c5 pe 15ng5 vanitatea lui excesiv5, Iorga mai era si
pripit. Nu rn-a intrebat nimic, si s-a aruncat in bratele mele. Eu 1-am
primit cu plkere, cci aceast5 imbr5tisare intra in planurile mele. Cu
Iorga nu era nimic de facut, dar rar5 Iorga, iarIsi, nu se putea face ni-
mic. Dup cum in chimie anumite comuri nu se pot imbina decfit in
prezenta unui corp strain care nu particip5 insa la transformarea lor
molecular tot astfel, simteam 15murit ca prezenta lui Iorga va in-
lesni mult combinatia mea cu Maniu si cu tarnistii, eliberandu-m de
suspiciunea de reactionar pe care convingerile mele autoritare o justifi-
cau p5n5 la un oarecare punct.
Hot5r5t s5 trec cu Iorga de la prietenie la fuziune, am pus pe ai
mei" inainte de a spune eu un cuvant s vorbeascA cu ai lui".
Partidul lui Iorga se infatisa ca cea mai paradoxal5 grupare de oameni
ce se putea inchipui. Se dau toti drept discipolii Marelui Carturar, desi
nou5 din zece erau lipsiti de cea mai elementar cultur5 si se socoteau
sincer apostolii" unui crez rezumat in dou5 cuvinte: nationalism qi
romemism, desi nu visau dec5t gheliruri i parale. i acesti oameni, cei
mai lacomi din citi am cunoscut in politica romineasc, ii jertfeau
timpul si slabele lor rnijloace ca s5 urmeze orbeste pe singurul om din
Romnia ce nu Ii putea duce la limanul fericirii, adic6 al Puterii. Si o
stiau, si totusi nu se clinteau. Explic5 cine poate pentru ce un gheseftar
de provincie ca Butureanu, un invAttor mediocru ca Toni', un literat
I Acesta a sralit totu0 prin a-ai catiga ffisplata, iar dupd ce a para'sit pe Iorga, a
fost numit subsecretar de Stat in Guvernele de dictatur ale Regelui Carol al II-lea.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 87

de Tharasi ca Ifrim, un inginer bleg ca Cihodariu, un editor far5 carte


ca Saban-Fagetel c5ci 5stia erau fruntasii" partidului au r5mas
ani si ani de zile credimiosi unei formule abstracte si unui om care nici
nu se uita la ei. Caci Iorga nu facea nici o selectie printre partizanii si
si primea pe oricine in rndurile apostolilor". Marturisirea unei fanati-
ce admiratii, o putinic5 de murauri pentru cucoana Catincal, o injur5-
tura la adresa adversarului momentului erau cheile obisnuite ce du-
ceau la sufletul domnului Profesor. F515 s5 ia o infonnatie, far5 sa pa-
trunda in mintea lor, domnul Profesor lua oamenii la repezeala si Ii
aseza in partid la intamplare. Asa ajunsese s5 numeasc5 in fruntea Nea-
mului Romnesc un escroc, pe Alexandru Cusin2 si sef de stat-major pe
Munteanu-R5mnic, fiindca ii era ruda si se impiedica de el in cas.
Iorga Ii dispretuia partizanii si partidul, dar voia s aib5 partid, ca
sa poata fi sef, c5ci in vremurile pe care le reamintim sefii de particle"
se bucurau de o vaza protocolafa special5 i erau chemati s5 joace rol
in Sfatul Suveranului, fie si numai ca figuranti. De dou-trei ori pe an
Ii aducea aminte de partid, ii aduna undeva, Ii da indrum5ri pe care le
uita a doua zi, nu da cuvantul nimanui, Ii lua p51aria i pleca. Apostolii
se descurcau cum puteau, si cativa din ei au izbutit chiar s5 injghebe in
judetele lor organizatii electorale destul de tari. Dar dac5 dl. Profesor
nu avea nici o consideratie pentru p5rerile politice ale partizanilor sai,
se arata in schimb foarte sensibil fat5 de toate clevetirile lor, si cele mai
t5mpite intrigi ii faceau usor drumul in acest suflet in care veghea,
vesnic treaza, suspiciunea.
in realitate, partidul lui Iorga era Iorga si oricfit de absurd poate
p5rea aceasta formula, fuziunea o faceam cu el, nu cu partidul &Au.
Pentru desvirsirea formelor insa, si mai ales ca s5 evit nemultumirile
intrigik viitoare, am vrut sa ma asigur intai de partidul domnului
Profesor. Data find marea superioritate de clas5 a fruntasilor partidului
meu fat5 de ai lui Iorga, ma temeam ca nu cumva acestia sa pun5 bete
in roate unei fuziuni. Temerile mele n-au fost insa intemeiate. Iorghis-
tii erau asa de ahtiati de Putere si asa de convinsi ca numai eu puteam
impinge pe seful kr pan5 la Guvern, *Mat au sant pe ideea fuziunii, la
prima aluzie f5cuta de prietenii mei. Apostolii au inceput s5 vie unul
cfite unul la mine si s5 imi ceara s iau initiativa unei contopiri de par-
tide care, in ce ii privea pe ei, ar fi primit5 cu entuziasm. Eu tn-am lsat
1 Doamna Iorga, de altminteri o grant& sora profesorilor Bogdan.
2 Care a mai escrocat si pe a1ii, nu e vorb!
www.dacoromanica.ro
88 CONSTANTIN ARGETOIANU

greu, n-am zis nu, dar nici da, obiectandu-le ca ideea trebuie sd se
coacd. Prietenilor mei le-am dat instructii, sa sufle pe foc cat vor putea,
ca ideea sa se coaca mai iute -iar eu am inceput sa fac vizite lui Ior-
ga, vizite in care i-am vorbit despre toate, numai de fuziune nu, caci
imi cunWeam omul i trebuia pregatit. La dansul, din nefericire nu se
mai putea coace nimic dar cu dansul se puteau cOace Inca multe. Am
vorbit de una de alta, de frumusetea Venetiei, de indaratnicia ardele-
nilor, de freza" lui Mihalache, de scrobiturile sufleteSi ale lui Maniu
i astfel am ajuns i la ideea formarii unui bloc democratic de opus
liberalilor... Vezi domnule Argetoianu" spunea Iorga incantat
noi doi ne-am putut intelege intr-o clipa, dar cum sa te intelegi cu Ma-
niu i cu Stere?" Nimic nu e imposibil, pentru un om care a desci-
frat ca d-ta tainele arhivelor de la Frani, de pe vremea Dogilor", i-am
raspuns eu razand! Da, da, venetienii au fost cei mai iscusiti politici
din lume!..." Era fericit ca il pusesem oarecum pe o linie cu Dogii Ve-
netiei, qi numai vanitatea il oprea sa-mi ceara pe loc fuziunea vani-
tatea care il silea sd md lase pe mine sd cer... Eu insa n-am cerut deo-
camdata nimic i 1-am lasat sa mai Wepte.

Despre proiectele mele cu Iorga, nu vorbisem cu nimeni in afara de


prietenii mei politici pe care-i insarcinasem sa ia contact cu iorgh4tii.
Dar vorbisera ei, qi mai vorbisera qi iorgh4tii, aa Inc& ideea unui bloc
democratic a inceput & fie agitata in cercurile politice qi prin redactiile
gazetelor pe la fmele lui ianuarie qi la inceputul lui februarie qi sali
faca drum i in Partidul National qi in Partidul Taranesc. 0 unire a
tuturor fortelor democratice nu era insa uwr de infaptuit i nu se putea
realiza cu una cu doua. Pe de alta parte Partidul Taranesc i Partidul
National erau exasperate de legiferarile liberare. Partidul National se
opusese din rasputeri noii Constitutii. Partidul Taranesc se ridicase cu
o vigoare i mai mare, sub impulsul lui Madgearu, economistul par-
tidului, impotriva legii comercializarii bunurilor Statului, lege ce se
afla tocmai in discutia Parlamentului la inceputul anului 1924. Pada' sa
se ajunga la un bloc democratic prin fuziuni ce nu erau Inca pregatite,
taranitii au luat in primele zile ale lui februarie, initiativa unei uniri a
opozifiei impotriva legiferarii liberale i a Guvernului Bratianu. Fiind-
ea' aceasta initiativa a fost primul pas care a dus la intelegerea realizata
in 1925 intre partidele Iorga, Maniu, Mihalache i Argetoianu, repro-
duc aci declaratia Partidului faranesc, azi uitata de toata lumea dar
care a facut valva mare in momentul publicarii ei:
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 89

Comitetul Central Executiv al Partidului Pthnesc, in sedinta sa


din 10 februarie crt. luand in discutie chestiunea fonngrii, in actualele
imprejufari, a unui bloc al opozitiei, a ajuns la urnfatoarele incheieri:
Lufind puterea prin uzurpatie si impotriva normelor constitutionale,
fabricndu-si un Parlament prin violentarea vointei nationale si prin
fraude, prima grij a guvernarii liberale a fost s-si asigure dictatura
politic5 printr-un surogat de Constitutie impus tarii cu forta armat.
Dup doi ani de preg5tiri in care si-a dovedit complect incapaci-
tatea de a aseza temeliile pentru restaurarea economic si fmanciar
astazi organizeaza asaltul indraznet pentru cotTopirea avutiei Statului si
pentru monopolizarea complecta a vietii economice si politice nationale.
Este o necesitate national ca toate fortele vii ale Orli s5 fac front
unic pentru salvarea avutiei publice si a libertalilor cetatenesti, z5dar-
nicind tentativa de subjugare a intregii vieti sociale si politice.
in consecint, Partidul pranesc ii afirm5 convingerea despre ne-
cesitatea incheierii unei intelegeri cu partidele de opozitie, cu urma-
torul scop:
1) Impiedicarea planului Guvernului liberal de a realiza legiuirile
de aplicare a Constitutiei sale si a legilor de acaparare a avutului Statu-
lui.
2) Wasturnarea Guvernului liberal.
3) Stabilirea regimului legal si constitutional.
In vederea realizarii acestui scop, Partidul Pra'nesc crede a se im-
pune de la sine necesitatea ca partidele coalizate s5 declare a nu vor
accepta nici intr-un caz puterea deal in conditii care i-ar ingtidui anu-
larea legislatiei liberale.
Partidul Tararksc este constient a intr-un Stat civilizat raporturile
contractuale intre Stat si particulari incheiate in chip legal de Guvern,
trebuiesc respectate cu sfintenie. Fiind dat ins5 c Guvernul liberal este
un Guvern de uzurpatie lipsit de orke baza si constitutional
ca unul care a acaparat puterea prin fraude si violente Statul nu poa-
te fi legat in mod legal de actele acestui Guvern.
In consecinca va urma ca partidele coalizate s fac5 cunoscut opi-
niei publice, c5 ele nu se vor simti legate de legile impuse tarii de acest

lata exagefarile politice ce au demonetizat azuintele cinstite si au dus la consoli-


darea regimurilor de pungasie si de jaf...

www.dacoromanica.ro
90 CONSTANTIN ARGETOIANU

Guvern i nu vor respecta angajamentele luate Med' drept in numele


Orli de acest Guvern.
Partidele coalizate se vor indatora de asemenea pentru stabilirea
ordinii legale de a nu accepta puterea dee& in conditii care ar asigura
functionarea normal5 a regimului constitutional i parlamentar.
In acest scop este necesar5 garantarea unor alegeri libere i sincere
printr-o conventie special precis5 qi detaliatk ce va trebui sa" corn-
plecteze aceast5 intelegere.
Odata admise aceste baze principiale, urmeaz6 a se preciza mijloa-
cele tactice de lupt5 parlamentar i extraparlamentark
Partidul Pranesc crede c5 numai in aceste conditii poate fi restabi-
lied' ordinea legal5 in Romfinia i asigurat5 dezvoltarea normal5 a Orli.
Partidul pranesc este dispus a colabora cu toate fortele opozitio-
niste, in marginile in care aceasta colaborare duce la intronarea regi-
mului constitutional qi parlamentar san5tos".
Declaratia Partidului Tar5nesc ne-a fost inmanat, fieckui ef de
partid, de c5tre un fruntaq al partidului, care ne-a dat citeva l5muriri
suplimentare i ne-a cerut un easpuns. La mine a venit doctorul Lupu.
Initiativa taranist5 constituia cum zice neamtul ein Strich durch
die Rechnung" in planurile mele. Partidul Tar5nesc se socotea partidul
maselor electorale, cel putin in Vechiul Regat i in Basarabia i ca
atare 4i luase nasul la purtare, convins c5 fat-5 dansul nici un Guvern
nu mai era posibil in tara romaneasc5. Dac5-1 lasam s5 ia el initiativa
unui bloc democratic, ar fi pus astfel de conditii Inc& nici o intelegere,
necum o fuziune, n-ar fi putut fi realizata qi o incercare de felul acesta
era greu sa fie reluat5 cu sorti de izband5 dac5 ar fi dat o prima data
greq. In naivitatea kr de oameni far5 experienta politick t5r5n4tii mai
puseser qi dou5 deplorabile conditii. Prima, nerespectarea angajamen-
telor contractuale semnate de Guvern, ne-ar fi indepartat iremediabil
de la putere a doua, conditia unui acord electoral prealabil consem-
nat intr-o conventie specialk precisa i detaliat", ar fi zadarnicit de la
inceput orice posibilitate de intelegere.
0 intelegere de guvernare sau un bloc democratic util nu se puteau
realiza cleat pe baze legale i nerevolutionare. Pentru aceasta trebuia
int5i s5 ne intelegem noi, partidele burgheze, al lui Iorga, al lui Maniu
i al meu ca s5 impunem apoi razvrtitilor Secerei autoritatea noastr
coalizat5 i sa-i convingern s5 primeasc5 un program realizabil in locul
fanteziilor lor de diletanti n5bdioqi, in materie de guvern5mant.

www.dacoromanica.ro
ME MO RII, 1923-1926 91

afara de aceste consideratii, mai era un rnotiv care rn-ar fi impie-


dicat pe mine personal s5 iau in serios oferta taranistilor. Era faptul ca
adresasera propunerile lor i generalului Averescu i partidului SU, cu
care eu unul nu mai puteam primi nici un contact. Un refuz categoric
nu era totusi posibil, caci rn-ar fi invrajmkit cu un partid cu care voiam
sa fac mai tarziu, dup fuziunea mea cu Iorga i cu Maniu, o intelegere
de guvernamant. Raspunsul meu devenea astfel delicat. L-am formulat
in modul urmator:
Partidul Poporului e convins c5 in circumstantele politice de azi un
acord a cat mai multor partide din opozitie ar fi binevenit.
Partidul Poporului este prin urmare dispus sa ia contact cu oricare
partid din opozitie, animat de acelea.yi convingeri ca ci dlinsul, in ve-
derea stabilirii unui asemenea acord si crede ca o intelegere a opozitiei
se poate face in jurtil celor trei puncte formulate de Partidul Taratiesc
ca scop al acordului, i anume:
1) Impiedicarea planului Guvemului liberal de a realiza legiuirile de
aplicare a Constitutiei sale si a legilor de acaparare a avutului Statului.
2) Rasturnarea Guvemului liberal.
3) Stabilirea regimului legal si constitutional.
Pe baza acestor idei, Partidul Poporului e gata s5 incheie o conven-
tie de conlucrare cu celelalte particle de opozitie, convenfie al cdrui
confinut va trebui stabilit de comun acord".
Am trimis acest rkpuns cu inima cu atat mai usurata cu cat aflasem
Ca Iorga refuza categoric sa stea de vorb5 cu un partid condus" de Ste-
re si ca Maniu speriat de clauza electorate era hotirat s torpileze"
incercarea, fara sa ia totusi o atitudine lamurita, dup obiceiul salt.
Iorga a skit ca ars, cand i s-a prezentat de Madgearu si de Miha-
lache propunerea de colaborare. El, alturi de Stere niciodata! Cand
ma gandesc c5 un an mai tarziu 1-am adus s primeasc5 totusi colabo-
rarea oropsitului basarbean, ma mir i eu cum am ajuns la o asemenea
minune. Pentru moment, n-am intervenit insa deloc, caci atitudinea lui
Iorga imi convenea de minune.
intre Maniu si partidul sau, (partid de domni", partid de mici bur-
ghezi) i Partidul Taranesc existau trei legaturi: cuvantul democra-
tie", amintirea guvemarii comune sub Vaida i frica. Mai ales frica.
Maniu era ingrozit la ideea ca Mihalache cu camasa i cu Secera lui va
descaleca in Ardeal si Ii va fura alegatorii. De frica acestei expropieri
electorale", Maniu era gata sa ia pe caranisti in brate, cu 0 singura con-
www.dacoromanica.ro
92 CONSTANTIN ARGETOIANU

ditie: s5 nu treac5 Carpatii in Ardeal. Ideea unei imbrtisari" nu era


ins./ coapt51, nici de o parte nici de alta. Wanistii porniser5 cu organi-
zatiile lor in Transilvania si nu prea voiau s dea inapoi, iar oamenii lui
Maniu nu se deprinseser5 Inca cu declamatiile demagogice, nu erau in-
ea' convinsi c5 tot ce zboar5 se si m5nanc5...
In asemenea conditii, a dat si Maniu un rspuns plin de reticente,
prin care primea far./ s primeasc5 oferta tarnistilor:
Partidul National Roman primeste cu vie satisfactie propunerea
Partidului Taranesc de a colabora la formarea unui bloc al intregii
opozitii pentru a impiedica incercarea Guvernului liberal de a robi tara,
atat politiceste cat si economiceste.
Oferta Partidului Tar5nesc iw contrazice in principiu vederile Par-
tidului National Roman, exprimate in repetate randuri.
Partidul National Roman accept./ deci in principiu oferta Partidului
Taranesc, de a forma un bloc puternic al opozitiei.
R5mane ca dup./ ce se va constata care anume partide din opozitie
sunt dispuse s adere la constituirea blocului, s stabileasca mijloacele
si tactica de lupta, textul definitiv al acordului precum i declaratia ce
ar trebui publicate.
R5spunsul lui Maniu a z5darnicit incercarea t5r5nistilor de a forma
un bloc al opozitiei sub inspiratia si din initiativa lor, eaci Mihalache ai
consortii urm5reau o aliant5 mai ales cu ardelenii: pe noi, cei iesiti din
oligarhie" ne poftisera si ne-ar fi primit ca simple accesorii, numai ca
s5 poat5 zice c5 aveau in man intreaga opozitie. Trecusem un mare
hop. Dar pericolul putea s5 se iveasc5 din nou, c5ci tafailistii nu erau
oameni care sa" renunte la conducerea opozitiei i s5 se lase descurajati
de un prim esec". Ca s5 evit5m pericolul unei egemonii t5raniste, tre-
buia s5 inlocuim initiativa lui Mihalache prin alta, c5ci ideea unei coa-
lizari a opozitiei era in aer si opinia public./ ne cerea sa facem ceva.
Formula unui bloc al opozitiei nu putea fi ins5 reluat5 a doua zi dup5 ce
se prabusise in mainile t5r5nisti1or. Trebuia propus5 alta. M-am gandit
atunci s5 modific putin planul pe care mi-1 propusesem, i inainte de a
proceda la o fuziune cu Iorga, s imping pe acesta s5 fac5 o propunere
de fuziune a fortelor nationale". tiam dinainte ca. Iorga nu va primi
niciodat5 o fuziune cu taranistii fuziune pe care n-as fi putut-o primi
nici eu si c5 va face propunerile sale in asa fel incat in afar./ de mine

I Fuziunea celor dou particle nu s-a realizat cleat in 1926, dup5, chiulul pe care
Briltianu 1-a tras lui Maniu cu prilejul schirnbarii de Guvern.

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 93

si de partidul meu sa se simta vizat Maniu i Partidul National. Mai


tiam ca pe cat era Iorga de pripit pe atat era Maniu de lent i de pre-
caut, qi c5 o fuziune cu dansul cerea luni i luni de pertractari. Imi con-
venea de minune i o asemenea intarziere, caci tot ce ceream eu era ca
Iorga sd agdie pe Maniu, s intre in vorb5 cu el gi sa impiedice pe Ora"-
niti sa-i cada in spinare. Iorga i cu mine urma sa luam astfel din mai-
nile taraniqtilor initiativa unei concenteari a opozitiei iar dup5 raspunsul
dilator al ardelenilor, ce nu putea lipsi, sa procedam, noi, la o fuziune in-
tre partidele noastre, i sa continuam, conform planului meu initial, per-
tractarile de fuziune cu Maniu i sa pregatim apoi o intelegere politic5,
de opozitie i de guvernare, cu tar5n4tii, fara s5 fuzionam insa i cu ei.

Iorga a fost incantat de rolul pe care i-1 destinam i a imbratipt cu


entuziasm planurile mele. De unde nu avusese pana atunci decat zefle-
mele pentru Maniu i pentru Comitetul lui de 100, a inceput s scrie in
gazeta, i mai ales s5 vorbeasck numai bine despre ardeleni i sa caute
sa-i intalneasca. Dup5 ce a pregatit bine terenul 1-am ajutat i eu cat
am putut dl. Profesor s-a dus la Craiova, pe la inceputul lui martie i
acolo, intr-o intrunire publica, a rostit un calduros apel la unire i la
colaborare, punand in ce privea Partidul National punctele pe i.
Invitatia a fost atat de clara, atat de calduroasa, Inca Maniu s-a
simtit dator s raspunda Domnului Profesor in scris. Probabil ca qi lor-
ga i Maniu facusera in aceeai clipa acelai vis: i unul i altul s-au va-
zut in fruntea celei mai puternice coalitii politice de opozitie qi in cu-
rand ef al viitorului Guvern. *i din contactul avut i cu unul i cu altul
in acele zile pregatitoare ale unei noi actiuni politice, am avut impresia
ca fiecare se bizuia pe mine pentru consfintirea sefiei Caci din
primul moment s-a pus fara sa se punk intre aceqti doi oameni, ches-
tiunea eftei! *i cum putea fi altfel, cand i Iorga i Maniu n-au urmarit
in viata decal ambitiile lor personale?
Dupa inapoierea lui Iorga de la Craiova, Maniu i-a trimis in ziva de
15 martie urmatoarele randuri:
Stimate domnule Profesor,
in legatura cu importanteie dvs. declaratii de la Craiova cred din parte-mi
necesar i a dori sa examinam impreuna situatia politick care ne prezinta zi
de zi noi dificultati interne 0 externe.
Daca sunteti i dvs. de acord sunt cu placere la dispozitia dvs. pentru o in-
talnire unde i and doriti dvs.
www.dacoromanica.ro
94 CONSTANTIN ARGETOIANU

Rugandu-va sa primiti asigurarea osebitei consideratii i stime ce va pas-


trez, sunt al dvs. devotat.
Iuliu Maniu"
La aceast5 scrisoare Iorga a raspuns numaidecat:
Stimate d-le Maniu,
Cuvintele mele de la Craiova pline in adevar de recunoatere pentru imen-
sele servicit aduse de Partidul National din Ardeal cauzei romaneti inaintea
razboiului de eliberare i pentru popularitatea de care in amintirea acestor ser-
vicii el continua a se bucura intre romanii ardeleni, tindeau la posibilitatea
unor discutii in vederea alcatuirii Partidului Democratic National, Monarhic i
Legalist, intrebuintand metode intelepte de lupta, de care Romania are nevoie
neaparata pentru a iei din haosul i dezagregarea de azi.
0 intalnire cu dvs. ca ef al acelui partid mi se pare i mie de folos, nu
pentru organizafiile noastre, care cer deopotrivi o refacere radicald in alai-
tuire, program si melodd, ci pentru fara in funcfiune de care avem dreptul de
a exista.1
Discutiile noastre ar putea aduce rezultate capabile de a fi puse in scris i
comunicate opiniei publice, daca, precum nu ma indoiesc, ankindoi vom adu-
ce in ele acelasi spirit de sacrificiu si de infelegere a vremurilor2, care, pretin-
zand inlaturarea tiraniei, se dau inlaturi cu scarba N de incercarile revolutio-
nare, ducand la anarhie, i de agitatiile internationale uneltite de tradatorii raz-
botului.
Daca am avea in Bucureti prieteni comuni, v-a oferi sambata seara la ora
10 terenul neutru al casei vreunuia din ei. Cum insa aceti prieteni nu-i cu-
nosc, i dintre noi doi eu singur am o locuinta statomica, ne-am putea intalni
la mine daca nu vedeti o impiedicare in aceasta.
Primiti va rog asigurarea unor vechi i bune amintiri i a consideratiei deo-
sebite pentru luptatorul contra opresiunii maghiare, ce sunteti dvs.
N. lorga"
Am reprodus aceast scrisoare nu numai ca document istoric, dar i
fiindc5 ea zugrvqte pe Iorga, ap cum era. Pripit i r5u... zorit s5
ajung5 b5tind din palme efhull hunui mahrrre pahrrrtid", Domnul
Profesor propunea lui Maniu, acest Fabius Cunctator al politicii noas-
tre, s5 pun5 intr-o singur intrevedere, in scris, rezultate pe care s5 le i
aduca indat la cunWinta opiniei publice... i ca s-1 aducg la acest
rezultat i s5-1 ademeneascg la sacrificii i la intelegerea vremurilor",

1 Subliniat de Iorga, in scrisoarea lui.


2 Subliniat de Iorga, in scrisoarea lui.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 95

dl. Profesor face in treacat o aluzie nepl5cuta la Stere (...si de agitatii-


le internationale uneltite de tradatorii rzboiului"), desi stia c5 ardelenii
se imprieteniser5 cu basarabeanul, si trateaz5 pe dl. Prezident Iuliu atat
de sensibil in aprecierile ce priveau personalitatea sa, de om far domi-
ciliu stabil'. Si la sfarsit, colac peste pupz, ii acord5 stima i consi-
deratia sa, numai in calitate de fost luptator impotriva opresiunii ma-
ghiare!
Cu alte cuvinte: domnul Maniu la fuziune, si repede; esti un fost
1upt5tor contra ungurilor, dar rar5 domiciliu permanent in tam roma-
neasca, i n-ai habar de political F5 sacrificii, renunta la taranistii
odiosi si la ideile revolutionare si d mina cu mine!
Dar asa era Iorga, stiau toti c5 era asa.
Maniu nu s-a sup5rat si s-a dus cu mare plkere" la Iorga. Conver-
satia a fost lung5; de fapt a fost mai mult un monolog al Domnului Pro-
fesor, intrerupt din cand in and prin ate un cum nu", prin cate un s5
vedeti dvs." timid. La sfarsitul convorbirii Iorga a socotit fuziunea ca si
facuta (cu dansul si cu mine, c5ci rar s fie autorizat, vorbise si de par-
tidul meu) dar Maniu a incheiat prin observatia c5 Partidul National
era un partid democratic si Ca prin urmare trebuia s5 ia i avizul Comi-
tetului &au, faimosul Comitet de 100. Si-a adus atunci aminte i Iorga
c5 si partidul sau era un partid democratic si c avea un comitet de con-
sultat. In realitate, Maniu era hotarat sa nu fuzioneze. Nu dispretuia de-
loc o apropiere de Iorga si de mine (dovad5 ca a facut fuziunea cu noi
un an mai tarziu) dar voia intai sa-si 16mureasc5 situatia fata de tara-
nisti. Dorinta lui secrets era s5 inghit5 intai pe taranisti, i apoi, astfel
intarit si cu o temelie electorala solida de o parte si de alta a Carpatilor
s5 ne anexeze i pe noi, fie si numai ca sd ne neutralizeze, i s5 fie el
singur stapan peste noul bloc democratic si antiliberal. Din nenorocire
pentru el, in primavara anului 1924, taranistii imbatati de popularitatea
lor electoral, i plini de iluzii, cu privire la potentialul lor politic, nu
voiau sa aud5 de fuziune. A trebuit s-i loveasca Bralianu si pe ei cu
maciuca in cap, prin chemarea lui Averescu la putere in 1926, ca s5 se
dezmeticeasca si s5 alerge la randul lor dup5 Maniu si dup5 fuziune...
Concluzia intrevederii intre Iorga si Maniu a fost prin urmare ca
ambii sail" s5 supun5 fiecare comitetului sau proiectul de fuziune.
Maniu nu se instalase Inca in acele vremuri la Athene Palace, si-si plimba ghioz-
danul cu cdmasa de schimb de la un prieten la altul...

www.dacoromanica.ro
96 CONSTANTIN ARGETOIANU

Dar repede... dar repede!..." a repetat Domnul Profesor, insotinduli


oaspetele pna la ua.
Domnul Profesor era el democrat, dar nu se prea incurca cu comite-
tele. Ap incat a treia zi dupa intrevederea avuta cu dansul a fost in ma-
sura sa trimita lui Maniu urmatoarea epistola:
20 martie 1924
Scumpel domnule Maniu,
Consultand Comitetul Executiv al Partidului Nationalist-Democrat asupra
rezultatelor atinse prin convorbirea noastra de samba.* el m-a insarcinat sa va
aduc la cunostinta parerile sale.
Cred ca dvs. yeti fi cules opinia aderentilor Partidului National (!!) i ca
voi avea pl5cerea s constat Ca intenfille ambelor grupciri corespund, pentru
mai marele folos al fthii .yi pentru asigurarea in Stat a ordinei prin libertatea
disciplinatci in jurul Regelui fi a Ideii Nafionale.
Deocamdata cred ca aceasta corespondenta nu trebuie comunicata publi-
cului (era grabit Domnul Profesor, dar si prudent!), cum e o datorie sa o facem
de indata ce vom avea rezultatul, oricare ar fi el, al deliberarilor dvs.
Sigur ca ele nu vor zabovi prea mult, data fiind sinceritatea noastra si for-
ma atal de clara in care o exprimam (aci Iorga face o aluzie la diferitele zvo-
nuri ce ii parvenisera despre dublul joc pe care-I incerca Maniu, cu noi cu
taranistii), va rog a crede 'Inca o data in sentimentele mele de stima deosebita
si de afectiune.
N. lorga"
La aceasta scrisoare era anexat i urmatorul proces-verbal:
Proces-verbal
Delegati a Permanenta a Partidului Nationalist-Democrat supune prezentul
proces-verbal aprobarii d-lui N. Iorga, seful partidului, i Ii exprima odati cu
aceasta intreaga sa incredere, lasandu-i deplina latitudine in conducerea trata-
tivelor cu Partidul National Roman i cu Partidul Poporului de sub sefia d-lui
Argetoianu.
In afara de punctele stabilite de seful nostru in convorbirile deja avute gi
pe care le aprobam cu totul, supunem atentiei sale urmatoarele diziderate:

I La Iorga, epitetele aveau o mare important:A. Stimate", Scumpe", Domnule


Presedinte" sunt cuvinte care destainuiesc mai bine dee& o lung analizA stares
sufleteascA a Profesorului in corespondenta dintre dansul i Maniu, reprodusA aci...

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 97

1) Programul se va redacta de o delegatie formata din reprezentanti ai ce-


lor trei partide, care vor cauta sa puna de acord programele actuale, tinandu-se
socoteala de cele mai urgente nevoi ale tarii.
2) Primul comitet executiv al partidului fuzionat va cuprinde intr-insul o
treime cel putin din membrii Partidului Nationalist-Democrat.
3) Conducerea partidului fuzionat se va hotari de comun acord intre cele
trei partide.
4) In ceea ce priveste numele partidului fuzionat, in vederea cal titulatura
trebuie sa desemneze si tendima inaintat a noului partid, se poate adopta fie
formula de Partid National Democrat" fie aceea de Partid National al Ro-
maniei Unite", fie orice alt titulatura care si reprezinte ideea de Partid Natio-
nal de stanga.
C. Ifrim, Bufureanu, Cihodariu, Toni, Ta.ycd, Fdgefel"
Cu tot zorul lui Iorga, Maniu si-a luat ragazul pentru raspunsul sat'.
L-a dat dup 14 zile, ceea ce, totusi, era un record de viteza pentru dan-
sul si pentru ardelenii lui. Maniu 1-a inmanat la 3 aprilie, la orele 4, la
Camera, Profesorului furios fiindc5-1 citise deja la orele 3 in Viitorul i
aflase ea' era negativ...
Reproduc si aceasta proza, ca s nu se piarda, impreuna cu raspun-
sul pe care dl. Prezident 1-a primit a doua zi:
Mu lt stimate domnule Profesor,
Partidul National Roman este viu miscat de propunerea Partidului Nation-
alist-Democrat, ca printr-o fuziune a celor doug partide sa se creeze o forta
politica comuna pentru intronarea democratiei nationale si radicalel.
Munca savarsit de dvs., domnule Profesor, pentru desteptarea si intarirea
sentimentului national, conceptia nationala luminoas si profimdg pe care ati
raspandit-o o viata intreaga apropie Partidul National Roman fatal de partidul
pe care dvs. il prezidati.
Cu toate acestea tinem sa precizam de la inceput ca astfel cum s-a formu-
lat propunerea de a se crea un partid nou national de stanga, partidul nostru nu
o poate accepta, deoarece noi nu putem nici macar in forma indirecta sa des-
fiintam partidul creat de natiunea romaneasca din zbuciumul si lupta ei nesfar-
sit pentru libertatea si pentru mentinerea nestirbit a ideii nationale. Domnia
voastra ca istoric, domnule Profesor, veti simti mai bine c nu vrern si nu pu-
tern & fasturnam valorile morale create de el in desasurarea istorica a neamu-
lui nostru.
Mara de aceasta, crearea unui nou partid de stanga ni se pare inutili pen-
tru ca Partidul National Roman, razimat pe masa cea mare a taranilor, a case-

1 Ce frumoasa e betia de cuvinte! Dar cat rau ne-a facut...

www.dacoromanica.ro
98 CONSTANTIN ARGETOIANU

nilor, a intelectualilor, cu un cuvint a tuturor claselor muncitoare qi produca-


_ toare din aceasta Ora, adversar al tuturor privilegiilor opuse muncii i merite-
lor adevarate are in programul sau toate postulatele partidelor celor mai radi-
cale din stanga care accepta ideea solidarismului social fi national', intregirea
programului de actiune cu postulate impuse de nevoile zilei firete nu poate
intarnpina nici o greutate.
Mari de aceasta socotim ca ceea ce a facut forta din trecut a Partidului
National Roman a fost statomicia desivarita pe terenul unor principii politice
fundamentale qi bine precizate. In consecinta nu putem face tranzactii pe tere-
nul principiilor marturisite de noi in nenumarate hotarfiri qi declaratii in mate-
rie constitutionala nici in chestiunile de drept in ce privete legalitatea actuale-
lor aa-numite Corpuri Legiuitoare.
Orice intelegere insa nu ar putea exclude alte partide democratice de It o
/
colaborare sau chiar de la o eventuala fuziune cu partidele noastre.
Va rog mult stimate domnule Profesor, sa primiti asigurarea distinsei sti-
me i inaltei consideratii ce VA pistrez.
Al d-voastra devotat
lu liu Maniu"
lath' i easpunsul:

Stimate domnule Preedinte


Am prirnit la Camera, joi la orele 4, adresa d-voastra al carei cuprins il cu-
noteam din ziarul Viitorul aparut la orele 3, i cu aprobarea Comitetului de
conducere al Partidului Nationalist-Democrat, am onoarea de a va raspunde ce
urmeaza:
Nu a fost vorba de o propunere pe care v-a fi facut-o, ci, enuntand o idee
in cuvantarea mea de la Craiova, in urma convorbirii pe care mi-ati cerut-o,
mi s-a parut ca sunt autorizat a consulta pe amicii mei cu privire la rezultatul
la care puteam socoti ca am ajuns.
Nu rn-a indemnat, va asigur, la aceasta, o stare de slabiciune a organizatiei
noastre, nici sentimentul ca ar fi nevoie de o colaborare pentru a arunca tam
intr-un adevirat haos in momentul caderii Guvernului actual qi cu atat mai pu-
tin dorinta ce am fi avut de a crete numrul aderentilor pe care partidul
d-voastra i I-a catigat in acest Vechi Regat, a carui flarnura n-a plutit dea-
supra unui rabzoi de liberare, pentru a crede eh in luptele politice ea trebuie
ascunsa ca un simbol de inferioritate morali.
$tiarn bine tot ce a facut Partidul National Roman in mica lui patrie supu-
sa, dar tiam i ce am facut noi, o intreaga generatie, irnpartit azi in for-

1 Maniu a citit o singura carte, dupa ce si-a terminat studiile in Budapesta: La so-
lidarit Sociale", de Leon Bourgeois, tradusa in ungureste si de atunci, scotea solida-
rismul" la fiecare ocazie...
www.dacoromanica.ro
,
MEMOR11,1923-1926 99
matiuni a criror reunire pe o bazti de nationalism, monarhism i legalitate o
credem necesarri oi partidul nostru nu cel din urea, in marea patrie romti-
neascri liberri. Dar credem cri hotarele disptirtind, o nouti coiWiintri a democra-
tiei nationale cere o notai fort cu un nou nume i un program nou.
Nu uitasem hoffirfirea partidului dvs. de a reincepe agitatia constitutionalg,
dar credeam c e dintre acelea care pot ceda inaintea intereselor patriei.
Fiecare am siivarit un act politic: noi prin mfina pe care eram gata sh v-o
intindem, d-voastril prin refuzul d-voastri.
Opinia publicg va judeca. $i suntem siguri c opinia romitneasc6 din Ar-
deal e cea dintfiii care nu va va aproba.
Primiti v rog asigurarea consideratiei mele deosebite.
N. lorga"
Biata noastra opinie publica, pe care o invoca tata Iorga, n'y voyait
que du feu"! Palmele pe care le primise in 1916 *i 17 o dqteptasera
putin, dar nu o dumirisera Inca pe deplin i ii mai trebuiau o serie de al-
te palme i de picioare in... posterior, ca sa-si dea seama de tot golul
din dosul frazelor sonore si a palinodiilor sub care se ascundeau ambi-
tiile i lacomiile oamenilor noWi politici, indiferenti fata de interesele
superioare ale tarii i ale neamului i incoiWienti de pericolul care
ameninta propria lor existenta.
Epistolele de mai sus, dl. Prezident idl. Profesor, le redactasera
pentru.pultime, pe care erau obipuiti s o prosteasca prin grai i prin
scris. In realitate, starea dumnealor sufleteasca era urmatoarea: Iorga
voia fuziunea cu Maniu, dupa cum o voia i cu mine, ca sd fie .yeful
unui adevdrat partid politic, iar nu ca pana atunci al unei adunaturi de
jerpeliti pe care nu-i lua nimeni in serios iar Maniu nu o voia incd,
fiindca nu vrea sa se certe cu taran4tii de care Iorga nu voia sa auda, si
tot mai credea Incti intr-o posibild valorificare a firmei sale ardelene
in Vechiul Regat. Nerecunoaterea Constitutiei promulgate de liberali
*i a legalitatii Parlamentului lor erau mofturi, dupa cum s-a dovedit un
an mai tarziu cand s-a realizat fuziunea intre cateOtrele partidele noas-
tre, dupa ce Maniu si-a dat seama ca in ipostasa" de partid regional va
ramane de caruta la schimbarea Guvernului.
Dupa ruperea acestor atat de scurte tratative prin schimbul de scri-
sori reprodus, lorga, furios, a fulminat cfitva timp, iar Maniu s-a ascuns
prin colturi ru*inos. Mi-aduc aminte ca in seam chiar a zilei in care cei
doi efi se ciocnisera la Camera a avut loc o mare serata la Palat in chi-
stea Principelui Higashikuni, un var bun al imparatului Japoniei. Mem-
www.dacoromanica.ro
1 00 CONSTANTIN ARGETOIANU

brii opozitiei se indesau totdeauna la receptiile de la Palat, cki la porti-


le Orientului principiile democratiei integrale nu interziceau contac-
tul" cu St5panul de la care, dei il tiau neputincios, fiecareepta re-
vrsarea Nilului. Guvernamentalii veneau ma1,putini, find de obicei
ocupati s5 mistuie ce inghitiser5 in cursul zilei. In seara aceea, a fost un
adevrat balci, i contrastul dintre neclintitele fete de filde ale japone-
zilor i forfoteala valahilor surescitati de evenimentul zilei" era cat se
poate de pitoresc. Iorga da din barb6 far5 r5gaz, plimba fracul s5u de-
modat, plin de pete i de decoratii, din grup in grup facea haz pe
contul lui Maniu i recita versuri improvizate i pornografice cu privire
la raporturile domnului Prezident cu cei 100 ai lui. Goga, incantat de
ruptura tratativelor cu Maniu, ii freca mainile, prindea oamenii de un
nasture i le demonstra c5 oricat am crede noi regtenii de proti pe
ardeleni, realitatea era inc5 i mai jos de inchipuirea noastra... Noi
protestam, de politete i findc5 Goga exagera, dar din rkt5tile poetu-
lui de la R5inari, tot famanea caste ceva in mintea fecaruia. Ce departe
eram de vremea cand cei mai multi dintre noi ateptau de la romanii de
peste munti o regenerare moral5 i national5 ce departe eram de vre-
mea in care Regele Ferdinand tot ingana, cu lacrimile in ochi: Maniu
nu e al nimnui, Maniu e al meu!" Maniu nu venise in acea sear la
Palat, dar tovar5ii sai de idei, Vaida, Cicio Pop, Sever Dan, popa Man,
Mihai Popovici, se ascundeau dup5 perdele, ruinoi, i cand prindeau
pe cineva disponibil ii explicau politica" efului lor...
M-am inapoiat acas5 obosit de atata trnckealk dar destul de mul-
turnit de desfaurarea evenimentelor, cki, dup cum am 15murit-o deja
mai sus, nu socoteam Inca momentul sosit pentru o fuziune cu ardele-
nii. L5sasem pe Iorga sa-i incure caii; Iorga nu era uor de oprit i nu
era nici r5u s-i sparg5 putin capul.
A doua zi a venit Mihai Popovici sd nid lthnureascd Maniu i ei
toti ardelenii, nu puteau consimti aa, cu una cu douk la desfiintarea
Partidului National al earui nume a fost de 70 de ani impletit cu sufe-
rintele 0 cu n5dejdile poporului de peste munti. Iorga i-a luat prea
repede i multi se temeau de despotismul lui. In schimb eu ma bucuram
printre ardeleni de o atmosfer bunk i din ce in ce mai bunk i WO
sperau c5 noi vom ajunge s5 ne intelegem. Far s5 o spun5 pe leau, am
priceput foarte bine dorinta lor: o fuziune prin care & se adauge forte
noi Partidului National neatins in organizatia sa actualk i s5 i se pro-
cure totdeodat5 prilej de coborare in Vechiul Regat. Cu alte cuvinte
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 101

domnul Iuliu Maniu si cei 100 de tovarsi ai d-sale ar fi consirntit s5 ne


punem in slujba lor, pentru binele t5rii si al Ardealului. Ca si lorga,
ardelenii nu erau 'Inca copti pentru planul politic la care ma inh5rna-
sem.
Un succes, ca si un insucces au intotdeauna reactiunile lor. Insucce-
sul incercrii lui Iorga, a inasprit pentru un moment raporturile dintre
ardeleni si dl. Profesor. La aceast5 raceala a mai contribuit si o deose-
bire de atitudine adoptat5 in Camera, imediat dup5 ruptura tratativelor
noastre, cu prilejul votkii legii comercializ5rii. Legea a fost luata in
consideratie si votat5 intr-o sedinta de dimineat5, in ziva de 6 aprilie,
sedint5 tumultuoas5 in care Grigore Filipescul a ajuns la btaie cu de-
putatul guvernamental Tomulescu si in care Partidul National si cel
Taranesc au citit ate o declaratie violenta. Initiativa acestor declaratii
a fost luat de t5r5n4ti, sub influenta lui Madgearu, nedomolit Inca.
Madgearu f5cea spume la gur5 la ideea unor afaceri manoase cu inves-
t4ii mari de capital strain, date pe mana liberalilor. Nu i-a fost greu s5
monteze" niste apelpisiti ca dr. Lupu, Inducanu, Iunian, Calinescu
etc. si fac5 s aprobe o motiune stupid5 prin care Partidul Tar5nesc
se angaja nu numai s nu recunoasca legalitatea legii liberale, dar ci sd
inceapd o canipanie de publicitate in strdindtate ca sd impiedice anga-
jarea capitalurilor, ata de timide fat de amenintarile revolutionare in-
tr-o tar 'Inca neclasata printre tarile de tout repos".
Ca si Iorga, Maniu i Vaida n-au luat parte la aceasta sedint5 (nici
nu erau in Bucuresti) dar in lipsa celor doi conducatori ardeleni, Grigo-
re Filipescu a convins pe colegii sai prezenti s citeasc5 i ei o decla-
ratie i mai violent5 in numele Partidului National. Filipescu era in faza
de supraexcitare a bolii sale; se facuse stacojiu, mai ales dupa palmele
incasate de la Tomulescu i urla ca un nebun c5 voia sa imptWe pe
Bratianu, ca voia sa impugte pe Rege i c5 Partidul National nu va mai
admite nici un compromis i c5 va .yti sd impund ce vrea... Mai nepla-
cut5 pentru Guvern cleat declaratiile celor dou5 partide de intransigen-
t5 opozitie, declaratii copilarqti ca fond i vulgare ca forma, a fost at-
mosfera in care declaratiile au fost citite, caci ea dovedea implacabila
ur de care erau animate cele dou5 partide cu r5sunet in opinia public,
impotriva regimului.
I Pe atunci inscris cu mai multe ciurucuri ale Partidului Conservator in Partidul
National.

www.dacoromanica.ro
102 CONSTANTIN ARGETOIANU

in sedinta de dup5 amiaz5 a apkut si Iorga in incinth, inc5 maniat


de insuccesul lui ca negociator, si foc pe Maniu. Fara s5 stie c5 nu era
Maniu acela care pusese la cale declaratrile de dimineath, s-a gandit un
moment s5 fac5 una diametral opus6 (mi-a mrturisit-o a doua zi), dar
cum nu o putea face far sa" cad5 in bratele lui BeAtianu, pe care-1 ura si
mai mult deck pe Maniu a scApat prin tangenth. Folosindu-se de
plecarea iminenth a Regelui in str5inkate1, domnul Profesor s-a urcat
la tribun si a facut o declaratie de loialitate fath de CoroanA, declaratie
in care a avut grij5 s5 pun5 in opozitie str5duintele Regelui de a-si servi
tara printre str5ini cu f5gAduieli1e altora de a o ponegri... Majorifatile
au aplaudat bineinteles, si Partidul National ca si cel T5r5nesc au con-
siderat aceast5 manifestare la care s-a asociat far nici o autorizare
amicul meu (!) D. R. Ioanitescu, ca un act favorabil Guvernului, si s-au
indepktat putin mai mult de Iorga si de mine... Absenta mea din Ca-
mer5 se simtea, dar raul nu era fara leac, i prietenia cu nationalii si cu
tkanistii putea s5 mai stea putin la r5coare, c5ci trebtria s" infaptuiasc5
intsi fuziunea cu Iorga.
A doua zi dup5 aceast5 memorabil5 sedint5 si dup5 plecarea Rege-
lui si Reginei2 am facut o lung5 vizith lui Iorga. Intentia mea era s5-1
mai domolesc si s6 nu-1 las sA o apuce razna i sa spuna sau s5 fac5 mai
departe lucruri care s-mi inchid5 calea unei apropieri de ardeleni si de
t5t5nisti intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat. Dar abia rn-am
atins de subiectul propus, paranoicul a skit ca ars si mi-a propus s5
fuzionAm. Ratase o fuziune si Ii trebuia numaideck alta, ca s5 nu r5mA-
ie pe un refuz! Si turuie gurA! Nurnele noului partid: Uniunea Natio-
nal5" sau oricare altul... Programul? SA-1 fac eu; ideile lui sunt
cunoscute, el le intrupeaza si in afar de ideea national si nationalis-
te tot restul ii era indiferent. Mai ales problemele economice si finan-
ciare, fdrd importantd, dupd diinsul... (cu cine ma inhmam, dar tre-
buia!) iar de s-ar ivi dificult5ti in cteva locuri s-ar mentine ambele
organizatii, pAn5 s-ar intelege. Simplu! Ca sA spun si eu ceva, am stre-
curat o propunere (vorbea tot el, f5r5 s5 astepte din partea mea apro-
bare sau reprobare), sa ramana deocamdath, fi pad vor veni altii,
amndou partidele autonome In Uniunea National"... Bineinteles
n-a primit, ii trebuia fuziune", ca o compensatie pentru esecul cu Ma-
1 Mama 615torie a Regelui i a Reginei, insotiti de Duca (ministrul de externe) la
Paris si la Londra ealatorie de apoteoza tot arnanata de la incheierea pacii.
2 Regele si Regina au plecat in seara de 6 aprilie, la orele 22.

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 103

niu, dar nu s-a ridicat impotriva incidentei pana vor veni *i altii", *i
atat mi-a fost deajuns pentru moment...
De*i conditiile imi erau indiferente (despre *efia lui nici nu putea fi
discutie), caci aceasta fuziune nu era pentru mine dee& un provizorat *i
o prefata, i-am raspuns ca primesc fuziunea in principiu, dar ca pentru
formd *i in ce prive*te amanuntele, ii ceream doua-trei zile ca sa ma
consult 4i cu prietenii mei. Fireste" mi-a easpuns pripitul imparat
al Aiurelei dar mai bine cloud decdt trei..." 0 ne-am despartit frati
de cruce. Inainte de a-I parasi, 1-am adus sa-mi fagaduiasca a va lasa
pe ardeleni *i pe tarani*ti in pace... Am sa ti-i aduc pocaiti *i mielu-
sei, *i ai sa fii *eful unui mare partid, al celui mai mare partid din tars!"
II schimbasem intr-o clipa; i*i mangaia barba *i bea lapte!
Consultarea era o vorba, caci toti prietenii mei politici erau favora-
bili unei fuziuni; singurii doi mai rezervati erau lancovici *i Ottescu. Ii
mo*tenisem pe amfindoi de la Take Ionescu *i nutreau contra lui Iorga
sentimente de antipatie congenital. Oameni de mana intai amandoi, ti-
neam insa foarte mult la parerea lor,*i am srar*it prin a-i convinge prin
argumentul ca scopul scuzd mijloacele.
Ottescu era o fire de elita; inteligent, curat, leal era insa de o sus-
ceptibilitate aproape bolnavicioas. L-am cunoscut abia in 1920, la Mi-
nisterul de Finante, unde Titulescu il adusese secretar general. Ne-am
legat, in scurtele mele treceri pe la Finante, ca interimar, *i dupa moar-
tea lui Take *i plecarea lui Titulescu la Londra, a ramas sa faca politica
cu mine. A stat neclintit langa mine, sfetnic de incredere *i de fiecare
zi, !Ana in 1937 cand s-a supgrat pe Radian *i mi-a cerut excluderea
acestuia din partid. Cum n-avea dreptate, i-am refuzat-o dar suscep-
tibilitatea lui nu m-a iertat *i m-a *ash, spre marea mea deceptie. Eu
i-am pastrat insa *i stima qi prietenia mea, *i am contribuit mult ca in
1938 sa fie numit Rezident Regal la Constanta, iar in 1939 1-am numit
ministru de interne in Cabinetul meu...
Pe cat era Ottescu de plapand ca fire *i de retras in sine, pe atat era
lancovici de exuberant *i de comunicativ. Lucrase in intimitatea lui Ta-
ke Ionescu 4i se specializase in probleme internationale. Cuno*tea
oamenii *i treburile din jurul Genevei cum nu le-a cunoscut dupd dam-
sul decat Titulescu. Dupa moartea lui Take, venise la mine nu pe baza
de principii politice carora nu le da mai multi importanta decal au, ci
pe bazA de simpatie personala, *i-mi devenise repede indispensabil.
lancovici ar fi fost un admirabil ministru de externe, mult mai bun de-
www.dacoromanica.ro
104 CONSTANTIN ARGETOIANU

cat Titulescu, caci fara sa fie atins de fenomenismul" acestuia, fra sa


fie ros de bolnavicioasa hiperambitie care a impins pe Titulescu sa sub-
ordoneze interesele tarii intereselor sale personale, avea o inteligenta qi
un talent de ali exprima ideile cum rar am vazut. Din nefericire pentru
el qi pentru tail, Iancovici a murit tank, rapus brusc intr-o seara de un
acces de cord. Daca ar fi trait, ar fi razbit desigur, qi lumea ar fi vorbit
despre dansul.
Mi-ar fi fost foarte dureros sa fac fuziunea cu Iorga sub blamul acestor
doi prieteni, acestor doi tovafai de lupta pe care ma sprijineam in mo-
mentele mele de depresiune. Au cedat, ca sa nu ma lase singur, qi le-am
fost foarte recunoscator de increderea pe care mi-au marturisit-o. Desfa-
wrarea evenimentelor le-a dat dreptate lor, dar nimeni nu putea prevedea
cele ce s-au intamplat in 1925 (la sffirOt) i in 1926 (la inceput)1. In 1924
aveam dreptate eu, qi faptele ar fi dovedit-o cu siguranta daca nu s-ar fi
intamplat ce s-a intamplat. Cu imprevizibilul nu poate socoti nimeni.
Daca n-am avut nevoie sa discut fuziunea cu partizanii mei politici,
caci o doreau toti, i o qtiam cele dou zile de ragaz pe care mi le
luasem mi-au dat prilejul sa discut imperecherea mea cu Iorga cu Ma-
rele Maher al regimului, cu Barbu *tirbei i cu amicul Titulescu, mega-
fonul aliatilor nWri".

Cu tirbei, intalnirea a fost pusa la cale de Nae Capitaneanu. Nae


Capitaneanu era una din acele figuri qterse pentru marele public, dar
care au jucat un rol important in politica pe vremea in care toate eveni-
mentele politice se plamadeau in culise. Multa vreme, Capitaneanu n-a
fost cunoscut cleat ca trepaduq takist, cu reputatie proasta de om de
afaceri. De ate ori se vorbea de scaderile morale rezumate prin cuvan-
tul de takism", printre cele cfiteva nume puse inainte, al lui Capitanea-
nu era nelipsit. Era un oropsit al opiniei publice. in 1917, la Iai, Titu-
lescu numindu-1 intr-un loc vacant de director la Banca Nationala, s-a
vazut silit sa demisioneze dupa scurta vreme, fata de indignarea zilnic
manifestata de toata lumea. Ca toata lumea, il credeam i eu punga,
Fara sa-1 cunosc. Dupa razboi am ajuns in contact mai apropiat cu dan-
sul, i mi-am schimbat cu totul parerea Capitaneanu nu avea decal o
pasiune pe lume: politica. tia toate; alerga de dimineata pana seara,
sa afle" i nu era om mai fericit cleat dansul daca putea afla ceva
1 Lovitura Primului Carol.

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 105

ce altii nu stiau. Nefiind de talie sA canalizeze el insusi un curent, sau


s5 indrume pe altii se multumea s5 fie omul cuiva", mai mult decal
omul unor idei, in urm5rirea puterii, scop final al tuturor politicienilor
pasionati. Si ca om al cuiva" era mai credincios si mai discret ca un
cfiine. Cfit a trAit Take Ionescu, a fost omul lui, trup si suflet al lui. In-
consolabil, dupa moartea lui Take s-a legat de tirbei si 1-a slujit ne-
clintit pan5 la moarte. Lucru ciudat, acest pasionat al politicii, gata sh
fac5 moarte de om pentru cel cAruia se devotase, era aproape indiferent
pentru soarta sa personal5, si nu hrAnea nici o ambitie. Desi detinuse
toate secretele lui Take Ionescu, nu ii ceruse niciodata nimic, si a pri-
mit la Iasi locul de la Banca Nationalfil ca sA nu-1 refuze i s-a lepAdat
de el indat5 ce a socotit cA prezenta sa in acel post putea aduce neplA-
ceri sefului. Singura situatie" mai in vazA a primit-o sub Stirbei, in
1927, la Ministerul de Interne, pentru cfiteva Aptamni, mai mult ca s5
ajute pe patronul s5u cam ageamiu in afacerile Vorniciei, decAt ca sA
aparA pe primul plan. Isi agonisise ca avocat o modest5 avere, nu-si vfi-
rAse mfiinile in nici o afacere prea veroas5 i suportase ani de-a randul
reputatia de gheeftarfiirci sd se apere ca sd nu supere pe Take. Tinea
la bani, fireste, ca tot omul dar banii, nevasta, copiii, familia erau pen-
tru el lucru secundar. Viata lui era politica, i numai politica, cu bucu-
riile si cu deceptifle ei. Si in politica bietul CApiffineanu a avut mai
mult deceptii decfit bucurii, si a murit amarfit.
in cursele lui de informatie ajunsese i pfin5 la mine, si bunul s5u
simt ca si discretia lui m5 cuceriserA si incetul cu incetul ajunsesem
sA-i impArtAsesc cat se putea din planurile si n5dejdile mele. Cfit tre-
buia, sau cat vream s5 ajung5 la urechile lui Stirbei, cAci 0iam CA Nae
C5pitaneanu nu m5 va tr5da cu nimeni decfit cu Stirbei...
Stirbei incepuse, cam prin acele vremuri, s5 se plictiseascA in situa-
tia sa de intermediar intre Beatianu i Rege si-i intrase in cap ideea c5
ar putea iesi din culise i juca un rol politic pe fatA. De ce n-ar fi ajuns
si el prim-ministru, dup5 ce facuse atfitea? Cu firea lui ascunsa, p5sea
ins5 pe aceast5 nou5 cale cu sfialA. Se multumise cu o aluzie in coloc-
vide sale intime cu Regele i cu Regina, aluzie ceva mai apasatA proba-
bil fata de Regin5, c5ci altfel nu s-ar pricepe interventia ei brusc5 in
iunie 1927, cand a obtinut pentru dAnsul succesiunea lui Averescu, im-
potriva vointei lui BrAtianu care sustinea pe Prezan. De deschis, nu se
deschisese ins5 decal lui CApitaneanu de a carui discretie era sigur, pe
de o parte fiindcA orice om cat de inchis, are nevoie de un confident
www.dacoromanica.ro
106 CONSTANTIN ARGETOIANU

pe de alta ca sa aiba pe cineva care sa vorbeasca *i sa lucreze pentru


dansul.
$tirbei se incumetase s joace o partici/ grea. $tia a Bratianu era sa
fie impotriva lui, fiindca Bratianu avea nevoie de el la urechea Regelui,
iar nu pe scaunul sail prezidential fie *i numai ca interimar. Bratianu i*i
cuno*tea bine oamenii, *i socotea pe $tirbei in politica ca o forta ocul-
ta, ca o floare de beci dezvoltata in intuneric dar incapabila sa se valo-
rifice la lumina zilei. Aceast forta, Bratianu nu voia sa o prinda, qi sa o
vada ofilindu-se la razele soarelui. Dar in calea unui Guvern $tirbei
mai stau *i alte greutati. $tirbei n-avea partid, *i nu avea nici prieteni,
cu care sa constituie un Minister. Numai cu Capitaneanu, nu mergea
*i nu sosisera 'Inca vremurile Guvernelor de tehnicieni, pe care opinia
publica infeudat *Inca partidelor nu le-ar fi inghitit. Fanatismul ardele-
nilor *i al tarani*tilor a caror popularitate era in cre*tere de o parte *i de
alta a Carpatilor era greu de infruntat. Printul Barbu *i colaboratorul
sau intrevazusera doug posibilitati: una, o intelegere cu mine alta, o
intelegere cu Maniu; *i de se putea cu amandoi. $i Capitaneanu cauta
sa ne convinga, pe mine, ca numai prin $tirbei puteam sa ajung sa
impiedic pe Bratianu sa impue pe Averescu *i pe Maniu ca numai
cheza*ia Printului Favorit putea servi de firma unui Guvern democratic
a carui inscaunare speria inca pe Rege...
De cand intrasem in conflict cu Averescu, *i mai ales de cand ma
despartisem de dansul, Capitaneanu ma luase in intreprindere ca sa ma
convinga sa dau concursul meu unui Guvern $tirbei. Un Guvern $tir-
bei nu intra catu*i de putin in vederile mete; ma impacasem, chipul, cu
prietenul meu Pompaduro de la Ia*i, dar nu-mi schimbasem parerea de-
spre dansul indeajuns ca sa-I admit ca temelia pentru un Guvern de lu-
cru *i de mari inaptuiri. Ca sa nu ma cert cu nimeni, *i ca sa nu descu-
rajez doi oameni care imi puteau fi utili pentru eliminarea defmitiva a
lui Averescu, n-am refuzat sa iau in considerare propunerile lui Capita-
neanu, dar nici nu m-am solidarizat cu ele. La toate sondarile Mute,
am raspuns cd nu puteam lucra in vederea constituirii unui Minister
,Ftirbei, dar cd, dacd un Guvern sStirbei s-ar constitui, n-ar fi exclus sd
ii dau concursul meu, in anumite condifii. $i Capitaneanu se multumi-
se *i cu atfit.
in asernenea imprejurari, $tirbei nu putea sa vada cu ochi buni pro-
iectul unei fuziuni ale rnele cu Iorga, caci *tia bine ca Iorga nu i-ar fi
cedat in ruptul capului Pre*edintia Consiliului. Iorga din vanitate, $tir-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 107

bei ca sa aiba un loc mai bun la mesele de gala de la Palat, voiau si unul
si altul sa fie prim-ministri, si nu voiau altceva. Era greu s5 se impace.
Cum s-a aflat de vizita mea la Iorga si cum am plecat de la dnsul,
Iorga a vestit-o lumii intregi tn-am pomenit cu Nenea Nae la mine.
A venit sa-mi spue c nu ma sfatuieste s fuzionez. Era convins ca
singura posibilitate de succesiune a Guvernului Bratianu era un Minis-
ter Stirbei. Regele voia pe Maniu, dar nu-1 voia singur, caci se temea sa
nu dea mana cu caranistii. Stirbei era pentru Rege o chezasie de ordine
si de continuitate. Dupa mai multe convorbiri avute impreuna, Maniu
primise pe Stirbei ca prim-ministru i trebuia s o spuna indirect Rege-
lui in prima sa audienta, declarandu-i ca n-are nici o obiectie impotriva
unui sef de Guvern desemnat de Majestatea Sa, cu conditia sa nu
apartina vreunui partid politic si sa nu fi fost nici militar, nici ma-
gistrat. Maniu socotea ea" ar desemna in modul acesta destul de clar pe
Stirbei, eliminand pe generalul Prezan i pe Manolescu-Ranuticeanu
cei doi candidati permanenti la prezidarea Guvernelor neutre. Stirbei
insa n-ar putea primi raspunderea unui Guvem cu ardelenii fara mine,
caci singur se teme ca 1-ar incaleca Maniu. Fuziunea mea cu Iorga ar
zadarnici toat combinatia, caci cu Iorga n-ar mai fi nimic de facut.
Stirbei obtinuse prin Stere, cu care era in cei mai buni termer* asigura,
rea ca Partidul Taranesc ar primi cu bunavointa un Guvern prezidat de
dansul si aceast5 intelegere esentiala pentru impacarea spiritelor, ar
fi fost zadamicita prin prezenta lui Iorga in Minister, admitandu-se ca
prin imposibil s-ar fi ajuns la ceva cu dansul.
Am raspuns lui.Capitaneanu ca eu unul nu urn-tat-earn constituirea
unui Guvern Stirbei, si in genere a unui Guvern neutre, incapabil
sd-si impund un program de infdptuiri fiindcd lipsit de orice bath elec-
torald si de sprijinul unei bune pdrii cel putin a opiniei publice.
Formula Stirbei era pentru mine o formula de pis-aller", o formula pe
care as fi primit eventual sa o sprijin numai in caz de infrangere, ca sa
evit un Guvern Averescu sau un Guvern prezidat de alt randas al lui
Bratianu. Nazuinta mea era cu totul alta. Era sa constitui un grup poli-
tic destul de putemic ca sd se irnpund Regelui i lui Brdtianu, destul
de puternic ca sa cucereascd Guvernul, destul de puternic ca sa fie so-
licitat, in loc sa solicite el. Pentru realizarea unui asemenea grup poli-
tic, trebuia sa strang intr-un singur manunchi partidele care dominau
opinia public5. $ i socoteam ea' Partidul National (Maniu), partidul lui
Iorga i partidul meu fuzionate, plus Partidul Taranesc in colaborare
www.dacoromanica.ro
108 CONSTANTIN ARGETOIANU

constituiau singura ecuatie politica' in masura sa rezolve problema


propusa. Prima fuziune trebuia sa o fac cu Iorga caci numai cu el de
brat ma puteam apropia de ardeleni...
Capitaneanu m-a rugat s ma mai gandesc totusi si s primesc pe
Stirbei care vrea s-mi vorbeasa si el. Douazeci i patru de ore mai
tarziu am primit vizita lui Stirbei. Pornind de la cele ce insarcinase pe
Capitaneanu sa-rni spuna, mi-a marturisit cd-si schimbase peste noapte
pdrerea, ca s-a razgandit, si c credea c fuziunea mea cu Iorga era
butia si trebuia f5cuta. Alcatuirea unui bloc democratic disciplinat va
fi foarte util5 Regelui si apoi cum ai putea d-ta refuza o fuziune pro-
pusa de Iorga, pe ce tnotiv?" grala, apasand pe fiecare cuvarit Prin.
tul Barbu... In realitate nu se r5zgandise deloc, dar era in firea lui sd nu
se opue Ia nimic pe fatd, de frica sa nu se compromita dup5 cum
fugea si de orice initiativ5 in v5zul lurnii. Sans avoir l'air d'y toucher"
mi-a povestit a formula ,Ftirbei, pe care el nu o preconizeaza catusi de
putin, careia ar prefera cu mult un Guvern alcatuit de grupul de particle
la care ma gandesc castiga totusi teren, si nu numai in cercurile
politice... Ca o concluzie, Stirbei a insinuat c credea intr-o schimbare
de regim in toamn5; Bratianu era foarte uzat si nu va mai putea deschi-
de Parlamentul in noiembrie... Ultimele lui cuvinte au fost: Crezi c
vei putea ft gata pana atunci?" $i a plecat surazand...
Vizita lui Stirbei mi-a dat de gandit. Stia el multe, i afirmatia c
regimul trebuia sa se schimbe in toamna nu putea fi nesocotita. Pana in
toamna imi era ins5 greu sa-mi domolesc carlanii si sa-i bag la ham.
Trebuia sa ma grbesc. Interventia lui Stirbei, in loc sa' stanjeneasca
fuziunea mea cu Iorga, a avut astfel efectul s5 o grabeasca...Un lucru
ma linistise: imi spusese c Averescu era curatat la Rege... In drumul
meu, un Guvern Stirbei, ar fi fost o pietricia marunt5 un Guvern
Averescu, un bolovan mare.
Titulescu n-a venit s ma vada in legatura cu proiectele mele de fu-
ziune, dar venind vorba i despre ele rn-a incurajat mult sa' le realizez.
In treacat prin Bucuresti, plin de Londra si de Paris, cu gandul numai la
Geneva unde Societatea Natiunilor ii oferea un teatru croit pe masura
insusirilor lui speciale si un public ingaduitor al istericalelor sale1
Titulescu a venit s5 se vaite si la mine, cum se vaita la toti, de prigoana
compatriotilor s5i, care nu-1 pricepeau si Ii puneau bete in roate. TO!
Cum sa apere el interesele superioare" ale Romniei in Occident,
and cei de acas5" Ii sabotau toate actiunile si Ii precupeteau fiecare
I Vezi Anexa IV.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 109

bucAticA? Parcg cerea el bani pentru dfinsul? Sunt dezgustat, ma, de


politica romfineascA. Partidul Liberal e prea tare i face prostii, iar par-
tidele de opozitie sunt prea slabe 0 spun prostii! Bine faci, mA, cA in-
cerci s5 ii aduni pe toti intr-un partid ca sA-1 poti opune liberalilor. SA
dea Dumnezeu sA reue0i 0 cred cA ai sA poti, cAci in toate combi-
natiile pentru viitorul Guvem se vorbeSe de tine, pfinA i la taran4ti...
SprijinA-te pe Mihalache, Ala e om, mA, i bagA bine de seamA sA nu te
incurce Maniu, cA e o cutrA bAtranA Iorga nu conteazA dar e un pana
necesar... Cat privqte pe Averescu, e ramolit, mA. In naivitatea lui
mi-a oferit dou5 portofolii in viitorul Guvem; i-am explicat un ceas de
ce nu le puteam primi i la sfar0t mi-a multumit cA ii acceptasem ofer-
ta! Dar grAbiti-vA, cAci Guvemul actual face boacAnA dupA boacAng.
IatA cA acum, in preajma vizitei Regelui, bursa din Londra a hotArfit sA
nu mai admitA valorile romine i leul la cotA, dacA pang la 2 mai nu se
regleazA chestiunea 0ampilArii titlurilor foste proprietate ale supu0lor
germani, i mai toate scurse pe pietele engleze. La interventia Guyer-
nului nostril, Guvernul englez a rAspuns cA nu poate face nimic, bursa
din Londra find o institutie autonomA... Plec joi sa aranjez aceasta
delicatA afacere! Si mai este o notA foarte neplAcutA a lui Deringl, cu
privire la rezilierea unor lucrAri la Galati2... Uf! Nu mai pot, mA, nu
mai pot! CautA s5 grupezi cat mai iute partidele democratice sA dai
Regelui posibilitatea sA schimbe Guvemul, cA cu Aqtia nu mai merge!"
Mihalache a fost ultima marotA a lui Titulescu, i i-a rAmas credin-
cios pfinA la moarte 'Ada la moartea lui politicA cel putin. Aceste
dou5 firi se atrageau prin contrast. Unul, indozabil, zvApAiat in ideile
lui, numai spurnA i scApArAri, flutura in jurul realitatilor i jongla cu
rationamentele celAlalt, lipsit de orice fantezie i de duh, greoi, tena-
ce, utiliz5nd fiecare argument pinA la capAt spinteca problemele
cum taie plugul brazda in parnantul negru. Unul plApand, jumAtate
mort, i0 intretinea iluzia vietii prin supraexcitarea nervilor, celAlalt, sA-
nAtos, carnos, farA nervi, ignora cu desAvar0re stimulentele paradisu-
rilor artificiale. Titulescu citise tot ce-i cAzuse in manA panA la varsta
de 25 de ani, i apoi nu mai citise nimic (decit protocoalele de la Gene-
va); Mihalache nu citise nimic prtA la varsta de 25 de ani, i numai de

1 Ministrul Angliei la Bucure0.


2 Era vorba de rezilierea unui contract pentru executarea lucrrilor de aducere a
apei la Galaii. Pentru aceastil reziliere englezii, adjudecatarii lucrrilor, cereau o in-
denmizare de 20 000 lvre, iar Vintila Bratianu i Orleanu nu voiau s dea decfit 7.000.

www.dacoromanica.ro
110 CONSTANTIN ARGETOIANU

la aceasta varsta inainte se aruncase pe manuale, rumegandu-le cu min-


tea impAcata. Titulescu era numai nuanta *i subtilitate Mihalache
numai platitudine *i *ablon. Titulescu nu credea in nimic, pe and Mi-
halache credea orbeqte in toate prostiile recoltate prin manuale, Titu-
lescu era democrat, fiindcA democratia era la moda in Apus *i indis-
pensabila oricui voia sa joace un rol la Geneva, la Paris sau la Londra
pe cand Mihalache era democrat fiindcA credea in democratic *i in
minunile ei. Dragostea lui Titulescu pentru Mihalache a mers pana
acolo Inc& 1-a luat cu el, 1-a imbracat qi inainte de a-1 plimba pe terase-
le Rivierei 1-a prezentat, ca un nou paysan du Danube" tuturor vede-
telor de la Geneva, de la Briand pang la Madame Weiss.
Secretiile mele fiind normale nu imparta*eam pentru Mihalache
entuziasmul lui Titulescu i n-am ajuns niciodata sa ma inteleg cu el. A
fost i aceasta una din cauzele care m-au facut sa pierd batalia in aprilie
1926 probabil de*i nu *tiu daca a* II ca*tigat-o de m-a4 fi inteles
mai bine cu dansul, *i mai mult cred ca nu, caci altele au fost puterile
care ne-au invins i pe el *i pe mine. Dar in primavara anului 1924,
eram inc5 convins de izband5 *i hotarat s dau mana *1 cu Mihalache
ca sa-mi ajung scopul.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL XIV-LEA

Fuziunea cu Iorga fixata la 11 mai inalnire cu Gold4 Trata-


tivele lui Maniu cu tiraniqtii incercarea de fuziune intre
Averescu i taraniti sub auspiciile Italiei Perfectarea fuziunii
cu Iorga Raporturile in noul partid Rand prin Moldova i
Bucovina Traian BrAileanu Intrevedere cu Maniu la Sovata
Raporturile mele cu Printul Carol Valenii de Munte Cu Iorga
la teatru Iorga in provincie Campanie electoral la Galati
Intru din nou in Camera.

intarit i mai mult in planurile mele prin convorbirile cu $tirbei *i


cu Titulescu, rn-am dus la Iorga in ziva de 10 aprilie *i am hotargt
arnandoi sg fuzionarn partidele noastre, sub *efia lui, in ziva de dumini-
cal 11 mai. Am hotarat sa contopim *i ziarele, intrunind redactiile Nea-
mului Romdnesc qi lndrumdrii sub conducerea lui Gongopol (direc-
toml Indrumdrii), Neainul Romeinesc rarnanand singura foaie oficialg a
noului partid, foaie in care Iorga ar continua sa publice articolul sau
zilnic. Lui Cusin, directorul Neamuhd Rorndnesc, urma & i se incre-
dinteze dou suplimente, unul cultural, ce trebuie sa apara duminica, *i
altul economic de scos in fiecare joi.
Fixasem cu Iorga data de 11 mai, ca sa avem vreme nu numai sa
facem toate formele, dar & *i pregatim o campanie de intruniri in toata
tam, care trebuia sg pomeasca imediat dupg fuziune. Am lasat pe Iorga
fericit, dar eu am plecat de la el pe ganduri. Facusem primul pas, trecu-
sem Rubiconul dar ce ma a*tepta pe rnalul celglalt? Munca gea pen-
tru mine incepea abia dupa aceasta fuziune, caci numai cu Iorga singur
nu puteam ajunge sa cuceresc citadela la portile careia veghea Bratianu.
Un moment mi-a trecut prin minte ca a* putea rata" fuziunea cu Maniu
*i ca a* fi lamas cu Iorga pe brate... Ce a* fi facut cu el? Mi-a venit sa
rad, *i am gonit repede din fata ochilor aceasta detestabila icoang.
www.dacoromanica.ro
1 12 CONSTANTIN ARGETOIANU

Totusi, chiar in seara acelei zile am trecut printr-un ceas neplacut.


Ideea fuziunilor era in aer, toata lumea vorbea de ele, si opinia publica
cerea ca partidele de opozitie sa se uneasca. Prietenii lui Alexandru Pe-
rieteanu si V. Toroceanu imi aranjasera o masa cu Goldis, intr-un cabi-
net la Capp, ca s5 vorbim de fuziune. Socotisem Ca va fi o sear de
vorbarie goala si primisem de hatarul prietenilor mei, dar spre marea
mea surprindere rn-am pomenit in fata unor tratative destul de inaintate
intre nationali si tkanisti, tratative care-mi lantureau raspunsul negativ
dat de Maniu lui Iorga. Goldis mi-a citit o not5 redactat5 de Stere cu
enumerarea concesiilor pe care Partidul faranesc era dispus s5 le faca
Partidului National in vederea unei fuziuni. Lupta de clas5" ar fi inlo-
cuita prin angajamentul claselor muncitoare si producatoare (in care se
cuprindeau si intelectualii) de a se stradui in favoarea emanciparii si
ridicarii paturii t5ranesti, cea mai importanta din populatia Orli. For-
mula propriet5tii de munca", adica a dreptului de proprietate redus la
suprafata muncita de o familie, ar fi inlocuita printr-un program de
cooperatie. Taranistii ar mai fi renuntat si la suprimarea armatei si a
jandarmeriei ca scop final al n5zuintelor lor (ce draguti!). Goldis mi-a
15murit apoi, ca tratativele de fuziune sunt foarte inaintate, c5 indata ce
vor fi terminate, ei, ardelenii, ca si taranistii sunt de acord sa fuzioneze
si cu mine, dar nu cu Iorga. In acest scop Goldis ma ruga sa nu fac ni-
mic cu Iorga, pana nu se hotaraste intre ei si taranisti. L-am intrebat da-
ca un ragaz de trei saptamani era suficient; mi-a raspuns ca era prea
mult... si ne-am despartit strangandu-ne maim.
Perspectiva unei fuziuni prealabile intre nationali si taranisti nu-mi
convenea deloc. Cu taranistii, eu unul nu puteam fuziona. Puteam sa
rn5 inteleg cu ei, pe puncte bine determinate, pentru o colaborare de
Guvern, ei constituind o minoritate; dar sa fac casa comuna cu ei,
P-mi sacrific ideile mele si s5 ma identific cu nazbatiile lor nici-
odata. Daca fuzionau cu nationalii, nu incapea nici o indoial5 ca ii in-
calecau, ca forrnau un nou partid de extrema' stanga, si ea nimic nu mai
era de facut cu ei... Si nici 15sarea lui Iorga in afara nu-mi convenea.
lorga era o excelenta contrapondere de rnanevrat atat impotriva lui
Maniu cat si impotriva taranistilor. Pricepusem foarte bine planul durn-
nealor: sa ma anexeze noului partid ultrademocratic ca o chezasie de
ordine pentru Coroank sa se serveasc5 de dibacia mea politica ca sa
ajunga la putere, si apoi sa-mi dea cu piciorul. Dar tocmai aceasta diba-
cie politica' pe care binevoiau sa mi-o recunoasca imi interzicea sa
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 113

primesc o promiscuitate ce nu putea decat s5 m5 compromit5. Mi-am


dat intr-o clip5 seama ca, de se f5cea fuziunea national-taranista, toate
planurile mele se inecau. Si fuziunea mea cu Iorga devenea si ea inuti-
15, c5ci nu o primisem decdt ca un prim pas pentru o apropiere de arde-
leni si de t5r5nisti...
Am p5r5sit pe Goldis foarte plictisit. A doua zi am pus copoii mei
in miscare si rn-am mai linistit afl5nd c lucrurile nu stau tocmai asa
cum mi le povestise Goldis. Ideea unei fuziuni intre ardeleni si carnisti
era Inca in faza dorintelor". Dar nici un partid nici celalalt nu voia
Inca s5 renunte la ideologia lui; Maniu cerea t5r5nistilor s5 devin5 un
partid burghez, iar Mihalache, Stere et compania cereau ardelenilor s5
treac5 la un socialism agrar de extrema' stang5. Fiecare partid se credea
Inca' tare, i nu era prin urmare Inca copt pentru o fuziune... A trebuit
lovitura pe care au primit-o in aprilie 1926, ca s-si dea seama de rea-
lifati si sa se vad siliti sa-si uneasca puterile intr-un singur partid ca s5
se poat5 impune Coroanei, desi e foarte probabil c dac ar mai fi trait
Bedtianu i Regele Ferdinand, nici asa nu s-ar fi impus...
N-au trecut opt zile si toate nadejdile unei fuziuni intre cele dou5
mari particle democratice, s-au pr5busit. Pentru planurile mele, calea
r5manea deschis5...

