CELE 100 DE REGULI ALE EDUCARII COPILULUI

Cuprins
Prefata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . .XIII
REGULI PENTRU A RAMNE CU MINTEA |NTREAGA . . . . . . . . . . . .1
Relaxeaza-te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . .4
Nimeni nu e perfect. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . .6
Constientizeaza lucrurile la care esti bun . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.8
Orice regula poate fi incalcata cnd si cnd . . . . . . . . . . . . . . . . .10
Nu incerca sa faci totul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .12
Nu trebuie sa urmezi fiecare sfat pe care il primesti (inclusiv acesta) . . .. .
.14
E normal sa vrei sa evadezi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .16
Ai voie sa te ascunzi de copii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .18
Parintii sunt si ei oameni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .20
Nu ignora relatia cu partenerul tau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.22
REGULI PRIVIND ATITUDINEA . . . . . . . . . . . . . .25
Iubirea nu e suficienta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . .28
Pentru fiecare reteta ai nevoie de alte ingrediente . . . . . . . . . . . 30
Bucura-te ca-i vezi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . .32
Trateaza-ti copiii cu respect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .34
Simte-te bine in compania lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .36
Sa fii ordonat nu e att de important pe ct crezi . . . . . . . . . . . .38
VII
Sa fii un bun parinte inseamna sa-ti asumi riscuri calculate . . . . . . . . . .
. . . . . . .40
P`streaz`-]i grijile pentru tine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .42
Prive[te lucrurile din punctul lor de vedere . . . . . . . . . . . . . . . .44
A fi p`rinte nu e o competi]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .46
REGULI DE ZI CU ZI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .49
Las`-i s` se descurce singuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .52
|nva]`-i s` gndeasc` pentru ei \n[i[i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
 .54
Folose[te laudele \n]elept . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .56
Respect` valoarea limitelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .58
Mita nu este neap`rat un lucru r`u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.60
Toanele sunt molipsitoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .62
Le fixezi obiceiurile alimentare pentru toat` via]a . . . . . . . . . . 64
Comunic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . .67
Fixeaz` scopuri clare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . .69
Nu fi cic`litor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . .71
REGULI PRIVIND DISCIPLINA . . . . . . . . . . . . . . .73
Forma]i front comun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .76
Vorba dulce mult aduce . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .78
Fii consecvent! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . .81
Folose[te umorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . .83
Concentreaz`-te asupra problemei,
nu asupra persoanei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .85
Nu te pune \n situa]ii f`r` ie[ire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . .88
Dac`-]i pierzi cump`tul, tu e[ti cel care pierde . . . . . . . . . . . . . 90
Cere-]i scuze dac` ai gre[it . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .93
Prime[te-i \napoi cu c`ldur` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . .95
Dreptul la exprimare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .97
VIII

REGULI PRIVIND PERSONALITATEA . . . . . . . . 99

Descoper` stimulentele care func]ioneaz`
pentru copiii t`i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . .102
Fiecare copil ar trebui s` aib` un domeniu
\n care s` [tie c` exceleaz` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .105
|nva]` s` apreciezi tr`s`turile de caracter care
\]i amintesc de altcineva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .107
Caut` similitudinile dintre voi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . .109
G`se[te la ei calit`]i pe care s` le admiri . . . . . . . . . . . . . . . . . .1
11
Las`-i s` fie mai buni dect tine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . .113
Atitudinea este la fel de important` ca realiz`rile . . . . . . . . . . 115
P`streaz`-]i temerile [i nesiguran]a pentru tine . . . . . . . . . . . . 117
Ai grij` la programare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. .120
Nu \ncerca s` ai un copil perfect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. .122
REGULI PENTRU FRA}I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .125
D`ruie[te-i unul altuia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .128
Cearta e s`n`toas` (\n limite rezonabile) . . . . . . . . . . . . . . . . . .130
|nva]`-i s`-[i rezolve singuri disputele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
132
Lucra]i ca o echip` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . .135
Las`-i s` se distreze unul pe cel`lalt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.137
Niciodat` nu-]i compara copiii unul cu cel`lalt . . . . . . . . . . . . 139
Copii diferi]i \nseamn` reguli diferite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.141
Nu trebuie s` ai un favorit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .144
F` combina]ii [i permut`ri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . .146
G`se[te punctele forte ale fiec`rui copil . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1
48
REGULI PENTRU {COAL~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . .151
{coala nu e acela[i lucru cu educa]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1
54
{coala vine la pachet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . .156
IX

Fii de partea copilului t`u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . .158
B`t`ile \ntre copii sunt \ntotdeauna serioase . . . . . . . . . . . . . . . 160
|nva]`-i s` se apere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . .162
Tolereaz`-i pe prietenii lui care nu-]i plac . . . . . . . . . . . . . . . . .16
5
Aminte[te-]i c` e[ti p`rinte, nu profesor . . . . . . . . . . . . . . . . . .167
Nu-i cocolo[i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . .170
Mic[oreaz` presiunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .173
Copiii trebuie s` fac` propriile alegeri [i s` le urmeze . . . . . . . 175
REGULI PENTRU ADOLESCEN}I . . . . . . . . . . . .177
Nu intra \n panic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . .180
Aminte[te-]i Legea a 3-a a lui Newton . . . . . . . . . . . . . . . . . . .182
D`-i drept de vot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . .184
Nu te uita sub saltea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .186
Valorific` timpul r`mas pentru a umple golurile . . . . . . . . . . . 188
Nu sta \n fa]a unui tren \n plin` vitez` . . . . . . . . . . . . . . . . . . .19
0
Urlatul nu e o solu]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .192
Orice lucru vine la pachet cu condi]ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
194
Arat` un pic de respect pentru
lucrurile care-i intereseaz` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .196
Adopt` o atitudine s`n`toas` fa]` de sex . . . . . . . . . . . . . . . . .198
REGULI PENTRU SITUA}II DE CRIZ~ . . . . . . . . 201
Nu-]i folosi copiii pe post de muni]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20
4
Las`-i s` fac` fa]` situa]iei \n felul lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.207
A fi mai tn`r nu gr`be[te \ntotdeauna lucrurile . . . . . . . . . . . 209
{ocul poate dura pentru totdeauna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2
12
Spune-le ce se \ntmpl` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . .214
|nva]`-i s` e[ueze cu succes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . .217
E mai bine s` fii de acord dect s` ai dreptate . . . . . . . . . . . . . .219
Faptele tale vorbesc mai tare dect orice cuvinte . . . . . . . . . . . 221
X

Asigur`-te c` ei [tiu c` sunt prioritatea ta nr. 1 . . . . . . . . . . . . .223

Nu po]i repara totul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .225

REGULI PENTRU ADUL}I . . . . . . . . . . . . . . . . . . .227

Retrage-te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . .230
A[teapt` pn` cnd \]i cer sfatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. .232
Trateaz`-i ca pe ni[te adul]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .234
Nu \ncerca s` le fii cel mai bun prieten . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23
6
|ncurajeaz`-i orice-ar fi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .239
Renun]` la condi]iile suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
241
Nu-i face s` se simt` vinova]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. .243
Aminte[te-]i c` \nc` mai au nevoie de tine . . . . . . . . . . . . . . . .245
Nu este vina ta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . .247
Odat` p`rinte, pentru totdeauna p`rinte . . . . . . . . . . . . . . . . . .250
XI

Prefa]`

Nimic nu te poate preg`ti pentru a fi p`rinte. Cnd devii p`rinte

\]i sunt testate rezisten]a, nervii, emo]iile [i uneori chiar s`n`tatea
mintal`. |ncepi s` te fr`mn]i \n leg`tur` cu schimbarea scutecului
sau cu modul \n care s`-i faci baie bebelu[ului f`r` a-l \neca [i, nu
dup` mult timp, descoperi c` acestea sunt cele mai mici provoc`ri
c`rora trebuie s` le faci fa]`. {i tocmai cnd te gnde[ti c` ai reu[it
s` treci cu bine peste o perioad` a copil`riei, copiii cresc pu]in [i scenariul
e cu totul altul. Primii pa[i, [coala, prietenul sau prietena,
[coala de [oferi nu se termin` niciodat`. Din fericire, recompense-
le sunt uria[e distrac]ia, \mbr`]i[`rile [i apropierea. Chiar mul]umirile,
dac` e[ti foarte norocos. {i bine\n]eles, pl`cerea de a-i vedea
devenind genul de persoan` de care po]i fi mndru.
De-a lungul drumului, cu siguran]` vor fi din bel[ug frustr`ri,
angoas`, confuzie [i introspec]ie pentru a g`si lucrurile potrivite pe
care s` le spui sau s` le faci [i care s`-l conduc` pe copilul t`u pe
calea devenirii unui adult fericit [i echilibrat. Despre asta este vorba
\n aceast` carte.
Poteca pe care p`[e[ti acum este bine b`t`torit` milioane de
oameni au fost p`rin]i \naintea ta [i, prin \ncerc`ri [i gre[eli, unii
dintre ei au realizat lucruri care ar putea sa-]i fie utile ]ie acum. Am
fost p`rinte de dou` ori. Am avut dou` familii \ntinse pe o perioad`
de aproape 30 de ani. Asta \nseamn` c` am avut ocazia s` fac
majoritatea gre[elilor clasice de cteva ori. Dar asta \nseamn` [i c`,
prin prietenii mei [i prin copiii prietenilor mei, am avut [ansa s`
privesc [i s` observ alte familii, s` v`d cum se comport` al]i p`rin]i.
Este un studiu fascinant.
XIII

Unii p`rin]i par s` [tie instinctiv cum s` abordeze orice situa]ie.

Al]ii dau gre[ uneori, dar alteori se descurc` folosind metode
geniale. Dac` studiezi al]i p`rin]i suficient de mult, a[a cum am f`cut
eu, \ncepi s` identifici tiparele tactici, tehnici [i principii de
comportament care reu[esc s` scoat` ce-i mai bun din fiecare copil
[i care pot fi adaptate la personalitatea copilului. Tocmai aceste atitudini
[i principii sunt cele pe care le-am distilat transformndu-le
\n Regulile Educ`rii Copilului, pentru a te ghida \n momentele dificile,
pentru a te ajuta s`-]i cre[ti copiii ct de bine se poate [i pentru
a \mbun`t`]i rela]ia dintre tine [i copiii t`i.
Cele 100 de reguli ale educ`rii copilului nu inten]ioneaz` s`
produc` o revela]ie sunt doar o trecere \n revist`. Multe sunt de
bun sim], dar e u[or s` le pierzi din vedere atunci cnd ai de-a face
cu un ]nc de doi ani \n plin` criz` de nervi sau cu un adolescent
convins c` \ntreaga lume, cu tot ce e-n ea, exist` pentru unicul scop
de a-i face lui pe plac.
A[a c` pn` [i regulile care par evidente merit` s`-]i fie reamintite.
La urma urmei, treaba pe care o ai de dus la bun sfr[it, [i
anume educarea copilului t`u, este prea important`.
100 de Reguli par a fi cam multe la o prim` privire. Dar gnde[
te-te c` [i 18 ani este un timp destul de \ndelungat. Mai mult de
18, dac` ai mai mul]i copii.* Trebuie s` treci cu copiii t`i prin
scncete, scutece, primii pa[i, primele cuvinte, citit-scris-socotit,
[coal`, prieteni, sex [i droguri [i rock- n-roll. De fapt, 100 de Reguli
nu sunt deloc multe.
Mie \mi e ct se poate de clar cum po]i identifica un bun p`rinte
un P`rinte (cu P mare, a[a cum \l voi numi de-acum \ncolo).
* Da, [tiu, nu [i dac` sunt gemeni. Mul]umesc.
XIV

Trebuie doar s` te ui]i la copiii lui. Unii copii trec prin perioade
dificile din tot felul de motive, multe dintre ele f`r` leg`tur` cu
p`rin]ii. Dar am descoperit c` dup` ce copiii pleac` de acas`, \]i dai
imediat seama ce fel de treab` au f`cut p`rin]ii lor. {i m` gndesc c`
p`rin]ii ai c`ror copii sunt \n stare s` aib` grij` de ei \n[i[i, s` se
bucure de via]` [i s`-i fac` pe cei din jurul lor ferici]i, s` fie aten]i [i
amabili [i s`-[i sus]in` opiniile acei p`rin]i sunt cei care [i-au f`cut
treaba bine. De-a lungul anilor am v`zut ce fel de p`rin]i produc
acest gen de adul]i.
Numai gndul la uria[a responsabilitate pe care o ai ca p`rinte
te poate face s` \nghe]i [i s` ]i se taie respira]ia. Da, ceea ce spui [i
faci de-a lungul anilor va avea o imens` influen]` asupra procesului
prin care copilul t`u devine un adult ratat sau unul perfect echilibrat.
Vestea bun` e c`, gndindu-te la toate astea acum, pe m`sur`
ce cite[ti aceast` carte, vei \ncepe automat s` corectezi multe dintre
proastele tale obiceiuri [i \n acela[i timp \]i vei forma obiceiuri noi,
mult mai utile (utile pentru tine [i pentru urma[ii t`i).
{i mai am \nc` o veste bun`. Exist` o mul]ime de metode
nepotrivite de a-]i cre[te copiii, dar exist` [i o mul]ime de metode
potrivite. |n aceast` carte vei g`si principii pe care le po]i adapta
pentru a se potrivi ]ie [i copiilor t`i. Cartea nu este o list` cu
instruc]iuni pe care trebuie s` le urmezi cu sfin]enie dac` nu vrei ca
pu[tiul t`u s` sfr[easc` prin a fi un ratat. Am v`zut p`rin]i care au
g`sit tot felul de moduri originale, creative [i neobi[nuite de a interpreta
cu succes aceste Reguli. Ideea e s` urmezi spiritul, [i nu litera
Regulilor. De exemplu, am cunoscut p`rin]i excelen]i care [i-au
educat copiii acas`, p`rin]i minuna]i ai c`ror copii au urmat institu]
ii de \nv`]`mnt de stat [i p`rin]i la fel de buni ai c`ror copii au
fost educa]i \n institu]ii particulare. Dac` ai atitudinea potrivit`,
restul vine de la sine.
XV

Eu personal garantez c` e imposibil s` urmezi cele 100 de Reguli

zi de zi, timp de 18 ani. {i tot eu [tiu cu certitudine c` pn` [i cei mai
buni p`rin]i pe care i-am v`zut au mai [i gre[it din cnd \n cnd. E
adev`rat, n-au f`cut gre[eli mari [i nici foarte dese [i \ntotdeauna
[i-au dat seama cnd au gre[it. E foarte important s` recuno[ti cnd
ai gre[it [i s` te str`duie[ti mai mult data viitoare. Asta e tot ce poate
cere cineva unui p`rinte. {i, dac` ar fi s` m` iau dup` copiii pe care
i-am urm`rit crescnd, este suficient.
Pot, de asemenea, s`-]i spun ([i parc` v`d ct e[ti de u[urat cnd
cite[ti asta) c` niciuna dintre Reguli nu-]i cere s` piepteni copilul cu
religiozitate sau s` te asiguri c` are [osete imaculate \n fiecare zi.
Sunt sigur c` toate astea sunt foarte dr`gu]e, dar am v`zut p`rin]i
care au crescut copii excep]ionali cu p`rul \nclcit [i f`r` [osete.
Aceste Reguli sunt despre lucrurile importante. Lucruri care au
de-a face cu atitudinea [i cu valorile [i cu respectul de sine al copilului
t`u, nu cu [osetele lui. Sunt Reguli care te vor ajuta pe tine [i pe
copilul t`u s` v` sim]i]i bine \mpreun`, s` v` bucura]i de via]` [i
s`-i trata]i pe cei din jur cu respect. Sunt principii generale care se
aplic` att familiilor tradi]ionale, ct [i familiilor monoparentale sau
celor cu p`rin]i vitregi.
Nu sus]in c` trebuie s` urmezi exact 100 de Reguli [i c` nu vor
mai fi niciodat` altele. Departe de mine. Acestea sunt Regulile care
mi s-au p`rut cele mai importante, dar sunt interesat s` aflu [i s`
colectez mai multe Reguli pentru educarea copilului. A[a c`, dac` ai
vreun as \n mnec`, te rog s` mi-l trimi]i [i mie prin e-mail la
Richard.Templar@RichardTemplar.co.uk.
Richard Templar
XVI

REGULI
PENTRU
A R~MNE
CU MINTEA
|NTREAG~

Cartea este \mp`r]it` \n zece sec]iuni [i am hot`rt s` \ncep cu

Regulile pentru a r`mne cu mintea \ntreag`. Pn` la urm`, dac`
asta nu-]i reu[e[te, celelalte 90 de Reguli nu prea-[i mai au rostul.
Dac` e[ti un foarte proasp`t p`rinte sau e[ti pe cale s` devii
p`rinte pentru prima dat` nu vreau s` te alarmez dndu-]i impresia
c` ]inerea la distan]` a nebuniei este principala \ndeletnicire a
p`rin]ilor [i c` o s`-]i petreci urm`torii 18 ani \ntr-un echilibru pre-
car, gata-gata s` o iei razna. Nici vorb`. Vor fi doar momente \n care
vei sim]i c` cedezi nervos, momente pe care trebuie s` fii preg`tit s`
le gestionezi cu succes. Uneori aceste momente vor fi din fericire
rare [i suficient de distan]ate unul de altul. Dar crede-m` pe cuvnt
cnd spun c` to]i trecem prin astfel de clipe. Sincer, sunt momente
care-i pun la \ncercare [i pe cei mai buni dintre cei mai buni p`rin]i.
Ideea e c` totul va fi mult mai distractiv dac` vei fi s`n`tos psihic.
S`n`tatea ta mintal` nu e important` numai pentru c` tu e[ti
important, ci [i deoarece copiii t`i au nevoie de p`rin]i s`n`to[i.
Sunt doar cteva Reguli care, odat` ce le vei prinde sensul, te vor
ajuta s` r`mi cu capul pe umeri atunci cnd to]i ceilal]i [i-l pierd
pe-al lor.
3

REGULA 1
Relaxeaz`-te

A[adar, care sunt cei mai buni p`rin]i pe care-i cuno[ti? Cei care
par a avea o abilitate instinctiv` de a spune [i de a face lucrurile care
vor duce la copii ferici]i, \ncrez`tori \n for]ele proprii, echilibra]i?
Te-ai \ntrebat vreodat` ce-i face pe ace[ti p`rin]i a[a de buni? Acum
gnde[te-te la cei pe care \n sinea ta nu-i consideri ni[te p`rin]i
nemaipomeni]i. De ce oare?
To]i p`rin]ii excelen]i pe care-i [tiu au un lucru-cheie \n comun.
Sunt relaxa]i. {i to]i cei care pic` la acest examen sunt stresa]i. Poate
c` nu-i preocup` \ntrebarea Sunt oare un bun p`rinte? (poate ar fi
bine s`-i preocupe), dar \i streseaz` ceva [i asta le afecteaz` abilitatea
de a fi cu adev`rat p`rin]i buni.
Cunosc un cuplu de p`rin]i care sunt excesiv de preocupa]i de
cur`]enie [i de ordine. Copiii lor trebuie s`-[i scoat` pantofii la u[`
sau \ntreaga lume se pr`bu[e[te. Chiar dac` pantofiorii sunt cura]i.
Se \nfurie \ngrozitor dac` bie]ii copii las` ceva nelalocul lui sau fac
vreun pic de dezordine. Copiilor le e imposibil s` se relaxeze [i s` se
simt` bine dac` cumva se p`teaz` de iarb` pe pantaloni sau dau din
gre[eal` peste sticla de ketchup.
Am un alt prieten care este att de obsedat de competi]ie \nct
copiii lui suport` presiuni uria[e pentru a c[tiga orice joc prietenesc
\n care sunt angrena]i. {i un altul care se fr`mnt` exagerat de mult
ori de cte ori copilul lui \[i jule[te genunchii la joac`. Pun pariu c` [i
tu ai o mul]ime de astfel de exemple printre oamenii pe care-i cuno[ti.
P`rin]ii cu adev`rat buni pe care i-am \ntlnit, pe de alt` parte,
4

se a[teapt` ca pu[tii lor s` fie g`l`gio[i, dezordona]i, neastmp`ra]i,

plng`cio[i [i plini de noroi. Ei se descurc` f`r` probleme. {tiu c` au
la dispozi]ie 18 ani pentru a transforma aceste mici creaturi \n adul]i
respectabili [i merg mai departe \n ritmul lor. Nicio grab` \n a-i
determina s` se poarte ca ni[te oameni mari o s` ajung` [i acolo,
la momentul potrivit.
|ntre noi fie vorba, aceast` Regul` devine din ce \n ce mai u[oar`
cu timpul, de[i unii nu reu[esc niciodat` s-o st`pneasc` a[a cum
fac adev`ra]ii P`rin]i. E mult mai dificil s` te relaxezi pe de-a \ntregul
cu primul bebelu[ dect cu ultimul adolescent care pleac` din
casa p`rinteasc`. Cu bebelu[ii, concentreaz`-te asupra lucrurilor
esen]iale s` ai un bebelu[ s`n`tos care nu este \nfometat [i nici
nu-l deranjeaz` ceva \n mod deosebit [i nu te stresa prea tare pentru
restul. Nu conteaz` dac` nasturii sunt strmb \ncheia]i sau dac`
n-ai avut timp s`-i faci baie azi, sau ai plecat \n weekend f`r`
pij`m`lu]` pentru copil (da, am o prieten` care a f`cut asta [i nu, nu
s-a stresat, fiind un P`rinte).
Cu att mai bine dac` reu[i]i ca la sfr[itul zilei s` v` pune]i
picioarele pe mas` [i cu un pahar de vin sau de gin tonic \n mn`*
s` v` spune]i veseli unul altuia: Ce naiba... sunt to]i \n via]`, a[a c`
se pare c` ceva tot am f`cut bine.
P~RIN}II CU ADEV~RAT BUNI
SE A{TEAPT~ CA PU{TII LOR S~
FIE G~L~GIO{I, DEZORDONA}I,
NEASTMP~RA}I, PLNG~CIO{I
{I PLINI DE NOROI.
* Nu, nu-i \ncurajez pe p`rin]i s` foloseasc` alcool pentru a o scoate la cap`t.
Numai
s` se relaxeze!
5

REGULA 2

Nimeni
nu e perfect
Te-ai gndit vreodat` cum ar fi fost dac` ai fi avut p`rin]i per-
fec]i? Ei bine, gnde[te-te acum. Imagineaz`-]i c` p`rin]ii t`i n-ar fi
f`cut nicio gre[eal` (pun pariu c` au f`cut)*. S` presupunem c` ar fi
fost p`rin]i de manual c` mama ta ar fi avut \ntotdeauna dreptate.
Sun` distractiv? Bine\n]eles c` nu.
Copiii au nevoie de cineva cu care s` se confrunte atunci cnd
cresc. Au nevoie de cineva pe care s` dea vina [i mi-e team` c` tu
vei fi acela. A[a c` ai putea foarte bine s` le dai motive s` te \nvinov`]
easc`.
COPIII T~I VOR DA VINA
PE TINE DIN CND |N CND.
A{A E DE CND LUMEA.

{i cam ce motive ai putea s` le dai? Nimic crud sau abuziv,

bine\n]eles trebuie s` alegi ceva care nu e nerezonabil [i care
sugereaz` un pic de fragilitate uman`.
* Te rog, nu-mi scrie acuzndu-m` c` ]i-am insultat mama. Vreau doar s`-mi ilust
rez
punctul de vedere.
6

Poate ai un pic mai pu]in` r`bdare dect ar trebui? Sau poate ai

tendin]a de a pune un pic prea mult` presiune asupra lor? S` fie
oare faptul c` le ceri prea mult` ordine [i cur`]enie? Sau hai s`-]i
spun eu cum s` faci: cel mai bine, de ce s` te obose[ti s` cau]i? Mergi
pe imperfec]iunile tale naturale [i nu mai trebuie s` faci niciun efort.
Sunt toate [ansele s` ai unul sau dou` cusururi care s` se potriveasc`
m`nu[` aici.
Bine\n]eles, nu \nseamn` c` ai sc`pat [i c` nu mai trebuie s`
\ncerci s`-]i \mbun`t`]e[ti abilit`]ile de p`rinte. Oricum, asta ar face
tot restul c`r]ii inutil. |nseamn` doar c` nu trebuie s` te \nvinov`]
e[ti prea tare dac` la[i un pic mai jos standardele pe care ]i le-ai
fixat. Pn` la urm`, ce fel de exemplu ai fi pentru copiii t`i dac` nu
ai da gre[ niciodat`, nici m`car un pic? Mie nu mi-ar fi pl`cut s` fiu
nevoit s` fac fa]` unor astfel de p`rin]i [i cred c` nici copiilor t`i nu
le-ar pl`cea.
Pu[tii t`i vor da vina pe tine din cnd \n cnd. A[a e de cnd
lumea. Dac` ai fi perfect, ei ar avea toate motivele s` te \nvinov`]
easc` pentru asta. Nu po]i c[tiga. Po]i doar s` speri c` odat`, mai
ales dac` devin ei \n[i[i p`rin]i, o s` ajung` la concluzia c`, de fapt,
ar trebui s`-]i fie recunosc`tori pentru c` nu ai fost perfect.
7

REGULA 3

Con[tientizeaz`
lucrurile
la care e[ti bun
Cnd copiii mei cei mari erau mici, eram \ntotdeauna gelos pe
ceilal]i ta]i care petreceau ore \ntregi jucnd fotbal cu copiii lor. M`
sim]eam vinovat c` eu nu puteam face asta dect pentru cteva
minute [i nici acelea din toat` inima. Pur [i simplu nu era genul meu.
Apoi mai era prietenul care construise o c`su]` superb` pentru
copiii lui \n copacul din spatele casei ( Tati, de ce nu putem [i noi avea
o c`su]` ca a lor? ). {i mama care organiza vn`tori de comori complexe
[i interesante la fiecare petrecere. {i cea care \[i ducea fiica la
aceea[i or` de balet ca [i mine \n fiecare s`pt`mn`, dar care reu[ea s`
arate ca [i cum acest lucru chiar i-ar fi pl`cut; [i... a[ putea continua.
Probabil c` ai prins ideea. M` concentram asupra lucrurilor pe
care ei le puteau face, [i eu nu puteam, cnd de fapt erau [i o mul]ime
de lucruri pe care eu le puteam face, [i ei nu lucruri pe care le consideram
de la sine \n]elese, dar care erau la fel de valoroase.
De exemplu, mie \mi place enorm s` le citesc copiilor. {i fiind un
individ destul de extrovertit (OK, la limita exhibi]ionismului), ado-
ram s` petrec ore \ntregi citind pove[ti lungi pe diferite voci, cu
accente diferite [i imita]ii, [i efecte sonore, [i [oapte dramatice, [i tot
8

tacmul. Dar asta mi se p`rea ceva att de natural, \nct au trecut

ani pn` s` realizez c` cititul meu era la fel de valoros ca fotbalul
sau construc]ia de c`su]e \n copaci.
|n din ce \n ce mai rarele ocazii cnd b`team mingea cu copiii,
era ct se poate de clar c` f`ceam asta numai pentru c` sim]eam c`
a[a trebuie, nu pentru c` asta mi-a[ fi dorit s` fac. Nu zic c` acesta
n-ar fi un motiv bun, dar nu voi fi niciodat` ca prietenul meu al
c`rui entuziasm pentru joc era aproape palpabil [i care-i inspira pe
copiii s`i. Dar probabil c` nici el nu poate citi o poveste a[a cum o
fac eu. Sau s` g`teasc` a[a o minun`]ie de spaghetti bolognese.
Ideea e c` noi, P`rin]ii, [tim la ce ne pricepem cel mai bine. Nu
renun]`m la toate celelalte, dar punem accent pe calit`]ile noastre.
Dac` suntem varz` la fotbal, citim mai multe pove[ti; facem mai
multe pr`jituri delicioase de cas`; avem o nesfr[it` r`bdare cu copiii
cnd \nva]` s` cnte la pian; le ar`t`m cum s` repare ma[ini; le
\mp`rt`[im entuziasmul pentru Star Wars sau motociclete, sau My
Little Pony (da, [tiu, va trebui s` munce[ti din greu la punctul `sta).
E important s` [tii la ce e[ti bun [i s` ai \ncredere \n propriile
tale puncte forte. Astfel, \i po]i urm`ri pe ceilal]i p`rin]i f`cnd
lucruri pe care tu n-ai putea niciodat` s` le faci f`r` s` te sim]i vinovat.
La urma urmelor, amndoi [tim c` nici ceilal]i p`rin]i nu pot
face de toate. A[a c`, atunci cnd sim]i un ghimpe de gelozie
\n]epndu-te, opre[te-te [i reaminte[te-]i la ce e[ti bun.
P~RIN}II BUNI NU RENUN}~
LA TOATE CELELALTE, DAR PUN
ACCENT PE CALIT~}ILE LOR.

REGULA 4

Orice regul`
poate fi \nc`lcat`
cnd [i cnd
Cu to]ii [tim c` exist` reguli, sisteme, proceduri [i politici care
trebuie urmate dac` e[ti p`rinte. {tii la ce m` refer: nu-i hr`ni la fast-
food, nu-i l`sa s` se culce prea trziu, nu le da voie prea mult la televizor,
nu le permite s` \njure pn` cnd n-au vrsta potrivit`
(\nainte de a \ntreba, cite[te Regula 76).
Noi, P`rin]ii, \n]elegem c` sunt foarte pu]ine regulile pe care nu
le po]i \nc`lca pentru un motiv suficient de bun. OK, ar trebui s` le
dai numai mncare s`n`toas` [i recomandatele 5 mese pe zi , dar
cnd ajungi acas` obosit dup` o zi lung`, nu-i sfr[itul lumii dac` le
dai o dat` semipreparate.
Gnde[te-te: ce se poate \ntmpla dac` \ncalci o dat` o anumit`
regul`? Sigur, dac` \ncalci regula privind prinderea centurii de siguran]`
\n ma[in`, consecin]ele pot fi cumplite, a[a c` pe asta ar fi
bine s-o respec]i \ntotdeauna. Dar dac` sari peste baia de sear` pentru
c` sunte]i amndoi extenua]i ei bine, ct de r`u poate s` fie?
Aminte[te-]i, sec]iunea asta este despre Regulile pentru a r`mne
\ntreg la minte. {i ideea acestei Reguli este s`-]i dai seama c` e mai
10

important pentru copiii t`i s` aib` p`rin]i s`n`to[i [i relaxa]i dect s`

nu m`nnce niciodat` semipreparate. Unii p`rin]i \[i complic` mult
prea mult via]a gndindu-se c` e esen]ial s` respecte fiecare regul`
\ntotdeauna. Consum` o mul]ime de energie pentru lucruri m`runte.
Odat` am plecat cu doi dintre copiii no[tri \ntr-o excursie de o
zi care \ncepea cu o c`l`torie cu un tren cu aburi. Cel mic avea doar
cteva s`pt`mni, iar cel mare avea 2 ani. Abia cnd am cobort din
ma[in`, la gar`, ne-am dat seama c` cel mare nu avea pantofi.
Acum, bine\n]eles, exist` o regul` nescris` care spune s` nu-]i iei copilul
\n excursii de o zi cu trenul cu aburi f`r` pantofi. Aveam dou`
op]iuni: s` abandon`m c`l`toria cu trenul sau s` continu`m cu
copilul descul]. Copil care, bine\n]eles, prefera varianta a doua [i
care pornise deja hot`rt spre tren.
Ceea ce ne-a l`sat \n continuare cu dou` op]iuni: s` ne \mpotrivim
sau s` ced`m. Dup` cum [i tu, [i eu [tim, singura op]iune rezonabil`
este s` te la[i dus de val. Ori ne bucur`m de o zi distractiv` \n picioarele
goale, ori ne stres`m pentru ceva ce nu putem schimba [i ne stric`m
ziua, [i pe a noastr`, [i pe a copilului. A fost unul dintre momentele
cnd o regul` a trebuit \nc`lcat` (dar, bine\n]eles, nu cea mai potrivit` zi
pentru a \nc`lca [i regula privind baia dinainte de culcare).
Morala pove[tii este c`, dac` insi[ti s` respec]i \ntotdeauna
fiecare Regul`, atunci \ncalci Regula 4. Ha!
DUP~ CUM AMNDOI {TIM,
SINGURA OP}IUNE REZONABIL~
ESTE S~ TE LA{I DUS DE VAL.

11

REGULA 5

Nu \ncerca
s` faci totul

Ce-ai vrea s` se fac` pu[tii t`i cnd vor fi mari? Jocheu campion?
Balerin`? Om de [tiin]`? Fotbalist profesionist? Violonist de concert?
Actor? Greu de spus cnd sunt mici, a[a c` poate ar trebui s` le
p`strezi toate op]iunile deschise, asigurndu-te c` beneficiaz` de
cursuri suplimentare \n toate domeniile pentru care arat` vreun pic de
interes. |n felul `sta nu se vor putea plnge mai trziu c` n-au reu[it
din vina ta, pentru c` nu i-ai \ncurajat cnd erau suficient de mici.
|ntr-adev`r, se ajunge la un program cam \nc`rcat. Fotbal luni,
actorie mar]i, clarinet miercuri [i dup` aceea \not. Joi ai balet, [i
vineri gimnastic`. {i c`l`rie \n weekend. {i asta pentru un singur
copil. Adev`rata distrac]ie \ncepe cnd ai doi sau trei.
Hopa! Opre[te-te! Ceva lipse[te. Unde este joaca fericit` [i f`r`
griji \n gr`din`? Cum \nva]` copiii `[tia s` se distreze singuri?
Unde, \n rigurosul program s`pt`mnal, reu[esc ei s` r`sfoiasc` o
revist` de benzi desenate sau doar s` umble creanga, uitndu-se la
nori, f`r` s` se gndeasc` la ceva anume? Acestea sunt [i ele elemente
vitale ale dezvolt`rii copilului.
Cuno[ti copii a c`ror via]` este un [ir ne\ntrerupt de lec]ii [i exerci]
ii [i medita]ii? Ai v`zut ce se \ntmpl` cnd le ceri s` se descurce
singuri timp de cteva zile? S` presupunem c` merg \n vacan]`
\ntr-un loc frumos [i lini[tit la munte, la mare sau la ]ar`. Sunt
deruta]i. N-au nici cea mai vag` idee cum s` fac` s` se simt` bine
12

n-au avut timp s` \nve]e. Acest lucru va face via]a cu adev`rat dificil`
pentru ei. Nu se vor putea relaxa niciodat`, pentru c` nimeni nu i-a
\nv`]at cum.
Nu te panica, nu sugerez s` le interzici copiilor toate activit`]ile
extra[colare. Asta ar fi o prostie. Dar sugerez s` le limitezi la, s`
zicem, dou` pe s`pt`mn`. {i s`-i la[i pe ei s` le aleag` pe acestea
dou`. Nu-i obliga s` \nve]e vioara doar pentru c` tu ai \nv`]at cnd
erai copil [i ]i-a pl`cut la nebunie. Sau pentru c` n-ai \nv`]at niciodat`,
de[i ]i-ar fi pl`cut. Dac` ei vor s` se apuce de altceva, vor trebui
s` renun]e la una dintre activit`]ile curente pentru a face loc
celei noi. (Da, d`-i voie s` renun]e la balet dac` nu-i place, chiar
dac` profesoara a decretat c` e un adev`rat talent.)
DA, D~-I VOIE S~ RENUN}E
LA BALET DAC~ NU-I PLACE,
CHIAR DAC~ PROFESOARA
A DECRETAT C~ E
UN ADEV~RAT TALENT.

|]i aduci aminte de p`rin]ii aceia relaxa]i [i bine dispu[i de la

Regula 1? C]i dintre cei mai buni p`rin]i pe care-i cuno[ti \[i duc
copiii la diferite cursuri \n fiecare zi a s`pt`mnii? Nici m`car unul.
|i las` la vreo dou` activit`]i de care sunt cu adev`rat interesa]i, iar
\n restul timpului copiii lor se amuz` costumndu-se, f`cnd
puzzle-uri, murd`rindu-se, jucndu-se cu cutii [i pungi goale de
cereale, c`utnd gndaci \n gr`din`, a[eznd \ntr-o anumit` ordine
to]i dinozaurii, citind c`r]i pentru care sunt prea mici, f`cnd toate
celelalte lucruri pe care copiii ar trebui s` le fac` pentru c` e bine
pentru ei [i ca s` nu stea tot timpul pe capul t`u.
13

REGULA 6

Nu trebuie s`
urmezi fiecare sfat
pe care \l prime[ti
(inclusiv acesta)
Ce-]i spunea mama ta? Trebuie s` \ntorci copilul la fiecare zece
minute \n timpul al`pt`rii. Oh, [i soacra ta zicea c` e musai s`
cumperi numai h`inu]e descheiate \n fa]`. {i, bine\n]eles, prietena ta
cea mai bun` te-a sf`tuit s` nu cumperi un co[ule] de ma[in`. De[i
cumnatul ]i-a spus c` al lor pur [i simplu le-a salvat via]a... Aaaaah!
{i acesta e doar \nceputul. Cantitatea de sfaturi care te love[te
cnd ai un nou copil este \nsp`imnt`toare. Iar peste 18 ani \nc` nu
se va fi oprit: Oh, doar nu vrei s` dea la facultate. Pierdere de
vreme spune-i s`-[i ia o slujb`. Sau: Ai face bine s`-l sco]i din
cas` pn` s` \mplineasc` 18 ani; dac` nu, va fi \nc` acolo [i cnd va
avea 30. Sau: Nu-i cump`ra ma[in`. Mai bine s` economiseasc`
pentru a-[i cump`ra singur. Noi a[a am f`cut.
Ascult` o singur` persoan`: pe tine \nsu]i. Dac` ai un partener, probabil
c` e \n]elept s` ]ii cont [i de p`rerea lui. Dar limiteaz`-te la asta, altfel
o iei razna. {i tocmai asta trebuie s` nu se \ntmple, dac`-]i aduci aminte.
14

Nu zic s` nu ascul]i ce au de spus cei din jurul t`u, dac` asta vrei.
Ai putea chiar s` selectezi unul sau dou` ponturi utile. Dar chiar
dac` au dreptate, tot nu trebuie s` faci ceea ce spun ei. Doar pentru
c` o anumit` abordare, stratagem`, aparat, sistem, tehnic` sau orice
altceva a func]ionat pentru altcineva nu \nseamn` c` va func]iona [i
pentru tine. To]i copiii sunt diferi]i [i to]i p`rin]ii sunt diferi]i, a[a c`
e greu de presupus c` sfatul lor va func]iona pentru tine.
DOAR PENTRU C~ O ANUMIT~
ABORDARE A FUNC}IONAT
PENTRU ALTCINEVA NU
|NSEAMN~ C~ VA FUNC}IONA
{I PENTRU TINE.
Vecina mea mi-a cerut p`rerea \ntr-o zi, \ntrebndu-m` dac` ar
trebui s` \ncerce s`-i fac` bebelu[ului ei un program de hr`nit/dormit.
De fapt, \ntrebarea ei n-avea niciun rost eram firi total diferite.
Ea era foarte ordonat`, riguroas` [i organizat` [i se stresa imediat
dac` ceva nu era exact la fel. Eu, pe de alt` parte, sunt mult mai
relaxat [i sunt fericit l`sndu-mi copiii s` doarm` cnd le e somn [i
s` m`nnce cnd le e foame.
Adev`ra]ii P`rin]i au suficient` \ncredere \n ei ct s` resping`
sfaturile care nu li se par potrivite. A[a c` ascult`, apoi trece totul
prin filtrul t`u personal. Iar dac` sfatul `sta nu ]i se pare potrivit,
atunci probabil c` nu este. Zmbe[te politicos [i spune: Mul]umesc,
am s` ]in minte.
15

REGULA 7

E normal
s` vrei s` evadezi
Hai s` vorbim despre tabuuri. Moarte, droguri, sex... sau ce zici
de cel mai tare dintre toate: s` admi]i c` sunt momente \n care ai
vrea ca pu[tii t`i s` dispar` pur [i simplu?
Bine\n]eles, este strict interzis s` admi]i vreodat` c` dr`g`la[ii
t`i \ngera[i se pot dovedi a fi mici terori[ti. Po]i glumi cu autoironie
pe tema asta, dar nu po]i declara serios c` sunt momente cnd tot
ce-]i dore[ti este s` scapi de ei. Cum ai putea? Treaba ta e s`-i iube[ti
[i, dac`-i iube[ti, rezult` c` iube[ti tot ce ]ine de ei. Ar trebui s`
zmbe[ti cu indulgen]` cnd \]i cer s` le cite[ti aceea[i poveste plictisitoare
care nu se mai termin`, sear` de sear`, timp de trei luni,
s`-i prive[ti cu adora]ie cum url` ct \i ]in pl`mnii \n timp ce
alearg` bezmetici [i s` rzi cu ei cnd repet` pentru a 25-a oar`
aceea[i glum` nes`rat`.
Partea amuzant` e c` este perfect acceptabil s` te irite copiii altora
(nu c` ar trebui s` le [i spui p`rin]ilor respectivi \n fa]` lucrul `sta).
{tim cu to]ii ct de enervan]i pot fi copiii. Iat` de ce mi se pare firesc
ca [i copiii no[tri s` ne calce pe nervi din cnd \n cnd. Este OK.
De fapt, copiii no[tri chiar exceleaz` \n a ne c`lca pe nervi. |ncep
cam imediat ce se nasc. }ip`tul nou-n`scutului e f`cut pentru a-]i
penetra creierul pn` cnd decizi s` ac]ionezi \ntr-un fel. {i ma-
m```, ce mai func]ioneaz`! Din momentul acela te calc` pe nervi sis

16

tematic. Uneori nici nu e vina lor. De fapt, `sta e cazul \n care te

sim]i cel mai vinovat cnd [tii c` nu e vina lor. Dar cnd `la micu
nu te-a l`sat s` dormi trei nop]i la rnd pentru c`-i iese un dinte, e
greu s` mai fii \n]eleg`tor. {tii c` a[a ar trebui, dar de fapt nu vrei
dect s` tac` [i s` te lase s` dormi. La urma urmelor, e doar un
dinte!
Ei bine, am ve[ti pentru tine. To]i p`rin]ii simt la fel din cnd \n
cnd. De fapt, vor fi etape \n care se va \ntmpla doar o dat` sau de
dou` ori pe s`pt`mn`. Nu trebuie dect s` accep]i c` e ceva natural,
iar orice p`rinte care nu admite asta minte. Nu po]i s`-]i
\mpiedici copilul s` te calce pe nervi, dar asta nu trebuie s` vin` la
pachet cu sentimentul de vin`.
{i mai e ceva: gnde[te-te \ntotdeauna [i la reversul medaliei. |]i
aduci aminte cnd erai [i tu copil? Indiferent ct de mult te \nnebunesc
copiii, sunt [anse foarte mari ca [i tu s`-i calci pe ei pe nervi
cel pu]in la fel de mult. A[a c` sunte]i chit.
ESTE PERFECT ACCEPTABIL
S~ TE IRITE COPIII ALTORA.
{TIM CU TO}II CT
DE ENERVAN}I POT FI COPIII.

17

REGULA 8

Ai voie s` te
ascunzi de copii
Dac` Regula 7 spune c` pu[tii au voie s` te aduc` la disperare,
trebuie s` ai [i tu voie s` faci ceva \n sensul `sta. Personal, sunt pentru
a fugi [i a te ascunde. Nu, serios, mi s-a \ntmplat s` m` strecor
\n cel mai apropiat dulap [i s`-mi ]in respira]ia pn` cnd au ie[it
din camer`.
Cuno[ti sentimentul. |i auzi apropiindu-se, spunnd: Te spun!
Ba nu, eu te spun pe tine! Nu [tii dect c` tu e[ti acela c`ruia inten]
ioneaz` s`-i spun` [i n-ai nici cea mai vag` idee cine ce a f`cut sau
dac` avea dreptate. Ce-ar trebui s` fac` un P`rinte? Ei bine, mie
r`spunsul mi se pare evident: S` se ascund`. {i [tii ceva? Cnd nu te
g`sesc, aproape \ntotdeauna se descurc` singuri.
MI S-A |NTMPLAT
S~ M~ STRECOR
|N CEL MAI APROPIAT DULAP
{I S~-MI }IN RESPIRA}IA
PN~ CND
AU IE{IT DIN CAMER~.

18

O mul]ime de c`r]i pentru p`rin]i \]i vor vorbi despre folosirea

pauzei cnd copiii se poart` urt. {tii, \i trimi]i \n camera lor sau
pe treapta neascult`torilor * (O, nu \ncepe cu asta!) pn` se
calmeaz`. Poate s` func]ioneze foarte bine, dar de ce s` se aleag`
copiii cu toat` distrac]ia? Ar trebui s` ai [i tu voie s` zici pauz` .
Cnd sim]i c` trebuie s` te calmezi, po]i s`-]i oferi singur un premiu.
Asta \nseamn` s` evadezi de lng` copii oriunde po]i inclusiv s`
te ascunzi.
Am o prieten` care mi-a spus cu mul]i ani \n urm`, cu pu]in
\nainte de na[terea primului meu copil c` sunt momente cnd,
stnd cu bebelu[ul, e att de extenuat` [i de frustrat` \nct \i vine s`
ia pe cineva la b`taie. Perspectiva asta m-a cam \ngrijorat, a[a c` am
\ntrebat-o ce face \n astfel de momente. Mi-a m`rturisit c` ea a g`sit
o singur` solu]ie. Pune bebelu[ul pe jos \n mijlocul camerei, unde
nu poate s` p`]easc` nimic r`u, apoi se duce undeva de unde nu
aude plnsetele [i st` acolo pn`-[i vine \n fire.
De ce oare sim]im c` n-ar trebui s` facem a[a ceva, chiar [i
atunci cnd [tim c` suntem la cap`tul puterilor? Ni se pare c` e[u`m
\ntr-un fel ca p`rin]i, cnd de fapt alegem cea mai logic` solu]ie existent`.
Ei bine, P`rin]ii \n]eleg c` suntem cu to]ii oameni [i c` avem cu
to]ii nevoie s` fugim [i s` ne ascundem uneori. |n felul `sta putem
face o treab` mult mai bun` cnd ne \ntoarcem cu for]e proaspete.
* |ntotdeauna pare nedrept s` particularizezi o singur` treapt`. Cum poate fi
caracterizat` o treapt` drept a neascult`torilor , iar celelalte nu?
19

REGULA 9

P`rin]ii
sunt [i ei oameni
Cnd ai luat ultima dat` masa \n ora[ f`r` copii? Cnd ai petrecut
o sear` cu prietenii [i n-ai men]ionat copiii nici m`car o dat`?
Cnd te-ai \mb`tat ultima oar`? Sau ai me[terit la un motor, sau ai
gr`din`rit, sau orice obi[nuiai s` faci pentru a te destinde [i a te
sim]i bine \nainte de a ap`rea copiii?
Sper c` n-a trecut prea mult timp. Dac` a trecut, atunci rolul de
p`rinte \]i poate acapara via]a. Noi, P`rin]ii, trebuie s` [tim cnd s`
ne deconect`m. Bine\n]eles c`, de fapt, r`mnem \n standby, nu ne
deconect`m total, prin scoatere din priz`, dar po]i s` te distrezi de
minune [i \n standby.
Fii atent, Regula asta este cu adev`rat important` pentru c`, \n
cazul \n care copiii sunt totul pentru tine, ei sunt supu[i unei presiuni
uria[e. |ntr-un fel sau altul realizeaz` c` succesul t`u personal
se bazeaz` \n \ntregime pe rezultatele lor [i pe ct de bine reu[esc ei.
{i asta e o povar` prea mare pentru umerii unui copil.
Regula 9 e mai greu de respectat \n primele luni de via]` ale
bebelu[ului de fapt \]i dau dispens` \n primele trei luni , dar trebuie
s` \ncepi ct de devreme po]i. Copiii t`i au nevoie ca tu s` ai
via]a ta separat` de a lor, altfel le va fi extrem de greu s` aib` propriile
lor vie]i cnd vor cre[te mari. {i oricum, dac` te baricadezi [i
\]i construie[ti \ntreaga via]` \n jurul orelor de mas` [i de somn ale
20

copiilor, peste c]iva ani o s` deschizi u[a [i o s` descoperi c` nu mai

ai niciun prieten. {i cu ce o s` te ajute asta?
Am observat de-a lungul timpului c` P`rin]ii pe care-i admir
cel mai mult au \ntotdeauna interese care nu au nimic de-a face cu
copiii. Fie au cariere de succes, fie au o dat` pe an o vacan]` doar a
lor, fie nu lipsesc niciodat` de la tenis joia, sau se plimb` cu barca \n
fiecare smb`t`, sau nu rateaz` finala Cupei, sau merg \n fiecare an
\n aprilie la Paris, sau orice \i men]ine s`n`to[i psihic.
Hei, [tiu c` e dificil [i c` ai att de pu]in timp. Bine\n]eles c` vei
ie[i mai rar \n cluburi [i vei lua mai pu]ine droguri* dect \nainte s`
apar` copiii. Dar trebuie s` te asiguri c` mai faci m`car acele lucruri
care \]i plac cel mai mult. Altfel, cnd copiii vor p`r`si casa p`rinteasc`
la 18 ani, nu vei [ti ce s` faci cu tine \nsu]i.
P~RIN}II PE CARE-I ADMIR
CEL MAI MULT AU
|NTOTDEAUNA INTERESE
CARE NU AU
NIMIC DE-A FACE CU COPIII.