In acea lurid' a lui aprilie a anului 1924 a mai fost o tentativa de fuziu-
ne intre Averescu si t5r5nisti, tentativA pus5 la cale, dupd ciite mi-a
spus ,Ftirbei, de Legatia Italiei, din porunca lui Mussolini. incercarea
n-a dus la nici un rezultat, si tratativele s-au poticnit de la primul pas,
c5ci generalul a cerut inainte de toate inchinarea inaintea pamponului
s5u i supunere la toate articolele Regulamentului Interior al Partidu-
lui Poporului"!
Formalifatile fuziunii intre Partidul Nationalist-Democrat si Par-
tidul Poporului (sectia mea), s-au desfasurat far nici o greutate, proba-
bil fiindc5 nici eu nici Iorga nu le-am dat nici o important5. Iorga
socotea c5 partidul era el, ca gloata din jurul lui era o simpla garnitur5
de care se slujea dup5 nevoile politicii, impingand-o inainte sau neso-
cotind-o, dup5 interesele sale care se rezumau in goana dup5 putere.
Pentru mine, notiunea de partid era ceva mai realk caci o mna de
oameni inteligenti Ii legaser5 soarta de a mea, i a fi fost un netrebnic
daca in urmarirea planurilor mele politice nu m-as fi preocupat si de
soarta bor. Acest sentiment de recunostint5 era de altminteri singurul ce

www.dacoromanica.ro
114 CONSTANTIN ARGETOIANU

ma lega de un partid, care, prin el insui o qtiam foarte bine nu


ma putea duce la nimic. Semi-15nd actul de fuziune, Iorga era convins
c5 inh5mase la c5ruta lui un cal destul de puternic ca s5-1 urce coasta
iar eu c5 gasisem mgarul pe spinarea c5ruia s5 pot ptrunde in Ie-
rusalim...
Partizanii nostri, de o parte i de alta, au fost ins5 incntati i i-au
manifestat zgomotos entuziasmul. Ai mei au v5zut in aceast5 fuziune o
int5rire a partidului pe de o parte prin organizatiile electorale iorghiste,
printre care uncle erau foarte bune, i tocmai in judetele in care noi
eram mai slabi pe de alta prin r5sunetul graiului i scrisului Cartu-
rarului, care, cu toate seaderile lui politice, tinea inca o bun5 parte din
opinia public5 sub influenta sa. Iorgh4tii erau fericiti ea' trecuser5 in
fine, prin simpla mea intovar4ire cu ei, de pe liniile moarte ale ideolo-
giei politice pe cele vii ale urm5ririi scopurilor practice. Cu Arge-
toianu ajungem sigur la putere"... era lozinca bietilor oameni care nu
gustaser in lunga lor carier5 deck p5inea amar a opozitiei...
Intre 15 aprilie i 5 mai am dispus de o parte i de alta s5 se intru-
neasc5 organizatiile judetene i comunale ale fiecrui partid i s5 se
pronunte asupra oportunit5tii fuziunii, i cum nu ne indoiam la Centru
c5 judetele vor raspunde da cu bucurie, am rugat pe partizanii nostri s5
foloseascA sarbatorile PWelui i s5 mearg5 prin sate, brat la brat, sa
popularizeze printre tArani unirea celor dou5 partide. Toate organizatii-
le iorghiste, ca i ale noastre, au aprobat far discutie fuziunea, iar ra-
poartele sosite dup5 descinderile la tar ne-au ar5tat ea poporul privea
cu simpatie i cu incredere actul nostru politic.
In ziva de 9 mai, am semnat cu Iorga urmatorul document:
Subsemnatii Nicolae Iorga si Constantin Argetoianu tratand in numele
Partidului Nationalist-Democrat si in numele Partidului Poporului, am hotarat
sub rezerva aprobarii organelor statutare competente ale fiecarui partid, fuziu-
nea ambelor partide in urmatoarele conditii:
1) fn dyteptarea inchegaiii unirii cdtor mai multe forte democratice, spre
a fi puse in serviciul Tarii, Partidele Nationalist-Democrat si al Poporului fu-
zioneaza pentru a forma un singur partid sub denumirea Partidul Nationalist
al Poporului.
2) DI. Profesor Nicolae Iorga este proclamat Sef al noului partid.
3) 0 comisie compusa din trei membri din fostul Partid Nationalist-Demo-
crat si trei membri din fostul Partid al Poporului, se va intruni imediat dupa
actul fuziunii si va alcatui un proiect de statut al noului partid. Acest proiect

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 115

va fi supus discutiei i aprobarii comitetelor executive ale ambelor foste par-


tide, intrunite.
4) Programul politic al Partidului Nationalist al Poporului va fi alcituit de
organele statutare ale noului partid, indata dupa ce aceste statute vor fi intrat
in vigoare. Se intelege de la sine ca acest program va fi alcatuit pe baza indru-
marilor nationaliste i democratice propavaduite pana astazi de dl. Profesor
Nicolae Iorga i de amicii d-sale precum i pe aceea a orientarilor financia-
re i economice sustinute de dl. C. Argetoianu i de prietenii d-sale in mani-
festarile lor politice.
Pada' la alcatuirea programului, conducatorii celor dou particle care fuzio-
neaza, vor arita tarn printr-un manifest normele de guvernamant ce cred potri-
vite cu rezolvarea problemelor ce se infatieaza astazi poporului roman.
5) Ziarele Nearmil Rorncinesc i Indrumarea vor fuziona. Partidul Nationa-
list al Poporului va avea un singur organ oficios care va apare zilnic sub nu-
mele Neamul Romiinesc. Redactiile ambelor ziare se vor contopi sub directia
d-lui C. Gongopol. Dl. Cusin va fi insarcinat cu conducerea numerelor eco-
nomice i culturale ale ziarului.
6) Organizatiile judetene ale ambelor partide se vor contopi alegand prin
bung intelegere i in Weptarea dispozitiilor statutare, ate un comitet judetean
provizoriu.
N. lorga
C. Argetoianu"
Am redactat in acel* timp i urmatorul manifest catre Ora, pe care
1-am lasat pe Iorga sa-1 scrie (ar fi fost cineva in stare sa-i opreasca ma-
ne), sugerdndu-i numai ideile conducatoare in materie de autoritate i
de economie nationa1a:
Manifestul Partidului Nationalist al Poporului
cdtre celdtenii Rornniei Intregite.
Misiunea pentru care Partidul Liberal a fost chemat la Guvern se apropie
de sfarit.
Asupra felului cum i-a indeplinit-o nu credem Ca mai e de nevoie s la-
murim tara: ea cunoate indeajuns i cele cateva parti bune i parti rele care
din nenorocire s-au adus la dansele. A strui asupra acestora ni se pare de pris-
os; vremurile sunt prea grele pentru orice bunavointa patriotica, i pe langa
aceasta, noi pretuim indestul folosul pe care tara II trage de la orice forta orga-
nizata in scopuri nationale, pentru a nu contribui s o discreditam. Simtim o
criza de autoritate care trebuie sa puna frau oricaror critici, cat de indreptatite.
Nu e mai putin adevarat insa ea' problemele de capetenie raman i astazi
deschise i oricine aspir la guvernare trebuie sa aiba o atitudine neteda i cin-
stita NA de dansele.

www.dacoromanica.ro
116 CONSTANTIN ARGETOIANU

Ne-am unit pentru a incerca solutii noi, pe care le credem mai bune. $i
voim ca inch' de astazi natia s5 tie ce am intelege s ii dam, daca vom fi
crezuti vrednici a o guverna.
Marea schimbare a proprietatii pamantului s-a indeplinit. Atateilcal..a.ri in
aplicarea legii i-au viciat insa urmarilel .yi neingryirea laid de socrta midi
proprietdii a sccizut # stricat produclia national& Credem ca seinfrune o re-
vizuire a conditiilor in care s-a aplicat legea i intemeierea unui regim agar
care sa ocroteasca munca, s-o indrepte, s-o st5paneasc5 i sa punk' frau lenii, in
vederea neaparatei intensificari i selectii a productiei.
Bogatiile tarii sunt inca in mare parte neexplorate, iar in unele cazuri sal-
batic prdate. Organizarea exploatarii i industriilor trebuie facut5 in aa fel
incat orice initiativa sa fie incurajata, orice munca fasplatita i actiunea tuturo-
ra sa' fie incadrata intr-o larga politica de Stat.
Cu ajutorul oricui, de oriunde ne-ar aduce un concurs iubitor, se cere ca
far5 zabava sa se dea Romaniei Unite sistemul de mijloace de comunicatii,
care nu s-a conceput macar teoretic "Ana acum.
Banul tarii nu poate famine un obiect de specula' al Bancii Internationale.
El trebuie stabilizat i refacut in aa fel, incat sa dea credit in afara fa'r s5
provoace speculatie inauntru. 0 condi* esential este i tinerea tuturor inda-
toririlor luate fata de strainatate.
Statul nu-i poate asocia in intreprinderile sale falsul capital al lacomiei
politicii de partid. Dar el va trebui sa' recurga la orice asociatie cnesta, care
i-ar permite sub exclusiva lui conducere i supraveghere a trage cel mai mare
folos din imensele avutii ce se afla in mina lui.
Pentru a fi bine servit, Statul sa aiba atatia functionari cati ii trebuie, dar i
acetia sa fie r5sp1atiti pentru o activitate devotat5 atata cat le trebuie pentru
intretinerea i demnitatea lor personala. Inlturand surogate fiscale nedrepte,
ca taxa asupra exportului, care love*te pe micul cultivator, nu ne-am sfii a
pune sarcini noi pe cei care le pot plati i a recunoate functionarilor, asigurati
printr-un statut de liberatate, dar i de severa indatorire la un serviciu real, tot
ceea ce li se cuvine.
Nici un sacrificiu nu poate fi crutat pentru invatmant. Ridicarea clasei
taraneti la nivelul pe care trebuie sh-1 atinga pentru ali putea indeplini bine
dreptul politic covaritor ce i s-a acordat qi asigurarea intaietatii culturale a
poporului romanesc, prin ajutarea la studii inalte a elementelor destoinice dar
sarace, e cea dintai datorie a unui om politic. In miFarea culturala a lumii,
poporul nostru trebuie sa se manifeste prin tot ce are i prin tot ce poate.

I Ideea lui Iorga. A mea era a principiile fuseserft greqite, independent de greita
aplicare a taxelor...

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 11 7

intelegatori ai insemntatii bisericilor nationale in viata statelor si a senti-


mentului religios in genere, credem ca' biserica romaneasc5 mai mare ca si
aceea care cuprinde o mai mica parte din poporul nostru trebuie sA aibk atAt o
situatie material5 bun a clerului popular, cat si putino de conducere a orga-
nelor superioare si autonomia necesar5 in tot ce priveste disciplina clerului si
inviitrnantul bisericesc. Dar orice nationalitate legat de biserica ei, si de in-
v5t5mintele ce crede c51 trebuie s6 dea sufletelor, sa fie ocrotita de Stat f5r6 a fi
oprit5 in exercitiul functiunilor ei firesti.
Armata nu poate fi lAsat un singur moment rard tot ce ar ajuta pe admira-
bilul nostru soldat, care trebuie si fie un luptator iar nu un sacrificat. Cu orice
pret se cere ca puterea noastra militar5 s fie asa de solida, inc5t a1iante1e sa
complecteze numai sistemul nostru defensiv.
Aceste aliante, asa cum le-a facut rAzboiul, cum le reclam6 situatia iesit
din tratatele de pace, trebuie mentinute, armonizate si int5rite prin contractul
moral, care lipseste Inca prea mult. Pe langa cele defensive pentru azi cu cei
deopotriva amenintati, sunt necesare cele constructive de man cu cei de
aceeasi rasa si de aceeasi conceptie politic5.
Nationalitatile cu drepturi istorice si cu valoare cultural5 simtim datoria nu
numai de a le recunoaste, dar de a le asocia la conducerea efectiva a unei cari
care este si a lor.
Orice ceeatean are dreptul la linistea care sA ii asigure munca si la multu-
mini pentru serviciile aduse societ54ii si patriei. Oricine ar incerca sa tulbure
pentru orice motive pacea reconstructiei nationale va gasi in noi dusmani care
n-am cruta nimic din mijloacele pe care legea le pune la indemna.
Ordinea nu e pentru noi o formula politieneasca, ci o conditie moral de
existent si dezvoltare. A o crea in suflete si a o impune in rosturile materiale
e cea dintii cerintA a momentului de azi.
Nu socotim leg5tura noastr ca exclusiv5. Oricine, individual sau in gru-
pare, poate aduce onestitate, pricepere si voie bung de a lucra va fi pentru noi
prietenul pe care ni-1 dorim. Am voi ca din intreaga generatie care a sustinut
cu credinta si vitejie rzboiul, elementele care, in deosebire de liberalismul
clasic, nu pun temei pe formule vechi si pe interese materiale sa" fie laolalt
pentru a da un partid puternic si popular de guvernmant, pe care Ora in do-
rinta ei de realizari practice, il cere unul singur, solidar, democratic si idealist.
Cu acest program ne indreptAm cgtre tail si il supunem atentiei Suveranu-
lui in credinta ea' ceea ce am facut, f5rd ambitii desarte, in acest ceas, e un ser-
viciu important pe care il aducem natiunii adanc iubite de noi.
Nicolae lorga
C. Argetoianu"
www.dacoromanica.ro
118 CONSTANTIN ARGETOIANU

Faptul c5 am semnat al5turi de Iorga aceast5 peltea, care nu se deo-


sebea de obisnuitele peltele programatice ale tuturor partidelor, cu pa-
ragrafele lor inutile si banale privitoare la armata, la biseric5 si la
aliame (parc5 aud in jurul meselor comitetelor susurandu-se: trebuie
pus ceva i pentru aliatii nostri... s nu uit5m armata... si biserica... si
Koala") ca si cum annata, biserica si aliantele aveau nevoie de o
schimbare de regim ca s5 se organizeze aceast5 peltea care pe 1ang5
principii admise de toat5 lumea nu aducea nici o precirare noud de
infdptuire faptul, repet, c5 am semnat-o, dovedeste c5 nu rn-am gan-
dit un minut s5 impart vreodat5 cu Iorga r5spunderea unei guvern5rii.
Politiceste, fuziunea mea cu dansul era o declasare (dup5 cum pentru
dansul, tot politicayte vorbind, era o clasare), o declasare provizorie,
dar singura cale ca s6 ajung la o grupare de forte, realizabild, impotriva
atotputerniciei unei camarile care se inst5panise asupra Coroanei, si
prin Coroan5 asupra Tarii... Dac5 a fi putut prevedea Ca Regele Ferdi-
nand urma sa" dispara in 1927 si Ionel Bratianu cateva luni dup5 dansul,
desigur c5 n-as fi alergat dup5 potcoave de cai morti in 1924. Nu e vina
mea dac5 nu m-a facut mama prooroc!
Pe cat eram eu de sigur ca fuziunea noastr5 numai in doi nu ne pu-
tea duce la Guvern, pe at:it de convins era Iorga ca si pusese mana pe
putere! Era in fine seful unui partid de guvenfarnant" si se vedea
prim-ministru, cel mai tarziu pan5 in toarnn5! Nu-si mai incapea in pie-
le de fericire, da din barb5, din brate, din poalele redingotei infoiate ca
dou aripi, mangaia pe Catinca, uita s5 suduie pe MunteanuRamnic
era radios! Ma naanca din ochi, i cand intram pe us5 in biroul lui i
se inveselea fata si-mi jura din cinci minute in cinci minute dragoste si
credint5 pan5 la sfarsitul vietii sale! Dragostea s-a stins dup5 un an
(nu-1 putusem aduce la putere), iar despre credint5, ce sa mai vorbesc
caci n-a fluturat de la inceput cleat pe buze...
In dupa-amiaza zilei de 10 mai Iorga si-a intrunit Comitetul Execu-
tiv al partidului si a tinut oamenilor veniti din toat5 tara o cuvantare
plin5 de duh si de piruete, in care a facut istoricul tratativelor duse cu
ardelenii si cu mine. Fat5 de ardeleni a fost ironic, dar f5r5 prea multa
r5utate, afirmand c5 asteapt5 de la ei o revizuire de constiinta si in-
cheind cu cuvintele: Primind de la Partidul National r5spunsul care se

1 $i totui am facut-o in 1931! Dar in ce imprejurari, i prin ce concurs de intam-


plan imprevizibile cat timp nu intrasera nebunii in scenal...
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1923-1926 1I9

stie, nu consider5m totusi exclusA o intelegere, ci asteptAm inc5; nu cu


mainile la spate, dar nici cu main intins5 cAci nu vedem alta minA
intins5 inaintea noastr5..." In ce privea Partidul Taranesc, 1-a blestemat
inc5 o dat5 declarand c5 ...chiar cu riscul de a rdmine singur, nu inte-
leg s5 fac nici o tranzactie cu elementele nepatiotice nici cu cele inca-
pabile. Am cautat deci unirea cu elementele capabile si cuminti: politi-
ca cu prostii si cu nebunii nu fac pentru nimic in lume!" Pentru Iorga
Partidul Taranesc era Stere si Mihalache, ori Stere era nepatriotic, ne-
bun si international", si Mihalache prost! I-a trebuit vreme ca s5 revi-
zuiascA si el aceast5 judecatA sumar5!
Dup5 ce a netezit astfel situatia, dl. Profesor a citit actul nostru de
fuziune, in aclamatia celor prezenti, fAcAnd pe modestul la paragraful
privitor la sefia lui, pe care a pretins CA nu o ceruse!
Cu Comitetul meu Executiv, mica formalitate a avut loc chiar in
ziva de 11 mai, la orele 10 dimineata. Cu prietenii mei politici avuse-
sem contact si eram inteles dinainte, asa Inc& sedinta a fost si mai scur-
ta. Le-am reamintit c tratativele de fuziune fuseserA duse in dou5 di-
rectii: cu partidul d-lui Iorga i cu Partidul National din Ardeal si
am declarat numaidecAt CA amanuntul tratativelor cu Partidul National
nu intereseaz5 deoarece nu au dat rezultat, iar cA cele privitoare la
tratativele cu dl. Nicolae Iorga stralucesc prin lipsa lor, deoarece rn-am
inteles cu dl. Profesor, far5 nici o discutie si de la prima intrevedere.
Am citit textul intelegerii noastre, i aplauze unanime au aprobat si de
partea Partidului Poporului fuziunea cu Partidul Nationalist-Democrat.
Sedinta a tinut numai cateva minute, si am pornit spre clubul lui
Iorga, sa ne pup5m, i s5 mergem cu totii la sala Amicitia" unde ne as-
teptau delegatiile judetene ale ambelor particle. Toate s-au petrecut
intr-o palm de loc, c5ci clubul nostru ca si al nationalistilor erau veci-
ne, in strada Brezoianu, cam peste drum de Universul, iar sala Amici-
tia" ii deschidea portile in infundAtura ce duce spre Cismigiu. Am ur-
cat scarile clubului lui Iorga cam plictisit, caci in ultima clip5 ma apu-
case o nedumereal5 si ma intrebam dac5 nu f5ceam o prostie... Dar vi-
nul era tras! Am urcat scarile ca un automat, si sus am cAzut in bratele
lui Iorga, deschise, pe cand toat5 sleahta apostolilor urla i aclama!
SA fie intr-un ceas bun si s5 trAiesti, Sefule!" a fost scurtul meu
discurs pe pragul unei noi vieti politice... Tot asa de scurt si de elo-
cinte a fost i lorga. Oprind cu o mina: aclamatiile, cu cealalta a spus
(c5ci domnul Profesor f5cea miracole ca Isus Christos): Ai crezut cA
www.dacoromanica.ro
120 CONSTANTIN ARGETOIANU

vei gki in mine un aliat si ai aflat un prieten de o viald intreagd!" De


cate ori mi-am adus aminte aceste vorbe mai tarziu! Oh politick oh
scarboas5 politick cfit minciun6 e in sufletul t5u!
Am plecat in bands la sala Amicitia", la doi pasi, i acolo am fost
intampinati de grosul partidelor in aclamatii nesfarsite. Ne-a adresat un
discurs de primire tefan Meitani, nu mai stiu pentru ce el si nu altul,
am luat apoi eu cuvantul si am subliniat importanta" evenimentului pe
care-1 s5varseam incheind prin urmtoarele cuvinte, din care n-a lipsit
si nici nu se putea altfel gruntele de ironie pe care-1 cerea mo-
mentul: Ifni aduc aminte c acum citeva zile dl. Iorga imi spunea:
Lumea ma crede ea' nu sunt un om practic, dar ai sa" vezi d-ta ce om
practic stiu s5 flu eu! Tot astfel, domnilor, lumea ma crede pe mine
un reactionar, dar aveti s5 vedeti dvs. ce democrat sunt eu! (Aplauze,
aclamatii, strig6te de bravo). i astfel, cu spiritul practic al d-lui Iorga
si cu idealismul meu, vom face tbtul ca s5 scapam tara din impasul prin
care trece, far5 s ii cerem nimic in schimb...
Terminand aceste scurte declaratii si strngfind mfina noului nostru
ef, tin s5-1 asigur c5, daca nu sunt omul vorbelor, sunt in schimb omul
cuvantului..."
Dupa mine a vorbit Iorga, frumos si cu c51durk Domnilor, eu ma
pot 15uda c5 stiu ce e in inima prietenilor mei a vechilor mei prie-
teni. Ei bine, pot asigura pe oricine ea' niciodat5 aceasta inim5 n-a fost
mai larg deschis5 and i-a vorbit cineva, de cum e astazi la cuvintele
unui om care simte ca dl. Argetoianu, insemn5tatea fiecarei silabe pe
care o rosteste...
Cuvntarea lui a dezvoltat ideea c5 noul partid va fi o armatd care
va lupta disciplinat, cdtre un scop precis, cu o metodd ia.flexibila...
Ne-am inteles usor pentru c5 am avut ochii deschisi orbii nu se
pot inteleget si nu ne-am magulit cu programe fiindc5 stim cd pro-
gramul ii face suferinta ci nevoile unei iri, iar aceast nevoie noi o
vedem, o intelegem si credem c avem putinta dac5 nu de a o suprima,
dar in orke caz de a o mangala i indrepta!

Cine se asteapt5 de la noi la inutile manifestri de reactiune cultura-


15 sau boiereasca se inseal: nu le vom face, pentru ca sunt inutile si
pentru ca nici unul nici altul nu suntem dispusi s5 facem prostii de ha-

Afirmatie indrazneatal
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 121

tfirul nimanui; pentru ca partidul pastreaza fondul vechii ideologii a ce-


lor ce 1-au infiintat i pentru cg vechiul nostru steag plutete azi deasu-
pra partidelor reunite qi va pluti maine asupra unei tari intregi, care va
fi ingltata prin acest steag!"
Frumoase cuvinte, care din nenorocire acopereau sentimentele mai
putin frumoase. Ah, daca Iorga n-ar fi fost decat omul cuvintelor sale,
ce bung treaba s-ar fi putut fae cu dinsul!
La Amicitia" n-a mai vorbit nimeni dupg noi. Am pargsit sala,
ne-am fotografiat la intrare (celebrul clieu cu capul lui Iorga i al meu,
razand) i ne-am despartit dandu-ne intfilnire seara la Athenee Palace,
unde un banchet de 300 tacamuri a fost servit fruntailor i le-a inga-
duit sa-i dezlege limba i ei. Au vorbit acolo pe rand, i pada' la ora 2
dimineata Petre Dragomirescu, profesorul de la Iai, D. R. Ioanitescu,
profesorul G. Tacg, Cihodariu, D. Toni, Ifrim, Vrabiescu, N. Roma-
nescu qi altii 0 de 2 ori lorga i eu. La inceput, Iorga ridicase paha-
nil intr-o calduroasa inchinare Regelui calator, care in acea zi purta cu
el icoana tarii noastre" la Bruxelles, iar Emanuel Pache Protopopes-
cu citise numeroasele adeziuni ale celor ce nu putuserg lua parte la
banchet...
Si astfel a luat sfarit acea zi istoricg floare frumoasg ce nu tre-
buia sa lege nici un rod...

Din colaborarea mea de opozitie cu Iorga, care trebuia s dureze


aproape doi ani din care unul in trei, caci din primavara anului 1925
s-a adaugat i Maniu la fuziunea noastrg, i cu el alte plictiseli nu
mi-a rgmas nici o amintire bung. De teamg ca la venirea la Guvern
(despre care nu se indoia nici unul i pe care toti o credeau iminenta,
atata incredere aveau in dibacia mea politica) fotii mei partizani sa nu
ocupe toate locurile apostolii minori ai nationalismului integral s-au
pus pe intriga, au inceput sa sape raporturile mele cu apostolul major,
qi sg-i apere cu inverunare locurile in care se cucutaserg in fruntea
organizatiilor kr judetene. Trebuie sl mgrturisesc cg in relatiile mek
cu Iorga n-au prea reuit, caci Iorga n-a inceput sa se raceascg fata de
mine decal dup ce s-a incredintat, la inceputul anului 1926, cg susti-
neam impotriva lui, candidatura lui Maniu la preqedir4ia Consiliului. A
inghitit dup cum voi arata i colaborarea cu taranifii, cu Stere cu tot
dar pe Maniu prim-ministru, nu. Plevucaria iorghika n-a reuit sg
ma strice cu eful, dar mi-a fgcut zile fripte cu pretentiile la efii locale.
www.dacoromanica.ro
122 CONSTANTIN ARGETOIANU

Iorga era foarte sensibil la reclamatiile prietenilor s5i politici si se


temea si el de un ascendent prea mare pe care 1-ar fi putut lua in partid
prietenii mei, cAci 10 da seama de superioritatea lor individual5. Dar nu
voia sA se certe cu mine si adoptase in consecintA o nenorocia atitu-
dine de abtinere in transarea conflictelor judetene. S-ar fi putut intelege
cu mine in dou5 ceasuri si am fi putut astfel impAca toate neintelegeri-
le, pe temeiul obiectiv al raporturilor locale de forte. Ca s5 nu se certe
nici cu mine, nici cu ai lui, noul sef a preferat sd nu se amestece, repe-
tandu-mi intruna: Las5-i pe ei s5 se inteleagA, ca. vor ajunge si aco-
lo!..." Dar ce sA ajungA! Ai mei erau cat se poate de moderati si gata sA
cedeze iorghistilor pe oriunde se putea, far5 periclitarea organizatiei.
Dar iorghistii voiau toate locurile, sub pretext cd ei erau mai apropiati
de popor! Afara de Dolj, unde nu indrAzneau s5 discute situatia mea si
de c5teva judete unde nu aveau pe nimeni, pretindeau pentru ei toate
sefiile, de frith' s5 nu capete un loc bun la blidul cu linte, in ziva apro-
piat5 a chem5rii la putere!
Mi-a rAmas in minte tortura moral5 la care rn-au supus, s5ptamani
si luni de-a rfindul mai ales trei caraghiosi inexistenti" in judetele lor
si care nu voiau in ruptul capului &A cedeze sefia oamenilor mei". Nu
era zi in care s5 nu mA piseze ceasuri intregi domnul Domescu de la
Barlad, domnul Chirescu de la Constanta, domnul Dicescu de la Ram-
nicul SArat. IntamplAtor, in Tutova Georgescu Barlad si in Constanta
Teodorescu-Vlahu trecuserA cu intreaga veche organizatie a Partidului
Poporului alAturi de mine; erau amandoi electori formidabili, obtinuse-
r5 in alegeri rezultate remarcabile si nu se puteau supune unor necu-
noscuti ca Domescu, fost magistrat cu pretentii si cu ambitii sau ca
Chirescu, avocat f5r5 clienti si fAr5 relatii. Oameni cumsecade erau si
Chirescu si Dornescu, din nefericire in politicA nu era deajuns sh fii om
cumsecade. Mai putin violent ca in Tutova si in Constanta, dar totusi
intr-o m5sur5 supArAtoare, se certau oamenii nostri in toate judetele, de
la Iasi pada' la Timisoara. Nici m5car in Bucuresti n-am putut s5-i pun
de acord, si a trebuit sA iau eu sefia localA ca s5 nu o las unui general
Anastasiu, unui Mociornita sau unui Mateescu-CApetineanu, care toti
voiau sA fie sefi in ciuda oricarui bun-simt!
Pe mine nu mA ingrijorau prea mult aceste conflicte, dar m5 exaspe-
rau fiindc5-mi stau oamenii pe cap de dirnineata panA seam. Mergeam
la o fuziune si cu Partidul National si stiam bine cA intelegerile in doi
cu iorghistii nu aveau decdt o valoare relativa si cA totul va trebui rein-
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1923-1926 123

ceput dup5 fuziunea cu Maniu. in asteptarea acestei a doua fuziuni, m5


preg5team la pertractarile" ce trebuiau sa vie sfaclindu-m5 cu Cihodariu,
un bou in dou picioare. Dac5 nu ajungeam s5 incheg o fuziune si cu
ardelenii si o intelegere cu Oranistii, fuziunea mea cu Iorga nu f5cea o
ceap degerat5 iar, oricat de paradoxal ar p5rea lucrul tocmai orga-
nizatiile iorghisteargetoianiste bine cimentate erau menite s5 se trans-
forme in tot atitea izvoare de greut5ti in cazul thvnitei fuziuni cu Maniu.
N-am pus, pentru aceste motive, nici o vlag6 in organizarea noului
partid. Programul a thmas s5 fie redactat si imprtasit poporului dup5
constituirea Comitetului Executiv, iar Comitetul Executiv nu putea fi
constituit decfit dup5 ce toate organizatiile judetene vor fi fost fixate in
forma lor defmitiv5. Pornite pe amfinare, in asteptarea altor eveni-
mente, toate ar fi fost astfel bine, dac5 n-ar fi fost continua zap5ceal5
intretinut5 de iorghisti, care vedeau si ei c5, cu fiecare zi ce trecea,
soarta lor ameninta s5 devie tot mai proast. Ca sa mai scap de plicti-
seala recriminatillor, m-am inteles cu Iorga s5 numim o comisie mixt5
care s5 asculte p5rti1e si s5 incerce sa" le impace. Iorga a desemnat pe
dl. Butureanu, profesor Tasc5 si Munteanu-Rimnic iar eu pe d-nii ste-
fan Meitani, profesor Petre Dragomirescu si Iulian Vrbiescul. Din
nenorocire, apostolii nu prea aveau incredere in aceast5 comisie, si
cum Iorga ii da afar, n5v5leau cu totii la mine. Totusi comisia mi-a
fost de mare ajutor cu deliberarile ei, peste care m-am prefacut ea' nu
intelegeam s5 trec, ca s-mi dau thgazul s5 mai thsuflu.

Anul 1924, anul meu de concubinaj politic cu Iorga (anul 1931 a


fost un an de c5snicie legitim5 terminat ca atatea c5snicii printr-un di-
vort definitiv!), a fost un an p1M de evenimente m5runte pentru mine, un
an de preg5tire pentru cele ce s-au intamplat in 1925. Aceste eveni-
mente mkunte au avut importanta lor atunci, dar n-au 15sat o dar prea
luminoas5 in istoria evolutiei politicii romanesti si nici in mintea mea.
Guvemul liberal a continuat s5-si fac5 de cap, uzind si abuzand de pute-
re; opozitia s-a agitat in intuneric, pe dibuite, diversele ei elemente
c5utnd o apropiere far5 s5 o g5seasc5 iar eu, infaturat momentan de
pe scena public5 prin cedarea sefiei lui Iorga si prin absenta mea din
Parlament m-am marginit s5 tes in culise panza pe care socoteam ca voi
putea broda, in fine, florile nazuintelor mele politice de totdeauna...

I Aceiai domni fuseserd desemnali in ziva fuziunii pentru redactarea statutelor


noului partid redactare apoi amanata panA la intrunirea noului Comitet Executiv.
www.dacoromanica.ro
124 CONSTANTIN ARGETOIANU

Am facut greeala s nu inregistrez nimic pe hartie in acele zile de


incordare i de pregatire in care s-a dospit scurta dram5 a democratiei
romanqti abatuta din calea ei prin lovitura din aprilie 1926 aa In-
c& amintirile mele nu se mai contureaza cleat in trsaturi mari ce nu
pot da decat o slab5 idee despre atatea framantari care n-au dus totui
la nimic.

imi aduc aminte c dupa un iunie destul de inearcat asupra caruia


voi reveni numaidecat, am pornit in iulie cu automobilul la drum, prin
Moldova i Bucovina, i rn-am inapoiat prin Ardeal la Bucureti. Am
fost insotit in aceast5 excursie politica de prietenul Radian i primul
nostru popas o jumatate de zi a fost la Focpni. Scopul calatoriei
mele era & ung putin balamalele fuziunii i s5 caut s5 infratesc parti-
zanii mei cu ai lui Iorga. Am putut sa constat cu acest prilej ea o masa'
comun5 i cateva glume apropiau oamenii mai bine ca lungi tocmeli i
discutii. In zilele de 10, 11, 12, 13 i 14 iulie am mancat pe de-a intre-
gul i am impaeat pe jurriatate, la Focpni, la Bacau, la Roman, la Boto-
ani i la Dorohoi. Am petrecut noptile la Panait Cantili (Bacau), la
Leon Ghika (Botoani), la Rautu (Dorohoi) i mi-a r5mas din aceste
trei case viziuni nqterse ca tipic reprezentative ale diverselor moravuri
moldovenqti. La Bac5u, cas5 luxoasa cu pretentii de stil Louis
Seize", sleita de orice urm5 de viata sufieteasea; curata spilca, cu par-
chetele i clantele u0or frecate zilnic colivie aurita in care tralau,
izolati i atipiti ca dou cucuvele, batranul meu prieten Panait Cantili i
matahala sa de nevasta. La Botoani, casa lui Leon Ghika inchis5 i
moarta ziva se deschidea i invia noaptea intr-o forfoteal5 ce tinea
pada in zori. Leon Ghika, pas5re de noapte i el, dar pasare vesela,
obimuise pe bot4aneni s5 se agite numai la lumanari. La intrunirea, la
banchetul i la consfatuirea organizate in cinstea mea, ziva, n-a luat
parte, eici dormea, in schimb toata noaptea mi-a poftit la un paharel de
vin pe toti ambitio0i localnici i rn-a ajutat sa-i pun de acord i sa
primeasca efia prietenului meu, profesorul Petre Irimescu. Dac5 casa
lui Cantili mi-a infatipt viata moldoveanului r5p5nos, ciufut i calic,
dac5 a lui Leon Ghika-Dumbraveni pe a moldoveanului trasnit, petre-
calnic i nesocotitor al banului ca i al timpului pierdut casa lui
Rautu din Dorohoi mi-a pus in fine in fat...1 ochilor o icoana de viat5 ii-
nitit i normal, cum era firesc s5 o duc5 oamenii care, far5 sa inoate
in belpg, aveau ce le trebuia ca sa traiasca ca lumea. De la Dorohoi,
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 125

rn-am ab5tut prin Herta la Noua Su lita s itnpac pe Giurgiuveanu al


meu cu Calinic Istrate al lui Iorga (amandoi electori de mana intai) si
am ajuns seara la Cern5uti unde am fost primit... de profesorul Traian
Bthileanu, seful iorghistilor, care trebuia s ajung5 ministru, dar mai
tarziu, odat5 cu legionarii dup5 lovitura de Stat din septembrie 1940.
Bthileanu, pe care-1 cunoscusem la Viena si pe care-1 vedeam zilnic la
Legatie unde functiona drept cancelar, era mielul lui Dumnezeu, otn
pasnic i m515ios, incapabil de un gest sau de o actiune mai hothrat.
Mare trebuia s-mi fie mirarea cand 1-am v5zut in c5mas5 verde cu re-
volverul in mink proclarnand de pe fotoliul s5u ministerial c5 profe-
sorii trebuie s invete de la studenti, nu studentii de la profesori cum s
se poarte in viath"! In acea pasnic5 var5 a anului 1924 n-as fi crezut
niciodath c5 m515ietul profesor de sociologie de la Cern5uti ii va ter-
mina cariera prin pusc5rii si prin lagare de concentrare...
Dup5 ce am pus bazele unei noi organizatii la Centhuti, unde eu nu
aveam mai pe nimeni, am coborat spre Bucuresti prin Sucevita, Putna,
Vatra Dornei, Bistrita si Sovata. Noaptea de la 14 spre 15 iulie n-am
mai petrecut-o la Centhuti ci la Zvoriste, in spatiosul conac un fel de
caste! al familiei Manoliu-Tescanu, nu departe de Mih5ileni. M5
poftise colonelul George Miclescu, prieten politic, cas5torit cu una din
domnisoarele Manoliu. Am petrecut si am dormit bine. Zile le urmaloa-
re mi-au adus incantarea ochilor departe de plictiselile politice. La
Moldovita, la Putna, la Sucevita am trait ceasuri de duioas5 intimitate
cu trecutul, la Vatra Dornei (am dormit la dr-ul Spanu) mi-am lasat
gandurile pe Bistrita in jos inchipuindu-mi o noug desc5lecare roma-
neasca. Drumul de la Vatra Dornei la Bistrita m-a cucerit: de pe cul-
mea de desprtire a apelor de la M5gura, vederea nu cuprinde, cat se
poate ea intinde, cleat coame de paduri verzi, paduri ce se desfasoara
in toate *tile i pan5 la orizont ca o mare de verdeat5, o mare cu
fream5tul si cu valurile ei. E o priveliste cum nu cred ca se mai gaseste
una in Europa. De la Bistrita la Sovata am facut o zi; oprindu-ma de
mas5 in Top lita patriarhului Miron. Drum interesant, dar mai putin
simpatic, prin Ardealul s5sesc i secuiesc...

Mi-aduc aminte de ziva petrecuth la Sovata, ca de ziva de ieri desi


au trecut aproape 20 de ani peste ea in clipa in care scriut. Am gasit
I 7 mai 1943!
www.dacoromanica.ro
126 CONSTANTIN ARGETOIANU

acolo Sanhedrinul Partidului National cu Maniu in frunte. tiam ca


erau toti acolo si ma abtusem din drum nu de dragul palniei pline cu
apa sarata, inconjurata de cateva vile si hoteluri fara farmec si de o
padure de fagi faith' confort, catarata pe maluri si pe dealuri ci de
dragul lor. Erau acolo in afara de Maniu Vaida, Mihai Popovici,
Aurel Vlad, Bontescu, popa Man, Coltor si altii mai marunti pe care
i-am uitat. Era un foarte potrivit prilej sA string mai de aproape pe
chestiunea fuziunii cu ei pe care, pana atunci nu o pertractasem" decal
cu fratele Mihai Popovici, fiindca nu o socotisem coapt5. Coved' nu
era ea nici Ifi vremea aceea, cu toata arsita lui iulie, dar pertractari" in
mai multi sub verdeata, seara la masa si pe potecile ce duceau noaptea
pe luna spre iurta" Eremituluil imi parusera foarte nimerite pentru a
grabi coacerea. Situatia se mai schimbase de altminteri. Negocierile
ardelenilor cu taranistii nu dusesera la nici un rezultat i Maniu lama-
sese seful unui partid stimabil dar regional, ceea ce II punea in stare de
inferioritate fata de ceilalti sefi, in momentul deschiderii crizeide
Guvern pe care toti o prevedeam pentru prim5vara anului 1925, cel mai
tarziu. Toti prietenii lui ii impingeau la o intelegere cu cineva", cu
oricine afara de liberali pe care nu-i puteau suferi si care in plus, erau
aproape pe dric. Cu caranistii nu se izbutise; intre averescani si noi, toti
ne preferau pe noi, pe Iorga si pe mine. Se cam speriau ei de nazbatiile
Paranoicului, dar aveau incredere in dibacia mea ca sa dreg lucrurile.
Marea lor nedumerire era chestiunea sefiei, la care Maniu nu voia sa
renunte (si nici ai lui n-ar fi consimtit) si se intrebau cu totii, plini de
groaz5, ce se va intarnpla cu Iorga in caz de fuziune...
Scopul vizitei mele la Sovata a fost sa-i fac s inteleagA fara sa le-o
spun pe sleau si cu atat mai putin sa iau un angajament in aceasta pri-
vinta, cd voi fi de partea lor... Am izbutit, ardelenii m-au prodamat
fratele kr, si ideea fuziunii noastre a facut un pas serios inainte. E
interesant de insemnat ca, cu toata mediocritatea lor intelectual, ma
simteam mai putin instrainat politiceste in mijlocul ardelenilor decat in
fata lui Iorga. Probabil c5 mentalitatea celor de dincolo de munti se
incqdra mai bine in crezurile si proiectele mele dee& fulgurarile lui
Iorga care n-a putut niciodata sa-si dea seama in viata c dou5 si cu
doua fac patru.

lUn farsor al carui numel-am uitat!


www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1923-1926 127

Mi-aduc aminte ca in vara i in toarnna acelui an 1924 rn-am legat


mai steins de Printul Carol, fara s5 intru totui in intimitatea lui, ap
'Meat n-am putut sa-limpiedic s5 faca in 1925 prostia pe care a facut-o.
De la Iasi i pana s-a casatorit cu Principesa Elena a Greciei, il zarisem
numai de departe, i marturisesc ca nu ma impinsese nici o simpatie
spre dansul. Primirea intepat5 pe care mi-o facuse in ianuarie 1918 cu
prilejul prezentarii mele ca ministru, evadarea lui in toamna aceluiai
an din Moldova i casatoria lui clandestin5 cu Zizi Lambrino la Odessa
apoi toate palinodiile sentimentale i erotice la care s-a dedat pada'
la cal5toria sa in jurul globului, ma scarbiser5 de dansul i e probabil ca
raporturile noastre ar fi ramas din cele mai reci, dac5 n-ar fi intervenit
simpatia Principesei Elena pentru sotia mea, i despartirea mea de
Averescu. Cred chiar ca despartirea mea de Averescu a fost punctul de
plecare al apropierii lui de mine caci el s-a apropiat de mine, nu eu
de el. Printul Carol hr5nea o ur5 neimpacata, o ur5 de apa, impotriva a
trei oameni: Barbu $tirbei, Ionel Bratianu i generalul Averescu. Con-
trariul parerilor generale, ura mare a Printului nu era tirbei, era Bra-
tianu. Pe tirbei il dispretuia ca arnant al mamei sale dar pe Bratianu,
care-1 judecase si-1 condanmase, il ura din toata puterea sufletului s5u.
Dac5 tirbei s-ar fi rnultumit cu rolul domnului de Pompadour, poate
c5 ar fi ajuns chiar sa se impace cu el, dar ceea ce nu-i ierta, ceea ce nu
i-a iertat niciodata, a fost ca s-a facut instrumentul lui Bratianu i c5 a
invartit pe Regele Ferdinand dupa poruncile efului Ocultei Liberale.
Pe Averescu nu 1-a iubit niciodat5, dar la inceput far s5-1 urasea. tia
de pe vremea razboiului c5 Averescu il socotea ca un militar subme-
diocru; a mai venit i mica chestiune cu camerista Thea despre care am
pomenit intr-un capitol precedent al acestor Atnintiri aa incat
n-avea pentru ce s5 indrageasca pe generalul cu care se mai sfadise, i
cu obraznicie, cu prilejul Consiliului de Coroana provocat de ultima-
tum-ul lui Mackensen in ianuarie 1918. Dar ura n-a intrat in sufletul
Printului Carol impotriva lui Averescu decal dup5 ce acesta se solida-
rizase cu Bratianu in chestiunea Zizi Lambrino i dupa ce generalul a
dus lucrurile pan5 la desfacerea romanticei casatorii incheiat5 la
Odessa. Cat timp am fost alaturi de Averescu, Carol nu se putea gandi
la o apropiere de mine dar indata ce in-am dumariit cu generalul
i-am devenit cu atat mai simpatic cu cat tia c5 sunt un adversar hotarat
al lui Bratianu i ca nu ma amestecasem nici de departe in afacerea
Lambrino i in sechestrarile lui de la Mon5stirea i de la Bistrita. Prin-
www.dacoromanica.ro
12.8 CONSTANTIN ARGETOIANU

cipesa Elena s-a gsit numaidecfit en confiance" cu sotia mea, ne-a


poftit la mask ne-a poftit la bridge a venit la noi cu Printul Carol de
brat. Mi-aduc aminte de o serata pe care am dat-o dup cererea Printe-
sei; dansa i surorile ei au dansat toat5 noaptea pe cand eu am jucat
bridge cu Printul, p5n5 la ora 5 dimineata! Partidele de bridge au deve-
nit tot mai dese, la dnsul, in Palatul de la osea, la mine, la generalul
Hentescu, comandantul Aviatiei, in c5suta in care locuia la aeroportul
de la 135neasai. Pe nesimtite am trecut de la bridge la politic5. De c5te
ori n-a trebuit s5 iau apararea lui Br5tianu, pe care-1 ura atAt inat vrea
sa ma conving5 c5 era prost! Incercarea mea de a restabili aceast5 jude-
cata n-a avut ins5 nici un succes, qi mi-am dat seama ea la o schimbare
de Tron, rolul politic al lui Bratianu era terminat!... Ce s5 mai vorbesc
de Averescu! Incetul cu incetul, Printul mi s-a deschis tot mai mult,
i-am c4tigat increderea, ideile mele politice 1-au incntat 0 rara a
preciza amanuntele unui viitor care atunci ap5rea Inca foarte indepar-
tat, in-am convins cci fn cazul unei schimbari de Domnie eu a s fi omul
pe care s-ar bizui... 0 schimbare de Domnie nu era ins5 de prevazut
pentru multi ani, in 1924 i chiar in 1925. Daca am fi putut-o prevedea,
dac am fi putut ghici evenimentele din 1927 (moartea Regelui Ferdi-
nand i a lui Br5tianu) e mai mult dec5t sigur c5 nici Carol n-ar fi ple-
cat dup5 Lupeasca, nici eu dup Maniu qi dup5 t5r5ni0i! Eu cel putin
m-am p5c5lit, dar nu mi-am f5cut de cap.

Mi-aduc aminte de trei zile petrecute pe la inceputul lui august al


acelui binecuvntat an 1924, la Valenii de Munte, unde, chemat de
Iorga, m-am dus & tin trei prelegeri. Am desfasurat in fata inv5t5to-
rilor, in fata misionarelor" i in fata proletariatului intelectual care se
adunase acolo, cteva probleme economice i financiare. Iorga imi sor-
bea cuvintele eram in faza dragostei imi batea ritmul frazelor din
cap i din picior, ma lauda, ma admira, ma ruga sa mai yin si in orele
libere rn-a dat din prima zi gata, caci a volt s-mi arate tot i numaide-
cat. Mi-a ar5tat biserica, 15murindu-mi cldirea ei i genealogia ctito-
1 Hentescu a fost primul stalp al camarilei Regelui Carol. Primul nu ca important,
ci ca data. A ajuns in fruntea Aviatiei impins de Print, si a fost scos dup plecarea lui
Carol, ca sa-si regaseasca cateva clipe de reactivare si de glorie la Restaurare".
Hentescu nu era prost, si poate c ar fi fost si un bun militar daca n-ar fi fost cartofor.
Un om care-si petrecea noptile la Automobil-Club facand pe crupierul, nu putea face
treaba la comandament a doua zi...
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 129

rilor, m-a dus la muzeul instalat intr-o casuca in care adunase toate
cioburile de primprejur, icoanele pe care le putuse terpeli de prin bis-
erici, marame, zevelci, poale brodate, cate-o plosca zugravita, ota de
Pa.,,ti incondeiate i cateva tiparituri vechi obiecte nenorocite smul-
se din vapaia vietii sau moarte de mult i mancate de cari sau de rnolii,
fara nici un interes pentru mine. M-a dus la Scoala zugravilor de icoa-
ne", intr-o alta casa paraginita in care trei ofticoi fierbeau m511161ig 5. in
ateptarea inspiratiei; mi-a aratat locul unde urma sa cladeasca in
mijlocul targului un teatru pentru reprezentarea festivi a pieselor
sale (ca Wagner la Bayreuth!), m-a plimbat prin temeliile incepute ale
Scolii Principesa Elena" menita sa adaposteasca demoazele minorita-
re en mal de roumain" i rn-a dus in fine i la aminul misionarelor"
instalat in casa veche boiereasca a Valenilor, o casa simpatica i sfioa-
&, in fundul unei curti, o casa in care vreo douazeci de tinere invta-
toare, cele mai multe frumuele, inghiteau zilnic, hai sa-i zicem confe-
rinfa Maestrului, i se pregateau astfel SA poarte cultura romaneasa in
tinuturile instrainate prin vitregia vremurilor. Ajuns la misionare am
cazut pe un scaun; ma dureau picioarele i mi se muiaser alele. Dan-
sul insa, care facuse de zece ori drumul, caci ca i cateii zburdalnici o
lua inainte, se intorcea, se incurca cu o vorbi in curtile oamenilor, dis-
parea, aparea lath' dansul insa nu da nici un semn de oboseal, 4i
inspecta i mangaia oitele date cu rouge" pe buze i cu pudra pe obraz
ca orice misionara ce se respecta. Maestrul imi deapana meritele lor,
culturale bineinteles. De dormit am dormit bine la Valeni, caci am tras
la prietenul meu politic avocatul Radulescu, om strain de micarea cul-
turala locala dar cu scaun la cap, cu paturi de puf i cu Wernuturi de
olanda. Din nefericire a trebuit sa iau toate mesele la Iorga sentinta
fara drept de apel i de recurs i asta a fost marea mea suferinta.
Cum putea omul acesta trai cu porcariile ce se serveau pe masa lui? Era
aqa de distrat Inc& nu vedea nici ce baga in gura. Erau lucruri mock-
loase i ingrozitoare, de la mamaliga nefiarta scaldata in zar Ora la
gaina prea fiarta (se desfacea...) neagra de pene ramase in piele... Bia-
ta coana Catinca, incorWienta, sau ca sa ma pedepseasa fiindca nu ma
iubea, ma tot indemna sa mananc i eu ma luptam cu ea refuzand sub
cuvant a nu-mi era foame (dei eram afamat) sau a sunt la regim.
Seam pe la ora 11, and imi da drumul i ma inapoiam acasa, nu in-
drazneam sa cer nimic Raduletilor, sa nu afle Apostolul (intr-o maha-
la ca Valenii toate se aflau) i sa se mahneasa i sa se supere... Am
www.dacoromanica.ro
130 CONSTANTIN ARGETOIANU

trait trei zile cu paine, cu ceapa si cu putin cas sarat, pe care mi le tre-
cea Toni pe ascuns Toni cel insarcinat cu popota cursistilor" cazati
prin scolile primare si pe unde se putea, Toni facatorul de minuni care
hranea cateva sute de oameni, cu nirnic, cu cei cativa lei pe care Iorga
ii da pe zi, rupti din modesta subventie capatata de la Ministerul In-
structiunii. M-am strecurat cu bine prin toate aceste mizerii, si la ple-
care prietenul meu pe o viata" rn-a dus la gala in alai, precedat de fan-
fara locala si cu toti cursistii nemancati dar adapati la izvorul celui mai
curat nationalism, dupa el...
Mi-aduc aminte de o reprezentatie la Teatrul Popular, intr-o loja,
poftit de Iorga. Se juca o piesa a lui, un fel de satir a moravurilor
noastre politice. Nu mai stiu titlul piesei, dar principalul personaj purta
numele de Sarmald i aproape toata piesa era un monolog al lui Sar-
mal. Teatrul lui Iorga era un teatru sui generis". Scria o drama sau o
comedie in 5 acte, in doua ceasuri. Ca tot ce a scris, piesele lui nu erau
tampite, dar erau idioate. Mai intai nu erau piese, ci scheme de piese.
Cateodata rar remarcabile, ca de pilda /sus, pe care a trebuit sa o
inghit, pe timpul prieteniei mele cu dansul. Scheme le asteptau insa sa
fie dezvoltate, si Profesorul n-avea nici timpul, nici dar teatrului. Sar-
maid era in mintea lui Iorga un prototip, si fiecare cuvant al lui trebuia
sa poarte", cu toate subintelesurile lui in realitate insa era o sinistra
paiata lath' viata si prin urmare fara duh... Iorga, langa mine, radea de
se prapadea la fiecare replica a palidului actor ce intrupa ridicolul per-
sonaj. Radea si ma inghioldea: Bine, nu?" Ioanitescu umpluse galeria
cu oamenii sai" din Negru, pe care ii punea sa urle ura!", bravo!",
traiasca domnul Profesor!" la fiecare trei cuvinte. Dupa un act
n-am mai putut sa rabd, dar nu stiam cum sa plec fara sa jignesc de
moarte pe pretenul meu"... Mi-am adus din fericire aminte frica lui
fantastica de boal, de boala sub orke forma. M-am incovoiat, si am
inceput sa gem... S-a uitat la mine, si m-a intrebat, speriat: Ce ai?"
Mi-e eau, mi-e rau de tot, dureri nebune in pantece..." Eih,
dhrraga, du-te rhephedhe hacasa si teh puhne hin phat!" Am protestat,
si am declarat ea' mai bine mor deck sa nu vac] srarsitul formidabilei
creatii. Dar Nebunul n-a vrut sa auda, se temea de molima, se vedea
deja pe dric, si rn-a silit aproape cu forta sa parasesc sala. Am plecat in-
covoiat in dou, rn-a dus Cihodariu de brat si plin de nadejde ca aveam
& mor si ca-mi va lua locul in partid, pada afara la o trasura... M-am
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 131

urcat intr-un taximetru v5itandu-m5 si asa am sc5pat de Sarmald i


de parintele lui sufletesc!
Mi-aduc aminte de o deplasare cu apostolul la Cernauti si de alta la
Br5i1a, excursii politice, menite s5 cimenteze organizatiile noastre si s5
le intareasc5 vlaga. Renuntasem la proiectele informarii publice, c5ci
aveam amandoi oroare de asemenea exhibitii, si le inlocuisem prin
conferinte publice si prin consfatuiri cu fruntasii locali ai partidului.
Am sosit si intr-un kc si in altul pe la amiaza, am luat masa cu par-
tidul", Iorga a tinut cite o conferint5 cu subiect istoric-literar si seara
banchete cu eke un discurs politico-economic" 16trat de mine si ur-
mat bineinteles de cAteva cuvinte ale Sefului multe presarate cu
obisnuitele glume. La dejunuri nimeni n-a avut voie s5 vorbeasc6 de
politica' local5, si nici nu s-ar fi putut, cu oricita indrzneal, c5ci vor-
bea numai El, Unicul, si nu stia nici numele celor ce-1 inconjurau, dar-
mite s5-i mai intrebe de p5surile kr personale. I-am mai luat eu la o
parte, pe neb5gate in seam, unul ate unul si le-am ascultat dorintele
si le-am dat sfaturi. Cu conferbatele lui la Cernguti si la Braila a fost
petrecere mare. Iorga era un conferentiar delicios; ajutat de prodigioasa
lui memorie improviza cu o mestrie si cu un duh far pereche. De
obicei nu se sinchisea de subiectul prelegerii sale, o lua razna si-si adu-
cea aminte de titlul conferintei numai la sfarsit, in cdteva fraze de in-
cheiere. La Cernuti, anuntase o conferint5 despre legaurile istorice
ale Bucovinei cu Moldova si a vorbit tot timpill despre poetul R., cu
care bucovinenii se mandreau, i-a despicat scrierile cu o rAutate si cu o
verv5 delicioasa; 1-a dat gata, si dup ce n-a mai famas nimic din el, a
definit in cinci minute integrarea Bucovinei in sufletul moldovenesc...
La Braila, in momentul de a se urca la tribun5 uitase despre ce trebuia
s5 vorbeasc5, si se inc5p5tanase sa o stie, spre mirarea celor care-1 in-
soteau, si care din intimplare nu citiser5 cu destul5 atentie afisul si ui-
taser5 si ei titlul conferintei! A fost o istorie intreag5, pan5 am dat de
un afis si am putut s5 satisfacem neasteptata pretentie a conferentiaru-
lui de a-si cunoaste subiectul conferintei: Rolul Beal lei in razboaiele
trecute" sau asa ceva. Asa?... Bine..." a exclamat Maestrul, s-a ur-
cat la tribun5 in aplauzele publicului, si a vorbit un ceas si jum6tate
despre altceva! Era o grdin5 de om!

Mi-aduc aminte de zece zile petrecute la Galati, pe la mijlocul lui


decembrie, in campanie electora15. Se ivise o vacant5 la Senat, si Cen-
www.dacoromanica.ro
132 CONSTANTIN ARGETOIANU

tru1 hotSrfise s5 prezentrn pe prietenul meu politic Ilie CAlciurescu,


seful organizatiei partidului nostru in Covurlui. Aveam in acel judet o
organizatie foarte tare, CMciurescu era cel mai simpatizat dintre candi-
dati, si rn-am decis s-i dau o man5 de ajutor, aproape sigur Ca vom
cuceri mandatul. Lupta se da intre trei candidati, al nostru, cel liberal si
cel t5ranist. Forte le erau cam egale, balanta inclina usor in favoarea
noastr, dup5 marturisirea tuturor. Succesul depindea de votul ovreilor,
foarte nurnerosi (vreo 800 de alegatori) si foarte disciplinati. Ca mi-
nistru de interne ma purtasem foarte bine cu ovreii si nadajduiam con-
cursul lor. Abia sosit la Galati rn-am dus la seful lor politic, doctorul
David, care m-a primit ca pe un trimis al lui Elohius i mi-a spus:
Domnule ministru ati salvat viata, aci la Galati, sub ochii mei, a ator-
va sute de copii ovrei refugiati din Rusia, dindu-le hran5, vesminte si
adapost. Ar trebui s fim niste netrebnici, daa nu v-am da votul nos-
tru. Puteti conta pe toate voturile noastre! Noi nu inselAm!" 8i cu toate
astea au inselat: in ajunul alegerii a venit licheaua de Fildermann de la
Bucuresti, cu ordinele Centrului, i toti ovreii au votat cu Guvernul,
care ne-a invins cu putine voturi...
Aceast5 campanie a fost pentru mine foarte placuta, aci am trait si
am petrecut bine. Instalat la hotel Metropole, caa curat5 si bine tinutA,
luam mesele, and nu eram poftit prin familii, la restaurantul Sure pe
Strada cea mare, la resturantul Sure care mai pAstrase ceva din vechea
lui faimA. Aflandu-m5 pe malul Dunrii, si in centrul pescariilor noas-
tre, mi-am zis c trebuie sa manfinc in fiecare zi peste proasp5t, si nu
m-am jenat. imi reamintesc ins5 c intr-o bun5 zi nu a fost insemnat
nici un fel de peste pe carta de bucate de la Sure, de obicei destul de
bogata cu privire la acest articol. Cum, n-aveti azi peste deloc?", am
intrebat mirat. Nu, domnule, mi-a raspuns chelnerul, n-a sosit de la
Bucuresti!" Am aflat astfel c pestele adus la Galati din. Delta si de la
VA !coy era expediat la Bucuresti, si de acolo reexpediat la Galati, pen-
tru nevoile consumatiei locale! Aferim organizatie! 8i ne mai miram
de ce toate lucrurile mergeau pe dos in scumpa noastr tara! Ca s5
atrag simpatiile aleg5torilor culti" am tinut la Galati si doa conferin-
te, una la Liga Cultural, sectia locala prezidata de profesorul Cal-
muschi, sub-seful iorghist al organizatiei noastre alta la Teatru.
Eram atunci in toiul carierei mele de conferentiar, si prelegerea mea
asupra idealismului si realismului in politia" a avut mare succes.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 133

Bietul Calciurescu a fost foarte dezamagit prin caderea lui; era o fi-
re subtire si sensibila si din acel moment s-a lsat prada descurajarii...
S-a mai incurcat dupg scurth vreme si intr-o nenorocith afacere senti-
mentala, si s-a sinucis. A fost unul din tovarasii mei de lupta politica pe
care i-am regretat mai mult...
Pe cand ma aflam la Galati, Iorga mi-a pus la cale la Bucuresti rein-
trarea mea in Camera, fara sa ma previe. Guvernul, ca sa nu-1 intarate,
n-a indraznit sa respinga demisiile pe care le ceruse lui Beion Georges-
cu, lui Potirca si lui Vrbiescu si am fost astfel proclamat deputat de
Do lj, fara sa fi fost intrebat, caci n-as fi primit niciodath sacrificiul pri-
etenilor mei. Trebuie sa marturisesc ea' Iorga a procedat in aceasta
afacere cu mult tact si cu multh delicatete, invocand interesul superior
al partidului...

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL XV-LEA

intrevederi i negocieri cu $tirbei Meidge Actiunea lui Stere


Reiau incercarea unei fuziuni cu ardelenii, nereuita de Iorga
Mihai Popovici i concursul lui Chestiunea Sefiei i a intele-
gerii cu taranitii Iau contact cu Maniu dupa plecarea lui Iorga
la Paris Ma inteleg cu Maniu Apelul lui catre partidele demo-
cratice Raspunsul meu i adeziunea Partidului Nationalist al
Poporului Atitudinea celorlalte particle Formele fuziunii
Infiintarea Partidului National cu doi efi.

Pe ling5 i printre toate aceste distractii" i multe altele pe care


le-am uitat, gandul meu a urm5rit zi cu zi pe de o parte scopul la care
ma inh5masem, alc5tuirea blocului democratic menit sa ia succesiunea
Guvernului Br5tianu iar pe de alta consolidarea doctrinei mele mo-
netare, stabilizarea, pentru care ma r5zboiam Inca cu toat5 lumea i
mai ales cu Vintila Br5tianu, adversarul ei cel mai inverunat. Au mai
trebuit aproape 4 ani pin5 sa se conving5 i bancile liberale i tutorele
lor de necesitatea stabilizarii. Cu alctuirea blocului democratic a mers
ceva mai iute, dar totu0 cite t5raganeli, cite pertractari, cite ambitii de
imp5cat!
In negocierile mele am gasit un ajutor nea0eptat, qi determinant in
ce privea pe tarani0i din partea lui tirbei. Da, din partea lui tirbei,
omul lui Br5tianu! Banuiala mea c5 lui $tirbei i se urise cu rolul de co-
doq ascuns in umbr5 qi in tainele alcovurilor, s-a int5rit pe zi ce trecea
0 a ajuns s5 fie o certitudine. Bineinteles c5 omul nu marturisea nimic
i c5uta s5 justifice interventiile lui prin devotamentul sau care Rege,
caruia voia, zicea dinsul, sa-i puna un instrument de guvernare la lin-
demink canalizind totdeodat5 spre metode de ordine curentele cele
dezmAtate reprezentate prin Partidul Taranesc. *i nu numai c5 nu mar-
turisea nimic, dar mi-a mai cerut s5 pstrez cel mai mare secret in jurul
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 135

demersurilor sale, sub pretextul ea nu voia s5 se cunoasc5 raporturile


lui cu Stere, cki cu Stere lucra el. In realitate nu se jena de legaurile
lui cu Stere, ci se temea de Br5tianu pe care nu indrznea s5-1 infrunte
pe fat. Toti domnii acestia lucrau numai pentru satisfacerea ambitiilor
lor personale. Dac5 Iorga si Maniu voiau s5 fie prim-ministri fiindc5
asa le cerea temperamentul lor autoritar si inalta idee ce aveau despre
ei insisi, dac tirbei ravnea cu titlul de presedinte de Consiliu un kc
mai bun la masa' si o regularizare a situafiei sale politice Stere
c5uta prin frecventarea lui tirbei si printr-o eventual participare la
Guvern o reabilitare politica'. Stere ii da seama ca numai ascendentul
lui $tirbei asupra Regelui putea s-1 impun5 intr-un Guvern, si cum pe
de alt5 parte era certat de moarte cu Iorga si nu putea suferi pe Maniu
nu vedea deloc cu ochi r5i o presedintie a Printului. faranistii nu
avea pe cine s" sustie din sanul lor din fericire, cki Stere n-ar fi suferit
pe nimeni s5-i treacg inaintet, si se impkau s'i ei toti mai iute cu ideea
unei presedintii a lui tirbei, omul Regelui, cleat cu una a lui Maniu
sau a lui Iorga, sefi ai partidelor concurente. Dandu-mi seama la randul
meu de marile greutati ce voi intimpina ca s5 conving fie pe Iorga, fie
pe Maniu s5 primeasc5 insc5unarea celuilalt, rn-am familiarizat si eu,
din ce in ce mai mult cu ideea unei presedintii tirbei, in credinta c5 si
Iorga si Maniu vor primi mai lesne un homo regius" in capul lor,
decal unul pe altul.
S-a organizat astfel un adevArat complot intre tirbei, Stere si mine,
complot pe care nu 1-a stiut nimeni, complot care a pregtit in tkere
succesiunea Guvernului BrAtianu. Lipsa de rezistent5 a Regelui fata de
injonctiunile lui Br5tianu, imposibilitatea Partidului National si Par-
tidului T5r5nesc de a se intelege asupra unei liste ministeriale si tr5da-
rea lui Iorga in fata Regelui au impiedicat planul nostru s5 reuseas-
c5. Dar nu am ajuns Inca acolo...
Complotul nostru a putut famine secret si pentru ca nu ne-am into"-
nit niciodatd in trei. Eu tratam separat cu tirbei si cu Stere, iar Stere
avea intalniri cu $tirbei si astfel se complecta circuitul. Cu tirbei am
avut mai multe intrevederi in iunie si in iulie. Pretextam ca s5 ne intal-
nim afacerile Societ5tii petrolifere Steaua Roman5" in Consiliul care-
ia de administratie, prezidat de tirbei, eram membru. Erau tocmai la
ordinea zilei dificult54i de aplanat intre grupul roman, grupul englez i

1 Vremelnica sefie de mai tarziu a lui Mihalache in Partidul National-Tariftnesc, a


fost primitii de Stere ca sA doboare pe Maniu fi fiindoi o ftia vrernelnica...
www.dacoromanica.ro
136 CONSTANTIN ARGETOIANU

grupul francez. Ne vedeam des, dar pe langh afacerile Ste lei", vor-
beam mai ales de ale noastre. Veniser5 membrii Consiliului din Paris si
din Londra; printre ei erau Champin, Mercier, Jacques Stem cei doi
dintai prieteni de la Iasi, chci facuser5 parte din Misiunea generalului
Berthelot, ca ofiteri de rezerva. hi lep5daser5 acum uniformele si im-
beacaser5 hainele de milionari... Jacques Stem era fiul acelui Stem ca-
re organizase subscrierea primului imprumut strain consimtit Romaniei
inch vasal5 a Turciei, in anul 1870. Mat deschis, cu avere mare, cu fru-
moase instalatii la Londra si in Kent era tipul ovreiului complecta-
mente anglicizat, in personalitatea caruia, fizic5 si moral, nu mai r5m5-
sese nimic din tarele rasei. 8tirbei s-a pus in patru ca s5 fach cinste
oaspetilor nostri si-mi reamintesc cu plhcere o mash adevarat princiara
pe care a oferit-o membrilor Consiliului, la Buftea, pe iarb5, in zarea la-
cului... Au fost toate ca in Anglia, in castelele Lorzilor, numai ea" in juml
mesei se plimba si mugea un bou! Era insa un bou pe dou5 picioare si-1
chema Osiceanu, si era directorul general al Societhtii! Ba cu Steaua",
ba cu Stere, ma imprietenisem bine cu 8tirbei, ne vedeam des si ne
intelegeam. M5 gandeam la zilele de cur5tenie sufleteasc5 de la Iasi,
pline de entuziasm si de nhdejde si sorbeam far5 remuschri ciorba de
la Buftea! Mi-era cam rusine de mine dar unde nu duce politica!
Cu Stere ma intalneam la Athene Palace. Stere, c5shtorit cu v5du-
va lui loan Radovicil locuia la Bucov, lang5 Ploiesti si nu venea decal
din cand in cand la Bucuresti, pentru 2-3 zile, si teagea la hotel. Dar
inainte de a vorbi de Stere, doua vorbe despre doctorul Meidge.

Doctorul Meidge era, un mamos englez vestit, si-ladusese la Bucu-


resti Regina, pe atunci Principesa Maria, pentru facerile sale. Foarte in-
teligent, Meidge, avea o patimh neingrdith pentru politic5. Pentru tot
ce era politica; politic5 englez5, politic5 intemational5, politic5 natio-
nala in Orile in care se afla sau prin care trecea. Se zicea deja pe atunci
ca era in serviciul lui Intelligence Service" si am avut prilejul s5 aflu
mai tarziu c5 era subventionat" si de Ministerul nostru de Exteme.
Palk ori nu, se at-Ma cat se poate de interesat de politica noastr5 si mh
vizita des cand venea la Bucuresti. Cateva zile dup5 intrevederile mele
cu $tirbei, din luna mai, a venit sh-mi sugereze o formula de Guvem
tirbei, cu concursul meu, al lui Maniu si al thrhnistilor formula ce

1 Fratele ministrului Radovici. Mort tin5r, tuberculos si socialist. S-a aruncat in


mare, de pe vapor...
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 137

ar fi foarte agreata la Londra, spunea el. $i rn-a infrebat: Ce ai zice des-


pre o asemenea combinatie?" Nu mi-a placut niciodata sa vad strainii
bagndu-qi nasul in afacerile noastre politice qi am raspuns englezului
cam evaziv. Se vede insa ca *tia el ceva de la $tirbei, caci a interpretat
discretia mea ca un consimtamint *i numaidecit mi-a declarat ca va
intra in actiune pe langa Regina intra la dansa cum vrea *i cand vrea
*i ca o va convinge sa se inhame la capacitarea" Regelui Ferdinand
in vederea acestui plan minunat. Mi-am inchipuit din prima zi cfind
mi-a vorbit tirbei, ca omul nu ascunsese nimic din ambitiile sale, Re-
ginei, *i mi-am adus aminte de vremurile in care Principesa Maria sf5-
tuia pe conservatori, vorbind cu tata-meu, s aleaga de *ef pe scumpul
ei Barbu. i iata cum a intrat in combinatia noastrei qi Regina Maria *i
Meidge. Meidge era insa discretia facuta om, iar Regina nu avea cu ci-
ne sa trancaneasca, caci nu vorbea politica decfit cu tirbei.

Stere a fost una din figurile cele mai conturate ale politicii noastre
intre anii 1910 *i 1925. Masiv, bloncos, greoi la mers *i la vorba, Stere
ne-a venit din tundrele Siberiei gi s-a oprit intr-o prima etapa la Iasi, un-
de a inchegat in jurul lui o generatie de tineri ce se socoteau sociali*ti
fiindca sensibilitatea lor ii zbarlise impotriva rnizeriilor omengti *i
teoriile economice *i sociale germane le otravisera mintea pomita s taie
fire in patru dar care, ca *i dfinsul, erau in realitate simpli utopi*ti. in
aceasta prima etapa, in etapa lui Stere cu barba, caci purta o barba
deasa, frumoasa qi neagra ca pana corbului etapa de aclimatare *i de
luare de contact evadatul din Siberia *i-a marginit activitatea in lu-
mea ideilor, rationamentelor *i ecuatiilor cerebrale, depaqind foarte rar
cercul lor. Profesor la Universitate i*i facea cursul in fata studentilor
*i-1 continua apoi in fata ciracilor, a prietenilor sau a oricui, qi oriunde
la Hata Romeineascii, pe care o intemeiase, la prieteni, la el acasa,
la birt sau pe strada, vorbind *i fumand de dimineata pana seara qi pang
noaptea tfirziu. Stere a dovedit mai tarziu, prin romanul in multe volu-
me in care *i-a zugravit viata, ca era un mare scriitor (primul volum din
aceasta serie va ramne un cap de opera al Iiteraturii romaneqti, de o
putere tolstoiana), dar in aceasta prima faza a vietii sale in Romfinia a
lucrat mai mult cu vorba dec5t cu condeiul, *i totu*i, sau poate tocmai
din pricina asta, *i-a creat in acest rastimp legaturile trainice care nu
s-au rupt niciodata ca *i vrajma*iile tot atat de puternice.
intr-o a doua etapa a carierei sale, dup ce a sedus pe Ionel Bratianu
*i s-a inscris cu atatia genero*i" in randurile Partidului Liberal Ste-
www.dacoromanica.ro
138 CONSTANTIN ARGETOIANU

re a cobordt de la Ia0, ras barba i s-a inecat in politic5. Prirnul s5u


mare act politic a fost reforma agrar5 pe care a b5gat-o pe gt Br5tieni-
lor, al doilea, de la 1914 inainte, rezistenta impotriva curentelor nationa-
liste ce ne impingeau in rAzboi impotriva Puterilor Centrale, cu sacri-
ficiul revendicarilor noastre asupra Basarabiei. Toat5 lumea tie cum
s-au intors evenimentele i cum Stere a devenit un tr5d5tor". Atunci
1-am cunoscut, in mijlocul zbuciumarilor sale suflete0i; nu-1 intAlni-
sem niciodat5 inainte. De frecventat, nu 1-am frecventat insa cleat du-
pa r5zboi, dup5 ce fusese clasat tradator". Ii ascultasern in Camera, in
rarele sale manifestatii la tribuna din timpul neutralitatii" (1915
1916), i cuvAntul lui imbacsit dar sincer i neme0eugit, truda sa de
om c5znit ce-0 alegea cu greu cuvintele t*ite cu prea mare imbulzea-
15 din bogatia lui sufleteasc5, ma miFaser5 adinc. Sinceritatea i buna-
credint5 rn-au sedus totdeauna. Eram ins5 in acea vreme a neutra1it54ii
prea despartiti prin toate ca sa ne apropiem. El concepuse reforma
agrara pe baza de expropiere i eu eram omul care combatusem i corn-
b5team expropierea, pe temeiuri solide de doctrin5 economica el era
in fruntea celor ce cereau razboiul al5turi de Puterile Centrale impotri-
va Rusiei, 9 i eu faceam parte din Actiunea Nationala" i l5tram zilnic
impreun5 cu Filipescu, cu Take Ionescu i cu intreaga tara: vrem Ar-
dealul, vrem Ardealul!"
Dup5 fAzboi ne-am apropiat ins. La0tatea i f5tarnicia cu care
Stere a fost atacat de profitorii intregirii neamului" rn-a dezgustat si
pe cAnd Iorga i Take Ionescu loveau far5 inn in omul prabu0t i de-
zarmat, eu i-am intins mAna. Ne-am intalnit des, mai ales in anii 1924,
1925 i 1926, i ne-am inteles in multe, de0 multe altele ne desparteau.
Mi-a r5mas din aceste convorbiri o impresie ciudat, impresia cd nu
era bun de nimic intr-o politicS constructivd, ci cd, cu.toatd pldcerea
de a sta de vorbd cu dnsul, ceasurile petrecute cu el erau ceasuri
pierdute. Pentru Stere, totul se reducea la idei i la rationamente; la de-
ductii i niciodata la inductii. Sta pe marginea patului, cu vepica lui
tigareta intre buze, i rationa perte de vue". Totul era pentru dnsul
materie de analizA de sintezA nu se ocupa niciodat5. Acest utopist
care credea in puterea rationamentului i a deductiei, nu incerca nici-
odat5 sa construiascA. Voluptatea rationarii ii satisfacea pe deplin i
nu-0 da seama c5 aceast5 patim5 ii istovea, cum istove0e alcoolul sau
opium-ul pe cel ce se ded la abuzul lor. Tot rationand de dimineata
pAn5 seara, Stere ajunsese la un fel de betie a rationamentului, cu rare
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 139

clipe de luciditate, in care tot ce se mica in jurul s5u ii ap5rea in fine


sub culori reale. Momentele acestea de luciditate, de odihnA a mainii
de rationament, erau insA prea rare ca sA poata da ceva. Omul acesta se
nAscuse cu minte intreagA, dar prea trAise mult singur in anii de forma-
tie intelectualk i i-o deformaser5 pustiurile siberiene, pustiurile sufle-
tului slay i pustiurile filozofiei germane, fiecare cu nemArginitul lor...
Aa cum era, i poate fiindcA era aa, Stere exercita o mare, o co-
pleitoare influenta asupra analfabetilor, asupra manualiSilor i asupra
belferilor Partidului TAranesc. In complotul meu cu $tirbei i cu Stere,
am pus toat5 greutatea pe Stere. tirbei nu era pentru mine cleat un
atout" mai mult, utilizabil pentru a zadarnici uneltirile lui BrAtianu la
Palat, pentru a invirti pe Rege i pentru a servi in ultimul moment ca
sperietoare scoas5 din cutie i menita s5 impace pe Iorga cu Maniu.
Stere ins5 era omul care-mi putea aduce Partidul Taranesc, i in tot
cazul omul care 1-ar fi putut impiedica la o colaborare cu noi qi cu arde-
lenii. Iata de ce am cAutat s5-1 cfi.tig pentru planurile mele, cAci rarA
Partidul Taranesc, de opozitia caruia toat5 lumea se temea, nu puteam
infatia Coroanei blocul fortelor de stanga domesticite...
E probabil ck date find intransigenta i rationalismul lui, n-a fi
reuOt niciodatA cu Stere, dacA n-ar fi fost dorinta lui, ascunsh dar tena-
ce, s moari reabilitat. OricAt ar fi cineva de rationalist, oricat ar trAi
trei sferturi din zi in nori, nu-i poate fi plAcut &A aud5 incontinuu in
jurul lui cuvintul de tr5d5tor i amenintarile de puF5rie... $i-1 mai
incinta i ideea c5 putea contribui el, s5 curete de la domnie pe Iorga i
pe Maniu. Parc5-1 aud i acum pronurttand cu evlavie, cu vocea lui ap5-
satk cuvintele Printul Barbu..." bea lapte citandu-i numele, cu
gandul la cei doi Afi" pe care urma sa-i dea gata.
Am lasat toatA grija aducerii" tarAnitilor pe seama lui Stere, i
n-am luat contact cu alti membri ai partidului nostru de stanga, decat
intAmpl5tor. Avand pe Stere, tiam c5 voi avea partidul. Odat5 inteleqi
cu nationalii, imi dam seama c5 vom mai avea un hop greu de trecut,
acela de a convinge pe Iorga s5 inghita pe Stere ca tovar4 de lupt5. Era
greu, i toat5 greutatea cAdea evident in spinarea mea, dar mai trAisem
eu i alte momente grele in politick i cu Iorga ce nu era posibil?

LAs And astfel actiunea de apropiere cu tAr5rtitii inseilat5, i pe sea-


ma lui Stere, m-am pus sA* lucrez serios la fuziunea cu ardelenii. Pe tA-
rartiti nu-i puteam intr-adevar cAp5ta decal dup5 o fuziune cu nationa-
www.dacoromanica.ro
140 CONSTANTIN ARGETOIANU

lii, ca sd tie prezentdrn lor mai tari deciit ei. Dac5 intre noi i nationali
ar fi intervenit o simpla intelegere de colaborare, t5r5nitii ar fi pretins
s5 duca ei dantul intr-o intelegere in trei socotindu-se mai tan electorali-
cete decal fiecare din celelalte partide. Prin fuziunea noastra cu arde-
lenii ponderea electoral5 c5dea ins5 de partea noului partid astfel alca-
tuit, i taranistii atat de respectuoi fat5 de hotararile sufragiului univer-
sal nu mai puteau zice nimic. Fuziunea mai era indispensabil5, fiindc5
se constituia astfel un mare partid regnicolor i nu se mai putea aduce
ardelenilor invinuirea regionalismului lor. Prin urmare, cu Partidul
National, nu intelegere, ci fuziune qi o fuziune era in principiu mai
greu de realizat cleat o intelegere. Problema mai era ingreunata i prin
faptul ca negocierile pripite dintre Iorga i Maniu dedeser5 greq, i c5
lorga ii dedese drumul de necaz la cunoscutele lui sarcasme i ironii,
sarcasme i ironii la care ardelenii mai greoi de duh erau foarte sensibili.
Cu toate greutatile problemei, m-am pus pe lucru i am avut satis-
factia s5 o dezleg in mod favorabil. Ca s impac lucrurile intre noi, ca
sa ajung la o intelegere i de la o intelegere la o fuziune cu Partidul Na-
tional, mi-a trebuit insa aproape un an. Nu rn-am pripit insa ca Iorga, ca
s5 nu stric treaba i fiindc5, bine informat prin tirbei, tiam c5 am
vreme inaintea mea, i c5 sorocul schimbarii de Guvern nu va sosi in
nici un caz inainte de toamna anului 1925. Am fost gata in vara anului
1925, dar Guvernul nu s-a schimbat dee& in primavara anului 1926 i
poate c5 aceast5 amanare ne-a fost fatal5 i ea, c5ci a izbucnit intre
timp criza succesiunii Tronului, prin dezertarea Printului Carol, unul
din factorii politici pe care ma sprijineam. Atitudinea hotarat5 a lui
Averescu contra Printului, in Consiliul de Coroana de la Sinaia, in opo-
zitie cu abtinerea lui Maniu i simpatia exprimat5 pentru Print de Iorga,
a hot:alit desigur pe Beatianu parka' atunci ovaitor sa impun5 Re-
gelui un Guvern al generalului, dup5 cum schimbarea de atitudine a lui
Averescu 1-a hotar5t in iunie 1927 sa' ceara izgonirea lui. Si in 1926 ca
i in 1927, Regele a facut dupa placul lui Bratianu, caci Bratianu ajun-
sese s5 fac5 i s5 desfac5 tot ce voia in tara romaneasca.

Omul care m-a ajutat mai mult la intelegerea mea cu Partidul Natio-
nal, omul care mi-a pregatit acordurile incheiate cu Maniu in ianuarie
1925, a fost Mihai Popovici. Mihai Popovici se gisea in toata splen-
doarea lui de Cavaler Vienez, de Rege al Rathauskeller-ului. Gustase
cu lingurita din bunatatile puterii in scurtul Guvern Vaida, i dorea gro-
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1923-1926 141

zav s5 guste din ele cu lingura mare. Si cam tocase destul din modesta
lui avere qi nazuia s5 o refac5 dorintA legitim5 ce n-a putut insa ft
satisfacut5 decat multi ani mai tarziu cu prilejul imprumutului pe care
1-a incheiat la Paris in 1931, ca ministru de fmante in Cabinetul Mi-
ronescu. Din tafet5 intre Vaida i Maniu, ajunsese sfetnic ascultat de
dl. Prezident, in admiratie inaintea eruditiei lui. Maniu care nu citea
nici o carte 4i Ikea cruce vzand cat citea fratele Mihai 0 nu c5rti
marunte, spunea dl. Prezident, ci carti de alea groase de cate 800 de
pagini..." Fratele Mihai se Ikea c5 le citqte, sau le citea era totuna,
c5ci citea ca un prost i nu mistuia nitnic. Daca volumele buchirisite
nu-i imbogateau cunotintele, ii creSea in schimb sensibil vaza in par-
tidul de popi i de belferi printre care putea frece drept o lumin5 ce se
r5sfrfingea i asupra efului. Tr5ind mai tot timpul in afar5 de Ardeal,
Mihai Popovici era unul din putinii ardeleni careli da seama c5 Ar-
dealul nu era buricul p5mantului, i c5 singur, dl. Prezident, cu toti ai
lui imprejur nu va putea fi chemat niciodat5 la Guvern. 0 incercare de
desc5lecare in Vechiul Regat dedese geq, pe t5r5n4ti nu-i putea suferi
(temfindu-se totdeodata de ei i dorind s ii neutralizeze), cu Averescu
nu se putea intelege Maniu din cauza printipiilor" ap incat nu mai
r5maneam deck noi, lorga i cu mine. Am explicat lui Popovici tot
planul meu; a fost incamat i mi-a fag5duit c5 se pune pe lucru. A fagi-
duit i s-a tinut de vorb5. Dar n-a fost nici pentru el lucru uor, caci
Maniu nu mai voia la inceput s5 aud5 de lorga. Pe la jum5tatea lui
iulie, la Sovata, am gsit mult drum facut, pe Maniu i pe ai lui alti
oameni dee& iil5sasem in iunie la Bucureti, cu prilejul ultimelor mele
intrevederi. Fratele Mihai lucrase, i lucrase bMe.
Am lsat pe Popovici s5 lucreze in special pe Maniu, pe care am
evitat s5-I mai intalnesc ca sa nu ia pozitie fat:5 de mine pan5 nu era ho-
farat la fuziune, c5ci inc5p54inat cum era, ar fi fost greu de invartit da-
ca cumva ar fi luat o pozitie negativa. De la Sovata nu 1-am mai vzut
pan5 in ianuarie 1925. In schimb, rn-am tinut de capul celorlalti frun-
tai ardeleni, mai importanti qi mai marunti. ii docaneam pe unde ii
prindeam i i-am convins pe rand c5 unica lor posibilitate de a ajunge
la Guvern, era o fuziune cu noi. Singuri, nu ii va chema Regele nici-
odata la Guvem, iar impreun5 cu taran4tii i mai putin, caci taran4tii
erau socotiti drept bo4evici. Si tar5n4tii i ei, nu puteau pupa puterea
decal cu chez5ia unui om care s5 inspire incredere O'Regelui qi lui
Bigianu, i acest om eram eu. Zi cu zi, ardelenii s-au familiarizat cu
www.dacoromanica.ro
142 CONSTANTIN ARGETOIANU

ideea fuziunii cu noi, cu atat mai usor cu cat raporturile lor cu taranistii
se cam invrajbisera, dup5 insuccesul incercarii de fuziune intre ei, ce
mersese pana la votarea acelorasi 10 puncte de program de catre comi-
tetele ambelor partide, dar apoi se prabusise. Taranistii incepuser5
chiar s5 constituie organizatii judetene in Transilvania si aceasta incal-
care a tinutului rezervat" prin drepturile istorice Partidului National,
ingrijorase pe domnii" de la Blaj si de la Cluj.
Ardelenii erau copti pentru orice combinatie, numai sa ajunga la pu-
tere. Cat traisera sub regimul unguresc, nu cunoscusera de la trezirea lor
in viata politica si de la intemeierea Partidului National decal opozitia.
Dup5 actul Unirii de la Alba Iulia si dup5 primirea triumfala ce se facu-
se delegatilor lor la Bucuresti in decembrie 1918, ei se v5zuser5 perpetuu
la putere, ca reprezentanti ai tinuturilor alipite, in toate Guvernele. Fa-
cusera insa de la inceput greseala sa se izoleze in Consiliul Dirigent si
s5 se manifeste ca partid regional, asa incat, in cei sase ani care trecuse-
ra de la Unire nu gustasera decat trei luni (Ministerul Vaida) din bunata-
tile carmuirii, si doua mari Guverne, Guvernul Avereseu si Guvernul
Bratianu, se formasera cu nesocotirea lor. Aceasta stare de perpetua opo-
zitie in loc de perpetua guvernare ii exasperase, si erau gata la orice,
numai sa nu ramaie de cruta la schimbarea de Guvern ce se apropia.
Prin decembrie, Popovici a venit sa-mi spun Ca sosise momentul
sa stau de vorb5 cu Maniu, in fine hotarat la fuziune. Doua dificultati,
spunea el, ne mai stau in cale: chestiunea sefiei, pe care Maniu nu inte-
lege sa o abandoneze lui Iorga, si dorinta kr, a ardelenilor, de a nu se
vrajmasi prea tare cu taranistii si de a nu rupe toate puntile cu ei. Nu
mi-a fost greu sa linistesc pe fratele Mihai asupra acestor dificultati.
L-am asigurat ca eram alaturi de ei pentru proclamarea lui Maniu ca
sef al noului partid iesit din fuziune, si ca hotarat s5 ajung la formarea
unui bloc de guvernamant care sa cuprind si pe taranisti, nu eu voi fi
acela care se va opune oricaror incercari de a-i apropia de noi. Dar ce
va zice Iorga?" rn-a intrebat Popovici. Iorga, dragul meu, e bun la
opozitie dar nu face de Guvern. Trebuie sa-1 menajam cat suntem in
opozitie, caci la lupta e un animator far5 pereche dar trebuie sa-1 in-
laturam de la Guvern, daca vrem sa constituim un Guvern trainic. Si
lucrul e foarte usor. El nu va primi decat prezidentia Consiliului si daca
ne aranjam in asa fel ca ea sd fie oferitd lui Maniu, ne scapam de nebun
ipso facto, caci nu va primi niciodat5 un portofoliu in subordine.
L-am pune presedinte la Senat, sau 1-am face mitropolit!..." In ce pri-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 143

yea pe tArailiqti, am asigurat pe Popovici cA vom g5si noi o formula s5-i


impacam qi pe ei.

Iorga pleca in fiecare an, in ianuarie, la Paris pentru dou luni. FA-
cea cursuri la Sorbona, se juca cu fetitele la Fontenayaux-Roses i mai
bAga mesa pe editorul sAu Gamber cu cdte un volum menit sA nu fie
citit de nimeni. Am convenit cu Popovici s5 nu iau contact cu Maniu
decdt dup plecarea lui Iorga, ca & nu ne incurce in tratativele noastre.
Mai aveam i alegerea lui CAlciurescu la Galati, apoi veneau Sarbato-
rile, i nimic nu ne zorea. Am adaugat, ca voi avea grijA sA iau imputer-
nicirile efului Partidului National al Poporului inainte de plecarea sa.
Pe Iorga nu-1 tinusem in curent cu pertractArile" mele din Yard' i din
toamnA decal in msura in care cunoscuta lui indiscretie nu putea s ma
stanjeneascA. Mai ales de intrevederile cu Stirbei qi cu Stere nu i-am
spus nimic. Despre convorbirile mele cu ardelenii, cdt am putut. imi
primea confidentele cu un surds ironic; nu era impotriva unei fuziuni
cu ardelenii, dar era convins CA nu se poate ajunge la nimic cu ei. De
vreme ce nu reuqise el, cine era &A reueasca? Instinctul lui politic, care
in chestiunile de ordin personal da rareori grg, il impingea &A vad5 in
Maniu un concurent la efie i la prgedintia Consiliului i aceste per-
spective intareau antipatia lui de totdeauna pentru conducAtorul ardele-
nilor, antipatie pe care totui nu indraznea sA o dea pe fat. in ce privea
pe taraniti, ii ura, ii injura qi nu voia sA aud de ei. Mie-mi era de-a-
juns s5 capat autorizatia de a trata cu Partidul National in lipsa sa din
Ora autorizatie pe care nu putea s5 mi-o refuze. Pentru rest, eram
hotArdt s5-1 pun in fata faptelor indeplinite, arrive que pouvra"...
Pus in curent de Mihai Popovici, Maniu a fost de acord cu aceastA
procedurk i a rAmas sa ne vedem in ianuarie, dupd ce se va inapoia
din Ardeal unde urma s petreaca CrAciunul i Anul Nou. In ajunul ple-
carii sale ca sa nu se rAzgandeascA m-am dus la Iorga, gi i-am ce-
rut imputernicirea de a trata cu Maniu, fara s5 i-o cer, aqa cum trebuia
procedat cu dansul. I-am spus ca primisem informatii sigure, prin Po-
povici, cA ardelenii voiau acum, sa fuzioneze cu noi; c5 era pdcat ca
pleca in strAintate, qi 1-am rugat &Ali arnane plecarea... Nu se poate"
tn-a intampinat dinsul cu vioiciune am luat angajamente la date
fixe, la Paris qi in Italia, cu nici un pret nu le pot amfina ca s alerg
dup o nAlucal Dar uite: iti dau d-tale imputernicire, pierde-ti vremea
cu Maniu, dacA ai vreme de pierdut! Eu am toatA increderea in d-ta, dar
www.dacoromanica.ro
144 CONSTANTIN ARGETOIANU

nici una in Maniu, si sunt convins c5 nu vei ajunge la nimic, ca si


mine!..." Acest ca si mine era cheia gandului s5u! Mi-ajunsesem ins5
scopul, si nu-mi trebuia mai mult. L-am rugat s5-mi dea o imputerni-
cire scrisd, ca s5 o pot arata lui Maniu", in realitate ca sa i-o pun sub
nas dac5 mai trziu ar nega c5 lucrasem cu consimt5mantul sk.
Cum SA nu! Desigur!..." Si Wand o hartie mi-a dat depline puteri, sa
tratez fuziunea cu Partidul National pe baza ideilor nationaliste si a
unei politici de ordine si autoritate consfmtita prin programul Partidu-
lui National al Poporului"... Am pus hartia in buzunar si am plecat
multumit. A doua zi 1-am dus la gara, sa ma asigur ca pleaca!
Cu Maniu rn-am intalnit abia la 15 ianuarie, cand s-a inapoiat de la
Cluj. Seful Partidului National rn-a primit spunandu-mi cat era de
multumit c5 in fine capacitase comitetul sk pentru o fuziune cu noi"
ca si curn eu n-as fi stiut c5 oamenii lui" voisera aceast5 fuziune In-
ca din primvara precedent5, si c5 nu o voise el! Dar nu venisem s5 dis-
cut, venisem sd fac fuziunea, cki nu mai aveam timp de pierdut. Cum
ne-am asezat, (il vd si acum, dup5 atatia ani, intepat pe scaunelul lui,
scrobit si nemiscat ca un gandac str5puns de un ac si fixat pe un dop de
plut5), dl. Prezident a continuat: ...Sa vedem acum conditiile sub care
s-ar putea realiza fuziunea pe care o dorirn si o voim..." Stiam cu cine
aveam a face si ca s5 tai scurt la pertractarile" ce se puneau la cale, am
luat o foaie alba' de hartie de pe mask am semnat-o jos si am dat-o lui
Maniu: Pune d-ta ce conditii vrei, eu le primes dinainte, si iata, le ai
semnate gata!" A farnas omul mut, si un minut n-a stiut ce s-mi spun5!
S-o fi asteptat el la multe, numai la asta nu. Gratie acestei figuri" (care
s-a aflat, cki nu m-am jenat s5 o povestesc, si de care s-a fkut mult
haz), pertractarile" noastre n-au durat dee& trei zile, in loc s5 tie trei
s5pfarnani. Pe Maniu il interesau dou lucruri, dup5 cum imi spusese
Popovici: Sefia, si sa nu lase pe tarkisti s5 cread5 ca fuziunea noastr5
insemna un act inamical fat5 de ei. Sefia, imi era indiferenta sefiile
nu tn-au interesat niciodata, si poate ea a fost o gresea15 din partea
mea: lasand altora panasul in toate combinatiile pe care le-am incercat,
am compromis rezultatul urmarit ca sa satisfac arnbitii pe care le ,dis-
pretuiam. VrAinfasirea sau nevrjm5sirea cu tarkistii ma interesa insa
foarte mult, cki dupa fuziunea cu Partidul National trebuia s5-i aduc si
pe ei la colaborare ca s5 perfectez blocul. in secret, am convenit cu
Maniu ca va fi el sef, si c5 voi aduce pe lorga s-I proclarne, cum adu-
sesem in 1914 pe Nicu Filipescu s proclame pe Marghiloman sef al
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 145

Partidului Conservator. Pentru aceasta-mi trebuia ins5 timp, si in nici


un caz nu puteam incerca operatia" la distant5: trebuia s5 asteptim
inapoierea lui Iorga in tar5. In ce privea pe caranisti, am c5zut de acord
ca Maniu s5 fac5 un apel public la fuziunea tuturor partidelor de opo-
zifie, pe baza unui program de ordin foarte general; la acest apel s r5s-
pund eu a doua zi in numele Partidului National al Poporului, printr-o
neconditionat5 adeziune. Celelalte particle (cel faranesc si al lui Ave-
rescu) nu vor putea faspunde dee& dup5 mine, fiindcA luate prin sur-
prindere le vor trebui cateva zile s6 se dumireasc5 si s5-si consulte Co-
mitetele respective erau doar particle democratice! R5spunsul meu
pecetluind ins5 fuziunea celor dou5 particle nationale, era mai mult ca
sigur ea' Averescu va declina propunerea din cauza mea si c5 tar5nistii
(condusi in realitate de Stere, desi Mihalache fusese proclamat sef cu
cateva zile inainte) o vor declina-o din cauza lui Iorga f5r5 s5 mai
tinem socoteal5 si de alte motive de ordin mai obiectiv.
Fuziunea se realiza astfel numai intre noi cum o voiam si unul si
altul, dar t5r5nistii nu se mai puteau supara, c5ci fuseser5 poftiti la
dans, si refuzul venea din partea lor. Aceast5 procedur5 mai avea pen-
tru Maniu avantajul ea' lua o ipotec5 asupra viitorului: era natural s5 fie
el seful unei formatiuni politice a c5rei althuire era datorit initiativei
sale. Si ca s5 facem lucrurile elegant si repede, am mai hothrat s51u5m
cele 10 puncte votate, cum am spus mai sus, cu cateva luni inainte atat
de Comitetul de Directie al Partidului National cat si de acela al Par-
tidului far5nesc .i Maniu sa" lanseze apelul sciu de ziva Unirii, la 24
lanuarie. Pertract5rile mele cu dl. Prezident n-au durat dup5 cum se
vede nici opt zile, un record ne mai atins in cariera politic5 a lui lulius
Manius Cunctator.
Apelul a aparut in ziva de 24 ianuarie, si dup5 o parte introductiv5
in care ar5ta c5 unirea partidelor de opozitie trebuie realizat5 pentru
interesele superioare ale t5rii si pentru inl5turarea guvernarii Partidului
Libekal ce ameninta s6 duc5 economia national la faliment conchi-
dea la fuziunea partidelor democratice din opozitie intr-un singur par-
tid. Punctele de program pe temeiul c5rora apelul chema partidele la
fuziune erau astfel formulate:
I) Monarhie constitutional5.
2) Partidul intemeindu-se pe solidaritatea tuturor claselor muncitoa-
re si produc5toare cu taranimea care este factorul principal de produc-
tie national5, baza structurii noastre sociale si astfel temelia vietii noas-
www.dacoromanica.ro
146 CONSTANTIN ARGETOIANU

tre de Stat intelege s5 reprezinte interesele colective ale natiunii ro-


mane.
3) Partidul considera principiile cuprinse in hotararile Adun5rii Na-
tionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, precum qi declaratiile de
Unire din Chi0n5u i Cernauti, ca norme directive ale partidului i care
urmeaz5 s5 fie consfintite prin ordinea constitutional5 stabilit de re-
prezentantii intregii tari, liber ale0.
4) Politica extern5 a partidului se va intemeia pe mentinerea i con-
solidarea raporturilor celor mai stranse cu Aliatii, alaturi de care Statul
roman a luptat in decursul razboiului.
Partidul va tinde a realiza o politic5 a pkii, intemeiata pe mentine-
rea i executarea cinstita i leal5 a tratatelor i aliantelor incheiate i a
asigura raporturi de bun5 vecintate cu State le i natiunile imprejmui-
toare. Va da concursul s5u ca Societatea Natiunilor s5 devie o institutie
prin care s5 se garanteze pacea, respectul tratatelor Incheiate i drep-
tatea intre popoare.
5) intronarea in viata de Stat a unui regim legal i constitutional.
6) inscrierea in Constitutie a garantiilor libert5ti1or i drepturilor
cet5tene0i.
7) Asigurarea libertatii i sincerit5tii alegerilor, in special prin veri-
ficarea mandatelor de care Justitie.
8) Descentralizarea administrativA i autonomia local5 in cadrele
unit54ii politice a Statului.
9) Principiile c515uzitoare ale programului economic sunt:
a) indrumarea treptat5 a economiei noastre nationale pe baza coo-
peratiei, i cea mai larg5 protectie i dezvoltare a proprietatii tarane0i
pe temeiul utilitatii sociale i nationale, ca mijloc de ridicare a produc-
tiei nationale i de asigurare a t5fanimii in contra exploat5rii.
b) Inlesnirea dezvoltarii industriei nationale prin: msuri pentru in-
tensificareaproductiei izvoarelor de energie (carbuni, petrol, gaz me-
tan, c6deri de al:4) i organizarea rational5 a valorificarii i distribuirii
fortei motrice produse, in interesul economiei nationale; m5suri pentru
dezvoltarea industriei nationale, indeosebi a aceleia in leg5tur cu va-
lorificarea produselor agicole, precum 0 cu valorificarea muncii i in-
den-fat-151-h in toate formele de organizarea a industriei mijlocii i mici
cu excluderea productiei interesate a industriei lor lipsite de bazele na-
turale de dezvoltare.
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1923-1926 147

c) Pentru refacerea utilajului economic ca i pentru punerea in va-


loare a bogtiilor Orli, find nevoie pe lang5 capitalul national i de ca-
pital strain, se vor crea conditii de stabilitate, egalitate de tratament in
fata legii i administratiei i garantii de drept pentru respectarea con-
tractelor.
d) Legislatii de ocrotire a muncii dupa normele stabilite in statutul
international al muncii stipulat in tratatele de pace.
10) Speciala preocupare pentru armata, ca sa corespunda pe deplin
chemarii sale de aparare nationala.
Ca numire a partidului fuzionat este indicata prin congresul Parti-
dului National i al celui Taranesc, titulatura de Partidul National Ta-
ranescI; ea poate fi i Nationab>, sau alta asupra careia conducerea
partidului fuzionat va avea libertatea sa hotarasca.
Pentru conducerea interimara a noului partid se va forma un comi-
tet provizoriu compus din cate un delegat al fiec5rui partid, sub prezi-
dentia aceluia din delegatii asupra caruia va cadea de acord majoritatea
Congresului partidului fuzionat, care s-ar convoca gra intarziere, va
avea atributia de a stabili Comitetul Executiv definitiv, persoana prezi-
dentului partidului, de a fixa programul de guvernamant al noii grupari
politice i de a stabili statutul de organizare intemeiat pe principiul sec-
flunilor provinciale".
*i apelul lui Maniu srapea prin cuvinte pe care le-ar fi dorit inari-
pate, dar care, sub influenta atmosferei otravite de politicianism, nu
puteau sa se desprinda de banalitatea riturilor democratice:
Fac acest apel dezbracandu-ma de orke egoism de partid2, in do-
rinta de a contribui prin el la realizarea unui pas inainte pe calea evolu-
tiei politice a neamului romanesc i nazuinta de a se forma un partid de
forta irezistibila care va sta in serviciul unui nationalism hotarat dar
laza qovinism, a unei democratii radicale 0 curate3 i a dreptatii sociale
sprijinite de o conceptie politica patrunsa de simtul legalitatii i al mo-
ralitatii politice.
Cu ajutorul acestui partid se vor organiza fortele vii ale natiunii
spre a se preface intr-o puternica arm5 politica pentru apararea neamu-
I In grija lui de a nu indispune pe tafanisti, Maniu ciluta nu numai prin cele 10
puncte de program, dar si prin titulatura propusA pentru noul partid ski agate apelul sau
de incercarea avortat de fuziune cu ttiranistii, din anul precedent...
2 S-0 fi gsit cineva s1-1 creadil?
3 De toate! 5i pentru Iorga si pentru Stere!
www.dacoromanica.ro
148 CONSTANTIN ARGETOIANU

lui nostru de orice pericol intern 0 extern (!), pentru inaltarea i stralu-
cita dainuire a Orli intregite i a Dinastiei sale.
Preqedintele Partidului Nationa. 1 , man
Iuliu Maniu
Bucure0i
in 23 ianuarie 1925"

Duca cum se poate vedea nu numai din continutul lui, dar qi din stil,
nu rn-am amestecat deloc in redactarea acestui apel, %and lui Maniu
intreaga raspundere, ca i placerea de a macina o data mai mult uruiala
democratica cu care partidele noastre hraneau de mai multe decenii
masele rabdatoare qi naive. N-am vrut sa-mi pierd vremea in discutii
zadarnice de amdnunte si de puncte de program, in elimindri de con-
tradict-II si de prostii. N-am cerut nici macar sa fie mentionata stabi-
lizarea monetard, cheia de bolta a intregii noastre redresari economice.
N-aveam nevoie de program. Mie-mi trebuia o foga' politica' care sa-mi
permita sa cuceresc puterea; odata instalat la carma, ma credeam in
putere sa determin politica economica a Guvemului, singura care ma
interesa. Pe mine ma interesa economicul, pe ei toti laolalta politicul
ne puteam intelege de minune. Mi-a fi impus ideile mele cu atat mai
wr cu cat ei nu aveau nici una, i nu m-a fi certat niciodata cu ei
fiindca nu le-a fi cerut nici un prefect, i nici un gheqeft... L-am lasat
pe Maniu sa spuna ce vrea, gtiind bine ca nu va ie0 din principii gi pos-
tulate de ordin general qui n'engagent A rien", rezervandu-mi dreptul
sa vorbesc si mai ales sd fac, in ziva in care vom fi in masura sa reali-
zam ceva. Fata de redactarea lui Maniu, am impins indiferenta pada' la
rautate, caci 1-am lsat sa scrie far sa-i propun cea mai mica corectura,
fraze pe care cititorii le vor fi subliniat in treacat cu un suras i care
dep.esc media ob4nuite1or amfigurisme i a imbecilitatii curente in
materie de rnanifestari verbale sub regimul stupidei dernocratii care a
paralizat Europa, dupa Pacea de la Versailles.
Cu toata mediocritatea literara qi doctrinara a documentului,Ape-
lul" lui Maniu a impresionat adanc gi a facut o nemaipomenita valv.
Dovada ca lumea era exasperata de ce era, ca voia altceva, ea' gandea
ca mine cd nurnai acest altceva de a doua zi conta, restul find zarzavat
de garnitura. Toate ziarele s-au ocupat saptamani de-a randul numai de
fuziunile in perspectiva, publicand 0irile cele mai senzationale 0
mai inexacte sub mangete ditirarnbice. Ziarele liberale au improFat
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 149

venin cu tulumba mare, au injurat, au ironizat si au sunat clopotele de


alarm5! Prin cafenele, prin cluburi, prin saloane, pe strad, nu s-a mai
vorbit de altceva. In fine a fost un wir-war" cum zic nemtii, cum nu
mai fusese de mult.
Conformandu-m5 intelegerii noastre, am trimis lui Maniu a doua zi
dup aparitia Apelului sAu, urmaloarea scrisoare:
Stimate domnule Maniu,
Partidul National Roman i Partidul Nationalist al Poporului au acelai
crez politic i urmaresc in serviciul Romaniei Intregite acelai scop de linitita
consolidare a Statului.
Lufind act cu insufletire de patrioticul domniei voastre apel, imputernicit
de organele statutare ale partidului meu, i in special de catre prgedintele nos-
tru dl. Nicolae Iorga, vin a va declara in lipsa acestuia, ca pe baza ideii natio-
nale fara tranzactii, a inlaturarii principiului luptei de clas, a intrebuintarii
mijloacelor legale, Partidul Nationalist al Poporului este gata si fuzioneze cu
Partidul National Roman pornind de la cele zece puncte enumerate in cal-
duroasa domniei voastre chemare.
Primiti etc.
C. Argetoianu"

Prin aceast5 scrisoare de adeziune, fuziunea intre Partidul National


Roman si Partidul Nationalist al Poporului era in principiu savarsit5
si dup5 cum prevazusem, cu celelalte partide nu s-a ajuns la nimic.
Delegatia Permanent5 a Partidului Taranesc s-a intrunit si ca s5 sca-
d 5. importanta chemarii lui Maniu, s-a ocupat intai de cazul" Spanis-
teanu si Morarescu, invimliti amandoi de indisciplin5 si care ceruser5
printr-un memoriu schimbarea conducerii si tacticii partidului. Dup5 ce
a exclus din partid pe acesti ilustri oameni de Stat, Delegatia a mai re-
zolvat si cazul" Ionescu-Olt, alt fleac, si a trecut in fine la discutia
Apelului lui Maniu. Mihalache a sustinut c5 Partidul Tar5nesc nu poate
lua in considerare apelul d-lui Maniu, intrucat considerafuziunea Par-
tidelor National si Tdrdnesc ca principial fdcutd prin rezoluiiile con-
greselor celor doud partide intrunite vara precedentd impiedicarea
realizarii ei find datorit5 unor chestiuni personale a c5ror faspundere o
poart5 numai conducerea Partidului National. Si dl. Mihalache a inche-
iat, sever, c5 Apelul domnului Maniu era lipsit de obiect vi inutil in
fond, si nesincer in formd. Delegatia a hot5rat s5 resping5 propunerea
prezidentului Partidului National, dar cum nu erau de fat5 si reprezen-
tantii organizatiilor judetene, s-a fixat pentru darea unui rspuns defini-
www.dacoromanica.ro
150 CONSTANTIN ARGETOIANU

tiv o a doua qedinta, la care s5 participe toat5. lumea. Cei prezenti la


aceasta a doua edinta au aprobat hotararile luate in prima edinta, aqa
Inc& apelul lui Maniu a fost defmitiv respins ca nesincer!!!
Punctul de vedere sustinut de tarani0i era cu totul fals. Congresele
din 1924 nu aprobaser5 fuziunea (dovada cA nici nu s-a fAcut), ci numai
cele 10 puncte pe baza cdrora se putea face. Iar chestiunile personale
erau dou5: una, c5 taranitii nu voiau s5 cedeze efia lui Maniu (cu
toate afirmarile lor contrare) alta, c5 Maniu qi ai lui nu voiau pe Ste-
re. in realitate nici Maniu, nici Mihalache, nici Stere nu voiau fuziu-
nea, i de ochii lumii votau puncte, fceau declaratii 0 refuzau s
bea din acela0 pahar. Am subliniat mai sus c5 Maniu nu s-a gandit un
moment s ademeneasca pe tar5niti prin Apelul s5u, i c tot ce a ur-
mark prin redactarea lui, a fost sd nu-i supere. Tel pe care nti 1-a atins
cleat pe jumkate dup5 cum se vede.
Cu Averescu, lucrurile s-au desfawrat intr-un mod i mai fatarnic.
Duplicitatea partidelor in aceast5 imprejurare a dat nota moralitatii lor
0 ar fi putut deschide ochii pan5 i orbilor asupra ambitiilor nemasura-
te ce se ascundeau in dosul frazelor frumoase i a aa-ziselor principii
democratice. Ideea inchegkii unui mare partid era atat de populara
Inc& nimeni nu indr5znea s5 p4easc5 pe fat5 impotriva ei. Era ins5 la
mintea omului c5 o fuziune nu se putea face sub conducerea lui Ave-
rescu, cu totul demonetizat in acea vreme, i mult prea cazon" ca sa
fie pus in fruntea unei migc5ri radical-democratice. Si cine-0 putea in-
chipui c5 era s5 cedeze el efia? Siret cum era nu i-a fost greu s5 g-
seasc5 formula cu care s5 scape prin tangenta, s5 nu refuze chemarea
lui Maniu qi in acela0 timp s5 z5d5rniceasc5 adeziunea sa. Dup mai
multe codeli i invarteli, dup5 ce a trimis vorb5 c5 primete conditiile
propuse de Maniu, in ziva de 12 februarie a srar0t prin a trimite acestu-
ia o scrisoare alambicat5 din care voi cita urm5toarele declaratii:
Deoarece-mi comunicati c5 aveti intentia a supune Congresului
Partidului National Roman chestiunea fuziunii acelui partid cu Partidul
Poporului, cred util in interesul solution5rii far5 noi intarzieri a chestiu-
nii,.s v5 fac urm5toarele declaratii:
I. Pe baza mandatului ce avem de la Partidul Poporului, propunerea
meal de fuzionare cu Partidul National in urma apelului dvs. o puteti
considera ca defmitivg.
1 Ca intotdeauna, am respectat si aci sintaxa si stilul generalului...
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 151

II. Fuziunea devine irevocabilA ra r a alta formalitate numai in cazul


cand Congresul Partidului National nu rahficd vreo fuziune cu alt partid".
in momentul cand scria aceste cuvinte, Averescu tia foarte bine c5
fuziunea noastrA cu Partidul National era un fapt indeplinit, dac5 nu
Inca perfectat, a Inca paragraful al doilea al declaratiei sale, cel cu
veto" mascat fatA de mine, anula primul paragraf cu adeziunea! Con-
form programului dinainte stabilit, i acest refuz...
Terenul find astfel netezit prin raspunsurile taranitilor i averes-
canilor, nu mai r5maneau decat formele de indeplinit pentru fuzionarea
noastr5, a Partidului Islationalist al Poporului cu Partidul National Ro-
man. Aceste forme ar fi fost foarte simple i s-ar fi adus repede la inde-
plinire dacA n-ar fi fost Iorga. Dar era Iorga, i era incA un Iorga la Pa-
ris, accesibil numai prin scrisori i telegrame! Cu dansul trebuiau luate
toate precautiile. Imi dam perfect seama de starea lui sufleteasc5: nu
putea, probabil, sA-mi ierte c5 reuisem la repezeal5 acolo unde el ii
pierduse zadarnic timpul, cu un an inainte! Nu putea s5 ierte, probabil,
nici pe Maniu, fiindc5 Apelul lui dusese la rezultate concrete pe cand al
sAu nu! Si mai era qi chestiunea Sefiei!
Bineinteles cA Maniu m-a lsat s5 m5 zbat singur cu Paranoicul.
Indat5 ce publicarea Apelului s5u fusese hotArata, am scris la Paris i
am comunicat lui Iorga rezultatul la care ajunsesem, rugandu-1 s-mi
trimita aprobarea sa. WAspunsul mi-a venit par retour du courrier".
Erau chiar dou5 raspunsuri, adicA dou plicuri. Unul pentru mine sin-
gur, altul ca sa fie afatat. RAspunsul oficial, pentru partid i pentru Ma-
niu era o simpla cartA de vizial, pe care grifonase" qi semnase apro-
barea fuziunii. Cand zic simplA" vorba vine, cci sub numele s5u erau
tiparite urmAtoarele randuri:
Membre Correspondant de l'Institut de France
Professeur Agree (?) a la Sorbonne,
Directeur de l'Ecole Roumaine en France
Professeur a l'Universit de Bucarest
Ancien President de la Chambre des Deputes
cu o trAsatura de condei, tersese aceast5 lung5 titulatur5 mrturie a
copilaretii sale vanit5ti qi scrisese:
te autorizez, iubite prietene, a incheia cu Partidul National Roman,
pe baza ideii nationale fAr5 tranzactii, a inlaturarii principiului luptei de
clas5 qi a intrebuintarii mijloacelor legale, putandu-se lua ca baz5, cu
1 Vezi Anexa V.
www.dacoromanica.ro
152 CONSTANTIN ARGETOIANU

rezervele de mai sus, cele zece puncte de fuziune din 1924 ale Partidu-
lui National Roman".
Era repetarea deplinelor puteri ce-mi dedese la plecare, la care mai
addugase .yi cele zece puncte pe baza cdrora urma Maniu sd-si interne-
ieze Apelul. Am primit scrisoarea lui Iorga cateva ore inainte de a trimi-
te adeziunea mea lui Maniu, adeziune pe care i-am das-o in persoana,
ca sa-i mat gi biletelul cald sosit de la Paris. Nu i-am pomenit ins5
de cele patru pagini ce insoteau biletelul. Imi pare gozav de fau ca
n-am mai gasit aceasfa scrisoare printre hartiile mele. Se vede ea am
pus-o ap de bine, ca sa nu se piarda, incat nu mai tiu de unde sa o iau.
Heat, caci zugravea ca niciuna alta pe Iorga, cu toate ambitiile care-1
rodeau qi cu toat pornirea lui sarcastica impotriva oamenilor pe care
nu ii iubea. Erau patru pagini de sfaturi, sa nu ma las pacalit de Maniu
patru pagini in care purtatorul de cuvant al ardelenilor era tratat cu
ou5 qi cu otet. Principala grija a lui lorga era sa nu piarda efia (atat il
interesa pe el!) qi simtea ca o va pretinde i Maniu. Pentru dansul era o
dubla chestiune de amor-propriu: sa famaie ef, i sa nu fie invins de
Maniu, pe care-1 tinea drept o fiintA inferioara cel putin fat de el.
Diferitele pertractari cu Maniu i negocieri cu Iorga (prin scrisori i
telegrame) au tinut pana pe la 10 februarie. Ele nu mai intereseaza as-
tazi, oricat ne-am zbatut noi atunci. E de ajuns sa spun c pe chestiunea
Sefiei n-a fost chip sa impacam pe cei doi tanto0. Maniu a declarat ca
era gata s o cedeze domnului Profesor, o personalitate atat de emi-
nenta", dar cd nu voia partidul. Iorga, mai sincer, mi-a scris cd nu poa-
te ceda pasul lui Maniu, intai funded' ar fi o injosire a Vechiului Regat,
al doilea fiindca nu are nici o incredere in capacitatea de conducere a
ardeleanului. Argumente pentru multime i pentru prostime: in reali-
tate vrea sa' fie SAT', i pace!

Cu mari greutati am ajuns la o formula tranzactionala dar absurda:


la un partid cu doi qefi! Ex-aeguo"! Mi-am dat foarte bine seama Ca
porneam prost la drum, dar ce era sa fac? Investisem tot capitalul meu
politic in constituirea blocului de guvernamant democratic" de opus
lui Averescu 0 nu puteam sa dau inapoi. La gandul insa ca combi-
natia" trebuia sa se mai sporeasca qi cu tarani0ii, mi se fAcea parul ma-
ciuca, caci ma intrebam cum voi putea ajunge sa impac toate ambitiile
meschine ce clocoteau in jurul meu Mi-am luat inima in dinti qi am
mers mai departe. La urma urmei ma interesa blocul; galoanele i vani-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 153

t5tile sefilor nominali puteau trece pe planul al doilea cat timp tineam
eu sforile in mink si pan5 in acel moment le tineam bine. intelegerea
de Guvern cu Regele nu o putea duce mai bine la indeplinire altul decat
mine. Important nu era seful partidului cat mai tinea opozitia, c5ci
eram toti in jurul lui gata s punem uniarul la car; important era seful
Guvernului de maine ci pe acela-mi rezervam sd-1 fac pe Rege sd-1
desemneze...
Iorga a primit, far entuziasm, sefia bicefal5 dar a primit-o. in
gandul lui era CA Regele nu va primi pe Maniu ca prim-ministru, find-
ea Bralianu nu-1 va rasa s5 ia un regionalist" si c personalitatea sa,
importanta sa international (ecoul glasului sau r5suna in toate capi-
talele Europei) si amintirea multor servicii personale din trecut ii
vor impune pe el atentiei si alegerii Regelui ca presedinte de Consiliu.
S5 ajung5 prim-ministru, oricum i ori cu cine, era marea, singura i
ultima sa ambitie!
Fat5 de bicefalie, Maniu s-a 15sat mai greu. A primit-o fiindc5 a v5-
zut i dansul ca si mine, c5 nu era alt mijloc de a iesi din incurcaturA, i
fiindc5, mai putin genial dar inzestrat cu mai mult bun simt decal con-
curentul sat', i-a dat seama c acesta nu putea fi un obstacol serios pe
calea ce ducea in fruntea Guvernului. Totusi, intrev5zand rolul ce tre-
buia s5-1 joc, Maniu n-a primit deck dup5 ce i-am dat cuvantul c la
schimbarea de Guvern Ii voi sus fine pe dnsul impotriva lui lorga.
I-am dat cuvantul si i-am f5g5duit tot concursul meu cu atat mai usor,
cu cat nu vedeam pe altul pe care sa-1 primeasca i t5ranistii. Despre
Iorga nu putea fi vorba; Iorga implinea rolul calului de tramvai, si oda-
fa coasta suit nu mai avea nimeni nevoie de el. Politica e cruda, si nu
se incurc cu sentimentele...
Au mai fost i alte pertract5ri" mai marunte, si in fine, la inceputul
lui martie totul a fost gata. Am rugat telegrafic, si eu i Maniu, pe Iorga
sa' se inapoieze degrab5 in tarn', ca s nu intarziem prea mult infaptuirea
fuziunii si s5 batem fierul cat era cald. N-a fost chip s5-1 urnim. Ne-a
telegrafiat c angajamente de care trebuia sa se tie, il impiedicau s
se inapoieze in tar inainte de sfarsitul lui martie dar ne da bine-
cuvantarea sa de la distant5 i ne ruga s5 termin5m cat de repede cu
toate formalit5tile, in lipsa sa. Ne-am supus si fuziunea s-a semnat
intre Maniu si mine.
in ziva de 8 martie s-au adunat separat congresele partidelor noastre
si au aclamat in unanimitate motiuni identice, dup5 o scurt5 cuvantare
www.dacoromanica.ro
154 CONSTANTIN ARGETOIANU

a mea in Congresul Partidului Nationalist al Poporului dupa cuvan-


tari mai lungi ale lui Maniu, lui Vaida si lui Dumitrescu-Braila (doctorul,
fost takist) in Congresul Partidului National Roman. Ca sa-1 imbunez pe
Iorga (il simteam ostil, cu toate aprobarile lui!) si sa-1 familiarizez cu
noua situatie, mi-am incheiat cuvantarea prin urmatoarele cuvinte:
Aplauzele si miscatoarea dvs. aprobare, ma obliga sa v fac o ru-
gaminte: in aceste solemne momente, gandurile noastre toate sa se in-
drepte catre marele nostril set Nicolae Iorga!
Va pot asigura fiindca am stat in permanent contact cu d-sa
ca dl. Nicolae Iorga, acolo, departe, este cu tot sufletul ski mare, in
mijlocul nostru!
i sa stie tara intreaga Ca adevaratul autor al fuziunii, este omul ca-
re de 20 de ani arunca pe pmantul Romaniei samanta infratirii de o
parte si de alta a Carpatilor!
Lui si numai lui se datoreste acest stralucit fapt politic; fara el Ar-
dealul nu ar fi pus mina lui in mina noastra, pentru fuziunea partidelor
noastre!"
Apostolii au delirat de fericire credeau tot ce li se spunea cu
conditia sa li se insire gogosi iar eu ma bucuram dinainte de bucuria
pe care o va resimti Iorga citind cuvintele mele: se va convinge instan-
taneu ea' dansul era autorul fuziunii, si se va imblanzi...
Conditiile fuziunii au fost fixate intr-o motiune, supusa congresului
fiecarui partid, motiune cu urmatorul continut:1
Congresul Partidului Nationalist al Poporului, intrunindu-se la Bu-
curesti in ziva de 8 martie 1925, ascultand expunerea vice-presedinte-
lui Comitetului Executiv Central al partidului, hotaraste:
1) Congresul ia cunostinta de expunerea vice-presedintelui Comite-
tului Executiv Central si aproba concluziile sale.
2) Congresul constatand necesitatea concentrarii fortelor nationale
si democratice pentru realizarea unui regim constitutional si democra-
tic adevarat si pentru indreptarea situatiei dezastruoase de azi a tarii, ra-
tifica fuziunea Partidului Nationalist al Poporului cu Partidul National
Roman de sub presedintia d-lui Iuliu Maniu, intr-un singur partid, cu
denumirea de Partidul National, pe baza programului propus de dl.
Iuliu Maniu in Apelul &au catre partidele de opozitie, din 24 ianuarie

1 Textul este cel votat de Congresul Partidului Nationalist al Poporului. Cel votat
de Partidul National Roman era identic, numai cu inversiunea nomenclaturii partidelor
fuzionate.

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 155

1925.
3) Pana la convocarea Congresului general al partidului fuzionat,
care va avea loc cat mai curand posibil 0 care va hotari organele de
conducere ale partidului, Partidul National va fi condus de prqedintii
partidelor ce fuzioneaz5 asistati de delegatiile contopite ale ambelor
particle.
Aceasta conducere va fi in drept a hotari i in chestiunile privitoare
la organizarea partidului fuzionat in provincii qi judge.
4) Parlamentarii partidelor fuzionate i0 vor desemna o delegatie
permanenta pentru conducerea unitara a luptei parlamentare.
5) Congresul constatand ca Apelul adresat de dl. Iuliu Maniu a iz-
vorfit din sincera dorinta de a concentra fortele nationale i democrati-
ce pentru intronarea unui regim de legalitate i de prosperitate nationa-
l, iqi exprima nadejdea Ca in cele din urm5 el i0 va gasi rasunetul dorit
fara rezerve, w dupa cum far rezerve a fost conceput".
Titulatura partidului facuse obiectul unor lungi pertractari. Se putea
hotari Maniu la ceva, rata' lungi pertractari? Amicul Iuliu pretindea sa
se pastreze numele istoric de Partidul National Roman, iar tata Iorga
cerea ca nota istoricd (dinamick zicea el) continut5 in cuvantul Natio-
nalist" sa nu dispar. Numai eu nu aveam nici o pretentie pentru su-
fixul meu de al Poporului"! Am ajuns in fine sa-i impac, lamurind lui
Maniu c5 calificativul de Roman" adaugat celui National" avea un
sens in Regatul Maghiar, dar constituia un pleonasm in Romania intre-
gita 0 obtinand de la Iorga s5 renunte la silaba ist", care nu insem-
na lucru mare, dinamismul unui partid find in functie nu de titulatura,
ci de conducerea sa. Si astfel am ajuns la firma de Partid National, me-
nita s5 aiba o viata atat de scurta...
Formula cu pana la convocarea Congresului", din paragraful 3, a
fost introdusa dup5 cererea mea, ca sa dam un caracter de provizorat
caraghioslficului cu doi efi. Stiam c5 Congresul nu se va putea tine a.a
repede, date find greutatile de contopire in judetele Vechiului Regat,
caci doi sau trei ambitio0 se certau in fiecare loc pe conducere, qi ca
astfel qefia bicefal5 va dura pang la schimbarea de Guvern, iar odata
noul Guvern constituit, eful sau va fi cu u0.irinta proclamat i qeful
partidului. Cum i Iorga i Maniu erau fiecare siguri de chemarea lor la
prqedintia Consiliului au primit fara greutate ideea unui provizorat.
Cu atat mai uqor, cu cat fiecare nu avea dec.& un gand: sa se scape de
www.dacoromanica.ro
156 CONSTANTIN ARGETOIANU

ce151alt! Dup5 cum se vede fuziunea se desvarsea intr-o atmosfer5 de


incredere si de sinceritate!
Ultimul paragraf, al 5-lea fusese introdus in motiune la cererea lui
Maniu: era destinat Partidului T5r5nesc, r5mas in afar de fuziune, si
ameninttor fat5 de vechile citadele electorale ale domnilor din Ar-
deal... Iorga acceptase paragraful cu conditia s' nu se vorbeasc5 de t5-
fariisti, si invitatia la vals s5 aib un caracter vag si general. Um lui
Iorga, din ce in ce mai pronuntat impotriva tarariistilor, imi prevestea
ceasuri pl5cute pentru constituirea blocului defmitiv de guvern5mant
dar ce puteam face? Intrasem in hoed' si trebuia &A joc...
Congresele ambelor particle s-au tinut la aceeasi or5, la ora 10 a.m.;
al Partidului Nationalist al Poporului la Clubul partidului in strada Bre-
zoianu, al Partidului National Roman in sala Amicitia", vecin5, in ca-
re se pecetluise cu un an inaMte fuziunea mea cu Iorga...
edinta noastr terminandu-se mai repede, am pornit cu 60N/a frun-
tasi spre sala Amicitia" si am asteptat in strad5 sfarsitul Congresului
Partidului National Roman. La iesirea lui Maniu din sal5 rn-am imbr-
tisat cu dnsul, apoi ne-am incolonat cu toti si am luat-o pe jos prin
strada Brezoianu. Ne-am oprit in fata clubului Partidului Nationalist al
Poporului, unde, din balcon, ne-a vorbit Toni. Ingrosat5 cu toti ai nos-
tri", coloana s-a indreptat apoi spre clubul Partidului National Roman
din Calea Victoriei prin strada Matei Millo si piata Teatrului. Pe drum
multimea s-a luat dup5 noi, si ajuns5 in fata Teatrului gloata a cuprins
intreaga pi* si a blocat o bun5 parte din Calea Victoriei. 0 mare de
capete, ca pe vremea manifest5rilor pentru r5zboi din anii neutralittii,
misuna spre Bulevard, in jos pe Campineanu si pe strada Regard'. Dou5
cordoane de jandarmi barau trecerea spre Palat; incolo nici o stanjenire
din partea politiei. Din balconul clubului au vorbit multimii Mihai
Popovici, Pelivan, Vaida. Urlete si entuziasm! Dupa dansii Maniu si cu
mine am ap5rut in fata multimii, si in uralele ei am vorbit si noi. Maniu
a multumit lui Iorga si tuturor lupt5torilor pentru Unirea infaptuit5 si a
asigurat opinia public5 ea noul partid va introna cinstea si legalitateal.
A invitat apoi pe toti cet5tenii constienti s5 vie si s5 stea al5turi de dan-
sul in lupta pentru starpirea abuzurilor.
Eu am fost mai scurt, marginindu-m5 s spun cu glas emotionat,
cum se cuvenea: Dati-mi voie s5 t51m5cesc sentimentele ce-mi umplu
I ParcA auzeam pe Averescu la Iai!

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 157

sufletul printr-un singur gest..." i am dat mana cu Maniu, in delirul


de entuziasm al poporului!
Aceasta memorabila zi s-a incheiat printr-un banchet la Suzana" i
o telegram5 semnatA de Maniu i de mine, adresata lui Iorga... La ban-
chet au fost de toate: masm5ruri suculente, vinuri alese, discursuri, en-
tuziasm. Si astfel i-a inceput scurta sa viat5 Partidul National.
La inceput avAntul a fost mare. S-a inchiriat un local nou pentru
club, pe Ca lea Victoriei, in fata bisericii Cretulescu, 1)5115 s5 se cumpe-
re un local propriu, c5ci nu ne indoiam de viitor. S-a ales apoi, in vir-
tutea punctului 3 al motiunii de fuziune, cite o delegatie de 17 persoa-
ne de c5tre fiecare din partidele fuzionate qi acestor delegatii reunite
s-au dat urmaloarele trei sarcini:
1) S5 preg5teascg statutul nou, ce se va supune Congresului;
2) S5 intocmeasc5 programul de guvern5mAnt;
3) S5 niveleze asperitAtile dintre organizatii, pentru ca pAn6 la urm5
rivalitAtile personale s5 fie imp5cate.
S-a mai hot:Aril ca ambii foqti secretari generali s5 functioneze ping
la Congres, ca sa ajute Delegatia in aplanarea conflictelor locale, in ca-
litatea lor de cunoscAtori ai arhivelor. In fine, in ce privea presa, s-a de-
cis ca ziarele Romlinia i Neamul Rornnesc s'a apar mai departe, ca
organe oficioase ale partidului, pan5 la intemeierea unui nou ziar, dac5
se va simti nevoia. Dualism pe toata linia: fuziunea se prezenta astfel
mai mult ca o juxtapunere 'de particle, ca o unire, decAt ca o adev5rata
fuziune racil5 initial5 care a gr5bit desfacerea partidului dup5 aprilie
1926.
fricurc5turile n-au inceput ins5 cleat dup5 inapoierea lui Iorga in
tar c5ci ai mei erau oameni cuminti, iar iorgh4tii, ireti ca toti
idealiqtii, au ateptat sA le fie qeful de fat5 ca s5 ridice capul. Despre
aceste incurckuri, despre conflictele organizatiilor noastre, despre pa-
linodiile lui Iorga gi despre rolul meu de imp5ciuitor intre dansul i
Maniu, voi inira ate ceva mai la vale.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL XVI-LEA

Contact cu taranitii impacare cu Lupu i cu Madgearu Apro-


piere de Mihalache Interventia mea la Camera in chestiunea cu
Banca Blank Las lui Maniu sarcina intelegerii de opozitie cu
taranitii Alegerea de la Reghin Iorga catigat ideii Opozitiei
Unite Calatorie in Elvetia qi la Venetia Inapoiat la Bucurqti
pun chestiunea intelegerii de guvernamant cu taraniqtii Reactiu-
nea lui Iorga i a taranitilor Opozitia Unita la Dacia" Exclu-
derea mea din Camera Regina Maria oprita de a veni la Breasta.
o
Cu fuziunea savarsita", a.sa stramba-schioapa cum o putusem realiza
se indeplinise prima parte a planului meu politic in vederea cuceririi
puterii. Urma acum in plan, intelegerea cu Partidul Taranesc pentru
perfectarea blocului. Dupa cum reiese din paginile precedente, ma
multumisem in cursul anului 1924 si in primele luni ale lui 1925 sa
pregiitesc terenul in aceasta directie prin intrevederi tot mai dese cu
Stere si cu Stirbei a caror politica se potrivea cu a mea in telurile urma-
rite. Sosise in fine momentul s fac un pas mai departe. L-am facut; am
facut chiar mai multi in cursul lunii februarie, pe cand se plamadea si
fuziunea noastra cu Maniu. in afara de consideratiile de partid, intre
mine si taranisti exista un intreit motiv de raceala personala. Era mai
intai convingerea tuturor, in Partidul Taranesc, ca eram omul reactiunii
feroce, gata sa trag in teapa pe toti cei ce nu gandeau ca mine, era apoi
chestia" cu Madgearu si in fine animozitatea doctorului Lupu care nu
ma ierta ca nu-1 bagasem in Guvernul Averescu, in 1920. in ce privea
reactionarismul meu, lucrurile se mai potolisera multumita influentei
lui Stere, indrumatorul respectat al socialismului roman" (care nu
ascundea printre tovara.sii sai simpatia lui pentru mine). Multumita mai
ales fuziunii mele cu Iorga precum si fuziunii quasi-incheiate cu Ma-
niu, caci i Iorga i Maniu erau chezasii politice pe care, din punct de
vedere democratic nu le putea nimeni contesta. Pana sa conving si pe
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 159

Mihalache c5 de0 ma' nOscusem boier nu eram ciocoi, am inceput prin


a ma impOca cu Madgearu 0 cu Lupu. Lucrurile au mers upr, cOci
erau amandoi ahtiati de putere, umblau cu limba scoas5 dup un porto-
foliu i sfar0ser5 prin ali da seama cO cu prilejul schimbarii de
Guvern voi avea un rol insemnat de jucat. Cu Lupu a fost de ajuns o
mas6 la Capp i cateva glume. Cu Madgearu i mai putin: ne-a impa-
cat MOcarescul la Camera. Ne-am dat mana, 0 lOsind trecutul s5 fie
trecut, am vorbit de chestiunile zilei. Pe Madgearu, in partidul lui, ni-
meni nu-1 putea suferi; se certa cu toti i cand unul voia P-Inecjeasc5
il ameninta cu chemarea mea. Chem pe Argetoianu", devenise o ex-
presie curentA in discutiile bor. Madgearu a pus o conditie la impOcarea
noastr: s5 nu i se mai aminteasca neprOcuta mea invitatie 0 con-
ditia a fost primitO. Ap Inc& prin impacarea cu mine a scapat bietul
om i de halucinanta i continua evocare cu care-1 plictiseau proprii Pi
tovar50. Cred c a-fost i acesta un motiv care I-a impins spre impOcare
i spre mine 0 nu cel din urm5.

Cu Mihalache lucrurile erau putin mai complicate, c5ci cu dansul


nu era vorba de o impOcare personal raporturile noastre dac5 nu
erau cordiale, erau cel putin de o perfecta corectitudine i urbanitate
ci de o apropiere sufleteasc5", daca se putea vorbi de o asemenea
apropiere intre doi oameni atat de despartiti prin toate convingerile,
prin toate traditiile i prin formarea lor intelectualO. 0 apropiere intre
mine i eful Partidului faranesc era totu0 indispensabil pentru izbu-
tirea planului", i stam la pind5, sO prind un prilej prielnic i sO rup
gheata intre noi. Acest prilej s-a prezentat in Fdinta Camerei din 12
sau 13 februarie2, nu-mi mai aduc bine aminte data exacta.
Dup5 rOzboi, moravurile noastre politice deveniser5 i mai sOlbatice
ca inainte. intre particle, intre adversari politici, toate acuzatiile, chiar i
cele mai nedovedite erau bune. In lupta pe viata i pe moarte dintre
Partidul Liberal 0 cel Taranesc, liberalii acuzau zilnic pe taran4ti, prin
foile lor, prin intruniri, la Camera, unde puteau, c5 erau vinduti
strainilor, ea' partidul lor era la discretia bancilor ovreiqti in legatura
cu Internationala SovieticA 0 c5 reprezenta nddejdea dumanilor
neamului". Mihalache a hot5rAt s spulbere odata toate aceste acuzatii
prostqti, 0 in acest scop s-a urcat la tribuna Camerei. A vorbit dou
1 Deputat taranist din Piatra Nearnt.
2 1925.

www.dacoromanica.ro
160 CONSTANTIN ARGETOIANU

ceasuri. A fost o edinta mare, cci =nil a vorbit din fundul inimii, i a
vorbit bine. In cursul cuvintirii sale a adus in discutie Banca Blank si
s-a ridicat impotriva unei afirmatii a lui lorga, facutA incidental in
Camera in decembrie precedent, afirmatie dupi care Aristide Blank ar
fi oferit Profesorului in ianuarie 1920 efia Partidului Taranesc. In afir-
matia lui Iorga nu fusese probabil nici o intentie real; Iorga era convins
ca toate qefiile i se cuvin iar Aristide Blank, prieten personal cu docto-
rul Lupu, cu Iunian, cu Mihalache, cu RAducanu etc. avea obiceiul SA-
O bage nasul unde nu-i fierbea oala. Din afirmatia lui Iorga i din pri-
etenia lui Blank cu rnitii, liberalii triseseri ins5 concluzia c5 Banca
Blank subventiona partidul i ci era stipida pe hotarfirile lui. Ca prie-
ten politic al lui Iorga i ca membru in Consiliul de Administratie in
Banca Blank, am cerut cuvantul dup5 ce a sfaqit Mihalache: gsisem
prilejul ciutat sa imblanzesc fiarele! Am inceput prin a pune la punct
afirmatia atribuita lui Iorga, declarirld c stiam (in realitate nu tiam
nimic!), c5 Profesorul nu dedese nici o importatn cuvintelor lui Blank,
nu le atribuise caracterul unei propuneri pe care zisul Blank nu avea
nici o calitate s o faci, i nu le luase deck drept un deziderat personal
i drept un omagiu adus Insuirilor sale politice... Trecind apoi la ches-
tiunea subventiilor Bancii Blank am declarat c5 sunt in masura sa do-
vedesc c niciodati Banca Blank n-a subventionat Partidul Taranesc
o asemenea subventionare fiind imposibil5 intr-o banci in care toate
partidele erau reprezentante in Consiliul de Administratie i care era
prezidata de un liberal notoriu, dinamic i influent ca cll. Constantines-
cu-Porcu...
Am mai spus eu i altele; am mai batut aua ca s priceap5 iapa!
Cuvintele mele au incintat pe taraniSi i efectul lor a fost atit de co-
ifiritor incit a doua zi, Mihalache, intr-un raspuns pe care 1-a dat zia-
rului Universul, 1-a somat sa le reproduci. Din acea zi am fost socotit
de taraniti ca unul din ai kr, i la Camera, Mihalache ma consulta re-
gulat asupra maruntelor hotariri de tactick in cursul edintelor! Certu-
rile vechi fuseseri uitate, i toate cite ne desparteau lisate la o parte!
Dar pe cand eu ma imprieteneam astfel cu tirnitii, era sa" se rupa
si putinele fire ce mai rezistaser5 in legiturile lui lorga cu ei! $i era

I Iata cuvintele lui Iorga dupg notele stenografice: lntr-un moment dat s-a gasit

dl. A. Blank ca sa ma ia in automobilul d-sale, ducandu-ma catre Universitate si mi-a


spus c a fi cel mai potrivit sef al Partidului Taranesc". (Moni korai Oficial din 13 is-
nuarie 1925 Dezbaterile parlamentare).

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 161

lucru gray, caci Iorga urma sa fie seful sau unul din sefii Partidului Na-
tional fuzionat si trebuia sa se inteleaga si cu taranistii in vederea blo-
cului planuit! Zece zile dupa sedinta de la Camera am primit intr-ade-
var de la Paranoicul meu prieten urmatoarea scrisoarel datata din Paris:
19 februarie 1925
Scumpe prietene,
iti multumesc de cuvintele ce le-ai gasit frumoase si calde, pentru a rfis-
punde insultelor sefului taranist arida i-ar trebui un profesor de logicd si
unul de bumf crestere ca sd fie our'.
Blank e un om necorect. A cautat, a solicitat, cu aparente culturale, and
prezidam Camera cred, cunostinta mea pentru a-mi strecura in automobil ca.
Lupu, cred, i-a spus cat de greu si-ar gasi taranistii un sef, iar el le-a spus:
Dar el exista, e dl. Iorga. Raspunsul meu a fost gestul vag care se indica.
Nimic din afirmatia mea nu intrece acest nerasturnabil adevar. Raspund in
forma pe care o merit agresorul, prin ziar. De altfel raspunsesem asertiunii
tanarului bancher lacom de mariri printr-o telegram care se vede ca n-a ajuns.
Rana la intoarcere care va zabovi, te rog a ma crede al d-tale indatorat prieten.
N. Iorga"
Am pastrat scrisoarea pentru mine; articolul din Neamul Romdnesc
anuntat in scrisoare a luat din fericire pe Aristide de piept si a lasat pe
Mihalache pe planul al doilea, asa Inc& lucrurile nu s-au prea stricat.
Trebuia lasat timpul & lucreze si a ramas sa impac eu pe lorga la ina-
poierea lui in tall
Gheata intre taranisti si mine topindu-se astfel pe masura ce nego-
cierile mele cu Maniu inaintau, in ziva in care am semnat actul de fu-
ziune totul era pregatit pentru abordarea etapei a doua a planului meu:
intelegerea cu taranistii. Cu ei nu putea fi vorba de o fuziune, mai intai
fiindca nu era in plan si apoi fiindca dumnealor" nu erau inca copti
pentru o asemenea operatie, dup5 cum o dovedise incercarea lui Ma-
niu. Era vorba sa ajungem cu dansii la o intelegere de guverriamnt,
dar nici aceasta nu era usor si trebuia chiar si pentru atat sa procedam
treptat. Am fost de acord cu Maniu sa incepem printr-o intelegere de
opozitie, pe care mai tarziu, dupa ateva luni de colaborare si de lupte
comune in eventuale alegeri ce s-ar ivi, sa o transform5m in intelegere
I Vezi Anexa VI.
2 La Iorga, susceptibilitatea bolnavicioasa si vanitatea care nu admitea Mei o con-
tradictie, exasperau toate perceptiile. In realitate, Mihalache vorbise cam acru, dar fitril
nici o atragere la personalitatea Profesorului.

www.dacoromanica.ro
162 CONSTANTIN ARGETOIANU

de guverndmiint pe baza unui program determinat. 0 intelegere de


opozitie putea, in gandul nostru, sa fie cu atat mai lesne realizat5, cu
cat o ceruser5 chiar taranistii Inca cu un an inainte. 0 singur5 greutate
ne sta in cale: era lorga. 0 prevazusem demult, dar nu rn-am gandit un
moment & ma impiedic de ea. Iorga irni fusese indispensabil ca sa ma
apropii de Partidul National si sa fuzionez cu el dar odata aceasta
fuziune realizata, incetase sa devie indispensabil, i pada' la oarecare
masura devenise chiar un lest. Mi-am luat asupra mea s-1 impac, con-
venind cu Maniu ca in cazul in care nu s-ar putea, intre Iorga si Ora-
nisti & dam preferinta acestora din urma. Dar ca si Maniu am socotit si
eu, Ca prezenta lui Iorga printre noi era de cel mai mare interes in in-
doitul scop al prezentarii blocului ce trebuia s insumeze toate partide-
le dernocratice, si al unei personalitati de opus lui Stere pentru un mai
bun echilibru al fortelor in viitoarea colaborare. Luandu-mi asupra mea
impacarea lui Iorga, am lasat lui Maniu sarcina de a se intelege cu Ora-
nistii. Era rolul lui, caci era unul din cei doi sefi ai partidului fuzionat si
era bine sa se invete lumea de la inceput cd dfinsul era purtiitorul nos-
tru de cuwint.
Nu am avut nici tin amestec in pertractarile" lui Maniu cu taranis-
tii: nu ma interesau. Scopurile mele erau constructive, nu destructive.
Ce urmaream eu era intelegerea de guvernknant si in aceasta eram ho-
tarat sa intervin cu toata puterea convingerilor mele, i tocrnai fiindca
eram hotarat s5 intervin in intelegerea de guvernamant era politic sa nu
intervin in cea de opozitie ca s5 nu am aerul ca eu conduc din umbra
toate. Pe de aka parte, Maniu, care in materie de guvernamant era vitel
la poarta noua, se pricepea de minune si mult mai bine ca mine in toate
chestiile" de opozitie. Astfel stand lucrurile am hotarat sa iau o scurta
vacanta i sa ma duc in Elvetia, la Lausanne, sa-mi v5d fata.

inainte de a pleca mi-am indeplinit ins5 dou5 datorii: am adus pe


Iorga s5 primeasca colaborarea de opozitie cu taranistii si am pecetluit
pe teren fuziunea cu Partidul National luand parte la Reghinul Sasesc
la o alegere partiala. Fericita idee de a merge la Reghin a fost o conse-
cint5 a intdrzierii lui Iorga de a se inapoia la Bucuresti, unde n-a debar-
cat deck la sfarsitul lunii (martie), prevenindu-ne Ca nu poate rnai de-
vreme, cu toate chemarile noastre telegrafice. Plictisit de atata politica
inalta, si nemaifiind retinut de nimic la Bucuresti, am socotit ca ceva
politica mai marunta ma va distra i c gestul meu ma va apropia si mai
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1923-1926 163

mult de fratii de dincolo. N-am avut s5 regret hotkarea luatd, cAci am


petrecut cateva zile savuroase, si am avut si prilejul s5 p5trund mai
adnc in sufletul ardelenilor.
Absenta mea din Bucuresti a durat 6 zile. Am plecat in ziva de 18 si
In-am inapoiat in ziva de 24 martie. Am plecat cu Marin Seinescu, cu
automobilul lui si c615toria de la Bucuresti la Tirgu-Mures, unde ni se
fixase cartierul, a fost grea. Ninsese, inghetase si se topise, si trecerea
prin munti a fost plin5 de peripetii, de derap5ri si de patinaj pe loc. Am
crezut c5 nu vom ajunge niciodat5 la Predeal, iar coborfisul pe valea
Tirnisului a fost si mai r5u. Am luptat tot drumul cu greut5tile; plecati
din Bucuresti in zorii zilei am ajuns la Tirgu-Mures pe la ora 10 seara.
Noroc c5 masina lui Seinescu era bun5 si ca soferul s5u era iscusit. Cu
o masin5 mai slab5 si cu un sofer mai prost am fi ramas pe drum. La
Tirgu-Mures am tras cu Seinescu la hotel New-York, cas6 foarte curat5
si bine tinuta; paturi moi, ruffirie curat si inas5 bun. Nu e vorba, mese
n-am prea luat la hotel, c5ci tot pe drumuri, am m5ncat mai mult pe la
prieteni politici.
Alegerea de la Reghin luase o mare importanta in ochii lumii poli-
tice. Liberalii neavnd pe nimeni s5 prezinte in locul de deputat vacant,
oferiser5 candidatura lui Octavian Goga, sub cuvint ea' cantaretul pa-
timirii noastre" avea dreptul la un loc in Camera. In realitate, a fost in-
ceputul cfird5siei lui Bratianu cu Averescu, probabil deja hot5rdt5 in
acel moment dar tinut5 secreta, asa de secreta 'Inca nimeni n-a bnuit-o
macar. Partidul National pusese candidatura lui Voicu Nitescu, care pe
acea vreme era numai simpaticul conductor al voluntarilor ardeleni,
din Siberia pan5 in Moldova, pe timpul marelui r5zboi. De atunci a fost
de cateva ori ministru si si-a dat in petec. Dar in 1925 era Inca us6 de
biserica. Daca alegerea ar fi fost libera, aproape n-ar fi fost lupt, c5ci
Partidul National avea quasi-unanimitatea aleg5torilor. Guvernul a pus
ins5 in joc toate mijloacele lui, de la bat5usi adusi din Bucuresti 0'115 la
frauda prin violarea urnelor si prin falsificarea proceselor verbale. Par-
tidul National a avut s5 sufere consecintele propriilor sale *ate, caci
liberalii au profitat de legea electorala promulgat5 de Consiliul Diri-
gent, Inca in vigoare, ca sa-si faca mendrele. Rezultatul a fost c5 Voicu
Nitescu a pierdut locul cu cateva voturi.
Am fost infrnti dar am petrecut de minune. Am b5tut sat cu sat si
catun cu c5tun, valea Muresului pin5 la Deda, unde era o sectie de vot;
ne-am urcat pe valea Gurghiului, prin Hodac, 01.15 la L5pusna; am cu-
www.dacoromanica.ro
164 CONSTANTIN ARGETOIANU

treierat plaiul dintre Mures si Niraj. Am fost primiti cu cinste si osp5-


tati in castelul de la Brfincoveni de contele Kemeny si de americanca
lui la Dumbr5vioara de contele Teleki si de ai s5i. Mi-aduc aminte
cu drag de acest frumos colt de WA, de simpatica piat5 a Reghinului cu
caracteristicele sale constructii s5sesti si mi se rupe inima cand m5
gfindesc c5 tot acest tinut ne-a fost furat de unguril.
Cartierul general al bataliei noastre fusese instalat in Reghin, in ca-
sa d-lui dr. Trutia, notar public si vanator de searna. Desi notar public,
dl. Trutia purta zi si noapte jambiere de piele, haine verzi cu nasturi
ciopliti din os de cerb si pan5 la palarie. Tovar5s al tuturor vin5torilor
Regelui Ferdinand in masivul Gurghiului, era atit de siderat de cinstea
prieteniei Suveranului pe care il socotea drept urmasul legitim al Im-
pratului", 'Inc& se caznea sa-i semene vorbind sacadat, ingannd da,
da, da" la fiecare intrebare, umbland lasat pe vine si tunzndu-si barba
dup5 regalul sau model. Casa lui era plin5 de coame de cerb, de cocosi
imp5iati si de tot felul de lighioane naturalizate". Politiceste adept al
lui Maniu, ca toata lumea in acea regiune, gazduia pe Sef si pe Vaida
care conduceau alegerea din biroul sAu. Seara veneau la raport toti,
b5etii", dup5 ce cutreieraser5 satele, si povesteau groz5viile" batausi-
lor liberali adusi de la Bucuresti, care terorizau oamenii si c5utau sa-i
conving5 astfel s5 nu mearg5 la vot. Procedeele brtieniste demoraliza-
ser5 grozav, 'Inca inainte de ziva alegerii, tineretul ardelean neobisnuit
cu brutalitatea electoral5 regateana. Acolo, la Trutia, intr-o sear, am
auzit b5etii" lui Maniu oftand dup5 un Stirbei", f5r5 de care socoteau
ei ca nici o impart5sire cu sfmtele taMe ale Puterii nu era posibila, si pe
unul din ei lasand & cad5 faimosul dac5 ar vrea Mihai2...", de care
avea sa fac5 mai tarziu atita haz Regina Maria, careia mi-am f5cut o
plcere sa-i povestesc scena...
Goga, care n-avea pe nimeni nici in Reghin, nici aiurea, tr5sese la
mizerabilul hotel din localitate, impreun5 cu Burileanu si cu Tilic5
Ioanid. Nimeni din noi n-a avut vreun contact cu el, si populatia i s-a
aratat ostila, pretutindeni. Spilcuit, mnusat, distant, trecea ca un bolid
prin sate intr-o masina de lux, aclamat de batausii bucuresteni, spaima
lumii sfioase din acele pasnice meleaguri.

I Scris in 1943, iunie.


2 Miliai Popovici!
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 165

Majoritatea, aproape unanimitatea alegatorilor, era atat de credin-


cioasa Partidului National, incat cu toata teroarea, cu toate fraudele
prevazute, nimeni nu se indoia in lagarul nostru de succes. Dar Guyer-
nul luase mIsurile necesare", si spre stupefactia ardelenilor, dar nu si
a mea, Voicu Nitescu a fost batut cu cateva voturi... Cum a fost primit
Goga in Camera de opozitie, isi poate inchipui oricine!
M-am inapoiat la Bucuresti in ziva de 24 martie, in ajunul sosirii lui
Iorga. L-am luat de la gara, unde I-am primit cu totii si cu urale (ceea
ce I-a magulit), 1-am dus acasa si I-am convins sa primeasca colabo-
rarea de opozitie" cu taranistii, larnurindu-i ca o campanie de opozitie
nu-1 angaja la nici un compromis de doctrina, la nici un contact inde-
zirabil" (aluzie la Stere) si ca la urma urmelor taranistii vor fi pacaliti
caci vor scoate castanele din foc pentru noi. Ideea de a ',kali pe Ora-
nisti (in gandul lui pe Stere), nu i-a displacut deloc, si a inceput &a suf.&
& mangaindu-si barba: partida era castigata. Am sfarsit prin a-i spune
ca el va fi seful unic si conducatorul Opozitiei Unite" si 1-am dat
gata. Toata operatia nu a durat mai mult de o ora...
M-am dus numaidecat la Maniu cu rezultatur; acesta a fost incan-
tat. A fost atat de incantat, incat cateva zile mai tarziu, cand mi-am luat
ziva buna de la el (inainte de a pleca la Lausanne m-am dus pentru ca-
teva zile la Breasta, sa-rni \rad parintii), rn-a intarnpinat cu un: Cum,
pleci si ma lasi singur?" iesit din inima; se invatase si trateze toate
chestiunile cu lorga, prin mine.
Cu toga durerea dornnului Prezident am plecat, lsfindu-i in seama
sa desavarseasca intelegerea cu taranistii pentru constituirea unei noi
Opozitii Unite. Destinul hofarase ca Ion Bratianu fiul sa infrunte ca si
Ion Bratianu tatal in 1888, coalitia tuturor fortelor noastre politice
exasperate, in 1925 ca si in 1888, de atotputernicia Partidului Liberal.
Am plecat, si cele trei saptamani de vacanca, intre 16 aprilie si 9 mai,
pe care le-am petrecut in Elvetia si la Venetia au fost un vis frumos, din
nenorocire prea scurt, ca toate visele.

Nu mai fusesem in Elvetia de mult, si baia de civilizatie pe care am


luat-o pe malurile lacului Leman mi-a linistit nervii si mi-a facut un bi-
ne de nespus. M-am instalat la hotel Beau-Rivage, la Onchy, si de aco-
lo cu trenul, cu automobilul, cu vaporul, pe jos, m-am plimbat zi de zi
de-a lungul lacului, de la Geneva si 'Dana la Montreux, la Territet si la
Chillon. Am trecut si in fata, in Franta", la Evian si la Amphion. Pre-
www.dacoromanica.ro
166 CONSTANTIN ARGETOIANU

tutindeni, o inantare pentru ochi, si o des5varsitA odihn5 a creierului,


c5ci toate aceste senine privelisti, nu declansau nici un efort intelectual
pentru a fi pretuite. Omenirea-si tfaise dramele pe alte meleaguri, si
micile tragedii locale ce intunecaser5 malurile inflorite ale Lernanului
imi erau necunoscute i nu ma tulburau. Amintirea lui Jean Jacques
Rousseau si a cutrei de Voltaire, ar fi putut constitui o complicatie dar
aceasta amintire nu rn-a pasionat niciodat5, i n-am alergat dup5 ea nici
la Ferney, nici la Clarens.
Nu m-am prea irnp5cat in viat5 cu t5rile prea civilizate, in care or-
ganizatia" i tehnica" au ajuns sa inlocuiasc5 nu numai efortul dar
pan5 si orke initiativA individuala. Elvetia poate fi asezata in fruntea
acestor tari in care toate nevoile vietii sunt satisfacute automat. Am
avut totdeauna impresia c5 capetele elvetienilor sunt mai mici ca ale
celorlalti oameni, fiindc5 creierul lor se atrofiaz5 intruna, prin lips5 de
exercitiu. In Elvetia, omul mediu" n-are nevoie sa cugete, fiindc5 toa-
te-i vin pe de-a gata, far nici o str5duinta, organizatia comunifatii f5-
cnd inutil5 orke initiativ5 personal5. De Elvetia ma rnai indep5rtau si
muntii, care in general vorbind nu-mi plac, fiindc5 impiedic5 vederea.
De data asta ins5 totul rn-a incintat: si muntii in zarea kr luminoasa, si
la ficelle"I si aparatele automate si impecabila tinut a strazilor si de-
s5varsitul confort al caselor... Ma imp5case murdria de la Iasi si sal-
baticia Bucurestilor postbelici cu civilizatia, c5ci totul este relativ pe
lume (adev5r dovedit inainte de nasterea lui Einstein) si valoarea lucru-
rilor depinde de perspectiva sub care sunt v5zute. 0 constatare pe care
am avut prilejul s5 o fac o data mai mult, trecand prin Geneva. Acest
oras imi fusese p5n5 atunci antipatic din cauza lebedelor albe si a calvi-
nismului negru; de cand se mai adaugase si Societatea Natiunilor cu
gratiile damelor Weiss, Titulescu2, Tabouis i V5carescu irni deve-
nise odios. Cu toat5 antipatia mea am pornit intr-o dimineat5 spre Ge-
neva, s-mi verific sentimentele si deodat s-a intamplat o minune.
Minunea a fost c5 am intfilnit pe doctorul Iancu Cantacuzino. Acest
mare artist r5tacit printre fiolele cu microbi, mi-a destainuit infatiski
ascunse ale vechii Geneve, rn-a imp5cat cu Monumentul Reformei
I Numele popular ce se da funicularului ce leaga localitatea Onchy, pe lac, de Lau-
sanne. Acest funicular circula fait nici un impegat; calatorii pun 10 centime intr-o
cutie si se urea in vagon. La noi, nu nurnai ca nimeni n-ar pune banii in cutie, dar
primul calator ar fura i cutia, cu bani cu tot data fund lipsa de supraveghere.
2 E vorba de Nicu, nu de simpatica lui sotie!
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 167

(terrasse de la Treille), mi-a revelat farmecul portretelor din secolul al


XVIII-lea agatate pe peretii Muzeului de Arta' vi Istorie, mi-a deschis
sufletul lui Liotard, pictor pe langa operele caruia trecusem f5r5 bagare
de seam5 la Paris mi-a aratat in fme o Geneva pe care nu o bnui-
sem, o Geneva care nu mai era nici a lui Calvin, nici a lebedelor sarbe-
de, ci a omenirii ginditoare. Au trecut ceasuri dupg ceasuri, fara sa-mi
dau seama, si seara tarziu in-am prabusit intr-un vagon, in trenul pentru
Lausanne, coplesit de oboseala si de incdntare. 0 zi ce mi-a 15sat o
amintire nestears5...
De la Lausanne rn-am dus de-a dreptul la Venetia, unde nu rnai pu-
sesem piciorul de douazeci de ani... Venind din Bucuresti, strabatusem
Simplonul noaptea; de data asta am trecut Alpii ziva. Am fost trans-
portat in 20 de minute dintr-o lume intr-alta si am putut sa-mi dau sea-
ma de cat insemnau muntii, inainte de progresele tehnicii care au dobo-
rat obstacolele de nepatruns si sunt pe cale a face din toti i din toate o
apa. Pe valea Rhonului in sus, pana la Brig, privelistea e impunatoare,
dar rece. Vegetatia nordica cu monotonia bradului lipsit de fantezie, nu
inveseleste ochii. Oamenii stint tacuti, vitele cuminti si pana si apele
curg linistite in matca lor legala". Viata tacuta la umbra muntilor care
frang razele soarelui de miazazi. Viata fara nici un prisos de puteri,
care s5 se concretizeze in infaptuiri MI5 alt folos decdt multumirea
simturilor. Lume banal5 ce-si macina zilele fail izbucniri de patima si
fara ciocniri de idealuri.
Cum cobori in Italia totul se schimba. Pamantul rodeste si omul
traieste cu prisosuri. Vegetatia 4i ingaduie fanteziile cele mai neastep-
tate si oamenii nu mai traiesc cu singura grij de a minca, de a se
reproduce si de a muri. Lumina si caldura le-a deschis sufletele, le-a
intetit poftele si i-a aruncat in lupt5 cu patimele si cu ideile. Din incor-
darea vointelor, nazuintele cele mai indraznete si-au gasit cal de inche-
gare in realizari tot mai perfecte. Urmele luptelor sngeroase s-au sters
si n:au mai ramas deck urmele artei, pentru desfatarea ochilor nostri.
In Italia, toate se desfasoara in linii de o perfecta armonie: o cask o
biserica, o alee, o gadina, pdna si o simpla ag5tat5 pe arbori sau bolta
unei porti de ferma evoc5 chiar pentru cei cat de putin pregatiti sa
cerceteze, o straduint5 milenara cal:re frumos. Peisajele iau astfel un ca-
racter de noblete ce nu se intalneste in alte tari si privelistea kr e o con-
tinua incdntare. Cele opt ore de calatorie de la Domodonola la Venetia
mi-au parut casteva clipe; as fi vrut ca drumul sa nu se mai sfarseasc5...
www.dacoromanica.ro
168 CONSTANTIN ARGETOIANU

La Venetia ma astepta o alta delectare. Nu stiu daca era reactia unei


minti, mai coapte sau contrastul viziunilor din ultimii ani, dar farmecul
Venetiei m-a cuprins ca niciodata. Pe timpul petrecerii mele in Italia'
facusem lungi popasuri in cetatea Lagunelor, ultima oara cu Il fuoco al
lui d'Annunzio in mina, dar niciodata nu simtisem in asa masura im-
ponderabilele" ce se ridicau din fiecare piatra, din fiecare icoana, si ma
copleseau. Am lasat la o parte vizitarea sistematica si documentata a
locurilor, si timp de cinci zile am hoinarit la voia int5mplarii. Palatul
Ducal, interiorul bisericei San Marco, monumentul lui Colleoni, tripti-
cul lui Giovanni Bellini la Frari, mi-au revelat insusiri noi pe care nu le
banuisem in repetatele mele vizite anterioare. Mi-aduc aminte de o
plimbare la Torcello, ca de un adevarat pelerinaj... Timp de cateva ore
mi-am uitat de toate si de WO!

Dar viata e viat5 si de la Venetia a trebuit sa ma inapoiez Ia... Da-


cia! Am sosit in Bucuresti in ziva de 9 mai. Inca pe drum, aflasem prin
gazetele cumparate la granit ea Opozitia Unita se formase, sub forma
unui bloc democratic de atac, asa cum il dorisem in asteptarea unei
intelegeri mai intime de guvernare. Maniu lucrase repede de asta-data,
impins de conjunctura momentului si de imperativul opiniei publice. In
Elvetia si la Venetia nu voisem sa stiu nimic despre cele ce se petre-
ceau la Bucuresti; trei ceasuri dupa sosirea mea in strada Victor Ema-
nuel eram la curent cu tot ce se intfimplase. 0 vizit5 la Maniu si alta la
Iorga mi-au permis sa constat c5 Maniu manevrase cu destula abilitate
pentru a calma momentan susceptibilitatile colegului sau la Sefie si a-1
impaca cu ideea unei colaborari de opozitie cu taranistii. Ii pusese in
mana steagul razvratirii, si at5t fusese de ajuns. Cu toate frecaturile de
amanunt peste care Maniu alunecase, Iorga primise ideea unei mari in-
truniri la Dacia" pentru ziva de 17 mai. Discutarea reformei adminis-
trative si a prelungirii privilegiului Bancii Nationale exasperase opozi-
tia, mai ales pe taranisti, si o miscare violenta fusese hot5r5ta. Am so-
cotit momentul prielnic sa pun pe fata chestiunea unei intelegeri de gu-
vernamant cu taranistii, sa o pun numai, ca sa nu sperii pe lorga, dar sd
o pun. Era primul pas spre realizarea finala a planului conceput. M-am
inteles cu Maniu sa nu spunem nimic lui Iorga, si s dau eu un interviu,
prin care cu toata discretia ceruta domnul Profesor si fie pus in
1 1898- 1904.

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 169

fata unui fapt indeplinit... Pe d-ta n-are sa se supere spunea Maniu


pe cata vreme pe mine nu m-ar ierta niciodata, si ar rupe toate pun-
tile intre noi..." Pasul trebuia odata facut, si era mai bine sa-1 facem
mai devreme decat prea tarziu si s lamurim" situatia fata de Iorga. Ca
s nu se supere ca nu i-am supus fituica si lui pentru aprobare, am luat
pe Pamfil Seicaru cu mine la Breasta, ci i-am dat interviul acolo, dis-
tanta si insistenta lui Seicaru putand servi la rigoare de scuze (slabe
scuze, recunosc) pentru nesocotirea sefiei sale. Reproduc aci acest in-
terviu fiindca de la dansul au pornit nesfarsitele noastre negocieri cu
Partidul faranesc si-1 reproduc impreuna cu introducerea lui
Seicaru, fiindca cred, fara modestie, ca aceasta introducere lasand la
o parte unele exagerari de apreciere precizeaza pozitia mea in lupta
pe viata si pe moarte ce se deschidea intre blocul Opozitiei i Guvern:
DI. C. Argetoianu s-a intors in tara. Cuvantul omului care infati-
seaza in politica general realismul robust, iar in Partidul National o in-
teligenta organizatoare, are o deosebita greutate in situatia creata prin
neasteptata coalitie a celor dou partide de opozitie.
Reintors din strainatate cu energii improspatate, 1-am vazut in ca-
drul de patriarhala eleganta de la Breasta unde se complace sa medite-
ze asupra problemelor politice. Linistea covarsitoare a splendidului
parc Ii d seninatatea de judecata, concentrarea spirituala necesara ca
sa poata examina ecuatiile politice ale momentului.
Ceea ce caracterizeaza pe dl. C. Argetoianu este o siguranta impre-
sionanta care emana din gest ca si din cuvant. Oscilatiile pline de me-
lancolie ale indoielii nu le-a cunoscut; afirmativ i hotarat, cugetarea sa
se desfasoara ca o robusta pagina dintr-un clasic.
Nu neaga, ba le vede in toata linia lor aspra, greutatile politice, ma-
surand obstacolele just; calculeaza cu linistea unui matematician quan-
tum-ul de forte necesare inlaturarii lor.
Convorbirea s-a desfasurat logica, rata risipa de paranteze, situatia
politica infatisata brutal, iar posibilitatile de indreptare precizate cu
siguranta unui chirurg.
Redau elementele vorbirii thr nici o alterare:
P.
Ce impresie v-a fdcut spontana injghebare a blocului?
Sunt foarte multumit de blocul care s-a infaptuit, iar multumirea
se amplifica prin acel element de hotarfitoare sinceritate care sta la ba-
www.dacoromanica.ro
170 CONSTANTIN ARGETOIANU

za blocului. Am lucrat intotdeauna pentru aceasta unire. Cand am ince-


put tratativele de fuziune in decembrie trecut, am facut si atunci toate
eforturile ca fuziunea sa se fac5 in trei: imi pare rau si astazi c5 nu s-a
facut de atuncP, caci nu s-ar fi risipit zadarnic atata pretioasa energie
ma consolez ins5 ca prin pactul de colaborare incheiat astazi s-a
realizat cel putin o unire sufleteasca a fortelor vii.
Socotesc insd cd un bloc cu scopuri numai negative, adicd de rds-
turnare a regimului actual Int este de ajuns. Vd mdrturisesc cpe mine
nu md preocupd in momentul de fati decdt politica real constructivd.
Am putut constata, in scurta mea calatorie, ea' am ajuns in cel mai
adevarat si concret inteles al cuvantului, cea de pe urma tar5 din Euro-
pa. De la razboi incoace n-am facut dee& un singur lucru mare, am
mutat granitele Orientului de la Carpati la Tisa, i nu mai vorbesc de
discreditul de care ne bucuram in Wile apusene; am izbutit s5 dam
contur de realitate tuturor afirmatiilor calomnioase ale dusmanilor nos-
tri, intransigenti in ura ce ne-o poarta2.

1 0 pioasa minciuna pentru niagulirea trnistilor!