* Glumesc nu m` denun]a!
21

REGULA 10

Nu ignora rela]ia
cu partenerul t`u

Regula asta este destul de evident`. Mai greu e s-o respec]i. O

mul]ime de p`rin]i se declar` de acord cu ea, dar mult, mult mai
pu]ini o respect` \ntr-adev`r. Dar tu [i cu mine [tim c` este o Regul`
vital`, asta dac` nu vrei s` sfr[e[ti punnd singur \n practic` celelalte
99 de Reguli.
Ai iubit persoana asta suficient de mult \nct s` ai copii cu ea.
Asta \nseamn` ceva. Ar trebui s` fie \n continuare cea mai important`
persoan` din via]a ta. Probabil c` \]i ocup` mai pu]in timp [i
\]i solicit` mai pu]in` aten]ie dect copiii, dar trebuie s` constituie \n
continuare obiectul dragostei tale.
Copiii au schimbat rela]ia voastr` mai mult dect ai crezut c` e
posibil, dar peste 20 de ani ve]i fi din nou, tu [i partenerul t`u, exact
cum era]i la \nceput. {i dac` nu este cea mai important` persoan`
din via]a ta, vei fi devastat cnd copiii vor pleca. {i la fel vor fi [i
copiii e suficient de greu c` pleci de acas`, nu trebuie s` mai sim]i
[i c` lumea p`rin]ilor t`i se pr`bu[e[te. Copiii au nevoie s` [tie c`
voi v` iubi]i unul pe altul mai mult dect pe oricine altcineva. Asta
le va da libertatea de a-[i vedea de vie]ile lor [i, eventual, de a g`si
un partener pe care s`-l iubeasc` mai mult chiar dect pe voi.
O parte a solu]iei este de natur` pur organizatoric`. Propune-]i
s` ie[i]i \mpreun` o dat` pe s`pt`mn`. Dac` nu v` pute]i permite
o bon`, g`si]i al]i p`rin]i dornici s` ave]i grij` de copii cu schimbul.
22

Apoi, pur [i simplu, ie[i]i la o plimbare sau mnca]i chipsuri \n parc.

Ceva. Orice. Numai s` v` asigura]i c` perpetua]i acel doar noi doi
pe care-l \mp`rt`[ea]i \nainte.
AI IUBIT PERSOANA ASTA
SUFICIENT DE MULT
|NCT S~ AI COPII CU EA.
ASTA |NSEAMN~ CEVA.
Dac` nu reu[i]i [i pace (dac` ai mai mul]i copii, [tii la ce m`
refer... oooofff, unde oare au disp`rut toate ofertele alea de baby-
sitting?), atunci ie[i]i la plimbare \n parc \mpreun` cu cei mici, dar
vorbi]i despre voi doi \n loc s` tr`nc`ni]i la nesfr[it despre ce a mai
f`cut bebelu[ul ieri.
{i apoi, mai este sexul. Da, sigur c` da, [tim cu to]ii c` e greu
s`-]i faci timp cnd e[ti extenuat, ocupat cu sugarul, fug`rit, cnd te
sim]i oricum numai sexy nu [i cnd bebelu[ul prive[te din p`tu]ul
de lng` patul vostru. {tiu c` a-]i cere s` v` da]i hu]a pe candelabru
ar fi un pic cam mult. Dar po]i s` planifici o sear` pentru o mas`
special` sau un film romantic, urmat de un masaj sexy. {tiu c` ai
mai auzit toate astea \nainte, dar, crede-m`, chiar au efect. Dac`
face]i un efort [i v` oferi]i unul altuia dragoste [i aten]ie, nu ve]i
regreta. Concentra]i-v` pe calitate \n locul cantit`]ii pentru o vreme,
dac` asta ajut`. {i dup` ce copiii se fac un pic mai mari, poate candelabrul
va reveni \n meniu.
23

REGULI
PRIVIND
ATITUDINEA

A fi P`rinte \nseamn` \n mare parte a avea atitudinea potrivit`.

Odat` ce ai \nv`]at s` gnde[ti a[a cum trebuie despre copiii t`i [i
despre ceea ce faci tu, totul cap`t` contur.
A[adar, aceast` sec]iune este despre cum s` ob]ii atitudinea
potrivit` pentru a fi un bun p`rinte. Atitudinea fa]` de copiii t`i [i
atitudinea fa]` de slujba ta, aceea de a fi p`rinte. Trebuie s`-]i vezi
copiii \n cea mai bun` lumin` pentru a te bucura de ei la maximum
[i pentru a le da tot ce le trebuie. Dac`-i vezi ca pe ni[te demoni sau
ca pe ni[te \ngeri, sau ca pe orice altceva negativ, sau nerealist,
urm`torii ani ]i se vor p`rea extrem de duri.
Totul se reduce la a construi rela]ia potrivit` din start, pentru ca
pu[tii s` creasc` [i s` devin` din ce \n ce mai independen]i [i pentru
ca att tu, ct [i ei s` profita]i la maximum de tot ce fiecare ave]i
de oferit.
27

REGULA 11

Iubirea
nu e suficient`
De cte ori ai auzit cli[eul cel mai important lucru pe care-l po]i
oferi copiilor t`i este iubirea ? Da, sigur, evident c` iubirea este
esen]ial`. Cred c` suntem cu to]ii de acord \n privin]a asta. Dar dac`
asta e tot ce le oferi, atunci se dezvolt` cu lipsuri mari.
P`rin]ii stil hippy ([tiu bine despre ce vorbesc am fost unul
dintre ei o vreme) sunt deseori de p`rere c` pu[tii ar trebui s` aib`
voie s` alerge liberi [i f`r` restric]ii, cu vntul \n plete [i cu ]`rna
sub picioare, ferici]i fiindc` [tiu c`-i iube[ti. Fereasc` Sfntul s`
\ncerci s` le impui restric]ii (c`ci astfel i-ai controla) sau s` le limitezi
comportamentul (i-ai \nconjura cu gratii metaforice)!
Scuz`-m` o clip`.
Ah, a[a e mai bine. M-am dus s` mestec ni[te l`mie. Acum am
revenit.
Am locuit \n Glastonbury*, a[a c` am avut ocazia s` v`d mul]i
copii hippy crescnd astfel. Odat` deveni]i adul]i se luptau pentru
a-[i g`si locul \n lumea real` [i se luptau pentru a avea rela]ii normale
cu prietenii [i cu colegii.
* Or`[el \n Somerset, Anglia, loc de desf`[urare a unui mare festival de muzic`
[i
teatru organizat \n aer liber. Glastonbury a fost puternic influen]at de stilul
hippy
\n anii 70.
28

Unii dintre ei se luptau s` \nghit` o mas` normal` dup` ce

fuseser` hr`ni]i numai cu n`ut \ncol]it timp de 18 ani.
{tiu c]iva care s-au mutat \n str`in`tate doar pentru a sc`pa de
p`rin]i.
Da, da, da trebuie s` le oferi dragoste copiilor t`i. Dar mai sunt
[i alte cteva lucruri pe care trebuie s` le oferi: disciplin`, autodisciplin`,
valori, capacitatea de a dezvolta [i a p`stra bune rela]ii, un
mod de via]` s`n`tos, o educa]ie decent`, o minte deschis`, abilitatea
de a gndi pentru ei \n[i[i, \n]elegerea valorii banilor, capacitatea de
a se impune, abilitatea de a \nv`]a [i din cnd \n cnd o tunsoare.
Hei, nimeni n-a zis c` va fi u[or. }i-ai asumat o sarcin` dificil`
cnd ai decis s` ai copii [i va trebui s` munce[ti din greu tot restul
vie]ii tale. A[a c` nu te gndi c` tot ce ai de f`cut este s`-i iube[ti [i
po]i bifa c`su]a cu Sunt un p`rinte excelent . Dac`-i la[i s` fac` ce
vor cnd vor, nu e bine pentru ei; trebuie s` te implici [i asta \nseamn`
snge, lacrimi [i sudoare. Dar hei, uit`-te \n jurul t`u; o mul]ime
de p`rin]i se descurc`, a[a c` nu poate s` fie chiar att de greu dar
trebuie s` recuno[ti c` ai de dus la bun sfr[it o \ndatorire dificil`.
Noroc c` ai la dispozi]ie 18 ani pentru a o scoate la cap`t.
}I-AI ASUMAT O SARCIN~
DIFICIL~ CND AI DECIS
S~ AI COPII {I VA TREBUI S~
MUNCE{TI DIN GREU TOT
RESTUL VIE}II TALE.

29

REGULA 12

Pentru fiecare
re]et` ai nevoie de
alte ingrediente
Regula 11 spune c` trebuie s` faci mult mai mult dect s`-i
iube[ti. Deci, ce ai de f`cut? Ei bine, la aceast` \ntrebare nu exist` un
singur r`spuns, [i acela simplu. Exist` mai multe r`spunsuri, \n
func]ie de personalitatea copilului t`u [i de circumstan]e. Despre
asta vorbe[te aceast` Regul`.
Nu po]i s` urmezi un set de instruc]iuni [i s` le aplici oric`rui
copil f`r` s` te gnde[ti deloc. Cu copiii nu merge a[a. Am ni[te
prieteni care au crescut 3 copii folosind aceea[i abordare [i totul a
mers ca uns. Apoi a ap`rut copilul num`rul 4 [i abordarea lor s-a
dus pe apa smbetei. Mezinul era cu totul diferit. Vedea lumea altfel.
Nu putea accepta autoritatea [i nu reu[ea s`-i \n]eleag` pe
oameni. Era minunat, dar ciudat r`u. De exemplu, persevera \n a se
culca \mbr`cat \n fiecare sear` pe motiv c` n-avea rost s`-[i scoat`
hainele de vreme ce urma s` [i le pun` la loc imediat ce se trezea.
Prietenii mei erau \n permanent conflict cu fiul lor pentru c` nu
se califica la nivelul de copil binecrescut a[a cum o f`cuser` ceilal]i
trei copii. Dar au avut atta minte \nct s` se a[eze odat` amndoi
[i s` discute ce a mers [i ce n-a mers cu el, de ce, [i s` se gndeasc`
dac` e corect sau productiv s`-i fixeze acelea[i standarde pe care
30

le fixaser` pentru ceilal]i. {i-au adaptat unele reguli [i au renun]at

la altele. Nu conteaz` care ideea e c` au stat [i s-au gndit ce urmeaz`
s` fac` [i de ce.
{i [tii ce-au mai f`cut? Au \nceput s`-[i pun` \ntreb`ri [i s` se
gndeasc` [i la modul \n care \i trataser` pe ceilal]i trei copii [i au
reu[it s` aib` rela]ii chiar mai bune dect \nainte cu ei. Au fost mai
aten]i la conflictele ap`rute, iar dac` unul dintre copii era sup`rat
sau \ngrijorat, \ntrebau de ce [i dac` pot fi de ajutor.
Ideea e c` dac` nu te gnde[ti la ceea ce ai de f`cut, e greu de
presupus c` vei face totul cum trebuie. Dac` nu te gnde[ti la ceea
ce ai de cump`rat \nainte de a pleca la cump`r`turi, probabil c` te
vei \ntoarce de la supermarket cu o adun`tur` de lucruri inutile.
Dac` nu te gnde[ti la ce-]i dore[ti de la o vacan]` \nainte de a pleca,
pu]ine [anse s` te sim]i bine. La fel, dac` nu te gnde[ti la modul \n
care vrei s`-]i cre[ti copiii, degeaba te vei str`dui, c`ci nu vei face tot
ce st` \n puterile tale s` faci pentru ei.
DAC~ NU TE GNDE{TI
LA CEEA CE AI DE CUMP~RAT
|NAINTE DE A PLECA
LA CUMP~R~TURI,
PROBABIL C~ TE VEI |NTOARCE
DE LA SUPERMARKET
CU O ADUN~TUR~
DE LUCRURI INUTILE.

31

REGULA 13

Bucur`-te c`-i vezi

Uite, asta e o chestie care chiar m` scoate din s`rite. Am v`zut

nenum`ra]i p`rin]i f`cnd-o. Vin copiii de la [coal` sau de la joac`
[i nici nu intr` bine pe u[` c` sunt \ntmpina]i cu: Scoate-]i imediat
pantofii `ia plini de noroi sau: La teme, acum! Nu te apuci de
nimic altceva.
Am o prieten` care s-a \ntors acas` de la [coal` \n mijlocul zilei
cu un cucui uria[ \n frunte dup` ce c`zuse la ora de sport. Asta era
pe vremea cnd aveai voie s` te duci acas` de unul singur dup` un
astfel de eveniment. Mama ei era ocupat` s` spele podeaua buc`t`riei
cnd prietena mea apare \n cadrul u[ii. Mama se uit` la ea, ridic`
o sprncean` [i zice: Nu intra \nc`l]at`. Tocmai am sp`lat pe
jos.
Cum s`-[i dea seama ace[ti copii c` sunt iubi]i? La urma urmelor,
p`rin]ii lor \i salut` mai c`lduros pe c`]el, pe bunici, pe prietenii
copiilor, chiar [i pe po[ta[*.
Al]i p`rin]i obi[nuiesc s`-[i ignore copiii atunci cnd intr`, de
parc` ar face parte din mobil`. Asta e la fel de grav, de vreme ce a nu
le acorda copiilor niciun pic de aten]ie este cam acela[i lucru cu a le
acorda aten]ie negativ` (`sta e un eufemism pentru a ]ipa la ei ).
* Nu inten]ionez s`-l jignesc pe po[ta[. De fapt, avem doi po[ta[i pe care chiar
m`
pot baza, \n sensul c`-mi \ncep ziua cu un salut prietenesc din partea lor.
Sunt cunoscu]i sub numele de Viermele (totdeauna \[i face apari]ia devreme) [i
Larva , de[i acest lucru nu are leg`tur` cu aspectul lor.
32
|n zilele lucr`toare, toat` lumea este gr`bit` la ora micului
dejun. Dar ct timp \]i trebuie ca s` fii prietenos?
{i sincer, orice \i poate face pe cei mici mai pu]in \mbufna]i \n
timp ce tu \ncerci s` le desclce[ti p`rul sau s` le \nde[i pe gt \nc`
o \mbuc`tur` merit` orice efort, nu-i a[a?
Ct de greu poate s` fie s` le oferi un zmbet, poate [i o
\mbr`]i[are (dac` n-au ajuns \nc` la vrsta la care nu te mai las`
s`-i \mbr`]i[ezi)? E un lucru att de mic, dar \nseamn` att de mult
pentru pu[tii t`i. Lor le e de ajuns s` [tie c` te bucuri c`-i vezi.
CT DE GREU POATE S~ FIE
S~ LE OFERI UN ZMBET,
POATE {I O |MBR~}I{ARE?

{i dac` pantofiorii lor sunt din cale-afar` de murdari [i tu tocmai

ai sp`lat pe jos (am putea s` ne \ntreb`m de ce te-ai mai obosit,
din moment ce a[teptai din clip`-n clip` s` intre copiii cu pantofiorii
murdari), po]i s` folose[ti umorul pentru a-i opri la intrare [i apoi \i
po]i recompensa pentru cooperare cu \mbr`]i[`ri [i cu pupici.
33

REGULA 14

Trateaz`-]i
copiii cu respect
Cunosc o mam` care comunic` cu copiii ei numai prin instruc]
iuni: M`nnc` , Treci \n ma[in` , Spal`-te pe din]i . Acum cteva
zile am auzit-o plngndu-se apropo de ct de greu \i este s`-i
determine pe copiii ei s` spun` te rog [i mul]umesc . P`i da, tu
[i cu mine [tim care e problema ei, dar uite c` ea nu [tie.
|ns` ai grij`! E de speriat ct de u[or po]i gre[i. Copiii trebuie s`
fac` ce le ceri, pe cnd adul]ii nu. A[a c` pe adul]i \i rogi frumos, dar
copiilor le spui ce au de f`cut. Problema e c` pu[tii nu percep lucrurile
a[a. Ei nu observ` cum vorbe[ti cu cei din jur (doar [tii c` nu
sunt niciodat` aten]i). Ei \]i vorbesc a[a cum le vorbe[ti tu lor. Simplu.
|ntotdeauna copiii vor fi mai aten]i la ceea ce faci dect la ceea
ce spui. A[a c` nu-i po]i \nvinov`]i pentru c` sar peste amabilit`]i
dac` a[a faci [i tu. De fapt, ar trebui s`-i felici]i pentru c`-]i urmeaz`
exemplul.
Bine\n]eles, copiii t`i merit` respect pur [i simplu pentru c` sunt
oameni. Dar mai mult dect att, dac` tu nu-i respec]i, la rndul lor
nu te vor respecta. Stai lini[tit, faptul c` le vorbe[ti frumos nu-]i va
submina autoritatea. Copiii vor \n]elege repede c` Te rog spal`-te
pe din]i sau E[ti dr`gu] s` pui masa? sun` ca o rug`minte, dar
de fapt n-au de ales. Nu faci dect s`-i \nve]i s` se poarte frumos \n
cel mai eficient mod posibil prin demonstra]ie.
34
BINE|N}ELES, COPIII T~I
MERIT~ RESPECT PUR {I SIMPLU
PENTRU C~ SUNT OAMENI.

{i nu numai bunele maniere trebuie s` le \nve]e prin puterea

exemplului. Nu-]i \nc`lca niciodat` promisiunile, nu-i min]i niciodat`
(Mo[ Cr`ciun nu se pune) [i nu \njura niciodat` \n fa]a lor dac`
nu vrei s` te copieze. Altfel, practic le spui copiilor t`i clar [i r`spi-
cat c` ei sunt mai pu]in importan]i pentru tine dect al]i oameni [i
c` ei nu conteaz` pentru tine. Acum, noi [tim c` asta nu e adev`rat.
Dar e important ca [i copiii t`i s` [tie.
Dac`-]i iube[ti copiii mai mult dect pe oricine altcineva (poate
cu excep]ia partenerului t`u), atunci ei au dreptul la respectul t`u
mai mult dect oricine altcineva, nu mai pu]in. Astfel, vor \nv`]a
s`-i trateze [i pe ceilal]i cu respect. {i uite-a[a se va rezolva [i problema
cu copiii din ziua de azi .
35

REGULA 15

Simte-te bine \n
compania lor
Dac` te-ai \nverzit pu]in cnd ai citit Regula asta, te \n]eleg. Eu
voi fi primul care s` admit` c` treaba asta poate fi dur`. Dar nu-i a[a
c` sunt [i momente cnd n-ai chef de relaxare filmul t`u favorit
sau pu]in` muzic` sau ni[te ciocolat`*?
Nu intra-n panic`. Regula asta nu presupune s` fii dispus s`-]i
petreci tot timpul cu copiii. Vreau doar s` spun c` atunci cnd e[ti
cu ei \n weekend-uri, \n vacan]e, cnd le cite[ti seara \nainte de
culcare e important s` te sim]i bine \n compania lor.
{i de ce nu te-ai sim]i bine? Poate pentru c` te gnde[ti mereu la
ce altceva ai putea face sau la lista nesfr[it` de treburi casnice care
te a[teapt` \n timp ce tu ascul]i intriga episodului de ieri din Familia
Simpson repovestit` (f`r` pic de savoare). Sau poate pentru c` \]i
faci griji c` supa de legume va da \n foc, sau recapitulezi mintal
prezentarea pe care o vei sus]ine mine la serviciu.
Opre[te-te! Tocmai te ocupi de cea mai important` sarcin` de pe
lista ta de \ndatoriri te bucuri de compania copilului t`u. Nu te mai
gndi la nimic altceva [i concentreaz`-te cu adev`rat asupra lui, asupra
a ceea ce spune [i face.
* Bine, bine, scoatem din list` ciocolata.
36

Recunoa[te c` asta e la fel de important ca schimbatul scutecului,

sau preg`titul cinei, sau revizuirea prezent`rii. A[a c` poart` o conversa]
ie normal` cu el. Dac` pu[tiul \]i spune: Ghici ce-am f`cut? Am
omort 17 balauri , nu morm`i: Oau . |ncearc` ceva gen: Ooo, asta
\nseamn` c` ai r`mas f`r` s`ge]i?
Secretul pentru a te sim]i bine \n compania copiilor este s` te
concentrezi asupra timpului petrecut cu ei ca asupra unui obiectiv
\n sine. OK, nu-]i face nicio pl`cere s-o \mbraci pe Barbie succesiv \n
14 ]inute de sear` sau s` discu]i despre fiecare echip` de fotbal din
Lig`, sau s` ascul]i relatarea cadru cu cadru a unei b`t`lii imaginare
\ntre for]ele luminii [i un batalion de extratere[tri invadatori. Nici
nu trebuie. Toate astea sunt doar mijlocul de a atinge un scop. {i
scopul este acela de a petrece timp cu copilul t`u, de a \n]elege cum
vede el lumea [i ce-l amuz`, sup`r`, r`ne[te, distreaz`, fascineaz`,
plictise[te [i intrig`.
SECRETUL PENTRU A TE SIM}I
BINE |N COMPANIA COPIILOR
ESTE S~ TE CONCENTREZI
ASUPRA TIMPULUI PETRECUT
CU EI CA ASUPRA UNUI
OBIECTIV |N SINE.

Odat` ce ai \nv`]at s` te opre[ti [i s` te sim]i bine, \]i va pl`cea

din ce \n ce mai mult s` petreci timp cu copiii t`i [i chiar vei \ncepe
s` \nve]i de la ei. {i dac` sim]i c` te descurci bine, vei fi mai \n]eleg`
tor cu tine \nsu]i \n rarele ocazii cnd chiar nu mai faci fa]` unei
jum`t`]i de or` de My Little Pony.
37

REGULA 16

S` fii ordonat nu
e att de important
pe ct crezi
Cnd am \ntlnit-o prima dat` pe so]ia mea (evident c` la
momentul respectiv nu era so]ia mea), mi-amintesc c` am fost oarecum
intimidat de casa ei. }in minte [i acum mese cu aproape nimic
pe ele, suprafe]e de lucru imaculate, por]iuni mari de podea
str`lucitoare, f`r` cea mai mic` pat`. Puteai lua \n mn` orice obiect
din casa so]iei mele [i dac-o \ntrebai unde e locul lui, \]i spunea cu
precizie. Da, toate lucrurile absolut toate aveau locul lor.
Acesta era un concept relativ nou pentru mine, te asigur. Am
f`cut parte \ntotdeauna din curentul las`-l-s`-]i-cad`-pe-jos-[i-nu-temai-
gndi-nicio-clip`-la-el. Trebuie s`-]i m`rturisesc c`, atunci cnd
ne-am decis s` avem copii, mi-am f`cut griji pentru felul \n care so]ia
mea va face fa]`. {tiam c` stilul ei de a \ntre]ine casa nu era compatibil
cu genul relaxat de copii pe care amndoi ni-i doream*.
La momentul potrivit s-a adaptat admirabil, a[a cum fac mul]i
p`rin]i. Dar nu to]i.
Unii persist`, precum Knut,** \n a \ncerca s` re]in` valul de mizerie,
dezordine, praf, c`r]i, juc`rii, debandad` [i dezorganizare
* Trebuie s` spun \n ap`rarea so]iei mele c`, \n ciuda obsesiei ei pentru ordine
, nu
c`lca niciodat` nimic, iar aspiratorul era pentru ea doar o cuno[tin]` \ndep`rta
t`.
38

care vine la pachet cu copiii. Plus acea categorie de obiecte pe care

nu le po]i arunca pentru c` habar n-ai la ce folosesc, deci nicio speran]`
s`-]i dai seama unde ar putea fi locul lor.
Aici ai doar dou` op]iuni. Op]iunea unu e s`-]i ie[i din min]i \ncercnd
cu disperare imposibilul, [i anume s` p`strezi casa ordonat`, \n
timp ce copiii t`i se transform` \n ni[te pseudo-adul]i crispa]i [i artificiali,
care n-au voie s` se comporte natural [i care nu intr` niciodat`
\nc`l]a]i \n cas`. Op]iunea doi este s` cedezi, s` te relaxezi, s` le
permi]i copiilor t`i s` fie copii [i s` ai o cas` fericit` cu copii lini[ti]i [i
calmi \n ciuda podelei uneori plin` de noroi sau a camerei dezordonate.
Cred c` amndoi [tim care este op]iunea adoptat` de un P`rinte.
Nu spun c` pu[tii nu trebuie s` fac` niciodat` curat. Dar
las`-i s` se simt` bine mai \nti [i abia pe urm` s` fac` ordine. Nu
conteaz` dac` masa de buc`t`rie e plin` de urme de dege]ele sau
dac` pantalona[ii cei noi sunt plini de noroi. Se spal`. Dar conteaz`
dac` nu li se permite s` se distreze [i s` se relaxeze.
NU SPUN C~ PU{TII NU TREBUIE
S~ FAC~ NICIODAT~ CURAT.
DAR LAS~-I S~ SE SIMT~ BINE
MAI |NTI {I ABIA PE URM~
S~ FAC~ ORDINE.

** Te rog, nu te obosi s`-mi explici c` nu asta \ncerca Knut s` fac`. {tiu c` nu

vroia
dect s` ilustreze o idee. {i exact asta \ncerc [i eu s` fac. (Knut cel Mare a f
ost rege
al Angliei, Danemarcei, Norvegiei [i al unei p`r]i a Suediei \ntre 1016 [i 1035.
Legenda spune c` regele Knut [i-a a[ezat tronul pe plaj` la \nceputul mareei [i
a
poruncit valurilor s` nu se mai apropie. Cum valurile nu l-au ascultat, Knut a
dovedit curtenilor s`i faptul c` regele are puteri limitate.
39

REGULA 17

S` fii un bun
p`rinte \nseamn`
s`-]i asumi
riscuri calculate
Cnd eram adolescent, fratele meu mai mic avea cam 8 ani
s-a urcat \ntr-un copac \nalt din gr`din`. Ajunsese aproximativ la
\n`l]imea acoperi[ului casei cnd creanga pe care st`tea a cedat. S-a
apucat de o creang` de deasupra lui cu ambele mini [i a r`mas
atrnat la vreo 25 de picioare deasupra p`mntului (dac` gnde[ti
doar \n sistemul metric, te asigur c` e o distan]` mare). Deloc sur-
prinz`tor, a \nceput s` r`cneasc` din toate puterile.
Mama a ie[it \n gr`din` s` vad` care era necazul. Probabil c`
stomacul i s-a f`cut ghem cnd l-a v`zut pe frate-meu a[a de sus [i a[a
de nesigur, dar n-a ar`tat absolut nimic. Pur [i simplu l-a ghidat cu
calm [i siguran]`: E-n regul`, e un ciot mititel cam la 8 cm de piciorul
t`u stng. Acela. Acum mi[c`-]i mna dreapt` \n jos c`tre creanga
aceea... [i a[a mai departe, pn` cnd l-a v`zut teaf`r pe p`mnt.
Poate te gnde[ti c` mama i-a interzis s` se mai ca]ere \n copaci
dup` acea \ntmplare, cel pu]in pentru c]iva ani, dar n-a f`cut-o. A
\n]eles c` fratele meu a \nv`]at o lec]ie util`.
40

Deci, care e morala? Ei bine, copiilor trebuie s` li se permit` s`

\nve]e propriile lec]ii, s` fac` propriile gre[eli, s` se dea cu capul de
pragul de sus. Dac` nu-[i asum` niciodat` riscuri, nu \nva]` niciodat`.
Oamenii care nu fac gre[eli nu fac nimic. Asta \nseamn` c` [i tu
trebuie s`-]i asumi riscuri. Ca P`rinte, trebuie s`-i la[i pe copii s` se
ca]ere \n copaci [i s` plece \n prima lor drume]ie cu rucsacul \n spate.
Bine\n]eles, tu e[ti cel care trebuie s` calculeze riscul. Uneori
miza va fi prea mare [i vei spune nu. Dar nu po]i s` iei tot timpul
decizii presupunnd c` se va \ntmpla cel mai r`u lucru posibil.
Dac` faci a[a, o s` spui \ntotdeauna nu din start, pentru c` nimic
nu este 100% sigur. |n concluzie, copiii t`i nu vor \nv`]a nimic [i nu
vor fi preg`ti]i s` ia decizii bune atunci cnd vor pleca de lng` tine.
{i \n cazul `sta tu nu ]i-ai f`cut treaba cum se cuvine.
NU PO}I S~ IEI TOT TIMPUL
DECIZII PRESUPUNND
C~ SE VA |NTMPLA
CEL MAI R~U LUCRU POSIBIL.

A[a c` asum`-]i riscuri. {i evident, dac`-]i asumi riscuri, unele

lucruri vor merge prost. S-ar putea ca pu[tiul t`u s` se aleag` cu o
\ncheietur` fracturat` sau cu o not` mic` la examen. Dar, hei, a
\nv`]at att de mult din experien]a asta. Alternativa este absolut
niciun risc, ceea ce-i va aduce mult mai multe neajunsuri pe termen
lung.
41

REGULA 18

P`streaz`-]i grijile
pentru tine
E clar c` vei fi \ngrijorat atunci cnd copiii t`i \[i vor asuma
riscuri. |]i va fi team` pentru ei cnd se vor c`]`ra \n copaci, cnd
vor \nv`]a s` conduc` [i cnd vor pleca \n vacan]` f`r` tine. De fapt,
chiar [i cnd nu-]i asumi riscuri te temi. |]i faci probleme cnd nu
sunt sub privirile tale pentru prima dat`, cnd \ncep [coala, cnd
dorm prima dat` la prieteni, cnd \i vezi \mbujora]i [i febra nu le
scade, cnd dau examene.
Ceea ce trebuie s` ]ii minte este faptul c` nu e[ti singurul \ngrijorat.
Copiii t`i se tem [i ei. Pu[tiul t`u poate fi \ngrozit de gndul
c` va \ncepe [coala, adolescentul t`u poate fi incredibil de agitat la
gndul c` va pleca \n vacan]`, dar sunt hot`r]i s` mearg` mai
departe.
CEEA CE TREBUIE
S~ }II MINTE ESTE FAPTUL C~
NU E{TI SINGURUL |NGRIJORAT.
COPIII T~I SE TEM {I EI.

42

Rolul t`u este s`-i lini[te[ti. D`-le \ncredere pentru a merge mai
departe. F`-i s` simt` c` totul e \n regul`. E un chin, nu-i a[a?
Iat`-te, amor]it de fric` [i cu stomacul strns de emo]ie, [i trebuie s`
zmbe[ti lini[titor [i s` te prefaci c` totul e \n regul`. Mda, mi-e
team` c` asta ai de f`cut. E greu, dar cineva trebuie s-o fac`. {i acel
cineva e[ti tu.
Singura ta consolare este c` po]i s` te duci [i s` \mpar]i grijile cu
al]i adul]i. Poate cu partenerul. Sau, [i mai bine, cu p`rin]ii. Pentru
c`, da, chiar [i la vrsta ta, rolul lor este \nc` acela de a te lini[ti
spunndu-]i c` totul va fi bine cnd e[ti \nsp`imntat.
{i pentru c` veni vorba, \ncearc` s` nu mai spui: Fii atent! de
fiecare dat` cnd copilul iese pe u[`. Nu numai c` asta implic` o
lips` de \ncredere \n el, dar un copil c`ruia i se spune s` fie atent
cnd car` un obiect fragil este mult mai probabil s` scape obiectul
dect dac` nu i s-ar fi spus nimic. Fii atent poate determina
copilul s`-[i imagineze c` ceva va merge prost. Un P`rinte va spune
Distrac]ie pl`cut`! sau Petrecere frumoas`! {i tu e[ti acum un
P`rinte, bine\n]eles.
43

REGULA 19

Prive[te lucrurile
din punctul
lor de vedere
To]i copiii au o uria[` [i ve[nic` nemul]umire. Sunt convin[i c` noi,
adul]ii, nu prea ]inem cont de sentimentele lor, doar pentru c` sunt
copii. Consider` c`-i ignor`m, c` le neglij`m dorin]ele, c` nu ne pas`
dac` deciziile noastre \i nec`jesc. {i [tii ceva? Au perfect` dreptate.
Cu to]ii facem gre[eala asta. Nu tot timpul, bine\n]eles, dar o
facem mult prea des. Eu unul fac aceast` gre[eal` [i n-am \ntlnit
\nc` un p`rinte care s` n-o fac`. Ne spunem nou` \n[ine (asta dac`
ne gndim vreun pic la acest subiect) c` noi [tim mai bine ce e bine
pentru copiii no[tri. Uneori e adev`rat, dar nu \ntotdeauna.
Pn` la un punct este de neevitat. Vreau s` spun c` majoritatea
copiilor vor s` se culce mai trziu dect e bine pentru ei. Majoritatea
ar vrea s` tr`iasc` exclusiv cu \nghe]at` [i ciocolat` [i ar vrea s` trag`
chiulul de la [coal` urm`torii 11 ani [i, \n loc de ore, s` mearg` la
plaj`. Bun, noi [tim c` asta nu e o idee prea bun` [i trebuie s`-i deter-
min`m s` fac` ce vrem noi, ceea ce nu \nseamn` c` nu putem vedea
lucrurile din punctul lor de vedere. De fapt, am vaga b`nuial` c`,
l`sa]i s` se descurce singuri, majoritatea copiilor s-ar comporta destul
de curnd mult mai rezonabil dect credem noi c` ar fi \n stare.
44

Copiii v`d deseori lumea altfel dect o vedem noi. Alteori o v`d
la fel, dar noi nu ne gndim deloc la perspectiva lor. Oricum ar fi,
devin tare dificili cnd cred c`-i ignor`m (lucru perfect de \n]eles,
dup` p`rerea mea). Este ceva ce ]ine de Regula 14 Trateaz`-i cu
respect. E important ca ei s` [tie c` tu le cuno[ti punctul de vedere.
(Iar dac` n-ai habar care e acesta, sunt sigur c` e suficient s`-i \ntrebi
[i te vor pune la curent.)
COPIII DEVIN TARE DIFICILI
CND CRED C~-I IGNOR~M.

Acum cteva zile eram pe punctul de a ie[i cu copiii, [i unul dintre

ei se uita la televizor. A[a c` i-am spus s`-l \nchid` [i s` se urce
\n ma[in`. S-a \nfuriat. I-am spus ferm c` trebuie s` lu`m pe cineva
de la gar` [i c` asta e mult mai important dect televizorul. Ne-am
contrazis. Amndoi ne-am \nfierbntat. M-am \ntrebat dac` nu
cumva exist` un mod mai \n]elept de a proceda.
Apoi mi-am amintit de Regula 19. A[a c` l-am rugat pe b`iat
s`-mi spun` care e problema. Mi-a explicat c` e programul lui favorit
[i c`-l pierduse ultimele dou` s`pt`mni. I-am dat dreptate [i m-am
oferit s` i-l \nregistrez. Problem` rezolvat`. {i de fapt n-avea nicio
leg`tur` cu programul \n sine, problema s-a rezolvat pentru c`
pu[tiul meu a sim]it c`-mi pas` de sentimentele lui. Ar fi fost [i mai
bine dac` mi-a[ fi amintit mai devreme de Regula 19 dar eram prea
ocupat s` urmez Regula 2 (Nimeni nu-i perfect). Ei, asta-i scuza mea.
45

REGULA 20

A fi p`rinte
nu e o competi]ie
Vorbeam acum cteva zile cu o m`mic` despre obiceiurile alimentare
ale copiilor no[tri. Eu am comentat faptul c` ai mei ar ciuguli
non-stop napolitane [i biscui]i dac` i-am ]ine \n cas` (motiv pentru
care prefer`m s` stea mai mult afar`). Oh, eu sunt norocoas` , zice
vecin`-mea, ai mei prefer` fructele [i legumele crude. Acum, dac`
iau \n calcul modul \n care pu[tii ei au dat iama \n biscui]ii cu care
i-am tratat deun`zi, m` \ndoiesc c` e vreun strop de adev`r \n declara]
ia de mai sus. Dar ideea e c` aceasta este o declara]ie competitiv`
clasic`, menit` pur [i simplu s` ne pozi]ioneze pe mine [i pe copiii
mei undeva jos, [i prin asta s`-i \nal]e pe ea [i pe copiii ei.
Unul dintre exemplele clasice de competi]ie \ntre p`rin]i este
f`cutul la oli]`. {tiu p`rin]i care au \nceput s`-[i pun` bebelu[ii pe
oli]` \nc` de la cteva luni, doar-doar le-or lua-o \nainte copiilor
prietenilor lor. Sau i-au ridicat pe bie]ii bebelu[i \n picioare
str`duindu-se s`-i fac` s` mearg` ct mai devreme. Sau se laud` \n
stnga [i-n dreapta despre ct de tari sunt copiii lor la sport sau la
muzic`, sau la examene. Dar cei mai necinsti]i p`rin]i competitivi
sunt aceia care nici m`car nu se laud` pe fa]`, ci ambaleaz` lauda
\ntr-un alt fel de remarc` gen: Sunt norocoas`, copiii mei prefer`
s` m`nnce fructe dect biscui]i. (bine\n]eles c` tu nu trebuie s`
crezi nici pentru o secund` c` asta are ceva de-a face cu norocul).
46

Noi, P`rin]ii, nu juc`m jocul `sta competitiv. Noi avem suficient`

\ncredere \n propriile noastre abilit`]i [i ne accept`m suficient
de relaxa]i imperfec]iunile \nct s`-i l`s`m pe copii s` evolueze
\n ritmul lor. Vezi tu, nu numai c` p`rin]ii competitivi au rareori
prieteni adev`ra]i (cu copii); dar, de obicei, copiii lor, din cauza
presiunii la care sunt supu[i, se simt datori s` se descurce din ce \n
ce mai bine, astfel \nct p`rin]ii s` se poat` l`uda mai departe cu ei.
Bie]ii copii ajung s` cread` c` nu pot ob]ine aprobarea p`rin]ilor
dect dac`-[i \ntrec prietenii \n tot ce fac. Probabil vor cre[te excesiv
de competitivi, ceea ce le va distruge rela]iile cu prietenii, ca s` nu
mai vorbim de fra]i. Sunt o gr`mad` de oportunit`]i \n care copiii
pot \nv`]a s` fie competitivi \n mod s`n`tos (att ct trebuie, nu mai
mult), f`r` s` le impui o competi]ie permanent`, nes`n`toas`, care
s` se \ntoarc` \mpotriva lor.
P`rin]ii competitivi sunt de fapt \ncorda]i, crispa]i [i nesiguri pe
calit`]ile lor. De aceea simt nevoia de a te pozi]iona pe tine undeva
jos, astfel \nct s` se simt` ei mai sus. A[a c` nu te enerva. Comp`
time[te-i. Asta chiar c` \i va scoate din pepeni.
SUNT O GR~MAD~ DE
OPORTUNIT~}I
|N CARE COPIII POT |NV~}A
S~ FIE COMPETITIVI
|N MOD S~N~TOS.

47

REGULI
DE ZI CU ZI

Sigur, e foarte bine s` ai principii generale virtuoase cu ajutorul

c`rora s`-]i cre[ti copiii, dar cea mai mare parte a muncii de a fi
p`rinte o reprezint` truda de zi cu zi de a-i trezi, de a-i \mbr`ca, de
a le schimba scutecele, de a-i preg`ti pentru [coal`, de a-i convinge
s` m`nnce ceva ct de ct s`n`tos, de a te contrazice cu privire la
ora de culcare sau de a dezbate dac` le vei cump`ra sau nu perechea
de \nc`l]`ri noi pe care au pus ochii.
A[a c` presupun c` ceea ce \]i trebuie de fapt sunt cteva Reguli
utile pentru truda asta de zi cu zi, ni[te Reguli care s` fac` interac]
iunile zilnice mai u[oare [i mai pl`cute [i care s` transforme faptul
de a avea copii \n distrac]ia care ai sperat c` va fi.
Acestea sunt Regulile care asigur` transformarea copiilor t`i \n
adul]ii inteligen]i, curio[i, amabili la care speri. Cel pu]in \ntr-o zi
bun`...
51

REGULA 21

Las`-i s` se
descurce singuri
Nu vreau s` te sperii, dar pn` cnd pu[tiul t`u face 18 ani
dac` nu mai devreme el trebuie s` devin` un adult pe deplin
func]ional, \n]elept [i capabil s` ia propriile decizii, s`-[i fac` propriii
prieteni, s` aib` propria via]`, s`-[i fac` singur patul [i s` se
descurce singur prin Bucure[ti cu metroul. {i da, atunci vei putea
spune c` munca ta a luat sfr[it.
Dac` \nc` \]i mai hr`ne[ti copilul de 4 ani sau dac` \i faci tu
ghiozdanul pentru a doua zi cnd el are 14 ani, o s` se lupte pentru
a supravie]ui cnd va fi singur. A[a c` nu mai face nimic \n locul lui
dac` poate face singur lucrul respectiv. {i nu m` refer doar la
ordinea din camera lui sau la f`cutul lec]iilor (personal, am senza]ia
c` de pe la 8 ani copiii mei \[i fac temele mai bine dect a[ face-o eu
pentru ei). Las`-]i copiii s` preg`teasc` din cnd \n cnd masa pentru
toat` familia de pe la 10 ani, chiar dac` vor alege s` g`teasc`
fasole cu pine pr`jit`. Las`-i s` pun` uneori rufele la sp`lat, s`-[i
pun` singuri ceasul s` sune pentru a doua zi, s`-[i fac` singuri bagajul
pentru vacan]`.
Dar nici `sta nu este lucrul cel mai important. O, nu! Au mare
nevoie de alte dou` abilit`]i, pe care ar fi bine s` le \nve]e ct mai
devreme: abilitatea de a-[i gestiona banii [i abilitatea de a lua singuri
decizii.
52

Vezi, dac` tu le controlezi to]i banii [i le dai doar cte pu]in de

cheltuial`, nu \nva]` nimic. Mult mai bine ar fi ca, pe m`sur` ce
cresc, s` le dai responsabilitatea gestion`rii unor bani pentru haine,
de exemplu, sau s` le dai un minimum de bani de buzunar [i s`-i
convingi s` c[tige singuri dac` vor [i al]ii. Am un prieten care este
ca o banc` pentru copiii lui le d` o dobnd` generoas` la economii
astfel \nct ei prefer` s` economiseasc` dect s` cheltuiasc`.
Sunt o mul]ime de moduri \n care po]i s`-i \nve]i pe cei mici s`-[i
gestioneze banii. Important e s` le g`se[ti pe acelea care se potrivesc
cel mai bine ]ie [i copiilor t`i.
{i, bine\n]eles, trebuie s`-]i \nve]i copiii s` ia decizii pentru ei
\n[i[i. De la hainele cu care s` se \mbrace azi, dac` au 2 ani, pn` la
materiile la care s` dea examen, trebuie s` \nve]e s`-[i planifice via]
a. Asta \nseamn` inclusiv s` simt` consecin]ele lu`rii unor decizii
gre[ite, deci nu te b`ga atunci cnd \i vezi c` sunt pe cale s` fac` o
gre[eal`. Bine\n]eles c` po]i s` dai sugestii [i sfaturi de[i pe m`sur`
ce cresc va trebui s` a[tep]i s` fii \ntrebat dar f`r` presiune,
da? Este via]a lor. Gnde[te-te c` numeri anii/lunile pn` la data
cnd \mplinesc 18 ani [i dup` aceea sunt pe cont propriu...
TREBUIE S~ |NVE}E
S~-{I PLANIFICE VIA}A.
ASTA |NSEAMN~ INCLUSIV
S~ SIMT~ CONSECIN}ELE
LU~RII UNOR DECIZII GRE{ITE.

53

REGULA 22

|nva]`-i s`
gndeasc` pentru
ei \n[i[i
Nu numai c` pu[tii t`i trebuie s` ia propriile lor decizii (Regula
21), dar trebuie s` fie capabili s` gndeasc` pentru ei \n[i[i. Dac` fiul
t`u te contrazice, de[i este frustrant, cel pu]in arat` c` gnde[te
independent. {i asta este exact ceea ce dore[ti (mda, e posibil s` nu
sim]i c` vrei asta chiar acum).
Cu ceva vreme \n urm` eram cu o prieten` al c`rei copil de 5 ani
era inten]ionat agasant, a[a cum [tiu s` fie copiii de 5 ani. Prietena
mea s-a enervat [i-a certat-o, iar feti]a s-a sup`rat. Am fost pl`cut
impresionat cnd am auzit-o pe prietena mea \ntrebndu-[i fiica:
De ce crezi c` m-am sup`rat pe tine? Feti]a s-a gndit un pic, apoi
a morm`it: Pentru c` nu m-am oprit cnd mi-ai spus s` m`
opresc. Probabil c` nu s-ar fi gndit nicio clip` la motivul pentru
care s-a sup`rat mama ei dac` n-ar fi fost \ntrebat`. Dar mama o
\nv`]a s` gndeasc`.
Prietena mea a folosit singura tehnic` util` pentru a-i \nv`]a pe
copii s` gndeasc`: aceea de a le pune \ntreb`ri. Nu conteaz` cu
adev`rat dac`-i \ntrebi de ce prefer` fotbalul gimnasticii sau care
cred ei c` este cea mai bun` metod` de a hr`ni 100 de oameni la o
nunt`, sau cum am putea reduce efectele \nc`lzirii globale, sau dac`
54

ei consider` c` politica american` \n Orientul Mijlociu este corect`

(poate totu[i o p`strezi pe asta pentru cnd vor fi mai m`ricei).
Trebuie doar s`-i determini s` gndeasc`.
{i pune-le la \ncercare judecata. Nu \n mod agresiv, dar
\ntreab`-i: De ce crezi asta? La 2 ani po]i s`-i \ntrebi de ce cred ei
c` latr` c`]elul. La 12 ani \i po]i \ntreba dac` pre]ul mare al unor
haine de firm` se justific`. ({i dac` nu, atunci de ce se a[teapt` ca tu
s` pl`te[ti att de mult pentru o hain`. Ah Regula 21 d`-le pe
mn` o sum` de bani din care s`-[i cumpere haine).
LA 2 ANI PO}I S~-I |NTREBI
DE CE CRED EI
C~ LATR~ C~}ELUL.
LA 12 ANI |I PO}I |NTREBA
DAC~ PRE}UL MARE
AL UNOR HAINE DE FIRM~
SE JUSTIFIC~.