2 Cu privire la modul cum eram judecati chiar in Franta arnica, am primit cateva
saptrnani mai tarziu, urmatoarea scrisoare (vezi Anexa VII) trimisa de M isu Seulescu
(fostul ministru de fmante) in iunie de la Paris:
Seumpe Argetoiene,
Nu stiu daca fac bine s te arnarasc i pe tine cu irnpresiile ce culeg p-aici. Se intam-
pla ca la suprafata se afl azi in Franta tocmai generatia cu care, student, ma gasearn in
contact. Am multi prieteni printre deputati, dar vai! mai ales printre senatori!
Zilele trecute am asistat la sedintele Camerei i Senatului, unde am putut avea
lungi, dar foarte dezagreabile conversatii. Am fost supus la interogatorii ca la judeca-
tom! de instructie. Acela care m-a intreprins insa mai de aproape a fost Francois Mar-
sal. Dansul rn-a chemat acas si rn-a intrebat cu o precizie care m-a uirnit, din cauza
exactei informatii, asupra tot ce priveste viata politica si economica a tarii noastre.
Mi-a spus intre altele, Ca dansul ne-a dat, and era ministru de finante, cele 200 milioa-
ne franci, inca nu deplin platite i ca fusese indus in eroare asupra situatiei noastre
fmanciare. Era oripilat de intreaga noastra politica economica si revenea intruna asupra
exproprierii care desflintand exportul ne-a distrus defmitiv valuta. Mi-a declarat ca nu
intelege pentru ce reformam acum Banca de Emisiune si mai ales critica prelungirea
privilegiului pe 30 de ani. Cum aveam inca 5 ani, dansul era de parere sa asteptam
experienta Poloniei, Cehoslovaciei etc. si numai cu doi ani inainte de expirarea actua-
lului privilegiu sa ne atingem de Banca. Nu crede in realizarea programului de insana-
tosire a rnonedei, arata de altfel o mare neincredere in orice conceptie a ministrului
nostru de fmante pe care-I cunoaste, cu care a vorbit: Courtes vues, manque de lim-
pidit, c'est peut-tre un fiscal patriote, mais pas un ministre financierD. Restul a
l'avenant...
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 171

Suntem prin urmare la ultimul moment, dac5 vrem ca tam noastr5 sa


mai fie numarat5 printre rile civilizate, i s5 indreptim tot faul pe care
ni 1-a facut ani de zile o politics de imelare a altora ca i a noastr
Care sunt eleinentele poultice creatoare?
Blocul care s-a format trebuie s5 aib5 un program lamurit, nu de
frumoase deziderate, ci de solutii pozitive.
Concentrandu-se toate puterile luptatoare s5 se obtin5 o cat de grab-
nic5 schimbare a regimului care a exasperat intreaga opinie public,
interesele tuturor claselor sociale.
Un program lamurit i limitat pentru actiune de salvare gospod5-
reasc5 in interior i restabilire a prestigiului moral i a creditului eco-
nomic in afar&
Schimbarea regimului se impune mai ales fat5 de cele dou5 proiecte
care amenint5 s5 fie transformate in legi: al reformei administrative si
al prelungirii privilegiului Bancii Nationale.
Legi absurde i incapabile, totui promulgarea lor ar z5p5ci in ap
mod viata noastr social5 i economic5 Inc& promulgarea trebuie sa fie
impiedicat5 cu orice pret. Vedeti, accentuez ultimele cuvinte, repetan-
du-le: cu orice pret!
Bine, dar pentru aceastd actiune vi se va obiecta de Partidul
Liberal acestui bloc i-ar trebui o unitate de actiune si de cugetare
pe care o d afirmei liberalii, numai un singur ,Fef?
Printre altii am vazut pe batranul nostru Clmenceau, care a tinut sa ma terorizeze.
Cea mai mare greseala a vietii lui ar fi fost desfiintarea Austriei, o crirnd contra civili-
zatiei si progresului omenesc. Ca noi toti, cehoslovacii, iugoslavii, romnii, ungurii, nu
suntem viabili, incapabili sa ne organizam, si ca el in memoriile lui va explica ca o
confesiune personala inaintea Istoriei, cum a fost adus sa comit o astfel de aberatie.
Tot timpul mi-a servit intepturi i impertinente cu spiritul lui incisiv. Cugetam in
mine: unde te afli tu s-1 mai pui la loc! Mi-a spus una bung: el nu poate suferi pe Cail-
laux, si cfind a aflat ca s-a impacat generalul Gourand cu dansul, a chemat pe general,
la telefon si i-a strigat: Ecoute Gourand, quand on n'a qu'une main, on ne la souille
pas! Generalul stransese mana lui Caillaux...
Marsal mi-a spus ca ar dori sa vina in octombrie in tara. El prepara acum o brosura
asupra datoriilor interaliate; I-am rugat sa ne crute, ceea ce mi-a promis. Ne va trimite
brosura ca s-o raspandim, si-mi va scrie la timp sosirea lui ca sa-i pregatim primirea.
Am tinut sa impart cu tine impresiile rele ce am adunat ca sa ma mai descarc pe
mine. Ceea ce ti-am povestit nu e a zecea parte din cat a trebuit sa inghit. Pang si Andr
Hesse, ministrul Coloniilor, si-a permis sa ma agonizeze cu impertinente pe un ton dul-
ceag si surazator.
Intreg respectul meu afectuos batranilor nostri. Omagiile mete doamnei Argeto-
ianu, iar tie cele mai amicale sentimente.
M. Seulescu"
www.dacoromanica.ro
172 CONSTANTIN ARGETOIANU

Spunand aceasta, liberalii nu-si dau seama cat de mult injosesc


viata politica' in tara noastr. Partidele noastre nu sunt b5gate la st5pan,
find constituite de adevaratele forte vii ale natiunii, legate numai prin
firul ideilor si disciplina unui nationalism creator* Nefiind vorba de
interese, intelegerea intre noi a fost, este si va fi foarte usoara.
Existenta partidelor noastre nu atarna de existenta unui om sau de
fetisismul unui nume, asa incat numai partidele noastre pot garanta
Orli o adeVarata" continuitate a efortului si o adev5rafa unitate de con-
ducere. Hot 5rarile noastre nefiindu-ne impuse nici de necesittile con-
solidarii unei reputatii individuale, nici de capriciile unei aventuri tri-
viale, ele vor insemna formularea unor convingeri &lane ingem5nate
intr-un gest unitar.
Care sunt mijloacele prin care credeti cd s-ar putea frange re-
zistenta Guvernului?
Fat5 de starea opiniei publice din tali stare ce Inca inainte de
plecarea mea in strainatate, stiu ea era perfect cunoscuta Suveranului
cred c mijloacele legale vor fi foarte suficiente pentru aducerea
schimbrii actualului regim la indeplinire"...
Am asteptat cu oarecare infrigurare efectul declaratiilor mele asu-
pra lui Iorga. Paragraful interviului relativ la politica constructiv5"
I5murea fail nici un echivoc intentia de colaborare la Guvern cu Ora-
nistii cu taranistii care erau Stere" si cu care, din acest cuvant,
Puritanul Razboiului de Intregire nu voia sa intre in relatii mai stranse.
Ma asteptam la o izbucnire, cu toate straduintele mele de a-I imbuna
laudand, in aceleasi declaratii nationalismul creator" infatisat ca prin-
cipalul cheag al partidelor noastre. Spre marea mea mirare, Iorga n-a
izbucnit. Cu dansul nu se putea niciodata prevede nimic, si reactiile
sale erau totdeauna neasteptate. Eih dharag5, hai vohrbhit fhoarthe
fhrumos hai dhrrrepthathe, thothul nhu heste sh5 dobhorrrhi, he sh6
phui cevha han hloc!" Dorea si el sa fie constructiv, intelegand prin
aceasta sa fie prim-ministru.
Trecusem un hop: Iorga inghitise ideea unei colaborari de guverna-
mant si cu taranistii pentru moment era destul, restul trebuia s5 vida,
treptat. Cred ca" ceea ce a determinat acceptarea lui, a fost constatarea
c5 Stere nu se amesteca deloc in hotararile Opozitiei Unite. Avea el
probabil si acolo cuvantul sat' de spus, dar il spunea acasa prietenilor

I Pentru Iorga!
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1923-1926 173

s5i care se prezentau in fata lui Iorga i a lui Maniu farg dansul 0 rar5
m5car s5 invoce autoritatea p5rerii sale. Iorga i0 va fi zis c5 dup cum
fusese lsat la o parte in opozitie, tot aa Stere putea fi 15sat la o parte qi
in Guvern. Cu Mihalache, cu Lupu, cu ceilalti carani0i pe care dom-
nul Profesor" ii domina ca pe simpli fo0i elevi ai woalei" sale
politice, intelegerea putea la urma urmei sa fie.
Stere se tinea desigur la o parte i din tact politic, ca s5 nu ingreu-
ieze situatia Opozitiei Unite in actiunea ei, pentru moment indispensa-
bil5 dar mai ales fiindca, ca i mine, detesta palinodiile ap-ziselor
lupte de opozitie". Ca i mine, Stere era un om de politica' construc-
tiv5; deosebirea intre noi era c5 eu cautam s5 cladesc pe parnant, iar el
in nori. i nici lui tirbei, omul intunericului, nu-i placea s5 se incurce
in actiuni violente, ap. Inc& am format cate01rei, printr-o intelegere
nernarturisit5 o sectie special5 de opozitie, marginindu-ne s5 lucr5m in
culise. 0 sectie ce ar fi putut fi numit sectia tradatorilor: Stere tr5dase
Romania Mare, eu In5 preg5team s5 tr5dez pe bietul Iorga, iar $tirbei
pe Beatianu. La urma urmei, toat5 politica nu e decal tr5dare: inainte de
a trada pe altii, omul politic se tr5deaz5 pe el insu0!
Maniu, care 01.15 atunci nu indraznise s5 vorbeasc5 lui lorga despre
o colaborare de Guvern cu farni0ii de fric5 s5 nu fie infacat, a r5su-
flat i el uwrat i mi-a multumit. Tarani0ii au a0eptat qi ei cu curiozi-
tate reactia lui Iorga i dup5 ce au aflat-o, au facut pe grozavii in pu-
blic, comentand perspectiva unei colaborki de Guvern cu rezerve, cu
s6 vedem" 0 cu depinde de program" pe carid intre ei i-au m5r-
turisit bucuria, eaci incepeau s5-0 dea seama i dan0i c5 nici dup5 zece
ani de truda nu vor pune singuri mana pe Guvern. Ca s5 obtie ins5 cat
mai mult de la noi, tactica lor era s5proclame c5 nu urmaresc Guvernul
(cand in realitate nu visau decfit portofolii i automobile ministeriale),
c5 vor rnai intai sa schimbe moravurile t5rii, s5 de0epte taranimea i s5
nu ia faspunderea Puterii dec.& in ziva in care, peste 5, 10 sau 20 de
ani, vor putea s5 aplice integral prograrnul lor. Singurul care, poate, ar
fi avut dreptul s marturiseasca cu sinceritate o asemenea dezintere-
sare, ar fi fost Stere, dac5 n-ar fi fost chestiunea reabilit5rii sale. Dar
aceast5 reabilitare fiind principalul sail obiectiv, urm5rea qi dansul Pu-
terea, cu aceea0 ravn5 ascuns5 ca tovar4ii sai de firma.

Am 15sat pe Maniu, pe Iorga, pe t5r5ni0i s5 ia toate initiativele


Opozitiei Unite, i de0 prezent la mai toate discutiile lor, m-am 16sat
pe planul al doilea, qi rn-am retras in umbri. Din aceast5 umbr5 rn-am
www.dacoromanica.ro
174 CONSTANTN ARGETOL4NU

hotarat sa nu ies pada" nu vor incepe negocierile cu taranistii pentru


constituirea unui Guvern. Amatorii de galagie s-au gasit la largul lor in
acea lun a lui mai a anului 1925; opinia publica se ridica ca un singur
om impotriva liberalilor si a Guvernului Bratianu parea Ca psihoza
ce innebunise oamenii in 1888 se redesteptase. Ione! Bratianu s-a tinut
insa mai drz dec.& tatal salt (e drept ca n-avea 12 ani de domnie in
urma lui, ci numai 3) si furtuna nu I-a rnaturat. Cum nu m-am ameste-
cat in manifestarile aproape zilnice ale Opozitiei Unite, dezlantuite mai
pretutindeni dar mai ales la Bucuresti, voi aluneca asupra lor. Mi voi
multurni cu cateva cuvinte despre intrunirea de la Dacia" din 17 mai,
nu numai fiindca intr-insa a culminat efortul opozitiei, dar si fiindca a
fost cea mai formidabila manifestare cetateneasca din cate s-au vazut
in Bucuresti, de cand se face politica. Am asistat ca tanar de 17 ani la
faimoasele intruniri organizate de Opozitia Unita din 1888, am luat
parte activa la toate manifestarile Actiunii Nationale" din 1914, 1915
si 1916 marturisesc ins5 ca niciodata n-am vazut asa ceva. A mai
fost vechea sari Dacia" plina de gemea, a mai fost lume neincaputa in
sala pe afara, prin curte i pe piata dar asa ceva nu s-a rnai vazut. Pe
langa sal, curtea era asa de ticsit Inca oamenii se striveau unii pe al-
tii iar plata Sf. Anton era o mare de capete ce se revarsau in strada
Carol, in strada Serban Voda si in ulitele invecinate. Oricat de sceptic
ar fi fost cineva fata de acest fel de manifestari, nu putea sa nu fie
impresionat. Mai tarziu intrunirile de la Dacia" au fost inlocuite prin
mari manifestari de mase, taranime adusii de partide cu mare cheltuiald
din judete. Aceasta mod noua a fost inaugurata de Averescu care a
adus la Arenele Romane" din Parcul Carol, 10.000 de oameni. Na-
tional-taranistii si liberalii, dupa 1928 au sporit tarifele si au adus ate
100.000, care defilau ceasuri intregi pe soare si pe ploaie, obositi si
plictisiti, cu pancarte i cu drapele. Cred ca cea rnai reusit din aceste
exhibitii a fost cea organizata de liberali in primavara anului 1930;
oamenii au fost incolonati la Sosea, au trecut prin tot orasul si s-au
adunat in gradina Societatii de Tir, de langa Op ler, unde s-au tinut dis-
cursurile, irnprastiate prin megafoane...; asemenea manifestari costau
mult, n-aveau nici o importanta fiindca nu erau spontane nici sincerel
I Mi-aduc arninte ca intr-o zi m-am pornenit cu vreo 20-30 de oarneni din Breasta,
oamenii mei, in curte la mine. intrebandu-i de rostul lor, mi-au raspuns cd veniserd
peutru intrunire: De ce s nu venirn, conasule, sd vedem i noi Bucureoiul; ne-a plAtit
drurnul i mfincarea, si am venit. Dar noi tot ai dvs. suntem, si inainte de a ne incolona,
am trecut sd v-o spunem. Era sub Vaida, in 1932...
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1923-1926 175

si nu impresionau pe nimeni. Cea dintfii, a lui Averescu la Arene" a


impresionat totusi pe Regele Ferdinand; mi-a spus-o intr-o audienta,
cfiteva zile dupa ce avusese loc. M-am grabit s5-i spun: Sire, ma anga-
jez in fata Majestatii Voastre, nu numai s5 aduc tot atatia, dar chiar pe
aceiasi!"Regele a rfis, si s-a dumirit...
In mai 1925 nu se ajunsese Inca la asemenea inscenari costisitoare;
toata cheltuiala erau cfiteva mii de lei chiria salii. Lumea venea
aproape nechemata, cum afla ca o intrunire avea loc. Intrunirea din 17
mai a fost ultima mare manifestatie a populatiei Bucurestilor la
Dacia", un fel de chant du cygne" la care au cfintat o droaie de lebe-
de. Prin numarul celor care se adunasera si prin insufletirea lor, aceast5
intrunire a fost intr-adevar impunatoare, si a impus. Prin numar si prin
insufletire, caci pentru rest! Pentru a da o idee de calitatea discursuri-
lor, voi reproduce dup5 gazetele zilei cteva crimpeie din al lui Iorga:

Daca-si inchipuie cineva ca cu citeva mfiini lungi, cu cdteva


obrazuri groase si cu cfiteva boturi care rfinjesc pe banca ministeriala,
se sfarama o lupta ca a noastr, apoi daca nu o inteleg azi, o vor
intelege maine c5 nu! (Aplauze fiirtunoase)

Dac5 vi se pare ea aci in sal5 este cald, eu v5 asigur c5 este cineva


caruia, in clipa aceasta ii este mai cald decfit acelora din dvs. care su-
fer5 mai mult! (Aplau=e, ilaritate). Cu tot ajutorul pe care i-1 poate da
Societatea Frigul1, eu va asigur ca ii va fi si mai cald! (Mare Hari-
tate. Aplauze. Strigaie de bravo). Se va incalzi pana se va topi! (Mare
ilaritate. Aplau=e prelungite). Este mai bine s5 se topeasca el personal,
decfit s5 se topeasc5 o tara! (Aplauze indelung prelungite)

Noi ne-am adunat aci; uitati-va ce steag este acolo (arata un steag
tricolor desfasurat), tricolorul sub care ai nostri au varsat sfinge, sub ca-
re ai lor au facut bani! (Aplauze furtunoase). Veti asculta pe acei care,
dup5 ce au purtat uniforma Orli in fata dusmanului (Strigifte: triiiascii!)
poart5 acum uniforma t5ranimii in fata acelora care-si fac placere s5-si
bala joc de dnsul! (Strigtite: rusine!)"

1 Aluzie la o afacere liberald; Societatea Frigul" fusese inflintata de Manolescu-


Strunga pentru comercializarea pestelui din Delta.
www.dacoromanica.ro
176 CONSTANTIN ARGETOIANU

Dach asa a vorbit bietul Iorga, ajuns s5 facg rec1am5 cAm5sii lui
Mihalache, isi poate inchipui cineva ce au fost celelalte cuvant5ri! Pre-
sedintia intrunirii s-a dat lui Stefan Cicio Pop; in curte s-a mai instalat
o tribuna alcAtuit din trei mese cu una pe deasupra, iar in piata Sf.
Anton o birj5 a fost transformat5 intr-o a treia tribun5. 0 serie de ora-
tori" au ocupat dou5 ceasuri catesitrele tribunele, si cum usile si feres-
trele erau deschise, vocile, urletele de entuziasm si aplauzele se ames-
tecau intr-o nemaipomenit cacofonie, demn5 de Romania Mare! Sub
pretext ca eram r5gusit, am refuzat cu toate insistentele lui Iorga, lui
Maniu, lui Mihalache s5 vorbesc, si am sf5tuit si pe prietenii mei
personali s5 se abtina. M-au ascultat mai toti, afar de Ioanitescu si de
Stefan Istrate (de la Ialomita) care au dat n5va15...
intrunirea s-a terminat bineinteles cu o motiune, citit de Iorga, du-
pa ce a rostit urm5toarele cuvinte:
Ne indreptam c5tre tar prin acest manifest in numele amndoror
partidelor legate pentru totdeauna si sigure de biruintii1"1
lath" acum, pentru cei de maine" si textul acestei motiuni care a
servit de baz6 propagandei celor dou5 partide in campania electoral5
din august urm5tor:
Au trecut trei ani de cand un Guvern care s-a impus samavolnic
t5rii, carmuieste, ajutat de un Parlament ales prin sil5 si inselaciune, o
tail bun5 ale carei legi sunt nesocotite si ale c5rei interese sunt jertfite
unor combinatii personale si unor idei absurde.
F5g5duielile cu care au fost inselati putinii care 1-au voit sunt uitate
*i singurul temei al acestei stpaniri far pereche de trufas5 este pu-
terea public5, smuls5 de la datoria ei fata de noi toti ca sa fie intrebuin-
tata, necinstind-o, in folosul unei cete de tirani, pe care nu-i indrep-
tteste macar putinta de a face binele.
Un singur om, primul ministru, crezandu-se mai mare decat Regele
si mai sfant decal Natia, rade la privelistea trista a operei pe care o
ocroteste.2
Aceast5 priveliste inseanin5: .
1. 0 administratie f5r5 constiint5 si far5 raspundere, clcand in pi-
cioare orice conceptie democratic5 a vietii de Stat.
2. 0 moned5 discreditat.
'In acel moment de entuziasm Iorga siderat de camasa lui Mihalache, uitase pe
Stere... Din nenorocire si-a adus aminte dupd ce s-a trezit!
2 Stilul lui Iorga, pus in serviciul demagogiei, intrece pe Caragiale!
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1923-1926 1 77

3. Un buget insel5tor, care nu poate acoperi ruina financiar a Sta-


tului.
4. 0 viat5 economic6 in care haosul m5suri1or de sus se impleteste
cu nerusinarea exploatarii de jos.
5. Avutiile t5rii puse la indernfina capitalurilor inchipuite si in-
dr5znelii partizanilor.
6. 0 n'aval5 de legi necugetate din care se desface o singur5 idee:
folosul partidului.
7. 0 conducere a diplornatiei care ne-a instr5inat prietenii scumpe
si ne-a 15sat far sprijin in fata dusmanilor.
8. Nemultumirea nationalifatilor, care asteapt5 adesea numai o
mfin5 feateasc5 pentru a colabora cu noi in folosul Patriei.
9. Tulburarea constiintelor t5ri1or unite si zguduirea increderilor in
regimul national care insemnau visurile seculare ale rornfinilor de aco-
lo. In special o brutalitate condamnabil5 caut, pare, ca inadins s5 in-
str5ineze sufletul t5ranului basarabean.
10. 0 armat5 care nu are nici azi tot echipamentul si armamentul
necesar actiunii ei de ap5rare.
11. Dezorganizarea transporturilor pe c5ile ferate, fatal5 pentru eco-
nomia carii.
12. Productia agricol5 cornpromisa in urma neorganizarii ei si in
urma aplic5rii neoneste si interesate a reformei agrare.
13. Industria neocrotita printr-un sistem de Stat (?) si conventii
externe si sugrumat5 de un trust bancar in folosul unui partid.
14. Un sistem de impozite lovind in m5sura mai mare in munca
onest5 si spornica, in economiile respectabile, decdt in rezultatul jafu-
lui in averea public5 si speculatiei crirninale.
15. S5n5tatea public5 p5r5sit5 din economii bugetare neroade, in
zodia tuberculozei, paludismului si sifilisului.
16. Mizeria public5: a functionarilor tarii pl5titi derizoriu, a pensiona-
rilor muritori de foame, a intelectualilor istoviti, unit5 cu cea mai hidoas5
mizerie moral5 a luxului neinfinnat, a petrecerilor scandaloase, a familiei
distruse, a sc5derii prin imputinarea copiilor a populatiei romanesti.
Opozitia Unita' a Partidelor National si T5r5nesc, cu inl5turarea in-
terpusilorl unei tiranii pe care sper5 s5 o mosteneasc5 pentru ca s5 o
continue in conditii si mai rele, cere Virii numai dou5 lucruri:

1 Aluzie la Partidul Averescan.

www.dacoromanica.ro
178 CONSTANTIN ARGETOIANU

S5 inteleaga c5 asa nu se mai poate.


S5 vie in ajutorul ei ca s5 scape tara de urgia guvernarii liberale si
s5 o ajute a face opera grea de indreptare, ins5n5tosire si moralizare.
Mobiliz5rn constiintele sub steagul dernocratiei nationale, cerem
concursul energiilor oneste si curajoase si nu ne vom opri dee& and
tam va fi din nou liber5 si Regele-si va relua dreptul constitutional de
a-si alege ministrii dup5 interesele singure ale Natiei!
Jos Guvernul Bratianu!
Partidul National i Partidul Tdrdnesc"
Cei ce vor citi dui:4 ateva decenii aceast5 imbecil5 peltea, ma vor
b5nui c5 am inventat, si totusi n-am nascocit nimic. Banuitorii vor pu-
tea g5si capul de opera pe care-1 reproduc, asa cum 1-am dat, in toate
gazetele timpului. Oricit as fi fost de obisnuit cu tampenia acestei lite-
raturi speciale de motiuni si manifeste cu care partidele otrveau in
opozitie opinia public5, de data asta mi s-a parut c5 toate limitele au
fost trecute.
Cfind rn-a intrebat Iorga, dup5 ce a citit motiunea: Eih, cum o g-
sesti?" n-am fost in stare sa-i r5spund nimic si m-am multumit cu un
gest de... admiratie. Nu-i asa?" a replicat Inconstientul. Era in al sap-
telea cer. Il aclama poporul, ii dau patru particle intrunite cu cadelnita,
vorbea Natiei si ameninta pe Rege! Numai catapeteasma ce ascundea
Guvernul intarzia s5 se sfasie!
Recomand amatorilor de caraghioslficuri s5 citeasc6 cu atentie
punctele 14, 15 si 16 ale motiunii, si sa le savureze.
Ce e mai ciudat, e c5 in loc s6 o arunce la cos, ca o proast5 manifes-
tare de cugetare si de stil, poporul romnesc a rspuns acestei chernAri
far rost, si a dat cu primul prilej, cu prilejul alegerilor pentru Camere-
le de Agricultur5, tot concursul sail Opozitiei Unite. Situatia economi-
c5 a tarii era atat de grea si opinia public5 era atat de indarjita impotri-
va Guvernului, inc5t alegatorii au trecut peste literatura domnului Pro-
fesor si ne-au dat saracii votul in asa masura, inc5t, cu tot ce ni s-a
furat, am iesit in majoritate...
Pe cand noi cei dinguntru ne desavarseam cu sfintenie programul
caragealesc, stapirlirea complecta pe dinafar tabloul prin msuri tot
atat de demne de ironia nepieritorului autor al Scrisorii pierdute. Gu-
vernul rnobilizase aproape un corp de armat impotriva noastr si de-
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1923-1926 179

dese comanda trupelor generalului Florescul, sub-seful Statului Major.


inconjurat de ofiteri si de subofiteri, generalul isi instalase postul de
comand5 in strada Carol, colt cu strada Caldkari, ca intr-o adevrat5
b5t5lie intinsese o hart5 a campului de operatiuni" pe o planset susti-
nut5 de un trepied mobil. Mi-a r5mas in minte caraghioasa inf54isare.
Nu lipsea decat ocheanul ca s5 complecteze clasica icoan5 a conduc-
torului de osti in momentul unei actiuni decisive! Strada Carol si strazile
care duceau spre Nord (!) erau barate de putemice cordoane de soldati
pentru scurgerea publicului find 15sate libere numai str5zile indreptate
spre Sud, spre piata Ghica si spre Bulevardul Maria. Palatul Regal cu
imprejurimile lui, piata Teatrului, Skindarul, Curtea Prefecturii Politiei
erau ocupate de artnat5, cu pustile si mitralierele inckcate...
P5cat c5 nu mai tr5ia nenea Iancu Caragiale s5 vad5 pe iscusitul
nostru general dand ordine, trimitand stafet5 dup5 stafet, ordonand
trompetilor sa' sune ca s5 acopere glasurile oratorilor" de r5spantie,
cum 1-am v5zut eu! Desigur c5 Napoleon nu era mai preocupat la Aus-
terlitz de victorie ca generalul Florescu in piata Sf. Anton! Toate aces-
te pregairi militare, toate aceste inscenki martiale erau cu atat mai ri-
dicole cu cat erau mai inutile, c5ci nimeni in lagkul" opozitiei nu se
gandise la violente si la revolutie. Noi f5ceam politicd, i nirnic mai
mult! Nu era numai vina noastr5 dac5 asa se facea politica sub Hohen-
zollernii valahi...
Generalul Florescu trecea drept una din sperantele, dac5 nu chiar
speranta" Statului Major romanesc. Din ziva in care s-a facut ins5 de
ras la Dacia", si-a pierdut prestigiul si simpatiile care-1 inconjurau,
asa incat s-a pr5busit in indiferenta general5 trei ani mai tarziu cu prile-
jul unui incident care a f5cut oarecare valv5. Ajuns secretar general al
Ministerului de R5zboi sub generalul Mircescu2, a fost amestecat in
afacerea furtului planului nostru de mobilizare, steipelit de o poloneza
la Vatra Domei, din ghiozdanul ministrului. Poloneza a dispkut far
urm5, si Statul Major s-a v5zut nevoit s refac5 planul pe alte baze.
Faptul nu s-a dat in vileag decat dup5 c5derea Guvernului Averescu,
Guvernului Br5tianu, care a urmat, a ordonat o anchet5 si generalul

I Fiul natural al generalului Ion Emanuel Florescu, fostul prim-ministru, caruia


semana ca dotia picaturi de ap. Genera lul Ion Emanuel nu-I recunoscuse formal, fiind-
ca legea-1 oprise cdci avea 3 fete legitime, d-nele Emil Ghika, de Szent Keresty si
Billeanu dar ctesitrele surorile il primiserfi drept frate...
2 Ministerul Averescu 1926-1927.
www.dacoromanica.ro
1 80 CONSTANTIN ARGETOIANU

Florescu in paza cdruia fitsese dat planul, acuzat cel putin de usurintk
s-a ap5rat aruncnd toata vina pe Mircescu, seful su. Generalul Zizi
Cantacuzino, prieten cu Mircescu, a scris in Epoca un tiL. llent,
in care a tratat pe Florescu de om lipsit de caracter" si de neleal cama-
rad. A urmat un duel, in care generalul Florescu pierzandu-si mintile a
apucat cu o man5 spada lui Zizi pe cind cu cealalt c5uta s5-i bage
fierul in burt5. Din fericire n-a izbutit dee& s5-1 rAneasc5... Martorii
n-au putut s5 se inteleaga asupra procesului-verbal; s-a mers la arbitraj
si supra-arbitraj. Rezultatul a fost c5 Florescu a trebuit s5-si dea demi-
sia din Jockey-Club, si dup5 cdtava vreme si din armat5... De inim5
rea, bietul om n-a mai trait mult; s-a imbolnavit si a murit.
F5r5 strategia generalului Florescu intrunirea noastr s-ar fi termi-
nat in liniste, oamenii s-ar fl impthstiat far nici o manifestare de stra-
d5, conform ordinelor primite. Barajul din strada Carol a provocat ins5
buclucul; Iorga, Maniu, Vaida, Popovici i cu mine pomisem pe jos
spre club insotiti de partizani, f5r5 nici o intentie de dezordine. Soldatii
ne-au oprit; am incercat atunci s5 vorbim cu ofiterii, dar din ordinul
generalului trompetele au sunat si mai vijelios si au acoperit glasurile
noastre. Zidul de baionete a inceput sa inainteze si s ne impingA s-a
incins b5tae i un soldat a lovit de mai multe ori cu patul pustii pe Ior-
ga. Hustrul a inceput sa tipe: M omoark ma omoar5!" si pin5 s5 ne
dumirim ne-am pomenit cu el la 50 de metri inapoi, vociferand si cucu-
tat in birja care servise de tribun5 adun'arii din piata Sf. Anton. Nici
n-am putut s-mi dau seama cum a fost ridicat pe mdini i dus de valuri
pan5 pe stanca salvatoare...
Asa fac Guvernele prostii, dnd m5n6 liber5 subalternilor fara Ms-
pundere. Palma incasata de Halipa la Zguritall si patul de pusc5 primit
de Iorga in piept la Dacia" au cobordt Guvernul Br5tianu in opinia pu-
blic5 mai mult decit toate greselile comise in trei ani de guvernare.
Obrazul lui Halipa si ttele lui Iorga au faurit victoria opozitiei in ale-
guile Camerei de Agricultur5 din august 1925.

Lunile lui mai si iunie din acel an au fost rarticular de agitate dar
numai in lumea politick c5ci marile mase populare de la tark cu toat5

Cu prilejul unei alegeri partiale in Basarabia (judetul Soroca) un cunoscut zbir"


electoral, cgpitanul Popescu, teasese dou5 palme lui Halipa. Incidentul adus in fata
Camerei n-a atras cApitanului Popescu-Zgurita nici macar un cuvnt de blam din partea
Guvernului.

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 181

nemultumirea lor fat5 de greut5ti1e vietii, au stat linistite. La orase ins5,


prin cafenele, prin cluburi, pe strad5, lurnea dard5ia. Constituirea Opo-
zitiei Unite, intrunirea de la Dacia" si intrunirile mai mici din sectoare
si din provincie, provoc5rile zilnice si nestanjenite ale presei asa-zise
independente, toat pornit5 impotriva Guvemului intretineau o at-
mosfer5 furtunoasa si dau fieckuia impresia ca regimul era pe clued'.
Tonul discutiilor si diapazonul violentelor era dat de Camera unde, in
mijlocul invectivelor, sanctionate prin excluderi temporare, se dezb-
teau importantele legi privitoare la reforma administrativ5 si la prelun-
girea privilegiului 136ncii Nationale, citadela liberal5 careia Guvernul
era hot5rat s5-i asigure viitorul, inainte de a depune armele.
Membrii Guvernului si rnajoritarii erau atat de odiosi si atat de sec-
tari in manifestarile lor, Inca intr-o zi rn-au exasperat si pe mine si
rn-au scos din ssarite. Am parasit incinta strigand presedintelui: Asta
nu mai este Camer5, asta e adev5rat bordel!" Cuvintele mele au avut un
r5sunet cu atat mai mare cu cant nu ma amestecasem pan5 atunci in
certurile si in luptele parlamentare, socotindu-le inutile, ca si violentele
de limbaj de la intrunirile publice. In Dealul Mitropoliei ca si la Da-
cia", facusem pan5 atunci pe lordul englez si intr-o clip5 mi-am dat
in petec si am fAcut pe tiganul. Nu stiu ce m-a apucat: se vede c5 nu-mi
digerasem bine dejunul si c5 nerusinarea majorit5tilor trecuse in acea
zi limitele permise. Cei injuriati s-au fazbunat pe loc si in ziva de 20
mai am fost exclus din Camera pe 30 de sedinte (se tineau dou5 pe zi).
Multumit acestui act de autoritate, mai posed si acum autograful ilus-
trei nulit5ti ce r5spundea numelui de Mihail Orleanu, omul care a pus
Coroana Romaniei Intregite pe capul Regelui, la Alba Iulia si-1
Pastrez in arnintirea unor timpuri care nu se vor mai intoarce...

Dintr-un lag5r intr-altul ajunsesem la ur5. $i pentru a se vedea pana


unde mergeau patimele, voi dest5inui un mic incident. Tot ce priveste
faptele Suveranilor unei t5ri are dreptul s5 se incadreze in istoria po-
porului peste care dansii domnesc. Din cel mai neinsenmat zest se pot
trage concluzii neasteptate. Regina Maria hotarase pentru sraritul lin
mai o scurt5 c515torie la Craiova, nu mai stiu in ce scop de binefacarea-
15, si curn tinea foarte mult la mum5-mea, o prevenise ca-i x a face o IA i.-
zita la Breasta. Vizita trebuia s5 aib5 loc in ziva de duminic5 1 lume In
ajun, samb5t5, d-ra Cantemir a trimis mum5-mii un bilet scuzand pe
Regina, c5 nu va putea veni a doua zi la Breasta fiind no oit sa mear-
www.dacoromanica.ro
1 82 CONSTANTIN ARGETOIANU

ga la Segarcea 1 gi prevenind-o ca vizita a fost remisa pentru luni la


orele 5 p.m. Luni in locul Reginei, a sosit urmatorul rava:
Draga Doamna,
M-am obosit atit de mult ieri si astazi de dimineati inc.& nu mai indraz-
nesc sa pornesc intr-o excursie azi dupa-amiaza. Imi pare foarte rau caci as fi
vrut foarte mult & yin sa va vad daca bunul Dumnezeu va vrea, voi veni
alta data.
Cu toat prietenia
Maria"
Se intamplase ea' Guvernul afland despre intentiile Reginei, a nas-
cocit intai deplasarea la Segarcea, i vazand ca Regina insist in inten-
tiile ei, i-a defins pur si simplu sci vie la Breasta. Mi-a marturisit-o
chiar Regina, la prima noastra intrevedere. Domnul Constantinescu-
Porcu este cel care :s.-a opus, dup cate am putut eu sa aflu" mi-a
spus Regina i apoi a continuat: Nu admit sa mi se impuna cu forta un
lucru; a trebuit sa ma supun, dar am sa le-o platesc!..." Tampitii 4i
inchipuisera ca o vizita a Reginei la Breasta de0 eu eram la Bucu-
rqti i puteau sa o afle prin politie ar fi dat girul regal apostrofei
mele de la Camera! Era de altminteri natural ca cel cu musca pe caciula
s se alarmeze de o asemenea perspectival Am reamintit aci acest mic
incident pentru a arata 1)&15 unde puteau merge patimele politice in
mica noastra Romanie devenit mare pe harta.
-

1 Un domeniu al Coroanei, la 18 kilometri de Craiova.


www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL XVII-LEA

intre Maniu si Iorga Situatia Guvemului Noi intrevederi cu


Stirbei si discutii programatice cu Stere Ultima intrevedere cu
Printul Carol in iunie Rait prin Banat si Ardeal Intrevedere
cu t'aranistii la Ol4nesti Incurcturile cu lorga Alegerile pen-
tru Camerele Agricole Excursie la Marea Neagr Succesul
nationallaranist in alegeri si fatImicia liberal.

Desi exclus din Camera, am petrecut i ultimele zile ale lui mai i
iunie tot la Bucureti, de unde grija zilei de a doua" nu-mi permitea s6
lipsesc. Pe de o parte trebuia s5 mentin coeziunea Partidului National,
pe de alta sd pregdtesc intelegerea de Guvem cu taranitii.
in Partidul National, abia constituit, a inceput s scartdie, indata du-
pa sosirea lui Iorga in tat-5. Pe amicul nostru Iorga un moment imbatat
prin rolul de conducAtor al Opozitiei Unite patul de pqc5 in piept
de la Dacia" il rechemase la simtul realiatilor, i pentru dnsul realita-
tile erau intrupate in ceata de caraghioi care ii pomeneau numele prin
judete. Toti acqti apostoli voiau s5 fie efi, degi nu reprezentau nirnic
i in fiecare dimineat5 faceau anticamer5 la domiciliul Mntuitorului qi
parveneau unul cite unul sa-1 conving5 c5 Maniu ii persecut5 numai
fiindc erau oamenii concurentei". La fiecare reclamatie, I5r5 sa exa-
mineze cazul i f5r5 macar sa cear numele concurentului sau concu-
rentilor, Iorga scria pe loc un biletel" lui Maniu rug5ndu-1 s fac5
dreptate. Dreptatea era bineinteles s dea locill iorghistului. Maniu care
nu scria niciodatA, se temea s5 dea ochi cu Iorga, cAci Iorga il sidera,
nu-1 rasa sa spuie un cuvnt, raspundea pentru el la intreb5rile pe care i
le Ikea, qi domnul Prezident atat de mAsurat i de precaut la vorbA, nu
putea scoate mai mult dintre buze cleat un dar ma rog...", un dar sa
vedeti, domnule Profesor"... caci Nebunul ii tAia fraza i conchidea
alandala g5ndindu-se la altceva. Maniu era terorizat, dar nu putea to-
www.dacoromanica.ro
184 CONSTANTIN ARGETOIANU

tu0 &Ali ia rspunderea nzbtiilor ce i se propuneau; in nedumerirea


lui adoptase un procedeu comod, acela de a recurge la mine i de a ma
ruga s impac lucrurile... qi pe domnul Profesor"! Aproape in fiecare
dimineat5 eram matinali amandoi pe la 7, 7 i 1/2 imi zb5rniia
telefonul la ureche, i un glas pitigaiat ma intAmpina cu cuvintele:
Aici vorbqte Maniu!" Stiam ce ma ateapta. Ma ruga ap de frumos
s5 ma duc la domnul Profesor" i s-1 conving de cutare sau cutare lu-
cm, incit orke posibilitate de refuz era inlaturata. Era pe de alt5 parte
in interesul meu s5 mentin fuziunea i s5 netezesc asperitatile. Rapor-
turile mele cu lorga erau in acel moment de aa natur5 inc5t n-aveam
nici o greutate s-mi indeplinesc misiunile, dar aceste continue opera-
tiuni de redresare ma plictiseau peste masura, i m5 mai obligau s5 nu
ma mic din Bucureti, de0 lasasem lui Maniu grija de a echilibra fu-
ziunea organizatiilor noastre din judge, neamestecandu-m5 incat ma
priveau dec5t in cazurile exceptionale in aceast5 buc5t5rie. Trebuie sa"
marturisesc c5 in putinele cazuri in care am fost chemat in ajutor de
prietenii mei mai WO oameni de inteles am g5sit cea mai mare bu-
n6vointa din partea lui Maniu i un spirit de echitate care ii f5cea cinste.
Aceste continue frecaturi, au enervat kith' pe lorga, i cum n-a c5p5tat
niciodata dreptate fiindc5 n-avea raporturile lui cu Maniu i cu diver-
sele comitete care se balabaneau in zeama fuziunii au inceput s5 se ina-
creasca, i au mers tot inkrindu-se pan5 in august, cand a izbucnit criza,
prima criz5 in colaborarea noastr5 in trei. Voi reveni mai la vale asupra
acestei crize, caci a fost destul de grav5 i era s5 se desfac5 partidul...

Si lit s5 stau in Bucurqti, dqi p5rintii i interesele mele ma chemau


la Breasta, m-am folosit de orele libere ca s5 reiau conversatiile cu Ste-
re i cu Stirbei, i s5 pesc mai departe pe drumul trasat. Stirbei, tot-
deauna bine informat, rn-a pus in curent cu planurile lui Br5tianu. Des-
pre o demisie ca urmare a inverpnatelor atacuri ale opozitiei, nu putea
fi vorba. Prirnul ministru convinsese pe Rege ea nu trebuie sd se supu-
nd injunctiunilor strdzii. Sub Carol I, care urmarea inainte de toate
linitea sa personala i nu se solidariza niciodatd cu Guvernele demo-
netizate, soarta Ministerului Bratianu ar fi fost pecetluit de mult. Re-
gele Ferdinand insa era un patima, si stiindu-se slab de caracter, se
incdpdtana, de cdte ori gdsea pe cine sd se sprijine, tocmai ca sd dove-
deascd tdrie de caracter... G6sise omul in Br5tianu, qi se agata de el.
Br5tianu era decis s5 fixeze alegerile Camerelor de Agricultur in
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 185

august, alegeri ce se faceau dup noua lege promulgata pe bazele sufra-


giului universal, i s5 incerce astfel opinia publicA. Constantinescu-
Porcu II asigura c5 va avea majorit5ti zdrobitoare (liberalii erau nein-
trecuti in materie electoral5 i nu pierduser5 niciodat alegeri generale
fiind la Guvern), succes ce i-ar fi permis s'A ducA guvernarea sa pan la
sfirqitul legislaturii (primvara 1926). Bra a crede in majoritati zdro-
bitoare, nu vedeam nici eu posibilitatea unui insucces pentru Guvern,
w Inc& in cazul cel mai bun pentru noi nu-mi inchipuiam o schimbare
de regim probabil5 inainte de sfarOtul anului i Stirbei a fost de acord
cu mine asupra acestui punct.
Intarzierea schimb5rii de Guvern imi convenea. Partidul nostru era
in plin5 organizare, cel 1-51nesc numai cu gandul la b5taie i la viitoa-
rele alegeri momentul nu era prielnic pentru tihnite discutii de pro-
gram i pentru mai agitate negocieri in vederea distribuirii portofolii-
lor. Am socotit ca in septembrie sau in octombrie, dupd deceptia ale-
gerilor, vom putea sta de vorba mai liniqtit, i ne vom putea intelege
mai uor. M-am inteles cu Stere asupra aman5rii negocierilor de cola-
borare, de la partid la partid, pan5 in toamnk i am inceput sa discut5m
noi doi, intre patru ochi, punctele care ma interesau mai mult. Am ex-
pus in casteva edinte programul meu monetar, financiar i economic si
am avut pfacerea s5-1 Vad primit de Stere, aproape far5 nici o obiectie.
Pe el il interesa aproape exclusiv organizatia administrativ i repeta
intruna: Int 5i o administratie bunk restul vine de la sine". Mi-a expus
ideile lui, multe erau i ale mele dar asupra unora am facut rezerve,
si a ramas s' le discut5m cu totii. M-a prevenit ea' Madgearu imi va fa-
ce dificult5ti, ca s5 dovedeasca ca are i el idei, in materie financiar.
Vom fi doi contra lui...", a incheiat Stere, i mi-a fag5duit ca pan5 in
toamn6 va cauta s5 netezeasca drumurile" in partidul sat'.

in cursul lunii iunie am vazut de dou5 on i pe Printul Carol, mai


dezlntuit ca oricnd impotriva lui Bfatianu i lui Averescu, i foarte
nerabdator s5 se vad5 la putere. Impresia lui era c5 Regele e satul de
BrAtianu, i c5 nu Weapth dee& un prilej onorabil ca sd schimbe Gu-
vernul, iar dup cite tia el un Guvern Averescu era cu totul exclus.

Lucrurile puse momentan mai mult sau mai putin la cale, mi-am luat
un concediu de o lunk la inceputul lui iulie, din care am petrecut 8 zile
prin Banat qi prin Ardeal, qi restul la Breasta. A plecat qi lorga la VA-
www.dacoromanica.ro
186 CONSTANTIN ARGETOIANU

leni, ap Inc& a mai fasuflat i Maniu qi a putut s5 se ocupe cu pactul


electoral de incheiat cu t5r5n4tii pentru alegerile Camerelor de Agri-
cultur5, pact decis in principiu. N-am avut nici o parte la aceste discu-
tii, nu eram candidat, i alegerile acestea facand parte din campania de
opozitie grija lor cadea in sarcina lui Maniu, nu intr-a mea.
Dup5 cateva zile de odihn5 la Breasta, am plecat cu cativa prieteni,
in dou5 automobile, spre Reita. Am pornit din zori, am facut de dejun
un popas mai lung la Wane Herculane i prin Iablanita, prin incanta-
toarea vale a Nerei, prin Bozovici am urcat la Steierdorf-Anina unde
am intrat in minunatul parc forestier al Societ5tii Reita. Muffle Re0-
tei, care ocup5 aproape toat5 intinderea domeniului de 98.000 hectare
sunt intretinute cum nu sunt altele in Romania. Timp de aproape un
ceas, coborand i urcand pe aleile acestei imense grdini, am strabaut,
trecand prin Klause (reediMa de var5 a magnatilor otelului), cei 40 de
kilometri ce ne mai desparteau de Vila Oaspetilor" cldit pe o teras5
cu vedere pe tot oraul, nu departe de principalele ateliere ale uzinelor.
Cum f5ceam parte din Consiliul de Administratie al Societ5tii am fost
primit, eu i prietenii mei erau i dou prietene cu toate onorurile
i cu o rnas5 imbelugat5. Am apreciat cu totii gustoii p5steavi de la
Klause i vinul de la Moldova Nou5, din viile Societ54ii, eaci propriet5-
tile Reitei merg pana la Dun 5re.
Pe vremuri, cand nu erau automobile i nici drum de fier, c515toreau
boierii cu po0.alioanele i erau primiti pe la m5n5stirile inchinate i bo-
gate, cu tot dichisul oriental, cu masa intins5 i imbelwgata. Luptan-
du-m5 la masa cu un p5str5v minunat, in fata unui pahar de yin auriu i
in muzica ciocanelor ce n5v5lea din afar rn-am dus cu gandul la
egumenii grasuti i primitori, ce ofereau i ei musafirilor aceiai Os-
travi i acelai yin vechi, i am masurat in ritmul ciocanelor tot drumul
pe care tara noastra 1-a f5cut in mai putin de o sut5 de ani. Tot p5str5vi
i yin vechi oferiti cu aceeai generozitate, dar in locul unei arhonderii
sfoegite, dup model grecesc, o vita cu confort american dup model
nemtesc; in locul egumenului simandicos i smerit, un inginer ungur in
fata mea, botos i familiar in manifestarile sale. Grdinita cu merior i
cu lamaita, ingfadit5 de ziduri d5r5p5nate a fost inlocuita printr-un parc
englezesc cu lucrari de arta' betonate, pe intinderi de sute i mii de
hectare... Mirosul de gutui i de levantica ce plutea, aproape nesimtit,
prin odai, a fost gonit de duhorile fabricii ce patrund 'Dana i prin feres-
trele inchise. In locul p(Walioanelor automobilele; in locul clopot-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 1 87

nitelor din care se imprastia sunetul armonios al talangelor oribilele


cosuri netencuite ce improasca cerul cu funingine... Ma intrebam, ru-
megand, dac5 cu tot acestprogres oamenii erau mai fericiti acum, sub
zodia sirenelor moderne decfit erau sub zodia toacei si a clopotelor se-
culare? Robii manastirilor vechi adunau mierea din faguri, sapau pa-
mantul si doborau codrii lucrand de voie si in aer curat robii mana-
stirilor moderne in care infloreste tehnica si rationalizarea muncii isi
ard planfanii si-si istovesc puterile in arsita cuptoarelor, sub controlul
cronometrului nemilos. Parca era mai bine inainte... Noroc c5 pastravii
si vinul nu s-au schimbat!
Dupa o zi petrecuta la Resita, dup clasica vizita de noapte facuta la
topitoria de otel, unde titanica manevrare a incandescentelor siroaie de
metal domesticit a impresionat adanc cucoanele, am pornit mai departe
la drum, si prin Lugoj, Paget si Dobra am ajuns la Deva unde am petre-
cut o noapte. Din Deva ne-am dus la Abrud, prin Brad. La Abrud am
stat o zi intreaga, si de acolo, prin Campeni, prin valea Ariesului si prin
Turda am ajuns la Cluj.
La Lugoj si la Deva, pe care le cunosteam, rn-am oprit numai pen-
tru a lua contact cu batranul Dobrin si cu doctor juris" Iustin Pop
conducatorii locali ai Partidului National si sfetnici ascultati de Maniu
pe care nu-i intalnisem niciodata. Am socotit asemenea intrevederi
utile, pentru a ridica temperatura fuziunii", si nu rn-am inselat, caci
am cistigat astfel doi prieteni. Din aceste dou5 figuri ale trecutului po-
litic ardelenesc, mi-a placut mai mult Iustin Pop, a carui vlaga politica
nu se stinsese, desi era pe trei sferturi orb si cu un picior in mormint.
Isi ducea organizatia, puternica organizatie a celui mai romanesc judet
din Ardeal, cu o autoritate pe care nimeni nu o contesta si pe care o
datora mai mult inaltei sale probitati, decat altor insusiri sufletesti mai
putin aparente. Regionalist infocat, rn-a primit cam rece, dar mi-a ofe-
rit o masa. Am izbutit sa-1 dezghet, si la sfarsitul mesei mi-a marturisit
ca-si schimbase parerea asupra regatenilor", cel putin in persoana
mea. Ne-am despartit buni prieteni dar nu trebuia sa-1 mai vad...
La Abrud, am dat de alt Pop', doctor juris" si el, si sef si el al Par-
tidului National local. Exemplar de serie, frecat cu Bucurestiul, ambi-
tios si doritor de mai bine, nu calca pe urmele doctorului Iustin si nici o
originalitate nu se desprindea din inf5tisarea lui. Nu era nici macar orb.

' Laurentiu.
www.dacoromanica.ro
188 CONSTANTIN ARGETOIANU

Punctele culminante in trezire de impresii i sentimente noi, le-am


inregistrat, in aceasta calatorie, in Tara Motilor, intre Brad i Turda.
Era pentru mine un tinut strain, in care nu mai pusesem piciorul i care
nu semana cu nimic din cte vazusem pana atunci. Tara pietroasa i
saraca in infatiqarile ei, ca qi cum ar fi vrut sa ascunda mai bine como-
rile aurului inchise in adncimi i sa nu dea de banuit trecatorilor, Tara
Motilor nu e totui un tinut trist qi aceqti oameni lipsiti de toate, duc in
modestele lor casute o viata fericita. Poate fiindca n-au ambitii mari 0
se multumesc sa-qi cqtige o paine, spdleind aurul, sau cutreierand lu-
mea cu carutele in care plimba din targ in targ i din sat in sat nidimen-
tarele obiecte cioplite cu mainile lor.
Principalul venit al motilor, din parinti, a fost insa spalatul aurului.
Sistemul de despartire al minereului pretios de pamntul i de impu-
ritatile in care zace, e ace1a0 ca acum 3 000 de ani. Conglomeratul de
piatra, de huma i de metal pretios e batut cu ciocane hidraulice qi ma-
cinat pana devine o pasta moale. Aceasta pasta e apoi spalata pe diferi-
te planuri inclinate, iar la sfiqitul spalaturii, parcelele de metal pretios
sunt oprite in lana unei blani de oaie intinsa pe scndurile ultimului
plan. Operatia se savaueste i astazi exact aa cum e descrisa in poves-
tirea lui Herodot. Si cum nu se cunoaqte alt loc producator de aur in
bazinul Mediteranei, s-a dedus ca miticul Jason a venit dupa Ulna de
aur" pana in Tara Motilor, destul de departe dupa cum se vede de Tau-
rida legendei...
De cnd s-au infiintat societatile anonime i fabricile de la Brad, re-
glementandu-se exploatarea filoanelor aurifere, de cnd s-au introdus
atatea restrictii in cautarea pretiosului metal, motii au sracit de tot. Au
fost redui sa munceasca la exploatarile de paduri, meserie ce nu-qi
hraneqte omul cnd gasqte de lucru qi Inca mai putin cnd nu gasqte
sau s piece la camp sa cereasca din poarta in poarta fain i malai.
Foarte putini au mai ramas acasa s spele aur, ca pe vremea batrnilor.
Oaia e tovaraqa saraciei qi a motilor. Oaia se hranqte cu putin, nu
cere prea multa ingrijire i da lana i lapte. Lana se toarce i se tese iar-
na de femei, iar laptele qi urda impiedica populatia sa moara de foame.
Mdncarea de lux a motilor este balmovd, o marnaliga flared' in zar de
lapte de oaie, laolalta cu unt i cu smntana tot de oaie. Dar balrnwl
nu se fierbe in fiecare zi, i e rezervat pentru zilele mari.
De0 colinda tam pana la sute de kilometri de departare, motii i-au
pastrat obiceiurile qi moravurile lor. Thrgul de fete de pe muntele Gai.-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 189

na se mai tine si azi, a evoluat" insa si el cu timpul. Pe vremuri, motii


traind razleti prin vai uitate de Dumnezeu, tinerii nu se puteau intalni si
cunoaste. 0 data pe an se urcau cu totii pe platoul muntelui Gaina si fa-
ceau petrecere mare, cu bautura si cu lautari. Petirile se faceau la sfar-
situl petrecerii, si preotii veniti cu norodul cununau pe loc perechile.
Fete le venite cu zestrea lor in legAtura, coborau de-a dreptul in casa
barbatului ales. Acum motii s-au mai imblanzit, ale de comunicatie s-
au inmultit, flacAii si fetele nu mai au nevoie sA urce muntele ca sa se
intalneasca. riirgul de fete n-a fost totusi desfiintat: s-a schimbat in-
tr-un mare balci. Vin multi negustori pe muntele Gaina si cum printre
moti nu prea sunt prAvalii, fiecare om isi cum/35ra ce ii trebuie pentru
un an intreg, si pe cat il tin curelele.
Abrudul e un oras simpatic si curAtel, asezat intre munti. Amintiri
din trecut, putine. Singurul monument" al orasului era in acele zile
doamna Buzoianu, fosta sotie a lui Alexandru Davila, nAscuta Kemin-
ger, divortata, recasatorita cu profesorul Buzoianu si ramasa vaduvA
profesoara si ea. Auzisem mult vorbindu-se despre dansa, dar nu o in-
talnisem niciodata. Toata lumea cunoaste romanul ei cu Alexandru
Odobescu terminat tragic prin sinuciderea marelui scriitor... Dupa
moartea lui Odobescu, d-na Keminger se cumintise, se maritase cu Bu-
zoianu si nu s-a mai incurcat in romane. Dupa alipirea Ardealului fuse-
se numita directoare a Liceului de fete din Abrud, si o cam uitase lu-
mea: eu, in tot cazul. Iata cum am dat de dansa: printre tovarasii mei de
drum era si Dorel Davila cu tanara si vioaia lui sotie nr.1, Mioara Can-
tacuzino, sora dupa tata cu generalul Zizi si prietenul rneu Dorel ne-
a poftit pe toti la muma-sa, care, scoala find in vacanta, dispunea de
paturi, berechet. Cu mine mai era si Nicu Ottescu, capitanul Lupu si
sotia si nu mai stiu cine cu totul eram opt. D-na Buzoianu ne-a gaz-
duit pe toti afara de Ottescu, care, daca nu ma insel, a fost musafirul
d-lui dr. Laurentiu Pop. Fara Dorel Davila as fi trecut prin Abrud, fara
sA intalnesc si sa admir pe d-na Buzoianu si ar fi fost pacat. M-a cucerit
din primul moment, prin autoritatea cu care mi-a poruncit sa ma asez
pe scaun si sa astept dispozitiile ei de incartiruire. MA asteptam la o
doamna oarecare, cam coapta, cu ramasite de nuri, caci mi se spusese
ca a fost frumoasa dar spre marea mea surprindere m-am gasit in
fata Germaniei, coborata de pe soclul ei de la Niederwaldl, si venitA in
1 Monumentul de la Niederwald, pe Rhin, reprezentand o colosal intxupare a Ger-
maniei a fost ridicat dup a. rzboiul din 1870.
www.dacoromanica.ro
190 CONSTANTIN ARGETOIANU

Romania s5 mutruleze pe valahi... Am priceput imediat inst5panirea


ei asupra barbatilor cu care a trait, i n-am mai avut decal un gand: s5
ma supun i eu! Cu toat5 varsta ei trebuie sa" fi avut peste 60 de ani
era Inca frumoasA i seducaloare i nimeni nu se putea gandi pri-
vind-o la anii pe care ii purta pe umeri. Dei numai de cativa ani in
Abrud loc de retragere i de meditare pe care-I ceruse devenise
regina orawlui. Toti, civili i militari ascultau de dansa i era o minune
s5 o auzi imp5rtind ordine. Dup5 ce ne-a rostuit pe toti, a luat telefonul
in mink i in mai putin de un sfert de ceas, comandantul militar i efii
administratiei civile au fost la dfinsa. 0 masa' pentru aceea0 sear5, un
dejun pentru a doua zi i cate o excursie pentru inainte i dup masa% au
fost organizate. Dansa poruncea, i capeteniile locale, cu creionul in
man5, luau note. Skut mana, srut mina, s5rut mana..." i au disparut
cteOtrei reprezentantii autorit5tii, cum veniser5, far zgomot. Se gra-
beau sa" execute poruncile Reginei...
tia multe, i tia s le spuna. Citise mii de c540, i retinuse din ele
cat trebuia; se infl5c5ra i se linitea, vorbea cu duh i cu miez. P5rul ei
abundent i rocat ii Ikea o aureola in jurul capului, i cand se mica,
liniile trupului sail se profilau in curbe armonioase. Am avut la Abrud,
in oropsitii notri Munti Apuseni, o intalnire cu una din acele creaturi
enigmatice ale Renaterii in fata icoanelor carora, din nenorocire atat
de putine, st5m nedumeriti, prin muzeele Italiei...
De0 icoana, de data asta era vie, numai dup5 ce am parsit cu regret
Abrudul, rn-am simtit din nou in mijlocul realittilor.
*i prima realitate de care am dat a fost domnul Chirtop, in Campeni
de Arie. Domnul Chirtop era eful Partidului National local, i a fi e-
ful Partidului National in Campeni, in valea Arieului, in Tara Motilor,
la poalele muntelui G5ina nu era lucru de rand". Domnul Chirtop,
senator, era unul din cei doi ticniti notorii ai Ardealului politic. Cella lalt
era Serban, nobil de Voina, deputat sau senator i el, care se plimba in
haine de vanator, verzi, i cu o parf5 la p5l5rie, fiindc5 era cavaler; \te-
ch.' in Fagara cu Vasu un averescan incarnat" (pe care din Vasu... de
noapte, nu-I scotea), $erban se razboia cu el tr5gand cu puKa peste
zidi... Chirtop cel putin tragea cu gura, nu cu puFa, i nu tr5dase nici-
odat5 cauza romaneasc5, ca $erban care inainte de Unire s-a lasat de
dou5 ori ales de Tisza. Nebunia lui Chirtop era ura salbatic5 impotriva

I in gradina lui de la Ffig5ras, $erban aliniase de-a lungul aleilor toate sticlele de
sampanie pe care le golise, ingropAndu-le pe jumalate in pmant, si gradina era mare.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 191

politicienilor din Vechiul Regat, cu care refuza s5 stea de vorb5. Totu0


a facut o exceptie pentru mine. Urma ca in acea zi s5 1u5m dejunul la
Baia de Ariq, la Maniu venit i el din Bucure0i s5 se facoreascA
cteva zile 0 se vede ca. eful prevenise pe Chirtop despre trecerea
mea prin Cmpeni i ii ceruse s-mi fac5 cinste. La Abrud mi se poves-
tiser5 din tfaznalle lui Chirtop, pe care, de0 era parlamentar, nu-1 intal-
nisem niciodat la Bucure0i, cci fugea de noi cei spurcati de peste
Carpati \0 nici prin gand nu-mi trecuse s5 ma opresc la dansul. Casa
lui find insa pe osea, nite flacai mi-au tinut calea i rn-au rugat s5
cobor. Am coborat cu totii. Mi-a ie0t inainte, o namila mustacioasa, un
om intre 50 i 60, cu cap semet, ce reamintea pe al lui Vercingetorix,
ap cum il infat4eaza sculptorii moderni mi-a intins o lab i mi-a
spus rituos: Domnule Argetoianu qti primul om politic reg5tean care
calc5 pragul meu. Ionel Brtianu i Constantinescu iart5-ma Doamne
cum ii zice, mi-au cerut, du/id' ce s-au cobordt de pe G5ina, s-mi fac5 o
vizit: am refuzat s-i primesc in casa mea! Domnule Argetoianu, pof-
titi, ma onorati!" $i laba mi-a indicat up deschis5... Aceasta mare
cinste a fost intaria printr-o nota cuvintare in fata frunta01or locali
adunati in jurul mesei i prin numeroase pahare de yin! Am f5spuns
cum se cuvenea, am b5ut idem i dup o jum5tate de ceas petrecut in
casa in care nu intrase nici un reg5tean" mi-am continuat drumul. La
redeschiderea Parlamentului, la Bucure0i, Chirtop a venit de mai mul-
te ori la mine: ne facusem prieteni!
Valea Arieplui, la poalele muntilor, e una din cele mai frumoase
ale Ardealului. Rul erpuie0e intre dealuri impadurite i scald5 livezi
simpatice i din ce in ce mai simpatice, cu at cobori spre qes. Ploile
din iunie umflaser apele, care se revarsaser i f5cuser5 stricAciuni la
poduri i la osea; totu0 am putut sa trecem, i putin inainte de amiaza
am sosit la Baia de Ariq.
Proprietatea lui Maniu se compune din ateva cl5diri ridicate pe un
dmb intre malul drept al Arieplui i dealul impAdurit. Cldirea princi-
pal5 e veche, din secolul al XVIII-lea, un patter cu acoperipl i cu orna-
mentele din jurul ferestrelor caracteristice epocii Mariei Tereza. Casa nu
e mare cateva od5i spatioase in jurul unei anticamere mai modeste, ce
d5 de-a dreptul pe curte. La oarecare distanta, diseminate, dependinte
cam darapanate, instalatia de pisat minereurile i de sphlat aurul, un
grajd, o magazie. Grading, p1antatii, flori sadite, nu exist5: mina omului
n-a facut nimic pentru a infrumuseta locul. A facut in schimb mna lui
www.dacoromanica.ro
192 CONSTANTIN ARGETOIANU

Dumnezeu, si atat era destul. Home-ul" lui Maniu nu era aici, ci la Ba-
dacini in Salaj. La Baia de Aries, venea mai rar, mai ales de cand incre-
dintase nepotului sau Romul Boila exploatarea acestei bai, singura lui
avere. Afacerea era de altminteri putin rentabila, filoanele contineau o
mica proportie de aur si Boila se indatorase cu milioane ca sa o puie in
valoare. Boila era un bou, dar un bou speculativ si Era scrupule. Ca sa
scoafa din namol Baia de Aries era sa bage mai tar' ziu pe Maniu in mo-
cirla. Lichidarea unei datorii de 18 milioane la Banca National, ca si
conventiile de exploatare a bali in intelegere cu smecherii de la Skoda
afaceri mai mult proiectate cleat realizate de Boila pe timpul guvernarii
lui Maniu (1928-1930), n-au fost niciodata bine lamurite.
Casa de locuinta era foarte simplu mobilata, aproape fara confort,
dar curat5 si o atmosfera de demnitate, aproape de austeritate, domnea
peste tot. Maniu adusese cu el o parte din biblioteca sa: manualul trico-
lor Le francais en quinze legons", si ultimele trei numere din Monito-
nd Oficial. Ne-a primit cu mult5 caldura, aproape cu placere. Ne-a ara-
tat cum umbra' ciocanele, ne-a plimbat pe pajiste si ne-a dat o masa
simpla dar suculent. Erau de fata si nepotii Boila, si venise si doamna
Mama, o aparitie modesta, dar de o mare distinctie. In caldura comu-
nicativa a ospatului, si nitel si sub influenta unui indracit de yin de
Aiud, mi-am dat drumul limbii. Comesenii mei au las si au fost incari-
tati, inclusiv domnul Iuliu dar am aflat mai tarziu ca doamna Mama
a fost scandalizata, si in-ar fi calificat dupa plecarea mea cu cuvintele
grele drept reprezentant primejdios al coruptiei bucurestene primej-
dios bineinteles pentru virtutea" ardeleneasca! Mi-ar fi luat apararea
Boila atat imi mai lipsea! Biata domana Mama! N-am mai avut cin-
stea sa o mai intalnesc pe acest pamant, si nu voi intalni-o nici in cer:
dansa trebuie sa stea in rai la dreapta Domnului, iar eu mi-am retinut
biletele pentru fundul iadului!

De la Baia de Aries ne-am luat drumul spre Cluj, prin Turda, si nu


ne-am mai oprit nicaieri. Seam la ora 8 am sosit la hotel Astoria. La Cluj
am stat doua zile de vorba cu fi-untasii partidului, si in ziva de 15 iulie am
fost inapoi la Bucuresti. Pe drum, ne-am oprit 24 de ore la baile Olanesti
din Valcea, unde mi se spusese Ca se aflau cativa fruntasi t5ranisti cu
doctorul Lupu in frunte. Mi-am adus aminte de popasul de la Sovata din
anul precedent, si de pasul de apropiere cu Partidul National al lui Maniu
savarsit acolo si in-am gandit ca cateva vorbe schimbate cu taranistii,
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 193

la un pahar de apa sau la un pahar de yin, in intimitatea unei vilegiaturi,


puteau fi de folos pentru planul pe care-1 urmaream, cu toate obstacolele
ce le intalneam in cale. La Olaneti, in vila lui Cernazeanu (eful lup4-
tilor din Valcea) am gasit mare sindrofie. Pe lang6 Lupu, cu care eram
prieten de la Iaqi se mai aflau acolo Raducanu, Iunian, Gica M5carescu qi
vreo 5-6 dei minores". Am injurat cu ei pe liberali, am vorbit de una i
de alta, dar m-am abtinut de la orice propunere concreta" i am evitat
cat am putut tema schimbarii de Guvern", tasandu-i sa inteleag c5 atat
timp cat nu va fi constituit un bloc de Guvern cu toate fortele democra-
tice, Bratianu va sta la putere. Au incercat ei sa ma aduca la o ofertd, dar
socotind ca poama nu era Inca coapta am refuzat sa o cumpar. Ne-am
apropiat insa in acele cateva ceasuri la Olanqti mai mult decat ne-am fi
putut apropia in cateva luni la Bucurqti.

Am petrecut luna lui august 1925 facand naveta intre Breasta ai


Bucureqti, caci numai vacanta n-a fost vacanta acelui an. Abia imi des-
f5ceam geamantanul la tara i telefonul ma rechema in Capita la. Ma
chema Maniu in ajutor, c5ci se incurca zilnic cu Iorga qi cu iorgh4tii qi
mai erau i negocierile cu taran4tii pentm alcatuirea listelor de candi-
dati in vederea alegerilor Camerelor Agricole fixate la 25 august pentru
toata tara. In aceste alegeri, rolul meu s-a marginit sa impac pe Iorga in-
nebunit de partizanii lui, care, de0 inexistenti prin majoritatea judetelor,
voiau toate locurile. Actiunea mea a fost atat de 1imitat5 in aceste ale-
geri incat a. putea sa nu ma ocup de ele. Rezultatul lor a avut ins5 o in-
raurire atat de mare asupra politicii romanqti, incat nu le pot trece sub
tacere. Fara sa ma intind prea mult asupra lor, le voi consacra cateva pa-
gini dupa ce voi lamuri cum m-am descurcat din incurcaturile cu lorga.

Adevarul este ca Iorga inghitise cu greu i nu mistuise efia bicefa-


15. Primise fuziunea in convingerea ca va purta singur penele Wei";
ideea ca Maniu, sau eu, sau altul ar duce greul in spinare i ar conduce
de fapt partidul nu-1 supara, cu conditia sa fie sub ordinele sale i sa
poatA vorbi el, qi el singur, in numele partidului. Caci penele i vorbele
erau totul pentru dansul. Faptul ea' purta i Maniu o pada i ca putea
vorbi qi el in numele partidului, 11 otravea i ii strica tot cheful. Se su-
pusese totui conditiilor lui Maniu in nadejdea ca Guvernul se va
schimba repede i cum nu putea fi decat un singur prim-ministru, nu se
indoia ca va fi el chemat s5 fie qi cA va putea astfel recupera" qefia
www.dacoromanica.ro
194 CONSTANTIN ARGETOIANU

unic5 pe o cale indirect5. Ca s5 gr5beasc5 aceast recuperare, primise


s5 se pun5 in fruntea coalitiei de opozitie cu t6r5n4tii, se dedese la vio-
lentele oratorice de la Dacia" i infruntase paturile de puc5 cu n-
dejdea s5 tranteascA Guvernul.
Criza de Guvern amanandu-se, cu toate aceste violente, aproape
sine die", domnul Profesor se acrise de tot. La aceast5 acrea15, pe lan-
g5 consideratiile de mai sus, contribuiser5 i partizanii s5i, foti apos-
toli, precum i greufatile materiale prin care trecea cu gazeta lui, Nea-
inul Romeinesc. Lipsiti de orice simt politic, apostolii nu se preocupau
decat de micile lor interese i ambitii, i se varau mereu inainte in ve-
derea situatiilor" de dup5 venirea la putere. La urma urmei era dreptul
lor, dar ceea ce trecea dincolo de acest drept, era s6 innebuneasc5 pe
Iorga cu riscul de a sparge partidul i de a zAd5rnici astfel posibilit5tile
de procopseal5 dup5 care alergau. Am mai spus-o: Iorga nu cant5rea
cererile partizanilor s5i; i le inswa, le sustinea cu inc5p5tanare i fa-
cea chestie personal5" din tot ce ii cerea dl. Chemale, dl. dr. Topa, dl.
Munteanu-Ramnic, zis c5cat", sau alti... rahati. Cu cat primea de la
Maniu obiectiuni mai intemeiate, cu atat se inverwna mai tare, tipa i
ameninta. Bietul Maniu recurgea la mine i nu mai era uwr nici mie,
cu toat5 trecerea pe care o aveam inc5, s5 impac lucrurile. Vai de capul
meu 13115 ajungeam nu s5-1 conving c n-avea dreptate aceasta era
exclus dar s5-1 conving sd suporte nedreptdtile lid Maniu i s5 nu
dea demisia din partid sau s5 denunte fuziunea. De cate ori nu mi-am
zis: duc5-se invartindu-se, i duc5-se toate!
Din cauza apostolilor care-1 int5ratau zilnic, Iorga ajunsese aproape
s5 nu mai vorbeasc5 cu Maniu, iar acesta, terorizat, evita s5 dea ochii
cu dansul. Dac la aceasta se mai adaug6 i faptul c5 dl. Profesor cand
il catitai era la V5leni, se exp1ic5 c5 de multe ori dl. Prezident nr. 2 era
nevoit s5 ia hotdrari fail s5 mai consulte pe dl. Prezident nr. 1, dqi
Maniu recunotea pro forma" prioritatea lui Iorga in egalitate, dup5 o
elegant5 fonnu1 5 pe care o g5sise. Trebuie totui s5 subliniez ca. Maniu
nu i-a luat singur r5spunderea decat pentru decizii de am5nunt i
numai atunci cand nu se putea altfel, cand chestiunile cereau o solu-
tionare urgent5, i Iorga nu putea fi g5sit niaieri. Chiar in aceste cazuri
Maniu alerga dup5 mine i-mi cerea consimt5mantul meu, socotind c5
avand pe al meu il avea i pe al lui Iorga. Cele mai multe hot5rari de
felul acesta au fost date cu privire la alegerile Camerelor de Agricultu-
r5, t5r5nitii &and zor cu inregistrarea semnelor, cu alc5tuirea i cu de-
punerea listelor de candidatur. Iorga nu voia sa" se amestece in far*
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 195

cu t5r5ni0ii i tocmai din aceast5 cauz5 evita pe Maniu, dar se supara


foc de cate ofi un apostol venea s-1 parasc c luase o decizie far s-1
consulte. 0 nesocotire total a pretentiilor lui Iorga ar fi dus la o ruptu-
r5, i Maniu ca i mine i-a dat seama c o desfacere de Iorga ar fi avut
cele mai deplorabile consecinte. Blocul nostru se intemeia inainte de
toate pe opinia publicai care ne sustinea tocmai fiindc5 izbutisem s ne
unim cu totii i s5 formAm un bloc al fortelor populare; o sciziune, ca-
teva luni dup fuziunea in trei i inainte ca blocul" s5 se fi complectat
0 cu t5r5ni0ii, ar fi constituit o m5rturisire de incapacitate i o lips5 de
solidaritate ce ne-ar fi fost fatal5 si ar fi depdrtat de noi curentul sin:-
patiilor unanime.
Am spus c5 Iorga mai era sup5rat i din cauza greut5ti1or pe care le
intampina cu scoaterea Neamului Ronuinesc. Intr-adevAr, Neamul Ro-
nuinesc n-avea tiraj i nici publicitate p15tita. Redactia, hartia, tip5ritu1,
costau. Cat timp a durat Partidul Nationalist al Poporului, i Neainul
Romdnesc a fost singurul oficios al partidului, acesta, in spet eu 0 cu
prietenii mei, am sustinut gazeta. Dupd fuziunea cu Maniu, indatoririle
mele au incetat, era treaba celor doi efi s5-0 intretie presa. De0 Ma-
niu care gira fondurile noului partid se obligase s5 fac5 fat5 i nevoilor
Neamului Romfinesc, de fapt, cum nu dispunea nici el de bani destui, se
ingrijea intai de Romdnia lui i de foile partidului ce ap5reau in Ardeal,
iar Neamului Romdnesc ii da cu lingurita mica. Ii mai dedesem eu o
sut5 de mii de lei, dup5 constituirea Partidului National, i alt sut5 de
mii Banca pianeasca, dar aceste sume fuseser5 supte ca o picatur5 de
ploaie de ogorul insetat. Apostolii erau tinichea, i de ar fi avut n-ar fi
dat nimic: pentru ei fuziunea insemna s ia, nu s5 dea! Gongopol nu
mai tia pe unde sa" scoat5 c5map, iar domnul Profesor da din colt in
colt. Perspectiva de a nu-0 mai scoate foaia, punea capac la toate. Ur-
matoarele dou scrisoril, pe care mi le-a trimis de la V5leni, oglindesc
starea sufleteascA a Marelui Ilurninat, ob4nuit s5-i pice toate in gura,
s6 porunceasc5, s nu fie contrazis i s fie adulat de tot ce mi0ma in
junil lui:
8 august 1925
Scumpe amice Argetoianu,
DI. Protopopescu-Pake2 imi arat starea deplorabil a ziarului. Membrii
partidului nu aveau s5-1 sustie. Aflu c5 putinul care s-a dat acum in urm5 vine

1 Vezi Anexele VIII, IX.


2 Emanuel Protopopescu-Pake, un prieten politic al meu.

www.dacoromanica.ro
196 CONSTANTIN ARGETOIANU

de la altii dee& daniP. Aceasta insa n-o pot ingadui. Si nu pot nici plati nici
datoria de 300.000 lei, care apasfi asupra mea ca proprietar.
Ap fiind am luat decizia definitiva de a reveni la o foaie de cultura sap-
tmanala, organ al partidului ramanand Rorneznia.
Doresc ca prin club sa se faca ultimul sacrificiu al acoperirii datoriilor.
Primete, te rog, cu multumiri pentru tot ce ai facut, salutari amicale.
N. lorga"
10 august 1925
Scumpe amice Argetoianu,
Ma grabesc a raspunde frurnoasei i ca intotdeauna, netedei d-tale scrisori.
Nu rn-am gandit sa cer dubla iscalitura pentru orice act de administratie a
partidului. Inca mai putin a te opri intr-o actiune care nu poate fi cleat, cu
munca d-tale, folositoare tuturora. Ceea ce am vrut sa spun e alta.
Noi n-avem nici o ordine in alcatuirea noastra. in atatea luni n-am avut
prilejul nici sa provoc o hotarare parerile mde au fost totdeauna aruncate
sub masa nici macar sa pun o iscalitura. Nimeni nu tie ce are de facut i de
aici vine Ca oricine ii poate aroga orice. Un exemplu lamuritor e acel secre-
tar politic pe care nu tiu cine 1-a numit i 1-a intitulat i care, la plecarea lui,
lasa un subsecretar politic. Cum s-a facut un program care mi s-a prezentat
gata facut fara si tiu macar ea' se lucreazi la el, aa fail tirea rnea s-au luat
toate deciziile cu privire la alegerile apropiate. S-a facut un aranjament &
garantie, s-a adaugat semnul nostru la acela al unui partid cu care n-am fuzio-
nat, ba chiar s-a admis prin tergerea cu creionul pe circulara d-tale a pro-
hibitiei semnul singur al taranitilor. Eu declarasem public in ajun a nu-1
admit. A doua zi mi se pune sub nas adresa...
Nu pretind a juca un rol conducator, dar imi voi perrnite sa nu joc unul
ridicol.
in chestiunea ziarului, eu nu inteleg ca amicul unora personal, om politic,
dl. B. Stirbei, sa-rni plateasca deficitele i nici nu pot ramane dator cu 300.000
de lei, caci eu raspund ca proprietar. Dna partidul n-are incredere in ziarul in
care n-am nici un arnestec2, daci vrea Romeznia i tolereaza Cuviintul, da-mi
voie sa iau acas biata mea foaie3 vazuta cu ochi rai i parasita. Sunt foarte
hotarat.
Dna d-ta crezi ca din scrisoarea mea &are dl. Maniu rezulta o jignire a
d-tale, te rog sa-mi-o restitui ca s-o rupem. Vonn scrie o alta care va cere tot

1 Aluzie la contributia Blincii raranesti.


2! ! !

3 Era foaia lui... dqi nu se arnesteca in conducerea ei, dupa cum pretindea dota
linii mai sus!!
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 197

asa de hotArat sk avem o organizatie in care fiecare din noi sa oim ce suntem,
dndu-ne seama de ce putem si un program de guvernamant redactat loaial
(sic) de cine are dreptul.
$tiu tot ce-mi aduci si cat de malt iti datoresc. Da-mi voie ins a recurge
Inca o data si la mijlocirea d-tale pentru ca situatia neclara de astazi sa incete-
ze. SA inceteze pentru toti, dar mai ales pentru mine, care sunt obisnuit a cere
sa mi se precizeze la ce am dreptul si dupa aceea sa se respecte actiunea mea
in marginele odatA fixate.
Ce se produce azi in partid cu vesnicele certuri pentru aparentele intaieta-
tii, cu intrigile marunte si cu aproape zilnicele iesiri publice, cu noile hArtuieli
inte noi si tAranisti, ma mahneste adanc din douA motive. Pentru ca aceste lu-
cruri se petrec si pentru ca eu n-am nici caderea nici mijloacele de a le impie-
dica.
Nu suntem tin partid si nu putem da un Guvern, acesta e tristul adevar. imi
pare rau ca am spus Regelui altceva cleat aceasta. N-as mai repeta-o, la a grA-
bi un faliment al sperantelor puse in noi, nu voi mai ajuta. Cu atat mai putin as
primi fie si numai o pArticia de rAspundere.
Rabdarea o am, si de aceea nu fac nici un act public. Desfiintarea ziarului
zilnic, la care nu mai trimit nimic, o voi face-o cu toatA discretia. Dar increde-
rea, aceea am pierdut-o. $i farA &Ansa, cum as avea elanul?
Primeste te rog incredintarea celei mai sigure prietenii.
N. lorga"
A15turat5 la aceasta scrisoare era si una pentru Maniu, inadmisibi15,
fiind in termeni care nu puteau duce decit la o ruptur a partidului.
M-am urcat in automobil, m-am dus la VAleni, am restituit scrisoarea
lui Iorga si am obtinut de la dansul s5 nu mai scrie niciuna. N-a fost
usor, dar am reusit. M-au trecut ins5 n5duse1ile.
In scrisoarea adresat5 mie, Iorga avea si n-avea dreptate. Avea
dreptate in general vorbind, c5ci lucrurile mergeau greu in partid si ca-
rul scartaia dar dac5 mergea greu, vina era in mare parte a lui si a
oamenilor lui. Vesnic pe drumuri, vesnic gr5bit si enervat, nu-1 puteai
prinde niciodata, sau dac5-1 prindeai iti sc5pa din mina'. Maniu ar fi
fost incantat s5 imparta r5spunderea hotararilor cu cineva, i numai fatA
de continua carent5 a colegului s5u de presedintie se resemnase s5
solutioneze singur chestiunile urgente din partid, luind si avizul meu
de ate ori rn5 avea la indemng. Cu taranistii n-am fi ajuns la nimic,
dacA pentru fiecare punct s-ar fi cerut si asteptat binecuvantarea lui
Iorga, care acceptase colaborarea cu dansii in principiu si 15sase, ca si
mine si dupA sfaturile mele, pe Maniu sa se descurce cu ei.

www.dacoromanica.ro
198 CONSTANTIN ARGETO1ANU

Pe de alt parte din cauza neincetatelor conflicte provocate de ior-


ghiti, nu se putea ajunge la definitivarea organizatiilor locale i prin
urmare la constituirea organelor superioare ale partidului.
Atmosfera din partid nu era ceea ce trebuia sa fie, desigur dar vi-
na nu se putea pune numai in spinarea lui Maniu. Ne lipsea un cheag
care sa ne strang5 la un loc, ne lipsea un drapel pe care sa-1 urmam cu
totii fara ovaire, ne lipsea un om cu destul5 autoritate, cu destula inte-
ligenta i mai ales cu destuld vlagd care sa-i impuna vointa. Maniu fa-
cea ce putea, i in tot cazul facea mai mult cleat Iorga care nu facea
nimic.
Pe chestiunile de amnunt, enumerate in scrisorile sale rnai sus re-
produse, Iorga nu avea dreptate. Nu i se d5dese nitnic s iscaleasc5,
fiindc5 nu era nimic de iscalit. Programul in fata c5ruia fusese pus far5
s5 fie consultat, nu era un program, ci un proiect de program, care toc-
mai i se supunea in vederea observatiilor i tnodific5rilor ce ar fi avut
de facut. De pripit ce era nu-i da niciodata seama de adevaratul rost al
lucrurilor. Aa i cu secretarul politic al partidului. Partidul n-avea nici
un secretar politic. Intr-o zi Maniu rn-a intrebat dac5 Iorga ar consimti
sa numim un secretar al Comitetului de Directie, ca s5 dam o paine
unui tank eminent" (eminent" era calificativul preferat al lui Maniu,
cand vrea s5 laude pe cineva) unui tank eminent" care o ducea
greu, i dac5 am putea s5-i facem o leafa lunara de 5 000 lei. Am fas-
puns c5 desigur, i c5-rni luam asupra mea rspunderea aprob5rii lui
Iorga. Aceasta aprobare am i obtinut-o cateva zile mai tarziu, dar Ior-
ga nedand nici o important5 faptului, il uitase... Tanarul eminent" ca-
re o ducea greu, era Ion Lugoianu, care de atunci a urcat toate treptele,
a ajuns ministru, ginerele lui Stelian Popescu i multirnilionar... S-a
zis ca Maniu era amorezat de una din surorile lui Lugoianu, i c5 din
aceasta pricina voise s5 incurajeze" pe featiorul lor. Se poate, i n-ar fi
fost nimic de zis caci Lugoiencele erau fete frumoase, dar nu cred c5
bnuiala & fi corespuns unei realit5ti, eaci Maniu nu se prea incurca cu
damele, ili satisfacea nevoile pe preturi reduse, la hotel Moscova.
Nici in chestiunea cu semnele electorale, n-avea dreptate Iorga.
Convenisem cu tafanitii, dupa cum se va vedea indata, s5 ne prezen-
tam impreuna la alegerile pentru Camerele Agricole, adoptand pentru
listele noastre semnele celor doua partide (secera i coasa) impreunate
i ele. Cum unii din membrii partidelor noastre, care nu incapusera pe
liste, voiau sa candideze independent, adoptand fiecare semnul partidu-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 199

lui s5u, secera sau coasa, am trimis o circular5 prin judete, circular5
prin care interziceam intrebuintarea semnului nostru coasa" si ace-
lasi lucru 1-au facut i t5fanistii pentru secerA". In capul lui s-au incur-
cat circul5rile i Iorga a dedus c fusese sacrificat5 coasa" in favoarea
secerii" ceea ce nu era cazul.
Enervarea lui Iorga i nemulturnirea sa adanc5 nu erau in realitate
provocate prin fleacurile pe care le evoca, ci prin 15murirea lui progre-
siv5 c5 la o schimbare de Guvern, presedintia Consiliului ar putea sd-i
scape. Ideea ea Maniu, sau altul, ar putea s5 fie prim-ministru, si nu el
11 innebunea. Aluzia la conversatia sa cu Regele e tipic5 in aceast5
privint5; dup5 cum se vede Iorga isi prepara Inca din august 1925 atitu-
dinea pe care a infatisat-o Regelui in aprilie 1926 pentru a sabota un
Guvern Maniu, sub cuvant c5 nu-si putea lua faspunderea sa recomande
partidul al earui presedinte totusi era, ca un partid de guvern`imant...
Multumit c5 obtinusem renuntarea la scrisoarea adresat5 lui Maniu,
n-am mai eautat s5 clarific cu Iorga invinuirile lui de arnanunt i s jus-
tific atitudinea lui Maniu, rezervandu-mi s5 o fac cu alt prilej si
rn-am rn5rginit s5 Vars putin balsam pe r5nile Nevropatului, mai ales pe
cea mai sangerand5, pe a Neamului Romanesc. Situatia acestei gazete
era intr-adev5r jalnic5. Iorga Ii tinea de scurt redactorii i Ii impiedica
sa dea viat5 celor dou sau patru foi, din cat se compunea jumalul, ca
sa nu faea concurent5 articolului s5u zilnic. Gongopol era disperat, si
gata s5 treac5 la Romania... M-am caznit si am parvenit sa conving pe
domnul Profesor c5 Neamul Romdnesc avea Ufl caracter prea personal,
c5 era prea identificat cu pana i numai cu pana lui, ca sa poat5 tine loc
de ziar de partid; ea partidul find s5rac nu putea sustine dou5 foi
oficioase; ea astfel stand lucrurile, era mai cuminte s5 15s5m Romania
sa indeplineasc5 mai departe rolul s5u, iar Neamul Romanesc s5 apar5
ca foaie personalti a sa, o data sau de mai multe ori pe saPt5mana, dup5
cum ne vor permite succesiv mijloacele. Ma obligam in schirnb s5-i
Osesc in partid cei 300 000 lei necesari pentru plata datoriilor. Cu
aceast5 f5g5duial5 (si stia ea tin f5g5duielile mele), i-am luat bietului
om o piatr de pe piept 1-am mai linistit si 1-am rnai imbunat. Nu
stiu ce glumet ii b5gase in cap ea tirbei era gata s5-i plateasc5 aceasta
datorie, si-si inchipuise chiar ea in realitate voia sA i-o pratease5 Regele
si c5 tirbei nu era decat un om interpus! I-am sfaramat iluziile si 1-am
silit s5 se pun5 cu picioarele pe parnant!
Acest angajarnent rn-a silit & mai stau la Bucuresti, i s5 mai yin de
la Breasta de vreo dou5 ori. 0 data a mai venit i Iorga la Bucuresti, si
www.dacoromanica.ro
200 CONSTANTIN ARGETOIANU

am putut s5-1 mai apropii de Maniu. In fme i-am varsat si paralele ag5-
duite si s-au mai linistit lucrurile cu el, c5ci cu ai lui, nici vorb! Mu It
m-au mai plictisit pezevenghii!