Continu` s`-i provoci [i s` le pui \ntreb`ri. Determin`-i s` dezbat`

[i s` contrazic`, [i s` justifice, [i s` pun` \ntreb`ri. Iar din
momentul \n care vor face toate astea instinctiv, f`r` ca tu s` trebuiasc`
s`-i provoci cu \ntreb`ri, vei [ti c` st`pne[ti Regula 22.
55

REGULA 23

Folose[te
laudele \n]elept
Felicit`ri! Ai reu[it s` ajungi la Regula 23. E[ti la aproape un
sfert din drumul c`tre a fi un P`rinte cu norm` \ntreag`.
Sper c` asta te-a \ncurajat `sta e scopul laudelor. {i noi, P`rin]
ii, [tim c` dac` ne facem treaba bine, laudele noastre vor fi unele
dintre cele mai motivante lucruri pentru copiii no[tri. N-ai l`sa s`
treac` ziua lor de na[tere f`r` s` le faci un cadou, a[a c` nu l`sa nici
realiz`rile lor s` treac` f`r` s`-i lauzi.
Da, dar nu-i a[a de simplu, nu? C]i p`rin]i cuno[ti care nu [tiu
s` foloseasc` laudele? Trebuie s` lauzi ct trebuie, cum trebuie, pentru
ceea ce trebuie.
Expresia Un lucru bun nu-i niciodat` destul categoric nu se
aplic` \n cazul laudelor. Nu \nseamn` c` trebuie s` fii zgrcit, dar e
mai bine s` lauzi propor]ional cu realiz`rile copilului. Dac` \l lauzi
prea mult [i prea des, moneda se devalorizeaz`. Dac`-i spui c` este
extraordinar [i nemaipomenit cnd face ceva mai degrab` mediocru,
ce-o s`-i mai spui cnd face ceva cu adev`rat deosebit? {i dac`
fiecare lucru mic care-i reu[e[te este recompensat cu laude m`re]e,
atunci copilul o s` fie terifiat de gndul c` te va dezam`gi. Copiii nu
merit` genul `sta de presiune.
Te-ai gndit vreodat` la motivele pentru care \]i lauzi copiii?
Dac`-i lauzi \ntotdeauna pentru rezultatele ob]inute la [coal`, dar
56

niciodat` pentru c` s-au comportat frumos, ce le comunic` asta

despre valorile tale? E[ti tentat s`-i lauzi mai mult pentru c` au
c[tigat dect pentru c` s-au str`duit? Nu, bine\n]eles c` nu, doar
e[ti un adev`rat P`rinte. Dar mul]i al]i p`rin]i fac asta.
{i o mul]ime de p`rin]i uit` s`-[i laude copiii pentru c` s-au comportat
frumos, deoarece consider` c` a[a e firesc . O fi firesc, dar
copiii chiar vor s` aud` c` ai observat ct de buni au fost: Bravo, am
observat c` nu te-ai scobit \n nas \n fa]a m`tu[ii Mariana sau: Cred
c` e[ti tare obosit`, dar v`d c` reu[e[ti s` nu te plngi. Asta e minunat.
A[a \i vei convinge s` se poarte frumos [i data viitoare.
Acum, un ultim lucru despre laude [i pe urm` po]i spune c`
st`pne[ti [i Regula asta. Care dintre urm`toarele laude crezi c` i-ar face
mai mare pl`cere unui copil? Ce desen dr`gu]! sau Ce desen dr`gu]
\mi place mult felul \n care ai reu[it s` faci calul s` par` c` se mi[c`.
Cum ai f`cut? Exact fii specific atunci cnd lauzi [i dac` se poate,
pune [i \ntreb`ri. Asta chiar \i va face s` str`luceasc` de mndrie.
E{TI TENTAT S~-I LAUZI
MAI MULT PENTRU C~
AU C{TIGAT DECT PENTRU
C~ S-AU STR~DUIT?
NU, BINE|N}ELES C~ NU, DOAR
E{TI UN ADEV~RAT P~RINTE.

57

REGULA 24

Respect`
valoarea limitelor
Acum c]iva ani vorbeam cu o vecin` \n timp ce copilul ei de 4
ani a s`rit pe gardul care-i \nconjura gr`dina [i a \nceput s` alerge
pe el. Poate c` nu sun` att de grav, dar de cealalt` parte a gardului
era un gol de 4,5 metri pn` la o parcare de beton aflat` dedesubt.
Probabil c` ar`tam \ngrozit \ntruct vecina mi-a sesizat reac]ia [i a
spus: {tiu. I-am spus de o mie de ori s` nu se mai urce, dar pur [i
simplu m` ignor`. Ce pot s` fac? Am fost att de [ocat \nct nu
i-am r`spuns. (Oricum, chiar dac` i-a[ fi r`spuns, probabil c` pur [i
simplu m-ar fi ignorat.)
{tii la fel de bine ca mine c` r`spunsul la \ntrebarea ei este:
Spune-i NU [i vorbe[te serios. Este un exemplu elocvent despre
cum copiii au nevoie de limite \n acest caz pentru siguran]a bietului
b`ie]el. De fapt, acest copil a fost un exemplu tipic de ce se poate
\ntmpla cnd nu le fixezi copiilor limite clare. |n cartier, b`ie]elului
i se spunea s`lbaticul (atunci cnd familia lui nu era de fa]`) din
cauza felului s`u de-a fi. |n permanen]` for]a pentru a vedea ct de
departe poate merge [i, aparent, nu existau limite.
S`lbaticul se purta \ngrozitor, avea foarte pu]ini prieteni [i
probabil credea c` p`rin]ilor lui nu le pas` de el nici ct negru sub
unghie. La urma urmelor, dac` le-ar fi p`sat, i-ar fi dat voie s` alerge
pe un gard situat la 4,5 metri \n`l]ime? I-ar fi permis s` se poarte a[a
cum vrea, f`r` s`-i dea aten]ie, indiferent ce-ar fi f`cut?
58

Lumea \nconjur`toare poate fi \nsp`imnt`toare cnd e[ti copil.

De multe ori, aceasta se dovede[te \nsp`imnt`toare [i cnd e[ti
adult. Cel mai bun lucru pentru siguran]a unui copil este s`-i fie
fixat un set de reguli [i limite clare. Evident, copiii vor testa limitele
\n mod constant, mai ales cnd sunt mici, nu pentru c` ar vrea s` le
dep`[easc`, ci pentru c` vor s` se asigure c` limitele nu s-au mi[cat.
Rolul t`u este s` le comunici ct mai clar care sunt aceste limite [i s`
te asiguri c` ele r`mn neschimbate \n timp. A[a c` vei spune nu
ori de cte ori copilul se va urca pe gard [i, dac` va fi cazul, \l vei da
jos pentru a-i ar`ta c` vorbe[ti serios [i pentru a \nt`ri regula. |n
felul `sta vei avea un copil \ncrez`tor, fericit [i \n siguran]`, care va
[ti exact ce are de f`cut, va \nv`]a despre lumea din jurul lui (pentru
c` aceasta nu va fi mereu schimb`toare) [i care va [ti c`-l iube[ti.
{i, apropo, asta v` prive[te pe amndoi (dac` nu e[ti p`rinte singur).
N-a]i rezolvat nimic dac` un p`rinte \nt`re[te regulile, [i
cel`lalt nu asta nu face dect s` genereze confuzie \n mintea copiilor.
Trebuie s` juca]i amndoi rolul poli]istului dur (mai multe des-
pre asta la Regula 31). Nu conteaz` dac` un detaliu variaz` (poate
Tati \i las` mereu s` stea la el \n bra]e \n timp ce le cite[te pove[ti, \n
timp ce lui Mami \i place s`-i vad` ghemui]i sub p`turic`). Dar pentru
toate Regulile importante, amndoi trebuie s` \nt`ri]i limitele
dac` v` dori]i copii ferici]i [i \ncrez`tori.
AMNDOI TREBUIE
S~ |NT~RI}I LIMITELE
DAC~ V~ DORI}I
COPII FERICI}I {I |NCREZ~TORI.

59

REGULA 25

Mita nu este
neap`rat
un lucru r`u
Mam``, ce reputa]ie proast` are mita printre p`rin]i... Este considerat`
a fi unul dintre cele mai rele lucruri pe care le po]i face \n
calitate de p`rinte. Dar stai o clip` hai mai \nti s` definim mita,
vrei? S` presupunem c` pu[tiul t`u este \ngrozitor de obraznic, [i tu
\i spui c` o s`-i dai 10 lei dac` tace din gur` [i se poart` frumos. Ei
da asta, \]i garantez, este mit`. Evident c` nu vom proceda a[a.
Dar ce zici despre situa]ia asta? Copilul t`u se poart` exemplar
pe moment, dar suspectezi c` n-o s` mai dureze mult. Poate urmeaz`
s` intri cu el \ntr-un magazin sau s`-i spui s`-[i fac` lec]iile,
s`-[i fac` ordine \n camer`, s`-[i m`nnce fructele, s` \nchid` televizorul,
s` mearg` la culcare, sau s` fac` orice altceva genereaz` de
obicei o reac]ie negativ`. |i spui c` o s`-l recompensezi cumva dac`
se comport` frumos \n continuare. }i se pare c` asta e mit`?
Mie nu. {i o s`-]i spun de ce. Am lucrat un timp \n cteva organiza]
ii mari. Acolo mi se spunea tot timpul c` dac` fac fa]` responsabilit`]
ii cutare o s` fiu promovat, sau c` dac` ating targetul cutare
o s` primesc un bonus. Nu v`d diferen]a. Managerii nu numeau
asta mit`, ci motivare. {i era considerat un Lucru Bun.
60

Atta timp ct oferi recompense \nainte de a \ncepe comportamentul

urt, este o abordare foarte rezonabil`.
Bine\n]eles, o s` fii atent cu genul de recompense pe care-l oferi.
Dac` folose[ti \ntotdeauna bani, transmi]i copiilor t`i un mesaj deprimant
despre modul \n care func]ioneaz` lucrurile pe lume. Ca s`
nu mai vorbim c` o s` sfr[e[ti lefter. {i o s` mai fii atent ca recompensa
s` fie propor]ional` cu r`spunsul pe care-l a[tep]i. Nu le
cump`ra o garderob` nou` drept recompens` pentru c` [i-au pus
pe umera[e cteva h`inu]e.
|n mod ideal, o s` oferi o recompens` care se potrive[te perfect
solicit`rii. Dac` se poart` frumos \ntotdeauna \n magazin, dup` ce
faci cump`r`turile o s` merge]i \n parc. Dac` reu[esc s` se scoale din
pat diminea]a f`r` ca tu s` trebuiasc` s` torni o g`leat` de ap` rece
peste ei, o s`-i la[i s` se culce seara cu 15 minute mai trziu. Dac`
p`streaz` ordinea \n camera lor timp de dou` luni, o s` le m`re[ti
aloca]ia pentru haine .
|N MOD IDEAL,
O S~ OFERI O RECOMPENS~
CARE SE POTRIVE{TE PERFECT
SOLICIT~RII.

{i nu-i a[a c` n-ai uitat de cea mai potrivit` recompens` dintre

toate? Sigur c` n-ai uitat. Copiii t`i vor face mult mai multe lucruri
gratis dac` vor [ti c` la sfr[it ob]in aprobarea ta. A[a c` nu trebuie s`
concepi cte o duzin` de recompense \n fiecare zi; de cele mai multe
ori, copiii vor fi foarte \ncnta]i/impresiona]i/ferici]i s` aud`: A[ fi
cu adev`rat mul]umit dac` ai vrea s`... {i apoi asigur`-te c`-]i aduci
aminte s` le spui dup` aceea ct de \ncntat/impresionat/fericit e[ti.
61

REGULA 26

Toanele sunt
molipsitoare

Din momentul \n care ave]i copii deveni]i o familie. Nu mai e[ti

un spirit liber, nu mai forma]i un cuplu intim. Sunte]i o familie. {i
\ntr-o familie toat` lumea interac]ioneaz` cu toat` lumea. Ceea ce
\nseamn` c` toanele fiec`ruia \i afecteaz` pe to]i ceilal]i. E-adev`rat,
unii oameni reu[esc s` fie veseli chiar [i atunci cnd to]i cei din jurul
lor sunt isterici, dar majoritatea trebuie s` recunoa[tem c` toanele
noastre se schimb` odat` cu toanele celor din jurul nostru.
Ca P`rinte, trebuie s` \n]elegi c` e[ti responsabil pentru st`rile
de spirit ale familiei tale. Nu vreau s` spun c` e vina ta ori de cte
ori cineva e nefericit. |ncerc doar s` spun c` dac` v` l`sa]i cu to]ii
prad` disper`rii sau dac` \ncepe]i cu to]ii s` ]ipa]i unul la altul,
n-are rost s` a[tep]i ca unul dintre ceilal]i s` \nceteze v`ic`reala sau
urlatul, sau bosumflarea, sau ciorov`iala. Dac` te gnde[ti c` ar
prinde bine ca cineva s` se opreasc` [i s` dea un bun exemplu,
atunci ar fi bine ca acel cineva s` fii chiar tu.
Copiii nu \n]eleg c` toanele sunt molipsitoare. Lor nici nu le
trece prin minte c` tu e[ti a[a de iritat tocmai pentru c` ei te-au
c`piat toat` ziua. Sigur, po]i s` \ncepi s`-i \nve]i despre asta, dar o
s` treac` ani buni pn` s` poat` face ceva. Pn` atunci, imediat
ce-or s` se simt` prost se vor purta \ngrozitor pentru a te pedepsi,
chiar dac` [tiu c` o s` te sim]i [i tu la fel. Acum o s` se \nve]e
minte , vor gndi ei. E nevoie de un adult care s` \mpiedice perpetuarea
toanelor proaste. {i `sta e[ti tu, precum am mai spus.
62

|n special unul dintre copiii mei (e mai bine s` nu spun care)

obi[nuia s` intre permanent \n conflict cu mine cnd era mai mic.
Ceea ce m` scotea din min]i era faptul c` nu ceda niciodat`, nici chiar
cnd \mi pierdeam cump`tul cu el. |n cele din urm`, so]ia mea
alegndu-[i cu grij` momentul mi-a dat de \n]eles c` poate asta are
ceva de-a face cu faptul c` nici eu nu cedez niciodat`. Mi-am dat
seama c` prin for]a exemplului reu[isem s`-l \nv`] un mod total
nefolositor de a rezolva conflictele.
Mda, nu e neap`rat pl`cut, dar e adev`rat: p`rin]ii care ]ip` la
copiii lor vor avea copii care ]ip`. P`rin]ii care se bosumfl` tot timpul
\i \ncurajeaz` pe copii s` se bosumfle. P`rin]ii care se plng toat`
ziua vor avea probabil copii plng`cio[i. Nu chiar tot timpul, dar cu
mult mai des dect ar fi \n alte condi]ii. Se mai poate \ntmpla [i
altceva, \n func]ie de personalitate: copiii pot ajunge \n cealalt` extrem`
[i, \n loc s` fie moroc`no[i ca tine (de exemplu), se vor sup`ra
foarte tare ori de cte ori cineva din preajma lor va deveni moroc`
nos. Dac` vrei ca pu[tiul t`u s`-[i gestioneze \n mod matur st`rile
de spirit, trebuie s` ]i le gestionezi \n primul rnd tu \n mod matur
pe ale tale. {i, bine\n]eles, se poate [i mai bine de-att. Po]i s` influen]
ezi \n bine toanele copilului t`u [i modul \n care le gestioneaz`.
Iar aceast` schimbare va aduce dup` sine schimb`ri \n bine printre
to]i membrii familiei tale.
NU E NEAP~RAT PL~CUT,
DAR E ADEV~RAT:
P~RIN}II CARE }IP~ LA COPIII
LOR VOR AVEA COPII CARE }IP~.

63

REGULA 27

Le fixezi obiceiurile
alimentare
pentru toat` via]a
Nu urmeaz` s`-]i spun ce s` le dai s` m`nnce copiilor t`i.
Habar n-am. Poate e[ti vegetarian sau poate e[ti dependent de
gogo[i (a[ putea \n]elege asta), sau poate ai o problem` vizavi de
salat`. Este treaba ta s` decizi cum \]i hr`ne[ti copiii \n mod responsabil
[i exist` o mul]ime de diete s`n`toase din care po]i alege, ca [i
altele \n mod evident nes`n`toase pe care s` le evi]i (cum ar fi
gogo[ile, din p`cate).
Dar indiferent de tipul de mncare cu care-i hr`ne[ti, modul \n
care m`nnc` pu[tii t`i va deveni o obi[nuin]` pe care le va fi foarte
greu s-o schimbe, a[a c` asigur`-te c`-i \nve]i cu obiceiuri bune. Altfel
spus, cu obiceiuri care le vor permite s` se bucure de o via]` s`n`toas`.
MODUL |N CARE M~NNC~
PU{TII T~I VA DEVENI
O OBI{NUIN}~ PE CARE LE VA FI
FOARTE GREU S-O SCHIMBE.

64

Eu am crescut \ntr-o perioad` \n care obiceiurile alimentare erau

foarte diferite de cele de azi. Genera]ia mamei mele tr`ise un r`zboi,
trecuse prin ra]ionalizare, [i obezitatea era lucru rar. Drept urmare,
multe dintre obiceiurile care mi-au fost insuflate i se p`reau fire[ti
mamei, dar nu [i mie.
De exemplu, mi se cerea s` m`nnc totul din farfurie. N-aveam
voie s` m` ridic de la mas` pn` nu-mi terminam por]ia. Totul era
\n regul` cnd eram mic, [i por]iile erau [i ele mici, dar pe m`sur`
ce cre[team era din ce \n ce mai r`u pentru greutatea mea. Chiar [i
atunci cnd voiam cu adev`rat s` sl`besc, \mi era aproape imposibil
s` las mncare \n farfurie. Acum copiii mei trebuie s` m`nnce att
ct le trebuie, iar dac` au \n farfurie mai mult dect pot mnca,
nu-i nicio problem` dac` le r`mne.
Iat` un alt exemplu. Cnd eram copil nu primeam budinc` pn`
cnd nu terminam felul principal. Ce m-a \nv`]at asta? C` budinca
(cea plin` de zah`r [i nes`n`toas`) este scopul, iar mncarea este
doar purgatoriul prin care trebuie s` treci pentru a ajunge la ]elul
t`u cel dulce [i lipicios. |]i spun cu mna pe inim` c` nici asta nu
m-a ajutat prea mult \n a-mi men]ine o greutate optim`. Cum procedez
cu copiii mei? Aproape niciodat` nu mnc`m budinc`, cu
excep]ia cazurilor cnd avem musafiri, [i, bine\n]eles, copiii nu trebuie
neap`rat s` termine felul principal pentru a c`p`ta budinca.
Sau, alt exemplu: mama obi[nuia s`-mi dea un dulce cnd m`
r`neam sau ca r`splat` cnd m` purtam foarte frumos. Asta e alt`
obi[nuin]` care atrn` [i azi de gtul meu ca o piatr` de moar`. Ori
de cte ori sunt pu]in deprimat, m` r`spl`tesc cu un baton de Mars.
|mi promit c` imediat ce termin grupul `sta de Reguli voi mnca o
pr`jitur`.
65

Cu ce obiceiuri \i porne[ti la drum pe copiii t`i? Poate c` pu[tii

t`i de]in o garan]ie genetic` cum c` nu vor avea niciodat` probleme
cu greutatea sau alte probleme de s`n`tate asociate cu dieta
nepotrivit`. Poate copiii t`i au nevoie de cu totul alte obiceiuri dect
ai mei. Poate ai metode mai bune dect mine de a evita genul de
probleme pe care tocmai le-am descris. Aici nu de]in toate r`spunsurile.
|]i atrag aten]ia doar s` ai grij` cu ce obiceiuri alimentare \]i
\nve]i copiii [i s` te asiguri c` sunt cele pe care vrei s` le capete.
66
REGULA 28

Comunic`

Este a[a u[or pentru p`rin]i s`-i elimine pe copii din bucla comunic`
rii . La \nceput sunt prea mici ca s` \n]eleag`. Pe urm`, cnd
cresc, ]i-ai pierdut deja obi[nuin]a [i, oricum, este doar o complica]
ie \n plus s`-i implici [i pe ei. P`i da, dar este, de asemenea, un
pas \n plus spre o familie unit` care func]ioneaz` ca o echip`.
Despre ce fel de comunicare vorbesc? Ei bine, stai s`-]i dau cteva
exemple. |]i aminte[ti s` le spui \ntotdeauna pu[tilor t`i cnd
a[tep]i musafiri? Probabil c` le spui cnd urmeaz` s` vin` cineva de
care sunt \ncnta]i, dar dac` vine o persoan` pe care nici n-o cunosc?
Poate vine cineva s` ia m`suri pentru o nou` hus` pentru canapea
sau s` repare ma[ina de sp`lat. |i spui pu[tiului t`u de un an
unde merge]i ori de cte ori \l pui \n ma[in`? Pentru tine e evident,
dar nu [i pentru el.
{i nu uita un lucru important: comunicarea func]ioneaz` \n
ambele sensuri. Da, trebuie s`-i spui echipei tale ce se \ntmpl` (ideal
ar fi s`-i spui [i de ce), dar trebuie s` ceri la rndul t`u s` fii informat
[i chiar s` ascul]i atunci cnd ]i se r`spunde.
Te consul]i cu copiii atunci cnd stabile[ti unde o s` pleca]i \n
vacan]`? Dac` sunt adolescen]i, probabil c`-]i spun f`r` s`-i \ntrebi,
dar dac` au 6 sau 7 ani?
Dar atunci cnd \]i schimbi ma[ina? Le ceri p`rerea pu[tilor t`i?
OK, n-o s` cumperi un Lamborghini doar pentru c` ei vor unul, dar
po]i s`-i \ntrebi ce conteaz` pentru ei mai mult loc pe bancheta din
spate, CD player care cite[te mp3-uri, trap` pe acoperi[. Fii sigur c`,
67

dac` le-ai cerut p`rerea, sunt mai multe [anse s` fie \ncnta]i de
alegerea ta final`.
Dac` procedezi a[a \ntotdeauna, nota 10 pentru tine. De fapt, tu
ar trebui s` scrii cartea asta, [i nu eu. Pentru c` eu nu-mi amintesc
de fiecare dat`. Dar \mi amintesc suficient de des \nct s` v`d ct de
mult \nseamn` pentru copii s` se simt` b`ga]i \n seam`, s` simt` c`
fac parte din familie. Plus c` se pot dovedi chiar utili dac` [tiu ce se
\ntmpl`. Sunt plini de idei care, e-adev`rat, trebuie cernute cu
aten]ie, dar printre ele po]i descoperi lucruri cu adev`rat utile care
]ie altminteri nu ]i-ar fi trecut prin cap.
68

REGULA 29

Fixeaz`
scopuri clare
Iat` o Regul` pe care am cules-o din lumea afacerilor, o Regul`
excelent`. Managerii buni \[i fixeaz` \ntotdeauna obiective [i lucreaz`
pentru atingerea unor scopuri concrete. {i au absolut` dreptate
s` procedeze astfel. Este foarte demoralizant ca [eful s`-]i spun`:
Vinde mai mult! Habar n-ai dac` va fi dezam`git sau uluit de cei
10% pe care i-ai ob]inut \n plus la vnz`rile pe luna asta. {i \]i imaginezi
c` nici el n-are nici cea mai vag` idee, altfel ]i-ar fi spus:
Vinde cu 10% mai mult!
A[a c` [tim cu to]ii de la serviciu c` scopurile clare sunt bune
[tii ce se a[teapt` de la tine, sim]i c` [efului t`u chiar \i pas` de performan]
ele tale. P`i atunci de ce le spunem copiilor P`streaz`
ordine \n camera ta sau F`-i baie mai des iepura[ului , sau Nu
mai sta atta \n fa]a computerului ?
Nu realizezi c` dai de \n]eles c` de fapt nu-]i pas` att de mult
precum spui? Care variant` ]i se pare mai conving`toare: Nu mai
sta atta \n fa]a computerului sau: Ai voie s` stai la computer cel
mult dou` ore pe zi ? {i care ]i se pare mai u[or de \n]eles de c`tre
copilul t`u?
Uneori nu ne str`duim suficient, dar alteori pur [i simplu nu ne
oprim s` ne gndim dac` pu[tiul va \n]elege ce \ncerc`m s`-i
spunem. Poate c` ]ie: F`-i baie mai des iepura[ului ]i se pare un
69

enun] ct se poate de clar, dar poate copilul chiar nu pricepe ce vrei

de la el. Oare vrei s` spele animalul o dat` pe s`pt`mn`? Sau o dat`
pe lun` ar fi suficient? Oare s`-i dea fn proasp`t de dou` ori pe
s`pt`mn` [i s`-i schimbe rumegu[ul la dou` s`pt`mni? Trebuie
s` te exprimi clar dac` vrei ca pu[tii s` fie motiva]i [i s` simt` c`-]i
pas`. {i cel mai important s` fac` \ntr-adev`r ceea ce le ceri.
Regula asta mi-a venit \n minte acum c]iva ani, cnd am
rugat-o pe feti]a mea s`-[i fac` ordine \n camer`. Cnd m-am dus s`
verific un pic mai trziu am g`sit camera aproape la fel de dezordonat`.
Am \nceput s-o dojenesc pe fiic`-mea, iar ea mi-a spus
r`nit`: Dar am f`cut ordine. Uite! De fapt, ea strnsese totul de pe
podea... [i att. Dar credea sincer c` asta am vrut. Atunci am realizat
c` era vina mea [i c` urmarea era nu numai o \nc`pere r`mas` \n
dezordine, dar [i o atitudine incorect` fa]` de fiica mea.
UNEORI NU NE STR~DUIM
SUFICIENT,
DAR ALTEORI PUR {I SIMPLU
NU NE OPRIM S~ GNDIM.

70

REGULA 30

Nu fi cic`litor
Am citit de curnd un articol despre rezultatul unor cercet`ri
referitoare la cic`leal` (m` \ntreb ct timp au fost cic`li]i cercet`torii
respectivi cu privire la acest subiect pn` s` se apuce de treab`). Ei
au descoperit c`, dac` cic`le[ti oamenii, ace[tia sunt \nclina]i s` fac`
chiar mai pu]in dect ]i-ai fi \nchipuit. Mai bine nu-i cic`le[ti.
P`i [i cum \i determini pe copii s` fac` ceea ce dore[ti dac` nu
prin cic`leal`? Ei bine, cic`leala presupune un ton care sugereaz`
iritarea [i tocmai asta o face att de nesuferit`. {i cic`leala devine
de-a dreptul de nesuportat asta e ceva ce P`rin]ii trebuie s` se asigure
c` nu fac niciodat` atunci cnd \]i cer]i copiii pentru ceea ce
sunt \n loc s` te referi la ceea ce fac. De exemplu: N-ai \nchis u[a
este o remarc` rezonabil`, dar: Niciodat` nu \nchizi u[a aia este
cic`leal`. {i mai r`u e cnd le pui \n discu]ie caracterul: Niciodat`
nu te gnde[ti la ceilal]i sau Of, e[ti a[a de \mpiedicat . Dac` le
faci asta copiilor t`i, nu faci dect s` \nr`ut`]e[ti situa]ia. {i po]i
s`-i condamni pentru asta?
Nu e nevoie s` folose[ti un ton iritat sau fraze cu caracter personal.
Tot ce trebuie s` faci este s` fii ferm [i s` spui clar ce se va
\ntmpla dac` nu te ascult`. Cam a[a: Te rog s`-]i faci lec]iile. Dac`
nu sunt gata pn` la ora 6, o s` \nchid computerul pn` cnd le vei
termina. Apoi nu mai zici nimic pn` la ora 6 [i, dac` e cazul,
\nchizi computerul. Dac` asta este abordarea ta standard, nu le va
lua mult copiilor pn` s`-[i dea seama c` nu glume[ti.
71

Am fost odat` la cineva \n vizit` la prnz [i masa din buc`t`rie,

unde urma s` mnc`m, era plin` de juc`rii, desene, dulciuri, buc`]i
de Lego, c`r]i de joc [i alte chestii asem`n`toare. M-am oferit (oarecum
enervat) s` o cur`]. Oh, nu , a replicat gazda, nu e nevoie. O
s-o cure]e copiii. M-am \ntrebat cum Dumnezeu \i va convinge pe
copii s` cure]e masa \nainte ca mncarea s` se ard` pe foc, de vreme
ce ei erau foarte prin[i cu alte activit`]i, dar ea a ie[it \n u[a buc`t`
riei [i a strigat pe un ton vesel: Peste exact 10 minute, tot ce e pe
masa din buc`t`rie ajunge la co[ul de gunoi! |n mod clar obi[nui]i
cu asta [i convin[i \n rndurile anterioare, cnd mama trecuse la
fapte , copiii au ap`rut cu to]ii instantaneu [i \n cinci minute masa
era preg`tit` pentru prnz. Nici un pic de cic`leal` mama a spus
o singur` dat` ce avea de spus [i s-a asigurat c` pu[tii [tiu ce
urmeaz` s` se \ntmple dac` o ignor`.
NU E NEVOIE S~ FOLOSE{TI
UN TON IRITAT SAU
FRAZE CU CARACTER PERSONAL.

Mai e ceva ce merit` s` fie spus cu privire la cic`leal`, [i anume

c` este o perioad` de c]iva ani \n care copiii pot face singuri anumite
lucruri, dar e nerezonabil s` le pretinzi s`-[i aminteasc` singuri.
A[a c` \n loc s` fii sup`rat c` pu[tiul t`u a uitat iar s` hr`neasc`
hamsterul [i s` fii tentat s`-l cic`le[ti, toat` lumea va fi mai fericit`
dac` prive[ti \n]elegerea astfel: copilul se achit` de datorie dac`
hr`ne[te hamsterul, cu condi]ia ca tu s`-i aduci aminte. Acum mai
ai nevoie doar de cineva care s` te cic`leasc` pe tine pentru a-]i
aduce aminte.
72

REGULI
PRIVIND
DISCIPLINA

Nu [tiu cum e[ti tu, dar mie nu-mi place cuvntul disciplin` .
Implic` ceart`, pedeaps`, chiar [i (fereasc` Sfntul!) b`taie. Copiii
ar trebui s` fie att de cumin]i \nct s`-i vezi, dar s` nu-i auzi
chestii din astea.
{i totu[i, odat` ce ai trecut peste cuvntul \n sine, descoperi c` e
vorba, de fapt, despre un lucru esen]ial [i care \]i e la \ndemn`.
Astfel, am v`zut deja care este valoarea limitelor (Regula 24), iar
disciplina este despre cum s` \nt`re[ti aceste limite. Dac` \n]elegi
totul cum trebuie referitor la disciplin` este mult mai u[or s` fii
p`rinte [i este mult mai u[or s` fii copil. Da, pu[tii t`i vor beneficia
enorm de pe urma unei bune discipline. Cnd totul merge bine, nu
e nevoie de niciun pic de ceart`, pedeaps` sau b`taie. {i atunci toat`
lumea este fericit`.
75

REGULA 31

Forma]i
front comun
Dac` i-ai cere [efului t`u o zi \n plus de concediu [i el ar zice nu,
ai fi dezam`git, dar te-ai resemna. La urma urmelor, nu e vorba de
ceva ce ]i se cuvine. Dar s` presupunem c` apoi l-ai \ntreba [i pe
[eful [efului t`u, care ar r`spunde: Da, sigur, nicio problem`.
Acum ce mai crezi?
Nu e[ti sigur dac` e-n regul` s`-]i iei ziua de concediu sau nu.
Dar e[ti sigur c` opinia [efului t`u nu conteaz` prea mult. {i dac`
[eful t`u \]i va spune alt` dat` nu , [tii ce s` faci. De fapt, poate
chiar e mai bine ca data viitoare s` treci peste [eful t`u din start. |n
timpul `sta, [eful t`u se simte subapreciat [i frustrat, probabil c` e
sup`rat pe [eful lui [i [tie c` a pierdut respectul t`u. Iar [eful [efului
t`u descoper` c` a pierdut respectul [efului t`u.
E[ti confuz? Nu m` mir`. Inconsecven]a celor doi p`rin]i duce
la confuzia copiilor, la frustrare [i la subminarea respectului lor.
Dac` [eful [efului t`u l-ar fi sus]inut pe [eful t`u, totul ar fi fost ct
se poate de simplu.
Trebuie s` \n]elegi c`, dac`-]i subminezi partenerul \ncercnd s`
fii dr`gu] cu copilul t`u astfel \nct el s` te iubeasc` mai mult (da,
admite, la asta se reduce totul), nu reu[e[ti dect s`-l z`p`ce[ti pe
copil [i s`-i subminezi att respectul pentru voi amndoi, ct [i
\ncrederea \n att de importantele limite.
76

Dac` e[ti p`rinte singur, s` nu crezi c-ai sc`pat! Acela[i lucru se

aplic` ori de cte ori exist` cineva cu care \mpar]i responsabilitatea
pentru copil. P`rin]ii t`i, atunci cnd merg cu voi \n vacan]`, sau
bona, sau prietena ta care are grij` de el \n fiecare mar]i dup` [coal`.
Dac` vre]i ca pu[tiul vostru s` se simt` \n siguran]`, trebuie s`
v` sus]ine]i unul pe cel`lalt. {i asta \nseamn` inclusiv s` juca]i
amndoi rolul poli]istului dur. Merit`: copilul va fi mai fericit, va fi
mai sigur \n privin]a limitelor [i v` va respecta ([i iubi) pe amndoi
pentru asta. |n cele din urm`.
Bine\n]eles, nu trebuie s` c`de]i de acord dinainte asupra
fiec`rei minuscule reguli posibile cnd e vorba de detalii trebuie
doar s` conveni]i c` indiferent ce spune unul dintre voi, cel`lalt \l va
sus]ine dac` va fi \ntrebat. Dac` Tati a spus nu, atunci r`spunsul e
nu . Este crucial s` \n]elegi c`, \n afar` de treburile importante
asupra c`rora a]i c`zut deja de acord dinainte (Regula 12), faptul c`
e[ti de acord cu partenerul este mult mai important dect lucrul
asupra c`ruia e[ti de acord.
FAPTUL C~ E{TI DE ACORD
CU PARTENERUL
ESTE MULT MAI IMPORTANT
DECT LUCRUL ASUPRA C~RUIA
E{TI DE ACORD.

77

REGULA 32

Vorba dulce
mult aduce

|]i aminte[ti cum erai cnd erai mic? Hai, gnde[te-te sigur c`
po]i. Acum imagineaz`-]i c` \nv`]`toarea ]i-ar fi promis o stelu]`
aurie/o ciocolat`/un pix la alegere din dul`piorul cu papet`rie dac`
te vei descurca bine la urm`toarea dictare. Acum imagineaz`-]i c`, \n
loc de asta, te-ar fi amenin]at c` dac` nu te descurci la dictare o s`
r`mi \n clas` toat` ziua \n timpul recrea]iilor/o s` prime[ti o bil`
neagr`/n-o s` mai ai voie la ora de sport (sau o s` mergi mai des la
sport, \n func]ie de \nclina]iile tale sportive). Cu care dintre aceste
abord`ri ai fi ob]inut rezultate mai bune la dictare?
Dac` semeni cu mine, ai fi avut [anse destul de mici s` faci bine
la vreo dictare. Dar cu siguran]` eu m-a[ fi str`duit mai mult pentru
recompens` (abordarea pozitiv`). {i la fel ai fi f`cut [i tu, dac` e[ti o
persoan` cu comportament tipic. Cercet`rile moderne \n psihologie
infantil` au stabilit cu certitudine c` abordarea pozitiv` este mai eficient`
\n a-i determina pe copii s` coopereze.
Asta nu \nseamn` c` trebuie s`-]i recompensezi copiii ori de cte
ori spun te rog sau s`-i pl`te[ti pentru c` [i-au f`cut curat \n camer`.
De cele mai multe ori, ei ar fi ferici]i doar s` [tie c` le-ai observat eforturi
le
[i c` le apreciezi. A[a c` spune-le: Mi-a pl`cut cum ai mul]umit
la magazin sau Oau, ]i-ai f`cut ordine \n camer` f`r` s`-]i spun eu.
Bravo! , sau Mul]umesc pentru c` ai fost a[a de lini[tit azi-diminea]`
[i m-ai l`sat s` mai dorm un pic. Acum vor vrea s` repete figura ast

78

fel \nct s`-]i ob]in` laudele din nou. E vital ca pu[tii s` [tie c` ai observat
ce au f`cut bine, a[a c` aminte[te-]i s`-i lauzi de fiecare dat`, altfel
abordarea pozitiv` nu va mai func]iona ([i-o s` te trezeasc` ciorov`iala
lor duminica la 6 diminea]a).
E VITAL CA PU{TII S~ {TIE
C~ AI OBSERVAT CE AU F~CUT
BINE, A{A C~ AMINTE{TE-}I
S~-I LAUZI DE FIECARE DAT~.

Cnd e vorba despre lucruri importante, despre care ai discutat

cu ei \nainte, e important s` folose[ti promisiuni \n loc de amenin]`
ri. Promite-le c` o s` primeasc` cina favorit` dac` se poart` foarte
frumos \n parc sau promite-le o m`rire a aloca]iei pentru haine
dac` p`streaz` ordinea \n camera lor timp de o lun` \ntreag`.
Nu spun c` amenin]`rile nu au [i ele rolul lor, dar \ntr-o lume
ideal` ele ar exista doar undeva \n fundal, f`r` s` fie vreodat` puse
\n practic`. Amenin]`rile sunt pentru lipsuri serioase \n comportament,
dar, chiar [i-a[a, ar trebui folosite \ntotdeauna \mpreun` cu
promisiuni. De exemplu, \i po]i spune adolescentului t`u c` dac` se
\ntoarce \n continuare trziu acas` nu va mai avea voie s` ias`
weekendul viitor; \n schimb, dac` vine acas` la ora stabilit` timp de
o lun`, vei da \nainte ora de intrare \n cas` cu 15 minute.
O singur` aten]ionare aici (doar nu trebuie s`-]i fie prea u[or).
Ai grij` s` nu creezi o presiune prea mare pe copii fixndu-le stan

79

darde prea \nalte [i promi]ndu-le recompense prea substan]iale.

Dac` \i promi]i adolescentului t`u propria lui ma[in` pentru o not`
de peste 9,90 la examen, creezi o presiune dubl`. Pu[tiul se va sim]i
pedepsit de dou` ori dac` nu reu[e[te. O dat` pentru c` va sim]i c`
a e[uat (de[i poate a luat o not` foarte bun`, dar sub 9,90), [i apoi
pentru c` nu va avea ma[in`.
80

REGULA 33

Fii consecvent!

Cnd eram copil, \ntr-o zi \i puteam r`spunde mamei obraznic

[i ea rdea [i-mi spunea c` e mul]umit` c` \mi pot lua singur ap`rarea.
A doua zi puteam s`-i r`spund exact la fel [i s-o \ncasez.
Niciodat` nu aveam vreun indiciu despre cum va reac]iona. Asta se
aplica nu numai la r`spunsuri insolente, ci \n orice alt` situa]ie.
Mi-am petrecut o mare parte din copil`rie mergnd pe srm`
\ntr-un echilibru precar, f`r` s` [tiu la ce reac]ie s` m` a[tept din
partea ei.
|n plus, nu aveam nici cea mai vag` idee ce \mi este permis [i ce
nu p`rea c` de fiecare dat` o loterie secret` la care nu am dreptul
s` particip decide cum ar fi trebuit s` m` comport. A[a c` nu prea
era cazul s` \ncerc s`-mi \mbun`t`]esc comportamentul. Puteam s`
dau de necaz, dar erau tot attea [anse s` nu p`]esc absolut nimic.
|n general, riscul p`rea justificat cel pu]in pentru mine.
Copiii t`i trebuie s` [tie ce este [i ce nu este acceptabil. Ei stabilesc
asta \n func]ie de ceea ce a fost acceptabil ieri [i alalt`ieri.
Dac` nu primesc un mesaj consecvent, nu au niciun indiciu despre
cum trebuie s` se comporte [i prea importantele limite (din nou
Regula 24) nu sunt bine men]inute. Prin urmare, ace[ti copii vor fi
confuzi, nesiguri [i, probabil, se vor sim]i neiubi]i.
S`-]i spun care e cel mai important lucru \n cadrul acestei
Reguli: nu ai voie s` \ncalci regulile nici chiar atunci cnd vrei. Pur
[i simplu nu e corect fa]` de copii. Dac` ai decis c` nu au voie s`
doarm` cu tine \n pat, trebuie s` respec]i regula (cu excep]ia cazului
81

cnd e[ti preg`tit s` o schimbi definitiv). Numai pentru c` mezinul

t`u a fost cam trist ast`zi [i e a[a de c`ldu], [i pufos, [i miroase frumos
dup` b`i]`, [i tu e[ti la rndul t`u un pic deprimat... nu, nu,
NU! Opre[te-te chiar acum! Dac`-l la[i o dat` \n patul t`u va fi de
zece ori mai greu s`-i spui nu data viitoare, plus c` nu va \n]elege
de ce. Spune nu acum (cu blnde]e [i cu o \mbr`]i[are \n plus) [i
e[ti crud doar ca s` fii bun (att cu tine, ct [i cu el).
Ai observat c` un pic mai devreme am spus cu excep]ia cazului
\n care e[ti preg`tit s` schimbi regula definitiv ? Bine\n]eles,
schimbarea regulilor este mereu o op]iune. Poate realizezi brusc c`
via]a ar fi mult mai dulce dac` copilul ar dormi cu tine \n fiecare
noapte [i chiar nu \n]elegi de ce i-ai interzis asta ini]ial. Ei bine, da,
po]i schimba regula (consult`-te cu partenerul mai \nti), dar odat`
schimbat`, trebuie s-o respec]i pe termen lung. Copiii vor fi la fel de
z`p`ci]i dac` le schimbi regulile lunar ca [i dac` le schimbi zilnic.
Deci ct timp trebuie s` respec]i noua versiune a regulii? Dac` nu
permanent, atunci m`car pn` cnd pu[tii t`i au uitat c` a fost
vreodat` altfel. {i cu ct copiii sunt mai mari, cu att uit` mai greu.
CEL MAI IMPORTANT LUCRU
|N CADRUL ACESTEI REGULI:
NU AI VOIE
S~ |NCALCI REGULILE
NICI CHIAR ATUNCI CND VREI.

82

REGULA 34
Folose[te umorul
Adolescent fiind, o ajutam odat` pe mama s` preg`teasc` masa
(folosesc termenul ajutam \ntr-un sens foarte imprecis, a[a cum vei
vedea). Mama g`tea, iar eu am scos maz`rea din congelator. Dintr-un
motiv pe care nu reu[esc s`-l justific, am ]inut punga de maz`re de
col]ul de sus [i am folosit foarfeca pentru a t`ia col]ul, chiar sub nivelul
degetelor cu care ]ineam punga. Predictibil, \ntreg pachetul (mai
pu]in col]ul care a r`mas \ntre degetele mele) a c`zut pe podea [i
maz`rea \nghe]at` s-a r`spndit prin toat` buc`t`ria sub frigider,
sub aragaz, sub ma[ina de sp`lat [i sub picioarele noastre.
M-am uitat \ngrozit la mama, care era deja cam tensionat` (\ncercnd
s` tran[eze carnea, s` fiarb` legumele [i s` nu ard` sosul,
toate \n acela[i timp), \n a[teptarea inevitabilei predici... Dar, \n
schimb, mama era coco[at` de rs.
{i [tii ceva? N-am mai f`cut niciodat` aceea[i gre[eal` (da, [tiu,
majoritatea oamenilor reu[esc s` treac` prin via]` f`r` s` fac`
aceast` gre[eal` de fel). Ideea e c` n-a fost nevoie s` fiu certat pentru
a-mi \nv`]a lec]ia. Faptul c` mama a izbucnit \n rs \n loc s`-mi
spun` c` nu sunt prea de[tept (ceea ce, sincer, era oricum mai mult
dect evident) a \nsemnat mult mai mult pentru mine [i pentru
rela]ia noastr`.
Bine\n]eles, atunci a fost vorba despre un accident, oarecum stupid.
Dar cum te descurci atunci cnd copiii te c`piaz` \n mod deliberat
sau \]i r`spund obraznic? Chiar [i atunci po]i s` transformi cu
u[urin]` sup`rarea \n distrac]ie. Dac` faci o glum` sau dac`-i
83

tachinezi \ntr-un mod prietenos [i afectuos, deseori le distrugi

hot`rrea de a-]i face via]a mizerabil` \n urm`toarele cinci minute.
|n plus, o s` v` distra]i mai bine \mpreun` [i o s` ave]i o rela]ie mai
bun`.
Exist` o carte excelent` pentru copii scris` de John Burningham
Ai prefera...? . Copiii sunt \ntreba]i dac` ar prefera, de exemplu, s`
fie stropi]i cu ap` sau tr]i \n noroi de c`tre un c`]el, sau mnji]i cu
dulcea]`? (Apropo, o recomand din toat` inima. Cartea, evident, nu
mnjirea cu dulcea]`.) Copiii mei mai mici o ador` [i uneori, cnd
\ncep s` se poarte urt, dezamorsez conflictul \ntrebndu-i: Ai
prefera... s` te opre[ti chiar acum, s` fii trimis \n camera ta pentru
cinci minute, sau s` fii gdilat f`r` mil` timp de 30 de secunde? De
obicei, asta-i face s` chicoteasc` [i le distrage aten]ia de la ceea ce
urmau s` fac`, iar pe de alt` parte copiii par s` aprecieze faptul c` au
fost opri]i f`r` s` fie certa]i. Acum, c` stau [i m` gndesc la asta, [tiu
[i c]iva adul]i cu care ar merita s` \ncerc aceea[i strategie.
FOLOSE{TE UMORUL...
O S~ V~ DISTRA}I
{I VE}I AVEA
O RELA}IE MAI BUN~.