Ceea ce a calmat ins5 aproape de tot pentru un moment pe


Iorga, a fost formidabil5 noastr izband5 in alegerile pentru Camerele
Agricole. Inainte de a vorbi de aceast5 izband5 si de consecintele ei,
voi reaminti cum si in ce conditii s-a ajuns la un cartel electoral cu ta-
r5nistii. Acordul din care iesise Opozitia Unit5, fusese un acord de lup-
t5 prin care atat Partidul National cat si cel farsarlesc se 1egaser5 numai
pentru r5sturnarea regimului liberal. Acest scop atins, fusese inteles ea
fiecare partid isi va lua libertatea de actiune, atat cu privire la succesiu-
nea Guvemului, cat si la eventualitatea alegerilor generale, in cazul in-
stalarii unui nou Guvem in afar de Opozitia Unit. Ipoteza unor ale-
geri generale Inca sub guvernarea lui Brtianu nici nu fusese pus5, c5ci
nu s-a gandit nimeni la ea. Dar s-a gandit Bratianu, sau mai precis ne-
nea Alecu Constantinescu-Porcu, care a planuit o lovitur5 genial5 (du-
p5 pkerea lui). Profitand de calduri si de o alegere partial5 la Gorj care
indepktase de la Camera aproape toat5 Opozitia Unita', nenea Porcu a
trecut la repezeal5 si rar5 discutie legea lui de reorganizare a Camere-
lor de Agricultur5. Eu nu eram la Gorj si nu m-as fi speriat de c51duri,
dar de cand fusesem exclus din Parlament, nu mai luam parte la lucr5-
rile lui, asa Inca n-am putut lua cuvantul si protesta impotriva unor
dispozitii stupide inscrise in lege. De altmintreli, protesfarile mele, nu
numai c5 n-ar fi impresionat pe Porcu, dar le-ar fi mancat porcii. In
noua lege erau si lucruri bune, dar modul de recrutare al Camerelor era
atat de absurd, inc.& anihila toate msurile favorabile unei mai bune
indrum5ri a gospod6riilor noastre agricole. In loc ca Camerele de Agri-
cultur5 s5 fie numite din personalitati de meserie si competente, sau
alese de un corp restarts de agricultori si creseatori bine calificati,
noua lege chema la vot pe toti cei de varsta de 21 de ani si se indeletni-
ceau cu munca campului, cu cresctoria, sau posedau un petic de pa-
mant rural de orice fel, p5mant arabil, livad5, vie sau pAdure. Intreg
corpul electoral al t5rii, mai putin cativa intelectuali de la orase (tocmai
cei care facuser5 dovad5 de mai mult discern5mant in politic5) era
chemat la vot sufragiul universal find astfel pus in miscare pentru
alegerea unor Camere profesionale! Aci era lovitura de geniu a lui ne-
nea Alecu, cel putin asa credea el. Era sa fie dup ideea lui un fel de
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1923-1926 201

alegeri generale rurale, care, duse dupa metodele liberale puteau si tre-
buiau sa dea rezultate neasteptate, caci forta opozitiei se manifesta
intotdeauna la orase, unde fraudele si violentele erau mai greu de adus
la indeplinire si de data asta orasele aproape nu mai erau chemate la
cuvant. Guvemul a socotit ea putea sa-si procure astfel un succes zdro-
bitor, in sfarsit de legislatura, sa dovedeasca prin vot ca tara era cu el si
sa impresioneze opinia publica diriguitoare si pe Rege, intr-o suficien-
ea masura pentru a impune arbitrajul liberal la schimbarea de regim
daca de schimbare de regim mai putea fi vorba.
Alegerile Camerelor Agricole au fost fixate la 25 august, iar din
iulie Guvernul s-a pus pe lucru. Dupa Constitutie, Camerele de Agricul-
tura mai desemnau 6 senatori, asa Inc& in caz de succes (si de succes
nu se indoia nimeni in Guvem), Partidul Liberal ar fi dispus de aceste
locuri in Parlament pe 8 ani, oricare ar fi fost imprejurarile politice.
Prefectii, sefii de judete si agentii electorali liberali s-au pus in misca-
re, amenintand, suduind, ademenind si cumparand. Goana si prigoana
s-au dezlantuit mai rau ca la alegerile pentru Camera si Senat. De agri-
cultura n-a mai fost vorba, ci numai de politica. Ca sa dau o idee de
criteriul care a prezidat la compunerea listelor guvernamentale de can-
didati, e destul sa spun ca la Do lj spre pilda, din vreo 24 de locuri, nu
s-a dat nici unul vreunui agricultor toata lista find alcatuita din
agentii electorali cei mai cu vaza si mai lipsiti de scrupule...
Fata de aceasta neasteptata lovitura, Opozitia Unita s-a vazut silita
sa ia hotarari la repezeala. Si repezeala se impaca foarte greu cu obice-
iurile democratice. La centru, hotararea unor liste comune ale Partide-
lor National si Pranesc a fost repede hotarata greutatea era insa pu-
nerea in practica a acestei hotarari. In judete, organizatiile fiecarui par-
tid, avide de lupta si de onoruri, nu voiau sa auda de lista comuna, fie-
care in parte crezandu-se stapane pe situatie. Era apoi chestiunea sem-
nului. Cu care semn se va inscrie lista? Taranistii sustineau cu drept
cuvant ca semnul lor, secera, era mai popularizat dee& al nostru, coasa.
In Partidul National se folosisera mai multe semne, si coasa nu trecuse
Inca un examen serios. Totusi noi nu puteam renunta la semnul nostru,
caci ar fi insemnat recunoastrea unei precaderi ce ar fi putut fi mai tar-
ziu invocata, la o eventuala intelegere de Guvem.
Pe mine, chestiunea senmului era singura care ma interesa. Nu dam
o ceapa degerata pe rezultatul alegerilor. Erain convins ca listele stapa-
nirii vor iesi pretutindeni, altfel de ce ar fi facut Guvernul alegerile?
www.dacoromanica.ro
202 CONSTANTIN ARGETOIANU

Cum era alt5 chestiune. Si nu ma indoiam c5 poreariile electorale


vor fi at:at de scandaloase, Meat liberalii nu vor putea trage nici un folos
politic dup5 ele. Interesant pentru mine, repet, era semnul c5ci gin-
dul meu era tot la ziva urmatoare in care va trebui, ca s5 perfect5m blo-
cul, s5 ne intelegem i cu t5r5ni0ii. Cedndu-le semnul listelor noastre
comune, le recuno0eam ipso facto" o superioritate electoral lucru
gray in lumea democratic5. M-am amestecat in negocierile privitoare
la semn i In-am amestecat cu atat mai v5rtos cu cat n-am gasit la Ma-
niu pe aceasta chestiune rezistenta pe care eram in drept s5 o atept.
Discutiile au fost laborioase. S-a propus un al treilea semn, nou, pentru
aceste liste comune. Era solutia cea mai rational, din nefericire nu
aveam ragazul s" popularizam un semn nou, pe c5nd al liberalilor (cm-
cea) era cunoscut, i taranii nu votau deck dup5 semne. Dup nesfdr0-
te discutii s-a adoptat o solutie proasta in ce privea succesul electoral
urm5rit, dar buna din punctul de vedere politic, care singur ma interesa.
S-a hot5r5t sa se insemne listele cu amilndoud semnele, coasa trecut5
prin secer5. Era probabil c5 multi tarani se vor incurca i.-0 vor pierde
voturile, dar pericolul unei preponderente electorale t5r5niste era evitat
0 asta era principalul.
Fiindc5 in Ardeal nu erau t5r5ni0i s-a convenit ca acolo listele s5 se
puie numai cu semnul coasa, iar in Basarabia am primit, noi nationalii,
s5 se pun5 listele numai cu secera, in compensatie. Prin aceast5 con-
cesie echilibrul nu era stricat in favoarea tarani0ilor, dimpotriv5, caci
in Ardeal erau 22 de judete, iar in Basarabia numai 9.
C5teva judete din Vechiul Regat s-au ridicat impotriva hot5r5rii
Centrului, i in aceast5 imprejurare, noi, cei din Partidul National
ne-am purtat mai bine ca t5fani0ii caci noi am interzis partizanilor
noqtri uzul coasei (de unde i una din supararile lui Iorga), pe cnd t5-
rani0ii au lsat totala libertate partizanilor lor, in ce privea semnul,
acolo unde intelegerea nu s-ar putea stabili asupra semnului comun".
E drept c5 in practic5 oamenii s-au inteles mai pretutindeni i au depus
liste cu semnul comun.
Odat5 chestiunea semnului tramat, alegerile de la care nu a-
teptarn cine tie ce rezultat, fata de rnasurile ce ticnn c5 se vor lua
nu in-au mai interesat. Am I5sat pe Maniu s5-0 bata capul cu taran4tii
pentru alcatuirea listelor, pentru aplanarea conflictelor, pentru propa-
ganda', pentru masurile de aparare, pentru consemnarea fraudelor etc.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 203

Era meseria lui nu era a mea. Si cu toate invinuirile, atat de nedrepte


pe care i le-a adus Iorga ca s5-i Oseasc5 nod in papur5 Maniu, cu
r5bdarea, cu tactul si cu inc5p5tanarea lui, a dus lucrurile de minune, si
la bun sfarsit.
Listele depuse, alegerile Camerelor Agricole, repet, nu rn-au mai
preocupat. Cunosteam prea bine criteriile dup5 care se schimbau Gu-
vernele la noi, ca s5 ma mai emotioneze rezultatul bor. Nu ma indoiam
c5 vom strange multe, foarte multe voturi, dar pentru mine succesul
Guvernului era asigurat. Castigul nostru era ea' prin aceast5 lupt5 co-
muna ne apropiam si mai mult de tafanisti si c5 nu mai ramanea decat o
ultim5 etap de strab5tut ca s5 des5varsirn blocul de guvern5mant la
alatuirea c5ruia lucram de doi ani de zile.

Rezultatul alegerilor din 25 august fat5 de care eram atat de pesi-


mist m-a preocupat atat de putin Inc& rn-am hothrat SA nu iau parte
la vot, in Dolj, ci s ma duc la Tekirghiol, unde se afla sotia mea cu co-
piii si s5 petrec vreo zece zile la mare. Am plecat din Bucuresti cu un
automobil deschis Steyr, un automobil pe care-1 cumparasem pentru
Breasta, si cum mi se spusese c5 drumul era foarte prost, am plecat in
zori de zi ca s ajung pansi seara la Tekirghiol. 0 c615torie cu automo-
bilul de la Bucuresti la Marea Neagra era pe acele vremuri, care nu
sunt atat de indepartatel, o adev5rat5 expeditie. Dunarea nu putea fi
trecuta decat la Oltenita sau mai sus de Calarasi, in fata Silistrei. Mi s-a
recomandat s trec pe la Oltenita; trecerea nu era usoar dar pe la Silis-
tra era si mai prost. Mai erau si soselele; aproape impracticabile pan la
Calarasi, ceva mai bune de la Turtucaia la Silistra. M-am hot5rat pen-
tru Oltenita, cu atat mai mult c5 nu fusesem niciodat5 in Turtucaia, si
nu cunosteam nici regiunea Cadrilaterului, de-a lungul Dunarii. Un
singur lucru ma cam ingrijora si ma f5cea s5 mai ezit: aproape in fieca-
re saptatnana se semnalau atacuri de banditi, comitagii bulgari, pe so-
seaua Turtucaia-Silistra. Alecu Riosanu, pe atunci capitan sau maior
activ, doritor si el s5 petreacA cateva zile la mare, mi-a propus s5 ma in-
soteasc, inarmat cu o excelent5 carabin militar. Eram singur; am
primit propunerea lui cu mare plkere, si ultima mea ezitare a disparut.
A fost scris ca Riosanu s-mi apere viata: in 1925 pericolul nu s-a con-
cretizat in 1940 in schimb, fall dansul as fi trecut pe alt lume...
1 Scris in 1943, iunie.
www.dacoromanica.ro
204 CONSTANTIN ARGETOIANU

Bunul Alecu Riosanu, scumpul meu baiat, cine ar fi crezut vreodat


c5-1 va rapune soarta inaintea mea!
Peripetiile calatoriei noastre vor inveseli poate pe cei de maine"
si pentru acest cuvant le fac loc in aceste Amintiri". De la Bucuresti la
Oltenita se mergea acum dou5zeci de ani din hop in hop si intr-un nor
de praf. Am pus dou5 ceasuri sa strbatem cei saizeci si cativa de kilo-
metri ce despart Capita la de Dunare. Dar adevaratele placeri ne astep-
tau la Oltenita. Vaporasul care f5cea serviciul intre acest port si Turtu-
caia nu putea transporta un automobil; despre un ferry boat" sau des-
pre un pod umbrator" tras de o salupa, nici vorba. Fusese unul dar se
stricase! Eram doar in Romania unde toate se stria' si nimic nu se dre-
ge. Cum am izbutit s5 trecem masina dincolo, ma mir si eu! Am impre-
unat doua barci, am asezat peste ele de-a curmezisul scanduri groase,
am tras pe ele automobilul, 1-am legat strans cu franghii de improviza-
ta podeal, si da-i drumul! Noroc ca erau apele linistite. _ Noi am tre-
cut cu alta barca. Dup5 dou5 ceasuri, la Turtucaia, alt5 pacoste! In lips5
de Chei, a trebuit s5 ridicam masina pe brate, si in fine, cu chiu cu vai,
am v5zut-o iar pe Omani..
0 scurt5 rait prin Turtucaia care nu merita nici cinci minute de
atentie, si in sus, printre vii, pe soseaua Silistrei. Intre Turtucaia si Si-
listra n-am dat de banditi, dar de alla nenorocire: de bolovani ascutiti!
Soseaua refacut, chipul, de administratia romaneasc5, fusese impiefri-
fa cu pietre mari si colturoase, care, jumatate ingropate in p5mant in-
dreptau impotriva cerului vaifuri ascutite si taioase, moartea cauciu-
curilor! Am pus nu stiu ate ceasuri pang la Silistra, alta porcarie de
oras, cu un liceu model, cu un minaret ofticos pe jumatate ros de vreme
si de boala necredintei. Multamita prietenului meu Melidon, fruntas
local al partidului" am putut s5 ne linistim foamea cu putina branza,
cu masline, cu paine si cu o cafea neagra...
Ce a fost drumul de la Silistra pana la Constanta prin Ostrov, Cuz-
gun, Cobadin si Murfatlar, desfide orice descriptie. Plouase tare cu o zi
inainte si era sa ne impotmolim de mai multe ori; in o suma de locuri
se lucra" (o eufemism!) la noua sosea si trebuia sa inclecam terasa-
mente sau sa coboram in transee si nu stiu cum am scapat f5r5 sa ne
rasturnam. Zeci de kilometri nici un sat, nici un om, nici o indicatie pe
la r5scruci de drumuri inaintam cu frica s5 ne rat5cim si noaptea
alerga dupa noi si era gata sa ne prind5. Am avut noroc si am ajuns la
Murfatlar, odata cu dansa! De la Murfatlar la Constanta, desi se facuse
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 205

intuneric, drumul a fost o placer; caci n-aveam decal sa urtnam so-


seaua, drept inaintea noastra. Hopurile, praful, gramezile de pietris ce
debordau pana in mijlocul soselei si in care se poticneau rotile noastre
dinainte, ne-au prut fleacuri pe langa tot ce traisem. in fine Constanta,
si la ora 9 1/2, plini de praf si de noroi, obositi, dezgustati de turism,
am debarcat la vila Popovici, cea mai simandicoasa din Carmen Sy Iva
cum incepuse sa-i zica Tekir-ghiolului lui Movila...
Litre 1930 si 1939 tot litoralul de la Constanta i pang' la Mangalia
s-a civilizat si s-a transformat. In 1925 era 'Inca salbatic i pustiu. Efo-
ria nu exista; erau acolo numai sanatoriile, cel vechi al Eforiei spitale-
lor civile, cel mai nou al Societatii Marietei Bals pentru combaterea tu-
berculozei la copii, un stabiliment de bai rudimentar (tot al Eforiei) si
ruinele hotelului Princiar", al lui Bocu, ars in timpul razboiului. Loca-
litatea se numea tot Tekir-Ghiol, ca si Carmen Sy Iva, cat nu se ridicase
acolo decal hotelul Movila, baile i cateva maghernite pe malul lacului.
In ultimul deceniu inainte de razboi, Eforia ajunsese sa fie o plaj occi-
dentala, cu esplanada, cu hoteluri foarte bune, cu vile luxoase, cu un
stabiliment de bai cum nu se gasesc multe in Europa Apuseana Car-
men Sy Iva un oras cu cazino si cu sumedenie de vile una mai cocheta
decal alta; o cale ferata 1i o sosea asfaltata au srarsit prin a lega aceste
frumoase si populate localitati cu Constanta, devenita si ea oras mare.
In 1925, in jurul hotelului Movila erau numai balarii, iar vila Popovici
construita de Popovici-Racaciuni mai la mare, ca sa faca concurenta lui
Movila, sta singura i izolata in bataia vantului, intre doi salcami.
Vaduva lui Racaciuni se maritase cu Harjeu, fiul generalului, mai
tanar mult cleat dansa, un pervertit ce se plimba cu degetele pline de
inele, cumparate de baba si amandoi impreuna deschisesera o pen-
siune chic", in care trasese nevasta-mea i ne oprise si noua, lui Rio-
sanu si mie, odai. Nu voi uita niciodata cele 24 de ore pe care le-am
trait acolo caci am fugit a doua zi!
Ca sa ma spat, a trebuit sa cumpar 10 sticle de borvis, caci nu era
intampltor apa in toata casa! Ca sa sting lumina (electrica, ma rog!)
din camera mea, trebuia sa ies in coridor s caut acolo comutatorul si
sa ma inapoiez in odaie, aprinzfind chibrituri si ca s ajung astfel pada'
la pat... Sa mai vorbesc de privata si de mancare? Singura mas pe ca-
re am luat-o la Popovici a fost un supliciu: duceam cu o mana manca-
rea la gura si ma aparam cu cealalfa de muste care-mi disputau fiecare
bucatica iar in ce priveste functiile inverse, dupa o scurta inspectie
www.dacoromanica.ro
206 CONSTANTIN ARGETOIANU

la W.C. am preferat sa" ma usurez printre buruienile ce inconjurau casa!


Venisem pentru 10 zile; a doua zi de dimineat5 am sters-o cu trenul
inapoi la Bucuresti, 15s5nd nevesti-mi automobilul si pe Riosanu! Au-
tomobilul s-a inapoiat dup5 cateva zile si el la Bucuresti cu perechea
Don; desi aveam un excelent sofer era sa cad5 cu totii in Dunare si sa
se inece!

inapoiat la Bucuresti, n-am asteptat rezultatul alegerilor si rn-am


dus la Breasta, unde mi-au sosit neasteptate stiri ale izbndei noastre.
Dup5 primele telegrame, am luat din nou trenul si am venit la Bucu-
resti, unde am gasit pe toti partizanii nostri in fierbere: toti erau con-
vinsi Ca indata dup5 inapoierea Regelui in Ora, fixata la 2 septembrie,
Guvernul va demisiona.
Asupra opiniei publice, efectul succesului Opozitiei Unite a fost co-
vfirsitor. Liberalii si asociatii lor averescanii intrasera in gaur5 de sar-
pe. Voi reproduce aci cateva extrase din oficiosul Guvernului Viitorul,
dinainte si de dup5 alegeri; juxtapunerea lor va larnuri rnai bine dec5t
orice comentariu dezam5girea liberalilor i starea lor sufleteasc5.
Iat5 ce se putea citi inainte de alegeri, in articolul de fond politic al
Viitorului din 11 august:
Alegerile agricole vor aduce cu ele i o indicatie probabith asupra in-
crederii pe care partidele o au in judecata tont".

Si mai departe in acelasi numar:


Partidele din opozitie national si thrdnist s-au angajat intr-o adevdratd lup-
td electoralei al cdrei rezultat vor trebui sd-1 suporte cu toate consecinfele lui."

in minfarul Viitorului din 14 august se scria:


Data find situalia din intreaga Ora, Partidul Liberal poate fi sigur de
retqitd In ziva de 25 august".

Iar in cel din 20 august find iar5si vorba de rezultatele sigure ale
alegerilor se preciza:
Constat5ri1e thcute de noi azi i realizate de evenimentele cele mai apro-
piate din viitor, vor avea importante consecinte in viata politicA a Roma.-
niei..."
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 207

Dup5 palmele primite de la corpul electoral, onoratul oficios al


onoratului Guvern o schimbk ca si cum n-ar fi spus cu zece zile inainte
exact contrariul:
Rezultatele alegerii de ieri nu pot avea nici o insemndtate politicti (!!!)
din nenumarate motive:
flindca in Camerele Agricole se va face gospodarie iar nu political;
fiindca impotriva regimului actual prezentandu-se o coalitie ce nu se va
putea niciaind contopi intr-un singur partid de guverndmant, o indicatie pen-
tru viitoarea guvernare este exclusd;
funded Guvernul si Partidul Liberal nu s-au angajat in lupti pe acelasi te-
ren, cu opozitia coalizata (!!H)"
(Viitorul din 26 august 1925)

i dup5 dou5 zile:


Situatia politica a unui partid sau altul, nu se poate judeca dupa rezultate-
le unor alegeri profesionale (!!), deci cu un numar restrans de voturi. Sunt alte
alegeri, la care participa intreg corpul electoral, asa cum il prevede Constitu-
tia. Acestea singure cand se vor face2 vor avea sa aduca cu ele indicatii politi-
ce de care vor trebui sa Oda seama si partidele si Guvernul..."
(Viitorul din 28 august 1925)

Apoi dac5 era aa, dac5 alegerile Camerelor Agricole nu avuseser5


nici o importanta politic5 s-ar fi putut pune Viitorului indiscreta intre-
bare de ce se intrebuintaser5 din partea Guvernului cele mai abjecte
metode electorale, de ce se indep5rtaser5 de la urne aleg5torii opozitiei
cu miile, de ce se furaser5 c5rtile de alegator, de ce se falsificaser6
aproape toate rezultatele, in dauna aceleiai opozitii?
Argurnentarea Viitorului era copil6reasc5; evident alegerile pentru
Camerele de Agricultur5 ar fi trebuit s5 aib5 un caracter gospod'aresc,
iar nu politic dar tocmai patronii Viitorului le dedeser5 acest carac-
ter politic, niarturisit inainte de alegeri, de insu0 Viitorul!
Totuqi, pe mine comentariile Viitorului de dup infrngere rn-au
multumit, fiindc5 am gsit intrlinsele o pretioas5 confirmare indirect5
a temeiului straduintelor mele. 1ntr-adevar Viitorul marturisea ca o in-
dicatie pentru viitoarea guvernare era exclusa" (din aceste alegeri)
I De aceea toti candidatii liberali fusesera alesi printre cei mai notorii agenti elec-
torali!
2 0 arnenintare cu alegeri generale prezidate tot de liberali...

www.dacoromanica.ro
208 CONSTANTIN ARGETOIANU

fiindcd impotriva regimului se prezintd o coalifie ce nu se va putea


nicicad contopi intr-un singur partid de guverndmfint. Cu alte cuvin-
te, dac5 o asemenea contopire s-ar desvar0, lucrurile s-ar prezenta alt-
fel. 0 mai 1Amurit5 incurajare pentru actiunea pe care o urm5ream de
atata vreme nu-mi putea veni din lagarul adversarilor. $i mi-a venit la
timp, eaci incepusem sa" ma descurajez...
Cea mai jalnica situatie, dup5 aceste alegeri, era ins5 a averescani-
lor. Incapabili s5 infrunte singuri urnele rar s5 se fac5 de ras fat5 de
toate partidele, primiser5 sa figureze pe listele Guvernului, miluiti cu
cateva locuri. Ca sa scape de rqinea unei infrangeri pe liste guverna-
mentale, niine nemaipomenit in tam romaneasc5, otreapa generalului
s-a aruncat fara scrupule asupra binefac5torilor partidului ei, i a expli-
cat infrangerea Partidului Poporului prin impopularitatea Partidului
Liberal! Oare nu tiau domnii c5 Partidul Liberal era impopular? i in
acest caz de ce s-au urcat in carca lui? De ce n-au avut curajul s5 se
prezinte singuri in fata aleg5torilor i a opiniei publice? Dac5 Partidul
Liberal a ie0t infrant din alegerile de la 25 august 1925, partidul gene-
ralului Averescu a ie0t nimicit. Brtianu a invins un hoit, in aprilie
1926.
Un rezultat secundar, dar apreciabil i el pentru mine, al acestor ale-
geri, a fost o relativa impacare a lui Iorga. Socotind i el c5 infrangerea
liberalilor va trage dup dansa o repede schimbare a regimului, Dezin-
teresatul, ca s5 ajung5 la prim-ministeriat a 15sat-o mai moale cu cele-
lalte pretentii i a dat urmtorul interviu:
Ma uimete ipocrizia liberalilor, care dup5 ce au transformat aces-
te alegeri de gospod5rie in alegeri politice, declar c5 n-au inteles nici-
odat5 s le dea acest caracter. Am v5zut cu ochii mei prefectul organi-
zand, am ascultat plangerile t5ranilor carora li se refuzaser5 certificate-
le. Stiu cat de departe poate merge neruinarea in viata noastr5 politica':
partizanii d-lui I. I. C. Beatianu se pot lauda c au intrecut aceasta ma-
sued'.
Dumneavoastrd socotiti cd aceste alegeri au insemndtate politi-
cd?
Da, i au o insemnatate dubla. intai, nicieri de fapt n-a reuOt
Partidul Liberal. Nic5ieri. Pe alocurea a reuit administratia, i la Iai
elementele de dezordine pe care le patroneaz5 aceea0 administratie.
Ceea ce se numqte averescanism se zbate in ridicolul in care a trait
toat5 vremea.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 209
Apoi, opozitia vie sd se inteleagd pentru a da tdrii Guvernul de ca-
re e nevoie. Forma nu md intereseazd, conditiile irni sunt indiferente.
Singur spiritul are valoare pentru mine. Conditiile nu creeaz.i un spi-
rit. DacA spiritul este bun, conditiile yin de la sine".
Cu reticentele lui obipuite, aveam in fine 9 i pe Iorga consimtitor al
unui acord de guvernmfint cu taran4tii!1
Ca nu-1 interesau conditiile" (la plural) era adevarat.Il interesa nu-

---
mai una: s fie el preedinte de Consiliu!

I In Bucuresti, dup proclamarea rezultatului de la Ilfov, era s curga sfinge din


cauza prieteniei national-taraniste. loanitescu stransese pe ai nostri la clubul Partidului
National, Lupu si Madgearu pe ai lor la clubul Partidului Taranesc si au vrut sii
schimbe vizite. A intervenit politia, si din nou annata, iarasi cu generalul Florescu. S-a
incins o bittaie pe Calea Victoriei, care n-a putut fi potolit deck prin tactul generalului
Nicoleanu, prefectul de politie.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL XVIII-LEA

Guvernul nu trage consecintele infrangerii la alegerile pentru


Camerele de AgTicultur Cei doi Constantinesti Situatia par-
tidelor in octombrie 1925 MA ocup de raporturile cu Coroana
si cu alcAtuirea programului de guvernAmnt in intelegere cu fa"-
rAnistii.

In opozitie cu camarazii rnei de lupt5, nu rn-am leganat un moment


cu tladejdea unei imediate schimbki de Guvern. tiam prin tirbei c5
Bratianu era hotkat s5 mearga pan5 la capkul legislaturii.
In orice tali din lume, un insucces ca cel inregistrat de Guvern in
alegerile pentru Camerele de Agricultura, ar fi tras dup5 el o schimbare
de regim. Cu atat mai mult cu cat Ministerul Brkianu facuse din aceste
alegeri o piatr5 de incercare si scontase o intarire prin dobandirea unor
rnajorit5ti de voturi zbdrobitoare. In ce priveste Guvemul, singurul re-
zultat al alegerilor a fost o oarecare demonetizare a d-lui Alecu Con-
stantinescu inearcat cu raspunderea nenorocitei experiente. Cu cat a
coborat Porcu in consideratia asociatilor s5i de exploatare a tkii, cu
atat a crescut in ochii acelorasi asociati prestigiul altui Constantinesc,
al domnului Tancred, daca se poate vorbi de prestigiu in 1eg5tur5 cu un
asemenea individ. Vintil5 Bfatianu, de obicei atat de sensibil pe chestiu-
nile de cinste, si atat de intransigent, primise introducerea lui Tancred
in Minister, desi ii dovedisem ca pezevenghiul luase bani de la Veith si
ca tradase in negocierile cu Resita" interesele nationale romanesti.1
Lui Tancred, ca mai tuturor oamenilor cu multe muste pe c5ciul, nu ii
1 Vintilti insarcinase pe Tancred sA trateze cu Veith nationalizarea definitiv a Re-
sitei". Toate actiunile urmau sa fie nominative, dar Tancred a convenit cu Veith s se
atribuie un vot la zece actiuth si prin aceastA simpl combinatie majoritatea ramAnea in
mainile strainilor care desi nu detineau majoritatea actiunilor, ajungeau la majoritatea
voturilor deoarece toate actiunile lor erau intr-o singurd manA pe cand romnii, desi in

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 211

placeau vrajm4iile; in politica era totdeauna pentru intelegere i pen-


tru impacare. Alecu Constantinescu, cu temperamentul sau de luptator,
provoca dimpotriva opozitia, i nu fugea de la lupta, pe c5nd Tancred
era totdeauna gata sa curd' la o intelegere. Tot intelegandu-se" Meuse
avere, i socotea Ca in politica ca i in afaceri se putea sta de vorba".
Deosebirea intre cei doi ConstantinWi era mare.

Alecu Constantinescu a fost de buna seama un napastuit. Burtos,


scurt pe picioare, cu ochii sfredeliti in osanza, semana cu un purcelu,
i Inca din finer*, pe cand era im simplu avocat la Creditul Rural, i se
zisese Porcu", porecla prieteneasca i fra' nici un substrat moral. In-
teligent, mecher, prinzand intr-o clipa firul cel bun in toate incurca-
turile vietii fara scrupule morale i mwer la toate, Alecu Porcu s-a
ridicat repede in politica i a ajuns pe planul intai in Partidul Liberal,
de0 conu' Mitita nu putea sa-1 sufere, fiindca era spurcat la gura. Dar
cu cat se ridica, cu atat se ridica in jurul lui invidia, gelozia i valul
clevetirilor. Reputatia de om necinstit, nu i-au facut-o lui Alecu Con-
stantinescu adversarii politici, ci prietenii. Hatargiu din fire, convins ca
legile puteau fi interpretate" daca nu calcate, politician pana in madu-
va oaselor, Alecu Constantinescu i-a imbuibat partizanii i prietenii
partizanilor, intemeindu-se pe lozinca ca scopul scuza mijloacele", i
pentru dansul, scopul era intarirea Partidului Liberal i mentinerea lui
la putere... pentru binele Romniei, bineinteles. Se povesteau despre
dansul o suma de anecdote hazlii. Pe un partizan care ceruse aprobarea
mai multor permise de export, I-a intrebat: Cat c4tigi, ma, cu aface-
rea asta?" Jenat, partizanul s-a codit i a sfapit prin a marturisi: Doua
sute de mii de lei coane Alecule". Ptiu! Si era sa-ti aprob hartia!
Eti un dobitoc, cu afacerea asta se pot caSiga cel putin doua milioane!
N-o stric eu pe tine!" Alta data, un liberal de seama i-a cerut autoriza-
rea sa defrieze o O.:lure supusa regimului silvic; conu' Alecu voia sa-1
satisfaca, dar nu tia cum & eludeze legea, precis i opusa oricarei
defriari de paduri clasate. Pune i tu ma, acolo ca vrei sa scoti pa-

majoritate, ar fi cazut in minoritate fiindca n-ar fi putut folosi toate voturile. treizeci de ac-
tiuni straine aveau de pilda trei voturi, pe cand treizeci de actiuni romanesti, daca erau
impartite 15 si 15 nu mai aveau decat doua voturi. Cand i-am denuntat manopera, Vinti-
la s-a facut rosu ca un rac, a desarcinat pe Tancred cu negocierile si a amanat Adunarea
generala a Societtii care trebuia sa ratifice intelegerea. Veitb mi-a marturisit ca cum-
parase pe Tancred cu 200.000 lei! Pe nimic. Tariful mituielilor s-a inzecit de atunci...

www.dacoromanica.ro
212 CONSTANTIN ARGETOIANU

durea ca s5 pui men si pruni..." Si de atunci, si din nenorocire, a rmas


in Ministerul Agriculturii traditia acordarilor de defriOri pentru plan-
tari de arbori fructiferi"! Suflet bun, plkerea lui de a servi" e i - it de
mare incdt c5lca legea nu numai pentru partizani, dar i pentru adver-
sari, dup5 toane, stim5 sau prietenie. mi aduc aminte ea' un protopop
din Banat a venit s5 ma roage s5 merg cu el la dinsul pentru o chestiune
cam complicata: ii %lase granita nou5 mosia in dou si cum sfirbii ii
luaser5 o jum5tate din pamant omul cerea s5 fie scutit de expropriere
pe jumatatea ce ii ramasese. Cerere echitabil, dar care nu se intemeia
pe nici un text de lege. Ca s5 nu refuz un partizan politic, m-am dus cu
protopopul si cu Imbroane (care mi-1 prezentase) la conu' Alecu. Foar-
te amabil, acesta a explicat banatenilor mei c era dezarmat, c reforma
agrara nu prev5zuse asemenea cazuri, si c5 nu putea face nimic. Ne-am
sculat s5 plec5m. Alecu in-a strans de mada i mi-a soptit: Mai stai..."
Popii au iesit, si eu am rtnas. Tii s5 ti-o fac?" m-a intrebat, cu un
surds s5galnic gr5sulia Excelent5... Bineinteles; altfel n-as fi ye-
nit!" Apoi atunci am sa ti-o fac; gsesc eu formula!"
G5sirea fonnulelor" devenise specialitatea lui, cu formulele" lui
scotea foarte des Guvernul din incurcatur, dar si mai des pe cei din ju-
rul s5u. Si cum nu prea avea mfina nenorocoask cei din jurul s5u se im-
bog5teau. Adversarii si concurentii erau convinsi c cele mai fericite
formule" le gasea pentru el insusi, c5 el cdstiga milioane si c stranse-
se o avere colosala. Porecla amical5 din tinerete s-a transformat astfel
incetul cu incetul intr-o calificare de suveran dispret i s-a intdrit in
opinia publicA credinta ca. Porcu era capabil de once porcarie". La
moartea sa clevetitotii au amutit insl, c5ci Porcu" n-a 15sat in urma
lui decdt o foarte modest5 avere, mult mai putin deck ar fi putut s5
agoniseasc5 o viat5 intreag5 un avocat atat de reputat i cu atata clien-
te15. Cel mai mirat si cel mai p5c6lit a fost fiul s5u Atta, care cre-
dea si ansul ca atta lume, c5 Porcu" plasase milioane nenumarate in
strainatate... Moartea a reabilitat pe Alecu Constantinescu, si a f5cut
dovada ea fusese cat a trait, un porc" onorar si aproape onorabil!
Celalalt Constantinescu, Tancred, era cu totul alt5 spet5 de om. in
locul rdtului jovial al Porcului, o fat5 de cioclu. 0 rnustat5 groas5 si
canita nu parvenea s5 ascund5 buzele umflate i stacojii ce preau in-

I Afarift de Pamfil Seicam, care a scris in ziarul sSu un articol necrologic de o cru-
zime nepotrivita fala de un mort.

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 213

toarse pe dos, dup5 cum vesnicii ochelari nu disimulau aka' pereche de


must54i lipita pe frunte in locul sprancenelor. intregul &Au cap, la o pri-
ma si superficial5 privire avea un aspect priapic de parcA era scos din
pantaloni; mai da si cu rosu pe obraz cu gandul la patachinele dup5
care alerga balbaia si stropea cand vorbea. Conul Alecu era urat dar
atragator, pe and Tancred era urat si resping5tor. intr-insul, totul era
cleios, de la mana pe care o intindea, pang la vorba cu care improsca.
Prin platitudine, prin anumite insusiri domestice, printr-o incontestabi-
15 putere de munc5 intrase pe sub piele Bratienilor, care nu 1-au mai 15-
sat din brat; desi il cunosteau pan5 in m5duva oaselor. in 1927, era sa
fie iar ministru, Ionel si Vintil 1-au vrut 0115 in ultimul moment. A
trebuit s5 opun5 Duca un veto absolut si & declare c5 nu infra in
Guvern al5turi de dansul, ca s5 fie sacrificat...
Pan5 la alegerile din august 1925, raporturile Guvernului cu opozi-
tia fuseser5 date in competenta lui Alecu Constantinescu. Dup5 aceste
alegeri, ele au trecut pe nesimtite in a domnului Tancred, care a inceput
s-si plimbe stropitoarea la Camera, prin randurile noastre. De ce s5
ne viajm5sim?",noi plecam", succesiunea nu v5 poate reveni decat
dumneavoastr5",sci )te in(elegem" erau leit-motivele colocviilor
d-sale individuale. i alegea de obicei pe cei mai moi" dintre noi, si
cauta printr-insii s-si &ea atmosfer ca sa ajung5 si la cei mai dadi
Iorga 1-a sictirit pan5-n ultima zi la Maniu, la Mihalache, la mine a
ajuns abia in primavara lui 1926...
Conu' Alecu, bon garcon" il 15sa s se incuie, suradea si trdgea
sforile...
Desi nu clintiser Guvernul din loc, alegerile pentru Cornell si
Agricultur5 15muriser5 oarecum situatia politic5 prin rezultatul lor. Ele
dovediser5:
1) Impopularitatea total5 a Partidului Liberal;
2) Impresionanta forca electoral a blocului democratic" recu-
noscuta chiar de liberali, care nu mai invocau impotriva lui cleat fipsa
de coeziune";
3) Nimicirea Partidului Poporului (averescan).
Pentru lumea intreaga nu mai inc5pea nici o indoial5 a Guvernul
Brtianu isi tr5ia ultimele lui zile, si ca dup5 dansul nu putea veni decat
blocul nostru. Prin tirbei aflasem cd aceasta era si pdrerea lui Briitia-
nu, care se intreba numai cine va fi fericitul in stare sA tie in frau toti
www.dacoromanica.ro
214 CONSTANTIN ARGETOIANU

arm5sarii inhmati la cruta noastr5. intrebare la care tirbei suridea,


si se vedea deja cu h5turile in man5, chit s5 fie r5sturnat la primul hop.
Un Guvern Averescu se contura pentru toata lumea, si chiar pentru
Br5tianu, ca imposibilitate. La Averescu, Brtianu nu se gandise nici-
odat5 serios; partidul lui fusese angajat prin mijlocirea lui Goga ca
opozitie miluit" ca s5 strice unanimitatea opiniei publice impotriva
Guvernului i Goga fusese recompensat printr-un loc in Camer5, cu
prilejul vacantei de la Reghin.

in octombrie 1925, succesiunea Guvernului era definitiv asigurata


blocului democratic: nu rnai r5manea dec5t perfectarea intelegerii de
guvernare intre .t5ranisti i noi. Nu incape indoial5 ca faid lovitura
Printului Carol, care a determinat chemarea lui Averescu, schimbarea
de Guvern s-ar fi facut conform indicatiilor corpului electoral si a bu-
nului simt. Dup cum voi arata mai la vale, bunul simt era s5 inving5 si
dup5 lovitura Printului Carol, dar dac5 Guvernul ar fi fost inlocuit in
octombrie sau noiembrie 1925 in loc de aprilie 1926, e sigur ea in locul
unui Minister Averescu am fi avut un Minister Maniu, cu sau rar5 tar5-
nisti mai probabil, cu.
Br5tianu n-a vrut ins5 s5 se retrag5 in toamna anului 1925, ca sa nu
plece batut in alegeri, si de un gest de autoritate al Regelui Ferdinand
nu putea fi vorba. Ca sa justifice prelungirea guvernarii sale, Brtianu a
facut pe constitutionalul. A declarat pe de o parte c5 rezultatul unor
alegeri acute pe baza unei program profesional nu putea fi invocat pe
terenul politic, iar pe de alta ea conform spiritului Constitutiei, un
Guvern trebuia s5 dureze 4 ani, cat tinea qi legislatura. Pe aceasta
chestiune, un violent conflict a izbucnit intre Guvern si opozitie. Gu-
vernul a pretins Ca Camerele erau alese pe 4 ani calendaristici (martie
1922 martie 1926), pe and opozitia a sustinut ca prin 4 ani" Con-
stitutia a inteles 4 sesiuni. Cum in 1922 avusesera loc 2 sesiuni, opozi-
tia a contestat cu galagie Guvernului dreptul de a deschide o a 5-a se-
siune in noiembrie 1925.
Nu rn-am amestecat personal in acest conflict si in nici un altul. Am
lasat politica" si grija luptei" de r5sturnare a Guvernului, altora si
rn-am ocupat cu singurele dou5 lucruri pe care le-am socotit impor-
tante: cu mentinerea atmosferei noud favorabile Sus .Fi cu alcdtuirea
unui program ci unei intelegeri de guvernare in sanul blocului, ca sd
inlesnim sarcina Guvernului la momentul oportun.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 215

In ce privete primul punct am lucrat pe trei c5i: prin Stirbei, prin


Costic5 Hiott si direct. Direct conform tacticii pe care am crezut-o mai
bunk mai ales in ultimele luni inainte de criz. Dupa alegerile Camere-
lor de Agricultura, Stirbei simtind c5 funia se apropia de par, a socotit
ca era mai abil el zicea: mai prudent SA taca si sa se retraga ca
melcul in scoica lui. Mi-a trimis pe Capitaneanu rugandu-ma & tinem
contactul printr-insul. imi convenea de minune, caci fath de Capitanea-
nu puteam vorbi mai pe fath si printr-insul puteam afla mai multe decat
prin discretul Favorit-Cumnat. In tot decursul toamnei si al iernii, am
primit o datade dou ori pe sapthman5 vizita lui Capitaneanu. Din ate
ii spunea Stirbei, din cate mai afla si de pe la altii, caci cu firea lui de
copoi ii plimba nasul pretutindeni, Capitaneanu nu s-a indoit un mo-
ment, pada' in ultima zi de chemarea Partidului National la succesiunea
Guvernului. Singura lui indoial5 (indoial5 probabil intretinuta de Stir-
bei), era dac5 voi putea impune eu (caci de mine nu se indoia!) prese-
dintia lui Stirbei, si dac5 Regele va primi o participare a taranistilor in
Guvern... Capitaneanu a insistat tot timpul pentru colaborarea cu Ora-
nistii, fiindc5 si-a dat seama ca numai dintr-un conflict intre taranisti si
noi pe chestiunea sefiei Guvernului, putea sa iese o presedintie a lui
Stirbei. Pentru aceasta colaborare insista si Stirbei, punand inainte le-
gaturile sale cu Stere. Am convingerea ca Stirbei a lucrat tot timpul
sincer pentru chemarea noastr5 la putere, i voi arata mai la vale senti-
mentele de deceptie i de adanca ostilitate cu care a primit Guvernul
Averescu. Maniu i-a reprosat mai tarziu ca n-a facut nimic pentru a ob-
tine schimbarea de Guvern in octombrie sau noiembrie 1925 si c5 a la-
sat pe Bratianu s-si joace mendrele. Din punctul sau de vedere Maniu
a avut dreptate, numai Ca punctul sau de vedere nu corespundea cu al
lui Stirbei. Acesta urmarea, in plus de aducerea blocului la putere,
chiar locul lui Maniu, si pentru a ajunge la acest din urm5 scop avea
nevoie de exasperarea opozitiei exasperare care s5 o duca la acte
destul de violente, Inc& sd inspire teanid Regelui ,si sd ii forteze miina
la o schimbare de Guvern pe de o parte la impunerea unei persoane
de incredere in fruntea noului Guvern pe de alta... $tirbei a lucrat tot
timpul pentru noi, dar desigur si inainte de toate pentru el.
Cu Costic5 Hiott, ministrul Casei Regale, eram legat cu prietenie de
pe vremea cand faceam amandoi politica cu Nicu Filipescu. Era o ciu-
data fire de om; inteligent, citit, subtire nu era bun de nimic, fiind-
ca-si petrecea vremea taind fire de par in patru. intorcea lucrurile pe
www.dacoromanica.ro
216 CONSTANTIN ARGETOIANU

fatg, pe dos i in toate felurile pang sg ia o hotgrare, qi in cele mai multe


cazuri nu lua nici una. Elegant pe dinafarg i pe dinguntru, avusese suc-
cese la dame in tinerete, qi se tinuse mult5 vreme cu Simky Lahovari pe
vremea cand aceasta era una din leoaicele" Bucuretiului.
Despre tafal sgu se spunea c5 era fiul doamnei Esthiotti, frumusete
celebrg, cu casa deschisg i primitoare, peste drum de biserica Alba, la
Cimeaua Roie i a lui Gheorghe Asachi. Alexandru Emanuel La-
hovari1, a carui mama, Olimpia Lahovari era fiica lui Asachi, socotea
zvonul intemeiat, qi trata pe Eratii Hiott ca rude de maim stang5". De
altminteri, Nicu Hiott, fratele lui Costic5 semgna ca doug picaturi de
ap5 cu bustul lui Asachi aezat la loc de cinste in salonul lui Alexandru
Emanuel. Numele de Hiott ar fi fost dat copilului din flori, luandu-se a
doua jumtate a numelui doamnei Esthiotti...
Costic5 Hiott ar fi putut s5 ajunga ministru, ca toat5 lumea, prin
politica, clacg n-ar fi fost atat de sfios i n-ar fi avut o adevarat5 repulsie
pentru tot ce constituia miezul" carierei in care intrase farg voie i
numai de dragul lui Nicu Filipescu. Cu infatiarea lui de lord englez,
cu oroarea lui de promiscuitatile electorale, Costica Hiott n-a pus o
data picioarele intr-o intunire publicg, n-a dat maim cu un agent, n-a
bgtut pe umgr un aleggtor. Activitatea sa politica' pang la razboi s-a lirn-
kat la articole tipgrite in Epoca, cele mai multe nesemnate iar dupg
razboi a renuntat i la scris. Nu e de mirare cg a jamas astfel de carutg,
pe cand altii, cu mult inferiori lui, au ajuns. Dupg incheierea pkii, 1-am
impins noi, fotii filipescani, i am obtinut s5 fie numit ministru la
Praga, rug ca dansul s5 fac5 un demers. Tinuta lui, discretia lui, ome-
nia lui au impresionat pe Regina Maria care 1-a impus in locul lamas
vacant prin moartea lui Miu. Brgtianu acceptase numirea ca s5 fac5
plcere Reginei dar nu o prea mistuise, cgci era obinuit s5 aibg oame-
nii lui" in apropierea Suveranilor qi numai omul lui" nu era fostul
devotat al lui Nicu Filipescu. Prin incuscrirea cu Stirbei2 se mai rupse-
se gheata intre dansul qi primul ministru, dar atat. Toate simpatiile lui
Costicg Hiott mergeau care Maniu i cgtre Partidul National, in care se
inscriseserg mai toti filipescanii, dar socotind c5 in postul sau nu tre-
buia s5 faca nici un fel de politica, ii interzisese orice manifestare a
sentimentelor sale. Nu se deschidea cleat fata de Grigore Filipescu i
' Post ministru la Roma, la Constantinopol, la Viena si la Paris.
2 Nicu Hiott, singurul copil al lui Costica s-a castorit cu Caterina 5tirbei, fiica cea
rnai midi a lui Barbu, de care s-a despartit mai tarziu.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 217

de mine, dar cu 615 prudent5, cu eke reticente, cu eke precautii orato-


rice! Discretia lui il impingea cateodat5 la scene ridicole. imi reamin-
tesc una intre altele. Dorind s am de la dansul nu mai stiu ce informa-
tie de nimic, urmtorul dialog s-a desfasurat intre noi:
Argetoianu, am s-ti spun dar cuvnt de onoare ca. n-ai sA re-
peti?
iti dau cuvfintul meu...
Ei bine, nu stiu nimic!"
Insist asupra acestei discrete aproape patologice a lui Costic
Hiott, pentru a da tot pretill informatiilor sale care mi-au dat atata sigu-
ranta, dupa cum se va vedea, in demersurile mele din primele trei luni
ale anului 1926, care au precedat criza de Guvern.

Partea a doua a misiunii pe care ma insarcinasem s5 o duc la bun srar-


sit, stabilirea unui program de guvern5mant comun cu tafanistii, mi-a dat
mult de lucru, mi-a pus mintea si nervii la grea-incercare si am fost de
mai multe ori pe punctul s5 renunt la toate i s5 ma dau batut. In paginile
care unneaz5 cititorul va gAsi un slab ecou al deziluziilor si al suferinte-
lor morale prin care am trecut, ca sa nu ajung la nimic, la nimic intere-
sant cel putin in ordinea de idei pe care o urmkeam de atatia ani...
in afar5 de ramurirea situatiei politice generale notata mai sus, ale-
gerile Camerelor de Agriculturi au mai avut consecinte si in sanul gru-
parii noastre, a Opozitiei Unite si anume o sporire de pretentii in
Partidul Tkanesc si o usoar5 deprimare in Partidul National.
Succesele cele mai masive fuseser5 ale tar5nistilor, in Vechiul Re-
gat. Partidul lor se dovedise ca o fo45 electorala de temut si conduch-
torii lui, uitand toate contingentele noastre politice s-au crezut arbitrii
situatiei. Oamenii au luat nas si au inceput s vorbeasc5 de sus. S5 ne
vorbeasca de sus chiar noua, aliatilor kr din alegeri, desi isi dau seama
c5 fara noi nu puteau fi chemati la putere. A fost o greseal5 tactic5 pe
care au savarsit-o, caci prin spectacolul precupetirilor lor, au slabit va-
za blocului si au permis lui Br5tianu s6 obtinA mai usor in aprilie urma-
tor inlkurarea unui Guvern ce se prezenta sub aspecte eterogene si rar
un cheag care s5-i asigure o carmuire linistita.
In Partidul National, popularitatea taranistilor a impins pe Maniu s5
alerge mai mult ca oricand dup5 colaborarea kr, si pe Iorga, intransi-
gentul de pada atunci, s5 o vad5 cu ochi mai indulgenti si & se intrebe
dac5 nu putea deveni el candidatul la presedintie al tarnistilor, lipsiti
www.dacoromanica.ro
218 CONSTANTIN ARGETOIANU

in r5ndurile lor de o personalitate cu destul autoritate personal pentru


a pretinde la sefia Guvernului...
Numai eu nu-mi pierdusem cumpaul. Succesul t5ranisti1or ma plic-
tisea, fiinde5 imi dam seama c5 negocierile cu dansii urmau s5 fie mai
anevoioase, dar fiind hotarit s5 le duc la bun sfarsit nu ma indoiam c
voi izbuti in straduintele mele. Mai bine informat decit toti ai mei
despre st5rile de spirit din jurul Regelui, stiam C cu tot prestigiul lor
electoral, t5r5nistii nu vor putea sui coasta puterii dee& in caruta noas-
tr si ea' pang in cele din urm5 vor trebui sa" se supun5 conditiilor mele.
Si rnai stiam un lucru, c trebuia s ma grabesc. Regele se inapoiase la
inceputul lui septembrie din strainatate si c615toria lui triumfal in
Franta si in Anglia ii dAduse curaj, asa Inc& o criza de Guvern provo-
cat5 de dinsul putea sa se deschida inainte de primvar5, termenul fixat
de Bratianu. Nu era probabil, dar era posibil, i trebuia sa Ern gata pen-
tru toate eventualitAtile.
M-am pus pe lucru si mi-am consacrat tot timpul, de la inceputul lui
octombrie si pang la srarsitul lui decembrie, la aducerea la indeplinire a
acestui ultim punct al planului rneu de actiune. Pot s5 spun, c5 din par-
tea Partidului National, am lucrat aproape singur Iorga nu s-a ames-
tecat deloc in negocieri, rezervndu-si s pun5 conditii de ordin per-
sonal, bineinteles in ultimul moment, conditii sine qua non", dup5
obiceiul sau. Maniu, incantat s5 nu se angajeze personal", si convins
c5 din punct de vedere programatic eram mai in m5sur5 eu cleat dan-
sul, sa lupt cu doctrinarii" taranismului, mi-a 15sat rnan5 libera. Tem-
perament iezuitic, ii convenea de minune s5 intervie si el in ultimul
moment, s fac eventuale rezerve fata de angajamentele mele si s5
mai obtie ceva peste ce a fi obtinut eu. Mi-a delegat pe Mihai Popo-
vici ca reprezentant al Ardealului" (Maniu nu pierdea nici un prilej de
a bga Ardealul in toate sosurile), in realitate ca observator al lui.
Mihai Popovici nu mi-a adus nici un ajutor, dar trebuie sa ii aduc mar-
turie cinstit5 ea* nici nu m-a incurcat in pertractarile" mele.
Prin lungi intrevederi cu Stere, cu Mihalache, cu Lupu, cu Iunian si
cu Raducanu am ajuns s5 conving conducerea" Partidului Taranesc c
sosise inomentul s5 transform5m intelegerea noastr de opozitie intr-un
acord de guvern5mant si c5 inainte de a discuta chestiunile personale"
(impartirea portofoliilor, prefecturilor si celorlalte demnit5ti) era nece-
sar s5 ne punem de acord asupra programului de adus la indeplinire
printr-o guvernare comun5. Imi cunosteam oamenii, i imi dam seama
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 219

c5 ne vom intelege mai usor asupra problemelor de rezolvat decal asu-


pra faimosului echilibru de forte", formula abstract5 menit5 sa mas-
cheze ambitiile concrete. In vederea acestor discutii asupra programu-
lui, am propus s5 ne intalnim de dou5trei ori pe s5pfaman5, la mine
acas5, in comitet restrans, fiecare partid fiind reprezentat prin 4-5
membri. Propunerile mele au fost acceptate. In gandul meu, aceste ne-
gocieri, ffi sa fie secrete, trebuiau s5 fie discrete. Spre marea mea mi-
rare, ne-am pomenit la conducerea Partidului National era pe la
inceputul lui octombrie cu o hartie de la Mihalache, prin care mi se
propunea oficial" transformarea acordului de opozitie in acord de
guvernrnant, si am aflat in acelasi timp c5 Comitetul Central Execu-
tiv al Partidului Peanesc" fusese convocat, impreun5 cu parlamentarii
si reprezentantii organizatiilor judetene, pentru ziva de 13 octombrie
spre a discuta aceasta propunere".
Cam jenati, Stere si Mihalache mi-au explicat" c5 partidul lor era
un partid democratic (i-a mancat fripti democratia!) si c5 inainte de a
incepe negocieri atat de importante ce puneau in joc viitorul partidului,
erau siliti s5 cear invoirea acestuia. Erau jenati si unul si altul fiindc5
in pertract5rile" lor cu mine nu pomeniser6 despre aceast5 formalita-
te" si erau jenati mai ales fiindc6 pricepuser5 din vorbele mele ea' ghi-
cisem adevratul scop al acestei convoc5ri: sd-si ingrddeascd dinainte
posibilitdfile de concesii si sd hotdrascd ei, anumite puncte, fird sd le
mai discute cu nail 0 ruptur5, ce ar II pfabusit tot planul meu find
exclusa, am inghitit si aceast5 porcarie f5cand ins5 atenti pe inter-
locutorii mei asupra faptului c5 Guvernele nu se obtin" prin procese
verbale de Comitete Executive, si cd porneam cu piciorul stag...
Stere si Mihalache au incercat s5 o dreag5 afirmand c5 formele"
nu pot strica fondului" si c5 asupra fondului" urma s5 ne punem
de acord noi. Formele" se vor adapta apoi fondului", etc. si rn-au pi-
sat un ceas cu formele" 0 cu fondul"...
Voi reproduce aci comunicatul Partidului faranesc, dat dup5 inche-
ierea discutiilor din sedintele Comitetului sal Executiv din 13 si 14
octombrie 1925, pentru a ar5ta pe de o parte obfaznicia acestei grup5ri
imb5tat5 de succesul alegerilor si pe de alta cat drum a facut in 4
ani, trecand de la utopiile din 1925 la ghesefturile din 1929...
Citez textual:
Comitetul Central Executiv al Partidului Thanesc, impreuria cu
parlamentarii si reprezentantii organizatiilor judetene, in sedintele de la
www.dacoromanica.ro
220 CONSTANTIN ARGETOIANU

13 i 14 octombrie, examinand situatia politic5 genera15, raporturile cu


Partidul National i chestiunea alegerilor comunale qi judetenei i alte
chestiuni de partid, a ajuns la urm5toarele incheieri:
I. In ce privege acordul de opozitie cu Partidul National.
Avand in vedere c acordul de opozitie intre partidele Taratiesc i
National, al ckui scop este r5sturnarea Guvemului liberal i asigu-
rarea reciproc5 de alegeri generale libere in cazul cand aceasta ar
depinde de unul din cele dou partide;
Avand in vedere c Guvemul n-a tras Inca consecintele din rezul-
tatele alegerilor Camerelor de Agricultur5, p5r5sind puterea;
Comitetul Central al Partidului farsanesc intelege s respecte acel
acord 135115 la realizarea obiectivului (stilul e al Partidului far5nesc!)
in acest scop reinnoieqte mandatul Delegatiei Permanente de a exa-
mina de la caz la caz i a executa mijloacele de lupt5 (stilul e tot al Par-
tidului Pr5nesc) in intelegere cu conducerea centrala a Partidului Na-
tional, pcind la eventuala infiin(are a unei conduceri unitare, printr-un
comitet unic al celor douii Delegatii Permanente comitet care s fie
investit cu puteri depline de a lua imediat orice msuri obligatorii pen-
tru cele dou5 particle in vederea obtinerii mai grabnice a rezultatului
urmarit.
II. ln ce privege propunerea de acord de guvernare.
Avand in vedere raportul verbal facut de preFdintele Comitetului
Central Executiv dl. I. Mihalache cu privire la situatia politic5
general, precum qi dezbaterile ce au urmat in cursul zilei de 13 octom-
brie;
1) Comitetul Central ia act gi aprob5 propunerea pe care Delegatia
Permanent5 a f5cut-o conducerii centrale a Partidului National, anume
de a examina necesitatea complectkii acordului de opozitie printr-un
acord de Guvem motivat5 de faptul c5 rezultatul alegerilor de la Ca-
merele Agricole a creat o nou situatie politic5 qi constitutional din
care rezult noi obligaii pentru cele dou5 particle.
2) Comitetul Central ia act i aprob52 de asemenea bazele princi-
piale pe care a stat Delegatia Permanenta in propunerea facuta condu-

1Alegerile comunale i judetene trebuiau s' alba' loc Inca in toamna anului 1925
Dup infrangerea suferittt de Guvern in alegerile pentru Camerele Agricole, ele au
fost amtmate pentru primavara anului 1926.
2 Tot stilul Mibalache! $i asa ptinit la srarsitul Comunicatului...
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 221

cerii Partidului National pentru acordul de guvernare, baze care consti-


tuie insa.,i ratiunea de a II a Partidului Tar5nesc qi anume:
a) Adoptarea i executarea unui program minimal de guverndmiint,
menit, pe de o parte a pune tarn pe adevaratele ei temelii de reconstruc-
tie material5, de refacere moral qi de ordine legal5 iar pe de alt5
parte, a-i garanta emanciparea de trusturile bancare qi de dictatura oli-
garhic5;
b) Punerea in functie sincer qi corect5 a mecanismului constitutio-
nal prin Guvern parlamentar izvorat din alegeri libere;
3) Comitetul Central ia act qi aprob5 de asemenea c5 Delegatia Per-
manenta a propus dou solutii de realizare a ideii Guvernului parla-
mentar:
a) Sau pe baz5 de libertate de candidare in alegerile generale, fieca-
re partid cu programul &au, Guvernul definitiv alcaluindu-se ulterior,
potrivit structurii parlamentare;
b) Sau, determinati pe lang5 consideratiile tehnice i de noua
lege electoral5 depus5 de Guvernul liberal la Camera pe baz de
cartel electoral incheiat deodat5 cu acordul de program minimal.
In acest ultim caz ins, pentru a r5mane in cadrul principiilor i in-
dicatiilor constitutionale, la temelia cartelului electoral nu pot interveni
alte consideratii decat indicatiile din ultimul timp ale corpului elec-
toral, precum si diferitele manifestatii ale opiniei publice din care se
poate constata increderea ce acord5 tara fiecaruia din cele dou5 particle.
Avand in vedere acestea, Partidul Tdrdnesc se simte in drept a so-
coti cif reprezintdforte cel pu(in egale cu Partidul National si ca atare
n-ar putea face alffel deceit sd stea pe picior de egalitate in examinarea
eventualului cartel electoral.
4) Insuqinduli pe de-a-ntregul punctul de vedere al Delegatiei Per-
manente, atat in ce privete necesitatea propunerii de des5varOre a
acordului de opozitie printr-un acord de guvernAmant in noua situatie
politic5 i constitutionala, cat i asupra bazelor principiale ale acestui
eventual acord;
Considerand de asemenea necesitatea pentru Partidul raranesc de a
se orienta clar cat mai curand, in vederea campaniilor electorale deschise
Hotdrdste,
a) D mandat Delegatiei Permanente, ca in intregime sau prin dele-
gatii ei anume desemnati si in conditiile mai sus expuse, s5 poata desa-
varqi i complecta acordul de opozitie printr-un acord de Guvern.
www.dacoromanica.ro
222 CONSTANTIN ARGETOIANU

b) Pada la realizarea acestui eventual acord 0 pentru a nu fi sur-


prin0 de imprejurari Delegatia Permanenta va lua fara intarziere
masurile tactice indicate pentru ca Partidul Taran.esc s intre in cam-
paniile electorale pregatit .yi liber pe miscarile sale.
III. In ce priveste alegerile comunale si judetene.
Comitetul Central a formulat o serie de directive cu caracter general
lasand aplicarea lor tactica la libertatea organizatiilor locale cu anume
restrictii.
Partidul Taranesc iinelege sd tragd consecinte politice din alegerile
pentru consiliile judetene. Asemenea consecinte vor avea evident i
orke alegeri comunale in care Guvernul se va fi prezentat cu liste de
partid.
Este de la sine inteles, pe de alta parte, ca necandidarea de catre Gu-
vern a actualekr comisii interimare precum i orke renuntare din par-
tea sa la liste de partid, data find practica liberala, va fi socotit ca o
recunoatere din partea Guvernului a impopularitatii sale i implicit ca
o biruinta morala a opozitiei".
Partea esentiala a acestui comunicat, tot cantecul lui, se afla tiparita
in ultimul alineat din punctul 3 al paragrafului II (relativ la acordul de
Guvemare). Forte cel pull,: egale cu Partidul National" 0 prin
urmare pretentii in aceea0 masura... Restul era garnitura, i Inca garni-
tura banala; garnitura cu care se umpleau de obicei golurile peltelelor
democratice, pline de declaratii teoretice dar lipsite de cele mai ele-
mentare precizari practice. Pe acqti doctrinari" cu buzunarele pline
de principii (in ateptarea altor bunatati") nu-i interesa decal un singur
lucru: sa nu-i incalece Partidul National, i sa ocupe ei locurile de pri-
me violine in Guvern. Intemeiati pe incontestabilul lor curent electoral,
taranitii-0 inchipuiau ca se vor putea impune de0 nu puteau ignora ca
intr-o tara necoapta, ca a noastra, pentru regimurile democratice, pute-
rea nu se c4tiga numai pe baza de popularitate. Singuri, taranitii
n-aveau nici o ansa sa ajunga dupa liberali la Guvern. La Guvern ii
aduceam noi, nationalii, ca sa-i impiedicam sa agite mai departe tam in
opozitie, i in acest sens i numai in acest sens putea fi primita de Co-
roana formula noastra. A admite egalitatea cu taranitii in alcatuirea
Camerelor viitoare i a Guvemului, ar fi fost sa ne sinucidem avant la
lettre".
Interesant, era in comunicatul t5r5nitilor, i amenintarea la adresa
lui Maniu cu libertatea de micari" pada' la stabilirea acordurilor li-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 223

bertate ce urma, bineinteles, s fie folosita inainte de toate, in Ardeal.


Stiau hotii de ce se temea domnul Prezident...
Ca s5 evit5m o reactie public5 prea violenta din partea lui lorga si
un comunicat" tot atat de darz ca al lor din partea noastrl, Maniu
atat de doritor s5 ajung la o intelegere cu tar5nistii a fost de parere
s5 nu convoc5m Comitetul Executiv al Partidului National pentru r5s-
puns, si s5 ne mkginim la 15muriri verbale intre sefi. Am convins pe
lorga ca Maniu avea dreptate, si lui Mihalache i s-a explicat ea' inainte
de a proceda la formele defmitive ale unui acord, era conzult", vorba
ardelenilor, sci fim fixati, atat asupra programului minimal de guvern5-
mint cat si asupra criteriilor pe baza ckora se va stabili raportul de for-
te intre cele dou partide. Si cum stiam c5 alegerile comunale si judete-
ne vor fi amanate, n-am facut nici o obiectie la hotkarea de libertate
in miscki" pretins5 de t5r5nisti pan5 la stabilirea acordurilor de guver-
nare acordul de opozitie r5manand in picioare pan5 la fasturnarea
regimului Br5tianu.
A famas inteles ca precizarea unui program minimal s5 continue s5
fie discutata la mine acasa. Pranistii au delegat in acest scop pe Miha-
lache, pe Stere, pe Lupu si pe Madgearu iar Partidul National pe
Iorga, pe Maniu, pe Mihai Popovici si pe mine. Iorga a declarat c nu
vrea & se intalneasca cu Stere si de fapt n-a venit deck de dou5 ori
la intrunirile noastre, cu asigurarea Ca nu va veni Stere, iar Maniu o
singur5 data, far s5 cear nici o asigurare. Astfel incat, prezenta lui.
Stere in comisia tkanista a avut drept efect s5-mi arunce mie pe umeri
intreaga r5spundere a negocierilor, intrucat privea Partidul National
c5ci de pkerile lui Popovici nu tinea nimeni seam5.
Raportul de forte" a rmas s5 fie discutat deocamdata; intre Maniu
si Mihalache. Acest deocamdate il g5sise Maniu Cunctator, convins
ca pe acest teren nu se va ajunge la intelegere a priori", si ea' numai
precipitarea evenimentelor" si faptelor indeplinite" vor putea duce la
solutii... S5 vedeti dumneavoastr, domnule Argetoianu, altfel voi
putea eu vorbi lui Mihalache dup5 ce voi fi inskcinat cu formarea Gu-
vemului, ca acum. Si apoi de ce sa vindem pielea ursului in p5dure? Sa
ii tinem cu vorba i s5 astept5m..." In tinutul cu vorba" era Maniu ne-
intrecut! Pe Iorga 1-am adus s5 lase sarcina acestor negocieri colegului
ski, f5candu-1 s5 cread ea' tot el va transa chestiunea" in dou5 vorbe,
dup5 ce Maniu nu va fi ajuns la nimic!
www.dacoromanica.ro
224 CONSTANTIN ARGETOIANU

imi pare r5u cA n-am protocolat intrunirile programatice" care s-au


tinut lant la mine acas, in octombrie, in noiembrie i in decembrie pa-
ng la Cr5ciun. Au fost savuroase, din toate punctele de vedere qi pentru
mine foarte instructive c5ci mi-au permis s5 patrund mentalitatea stra-
turilor noi" qi s-mi dau seam de tot golul ce se ascundea in dosul fra-
zeologiei demagogice. Pe lang delegatii oficiali ai partidului au mai
venit din cand in cand intrarea era liber5 qi dezbaterile nu erau se-
crete 0 alti fruntai t5r5niti ca Halipa, Gic5 M5c5rescu, Iunian, R5-
ducanu, Costache Lupu qi Inca cativa pe care i-am uitat. De la noi, ni-
meni. Dintre toti numai Mihalache, Stere i Madgearu erau sinceri
democrati, convini de misiunea lor pe p5mant unde Dumnezeu ii h5r5-
zise ca s5 lumineze gi s ridice poporul romanesc. Toti ceilalti erau
simpli farsori hot5rati s5 ajung5 min4tri, oameni pentru care probleme-
le sociale erau numai prilejuri de vorbarie qi care porniser5 in politica'
cu piciorul sting fiindcA din stanga,ssufla vantul i fiindc5 in celelalte
partide concurenta era prea mare. In Partidul Liberal doctorul Lupu
ajunsese cu greu prefect i deputat; in cel Taranesc &arise de-a drep-
tul intr-un Minister (0 Inca la Interne!) qi avea pretentii de ef...
Stere, Mihalache i Madgearu erau sinceri democrati, dar temeiuri-
le democratismului lor erau tot atat de diferite pe cat de deosebite erau
insuirile lor sufleteqti i contingentele in care se dospise tempera-
mentul fieckuia. intre ei, cel mai recent format deqi nu cel mai final-,
era Mihalache. Pan la fazboi orizontul lui fusese limitat de modestele
idealuri ale corpului didactic de la sate. St5panirea unei cooperative
rurale, un ravnit loc de deputat, preedintia Asociatiei Inv5tAtorilor, ex-
cursii m5noase prin Ministere cu un ghiozdan la subtioar5, erau singu-
rele preocup5ri ale unei minti bine echilibrate pe care nu o framantau
ambitii dearte. 0 minte pentru care lumea incepea la Topoloveni i se
sfagea dac5 nu la granitele Muscelului, cel mai departe la Bucureti.
Razboiul a rupt toate hotarele i toate zagazurile, revolutia ruseasca a
impins valurile utopiei asupra Europei istovite iar dezechilibrul econo-
mic i s5r5cia au tulburat capetele oamenilor. Masele populare pier-
zand respectul oligarhiei" i increderea intr-insa, s-au ridicat *i au ce-
rut altceva. La noi, unde nimic nu era preg5tit pentru o schimbare radi-
cal5 de regim, laitatea p5turilor conduc5toare n-a opus nici o rezisten-
ta asalturilor demagogice i s-a gfabit s5 arunce lest" in loc sa apere
organismul politic i social existent i sd-1 adapteze treptat noilor con-
juncturi. Sufragiul universal i expropierea au fost aruncate in gura
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 225

lupilor" si la anarhia europeana postbelica s-a adaugat o anarhie mora-


la si materiala specific romaneasca. Ambitiile invtatorului Mihalache
s-au desteptat odata cu ambitiile intregii sale tagme si cum se ridicase
deja deasupra colegilor sai prin presedintia Asociatiei si prin decorarea
cu Mihai Viteazul", a facut din camasa care ii ascundea posteriorul un
simbol si s-a pus in fruntea miscarii taranesti. Si fiindca, desi indraznet
la fapta, era smerit la vorba, a ajuns ministru la un an dup srarsitul
razboiului, intr-o zi in care isi pierduse toata lumea mintea. Prea inteli-
gent ca & nu-si dea seama ea a ajunge nu era nimic si ea' a se met:fine
era totul si constient de lipsa sa de pregatire pentru posturile inalte
de comanda, Mihalache s-a aruncat pe manuale. A citit tot ce a gasit,
pe romaneste; a luat hapuri de frantuzeste si a inceput sa descifreze si
textele comandate la Paris. A inghiti nu inseamn insa a si mistui, asa
incat in cazul omului nostru asimilarea a fost mediocra. Mais il y avail
la bonne intention. Grija mare a lui Mihalache, in acele inceputuri ale
carierei sale, era sa nu fie prins in delict de ignoranfd si pentru aceasta
venea la consfatuiri cu lectia preparata, al-a s reuseasca bineinteles &
impresioneze pe cei de fata, mai toti familiarizati cu cartile, cu doc-
trinele si cii teoriile. De multe ori se plictisea si el cu lectia" si lasand
manualele la o parte, o lua mai taraneste, punand numai bunul sau simt
si inteligenta sa naturala la contributie. Vorbea atunci cu miez, evoca
cu talent mizeriile celor multi, si impresiona. Mai tarziu, Mihalache a
lasat la o parte erudifia, care la dansul era o simpla spoiala, s-a multu-
mit sa fie le paysan du Danube" si si-a tinut acest rang cu denmitate.
In 1925 in* suferea Inca de situatia inferioara pe care i-o crea lipsa lui
de diplome universitare si de jacheta. Si fiindca suferea, se arata arta-
gos in discutii, si susceptibil cu exces...
Pe cand democratismul lui Mihalache era astfel produsul contin-
gentelor in mijlocul carora traise si al nazbatiilor postbelice demo-
cratismul lui Stere era eflorescenta unui suflet excesiv, unei minti su-
pra-acute tulburate prin mania analizei si printr-o enciclopedica erudi-
tie care scrutase toate orizonturile... tiparite. Pe cand Mihalache trecu-
se de la democratic la carte, Stere fusese impins de carte spre democra-
tic. Persecutat, izolat, rupt din legaturile oamenilor Stere n-a trait
ani si ani de zile decat cu cartile si cu doctrinele abstracte. Fara sh co-
boare in mijlocul poporului (n-a facut-o nici in Rusia, nici chiar in Si-
beria unde a fost exilat) si sa-i cerceteze insusirile, nevoile si posibilita-
tile, Stere a studiat in carti toate doctrinele si a sfarsit prin a alege una,
www.dacoromanica.ro
226 CONSTANTIN ARGETOIANU

pe aceea pe care a simtit-o mai apropiath de suferintele i de pomirile


sufletului lui i care se impka mai bine cu concluziile rationamentului
s5u. Stere a cunoscut omenirea prin operele ei tip5rite i a judecat fie-
care popor dup5 ce era scris in crti. Asa a cunoscut pe nemti, pe fran-
cezi, pe englezi i chiar pe ru0 0 i-a f5cut despre dan0i o idee
incomplect. Cum in materie de filozofie i de sociologie romfinii nu
au scris aproape nimic pe romani, Stere nu i-a cunoscut deloc...
Democratismul lui Madgearu era sincer i el, izvoarele sincerithtii
sale nu trebuiau c5utate nici in influenta mediului, nici in a doctrinelor.
Constipat i atrabilar, Madgearu tampise cartea", urmase cursuri in
Germania, fusese elevul silitor al lui Werner i al lui Sombart, tocise
zeci i sute de volume i se socotea depozitarul tuturor teoriilor, mai
ales al celor germane, in materie de economie politic5 i de sociologie.
Era convins c5 e singurul economist i financiar al Romaniei i in
aceast5 calitate chemat s5 organizeze noile aezhri postbelice, care nu
puteau fi aduse la indeplinire i in Romania decal sub senmul unei de-
mocratii cu atat mai intransigente cu cat binefacerile ei erau mai putin
dovedite. Dezinteresat din punctul de vedere al intereselor sale mate-
riale, Madgearu era lacom de putere i nerbd5tor s-0 poath valorifica
genialele conceptii economice i financiare. Fiecare zi de inthrziere ii
rodea ficatii, ii otthvea sufletul i il impingea s" scuipe venin. In fond,
era spurcat numai la vorb5, qi sub valurile de thut5ti ce ii curgeau dintre
buze se ascundea o inim5 bun5 i naiv5. Negativ ca toti constipatii,
Madgearu incepea prin a opune un viguros nu, in discutie, la mice pro-
punere pentru a ceda apoi argumentelor conving5toare, c5ci nu era
un inc5p5tanat, ci un pornit deosebire mare. Fiindc5 era un pornit se
da la oameni, ca cainii prin sate, fat-5 s tie pentru ce dar fiindc6 nu
era inc5patanat, se imp5ca dup5 ce sfarea s latre, cu oamenii pe care
incercase s ii rup5 cu coltii. Asa se aruncase asupra mea, din senin, pe
timpul Guvernului Averescu 0 se imp5case: in loc s-0 infig coltii
in mine ajunsese s5 i-i infig5 in sandwich-urile mele i s5 m5 sustie in
lupta mea pentru stabilizarea monetar impotriva lui Vintil5 Br5tianu
care, in sufletul lui Madgearu, luase locul meu de inamic nr.1 .
Casa mea inc5p5toare i confortabil5 a fost timp de aproape trei luni
un centru pl5cut de intalnire pentru frunta0i democratiei i ai arivismu-
lui. Le serveam ceai i cafele negre, pthjituri, mezeluri i aperitive...
Curatau democratii tot, ca Ikustele, i plecau multumiti. Mai putin
multumit thmneam ins5 eu...
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1923-1926 227

Mai putin multumit fiindc5 imi dam tot mai bine seama, pe zi ce
trecea de greutatile aproape de neinvins ce stau in calea unei intelegeri
de guvernare intre tar5nisti si noi. Aproape de neinvins, fiindca nu erau
greulati de ordin programatic, ci greut5ti ridicate de ambitiile personale
ale unuia si ale altuia. Desi fusese inteles c5 in intrunirile de la mine nu
se va discuta decal program, fiecare argument, fiecare cuvant pronun-
tat nu urmarea decat un singur scop nem5rturisit: asigurarea portofoliu-
lui ravnit. In loc s fie obiective, discutiile erau subiective. Lupu pre-
tindea Interne le, Madgearu Finantele, Mihalache Agricultura i ca
sa obtie aceste trei portofolii f5ceau cu totii rezerve cu privire la
presedintia lui Maniu, desi nu indrazneau s cear5 locul de prim-minis-
tru pentru partidul kr. Bineinteles aceste pretentii erau schitate numai
in treack, fara s5 fie puse in discutie, iar eu ma margineam sa observ
ca asemenea chestiuni nu erau Inca la ordinea zilei...
Nici chiar Stere, cel mai dezinteresat in materie de portofolii, nu
respecta ordinea de zi". Orice punct in discutie ii da prilejul unor nes-
farsite digresiuni in care dup5 ce debala" cunostintele lui teoretice se
avanta in tot felul de consideratii politice asa Inca pierdeam cu totii
vremea si bateam cum se zice apa in piu5. Hot5rasem de comun acord
s nu ne ocup5m dee& de problema administrativ5, de cele fmanciare
i economice si de perfectarea reformei agrare asupra celorlalte pro-
bleme de guvern5mant intelegerea intre cele dou5 particle neprezent5nd
nici o greutate.
Problema constitutionala fusese lasata la o parte, si acest simplu
fapt dovedea cat erau de ahtiati dup5 putere bunii nostri democrati. Si
Partidul Nationall si Partidul far5nesc declaraser5 in Camera ca nu vor
recunoaste si nu vor aplica noua Constitutie votata de liberali dar si
nationalii si tar5nistii Ii dau seam5 ca nu ii va chema Coroana la pu-
tere cleat pe temeiul acestei Constitutii. A continua cu nerecunoaste-
rea" intransigenta insemna si pentru unii i pentru altii inl5turarea de la
succesiunea Guvernului Bralianu; a reveni asupra declaratillor solem-
ne f5cute, o umilire greu de inghitit si greu de talmacit opiniei publice.
In ultima vreme, Maniu declarase ca nu recunoaste Constitutia in
drept, dar ca o recunoastere in fapt, ca lege fundamentala provizorie a
Statului. Taranistii nu mai declaraser5 nimic, i fasaser5 lucrurile in-
curcate, asteptand sa le descurce Dumnezeu. Si unii si altii au primit
I Fractiunea Maniu, inainte de fuziunea ei cu Iorga i cu mine.
www.dacoromanica.ro
228 CONSTANTIN ARGETOIANU

sugestia mea, si anume sa lamureasca ca prin declaratiile lor anterioare


inteleseserd numai sa urmareasca votarea unei noi Constitutii, in mo-
mentul cand convocarea unei noi Constituante va fi posibila... Mai
erau i intr-un partid i intr-altul intransigenti, dar conducerile lor erau
plictisite de situatia inextricabila in care se bagasera, i neputand ie0
dintr-insa cu cinste, amanaserdhotrdrile de luat. Am socotit i noi, in
comitetul nostru restrans, ca chestiunea nu era la ordinea zilei i am
trecut peste dansa.
Nu voi intra in amanuntele discutiilor noastre, cat pot s5-mi amin-
tesc despre ele, fiindc5 amanuntele nu mai prezint5 nici un interes. Voi
nota numai cateva puncte esentiale. In solutionarea problemei adminis-
trative s-a admis ideea descentralizarii regionale sustinuta de mine in
1921 ca un prim pas pentru o descentralizare mai larga. S-a admis de
asemenea i autononiia satului, cenit de tarni0i, cu toate incercarile
mele de a demonstra utopia unei asemenea reforme. In materie econo-
mica am cazut cu totii de acord sa incurajam initiativa individual, sa
ingradim interventia Statului, sa garantam colaborarea capitalului strain
i s5 nu inlesnim crearea unei industrii artificiale i parazitare dauna-
toare agriculturii i menit numai sa satisfac5 interesele bancilor libera-
le. in materie financiark principiile sinceritatii bugetare i stabilizarii
monetare pentru care ma fazboiam de trei ani de zile, au fost admise
dup5 o lunga discutie in care Madgearu, care le aproba, a vrut sa ne
arate toata eruditia lui. In ce prive0e reforma agrafa, ne-am inteles sa
des5vagim operatiile de improprietarire care a0eptau Inca perfectarea
lor, sa o sfarim cu nenumaratele procese Inca in curs i s corectam
erorile facute i datorite in cea mai mare parte necinstei organelor de
improprietarire, i & luam masurile legale impotriva delicventilor.
N-am avut sa refuzam tarani0ilor o noua improprietarire,fiindth n-au
cerut-o.
Discutiile noastre s-au terminat de Craciun. A fost un fel de gentle-
man-agreement" cum spun englezii, caci n-am atemut nimic pe hartie,
dar a ramas ca punct catigat 0 pentru opinia publica ca cele
dou partide populare se intelesesera asupra unui program de guverna-
re... Mai rmanea un nimica tot: sa se inteleaga i asupra constituirii
unui Guvern i asupra alcatuirii listelor de candidati in alegeri! Cititorii
vor vedea mai la vale cum au fost rezolvate i aceste igeutati sau
mai bine zis cum n-au fost rezolvate!
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 229

Din aceste conferinte, cu clipele lor agitate si cu altele monotone ca


in toate intrunirile, mi-au ramas cateva icoane de neuitat. Inchid ochii
si v5d pe Iorga, asezat intr-un fotel, b5tand masura cu piciorul drept
aruncat peste cel stang, cu ochii atintiti la us5 ca sa vada daca nu cum-
va infra' Stere tacand i mancand. N-a spus un cuvant, el vorbaretul,
in nici una din cele dou5 sedinte la care a asistat. Venise de politete
pentru mine, dar nu era in mediul lui, i nu vorbea niciodata in chestiu-
nile care nu-1 interesau. Venise mai tarziu, si cum ii oferisem o ceasc5
de ceai si sandwich-uri rn-a intampinat cu un refuz: Multumesc, nu
iau niciodat5 nimic intre mese..." Dou5 minute mai tarziu, si-a tras fo-
telul lang5 mas, a golit una dup alta cinci cesti de ceai si a inghitit
vreo 20 de sandwich-uri si prajituri... gandindu-se la altceva! Asa era
omul! Nu putea sta fara sa' fac5 ceva; hofarat s5 nu ia parte la discutii,
neindfaznind sa-si scoala fittlicele din ghiozdan i s5 fac5 corecturi, sau
s ia o carte si s citeasc5, se pusese pe mancare, si trage-i!
\rad pe Maniu, reticent si cu aparente de fat5 mare, incercand sa
contrazic5 pe Stere i atacandu-1 asa cum o leoreta ar fi putut ataca un
mistret... M5 rog dumneavoastra, aveti dreptate, dar nu e tocmai
asa... S5 vedeti, la Budapesta..." si inainte cu argumente sub-
tile si de multe ori cam anemice... Mistretul, se oprea cateva minute, ru-
mega, ragaia, apoi se arunca asupra leoretei, i o f5cea harcea-parcea!
Incoltit, Maniu incheia: Aveti dreptate, desigur, dar vedeti dumnea-
voastr ma rog, la noi in Ardeal..."
Ardelenii d-tale au famas suflete de iobagi!" urla Stere, si cu o
mina' puternic5 ca s5 dovedeasc5 c5 sufletul lui era suflet de st5pan,
Inha trei sandwichuri deodata si musca din ele...
11 v5d pe Lupu suduindu-se cu Madgearu, amenintandu-1 cu gura
plin5 in care prajiturile se amestecau cu injuraturile, 9 i pe subtilul Iu-
nian desprtindu-i cu un: Da ce, va credeti la Camera? Nu va dati sea-
ma ca ati devenit boieri?"
Din fericire, toate s-au sfarsit fara btaie si cu bine, relativ. Zic rela-
tiv fiindc6 desipeprogram am ajuns, chipul, la o intelegere, pe m5sura
ce ne intelegeam mi-am dat seam- cat de putin cantarea programul in
socotelile acestor doctrinari manati numai de ambitiile lor personale.
Interesele tarii i principiile in slujba carora se declarau cu atata ifbs,
erau pentru ei floare la ureche. i imp5carea ambitiilor personale imi
prea foarte grea, daca nu imposibila.
www.dacoromanica.ro
230 CONSTANTTN ARGETOIANU

Dui:4 lichidarea sindrofiilor mele politice m-am intrebat, cuprins de


oarecare descurajare, daca nu trebuia sa schimb inc5 o data' macazul *i
sa vad daca nu era rost s5 pun la cale un Guvern ra e a concursul Partidu-
lui Taranesc. Dupa lungi ezitari am inlaturat insa o asemenea schimba-
re de plan. Un Guvern al Partidului National cu rivalitatea Iorga-Maniu
in5untru i cu coalitia Partidelor Liberal i Pranesc in afara, era
dinainte sortit infrangerii. Mi-am adus aminte cum au manevrat libe-
ralii pe t'araniti in 1921 impotriva Guvernului Averescu, Guvern ce
prezenta o suprafat5 incomparabil mai rezistenta decat aceea pe care ar
fi putut-o infat4a bicefalul Partid National. Un Guvern Maniu (de un
Guvern lorga sau $tirbei nu putea fi serios vorba) in flanc cu Bratienii,
cu bancile lor, cu toti taran4tii atat de darzi, de aprigi i de zgomoto0,
cu Averescu gata la orice abdicare numai sa guste inca o data puterea
i pandit de toate sagetile otravite ale Camarilei, nu putea ajunge
nici /Jana la alegeri. Trebuia sa merg inainte pe calea apucata, fie chiar
daca aceasta cale ducea la un calvar. Cu atat mai rau pentru mine, daca
inainte de a porni nu ma preocupasem mai serios de calitatea celor cu
care trebuia sa fac drumul...