84
REGULA 35

Concentreaz`-te
asupra problemei,
nu asupra persoanei
{tiu o doamn` foarte cumsecade care a f`cut un curs de psihologie
a copilului sau ceva de genul `sta. Stnd odat` de vorb` cu
ea, ne-a spus c` a \nv`]at la curs un principiu vital: Nu e un copil
r`u, e un copil bun care a f`cut un lucru r`u. Ei bine, nou` ni s-a
p`rut unul dintre cele mai amuzante exemple de psihologie politically
correct dus` la extrem pe care am auzit-o \n via]a noastr` [i nu
pierdeam nicio ocazie de a parodia acest sfat absurd de siropos.
Chestia jenant` este c` de fapt trebuie s` admit c` doamna avea
dreptate 100%. |nc` mai iau \n rs exprimarea aceasta ( Nu e un
computer prost, e doar un computer bun care a f`cut un lucru
prost. ), dar \nghi]indu-mi orgoliul trebuie s` recunosc c` principiul
\n sine este ct se poate de corect.
Odat` ce i-ai spus unui copil c` e r`u, obraznic, egoist, lene[,
gras, prost, necioplit, neatent sau orice altceva, i-ai pus o etichet`. {i
dac` el ia de bun` acea etichet` ([i de n-ar lua-o nu este el instruit
s` ia de bun tot ce-i spui?), va \ncepe s` se comporte ca atare.
Va spune: N-are rost s` fac eforturi, a[a sunt eu lene[. Sau:
Ce-am de pierdut? Oricum, ei m` consider` obraznic. Bine\n]eles,
nu e vorba despre un gnd con[tient, cel pu]in nu atunci cnd sunt
85

mici. Dar dac` le pui copiilor o etichet`, ei se vor conforma a[tept`

rilor tale.
Ceea ce trebuie s` faci este s` le condamni comportamentul, nu
pe ei ca persoane. Po]i spune: Faci un lucru egoist sau: E foarte
nepoliticos s` for]ezi nota a[a. |n felul `sta nu faci un comentariu
la adresa lor, ci la adresa comportamentului lor. {i dac` citind aceste
rnduri \]i vine s` strigi: Dar e lene[! , nu-]i spun c` gre[e[ti, de[i
ar fi cam incorect din partea mea s` admit c` ai putea avea dreptate.
Spun doar c` n-ar trebui niciodat`, dar niciodat` s` spui asta \n fa]a
copilului sau a altcuiva (\n caz c` ajunge cndva la urechile lui).
P`streaz`-]i comentariul pentru gndurile tale cele mai intime chiar
[i cnd se ridic` de la mas` pentru a treia oar` la rnd f`r` s`
strng` masa (nici vorb` s` te ajute s` speli vasele...).
CEEA CE TREBUIE S~ FACI
ESTE S~ LE CONDAMNI
COMPORTAMENTUL,
NU PE EI CA PERSOANE.

Etichetele pozitive sunt cu totul alt` mncare de pe[te. Atta

timp ct exprim` adev`rul (nu pune prea mult` presiune pe copilul
t`u f`cndu-l s` \ncerce s` ating` ni[te standarde inaccesibile pentru
el), etichetele pozitive \l vor \ncuraja pe copil s` se comporte \n
conformitate cu ele atent, grijuliu, curajos sau harnic.
86

De fapt, uneori po]i folosi etichetele pozitive pentru a consolida

un comportament bun \ntr-un moment cnd acesta tocmai a lipsit:
Am fost chiar surprins s` v`d c` te por]i att de necioplit. |ntotdeauna
te-am considerat o persoan` foarte politicoas`. |i reasigur`
c` n-ai renun]at la p`rerea bun` pe care o ai despre ei, deci nu-i trziu
s` se comporte conform etichetei politicos .
87

REGULA 36

Nu te pune \n
situa]ii f`r` ie[ire
Of, sunt groaznic la Regula asta. {i numai pentru c` sunt o persoan`
foarte spontan` (asta-i scuza mea). Vorbesc, vorbesc [i la un
moment dat bang! Pn` s`-mi dau seama ce mi-a ie[it pe gur`, am
[i f`cut o amenin]are idioat` pe care nu o pot respecta nicicum. De
curnd i-am spus fiului meu c`, dac` se poart` \n continuare urt, \i
interzic s` se mai uite la televizor pentru un an \ntreg. Evident,
amenin]area e foarte greu de pus \n practic`, absolut dispropor]
ionat` fa]` de gre[eala copilului, iar respectarea ei n-ar fi \n interesul
nim`nui. Pe unde s` sco]i c`ma[a?*
Din fericire, nu sunt aici ca s`-]i spun s` fii ca mine. Nu fac dect
s`-]i comunic ceea ce am \nv`]at urm`rind al]i p`rin]i, mul]i dintre
ei mai buni dect mine. |mi dau seama cnd gre[esc [i sunt mult mai
bun dect eram \nainte (ei, am zbrcit-o \n cazul `sta, cu televizorul).
{i, precum [tii, asta e cheia pentru a fi un P`rinte [tim cnd
mai avem de \nv`]at [i continu`m s` ne str`duim.
Bine\n]eles, marea problem` cu interzicerea accesului la televizor
pentru un an este aceea c` amenin]`rile sau pedepsele promise trebuie
\ntotdeauna respectate. Dac`-i spui copilului c` va sta toat` seara \n
cas` dac` nu pune piesele de puzzle \n cutiile lor, asigur`-te c`,
\ntr-adev`r, dac` nu pune piesele la loc nu iese afar` sub nicio form`.
* Pentru r`spuns, cite[te Regula 38.
88

Altfel, evident, n-o s`-]i mai ia \n seam` amenin]`rile din moment

ce va descoperi c` sunt simple vorbe.
Un prieten de-al meu nu reu[ea s`-[i respecte niciodat` promisiunile
[i, drept urmare, copiii lui cam sc`paser` de sub control.
Dup` o conversa]ie cu un prieten \n]elept care l-a luminat pu]in, a
\ncercat o alt` abordare. |n timpul unei vacan]e, l-a amenin]at pe
fiul s`u: Dac` nu \ncetezi, mine nu mai mergi cu noi la surf.
Pu[tiul probabil c` s-a gndit: Ha, ba o s` merg, tata nu face niciodat`
ce spune, plus c` dac` eu nu merg la surf, cineva va trebui s`
stea acas` cu mine.
Ceea ce pu[tiul nu [tia era c` tat`l lui chiar vorbea serios. A[a
c`, dup` ce copilul a continuat s` se poarte \n acela[i fel, tat`l s-a
]inut de cuvnt. {i a r`mas acas` cu el. Nu numai c` pu[tiul a pierdut
ziua de surf, dar a trebuit s`-[i petreac` \ntreaga zi cu un t`tic
cu capsa pus`, c`ruia nu-i convenea deloc c` st` acas` din cauza
comportamentului fiului s`u. Cred c` nu mai e nevoie s` spun c`
lec]ia a fost foarte eficient`, iar prietenul meu s-a sim]it \ncurajat
s`-[i respecte amenin]`rile \n continuare.
A[a c` \ntotdeauna du-]i amenin]`rile la bun sfr[it [i nu te
pune \n situa]ii f`r` ie[ire f`cnd promisiuni pe care nu e[ti sigur c`
le po]i respecta. Gnde[te \nainte de a vorbi (not` pentru mine
\nsumi: trebuie s` m` str`duiesc mai mult pentru Regula asta).
COPILUL N-O S~-}I MAI IA
|N SEAM~ AMENIN}~RILE
DIN MOMENT CE VA DESCOPERI
C~ SUNT SIMPLE VORBE.

89

REGULA 37

Dac`-]i pierzi
cump`tul, tu e[ti
cel care pierde
Copiii no[tri \nva]` s` se comporte privindu-ne pe noi. Dac`
spunem mul]umesc [i te rog , vor \nv`]a s` fac` le fel (\n timp).
Dac` ne \mb`t`m pulbere \nainte de micul dejun, vor considera c`
a[a e normal. Iar dac` ne pierdem cump`tul cnd al]ii nu fac ceea ce
vrem noi s` fac`, vor gndi c` acesta este comportamentul corect.
|n majoritatea cazurilor e destul de u[or s` ne purt`m a[a cum
vrem s` se poarte [i copiii no[tri. Dar exemplul pe care-l oferi este
critic atunci cnd tensiunea \ncepe s`-]i creasc` adic` tocmai cnd
e a[a de greu s` fii un bun exemplu (fir-ar s` fie!). Deci cum reac]
ionezi atunci cnd copilul te contrazice? Reu[e[ti s` r`mi calm, s`
nu ridici vocea [i s` ascul]i ce are de spus? Nu e u[or, Dumnezeu ne
e martor, dar e singurul mod \n care po]i ob]ine o reac]ie similar`.
|n majoritatea cuplurilor, habar n-am din ce motiv, unul dintre
p`rin]i e mai \nclinat spre a-[i pierde cump`tul cu copiii dect cel`lalt.
Dac` acela e[ti tu, n-o lua ca pe un e[ec comportamentul t`u
e ct se poate de normal. Dar trebuie s` \n]elegi c` ori de cte ori \]i
pierzi firea cu copiii, de fapt aprobi \n felul `sta reac]iile de acela[i
fel din partea lor. De fapt tu e[ti cel care pierde. De asemenea, de
fiecare dat` distrugi cte pu]in din rela]iile lor viitoare copiii cresc
90

gndindu-se c` urlnd ob]ii ceea ce vrei [i c` acesta este modul standard

de gestionare a conflictelor.
Acela[i lucru se aplic`, apropo, loviturilor. Indiferent care e
opinia ta despre b`taie, un lucru e clar: nu func]ioneaz`. Transmite
copiilor mesajul c`, \n final, lovindu-i pe oameni ob]ii ceea ce vrei.
Dac`-]i love[ti copiii luat de val, \i la[i s` vad` c` ]i-ai pierdut controlul.
Asta e destul de \nsp`imnt`tor pentru copii, la fel cu a le
transmite c` e \n regul` s`-]i pierzi controlul [i s` fii agresiv. Dac` \i
love[ti cu snge rece, asta arat` c` te-ai gndit [i ai ajuns la concluzia
c` agresiunea este solu]ia.
Dac`-]i love[ti copiii des, \i vei distruge emo]ional [i \i vei trans-
forma \n b`t`u[i. {i dac` te-ai hot`rt s` nu-i love[ti dect foarte rar,
de ce s`-i mai love[ti de fel? P`rerea mea e c` dac` ai \nceput s`-]i
love[ti copilul, e greu s` hot`r`[ti unde s` te opre[ti. P`rin]ii nu au
nevoie s`-[i loveasc` copiii pentru a se \n]elege cu ei.
DAC~ AI |NCEPUT
S~-}I LOVE{TI COPILUL,
E GREU S~ HOT~R~{TI
UNDE S~ TE OPRE{TI.

Cum procedezi dac` sim]i cum te umpli de furie [i [tii c` e[ti pe

cale s` izbucne[ti? |nva]` s` recuno[ti semnele ct mai de timpuriu,
astfel \nct s` po]i alege un alt tip de reac]ie. Dac` nu reu[e[ti, fugi!
Repede, dac` e nevoie. Ie[i onorabil din situa]ie atta timp ct mai
po]i eu numesc asta pauz` pentru p`rin]i . Dac` ai copii mici,
91

asigur`-te c` r`mn \n siguran]` (dac` e nevoie, ia-i [i pune-i

\ntr-un loc sigur) [i apoi retrage-te dac` e cazul la o distan]` suficient
de mare \nct s` nu-i mai auzi pn` te calmezi [i \]i recape]i
for]ele pentru a intra din nou pe cmpul de lupt` . Pn` atunci,
probabil c` pu[tii \[i vor fi dep`[it oricum momentul de rebeliune.
92

REGULA 38

Cere-]i scuze
dac` ai gre[it

Unul dintre lucrurile pe care ar trebui s`-l fi re]inut pn` acum*

este acela c` modul \n care ne purt`m este cel mai puternic model
pe care copiii no[tri \l au pentru propriul lor comportament. Spuneam
mai devreme c` dac` nu vrei ca pu[tii t`i s`-[i piard` cum-
p`tul, nici tu nu trebuie s` ]i-l pierzi pe al t`u, iar dac` vrei s` spun`
te rog [i mul]umesc trebuie s` fii la fel de politicos cu ei. Ei bine,
acum este vorba despre un alt lucru pe care trebuie s` fii capabil
s`-l faci cu copiii t`i, un lucru care li se pare teribil de dificil unor
p`rin]i (ai fi uimit s` afli ct de mul]i).
B`nuiesc c` sentimentul este c` dac` admi]i c` ai gre[it,subminezi
\ncrederea copilului \n atotputernicia ta. Dac` spui \mi pare
r`u , el va realiza c` nu e[ti perfect. Ei bine, am nout`]i! E doar
o problem` de timp pn` cnd copiii \[i dau seama singuri de lucrul
`sta. Ai putea la fel de bine s`-i dezam`ge[ti cu blnde]e ar`tndu-
le, din cnd \n cnd, c` nu e[ti Dumnezeu [i c` faci [i tu gre[eli.
Cu ct e[ti mai dispus s`-]i ceri iertare cnd gre[e[ti, cu att pu[tii
t`i vor observa c` nu te desconsider` nimeni dac` admi]i c` n-ai avut
dreptate. {i vor vedea, de asemenea, c` oricine face gre[eli [i c` nu trebuie
s`-]i fie ru[ine s` recuno[ti cnd ai gre[it. Da, trebuie s` fii
con[tient de gre[eal`, s` fii capabil s` o \ndrep]i, dar s` nu-]i fie ru[ine.
* Presupun c` cite[ti cartea \n ordine [i nu \ncepi de aici.
93

Copiii t`i trebuie s`-[i cear` instinctiv iertare atunci cnd \[i dau
seama c` au r`nit, ofensat, sup`rat sau deranjat pe cineva.
COPIII T~I TREBUIE
S~-{I CEAR~ INSTINCTIV
IERTARE ATUNCI CND
|{I DAU SEAMA C~
AU R~NIT, SUP~RAT
SAU DERANJAT PE CINEVA.

A[ putea ad`uga c` unii adul]i au probleme \n a-[i cere iertare

oricui, cu att mai mult copiilor lor. Dac` ai o problem` \n a-]i recunoa[
te gre[elile, ocup`-te de problem` acum, \nainte ca pu[tii t`i s`
ajung` s` te imite.* Perioada \n care e[ti p`rinte este minunat` pentru
a-]i dep`[i punctele slabe \nainte de a le transmite mai departe
genera]iilor urm`toare.
|]i aminte[ti c` \n Regula 36 povesteam cum i-am interzis fiului
meu s` se uite la televizor un an de zile? Singurul mod de a ie[i cu
fa]a curat` a fost s`-i spun drept: |mi pare r`u, am f`cut o gre[eal`.
M-am enervat, ceea ce n-ar fi trebuit s` fac, [i ]i-am dat o pedeaps`
absurd`. Ar fi trebuit s`-]i spun c` n-o s` ai voie la televizor o
s`pt`mn` dac` ai s` continui s` fii nepoliticos cu mine. Poate
pu]in umilitor, dar m`car am dres-o!
* Realizez acum c`, prin defini]ie, dac` a[a e[ti tu, nu vei admite c` gre[e[ti.
|ns`
am \ncredere \n faptul c` e[ti suficient de P`rinte \nct s` \ncepi de undeva. H
ai!
{tii c` po]i...
94

REGULA 39

Prime[te-i \napoi
cu c`ldur`
OK, deci te-ai certat cu copilul. Poate te-ai descurcat bine, poate
nu (e[ti om [i tu...). Dar e[ti un P`rinte, deci prea r`u nu poate s` fie.
Pu[tiul t`u, pe de alt` parte, a fost exilat \n camera lui.
Ce se \ntmpl` \n continuare? Este foarte important [i am creat
o Regul` distinct` pentru c` am v`zut prea mul]i p`rin]i gre[ind.
Copilul vine \napoi plin de remu[c`ri, chiar cerndu-[i iertare, iar
p`rintele se repede din nou asupra lui reamintindu-i ct de urt s-a
purtat. Urm`torul lucru pe care-l face copilul este s` intre \n defensiv`,
s` dea contraargumente [i s` sfr[easc` prin a fi trimis iar \n
camera lui. Eventual, p`rintele nu mai vorbe[te deloc cu el [i st`
\mbufnat.
Procednd astfel \i r`pe[ti copilului posibilitatea de a sc`pa de
remu[c`ri. Am auzit recent un p`rinte spunndu-i copilului care-[i
ceruse iertare: Important nu e s`-]i ceri iertare. Important e s` nu
mai faci asta din nou. Adev`rat, bine\n]eles, dar nu era momentul
potrivit s` spun` asta. Bietul copil sim]ea \n mod evident c` \nc`
n-a sc`pat de necazuri [i c` nu este iertat [i i-am v`zut fe]i[oara
\ncre]indu-se de plns.
De departe, lucrul cel mai important este ca pu[tiul t`u s` simt`
c`-l iube[ti \n continuare. El trebuie, de asemenea, s` [tie c` are un
rost s`-[i cear` iertare [i s` doreasc` s`-[i schimbe comportamentul.
Dac` tu e[ti \n continuare sup`rat pe el, de ce s` se mai osteneasc`?
95

A[a c`, atunci cnd lupta s-a sfr[it, arat`-i c` e iubit [i ofer`-i afec]
iunea ta. {i arat`-i c` apreciezi scuzele lui [i capacitatea sa de a
recunoa[te c` este responsabil (m`car par]ial) de disputa voastr`.
DE DEPARTE, LUCRUL
CEL MAI IMPORTANT ESTE CA
PU{TIUL T~U S~ SIMT~
C~-L IUBE{TI |N CONTINUARE.

Bine\n]eles, s-ar putea s` sim]i nevoia s` mai discu]i despre problema

respectiv` cu copilul fie despre subiectul din cauza c`ruia
v-a]i contrazis, fie despre modul \n care a reac]ionat. |n regul`, dar
nu o face acum. P`streaz` discu]ia pentru mai trziu, cnd prietenia
voastr` va fi restabilit`. Dac` copilul este mai mare, \i po]i spune c`
o s` discuta]i mai trziu sau po]i pur [i simplu s` ataci subiectul alt`
dat`, \ntr-un moment mai potrivit \n ma[in` (n-are unde s` fug`),
sau poate la culcare. Dar niciodat` \n fa]a altei persoane care n-a fost
implicat` fra]i/surori, alte rude sau prieteni.
Dac` te [tii unul dintre aceia c`ruia \i place s` despice firul \n patru,
rezist` tenta]iei de a aborda din nou [i din nou subiectul certei, cu
excep]ia cazurilor \n care este strict necesar, mai ales cu adolescen]ii.
Majoritatea copiilor [tiu foarte bine unde au gre[it [i discu]iile nesfr[
ite de dup` fiecare ceart` nu vor face dect s`-i scie. Pentru ei, o
astfel de discu]ie nu e un lucru u[or de suportat, a[a c` nu-i face s`
treac` prin asta dect dac` este cu adev`rat necesar. Bine\n]eles, trebuie
\n continuare s` rezolvi problema ini]ial`, dar p`streaz` rezolvarea
pentru un moment \n care ve]i fi amndoi mai veseli.
96

REGULA 40

Dreptul
la exprimare
Poate c` sim]i c` via]a ta ar fi mai u[oar` dac` copiii s-ar comporta
mereu rezonabil. Nu tu certuri, nu tu lacrimi, nu tu accese de
furie. Ai dreptate, ]i-ar fi mult mai u[or. Dar pentru copii n-ar fi bine
s` fie a[a tot timpul. Ei au emo]ii puternice [i trebuie s` fie capabili
s` [i le exprime. Cnd sunt sup`ra]i, trebuie s` li se permit` s` ex-
prime faptul c` sunt sup`ra]i. Treaba ta este s`-i \nve]i s` se exprime
\ntr-un mod acceptabil, [i nu s`-[i reprime sentimentele indiferent
de situa]ie.
Cunosc familii \n care copiii sunt certa]i pentru c` sunt sup`ra]i,
indiferent de modul \n care [i-au manifestat sup`rarea. Sigur, ei trebuie
s` \nve]e s` fie sup`ra]i f`r` a fi agresivi, abuzivi sau amenin]`
tori, dar totu[i trebuie s` li se permit` s` se simt` sup`ra]i [i s`
spun` acest lucru. Furia poate fi justificat`, iar copiilor trebuie s` le fie
clar c` \[i pot exprima astfel furia f`r` s` fie certa]i pentru asta. Ei au
nevoie s` aud`: |mi dau seama exact de ce e[ti sup`rat, dar nici chiar
\n aceste condi]ii nu ai voie s-o \njuri pe sora ta.
Un copil c`ruia nu i se permite s`-[i exprime sentimentele nu va fi
\n stare s` se debaraseze de ele chiar [i adul]ii se lupt` cu problema
asta. Tot ce poate face un copil este s` [i le \nfrneze, ceea ce poate
duce la probleme emo]ionale [i chiar fizice. Mai mult, copilul va deveni
un adult care nu poate spune ce simte, ceea ce se poate dovedi
extrem de d`un`tor \n tot soiul de rela]ii, mai ales \n cele apropiate.
97

Oamenii care au crescut f`r` certuri nu pot \n]elege c` dup` o

ceart` totul poate fi din nou \n regul`. A[a c` nu-[i contrazic partenerul
de team` c` acesta \i va p`r`si. Ceea ce \nseamn` c` problemele
r`mn necomunicate [i prin urmare nerezolvate, apar resentimente,
sentimentele sunt reprimate [i [tim bine c` toate astea sunt
nes`n`toase.
{tiu c` suntem \nc` la sec]iunea despre disciplin`, dar fiindc`
tot discut`m despre exprimarea sentimentelor, vreau s` subliniez
ct de important este plnsul pentru copii. {i pentru adul]i, apropo.
Nu sunt mul]i p`rin]ii care-[i apostrofeaz` copiii cnd plng, dar
am auzit destui spunnd: Nu te mai purta ca un bebelu[ sau
Haide, nu-i chiar a[a r`u. Ei bine, evident c` pentru ei chiar este
a[a r`u, altfel n-ar plnge, nu-i a[a? Vor \nv`]a curnd, la [coal`, s`
nu plng` atunci cnd nu e cazul, a[a c` nu-]i mai face griji pentru
asta. Am \nv`]at cu mul]i ani \n urm` de la un prieten foarte drag c`
reac]ia corect` atunci cnd cineva plnge (inclusiv un adult) nu este:
Haide, gata, nu mai plnge , ci: A[a. Plngi [i descarc`-te.
UN COPIL C~RUIA
NU I SE PERMITE
S~-{I EXPRIME SENTIMENTELE
NU VA FI |N STARE
S~ SE DEBARASEZE DE ELE.

98

REGULI
PRIVIND
PERSONALITATEA
|ntreab` pe oricine are mai mul]i copii [i-]i va spune c` ace[tia
sunt, clar, diferi]i. Da, copiii pot avea aceia[i p`rin]i biologici, pot
cre[te \n aceea[i familie, se pot duce la aceea[i [coal`, pot merge \n
acelea[i vacan]e [i totu[i s` fie persoane complet diferite.
Asta are implica]ii asupra modului cum \i cre[ti. Scopul t`u e s`
le sco]i la iveal` individualitatea, nu s`-i transformi \n ceea ce ai
vrea tu s` fie. Ei, dar [tii deja asta, doar e[ti un P`rinte. Bun, dar cum
procedezi? Despre asta este vorba \n urm`torul grup de Reguli.
Urmeaz`-le [i le vei permite copiilor t`i s` devin` oamenii minuna]
i, independen]i, siguri pe sine, cu gndire liber`, a[a cum au
fost \ntotdeauna predestina]i s` devin`.
101

REGULA 41

Descoper` stimulentele
care func]ioneaz`
pentru copiii t`i
Unul dintre copiii mei poate fi convins s` fac` aproape orice, dac`
el crede c` te va dezam`gi nef`cnd lucrul respectiv. Este cu adev`rat
util, de[i trebuie s` am mare grij` s` nu-l [antajez emo]ional.* Vrea cu
disperare s` plac`, iar eu pot folosi asta ca s`-l motivez. Bine\n]eles,
dup` ce a terminat ce a avut de f`cut, trebuie s` nu uit s`-i spun ct
de mul]umit, impresionat, \ncntat, mi[cat sunt de el.
Altuia dintre copiii mei nu-i pas` nici ct negru sub unghie de
\ncntarea sau dezam`girea mea. Din partea lui, asta e doar problema
mea. |n schimb, \[i dore[te foarte mult s` par` matur [i s` fie
privit ca fiind responsabil. A[a c` asta-i prghia pe care o folosesc
pentru a-l motiva.
Copiii mei sunt motiva]i de lucruri diferite, nu neap`rat acelea[i
lucruri care m` motiveaz` pe mine (de[i v`d c` ciocolata merge
aproape la oricine dar sigur c` nu ne putem motiva copiii folosind
dulciuri, Regula 27).
* Fir-ar s` fie, n-am inclus Regula Nu-]i [antaja emo]ional copilul . Hai s-o numim
Regula 411/2. {i descoper` tu singur de ce e att de r`u s` n-o respec]i.
102

Unele sunt stimulente emo]ionale aprobarea, s` fii privit ca un

adult, aprecierea. Altele sunt stimulente mai specifice care s`-l \ncurajeze
pe pu[tiul t`u s` fac` ceea ce vrei mai mult` responsabilitate,
prestigiu, bani, libertate. Cu alte cuvinte, copiii pot fi r`spl`ti]i
prin a fi l`sa]i s` g`teasc` pentru toat` familia, prin ni[te haine noi
care cred ei c` le vor spori prestigiul printre prieteni sau printr-o or`
de culcare mai \naintat`.
Ideea e c` nu po]i folosi acelea[i vechi stimulente cu fiecare copil,
pentru c` nu vor func]iona. Nu numai c` nu vei ob]ine ceea ce are
fiecare mai bun de oferit, dar nici ei nu vor c`p`ta ceea ce \[i doresc
cu adev`rat. A[a c` trebuie s` te gnde[ti care stimulente func]ioneaz`
pentru fiecare dintre copiii t`i [i s` descoperi modalit`]i de a
le folosi. Recompensele pe care le folose[ti se vor schimba pe m`sur`
ce copiii cresc, dar probabil vei descoperi c` pu[tiul t`u de 2 ani care
iube[te libertatea s-a transformat \ntr-un adolescent care iube[te libertatea.
De[i s-ar putea s` nu-l mai motiveze faptul c` \i permi]i s`
urce sc`rile f`r` ca tu s`-l ]ii de mn`.
|n parantez` fie spus, \n rarele ocazii cnd vei considera necesar
s` folose[ti motivarea negativ` , copiii t`i vor reac]iona la amenin]`
ri diferite. Unuia s-ar putea s` nu-i pese c` nu-i mai dai bani de
buzunar timp de o s`pt`mn`, \n timp ce altul ar putea fi devastat.
Va fi vorba despre acelea[i principii pe care le valorifici \n cazul
motiv`rii pozitive: libertate, bani, prestigiu, aprobare.
|n concluzie, nu presupune c` pu[tii t`i sunt la fel unul cu cel`lalt
sau la fel cu tine. Uneori dureaz` destul de mult pn` s` descoperi
care este stimulentul potrivit pentru fiecare, dar dac` te gnde[
ti [i experimentezi suficient, vei g`si \ntotdeauna ceva.
103

NU PO}I FOLOSI
ACELEA{I VECHI STIMULENTE
CU FIECARE COPIL,
PENTRU C~ NU VOR FUNC}IONA.

104

REGULA 42

Fiecare copil ar
trebui s` aib` un
domeniu \n care
s` [tie c` exceleaz`
Am un v`r care are dizabilit`]i severe de \nv`]are [i o coordonare
slab` din punct de vedere fizic, ceea ce face ca arta, sportul sau
chiar joaca s` fie extrem de dificile pentru el. Sincer, mul]i ani a fost
greu s`-mi dau seama care este punctul lui forte. Fratele lui era un
muzician foarte talentat, c`ruia \i pl`cea s` asculte muzic` [i, cu timpul,
a devenit clar c`, de[i John nu putea s` cnte la un instrument,
a[a cum f`cea fratele lui, avea un sim] special pentru muzic`, \n sensul
c` recuno[tea extrem de u[or orice melodie. Dac` puneam o caset`
\n ma[in`, dup` dou` m`suri \ncepea s` cnte primul vers al
melodiei. A[adar iat` c` [i el este foarte bun la ceva ar putea oricnd
c[tiga Recunoa[te melodia! , \mpotriva oricui.
Majoritatea copiilor sunt mult mai noroco[i ei nu au soarta att
de potrivnic`. Dar exemplul de mai sus demonstreaz` faptul c` pn`
[i copiii cei mai n`p`stui]i au punctele lor forte. Copilul t`u are
nevoie s` [tie c` e bun la ceva, pentru respectul fa]` de sine. Dac` vrei
ca el s` creasc` sim]ind c` poate aduce ceva concret, pozitiv, \n lumea
din jurul s`u [i s` fie mndru de asta, atunci de aici trebuie s` \ncepi.
105
Pe m`sur` ce trece timpul, va c`p`ta \ncrederea de a g`si alte lucruri
la care este, de asemenea, bun. Unii pu[ti sunt buni la o gr`mad` de
lucruri, al]ii doar la unul sau dou` care conteaz` cu adev`rat pentru
ei. Treaba ta este s`-]i urm`re[ti continuu copiii pn` g`se[ti lucrul
acela \n care ei exceleaz` [i s` te asiguri c` sunt con[tien]i de el.
G~SE{TE LUCRUL ACELA
|N CARE EI EXCELEAZ~...
NU TREBUIE S~ FIE CEVA
ACADEMIC
SAU |N LEG~TUR~ CU {COALA.

Nu trebuie s` fie ceva academic sau \n leg`tur` cu [coala

(muzic`, sport, art`), de[i acestea sunt domenii foarte potrivite. Ar
putea fi faptul c` are o memorie excelent` [i \]i poate aminti toate
lucrurile pe care ai uitat s` le pui pe lista de cump`r`turi. Sau poate
c` este persoana cea mai organizat` din familie [i singurul care
reu[e[te s` p`streze DVD-urile \n ordine. Sau poate g`te[te ni[te
macaroane cu brnz` delicioase, sau se \n]elege foarte bine cu animalele.
Ai gij` ca el s` [tie c` exceleaz` \n domeniul respectiv [i
aproape mai important asigur`-te c` [tie c` tu [tii c` exceleaz`.
Apropo, \n cazul fra]ilor mai mici din cadrul unei familii, Regula
devine mai important`. Copiii cei mari fac \n general o mul]ime
de lucruri mai bine dect fra]ii lor mai mici, pentru mult timp.
Dac` ai mai mul]i copii, este destul de greu pentru cei mici s`
str`luceasc` (eu am fost num`rul cinci, a[a c` [tiu despre ce vorbesc).
Deci asigur`-te c` cei mici reu[esc [i ei s`-[i g`seasc` ni[a.
106

REGULA 43

|nva]` s` apreciezi
tr`s`turile de
caracter care \]i
amintesc de altcineva
Cnd fiica mea era mai mic`, \mi amintea de ambele ei bunici.
(De defectele lor.) Nu vreau s-o jignesc \n niciun fel, dar, dac` a[ fi
avut posibilitatea de a alege, nu cred c` asta a[ fi ales s` creez (cel
pu]in nu s` semene cu AMNDOU~). Pe m`sur` ce cre[tea \mi
amintea din ce \n ce mai mult de bunicile ei. Bine\n]eles c` mo[tenise
[i unele dintre calit`]ile lor, dar nu observam asta. Defectele
erau cele care se aruncau ostentativ \n fa]a mea.
Cu toate astea, era fiica mea. {i o iubeam necondi]ionat. A[a c`
am \nv`]at s` iubesc la ea acele tr`s`turi pe care la \nceput era greu
s` le remarci. {tiu, nu e u[or, dar trebuie s` faci asta \ntruct nu-]i
po]i \nvinui copiii pentru mo[tenirea lor genetic`. M`car am devenit
mai \n]eleg`tor fa]` de bunicile ei...
Cel mai greu e s` \nve]i s` iube[ti o calitate care \]i aminte[te de
fostul t`u partener. Dac` e[ti divor]at sau desp`r]it, copiii \]i vor
aduce mereu aminte de fostul , iar tu trebuie s` \nve]i s` iube[ti
aceast` latur` a lor, chiar dac` o ur`[ti \n cel`lalt p`rinte.
107

Nici eu nu am toate r`spunsurile, iar subiectul `sta este unul

dificil. Dar pot s`-]i spun ce m` ajut` pe mine. Mi-am dat seama,
\ntr-un final, c` nu exist` tr`s`turi de caracter 100% negative; conteaz`
cu adev`rat doar felul \n care oamenii \[i folosesc \nclina]iile
naturale. Cunosc o doamn` care, copil fiind, era incredibil de \nc`p`]
nat`. Vreau s` spun din cale-afar` de \nc`p`]nat`. A crescut
[i a devenit ap`r`toare a drepturilor celor nevoia[i. Trebuie s` fii
incredibil de \nc`p`]nat [i de hot`rt ca s` reu[e[ti s` schimbi ceva
\n lumea politicienilor c`rora se pare c` nu le pas`. |ntre timp, \n
via]a personal` s-a \mblnzit [i a devenit o tn`r` \ncnt`toare. De
obicei, spunem c` \nc`p`]narea este o tr`s`tur` negativ`, nu-i a[a?
Ei bine, nu [i \n cazul ei.
NU EXIST~
TR~S~TURI DE CARACTER
100% NEGATIVE.

Doar pentru c` pu[tiul t`u \]i aminte[te de mama lui sau de tat`l
t`u, sau de m`tu[a Betty nu \nseamn` c` \[i va folosi \n acela[i fel
\nsu[irile. A[a c` nu e nevoie s` le respingi. {tii ce ai de f`cut:
insufl`-i valorile care \i vor asigura folosirea \n]eleapt` a talentelor
sale naturale.
108

REGULA 44

Caut` similitudinile
dintre voi
Mda, cu anumi]i copii po]i s` sari direct la Regula urm`toare.
Uneori, copilul \]i aminte[te de tine \n mod constant, iar greutatea
\n cazul `sta e doar s`-]i aduci aminte c` el nu gnde[te chiar \ntotdeauna
la fel cu tine.
Dar unii copii sunt exact pe dos. Te ui]i la ei [i te \ntrebi serios
cum e posibil s` fie ai t`i. Nu ai absolut nimic \n comun cu ei [i n-ai
nici cea mai vag` idee despre modul \n care func]ioneaz` mintea lor.
De cele mai multe ori nu le \n]elegi comportamentul [i pace. De ce
ar izbucni cineva \n lacrimi atunci cnd te \nfurii, te \ntrebi tu, \n loc
s`-]i r`spund`? Cum de prefer` s` se joace cu molu[te [i cu p`ianjeni
cnd tu nu supor]i nici s` te gnde[ti la aceste creaturi?
Evident, n-ai niciun motiv s` \i iube[ti pe ace[ti copii mai pu]in
dect pe ceilal]i. Dar uneori s-ar putea s`-]i fie greu s` faci fa]` momentelor
lor mai emo]ionale atunci cnd acestea sunt de ne\n]eles
pentru tine. Poate c` partenerul t`u se descurc` mai bine pentru c`
se identific` mai u[or cu ei, dar asta nu face dect s` sublinieze
diferen]a.
Eu [tiu exact ce sim]i \n astfel de cazuri, pentru c` am fost \n
aceast` situa]ie. Gnde[te-te c` 50% din genele copilului provin de
la tine, a[a c` trebuie s` recuno[ti ceva tr`s`turi de caracter. G`se[te
aceste similitudini pentru c`, dac` nu le g`se[ti, copilul ar putea
109

interpreta lipsa ta de empatie cu lipsa dragostei. Mai ales dac` are

fra]i sau surori, ar putea realiza, incon[tient, c` pari mai apropiat de
cel`lalt/ceilal]i copil/copii. Poate fi dificil, mai ales dac` e[ti [i de
sex opus lui.
Oricine are un copil adoptat \]i va spune ct e de important s` g`se[
ti o lungime de und` comun`. Mul]i p`rin]i adoptivi se str`duiesc
foarte mult \n sensul `sta, pentru c` sunt suficient de de[tep]i \nct
s`-[i dea seama c` e vital s` g`seasc` un teren comun cu copiii lor. E
adev`rat, unii dintre noi ne sim]im att de diferi]i de copiii no[tri
biologici \nct trebuie s` facem acela[i efort pentru a ne conecta cu ei.
Prin urmare, continu` s` cau]i pn` g`se[ti. Bine\n]eles, copiii se
schimb` [i uneori un copil cu care \]i era foarte greu s` te identifici
ajunge s`-]i semene din ce \n ce mai mult pe m`sur` ce cre[te. Dar nu
conta pe asta. G`se[te interese comune, descoper` c` v` plac acelea[i
c`r]i, \ntreab`-]i p`rin]ii ce asem`n`ri observ` \ntre voi. Str`duie[te-te
s`-]i faci timp numai pentru voi doi [i vezi dac` ave]i ceva gusturi
comune, chiar dac` personalit`]ile voastre par total opuse.
Dac` faci toate astea, copilul t`u se va sim]i iubit [i va sim]i c` face
parte din familie, ceea ce este foarte important. Iar bonusul va fi c`
deseori de la copiii cei mai diferi]i de tine ai cele mai multe de \nv`]at.
50% DIN GENELE COPILULUI
PROVIN DE LA TINE,
A{A C~ TREBUIE
S~ RECUNO{TI CEVA
TR~S~TURI DE CARACTER.

110

REGULA 45

G`se[te la ei
calit`]i pe care
s` le admiri
N-are niciun rost s` tr`ie[ti dac` nu \nve]i permanent. Ai putea
foarte bine s` dai ortul popii acum. Unul dintre cele mai bune lucruri
care ]i se \ntmpl` ca p`rinte este acela c` po]i \nv`]a att de
multe de la copiii t`i.
Ar fi tare plictisitor dac` pu[tii t`i ar fi exact ca tine. Unde ar mai
fi distrac]ia? Deci nu te a[tepta s` fie ca tine, pentru c` nu vor fi. {i
nici lor nu le vor conveni lucrurile pe care le faci tu. Dac` \]i place
cricketul, ei vor fi microbi[ti. Dac` e[ti \nnebunit dup` haine, ei nu
vor mai ie[i din blugii lor nesp`la]i de 4 luni. Asta e meseria lor.
Sunt programa]i s` se separe de tine [i vor face asta din ce \n ce mai
intens pe m`sur` ce cresc, ac]ionnd diferit [i petrecndu-[i timpul
\n alte moduri dect o faci tu.
AR FI TARE PLICTISITOR
DAC~ PU{TII T~I
AR FI EXACT CA TINE.

111

A[adar, \n loc s`-]i par` r`u v`znd cum copiii merg pe o alt`
cale dect tine, bucur`-te pentru ceea ce po]i \nv`]a de la ei. Pu[tii
t`i \]i pot ar`ta lucruri de care n-ai auzit, la care nu te-ai gndit [i
ce \ncnta]i sunt s` te poat` \nv`]a ceva ce tu nu [tii sau nu po]i s`
faci! Te pot \nv`]a lucruri cu adev`rat interesante ([i m` refer aici
mai ales la tehnologie). {i, cel mai pl`cut, copiii t`i se pot purta a[a
cum ]i-ar pl`cea [i ]ie s` te por]i. Da, pu[tii se pot descurca de minune
\n situa]ii cu care tu te-ai luptat dintotdeauna.
Sunt attea de admirat la orice copil, iar admira]ia ta va \nsemna
mai mult pentru el dect a oricui altcuiva (chiar dac` nu vrea s`
recunoasc`). Unul dintre copiii mei spune oamenilor \n fa]`, deschis
[i franc, ceea ce gnde[te, f`r` s`-i pese dac` ceilal]i \l plac sau \l
aprob`. Mie lucrul `sta mi se pare ct se poate de natural, dar mama
lui, c`reia i-a fost \ntotdeauna greu s` se impun` [i care a fost
blestemat`* cu o puternic` nevoie de a se face pl`cut` chiar [i de
c`tre oameni de care nu-i pas`, \l admir` enorm pentru abilitatea sa
de a fi clar [i de a se impune. (Destul de amuzant este c` ea nu mai
e la fel de admirativ` cnd eu fac exact acela[i lucru.)
Mai am [i un alt copil, care este diplomatul suprem. Eu m`
sfor]ez s` fiu ct de ct diplomat atunci cnd este cazul, dar nu m`
simt confortabil. Pe cnd la el totul vine natural [i sunt deseori uimit
de tacticile pe care le adopt` pentru a dezamorsa poten]iale conflicte.
Dac` nu reu[esc s` \nv`] de la el, n-am s` mai \nv`] niciodat`,
pentru c` el este cel mai bun exemplu pe care-l [tiu [i mai e [i permanent
sub nasul meu.
* Sunt vorbele ei, nu ale mele.
112

REGULA 46

Las`-i s` fie mai

buni dect tine

|mi amintesc c` \ntr-o vacan]` am v`zut odat` un p`rinte str`duindu-

se cu disperare s`-[i bat` la tenis fiul adolescent. B`iatul \ncerca
s` c[tige, dar taic`-s`u era [i mai hot`rt s` reziste. Tat`l era
ro[u la fa]`, gfia [i asuda, dar trebuia s` loveasc` mingea \napoi
peste plas` cu orice pre]. {i a reu[it. |n cele din urm` a c[tigat [i au
p`r`sit terenul, tat`l ar`tnd stors de puteri, dar infatuat, [i fiul
resemnat. |mi imaginez c` era obi[nuit.
Mi-a p`rut r`u pentru el. Pentru tat`, vreau s` spun. Satisfac]ia
de moment a c[tigului nu se compar` cu satisfac]ia de durat` de a
vedea \ncntarea pe fa]a copiilor atunci cnd te \ntrec. M-am consolat
cu gndul c` era doar o problem` de timp. Pu[tiul juca bine [i,
mai devreme sau mai trziu, pe m`sur` ce el va deveni mai puternic,
iar tat`l lui va \mb`trni, \i va veni [i lui rndul.
Acum, [i tu, [i eu [tim c` acesta nu era un P`rinte. {i \nc` nu
]i-am spus c` nici m`car nu-[i \ncuraja fiul b`nuiesc c` era prea
\ngrijorat c` ar fi putut fi \nvins. Sigur, nu-i po]i l`sa \ntotdeauna pe
copii s` te \ntreac` la absolut orice ar fi \ngrozitor de arogant din
partea ta. Po]i s-o faci cnd au 2 ani, dar nu-i mai po]i p`c`li cnd
au 12. Dar pot [i ei c[tiga din cnd \n cnd; tot ceea ce trebuie s`
faci este s` nu te str`duie[ti att de absurd de tare ca tat`l cu tenisul.
{i \i po]i \ncuraja atunci cnd pierd: Cnd o s` ai lovitura de rever
la fel de bun` ca forhendul, n-o s` mai am nicio [ans`.
113

Iar dac` la tenis nu sunt \nc` a[a de buni ca tine, du-te [i

ca]`r`-te \n copaci cu ei. Sau \noat`. Sau face]i \mpreun` pr`jituri.
Sau cnta]i la pian. Sau juca]i jocul preferat la PlayStation. G`se[te
ceva ce ei fac mai bine dect tine [i face]i \mpreun` lucrul acela. Este
cu mult mai distractiv dect s` c[tigi (cel pu]in cnd e vorba despre
copilul t`u).
{i \nc` ceva. Ce crezi c` l-a \nv`]at tat`l tenisman pe copilul lui
despre cum s` piard`? Nimic. Zero. Canci. Tot ce i-a comunicat a
fost: Ai grij` ca asta s` nu ]i se \ntmple niciodat`. {i-a ratat [ansa
de a-i demonstra copilului cum s` piard` cu gra]ie. De fapt, nu-i a[a
de r`u s` pierzi atta vreme ct [tii cum s` pierzi.
NU-I A{A DE R~U
S~ PIERZI ATTA VREME
CT {TII CUM S~ PIERZI.

114

REGULA 47

Atitudinea este la
fel de important`
ca realiz`rile
Pentru ce-]i lauzi cel mai mult copilul? Note bune la [coal`?
Rezultate bune la examene? O medalie la sport? C[tigarea concursului
la muzic`?
Bravo! Dac` e[ti un P`rinte, te-ai prins c` asta este o \ntrebarecapcan`
[i c` r`spunsul ar trebui s` fie: pentru niciuna dintre cele de
mai sus. Bine\n]eles c` este important s`-]i felici]i copiii pentru toate
aceste realiz`ri. Conteaz` pentru ei [i ar fi cu adev`rat nec`ji]i dac` nu
]i-ar p`sa. Dar lucrurile pentru care merit` cele mai multe laude au
de-a face cu atitudinea [i cu comportamentul lor, nu cu realiz`rile.
{tiu o feti]` care chiar se lupt` s` se poarte frumos. Vrea cu adev`
rat, dar este a[a de plin` de energie \nct uneori pur [i simplu nu
poate fi cuminte. Din nefericire pentru ea, are o sor` mai mare care
se comport` perfect. Uneori, oamenii le compar` [i remarc` ce diferen]`
e \ntre cele dou` surori [i ct de frumos se poart` cea mare spre
deosebire de cea mic` (\mi face pl`cere s` spun c` p`rin]ii lor au
atta minte \nct s` nu fac` astfel de comentarii). |mi pare r`u pentru
cea mic`, v`d c` se str`duie[te att de mult s` fie cuminte. Sora
ei, \n schimb, nu se str`duie[te deloc. Deci, care merit` mai multe
laude? (Apropo, \ntorcndu-ne la Regula 32, acesta este un exemplu
115

excelent de eficien]` a motiv`rii pozitive. Feti]a se str`duie[te mult

mai mult atunci cnd oamenii remarc` ce frumos s-a purtat.)
Lucrurile pentru care \l lauzi sau \l recompensezi pe copil \i spun
multe despre ceea ce tu consideri c` este important \n via]`. |l ajut`
s`-[i defineasc` valorile. A[adar, dac` \i lauzi realiz`rile, rezultatele
[colare, premiile, succesul, \i comunici c` acestea sunt lucrurile care
conteaz` ([i \l presezi s` continue s` ob]in` rezultate tot mai bune,
premii, succes). |n timp ce dac` lauzi efortul, perseveren]a, progresul,
diploma]ia, integritatea, onestitatea iat` \n ce va crede copilul t`u.
LUCRURILE PENTRU CARE |L
LAUZI SAU |L RECOMPENSEZI PE
COPIL |I SPUN MULTE DESPRE
CEEA CE TU CONSIDERI
C~ ESTE IMPORTANT |N VIA}~.