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL XIX-LEA

Lovitura Printului Carol intalnirea cu Lupeasca in Franta


Hotkarea de a nu se mai inapoia in tar-a Motive le care au pro-
vocat aceasta" hotdrdre Renuntarea Printului la drepturile sale
constitutionale Consiliul de Coroang de la Sinaia Hotararile
de la 4 ianuarie 1926 Consecintele politice ale actului Printu-
lui Carol i tulburarea raporturilor intre particle.

Pe cand m5 frAmantam Cu gandurile mele i nu &earn solutia


ce-mi trebuia, un eveniment se preg5tea care urma s5 tulbure adanc
toat5 viata public6 romaneascA i s modifice raporturile dintre diferi-
tele noastre forte politice: in ajunul Cr5ciunu1ui a izbucnit bomba Prin-
tului Carol!
Cam pe la 20 decembrie nu mai tin bine minte data Printul
plecase la Londra s5 reprezinte pe Rege la funeraliile Reginei Alexan-
dra, v5duva lui Eduard al VII-lea i mtua Reginei noastre. Trimiterea
Printului Carol a fost hotarat5 i pus5 in executare in cateva ceasuri.
Prevenit la ora 11 dimineata, Printul a trebuit sa plece la ora 3 dup.&
amiaz5 ca s5 poat5 ajunge la Londra la timp pentru inmormantare, i a
plecat insotit de aghiotantul i confidentul s5u colonelul Condiescu.
Dup5 cateva zile, zvonuri de necrezut au inceput s5 circule in Bucu-
reti despre purtarea scandaloas5 a Printului la Londra, de unde, indat5
dup5 inmormantare ar fi ters-o far m5car s participe la masa de fa-
milie la care fusese poftit, i far s5-i ia r5mas bun de la Regele i de
la Regina Angliei. Se mai optea c5 fugise din Londra ca s'a se intal-
neasc5 la Paris cu o doamn5 Lupescu i lumea se intreba cine era
aceast5 doamn5 Lupescu. Eu tiam cine era, i tocmai fiindc5 tiam
cine era, nu mi-a venit sa" cred c5 zvonurile puteau fi intemeiate. Cate
nu se povesteau la Bucureti, dezmintite a doua zi de fapte! De data
www.dacoromanica.ro
232 CONSTANTIN ARGETOIANU

asta ins5 zvonurile n-au mai fost dezmintite a doua zi, ci conflrmate.
Ba se mai adAuga c5 Printul intentiona s5 renunte la drepturile sale de
succesiune la Tron i s nu se mai reintoarc5 in tara... Am alergat la
Costica Hiott, pe care 1-am gasit cu o mutra de un cot i care rn-a prirnit
cu cuvintele: Ce zici de nenorocirea asta Argetoianu? E mai r5u decdt
se spune. A plecat sA se sinucid5. Chestiunea cu femeia e secundark
simpl garnitua E nebun! Ce zici, Argetoianu?" Ce sA zic; mi s-au
taiat picioarele, am c5zut pe un scaun 0 n-am mai zis nimic...
Nu mai v5zusem pe Print din iunie. Petrecusem foarte putine zile la
Sinaial, iar in toamn5, inapoindu-m5 la Bucure0i am aflat ca lucrurile
mergeau prost intre dnsul i Printesa Elena, asa incat nu le-am dat
ghies, a0eptAnd sa fiu chemat, daca ar fi avut chef sa ma vadk Dar nu
rn-au chemat. Raporturile mele cu Printiil Carol erau de natur5 pur po-
litick i asa au r5mas pAn5 la sf5r0t. Nu rn-am varat niciodatA in inti-
mit5tile lui i am famas totdeauna strain de poreariile pe care le-a sa-
vApit. Politicete, 0iam ca continua s5 fie al5turi de noi i atAt imi era
de ajuns. Dau aceste lmuriri ca sa explic cum s-a facut c5 n-am fost
deloc in curent cu zbuciumkile sale sufletqti din toamna anului 1925.
Aflasem la Sinaia, ca toat5 lurnea e5 se amorezase de sotia unui cApitan
Tempeanu, de la Van5torii de Munte, o roFovan5 frumu0c5. Venea
noaptea la vila Carola2, cand c5pitanul nu era acask i da cu pietricele
in geam pang iqea duduia la fereastra, i cocoanele care surprinseser5
de mai multe ori manevra i mi-o povestiserk faceau mare haz de
aceast5 idila. Intr-o zi, luam aperitivul la Capp; dou dame au trecut
pe teras5 i Paul Prodan mi-a indicat pe una din ele ca fiind doamna
Tempeanu despre care incepuse s se vorbeasca. Pada s5 ma intorc
stam cu spatele la teras5 damele au trecut asa Inc& n-am putut prin-
de dee& farmecele posterioare ale ibovnicei Printului. Nu i-am vazut
fata decdt 13 ani mai tarziu, in plin5 glorie, la un bal al Asociatiei
Finantei i Marei Industrii"... tii ca e evreica?" a adaugat Prodan...
La Bucure0i am aflat c5 mai era i curvA i c5 se da, indata dupa
r5zboi, pe ativa franci. Dezgustat, Tempeanu ceruse divortul, care toc-
mai se pronuntase i doamna Tempeanu de la Sinaia devenise la Bucu-
reti doamna Lupescu. Nimeni nu aduse importanta acestei aventuri
banale, i cercurile Palatului erau mai preocupate de crescinda tensiu-
' N-am achizitionat vila din Strada Mondstirii decAt in 1927 si a trebuit sa o refac
clici era minat. Nu rn-am putut instala in ea decfit in 1928. In 1925 sotia mea petrecuse
vara la Ungarth unde am cobordt si eu din cand in cand pentru 2-3 zile.
2 0 anexa a pensiunii Ungarth.
www.dacoromanica.ro
MEMOR11,1923-1926 233

ne dintre Print si Printes5 decfit de leg5tura cu d-na Tempeanu-Lupes-


cu, socotit un pass-temps" vremelnic. Se spunea chiar c5 Printesa
Elena impingea pe Print in bratele Roscovanei, ca s scape de asiduit-
tile conjugale, care o plictiseau. Printesa suferise ingrozitor cu sarcina
M nasterea fiului su Mihai, i pentru nimic in lume nu vroia sa mai
rmn o data insarcinat5...
Unii au afirmat mai t5rziu Ca Printul Carol aranjase" toate dinainte
ca sa nu se mai intoarc5 si s5 ramana in str5in5tate cu Lupeasca altii,
ca toate au fost puse la cale de Bratianu si de Stirbei i ca Carol a cazut
victima celor doi cumetri care se temeau de Domnia lui. Multi in fine
au ramas convinsi c5 neasteptata hot5fire a Printului Mostenitor aco-
perea un mister, qi cate legende nu s-au creat! Nu s-a spus ca Printul a
surprins pe Stirbei dup o perdea, in camera Reginei, si 1-a p5Imuit?
Nu s-a povestit c5 a trimis lui Bratianu o scrisoare prin care-1 prevenea
ca nu era loc in Romania pentru amandoi i c unul din ei trebuia s5
dispar? Nu s-a scris ca moralitatea lui (!!) n-a putut s5 se impace cu
moravurile desfrdnate" ale Reginei si cu... coarnele ilustrului &Au pa-
rinte? Nu s-a soptit ca o drama ingrozitoare", f5r5 & se arate care, dar
se va afla odat, a determinat neasteptatul gest la Mostenitorului Tro-
nului?
Printul Carol a fost in mare parte rspunz5tor de crearea acestor le-
gende, care ii conveneau, ca sa acopere mrs5via faptei sale. A 15sat in-
tr-adev5r un val de mister, & planeze, de la inceput paria la sfarsit, asu-
pra evenimentelor care au precedat hotardrea sa, hot:it-ire pe care nu a
justificat-o deca prin argumente laturalnice sau prin invocarea unor
fapte pe care le tainuia. Cand s-a inapoiat in tara, prima mea intrebare a
fost: De ce ai plecat?" intrebare la care mi-a raspuns: Am sd-ti
spun odatd i ai s vezi ea am avut dreptate..." Nu mi-a spus insa
niciodat5 nimic. i tot asa a fost si cu altii. In interviul pe care 1-a dat
ziaristului danez Bogholm si care a fost publicat in ziarul fiancez Le
Matin din 7 ianuarie 1926, si in care s-a arkat pe rand monarhist, t5r5-
nist si fascist, Printul Carol a explicat dezertarea lui prin faptul cS
Br5tianu a cautat s-1 sileasca s renunte la Tron". Adica cum? El, ca-
re nu putea s-1 sufere, a plecat tocmai ca s fac5 pl5cere lui Bratianu?
Fiindc5 se suprase ca. zisul Bratianu nu-1 numise in Consiliul de Re-
genta, pe timpul absentei Regelui din tar5.1? Motivul marturisit era co-
pilresc. In actul sau oficial de renuntare, n-a dat nici macar atat...

1 adtitoria Regelui din 1925 la Paris si la Londra.


www.dacoromanica.ro
234 CONSTANTIN ARGETOIANU

DacA Printul Carol ar fi disp5rut din Istorie dup5 fapta sa din de-
cembrie 1925, e probabil c5 a fi r5mas i eu nedumerit asupra re-
sorturilor care I-au aruncat dincolo de granit i mi-a fi thurit probabil
0 eu o legenda intemeiatd pe putinul ce cunoscusem dintr-insul pdnd
atunci, putin care nu ii era defavorabil deloc. Din nenorocire, eveni-
mentele ni 1-au readus in 1930 (0 cu at5 n5dejde 1-am primit!) si I-am
pdscut zece anil Am vazut limpede in sufletul lui de veleitar, i mi-am
15murit pe deplin i actul din 1925. Premeditare? Br5tianu? Stirbei?
Moralitatea Reginei? Complot? Mofturi! Fuga lui n-a fost decit fapta
unui degenerat priapic care a dat cu piciorul la tot ca s5 satisfac5 acea
libido" pe care Freud a analizat-o atat de bine in 1ucr5ri1e sale. C5 in
momentele lui de depresiune nervoas5 s-o fi gandit la o renuntare la
Tron ca s5 scape de tot ce ii sta in calea pornirilor sale erotice, e foarte
posibil dar ca s5 fi thcut un plan de evadare e exclus. C5 ura cu toat5
inc5p5tanarea lui de nevropat i pe Bratianu i pe Stirbei c5 nu iubea
pe mum5-sa este iar50 sigur, dar c5 sa le fi sacrificat viitorul s5u de
Rege este i mai exclus.
Ipoteza unui complot intre Brtianu i Stirbei trebuie i ea exclusa,
de0, i unul i altul nu-1 puteau suferi. Brtianu era foarte tulburat de
ideea unei intotdeauna posibile schimb5ri de Domnie, mai ales ca Re-
gele Ferdinand era de s5n5tate ubred5, 0 se intreba cu ingrijorare ce
va da Carol dup suirea lui pe Tron. Dar de aci 135115 a complota" era
deosebire mare. Si in tot cazul un asemenea complot nu putea fi pus la
cale cu complicitatea victimei. S-a spus ca Brtianu a fost acela care a
trimis pe Lupeasca dupa Print ca s5-1 ademeneasca i s5-1 hotkasc5 la
ruptur5. Mai tarziu, Bratianu mi-a dezmintit cu energie faptul i Con-
diescu mi-a m5rturisit era in toate confidentele indragostitilor ca.
Lupeasca a par5sit Bucure0ii in secret a doua zi dup5 plecarea lui
Carol care n-a aflat decal la Londra despre prezenta ei la Paris.
Nu incape indoial5 ea' toat5 lovitura a fost pus5 la cale de Lupeasca
i c5 Carol, care i-a g5sit intr-insa femeia care 1-a ingenuncheat pe via-
ta, s-a supus ca un cazut i decazut ce era. Fire de masochist, jidoavca
thcea dintr-insul ce vrea, cfind il strangea... in brate. Femeie de0eapt,
Lupeasca i-a dat seama c5 lucrurile nu mai puteau merge cum mer-
geau, ea" criza era iminenta i c5 un deznod5m5nt era fatal. Carol trebu-
ia sa" lichideze fie c5snicia sa cu Principesa Elena, fie legatura sa cu
dansa. Si cum il 0ia slab i influentabil s-a temut, ca sechestrat i des-
partit eventual de dnsa, sub presiunea Regelui, Reginei i Guvernului,
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 235

scdpat de sub influenfa sa directd, sa nu se scuture de jugul ei, intr-un


moment de luciditate sexuala, cum facuse deja cu Zizi Lambrino. La o
precara legatura cu Principe le MWenitor al Romaniei, Lupeasca a
preferat una pe viata cu Principe le Carol de Hohenzollern, i a hotarat
sa se prabwasca cu dansul de gat intr-un scandal din care nimeni sa
nu-1 mai poata scoate. Dupa spusele lui Condiescu, d-na Lupescu a in-
cercat de mai multe ori sa convinga pe Print sa plece cu dansa, fara sa-1
poata aduce la o decizie. Probabil ca veleitatile sale de renuntare la Tron
erau consecutive acestor scene... Vazind ca nu-1 poate hotari & fuga
cu dansa, afurisita ferneie a gasit in neateptata trimitere a Printului la
Londra un foarte nimerit prilej sa-qi incerce norocul, i a plecat dupa el.
Singur, intre cracii damei Carol a fost un om pierdut. E probabil
ca a incercat sa reziste, dar a fost invins, i restul se cunoate. Ca a lup-
tat, ea' n-a fost el initiatorul in aceasta drama, o dovedqte deceptia cu
care a primit pe Costica Hiott la Milano cand acesta i-a prezentat la
semnatura actul de renuntare, o dovedesc lacrimele pe care le-a varsat
dup semnaturai, o dovedesc ideile de,.sinucidere, naive i copil5.re0,
care i-au trecut un moment prin minte. Intr-adevar in scrisoarea adresa-
fa Reginei2, prin care anunta parintilor sai irevocabila hotarare de de-
zertare a datoriilor sale de Print Motenitor qi de sot, Carol a propus o
solutie romantica pentru evitarea scandalului, i anume sa se poves-
teasca cd intr-o plimbare de-a lungul lacului Garda cdzuse cic automo-
bilul in apd si se inecase ... S i adauga dezamagitul Print: Cine tie
daca lucrurile nu se vor int5mpla chiar ap; in tot cazul voi dispare i
nu se va mai auzi de mine..." 0 ultima dovada ea Printul Carol n-a fost
promotorul" planului de renuntare la Tron, e ca, indata ce s-a trezit a
inceput sa lucreze la recatigarea drepturilor sale, i nu i-a dat pace
pana nu s-a inapoiat in tara, in 1930, cu riscul vietii sale.
Am spus mai sus ca Bratianu i Stirbei n-au complotat contra Prin-
tului ca sa-1 impinga sa plece, i ca nu ei au trimis pe Lupeasca dup5
dansul. Nu e mai putin adevarat ca n-au facut nimic ca sa impiedice pe
Carol sa-0 desavapeasca prostia. Dup cum Lupeasca a profitat de pri-
lejul pe care soarta i-lpusese la indemank ca s impinga pe nenoroci-
tul Print in prapastie, tot astfel s-au folosit i Bratianu i Stirbei de im-
prejurari ca sa pecetluiasca in graba o situatie ce ii scapa pe ei de un
1 Fapt mie raportat de C. Hiott.
2 Copia acestei scrisori mi-a fost citit de C. Hiott. 5i Averescu poseda o copie pe
care mi-a ardtat-o in 1934.
www.dacoromanica.ro
236 CONSTANTIN ARGETOIANU

vr5jma personal i tam de un Rege nefast. Repede, s5 nu se fazgan-


deasc5! Ce e mai greu de 15murit, e cum au izbutit s5 atrag5 in jocul kr
pe Regina Maria, care, oriicum, n-ar fi trebuit s5 uite sentimentele ei
de mama care, dup5 cum mi-a spus-o de atatea ori, preg6tise pe
Carol ca sd domneasc5"! Regina Maria era o mare ambitioas5 qi legase
n5dejdi mari de domnia lui fiu-s5u Carol, socotind c5 va juca pe lang5
dansul un rol covaritor de inspiratoare". N5dejdi, care de altminteri
au fost dezmintite ulterior, c5ci Printul Carol urcat pe Tron a calcat-o
in picioare pada a murit. Se vede ea' cei doi cumetri au convins-o ca
avea un rol mult mai insemnat de jucat cu un Rege minor, i cu o Re-
gent5 supus5... Oricum, ce e sigur, e c5 Regina a devenit punctul de
rezistenfd, impotriva incerearilor de imp5ciuire ale Regelui Ferdinand,
un alt veleitar, galvanizat i el prin vointa unei femei dei la dansul
patima n-a jucat nici un rol, ci numai slbiciunea. Atat in Consiliul de
Coroan5 de la Sinaia, din 30 decembrie, cat i in audienta lui lorga de
la Cotroceni din ziva de 4 ianuarie 1926, Regele Ferdinand s-a infatiat
abulic, cu ochii scuri, cu gesturi incoherente i sacadate, ca o p5pu5
ale c5rei sfori le trgeau altii...
Am o dovad5 irecuzabil5 c5 Regina, dei facea pe nenorocita i pe
disperata de plecarea fiului sau preferat, n-a voit cu nici un pret reve-
nirea" lui Carol. Intr-adev5r, indat5 ce am aflat despre primirea scriso-
rii Printului, m-am dus la Simky Lahovari, dama de onoare i confi-
denta cea mai intim5 a Reginei, i i-am declarat cd imi iau angajamen-
tul sd aduc pe Carol inapoi, dacd Regele si Regina (pusesem pe Re-
ge" de politet5) md autorizau sd o fac. Simky a fost foarte impresionat5
de propunerea mea, mi-a multumit, i mi-a spus c imi va da r5spuns
135115 seara. Seara a trecut pe la noi i mi-a adus r5spunsul Suveranilor:
Majestatile Lor imi multumesc foarte mult, dar hotdraserd sd trimitd
pe Costicd Hiott, si deplasarea mea nu mai era necesard ...

Ori rostul trimiterii lui Costic5 Hiott era cu totul altul. Hiott n-a avut
misiunea s5 impace pe razvfatit i s5-1 conving5 s5 se inapoieze la dato-
rie, ci dimpotrivd sci-1 facd sd semneze fdrd nici o rezervd urmatoarea de-
claratie de renuntare prin care nenorocitul ii pecetluia defmitiv soarta:
Declar prin aceasta ea main; in mod irevocabil la toate drepturile,
titlurile i prerogativele de care, in virtutea Constitutiei i a Statutului
Familiei Regale, m-am bucurat pan5 azi ca Principe Motenitor al Ro-
maniei i ca membru al Familiei Domnitoare.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 237

Renunt totdeodat5 la drepturile ce mi-ar reveni prin legile t5rii asu-


pra fiului meu si a averii sale.
Mai declar c5 nu voi avea nici o pretentie asupra drepturilor la care
am renuntat de bun5 voie i din propria mea initiativ5 i ma angajez,
pentru binele tuturor, s5 nu ma intorc in tara timp de zece ani, iar dup
expirarea acestui termen s5 nu ma intorc far autorizatia Suveranului."I
Costica Hiott tralse 0115 atunci o viatA de om cumsecade. Ban-
du-se coad5 de topor, i-a necinstit batranetile. Dar se incuscrise cu
Stirbei, i viata de Curte (!) ii faiase toat5 rivna sa de independent5...
Condiescu care, cu invoirea Regelui, nu parasise pe Print i care 1-a
asistat in acele grele momente, mi-a povestit c5 Carol atepta vizita lui
Hiott cu nerbdare, gata s5 cedeze la suplicatiile lui i s se inapoieze
in tara. Spre marea lui mirare, Hiott a salutat, n-a spus nici o vorb5, i-a
remis o scrisoare din partea Reginei i i-a prezentat nota de plata._
adic5 declaratia redactata de Constantinescu-Porcu, rugandu-1 s-o co-
pieze cu mina lui i s-o semneze. Printul a deschis scrisoarea Reginei:
regrete, lacrimi, reprowri i sfaturi dar nici o incercare de imp5care,
nici aci... Carol i-a muFat buzele, a mototolit scrisoarea, i a spus:
bine". A luat declaratia, a citit-o, n-a facut nici o observatie, a co-
piat-o i a isc5lit-o, ad5ugAnd: Milano, 28 decembrie 1925"...
Numai dup aceste 15rnuriri ale lui Condiescu am priceput de ce
n-au vrut s5 ma trimit pe mine la Milano, i au trimis pe Costic5 Hiott.
Pe Hiott 1-am v5zut la inapoierea sa, dar mi-a povestit lucrurile cu totul
altfel: Printul n-a vrut s5 tie de nimic, i a semnat actul fara nici o
greutate. E hot:Alit i pornit impotriva tuturor... Nici tu n-ai fi putut
s-lindupleci!" Dovada c5 propunerea mea fusese discutata i respins5
in comitet", era c5 tiuse i Costica Hiott despre ea!

Sedinta Consiliului de Coroan5 de la Sinaia, din 30 decembrie a


fost agitat5. Lumea politica fusese surprinsa de eveniment qi partidele
au fost silite sa ia pozitie fara deliberari i chibzuiri. In Partidul Natio-
nal lovitura a fost greu simtit, excluderea Printului Motenitor fiind
socotit5 ca o inst5pinire i mai desavApita a lui Brtianu i a Partidului
Liberal asupra Coroanei. In afar5 de aceasta consideratie de ordin ge-
neral, Iorga i cu mine eram oamenii politici cei mai apropiati de Prin-
tul Carol, astfel Inca intra in joc i o notA personal. Excesiv ca in toa-
I Nu lipsea decdt formula: Pentru cheltuieli si speze va ingriji intreprinderea".
Hiott era inaircinat s linisteascd in aceast privintd pe Print!

www.dacoromanica.ro
238 CONSTANTIN ARGETOIANU

te pornirile lui, Iorga luase atitudine pe fat5 ostil5 renunt5rii Printului la


Tron i perora peste tot locul, ridicindu-se impotriva lui Brtianu
care forta nota i mina Regelui". F5r5 s5 scuze purtarea lui Carol, dar
aproape, dansul sustinea c actul de renuntare nu trebuia primit, ca tre-
buia s5 se vorbeasc5" Mostenitorului Tronului i se oferea i dinsul s5
plece i s5-1 aduc5 inapoi. Inca ma privea pe mine, dezarn5girea era
mare. Din cite am povestit pin5 acum s-a putut vedea c pusesem mari
ndejdi in viitorul Rege i c5 politiceyte ma intelesesern perfect cu el.
Nu era mai putin adevrat c fuga lui cu limba scoasA dup5 o femeie,
da mult de gindit, cu atit mai mult c5 faptul se intarnpla pentru a doua
oath'. Eram nedumirit. Irni venea greu s renunt la iluziile pe care mi le
fAcusem, dar ma intrebam pe de alta parte dac5 se mai putea pune un
temei pe mintea unui om care renuntase la formidabila perspectiva de a
stapini o tar, ca s5 alerge consecutiv dup dou5 tide. M5 simteam
adinc afectat, dar rn-am abtinut de la orice comentariu public, rarna-
nfind totu0 de partea celor care dezaprobau decapitarea Dinastiei, care
cereau anularea actului de renuntare i o readucere a Printului pe c5ile
normale ale indatoririlor sale. Maniu i ardelenii, mai putin apropiati
de Carol, pe care-1 frecventaser foarte putin doreau totu0 i ei o
imp5care, din spirit dinastic, i mai ales fiinded simtisera cat pret punea
BrAtianu pe exoflisarea Mostenitorului Tronului.
La taranisti, sentirnentele erau irnp5rtite, i mult mai reci. Partid de
stinga radicala, orientat spre Rasarit, monarhismul lor era cat se poate
de temperat, i oarnenii nu puteau s5 uite ca de and ap5ruser5 pe scena
Coroana Ii socotise ca inamicii ordinii stabilite i ii tratase in
consecint. Cu sau far Carol, Dinastia nu-i inalzea. Conductorii
taran4ti n-au vazut in scandalul Printului Carol cleat un nou prilej s
loveasc5 in Br5tianu. Din momentul in care Bfatianu s-a ridicat impo-
triva Printului, ei s-au declarat pentru el. Dar ii cam dezgusta i pe din-
sii nes5buitul gest, i mai era i lucratura lui Stere, cum5trul lui Stirbei,
care c5uta s5 conving5 pe Mihalache, et consorts" c5 prilejul era bine-
venit pentru o apropiere a partidului de Rege, care va fi recunosctor
pentru concursul dat in cele mai grele imprejurki ale vietii sale. Si nu
va uita nici Br5tianu aceast5 mina de ajutor... Ura irnpotriva lui Bra-
tianu a fost insa mai tare, i decfit dezgustul provocat de ru0noasa
fug5, i cleat ademenirile lui Stere: Partidul pranesc s-a clasat i el, in
marea lui majoritate, impotriva celora care voiau s5 o sfareasca la
repezeal cu Carol.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 239

Singurul partid in afara de liberali bineinteles care s-a pro-


nuntat categoric impotriva Printului a fost partidul lui Averescu. lute
Carol i Averescu, antipatia era reciproca 0 generalul se mai pro-
nuntase o data la Ia0, in 1918, cand cu fuga la Odessa, pentru exclude-
rea fugarului de la succesiunea Tronului. Averescu mai avea 0 un mo-
tiv politic sa sprijine pe Bratianu: lepadat de opinia publica, cu popu-
laritatea complect macinata, cu cadre de partid rudimentare dansul
nu mai spera sa ajung5 la putere cleat impus de eful Partidului Libe-
ral. Intarirea lui Bratianu fata de Coroana, prin alungarea Printului,
convenea deci de minune generalului, care prin atitudinea lui a mai
tras, pe de alt parte, o polita de recunotinta asupra adevaratului Sta-
pan al Orli.
efii de partid, Iorga, Maniu, Mihalache, general Averescu au fost
convocati in ziva de 30 decembrie la un Consiliu de Coroana fixat pen-
tru a doua zi 31, la orele 4 p.m. la Sinaia. La acest Consiliu, in afara de
Guvern i de efii de partide, au mai fost poftiti preedintii Corpurilor
Legiuitoare Pherekyde (Senat) i Orleanu (Camera), Vaida-Voievod i
generalul Coanda ca foti prqedinti de Consiliu, Buzdugan, primul
preedinte al Curtii de Casatie i ca fost ef al Armatei in timpul razbo-
iului generalul Prezan. $i a mai fost poftit, in partibus infidelium",
prietenul nostru Stere adus pe ascuns la Sinaia sa nu-1 vad5 Iorga in
scopul care va apare numaidecat.
Toti cei convocati au sosit la Sinaia joi dimineata 31 decembrie cu
un tren special, afara de Stere venit cu automobilul lui tirbei. $efii
opozitiei nu tiau exact pentru ce fuseser5 chemati, daca pentru pro-
nuntarea unei decaderi a Printului de la drepturile sale, sau pentru satis-
facerea unei renuntari a acestuia. Precizez faptul mai ales pentru Iorga,
Maniu i Mihalache, pe care i-am dus la gar i care, pana in acel mo-
ment, nu fusesera 15muriti. Demersul lui Costica Hiott (in ce privea re-
zultatele lui) ca i scrisorile schimbate cu Printul Carol fuseser5 tinute
secretel 0 se spusese celor chemati c5 Majestatea Sa ii va primi
succesiv in audienta inainte de Consiliu i ii va pune in curent cu si-
tuatia".
Scopul urmarit de Guvern era sa obtina unanimitatea in Consiliul
de Coroana ca sa taie lui Carol orice veleitate de revenire asupra hot&
rarii sale. Pentru atingerea acestui scop, trebuiau ademeniti recalcitran-

1 Costica Hion nu mi-a facut confidentele lui dee& dupA 4 ianuarie.

www.dacoromanica.ro
240 CONSTANTIN ARGETOIANU

tii: Iorga, Maniu, Vaida i Mihalache. Pe Mihalache, s-a insrcinat Ste-


re s-1 intoarc5; pe lorga, pe Maniu i pe Vaida trebuia s ii conving5
bietul Rege, care se abandonase complect initiativei Reginei montala
flanc" de Bfatianu i de tirbei. Cum a sosit trenul in Sinaia, Iorga a
tinit direct la Pe liwr i o scen5 dramatic5 a avut loc intre el i Rege.
Dup5 ate mi-a povestit Iorga, bietul Ferdinand era ap de deprimat
incit aproape nu putea vorbi. A ar5tat scrisorile, a citit declaratia de
renuntare a Printului i a rugat pe lorga s-1 ajute in nenorocirea sa de
Rege i de p5rinte, silit s5 primeasc5, in interesul t5rii, renuntarea fiului
s5u la drepturile sale de Motenitor al Tronului i de Print... Iorga a ce-
rut s'a se arnfine hotrfirea, sa" se intervie pe lfinga Print i cu tot darul lui
de vorb5 a c5utat s5 conving5 pe Rege de greeala ce se face .yi de con-
secintele posibile intr-un viitor mai apropiat sau mai deprtat... Regele
asculta ca impietrit, i din cand in cfind repeta cuvintele: Nu se poate,
nu se poate!... Cu Carol s-a terminat, nu e apt pentru Domnie!" In cele
din urm5, Iorga a declarat Regelui c5 r5mane la p5rerea sa, dar cd nu
vrea sali ingreuieze sarcina si cc-L-1 va ajuta sd urce calvarul s5u...
Nu tiu ce va fi vorbit Regele cu Maniu 0 cu Vaida in audientele lor
nu mi-au spus-o i nu i-am intrebat. Probabil ins5 ca, cu emotia
vechiului prieten al Dinastiei in minus, lucrurile au decurs ca i in in-
trevederea lui cu Iorga: i Maniu i Vaida au trebuit & cear5 o amnare
0 s-au supus apoi vointei Regelui dup5 ce au constatat cA hotararea sa
era ireductibia
Cu Mihalache s-a f5cut mai mult teatru, s-a negociat chiar. $eful
Partidului Tar5nesc venise la Sinaia hot5rat la o atitudine dfirza impo-
triva lui Bratianu, i s5 voteze contra acceptarii renunt5rii. Ce ii va fi
spus Stere n-am putut afla, i nici nu ma prea interesa. Ce Siu e c5 Ste-
re a facut de trei ori naveta intre Mihalache i Stirbei i cA in cele din
urm5, in edinta Consiliului de Coroank Mihalache s-a ar5tat mieluel
0 n-a cenit nici macar o nou interventie pe 15110 Printul Carol, ca
Maniu, Iorga, i Vaida cu care nu s-a solidarizat...
edinta Consiliului de Coroan5 s-a deschis la orele 4 dup5 amiaz5.
Deschizand edinta, Regele a inceput prin a declara cd n-a convocat
Consiliul ca sd-i ceard un sfat, ci ca sd-I pund in cunostinki cu liotdra-
rea luatd si sd ceard inembrilor sdi sci-1 ajute sci aducd la indeplinire
aceastd hotcircire ... Aceast5 intrare in materie" n-a fost reprodus5 in
nici o dare de searna, i nici mentionat5 in comunicatele oficiale. Ea a
fost insa determinanta pentru atmosfera edintei a carei temperatur a
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 241

c5zut imediat sub zero. Averescu a facut observatia ca" nfasura ce se lua
ar fi trebuit & fi fost luat5 de mult, & dansul o aprob5 rar5 nici o re-
zerv5 si c st5 al5turi de Rege cu toate puterile sale. Mihalache a spus
c5 Regele, ca reprezentant al Monarhiei si al Natiunii, si ca unul care
cunoaste de aproape imprejurarile, este cel mai in masur s judece
dac5 gestul Printului Carol pericliteazA interesele Monarhiei si deci ale
Trii si mai ales dac5 i le pericliteaza in mod iremediabil. Dac5
Majestatea Sa este irevocabil hot5rfit s5 primeascA renuntarea Princi-
pelui Carol a incheiat Mihalache declar in numele partidului pe
care-1 reprezint cd md aldtur acestei hotdriiri". Maniu a cerut ca inain-
te de a se primi renuntarea Printului, s5 se fac5 un demers solemn pe
lfing5 dansul, ca s5 revie asupra actului s5u. i in asteptarea acestui
demers se 1 se suspende (!) sedinta Consiliului de Coroan5. De altfel
a incheiat si dansul hotArfirea Majest5tii Sale in aceast5 chestiune,
ne va gdsi aldturi de M Sa". Vaida s-a declarat de acord cu cele spuse
de Maniu, si a conchis ca si dansul.
Singur Iorga a vorbit 15'murit in favoarea Printului. A ar5tat ins c5
situatia sa era foarte grea, c5ci se afla pe de o parte fat5 de hotardrea
irevocabil5 a Majest5tii Sale, iar pe de alta fat5 de sentimentele ce-1
leag de Print. Regele a intrerupt pe Iorga cu cuvintele: i hotardrea
Printului Carol e irevocabil5..." Sire, a replicat Iorga a mai
fost o hot5rdre, irevocabil5 si atunci, la Bistrita' am izbutit a readuce
Majest5tii Voastre pe fiul s5u..." Dup5 ce a deplorat procedura acce-
lerata" cu care se cerea inregistrarea unei hoar-A.6 atit de grave, Iorga a
continuat: Decis si eu a nu folosi pentru scopuri de partid aceast5 si-
tuatie tragick nu pot uita nici inima bunk nici inteligenta superioar5 a
Altetei Sale Regale, nici puterea sa de a munci pentru tar5, nici simtul
s5u pentru nevoile poporului. i fiindc5 se intimpl c5 sunt si istoric,
eu stiu cd Regentele copiilor regali au fost totdeauna dezastruoase
pentru o Dinastie si pentru o Tard. Doresc s5 nu fiu profet, dar vorbind
astfel am mntuit sufletul meu..."
Brtianu a declarat in trei cuvinte c5 intreg Guvernul e hotthit s5
sprijine inalta decizie a Majest5tii Sale, si toti figurantii de fat5 au de-
clarat la fel. La orele 6,20 sedinta a fost ridicat5 si s-a dat urm5torul co-
municat:

I Iorga facea aluzie la teatrul pe care 1-a jucat Carol relegat" la Bistrila (NasAud)
ca sa scape din surghiun. 5i atunci a declarat cd vrea s renunte la Tron. Era la dansul o
metodifi obipuita ca s'a scape din incuraturi...
www.dacoromanica.ro
242 CONSTANTIN ARGETOIANU

A.S.R. Principe le Carol, Mostenitorul Tronului comunicand in


scris M.S. Regelui renuntarea sa irevocabila la succesiunea Tronului si
la toate prerogativele ce decurgeau din aceasta calitate si din aceea de
membru al Familiei Regale, M.S. Regele s-a vazut nevoit sa primeasca
aceasta renuntare si sa convoace pentru azi 31 decembrie 1925 la Cas-
telul Pe les un Consiliu de Coroana. In acest Consiliu, M.S. Regele a
comunicat inalta sa hotarare si a facut apel la toti fruntasii tarii pre-
zenti, de a-1 ajuta in executarea ei si la proclamarea A.S.R. Principelui
Mihai ca mostenitor al Tronului.
In acest scop, in urma asigurarilor de sprijin date din partea tuturor
celor prezenti, Reprezentanta Nationala a fost convocata pentru luni, 4
ianuarie 1926".
La despartire Iorga a mai spus o data Regelui: Sire, faceti o mare
greseal. Sa nu fie intr-un ceas eau!" Regele, enervat, a observat ca si
Carp Meuse in 1916 o profetie, care nu s-a indeplinit.
Sire, Carp era un om sincer a replicat Iorga dar el nu iu-
bea; eu iubesc pe Print..."
In zilele de 1, 2 si 3 ianuarie fierberea a fost mare in Bucuresti si in
toata tam. De ura Bratienilor si liberalilor mult lume a inceput sa se
dea de partea Printului Carol si sa protesteze impotriva indepartarii sa-
le, oricat de blamabila i-ar fi fost purtarea. Prietenii personali ai Printu-
lui au raspandit chiar zvonul Ca tot ce se istorisise despre fuga" lui nu
era exact, Ca Bratianu si tirbei ii siluiau" vointa si ca dreptatea" era
de partea sa. Partidele politice, un moment siderate de neasteptatul
eveniment, si-au revenit si ele in fire, si n-ar fi fost particle romanesti
daca nu s-ar fi gandit sa profite de conjunctura. La Sinaia, in fata Rege-
lui, conducatorii lor se aratasera smeriti, intrecandu-se in acea capta-
tio benevolentiae" care a caracterizat intotdeauna oamenii nostri poli-
tici, cu atat mai mult, cu cat erau mai democrati. La Bucuresti in sanul
delegatiilor si comitetelor convocate pentru a fi puse in curent cu si-
tuatia", sub influenta cafenelelor, cluburilor, cocoanelor si a strzii
oamenii s-au inclarjit. S-au indarjit mai ales and au aflat compunerea
Regentei. Caci dup noua Constitutie, Aduriarea National" compusa
din Camera si Senat, trebuia sa primeasca" RegeMa propus de Rege
pentru timpul minoritatii Principelui Mostenitor. Opozitia a socotit ca
pe aceasta chestiune a Regentei putea sa faca taraboi fara sa jigneasca
direct pe Rege, cum ar fi fost cazul pe chestiunea Carol. Iorga a fost in-
calzit" de carlisti, caci incepuse sa se deseneze, daca nu un partid cel
putin o tagma carlista. Maniu si Mihalache n-aveau nevoie sa fie atatati
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 243

cci nici unul nici altul nu se imp5ca cu desemnarea patriarhului Miron


Cristea si a lui Buzdugan, amandoi socotiti ca oamenii" lui Brtianu.
Spiritele se incordaser5 si sedinta din 4 ianuarie fagAduia s' fie distrac-
tiv5. Ca s5 evite scandalul, Beatianu a adus duminic5 sear5 pe Rege de
la Sinaia, si luni dimineata Iorga, Maniu si Mihalache au fost din nou
poftiti unul dup5 altul, la Cotroceni. Pretextul convocarii: comunicarea
listei Regentilor. in realitate, Regele a fost ins5rcinat s linisteascg pe
cei trei matadori. Si a izbutit: i s-a fag5duit ea" nu va fi scandal, desi cu
Iorga, devenit carlist, a fost mai greu. Cci pe cand Maniu si Mihalache
s-au mentinut in audientele kr pc terenul Regentei, Iorga a reluat in-
treaga chestiune si a declarat cd va protesta in fata Parlamentului im-
potriva loviturii de Stat pusd la cale de un Guvern abuziv... $i a plecat
de la Cotroceni far sa" fie induplecat s nu mai zgand5re degeaba o
chestiune penibil5 pentru toat5 lumea, dar mai ales pentru Rege.
Pe la orele 12 rn-am pomenit cu Costic5 Hiott la mine. Venea s5 ma
roage din partea Regelui s5 intorc eu pe Iorga... Dandu-mi seama c5 o
luare de pozitie prea categorick din partea acestuia, in favoarea Printu-
lui mazilit nu era compatibil cu sefia unui partid care pretindea succe-
siunea Guvernului rn-am executat.
M-am repezit la domnul Profesor si 1-am prins tocmai in momentul
in care se inapoia acas. A fost destul s-i spun: Vrei s5-1 faci pe Ma-
niu prim-ministru?" ca s5-1 potolesc. Am stat apoi frumos de vorba cu
dansul ca s-i dau argumente avuabile" (c5ci de convins fusese con-
vins pe loc) si am sfarsit prin a conveni cu dansul c5 nu va mai ridica
chestiunea renuntarii Printului, dac5 va fi lasat s5 redacteze dansul
declaratia partidului ce trebuia citit5 in Camera' si autorizat s5 puna
intr-insa aprecieri prietenesti la adresa sacrificatului si mai putin prie-
tenesti la adresa sacrifkatorului" (Brtianu). Astfel intelesi, rn-am dus
s5 pun la curent pe Maniu, care tocrnai redacta un proiect de declaratie
si care a fost incantat s5 scape de aceasta sarcin5, cu gandul ascuns c5
Iorga se va compromite si c5 ii va netezi astfel drumul spre sefia Gu-
vernului viitor...
Inapoiat acasa, am telefonat lui Hiott c5 totul se aranjase si c5 Re-
gele putea dejuna linistit.
Memorabila sedint5, sau mai exact memorabilele sedinte, caci au
fost mai multe, s-au tinut intr-o atmosfer5 incordat5 si emotionat5, dar

1 Se convenise cu taranistii ca fiecare partid va citi o declaratie in Camera in mo-


mentul depunerii actului de renuntare al Printului.
www.dacoromanica.ro
244 CONSTANTIN ARGETOIANU

farh nici un scandal si faia lovituri politice", cum se temuse Guvernul.


Se poate zice c in ziva de 4 ianuarie 1926, pulsul natiunii a bhtut aco-
lo sus, in Dealul Mitropoliei, unde duph sedintele Camerei pe1 inre-
gistrarea renunthrii si pentru votarea Statutului Casei Regale, a avut loc
si sedinta Adunarii Nationale pentru consfmtirea desemnArii Regentei.

Fiindch a fost un moment decisiv in evolutia istorich a thrii noastre,


voi reproduce aci duph Rorniinia, oficiosul Partidului National, darea
de seam5 a acelei zile. Cei de maine vor putea astfel sh-si dea intrucat-
va seama despre starea de spirit a celor de ieri, farh a recurge la cerce-
thri in biblioteci si arhive.
lath:
Pentru indeplinirea formalifhtilor de renuntare la Tron a A.S.R.
Principelui Carol si de recunoastere a A.S.R. Principelui Mihai de
Principe Mostenitor, Camera si Senatul au fost convocate pentru luni 4
ianuarie.
Inch din dimineata zilei de luni, sefii opozitiei d-nii Nicolae Iorga,
Iuliu Maniu si Ion Mihalache au fost chemati la PalatI pe rand i pri-
miti in audienth de Suveran. Chestiunile abordate au fost, aceea a Re-
gentei si aceea a Statutului Casei Regale.
Privitor la cea dintai, sefii opozitiei au fost de parere c chestiunea
s-a pus cu o grabh excesiv i ch in aceast privinth s-ar putea lsa o
hothrare definitivh pentru mai tarziu. Cat despre Statutul Casei Regale,
sefii opozitiei nu se puteau pronunta inainte de a fi luat cunostinth de
textele exacte ale proiectului ce urma sh le fie adus la cunostinth abia in
sedinta de dup5-amiaza a Corpurilor Legiuitoare.
Luni dimineata numeroase forte militare se aflau in curtea din dos a
Patriarhiei, iar patrulele erau indoite. Pe dealul care duce la Camera
circulau sentinele si diversi reprezentanti ai politiei.
0 lume imensh este oprit5 de un cordon de jandarmi si politisti care
fac trierea, nelsand accesul Dealului Mitropoliei decat persoanelor in-
drept5tite.
Lojele sunt arhipline. intr-o thcere mormantalh, presedintele Came-
rei dl. Orleanu declarh, la orele 4 far5 un sfert, sedinta deschish.

I A fost chemat si Averescu, pe care Romania nu-1 pomeneste in toata darea ei de


seama deoarece Partidul Poporului n-a facut decat sit tie isonul Partidului Liberal si
sa taca.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 245

DI. Br5tianu vine la tribun5 i in momentul acela, o parte din majo-


ritari aplaud. Opozitia subliniaza gestul majoritarilor cerndu-le s5 in-
ceteze aceste aplauze necuviincioase. Primul ministru citqte Mesajul
care cuprinde Actul de renuntare al Principiului Carol, act ce poarta da-
ta de 28 decembrie 1925. Prin acest Mesaj, Suveranul cere Camerei s5
primeasc5 renuntarea i s5 constate ea' drepturile de MWenitor al Tro-
nului trec asupra Principelui Mihai.
lath' proiectul de lege impreun5 cu Mesajul privitor la renuntarea
Principelui Carol i recunoaterea A.S.R. Principelui Mihai ca Principe
McWenitor al Romniei:
Domnilor deputati,
A.S.R. Principe le Carol, Motenitorul Tronului, mi-a trimis din Mi-
lano urmaloarea declaratie scris6 in intregime i subscris5 cu mina Al-
tetei Sale:
(Urmeaza scrisoarea al carui text 1-am reprodus mai sus).
Donmilor deputati,
Cu adanc5 durere constat ca pentru a treia oar de and se af15 in
vfirsfa b5rbateasc5, A.S.R. Principe le Carol nu voiete sali indepli-
neasc5 marile indatoriri ce-i incumb5 ca Principe Motenitor i printr-o
hotarfire irevocabila i repetat5 cere sa fie descarcat de aceast5 sarcin5.
in fata acestei hotardri i stapanit de grija viitorului tarii i a intere-
selor permanente ale Coroanei, atat de neclintit legate de ea, ma simt
nevoit sa v5 inf5t4ez Actul de renuntare al A.S.R. Principe le Carol i
s5 v5 cer ca s5 primiti renuntarea, precum am primit-o eu, i s5 consta-
tati ca A.S.R. Principe le Carol renunt5 defmitiv la succesiunea Tronului
Romaniei, la drepturile, titlurile i prerogativele de care se bucura pada
astazi, in virtutea Constitutiei, i a Statutului Familiei Regale, ca Prin-
cipe Motenitor al Romaniei i ca membru al Familiei Domnitoare.
Domnilor deputati,
Ca o urmare fireasc5 a acceptrii renuntarii A.S.R. Principelui Ca-
rol, mai cer s5 recunoateti ca. succesiunea Tronului Romaniei revine
de drept A.S.R. Principelui Mihai, cobordtorul direct i legitim, in ordi-
nea de primogenitura barbateasca a Dinastiei Domnitoare.
Acest Mesaj purta sub semn5tura Regelui Ferdinand i semn5turile
tuturor min4trilor, iar proiectul de lege caruia servea de Expunere de
motive avea urm5torul continut:
www.dacoromanica.ro
246 CONSTANTIN ARGETOIANU

Articol unic. Adunkile Nationale Constituante primesc renun-


tarea A.S.R. Principelui Carol la succesiunea Tronului si la toate titlu-
rile si prerogativele de care, in virtutea Constitutiei si a Statutului Fa-
miliei Regale, se bucura 13115 ast5zi ca Principe Mostenitor al Familiei
Domnitoare.
Pe temeiul art. 77 din Constitutie, Reprezentatia Nationara constata
a succesiunea Tronului Romaniei revine astfel de drept A.S.R. Princi-
pelui Mihai, coboritorul direct si legitim, in ordinea de primogenituth
bkbaleasc5 a Regelui Domnitor.
Cerndu-se si admithndu-se urgenta, sedinta s-a suspendat pin5 la
indeplinirea fonnalithtilor in Comisia de legislatie.
Sedinta s-a redeschis la orele 4,30, si proiectul de lege luindu-se in
dezbatere, a cerut cuvantul dl. Nicolae Iorga.
Primit la tribunA cu indelungi aplauze si repetate strig5te de bravo,
de atre Opozitia Unith, d-sa a citit in numele Partidului National ur-
maloarea declaratie:
Un proiect al Guvernului se discut5; nu se poate face astfel cu un
act al Suveranului indurerat, care ni s-a prezentat in Consiliul de Co-
roan5, chemat numai pentru a primi o comunicare, ca irevocabil, si
aceasta chiar and, dezgustati de calomniile care ating si onoarea unui
Print, asa de legat de toate actele vietii noastre nationale timp de zece
ani, in care am trait cu el toate suferintele si toate gloriile, si de marile
sperante pe care nu le-a trezit numai, ci de atfitea ori le-a realizat, prin
inteligenta, spontaneitatea si franchetea sa, prin dispretul s5u fath de
politicianismul orientat, constiinta noastr cere s5 vorbim.1
Cu atat mai hot5rat ins5 trebuie s5 ne ridiam in ceasul and si
noi impart5sim durerea pe care ca parinte, o sufer5 inima Regelui, si
intelegem a sprijini cu loialitate (sic) Coroana impotriva unui Gu-
vern, care preocupat de razbunkile sale si ale complicilor s5i as-
cunsi... (aplauze prelungite pe bancile opozitiei si strigke repetate de
Jos Stirbei! Jos Stirbei! Jos Bthtianu!)... n-a prevazut nimic, care
n-a luat nici o msur pentru a impiedica nenorocirea de azi, ce atinge
gray prestigiul Dinastiei care n-a cautat s5 se informeze direct prin
seful sat' asupra situatiei reale, care n-a cutezat sa ia asupth-si raspun-
derea, descoperind astfel inc5 o dat5 pe Suveran. (Aplauze indelungi si
strigke de Jos Guvemul, jos Brkianu!).

1 Redau aceasta nesrarsittl fraza. lorga intreg asa cum a fost scrisrt si citifft...
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 247

Dintre faptele rele ale Guvernului Bratianu, cea mai condamnabila


e cea de azi prin toate drepturile pe care le sfarma, prin toate sentimen-
tele pe care le jigneste (Aplauze prelungite), prin toate greutatile pe ca-
re le trezeste si toate amenitarile pe care le provoaci (Aplauze prelun-
gite pe bancile Opozitiei Unite)."
Magister dixit, si cu pulpanele redingotei in Vint, Apostolul a cobo-
rat treptele tribunei de partea opusa a &amid ministeriale ca & nu dea
ochii cu Bratianu...
Dar & urmarn darea de seama a Romniei:
Dupa dl. Iorga, dl. I.Mihalache s-a urcat la tribuna, primit si dan-
sul cu aplauze indelungate de Opozitia Unita'. in numele Partidului fa-
ranesc, d-sa a citit unnatoarea declaratie:
Intr-un Stat constitutional, intemeiat pe principiul suveranitatii na-
tionale, colaborarea dintre Coroana si Natiune este baza ordinii de Stat
si de drept. Dupa spiritul si litera Constitutieil, Regele este cel mai
inalt reprezentant al Natiunii.
Renuntarea Principelui Carol la drepturile sale de succesor al Tro-
nului in forma si conditiile in care s-a produs, creeaza necesitatea de a
pune la adapost prestigiul Coroanei, impotriva tuturor incercarilor; pre-
cum de asemenea creeaza si necesitatea de a afirma legatura indestruc-
tibila dintre Coroana si Tara. (Aplauze pe bancile opozitiei).
intemeiat pe cele de mai sus:
Partidul Taranesc ia act de renuntarea Principelui Carol si de devo-
lutia dreptului de succesiune asupra Principelui Mihai.
Partidul Taranesc constata cu ingrijorare c si in aceste grave im-
prejurari Guvernul n-a stiut sa puna Coroana la adapostul raspunderilor
(aplauze, bravo) si prin procedarea adoptata in depling concordanta cu
intreg sistemul de guvernamant inaugurat de dl. I. I. C. Bratianu, expu-
ne Tara si Coroana la eventuale framantari.
Partidul Pranesc isi declina raspunderea pentru consecintele aces-
tei atitudini a Guvernului (Bravo! Aplauze indelungi!)
Credincios sentimentului maselor populare, pe care el se reazema,
Partidul Pranesc se simte dator cu atat mai mult in aceste imprejurari,
sa asigure Coroana de sprijinul salt, solidarizandu-se cu vointa Coroa-
nei de a intemeia si intari un regim democratic, constitutional si parla-
mentar. (Bravo! Aplauze prelungite).
1 De notat ca Mihalache invoca o Constitutie a carei existentA legalA o contesta
partidul sdu!
www.dacoromanica.ro
248 CONSTANTIN ARGETOIANU

Dupg dl. Mihalache au luat cuvantul dl. Roth in numele Partidului


German si dl. M5gur51 din Partidul National, care a vorbit in numele
sau personal si a cerut d-lui Bratianu sa destainuiasc5 Camerei care
sunt motivele abdicarii Printului. bite altele dl. Magura a spus:
Tara vrea s5 stie cal-or motive se datoreste aceasta renuntare; dac5
motivele sunt de ordine politics cum s-a afirmat, atunci trebuie sa le
cunoastem.
Conflictul dintre Rege si Mostenitor nu dateaza de ieri. Guvernul
care nu 1-a ignorat, ce a facut? Ce msuri a luat? Vedem acum c5 a tur-
nat gaz peste foc. Primul ministru e raspunzator de cele intamplate,
Guvernul de asemenea. Nu cumva dvs. cei de la Guvern urmriti narui-
rea Dinastiei?
Doresc ca Regele & traiasca multi ani, caci Regenta e o stare de
nes iguranta.
Voiesc un Rege si nu o Regenta, c5ci Regentele, cum a spus dl.
Iorga, au fost totdeauna fatale...
Sunt scandalizat a adaus dl. Magura de infamiile ce se debi-
teaz5 pe seama Printului Carol. S5 reflectim inainte de a face un pas
pripit, si de aceea cer Guvernului s trimita o delegatie la Print. Fac
apel la partidele democratice sa nu-si ia raspunderea pentru un act ale
carui urmri pot fi fatale tarii.
Dup5 cateva cuvinte ale generalului Averescu, a vorbit dl. I.I.C.
Bratianu, rata s5 dest5inuiasc5 nimic nou si afirmand o data mai mult
c5 tara trebuie s5 stea stransa in jurul Regelui iar Camera s ia act de
renuntarea Printului, care e definitiva Pus la vot, proiectul de lege a
fost adoptat, Partidele National $i Teirdnesc abtinandu-se de la votare.
Venind la rand proiectul de lege pentru aprobarea noului Statut al
Casei Regale2, dl. Gr. Iunian a aratat in numele Partidului Taranesc c5
si cu acest prilej s-a calcat legalitatea. In consecinta, a declarat d-sa
Partidul Taranesc nu poate lua parte nici la dezbaterea proiectului nici
la votarea lui. Declaratii identice au fost facute de dl. D. R. Ioanitescu
1 Magura, un fost takist de la Galati, trecut la Maniu, era un tip care isi vara nasul
in toate, plin de bonomie de altminteri. 0 speta de enfant terrible" al partidului si ne-
disciplinat, lua cuvantul la toate legile. Bun shut, dar putine scrupule in politica ca
si in afaceri...
2 Articolul esential: orice membru al Familiei Regale care se va casatori rani auto-
rizatia Regelui, va fi exclus ipso factor" din Familia Regalfi.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 249

in numele Partidului National. Declaratiile d-lor Iunian i loanitescu au


fost viu aplaudate de membrii Opozitiei Unite.
Dup5 votarea proiectului de lege referitor la Casa Regalk edinta a
fost suspendat pentru aSeptarea senatorilor, proiectul de lege privitor
la Regent urmfind sA fie votat de Adunarea National.
Sosind i domnii senatori, qedinta Adunsarii Nationale a fost deschi-
s6 la orele 18, pentru instituirea Regentei, in conformitate cu articolele
79 qi 83 din Constitutie. A prezidat dl. Mihalache Orleanu, prqedintele
Camerei.
D-sa a dat cuvaritul d-lui I. BrAtianu care a dat citire urmAtorului
proiect de lege, precedat de Mesajul Regal:
Dotnnilor deputati,
Domnilor senatori,
Pe temeiul dreptului ce-mi conferA art. 83 din Constitutie de a numi,
in timpul vietii, o Regenta compus5 din trei persoane, care sA exercite
puterile regale qi tutela succesorului Tronului, in cazul cand acesta ar fi
chemat sA se urce pe Tron in timpul minoritatii sale, cer Reprezentatiei
Nationale, intrunita conform art. 78 din Constitutie, sA primeascA ur-
niatoarele numiri ce fac in aceasta Regenta: fiul meu A.S.R. Principe le
Nicolae, I.P.S.S. dr. Miron Cristea, patriarhul Romniei i dl. G. Buz-
dugan, actualul prim-prqedinte al Inaltei Curti de Casatie qi Justitie.
Ferdinand
WA i textul proiectului de lege care a fost supus Adunarii Nationale:
Articol unic. Reprezentanta National intrunita conform art. 79 din
Constitutie primete Regenta instituitA de M.S. Regele Ferdinand I pe
temeiul art. 83 din Constitutie, pentru a exercita puterile Regale i tute-
la A.S.R. Motenitorul Tronului, in cazul cand acesta ar fi chemat sA
domneascA in timpul minoritAtii Sale.
Reprezentanta National primWe numirea celor trei persoane care
compun aceasta Regent: A.S.R. Principe le Nicolae, I.P.S.S. dr. Miron
Cristea, patriarhul Romaniei, i dl. Gheorghe Buzdugan, actualul prim-
prgedinte al inaltei Curti de Casatie qi Justitie.
Dup citirea Mesajului i proiectului de lege, qedinta a fost sus-
pendatA i proiectul de lege tritnis spre examinare in Comisiile de le-
gislatie intrunite ale Camerei i Senatului, care au ales pe dl. C. Disses-
cu ca raportor.
www.dacoromanica.ro
250 CONSTANTIN ARGETOIANU

La redeschidere, dl. C. Dissescu citeste raportul s5u, far s5 se aud


nimic, c5ci d-sa nu mai are voce. Protest 5ri, invective, intrebari (Ce
spune?", Ce vrea?", Mai tare!") de pe b5ncile Opozitiei Unite. In
sfarsit, dup5 cinci minute penibile, presedintele d cuvantul d-lui Ion
Brtianu.
Dl. Bfatianu se urea' la tribunk se aseaza cu coatele pe pupitru si in-
cepe un discurs care a starnit de mai multe ori protestele si ilaritatea
Opozitiei Unite, mai cu seam5 cand d-sa i-a cerut sd se inalie pand la
dnsul
Primul ministru declar c a socotit o datorie ctre sine insusi s
fac5 apel la adversari i s5 le cear5 ca, dup5 voturile date, s5 uite tot ce
poate desp5rti. S5 uite si Guvernul care le sta in fat5 i s priveasc5 nu-
mai in viitor.
Regenta are dreptul la increderea dvs. a spus textual dl. Beatianu
fiindc5 va fi ferit5 de patimi, prin faptul ea persoanele care o com-
pun sunt in afar de luptele care ne pot separa. (Ilaritate si proteste pe
b5ncile Opozitiei Unite). Vd rog indlfafi-vd peind la mine (r5sete si pro-
teste pe aceleasi banci) si dati sigurant5 15rii, votand Regenta de care
are nevoie!
Dup5 dl. Br5tianu s-a urcat la tribun5 dl. Iuliu Maniu, in aplauzele
prelungite si ovatiile Opozitiei Unite, care strig5: Tr5iasc5 Ardealul!
Dup5 ce s-a facut linite dl. Iuliu Maniu a spus urm5toarele:
Rog pe dl. prim-ministru s5 ma absolve de la indatorirea de a r5s-
punde apelului d-sale asa precum ar trebui. Momentele de fat ma in-
drept5tesc la aceasta.
Trec la chestiunea care ne preocup.
Instituirea Regentei constituie o prerogativ6 regal si de aceea nu
voim s' o discut5m. Proiectul de fat e ca o urmare tehnic a hot:51*i-
lor luate. S5 ne permiteti s5 ne ark:1m mirarea pentru graba pe care ati
pus-o (aplauze pe bancile opozitiei-unite). Nu intru in discutia persoa-
nei inaltilor demnitari care au fost propusi dar nu gasesc m5sura opor-
tuna nici necesar5...
Regele se bucur de o s5n5tate complect5 (aplauze prelungite in
randurile Opozitiei Unite, la care sunt siliti s5 se asocieze majoritatea si
banca ministerial, care manifest5 in picioare)... i s dorim ca Dum-
nezeu sa" i-o p5streze multi ani.
Nu g5sim oportun5 Regenta si nu credem c5 e bine s5 se instituie
al5turi de Rege, o autoritate la fel (aplauze pe bancile opozitiei). Pentru
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 251

pripeala cu care se prezint5 acest proiect, cu nesocotirea formelor le-


gale, noi nu vom lua parte la dezbateri i nici la votarea lui. (Aplauze
prelungite in randurile opozitiei unite).
D-lui Maniu a succedat la tribun5 doctorul N. Lupu. Primit cu
aplauze, d-sa declar urm5toarele in numele Partidului Tar5nesc:
Nu cred s5 fie cineva care s5 nu-0 dea seam5 ca tr5im cele mai
importante momente de la 1866 pAn5 azil. Prin Dinastia stabilit Ora
noastra a prop5it. A prop5it sub Vod5 Carol, qi-a realizat visul mile-
nar sub Regele Ferdinand i socoteam c va fi condusa mai departe de
Principe le Carol, tnrul iubit al tarii (aplauze in randurile Opozitiei
Unite).
Ca un tr5snet insk aceast5 creang5 sn5toas5 a Dinastiei a cazut!
(Aplauze) Ma voi ridica qi eu la in5Itimea pe care mi-o cereti qi la care
(adresandu-se care dl. Bratianu) dvs. credeti ea' v-ati ridicat.
Ce a spus Regele a fost adnc gindit, qi inca o data qi-a rupt radaci-
nile, dfind dovad5 de tArie (aplauze).
Partidul Taranesc qi-a spus cuvantul. Ne-am executat.
Puteti afirma c5 aceeai necesitate cere, acum, Regenta? Nu! intli
fiindc5 Regele va trece singur i peste greutatea momentului. Al doi-
lea, ce v5 face s5 v5 grabiti? Numai de la inMtimea unui tiran (!?) se
pot concepe asemenea acte! Suntem WO contienti de greutatea zilei is-
torice pe care o tr5im; de ce s5 nu ne sfatuim ca sa g5sim garantia cea
mai bun5?
Regenta inlocuiqte Dinastia. Dvs. numiti persoane pe temeiul
demnit5tilor pe care le ocup, dar daca aceste persoane decad din aces-
te demnit54i? (Senzatie. Patriarhul se face palid, banca ministeriala sur-
prins, quotqte). La rfindul meu, fac eu apel la Guvern i il rog s5 re-
traga proiectul de la ordinea de zi. Ne opunem la votarea unui proiect
pripit, prin nimic justificat i adus prin surprindere.
Gariditi-v5, domnilor, la ceea ce faceti! (Aplauze indelungate, ovatii).
Dupa cuvfintarea doctorului Lupu s-a trecut la vot prin apel nomi-
nal. Membrii Partidului National i ai Partidului Taranesc s-au abtinut.
Preedintele a proclamat proiectul de lege adoptat cu 384 voturi pen-
tru".
Am reprodus aceast5 dare de seama gazet5reasc5 ca s5 dau o idee
de felul cum s-au infdliyat partidele noastre in ceasurile de mare tulbu-

I Exagerat...
www.dacoromanica.ro
252 CONSTANTIN ARGETOIANU

rare provocat5 prin nes5buitul gest al Principelui Mostenitor. Grija


fiec5ruia s5 nu se strice" cu Coroana i s5 se foloseasc6 de imprejuiari
ca sa loveasc6 cat mai tare in Guvern, apare 15murita. Dinasticismul
atator oameni rar traditii monarhice, coboratori directi i succesori de
tab5r5 ai roilor" care voiau s5 inl5ture in 1871 Dinastia i din mijlo-
cul c5rora se ridicase baronul de Hahn (D. A. Sturdza) s-a conturat
pentru ochii observatorului obiectiv tot atat de falarnic ca invinuirea
adus5 de opozitie Guvernului, ea' 15sase Coroana descoperit5. Parc5
putea Guvernul s5 primeasea sau s5 nu primeasc5 renuntarea Printului
Mostenitor la Tron! Singurul care putea i trebuia s5 se pronunte in
aceast5 schimbare pe linia de devolutie a Coroanei, era Regele. Era
unul din putinele acte constitutionale in care Regele nu putea fi acope-
nit de Guvernul s5u. Guvernul, ca i Parlamentul nu era chemat decal s5
ia, sau sa" nu ia act de hotararile Suveranului, ca ef al Dinastiei. Pe de
aka' parte, l5sand Constitutia la o parte, din punct de vedere pur orne-
nesc, toat5 drama se desfaurase in sanul Familiei Regale i in jurul
Regelui. Ca vor fi contribuit intrigile cutiruia sau cut5ruia la o anumit5
intors5tur a evenimentelor, e alt5 chestiune. Intriganti sunt pretutindeni
i intrigi se urzesc peste tot locul; vina este a celor ce nu se feresc i se
las5 prin0 in mrejele spurcate... Toti cei ce se indignaser5 impotriva
demiterii lui Carol, ar fi trebuit s5 aib5 curajul s loveasc5 in Rege i in
Regina, nu numai in Bfatianu vinovat numai de a fi executat ordinele
Suveranilor cu prea mult plkere i de a fi aruncat untdelemn pe foc.
Cu toate c5 puternica arip5 a Istoriei falfaise o clip5 deasupra Fdin-
telor din 4 ianuarie, pe fetele celor prezenti se citea numai 15comia de
putere; in ochii lor scanteia ura impotriva celor insc5unati i sufletele
kr de iobagi politici erau cuprinse de singura staruint5 de a se plasa
mai bine" pe drumul ce ducea la Guvern. Vorbeau oamenii ca s5 fie
auziti la Cotroceni i s5 li se dea o not5 bun5 la examenul de contiint5
pe care-I treceau...
Caracteristica, in aceast5 privint, a fost atitudinea lui Maniu, care,
dei atat in Consiliul de Coroan6 de la Sinaia, cat i la Camera in ziva
de 4 ianuarie, se ar5tase cat se poate de respectuos fat5 de vointa Rega-
15 a socotit totui ea' declaratia citit5 de Iorga, colegul su de efie,
putea s5-1 compromit5, i a simtit nevoia s5 facA i el, personal, o de-
claratie mai categoriel de supunere. Cum nu putea sal o mai fac in Ca-
mer5 (unde n-a vorbit decat despre Regent5) dup5 Iorga, f5r5 s5 supere
pe acesta, a fAcut-o in afar5 de Camera, dictand-o reprezentantilor pre-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 253

sei, dupi srapitul istoricelor edinte. Pentru complectarea tabloului schi-


tat mai sus dau aci 9i aceste cuvinte ale sem4efului Partidului National:
Nu cred ea' chestiunea succesiunii la Tron trebuie atrasa intre pro-
blemele vietii politice. Prin hotararea adusa, oricare ar fi fost anterior
parerile personale, chestiunea s-a rezolvat in mod indiscutabil.
Tinerea ei la suprafata nu poate folosi nimanui, cel mult dumanilor
noWi, deci trebuie fara intarziere scoasa din discutia publica. Avem
atatea probleme mari de Stat de discutat i de rezolvat, incat ar fi o ne-
iertata grewala daca am distrage de la ele atentia publica prin discuta-
rea acestei chestiuni.
Durerea induioatului Parinte nu trebuie sa o impovram starnind
pe tema aceasta noi framantari sufletqti Suveranului.
Sper ca aceasta o va intelege fiecare."
Multumit de acest supliment de ploconeafa, domnul Prezident i-a
ters obrazul cu hartia pudrat care nu-1 parasea niciodata i a coborat
maiestuos Dealul Mitropoliei, incadrat de cativa Severdani i de cativa
Popamani. Ajuns in piata Bibescu i-a scos masca i a redevenit carlist
in conversatia sa familiara cu cei ce-1 insoteau. Caci Maniu a trecut
prin patru faze: a fost carlist de la 4 ianuarie 1926 la noimebrie 1928,
regentist de la noiembrie 1928 la 6 iunie 1930, din nou carlist din iunie
1930 pana in decembrie 1932 i anti-carlist de la ianuarie 1933 inainte.
Departe de mine gandul de a insinua prin aceste schimbari de atitudine
o lipsa de consecventa. Maniu a fost cel mai constant om politic din
tara noastra: n-a urmafit intotdeauna decal interesul sdu, i nu e vina
lui daca acesta 1-a purtat cand cu Carol, cand impotriva lui Carol...

Daca in fata sau in auzul Regelui fiecare politician s-a incadrat in


plutonul de executie a Printului Carol, departe de ochii i de urechile
lui Ferdinand fiecare 0-a reluat libertatea de gandire *i de simtire. Ura
impotriva lui Bratianu era atat de mare, incat mai toata lumea a simpa-
tizat cu Printul, cu tot scandalul dezlantuit in jurul lui, cu toata plecarea
lui ruinoas. Parasirea Tronului numai pentru plcerea unei impere-
cheri cu o tarfa, era atat de neexplicabita, pentru un om in toata firea, i
misterul de care era inconjurata aceasta plecare atat de nepatruns, incat
legendele au inceput sa-i faca drum, legende care transformau trazna-
ia unui erotoman sadic in sacrificiul unui suflet de Oita dezgustat de
turpitudinele familiei sale. Lupeasca cadea in nascocirea acestor legen-
de pe planul al doilea. 0 luase martirul cu dansul, ca SA nu fie singur, i
www.dacoromanica.ro
254 CONSTANTIN ARGETOIANU

s5 se distreze, cum ar fi luat un c5telu iubit sau o colectie de timbre.


Autorii de legende merseser pada' la absurd afirmand cl Printul Carol
propusese Principesei Elena s5 fug5 impreun5 i c5 nu ii inckcase
bagajele cu Lupeasca, dee& dup5 refuzul Principesei! Ce e mai ciudat
aa incep toate psihozele e ea' aceast5 poveste era crezuta chiar
de oamenii ce fuseser5 in curent cu scenele violente dintre cei doi soti
Princiari, cu plngerile disperate qi cu cererile de ajutor moral adresate
de Printes5 Regelui i Reginei! Afar5 de liberali interesati in afacere
i de averescani atat de putin numeroi toat5 lumea era pentru
Carol. Problema inapoierii lui s-a pus astfel de a doua zi dup5 votul
Adun5rilor Nationale care pecetluia ca definitivd renu4area sa la Tron.
Cornitetul Executiv al Partidului National fusese convocat pentru
ziva de 5 ianuarie. In aceasta edint5, in intimitate i far publicitate"
Iorga i-a dat drumul i a judecat cu severitate actul svrit de Rege,
act a c5rui raspundere a pus-o in seama Reginei, impins5 de Stirbei sub
inspiratia lui Br5tianu. Mai moderat, Maniu a vorbit in acelai sens
aducand ins5 numai acuiari acoperite. Au vorbit o droaie, i toti la fel.
Dup5 ce s-au rAcorit oamenii, au votat, dup5 obiceiurile noastre politi-
ce, un fel de motiune care continea exact contrariul de ce spuseser5:
partidul se inchina inaintea vointei Regelui i declara chestiunea re-
nunt5rii Principelui Carol ca tratqatd # definitiv Inchisd Motiunea era
pentru public i pentru urechile Urechiatului... Bineinteles, aceast5
prima parte a motiunii era complectat5 cu cele mai stranice" invi-
nuiri la adresa lui Br5tianu (tot pentru urechile Regelui).
La t5raniti, atmosfera era tot pentru Carol, dar mai calrn5 c5ci la
danii intervenise prietenul lui Stirbei, Stere ca s5 mai domoleasc5
spiritele. Totui, Printul Carol find pentru moment cea mai bun fal-
c5 de m5gar" pentru a lovi in Beatianu, o luaser5 i t5r5nitii in mai* i
ii tr5geau cu dansa. Cafenelele, restaurantele, saloanele incepusera i
ele s5 o ia razna. In pres5 numai Viitorul liberal i Adevdrul sub in-
fluenta hii Stere erau anti-carliste; toate celelalte gazete, simpatizau cu
Printul, mai mult sau mai putin pe fata, de teama cenzurii.
Curentul carlist a mers astfel tot umflandu-se i cum era clandestin
putea deveni periculos. Guvernul s-a vazut silit s5 ia msuri de reactie i
intre altele sa intind cenzura la toate gazetele i publicatiile, mai putin
de dou s5pt5mani de la abdicarea oficial5 a Motenitorului Tronului.
Dei scriu aci amintirile mele, rn-am invartit in jurul altora in cele
cateva file consacrate insemnatului eveniment. Daca n-am spus nimic
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 255

despre mine 0 despre atitudinea mea, sau aproape nimic n-am fa-
cut-o din modestie, ci fiindc5 nu avearn nimic de povestit: in toat5
aceasta nenorocit afacere m-am tinut cat am putut mai mult la o parte.
Poate ca" din toti am fost cel mai atins prin fapta Printului. Dei ne v5-
zuser5m rar, fusesem desigur omul cel mai legat politicete de dnsul.
Ne pricepusem din dou cuvinte i pusesem temeiuri mari, in planurile
noastre, unul pe altul. Pentru mine, plecarea Printului a insemnat o pr-
buire, nu atat fiindc5 plecase, dar fiindcd plecase cum plecase. Dac
ar fi fost o plecare onorabil, determinat5 cum s-a incercat s' se spun5
printr-un sentiment de neputint5 fat5 de situatii inadmisibile imposibil
de indreptat m-a fi pus in fruntea carlitilor, a fi infruntat orice
prigoank a fi trecut peste toate obstacolele i nu m-a fi l5sat patt
n-a fi adus pe Print inapoi. In n5dejdea ea" toate cate se spuneau in sfe-
rele guvernamentale nu erau decal patim5 i calomnie m5 oferisem s5
plec la Milano i s aduc pe r5zvr5tit inapoi. Cnd mi s-au deschis
ochii ins, i am v5zut CUM stau lucrurile, o mare descurajare i un
mare dezgust rn-au cuprins la ideea ca-mi pusesem toata increderea,
pentru regenerarea poporului romanesc in papucul unei Cade.
Un sentiment de decent5 i acea mic5 flacara a prieteniei care nu se
stinge odat ce a fost aprins, rn-au impiedicat sa iau pozitie contra
dar dezam5girea fusese prea mare ca s5 rn5 pun luntre-punte pentru.
Am stat la o parte, far5 s5 ma amestec in toata cearta 0 in asteptare.
Se putea prea bine ca toate s5 se schimbe, ca insuqi Carol s5 sfareasca
prin a-i da seam5 de marea greea15 ce svfirise i lepadcindu-se de
Satana, sh mai poat5 fi utilizabil. Toate se puteau ... i s-au putut,
dar nu curn le-am dorit eu!
0 campanie pornit de Adevdrul, cateva zile dup5 evenimentele po-
vestite mai sus, in-a silit s5 ies din rezerva mea. De frica s5 nu fie soco-
tit ca simpatizant cu Guvernul i cu Bralianu, Adevdrul care nu asculta
cleat de Stere, nu se dedese pe fat5 contra lui Carol dar pe nefata
urm5rea o linie neted anticarlist5, i sub cuvfint de inforrnatie" denun-
ta pe toti cei ce se agitau in favoarea fostului Print Motenitor. Aa
intr-o bung zi rn-a desemnat pe mine drept conduchtorul ocult al carlis-
mului, i ca dovad a dat orientarea ziarului meu, Cuvantul, care luase
o atitudine curajoas, dei nu foarte chibzuita, in favoarea Printului
mazilit. Adevdrul persistand mai multe zile in aluziile sale, pentru mine
foarte neplacute, i publicand in ziva de 12 ianuarie un reportaj intitulat
0 nou5 mare campanie politica", am crezut de cuviinta s-mi spun i
www.dacoromanica.ro
256 CONSTANTIN ARGETOIANU

eu cuvntul. Cu atat mai mult cu cat si prietenii mei se mirau de face-


rea pe care o pAstrasem pati atunci si pe care multi nu o pricepuserk
taxand-o de echivoc si de oportunism. Mi-am luat condeiul si am scris
domnilor din S5rindar:
Bucuresti, 13 ianuarie 1926
Domnule Director,
Adevdrul de aseara binevoieste sa se ocupe si de mine si de atitudinea mea
in legatura cu situatia actuala politica. Am luat de mult obiceiul sa nu intervin
in nici o polemica de presa, oricare ar fi aprecierile ce s-ar aduce, fie persoanei
mele, fie actelor mele. Fata de reportajul dvs. de ieri, ins, socotesc ea tacerea
mea ar putea fi dattnatoare cauzei i partidului ce servesc. Va rog prin urmare
s aveti bunavointa de a publica aceste cateva randuri.
Atitudinea Partidului National in chestiunea schimbarii succesiunii la Tron,
a fost limpede i definitiv fixati din chiar momentul deschiderii acestei ches-
tiuni: Partidul National nu putea fi deck alkuri de Rege.
In acest sens au fost rostite ambele cuvantari ale presedintilor partidului,
in intrunirea de la clubul nostru din 5 ianuarie curent. Din declaratiile d-lor
Iorga i Maniu reiese clar:
1) Ca Partidul National se inclina inaintea hotararii Majestatii Sale, si so-
coteste chestiunea renuntarii A.S.R. Principelui Carol la drepturile sale, ca de-
finitiv transata i inchisa.
2) Ca Partidul National socoteste c actualul Guvern nu si-a indeplinit
datoriile sale nici inainte de criza, nici in timpul crizei, nici dupa criza.
Atat, intrucat priveste partidull.
DI. Iorga a mai adaugat cuvintele de calda emotie prin care ii exprima pa-
rerea de rill fata de hotararea Mostenitorului Tronului, cuvinte pe care numai
cei ce n-au cunoscut legaturile sufletesti dintre Principe le Carol si Profesorul
Iorga, nu le pot intelege.
De la atitudinea fixata de partid, nu m-am abatut si nu ma voi abate cu o
singura iota. Nu din discipling de partid, ci din adfinca convingere. Nu sunt eu
primul care va impinge tara, prin vorbe sau prin fapte, pe calea care duce spre
anarhie.
Afirmatia Adevdrului ca interventiile mele se produc totdeauna post fac-
ttim si nu antefactum, e cu totul gratuita. Ziarul dvs. recunoaste singur ca
in anumite cazuri interventia mea a fost hotaratoare; cum ar fi putut fi astfel
daca aceasta interventie s-ar fi facut dupa savarsirea faptului?