Evident c` ai nevoie de o combina]ie. Nu spun c` trebuie s`

ignori realiz`rile copilului. Spun doar c` e bine s` te asiguri c` recuno[
ti toate lucrurile care vrei s` conteze pentru el [i c` te gnde[ti
pu]in la echilibrul pe care-l urm`re[ti.
116

REGULA 48

P`streaz`-]i temerile
[i nesiguran]a
pentru tine
Uite un scenariu care s-ar putea s`-]i par` cunoscut eu, unul,
l-am v`zut de nenum`rate ori. E[ti la gr`dina zoologic`, \n pavilionul
reptilelor. O familie prive[te un [arpe frumos, cu solzi ce formeaz` un
model superb, cum se mi[c` gra]ios de-a lungul unei ramuri. Cu ochii
la [arpe, mama* spune: |\\\h! E oribil! La fel se \ntmpl` de obicei \n
fa]a p`ianjenilor [i din nou la bazinul scorpionilor.
Din fericire, majoritatea pu[tilor sunt suficient de de[tep]i \nct
s` nu dea aten]ie acestui tip de remarc`. ({i majoritatea mamelor
sunt suficient de de[tepte \nct s` nu fac` acest tip de remarc`.) Dar
sunt [i unii copii sensibili sau influen]abili care vor \nv`]a s` zic`
|\\\h! reptilelor [i insectelor trtoare doar pentru c` ni[te adul]i
au fost att de neinspira]i \nct s` dea un prost exemplu. De fapt,
aceste creaturi sunt frumoase, [i copiii ar trebui \ncuraja]i s` le aprecieze
sau cel pu]in s` ajung` singuri la o opinie negativ`, \n loc s`
primeasc` \ncuraj`ri energice.
Copiii sunt puternic influen]a]i de noi, a[a c` dac` nu e[ti atent
\i po]i \mpov`ra cu tot felul de griji inutile. De vreme ce oricum sunt
* M-am gndit serios [i \ndelung dac` s` spun asta, pentru c` e o remarc` sexist
`,
dar z`u c` \ntotdeauna mama este cea care vorbe[te!
117

constrn[i s` aib` propriile lor temeri, chiar nu mai au nevoie [i de

ale tale. A[a c` faci mai bine s` le p`strezi pentru tine.
Unei Mame pe care o cunosc \i este foarte fric` de p`ianjeni. O fric`
la limita fobiei. Dar pentru c` nu vrea ca feti]a ei s` simt` la fel, dac` un
p`ianjen se r`t`ce[te cumva \n camera fetei, mama \[i face apari]ia
imediat cu o m`tur` \n mn` pentru a prinde creatura ofensatoare [i
pentru a o da afar` pe geam. Dup` aceea tremur` ore \ntregi, dar feti]a
habar nu are, deoarece mama este hot`rt` s`-[i p`streze spaimele pentru
ea. (Ei, de cele mai multe ori totul merge strun`, dar o dat` mama a
sc`pat din gre[eal` p`ianjenul, [i-a dat seama, dar pur [i simplu nu a
fost \n stare s`-l caute. A[a c` s-a pref`cut c` d` p`ianjenul afar` pe fereastr
`,
ca de obicei. Animalul a fost g`sit abia cnd feti]a s-a dus la
culcare [i a dat la o parte p`tura ca s` se bage \n pat; iar acolo, \n
mijlocul patului, ai ghicit, trona p`ianjenul. Hopa!)
Bine\n]eles c` nu vorbesc doar despre p`ianjeni sau [erpi.
Vorbesc [i despre temeri ca, de exemplu, teama de a fi r`pit. Sigur
c` vrei s` le insufli copiilor t`i o pruden]` s`n`toas`, dar nu o fric`
excesiv`, dispropor]ionat` fa]` de riscuri. O astfel de fric` le poate
limita enorm [i inutil via]a social`. Sau s` vorbim despre teama de
e[ec? {tiu un tat` care [i-a descurajat copiii \n asemenea hal \nct
s`rmanii n-au mai dat la facultate pentru c` ar fi fost att de sup`ra]i
dac` n-ar fi intrat...
Uneori e greu s`-]i mu[ti limba [i s` taci. Cu siguran]`, uneori
copiii vor prinde semnalele ascunse pe care tu nu vrei s` le transmi]
i. Dar cu ct \ncerci mai mult s`-]i ascunzi temerile personale, cu
att ai mai multe [anse s` reu[e[ti. Asta le va da copiilor t`i libertatea
de a se bucura de via]` [i de a-[i descoperi propriile temeri,
f`r` ajutorul t`u.
118

DE VREME CE ORICUM
SUNT CONSTRN{I S~ AIB~
PROPRIILE LOR TEMERI,
CHIAR NU MAI AU NEVOIE
{I DE ALE TALE.
119

REGULA 49

Ai grij` la
programare
Am fost coleg la [coal` cu un pu[ti al c`rui tat` a \nc`run]it
devreme, pe la 30 de ani. Tat`l era teribil de jenat din cauza asta [i
o ]inea \ntr-una despre ct de \ngrozitor este s` fii c`runt a[a de
tn`r. Ghici ce s-a \ntmplat? Exact, fiul lui a \nc`run]it [i el pe la
30 de ani. {i cum toat` copil`ria sa i s-a spus numai ct e de jenant
[i de groaznic s` ]i se \ntmple un astfel de lucru, evident c` [i el se
sim]ea \ngrozitor de jenat. Tat`l lui a \ncercat s`-l \ncurajeze, dar
bine\n]eles c` totul suna acum fals nu po]i s` spui timp de 25 de
ani c` un lucru este \ngrozitor pentru ca deodat` s` te r`zgnde[ti [i
s` te a[tep]i s` fii credibil.
Ce anume nu-]i place la tine? E[ti gras (dup` p`rerea ta)? Chel? Ai
un nas ilar? Genunchi ciuda]i? Te blbi? Dac` da, atunci te rog
p`streaz`-]i p`rerile pentru tine. Dac` nu aduci vorba despre ele,
copiii t`i nu vor avea motive s`-[i formeze o p`rere negativ` referitoare
la aceste tr`s`turi. S-ar putea ca ei s` le mo[teneasc`. Tot ceea ce spui
acum despre tine va avea ecou \n urechile lor peste 20 sau 30 de ani.
TOT CEEA CE SPUI ACUM
DESPRE TINE VA AVEA ECOU
|N URECHILE LOR
PESTE 20 SAU 30 DE ANI.

120

S` presupunem acum c` tat`l colegului meu ar fi fost mndru

de p`rul s`u c`runt (sau cel pu]in ar fi pretins c` e mndru). S` presupunem
c` ar fi glumit cu fiul lui: Eu cred c` m` face s` ar`t mult
mai distins, tu ce zici? Colegul meu ar fi avut o cu totul alt` impresie
despre sine cnd ar fi \nc`run]it la rndul lui.
Nu ar trebui s` ne critic`m unul pe cel`lalt \n fa]a copiilor (da,
a[a e, nici atunci cnd copiii nu sunt prin preajm`), pentru c`,
evident, se aplic` acela[i principiu. Nu-]i tachina partenerul pentru
c` poart` ochelari, nu-i spune cheliu]` , nici m`car cu afec]iune,
nu-l critica pentru c` s-a \ngr`[at. |]i programezi copiii subliminal [i
nu vei descoperi r`ul pe care l-ai f`cut dect cnd va fi prea trziu.
Nu-i vei convinge cnd vei schimba placa peste 30 de ani: Oh, dragule,
dar nu m` refeream la tine. Tu ar`]i mult mai bine chel dect
mine.
Dac` [tii c` e foarte probabil ca pu[tii t`i s` mo[teneasc` o anumit`
tr`s`tur`, ai face bine s` le-o prezin]i \ntr-o lumin` favorabil`.
Spune-i partenerului ct de intelectual \l fac s` arate ochelarii sau
scoate \n fa]` avantajele pe care le are o femeie \nalt`, \n loc s` subliniezi
dezavantajele. Nu [tii niciodat`, s-ar putea s` te convingi [i
pe tine \nsu]i.
121

REGULA 50

Nu \ncerca s` ai
un copil perfect

Regula 2 era despre tine, care nu e[ti perfect. Ei bine, acum e

rndul copilului t`u. Dac` \ncerci s` cre[ti un copil perfect, vei e[ua
lamentabil. |n plus, \]i vei supune copilul unei presiuni incorecte [i,
a[a cum noi, P`rin]ii, [tim deja, este foarte u[or s` supui copilul unei
prea mari presiuni, [i acesta este un Lucru R`u.
|n orice caz, cine vrea un copil perfect? De fapt, ca s` fim mai
concre]i, ce este un copil perfect? Nu-mi pot imagina a[a ceva. To]i
copiii \ntlni]i care se comportau impecabil care nu f`ceau niciodat`
vreo gre[eal`, care se chinuiau permanent s`-[i mul]umeasc`
p`rin]ii [i profesorii, \nv`]au din greu la [coal` [i aveau \ntotdeauna
lec]iile gata la timp erau \ngrozitor de plictisitori [i lipsi]i de personalitat
e.

Copiii care mi-au pl`cut cel mai mult, care aveau personalit`]i
calde [i puternice aveau [i defecte cu nemiluita. Fie aveau tendin]a
de a fi exagerat de pozna[i, fie se \nfuriau cam repede cnd erau
sco[i din pepeni, ori aveau un sim] al umorului care uneori mergea
cam prea departe, sau o \nclina]ie c`tre lene (pe care, \n general, o
compensau cu [arm). Am cunoscut nenum`ra]i copii fabulo[i de-a
lungul timpului, care au devenit adul]i nemaipomeni]i, dar cu mna
pe inim` pot spune c` absolut niciunul dintre ei nu era perfect.
Slav` Cerului!
122

Nu a[tepta de la copii s` fie mini-adul]i. Ei trebuie s` aib` toate

acele imperfec]iuni pe care cre[terea [i dezvoltarea sunt menite s` le
elimine. Dac` ar fi perfec]i la 10 ani, ai putea s`-i expediezi s` fie
bancheri. Dar ai z`d`rnici scopul urm`torilor c]iva ani. Copil`ria
este pentru a fi copil [i, personal, cred c` pu[tii se descurc` cel mai
bine atunci cnd nu dispar chiar toate acele imperfec]iuni despre
care am vorbit un pic mai sus. Cine \[i dore[te un copil adult care
n-are niciodat` o sclipire juc`u[` \n ochi sau un strop de \nfl`c`rare,
sau un sim] cam stupid al umorului, sau un pic de sim] s`lbatic al
aventurii r`mas \n el?
Unicul tip de copil pe care merit` s`-]i propui s`-l cre[ti este
copilul care este capabil s`-[i dezvolte propria personalitate cu siguran]`
de sine [i care \n]elege c` nu trebuie s` r`neasc` al]i oameni
\n tot acest timp. ~sta e cel mai bun lucru posibil. M` bucur s` spun
c` \n aceast` categorie intr` o gr`mad` de copii. {i sunt sigur c`
niciunul dintre ei nu e perfect.
COPIII CARE MI-AU PL~CUT
CEL MAI MULT,
CARE AVEAU PERSONALIT~}I
CALDE {I PUTERNICE
AVEAU {I DEFECTE CU NEMILUITA.

123

REGULI
PENTRU
FRA}I
Dac` ai mai mult de un copil, ]i-ai dat deja seama singur c` s-au
schimbat datele problemei [i c` e nevoie de un set special de Reguli.
|l cunosc pe directorul unei [coli de b`ie]i care a fost rugat de un
]`ran din zon`, cu multe decenii \n urm`, s`-i \mprumute unul dintre
studen]i pentru a-l ajuta pu]in la ferm`. Directorul a zis c` poate
g`si cu siguran]` mai mul]i voluntari dornici s` ajute. Dar ]`ranul a
refuzat politicos, spunnd: Un b`iat e un b`iat, doi b`ie]i \nseamn`
o jum`tate de b`iat, iar trei b`ie]i \nseamn` niciun b`iat.
F`r` \ndoial` c` ar fi spus cam acela[i lucru [i despre fete. Cu ct
pui laolalt` mai mul]i copii, cu att e mai dificil s`-i ]ii pe to]i sub
control. Nu att din cauza num`rului lor, ct din cauza interac]iunilor
dintre ei. A[adar, aceast` sec]iune cuprinde cele mai importante
Reguli care s` te scoat` la liman dac` ai doi sau mai mul]i
copii. Cred c` nu mai e nevoie s` spun c` toate Regulile se aplic` la
fel de bine [i \n cazul fra]ilor vitregi.
127

REGULA 51

D`ruie[te-i
unul altuia

Cred c` aceasta este cea mai important` Regul` pentru fra]i [i

este Regula c`l`uzitoare pentru toate celelalte. A[a c` fii atent. Cel
mai important lucru pe care po]i s`-l faci pentru copiii t`i este s` le
oferi cea mai bun` rela]ie posibil` \ntre ei.
Po]i cre[te fra]i \n multe feluri \i po]i separa \n mod deliberat
sau \i po]i uni. {i dac` scopul t`u este acela de a-i uni, vei avea probabil
bucuria de a-i vedea pe copiii t`i fiind cei mai buni prieteni pe
via]`. Odat` ce au devenit adul]i, vor avea nevoie de fra]ii lor cu
care sunt pe picior de egalitate la fel de mult cum vor avea nevoie [i
de p`rin]i, dar care, inevitabil, nu le sunt egali (nu c` le-am fi superiori,
dar rela]ia nu este [i nici nu ar trebui s` fie echilibrat`; \nainte
de a m` contrazice, cite[te Regula 94). |n plus, probabil c` fra]ii le
vor fi aproape mult timp dup` ce tu nu vei mai fi.
Cunosc familii ai c`ror membri sunt risipi]i prin toat` lumea, dar
cnd unul dintre ei are necazuri, fra]ii sunt cei pe care pot conta, chiar
dac` sunt la continente distan]`. Dac` asta-]i dore[ti pentru copiii t`i
([i ca P`rinte bine\n]eles c` asta-]i dore[ti), preg`tirea \ncepe acum.
Exist` o mul]ime de metode care s` te ajute s`-i une[ti pe copiii
t`i. Pentru \nceput, po]i refuza s` \ncurajezi pra ( Chiar dac` sora
ta a l`sat robinetul deschis, tu n-ar trebui s-o pr`[ti. A[a ceva nu se
face, este un lucru urt. ). Astfel transmi]i un mesaj clar cum c` nu
apreciezi faptul c` se poart` urt unul cu cel`lalt.
128

Apoi \i po]i \ncuraja s` se ajute reciproc: Eu nu sunt prea tare

la matematic`, dar sunt sigur c` Sam te poate ajuta la lec]ii. Dac`
se poart` frumos \i po]i recompensa pe to]i \n grup fiecare prime[
te o por]ie de trata]ie pentru c` au preg`tit masa \mpreun` sau
deoarece cinele a fost scos la plimbare \n fiecare zi s`pt`mna asta.
Vorbe[te cu to]i odat`, \n timpul mesei sau \n ma[in`, spune-le
tuturor ce se \ntmpl`: Bunica [i bunicul vin la noi weekendul
viitor...
Pe m`sur` ce cresc, implic`-i pe to]i \n luarea deciziilor referitoare
la locul unde ve]i merge \n vacan]` sau la culoarea \n care ve]i
zugr`vi baia. Este la fel de important s` te str`duie[ti s` elimini din
fa[` orice prilej de rivalitate sau de gelozie \ntre copii. Mai multe
despre asta pu]in mai \ncolo, \n special \n Regula 56.
{i \nc` un lucru care leag` \ntotdeauna oamenii \ntre ei, fie ei
fra]i sau nu: permite-le s` se uneasc` \mpotriva unui du[man
comun. Cum ce du[man? Tu, fire[te. Nimic nu leag` fra]ii \ntre ei
mai rapid dect posibilitatea de a se plnge \mpreun` de p`rin]ii lor.
Orice ne\n]elegeri m`runte dintre ei vor fi date uit`rii [i vor fi \n
deplin` \n]elegere unul cu cel`lalt. A[a c` data viitoare cnd iei o
decizie cu care niciunul dintre ei nu e de acord, gnde[te-te c` aju]i
la pecetluirea unei alian]e care va dura o via]`.
NIMIC NU LEAG~
FRA}II |NTRE EI MAI RAPID
DECT POSIBILITATEA
DE A SE PLNGE |MPREUN~
DE P~RIN}II LOR.

129

REGULA 52

Cearta e s`n`toas`
(\n limite rezonabile)
Dac` ai mai mul]i copii, sunetul ciorov`ielilor nu-]i e deloc
str`in [i cu excep]ia cazului \n care ai \nceput direct cu
gemeni, ai sesizat diferen]a de la unul la doi sau mai mul]i.
Unii sunt mai cert`re]i dect al]ii, dar to]i se ciorov`iesc. {i
jum`tate din frustrarea ta vine din faptul c`, de obicei, cearta
este att de lipsit` de sens. Sau nu e?
Conteaz` cu adev`rat al cui este jocul acela? Sau cine are pantofii
mai cool? Sau cine iese primul pe u[a din fa]`? (Da, ai mei s-au
certat cu ferocitate pe tema asta.) R`spunsul este, evident, nu. Cel
pu]in nu pentru tine.
Dar conteaz` faptul c` pu[tii no[tri \nva]` s` se certe. De ce?
Pentru c` pn` nu vor [ti cum s` se certe corect nu vor \nv`]a cum
s` fac` s` nu se certe. {i noi vrem din toat` inima ca ei s` creasc`
fiind \n stare s` nu se certe. Ai observat c` adul]ilor care au crescut
f`r` fra]i (poate [i tu e[ti singur la p`rin]i) le e mai dificil s` fac` fa]`
conflictelor? Trebuie s` lupte cu tendin]a de a fi prea agresivi sau, \n
extrema cealalt`, prea timizi, \n timp ce majoritatea diploma]ilor
naturali pe care i-am \ntlnit au crescut cu fra]i sau surori.
Singurul mod de a \nv`]a despre diploma]ie, compromis [i toate
celelalte abilit`]ii similare la care copiii mici ([i mult prea mul]i
adul]i) nu sunt prea buni este cearta. Da, ciorov`iala te \nva]` cum
130

po]i [i cum nu po]i s`-i determini pe ceilal]i s` coopereze cu tine. |n

timp, copilul \nva]` c` fratele lui devine mult mai pu]in \ndatoritor
dac`-i d` un pumn \n fa]` sau c` sora sa nu-l las` s` intre \n camera
ei dect dac` [i el, la rndul lui, o las` s` intre \n camera lui. Este
mult mai greu s` \nve]e toate astea exersnd cu prietenii, pentru c`
exist` riscul s` r`mn` curnd f`r` prieteni. Fra]ii, pe de alt` parte,
nu pot spune: Dac` nu te joci cu mine n-o s` mai fiu fratele t`u. Ei
iart` la nesfr[it, fie [i numai pentru c` n-au de ales.
CIOROV~IALA TE |NVA}~
CUM PO}I {I CUM NU PO}I
S~-I DETERMINI PE CEILAL}I
S~ COOPEREZE CU TINE.

Certurile dintre fra]i sunt deseori lupte pentru putere. Ele stabilesc
ierarhia (statutul) sau cine ce spa]iu de]ine (teritoriul), sau cui
\i este permis s` ia propriile decizii (independen]a). Tu trebuie s`
adop]i o politic` de neinterven]ie \n aceste probleme de baz` (chiar
dac` trimi]i trupe speciale de men]inere a p`cii atunci cnd izbucnesc
violen]ele), deoarece nu po]i schimba caracterul inerent al copiilor
\ncercnd s`-l faci corect. Uit`-te \n Balcani, \n Orientul Mijlociu,
\n Vietnam pur [i simplu nu merge s` \ncerci s` faci tu alegerile \n
locul lor. {i mam```, cum pot uneori copiii s` par` a aduce la fel de
multe necazuri ca na]iunile aflate \n r`zboi...
A[a c` data viitoare cnd copiii t`i se vor certa (nicio grij`, nu
cred s` ai prea mult de a[teptat), apreciaz` situa]ia. Of, bine, \]i cer
prea mult, dar m`car nu-]i imagina c` ai gre[it undeva sau c` ar trebui
s`-i opre[ti din ciorov`ial`. Pentru c`, de fapt, ei nu se ceart`, ci
\nva]` abilit`]i esen]iale pentru via]`.
131

REGULA 53

|nva]`-i s`-[i rezolve

singuri disputele
Ai sc`pat ieftin cu Regula trecut`. Nimic de f`cut dect s` te
retragi [i s` te relaxezi. Asta este pu]in mai dificil`, dar reprezint` o
continuare esen]ial` a Regulii 52.
Odat` ce ai acceptat faptul c` cearta e un r`u necesar parte a
lec]iei despre compromis [i cooperare , va trebui s` accep]i [i c` nu
func]ioneaz` dect dac`-i la[i pe copii s` continue. Altfel nu vor
\nv`]a dect c` dac` url` suficient de tare sau lovesc suficient de
puternic, va ap`rea un adult care va rezolva problema pentru ei.
Vor fi foarte dezam`gi]i atunci cnd vor p`r`si c`minul [i nu se va
mai ivi ca prin minune un adult care s` le aplaneze conflictele.
ODAT~ CE AI ACCEPTAT
FAPTUL C~ CEARTA E UN R~U
NECESAR, VA TREBUI S~
ACCEP}I {I C~ NU
FUNC}IONEAZ~ DECT
DAC~-I LA{I PE COPII
S~ SE DESCURCE SINGURI.

132

Din p`cate, o mul]ime de copii cresc astfel. Cu mul]i ani \n urm`

am fost la un seminar unde unui grup de manageri li s-a cerut s`
construiasc` un turn din c`r`mizi avnd forme care mai de care mai
ciudate. M-am speriat v`znd ct de repede s-a transformat totul
\ntr-un concurs de ]ipete. Ironic, cnd te gnde[ti c` ideea era s`
descopere ct de bine pot coopera... Nu conta absolut deloc dac`
turnul st`tea \n picioare sau nu.
Nu, nu exist` o alt` solu]ie: dac` vrei ca pu[tii t`i s` creasc` fiind
\n stare s` reu[easc` la astfel de exerci]ii, ca s` nu mai vorbim de
succesul \n via]` \n general, va trebui s`-]i mu[ti limba [i s` te
obi[nuie[ti cu zgomotul [i cu certurile. Partea amuzant` e c`, taman
cnd te vei obi[nui, majoritatea certurilor vor fi rezolvate f`r` tine.
Bine\n]eles, cu to]ii avem zile \n care nu avem r`bdarea sau timpul
de a a[tepta ca pu[tii s`-[i rezolve singuri disputele. |n astfel de
cazuri, fii creativ [i \ncearc` s` intervii f`r` a le r`pi [ansa de a g`si
propria lor solu]ie. De exemplu, le po]i lua juc`ria pentru care se
lupt` sau po]i \nchide computerul, sau televizorul, spunndu-le:
V-o dau \napoi/\l deschid atunci cnd amndoi (sau voi to]i)
c`de]i de acord asupra unei solu]ii.
Cunosc un cuplu care folose[te un truc magistral. Merge foarte
bine \n cazul lor mai ales pentru c` au numai b`ie]i (sunt \ngrozitor
de competitivi). Organizeaz` ceea ce ei numesc concursul cinstei .
Solu]ia e foarte bun` \n special \n acele cazuri \n care nu po]i spera
s` afli cine a pornit cearta. Spui: O s` organiz`m un concurs ca s`
vedem cine este cel mai cinstit. ({tii, `sta e momentul \n care b`ie]ii
cad \n plas` de fiecare dat`.) Apoi \i \ntrebi pe rnd: Tu ce ai f`cut
[i n-ar fi trebuit s` faci? Regula e c` nu se pot referi la ceea ce a
f`cut (chipurile) cel`lalt. Copiii m`rturisesc tot soiul de lucruri [i
133

solicit` s` fie luate \n considerare \nc` 137 de ofense adresate celorlal]

i, doar pentru a avea [ansa de a c[tiga concursul. La sfr[itul
confesiunii \i rogi pe to]i s`-[i cear` iertare pentru lucrurile pe care
le-au recunoscut, apoi le dai drumul. Concursul \i ajut` s` \n]eleag`
c` e nevoie de cel pu]in doi pentru o ceart` unde mai pui c`
te face s` te sim]i [i tu bine.
134

REGULA 54
Lucra]i ca o echip`

Nu e vorba despre tine [i partenerul t`u, de[i evident c` [i voi

trebuie s` lucra]i ca o echip`. Dar suntem la sec]iunea despre fra]i,
iar aceast` Regul` este despre a face \ntreaga familie s` lucreze ca o
echip`. Este unul dintre lucrurile care te ajut` s` le oferi copiilor cea
mai bun` rela]ie posibil` \ntre ei.
Lucrul ca o echip` poate \nsemna s` lucra]i \mpreun`, cot la cot,
sau poate \nsemna s` ave]i fiecare de \ndeplinit cte o sarcin` pentru
ca \n final s` ob]ine]i cu to]ii rezultatul dorit. Nu conteaz` ce
variant` alegi atta timp ct copiii [tiu c` este un efort de echip`.
|n casa noastr` exist` o regul` potrivit c`reia la sfr[itul mesei
toat` lumea trebuie s` participe la strns [i la cur`]at pn` cnd
buc`t`ria e lun`. Abia atunci ne oprim cu to]ii. Copiii s-au obi[nuit
[i se implic` \mpreun`. Unul pune farfuriile [i tacmurile \n ma[ina
de sp`lat vase, \n timp ce altul pune untul la frigider sau pune resturile
la co[, sau \n vasul cinelui. Fiind o corvoad` \mp`r]it` (nici
adul]ii nu sunt scuti]i), cu ct fiecare dintre noi \[i face treaba mai
repede, cu att c[tig`m cu to]ii, iar copiii simt acest lucru pe pielea
lor. Deseori \[i spun unul altuia: Uite, fac eu asta \n timp ce tu
stivuie[ti vasele , pentru c` \[i dau seama c` este [i \n interesul lor.
|n activit`]ile voastre de zi cu zi vei descoperi o mul]ime de
[anse de a exploata munca \n echip`. Sigur c` ai putea s`-i \ns`rcinezi
pe copii s` cure]e pe rnd buc`t`ria, dar astfel ai pierde oportunitatea
ca ei s` lucreze ca o echip`.
135

Am \nv`]at de la ni[te prieteni de-ai no[tri un alt exerci]iu bun

de echip`. Cnd se duc la plaj`, copiii ajut` la adunarea tuturor
lucrurilor pe care trebuie s` le ia cu ei. Unul aduce prosoapele, cel`lalt
pl`cile de surf, altul \ncrope[te un co[ de picnic pentru prnz.
Cu to]ii fac treburi separate, dar sunt con[tien]i de faptul c` trag
\mpreun` la aceea[i c`ru]`, [i anume \ncearc` s` ajung` la plaj` ct
mai repede cu putin]`.
Crizele sunt de departe cele mai bune oportunit`]i pentru consolidarea
echipei; [i cu ct reu[e[ti s` faci lucrul \n echip` mai distractiv,
cu att mai bine. Cnd eram mic, aveam o conduct` de
scurgere care se rev`rsa o dat` la un an sau doi, cnd era vreo ploaie
toren]ial`, [i care amenin]a s` inunde garajul (unde ]ineam tot felul
de chestii care nu trebuiau s` se ude, cum ar fi congelatorul). Imediat
ce ne d`deam seama ce se \ntmpl`, ne \mbulzeam afar` \n ploaie,
deseori \n pijamale, peste care aruncam haine de ploaie [i cizme de
cauciuc, \narma]i cu m`turi pentru a da afar` apa de la intrarea garajului,
\n timp ce unul dintre noi scotea frunzele uscate din conducta
de scurgere. Munceam \mpreun` cam o jum`tate de or`, de obicei
rznd cu poft`, dup` care alergam \napoi \n cas` [i ne pr`bu[eam
pe canapea cu cte o can` de ciocolat` fierbinte. De[i nu eram att de
sentimentali \nct s` admitem lucrul acesta, eram cu to]ii mul]umi]i
de puternicul spirit de echip` de care d`dusem dovad`.
CRIZELE SUNT DE DEPARTE
CELE MAI BUNE
OPORTUNIT~}I PENTRU
CONSOLIDAREA ECHIPEI.

136

REGULA 55

Las`-i s` se
distreze unul
pe cel`lalt
Orice p`rinte cu un singur copil [tie c` aceasta poate fi o munc`
tare dificil`. Trebuie s` fii persoana care-l distreaz`, cel mai bun
prieten [i tovar`[ de joac` [i \n acela[i timp p`rintele lui, pentru c`
de cele mai multe ori nu exist` altcineva prin preajm` care s` ocupe
toate aceste func]ii.
Din momentul \n care ai mai mul]i copii, ei pot juca aceste roluri
unul pentru cel`lalt, l`sndu-te pe tine liber s`-]i vezi de treaba ta
de a fi p`rinte ([i poate-poate s` cite[ti din cnd \n cnd ziarul cu
picioarele pe mas`). Nu, nu te eschivezi dac` procedezi astfel.
Dimpotriv`.
Este mult mai bine pentru copiii t`i s` se distreze unul pe
cel`lalt dect ca tu s`-i distrezi tot timpul. Bine\n]eles, asta nu
\nseamn` c` n-o s` te mai joci niciodat` cu ei. Dar cnd tu te joci cu
ei, vii \n general cu mai multe idei sau m`car le ghidezi ideile. {i
dac` nu faci asta, atunci \i la[i s` fac` ce vor ei f`r` s` \nve]e s` fac`
compromisuri. Vezi, oricum ai lua-o, tot nu c[tigi.
Pe de alt` parte, fra]ii se pot juca \mpreun` pe picior de egalitate.
Sigur, unul dintre ei va fi dominant, iar cel`lalt va ceda mai des
137

(cu ct sunt mai mul]i fra]i, cu att mai complicate devin interac]iunile),
dar trebuie s`-i la[i \n pace. Nu le po]i schimba caracterul [i,
\n plus, vei descoperi probabil, atunci cnd \n sfr[it vor fi mari, c`
cel care ceda \ntotdeauna este un mai bun diplomat [i un mai bun
juc`tor de echip`. A[a c` rezist` tenta]iei de a interveni pentru a
echilibra balan]a. E treaba lor [i o vor rezolva \n felul lor, cu certuri
[i tot dichisul.
E TREABA LOR {I O VOR
REZOLVA |N FELUL LOR,
CU CERTURI {I TOT DICHISUL.

Poate ai un copil care vrea s` se joace cu fratele lui, \n timp ce acesta

vrea doar s` fie l`sat \n pace. Trecnd peste prima solu]ie care-mi
vine \n minte, aceea de a avea un al treilea copil care s` rezolve problema
(ceea ce chiar s-ar \ntmpla, dac` diferen]a de vrst` n-ar fi prea
mare), aceasta este \nc` o situa]ie \n care trebuie s`-i la[i s`-[i rezolve
singuri disputa. Vor sfr[i printr-un compromis singuraticul va
deveni un pic mai sociabil, iar mondenul va \nv`]a s` se simt` bine [i
singur. Nu cred c` iese cineva \n pierdere, nu-i a[a?
Deci nu te sim]i vinovat pentru cea[ca aceea de ceai [i pentru
ziarul citit cu picioarele pe mas`*, c`ci astfel faci ce-i mai bine pentru
copiii t`i te retragi [i-i la[i s` se distreze unul pe altul.
* {tiu, [tiu, mai ai un morman de rufe de c`lcat \nainte de cea[ca de ceai, plus
buc`t`ria de cur`]at, de dat cu aspiratorul, de g`tit dou` feluri de mncare...
138

REGULA 56

Niciodat` nu-]i
compara copiii
unul cu cel`lalt

Cunosc un cuplu care are doi copii unul (a[a cum se \ntmpl`
deseori) se poart` aproape \ntotdeauna frumos, iar cel`lalt este mai
mult neastmp`rat. Pn` \ntr-un punct este [i vina p`rin]ilor. De ce?
Pentru c` tot timpul \i spun celui neastmp`rat:* De ce nu po]i [i
tu s` te por]i la fel de frumos ca sora ta? [i dac` asta nu e o crp`
ro[ie agitat` \n fa]a unui taur, nu [tiu ce este.
Copiii t`i nu au cum s` dezvolte o rela]ie frumoas` dac` permi]i
ca \ntre ei s` se instaleze rivalit`]ile [i gelozia. A[a c` niciodat`
nu-i spune unuia c` \l consideri pe cel`lalt mai bun la sport, mai
de[tept, mai haios sau mai talentat. Nu, asta nu \nseamn` s` pretinzi
c` sunt exact la fel de buni \n toate. Ar fi prostesc. Dar nu e
cazul s` subliniezi diferen]ele la care poate c` ei nici nu s-au gndit
[i nu trebuie s` comentezi niciuna dintre abilit`]ile lor \n rela]ie cu
ale celuilalt.
Acesta este punctul critic. |i spui copilului: Chiar ai talent la
desen , f`r` s`-i spui: E[ti mai talentat la desen dect fratele t`u.
* Corect, ai dreptate, tocmai am \nc`lcat Regula 35. Dar copilul nu asculta.
139

La urma urmelor, de ce s` te iei de s`racul frate-s`u? Faptul c`

unul are mai mult talent dect cel`lalt n-are nicio relevan]`, \ns` d`
impresia c`-]i vezi copiii mai degrab` la pachet dect ca indivizi
de sine st`t`tori. Iar \n cazul `sta, fratele mai pu]in talentat r`mne
cu impresia c` el e umplutura din pachet.
Vom vedea la Regula 60 c` poate fi un lucru bun s` le spui copiilor
la ce sunt buni. Acum \ncerc s` spun doar c` n-ar trebui s` le
tratezi talentele [i sl`biciunile izolat de cele ale fra]ilor lor. Pn` la
urm`, nu conteaz` c` g`tesc, cnt`, socotesc, preiau mesaje telefonice,
vorbesc franceza, spun glume, \[i perie p`rul sau orice altceva
mai bine sau mai prost dect fra]ii lor. Tot ceea ce conteaz` este c`
pot s-o fac`.
Sigur, copiii s-ar putea s` nu priveasc` lucrurile \n felul `sta.
B`ie]ii sunt, de obicei, mai competitivi, dar [i fetele pot oferi la rndul
lor o concuren]` serioas`. Probabil c` pu[tii te vor bate la cap cu
\nteb`ri gen: Desenul meu e mai frumos dect al ei, nu-i a[a? sau:
Nu-i a[a c` eu alerg mai repede dect el? Ei, ce-o s` le r`spunzi?
Ca r`spuns o s` faci ceea ce ai promis cnd erai copil c` nu vei
face niciodat` cnd vei fi mare, [i anume \i vei duce cu vorba. De
exemplu: E greu de spus. Ai desenat superb copacii `[tia. Modelul
frunzelor e minunat. Pe de alt` parte, ea a folosit culori tare frumoase.
Sau: P`i tu e[ti cu doi ani mai mare, normal c` alergi mai
repede.
140

REGULA 57

Copii diferi]i
\nseamn` reguli
diferite
|n general vorbind, nu consider aceast` carte ca fiind una care s`
strneasc` controverse. Nu `sta e obiectivul meu eu \ncerc doar s`
atrag aten]ia asupra ctorva principii-cheie, majoritatea de bunsim],
de altfel. Doar c` probabil vor fi mai u[or de urm`rit odat` ce
au fost formulate \n cuvinte, plus c` la unele poate nici nu te-ai gndit
\n mod con[tient pn` acum. Cum am mai spus la \nceputul
c`r]ii nu e o revela]ie. E doar un instrument care s` te ajute s`-]i
aminte[ti ce e important. Dar am o b`nuial` c`, dac` cineva vrea s`
m` contrazic`, asta este Regula pe care o va contesta. Pare s` contrazic`
Regulile 24, 33, 54 [i, probabil, alte cteva la care n-am ajuns
\nc`. Dar e doar o p`rere.
Regula 12 era despre a-]i adapta a[tept`rile cu privire la copiii
t`i la realitatea caracterului lor individual. Aceast` Regul` merge un
pas mai departe uneori trebuie s` ai reguli diferite pentru fiecare
dintre copiii t`i.
Copiii t`i nu sunt identici unul cu cel`lalt [i de aceea cred c` o
abordare gen m`sur`-unic`-ce-se-potrive[te-oricui nu e corect`. Sigur
c` pu[tii t`i ar putea crede c` sunt dezavantaja]i, a[a c` unele
reguli chiar trebuie s` se aplice oricui. Po]i s` le nume[ti regulile
141

casei sau ceva de genul `sta. E ct se poate de corect ca to]i s`

mearg` la culcare la ora stabilit` sau s` fac` ordine \n buc`t`rie
dup` mas`. Dar alte reguli vor trebui adaptate la personalitatea
fiec`rui copil.
O s` fiu sincer cu tine. Cnd mi-am \nceput cariera de p`rinte,
m` gndeam c` nu e drept s` \ncalc regulile pentru un copil [i s` le
respect pentru cel`lalt. Mi se p`rea evident c` trebuie s` ai acelea[i
reguli pentru toat` lumea. Apoi copiii mei au \nceput s` creasc`. {i
am realizat c` unele reguli solicitau mult mai mult un copil dect pe
cel`lalt. Iat` un exemplu. Unul dintre fiii mei este dezordonat aproape
de patologic. Este dezordonat la scar` industrial`.* El habar
n-are c` e dezordonat, fiindc` are o maladie ciudat` care-l face incapabil
s` vad` haosul din jurul lui.
S`-i ceri lui s` fac` ordine nu e deloc acela[i lucru cu a le cere
fra]ilor lui s` fac` ordine. El ar trebui s` se str`duiasc` de 20 de ori
mai mult pentru c` a) nu percepe dezordinea, b) nu \n]elege de ce ar
fi asta o problem` (pe el nu-l deranjeaz`) [i c) i-ar lua cteva ore pe
zi. A[adar, aplicarea aceleia[i reguli pentru to]i fra]ii ar fi teribil de
nedreapt` pentru el.
Bine\n]eles, nu scap` a[a u[or. Dar ne mul]umim cu mai pu]in
dect \n cazul celorlal]i. Trebuie [i el s` fac` ceva ordine, iar noi \i
d`m o mn` de ajutor dac`-l vedem c` se str`duie[te. Oricum, pe
m`sur` ce cre[te, preia din ce \n ce mai mult r`spunderea ordinii
din jurul lui.
Acest fiu, trebuie s` spun, are o foarte bun` putere de concentrare;
nu i se pare deloc dificil s` stea pe scaun [i s` lucreze la tema
pentru acas` o jum`tate de or` f`r` pauz`.
* Mda, iar`[i Regula 35. Dar nu spun care fiu.
142

|ns` unuia dintre fra]ii s`i (foarte ordonat) \i e greu s` lucreze \n

etape mai lungi de 10 minute, a[a c` el are voie s` se \ntind` cu
temele pe tot weekendul, \n sesiuni mai scurte.
Cu alte cuvinte, uneori acelea[i reguli pentru toat` lumea reprezint`
singura abordare corect`, dar sunt momente cnd aceast`
abordare este nedreapt` [i tu trebuie s` cau]i aceste momente. Important
este ct de mult ceri de la fiecare copil.
IMPORTANT ESTE
CT DE MULT CERI
DE LA FIECARE COPIL.

143

REGULA 58

Nu trebuie s` ai
un favorit
S` admi]i c` ai un copil favorit este unul dintre cele mai mari
tabuuri. O mul]ime de oameni \]i vor spune categoric: |n niciun caz
nu trebuie s` ai un copil favorit. Da, sunt sigur c` a[a ar fi dr`gu],
dar ce te faci dac` nu reu[e[ti s` te \mpotrive[ti? Unii p`rin]i n-au
nicio problem` \n sensul `sta. A[a sunt ei, nu l-ar putea favoriza pe
unul dintre copii nici dac` ar \ncerca. Al]ii, \n schimb, nu se pot
\mpotrivi s` aib` o preferin]` [i dac` ar spune c` nu au un favorit,
ar min]i.
Dac` [i tu faci parte dintre ace[tia din urm`, solu]ia este, f`r`
urm` de \ndoial`, minciuna. |n nicio circumstan]` nu ai voie s` dezv`
lui nim`nui care este copilul t`u favorit, poate cu excep]ia partenerului.
|mi amintesc c` bunica mi-a spus odat` c` sunt nepotul favorit
al m`tu[ii mele. Bine\n]eles c` eu m-am luminat tot, dar faptul
c` bunica mi-a spus acest secret n-a fost \n ordine. Vezi, nu te po]i
baza pe faptul c` oamenii nu vor spune ceva \ntr-un moment de
sl`biciune.
{tiu un p`rinte care-mi spune c` nu se poate ab]ine s` aib` un
copil favorit, dar c` preferatul nu e tot timpul acela[i. To]i copiii lui
au fost favori]i de-a lungul timpului [i \nc` mai fac cu schimbul pentru
postul de favorit, f`r` ca ei s-o [tie. P`rintele \mi spune c`, de
fapt, \i iube[te \n mod egal. Doar c` deseori unul \i place mai mult.
144

A[adar, ce po]i face dac` ai un copil favorit (\n afar` de a min]i)?

Ei bine, pentru \nceput po]i s` te gnde[ti dac` \l iube[ti mai mult
sau dac` doar \l placi mai mult. Poate c` te sim]i mai apropiat de el,
ceea ce nu e acela[i lucru cu a-l iubi mai mult. Poate c` de fapt \]i iube[
ti copiii \n mod egal, dar pn` acum nu ]i-ai dat seama.
Pentru unii va fi suficient, dar nu pentru to]i. Dac` sim]i totu[i
c` \l iube[ti mai mult pe unul dintre copii, trebuie s` lucrezi la
rela]ia ta cu cel`lalt/ceilal]i. Caut` \n mod con[tient calit`]ile pe care
le-ai putea iubi la ei, petrece mai mult timp cu ei, g`se[te un interes
comun [i f`-]i timp s` v` ocupa]i \mpreun` de el trenule]e, pescuit,
cump`r`turi, filme de groaz` (aici vorbim despre copiii mai mari,
evident), plimb`ri, mncare, cai, fotbal, ce-o fi.
Apropo, copiii sunt \n permanent` c`utare de indicii care s` le
arate cine este favoritul t`u. S-ar putea s` te \ntrebe direct [i chiar
dac` din r`spunsul t`u nu r`zbate nici cea mai mic` aluzie cu
privire la vreun preferat, \]i pot r`st`lm`ci inten]ionat spusele doar
pentru a scoate de la tine aceast` pre]ioas` informa]ie. |n general,
dac` fiecare te acuz` c`-l preferi pe cel`lalt, probabil c` te descurci
bine. Dac` \ns` to]i cred c` ai acela[i favorit indiferent dac` e
adev`rat sau nu trebuie s` te \ngrijorezi cu privire la semnalele pe
care le transmi]i copiilor.
|N NICIO CIRCUMSTAN}~
NU AI VOIE S~ DEZV~LUI
NIM~NUI CARE ESTE
COPILUL T~U FAVORIT.
145

REGULA 59

F` combina]ii
[i permut`ri

Aceast` Regul` te ajut` s` consolidezi att rela]iile tale cu

copiii, ct [i rela]iile dintre ei. De asemenea, e de mare ajutor, atunci
cnd e[ti \n pericol s` ai un copil favorit, s` respingi anumite calit`]i
la copiii t`i sau s` sim]i c` n-ai prea multe \n comun cu ei.
Multe familii tradi]ionale (\n special familiile de tip doi p`rin]i +
doi copii) au tendin]a de a petrece mult timp \mpreun`. Poate \n timpul
s`pt`mnii unul dintre p`rin]i nu lucreaz`, poate \n weekenduri
ies cu to]ii la ]ar` sau la munte. Cunosc multe astfel de familii [i, \n
general, acesta este recunoscut ca a fi un lucru bun.
Ei bine, da... [i nu. Ce e prea mult stric`. E important s` te asiguri
c` petrece]i timp \n ct mai multe permut`ri [i combina]ii posibile:
. Asigur`-te c` fiecare copil petrece suficient timp singur cu
fiecare p`rinte
. Ambii/to]i copiii \[i petrec timpul cu unul dintre p`rin]i
(cnd unul, cnd altul)
. Unul dintre copii st` cu ambii p`rin]i \n timp ce cel`lalt/
ceilal]i sunt \n alt` parte
. |n cazul familiilor cu trei sau mai mul]i copii, doi copii pot
petrece timp cu unul dintre p`rin]i \n timp ce cel`lalt/ceilal]i
copii merg cu p`rintele num`rul doi. Nu v` \mp`r]i]i mereu
\n acela[i fel.
146

Procednd astfel ai ocazia s` dezvol]i rela]ii speciale cu fiecare

dintre copii. Poate Copilul 1 g`te[te cu un p`rinte [i merge la plimbare
cu cel`lalt. |n timp ce Copilul 2 cite[te cu un p`rinte [i se joac`
\n parc cu cel`lalt. Dac` fiecare copil are propriul lui lucru special pe
care-l face singur cu fiecare p`rinte, cu to]ii se vor sim]i cu adev`rat
deosebi]i.
ASIGUR~-TE C~ PETRECI
TIMP |N CT MAI MULTE
PERMUT~RI {I
COMBINA}II POSIBILE.