In reportajul cu pricina, Adevdrul insinuase ca Partidul National era foarte inch-


nat sa urmeze indruniarile inele carliste!
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 257
intrucht priveste actiunea ziarului meu Cuveintul mil siliti sit repet pentru a
zecea oar5 ca Cuveintul nu este ziarul meul. Nu am nici un amestec in publi-
carea acestui ziar. Am acolo prieteni, si chiar prieteni foarte stimati si iubiti.
I-am rugat staruitor, nu post factum, ci antefactumo, sa renunte la atitudi-
nea pe care au luat-o. Izbindu-ma de adanci convingeri nu am putut sA le in-
ving, nici s le atenuez. Iar ponosul il port eu; vorba veche: fereste-m6 Doam-
ne de prieteni caci de vrjmasi ma feresc eu singur!
Si fiindca am luat condeiul in mama', dati-mi voie sg dau o categorici
dezmintire unei alte afirmari continut in acelasi reportaj. Niciodat5 dl. Maniu
nu a declarat ca Partidul National e sigur de succesiunea actualului Guvem,
fie singur, fie in colaborare cu alte particle. Un om politic de talia d-lui Maniu
nu face asemenea declaratii. DI. Maniu a declarat ca. Partidul National e gata
SA ia rispunderea formarii unui Guvern, fie in colaborare cu Partidul Tara-
nesc, fie daci nu se va putea, singur. Deosebirea este mare, cum vedeti.
Aceastfi dezmintire nu o dau ca un imputernicit al d-lui Maniu, absent din
Bucuresti, ci ca martor personal al declaratiilor fcute la 5 ianuarie.
Pot sg vi asigur c5 atat dl. Maniu, ca si noi toti, astept5m cu nergbdare
momentul intelegerii celor dou partide, a caror colaborare singuri poate da
trii linistea necesar si un regim politic normal.
Cu mii de multurniri
C. Argetoianu"

Adevcirul din 14 ianuarie mi-a publicat scrisoarea in loc de cinste,


insotind-o cu urmaloarele comentarii:
Remarcgm in primul loc, afirmarea precis5 si categoric pe care o face dl.
Argetoianu c Partidul National se inclin inaintea hotararii MajestAtii Sale
Regelui si socoteste chestiunea renuntarii A.S.R. Principe le Carol la drepturile
sale ca definitiv tran.yald .yi inchisd.
Dac este astfel, cum se explic5 faptul ca o mare parte a presei Partidului
National, atat cea oficioas5 cat si cea in legaturd cu acest partid, continua sa
agite aceasti chestiune?
Si cum se face c5 unele din aceste ziare ataca violent pe cei ce nu se pre-
teaza la astfel de agitatii?
in privinta interventiilor d-lui Argetoianu post si ante factumo, evident
nu putem s ltfm cleat de bun5 explicatia d-sale. Tinem insh sh aritAm di am
I Cuviintul fusese intr-adevar intemeiat de mine, dupa despartirea mea de Averes-
cu, dar greutati de ordin fmanciar ma determinasera sa-1 cedez lui Titus Enacovici,
unul din copartasii mei. Ziarul a devenit astfel proprietatea lui si a aparut ca un organ
independent, fara sa mai am eu sau partidul meu nici un amestec in indrumarea lui. A
aparut ca ziar personal al lui Enacovici. Daca a devenit cu timpul un fel de Monitor al
carlismului, aceasta se datoreste exclusiv simpatiilor lui Enacovici si mai ales lui Nae
Ionescu a ciftrui inraurire asupra lui Enacovici a mers tot crescand pana a ramas el
stapan asupra gazetei.
www.dacoromanica.ro
258 CONSTANTIN ARGETOIANU

spus in numarul nostru de ieri cd adversari de ai d-lui Argetoianu il acuzi


de unele m*natiuni anume puse la cale pentru ca d-sa s poata ap5rea ca un
zeu salvator. Am inregistrat legenda luatn act qi de dezmintire.
In fine dl. Argetoianu asigur c5 at5t dl. Maniu cat i ceilalti nationali a-
teapt5 cu nergbdare infaptuirea acordului dintre cele doug partide a c5ror co-
laborare singura poate da tirii linitea necesar i un regim politic normal' .
Ca dl. Argetoianu gandete in acest sens, este perfect exact. Fapte concrete
cunoscute de noi ne indrept5tesc sa d5m deplinA confirmare acestui lucru. Ca
sunt i altii in Partidul National, care au convingeri la fel ca d-sa, este iarai
neindoios. Dar aceleai fapte de care vorbim, fac indoielnic5 chestiunea dach
i dl. Maniu are convingeri tot atAt de categorice in ce privete intelegerea cu
tarnitii..."
Observatiile lui Blumenfeld-Scrutator, caci ale lui erau dup5
cum al lui fusese reportajul Adevdrului caruia, raspunsesem prin scri-
soarea de mai sus, ridic5 un colt al perdelei ce ascundea forfoteala de
intrigrii puse la cale de diferitele cercuri politice". Far nici o indoia-
15, lovitura lui Carol dezaxase" viata noastr politick tulburand adanc
raporturile partidelor cu Coroana i cu cei care o st5paneau. Chestiunea
Carol" a devenit peste noapte pivotul politicii romanesti. Oamenii
politici i partidele au fost supui unei noi clasificari i socotiti apti sau
inapti pentru guvernare dup5 cum puteau fi sau nu fi banuiti c5 ar favo-
riza o eventual5 revenire a Printului. Din acest punct de vedere Partidul
National sta cel mai prost, caci prin atitudinea sa manifestase cele mai
calde simpatii pentru Printul mazilit. Iorga se facuse la Sinaia, in au-
dient5 i in Consiliul de Coroank avocatul lui Carol. Evenimentele se
succedaser5 cu o repeziciune care ne buim5cise, i n-am avut vremea
nici gandul, o mrturisesc s5 stau de capul Profesorului*i s5 obtin de la
el moderatia necesar i prudentd, in tot ce ar fi avut de spus. L5sat in
voia lui, Iorga i-a dat drumul, iar atitudinea lui Maniu, dqi mult mai
cump5tat, n-a fost totu0 la Sinaia destul de categoric5 ca s' compen-
seze vijelioasele iqiri ale colegului s5u de qefie i s liniteasc5 Sus
asupra intentiilor partidului. Mai eram i eu. Relatiile mele cu Printul
Carol nu erau un secret pentru nimeni; dqi imi tinusem gura, facusem
demersul pe care 1-am semnalat, propunand s5 impac pe fugar i s5-1
aduc inapoi. Cu toate sfortarile noastre de a frana manifestarile pro-
Carol", in bun5 parte provocate de ura impotriva Br5tienilor, partidul,
1 Sublinierile sunt ale Adevdrului.

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 259

prin membrii si fituicele lui, accentuase primele porniri ale conduc5to-


rilor si calcase cu toate picioarele in str5chini.
TrAnistii care nu ne iubeau si primiser5 colaborarea cu noi numai
din convingerea c5 puteam s5 ii aducem la putere, au inceput sa" se indo-
iasc de posibilit5tile noastre, si unii din ei, printre care si amicul meu
Stere (vr5jmasul de moarte al lui Maniu si al lui Iorga), au inceput s5 se
intrebe dac5 n-ar putea pretinde Guvernul i f5.r5 noi. Atitudinea Partidu-
lui Tar5nist fusese cu totul diferit5 de a noastr5. Trnitii n-au cerut in-
tr-adev5r, o amemare, in solutia cerut5 de Coroan5, cum o ceniser Iorga
si Maniu, si s-au supus far nici o observatie hotardrii Regelui, multu-
mindu-se s injure Guvernul care nu stiuse s impiedice scandalul". In
partidul lor, nu se ridicase nimeni, afar de doctorul Lupu, izolat, in fa-
voarea Printului Carol care nu era simpatizat de masele t5r5niste.
Era desigur un partid si un sef care fuseser si mai lealisti ca t5r-
nistii fat.5 de Rege si de st5pnire era Partidul Poporului cu genera-
lul Averescu in frunte. Dar ipoteza unui Guvern Averescu p5rea atat de
ridicol, Inca conduc5torii t5r5nisti n-au luat-o un moment in seam5 si
cei mai indrzneti au intrev5zut posibilitatea unei formatii pur tar5nis-
te, in cazul cel mai r5u cu Stirbei prizonier in frunte...
Cei care f5ceau aceste planuri au si inceput s5 r5spandeasc5 zvonuri
de ruptur5 intre nationali si t5r5nisti, ruptur5 provocat5 de nationali
bineinteles si de antipatiile personale nutrite de Maniu... Nu trebuie uitat
ca Blumenfeld, ca mai toti domnii de la Adevdrul, era omul lui Stere...
Ca s5 ar5t 0115 unde mergeau intrigile, ci de unde porneau unele
din ele, voi reproduce urm5toarea scrisoare a lui Grigore Filipescu,
publicat5 in Adevdrul i in legatur si ea cu faimosul reportaj al lui
Blumenfeld:
Domnule Director,
Reportajul politic din Adeveirul de ieri ma oblig sa abuzez inca o data de
bunavointa dumneavoastra. Voi cauta sa fiu cat se poate de concis.
Tema reportajului Adevdrului este: Daca Partidul National se crede abso-
lut sigur pe succesiune, pentru ce incepe o campanie violenta impotriva d-lui
StirbeiV

Dupd cum arat Filipescu in scrisoarea sa, nu Partidul National, ci dansul Filipes-
cu, ducea in Epoca o campanie contra lui $tirbei. Din cele povestite de mine pfin aci,
reiese dimpotriv lamurit ca. Partidul National traia in termenii cei mai buni cu $tirbei
care urmarea chiar o colaborare cu acest partid 5i cu cel Taritnesc...
www.dacoromanica.ro
260 CONSTANTIN ARGETOIANU

tnainte de toate va rog sa faceti o distinctie intre actiunea Partidului Natio-


nal si actiunea mea personala. Nu inteleg sa cer nici o autorizatie gruparii po-
litice careia apartin, de a demasca tarii pe un simplu particular, oricata in-
fluenta ar avea acesta, precum nu inteleg s solidarizez pe coreligionarii mei
politici cu campania mea.
Daca Partidul National crede ea' actiunea mea personala poate sa ii pgu-
beasc, el o va spune lamurit prin organele sale de conducere si v puteti in-
chipui Ca nu voi intarzia sa trag consecintele. Sunt insa absolut hoar& sa nu
schimb absolut nimic la ce-mi dicteaza constiinta.
Astept bineinteles in cazul acesta sa fiu dezavuat de partid, iar nu de ate-
va persoane care ar putea avea alte pareri ca mine in privinta mecanismului
constitutional.
Da. Sunt convins ca Partidul National va veni la putere, nu pentru ca cuta-
re sau cutare lucreazi la Pa lato pentru dansul; ci pentru ea socotesc ca prin
numarul reprezentantilor sai in Adunarile actuate, prin succesele dobandite de
dansul in alegerile partiale, el este indicat de tali.
in ce ma priveste, nu cunosc alte norme.
Credincios acestui principiu am luptat din rasputeri impotriva tendintei
unei minoritati a partidului nostru, de a primi puterea in orice conditii.
Cred ca nu va invt nimic nou amintindu-v inaltele presiuni de acum
doui luni pentru ca Partidul National sa nu se angajeze cu taranistii. Lozinca
era:oSinguri da, cu bolsevicii, nub>
Indata ce am fost instiintat de aceasta ofensiva a cercurilor inalte' am
crezut de datoria mea sa instiintez pe taranisti. DI. Iorga a mers mai departe
tinand discursul de la Galati.'
Nu vom putea fi acuzati deci niciodata c am alergat dupa putere.
Voi ataca cu ultima inversunare pe dl. Barbu *tirbei, pentru ca influenta sa
oculta nu inceteazi cu plecarea de la carma a d-lui Bratianu. Ceva mai mult:
am convingerea ca adevarata sa actiune (o actiune de sabotare de data aceasta)
incepe cu intrarea in opozitie a cumnatului salt. Nici un Guvern nu va putea
carmui in mod normal cat timp el se va izbi de acest factor extra-constitutional,
al anti rol este indeajuns de cunoscut ca sa mai fie nevoie de demonstratii.
Lumea s-a obisnuit asa de mult, ca fiecare sa alerge dup o vorbi bung a
lui Barbu $tirbei, inc.& astazi foarte putini din politicienii nostri pricep ca ac-
tiunea lui mai poate starni revolta intr-o fire independent. Va pot asigura c
in ce ma priveste, eu nu fac parte din acea categorie de oameni care ameninta

' Prin C. Hiott (nota autorului Amintirilor).


2 In acel discurs Iorga a declarat cft un acord sau un dezacord cu tEtranivii nu putea
fi conditionat prin argumente de oportunism sau prin presiuni venite de wide nu tre-
buia sli vie.
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 261

pentru a ajunge la o tanzactie favorabild partidului lor, cdci prefer opozitia pe


vecie puterii chtigate in asemenea conditii.
Rolul d-lui *tirbei find prin definite ocult, am convingerea nestrmutath
ca va lua srarit odath cu popularizarea lui. II voi populariza deci.
inainte de a incheia tin sh rectific o ultim pdrere a reporterului d-voastri,
asigurhndu-vh ch intre dl. $tirbei i mine n-au existat vreodatd diferende per-
sonale. Da, am adus la tribuna Parlamentului o chestie de ordin intim a fa-
miliei *tirbei, atunci child s-a cerut anularea pentru clandestinitate, a unui act
public la care a participat intreaga Familie Regard'. Ging4ia unor situatii nu
poate & te indreptateascd sa calci legile thrii.
Multumiti-vh pentru ospitalitatea dvs. vi rog sh primiti etc. etc.
Gr. N. Filipescu"

Scrisoarea aceasta a lui Grigore Filipescu cere o scurta 15murire.


Fiecare om urm5reSe in politic5 scopul lui. Filipescu urm6rea inainte
de toate drimarea lui Stirbei, socotind c5 prin aceast5 daramare ar fi
sardmat oculta" sau camarila" din jurul Regelui. Impotriva moravu-
rilor noastre politice tn-am ridicat i eu la Iasi i am ncI5jduit c5 prin
popularitatea lui Averescu s5 pot determina o micare care s5 schimbe
moravurile noastre politice. Am inregistrat in cursul acestor Amintiri"
deceptiile prin care am trecut i naruirea planurilor mele prin tr5d5rile
succesive ale generalului. Despartindu-m5 de Averescu, f i in neputintd
de a schimba fata lucrurilor, am recurs la $tirbei, nu pentru a obtine
printr-insul puterea cum ldsa Filipescu sd se inteleagd ci pentru a-I
intrebuinta impotriva celor ce ar fi ales aceastd cale. In afar5 de faptul
c5 o afirm, imi mai stau m5rturie convorbirile mele cu Stirbei, rapor-
tate in aceste Amintiri" i mai ales faptul c am urmrit formarea unui
bloc democratic care sd se impund la Guvern, nu sd-I cerfeascd. Daa
ar fi fost vorba de cepire, Partidul National singur ar fi fost mult mai la
largul lui, c5ci colaborarea cu bolevicii", cum spune Filipescu a fost
un mare obstacol, la Palat, in calea mea. Am crezut aceste c5teva cu-
vinte de lamurire necesare pentru cititorii mei, careli vor fi dat seama
ca Filipescu, denuntand pe Stirbei ca pe capul rut5tilor, in materie de

1 Clistoria fiicei mai mici a lui Barbu $tirbei, Caterina, cu colonelul in rezervA
Nicu Afion a fost desfacutA prin anulare, sotul, atins de paralizie generala progresiva,
refuzfind sa divorteze. CasAtoria fusese celebratA la Buftea, in casa lui Stirbei, de fatA
fiind Regele, Regina, primal ministru fi o stand de invitafi. Trecerea lui $tirbei a fost
destul de mare incAt sit obtie de la Justitie recunoasterea clandestinitiffii acestei cere-
monii, fiindcd nu avusese loc la oficiul StArii Civile! De necrezut, dar a fost asa!
www.dacoromanica.ro
262 CONSTANTIN ARGETOIANU

intrig5, incearc5 si el una mica impotriva mea si a minoritatii" din par-


tid pe care o reprezentam. Auzise si el de intrevederile mele cu Stirbei,
dar nu fusese niciodata pus in curent cu scopul lor...
Scrisoarea mea urmarise dou5 teluri: primul era s5 linistesc pe cei
de Sus asupra sentimentelor mele carliste" si s5 afirm printr-un anga-
jament public, ca socoteam si eu afacerea renuntarii Printului Carol la
Tron ca lichidata si definitiv rezolvat5 al doilea, s ma afirm ca par-
tizan hotarat al unei colaborri cu taranistii, si s dezmint legenda unui
Maniu adversar al acestei colaborari.
Scrisoarea mea a facut impresie si Sus si Jos dar n-a restabilit si-
tuatia dinainte de lovitura Carol" si nici nu putea sa o faca, si nici n-a
avut pretentia sa o fac5. Chestiunea cu taranistii era mai putin grav5, si
nu ma indoiam un minut ca vor reveni la sentimente mai bune fata de
noi, indat5 ce se vor convinge ea' cu toat5 atitudinea kr cuminte in
cursul ultimelor evenimente, continuau s fie socotiti ca inapti si per--
culosi pentru formarea unui Guvern, rara balastul unei grupari de ordi-
ne, destul de puternica ca s5 ii tie in frau.
Mai periculoas5 pentru desfasurarea planului meu era reactia de Sus
fata de banuiala de carlism pe care partidul nostru o meritase prin inde-
pendentele verbale ale unora si ale altora. Ce era mai nostim, era ca
duceam ponosul unor invinuiri inchipuite. Caci nu eram carlisti, ni-
meni, in Partidul National! Nu era carlist nici Iorga, nu eram carlist
nici eu, si mai putin Maniu! A fi fost carlist ar fi insemnat sa fi indru-
mat o actiune pentru restabilirea situatiei dinainte de 4 ianuarie. Ori,
la asa ceva nu se gandise si nu se &idea nimeni. Manifestari le noastre
in favoarea Printului avusesera un caracter pur sentimental, ne pdrea
rdu de ce se intiimplase, gdsisem cd se procedase cam brusc, dar atata
tot. Nu plangeam plecarea Prinfului, ci prdbusirea lui cdci cu diin-
sul se prdbusiserd si multe nddejdi de viitor. La o restabilire a drep-
turilor sale, la o restaurare cum s-a zis mai tarziu, nu s-a giindit nimeni
vorbesc de oamenii cu r5spundere in ianuarie 1926, si nu ne-am
gandit nici noi.
In politica imponderabilele" isi fac insa de cap, si trebuie socotit
cu ele. Asa cum se intorseser5 lucrurile, aveam intr-adevar o restaurare
de svarsit, restaurarea situatiei noastre de partid, fata de Cdroan5.
Cred si repet, c5 pada la criza Carol, nimeni nu s-a gandit la posibili-
tatea ocolirii Partidului National in ordinea de succesiune a Guvernu-
lui, nici macar Bratianu. Cochet5riile lui cu Averescu, alegerea lui Go-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 263

ga la Reghin, am mai spus-o, nu fuseser decat mijloace de antaj i de


presiune pentru a calma opozitia democratic5. Fr motive de ordin
constitutional i de inaltd sigurantd a Statului, Br5tianu n-ar fi indr5z-
nit s5 treac5 din capritiu politic" peste partidele ce se aflau a fi expo-
nentele intregii opinii publice i Regele Inca i mai putin. Un Gu-
vern sprijinit pe o man5 de oameni, cum a fost Guvernul Averescu din
aprilie 1926, nu putea fi conceput cleat ca un Guvern politist menit s5
apere o situatie pe care celelalte partide o arnenintau, i o amenintau cu
atat mai vartos, cu cat erau tocmai particle majoritare, fat5 de corpul
electoral.
Am v5zut pericolul numaidecat. Iorga a plecat la Paris sli fac5
cursurile, s5-0 tie conferintele i la plecare, cum spune francezul il a
secoue la poussiere de ses sandales" dezgustat de tot ce auzise i
tr5ise. Maniu, convins c5 Regele nu se va juca" cu o fort5 ca aceea pe
care o reprezentam noi, cele dou5 partide democratice reunite, era
lini0it i se uita cu mirare la mine cand Ii spuneam cd nu era un minut
de pierdut si cd Brdtianu era in stare de orice ca sd impiedice pad si
cea mai vagd posibilitate de inapoiere a Printului Carol.

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL XX-LEA

incerc & dreg ce se stricase Audienta la Regina Audienta la


Rege din februarie Regele vrea un Guvern Maniu Planul lui
Maniu fata de taraniti Alegerile comunale Intru in Sanato-
riul Brancovenesc Dificultati cu Iorga i cu taranitii Demi-
sia lui Bratianu Consultarile Suntem ari Ministerul Ave-
rescu Atitudinea lui Stirbei Debandada Alegerile lui Goga.

Cu toata zapaceala determinata in politica romfineasca prin drama-


tica renuntare la Tron a Printului cu toata modificarea raporturilor
dintre particle si factorii constitutionali si pseudo-constitutionali ca
urmare a acestui eveniment, nurnirea Guvernului Averescu la inceputul
lui aprilie, dup demisia Guvemului Bratianu, a fost pentru noi (si pen-
tru toata lumea de altminteri) o lovitura neasteptata. In cele trei luni
care s-au scurs intre hotararile de la 4 ianuarie si demisia Guvemului
Bratianu, afara de 15 zile (6-21 februarie) petrecute in Sanatoriul Bran-
covenesc unde m-a operat Juvara de o hemie ombilical, m-am trudit si
am muncit, cat nu muncisem pang atunci in trei ani, ca sa scot din
namol caruta la care ma inhamasem. Scrisoarea adresata Adevdrului nu
fusese decal o prefata la actiunea pe care am intreprins-o si pe care am
dus-o metodic. Si acum pe cand scriu, dupa atatia ani, si acum cand
toate patimile s-au potolit, imi dau seama cd am fdcut tot ce se putea
face spre a atinge telul urmarit, si c, daca n-am reusit, n-a fost vina
mea. A fost vina imprejurarilor, si a fost vina altora, in buna parte a to-
varasilor rnei de lupta care au pus piind in ultimul moment, patimile lor
mai presus de interesele tarii.
Toata lumea Ii da seama ca schimbarea de Guvern era apropiata si
Bratianu nu mai ascundea nimanui intentiile sale de a se retrdge dupa
www.dacoromanica.ro
ce va fi efectuat alegerile comunale si va fi votat legea electoral. 0
MEMORII, 1923-1926 265

nou5 lege electoral i alegerea consiliilor comunale menite s5 formeze


cel mai important colegiu pentru alegerile senatoriale erau indispen-
sabile Partidului Liberal ca s5 se poat5 prezenta in opozitie inaintea
urnelor. Dup5 toate socotelile, luna lui aprilie era sortit pentru schirn-
barea de Guvern. Pan5 atunci trebuia s fim gata, s ne fi inteles adica
cu teanistii asupra alchtuirii listei ministeriale i asupra rnodului de
prezentare a celor dou partide in fata aleg5torilor. Si inainte de toate
trebuia s ne asigur5m de chemarea la putere...
Am ar5tat mai sus c5 criza Carol zdruncinase oarecum siguranta
noastra in aceast5 privint5. Cea dintai grij a mea a fost sa" dreg ce se
stricase i ssa restabilesc increderea Coroanei in lealitatea partidului
nostru. Trebuia s5 l5rnuresc aceasta chestiune inaintea oricarei alteia,
ca sa" nu se creeze in anturajul Regelui o stare de spirit d5un5toare pen-
tru noi. Prima mea vizit, chiar in ziva de 6 ianuarie, a doua zi dup5 se-
dinta Comitetului nostru Executiv, a fost la Costic5 Hiott, ca s aflu de
la dansul ce gandeste Regele, si s5-1 conving intai pe dansul, pe Hiott,
ca Coroana nu avea un instrument politic mai loial si mai devotat ca
Partidul National. Nu era usor de scos ceva de la Hiott, cu toata priete-
nia care ne lega, cci facea pe discretul am mai spus-o. Am aflat to-
tusi lucruri interesante de la dansul. Am aflat astfel cu toate reticen-
tele sale Ca Regele era inconsolabil de actul savarsit de fiul su si c5
moralul influentase fizicul, desi de obicei se intarnpl5 contrariul. E
probabil ca primele simptome ale bolii sale inc6 nedepistat, erau luate
drept repercusiunile noptilor far somn i sangelui eau ce-si facuse...
Regele nu se simtea bine, se plangea de dureri in picioare si pri-
cepi, drag5 Argetoianu, nu are omul acum chef s5 vorbeasca de politi-
c5. Mie imi e greu s5-1 trag de limb5, dar din cate pot sd-mi dau seatna
nu si-a schimbat pdrerea asupra constituirii noului Guvern. Ar fi to-
tusi bine sa vezi pe Regina c'est elle qui mne la danse depuis l'af-
faire du Prince... SA' stii de la mine, far5 Regina, Regele n-ar fi primit
niciodat renuntarea Printului Carol..." De asta nu ma indoiesc
i-am rspuns eu voi c5uta s5 \IAA pe Regina"...
inainte de a vorbi cu Regina, am socotit ins6 prudent sa" prepar
terenul prin Simky Lahovari pe care am v5zut-o in ziva de 7 ianuarie.
Inteligent5, si in curent cu toate gandurile Reginei, in calitatea ei de
confident, Simky mult mai deschis6 ca Hiott rn-a primit cu cu-
vintele: Qu'est-ce qui se passe en politique, je n'y comprends plus
rien!" Nici o mirare c5 nu mai pricepea nimic. In politica care nu o
www.dacoromanica.ro
266 CONSTANTIN ARGETOIANU

interesa Simky urma orbete indicatiile lui Barbu $tirbei, i Barbu


$tirbei tulbura apele ca sd poatd pescui mai lesne... Am explicat prie-
tenei mele Simky situatia i i-am 15murit c5 Partidul National ca *i
cel Tarinesc de altminteri nu inteleg catu0 de putin s5 fac5 jocul lui
Carol, ca pentru aceste partide hot5rdrea de la 4 ianuarie era definitiv5
.yi cd singurul pericol de a le arunca in bratele carlismului ar fi inldtu-
rarea lor de la succesiunea Guvernului. In acest caz intr-adevAr, i
Maniu i Mihalache ar trage cu drept cuvant concluzia c5 nu e nimic de
facut pentru dan0 i pentru partidele lor cu actualul regim constitutio-
nal, i i-ar indrepta privirile spre altul... Pourquoi n'allez-vous pas
dire ces choses a la Reine?" rn-a intrerupt Simky J'tais venu
vous demander de m'obtenir une audience", am replicat eu. Am
convenit s-mi cear5 o audienta i pan5 atunci s5 prepare pe Regina in
sensul celor spuse de mine. Seara am primit un biletel: Regina ma
atepta in ziva de 10 ianuarie, la orele 11 a.rn. A doua zi rn-am pomenit
cu $tirbei la mine. Se vede ea' era tinut in curent cu tot ce se petrecea la
Palat i voia s5 stea de vorb5 cu mine, inainte s5 vd pe Regina. Nu-1
mai vazusem de mult, nu-1 v5zusern de la faimoasele evenimente".
Probabil ea reputatia mea de carlist il impinsese s5 se arate i mai sfios
ca de obicei; n-a inceput s5 se deschid5 dee& dup ce 1-am asigurat c5
pierdusem orice n5dejde in omul care se ar5tase atSt de inferior chem5-
rii sale i c5 pentru mine, ca i pentru toti ai mei chestiunea era defini-
tiv inchis". Dar Iorga?" m-a intrebat dansul. Iorga a plecat la
Paris, i la Paris ca i la Bucurqti traiqte in nori. Carlismul lui nu e de
ordin politic, e o cantilen5 de ordin sentimental pe care o cant5 ca sa
se consoleze de multe altele..." R5spunsul meu i-a plcut, i legfind,
rn-a intrebat numaideck V-ati inteles pentru prqedintia Consiliului?"
Voia s5 tie ce gandesc eu in aceast5 chestiune, cci tia el bine prin
Stere c5 nici nu o discutasem. L-am satisf5cut imediat r5spunzindu-i
ea' nu, i ca nici n-aveam intentia s5 ne intelegem, efia Guvernului
urrnand s fie fixata in ultimul moment, conform intereselor tarii"
0 am ad5ugat: $tii d-ta, cnd doi se ceart5, profit un al treilea i ia
locul!" $tirbei a surds, i n-a mai zis nimic. S-a i vzut prim-ministru!
Faci bine & vezi pe Regina a continuat omul meu (!!) s-a
purtat admirabil in toate aceste afaceri, a remontat pe Rege i 1-a incor-
dat in vointa lui ov5itoare... Tara ii datorqte rnult!" N-am indr5znit
sa-lintreb dac5 intr-adevar, tara sau rnai exact Brtianu, i dansul, $tir-
bei! Cu privire la schimbarea de Guvern, mi-a povestit ca nu tia lucru
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 267
mare, c5 dfinsul nu chestioneath niciodat5, si nu afl decat ceea ce i se
spune (inocentul!) c5 credea si el c5 Br5tianu va demisiona prin
aprilie, si c5 Regele nu se poate gandi decat la Partidul National, cu
atat mai mult ea' colaborarea acestuia cu Partidul Tar5nesc, i-ar aduce
linistea... Cautati numai s'a stergeti impresia Ca vreti s5 reveniti asu-
pra renunt5rii lui Carol... i vorbeste si cu Regina..." Venise s5 se
asigure de lealitatea" mea si s5 aprobe" audienta mea la Regina, ca
s5 se g5seasca in treaba. il ghicisem, si ii cantasem in strun, ca & nu-1
ridic impotriva noastr! Ce meserie, politica in tara romaneasc5!

Audienta mea la Regina a durat un ceas si jum5tate. Am gasit-o in-


tr-o stare de supraexcitare aproape patologic5. Aflasem c5 era dezlan-
tuita impotriva fiului s5u. Cu dou5 zile inainte spusese Celei Delavran-
cea: Comment le Roi si noble et moi si loyale, avons nous pu mettre
au monde un pareil etre?" M-a primit in micul ei boudoir" de la Co-
troceni, in care avusese loc scena cu Boyle si cum am intrat m-a in-
tfimpinat cu un que ditez-vous de tout cela?" care dovedea Ca gandul
ei era Inca pironit pe defectiunea lui fiu-s5u. Am lasat-o s5 vorbeasc5 si
s5-si descarce sufletul. Mi-a 15murit ce reprezenta pentru dansa renun-
tarea lui Carol la Tron: un faliment al propriei sale vieti! Il pregatise (!)
pentru domnie, ii s5dise in sufiet sentimentele si credintele ei, era s'a fie
un Rege bun si ascult5tor (?) cu care ar fi fost fericit s5 colaborezel,
pentru binele carii! i d5i, si &Ai. Un ceas mi-a povestit. Principesa Ele-
na n-a stiut s5-1 ia; cu ceva mai mult dibacie ar fi putut face dintr-insul
ce ar fi vrut. Dansa ca mama, nu si-a dat seama c5 prpastia era atat de
adanc5. Dac5 ar fi stiut cu ce intentii a plecat Carol, 1-ar fi impiedicat
desigur sa faca ce a f5cut. Me fake ca, a moi a moi! C'est un sui-
cide! On ne peut plus, on ne dolt plus, le sauver!" Dup5 ce s-a golit" si
s-a mai linistit, am inceput eu. I-am spus si eu cite n5dejdi pusesem in
Print si cat de bine m5 intelegeam cu el in politica; am regretat si eu c5
n-am putut s5-1 opresc pe marginea prapastiei, din total5 ignorant5 a
planurilor sale. *i am pus intrebarea: Cand v-am propus s5 merg la
Milano si s5-1 aduc inapoi, de ce n-ati primit si ati trimis pe Hiott, cu
scrisoarea fatala?" Regina s-a fastacit, a inceput s-si rsuceasc5 batista
cu amandou5 mainile si dup5 un moment de gandire (c5uta evident un
argument prezentabil) mi-a aruncat: Oh! c'tait trop tard! Tout etait
1 A facut incercarea in 1930 0 i-a regit!
www.dacoromanica.ro
268 CONSTANTIN ARGETOIANU

fmi!" Ceea ce era o minciuna, caci nimic nu era ispravit, deoarece


nimic nu era inceput! Cum era sa-mi marturiseasca ca se intelesese cu
Stirbei i cu Bratianu, ca se vedea deja Regental, i ca de la inceputul
audientei imi jucase teatru? Am rugat-o & lasam trecutul sa fie trecut;
nimeni nu se mai giindeste sd-I destepte. $i trecand la scopul imediat al
audientei mele i-am demonstrat Ca siguranta Coroanei qi linitea Orli
cereau un Guvern popular, un Guvern care s canalizeze toate nazuin-
tele spre altceva" i spre mai bine un Guvern ce nu putea fi dat de-
cat prin colaborarea Partidului National cu Partidul faranesc. Am in-
sistat: SA' fereasca Dumnezeu Coroana de o noua perioada de opozitie
a acestor dou partide!" Am golit i eu sacul meu; am vorbit bine i cu
caldura i am avut impresia ea vorbele mete nu cadeau in urechea unui
surd. Regina ma asculta, nedumirita: vadit, nu primise incd instrucriuni
in aceasta privinta i nu qtia ce &I spun. Repeta intruna Certainement,
mais certainement!" dar 1111 aveam impresia Ca acest certainement"
venea din fundul inimii. Ca sa ajung pada' in fundul inimii ei, am adau-
gat: Il y a bien une difficult& c'est la rivalite entre Iorga et Maniu pour
la presidence. Mais peut-tre que cette rivalite servira a quelque chose:
je pense a la prsidence de Stirbei pour les mettre d'accord!" Mais
c'est une excellente idee, une excellente idee, ce serait parfait!" si
cum ma sculasem deja ca sa plec, mi-a strans mina cu amandou ale
ei, gi privirea i s-a inveselit, dintr-o data. Bagasem otrava in gaura
oarecelui...

Din toate cate le vorbisem cu Hiott i cu Simky, pe care i-am vazut


de mai multe ori in cursul lunii ianuarie, cu Stirbei i cu Regina, reiqi-
se ca orizontul se inseninase din nou pentru noi la Palat i ca puteam
aborda direct pe Rege, pe care nu-1 mai vazusem din toamna. Am cerut
o audienta i Majestatea Sa rn-a primit la Cotroceni in ziva de 5 fe-
bruarie.
M-a primit intr-un salona din al 2-lea etaj al Palatului Cotroceni,
intins pe o chaise-longue".
Iarta-ma ca te primesc ap, dar am vrut sd-ti vorbesc ...", au fost
primele lui cuvinte, qi mi-a explicat Ca sufera de o flebitk ca trebuie s
stea lin4tit, qi cu piciorul intins. A adaugat ca resimte dureri foarte tafi,
fulgurante, in piintece, mai ales noaptea qi In-a intrebat daca cred ca
1 BrAtianu ii fligaduise ci lista Regentilor va fi modificata, la momentul oportun",
i di va intra dlinsa in locul Printului Nicolae.
www.dacoromanica.ro
MEM01211,1923-1926 269
sunt provocate de flebita... Marturisesc ca in acel moment, preocupat
de alte ganduri, nici nu mi-a trecut prin cap c putea fi altceva si 1-am
linistit, incredintandu-1 Ca trebuia s5 fie dureri nevralgice provocate de
tu1bur5ri circulatorii, de pe urma flebitei. Totusi, starea Regelui m-a
impresionat: era galben la &fa, cu ochii cerniti si intins cum z5cea, p5-
rea foarte deprimat. A inceput si el prin a-mi vorbi de cele intfimplate,
dar cu tact si cu nobila retinere caracteristice perfectei sale educatii.
Pentru mine personal, Argetoianu, e o mare nenorocire: mi-am pier-
dut copilul, yi am fost silitl s fiu c515u1 lui... Pe mine insi sentimentul
datoriei indeplinite si credintele mele religioase, ma vor sustine; ma
tem ins5 Ca noua stare de lucruri sa nu aduc5 cu timpul mari tulburari
in tar5..." Mi-a spus mai departe cat a fost de miscat de simpatia lui
Iorga si de atitudinea lui fat5 de amintirea fiului s5u, de corectitudinea
lui Maniu, de tacuta mea comprehensiune... Era in curent cu tot, si b5-
nuiala de care ma temusem at:at c ne-ar putea invinovti de
carlism" nu ii trecuse prin minte. Mai mult am plecat de la dansul cu
convingerea c5prirnul carlist era el, si ca, cu toate cuvintele de defini-
tiv5 osandire, tot mai spera pentru mai tarziu o posibild reintoarcere a
fiului risipitor...
Ma preg5team tocmai s5 aduc conversatia pe terenul politicii si s5-i
pun foarte 15murit chestiunea succesiunii Guvernului, cand a apucat
dansul taurul de coarne si mi-a vorbit precum urmeaza:
Argetoianu, am vrut sa-ti vorbesc, pentru c5 dupg cum vei vedea,
numai fat5 de d-ta puteam s5 ma deschid. Luna viitoare, BrAtianu se va
retrage (si ochii sai s-au animat un moment, sclipind dup5 cum se pa-
rea, de ur5). A stat patru ani, ajunge. Vreau s5 chem la putere Partidul
National si as fi foarte multumit dac5 s-ar putea forma un Guvem in
colaborare si cu taranistii, dar cu dou conditii: prefedinfia Consiliului
sd o ia Maniu .Fi Stere sd nu figureze in Guvern. i mai pun o conditie:
nu vreau s5 exclud eu pe Iorga. Trebuie voi sd vd intelegefi intre voi, .yi
sd-mi prezentati pe Maniu ca candidatul vostru pentru pre.yedinfie.
Sire, pot sa comunic aceste cuvinte ale MajestAtii Voastre lui
Maniu?
Da. Dar s nu afle Iorga...
E la Paris...
Dar se va intoarce!"

I Regele n-a precizat daca a fost silit de imprejurari sau prin vointa altora...
www.dacoromanica.ro
270 CONSTANTIN ARGETOIANU

Am reprodus cuvnt cu cuvant vorbele Regelui, pe care le-am notat


indat5 ce rn-am inapoiat acas5. Dup5 cele ce s-au intamplat i chema-
rea lui Averescu, cititorii mei i-ar putea inchipui fie ea' Regele i-a 1)5-
tut joc de mine, fie ca" n-am priceput eu bine vorbele lui i Ca am visat.
Cine a cunoscut pe Regele Ferdinand nu se poate indoi ins5 de sinceri-
tatea lui. Avea el alte cusururi, dar nu era perfid nici cu ascunziuri in
manifesfarile lui. Dac n-ar fi fost hot5rat in chestiunea schimbkii de
Guvern, m-ar fi 15sat pe mine sa vorbesc i ar fi intrat in criz5 de da,
daism", far5 s5 se angajeze la nimic. Faptul c5 a luat el initiativa decla-
ratiilor pe care mi le-a facut dovedeSe dimpotriv5 cat era de hothrat.
Aceast5 hotardre a Regelui corespundea de altminteri cu tot ce imi spu-
sese Costic5 Hiott. Pada la izbucnirea crizei, Regele nu rn-a mai che-
mat s5-mi spuie c5-i schimbase p5rerea; Costic5 Hiott n-a Viut despre
chemarea lui Averescu nici in ziva demisiei lui Br5tianu, iar Stirbei n-a
vrut s5 cread5 in realitatea unui Guvern Averescu nici in rnomentul
and acesta depunea jur5mantul, dup5 cum voi ar5ta mai la vale.

Dar s5 16s5m deocamdat5 chestiunea schimbrii de Guvern c5ci


n-am ajuns inc5 la demisia Cabinetului Br5tianu i s5 ne intoarcem
putin la Partidul National i la daraverile lui. Am schitat in paginile
precedente str5duintele mele pentru restabilirea increderii intre Coroa-
n5 i conductorii partidului i am afatat c5 aceste str5duinte au fost
incununate de succes. Dar raporturile cu Coroana nu erau singura greu-
tate ce-mi sta in cale mai aveam de furc5 i cu partidul, mai ales in
ce privea negocierile lui cu t5r5n4tii.
Regele m5 primise seara la orele 6, ap incat n-am v5zut pe Maniu
decat a doua zi. Maniu a fost atat de incantat, incat era s-mi sar5 de
gat i s m5 skute. Din fericire s-a abtinut i s-a multumit aqui spuna
cat de recunosc5tor imi era pentru vestea precis5 ce ii aduceam de la
Vod5. Nu se indoise niciodata afirma el c5 viitorul Guvern nu
putea fi alcaluit cleat de Partidul National, dar pan5 atunci nu avusese
niciodata o informatie at:at de precis5 ca aceea pe care i-o aduceam eu.
Dup chemarea lui Averescu, rn-am temut ca Maniu s5 nu m5 tie drept
un mincinos, i nu rn-am lin4tit in aceast5 privint5 decat dupg ce Star-
ceal mi-a povestit, c5 cu 15 zile inainte de demisia lui Bralianu, Regele
1-a insiircinat s5 previe pe Maniu c5-I va chema la putere. S-a aranjat

1 Ion Starcea, mare maestru al Ceremoniilor Curtii Regale.


www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 271

un dejun la care, in afar de Stircea si Maniu au participat si Vaida si


Mihai Popovici, si au b5ut cu totii in s5n5tatea viitorului prim-mi-
nistru!
Dup5 ce mi-a multumit, Maniu a incheiat: Tot d-ta trebuie s5
aranjezi chestiunea cu Iorga, eaci altul n-ar putea!" Desigur am
faspuns eu cu o conditie: sd nu stie nimeni cd inldturarea lui Iorga
a fost cerutd de Rege"... Maniu mi-a dat cuvatul sdu de onoare ca nu
va destainui lucrul nimanui si totusi s-a afiat dup dou zile...
Maniu a fost atat de incantat ca. Regele a pus conditia si c5 n-a fost
nevoit s5 o pun5 el, 'Inc& probabil n-a putut s-si Oda' gura fata de con-
fidentii s5i Vaida si Popovici. A fost o mare gresea15, c5ci Regele nu
voise s5 se stie ca inlaturase el pe Iorga si a fost foarte, foarte suparat
de indiscretia facut. Maniu luat de scurt a t5g5duit, dar cum eu mi
spusesem nimic, vinovatul tot el a trebuit s5 fie.

Dup cum am mai spus-o Maniu luase asupra sa negocierile cu t5-


thnistii, in vederea alc5tuirii unei liste ministeriale si a unei intelegeri
pentru alegeri si nu facuse nimic. Mi-a explicat intarzierea prin tot
ce se intamplase si oprise atentia partidelor asupra problemelor de or-
din constitutional, creand o atmosfer neprielnic5 intelegerilor noastre.
Data fiind noua conjunctura creat5 prin confidentele Regelui, am rugat
pe Maniu s5 accelereze pertract5rile si s5 ajung5 mai repede la un re-
zultat. Maniu mi-a obiectat insA alegerile comunale sorocite pentru
sfarsitul lui februarie, si mi-a f5g5duit c indata dup5 aceste alegeri va
ajunge far indoial la rezultatul dorit de toti. Vorbise de mai multe ori
cu Mihalache, care se aralase inteleg5tor, si era probabil c5 acordul se
va incheia fara prea mari dificult5ti. Maniu imi vorbise astfel ca s5 m5
linisteasca, dar nu era sincer fat5 de mine. Venisem la el de la Rege cu
Guvernul pesches si cu presedintia Consiliului pe tav5 si nu indraznea
s5 ma contrazic6 in gandul lui ins6 isi facuse alt plan si anume s5
lase lucrurile cum erau p5n5 va fi insrcinat cu formarea Guvernului si
sa trateze numai atunci, la repezeala, cu t5ranistii, ca un imputernicit"
al Suveranului. Nu stiu dac5 metoda mea de intelegere prealabil ar fi
dus la ceva, data fiind I5comia si inc5phtanarea taranistilor; vom vedea
ins numaidecat unde ne-a dus metoda lui Maniu.

Alegerile comunale, cu tot succesul lor pentru opozitie au fost pen-


tru mine prilej de sup5rare si de enervare. Cartelul cu t5ranistii se ra'cu-
www.dacoromanica.ro
272 CONSTANTIN ARGETOIANU

se pe baza intelegerilor din toamn5 si amanuntele lui fuseser5 stabilite


intre Maniu si Mihalache pe and eu alergam de la unul la altul, printre
toti cei ce aveau glas la Palat ca s5 refac partidului o virginitate in ma-
terie de carlism. M-am pomenit intr-o bun5 zi cu averescanii in poala.
In Partidul Poporului existau dou5 curente: unii urmareau o apropiere
de taranisti, altii erau de prere c5 generalul trebuie s5 se sprijine nu-
mai pe Brtianu. Averescu s-a pronuntat pentru politica de apropiere
cu taranistii, si a cerut sa participe si el la alegerile comunale pe listele
Opozitiei Unite.
Atitudinea lui Averescu, cu o lun5 si jumatate inainte de a fi chemat
de Bratianu la succesiunea lui, se explic5 prin faptul c5 Bratianu nu si-a
dat jocul pe fat5 decal in ultimul moment. tia ca Regele voia un Gu-
vern national si cunoscandu-si omul si-a dat seama c5 era mai lesne
s5-1 intoarc5 in dou ceasuri in preajma hotararii decat sa discute cu el
zile si saptamani si s5 dea adversarilor sai putinta de a-1 combate si de
a-i dejuca planurile. Probabil ca Averescu vazand ca termenul schim-
b5rii de Guvern se apropie si c5 Brtianu nu lua angajamente formale
fat5 de dansul, si-a zis ca putin santaj" nu putea strica, si a vrut sa de-
monstreze ca s-ar putea intelege si cu Opozitia Unita. Taranistii pe de
alt5 parte, care stiau ca vor ft siliti sa se inteleaga cu Maniu asupra im-
p5rtirii portofoliilor, au vrut s5 fac5 si ei putin santaj, dovedind c s-ar
putea intelege pentru un eventual Guvern si cu alt partid de ordine. *i
santajistii si-au dat mana... Noi, cei din Partidul National, ne &earn
intr-o situatie neplacut pentru a respinge pe averescani, caci se hoar&
sera liste cetatenesti pentru orase in care s5 figureze si persoane nein-
regimentate in partide, iar la Ora liste gospodaresti". De altminteri
lupta n-a fost data dee& la orase, caci la tar agentii nostril n-au putut
patrunde din cauza nametilor si timpului scurt pentru a revizui in ter-
men listele electorale alcatuite numai de agentii administratiei liberale.
Ne-am supus exigentelor taranistilor si am primit sa figureze averes-
cant pe listele unde prezenta lor putea aduce un contingent apreciabil
de voturi, cum era cazul de pilda la Iasi.
M-am supus si eu, dar n-am putut s5 inghit prezenta averescanilor
in comitetele de conducere ale alegerilor, si am declarat ca ma abtin de
la orice contributie in aceast lupta, invocand si un motiv de sanatate.
Sufeream intr-adevar de o hernie ombilicala care ma ameninta cu o
strangulatie si care trebuia s5 fie operata. Mi-am zis c5 la Guvern (!!)
va fi foarte greu sa gasesc vreme pentru o internare de 15 zile intr-un
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 273

sanatoriu si c5 era foarte indicat s5 ma folosesc de retragerea mea sub


cort" ca sa scap de infirmitatea care ma jena. In ziva de 5 februarie am
incheiat prin audienta mea la Rege insarcinarea politica ce-mi luasem;
in ziva de 6 am pus dimineata pe Maniu in curent cu ce obtinusem, si
seara inainte de masa, inteles cu Ernest Juvara, am intrat in Sanatoriul
Brfincovenesc.

Cele 15 zile pe care le-am petrecut la Brncovenesc mi-au ramas in


amintire printre cele mai placute ale vietii mele. Juvara era un artist si
m-a operat cu o art5 neintrecuta. M-a anesteziat printr-o injectie de
novocain5 in canalul midian: intepatura a fost ap de bine facut5 inat
nici n-am simtit-o. Anestezia a fost complect i n-a produs nici o tul-
burare. In timju1 ei ca si dup5 operatie, nici o senzatie neplacut5 ma-
car. Dou5zeci de minute dup5 operatie (era ora 12) rn-a apucat o foa-
me, si ma simteatn atat de bine Inca am vrut s5 ma imbrac i s5 ma duc
la Capp sa dejunez. Numai printr-un efort de voint5 am stat in pat...
Si am stat 15 zile s5 ma odihnesc, s5 nu mai aud de politic5 si de ni-
mic. Am pus pe us, dinafark o pancarta cu inscriptia: Bolnav gray,
vizitele interzise", n-am primit pe nimeni afar5 de nevasea si de parinti
si mi-am petrecut vremea citind romane politiste.
Am aflat in Sanatoriu rezultatul alegerilor comunale i triumfalul
nostru succes. Listele noastre reusisera in toate centrele mari, in Bucu-
resti, Iai, Craiova, Chisinau, Cluj, Oradea Mare, Timisoara, Cern5uti,
Galati, Braila, Constanta in general in toate municipiile si in aproa-
pe toate capitalele de judet. In Basarabia, opozitia a biruit in toate ora-
sele si targurile rar exceptie: Guvernul nu s-a putut impune decat la
Tatar-Bunar. In comunele rurale administratia a starnit o adev5ratA ur-
gie, asa Inc& opozitia aproape n-a putut p5trunde prin sate. Totusi, si
acolo, Guvernul n-a putut dobAndi decal rezultate foarte aleatorii.
Desi succesul opozitiei a fost tot atfit de mare in aceste alegeri ca in
cele pentru Camerele de AgriculturA din august precedent, efectul lor a
fost aproape nul, asupra opiniei publice. Toata lumea stia c Guvernul
pleack cu sau far succes in alegeri, asa incdt lumea nu astepta o nou
intorstur5 in politic5 de la rezultatul lor. Si mai era ceva: lumea era
deceptionatA, caci se asteptase dup5 izbanda din august, la o colaborare
constructiv5 intre Partidul National si cel Taranesc, iar nu la certurile si
la tocmelile care au tinut luni de zile, si nu izbutiser5 0115 atunci la o
intelegere... Am priceput perfect aceasta deceptie, caci era si a mea!
www.dacoromanica.ro
274 CONSTANTIN ARGETOIANU

inapoiat acasa unde am mai stat ateva zile in pat duminica


21 februarie, am i avut seara vizita lui Maniu, foarte alarmat de pozitia
luat5 de Iorga in chestiunea Carol. Inainte de a intra in Sanatoriu, dup5
ce vazusem pe Maniu, scrisesem lui Iorga la Paris ca sa-i dau i lui
vestea bung cu care ieisem din audienta mea la Rege. Bineinteles, nu
i-am spus tot. Desemnarea lui Maniu ca viitor prim-ministru nu-i putea
fi impart4ita prin scrisoare, i nici precizafile Regelui n-am vnit sa le
subliniez, caci il tiam gura de petece. M-am multumit s5-1 asigur &
am par5sit pe Rege cu convingerea ea" va face apel la partidul nostru. i
mai adaugam in scrisoarea mea c pactul cu ta'ranitii se va incheia,
oricare ar mai fi greutatile de invins. Iorga imi raspunsese imediat prin
urmatoarele randuri:
Paris, 9 februarie 1926
Draga prietene,
Mu lttimesc pentru firile pe care mi le dai.
Eu n-am incredere intr-un rezultat bun. Sunt prea multe ambitii personale
i e prea puOna inteligenta la aceia care le au mai mari. Orice pact nu va duce
cleat la noi greutati fiindca nimic nu leaga pe oamenii care sunt chemati a co-
labora. Dar datoria noastra e sa incercam imposibilul, once ar iei din silintele
noastre.
Eu nu voi putea veni atfit de repede cum doretil. Daca a calca angaja-
mentele luate inainte de a fi fost intiintat de cele ce se petrec in tara, la ce a
folosi? Litre mine si acela pe care 1-ai vdzut este si va rdmine mult timp un
resentiment al lui pe care nu md voi tonili sd-1 indulcesc.2 *i cum in viata mea
n-am lucrat cu un om pe care sa nu-1 fi i stimat i iubit, cum a putea acuma
sa sprijin ceva pe o detestabili opinie din ambele parti?
Noroc bun cui crede i poate altfel... Vremea mea, care i aa cam intfir-
ziase, pare a fi cu total inlaturata. Te_trezeti ca e un avantaj pentru o situatie
politica simplificata prin aceasta... In once caz, gata i de acuma cu once
osteneli, eu nu rinzein din indeplinirea unei imperioase datorii de cotwiing
inteleasd de la inceput cu toate urmdrile ei, cu nici o pdrere de rdu.3
Primete, te rog, incredini.area sentimentelor pe care le tii i a calduroasei
dorinti ce am de a mai asculta cuvintele d-tale de patrundere i intelepciune.
N. Iorga"
1 Rugasem pe Iorga in scrisoarea mea sa se inapoieze cat mai repede la Bucureoi,
ca sa pot lamuri cu dansul chemarea lui Maniu...
2 Subliniat de mine C.A.
3 Subliniat de mine C.A.
www.dacoromanica.ro
MEMOR11, 1923-1926 275

Iorga nu-mi trimisese scrisoarea lui prin poqt, ci printr-un prieten


sosit de la Paris, aa inat am primit-o cu intarziere, in ajunul iqirii
mele din spital. Adus6 la cunoqtinta lui Maniu in aceeasi zi, ea a avut
daml sa-1 alarmeze, cum am spus-o si sa-1 mane la mine.
Pe mine nu ma ingrijorase deloc, dimpotriv5, m5 usurase, caci ma
rasa s5 intrevad o aducere la indeplinire a conditiei puse de Rege pen-
tru Guvern, fara prea mult5 liataie de cap. Pentru mine care-1 cunos-
team, scrisoarea lui Iorga insemna ca-si daduse seama, din atatea im-
ponderabile, c5 Maniu ii va fi preferat pentru sefia Guvernului si cauta
sa-si acopere anticipat infrangerea printr-o explicatie sentimentala si
onorabila. Ce fiinta complex5 era si prietenul nostru Iorga! N-am vazut
om mai lipsit de simtul politic, si totdeodat mai inzestrat cu acel dar
de intuitie care-1 facea s5 ghiceasc5 de departe succesiunea evenitnen-
telor...
Am izbutit sa linistesc pe Maniu, dar numai pe jurnatate. El se te-
mea ca nu cumva colegul sari de sefie sa nu ia contact la Paris cu Carol,
si sa nu se afle cumva la Bucuresti si la Pa lat. $1-1 stia vorbaret, si c5 da
drumul la tot ce-i traznea prin cap... Dac5 va vorbi pe unde e, cum v5
scrie d-voastr imi ofta Maniu suntem curalati..."
Nu, domnule Maniu, in acest caz poate ca se va curata dansul,
dar pretul ce se va pune pe inhamarea noastr la jug, va fi si mai mare!"
Am fost insa de acord cu Maniu s5-1 aducern cat mai repede in tar5,
s-lavem in mana. $i i-am batut o telegrama: Cu toate cele comunica-
te in scrisoare, socotim prezenta dvs. imediatd in Bucuresti, indispen-
sabil5". $i am semnat-o impreun5 cu Maniu. Iorga ne-a r5spuns c5 are
incredere in noije m'en remet a votre tact", si ca nu poate sosi in
Bucuresti inainte de 15 martie. A sosit la 19...
Maniu rn-a pus la curent cu ce facuse in timpul retragerii mele, adi-
ca aproape cu nimic. Cu tarnistii situatia era neschimbat, eram
intelesi s form5m Guvernul impreuni, dar nu eram intelesi cum. Ma-
niu persista in ideea lui: pentru moment conversatii", lucrari (mai
exact: lucraturi!) de apropiere", schimburi de vederi" dar ches-
tiunea pus5 numai in ultimul moment. Atmosfera continua s5 ne fie
favorabil5, ca si in momentul intrarii mele la Brancovenesc.
Tancred Constantinescu, devenit ornul de mare incredere al Brtie-
nilor, fusese ins5rcinat de Guvern sa se inteleaga cu noi asupra noii legi
electorale si spusese lui Maniu: Intelegi d-ta, domnule Maniu, cine
are sa aplice aceasta lege? D-ta si partidul d-tale caci succesiunea
www.dacoromanica.ro
276 CONSTANTIN ARGETOIANU

Guvernului v5 este asigurat, o .,stiu si iata de ce trebuie s5 c5dem de


acord!" Se numise chiar o comisie mixt5, care lucra la Senat...
Indat5 ce am putut iesi, mi-am reluat leg5turile mel; si di putut
constata c5 intr-adevk nimic nu se schimbase in situatia politica: con-
tinuam s5 fim mostenitorii prezumtivi ai Guvernului. Nu mai aveam,
dup5 ate se p5rea, deck dou5 greutki de invins: intelegerea defmitiv5
cu tirkistii si imp5carea lui lorga cu sefia de Guvern a lui Maniu. In
asteptarea lui Iorga m-am inh5mat si eu la chestiunea cu tar5nistii. Am
intfimpinat aci o mare greutate, cki omul cu care tratam la tkanisti era
Stere, si Stere fusese inlkurat de Rege. Resortul care impingea pe
Stere era marea lui rivn5 de reabilitare ori un Guvern cu Partidul
Tkkesc si f5r5 dansul, nu numai c5 nu era o reabilitare ci era dimpo-
triv o agravare a situatiei sale. Eram hotkfit s5 nu vorbesc lui Stere de
exclusiva" pronuntat5 de Suveran, si chiar s5 o neg la trebuint, dar
stiam c5 era totdeauna bine informat prin Stirbei, si acesta nu putea ig-
nora hotarkea Regelui. Si mai era si chestiunea lui Stirbei. Stere lucrase
tot timpul pentru o presedintie a lui Stirbei si pentru interesele cauzei"
ma pref5cusem si eu partizan al acestei formule. In ajunul schimbarii
Guvernului nu mai puteam insa continua acest joc.... Am luat totusi
intalnire cu Stere si am avut o lung5 convorbire cu dansul. Prime le lui
cuvinte au fost: Va & zic5 Maniu?" Dac5 asa vrea Regele"... Ce
era s-i r5spund? Din aceste patru cuvinte mi-am dat insa seama c5
omul era in curent cu tot, prin urmare si cu ostracizarea sa, desi despre
aceasta nu mi-a spus nimic. Dar 1-am g5sit ab5tut si detasat" de toate.
V5dit, treaba nu-1 mai interesa. Era ins5 prea inteligent si prea dibaci ca
s5 pun5 inainte chestiunea sa personal. Si s-a pus s5 dea o suet5 asupra
dificulikilor de amalgamare intre spiritul, traditiile si lkomia ardele-
nilor si mentalitatea celor din Vechiul Regat si din Basarabia. Mai era
apoi si dl. Maniu... Vezi d-ta, domnule Argetoianu, lorga e un nebun
si cu dansul ar fi mers greu, dar tot ar mai fi mers, cad la urma urmelor
simte romfineste si mai erai si d-ta, care il puteai invarti. Maniu nu sim-
te nici romfineste, nici ungureste, nici... engle-,..este, nu simte deloc! E
un butuc ambitios, un butuc pe care nu-1 invarteste din nenorocire ni-
meni! E tenace, domnule Argetoianu in prostia lui, si merge in pr-
pastie cu sufasul pe buze..."
Am mai vorbit multe, si am priceput qu'il avait tire son epingle du
jeu" cki nu mi-a mai vorbit de Stirbei... Ne-am despktit totusi
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 277

prieteni i mi-a fagaduit c5 va face ce va putea pentru a impka capra


cu varza dar n-am pus nici un temei pe fag5duiala lui.
Lasand pe Mihalache pe seama lui Maniu, am avut pe rand lungi
conferinte cu Madgearu, cu doctorul Lupu qi cu Iunian. Fiecare din ei
mi-a declarat lmurit c nu exist alt solutie a crizei politice virtual
deschise decal un Guvern d.e colaborare al partidelor noastre sub pree-
dintia lui Maniu, pe care ei, taranitii, nu inteleg sA o discute, in semn
de omagiu care Ardeal. Dac Partidul National ar propune insa un
prim-ministru regalean, Partidul Pranesc ar putea pretinde i dansul s
desemneze pe viitorul prqedinte de Consiliu... Am priceput deprima-
rea lui Stere: pn i in partidul s5u candidatura lui Stirbei se lovea de
dificultati. Si Lupu, i Iunian, i Madgearu erau bineinteles pentru un
Guvern de colaborare cu conditia s obtina fiecare portofoliul ravnit.
Madgearu find cel mai sigur s obtie Finantele, pe care socotea dansul
ca nimeni nu i le va disputa in Partidul National, s-a aratat in aceste
conferinte cel mai acomodant, dei ca caracter era cel mai ciufut. Lupu a
urlat, s-a facut stacojiu, a spus Rrostii i a sfarOt prin a declara c5 ori-
cum, intelegerea trebuie facuta, qi cat mai repede". Cu Iunian am avut
mai multa b5taie de cap; inteligenta lui subtil rn-a plimbat pe unde i-a
pl5cut ca s5 m5 facA sa" pricep ceea ce nu voia s spung. N-avea nici o
incredere in Maniu, pe care il socotea dezorientat in afar de comitetul
lui de o sufa, dar nu vrea nici pe Mihalache care-i cam luase nasul la
purtare". Era vadit influentat de Stere, far s5 vrea s o marturiseasca.
Totu*i, cand am pronuntat in fata lui nurnele lui Stirbei, a facut un mi-
nut, apoi mi-a spus scurt: Nu se poate..." In cele din urrria s-a raliat
el la formula Maniu, dar far5 nici un entuziasm.
Toti trei mi-au prornis s insiste pe lang Mihalache ca s5 o termine
mai iute. Eu le-am lamurit cum am putut mai bine c lipsa unei liste
ministeriale i a unui acord definitiv de guvetnare putea s5 ne fie fatal
qi s'a justifice cine tie ce nzbatie ar mai sugera Br5tianu Coroanei.
Cu Lupu 1 cu Iunian n-am avut decat o singur5 intalnire la incepu-
tul lui martie; cu Madgearu am stat de 4-5 ori de vorb5 in cursul acelei
luni qi de fiecare data mi-a aratat mirarea sa fat de atitudinea lui Ma-
niu: pertracta" ceasuri intregi cu Mihalache i refuza regulat sd pund
punctele pe i... Cum nu puteam s destainuiesc fruntawlui taranist ho-
tararea domnului Prezident" de a pune fierul pe nicoval5 numai in ul-
timul moment, i-am explicat tergiversarile lui Maniu prin sentimentul
de delicatete care-I impiedica sa ajung5 la precizii concrete in absenta
www.dacoromanica.ro
278 CONSTANTIN ARGETOIANU

colegului sAu de sefie, Iorga. Nu stiu dacA Madgearu a luat sau nu de


bung explicatia mea, dar s-a multumit cu &Ansa. Si si-a linistit nervii
certandu-se cu Tancred Constantinescu, in comisia speciala, asupra le-
gii electorale.
Insistentele mele pe 15110 Maniu, de a renunta la planul lui si de a
discuta imediat compunerea viitorului Cabinet au fost zadarnice.
Dansul imi repeta intruna cA cu tAranistii nu era nimic de facut 1)&15
nu vom avea blidul cu linte" in manA... Indoielile mele, ivite odatA cu
criza Carol, asupra izbindei fmale a straduintelor noastre au inceput SA
se intAreascA, cAci aveam impresia netA cA Maniu calca tot mai mult in
steAchini si cnd in5 gandeam si la sosirea celuilalt set m5 apuca
groaza! Maniu n-a vrut sA stea nici mAcar de vorb5 cu noi, pe chestiunea
constituirii Guvernului, desi aveam si noi de drAmuit atatea ambitii si
de impAcat pe ardeleni cu iorghistii, pe fostii takisti cu partizanii mei
si pe toti impreunA! Nici chiar pe mine, care dusesem tot greul as-
censiunii partidului cAtre putere, nu in-a intrebat o datA ce portofoliu
urmAream. Pentru mine personal lucrul era indiferent, c5ci nu mai
aveam nici o incredere in viitoarele posibilitAti ale Guvernului nostru
care mi se infatisa ca o adun5turA de interese marunte, rail vlag5 si far5
cheag. Continuam sA trag in ham, fiindcA obiceiul meu era s5 duc o sar-
cinA 1)&15 la sfarsit, si fiindcA eram impins si eu de o ambitie meschin5,
aceea de a impiedica pe Averescu sa ajungA la putere...
hi fine, in ziva de 19 martie a sosit si Iorga din strAinAtate. Cu dou5
zile inainte, Delegatia noastrA PermanentA dAduse lui Maniu depline
puteri pentru a incheia acordul cu tArAnistii, ceea ce n-a impiedicat pe
Maniu sA tarAgAneascA lucrurile mai departe, introduand un element
nou in discutie: fuziunea ambelor partide, fArA sa ma consulte nici pe
mine, nici pe Iorga. Dup5 cele comunicate de mine in urma audientei la
Rege si de Stircea din ordinul" Majestatii Sale, domnul Prezident s-a
crezut atit de sigur pe putere, Inc& a inceput sA ocoleascA sfaturile me-
le de ale lui Iorga nu mai vorbesc, cAci le-a ocolit de la inceput.
Iorga s-a inapoiat la Bucuresti, dup5 cum era de prevAzut din scri-
soarea reprodusA mai sus, si mai sceptic dee& plecase. Era convins c5
BrAtianu nu va demisiona, si c5 dac5 va demisiona, un Guvern de cola-
borare intre noi si tAranisti nu era de pus in picioare; Regele nu va face
niciodata apel la dansul, si Idea' dnsul toate se pr5buseau. Asa &idea
cel putin, c5ci de spus nu o spunea, dar altfel nu se putea explica pesi-
mismul ski fatA de optimismul celorlalti. M-am hotAr5t s5-1 abordez
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 279

chiar a doua zi dup5 sosirea sa pe chestiunea lui Maniu, ca s5 nu-1 las


s5 se angajeze pe o cale din care ar fi fost greu de intors.
Demersul ma plictisea grozav, i nu tiam cum s5 aduc pe bietul
domn Profesor la renuntarea ce i se cerea, fara s5 descop5r pe Rege.
Era greu, i am intrat in cabinetul s5u plin de sfial. Cum rn-a vzut,
Iorga i-a 15sat corecturile (ceea ce nu i se intimpla niciodat5), s-a scu-
lat i venind spre mine rn-a primit cu cuvintele: tiu ce ti-a spus Rege-
le; ma Weptam, ti-am scris-o, i nu ma mira! Nu ma poate suferi, pen-
tru toate adevarurile pe care i le-am spus totdeauna in fat! Maniu,
prim-ministru! Ha, ha! Foarte bine, dar cu o conditie: il voi propune eu
Regelui, va fi pentru mine un prilej sd ii mai spun cateva adevdruri sd
aibd bareni pentru ce sii fie supdrat!" Fumega, se invartea in jurul raf-
turilor cu c5rti, se aeza, se scula iar* se vedea ca tirea decapiearii
lui era proaspata... Cine-1 pusese in curent? Cum s-a putut afla un se-
cret pe care nu trebuia s5-1 tie in afar de Rege, deck Maniu (prin
autorizatie special5 a Majesttii Sale) i cu mine? N-am putut afla nici-
odata. In tot cazul printr-o indiscretie a Regelui sau a lui Maniu, caci
eu am fost mut ca un pete. Am incercat s neg, sau mai bine zis s5 ate-
nuez sentinta regard'. i am c5utat s5 explic c5 Regele nu 1-a exclus de
la efia Guvernului, multumindu-se s5 exprime o dorinta i anume
aceea de a da o satisfactie Aldealului, prea nesocotit in materie de gu-
vernare, de la Unire; c5 bineinteles Regele nu s-a gandit niciodat5 s-1
jigneasc5 pe dinsul i nu s-a gandit s5 cheme" pe Maniu, ci dimpotri-
v5 s5-1 vad5 desemnat, chiar de colegul s5u din fruntea Partidului Na-
tional... Iorga ma asculta, sarcastic, ili b5tea in mintea lui joc de ple-
doaria mea o simteam. in fine, nodul Gordian fusese faiat, am rasu-
flat, qi 1-am lasat pe el &-0 r5coreasc sufletul, spunndu-mi tot ce
avea pe inim5. *i i-a dat drumul! Mi-a marturisit c5 de and a facut fu-
ziunea cu Maniu, s-a simtit ca intr-o puFarie, cu lanturi de m5ini i de
picioare, CA am vrut toti s5 punem st5pinire pe el, c5 Maniu 1-a umilit
cum n-ar fi putut crede el c5 s-ar 15sa vreodath s5 fie umilit dar c5
toate au un sfarit, .yi s-au sfar.yit!! $i a ap5sat pe cuvntul sfarOt".
Eram convins ea va incheia intr-o rasunatoare demisie, cind colo
rn-am pomenit cu el urlandu-mi: Foarte bine, Maniu Guvernul! Eu
ins5 cu partidul! Nu mai admit s5 impart efia partidului cu nimeni.
Nu voi face parte din Guvernul domnului Maniu, dar inteleg s5 r5m5n,
in afar de Guvern, singurul qef al partidului! N-am nevoie de investi-
turile i de miluirile Regelui ma multumesc cu autoritatea pe care
www.dacoromanica.ro
280 CONSTANTIN ARGETOIANU

mi-am ca0igat-o singur... Te rog spune lui Maniu irevocabila mea ho-
tArare, i s ma lase in pace, fi stifle sigur cd-1 voi recomanda Regelui!"
Patatras! Vorba francezului. 0 clipa, am avut viziunea intregului
edificiu la pamant, a intregului edificiu pe care ma caznisem de doi ani
qi mai bine sa-1 ridic. Pe loc, n-am gasit decat cuvantul lui Cambronne
ca sa-mi dau pe fata gandul qi sentimentele: Merde! M-am stapanit mina
0 nu i-am dat drumul. Am strans mana Paranoicului i am plecat.
M-am dus la Maniu i i-am povestit scena. Lasati, domnule Argetoia-
nu, e bine a intampinat blajinul blajean am rezolvat chestiunea
Guvernului; ce era mai important. Pentru partid, il impacati dumnea-
voastra. )4a e domnul Iirofesor, pripit la vorba dar e om bun, i dum-
neavoastra 0iti sa-1 luati..." i blajinul blajean, impasibil, a inceput
sali 0earga obrazul cu hartia lui pudrafa; o nenorocita inventie pe care
Mihai Popovici, arbitrul elegantelor, i-o adusese de la Paris.
A doua zi am primit de la Iorga scrisoarea care confinna intentiile lui:
Scumpe domnule Argetoianu,I
Situatia de dubla conducere a partidului pe care o confirma cuvantarea
d-voastra la o adunare neconvocata si nestiuta de mine2 e imposibila pentru
simtul meu de demnitate, fara a mai vorbi de tot ce am putut aduce partidului
nostru.
Ca vicepresedinte al organizatiei, yeti binevoi sa ajutati pe dl. presedinte
Iuliu Maniu a aduna imediat dupfi sarbatori Congresul care singur are a se
ocupa de situatia creati astfel.
Primiti v rog, incredintarea intregii mele simpatii personale.3
N. Iorga
Am decis ca ziarul meu, sustinut pang acum de partid cu atitea jertfe, sa
devie o revista periodica pe seama mea".

De cate ori se supara, Iorga i0 suprima ziarul, i de cate ori ii tre-


cea, continua sa ni-1 lase in spinare...
$i acestea erau raporturile partidului, cu tarani0ii pe de o parte, cu
lorga pe de alta, in ceasul in care Bratianu i-a dat demisia!

Ziva patimirii noastre a fost ziva de duminica 28 martie. Bratianu


i0 daduse demisia in ajun, i consult:661e" au avut loc in dupa-amiaza
I Nu mai eram scumpul prieten"1
2 Sedinta Delegatiei Permanente din 17 martie.
3 Personale" adica nu ca presedinte al partidului!!!
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 281

acelei duminici. Pentru Partidul National, Costic5 Hiott a luat contact


cu mine qi rn-a intrebat pe cine s5 convoace, c5ci dup traditie zicea el,
nu pot fi convocati doi efi ai aceluiaqi partid. Faptul c5 n-a insistat, c
nu fusese insdrcinat s5 insiste pe lang5 noi ca s desemn5m pe Maniu,
nu mi-a plcut. Am intrebat pe Hiott dac5 Regele a manifestat vreo
preferinta qi mi-a raspuns c5 niciuna...
Dac5 ar fi vrut s5 insarcineze pe Maniu cu formarea Guvernului, ar
fi cerut s5 vie acesta. Mi-am zis totuqi c5 poate voia s5 aud5 din gura
lui Iorga desistarea sa dar in acest caz i-ar fi chemat pe amndoi, pe
unul ca SA se desiste qi pe cellalt ca s-1 insarcineze sau cel putin s5-1
previe c avea de gand s-1 insarcineze cu althuirea noului Cabinet,
conform obiceiului. Nedumerit, am intrebat pe Hiott daca s-a schimbat
ceva in intentiile Regelui i ministrul Palatului mi-a r5spuns textual
(am notat cuvintele ca s5 le raportez lui Iorga i lui Maniu: De trei zile
Regele nu mi-a mai spus nimic, dar nu am nici un motiv sd cred cd s-a
schimbat ceva..." Intrucfitva Iini$it, dar zdruncinat in increderea mea,
am comunicat lui Hiott c5 partidul" (!) desemnase pe lorga pentru
audienta qi c5 Iorga va aduce la cunoqtinta Majest5tii Sale, ca domnul
Iuliu Maniu era desemnat pentru preqedintia Consiliului in cazul in ca-
re Majestatea Sa s-ar gandi la Partidul National.
Hiott s-a inapoiat la Palat qi mi-a telefonat c Regele a fixat audien-
ta lui lorga pentru duminic5 dup5-amiaza la orele 5. Toate acestea s-au
intamplat sambata seara. Am prevenit pe Iorga despre convocare qi am
pus qi pe Maniu in curent cu evenimentele, rar5 s5 Ii ascund i nedume-
rirea mea. Maniu n-a fost ind5 deloc impresionat de procedura Regelui,
pe care a gasit-o natural5. M5 va chema pe mine dup5 consulthri, c5ci
pe mine n-are s5 ma consulte, ci sa-mi dea un mandat..."
L-am l5sat in optimismul s5u i am telefonat lui Cpit5neanu, omul
cel mai bine informat din Bucurqti, qi confidentul lui Stirbei. Capit5-
neanu mi-a egspuns ca nu qtie lucru mare; aflase c liberalii lucrau pen-
tru Averescu, dar Stirbei Ii spusese ca Regele nu va face o astfel de
prostie". Dnsul credea c5 criza va tine cfiteva zile, c5 va fi lucratura
multa i c5 planurile noastre" (voia s zic5 un Minister Stirbei) aveau
sorti de izbanda... M-am culcat enervat, qi am dormit prost.
Duminic5 dimineata la ora 9, intalnire cu Maniu la Iorga, unde a
fost apoi poftit i Mihalache, pentru alckuirea listei: o conferint5 prea-
labila... Maniu era de parere s5 nu discutam distribuirea portofoliilor qi
s5 ateptAm s5 fie intaiwww.dacoromanica.ro
insrcinat el cu formarea Guvernului. Iorga n-a
282 CONSTANTIN ARGETOIANU

vrut insi sa aud5 de asa ceva si a declarat net ca el nu se prezinta Re-


gelui fara o lista in man& Si cum sosise si Mihalache, a inceput tar-
gul... Peste noi au venit gramada toti candidatii nostri si ai taraniqtilor;
pe la orele 10 si jumatate ne-am aflat intr-o adevarata atmosfera de
balci. Ca sa satisfacem toate poftele ar fi trebuit sa dispunem de 30-40
de portofolii si tot atatea subsecretariate de Stat! Iorga a declarat de la
inceput ca nu cere si nu primeste nimic; eu stam pe un scaun, ascultam,
si nu mai ziceam o vorba: enervarea mea din ajun si de peste noapte fa-
cuse loc unei scarbe adanci. Maniu, desi fusese contra alcatuirii unei
liste, a scos una din buzunar gata ticluit de acasa, in care majoritatea
portofoliilor era incredintata... fostilor takisti!
Mi-am dat seama ca totul era pierdut: chiar daca Regele va insarci-
na pe Maniu cu Guvernul, nu vom ajunge niciodata sa alcatuim un Gu-
vern ca lumea, care & insemneze ceva si & poata aduce la indeplinire
programul de refacere al tarii. Or eu nu ma trudisem ca sa aduc pe
cutare sau cutare la putere, ci sti ajung acolo unde nu putusein ajunge
cu Averescu... Am cazut intr-o stare de prostratie; stam pe scaun,
aprindeam o tigareta dup5 alta, ascultam si nu mai pricepeam ce se ur-
zea in jurul meu mi se inecasera toate corabiile... Nu rn-am mai
amestecat in nimic, in nici o discutie. Taranistii cereau toate portofolii-
le mai importante si nu admiteau nici un takist pe lista; apostolii lui
Iorga voiau & fie ministri numai ai mei stau la o parte, coplesiti si ei
de copleseala mea, si mai ageri si mai experimentati in politica ca cei-
lalti, incepusera SA simta falimentul... Iorga ranjea; avea el planul lui,
si petrecea privind cum se agitau si se certau prostii" intinzand mana
dupa o naluca! S-au certat pana la ora 1. La ora 1 am plecat cu totii sa
mancam si la ora 3 ne-am intors la Iorga. M-am dus acolo si eu, nu stiu
pentru ce, probabil impins de curiozitate caci fara s stiu Inca ce se
va intampla la Palat, am socotit deja in acel moment partida pierduta.
Pe and in casa lui Iorga se redeschidea balciul, la Palat, Regele primea
pe Averescu si-1 insarcina cu formarea Guvernului...
In fine la ora 4 si jumatate s-a cazut de acord asupra unei liste
provizorii (!!), in fata fiecarui Minister si se mai creeau dou5
erau cite dou sau trei nume: sei aleagii Regele! O sa aleaga, n-aveti
nici o grija!" ranjea Iorga, caruia se oferise solemn" de catre Ma-
niu si Mihalache, prqedintia Camerei sau a Senatului au choix". Mar-
turisesc ea nu i-am priceput jocul in acel moment; ma tampisera eveni-
mentele, si nu 1-am aflat decat dupa audienta lui. In fine la ora 5 fara un
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 283

sfert lorga a plecat la Palat, cu lista" in buzunar. Nu cerusem nimic,


dar mi se facuse cinstea sa fiu propus ministru de externe, fall con-
curent!!!
La ora 5 rar un sfert a plecat, i la ora 6 s-a inapoiat. Aqteptat cu
nerbdare, o tkere mormantal5 I-a intampinat: Am remis lista Majes-
fatii Sale i Majestatea Sa mi-a spus c5 va aviza..."
Si altceva nimic?" a intampinat Maniu. Nimic... !" intre
timp ne sosiser5 ins5 zvonurile despre insrcinarea lui Averescu, dar
nimeni nu voia s5 le cread5. Chestionat din toate p5rti1e, Iorga n-a vrut
s5 spuna un cuvant, de0 era evident c5 intr-o audienci de aproape o or
se vorbise mult i de multe... Neputand scoate nimic de la Iorga, cei
mai agitati au plecat dup5 tiri.

In fme pe la orele 7, nu mai era nici o indoial: Regele insarcinase


pe Averescu cu formarea Guvernului. Cei care veneau din oreg poves-
teau c5 in toate cercurile domnea o adev5rat5 stupoare; oamenii din
afar care nu erau in curent cu ce se petrecea in sanul" partidelor
noastre, nu puteau pricepe o asemenea btaie de joc, i se vorbea pe
fat5 de revolutie. Dac5 acestea erau sentimentele publicului, las pe ori-
cine s5 ghiceasca ce sentimente au izbucnit in casa Profetului, p1in5 de
gemea. Ca o furtun5 s-au ridicat valurile de blesteme i de injurturi la
adresa Regelui i a lui Beatianu, i toti caraghio0 adunati acolo au
inceput s5 urle qi s5 cear5 care mai de care capul lui BfAtianu, detrona-
rea Regelui 0 Revolutia! Ca se s5varOse un adevarat asasinat moral
impotriva celor dou5 partide populare ale Orli, era adev5rat dar nu
era mai putin adev5rat c5 dac nu ar fi fost savarsit, rezultatul ar fi fost
acela0 caci le osandiser proprii lor membri la pieire...
Reactia opiniei publice, qi zvonurile r5spandite de cei interesati au
fost in primul moment atat de violente Inca teama de o revolutie a p5-
truns 0115 in cercurile liberale i in Guvernul demisionat care gira Inca
afacerile. Pe la orele 8 eram Inca toti frunta0 adunati la Iorga
ne-am pomenit cu vizita generalului Nicoleanu care a venit s5 ne con-
jure s5 nu punem la cale ceva cci trupele erau concentrate in caz5rmi,
gata s5 intervie, i sangele ar fi curs iroaie pe stfazile Capita lei"...
Maniu i Mihalache, galbeni de ciud5, au asigurat pe prefectul politiei
c5 nu se va intampla nimic i 1-au insarcinat s5 transmit:a tot dispretul
lor" celui care a pus la cale aceast5 adevarata lovitur5 de Stat"... Ni-
coleanu a plecat mai liniqtit; eu rn-am luat dup5 el i afar, in intuneric

www.dacoromanica.ro
284 CONSTANTIN ARGETOIANU

i-am spus: Revolutie, domnule? Te-ai uitat la capetele lor? Nu stiupe


unde s5-si scoath c5masa! Spune lui Br5tianu s6 n-aib5 nici o grij! In-
cept s5-I pricep si s5 cred ea' a avut dreptate! Dar de ce Averescu?"
Nicoleanu a dat din umeri si mi-a faspuns: Nu stiu, dar nu cred ca* va
putea rezista..." Nici el, nici eu n-am putut s ne inchipuim atunci c du-
pa un an, tot Brtianu Ii va da peste cap. Si mai putin eu, c5 voi fi atunci
al5turi de Bfatianu ca s-mi iau in fine revansa asupra lui Averescu...
Abia a doua zi dimineata am aflat de la lorga ce se petrecuse in
audienta lui. Vzandu-m tot atat de dezgustat ca si dnsul de demo-
cratia integrala", mi s-a deschis si mi-a povestit tot. Cum a intrat la
Rege, lorga i-a intins lista cu Maniu in cap, si i-a spus c5 ii aducea
propunerea de Guvern rezultath din delibefarile partidelor, in favoarea
carora tara se pronuntase in toate alegerile din ultimul an. Cu aceasta
misiunea mea oficiald era indeplinitd terminatal Ceea ce a urmat nu
mai privea partidele, si de aceea rn-am abtinut s5 o impartasesc domni-
lor adunati ieri seara la mine..." Mie hrs5 nu vrea sa-mi ascund5 nimic.
Regele s-a ar5tat foarte abaut si nu stia cum s5 inceap5 ce vrea s-mi
spurth. Si atunci am inceput eu. I-am deslusit marea greseal5 initiala pe
care a facut-o dandu-se pe mana lui Britianu si impunand Arii atSta
vreme un Guvern nesuferit. Ca s-si scape pielea, Bralianu 1-a dus la
crima imolrii fiului s5u si-1 va duce din treapth in treapth tot mai jos,
pang la pr5busirea Coroanei. Am vorbit trei sferturi de ceas, mi-am usu-
rat sufletul, si am incheiat rugasndu-1 s5 nu dea nici o atentie pdrtii for-
male a audientei mele. Eram cony ins c5 va forma Guvernul pe care-Iva
ordona Br5tianu. Daca ma prezentasem in fata lui cu o lista, era ca sh
indeplinesc o formalitate constitutionala. In cazul in care lista nu i-ar
placea 1-am prevenit cu un zmbet ea' mai aveam alte dou5 si chiar
mai multe, acasa, alc5tuite din competente tot atat de remarcabile!
Regele a suras si el si 1-am p5r5sit far sa mai astept faspunsul lui!"...
Iorga isi platise politele si Regelui si lui Maniu si Ii freca mainile.
L-am invidiat, caci el, cel putin, avea o satisfactie pe cand eu r5rn5-
sesem knock out" si-rni pierdusem odath cu iluziile si aproape tot
prestigiul politic.
Ce sa mai vorbesc de fr5mantari1e care au avut loc toata ziva de luni
29 martie c5ci Averescu n-a putut s-si constituie Ministerul decal
marti dimineata fr5manthri in care nu rn-am amestecat deloc. Rege-
le, ca sa dea aparentele c5 impusese si el ceva, si c5 rnai avea cat de pu-
tin obraz, ceruse lui Averescu o colaborare fie si ridicol, sau simboli-
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 285

ca" cum se zicea, cu Ardealul. S-a alergat toata ziva de luni dupg un
ardelean de vaza i depunerea juramantului a fost amanata pe marti, a
doua zi. Ardeleanul a fost gasit in persoana lui Goldi, frunta de frunte
al Partidului National, pe care 1-a capacitat" Alecu Constantinescu.
Ezitarile lui Goldi, care s-au hoar& cu greu, au dat lui Maniu i lui
Mihalache ragazul sa mai intervie pe diferite cal la Palat, i sa supun5
Regelui diferite liste. Regele le-a luat succesiv la cunotinta, da, da,
da..." i a semnat marti dimineata decretul lui Averescu...

in momentul cand ieeam din casa am aflat Ca la amiaza Cabinetul


Averescu depunea juramfintul, i cum treceam prin fata Palatului Stir-
bei, am vrut & vad ce cap facea Maria Sa i am intrat. Am gasit pe
Printul Barbu scriind in vestitul birou al lui Voda Stirbei, cu mobile din
lemn de lamai. Scria linitit. Ei, ce zici de frumoasa lovitura? au
fost primele mele cuvinte...
Nu s-a terminat nimic...
Eti inapoi cu informatiile, Averescu depune jur5mantul la ora 12...
Nu se poate!"
Si in acelai timp Stirbei a luat telefonul i a chemat pe Costica
Hiott la Palat. sSi iatti ce am auzit cu urechile mele:
,Ftirbei: E adevarat ca Averescu depune jurmantul la ora 12?
Hiatt: ...
tirbei: Nu pot sa cred! Ati innebunit cu totii! Inca ieri seara am
avut asigurari contrare...
Hiatt: ...
,Ftirbei: E o adevarata nebunie! Cred ca Regele va regreta amarnic
prostia pe care o face..."
Si a inchis telefonul.
M-am intrebat de multe ori daca Stirbei a fost sincer in acel mo-
ment, sau daca mi-a jucat teatru, cu cuscru-sau Hiott. inclin a crede c5
a fost sincer, caci oricat de fatarnic era, nu putea sa-i schimbe fiziono-
mia cum i-a schimbat-o pe masura ce Costica Hiott ii confirma de la
capul firului tirea pe care i-o adusesem. A inchis telefonul, i palid ca
ceara (i se inecasera i lui corabiile?), cu sprancenele incruntate, a ridi-
cat bratele spre tavan, i a lsat sa cada: C'est la fin de tout!"
Si daca a fost sincer, cum se facea Ca nu era in curent cu cele intam-
plate de 48 de ore, el, confidentul Regelui? ii fusese ruine Regelui sa,-si
vorbeasca i sa-i destainuiasca hotararile luate de altii in numele lui? Il
www.dacoromanica.ro
286 CONSTANTIN ARGETOIANU

lasase Batianu afar din complot, simtindu-1 ostil? incercase sA in-


toarca" pe Vod, si crezuse ea' reusise in ajun? Atatea intrebari care au
rmas si vor rmane far5 easpuns, c5ci Stirbei nu mi-a spus o vorb5, si
eu n-am Cautat s5-1 descos: nu mai aveam nimic de irnpartit.
Lovitura a fost atat de crunt5, incat mi-au trebuit dou zile ca s5-mi
revin in fire. Pip5iam realittile si nedumerit, nu puteam pricepe. Pen-
tru ce-mi spusese Regele c5 era hot5rat s5 cheme Partidul National la
putere si ma autorizase s5 o comunic lui Maniu? Pentru ce trimisese cu
15 zile inainte pe Starcea aceluiasi Maniu s-i confirme acelasi lucru?
Pentru ce discutase cu noi Tancred Constantinescu legea electorala,
dou luni, socotindu-ne ca succesorii desemnati ai Guvernului? Fuse-
ser5 toate comedie? Jucase comedie si Stirbei, depozitarul tuturor se-
cretelor si confidentelor, complicele credincios al lui Bratianu? Se in-
selase atat de adanc Costic6 Hiott, care numai prost nu era? Atunci ce?
Atunci ce?
Incetul cu incetul am putut afla ce s-a petrecut, si numai tarziu de
tot rn-am lamurit. Ne-a cur5tat Printul Carol. Pada' la lovitura lui, ni-
meni, nici chiar Br5tianu, nu s-a gandit sa infaure Partidul National de
la succesiunea Guvernului. Regele se cam temea de colaborarea cu ta-
ranistii, dar o admisese pan5 in cele din urm5, si dorea s5 se impace cu
ardelenii, chemandu-i la putere. Beatianu socotea si el c5 trebuie trecut
prin aceasta experient5 dar voia s5 o ingradeasc pe cat se putea. Co-
chetariile sale cu Averescu si cu Goga din vara anului 1925 nu repre-
zentaser5 dup cum s-a spus decat incerc5ri de santaj si de pre-
siune asupra partidelor democratice. Lovitura Printului a schimbat fata
lucrurilor o v5zusem bine. Chestiunea Carol a devenit de la ianuarie
1926 Inainte pivotul politicii romonesti pentru Brtianu, bineinteles
si Br5tianu tine tot in mina. Fat5 de atitudinea lui Iorga si a lui Maniu
(pana la un punct si de a rnea), fata de tonul ziarelor noastre, Bratianu
ne-a osariclit. Condamnarea era insa greu de dus la indeplinire, caci
tara era cu noi. 0 spunea in fiecare zi opinia publick o spunea la fieca-
re alegere corpul electoral. Partidul Liberal era demonetizat, iar el,
Bfatianu, odios. 0 lupta pe fat n-ar fi avut sorti de izband, si omul s-a
hotarat, neavand alt5 posibilitate, sa ne asasineze pe la spate. Nu s-a
deschis ninuintd, nici Regelui, nici lui Stirbei, nici vreunuia din tovar-
sii s5i de lupta, nici lui Averescu pe care il alesese ca inlocuitor vre-
melnic si ca coad de topor ca s5 dea in partidele democratice. A t5cut,
a lasat pe Rege si pe eine voia s6 se joace cu succesiunea Guvernului,
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 287

si a asteptat ultimul moment ca s5 dea si el lovitura lui. Dac cineva din


ai lui a stiut ceva, e poate Alecu Constantinescu poate in tot ca-
zul la el acasd si numai in ajunul demisiei Guvernului s-a pus la cale
Ministerul Averescu, qi tot Alecu Porcu a adus acestuia colaborarea lui
Goldis. In ultimul moment, Br5tianu a invocat pactul incheiat pentru
indeprtarea Printtilui Carol, a declarat Regelui c5 un Guvern national
sau nationa1-t5r5nist ar preg5ti readucerea surghiunitului ci i-a for-
tat miina cum i-o fortase la sfarsitul lui decembrie pentru executarea
fiului sau. De data asta ins5 nu mai avea nevoie de colaboratori: Regele
era silit s5 goleasc5 pan5 la fund paharul inceput, si Br5tianu era in m5-
sura s5-1 sileasc5 singur. Iat5 de ce nici Regina, nici tirbei, nici Hiott
n-au stiut nimic si cu atat mai putin Regele, 1)&15 n-a simtit mina
slapanului in grumaz.
Pentru mine, infrangerea a fost mai mult o infrangere de amor pro-
priu decal una politica. Politiceste pierdusem partida de cand ma con-
vinsesem cd nu era nimic de feicut cu tovardsii cu care plecasem la
drum. Una urmarisem eu, si alta ajunsesem. N5d5jduisem pentru a
doua oard s5 pot realiza cu oameni noi un Guvern de mari infaptuiri, si
ajunsesem s ma conving ca nu duceam in spinare decal ambitii mes-
chine si 15comie & frau. De la jum5tatea drumului nu mai mersesem
inainte decat de rusine fiindc5 apucasem pe calea pe care c5lcam. Imi
dam seama ea' pe acest drum voi duce cativa oameni la izband5, dar
ideile mele, nu. E mai mult ca sigur ea" deceptia de la sfarsitul lui martie
1926 rn-a scutit de deceptii mai mari, mai tarziu. Amorul meu propriu
ar fi sangerat mai putin dac beneficiarul loviturii ar fi fost altul decat
Averescu, si poate chiar c m-as fi bucurat de rezultatul ei. Triumful
lui Averescu mi-a fost ins5 atat de dureros, incat am inl5turat toate por-
nirile de parasire a politicii, ce ma asaltau, si am ramas ca s Ina rz-
bun.

Cu aceast5 memorabil5 infrangere s-au incheiat pentru mine doi ani


si mai bine de trud5 ce ar fi meritat o soart5 mai buria. La Amintirile
consemnate in aceste pagini, voi ad5uga un epilog, ca s5 inchei un ca-
pitol dureros al carierei mele politice si voi spune cateva cuvinte
despre cele ce au urmat dezastrului nostru si despre alegerile rAmase de
pomin5 si prezidate de poetul Octavian Goga, la sfarsitul lui mai 1926.
inainte de alegeri, am avut calvarul preg5tirii lor. Dac5 as fi ascultat
numai de indemnul inimii mele, a filsat tot si m-as fi retras la Breas-
www.dacoromanica.ro
288 CONSTANTIN ARGETOIANU

ta, sa nu mai aud de politica si de nimeni. Am socotit Irma & era de da-
toria mea sa nu parasesc vasul cat mai plutea Inca, desi facea al:4" din
toate partile, si sa nu dezertez in ajunul luptei, care probabil urma sa fie
ultima... Si nu numai ca am stat la postul meu, dar in acele zile agitate
am fost aproape singur la postul de comanda. Iorga tuna, fulgera si
triumfa, lasand sa se inteleaga Ca toate mersesera stramb fiindca nu fu-
sese ascultat el cand in realitate prabusirea partidului fusese provo-
cata in mare parte prin nebuniile i prin carlismul lui. Maniu se imbol-
navise, si dupa ce a zacut cateva zile in casa, s-a inchis la Sanatoriul
Elisabeta si n-a mai vrut s auda de nimic.
Dupa constituirea Guvernului Averescu, in partidul nostru a fost
dezastru. Toate fuziunile si pactele incheiate in ultimii doi ani avuse-
sera de scop cucerirea Guvernului si acest scop prabusit s-a dovedit cat
de slab era cheagul care legase diferitele grupari in afara de urmarirea
telului propus. Fiecare grupare s-a strans in jurul sefului ei, iorghistii
in jurul lui Iorga, ardelenii in jurul lui Maniu i ai mei in jurul meu.
Nu rata pierderi; au fost si oameni practici care si-au cautat culcusul
aiurea. Au trecut multi din Partidul National la taranisti care iesisera
din criza mai putin atinsi. Partida nu o pierdusera ei, o pierduseram noi.
Dansii tratasera cu noi o colaborare de Guvern, intemeiata pe siguranta
noastra de a fi chemati i nici nu o incheiasera macar definitiv. Popu-
laritatea Partidului Taranesc, bazata la sate pe o ideologie vaga si falsa,
dar totusi vie, nu fusese atinsa. Partid nou, Partidul Taranesc avea
viitorul pentru el, si mai putea sa-si astepte ceasul. Desi erau si con-
ducatorii taranisti, care se vazusera aproape mini$ri, destul de depri-
mati, masele organizatiilor se tineau darze i rata indoial constituiau
in Vechiul Regat si in Basarabia cel putin, cea mai importanta forta
electorala din opozitie. La taranisti n-a fost nici o dezertare; dimpotri-
va, au trecut de la noi multi la dansii.
in Partidul National, in afara de Ardeal unde masele care urmau pe
Maniu erau Inca compacte, situatia era dezastruoas. Bizuindu-ne pe
Guvern si pe liste comune cu taranistii, nu facusem nimic in Vechiul
Regat. Ne certasem doi ani de zile, prin toate judetele, mai intai ior-
ghistii cu ai mei, apoi iorghistii si argetoianistii cu ciurucurile takiste
inscrise la Maniu alaturi de toti caraghiosii ademeniti de perspectiva
puterii. Se certau toti pe sefii, pe eventuale prefecturi si deputatii si
nimeni nu se mai ocupase de propaganda si de organizare electoral& in
alegerile din anii 1924, 1925 si 1926 ne multumisem cu curentul, qi
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 289

eram atat de siguri de Guvern incat nu ne-am preocupat niciodath de


eventualitatea unor alegeri generale in opozifie. Taran 4tii dimpotrivg,
hotarati sd ne incalece in alegeri, chiar qi mai ales in ipoteza unei cola-
borgri de Guvern, lucraserg pe capete i se inthriserg in toate judetele,
afarA de Ardeal, unde totuqi se deOeptase un curent puternic i pentru
dfin*ii. Nu mai vorbesc de Basarabia unde, cu Pelivan qi cu de-al de
Ciugureanu in frunte, eram cu totul inexistenti.
In asemenea conditii era pentru noi o chestiune de viath i de moarte
sg ne prezenthm in alegeri in cartel cu thranitii. Singuri, n-am fi fost in
stare sg scoatem decal cativa deputati in Ardeal, *i cum numgrul celor
alqi depindea de masa voturilor pe targ, nu tiu cati ar fi iqit, foarte
putini in tot cazul. Cu theanictii, aveam un pact de tovar4ie in alegeri,
limitat la rdsturnarea Guvernului Brdtianu, i mai aveam altul pentru
colaborarea la Guvern dar care nu fusese macar complectat. Astfel
stand lucrurile, thrnitii se aflau liberati de angajamentele lor fath de
noi, odath cu demisia Guvernului Bratianu i numirea Guvernului
Averescu. Aveau insA i tAratiiSii un interes & incheie cartel electoral
cu noi: era tot chestiunea rnasei electorale pe tard, math la care aportul
voturilor compacte ardelene nu era de dispreruit. Legea electoral era
a*a de intortocheata, incat voturile lui Maniu de la Alba Iulia puteau sa
scoad un deputat taraiiist la Covurlui sau aiurea in Vechiul Regat.
De data asta, negocierile cu targriitii le-am dus eu. Maniu, sub pre-
text de boala s-a dat la o parte. Boala a fost insA numai un pretext. in
realitate, la inceput, Maniu n-a voit cartel, 0 pang la srarit s-a thsat
greu, *i dupg cum voi argta mai departe, n-a semnat pactul de colabo-
rare in alegeri cu taraiii0ii decal aproape cu sila, i terorizat de Iorga,
care, deqi incurca toate itele, a fost de la inceput pang la sfapit cel mai
aprig sustinAtor al cartelului. Si Iorga qi Maniu n-au urmrit ca de obi-
cei prin atitudinea lor decal interese personale. Lui lorga ii explicaseth
apostolii lui, ca rug voturile taraniste nu se va putea alege nicgieri in
Vechiul Regat, i CS va fi silit sd cerseascd un loc lui Maniu in Ardeal,
umilire inutilg, caci Maniu i-ar fi dat desigur un loc in care n-ar fi putut
sg iasl. In ce privete pe Maniu, rationamentul lui era in necuno*tin-
th totalg a noii legi electorale cg va scoate singur mai multi deputati
in Ardeal decfit vor alege thraniSii in Vechiul Regat qi cg va dovedi
astfel forta Partidului National, caci pentru dansul Partidul National era
nucleul lui initial de dincolo de Carpati. De noi, care traseseram un an
in jug ca sg-1 scoatem la ivealg, putin ii pasa domnului Prezident...
www.dacoromanica.ro
290 CONSTANTIN ARGETOIANU

Si mai era ceva care retinea pe Maniu s incheie o intelegere cu ta-


ran4tii, mai erau intrigariile unui grup de ardeleni cu Vaida in frunte,
care trata cu Guvernul. Goldi, ruinat oarecum de tr5darea sa, cutase
s5 rup din ardeleni i luase contact cu Vaida, cu Lugoianu, cu Aurel
Dobrescu i cu
Se mai amestecase in dans i Grigore Filipescu, gata de cite ori era
o porcarie de pus la cale. Vaida i consortii au declarat ins5 c5 de o tr5-
dare a lor nu putea fi vorba, ci numai de o iMelegere cu Maniu. Averes-
cu a oferit atunci lui Maniu, doud locuri in Guvern si 32 in Parlament.
Ardelenii erau atat de demoralizati i de descurajati, 'Inc& cred c5
combinatia" ar fi reu0t, dacA n-ar fi torpilat-o Goga, care nu voia s5
aud5 de Maniu i de oamenii lui in Guvern.
Negocierile au fost ins5 lungi i laborioase, paralele cu cele pe care
le duceam eu cu caranitii, ajutat" de un comitet (eram doar un partid
democratic!) desemnat de Maniu i ins5rcinat sa-mi puna bete in roate!
Se mai aduna la fiecare 4-5 zile i Delegatia Permanenta, emitnd de
fiecare dat5 noi preteMii! Cum am dus la bun sfarOt negocierile mele,
intai cele de principiu, apoi cele privitoare la capetele de lista (singure-
le locuri cu importanta electoral5), nu tiu nici eu! Mai ales c5 ai noqtri
nu voiau s' aud5 de cedarea capetelor de lista' t5ranitilor i s-au opus
in mare parte listelor comune. A trebuit s5 aduc de vreo dou ori pe
Iorga s urle i s5 injure in Delegatia Permanent5 i s5 trimit in ultirna
zil pe Davila la Sanatoriul Elisabeta sd srnulgd senulkura lui Maniu,
care probabil c5 n-ar fi dat-o dac5 ar fi avut vreo nadejde din partea
Guvernului...
Taran4tii pretinseser5 locuri *i in Ardeal i Maniu ;,a pretextat" ca
nu vrea s-i introduc5" in fieful s5u electoral, ca s5 explice rezistenta
sa rezistent care n-a cedat, in afar de insistentele noastre i de re-
tragerea propunerii Guvernului, decat tirii Ca taran4tii erau hot5riti s
rup5 tratativele cu noi, s porneasca chiar in acea sear in Ardeal, i sa
pun5 candidaturi in tot locul.
in afar de dificuleitile negocierii de principiu a cartelului, am avut
greufati nesrarite pentru fixarea candidaturilor. A trebuit sa fac conce-
sie peste concesie, i s5 inghit toate umilintele. Part i in Dolj mi-a
fost contestat, mie, capul de list5, de c5tre pezevenghiul de Potarc5, tre-
cut de la noi la tAraniti, a doua zi dup5 insc5unarea lui Averescu, si
I inainte de ziva fixata de comun acord pentru depunerea candidaturilor.

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 291

proclamat imediat eful organizatiei t5r5niste din Do lj. Potarc5 era un


caraghios MI5 nici o valoare i far5 nici un scrupul, dar un agent elec-
toral de prima ordine. Avea in mn5 toate firele organizatiei mele din
Do lj, i dezertarea lui imi d5ramase toate centrele din judet. Plecase de
la noi i trecuse la taraniti ca s5 se aleag5: cu ce rupsese de la mine i
cu corentul" noului sail partid era sigur de succes. L-a pedepsit Dum-
nezeu, caci a intervenit Mihalache i i-a dat ordin s-mi cedeze locul.
M-am ales eu i a Mmas el de caruta...
Acest Potarca i-a dat mai tarziu arama pe fat5, caci ajuns subsecre-
tar de Stat i chiar ministru a furat ca in codru i i-a sramit cariera po-
litica disprettlit de toat5 lumea.
Negocierile cu taran4tii i sfortarile de a opri debandada in Partidul
National a carui soarta ma mai interesa cel putin pan5 dup5 alegeri,
rn-au retinut in Bucureti toat5 luna lui aprilie. In ziva de 9 mai am ple-
cat la Craiova unde convocasem pentru aceeai zi efii notri de orga-
nizatie din judet. Am cautat s5 le ridic moralul, s5 le explic i eu cum
am putut mai bine c5 aventura" Averescu era trec5toare, c5 apa curge
i pietrele Mman etc. etc. Am reuit sa-i mai insufletesc, c5ci erau tare
deprimati i ei i mi-am dat cu pa'rere de Mu seama ca ceea ce ii in-
viorase mai mult era cartelul cu taranitii. Daca ar fi indrznit, ar fi f5-
cut toti ca Potarc5. Dar mai toti erau oameni de treab5, nu pierdusera
de tot increderea in mine, i au ramasla locul lor.
A doua zi, am alckuit cu Potarc6 listele de candidatura: cinci natio-
nali i cinci t5r5n4ti la Camera doi nationali i doi taraniti la Senat.
La Camera, al doilea pe list a fost pus Potarc5, iar al treilea Georgescu
B. Ion, prietenul meu. La Senat, in fruntea listei a fost pus tot un mem-
bru al Partidului National, generalul Bebe (Iosif) Gkleteanu.

Si am pornit la lupta, far5 vlag5, dar cu tot restul... Cred cA nicioda-


t, nici inainte, nici dui* nu s-au svapit in Romania alegeri ca in
1926. Insui Viitorul, oficiosul Partidului Liberal care adusese pe Ave-
rescu la Guvern nu s-a putut abtine de a scrie: Aceste alegeri au avut
caracterul unei furtuni ce-a trecut asupra intregii tari, mturand legali-
tatea, ordinea i chiar increderea in legi i wzaminte".' Tot ce se poa-
te inchipui a fost pus la cale pentru impiedicarea opozitiei de a-i face
propaganda. Si au mobilizat mai multe contingente i au impanat tam
1 Viitorul din 30 mai 1926. Articolul intitulat: In urma furtunii.
www.dacoromanica.ro
292 CONSTANTIN ARGETO1ANU

cu armata. Sate le, oselele, podurile, au fost puse sub paz5 militar5 0
s-a interzis nu numai agentilor, dar chiar qi candidatilor notri s5 circule.
in sate, oamenii cunoscuti sau numai banuiti ea tineau cu Partidul
National sau cu Partidul Pranesc, au fost arestati, mentinuti inchi0 *i
0115 in ziva alegerii, insultati, amenintati sau chiar i crunt btuti. Ceea
ce a facut in Do lj Milcoveanu (fostul escroc din anticamera lui Averes-
cu, pe timpul Guvernului acestuia din 1920-1921), o bestie rar5 pere-
che, le-a intrecut pe toate. A f5cut pur i simplu pe nebunul. Avansat
din escroc prefect, a cutreierat toate satele judetului, bdtlind cu maa
lui oamenii pemd la sage.
Teroarea a fost atat de mare in Dolj, 'Inc& nimeni n-a rnai indraznit
sA se miSe. De altminteri, de la 15 la 25 mai (alegerile au inceput in
ziva de 25), nimeni din noi nu a mai avut voie s5 circule. Pezevenghiul
a impins neruinarea pang a ma opri i pe mine s5 ies din Breasta. Por-
nit din dimineata zilei de 15 mai spre Craiova, ca & plec de acolo cu
citiva prieteni spre Birca unde aflasem c5 Milcoveanu stilcise in ajun
lumea in b5t5i am fost oprit de jandarmi la podul de peste Brestuica
i somat s ma inapoiez acas5 i sd nu mai ies. M-am supus i mi-am
permis numai & dau broscoiului cu ochii beliti ce se urcase in copacul
de la Interne urmatoarea telegram5: Dac5 rnai ai un pic de ruine i iti
mai aduci aminte c5 ti-ai sc5pat pielea in 1917 fitgind in Franca cu ba-
nii mei, d5 ordin vechilului d-tale din Dolj care rn-a sechestrat in cas5
sa ma lase sA circul". A treia zi a venit eful de post s-mi comunice c5
eram liber s5 merg unde voiam. L-am sictirit i 1-am dat afar5...
Milcoveanu, pe ling ea' era escroc, era i jum5tate nebun. A adus
pe Averescu la Craiova, cu ateva zile inainte de alegeri i 1-a plimbat
de la gara la prefectur5 i de la prefectura la sala Belle-Vue (uncle ii
pregatise o intrunire) intr-un camion automobil, wzandu-1 in dosul o-
ferului, pe un sc5unel, intre dou tate cu marame. in spatele lor, o ceat5
de derbedei, imp5nat5 cu cruci de verdeata, canta antece patriotice. In
coada camionului asuda i scartaia un taraf de lautari. Nemicat ca o
momdie, Averescu a defilat astfel in fata multimii, ca un fel de Tutan-
karnon national, spre nedumirirea oamenilor care priveau. Unii iqi fa-
ceau cruce, altii rcleau.
Ca sa r5man5 pentru posteritate, Opozitia Unit5 a trimis Regelui un
memoriu care suna astfel:
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 293

Sire,
Cu durere suntem siliti sa tulburam liniqtea Majestatii Voastre, dar daci
traind sub un regim de fraudare constitullonalci, am voi sa nu inoportunam pe
Majestatea Voastra zadarnic, invocand noi fapte de dispret desavarit pentru
Constitutia i legile tarii din partea Guvemului Majestatii Voastre, nu putem
insit in situatia gravi in care se afl tara, sa nu adresam apelul nostru Ffului
suprem al armatei.
Noi, in lupta electorala nu mai intalnim in calea noastri adversari politici.
Pretutindeni numai armata i jandarmeria duc campanie impotriva partidelor
noastre, jandarmeria activi care face i ea parte din oastea tarii.
Un ordin indraznet al d-lui general Stefanescu, comandantul Jandarmeriei,
ne scoate de sub protectia legilor, ne interzice circulatia, propaganda, fiparirea
i raspandirea de manifeste, chiar publicarea listelor de candidati, iar pe alo-
curi depunerea listelor la tribunal.
Jandarmul este transformat in arbitrul libertatilor constitutionale i aplici-
rui legii electorale.
Satele 0 oraele sunt izolate i imobilizate ca in vreme de razboi, iar ofite-
rii activi sunt intrebuintati in functii i propaganda politica.
Fruntaii notri sunt arestati, candidatii sunt stalciti in batai i chiar impu-
cati.
Guvernul prin agentii s'ai i chiar prin ofiterii pui la dispozitia sa in scop
electoral, indraznqte sal invoce in deert numele Majesttii Voastre pentru a
acoperi toate neomeniile i faridelegile impotriva dreptului de vot acordat de
Constitutia sanctionata de Majestatea Voastra.
In astfel de imprejurari lupta electorala e transformatci in atac militar.
Nu voim s5 ne adresam direct oastei tkii, pentru a-i arata ci i noi suntem
fifi patriei, ci tara e cu noi, ca legea e cu noi i s protestam noi di oastei i se
incredinteazi rolul josnic de a fi instrument de partid i de fraudare a legilor.
Fara, dar, sa facem noi apel la simtul de demnitate al corpului ofiteresc, i
si-1 indemnam si respinga rolul degradator ce i se rezerva coqtienti de
primejdia ce ameninta Ora prin amestecul armatei in politica, ne adresam inte-
lepciunli Majesttii Voastre de ef suprem al armatei, implorandu-va de a in-
terzice de urgentfi once amestec al annatei i al jandarmeriei in luptele electo-
rale, a.,sa cum poruncesc Constitutia i legile tarii.
Ai Majestatii Voastre, prea plecati i devotati suptii
In numele Partidului National
Iuliu Maniu
In numele Partidului Taranesc
Ion Mihalache"

www.dacoromanica.ro
294 CONSTANTIN ARGETOIANU

Acest memoriu mai stabileste si faptul interesant ca atat Maniu cat


si Mihalache ca mai toti tovarasii nostri de lupta de altminteri nu
si-au dat seama de adevarata situatie a lucrurilor: dansii socoteau ca se
afla in mijlocul unei lupte electorate obisnuite, si invocau legile si Con-
stitutia pe cand ne aflam in realitate, de la chemarea generalului
Averescu in fruntea Guvernului, In fata unei adevdrate lovituri de Stat.
Si loviturile de Stat nu pot reu.yi decdt sprifinite de baionete...
Memoriul adresat de Maniu si de Mihalache Regelui a avut totusi
un rezultat: a doua zi dupd alegeri (!!) generalul Mircescu, ministrul de
razboi a dat o circular prin care a pus in vedere ofiterilor si militarilor
insarcinati cu functii sau misiuni" politice, sa se aleaga intre aceste
functii si insarcinari si armata, dandu-si demisia dintr-o parte sau din
alta. Regimul nu se multumise sa combata opozitia manu militari", isi
mai batea si joc de ea!
Cu toata nemaipomenita urgie, cu toate falsificarile de rezultate,
Opozitia Unita (Partidele National si Taranesc) au dobandit un rezultat
neasteptat: 727.202 voturi, voturi reale, fata de 1.366.066 furate de Gu-
vern si de 192.399 obtinute de Partidul Liberal. Mai mutt decal juma-
tate din voturile adunate cu bata, cu pusca si cu masluirea cifrelor, de
care Guvern! Si aceasta dup falimentul din 20 martie, dupa demorali-
zarea cadrelor si stalcirea in batai a aderentilor! Ce ar fi fost daca cele
dou5 partide ar fi facut alegeri libere la Guvern! Cred ea am ft avut
aproape unanimitatea voturilor...
Formidabil a fost succesul Partidului National in Ardeal, unde mai
pretutindeni listele lui Maniu au avut cel mai mare numar de voturi.
Rezultatele din Ardeal, in aceste alegeri, au avut un efect covarsitor
asupra evolutiei noastre politice in lunile care au urmat, caci au subli-
niat valoarea electorala a grupului ardelenesc din Partidul National, au
ridicat actiunile lui Maniu si au hotarat pe taranisti sa ceara fuziunea cu
dansul.
Rezultatele din Ardeal erau cat pe-aci sa mai provoace si o criza mi-
nisterial. Luand in Guvern pe Goldis, pe popa Lupas la Siringi, si pe
gemenul Lapedatu (Ion), la Finante, Averescu si broscoiul ce ii tinea
loc de barometru politic', incercasera sa distruga electoraliceste pe Ma-
niu, si Goldis luase in acest sens angajamente formate. Fata de realita-
tea faptelor, Goldi, care in afara de politica era un om cumsecade, s-a
1 Goga isi inchipuise ca prin ademenirea lui Goldis, si a tovarsilor sai, rupsese in
doue Partidul National din Ardeal!

www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1923-1926 295
simtit foarte jignit si a vrut s-si dea demisia. L-am intilnit intampl5tor
citeva zile dup5 alegeri; a plans in sanul meu si era atat de pocalt incit
nici nu mi-a venit s5-i spun ce gndem despre porcaria pe care o s5var-
sise si pe care voia s" o isp5seasea retr5g5ndu-se din viata politica. Ar
fi fost ce ar fi avut mai bun de facut, dar n-a facut-o. Am auzit c5 nu
1-ar fi 15sat popa Lupas, devenit duhovnicul su politic si care nu voia
s-si p5r5seasc5 portofoliul si automobilul ministerial, pe care vis
de o viata intreag5 abia pusese mana!
Desi ales la Dolj, m-am abtinut de la mice manifestare politica" in
Camera domnului Averescu, si am apucat-o pe alte c5i...

Urmeath volumul al VIII-lea (1926-1930)

www.dacoromanica.ro
v7A.
-7

t'.
A

1.

'

Primaria din Breasta-Dolj. C. Argetolanu in viziunea


sculptorului loan lorddnescu

www.dacoromanica.ro
ANEXE - FACSIMILE

7.3: '4:1! :,!R%'1' 1 //- Z.. 2 j

4-4-.4... -1c--"/(,a-t

A-7-v
v, ^

f-1,4-7"--
C
4+-t 4-4 eg:
a
AP- -, 4:9 -2-

pe2 2-44.

4%!7; , .A.e-LL?"
N

e....94 2-0 -(4' c__ 6(1; -4-

11L.Ar C a :EC.

0/1 . .7 c..4

L.e.e. GI.
r

www.dacoromanica.ro
298 ANEXE -FACSIMILE

: c /Le- cf .-f.

2.4a. - z X e

c-
474
SE CA1C

I-6- z -
- 1;4 ")*"

Z4_
4:7.

C
_

a_zz
- "C-- -Cs ..)
C:
7 I C, _
-

,."

)9(--- e.A174 Z'74_e=

www.dacoromanica.ro
ANEXE FACSIMILE 299

o t_...cr -e19(--- t c---

-..
"4-' 4 /I'. 3 _

e
4t.a-'s

fi ?-4 - 71 -A.A.-,

A /r- c
I

"2---1.--1--c. 1:--1:7e /7-1

A'Af i" /4 -sc.- 2 -c.c. -

-.
' ,--.
. . . .1
r 2- 0- .r.Z -4-. - 0 - 0 t.---L.-C-4_.
/ r _

""Y 4- -.E.--

el. C-"e.,C /44-- 47t- t- .4.- 2 L.

- ."1
"7. r -/C
i al
www.dacoromanica.ro
300 ANEXE -FACSIMILE

/ A.,. C A-4
I ,i
--L.-A-a. G-c. Li

.47/ 04----Cess

oZ,G -L. 4." 2.....1.....4",--- L.1.....t....,-.. J --7--,..-...c.L J--ze.. )'


1- -

C--At-e ..r.-- 7-
...,- 'Lat. /401,.--- A .......A..c,...."..4-". (\'
c\,
ex-4..- C -et-y-4- -1....-1.. -A-4- AaL, z4 ' (-1--
J
.1g C.-(A--1- -LI- ill_. 1....- ,...4---c-1-4_
/
.0.
e ...."-(114- * a."1--. .A.

, ,
L7;.....

4.1?-10- a4.
X.

.440 tam

Anexa I
www.dacoromanica.ro
ANEXE FACSIMILE 301

""" ,- 7,, err-

4. 4/. 1 7

%-e- -1:: 4,1-...,-......---4. _ / ...Z7.- ...1,...='---


141.... e'.- ' ...J...., (,:-.-/ ,.....-,-.' c.,-7.-- ,vZ /4.-'-`-
14:4- 4- , tn..... c...-.4 e.... 'J.,. ,..--.--e-."-1?";: : '

/
e4o7.... S'''' If....4.4 //00/. 44...4.4is ..i.;' ::.:...s.
-
...,....... 47,, . ..,.....- ...........-/ .0... : ...) -k

/ e. ; /- . re ,.., ----X."' 7 :, /2,0;4,--i-r 1 -.)17:e A, -,,.1...--

/e.,...... ...,.... ee.et,-.2.,..a.: 1.1.. .). ..."


4.4-......k-^ 4.- eS...4A ..4-.4. /(.....",.. "4:". .4,
2.... ,"160et.A.--' / 1 2a, e...-....(3" vi..N.--.
)1 e'.. . a e--(-41. ,....,/,-.,4.1- z......:,.... es.... 7.- ".... ..,,, A-474-, ...
I ig--..i,--.-&_. -:,...., ,....--,.. G..< C-04-.4 ../. "(4,-;., A ../1":, ,,A.Aa...-4- ..-4 44.0--

2.-frs.A.L-14.- -'. 47 N
3/ le,...,/ (...1.... 1 C..47 0...274" 1.:$ C.L4A" 41","'.

, V V. -: 7 *-4 .7../3..A. ,ce 2 / .406.- ,....... CA-Au-4 ,-,-; it , -.........0.-'2-


*-
f
e--- /...4--Oc-a- , :1.e de /-4-"*"., 5-- a
.

....A--.; ec_. et 4s.4...-..- .0...., Aa2 ... :.., t ......... :Z.

1.4,64 4.4a'w- 1..... 1...4 (...*"....- --(......, - 0.---- ....4-4--"-", ,..4.--/ ......-- ....... '
*CA. , 4,4; )if 4.1e
V fi4.41/1.....t. a--.."-"A*41-1 / :e. /4.7&44A4 .....:. 7a...4-........ el..,el / fV.
y 4, 0, ......... ' V....c...4A--e- ...c.../7,-- C...11 1...-4/..s...1.-..--.e . 4:6, Att-e.:
6.44-Z-7/1-....0- -6 A-1- A A A a-fr....C.1' 1. 3.-4......................... .../..,....
.......:1/,,,..,.....z.
ree... / 2 0 4...e.-----*e..,--,....... ',Alt., 0,--/-e: 45';-' e i..." , i.....: if. c.,,, . .

,........,.... , /- :-: ,,,., -':,- ,:;.,..... ...::. r.../ (...j. ,'2.,,...... 0 ... T.T....... :
-

www.dacoromanica.ro
302 ANEXE FACSIMILE

- 14. 47.:' oz, ze.: .4.4.-e.....4.: e ..... c....g.......-c-,...Z .3 '..,,,....,,,,........


,e...x........ --9--i..(.... ,........ .e_ .9.,- c_,,,, ,,, ,r--,,
-
..-- --z4,--, c..-.a...-
144.),,,...4 -7,......'-'41: "1--. ..- 1 41:
/
L..
s.....4 (.1 7 .- -, . '. _/
2 es-0-
;)," Z. .2-40. , el 7 e,
Ae eV a-et... !(7 C.,v -a-a-. -;

74.7 1r4f.-/

z4
e - - NH\
A91 e
..,
-

,

,,t5:<st /._, efZ


/ ;11( I.: .04
s s
A 1. .%1/41Z, ZtJ:(.4.4 arrt...y
e_.=A
a-Zs-A 4: e-c 2.<
`k
12:- ez-c-.
t.c.a. a-e e--/C- 097--.'
/44, 4.4.2 %2
4.c.-4,k
/de: a. AC...
-
-
,
. et-ft<

1......Z...1.,

"4.5,11, ,- 1. as.\5.,* -

:1 '-A-; 54 t
, M.

Anexa II
www.dacoromanica.ro
ANEXE -FACSIMILE 303

/Y4e le,- 47 /3 e 3

r.
A

- e-e-c.14-et.1 :
4 467A-- cor-kce., eA.,/ St-e/-sda- IE '

&CA/ ,07/It ee Atc-,4 ce,_


A re-ce-f;A k< raiti 17-r ' A ta74t.c.,1

2-e;4( CA7 4).! ai teifrc.


f2- / - S6C- CA-C-1--Gc d-e-eA-4 e-4-7-
647.ta r ArZ(.- dz_ 6:-/e/44-'-4"C-<.

27;6- yt-e-4--+- A// tegLa- , e64r1117..


Zcat_ ft.t.44A__ th_
.
free;
cir
.

,Z7 Assn "0/e-cr o cr)--


, ( '4

AP; -41(

3 2.-/<
,
ce_ etu.c. GLA^C,Iat,/- 4.) h7 /21.
ACt_t_ A-e---at3t4 vict- ce274V7cc,

www.dacoromanica.ro
li. 1,, EPA)
r4
1 J 1 ...A
ow
..,-.
,,....0
1. S.
j 41Alt. 1iy
14
1r4V ,q-h
-' A. 1
fi.z.'
1 ..i,
I(, VY
1 el, 0..1
4
, V
. A J
il
/741'
t
'o
..1 nl Ai

www.dacoromanica.ro
4i v... "4'1
1-1 711' ,
-.-,
0- i,
.,,p ir
rc; ,.,(41
.0 P .
Oil .. ,r-
144
#41
49:
4 .rti
Aryl e
ANEXE -FACSIMILE 305

S. -7. 11' )"


.P Ja-L
1717 /2-- e) et-Vie--1--L-C-e-4-C-1--di-- a4-eCelf:

4-4,L42- 114.4< r;td:ECr eC.1?47 er4-,t91,44

if ' co_
-7- .
3

.--
ell-itt
d/c-cA.e..4 ,'6
lit.c.<_ Gva fr-'1--Wfa
c-,44
<
.4'
)

I-
Cfk/L12- CXLE.c__

?-re., Z. /.41/-)

k .
\
C er. 1-40-4-1:1-1.7.--

41<,_te44 1.u.t4 4647-Le. pt; /1 At


AC4 ' 140-6- Gr' 2e..?..
-4-.4,,,. A--1 ,A-Grtf--tf
ft-Ct 21-&-e
,LL,15,5 7A/tea f, -e-e

www.dacoromanica.ro
306 ANEXE FACSIMILE

C-4._ (74,7,4-41-,
r ./t/Lro--e-k-IA 4 (4,
Grt c_ er
/
./C/14.; /1"--/ f--kr Le-cr

:27 Cc--c 10-z?Ja Ce,./t-e-._ (

AT; (

,*a.&
(
/1/t/idica_ e& 4.4.??1.4_ Ittt4.
/( /f-ete-v-ji,d c.42ie 1w4...

/A4A . _

otii7f;(1-1,4" 04 25
/-/
/
I

h.--11-:c-t
1717/A-t, cAr.:#4 //f4A-f' rei-e2
12-41`v / 27
'Jzz,f tr3,

Anexa III
www.dacoromanica.ro
ANEXE FACSIMILE 307

. pe.

J.0_44.44;4. p 41.

XiLb
.
,
ita.1
.
.4 41
, .
k I "A ./..2....:,....,.......4-_
......, .........- ./...:..& I, 4 c;1-L1. II ,...... c Oh, .11...4...., L....."..../
.... .7.1,

44.-14.4...s.a.....&i I 1 .4 4.i"
- - . C'-'-- - C li....2.- .. Pia. ... 44.4 -,11-41,41,- ____.
d
.
-
.
._,a,,,..,._.,e2.,,,...../.- a-i-..-t...... __AL_ -14-1-"-ta Lc.: ,-41,......1..._. .. _._
TJ , I
2:... 1 4 2.. A:
& . .: ..1k.-,..,1.... ?t,t.j..
. < 7,111.: Loi4 1 _ :

J./. .. 11 ._t_, f z. . 1:- 27_1.04-


, ....,/,.,....,4

,
_ LA. 4.1
,,,o 1
.-...___,4_,-.....:pr.... I..., ._ . ..g.-1,-. -Ls _ .1, : _ _9 ... ,.......,...4._ _____..-?.:1,,...., ...,..c...,_ .. V __ 4.-- 140.4. -
/
. .

.- .. -... ,
e ....
i ,_
..

--
-.: 1,...,1.4./ .4. 4 ,, - -A...I,'
K ,..A...Y. _A : .........._..1.. . 0
\
Ce.14......&i..; . .0. gio,...."...- ...- ..---- ----- - - - .. -

- .2 ........ J._ h.........4.

A2 ,44..._.4,,,a..___JI.c,_..7........._&. __::-... .............._.


. -J iii-
,
1%,
,
. ,-. c. t''-' z.- J.-4...z., ........._' /..,,2_,.4.. _ ._

),........1 .6- /.. (21 74,4 -4') -44-fl-4:e.*4- -


..---
a.ZZ) J....Lt., , 3.1. EL....4 L.,, et.
7,...,.......J. ip.............- ./..... !--,.....t....:.60 _.4......._,.....__41,,..-.
/
_ 9-nc f_::... )0,-f.i,..../1 oi-,-..A.-:

0 ..f) ,

Jig( C ALL-- 1-7.1 - 271'


.7_ . 41-:r-1
. 4!1344:liA v .. A . LL4. p

www.dacoromanica.ro
308 ANEXE FACSIMILE

.
s: -44 .4'5 1 444.112e....- A "441.-44-414:-/-0Alt.4 -
r
A4_11.2 A irt.4.44.'
114ero. ;34, p _

c4- 1.1.../A.4:?..d"!....4 - et.. 41.421.- at AL: -A.-14 1._

...., .4,..:.......r.,-r-A.._._,/ 1 4,4.4.- !-r 440; ..I0kv...kaL...-!..AL. ...g-t-t.14.


I ib
....14..c.4_11.4,.-..fr_..._..a..
4 4 ...... LA.,....11 ;.,.... .c.4......1141 k -44 .c_ . .1:11 4,-1 /4-is ,:-...<.44- .. ... .

11.1A-4- 14441 df6.4-4.. _4 ti.,1a..... 41


I f'..,....,...a..,t4: c.. ,2,.... a.m.:7. a.,-c.....7 c,t(42e- 44,
c, 1)..... h,"1.) .1,.". c....m....:.2.....7...._e.4I..,,,aer. 2 A*

/71'.
, -7ft C-44-44-4/1 bt.e.;,..ait..., aii. ti:24/
L.1.4 .1.444.1 ........ . ...k

I
ek.
, '
1..,..4.:
r
44 . .
44
4.2: ......sa.:44_. if.4 ...-s,.. 47-..,..-41-4Z
,J : : t- 4-4.-147-
. ,
%,
.....)t,
....'
_ .__

/
.

Ad....$.41/1. 0.4.., _. JI-:.A._ 4 , if 4-.4 .k.... J


.Cs.......4.... c j-C4 448- 17.
74..

.
. /
i44. st //$.4.4.44.

. . .
-....

r3 ttN4 1...,14,7,L., asA It 4 AoNt.t. lvarei 4 C.

I. 4: P * ^ i'-. ../ l.$ _

...... A .. 0
1,4 ) 1, A
L i
i ..i.
_:.... :__
_.,.. -1,4,/,../ 0:_:-/ Li4-.... h.*
A-Cte... a...4- .

-
0 ..e.. 0-4......1410
; .4........... ..k.-.:-.,_ _ a c- 44: . ..t.:2e-4.. C-4- --4. 41-..
A _ r1
.
/ ?-1-.4
.

.44 t.... 4.. . ..t t...:-.1 CA....A-a I41.-...,..4...- . =442 1-444 . 24, . "'""A- : & ._
.4"; -0-4411 4'4, .7-4 1.4......42-,.. g.. 4-..-1...: ../...rUe..1.4../....,....- i 24.,.
. .4.4r4.4c . .4441.' );..:4-1i (et*.. . .44.4.4.....:: 1St... 4.7 - 714 .. 491-:,(2...... .Z....-.)--,-- --.

-ck,i Lk' t.,-.1....,.: .1- lz.-. .f.z....- - 44--11.4-- ....A.... ----- .-


- ..... .. ht a; .4t-.k.:.: .. k ki...:L. _.c"..,) . a.: a ..47 .. ._. -.,

.. -.44-..-
_ ., f..\ .. 1 ...,.. ..?..4......41 .g,,, L....a... i ...;...a.....-..-....L.. .! ..____

www.dacoromanica.ro
ANEXE -FACSIMILE 309

-.11)4,....._44
j 4 - :

_ C4.: Lie.
.At.,AAC1. --7-474.1^ fr.)
03% r-
im,,
_

/7 .15 A ,,
v Ltil 1,4+ ...

7"

www.dacoromanica.ro
310 ANEXE FACSIMILE

- A " OJT" -
/

,
N
a.

- 0.4 2.04'

4.
oct.... A lt .
,;.... 4s......."..7.1. ....1-, .1),...4
,i.

.:4;07/1A4k, ,,,0.0. 1/4, : 5(7 t/IYin.e74 ... .0., .4 AL. .'' t 44


,1
, 0 't .

4.A., --....":640-4--nie'eln ro..4..., ,ez;e41 , .. . ...1.4 4. -t. -...:. -G.,

._ ..., -ee' e-4(...oteP^ '''' .1,.

...I i A.& .
.
-...4 II

II

(....-.0 . .- . ,i,
C.../Afee 'L./ .'"e1.1.40/...0.://4474.Y./..71.01.414/". AleiZ' c..Z.1(.4II,
(41V.41 ..
A0 .4

.ca.liewSs.weat, Zeetoet.
eet.i.....cat,

Anexa IV
www.dacoromanica.ro
ANEXE FACSIMILE 311

4fin rnoknnopio ft* run, Alb


).. ,,,Limorwytwormsurram

:N. ]1).U.1.1A
A41'4lf 4. Cr.A1.1.30.; NOANI" :i. k 'PLIITU1 ot. FrANCE
I -fit :. r ..;!tr A I. A

L.. L. I P CO... .JII :No . :Le k ?..r


p I I .T. L., LI,CA.:r
A.elk v S4:), r.: c L :.11,1.47.1:, L.! ts DJ "til I
...P.. /
Fr.:411..41A
...1 4.0.,60A. "r4 -, 40, RUE . CIIATAIGNIERS

7.F.a.44....

AA-e ,;ka, i fr4r/f.,..


e' / .

14.-.-4 / ge
I
.
044...4_
c:/ S.:, .A....ei:'".'-' .i.N .3.4. -
ciga.-i,-- ..
.., ..^
.2._;_.; (4. a-efr-.. 1.7.*-4-ki , 14,-4_ er--...",... 111 1.<

/ft.". f , b 1..7.-.." 6* "1....-,-.'"-,. - co 44,

......,..-r 1.4-.."7/ .Z.,..; JOGO j.-"'""'-(C--- 0,,-,


../.. a - .....i7,...,6:2,,:-.--
14,4ei........., c_......:, 14.....- .4.A.-c. -,-----
I A*
"*P"; -

Anexa V
www.dacoromanica.ro
312 ANEXE FACSIMILE

1001.11 R U MA INN EN FRA NOE


mm,
SC SUE OMB WHIM 4'7
ONTCNA If-A 1.15-11011 11 4111.1wet

T kiln... le

\ I. I

"IAA -1 le; 410 4.4


-41 -

I. 4.-t...e. ' /
,"4 /1
74/1 l .4.77
A A, I X:), , ti- ,

.../
?r,..-0::
....,"7
, ;..C...,...,.._ -; eakai2
4 -:., g---, ,1.2. , r;....2.--

c.z,....-: ; - "A L^-4 fo-..^.' ....... .


Wfi f.1
.1y.....:....;,.- /14-,
..........", di. P "..1^
-... c-,_1 7 .0,..4. k. q I it.te
le r. . -"-' ...'
,
12P

06se e .", 1.

;:-..,A1 p 1 C L.e.? ale -rCA-A*-4 ..,-......9 -


C-*
< ......-.... .f.a....--a-,-..

- ......--- 0:i.i:-..--.. s!...". .......e. .


..
4.4:6, ......1. ,,.........
.... , ,.....- .2./
ja.2 . -., 7
tag...3- ..,..":, - ...-,-. :. r ,i
0,,, .r.J1a; .: "- 4-4 1-..".:
..,......rt- ; C
A rp..--, .^.-., -41
111". 32,-----)--, .._.....-- .,,,, .f:,..4
'14-7".
...-7 Ega, , 4;',. co
2,,,.,........ -c-- c:/....:. --...... .......
....,2., .p:
c"......d.-..c. =;,...-a- .-..-ue................e*
P.--7,-----) i- d co....-.... ...,
,,....6....1.4. ........-mrs.....-9 , 7.........-; 301,...... 144

;
-4 - _ A 00,
41. 6,1144

61;7:- .

".7 ee'l .114


I
G7-1-

Anexa VI
www.dacoromanica.ro
ANEXE -FACSIMILE 313

qedaz, /fir
ahfile:ft
LJAire.Z.;'Lec.--
ladefr
L. Tic -.1 ''L--
dati-42.-e
4tle Lee 44-4(-
, 4,..>/;.
_

g 7e4de/449
-
#:e4 .Ze ,e,,I ,64-44e
.-2
64- 4 --7f:e /.. 4.-
it Paz. -
- e--Aei,.::
4,6/e 497Z`7-e. 7/1744e.
i 4,

-i4C '17-ge74.----,4"-Z/%/4/4
fieZe4hi:dzz
-7,2/Ze:,
-4eetZZ -7
lice/4.47_
&1,4et,,iiiiez ,9Z`7,57;
ell/i4e.AZ
aie:44&4-eae,.4-zz/z;,,ed-/&e4f ;"\
4./i..4e.,:ed Zged

Anexa VII
www.dacoromanica.ro
314 ANEXE FACSIMILE
e. ...1111

.70:ttvo:
c
A,)t. aI
A2 N

s
1,40;, 7 Z
1..... N . .
..r4., ......tr->(
'
cf.....--- *Lc QtAj.e...4 ...t...,.
,,
....u.2...
611-dietTrr..1.A>-, s,
- 0.1.44,_ ......_,
p p.
1,..... Ad.....,
Q-,--e-----..-a-:,e.- ci h-*,..-.-4.......,
... efx-....- fr.' e *2......
r.A.-,.4-0.--&-- __..._ _.......:,.....--
i-,.....; -
e .......,, ., ' ... 0-2 Op e,2

r-f t
ea-f-e c..:- 14----c---aii2
0- (0, ck...e4' 0-r
L.-,

,
.,....---L----- -*
--3.-- - ,
: ---

0......:,-(7:-. 4 0.....-e 0.,....r,,,ccc.


p ,,...-4- .---:--- ,--(14-6.
0 /Or ''' ri....,.. ---, .,-/IC"-Aal

04.
r .7-z, 0 1
CAL-..-P
" V .4
"L v
..4a c_41 /4-,0---` '''
-
, -

, (A.A.A...2
c;)14 01........:-...0
1.
?A 0 I. t--e
D-e A

1:20 `itr
9.41**1,1:f4;s
5-; X"
CA 7,....,--.
1,t

.24,1
....?-...-;" --1-,.
....---
"s,.
() 0A-9-T
Nor
..(2 1.
10% c..7 Li.-12-4. ---(2-.. Ni -::
C' r.,).'S
0.vf-e, 1.4* fag . .
C .4 ...4 ....JI ,-gt ....."....-
01 1.1.----04V
-4 "en,
....
......

. . ' t
4-4........;01.e. 1 op-

Anexa VIII
www.dacoromanica.ro
ANEXE FACSIMILE 315

` ;se,

4
5-

k
*

ar)
" S.44...

,41 4L. t
*".4.
6
.

1.1
fi4
e-
.71. f
e

.,
4
rs C.... ,..--".., -.1* 0 -r- 4.7- a---."-`"

z
.
Illbjr '''' V... (...,/, 40.,1,C

:nat. 4Ir
at,: 7,, , -a. N.....-.7.---..
12 6E1:6 i'......'.; .1.6'. '
.'4:Triri42a.
to 'Otr=213a......-,a , . :.I
1
7-.-2 A .4 -19 N .." cio, g2,,,-0:11;
"NJ' . " (14,..... .....: GA.......
...e a, GI CAA''''''' ^2.11:-; :t'd 4' C.9.,
tc....j ns,...,...k.... es-.... v .0 ,,,,. ......*.c.. 9,....
7.....-b- .., -q,
-11"ej (...-a-; 4-6

a-
(:: 9"12AAr oL V -
1,20:ZZ I C- .........,...,...

,,,,,,u 4.$3.nor
-- I-A -lt 1;14- 74-"-`--
&2A-9 tit c--"' , -"*"."-- tr--
'''f,,,....,,
1.-f C")
11--..6....1
LA-1
e (14 te.:' ..., 0,,,,A.--,
I- cu., , ..." _ _,,,; 6.1
42-6:6. 1,---- ,-, Q..
1....
St, 9,40 -o rs ...re % .- ,-, ......J-Ce
j"" o 1...g9-A'.-
liff CLas:A...,-, .....ta- I ....nc&-t.,.
0:".. (friA'
LAILA

- / flip
, a, '
4 A", TO CO-(1. Ol
ea.
-
42, c..../....--
le--... "/CA""4"1-A..
,..1.&-e
(ZiMAMA
I '7 1,
.... 6:L.
7.4e'
,1 \
6", CM, (e."41 '. %... C'tg e'CLe f I k ,-e% c
/1-0 ca OP :. ' '- 1

www.dacoromanica.ro
316 ANEXE FACSIMILE

----1,
CAA-A-. (p..J,... f,/ ,--.A.4...- e-sw ' 1.4.4/ S 1L
I. .,; .... ..:-
'1'1 r't k----E. /xi. Pr
(27 ..,- 2-,,- y K.:A. .-e,i2. ' cL.:: 12zi"
a o.- ,---.- ?...r.m...;
oho...4 IA..0%.Ptoy......AA..4
79 &
-. ""st...4
a--t-.4-1.....t. PI
s .a. 1.'&44
Pre.A.ot
sa... ......., a OLIO, '0 - '

0........14,,.........0.4, g, _Z..:
e., .......,----e 7.0
.).s.-.......40 *--"r". 014. .1)4--tql:"!_A-.3.:v11,
..:-.1 .r. 1-,........,
it...4.0c ,....,..,...t .0-2 4,04.)1 , I

p...,....(
, .. 0....
(2.20,
' t
Wt---A: v-4--

T. sh-d4"
ii1/49.4.
ik'01-14t4
1. '.....,.. Gaol- 1.4.- 4.. 0.......-. -

6.,.0 ...11A.a.:, t51."""P4 ...4" eet., 9 - 63. c6.,.... _


,.7........- II

?_ei-o- 124....,-ca ,..: .......:...-


,2,.....1-- ......../h717- 4". a (a.- c.:..-- C-:: 10174. (o
, ?.....-1.:-.X.. 0).....- to--&....42 --c- ...-- c.......12$2--v ..:
,_:..- c.p.A., ji a....... ......--,..,_ _...,...- 1. .Qp-,..-
ra-A...%-P ....1..../ ,., .,-.....,
r el-A-or 152--*-4^;-4-44.0 '- -: 1...',A1.17
riru F 16LiA:" ';1 "Ill. 4-9 .4''t %1Z-, 1,, g*:',OZ V r ) -e',-
dA1' 7; 7,r-4.a... r...---z 4.4 t-----&-,-:x .

''') t 4-....j.-- C1,--- s........6.

,
fti4-- ,...4- ........t.,..

-Lm-Je-,- o. da.....*-, %---ff-gr,_ i,..7,,,, 5-

12- 1.7 1...7 ...,_, 6


5...-ni ;:, ck-at- (-0A-^P v 0-tA *-1 'It - <2,,
.2.;- as (.52,, ftst
....-4 124.:
64";-,

0,14 Itak. )20 ,..0 3 %-aag


10 e-20 0.-^La-g -:"( 4-AR- 9-4.24.1.4(t Oa\

www.dacoromanica.ro
ANEXE FACSIMILE 317

i!I
40-

Via; - M. '9
4
- eip...a Ct VIacci

Q2g 1St4%*. 711:g 2k-OL*"tua


b

.e-
c947c, 'it "r4- ,
-I

cp.", t

pr V at
e4-6:
9.9Xt rt 4
4,...,0

a"-C. '&4-4
6 , C.

6 4
c
(_t_c ;1'11 iff E-

.1 C. ft 11%- -},--1'1

bALP
Ika
P
c
1
912/45
e 6111-
...; 41-1'
3 ill;
. las 5.

I td, 111;744CFC-Ir.
frA1-42, ca
0 (AZ ao 41(.4'
1.4". 1';
tz
%.1

4.)"..
C9
C.; Ga.... 1%/ greAL-44" Callecs-,4

.40..4 Ot Witt lea.


6.3

04.0
en...-.
-- - AAA ti&A .6
47 ria
04-4 v.v....,
Pritata_ Ls

www.dacoromanica.ro
318 ANEXE -FACSIMILE

r? ".1"""C r tr v p-...
11 0 ,....

(-4 ca--4 .-- ........9.-


a.....- ,
g-D---7 6 1 7 - - v ; c A S
+ IL ...:-% ,...."-42-a-i at LAN:,
,
C14,74 (...,..4.- 47 Aes,--t
tt:- a C "; 11--S1-;-
. I

lk qi, ''
77 LA-euv -3

3... ,
.'11, /
.' -
--sz-- --r 01--.."- - ...
/21 . Ity-rt.,0) (1
A-,

4.4
.
1 .i"*:
--41.7_
vi .
ri.A.4./t4r, -"JJ4 74.4..,
,

SZ.0.. ,
5- .c 044.: 'XI
fre,,
J

..-,A.,04.7 ........-t,-,
c- a. A.....
1- 'G.,:
_ a / 0' C'JP-- ...4..p id .

iks2...4 i.
, Ce ),.9--- e 2d 4.-....-"-1,........a...
0A. A4,...,4.
*1- ,
a *I"
,,.,-, t.;j e
s444 c
6-.1
.44 .....1 r. ' lb

0.404,1 .
, t . IV a,,.
I. 4% ZsIA
%O.., .4 i4
." NA, 14P4 ..
...,,
..,
-,b,... L. f......
r .1..
.
i
,

",...4. .,.. -,r,


11.11 414: '10 4r.

la. rik_ TN
r- ._'",..!.1.
.
- 1,
<NI,

Anexa IX
www.dacoromanica.ro
INDICE
nume de persoane

ARION, NICU -
ANGELESCU, CONSTANTIN
261
26 BURILEANU, DUMITRU
35, 48, 55, 68, 164
- 22,

ATANASIU, I. A. 9, 14, 25, 28, BUTUREANU, NICOLAE 86,


31,41,55,65,69 97, 123
AVERESCU, ALEXANDRU 9,
10, 11, 15, 17, 18, 20, 22, 24, 26, CALC1URESCU, ILIE 132, 133
27 29, 33, 34, 36, 38, 42, 44, 46,
49, 52, 54, 56, 58,60, 62, 65, 67,
CALINESCU, ARMAND
CALINIC, ISTRATE 125- 101

73, 79, 81, 83, 95, 105, 109, 127,


129, 139, 144, 150, 185, 214,
CANTACUZINO, IOAN dr.
CANTACUZINO, MATEI -
166
40, 68
235, 244, 259, 262, 264, 270,
272, 278, 281, 283, 285, 286,
289, 291, 294
CANTILI, PANAIT
CAPAT1NEANU, ION
CAPITANEANU, N.
124
40 -
104, 105,

BARDESCU, ANTON dr.


BLANK, ARISTIDE
67
158, 160
- 106, 108, 281
CAROL, Principe Motenitor, apoi
Rege al Romaniei 86, 111,
BLUMENFELD, CLEMENT 259 127, 183, 185, 214, 231, 232,
BOILA, ROMUL
BONTESCU, VICTOR
192

BRAILEANU, TRAIAN
-
126
125
233, 235, 237, 238, 240, 245,
251, 254, 256, 257, 258, 263,
267, 274
BRANI$TE, VALERIU - 64 CAROL I, Rege al Ronidniei - 58,
BRATIANU, ION I. C. - 60, 63, 128, 184
64, 68, 78,82, 84, 88, 92, 95, 101, CARP, GRIGORE 23
102, 105, 107, 113, 118, 127, CATARGIU, LASCAR 26, 50
129, 134, 139, 165, 173, 184, CICIO-POP, STEFAN - 100, 176
191, 200, 208,
233, 238, 240,
250, 252, 262,
210,
243,
263,
218,
245,
264,
223,
248,
266,
CIHODARIU, D.
CLEMENCEAU, GEORGE
COANDA, CONSTANTIN - 9, 27,
-
87, 97, 121
171

268, 270, 272, 278, 280, 283, 29, 30, 34, 45, 46, 47, 59, 60, 61,
286, 289
BRATIANU, VINTILA I. C.
26, 72, 73, 75, 210, 213
25,
65, 85
COLTOR, IOAN
CONDIESCU, NICOLAE
- 126
231,
BUC$AN, CONSTANTIN 41 237

www.dacoromanica.ro
320 INDICE - nunie de pasoane

CONSTANTINESCU, ALEXAN-
DRU 160, 200, 210, 212, 237,
GAROFLID, CONSTANTIN
29
- 28,

285, 287
CONSTANTINESCU, MITITA
211, 212
- GHENCIU 19, 27, 35, 40, 57, 65
GHIKA-DUMBRAVENI, LEON
124
-
CONSTANTINESCU, TANCRED GOGA, EUGEN - 40
- 210, 213, 275, 278, 286, GOGA, OCTAVIAN - 21, 22, 30,
CRAINICEANU, PUIU - 62
CUDALBU, THEODOR -
14, 21,
34, 40, 41, 45, 47, 49, 55, 58, 59,
60, 61, 65, 79, 83, 100, 163, 214,
22,29,35,41,55,65,69
CUZA, A. C..- 68
263, 264, 286, 287
GOLDI$, VASILE - 64, 111, 112,

DAVILA, ALEXANDRU
DAVILA, CITTA - 15, 18, 28, 35,
189
285, 287, 290, 294
GONGOPOL, CONSTANTIN 35,
36, 42, 58, 67, 115, 195
-
39, 61 GARLE$TEANU, I. 291
DISSESCU, CONSTANTIN
DRAGOMIRESCU, IULIU
DRAGOMIRESCU, PETRE -
250
37
21,
HALIPA, PANTELIMON
224
- 180,

121, 123 HANE*, PETRE 40, 41


DUCA, ION G. 13, 36, 102 HARJEU, CONSTANTIN - 205
DUMITRESCU-BRAILA, V. dr. HESSE, ANDRE --t 171
154 HIOTT, CONSTANTIN 215, 216,
217, 232, 235, 236, 237, 238,
EDUARD AL VII-LEA, Rege al An- 243, 260, 265, 267, 268, 270,
gliei - 231
ELENA, Principesii a Ronfaniei - 281, 285, 286, 281, 285, 286

127, 232, 234


ENACOVICI, TITUS 257
IFRIM, CONSTANTIN
ILIESCU-BRANCENI
IMBROANE, AVRAM
--97, 121
26
21, 79
FERDINAND I, Rege al Rornaniei IOANITESCU, D. R. 14, 18, 21,
- 60, 63, 69, 82, 103, 105, 106,
107, 139, 242, 265,113, 118, 127,
128, 164, 175, 184, 245, 249, IONESCU, TAKE
-
61, 102, 121, 176, 248
IONESCU, NAE 257
10, 11, 25, 26,
251, 270, 281, 286,
FILIPESCU, GRIGORE - 11, 12,
13, 31, 85, 101, 216, 259, 261
103, 105, 138
IONESCU-OLT - 149
IORGA, NICOLAE - 9, 12, 13, 30,
FILIPESCU, NICOLAE 36, 42, 32, 63, 78, 81, 84, 86, 90, 92, 94,
144, 216 96, 99, 102, 103, 107, 111, 112,
FLONDOR, IANCU - 65
FLORESCU, ION EMANUEL
179, 180, 209
- 114, 118, 123, 126, 134, 140,
147, 149, 157, 158, 162, 165,
168, 172, 176, 183, 194, 196,
www.dacoromanica.ro
IN DICE - numcdcpersoanc 321

199, 202, 217, 218, 223, 229, MANOLESCU-RAMNICEANU,


240, 243, 246, 260, 264, 266, CORNELIU 107
268, 274, 276, 278, 280, 281, MANOLESCU-STRUNGA, GR. -
288, 289
IRIMESCU, PETRE 124
175
MANOLIU-TESCANU -
125
ISTRATE, STEFAN - 41
IUNIAN, GRIGORE
218, 224, 289
- 101, 193,
MARGHILOMAN, ALEXANDRU
22, 24, 67, 144
MARIA, Regina a Romaniei 103,

JAQUES, STERN - 136


JUVARA, ERNEST - 264,273
105, 106, 107, 136, 158, 164,

-
181, 183, 216, 236, 265, 268
MEITANI, $TEFAN 41, 120, 123
MICLESCU, G. - 125
KAUFMAN, OSKAR 16 MIHAI, Principe Motenitor al Ro-

LAHOVARI, SIMKY
265, 266, 268
-
216, 236, MIHALACHE, ION -
rnaniei - 245, 246, 247
23, 60, 63,
64, 80, 81, 83, 88, 91, 92, 109,
110, 119, 135, 145, 149, 158,
LUGOSIANU, ION
LUPU, NICOLAE dr. -
198, 290
44, 64, 80,
101, 112, 158, 159, 173, 193,
160, 164, 173, 176, 213, 218,
220, 223, 225, 238, 240, 243,
209, 218, 223, 227, 250, 277 247, 266, 271, 277, 281, 283,
LUPA$, IOAN 294 285, 291, 294
MIHALACHE-ORLEANU - 249
MIRCESCU, LUDOVIC - 179, 294
MACARESCU, G. 193, 224
MACKENSEN, AUGUST
MADGEARU, VIRGIL
127
64, 80,
- MIRON CRISTEA, patriarh - 243,
249
81, 82, 88, 91, 158, 185, 209, MITILINEU, ION 14, 15, 16, 17,
223, 226, 277, 277, 23, 24
MAGURA, ION 248 MUNTEANU-RAMNIC, D. - 87,
118, 123, 194
MAN, NICOLAE
MANIU, IULIU - 100, 126
9, 12, 24, 25, 56,
60,63, 68, 78, 80, 81, 83, 88, 90, NEGULESCU, P. P. - 18, 22, 28,
92, 94, 95, 96, 99, 100, 102, 107,
111, 112, 113, 121, 126,143, 144,
29, 59, 60, 68
NICOLAE, Principe al Romfiniei -
- -
147, 155, 157, 160, 162, 164, 249, 268
168, 176. 183, 186, 191, 193, NICOLEANU, ERACLE 209, 283
195, 198, 200, 213, 216, 222, NITA, SERGIU 59, 60
227, 240, 243, 250, 252, 257, NITESCU, VOICU 163
260, 262, 264, 266,270, 271, 274,
276, 277, 280, 281, 283, 286, ODOBESCU, ALEXANDRU 189
288, 289, 290, 294 ORLEANU, MIHAI - 181, 239
MANOILESCU, MIHAIL 56, 73 OROMOLU, MIHAI 10
www.dacoromanica.ro
322 INDICE - nume de persoane

OSICEANU -
13, 15, 16
OTETELI$ANU, ALEXANDRU - 134, 136, 148, 158, 162, 165,
173, 183, 185, 218, 223, 225,

--
36, 38, 51 229, 238, 240, 255, 260, 276, 277
OTTESCU, NICOLAE - 189 STURDZA, D. A. 252
SUTU, ELIZA 19, 22
PANCU, RADU - 61
PELIVAN, ION -
PERIETEANU, ALEXANDRU
156
- $ABAN-FAGETEL - 86, 87, 97
$E1CARU, PAMFIL 169, 212
72, 73, 74, 76, 112 $TIRBEI, BARBU - 13, 14, 15, 78,

- -
PETROVICI, ION 57, 58, 69 82, 103, 104, 105, 106, 107, 127,
PHEREKYDE, MIHAI 239 134, 139, 140, 158, 164, 173,
POP, IUSTIN 187 183, 213, 233, 237, 260, 264,
POP, LAURENTIU - 187, 189 266, 268, 270, 276,281, 285, 286
POPESCU, STELIAN 12, 198

POPOVICI, MIHAI -
POPOVICI, DORI - 21, 59
24, 64, 100,
TASLAUANU, OCTAVIAN
44
- 43,

POPOVICI-RACACIUNI -
126, 134, 140, 156, 218, 271, 280

POPOVICI-TA$CA, G. - 15, 18,


205
TATARESCU, GHEORGHE
TEODORESCU, ANIBAL - 56
TILICA, IOANID
58

21, 22, 35, 48,


61, 97, 121 58, 61, 68, 164
POTARCA, VIRGIL - 133, 291
PREZAN, CONSTANTIN
107, 239
-
105,
TISZA, ISTVAN
TITULESCU, NICOLAE
190
- 78, 103,
PROTOPOPESCU-PACHE, EMA-
NUEL 121, 195
TOROCEANU, V.
TRANCU-IA$1 , GR.
-
104, 109, 110, 166
112
21, 28, 29
RA$CANU, ION 28
RADIAN, ALEXANDRU - 103
TONI, DUMITRU V. - 86, 97, 121

RADUCANU, ION -
RADOVICI, IOAN - 136, 137

RIO$ANU, ALEXANDRU - 203,


101, 160, 224 VAIDA VOIEVOD, AL. - 64, 85,
91, 100, 101, 126, 154, 156, 174,
239, 240, 271, 290
204, 206
ROMANESCU, N.
ROSENTHAL, IACOB
121 -
41, 120,*
VALLEANU, GH. - 28, 29, 41, 55,
56
123 VLAD, AUREL
VLADESCU, MIHAI
126

VRABIESCU, IULIAN
46 -
121, 123,
SEVER, DAN -
SARATEANU, CONSTANTIN 64
100 133
SLAVESCU, VIRGIL
STARCEA, ION
46
270, 271
STERE, CONSTANTIN -
64, 67,
XENI, CONSTANTIN - 9, 11, 12

80, 81, 82, 88, 91, 95, 113, 119, ZAHARESCU, PETRU 41
www.dacoromanica.ro
CUPRINS

Nola asupra editiei (de Stelian Neagoe) 5

MEMORII, 1923-1926

CAPITOLUL AL X-LEA 9
Redactarea programului Masa la Xeni Impiicarea cu Iorga Masa la
Jordache" ailritorie la Paris Inapoiat la Bucureoi gasesc partidul in
fierbere Explicatia cu Averescu Banchetul partidului La IlovAt
Tratative cu marghilomanioii si cu Maniu Complotul lui Jenicrt
Atanasiu Scrisoarea lui Averescu Intrevedere dramaticit cu ditnsul
Sedinta Comitetului de Directie Ia generalul CoandA Imi dau demisia
din toate comitetele partidului.

CAPITOLUL AL XI-LEA 30
Campania de presA impotriva mea inspirata de Averescu MA impac
cu Iorga Articolul lui i schimbul de scrisori ce a urmat Atitudinea
lui Goga Averescu-mi respinge demisiile, dar campania de presA con-
tinuA Pregatirea Congresului din Chisinau Agitatia in partid Cores-
pondentA... Partidul impartit in doui Interventia generalului CoandA
si a lui Goga Impacare pe jumatate i cu rezerve mintale de o parte si
de alta.

CAPITOLUL AL XII-LEA 52
Karlsbadul toamna La Bucuresti In fata Comitetului Executiv, Ave-
resell nu se tine de cuvint Congresul de la Chisinitu Averescu re fugt
sefia pe viatA si e proclamat sef pe 4 ani MA inapoiez la Bucureoi si
trec Rubiconul Manifestarea partizanilor mei la garA Ruptura mea
cu Averescu MA proclam seful Partidului Poporului Actiunea mea
pe terenul politicii valutare Sinceritatea si stabilizarea monetarA reali-
zate in 1929 au fost puse la cale de mine in 1923.

www.dacoromanica.ro
324 CUPRINS

APITOLUL AL XIII-LEA 78
Situatia politica si raporturile dintre partide la inceputul lui 1924
Planul unei uniri cu fortele democratice Apropiere de lorga si prep-
tirea fuziunii cu dansul Initiative taranistilor pentru constituirea unui
bloc al opozitiei si esecul lor Propunerea lui lorga, de la Craiova
Tratativele Iorga-Maniu Insuccesul lor Ma inteleg definitiv cu lorga
Contact cu $tirbei si cu Titulescu.

CAPITOLUL AL XIV-LEA 111


Fuziunea cu Iorga fixata la 11 mai lntalnire cu Goldis Tratativele lui
Maniu cu taranistii incercarea de fuziune intre Averescu si taranisti
sub auspiciile Italiei Perfectarea fuziunii cu Iorga Raporturile in
noul partid Raita prin Moldova si Bucovina Traian Braileanu in-
trevedere cu Maniu la Sovata Raporturile mele cu Printul Carol
Valenii de Munte Cu Iorga la reatru Iorga in provincie Campanie
electoralii la Galati Intru din nou in Cameras.

CAPITOLUL AL XV-LEA 134


Intrevederi si negocieri cu Stirbei Meidge Actiunea lui Stere Reiau
incercarea unei fuziuni cu ardelenii, nereusita de lorga Mihai Po-
povici si concursul lui Chestiunea Semi si a intelegerii cu taranistii
Iau contact cu Maniu dupa plecarea lui Iorga la Paris MA inteleg cu
Maniu Apelul lui calm partidele democratice Raspunsul meu si ade-
ziunea Partidului Nationalist al Poporului Atitudinea celorlalte par-
tide Formele fuziunii Infiintarea Partidului National cu doi sefi.

CAPITOLUL AL XVI-LEA 158


Contact cu taranistii hnocare cu Lupu si cu Madgearu Apropiere
de Mihalache Interventia mea la Camera in chestiunea cu Banca
Blank Las lui Maniu sarcina intelegerii de opozitie cu tardnistii Ale-
gerea de la Reghin Iorga castigat ideii Opozitiei Unite Calatorie in
Elvetia si la Venetia inapoiat la Bucuresti pun chestiunea intelegerii
de guvernamfint cu taranistii Reactiunea lui Iorga si a taranistilor
Opozitia Unita la Dacia" Excluderea mea din Camera Regina Ma-
ria oprita de a veni la Breasts.

CAPITOLUL AL XVII-LEA 183


lute Maniu si Iorga Situatia Guvernului Noi intrevederi cu $tirbei
si discutii programatice cu Stere Ultima intrevedere cu Printul Carol
in iunie Raita prin Banat si Ardeal intrevedere cu taranistii la Old-
nesti Yncurcaturile cu Iorga Alegerile pentru Camerele Agricole
www.dacoromanica.ro
CUPRINS 325
Excursie la Marea Neagra Succesul national-tranist in alegeri
fatarnicia liberala.

CAPITOLUL AL XVIII-LEA 210


Guvernul nu trage consecintele infrfingerii la alegerile pentru Camerele
de Agricultura Cei doi Constantinesti Situatia partidelor in octom-
brie 1925 Ma ocup de raporturile cu Coroana i cu alcatuirea progra-
mului de guvernamant in intelegere cu taranistii.

CAPITOLUL AL XIX-LEA 231


Lovitura Printului Carol intfilnirea cu Lupeasca in Franta Hotararea
de a nu se rnai inapoia in tara Motivele care au provocat aceasta
hotarfire Renuntarea Printului la drepturile sale constitutionale Con-
siliul de Coroana de la Sinaia Hotararile de la 4 ianuarie 1926 Con-
secintele politice ale actului Printului Carol si tulburarea raporturilor
intre partide.

CAPITOLUL AL XX-LEA 264


incerc sa dreg ce se stricase Audienta la Regina Audienta la Rege
din febfuarie Regele vrea un Guvern Maniu Planul lui Maniu fata de
taranisti Alegerile comunale Intru in Sanatoriul Brancovenesc
Dificultati cu Iorga si cu taranistii Demisia lui Bratianu Consultarile
Suntem arsi Ministerul Averescu Atitudinea lui *tirbei Debanda-
da Alegerile lui Goga.

ANEXE-FACSIMILE
I Scrisoare autografa a generalului Alexandru Averescu, prin care reprosa lui
Constantin Argetoianu accentele personale din proiectul de program al Parti-
dului Poporului (11 ianuarie 1923) . 297

II Scrisoare autografa a generalului Alexandru Averescu, prin care solicita


lui Constantin Argetoianu noi precizari in chestiunea bonurilor de Tezaur"
(14 mai 1923) . 301

III - Scrisoare autografa a lui Constantin Argetoianu, adresata genemlului Alexan-


dru Averescu, in care repeta hotararea de a demisiona din conducerea Partidu-
lui Poporului, ramanand simplu soldat al partidului" (13 august 1923) .... 303
IV Scrisoare autografti a lui Nicolae Titulescu, ministru al Romaniei la Londra,
adresata prietenului sau Constantin Argetoianu (5 noiembrie 1924) ........... 307
www.dacoromanica.ro
326 CUPRINS
V Carte de vizitA a lui Nicolae Iorga, in care sunt inscrise ciiteva rimduri autogra-
fe de imputernicire a lui Constantin Argetoianu pentru a purta tratative fuzio-
niste cu liderii Partidului National din Transilvania (10 februarie 1925) .... 311
VI Scrisoare autografa a lui Nicolae Iorga, prin care multumea lui Constantin
Argetoianu pentru apararea ce ii luase vizavi de atacurile adversarilor politici
(19 februarie 1925) 312
VII Facsimil de pe scrisoarea autografa a lui Mihai (Misu) Seulescu, expediat
de la Paris lui Constantin Argetoianu, prin care il informs despre imaginea nu
tocmai bun a Romaniei in capitala Frantei (6 iunie 1925) 313
VIII, IX Doua scrisori autografe ale lui Nicolae Iorga, expediate din Paris, prin
care solicita sprijinul prietenului sau politic Constantin Argetoianu intr-ale po-
liticii curente de partid (8 si 10 august 1925) 314

INDICE nume de persoane 319

www.dacoromanica.ro
EDITURA MACHIAVELLI
Crti aparute
Memorille Regelui Carol I al Romfiniel, vol. I, editia a II-a
Memoriile Regelui Carol I al Romniei, vol. II, editia a II-a
Memorille Regelui Carol I al Romilniel, vol. III, editiile I si a Il-a
Memoriile Regelui Carol I al Romfiniel, vol. IV (ultimul)
*
I. G. Duca, Memorii, vol. III, Rdzboiul (1916-1917)