Sistemul este \n special valoros dac` \n familia ta exist` copii sau

fra]i vitregi. Aceast` abordare \i d` fiec`ruia [ansa de a dezvolta
rela]ii individuale cu ceilal]i, \n loc s`-[i vad` p`rintele vitreg, de
exemplu, numai cnd fra]ii [i surorile lui vitrege sunt [i ei de fa]`.
Dac` e[ti p`rinte unic, bine\n]eles c` este mai dificil.* Dar,
totu[i, merit` s` valorifici fiecare oportunitate de a l`sa pe altcineva
cu unul sau cu unii dintre copii \n timp ce tu \]i petreci timpul cu
cel`lalt. {i atunci cnd e[ti singur cu unul dintre copii poate c`
ceilal]i sunt cu prietenii sau la o petrecere f` ceva special cu el \n
loc s` faci doar treab` \n gospod`rie, bucurndu-te c` sunt mai
pu]ine certuri ca zgomot de fond.
* Sau dac` ai 12 copii, \mi imaginez. Dar \n cazul `sta probabil c` oricum n-ai
g`sit
timp s` cite[ti aceast` carte.
147

REGULA 60

G`se[te
punctele forte ale
fiec`rui copil
Regula 42 a fost despre a te asigura c` pu[tiul t`u [tie la ce este
bun. Acest lucru este esen]ial, mai ales cnd ai mai mul]i copii. Un
lucru \]i pot garanta: fra]ii pot avea puncte forte diferite.
Talentele [i voca]iile sunt deseori mo[tenite \n familie.
S-ar putea foarte bine ca, dac` unul dintre copiii t`i are talent la
muzic` sau este deosebit de atletic sau are un sim] artistic foarte
dezvoltat, sau aptitudini deosebite pentru studiu, la fel s` fie [i fra]ii
lui. Dar chiar [i a[a, poate fi dificil s` fii un chitarist a c`rui sor` mai
mare este un chitarist mai avansat. Poate copilul t`u mai mic simte
c` ar avea mai mult succes ca violoncelist sau ca pianist. Trebuie s`
\ncurajezi aceste mici diferen]e, astfel \nct fiecare s` poat` str`luci.
Oricum, abia cnd vine vorba despre personalitate se arat` marile
diferen]e. |n ciuda genelor lor, fra]ii pot avea puncte forte complet
diferite [i tu trebuie s` \ncurajezi aceste diferen]e (f`r` a ignora Regula
56: Niciodat` nu-]i compara copiii unul cu cel`lalt). Pe m`sur` ce
cresc, copiii t`i vor avea nevoie s` se dezvolte separat de fra]ii lor pentru
a-[i g`si propria individualitate. Ei nu vor s` creasc` fiind o copie
la indigo a fra]ilor sau surorilor lor, ci vor s` fie ei \n[i[i. Tu \i po]i ajut
a
\ncurajndu-l pe fiecare \n parte s` aib` propriile lui puncte forte.
148

Acest lucru este valabil \n special pentru fra]ii mai mici, care
deseori se lupt` ani \ntregi pentru a fi mai buni la ceva dect fra]ii
lor mai mari. Oricum, e mai u[or pentru ei s` aib` calit`]i legate de
caracter dect calit`]i legate de abilit`]i. Cu alte cuvinte, e mai u[or
s` fii cel mai curajos cnd ai 3 ani dect s` fii cel mai bun la dictare.
Sau f`r` a-i compara unul cu altul asigur`-te c` pu[tiul t`u de 3
ani [tie c` este cu adev`rat curajos sau bun, sau c` are o memorie
excelent` (unul dintre ai mei obi[nuia s`-mi reaminteasc` \ntreaga
list` de cump`r`turi la 3 ani, cu condi]ia ca lista s` nu fi fost prea
lung` avea o memorie deosebit` pentru genul acesta de lucruri).
|ncrederea copilului t`u [i sentimentul c` joac` un rol important
\n familie cresc dac` el [tie c` are reale puncte forte \n cadrul
echipei. A[adar, ca P`rinte, trebuie s` descoperi care sunt calit`]ile
lui, \n special acele calit`]i de pe urma c`rora beneficiaz` \ntreaga
familie fie c` se orienteaz` foarte bine \n excursiile lungi, g`te[te
foarte bine, [tie cum s`-i fac` pe to]i ceilal]i s` rd` atunci cnd
lucrurile merg prost, rezolv` cu u[urin]` probleme de logic`,
aplaneaz` conflicte, r`mne calm \n mijlocul situa]iilor de criz` sau
e \n stare s` urmeze instruc]iunile tehnice (\ntotdeauna sunt
recunosc`tor pentru asta, eu fiind practic incapabil s` citesc aceste
instruc]iuni).
O singur` men]iune aici: asigur`-te c` nu-l alegi \ntotdeauna pe
unul dintre copii pentru a fi busola/buc`tarul/diplomatul familiei
dac` [i altuia i-ar pl`cea rolul respectiv. Dac` tu crezi c` te orientezi
bine \n spa]iu, dar fratele t`u este \ntotdeauna cel rugat s`
conduc` grupul [i ]ie nu ]i se ofer` nicio [ans` pentru a dovedi c`
po]i [i tu s-o faci, asta poate fi destul de demoralizant. A[a c` verific`
dac` nu este nimeni trecut cu vederea, pur [i simplu din
obi[nuin]` [i f`r` voie.
149

|NCREDEREA COPILULUI T~U

CRE{TE ENORM DAC~ {TIE
C~ ARE REALE PUNCTE FORTE
|N CADRUL ECHIPEI.
150

REGULI
PENTRU
{COAL~

Fie c`-]i place sau nu, copilul t`u trebuie s` mearg` la [coal`. {i
de[i nu este cu tine atunci cnd e la [coal`, atitudinea ta va influen]a
enorm felul \n care el se descurc` [i nu m` refer doar la acumularea
de cuno[tin]e.
Copilul t`u va petrece mai multe ore la [coal` dect cu tine \n
timpul semestrelor, cel pu]in ore \n care e treaz (presupunnd c` la
[coal` st` treaz). Aceast` parte din via]a lui e deosebit de important`
pentru el [i are nevoie s` simt` c` [i pe tine te intereseaz`
subiectul, c` te preocup` [i c` te implici, chiar dac` de la distan]`.
De pe la 6 ani [i pn` cnd face 16 sau 18 ani, aceste cteva
Reguli te vor ajuta [i pe tine, [i pe el/ei s` trece]i mai ferici]i prin
cariera de [colar.
153

REGULA 61

{coala nu e acela[i
lucru cu educa]ia

Cunosc oameni care au terminat [coala la 16 sau la 18 ani [i care

nu [tiu nimic ei, poate c` [tiu unde este Burkina Faso [i care e
treaba cu abolirea legilor porumbului (pe mine, unul, asta m`
dep`[e[te)*. Cu alte cuvinte, informa]ie. Asta \]i ofer` [coala: informa]
ie. OK, [i cteva abilit`]i analitice cum ar fi extragerea r`d`cinii
p`trate [i gramatica limbii latine, pe care probabil c` le vei folosi
foarte pu]in sau deloc. Unele sunt utile, cum ar fi limbile str`ine, dar
altele aparent n-au nicio valoare.
ASTA |}I OFER~ {COALA:
INFORMA}IE.

Nu m` \n]elege gre[it, nu critic [coala. |]i pred` s` \nve]i ceea

ce reprezint` o abilitate util` pentru tot restul vie]ii tale , dar \i ia
10-12 ani pentru a face asta. {i gnde[te-te la toate lucrurile despre
care nu te \nva]` pe parcursul acestor ani formativi.
* Legile porumbului au fost taxe vamale create pentru a proteja pre]ul porumbulu
i
britanic de competi]ia format` de importurile de grne, mai ieftine. Legile poru
mbului
(valabile \ntre 1815 [i 1846) au sporit profiturile [i puterea politic` asociate
cu
de]inerea de p`mnt.
154

Dar [coala te \nva]` s` pierzi [i s` c[tigi , parc` te aud

spunnd. Pentru ce e ora de sport? Da, [tiu c` [coala \]i d` ocazia
s` exersezi multe lucruri ([i s` nu exersezi multe altele), dar nu te
\nva]` cum s` procedezi corect. Te las` s` pierzi urt de fiecare dat`,
dac` asta este \nclina]ia ta natural`. |n orice caz, lucrurile pe care
copiii t`i le exerseaz` la [coal` sunt acelea[i pe care ar putea s` le
exerseze [i \n afara [colii. De fapt, petrecerea timpului printre copii
este cea care \i \nva]` ce tip de comportament este [i nu este acceptabil
\n societate. Profesorii n-au nicio leg`tur` cu asta. Copiii ar
putea \nv`]a acelea[i lucruri \n orice grup de copii printre vecini
sau la clubul de fotbal sau \n timpul recrea]iilor.
Ce vreau de fapt s` spun este c` a-]i duce copiii la [coal` nu este
acela[i lucru cu a-i educa. {coala e important`, dar nici pe jum`tate
att de important` ca o bun` educa]ie. Treaba [colii este s`-i [coleasc`
(da, indiciul este chiar \n nume), dar r`mne treaba ta s`-i
educi. Nu a[tepta de la [coal` s` fac` asta \n locul t`u.
Cunosc copii care au fost educa]i acas`* [i care au devenit mai
capabili, mai comple]i [i mai maturi dect copiii care au fost la
[coal`. Ceea ce demonstreaz` c` [coala nu este necesar` pentru o
bun` educa]ie. Nu te baza pe faptul c` [coala \i va da copilului t`u
altceva util \n afar` de informa]ie [i de cteva cuno[tin]e stranii (de
exemplu, cum s` cn]i la mandolin` sau cum s` diseci o broasc`).
Restul e \n mna ta.
* |n Marea Britanie, educarea la domiciliu este o op]iune aleas` de unii p`rin]i
;
majoritatea opteaz` totu[i pentru sistemul de \nv`]`mnt clasic, de stat sau pri
vat.
155

REGULA 62

{coala vine
la pachet

Nu exist` [coal` perfect`. {coala la care merg copiii t`i are cteva
sute, dac` nu chiar cteva mii de p`rin]i; nu exist` modalitate
prin care cu to]ii s` fie de acord cu tot ceea ce face [coala. Dac`
fiecare politic` a [colii ar trebui stabilit` printr-o decizie comun` a
TUTUROR p`rin]ilor, ace[tia n-ar fi \n stare s` hot`rasc` nici la ce
or` s` \nceap` orele diminea]a.
A[adar, bine\n]eles c` nu vei fi de acord cu unele lucruri. Cantitatea
de teme pentru acas`, severitatea pedepselor sau lipsa lor,
uniforma stupid` pe care trebuie s-o poarte, faptul c` sunt obliga]i
s` joace fotbal chiar dac` nu le place, faptul c` profesorii sunt prea
b`trni, faptul c` profesorii sunt prea tineri, limba str`in` predat`,
care este spaniola, \n loc s` fie germana, faptul c` elevii se joac`
\n`untru atunci cnd plou`... etc.
N-ai ce face. Da, ai putea schimba [coala, dar urm`toarea va
avea exact la fel de multe lucruri care o s` te irite. Doar c` vor fi
altele. |n plus, copilul t`u nu poate face nimic. Ceea ce \nseamn` c`
dac`-l \ncurajezi s` submineze sistemul, nu reu[e[ti dect s`-i faci
mizerabil` \ntreaga via]` de [colar. O s` aib` probleme cu profesorii
[i e posibil s` ajung` ]inta glumelor colegilor. Nu, categoric copiii
nu au nevoie de mesaje contradictorii de la [coal` [i de acas`.
156

Ceea ce trebuie s` \n]elegi cu privire la orice [coal` este c` vine

la pachet . Sunt lucruri care-]i plac la ea [i lucruri care nu-]i plac.
Dac` cele care nu-]i plac dep`[esc plusurile, poate c` trebuie s` te
gnde[ti s` schimbi [coala dar asta-i alt` problem`. Atta timp ct
ai optat pentru o anumit` [coal`, trebuie s` cumperi \ntregul pachet.
Asta \nseamn` c` trebuie s` sus]ii [coala, chiar [i lucrurile cu
care nu e[ti de acord. Trebuie s`-]i \ncurajezi copilul s`-[i fac`
temele, chiar dac` p`rerea ta e c` sunt prea multe. {i trebuie s`-l
convingi s` poarte uniforma aceea stupid` sau s` joace hochei sau
s`-[i respecte profesorii, chiar dac` ace[tia nu-l respect`.
CEEA CE TREBUIE S~ |N}ELEGI
CU PRIVIRE LA ORICE {COAL~
ESTE C~ VINE LA PACHET .

Poate te \ntrebi ce-ar trebui s` faci dac` copilul te \ntreab` direct:

}i se pare corect s` avem attea teme pentru acas`? S`-l min]i? Ei
bine, \i po]i spune exact ce ]i-am spus [i eu un pic mai devreme: este
vorba despre un pachet [i, atta timp ct e[ti la aceast` [coal`,
respec]i toate regulile din pachet. Astfel \]i [i educi copilul (vezi
Regula 61), comunicndu-i cum s` se comporte ca parte a unui grup
social. A coopera cu sistemul este mai important dect a fi de acord
cu el.
{i dac` vrei s` m` contrazici, te rog, cite[te urm`toarea Regul`
\nainte de a \ncepe s`-mi scrii.
157

REGULA 63

Fii de partea
copilului t`u

Regula 62 a fost despre sus]inerea [colii, chiar [i atunci cnd nu

e[ti de acord cu tot ceea ce presupune ea. Dar nu trebuie s` faci asta
necondi]ionat. Da, trebuie s` sus]ii politicile [i sistemul \n general ca
fiind partea voastr` din \n]elegere. Dar pot ap`rea probleme ce ]in
strict de copilul t`u [i nu po]i l`sa [coala s` se ocupe de ele.
Copilul t`u trebuie s` [tie c` e[ti de partea lui. Cnd apar probleme
serioase, tu e[ti singurul ap`r`tor al cauzei lui [i uneori are
nevoie de un ap`r`tor puternic. Dac` [coala nu face destule pentru
a preveni b`t`ile dintre elevi sau dac` nu recunoa[te dislexia copilului
sau dac` un anumit profesor \i face pu[tiului t`u via]a amar`,
bine\n]eles c` trebuie s` faci ceva \n sensul `sta. Copilul are nevoie
s` [tie c` e[ti lng` el atunci cnd lucrurile \i scap` de sub control.
~sta e rolul p`rin]ilor. Altfel, copilul \n]elege c` tu permi]i ca el s`
continue s` sufere.
COPILUL ARE NEVOIE
S~ {TIE C~ E{TI LNG~ EL
ATUNCI CND LUCRURILE
|I SCAP~ DE SUB CONTROL.

158

Poate fi dificil, ca adult, s`-]i aminte[ti sentimentul de neputin]`

care te \ncerca uneori cnd erai copil. Situa]ii cu care acum ne descurc`
m f`r` probleme erau \ngrozitor de descurajante cnd eram
copii. Iar dac` acum ]i se pare rezonabil s` supor]i un anumit lucru
timp de cteva luni, aminte[te-]i c`, atunci cnd aveai 5 sau chiar 15
ani, ]i se p`reau nesfr[ite cele cteva luni care se \ntindeau \naintea
ta. |mi amintesc senza]ia de r`u pe care o aveam \naintea unei lec]ii
\n care trebuia s` m`rturisesc c` nu mi-am f`cut tema (din nou).
Dac` m-ai pune acum \n fa]a aceluia[i profesor [i el ar \ncerca s` ]ipe
la mine a[a cum f`cea atunci, a[ fi suficient de puternic [i a[ avea
suficient` \ncredere \n mine \nct s`-l tratez a[a cum m` trata [i el pe
mine. Dar atunci nu puteam. Copiii sunt condi]iona]i s` accepte
autoritatea profesorului [i efectiv nu au capacitatea sau influen]a
necesar` pentru a se lupta cu sistemul. Aici intri tu \n scen`.
M` \ntreb dac` e bine c` am folosit cuvntul lupt` \n cadrul
acestei Reguli. Pentru c`, bine\n]eles, calea diplomatic` este mai
potrivit` dect cea beligerant`, iar eu nu te sf`tuiesc s` dai buzna \n
biroul directorului f`cnd solicit`ri furioase. |ntotdeauna e mai eficient
s` ar`]i c` \n]elegi [i punctul de vedere al celuilalt, apoi s`-l
ghidezi delicat c`tre punctul t`u de vedere. |n aceast` situa]ie, un
P`rinte \[i dovede[te cu adev`rat m`iestria. Pentru c`, P`rinte fiind,
[tii s` abordezi situa]ia cu grij` pentru a te asigura c` nu pierzi sprijinul
directorului \nc` \nainte de a-]i \ncepe pledoaria.
Merit` s`-]i atrag aten]ia c` Regula 63 func]ioneaz` mult mai
bine dac` respec]i Regula 62. Cu alte cuvinte, dac` [coala te prive[te
ca pe un p`rinte care de obicei nu se plnge, vei fi luat mai \n serios
atunci cnd vei fi nemul]umit. Dac` ai crcotit [i ai criticat \n continuu
de la \nceperea [colii [i pn` \n prezent, reprezentan]ii [colii
\]i vor fi pus eticheta de p`rinte din acela [i vor fi mult mai pu]in
dispu[i s` te asculte atunci cnd apare ceva cu adev`rat important.
159

REGULA 64

B`t`ile \ntre copii

sunt \ntotdeauna
serioase
{tiu un pu[ti pe care-l cheam` Nelu [i care \[i ur`[te numele
pentru c` rimeaz` cu prea multe, iar colegii lui de clas` au remarcat,
\n mod evident, lucrul acesta. Nelu]u, Nelu]u \[i ud` p`tu]u este
una dintre favoritele lor.* Pn` la un punct (patetic, oricum) e destul
de amuzant, dar lui Nelu nu i se pare la fel.
Pentru p`rin]i e foarte u[or s` ignore astfel de lucruri. Ei \i spun
copilului: Nu l`sa ni[te simple cuvinte s` te r`neasc`. P`rin]ii, pe
de alt` parte, au mai mult` minte. Sigur c` e mai bine s` fii un pic
nec`jit cu ni[te rime nevinovate dect s` fii zilnic lovit pentru a ]i se
lua banii de buzunar (acesta fiind nivelul de agresiune despre care
vom vorbi \n Regula urm`toare). Dar nu toate batjocurile verbale
intr` \n categoria distrac]ie nevinovat` . Unele pot fi foarte dureroase
[i d`un`toare pentru copii.
Singurul lucru care conteaz` este ce simte copilul t`u. N-are importan]`
dac` un copil \i pune porecle sau \ntreaga clas` \l ocole[te.
* Bine\n]eles, sunt sigur c` ar fi g`sit alte rime echivalente dac` numele lui a
r fi fost
Radu sau Marin, sau Drago[. De[i poate nu [i dac` l-ar fi chemat Erasmus sau
Quauhtli. Dar atunci ar fi avut o cruce [i mai mare de purtat.
160

Nu conteaz` dac` un pu[ti l-a lovit ieri \n fluierul piciorului sau

dac` o band` \l maltrateaz` regulat. Nu conteaz` dac` tu personal
alegi s` nume[ti ceea ce i se \ntmpl` b`taie de joc sau luat peste picior
sau b`taie. Singurul mod \n care po]i judeca severitatea problemei
este s` vezi ct de mult \l afecteaz` pe copilul t`u.
{i dac` copilul este r`nit [i sup`rat, trebuie s` faci ceva. Vrei s`
faci ceva, evident. Atunci pune mna [i ac]ioneaz`. |n func]ie de circumstan]
e, s-ar putea s` vrei s` discu]i cu copilul pentru a vedea
cum poate face fa]` situa]iei (vezi Regula 65) sau s-ar putea s` vrei
s` vorbe[ti cu un reprezentant al [colii. Sau poate ai un alt as \n
mnec` (schimbarea pe cale legal` a numelui lui Nelu mi se pare
totu[i un pic cam drastic`). Dar trebuie s`-i ar`]i copilului c`, dac`
el ia lucrurile \n serios, atunci [i tu faci la fel.
A[ recomanda pruden]` \n abordarea direct` a celorlal]i p`rin]i.
Dac` ]i s-ar spune c` pu[tiul t`u a lovit al]i copii, probabil c` te-ai
gr`bi s`-i iei (instinctiv) ap`rarea, cel pu]in \n public, indiferent ce
i-ai spune dup` aceea \n particular. Majoritatea \ntlnirilor dintre
p`rin]i \n astfel de situa]ii se termin` cu sup`rare [i cu pozi]ii mai
ferme dect la \nceput. Deci nu \ncerca, dect dac` e[ti foarte sigur
c` vei \mbun`t`]i situa]ia \n loc s` o \nr`ut`]e[ti.
TREBUIE S~-I AR~}I COPILULUI
C~, DAC~ EL
IA LUCRURILE |N SERIOS,
ATUNCI {I TU FACI LA FEL.

161

REGULA 65

|nva]`-i
s` se apere
Nu, nu sugerez c` ar trebui s`-i spui copilului s` pocneasc` \n
nas pe oricine \i face zile fripte. Dar b`taia este o parte a naturii
umane [i se \ntmpl` \n toate [colile (de[i unele se ocup` mai bine
dect altele de aceast` problem`), a[a c` trebuie s` fii preg`tit. Dac`
pu[tiul t`u este lovit, am v`zut deja c` trebuie s` ac]ionezi. Eu sunt
aici ca s` vorbesc despre Reguli [i nu am suficient spa]iu pentru o
carte \ntreag` despre cum s` reac]ionezi \n caz de b`taie, dar s-ar
putea ca exact asta s`-]i trebuiasc`.*
Deci despre ce este vorba \n aceast` Regul`? Ei bine, dac` pu[tiul
t`u se confrunt` sau s-ar putea confrunta cu b`taia, cel mai
important lucru pe care-l po]i face este s`-l \nve]i cum s` se comporte
pn` nu se ajunge prea departe. {tii de ce sunt copiii lovi]i de
c`tre al]i copii? Pentru c` sunt diferi]i. Cercet`rile au demonstrat c`
75% din copii au fost cel pu]in o dat` lua]i peste picior sau lovi]i din
cauza aspectului lor. Iar unul din cinci a chiulit sau s-a pref`cut bolnav
pentru a evita s` fie batjocorit pe seama felului \n care arat`.
Cam \nfrico[`toare cifre, a[a-i?
Cele dou` metode tradi]ionale de a te ocupa de problema b`t`ilor
\ntre copii sunt la extreme opuse.
* Dac` vrei s` aprofundezi subiectul, \]i recomand Ajutor! Sunt b`tut de Dr. Emily
Lovegrove, scris` astfel \nct s` o po]i citi [i tu, [i copilul t`u.
162

O [coal` de gndire spune c` ar trebui s`-i spui copilului c` dac`

e lovit s` loveasc` [i el. Cu toate acestea, deloc surprinz`tor (de[i s-ar
putea ca metoda s` [i func]ioneze), metoda duce mai des la agravarea
situa]iei dect la rezolvarea ei. Cel`lalt sfat popular este s` ignori
totul [i b`taia se va opri. ~sta e un sfat pe care p`rin]ii \l dau pentru
c` ei vor s` fie adev`rat. Dar nu este. Toate dovezile arat` c` se \ntmpl`
exact pe dos.
A[adar care-i r`spunsul? Tot ce poate face copilul t`u mai bun
este s` par` \ncrez`tor, s` se uite \n ochii atacatorului [i s`-l distrag`
pe acesta schimbnd subiectul. Sigur c` nu merge de fiecare dat`,
dar dac` copilul are o \ncredere \n sine natural`, are respect de sine
[i are grij` de felul cum arat`, pe jum`tate a sc`pat nelovit din start.
Iar tu po]i s`-i oferi toate acestea cu mult \nainte de a \ntlni primul
b`t`u[.
Nu spun c` e vina ta sau a lui dac` e lovit. {i categoric nu e
vina lui dac` poart` ochelari sau are o dizabilitate. Dar cunosc copii
care poart` ochelari sau care au dizabilit`]i sau care sunt desfigura]i
[i care nu sunt niciodat` lovi]i. Totul se rezum` la a nu le oferi celorlal]
i copii ocazia de a pune ochii pe pu[tiul t`u. Sigur, un piept`nat
mai degrab` superficial nu va fi observat dac` apare ocazional, dar
ve[nica murd`rie sau mirosul nepl`cut sau p`rul \nclcit vor fi. Am
avut un coleg c`ruia toat` lumea \i spunea Stan mirositorul . Nici
nu-mi aduc aminte care era numele lui de familie. Dar \mi amintesc
cum mirosea [i justificarea pe care o oferea tuturor de a se lua de el.
Po]i s` previi situa]iile \n care copilul t`u este lovit de al]i copii
asigurndu-te c` are:
. \ncredere \n el
. greutatea optim` (mai bine zis, nu e supraponderal)
163

. un aspect pl`cut (curat [i \ngrijit, cu unghiile t`iate, cu p`rul

curat [i piept`nat etc.).
Este un \nceput excelent [i dac`, \n plus, \l \nve]i [i despre importan]
a de a-i privi pe ceilal]i \n ochi [i de a nu se l`sa intimidat,
vei [ti c` ai f`cut tot ceea ce ]i-a stat \n puteri pentru a-l proteja \nc`
\nainte de a \ncepe necazurile.
NU E VINA TA
{I NICI A LUI
DAC~ E LOVIT.
164

REGULA 66

Tolereaz`-i
pe prietenii lui care
nu-]i plac
Au copiii t`i prieteni de care nu e[ti tocmai entuziasmat? Cel de
la gr`dini]` care-i trage pe ceilal]i copii de p`r atunci cnd nu se uit`
nimeni? Feti]a din clasa a 5-a care e prietena ei cea mai bun` azi [i
mine nici nu-i vorbe[te? Cel de 15 ani care toat` ziua chiule[te ([i
e[ti absolut sigur c` fumeaz`)?
Da, de-a lungul vie]ii de [colar a copilului t`u vor exista [i prieteni
pe care ]i-ai dori s` nu-i aib`. Poate sim]i c`-l nec`jesc sau c`
au o influen]` proast` asupra lui, ispitindu-l s` fie obraznic cu profesorii
sau s` trag` chiulul. Mama nu suporta niciun prieten de-al
meu care nu vorbea cum se cuvine (asta chiar era o problem` la
[coala din sudul Londrei la care m-a \nscris). Totu[i, cel pu]in n-a
aflat niciodat` despre cel care m-a \nv`]at s` fac bombe artizanale \n
magazia din gr`dina lui.
Ce po]i face? P`i, presupunnd c` ai citit titlul Regulii, [tii ce-o
s` spun. |ntr-adev`r po]i s`-i tolerezi. Copilul t`u trebuie s` \nve]e
s`-[i aleag` singur prietenii, chiar dac` tu nu e[ti de acord cu alegerile
lui. Trebuie s` decid` pentru el \nsu[i dac` s-a s`turat ca Julia s`
joace alba-neagra cu prietenia lor. Sau dac` chiulul cu Jake \n timpul
orei de francez` e \ntr-adev`r o idee bun`.
165

|n final, deciziile lui vor fi influen]ate de valorile pe care ai reu[it s`

i le insufli. E nevoie de timp trebuie s` experimenteze cu prieteni
nepotrivi]i pentru a-i recunoa[te pe cei potrivi]i. A[a c` nu te mai da de
ceasul mor]ii dac` \[i petrece timpul cu o ga[c` s`lbatic` la 6 ani. Pn`
la urm`, faptul c` ai fost [i e[ti un bun p`rinte \[i va ar`ta roadele.
|ntre timp, el \nva]` o mul]ime de lucruri de la prieteni, fie ei
buni sau r`i. Faptul c` ai picat la francez` pentru c` n-ai ajuns niciodat`
la ore te \nva]` de fapt mult mai multe dect dac` ai fi mers la
toate orele [i ai fi trecut f`r` probleme.* Prietenii nepotrivi]i \l pot
\nv`]a o gr`mad` de lucruri pe pu[tiul t`u.
Oricum, de unde [tii c` prietenii lui sunt nepotrivi]i? Poate
copilul t`u are o latur` s`lbatic` pe care are nevoie s` [i-o manifeste,
chiar dac` tu n-o \mp`rt`[e[ti sau nu-]i place. {i poate pu[tiul acela
care fumeaz` este extraordinar de loial. Iar copilul care se joac` cu
emo]iile fiicei tale o ap`r` de b`t`u[ul clasei. Sau e capabil s-o fac`
s` rd` atunci cnd are o zi proast`. Sigur c` nu trebuie s` tolerezi
ca pu[tiul t`u s` fumeze sau s` vandalizeze ma[ini, dar chiar [i prietenii
lui care fac a[a ceva pot fi totu[i valoro[i ca prieteni.
DE UNDE {TII C~ PRIETENII
LUI SUNT NEPOTRIVI}I?

Personal, de[i am favori]i printre prietenii copiilor mei, \i tolerez

cu pl`cere pe to]i. Chiar [i cei care-mi plac cel mai pu]in le ofer`
copiilor mei cte ceva ce merit` s` aib`. Doar cu unii dintre p`rin]i
am o problem`.
* Ei, evident c` \n felul `sta nu \nve]i prea mult` francez`...
166

REGULA 67

Aminte[te-]i
c` e[ti p`rinte,
nu profesor
Bine\n]eles c` vrei ca pu[tii t`i s` se descurce bine la [coal`,
s`-[i ia examenele cu note mari, ba poate chiar te gnde[ti deja la
viitor, cnd ai vrea s` prind` un loc la una dintre cele mai bune universit`]
i. A[a c` poate fi realmente tentant s`-i implici ct mai mult
\n activitatea [colar` fie c` asta \nseamn` s` le verifici tot timpul
temele, fie s` vrei s` adaugi cuno[tin]ele tale la ale lor.
Un tat` pe care-l cunosc \[i \ntreab` \n mod regulat copiii despre
ce au \nv`]at la [coal` \n s`pt`mna care s-a \ncheiat, apoi petrece
jum`tate din weekend \ncercnd s` le spun` tot ceea ce [tie el des-
pre subiectele respective (ceea ce este convins c` reprezint` mai
mult dect [tiu profesorii \n[i[i). Ce mod minunat de a-i determina
pe copii s` nu mai \nve]e [i de a-i suprasolicita!
Hai s` l`murim un lucru. Rolul profesorilor este acela de a-i
transmite copilului t`u informa]ii [i de a-l antrena pentru a-[i lua cu
bine examenele. Tu, pe de alt` parte, nu e[ti profesorul copilului
t`u. Tu \i po]i permite s` gre[easc` f`r` s`-l corectezi, pentru a-i da
[ansa de a \nv`]a din propriile-i gre[eli. Tu po]i accentua importan]
a tuturor acelor tr`s`turi de caracter esen]iale pentru via]`
despre care am vorbit mai devreme (de exemplu, Regula 11), pen

167

tru care [coala nu-l preg`te[te deloc, dar care sunt de fapt mult mai
importante dect rezultatele [colare. |l po]i \ncuraja s` \ncerce
lucruri noi (vacan]e \n str`in`tate, cursuri de karate, naviga]ie),
s`-[i descopere interese noi, s` cunoasc` oameni noi. |l po]i \ncuraja
s` citeasc` mult [i s` fie interesat de lumea din jurul lui, s` pun`
\ntreb`ri [i s`-[i formeze propriile opinii.
Sunt momente \n care [coala \i poate domina cu u[urin]` via]a,
iar copilul are nevoie ca tu s`-l men]ii ancorat \n realitate. Dac`
irose[ti timpul pe care-l petrece acas` cic`lindu-l cu f`cutul lec]iilor
[i \ntrebndu-l \ntr-una despre teste [i insistnd s`-i spui tot ce [tii
despre Henric al VIII-lea, [coala va p`trunde \n toate ungherele
vie]ii lui. Iar dac` un profesor l-a certat pentru ceva, nu e cazul s`-l
cer]i [i tu din nou. O dat` e suficient. Nu trebuie s` subminezi [coala
(Regula 62), sugernd c` profesorul a fost meschin, dar \i po]i spune
copilului: Trebuie s` faci a[a cum ]i se cere la [coal` chiar dac` nu
e[ti \ntotdeauna de acord; dar de vreme ce ai fost o dat` mustrat
n-o s` te mai cert [i eu. Apoi schimbi subiectul.
Da, [tiu c` trebuie s`-[i fac` temele [i c` dac` nu-l \ntrebi unde
e echipamentul de sport n-ai cum s` i-l speli ([i c` n-ai de unde s`
[tii c` [osetele se odihnesc cumin]i \n penar), dar las`-l s` evadeze
ct mai mult departe de [coal`. Cu ct copilul e mai mare, cu att
mai dominant` devine [coala \n preocup`rile lui, cu ore mai multe
[i cu mai multe teme pentru acas` [i cu presiune mai mare \naintea
examenelor, a[a c` e important s`-i dai o [ans` s` scape de toate
astea atunci cnd sun` clopo]elul.
Ceea ce nu \nseamn` c` nu trebuie s` ar`]i un interes s`n`tos
pentru ceea ce face la [coal` sau c` nu trebuie s` discu]i cu el despre
subiectele de care se arat` interesat. Nu, \nseamn` doar s`-i oferi o
168

f`rm` de lini[te [i un pic de spa]iu [i s`-l aju]i s`-[i l`rgeasc` orizonturile

gndindu-se sau f`cnd [i altceva.
SUNT MOMENTE |N CARE
{COALA |I POATE DOMINA
CU U{URIN}~ VIA}A,
IAR COPILUL ARE NEVOIE
CA TU S~-L MEN}II
ANCORAT |N REALITATE.

169

REGULA 68

Nu-i cocolo[i
Pun pariu c` [i \n clasa pu[tiului t`u sunt c]iva copii care nu
sunt aproape niciodat` la [coal`. Mai ales iarna. Sunt mereu acas`
din cauza tusei sau a alergiei imaginare*, ]inu]i \n puf de p`rin]ii lor.
Iar cnd sunt la [coal` nu se joac` [i nici nu fac sport pentru c` \i
doare un deget sau le-a fost pu]in r`u ieri diminea]`. Am fost coleg
cu un tip care st`tea acas` ori de cte ori alergia lui (avea febra fnului)
se \nr`ut`]ea. Pierdea nenum`rate ore importante, iar prietenii
lui se obi[nuiau f`r` el toat` vara, a[a c` toamna cnd revenea nu
reu[ea s` se mai integreze. Toate astea pentru ce? Avea acas` o
gr`din` uria[`, deci probabil c` starea lui ar fi fost mai bun` dac` ar
fi venit la [coal` unde aveam asfalt [i dale de piatr`.
S`-]i spun ceva ce am observat de-a lungul anilor. P`rin]ii
care-[i ]in copiii acas` de la primul str`nut sunt aceia[i care nu se
duc ei \n[i[i la serviciu fie pentru c`-i doare capul, fie pentru c` au
guturai. Iar copiii lor devin persoane din acelea care se vait` [i se
a[teapt` s` fie \ngrijite ori de cte ori le curge pu]in nasul, adul]i
care cred c` nu trebuie s` mai lucrezi dac` e[ti pu]in ciupit de
r`ceal`.
Am ve[ti pentru acei p`rin]i (nu pentru tine, evident, tu n-ai
face a[a ceva): dac` e[ti r`cit, vei fi r`cit [i la serviciu [i acas`. A[a
c` po]i foarte bine s` te duci s` lucrezi. Acela[i lucru este valabil [i
pentru copiii t`i.
* Nu m` strni. {tiu c` unele alergii sunt reale [i serioase. Tocmai de aceea m`
enerveaz` att de tare to]i pref`cu]ii care submineaz` credibilitatea celor ce s
ufer`
cu-adev`rat.
170

Nu le faci niciun bine \nv`]ndu-i s` se a[tepte ca toat` lumea s`

se opreasc` \n loc pentru ei ori de cte ori nu se simt \n apele lor. {i
viitorii lor [efi nu-]i vor mul]umi nici ei, de vreme ce, cu regret, \i
vor s`ri cu promovarea [i de data aceasta pentru c`, de[i munca lor
e minunat`, cu prezen]a stau cam prost.
Ce s-a \ntmplat cu bunele [i demodatele valori ca rezisten]a
stoic` \n fa]a adversit`]ilor, sim]ul etic [i toate celelalte? Noi, P`rin]
ii, vrem s` avem copii s`n`to[i [i duri, nu ni[te flutura[i suferinzi
[i ciud`]ei. Destul de interesant e c` am lucrat, \n timp, att cu
oameni pe care te puteai baza chiar [i atunci cnd nu le era bine, ct
[i cu oameni care-[i luau liber la primul str`nut. {i [tii ceva? Cei care
mergeau \nainte se \mboln`veau mult mai rar dect cei care-[i
plngeau toat` ziua de mil`.
CE S-A |NTMPLAT
CU BUNELE {I DEMODATELE
VALORI CA REZISTEN}A STOIC~
|N FA}A ADVERSIT~}ILOR,
SIM}UL ETIC
{I TOATE CELELALTE?

Sigur c` o s`-]i ]ii copilul acas` dac` este \ntr-adev`r bolnav, dar
altfel nu. Dac` e suficient de zdrav`n \nct s` \ntoarc` casa cu
susu-n jos, poate s` mearg` [i la [coal`. Trebuie s` stea acas` doar
atunci cnd este att de bolnav \nct zace \n pat sau pe canapea, sub
p`tur`. Altfel pierde [i lec]iile, [i distrac]ia cu prietenii, ceea ce nu-i
face niciun bine. {i hai s` l`s`m deoparte argumentul cu s` nu
\mpr`[tie germenii la [coal` .
171

De unde crezi c` a luat microbul? Dac` acesta e suficient de

blnd \nct copilul s` mearg` la [coal` [i dac` doctorul nu spune
altceva, e clar c` nu va face niciun r`u restului clasei.
A[adar, nu-]i cocolo[i copilul. Fii \n]eleg`tor, bine\n]eles nu e
foarte amuzant s` fii r`cit , dar nu-l l`sa s` creasc` cu ideea c` a fi
r`cit e o scuz` pentru o zi liber`.
172

REGULA 69

Mic[oreaz`
presiunea

Copilul t`u va dori s` aib` rezultate bune la [coal`. Fie c` e vorba

despre examene sau despre evaluare continu`, fie c` vrea pur [i
simplu s` se descurce bine sau c` are nevoie de rezultatele respective
pentru a aprofunda un anumit domeniu sau pentru a ajunge la
cursul pe care-l dore[te va trebui s` promoveze [i, probabil, nu
oricum, ci cu note bune.
El [tie acest lucru. Profesorii \i spun \ncontinuu acest lucru.
Prietenii \i spun \ncontinuu acest lucru. El \[i spune \ncontinuu acest
lucru. Z`u c` n-are nevoie s`-i mai spui [i tu acela[i lucru. Prea
mult` presiune poate fi contraproductiv` [i poate duce la reale [i
uneori serioase probleme psihologice pentru copii.
A[adar, ce ai tu de f`cut? Tu trebuie s` ai grij` ca el s` r`mn`
ancorat \n realitate. De exemplu, cnd ai 16 ani, probabil c` [coala
\]i d` impresia c` \ntreaga ta via]` atrn` de rezultatele la examene.
Ei bine, de cele mai multe ori nu e a[a. Cu excep]ia cazului \n care
e[ti absolut disperat s` devii doctor sau veterinar sau ceva de genul
`sta, caz \n care admit c` rezultatele bune la examene sunt destul de
utile. Eu am picat la o mul]ime de examene [i asta nu mi-a d`unat
cu nimic. Einstein a picat cu brio la examenul de absolvire. (Observ`
cum m-am plasat \n aceea[i categorie cu Einstein, numai pentru
a m` sim]i bine!)
173

Trebuie s` te gnde[ti la stresul pe care-l suport` copilul t`u \n

leg`tur` cu examenele. Este foarte probabil ca el s` simt` deja o presiune
un pic prea mare, chiar [i f`r` contribu]ia ta. A[a c`, dect s`
m`re[ti presiunea, mai bine adaugi un pic de perspectiv` \n via]a
copilului t`u. E greu s` prive[ti mai departe de sfr[itul [colii cnd
e[ti copil, a[adar treaba ta este s`-l asiguri pe pu[ti c` \n via]` exist`
lucruri mai importante dect rezultatele la \nv`]`tur` [i c` [i cei care
pic` la examene pot deveni foarte bine adul]i ferici]i [i \mplini]i. Da,
dac` ob]in rezultate bune va fi minunat, dar dac` nu, lumea nu se va
pr`bu[i. Dac` bietul copil este deja suprasolicitat, atunci trebuie s`-i
spui ceva care s`-l relaxeze [i s`-i dea mai multe [anse s` reu[easc`
dect s` aib` o c`dere nervoas`. Iar dac` asta \nseamn` s`-l asiguri
c` totul va fi \n regul` indiferent ce se \ntmpl`, atunci asta vei face.
Dar s` presupunem c` ]ie ]i se pare c` pu[tiul nu e suficient de
stresat, c` nu ia problema examenelor prea \n serios [i c` nu realizeaz`
adev`ratele implica]ii ale rezultatelor lui [colare. |n acest caz
po]i accentua implica]iile f`r` s`-i spui s` munceasc` mai mult [i f`r`
s`-l \ntrebi dac` \[i permite \ntr-adev`r s` se uite la televizor sau s`
ias` cu prietenii. Po]i face asta punndu-i \ntreb`ri: Ce [anse crezi c`
ai s` iei examenul? Te-ai gndit la ce-o s` se \ntmple dac` pici?
|n final, el trebuie s` decid` dac` va munci din greu sau nu. Nu-l
po]i for]a. Chiar dac`-l \ncui \n camera lui, nu ai nicio garan]ie c` va
\nv`]a. A[a c` dect s`-l stresezi [i mai mult, n-ar fi mai bine s` fii salvator
ul
lui? Evadarea lui? {i odat` ce-[i va da seama c` nu-l pui s`
\nve]e, e mult mai probabil s` \nceap` s` se autodisciplineze.
|N FINAL, EL TREBUIE
S~ DECID~ DAC~ VA MUNCI
DIN GREU SAU NU.

174

REGULA 70

Copiii trebuie s`
fac` propriile alegeri
[i s` le urmeze
Cnd aveam 16 ani am hot`rt c` vreau s` dau la Silvicultur`.
Am fost acceptat [i tocmai cnd s` \ncep cursurile am anun]at brusc
c`, de fapt, vreau s` merg la [coala de art`. Ei, o mic` schimbare...
Mama trebuie s` fi avut o p`rere despre toate astea, dar a p`strat-o
\n mod admirabil pentru sine [i mi-a sus]inut alegerea. Nici azi
n-am idee care dintre cele dou` variante credea ea c` e mai potrivit`
pentru mine (sau dac` credea c` mi se potrive[te vreuna).
Nu po]i s` nu ai o opinie despre majoritatea alegerilor pe care le
face copilul t`u, dac`-l iube[ti. |]i faci griji c` subiectul pe care l-a
ales pentru proiectul de licen]` i se va p`rea prea dificil sau c` va
regreta c` a renun]at la spaniol`, sau c` a ales fizica doar pentru
c`-i place profesorul. Dar n-ai ce face. Po]i s`-l aju]i (u[urel, f`r` presiuni
[i f`r` a-]i exprima preferin]a) s` ia cea mai bun` decizie posibil`
[i apoi trebuie s`-l sus]ii \n ceea ce prive[te decizia lui, chiar
dac` tu e[ti \ngrijorat c` nu e cea mai bun` alegere.
Pune-]i cteva \ntreb`ri: Ce-o s` se \ntmple dac` nu face alegerile
pe care eu cred c-ar trebui s` le fac`? , Vreau s` fac` aceast` alegere
pentru el sau pentru mine? {tiu c` e[ti un P`rinte [i c` n-ai \ncerca
\n mod con[tient s`-]i \ndrep]i copilul spre o carier` sau spre un
175

drum \n via]` care n-a fost propria lui alegere, dar e foarte u[or s`
crezi c` tu [tii mai bine. Poate te gnde[ti c` te bazezi, \n alegerea ta,
pe ceea ce e mai bine pentru el, dar chiar [i a[a s-ar putea s` gre[e[ti.
Treaba ta ca p`rinte, a[a cum repet \ntr-una, este mult mai ampl`
dect rolul [colii. Tu nu-l \nve]i chimie sau muzic`, sau englez`.
Tu-l \nve]i aptitudini utile pentru via]`. {i asta include lucruri ca
luarea de decizii. Iar dac` nu-l la[i s` ia propriile decizii [i s` le
urmeze, nu-i e[ti de niciun ajutor.
|ntmpl`tor, n-am devenit silvicultor [i nici artist. Am f`cut o
groaz` de lucruri pn` s` m` potolesc [i s` devin scriitor. Am o prieten`
care la [coal` se chinuia s` se hot`rasc` dac` s` studieze latina
sau rusa [i care acum conduce o agen]ie de for]` de munc`. {i o
alta care nu se putea decide dac` s` dea la filozofie sau la sociologie.
Lucreaz` pentru o organiza]ie nonprofit de protec]ia mediului.
Cunosc doi oameni licen]ia]i \n chimie: unul este un bancher de succes,
iar cel`lalt este un comic de succes (da, serios). {tiu chiar un
domn de 72 de ani care a p`r`sit [coala la 15 ani pentru a deveni
ofi]er vamal, iar la 60 de ani a dat la drept [i a devenit avocat.
Vezi tu, alegerile noastre pot avea ceva influen]` asupra cursului
vie]ii noastre, dar nici pe departe influen]a pe care ne a[tept`m
s-o aib`. A[adar, copilul t`u poate foarte bine s` studieze ce subiecte
vrea el. Iar dac` tu i-ai dat \ncrederea \n sine [i aptitudinile de care
are nevoie ca adult, va fi capabil s` transforme orice op]iuni [colare
[i orice rezultate la examene \n cariera care s`-l fac` fericit.
TREBUIE S~-L SUS}II, CHIAR
DAC~ E{TI |NGRIJORAT C~
NU E CEA MAI BUN~ ALEGERE.

176

REGULI
PENTRU
ADOLESCEN}I

Dac` ai ajuns pn` aici, \nseamn` c` e[ti un P`rinte bine preg`tit

[i c` [tii ce faci \n majoritatea cazurilor. Dar adolescen]ii au un talent
deosebit de a lansa noi provoc`ri [i de a te face s` sim]i c` habar
n-ai cum s` fii un bun p`rinte.
Odat` ce copilul t`u a devenit adolescent, ai trecut bini[or de
jum`tatea drumului cre[terii lui [i mai ai doar c]iva ani \n care
s`-i bagi \n cap toate acele valori [i principii cu care vrei s` intre \n
via]a de adult. {i, deodat`, el pare c` arunc` la co[ toat` munca pe
care ai depus-o pentru el pn` acum.
Dar de fapt, dac` te ]ii tare [i urmezi aceste Reguli esen]iale pentru
adolescen]i, o s` descoperi c` ie[i la cel`lalt cap`t al tunelului
adolescen]ei cu un adult nemaipomenit de care po]i fi cu adev`rat
mndru.
179

REGULA 71

Nu intra
\n panic`
Adolescen]ii. Am trecut [i eu prin asta. {i e cumplit. Dintr-o
dat`, copila[ul t`u cel scump [i adorabil s-a transformat \ntr-o persoan`
pe care n-o mai recuno[ti. |n cel mai bun caz e ursuz [i necomunicativ,
\n cel mai r`u caz e un monstru venit direct din iad.
A[a c` prima Regul` e: nu te panica. A[a trebuie s` fie. Nu e[ti
singurul p`rinte care trece prin asta cei mai mul]i dintre noi trecem.
Unii scap` u[or, dar dac` ai mai mul]i copii, e aproape de neconceput
s` treci cu to]i prin adolescen]` f`r` probleme. {i probabil
c` nici nu e s`n`tos.
|]i aduci aminte cnd copilul t`u era la vrsta critic` de doi ani? Ei
bine, acum a revenit [i de data asta e mult mai mare [i mult mai \nfrico[`
tor. La doi ani, copila[ul care a \nceput s` mearg` [i-a dat seama
c` nu este o extensie de-a ta, a[a c` for]eaz` limitele pentru a vedea ce
poate [i ce nu poate s` fac`, acum c` are propria lui minte. Adolescen]ii
reprezint` o versiune mult \mbun`t`]it` a aceluia[i program.
Copilul t`u trebuie s`-[i g`seasc` propriul drum \n via]` [i trebuie
s` fie \n stare s-o fac` singur.
A REVENIT {I DE DATA ASTA
E MULT MAI MARE
{I MULT MAI |NFRICO{~TOR.

180

Deci acesta e momentul \n care devine liber. {i \n care nu e \ntotdeauna

de acord cu tine asupra distan]ei pn` la care poate s` se
aventureze.
Adaug` la asta tot soiul de salturi [i de izbucniri, [i de fluctua]ii
hormonale, dintre care unele \i afecteaz` func]ionarea creierului [i
abilit`]ile de comunicare (uit`-te la c`ut`rile pe care le face pe Internet
dac` nu m` crezi) [i nu mai e de mirare c` te po]i a[tepta la cteva
belele serioase.
Cunosc copii care trecuser` deja de toat` angoasa adolescen]ei
pn` la 16, 17 ani [i cunosc al]ii care nu o dep`[iser` \nc` nici la 20,
dar cu to]ii trec prin asta la un anumit moment [i \ntr-un grad mai
mare sau mai mic. |n general vorbind, cei c`rora le place s` fie copii,
poate c`rora le place s` fie alinta]ii familiei dac` sunt cei mai mici,
ajung la adolescen]` mai trziu dect cei care abia a[teptau s`
devin` adul]i \nc` de la 2 ani. Dar cu to]ii trebuie s` treac` prin asta
dac` e s` se elibereze de tine.
Am o prieten` care a r`suflat u[urat` creznd c` a sc`pat basma
curat` cnd fiica ei a \mplinit 18 ani f`r` a da vreun semn de angoas`
adolescentin` sau de \nd`r`tnicie. Apoi bang! {ase luni mai trziu a
devenit ursuz` [i ]fnoas` [i a f`cut toate acele lucruri pe care le fac
de obicei adolescen]ii, exact a[a cum cei din genera]ia ei tocmai terminaser`
de f`cut. Vezi nu po]i s`-]i iei ochii de la ei niciun moment.
Vestea bun` e c` odat` ce a ie[it pe partea cealalt` a tunelului adolescen]
ei , persoana familiar` pe care o cuno[teai va reveni. Schimbat`,
bine\n]eles mai \n vrst` [i mai \n]eleapt` , dar avnd intacte toate
acele valori [i idealuri la care ai muncit att de mult. Trebuie doar s`
continui s` speri [i s` rabzi pentru c]iva ani, [i apoi totul va fi \n regul`.
181

REGULA 72

Aminte[te-]i Legea
a 3-a a lui Newton

Chestia e c`-]i iube[ti copilul cu disperare. A[a c` e incredibil de

greu s`-l prive[ti f`cnd gre[eli care tu crezi c` se vor \ntoarce \mpotriva
lui mai trziu. De-a lungul anilor te-ai obi[nuit s`-l la[i s`
fac` mici gre[eli s` se serveasc` cu prea mult` budinc` sau s`
mearg` prea repede cu bicicleta la vale. Dar pe m`sur` ce el se m`re[
te, [i gre[elile se m`resc.
Acum trebuie s`-l prive[ti cum bea prea mult la petrecerea dat`
de colegul lui sau cum poart` haine mult prea decoltate, sau prea
scurte. Poate trebuie s` te ab]ii cnd decide s` p`r`seasc` [coala la
16 ani, pe cnd tu sperai s` mearg` la facultate, sau s` renun]e la o
excelent` slujb` de smb`t` pentru c` e un efort prea mare s` se
scoale diminea]a. Sunt chestii mult mai importante dect s`-l la[i pe
copilul de 2 ani s` m`nnce prea mult` budinc`. Mizele sunt din ce
\n ce mai mari.
Cel mai r`u e cnd trebuie s`-l urm`re[ti pe copilul t`u repetnd
gre[elile pe care le-ai f`cut [i tu. Renun]` la chimie pentru c` nu-i
place profesorul, de[i ar fi putut avea o carier` str`lucit` \n domeniu.
Sau \[i economise[te to]i banii pentru un an de pauz` dup`
terminarea liceului [i apoi \i cheltuie[te pe to]i \ntr-un moment de
nebunie pe o ma[in` care nici m`car nu merge bine. Ai fi putut s`-i
spui. Probabil chiar i-ai spus. Foarte posibil vehement [i energic...
Dar, pe de alt` parte, tu ]i-ai ascultat p`rin]ii, cu mul]i ani \n urm`?
182

Cu excep]ia cazului \n care copilul se pune serios \n pericol, trebuie

s` te \mpaci cu situa]ia. Uneori, chiar dac` situa]ia devine periculoas`,
tot n-ai ce face. Cu ct \i spui mai multe, cu att \l \mpingi
\n direc]ia opus`. El caut` pe cineva cu care s` se confrunte, \mpotriva
c`ruia s` se revolte, pentru c` a[a e programat. Cu ct folose[ti
mai mult` for]`, cu att folose[te [i el mai mult`. |]i aminte[ti Legea
a 3-a a lui Newton, principiul ac]iunii [i reac]iunii? Pentru fiecare
ac]iune exist` o reac]iune egal` [i de sens opus. Ar fi putut foarte
bine s-o numeasc` Prima Lege a Adolescen]ilor.
Deci ce po]i face cnd vezi c` gre[e[te? Po]i s`-i spui care e
p`rerea ta, dar nu-i spune ce s` fac`. {i vorbe[te-i a[a cum ai vorbi
cu un adult [i cu un egal. Nu: Stai c`-]i spun eu ce cred! Cred c` e[ti
un prost! Mai degrab` ceva gen: E decizia ta, dar te-ai gndit cum
o s`-]i finan]ezi anul de pauz` dac` \]i cheltui to]i banii pe ma[ina
asta? Vorbe[te-i ca unui adult [i poate o s`-]i r`spund` ca un adult.
{i dac` nu de data asta, poate data viitoare. Cu siguran]` va fi mai
dornic s`-]i cear` sfatul dac` va [ti c` i-l vei da ca unui egal.
TU }I-AI ASCULTAT P~RIN}II,
CU MUL}I ANI |N URM~?

183

REGULA 73

D`-i drept de vot

Copilul t`u trebuie s` \nve]e s` ia decizii corecte. {i s` fac` compromisuri.
{i s` lucreze \n echip`. {i s` negocieze. {i ce mod mai
bun exist` de a-l \nv`]a toate astea dect s`-l implici \n deciziile familiei?
Consult`-l asupra deciziilor care-l privesc, exact a[a cum
te-ai a[tep-ta [i tu s` fii consultat, dac` ai fi \n locul lui.
Bine\n]eles, nu va avea \ntotdeauna votul decisiv. Trebuie s`
\n]eleag` faptul c`, fiind \n casa ta, pe banii t`i, tu ai drept de veto.
Pn` la urm` nu te po]i l`sa convins de copiii t`i s` construie[ti o
anex` cu trei dormitoare doar pentru c` ei \[i doresc cte un dormitor
[i un birou fiecare. Totu[i, te po]i consulta cu ei despre cum s`
modifica]i spa]iul existent pentru a-l valorifica la maximum.
Pe m`sur` ce copiii cresc, trebuie s` exerseze luarea deciziilor,
trebuie s` fie consulta]i [i s` fie trata]i din ce \n ce mai mult ca ni[te
adul]i. De ce n-ar putea alege culoarea \n care s`-[i zugr`veasc` dormitorul,
mai ales dac` \l vor zugr`vi chiar ei? |mi amintesc c` unul
dintre copiii mei adolescen]i a vrut s` astupe o gaur` micu]` \n
peretele din camera lui cnd a terminat, \n locul g`urii era o ditamai
pata zgrun]uroas` [i neregulat` de vreo 15 cm. N-am nivelat-o.
Am p`strat-o ca amintire a primei lui \ncerc`ri de decorare. Fiul
meu a plecat de mult de-acas`, dar umplutura e \nc` acolo. Acum el
e foarte bun la zugr`veli, repara]ii [i decora]iuni, dar pata \mi
aminte[te c` trebuie s`-i la[i pe copii s` \nceap` de undeva.*
* N-am vrut s` sune a[a de sentimental [i de siropos. De fapt, p`strez repara]ia
ca s` am motiv s` mai rd de el din cnd \n cnd.
184

{i ce zici de vacan]ele \n familie, ct timp le mai ai? Tu va trebui

s` fixezi bugetul, dar dac` copiii t`i sunt adolescen]i, pute]i decide
\mpreun` unde s` merge]i. Po]i avea drept de veto dac` insi[ti, dar
la fel de bine pot avea [i ei.
Bine\n]eles c` nu e vorba doar despre a-i \nv`]a s` ia decizii,
lucru de altfel foarte important. Este [i despre a-i face pe copii s` se
simt` implica]i \n familie, inclu[i \n hot`rrile care v` afecteaz` pe
to]i. Po]i aplica asta [i la stabilirea regulilor. Membrii echipei de
rugby a Angliei c[tig`toare a Cupei Mondiale s-au a[ezat cu to]ii [i
au convenit asupra regulilor care \i vor conduce spre succes, [i le-au
urmat pentru c` to]i puseser` um`rul la formularea lor (cu alte
cuvinte, erau proprietatea lor , ca s` folosesc jargonul afacerilor).
ESTE VORBA DESPRE
A-I FACE PE COPII
S~ SE SIMT~ IMPLICA}I.
{i, bine\n]eles, cu ct descoperi mai
trata pe adolescen]ii t`i ca pe ni[te
bun` va fi rela]ia voastr` [i cu att
ca ni[te adul]i responsabili. Ceea ce
pentru toat` lumea.
185
multe oportunit`]i de a-i
adul]i responsabili, cu att mai
mai \ncuraja]i vor fi s` se comporte
nu poate fi dect o u[urare

REGULA 74

Nu te uita
sub saltea

Adolescen]ii se dedau la unele lucruri despre care nici nu vrei s`

[tii. Sigur, de fapt, [tii despre ele, doar de asta e[ti \ngrijorat. Dac`
ai fi putut fi complet ignorant, ai fi fost mult mai fericit.
Uite, crede-m` pe cuvnt, fiica ta a mers mai departe cu prietenul
ei dect ai fi vrut tu. Fiul t`u se uit` pe reviste sau pe site-uri
porno. Amndoi au \ncercat cel pu]in un fum de ]igar` pn` acum.
{i aproape sigur li s-au oferit droguri, dar nu vei g`si nicio dovad`
\n camera lor, a[a c` n-are rost s` pierzi timpul c`utnd. Acum e[ti
fericit? Bun. Nu mai trebuie s` te ui]i sub saltea [i nici s` le cite[ti
jurnalul secret.
N-o s` g`se[ti nimic \n plus fa]` de ceea ce mii de al]i p`rin]i au
g`sit \naintea ta. De fapt, probabil c` n-o s` g`se[ti nimic \n plus fa]`
de ceea ce au g`sit p`rin]ii t`i. {i ce-o s` faci dup` aceea? S`-l pui pe
copilul t`u adolescent \n fa]a dovezilor? Nu prea cred. O s`-]i distrugi
rela]ia cu el [i singura schimbare va fi c` o s`-]i strice podeaua
f`cndu-[i ascunzi[ sub scndurile du[umelei.
Poate ar trebui s` te gnde[ti \n urm`, la lucrurile pe care le-ai
f`cut, adolescent fiind, [i despre care n-ai vrut s` afle p`rin]ii. Vezi?
Copiii t`i sunt doar ni[te adolescen]i perfect normali. {i dac` tu nu
faci o tragedie din lucrurile acelea adolescentine [i perfect normale
pe care ei le fac, o s` fie mai \ncrez`tori \n a veni s`-]i spun` atunci
186

cnd ceva scap` de sub control sau devine o real` problem` pentru
ei. {i tocmai `sta e lucrul cel mai important. Dac` te vei comporta ca
[i cnd toate lucrurile de sub saltea ar fi normale, atunci [i ei o s`
simt` c` pot vorbi cu tine f`r` teama de a primi un r`spuns ira]ional.
Pur [i simplu n-are rost s`-]i faci griji. |n punctul `sta trebuie s`
te bazezi pe ceea ce i-ai \nv`]at \n ultimii aproximativ 12 ani. {i nu
uita Regula 72 cu ct le faci via]a mai amar`, cu-att vor fi mai dificili.
Concluzia e simpl` nu le face via]a amar`.
Un alt avantaj simplul fapt c` nu te ui]i sub salteaua lor [i c`
nu le cite[ti jurnalele secrete va \nt`ri rela]ia voastr`. Te vor respecta
pentru c` le respec]i intimitatea (evident c` nu-]i vor spune lucrul
`sta) [i pentru c` ai o atitudine suficient de realist` [i de modern`
\nct s`-i la[i s`-[i vad` nederanja]i de treaba lor de a fi adolescen]i.
187

REGULA 75

Valorific` timpul
r`mas pentru a
umple golurile
Ai \nceput avnd \n fa]a ta 18 ani de carier` ca p`rinte [i num`rnd
\napoi pe m`sur` ce treceau anii. Acum c]i au mai r`mas? Pentru
c`, odat` ce ai ajuns la zero, copiii t`i vor fi pe cont propriu. Asta
\nseamn` c` vor trebui s` [tie s` fac` cump`r`turi, s` g`teasc`, s`
fac` cur`]enie [i ordine (cel pu]in pn` la un punct), s` spele, s`-[i
pl`teasc` facturile, s` nu se \nglodeze \n datorii [i toate celelalte.
{tiu p`rin]i [i f`r` s` vreau s` fiu sexist, aproape \ntotdeauna
e vorba despre mame care au \nc` grij` de copiii lor [i la 18 ani. Iar
copiii, nefiind tmpi]i, le las`. De fapt, am un prieten care la 35 de
ani \nc` \[i mai duce rufele la sp`lat la maic`-sa. {i nu vreau s` spun
c` \[i spal` el rufele folosind ma[ina ei de sp`lat, ceea ce ar fi oarecum
de \n]eles. Nu, pur [i simplu \i d` rufele maic`-sii s` se descurce
cu ele. E nevoie de doi pentru a juca jocul `sta.
Numeri ultimii ani pn` la independen]`. {i dac` copilul t`u
ajunge la 18 ani f`r` s` fi folosit vreodat` ma[ina de sp`lat sau f`r`
s` fi preg`tit o mas` decent`, ]i se pare corect fa]` de el?
NUMERI ULTIMII ANI
PN~ LA INDEPENDEN}~.

188

Poate c` el nu realizeaz` ce handicap va avea, dar tu [tii foarte

bine, ca P`rinte, c` un copil cocolo[it nu e preg`tit pentru lumea
real` (vezi Regula 68).
Ca fiecare p`rinte, [i tu cuno[ti punctele tari [i punctele slabe ale
copilului t`u. A[a c` gnde[te-te ce ar mai trebui s` \nve]e [i asigur`-
te c` va \nv`]a \n timpul care ]i-a mai r`mas. Dac` nu se descurc`
deloc cu banii, \nva]`-l s` [i-i planifice [i s` [i-i gestioneze.
Las`-l pe el s` fac` cump`r`turile familiei timp de o s`pt`mn` cu
condi]ia s` se \ncadreze \n bugetul t`u obi[nuit sau fii ferm asupra
faptului c` nu vei pl`ti din factura lui la mobil mai mult dect suma
convenit`.
F`-l responsabil cu sp`latul rufelor familiei pentru o s`pt`mn`
(eventual elibereaz`-l, drept compensare, de sp`latul vaselor pentru
s`pt`mna respectiv`), astfel \nct s` \nve]e s` foloseasc` ma[ina [i
s`-[i dea seama ce pl`cere e s` trebuiasc` s` sortezi rufele, s` le \ntinzi
la uscat, s` le \mp`ture[ti pentru c`lcat (poate de-acum se va
gndi de dou` ori \nainte s` mai pun` rufe abia purtate \n co[ul cu
rufe de sp`lat).
Ai putea chiar s`-]i la[i adolescentul mai mare s` stea singur
acas` timp de cteva zile. Da, [tiu ce gnde[ti. {i da, va trebui s` sari
cu un stimulent suficient de bun \nct s`-l determine s` reziste tenta]
iei de a-[i invita to]i prietenii pentru o petrecere s`lbatic`.
Oricum, ajut` s`-i spui c` un vecin sau un prieten e cu ochii pe el.
Hai, po]i fi inventiv \n g`sirea de moduri interesante \n care
s`-l \nve]i lucrurile vitale. {i sigur vei reu[i s` le faci [i amuzante
cel pu]in pn` dispare elementul de noutate, dar oricum pn`
atunci va fi \nv`]at ceva.
189

REGULA 76

Nu sta \n fa]a unui

tren \n plin` vitez`

{tii deja c` trebuie s` le permi]i copiilor t`i s` fac` propriile lor

gre[eli (Regula 72). Pn` aici, totul e clar. Acum, pentru cte dintre
urm`toarele decizii \i vei l`sa pe ei s` hot`rasc`:
. S` mearg` cu motocicleta?
. S` chiuleasc`?
. S` foloseasc` cuvntul cu f ?*
. S` \ncerce droguri?
. S` fumeze?
. S` fac` sex \nainte de 16 ani?
Hmmm, da, spinoase probleme. E din ce \n ce mai dificil, a[a-i?
Chiar trebuie s`-i la[i pe ei s` decid` toate astea? P`i, hai s` privim altfel
problema: cum o s`-i \mpiedici? Op]iunile tale sunt destul de limitate
\n zilele noastre. Po]i s` ]ipi la ei (vezi Regula 77), dar asta nu-i mai
deranjeaz` ca atunci cnd aveau 5 ani. {i, oricum, ei pot s` ]ipe mai
tare. Po]i s`-i pedepse[ti nedndu-le voie s` ias` din cas`, dar orice
adolescent care se respect` va ie[i pe fereastr` sau va fi ca un mielu[el
pn` cnd \l vei l`sa din nou s` ias` [i pe urm` va face acela[i lucru
fiind \ns` mai atent, ca s` nu-l mai prinzi.
* Mama avea un sistem excelent. La 14 ani aveai voie s` folose[ti \njur`turi bl
nde,
la 16 aveai voie s` folose[ti cuvntul cu f , iar la 18 puteai folosi cuvintele cel
e
mai dure. Cred c`-i era destul de greu s` ]in` eviden]a tuturor (eram 6 fra]i),
dar
se descurca.
190

Po]i s` refuzi s` le mai dai bani, dar sunt suficient de mari ca s`-[i
c[tige propriii bani.
Cunosc un individ al c`rui tat` l-a dezmo[tenit (erau o familie
foarte bogat`) doar pentru c` s-a ras \n cap. Nici m`car asta nu l-a
determinat s`-[i lase p`rul s` creasc`. ~[tia sunt adolescen]ii dac`
nici faptul c` era deposedat de o avere cu [apte cifre n-a reu[it s`-l
motiveze, atunci nimic n-ar fi reu[it. (Dac` e[ti curios s` afli urmarea,
s-a \ntmplat c` tat`l a murit subit \nainte de a se calma suficient
\nct s`-l treac` din nou pe fiul lui \n testament, a[a c` b`iatul
chiar a pierdut acea avere uria[`.)
A[a c`, una peste alta, n-ai de ales. Adolescentul t`u se va comporta
ca un adolescent indiferent ce vei face. Po]i fie s` accep]i
situa]ia, fie s` te opui, dar dac` alegi ultima variant` probabil c`-l
vei \mpinge s` ia tocmai deciziile pe care nu vrei s` le ia.
ADOLESCENTUL T~U
SE VA COMPORTA
CA UN ADOLESCENT
INDIFERENT CE VEI FACE.

Oh, dar, bine\n]eles, mai este un lucru pe care-l po]i face: s` ai

\ncredere \n el. Tuturor copiilor le sunt oferite lucruri pe care p`rin]ii
nu vor ca ei s` le fac` sex, droguri, ]ig`ri. Dar dac` ai \ncredere \n
faptul c` pu[tiul t`u va lua decizii responsabile, ai o [ans` destul de
mare ca acest lucru chiar s` se \ntmple. {i dac` nu se \ntmpl`, nu
te mai agita: oricum, nimic altceva n-ar fi func]ionat. Crede-m`.
191

REGULA 77

Urlatul
nu e o solu]ie
S` presupunem c` adolescentul t`u a f`cut toate lucrurile des-
pre care am vorbit \n Regula 76. |ntr-adev`r, e prea groaznic, nici nu
te po]i gndi. Hai atunci s` presupunem c` n-a f`cut dect unul sau
dou`. {i lucrurile au mers prost. Nu se mai poate l`sa de fumat sau
are o boal` cu transmitere sexual`, sau e pe punctul de a fi exmatriculat
de la [coal`. Ai prefera s` vin` s`-]i cear` ajutorul sau nu?
Sigur c` ai prefera s` vin` la tine. F`r` \ndoial`, vrei s`-l aju]i. Dar
e[ti sigur c` va veni s`-]i spun`? Cum se va decide dac` s` vin` la tine
sau nu? R`spunsul e c` se va hot`r\ \n func]ie de felul \n care ai
reac]ionat \n trecut cnd ai descoperit anumite lucruri. Probabil, lucruri
mai pu]in importante cnd a v`rsat vopsea pe covorul din dormitor
sau cnd ]i-a promis c` a aranjat s` fie adus \napoi de la petrecere de
c`tre un p`rinte [i pe urm` ai aflat c`, de fapt, a f`cut autostopul.
Cum ai reac]ionat atunci? Ai urlat [i ai ]ipat, [i ai strigat, [i i-ai
spus c` te-a dezam`git [i c` nu po]i avea \ncredere \n el? Sau a]i discutat
serios, calm [i i-ai explicat de ce e[ti att de \ngrijorat?
Problema e c` urlatul, ]ipatul [i faptul c` i-ai spus c` te-a dezam`
git s-ar putea s` fi fost complet justificate, DAR au avut exact efectul
opus celui scontat de tine. Dac` vrei s` vin` la tine cnd are probleme,
trebuie s` [tie c` vei lua lucrurile \n serios, dar nu vei urla la
el. S-ar putea s` nu-]i plac` asta, dar este purul adev`r. Probabil c` [i
192

tu ai sim]it cam la fel cnd erai adolescent. Dac` p`rin]ii t`i obi[nuiau
s` ]ipe, pun pariu c` nu le-ai spus nici jum`tate din lucrurile
pe care prietenii t`i cu p`rin]i calmi le-au spus alor lor.
Vezi tu, exist` [anse ca el s` [tie deja c` a f`cut ceva gre[it sau
stupid [i poate c`-i e ru[ine [i se simte prost din cauza asta. Chiar
nu mai e nevoie s` ]ipi [i tu la el [i s` intensifici umilin]a. De fapt,
dac` reac]ia ta e calm` [i nu-l subapreciezi, s-ar putea s`-]i fie pate-
tic de recunosc`tor. {i cu asta chiar c` ai adunat puncte \n favoarea
ta pentru data viitoare cnd va mai face ceva aiurea.
Aminte[te-]i, copiii t`i \]i vor evalua reac]ia \n func]ie de felul cum
reac]ionezi la problemele minore azi [i mine, [i luna viitoare. |n
esen]`, odat` ce copiii au ajuns la o anumit` vrst`, trebuie s`-]i
schimbi stilul de educa]ie. Nu po]i s` le spui mereu ce trebuie [i ce nu
trebuie s` fac`. Trebuie s` te transformi \ntr-un fel de mentor, un
sf`tuitor. Astfel, cnd vor ajunge la 18 ani \i vei trata deja ca pe ni[te
egali. Sigur, atta vreme ct sunt \n casa ta, se aplic` regulile casei tale.
Dar acelea[i reguli ar trebui s` se aplice [i prietenilor t`i, chiar [i
p`rin]ilor t`i. Ct despre ce vor face copiii t`i cu via]a lor, nu ai niciun
control [i n-are rost s` pretinzi c` ai. A[adar, cam de cnd copiii
\mplinesc 16 ani, renun]` la ]ipete [i \ncepe s` le vorbe[ti ca unor
adul]i. Poate fi foarte greu, dar e singura metod` care func]ioneaz`.
|N ESEN}~, ODAT~ CE COPIII
T~I AU AJUNS LA O
ANUMIT~ VRST~,
TREBUIE S~-}I SCHIMBI
STILUL DE EDUCA}IE.

193

REGULA 78

Orice lucru vine la

pachet cu condi]ii

Unul dintre lucrurile esen]iale pe care copiii t`i trebuie s` le

\nve]e \n via]` este c` drepturile [i responsabilit`]ile sunt unite \n
mod inextricabil. {i este treaba ta s`-i \nve]i. Sau ar fi mai bine s`
spun c` este responsabilitatea ta?
De exemplu, copiii pot pretinde dreptul de a fi trata]i ca ni[te
adul]i. Dar trebuie s` \n]eleag` c` dreptul vine \mpreun` cu responsabilitatea
de a se purta ca ni[te adul]i. Dac` se eschiveaz` de la
responsabilitate, pierd dreptul.
Odat` ce copiii devin adolescen]i, principiul poate fi aplicat cu
mare succes. Pentru fiecare drept pe care-l cer ([i mam`, ce de drepturi
cer adolescen]ii...), tu le po]i indica responsabilitatea care vine
\mpreun` cu el. Am prieteni care aplic` principiul cu banii de buzunar.
Copiii lor au dreptul la o anumit` sum` s`pt`mnal`, dar p`rin]ii
le explic` faptul c` au, de asemenea, o responsabilitate \n cadrul gospod`
riei. Copiii [tiu deja de mult c`, pentru ca totul \n gospod`rie s`
mearg` bine, trebuie rezolvate anumite treburi casnice cur`]area
buc`t`riei dup` fiecare mas`, men]inerea dezordinii la minimum etc.
Dac` pu[tii nu se achit` de responsabilitate, pierd banii de buzunar.
Acela[i lucru merge [i pentru dreptul de a fi tratat cu respect. Vine
la pachet cu responsabilitatea de a-i trata pe ceilal]i cu respect. Dac`
copiii t`i \]i vorbesc urt sau ]ip` la tine, pierd dreptul la respectul t`u
194

PERIOADA ADOLESCEN}EI
REPREZINT~ OPORTUNITATEA
PERFECT~ PENTRU
A |NV~}A RELA}IA DINTRE
DREPTURI {I RESPONSABILIT~}I.

Po]i s` nu-i mai ascul]i (sau cel pu]in s` \ncerci s` nu-i mai auzi)
pn` cnd se pot dovedi respectuo[i.
Odat` copiii intra]i \n lume pe cont propriu, vor avea nevoie s`
cunoasc` aceste lucruri. Nu pot a[tepta nimic pe gratis. {i perioada
adolescen]ei reprezint` oportunitatea perfect` pentru a \nv`]a rela]ia
dintre drepturi [i responsabilit`]i. Tot ce vor copiii trebuie s` vin`
\nso]it de condi]ii: respectul, banii, independen]a, libertatea, statutul.
Ba chiar responsabilitatea \ns`[i vine \nso]it` de responsabilit`]i.
Ai s` vezi c` adolescen]ilor chiar le plac lucrurile astea. Serios.
Arat` c` \]i pas`. Cnd le spui c` n-au voie s` vin` acas` mai trziu
dect de obicei dect dac` arat` c` sunt suficient de responsabili
\nct s` te sune [i s`-]i spun` unde sunt [i cnd s`-i a[tep]i \napoi,
\n secret sunt de fapt mul]umi]i c`-]i pas` (doar nu te a[tep]i s`-]i [i
spun` asta!). |]i vor spune cnd s`-i a[tep]i acas`, pentru c` vor realiza
c` altfel vor pierde dreptul de a mai sta alt`dat` pn` trziu.
A[a c` f`-le pu[tilor t`i o favoare [i nu-i l`sa s` scape ieftin. De
cte ori vor ceva de la tine, spune-le ce a[tep]i \n schimb. Vor \nv`]a
valoarea drepturilor [i vor fi preg`ti]i pentru viitor. {i via]a ta va fi
mult mai u[oar`.
195

REGULA 79

Arat` un pic de
respect pentru
lucrurile care-i
intereseaz`
{tiu un b`rbat care \n adolescen]` a \nceput s` dezvolte probleme
psihice. Obi[nuia s`-[i petreac` tot timpul liber \n camera lui
ascultnd muzic`, acesta fiind singurul lucru care-i pl`cea cu
adev`rat. |n timp, lucrurile s-au agravat. Problemele au continuat [i
dup` ce a plecat din casa p`rinteasc`. Mul]i ani mai trziu mi-a spus
un lucru foarte interesant. Mi-a explicat c` unul dintre lucrurile care
i-au spulberat \ncrederea \n sine a fost modul \n care p`rin]ii lui
f`ceau haz de muzica oribil` pe care o asculta.
Vezi tu, cnd critici alegerile f`cute de adolescentul t`u, \l
critici pe el. Este o vrst` la care ego-ul e fragil, respectul de sine e
u[or de demolat [i e foarte u[or s`-l faci pe adolescentul t`u s` simt`
c`-l dezaprobi sau chiar c` nu-l placi. Fie c` e vorba despre muzica
pe care o ascult` sau despre felul \n care \n]elege politica, sau despre
modul cum se \mbrac`, sau despre decizia lui de a deveni vegetarian,
are nevoie s` [tie c` e[ti de acord.
196

Este unul dintre multiplele paradoxuri ale adolescen]ilor. Pe de o

parte, vor s` fie rebeli, s` te [ocheze, s` fac` lucruri care s` te scoat`
din pepeni, iar pe de alt` parte, \]i doresc aprobarea [i bun`voin]a.
{tiu c` e[ti confuz, dar pentru ei e [i mai r`u. Sunt prin[i \n interiorul
unor min]i [i al unor trupuri care \ncearc` s` fac` tranzi]ia de la
copilul dependent la adultul independent [i de cele mai multe ori
habar n-au ce vor de fapt. Acum vor s` creasc` repede, ct mai repede
posibil, iar peste un minut totul devine \nsp`imnt`tor [i vor s-o lase
mai moale. Tu trebuie doar s` accep]i [i s` te la[i dus de curent.
{TIU C~ E{TI CONFUZ,
DAR PENTRU EI E {I MAI R~U.

|n timpul `sta, intereseaz`-te de lucrurile care le plac. Nu e cazul

s` \ntreci m`sura chiar te rog s` n-o faci, c`ci nu e nimic mai r`u
dect un tat` de patruzeci [i ceva de ani care pretinde c` e supercool .
Nu te str`dui prea tare trebuie doar s` ar`]i un oarecare
interes. Nu trebuie s` pretinzi c` e[ti un fan uria[ al muzicii sau al
stilului lor de \mbr`c`minte, dar nu e bine nici s` nu le acorzi nicio
aten]ie.
S-ar putea chiar s` descoperi tot felul de noi lucruri de care s` te
bucuri. Aceasta este unul dintre multiplele avantaje de a avea copii
adolescen]i: sunt suficient de aproape de vrsta adult` \nct s` aib`
interese destul de sofisticate [i po]i \nv`]a de la ei o mul]ime de
lucruri dac` e[ti suficient de deschis la minte. {i bine\n]eles c` e[ti.
197

REGULA 80

Adopt` o
atitudine s`n`toas`
fa]` de sex
Nu, nu e vorba despre via]a ta sexual`. Sper c` aceea e deja
s`n`toas`. M` refer la sex \n general [i, \n particular, la via]a sexual`
a adolescentului t`u. Poate c` \nc` nu are una (e[ti sigur?), dar
mai devreme sau mai trziu va avea. {i vrei s` te asiguri c` atunci
cnd va avea, va fi fericit` [i sigur`, [i satisf`c`toare, nu furi[at` [i
murdar`, [i dezordonat` (oh, bine, e tot timpul dezordonat`).
Ce anume crezi c`-i poate oferi adolescentului t`u \ncrederea \n
sine care s`-l determine s` amne prima experien]` sexual` pn` cnd
va fi preg`tit? Exact: faptul c` se simte confortabil cu subiectul. Cu ct
copilul t`u [tie mai multe despre sex [i \i vine mai u[or s` discute
despre el, cu att va fi mai capabil s` spun` NU sau s` insiste asupra
folosirii prezervativului, sau s` respecte sentimentele partenerului.
Po]i s` m` crezi pe cuvnt: cu ct vorbi]i mai mult acas` despre
sex (e valabil [i pentru droguri, alcool, ]ig`ri [i toate celelalte), cu
att adolescentul va avea mai mult` \ncredere \n el [i \n capacitatea
lui de a lua decizii mature atunci cnd va veni momentul. Chiar [i
p`rin]ii deschi[i, care consider` c` au rela]ii strnse cu adolescen]ii
lor, spun \n general c` acesta este subiectul despre care le e cel mai
greu s` discute confortabil; [i adolescen]ii sus]in acela[i lucru. Dar
198

este r`spunderea ta s` demonstrezi c` sexul reprezint` un lucru perfect

acceptabil [i normal despre care se poate discuta.
{coala \l va \nv`]a pe copil despre mecanica sexului [i poate cteva
lucruri de baz` despre HIV [i boli cu transmitere sexual` sau cum
s` folose[ti un prezervativ. Dar copiii o s` chicoteasc` de zor \mpreun`
cu colegii. Plus c` la [coal` n-o s` \nve]e nimic despre faptul c`
sexul este o parte normal` a vie]ii de adult [i c` are o rela]ie complex`
cu emo]iile. Tu va trebui s`-i spui toate astea nu te baza pe [coal`.
Nu \ncerc s` spun c` ar trebui s` stai jos cu copilul [i s` ave]i o
discu]ie formal` despre sex. Eu am \ncercat o dat` s` abordez subiectul
formal cu unul dintre copiii mei probabil mult prea trziu,
dup` cum am \n]eles ulterior [i la sfr[it l-am \ntrebat dac` mai
vrea s` [tie ceva. El a r`spuns: Nu, mul]umesc, tat`. {i oricum,
s-au schimbat multe de pe vremea ta. Am fost surprins [i intrigat,
dar a refuzat \n mod frustrant s` continue discu]ia.
Nu e nimic \n neregul` cu o discu]ie formal`, dac` po]i s`-i faci fa]`
f`r` s` te sim]i prost. Totu[i, sexul trebuie s` fac` parte din conversa]ia
de fiecare zi atunci cnd vine vorba despre el cnd comenta]i un film
sau o [tire, sau ispr`vile unui prieten. |n loc s` schimbi repede subiectul
\n prezen]a adolescentului t`u, continu` [i chiar cere-i p`rerea.
Asigur`-te doar c` transmi]i \ntotdeauna un punct de vedere responsabil.
Nu m` refer neap`rat la f`r` sex pn` la c`s`torie , ci la faptul
c` nu e corect s` te joci cu emo]iile altora sau s` le ri[ti s`n`tatea.
ASIGUR~-TE C~ TRANSMI}I
|NTOTDEAUNA UN PUNCT
DE VEDERE RESPONSABIL.

199

REGULI
PENTRU
SITUA}II
DE CRIZ~

Ar fi superb dac` ai putea s`-]i cre[ti copiii f`r` s` te confrun]i

nici m`car o dat` cu o criz` adev`rat`. Dar, din nefericire, foarte
pu]ini p`rin]i reu[esc. Poate fi divor], \mboln`vire grav`, criz` financiar`,
moartea cuiva din familie, b`t`i serioase la [coal`, concediere,
punerea casei sub sechestru. Acest gen de situa]ii sunt \n general
o problem` major` pentru tine ca p`rinte, dar ele \]i dau [i
motive de \ngrijorare cu privire la copil.
Po]i avea tot soiul de strategii minunate, tehnici, reguli ale casei
[i politici cu ajutorul c`rora navighezi lin printre majoritatea problemelor
de zi cu zi cu copiii. Dar cnd te love[te genul `sta de criz`,
deseori e[ti complet nepreg`tit [i sistemele normale nu mai sunt
suficiente. Plus c` po]i fi \n stare de [oc sau panicat sau \ntr-o puternic`
stare de depresie, poate chiar trebuind s` te descurci deodat`
singur cu copiii, caz \n care vei avea probabil nevoie de ajutor pentru
a dep`[i momentul.
A[adar, dac` se \ntmpl` ce-i mai r`u, iat` cteva Reguli care s`
te ajute s` faci fa]` situa]iei [i s`-]i dea siguran]a c` e[ti din nou pe
calea cea bun`. O s` treci [i peste asta, fie [i numai pentru c` n-ai
\ncotro, iar copiii vor \nv`]a ceva din \ntreaga experien]`. Asigur`-te
c` \n urma crizei vor r`mne mai puternici [i mai \n]eleg`tori fa]` de
problemele altor oameni.
203

REGULA 81

Nu-]i folosi copiii

pe post de muni]ie

Desigur, se aplic` \ndeosebi p`rin]ilor care trec printr-un divor],

dar este o capcan` \n care po]i c`dea [i dac` rela]ia voastr` este
\ncordat` \n timpul altui tip de criz` (financiar`, de exemplu). Cnd
emo]iile se intensific`, totul \n jur are tendin]a de a se intensifica.
A[a c`, fie c` e[ti extrem de sup`rat, \ngrijorat pn` la disperare,
serios deprimat sau insuportabil de trist, probabil c` ori de cte ori
te sim]i furios o s` te sim]i aproape incontrolabil de furios. {i cnd
e[ti \ntr-o astfel de stare te sim]i \ndrept`]it s` recurgi la orice argument
sau tactic` la care po]i recurge.
Din p`cate, una dintre cele mai puternice tactici la care po]i
apela este s` speculezi dragostea partenerului (sau fostului partener)
pentru copiii lui. Copiii t`i. Po]i fi \n stare s`-i restric]ionezi
accesul la ei. Sau s`-i permi]i accesul doar \n perioade \n care [tii
sigur c` nu are cum s` se elibereze. Sau s`-i comunici despre planurile
tale \n ultimul moment. Sau chiar s` le arunci copiilor mici
remarci menite s` submineze sentimentele lor pentru cel`lalt
p`rinte. Sau s` le ar`]i copiilor \n mod subtil c` fericirea ta depinde
de ei.
Poate c` tocmai astfel de tactici a folosit partenerul t`u \mpotriva
ta. Ceea ce face ca r`zbunarea, evident tot prin folosirea lor, s` fie
foarte tentant`. Doar el a \nceput, nu-i a[a?
204

De fapt, chiar conteaz` cine a \nceput? Nu pentru tine, ci pentru

copii. Le pas` lor cine a \nceput? Tot ceea ce-i intereseaz` e s` pune]i
cap`t acestui joc. Nu sunt pro[ti, a[a c` [tiu ce se \ntmpl`, cel pu]in
par]ial. {tiu c` sunt prin[i la mijloc, \ntre doi p`rin]i pe care-i iubesc,
[i c` situa]ia era [i a[a destul de dificil` [i f`r` toate astea. Ceea ce
nu [tiu ei este cum s` fac` fa]` unui conflict serios, dar \nva]` rapid
privindu-v` pe tine [i pe cel`lalt p`rinte. E[ti sigur c`-i \nve]i ceea
ce ai vrea ca ei s` [tie?
E incredibil de greu s` evi]i genul `sta de jocuri cnd partenerul
sau fostul t`u partener le joac`. Dar trebuie s` rezi[ti tenta]iei. Este
esen]ial s`-]i p`strezi ]inuta moral` [i s` nu-]i tr`dezi valorile (vezi
Regula 88 din Cele 100 de Reguli ale vie]ii *). Da, [tiu, pe ct este de
important, pe att e de dificil. Dar e[ti un P`rinte, deci po]i s-o faci.
Trebuie s-o faci. R`spunde oric`rui [iretlic r`ut`cios [i agresiv cu calm,
decen]`, onestitate [i integritate. F` astfel \nct s` fii mndru de tine.
CHIAR CONTEAZ~
CINE A |NCEPUT?
NU PENTRU TINE,
CI PENTRU COPII.
LE PAS~ LOR CINE A |NCEPUT?

O prieten`, care din fericire se \ntmpl` s` fie un P`rinte des`vr[

it, traversa o perioad` foarte dificil` cu so]ul ei.
* Publicat` \n 2007 de editura RENTROP & STRATON.
205

|ntr-o zi, fiul ei a anun]at-o din senin c` tat`l lui i-a spus c` va
c`p`ta o motociclet` pentru motocros cnd va \mplini 14 ani; trebuie
s` spun c` ambii p`rin]i fuseser` \ntotdeauna de acord c` acest
lucru trebuie s` a[tepte pn` la 18 ani.
Era \n mod clar o stratagem` prin care tat`l dorea s-o enerveze
pe ea [i s` [i-l apropie pe b`iat cump`rndu-i afec]iunea. Pe moment,
prietena mea a fost \ngrozitor de tentat` s`-i spun` fiului ei
exact ce gndea despre josnicul lui tat`. A reu[it totu[i, printr-o
uria[` st`pnire de sine, s` se ab]in` [i nu i-a spus b`iatului nimic,
dar a discutat separat cu so]ul ei. Folosind mult` diploma]ie [i cu
limba sngernd de-atta mu[cat, a rezolvat situa]ia printr-un compromis:
copilul urma s` primeasc` motocicleta cnd \mplinea 16
ani, iar \ntre timp so]ul ei putea s`-[i duc` fiul la cursele de
motocros un weekend pe lun`.
{i care e avantajul de a proceda astfel? Copiii t`i vor \n]elege
\ntr-o zi, dac` nu acum c` ai f`cut totul pentru ei. Acest lucru va
consolida rela]ia voastr` [i, cel mai important, \i va face mult, mult
mai ferici]i. Cu siguran]` c` `sta este un sentiment mai pl`cut dect
orice satisfac]ie m`runt` ai putea avea \ntorcndu-i \mpotriva
celuilalt p`rinte.
206

REGULA 82

Las`-i s` fac` fa]`

situa]iei \n felul lor

Cnd am divor]at de prima mea so]ie, cu mul]i ani \n urm`,

m-am trezit un p`rinte singur cu aproape de niciunele. Copiii [i cu
mine st`team \ntr-o cas` \nchiriat`, cu foarte pu]in` mobil`. |ntr-o
sear` vorbeam cu unul dintre fiii mei st`team amndoi pe cutii, iar
eu eram cople[it de vinov`]ie pentru ceea ce trebuiau s` \ndure
copiii mei. I-am spus: |mi pare tare r`u, prietene. |mi pare a[a de
r`u c` trebuie s` treci prin toate astea. {tii ce mi-a r`spuns? De ce,
tati? E formidabil! Ne distr`m excelent!
Sigur, nu vroia s` spun` c`-i pare bine c` p`rin]ii lui s-au des-
p`r]it. Dar eu \mi f`ceam griji pentru condi]iile \n care locuiam, \n
timp ce el se sim]ea ca \ntr-o permanent` tab`r` de vacan]`. Eu presupusesem
c` [i el simte la fel ca mine, dar f`cusem o mare gre[eal`.
|ns` poate s` se \ntmple [i exact pe dos. Copiii simt unele lucruri
mult mai acut dect noi. Poate-]i aminte[ti c` atunci cnd ai fost
poreclit prima dat` la [coal` ai ignorat porecla cu senin`tate. Dar
asta nu \nseamn` c` [i copilul t`u poate face la fel. Poate c` ]ie nu-]i
pas` c` trebuie s` te mu]i din cauza noii slujbe, dar s-ar putea ca fiica
ta adolescent` s` fie devastat`. Trauma ei emo]ional` e real`, a[a c`
trebuie s-o iei \n serios. Nu e suficient s`-i spui c` trebuie s` fie tare
sau c` o s`-[i fac` prieteni noi, sau c` exist` e-mail-ul, messenger-ul
[i SMS-urile ( [i eu n-am avut toate astea cnd eram ca tine ).
207

Cnd ai de-a face cu emo]iile copilului t`u [i \n special \n timpul

oric`rui fel de criz`, ceea ce sim]i tu este complet irelevant. Sentimentele
lui sunt tot ce conteaz`. Concentreaz`-te asupra copilului
t`u [i uit` de tine. Am o prieten` foarte drag` al c`rei partener a
murit subit. Copiii au reac]ionat cu diferite grade de durere evident`
cnd le-a spus, dar pu]in mai trziu \n aceea[i zi to]i rdeau [i
se jucau. Mi-a spus c` ini]ial a fost aproape la fel de dureros s`-i
vad` ferici]i pe ct a fost s`-i vad` neferici]i. Dar copiii fac fa]`
durerii \n mod diferit [i n-are niciun sens s` \ncerci s` pui reac]ia lor
pe picior de egalitate cu reac]ia ta.
Cnd vine vorba despre lucruri importante \n via]`, nu face
nicio presupunere despre cum se vor descurca pu[tii t`i. Conteaz`
pe ei ca s`-]i spun` ce simt [i nu presupune c` vor avea nevoie de
acela[i sprijin de care ai avea tu nevoie. Poate c` ei vor s` fie \nconjura]
i de prieteni \n timp ce tu ai vrea s` fii singur. Poate c` ei vor s`
mearg` \ntr-o vacan]` cu care tu nu te po]i confrunta sau s` renun]
a]i la petrecerea cu care tu vroiai s` mergi mai departe. Dac` ai mai
mul]i copii, probabil c` nu vor sim]i cu to]ii la fel. Toate acestea pot
solicita alegeri dificile [i compromisuri; numai tu po]i decide dac`
s` faci lucrurile a[a cum vor ei sau cum vrei tu atunci cnd nu dori]i
acela[i lucru. Dar este vital s` le tratezi sentimentele cu toat` seriozitatea
cu care le tratezi pe ale tale sau pe ale oricui altcuiva.
CONTEAZ~ PE EI CA S~-}I
SPUN~ CE SIMT {I NU
PRESUPUNE C~ VOR AVEA
NEVOIE DE ACELA{I SPRIJIN
DE CARE AI AVEA TU NEVOIE.

208

REGULA 83
A fi mai tn`r
nu gr`be[te
\ntotdeauna lucrurile
O ciudat` [coal` de gndire de care m-am izbit deseori pare a fi
de p`rere c` copiii dep`[esc mai repede problemele dect adul]ii.
Habar n-am de unde le-a venit ideea, dar, \]i spun, e o mare prostie.
E adev`rat, unii copii dep`[esc anumite probleme mai rapid
dect unii adul]i. Dar la fel de adev`rat e [i c` o traum` din copil`rie
\[i poate ar`ta efectele mul]i ani mai trziu. La urma urmei, copiii se
dezvolt` permanent [i evenimente din trecutul lor \[i pot schimba
semnifica]ia. Un copil care ini]ial a p`rut c` suport` foarte bine
moartea cuiva din familie poate suferi enorm din cauza mor]ii respective
peste c]iva ani. Ceva ce i-a fost spus copilului t`u acum
cinci ani \l poate \nc` bntui. Sau poate c` el sper` \n secret c` p`rin]
ii lui se vor \mp`ca [i este devastat ori de cte ori se \ntmpl`
ceva care pare s`-i \ndep`rteze visul.
Noi, adul]ii, suntem departe de a fi perfec]i, dar majoritatea, de
cele mai multe ori, reu[im s` ne rezolv`m problemele pe loc [i s`
trecem peste ele. Poate c` triste]ea sau durerea nu ne p`r`sesc niciodat`,
dar \nv`]`m s` tr`im cu ele. Pentru copii este mult mai greu.
Ei se schimb`, iar evenimentele din trecut \i pot afecta \n moduri
noi. Poate c` ei \[i revin din [ocul ini]ial mai repede dect noi (sau
209

poate nu), dar au foarte pu]in` experien]` \n a face fa]` emo]iilor [i

le poate lua mai mult dect nou` s` \n]eleag` ce simt [i s`-[i dea
seama cum s` ac]ioneze.
A[a c` hai s` nici nu mai men]ion`m nonsensul `sta cu copiii
care trec peste probleme mai repede dect adul]ii. P`rin]ii [tiu bine
c` nu e niciun cuvnt adev`rat, deci nu l`sa pe nimeni s` se ascund`
\n spatele unei asemenea banalit`]i absurde.
NOI, ADUL}II,
SUNTEM DEPARTE
DE A FI PERFEC}I,
DAR DE CELE MAI MULTE ORI
REU{IM S~ NE REZOLV~M
PROBLEMELE PE LOC
{I S~ TRECEM PESTE ELE.

Copiii vor avea nevoie de ajutorul t`u. Dac` veniturile tale scad
brusc, de exemplu, aceasta poate avea un impact uria[ asupra copiilor
t`i. Ei nu mai pot ]ine pasul cu prietenii lor \n ceea ce prive[te
vacan]ele, hainele, telefoanele mobile, ma[ina cu care sunt lua]i de
la [coal` pentru unii copii, toate astea pot fi devastatoare. Tu te
str`duie[ti s` te descurci cu un buget mai mic, dar ei [i-au pierdut
jum`tate din prieteni, \ncrederea \n ei, statutul, demnitatea [i vacan]
a. Le va trebui timp pentru a-[i reveni, chiar dac` familia \[i va
rec`p`ta stabilitatea financiar`.
210
Arat`-le copiilor t`i c` \n]elegi faptul c` sentimentele [i problemele
lor pot fi diferite de ale tale, [i c` le tratezi grijile cu aceea[i seriozitate
cu care le tratezi pe ale tale. Nu le po]i da \napoi bugetul, p`rin]
ii cu o c`s`torie fericit`, fratele sau p`rintele care a murit, s`n`tatea
sau orice altceva au pierdut, dar le po]i ar`ta c`-i iei \n serios [i c` nu
te a[tep]i ca ei s`-[i revin` la fel de repede cum \]i revii tu.
211

REGULA 84

{ocul poate dura

pentru totdeauna

Sigur, \n cele din urm` copilul t`u ar trebui s` treac` peste criz`
sau m`car s` se \mpace cu lucrurile. |n timp, va ajunge s` accepte
a[a cum facem cu to]ii c` p`rin]ii lui sunt divor]a]i sau c` cineva
drag a murit. Dac` pu[tiul a fost grav bolnav, va \nv`]a s` fac` fa]`
faptului c` acum nu mai poate mnca tot ce pot mnca prietenii lui.
Dac` a trebuit s` se mute \ntr-un alt ora[, mai devreme sau mai trziu
\[i va face prieteni noi [i se va obi[nui la noua [coal`.
Dar asta nu \nseamn` c` totul s-a terminat. Unele crize trec [i te
las` acolo unde erai cnd au \nceput, dar majoritatea te las` \ntr-un
alt loc. Uneori \ntr-un loc foarte diferit. Un copil poate c` s-a \mp`cat
pe ct posibil cu moartea unui p`rinte, dar el va fi pentru totdeauna
un copil care cre[te f`r` mam` sau f`r` tat`. Asta \l face
deosebit [i implic` noi dezavantaje fa]` de trauma ini]ial`. Fiecare
meci important la [coal`, fiecare ceremonie de premiere va fi diferit`
pentru el; fiec`rei anivers`ri, fiec`rui Cr`ciun sau eveniment \n
familie \i va lipsi ceva.
Acela[i lucru este valabil [i pentru divor]. Chiar dac` pu[tiul t`u
accept` c` nu mai sunte]i \mpreun` [i poate chiar a trecut peste
etapa acut` a desp`r]irii, el va trebui s`-[i petreac` restul copil`riei
cu p`rin]i care tr`iesc \n case diferite [i care nu comunic` la fel de
bine cum comunicau odat`. Vacan]ele nu vor mai fi la fel. Serb`rile
de la [coal` vor implica aranjamente stnjenitoare pentru ca p`rin]ii
212

s` nu se \ntlneasc` sau \ntlniri stnjenitoare dac` totu[i dau ochii

unul cu altul. Eventual, copilul va trebui s` \nve]e s`-i accepte pe
noii parteneri ai p`rin]ilor lui, poate chiar pe p`rin]ii vitregi.
Poate copilul t`u a suferit de o boal` grav` sau a fost r`nit.
Cunosc un copil de 3 ani c`ruia a trebuit s`-i fie amputat piciorul \n
urma unui accident de ma[in`. Pare c` s-a \mp`cat \n mod remarcabil
[i curajos cu situa]ia, dar va fi \ntotdeauna un copil cu un singur
picior. Ceea ce va afecta activit`]ile \n care se va putea implica pe
unele, practic, nu le va putea aborda, \n altele va \ncerca mereu s`-i
dep`[easc` pe ceilal]i din dorin]a de a se afirma. Indiferent de efecte,
fie c` acestea vor fi pozitive sau negative, via]a lui va fi diferit` de
cea a unui copil care se folose[te de ambele picioare.
Ca p`rinte, tu vei fi f`r` \ndoial` con[tient (deseori dureros de
con[tient) de schimb`rile pe termen lung pe care criza le-a adus
pentru copilul t`u. Dar nu toat` lumea va fi con[tient` de aceste
schimb`ri. Uneori va trebui ca tu s` le indici [i uneori va trebui s`-i
oferi copilului t`u mai mult sprijin [i s`-i ar`]i c` [tii. Crizele importante
\]i vor afecta copilul pe via]`, dar te asigur c` unele schimb`ri
vor fi pozitive, chiar dac` ini]ial pare greu de crezut. Copilul poate
deveni mai independent sau mai empatic, sau mai puternic, [i asta
poate fi \n final spre binele lui.
UNELE CRIZE TREC
{I TE LAS~ ACOLO UNDE ERAI
CND AU |NCEPUT,
DAR MAJORITATEA TE LAS~
|NTR-UN LOC DIFERIT.

213

REGULA 85

Spune-le
ce se \ntmpl`
Copiii pot fi foarte naivi. {tiu, nu e deloc surprinz`tor. |n special
copiii mici s-ar putea s` nu \n]eleag` sau s` nu [tie ce \nseamn`
divor] sau faliment, sau moarte. {i totu[i, ei sunt inexplicabil de
abili \n a percepe emo]ii r`t`cite care plutesc \n jurul lor. Ei [tiu cnd
se \ntmpl` ceva, chiar dac` nu [tiu exact despre ce e vorba.
Fie c` cineva este foarte bolnav, fie c` te cer]i cu partenerul
(chiar [i numai \n [oapt` sau doar cnd copiii nu sunt de fa]`) sau
c` e[ti teribil de \ngrijorat din cauza banilor sau a serviciului, copiii
vor [ti. Sigur c` nu vor [ti toate detaliile dac` tu nu le spui , dar
vor prinde esen]ialul.
De aceea e mai bine s` le spui tu. Altfel \[i vor construi propriile
lor explica]ii, care, deseori, vor fi mai grave dect realitatea.
Adolescen]ii pot interpreta certurile dintre p`rin]ii lor [i o atmosfer`
\nc`rcat` ca pe un divor] iminent cnd, de fapt, p`rin]ii se ceart`
din cauza banilor [i nici nu le d` prin cap s` divor]eze. Copiii ar
putea prinde din zbor faptul c` cineva este grav bolnav [i se pot
gndi c` e vorba despre tine, cnd \n realitate este vorba despre
unul dintre bunici. Ceea ce, sigur, este grav, dar din punctul lor de
vedere este mult mai bine dect s` fii tu foarte bolnav.
Dac` nu le spui copiilor cnd se \ntmpl` ceva grav, nu faci
dect s` \nr`ut`]e[ti lucrurile. Nu te po]i ascunde de ei, a[a c` mai
214

bine nici nu \ncerca. Bine\n]eles, nu trebuie s` le dai chiar toate

am`nuntele dac` nu e cazul, dar cel pu]in pune-i \n tem`.
Folose[te-]i judecata pentru a decide cnd [i ct s` le spui, iar
aici vrsta are o mare importan]`. Nu-i vei spune copilului de 2 ani
tot ce-i spui celui de 15. Ca regul` general`, spune-le minimumul
necesar [i apoi r`spunde-le la \ntreb`ri. Cu ct sunt mai mari, cu att
vor pune mai multe \ntreb`ri. Dac` situa]ia este cu adev`rat dureroas`
pentru ei, nu le da mai multe informa]ii dect \]i cer probabil
c` nu \ntreab` pentru c` nu vor s` afle mai mult. Vor \ntreba
cnd vor fi preg`ti]i s` aud` r`spunsul.
DAC~ NU LE SPUI COPIILOR
CND SE |NTMPL~ CEVA
GRAV, NU FACI DECT
S~ |NR~UT~}E{TI LUCRURILE.

Ct despre momentul \n care s`-i informezi, trebuie s` le spui

imediat ce au observat c` se \ntmpl` ceva. Nu te p`c`li gndindu-te
c` n-au observat nimic doar fiindc` tu nu vrei s` abordezi subiectul
fii brutal de sincer cu tine \nsu]i. Copiii mai mari o s`-]i dea o
gr`mad` de indicii, de la comentarii caustice ( Eu sunt ultimul care
afl` orice ) la \ntreb`ri directe ( E totul \n regul`? ). {i dac` vestea
proast` e inevitabil` de exemplu, cineva din familie are o boal`
incurabil` , d`-le timp s` se obi[nuiasc`, \n loc s` le spui \n ultimul
moment.
215

Cei mai buni p`rin]i pe care-i cunosc [i-au f`cut un principiu

din a nu ascunde nimic fa]` de copiii lor. |i ]in la curent [i le dau
informa]ii simple, corecte despre ceea ce se \ntmpl`. Bine\n]eles,
este decizia ta [i po]i alege s` \ncerci s` le p`strezi vie]ile neafectate,
dar riscul e prea mare. |n cele din urm`, ei tot afl` [i poate pentru ei
va fi mai greu s` fac` fa]` unui [oc acut, \n loc s` se obi[nuiasc` \n
timp cu ideea. Copiii t`i fac parte din familie [i orice afecteaz` familia
\i va afecta [i pe ei. A[a c` p`rerea mea e c` au dreptul s` [tie.
216

REGULA 86

|nva]`-i s` e[ueze
cu succes
Nim`nui nu-i place s` dea gre[, dar pentru copii este uneori mai
r`u dect pentru adul]i. E trist c` exist` copii care se sinucid din
cauza fricii de a pica la examene, \n vreme ce noi, adul]ii, [tim c` un
examen picat nu e chiar a[a o tragedie. Inevitabil, copilul t`u va
pierde la un moment dat, mai devreme sau mai trziu. Poate c` se
descurc` excelent la [coal`, dar pic` examenul de conducere auto
sau nu reu[e[te s` intre \n echipa de fotbal, sau nu este inclus \n
trupa rock pe care au format-o prietenii lui fiindc` n-are ureche
muzical` (am trecut [i prin asta).
Cum spuneam mai devreme, tu \]i dai seama c` nu e sfr[itul
lumii. Dar motivul pentru care aceast` Regul` este \n sec]iunea cu
crize este acela c` pentru copilul t`u s-ar putea s` se dovedeasc`
a fi o veritabil` criz`. {i dac` tocmai a acumulat a treia corijen]`,
s-ar putea s` fie o situa]ie de criz` [i pentru tine. Dar chiar dac` e[ti
u[urat \n secret c` n-a fost selectat pentru echipa de rugby, tot trebuie
s` prive[ti problema din punctul lui de vedere, dac` vrei s`-l
aju]i s` dep`[easc` momentul.
Dac`-i spui copilului c` nu e a[a de important, c` de fapt nu
conteaz`, c` \[i poate lua corijen]ele \n toamn`, c` sunt o mul]ime de
alte lucruri pe care le poate face... de fapt \i spui c` ceea ce simte el
e gre[it [i c` n-ar trebui s` fie att de sup`rat. Faptul c`-i minimalizezi
sentimentele \l va face s` se simt` r`nit [i izolat. Nu, n-o s`-l
217

fac` s` gndeasc`: Sigur c` da, ce fraier am fost... Bine\n]eles c` pn`

la urm` nu conteaz`.
A[adar, ce-ar trebui s` faci? S`-i spui c` are dreptate s` se simt`
devastat [i c`, da, chiar e sfr[itul lumii? Nu tocmai, dar ceva de
genul `sta. Trebuie s`-i permi]i s` se simt` exact a[a cum se simte,
spunndu-i c` \]i dai seama ce distrus trebuie s` fie [i c` nu e[ti surprins
c` se simte a[a. Fii \n]eleg`tor [i plin de compasiune. {tii tu
cteva \mbr`]i[`ri [i cteva c`ni de ceai. {i un biscui]el cu ciocolat`,
dac` ai. Poate preg`te[ti pentru cin` felul lui de mncare preferat,
ca s` vad` c` te gnde[ti la el. Odat` ce i-ai permis s` se simt` mizerabil
pentru o vreme, dup` aceea va fi gata s` ias` din mla[tina
disper`rii; iar cnd va ie[i, tu vei fi acolo pentru a-i oferi o mn` de
ajutor [i pentru a-i indica ni[te compensa]ii dar numai \n ritmul \n
care vrea el s` le aud`.
Fie c` pu[tiul t`u de 6 ani a ratat premiul I la \ntrecerea sportiv`
sau c` fiica ta de 17 ani n-a intrat la facultatea unde-[i dorea, dac` ei
percep asta ca pe o criz`, atunci a[a trebuie s-o vezi [i tu.
FAPTUL C~-I MINIMALIZEZI
SENTIMENTELE |L VA FACE
S~ SE SIMT~ R~NIT {I IZOLAT.

218

REGULA 87

E mai bine s` fii

de acord dect s`
ai dreptate
Divor]ul este probabil cea mai frecvent` criz` major` pentru
copii, cel pu]in \n lumea occidental`; aceast` Regul` este scris` special
pentru p`rin]ii afla]i \n proces de divor] (sau echivalentul, dac`
nu sunte]i c`s`tori]i). E foarte u[or s` vezi divor]ul ca pe ceva ce se
\ntmpl` \ntre doi oameni care erau \mpreun` [i acum nu mai sunt.
Sigur, [tii c` [i copiii reprezint` un factor, dar ei par s` fie \n alt`
sfer`, nu \n cea din jurul evenimentului central.
E mult mai realist s` prive[ti divor]ul ca pe ceva ce se \ntmpl`
\ntregii familii, iar copiii sunt la fel de importan]i ca oricine altcineva.
Poate c` nu ei sunt cei care iau deciziile, dar [i ei sunt la fel de
implica]i. Mai mult, orict de r`u este divor]ul, majoritatea p`rin]
ilor aleg aceast` variant` pentru c` este mai bun` dect varianta \n
care ei ar r`mne \mpreun`. Cu toate acestea, pentru copii s-ar putea
s` nu existe niciun avantaj al desp`r]irii p`rin]ilor lor. S-ar putea
s` li se par` de departe cea mai proast` alegere dintre toate cele
posibile.
A[a c` este esen]ial s` faci divor]ul ct mai suportabil pentru
copii, care sunt prin[i f`r` ap`rare \n focul \ncruci[at al deciziilor
voastre. {i cel mai important lucru pe care-l po]i face pentru ei e s`
219

cazi de acord \n ct mai multe privin]e cu partenerul t`u. Fie c` discuta]

i cine ce ia, ce se \ntmpl` cu casa, cu custodia copiilor sau orice
altceva, f` tot posibilul s` ajunge]i la o \n]elegere. Da, chiar dac` [tii
c` \n]elegerea nu e corect`.
S-ar putea s` ai tot dreptul s`-l u[urezi pe fostul de bani, s`
lup]i cu el pentru fiecare leu], s`-i ceri s`-]i lase ]ie casa, s`-l obligi
s` m`reasc` aloca]ia lunar` pentru copii..., dar de fapt nimic din
toate astea nu conteaz` att de mult ca \n]elegerea cu el [i g`sirea
unui aranjament care s` v` convin` amndurora. Doar a[a \i vei l`sa
pe copii s` se \ntoarc` la refacerea vie]ilor lor.
Poate fi foarte greu, mai ales cnd sim]i [i de cele mai multe ori
ai perfect` dreptate, [tiu c` ai fost tratat \n mod \ngrozitor de c`tre
fostul partener. {tiu c` r`zbunarea [i dreptatea pot fi foarte dulci, dar
e[ti sigur c` merit` s` le ai pe seama copiilor t`i? Sigur c` nu merit`.
Acesta este unul dintre lucrurile care \i diferen]iaz` pe P`rin]i de non-
P`rin]i. |nainte de a face sau de a spune ceva nes`buit, opre[te-te [i
gnde[te-te dac` lucrul acela \i va ajuta pe copii. {i dac` nu po]i s`
r`spunzi cu sinceritate da , atunci nu-l face.
R~ZBUNAREA {I DREPTATEA
POT FI FOARTE DULCI,
DAR E{TI SIGUR C~
MERIT~ S~ LE AI
PE SEAMA COPIILOR T~I?

220

REGULA 88

Faptele tale
vorbesc mai tare
dect orice cuvinte
Iat` o Regul` care nu se aplic` numai \n situa]ii de criz`, dar
atunci devine extrem de important`. {tii ce se spune copiii nu
ascult` niciodat` ? Ei bine, nu e adev`rat, dar e adev`rat c` dau mai
pu]in` aten]ie cuvintelor pe care le spui dect modului \n care te
compor]i. Copiii pot depista ipocrizia de la 100 de pa[i [i nu o tolereaz`.
Or s` te judece pe baza faptelor tale.
Nu vorbesc doar despre cuvinte [i fapte negative. S`-]i dau un
exemplu. S` presupunem c` ai atta minte \nct \n]elegi c` e bine
s`-]i la[i emo]iile s` r`bufneasc` [i s` tragi din cnd \n cnd cte un
plns zdrav`n. Po]i s` le spui asta copiilor de o mie de ori, dar dac`
ei te urm`resc trecnd prin diferite traume [i niciodat` plngnd, o
s` le fie mult mai greu s`-]i urmeze cuvintele dect le-ar fi dac`
faptele tale le-ar fi sus]inut. Dac` este \ntr-adev`r OK s` plngi ([i
este, bine\n]eles), atunci arat`-le acest lucru. Las`-i s` te vad` \nl`crimat
[i nestnjenit de faptul c` plngi.
COPIII VOR URM~RI REAC}IA TA
|N SITUA}II DIFICILE {I
O VOR LUA DREPT MODEL.

221

Am ni[te prieteni care au avut de dep`[it o perioad` dificil`

acum c]iva ani, cnd so]ul [i-a pierdut slujba. Ei le spuneau
\ntr-una copiilor (ambii adolescen]i) c` nu e nicio ru[ine s` ai bani
mai pu]ini dect al]ii [i c` nu trebuie s` se simt` prost fiindc` nu-[i
pot permite unele dintre lucrurile pe care prietenii lor le au. Familia
a fost invitat` \ntr-o zi la mas` de ni[te prieteni foarte boga]i, iar p`rin]
ii au parcat ma[ina dup` col], astfel \nct gazdele s` nu vad` cu
ce hrb vechi [i ruginit au venit. |]i garantez c` adolescen]ii au
depistat instantaneu ipocrizia. {tiu sigur, pentru c` ei mi-au
povestit \ntmplarea.
Este un exemplu al clasicului \ndemn p`rintesc: F` cum spun
eu, nu cum fac eu. Nu exist` scuz` pentru a-i spune asta vreodat`
copilului t`u. Dac` po]i face tu \nsu]i lucrul respectiv, atunci f`-l. Iar
dac` nu po]i, de ce-i ceri copilului s`-l fac`?
Copiii vor urm`ri reac]ia ta \n situa]ii dificile [i o vor lua drept
model. Fie c` e[ti gelos, furios, meschin, cert`re], necontrolat sau ru[
inat, ei vor cre[te creznd c` acesta este un comportament acceptabil,
indiferent dac` tu le-ai spus cu totul altceva. Pe de alt` parte,
dac` te compor]i cu demnitate, cu integritate, dac` dai dovad` de
bun`voin]`, considera]ie [i curaj, asta \i va influen]a mai mult dect
orice le-ai putea spune.
222

REGULA 89

Asigur`-te c` ei
[tiu c` sunt
prioritatea ta nr. 1
Tu [tii c` pe primul loc sunt copiii, sigur c` da. Dar ei [tiu asta?
|n cea mai mare parte a timpului nu e greu s` le oferi dragostea [i
aten]ia ta, dar atunci cnd mintea [i emo]iile tale sunt \n cu totul alt`
parte, e foarte dificil. Cnd te confrun]i cu o imens` sup`rare, cu
griji sau cu o mare durere, nu e u[or s`-]i aminte[ti s`-i pui pe copii
pe primul plan.
|n momentele cele mai \ntunecate, aten]ia [i r`bdarea ta obi[nuit`
sunt puse la grea \ncercare. Deodat` e foarte greu s` mai g`se[
ti timp pentru o poveste \nainte de culcare sau pentru o \mbr`]i[
are, ca s` nu mai vorbim despre un tur de cump`r`turi sau despre
un meci de fotbal. Tocmai cnd lucrurile stau mai prost, copiii
primesc brusc din partea ta mai pu]in dect de obicei. Poate primesc
din partea ta mai mult` grab` [i mai mult` ner`bdare, de vreme ce
e[ti mai stresat [i mai tensionat dect \n mod normal, dar categoric
primesc mai pu]in din aten]ia [i din timpul t`u.
{tiu c` nu po]i face mare lucru. Sunt lucruri \n via]` care \]i
r`pesc tot timpul [i care te las` iritabil [i deloc amuzant. Dac` mama
ta e grav bolnav` sau casa \]i e pus` sub sechestru, sau [eful e pe cale
s` te dea afar`, sau unul dintre copii e \n spital, sigur c` nu po]i fi tu
cel vesel [i amuzant dintotdeauna. Nimeni nu se a[teapt` s` fii.
223

Unele crize au via]` scurt`, \n timp ce altele dureaz` s`pt`mni,

luni sau chiar ani. Uneori, abia mai reu[e[ti s` ai grij` de tine. {i
totu[i, cel mai bun lucru pe care-l po]i face este s`-i pui pe copii pe
primul plan \]i ofer` un centru al interesului din exteriorul t`u, nu
te las` s` te complaci \n durere [i reprezint` motivul pentru care s`
continui s` lup]i.
Cel mai bun mod \n care s` te asiguri c` pu[tii t`i [tiu c` sunt pe
primul loc \n via]a ta este s` te asiguri c`, \ntr-adev`r, sunt pe primul
loc. Dac` e[ti prins \n capcana autocomp`timirii [i te gnde[ti
numai la tine, asta se vede. Indiferent cte motive ai s` fii nefericit,
copiii vor [ti instinctiv dac` te pui \naintea lor. Dac` vrei ca ei s` [tie
c` sunt nr. 1, asigur`-te c` a[a [i sunt; la un anumit nivel, ei vor
\n]elege. S-ar putea s` se mai plng` din cnd \n cnd c` nu mai faci
asta sau ailalt` a[a cum obi[nuiai, dar vor [ti, \n adncul fiin]ei lor,
c` sunt \nc` pe locul I.
DAC~ E{TI PRINS |N
CAPCANA AUTOCOMP~TIMIRII
{I TE GNDE{TI NUMAI LA TINE,
ASTA SE VEDE.

Sigur c` totul trebuie s` fie adev`rat. Nu ajut` dac` te complaci

\n depresie [i \]i spui ocazional: Bine\n]eles c` pe primul plan sunt
copiii. Nu-]i va fi de niciun folos. Dar dac` ei au prioritate \n orice
decizie [i dac` te asiguri c` au tot ce le trebuie de cele mai multe ori,
chiar dac` e dificil pentru tine, vor c[tiga \ncredere pentru c` vor
[ti instinctiv ct de mult \i iube[ti.
224

REGULA 90

Nu po]i repara
totul
Of, asta e o treab` grea. Noi, p`rin]ii, vrem din tot sufletul s`
facem totul perfect pentru copiii no[tri. Dac` se r`nesc, \i s`rut`m mai
dulce. Dac` dau de necaz, \i ajut`m s` ias` basma curat`. Dac` sunt
tri[ti, \i \mbr`]i[`m. Dac` cineva se poart` urt cu ei, intervenim.
Dar uneori copiii trebuie s` fac` fa]` unor lucruri serioase pe
care noi nu le mai putem aranja pentru ei. {i sentimentul c` nu po]i
face nimic pentru a-i ajuta este groaznic. Sunt pu]ine lucruri \n via]`
mai rele dect s`-]i vezi copilul suferind [i s` nu po]i s`-i alini durerea.
Dar se poate \ntmpla. Cnd cineva moare, nu-l po]i aduce
\napoi indiferent ct de mult l-a iubit copilul t`u [i ct de mult \i
lipse[te. Uneori, copilul e bolnav [i tu nu-l po]i ajuta. Sau cel`lalt
p`rinte al lui pleac` [i nu este lng` el atunci cnd ar trebui s` fie.
Copiii trebuie s` \nve]e o lec]ie important`: unele lucruri pur [i
simplu se \ntmpl` [i nimeni nu poate face nimic. E o lec]ie dur`,
dificil de \nv`]at prin experien]` cnd sunt att de mici. {i ]i se rupe
inima cnd \i prive[ti. Dar trebuie s-o \nve]e, mai devreme sau mai
trziu, [i tu n-ai niciun control asupra momentului cnd via]a
decide s` le-o predea. Tot ce po]i face este s`-i \ncurajezi, dar nu po]i
opri durerea.
A[adar, Regula asta este despre a accepta c` nu po]i face nimic.
Nu e \ntotdeauna vina ta [i nimeni nu s-ar fi descurcat mai bine ca
225

tine. E pur [i simplu un chin, punct. Nu te \nvinov`]i, pentru c` nu

meri]i. Lucrurile sunt [i-a[a destul de dificile pentru tine. Poate
chiar treci [i tu prin aceea[i durere, \n plus fa]` de faptul c` trebuie
s`-l prive[ti pe copil suferind, [i chiar nu e cazul s`-]i mai arunci
\nc` o povar` \n crc`. Ofer`-]i o \mbr`]i[are [i un strop de compasiune.*

{i adu-]i aminte, copilul nu a[teapt` de la tine miracole. Nu e

prost, [tie c` nu po]i face nimic. Tot ce po]i face pentru el \n clipa
asta este s`-i dai dragostea ta [i o mul]ime de \mbr`]i[`ri, a[a c`
d`-i drumul. Probabil c` v` ve]i sim]i amndoi un pic mai bine.
E PUR {I SIMPLU UN CHIN,
PUNCT.

* {i poate ciocolat`.
226

REGULI
PENTRU
ADUL}I

Nu ajungi s` ie[i la pensie din meseria de p`rinte. E o slujb` pe

via]` [i f`r` posibilitatea de pensionare. Chiar [i cnd o s` ai 100 de
ani, copiii t`i vor fi tot copiii t`i. {i dac` ]i-ai f`cut treaba corect
(sigur c` ]i-ai f`cut-o), \nc` vor mai dori aprobarea [i sprijinul t`u.
N-o s` mai vrea s` fie trata]i ca ni[te copii, totu[i. Chiar dac`,
pentru tine, \nc` mai sunt. Deci trebuie s` g`se[ti o cale de a avea o
rela]ie adult` cu ei, o rela]ie care s`-]i lase \nc` spa]iu pentru a fi
p`rintele lor. E un echilibru precar, dar cunosc destui p`rin]i care au
reu[it \n mod excep]ional, deci [tiu sigur c` se poate.
A[adar, iat` cele mai bune Reguli pe care le-am adunat de-a lungul
anilor pentru a te asigura c` vei fi un p`rinte la fel de bun cnd
copiii t`i vor avea 40 de ani precum ai fost cnd au avut 4 sau 14.
229

REGULA 91

Retrage-te

Ai avut la dispozi]ie 18 ani pentru a-i aduce pe copiii t`i acolo

unde ai dorit. Nu m` refer la o slujb` de avocat de top sau doctor,
sau fotbalist, sau mai [tiu eu ce. M` refer la faptul c` ai avut 18 ani
pentru a-i echipa cu tot ce ar putea avea nevoie pentru a avea o via]`
fericit`.
Ei bine, timpul s-a scurs. Ai avut cei 18 ani. Acum retrage-te.
Dac` n-au \nv`]at pn` acum, e prea trziu. De aici \ncolo e treaba
lor [i nu mai po]i interveni. {tiu, dac`-i vezi f`cnd ceva ce nu-]i
place, ]i-e greu. Dar ar fi trebuit s` te gnde[ti la asta mai demult.
}i-ai irosit [ansa, prietene.
Un singur lucru po]i s`-i mai \nve]i: s` stea pe propriile lor
picioare f`r` s` se bazeze pe sprijinul t`u. {i singurul mod \n care-i
po]i \nv`]a lucrul `sta e s` te retragi. Cei 18 ani ar fi irosi]i dac` nu
le-ai da [ansa s` practice tot ce i-ai \nv`]at. Ce rost mai are s`-i \nve]i
s` fie independen]i, s` gndeasc` pentru ei \n[i[i, s` ia decizii [i
toate celelalte, dac` nu-i la[i s` \nceap`?
{i [tii ceva? Dac` e[ti un P`rinte pe jum`tate att de bun pe ct
cred eu c` e[ti, vor face o treab` a naibii de bun` f`r` tine agitndu-te
\n jurul lor. Dac` intervii \n continuare, practic spui: Nu mi-am f`cut
treaba bine, \nc` mai ai nevoie de ajutor.
Pe lng` asta, cu to]ii [tim ce se \ntmpl` cnd intervin p`rin]ii.
|n cel mai bun caz sunt condescenden]i, \n cel mai r`u distructivi.
Practic, dac` intervii devine imposibil s` mai ai o rela]ie bun`, ca
230

\ntre adul]i, cu copiii t`i. De fiecare dat` cnd intervii, le spui c` nu

sunt capabili s`-[i tr`iasc` singuri vie]ile. Ceea ce nu face niciun
bine \ncrederii lor, plus c` m` \ndoiesc c` este adev`rat. S-ar putea
s` nu se descurce \n a tr`i via]a pe care o dore[ti tu pentru ei, dar
dac` e[ti un P`rinte decent, asta nu e valabil pentru tine.
Bine\n]eles c` nu ne oprim din \nv`]at cnd \mplinim 18 ani.
Sunt sigur c` pu[tii t`i mai au destule de \nv`]at. (Poate [i tu mai ai.)
Sper, c`ci altfel vor avea vie]i destul de plicticoase. Dar trebuie s`
\nve]e din alt` parte acum. Nu [tiu de unde acum ei decid (asta e
ideea). Pot alege ce s` \nve]e [i cum, [i de unde, [i cu cine.
De acum \ncolo o s` ai un rol de fundal \n instruirea lor. Att de
departe \n fundal \nct nici n-o s` te observe. Pentru c` unica ta
slujb` de-acum e s` te retragi. Gata, sunt sigur c` ai prins [pilul. A[a
c` eu o s` m` retrag.
DAC~ N-AU |NV~}AT PN~
ACUM, ORICUM E PREA TRZIU.

231

REGULA 92

A[teapt` pn`
cnd \]i cer sfatul
Dup` ce ai citit Regula trecut`*, poate te \ntrebi ce-ar trebui s`
faci dac` copilul \]i cere sfatul. Nicio problem`, i-l po]i da.
P`i a fost destul de simplu. Nu era cazul s` fac o Regul` numai
pentru asta, nu? Tocmai de aceea, a[a cum observi, n-am l`sat restul
paginii gol. Sunt dou` lucruri pe care trebuie s` le [tii despre sfaturile
date copiilor t`i adul]i ([i, de fapt, oricui altcuiva, dac` stau
bine [i m` gndesc):
. Niciodat`, dar niciodat` nu le da sfaturi pn` nu ]i le cer.
. D`-le numai ceea ce au cerut.
Dac` \]i cer sfatul, \]i cer sfatul. Nu-]i cer instruc]iuni, recomand`
ri, ordine, comentarii asupra stilului lor de via]`, opinii, judec`]i
sau orice altceva. |]i cer doar sfatul, simplu [i clar. {i chiar [i atunci
trebuie s` fii precaut.
Hai s` \ncerc`m un mic exerci]iu. S` presupunem c` pu[tiul t`u
adult \]i cere sfatul cu privire la o slujb` care i-a fost oferit`. Iat`
cteva dintre multele lucruri pe care ai putea alege s` le spui:
* Dac` cite[ti cartea \n ordine. Dac` nu, te rog f`-mi o favoare f` un pas \napo
i [i
cite[te Regula 91 \naintea acesteia.
232

. Nu conteaz`. Oricum o s` la[i totul balt` peste trei luni, a[a

cum faci cu orice altceva.
. Ai fi un prost s` n-o accep]i.
. N-o s` \n]eleg niciodat` ce g`se[ti interesant la cur`]atul covoarelor.
. M`car `stora n-o s` le pese dac` apari cu inelele alea resping`
toare \n nas [i cu ]inte \n limb`.
N-o s`-]i insult inteligen]a spunndu-]i c` niciunul dintre aceste
r`spunsuri nu e OK.* Ideea e c` tot ceea ce trebuie s` faci este s` le
dai sfatul t`u. Cel mai bun mod \n care po]i face acest lucru f`r` s`
dep`[e[ti limitele este s` le pui \ntreb`ri: Ce te atrage la slujba
asta? , Ce [anse de promovare ai? , Ce p`rere ai despre a face
naveta pe o distan]` att de mare? Genul `sta de lucruri. Cu alte
cuvinte, \i aju]i s`-[i g`seasc` propriile r`spunsuri [i s` ia propriile
decizii.
La att se limiteaz` sfatul, nu mai mult. Copiii nu sunt obliga]i
s`-l urmeze. A[a c` atunci cnd \n final s-au hot`rt s` fac` exact pe
dos de cum ai sugerat, e dreptul lor. Asta nu \nseamn` c` sfatul t`u
nu i-a ajutat s` ia decizia final`, deci n-ai de ce s` fii deranjat sau
sup`rat. Fii bucuros c` ai putut ajuta.
|I AJU}I S~-{I G~SEASC~
PROPRIILE R~SPUNSURI
{I S~ IA PROPRIILE DECIZII.

* Ei, na!
233

REGULA 93

Trateaz`-i ca pe
ni[te adul]i
Dac` \]i dore[ti o rela]ie adult` cu copiii t`i adul]i, trebuie s`-i
tratezi ca atare. Da, [tiu c` sun` clar, dar se poate dovedi destul de
greu. Au trecut at]ia ani \n care le-ai dat instruc]iuni, sfaturi nesolicitate,
opinii, lec]ii de disciplin` [i a[a mai departe, \nct acesta a
devenit modul t`u natural de a interac]iona cu ei. Poate fi dificil
s`-]i aminte[ti s`-]i mu[ti limba pn` cnd noul tip de comportament
\]i intr`-n obicei.
Sigur, cu ct ai \nceput mai devreme s` sl`be[ti h`]urile, \nc` de
cnd au devenit adolescen]i, cu att \]i va fi acum mai u[or. Dar
chiar [i a[a trebuie s` treci printr-o perioad` de tranzi]ie. Nimeni nu
se a[teapt` s` reu[e[ti \nc` din prima zi. Important este s` [tii unde
vrei s` ajungi [i s` nu te opre[ti pn` cnd nu ajungi acolo.
Autoinstruie[te-te s` nu le mai spui ce s` fac`, s` nu le mai ar`]i c`
le dezaprobi gustul \n materie de \mbr`c`minte, prietene sau orice
altceva.
Dac` reu[e[ti s` \ncetezi s` mai faci anumite lucruri, de la a le
spune cum s` se poarte pn` la a le reaminti ce scumpi erau cnd
aveau 6 ani (z`u c` nu vor s` aud` din nou povestea aceea absolut
jenant`), ai parcurs deja jum`tate din drum.
Cealalt` jum`tate este despre lucruri pe care trebuie s` \ncepi s`
le faci. Vorbe[te cu ei despre lucrurile despre care vorbe[ti cu pri

234

etenii t`i. Trebuie s` ignori diferen]a dintre genera]ii dac` vrei s`

comunici cu copiii t`i ca [i cu ni[te adul]i; ori asta \nseamn` s` le
apreciezi opiniile exact ca pe ale oricui altcuiva, indiferent c` e vorba
despre schimbarea climei sau despre Cupa Cupelor, sau despre
urm`toarele alegeri, sau despre plantarea prazului.
Cere-le copiilor t`i sfatul. Te asigur c` [tiu mai multe dect tine
despre o gr`mad` de lucruri. Reparat ma[ini, mod`, fotografie, matlasat,
machete de [ine de cale ferat`, ornitologie, ceramic` nu [tiu
dup` ce te dai tu \n vnt. {i tehnologie, bine\n]eles, dar b`nuiesc c`
despre asta le-ai cerut sfatul \nc` de acum c]iva ani buni.
Dup` un timp \]i va deveni o a doua natur`, dar pentru \nceput
trebuie s` faci lucrurile con[tient, altfel n-o s` se \ntmple nimic. {i
nici n-ai idee ce mndri o s` se simt` copiii t`i cnd o s` le ceri
opinia [i o s`-i tratezi ca pe ni[te adul]i doar dac` p`rin]ii t`i au
procedat la fel cu tine, c`ci atunci [tii deja ct e de important.
PENTRU |NCEPUT TREBUIE
S~ FACI LUCRURILE
CON{TIENT, ALTFEL
N-O S~ SE |NTMPLE NIMIC.

235

REGULA 94

Nu \ncerca s` le fii
cel mai bun prieten

Uite, asta este o gre[eal` pe care o fac p`rin]i altfel excelen]i.

Este att de tentant! La urma urmelor, \]i iube[ti copiii mai mult
dect pe oricine altcineva (poate cu excep]ia partenerului t`u, care
\]i este deja prieten), a[a c` e de \n]eles s` vrei s` le fii cel mai bun
prieten.
O singur` problem`: copilul t`u nu vrea s`-i fii cel mai bun prieten.
Poate c` nu realizeaz`, dar chiar nu vrea lucrul `sta. Am o
cuno[tin]` care-mi spune cu mndrie c` e cea mai bun` prieten` a
fiicelor ei. {i chiar este. Nu vorbe[te aiurea. Le trateaz` pe fete ca pe
prietenele ei [i ele o trateaz` \n acela[i fel. Ea crede c` e minunat, dar
mie-mi pare r`u pentru fiice.
Vezi, ele au deja prietene bune. Multe nu mai au nevoie de
altele. {i se au una pe alta. De fapt, ele au nevoie de o mam`. Dar
exist` o singur` candidat` pentru acest post, [i ea e prea ocupat` s`
le fie cea mai bun` prieten`.
{i totu[i, care e diferen]a? Ei bine, tu \mpar]i orice cu prietenul
t`u cel mai bun, de pe picior de egalitate. Toate grijile, temerile, gndurile
cele mai intime. {i el face acela[i lucru cu tine. |n vreme ce un
p`rinte este o persoan` la care te ui]i \n sus nu pentru c` \]i e superior,
ci pentru c` e mai matur [i e demn de \ncredere. Cineva care te
poate proteja [i care poate avea grij` de tine, chiar dac` speri s` nu
236

fie niciodat` nevoie s`-i ceri ajutorul. La un nivel obi[nuit, pute]i

\ndr`gi acelea[i lucruri [i pute]i petrece cu pl`cere timpul \mpreun`,
dar nu i-ai spune chiar totul [i n-ai vrea s` auzi totul de la el.
Dac`, de exemplu, e[ti teribil de \ngrijorat pentru c` nu [tii ce au
copiii t`i de gnd? O s` le spui lucrul acesta? I l-ai spune celui mai
bun prieten. S` presupunem c` e[ti p`rinte singur sau ai divor]at [i
\ntlne[ti pe altcineva. Sau poate ai o aventur`. O s` le spui copiilor
toate detaliile, a[a cum i-ai spune celui mai bun prieten? Sau dac`
copilul t`u se bag` \ntr-o treab` necurat` droguri, s` zicem, sau o
aventur` cu o persoan` c`s`torit` o s`-i dai acelea[i sfaturi pe care
le-ai da celui mai bun prieten? O s` te confesezi copiilor t`i, pe m`sur`
ce cresc, m`rturisindu-le ce singur e[ti sau ce probleme ai cu
banii?
COPIII T~I
TREBUIE S~ SE SEPARE DE TINE
ATUNCI CND CRESC.
A{A E FIRESC.

Nu po]i fi cel mai bun prieten al copiilor t`i \n acest gen de circumstan]
e dect fie min]indu-i, fie [antajndu-i emo]ional. Dac`
spui c` te sim]i singur, orice copil iubitor va sim]i c` trebuie s` petreac`
mai mult timp cu tine, iar tu te vei sim]i vinovat v`zndu-l
cum se str`duie[te. Asta nu e o povar` pe care vrei s-o pui pe umerii
copilului t`u, nici chiar dac` el ar accepta-o bucuros. Iar dac` tu \l
min]i sau \l [antajezi emo]ional, cum o s` mai poat` veni la tine
atunci cnd va avea nevoie de un um`r pe care s` plng` sau de
237

cteva cuvinte \n]elepte sau de cineva pe care s` se poat` baza? |]i

vei fi pierdut toat` credibilitatea ca p`rinte, atunci cnd va avea
nevoie de unul.
Nu spun c` nu po]i avea o leg`tur` apropiat` cu copiii t`i adul]i.
Chiar sper c` ve]i fi extrem de apropia]i, c` ve]i \mp`rt`[i interese
comune [i un s`n`tos sim] al umorului [i c` ve]i petrece o mul]ime
de timp \mpreun`. Sper c` v` ve]i iubi unul pe cel`lalt chiar mai
mult dect amndoi v` iubi]i prietenii. Dar nu va fi acela[i tip de
rela]ie.
Copiii t`i trebuie s` se separe de tine atunci cnd cresc. A[a e
firesc. Nu e corect fa]` de ei s` \ncerci s`-i ]ii lega]i de tine, chiar dac`
faci asta prin intermediul prieteniei. {i mai [tii ceva? O rela]ie cu
adev`rat bun` p`rinte/copil e un lucru minunat [i face mai mult
dect o duzin` de prietenii. A[a c` de ce s-o dai pe-o prietenie?
238

REGULA 95

|ncurajeaz`-i
orice-ar fi
Cnd fiica mea a terminat liceul, a dat la facultate. Universitatea
pentru care a optat era \n Manchester [i-mi amintesc c` am mers s-o
vizit`m \mpreun`; eu speram s` n-o aleag`, \ns` ea a ales-o. Fiica
mea crescuse la ]ar` [i, pur [i simplu, nu mi-o puteam imagina
\ntr-un mare ora[, att de departe de cas`. Ei nu i-am spus nimic,
m-am str`duit doar s-o \ncurajez s` fac` exact cum crede ea c` e mai
bine. {i m` bucur c` am procedat a[a, fiindc` n-aveam deloc dreptate.
S-a distrat de minune.
Ar fi stupid s` presupui c` vei considera ca fiind \n]elepte toate
alegerile tuturor copiilor t`i, de la slujbele pe care le aleg pn` la
persoanele cu care r`mn \mpreun` sau la felul \n care-[i cresc copiii.
Dar acum sunt adul]i [i au tot attea [anse s` aib` dreptate cte
ai [i tu. Ba chiar mai multe, probabil, pentru c` ei se cunosc mai bine
dect \i cuno[ti tu. Iar exemplul pe care tocmai l-am descris ilustreaz`
foarte bine unul dintre motivele pentru care ar trebui s`-]i
p`strezi p`rerile pentru tine [i s`-i \ncurajezi: altfel vei pica de fraier
cnd se va dovedi c` ai gre[it.
Sigur c` uneori vei avea dreptate. Dar dac` fac o alegere neinspirat`,
cu att mai mult vor avea nevoie de \ncurajarea [i de sprijinul
t`u. La urma urmelor, dac` urmezi Regulile 91 [i 92 n-o s` le
spui c` nu e[ti de acord cu decizia lor. A[a c` po]i foarte bine s`-i
sprijini. Ideea e c` e vorba de via]a lor [i de alegerea lor, a[a cum am
239

REGULA 1

stabilit deja; singurele tale op]iuni sunt de a-i sprijini sau de a le

submina decizia.
Iat` alt motiv suficient pentru a-i sprijini: faptul c` \i sus]ii te
scap` de oribila tenta]ie de a spune ]i-am zis eu dac` treaba merge
prost ceea ce, sper c` [tii, este printre cele mai rele lucruri pe care
i le po]i spune copilului t`u [i e de neiertat \n absolut orice circumstan]`.

TE SCAP~ DE ORIBILA TENTA}IE

DE A SPUNE }I-AM ZIS EU
CND TOTUL MERGE PROST.

Unii copii sunt teribil de nec`ji]i atunci cnd cred c` nu le sus]ii

alegerile. Al]ii sunt rebeli [i fac exact pe dos de cum vrei tu dac`
simt chiar [i cea mai mic` presiune din partea ta. Chiar dac` nu cade
\n niciuna dintre aceste extreme, copilul t`u are nevoie s` [tie c` e[ti
de partea lui, de[i poate a plecat de mult de acas`. Iat` de ce nu e
suficient s` fii neutru; trebuie s`-l \ncurajezi \n mod activ.
{i dac` crezi cu adev`rat c` face o gre[eal`? E foarte bine. E \n
regul` s` gre[e[ti din cnd \n cnd. {i tu nu-l \ncurajezi pe copil s`
fac` un lucru gre[it. Tu-l \ncurajezi s` fac` ce crede el c` e mai bine,
indiferent c` e corect sau gre[it.
240

REGULA 96

Renun]` la condi]iile
suplimentare
Una dintre prietenele mele are o familie \nst`rit` care a ajutat-o
s`-[i cumpere casa dndu-i un \mprumut cu o dobnd` foarte mic`.
De curnd, ea s-a decis c` vrea s`-[i vnd` casa [i s` tr`iasc` \n
str`in`tate, deci s`-[i cumpere o cas` undeva \n Elve]ia. Familia ei
i-a spus c` \i vor retrage \mprumutul dac`-[i vinde casa, fiindc` ei
nu sunt de acord cu decizia ei. Dac` \ns` se va muta undeva unde
s` fie [i ei de acord, \i vor l`sa \n continuare \mprumutul.
Te rog nu le face asta copiilor t`i. Denot` arogan]`, dorin]` de a
controla [i cu ct m` gndesc mai mult la asta, cu att m` enervez
mai tare. Ori ai \ncredere \n copiii t`i \n privin]a banilor, ori nu ai.
Dac` nu ai, retrage-te [i las`-i s`-[i vad` singuri de vie]ile lor. Dac`
ai, d`-le banii [i las`-i s` fac` ce vor cu ei. Dar \n niciun caz nu \ncerca
s` le controlezi vie]ile dndu-le daruri cu condi]ii suplimentare
ata[ate, fie c` e vorba despre bani sau despre orice altceva.
DENOT~ AROGAN}~, DORIN}~
DE A CONTROLA
{I CU CT M~ GNDESC
MAI MULT LA ASTA, CU ATT
M~ ENERVEZ MAI TARE.

241

Din p`cate, cunosc p`rin]i care folosesc tot felul de mijloace de

constrngere pentru a controla vie]ile copiilor lor, iar banii sunt cel
mai comun (cel`lalt mijloc important de constrngere vine la Regula
97 pun pariu c` abia a[tep]i*). Le pl`tesc nepo]ilor taxele [colare,
dar numai dac` se duc la [colile pe care ei le aleg. Sau \i ajut` cu o
cas` sau cu o ma[in`, dar numai dac` sunt ei de acord cu alegerea.
Al]ii merg doar pn` la jum`tatea drumului. Le dau copiilor
banii, dar pe urm` le spun: Nu ]i i-a[ fi dat dac` a[ fi [tiut c` o
s`-i risipe[ti pe vacan]e de lux , sau orice altceva. Pur [i simplu nu
le po]i face asta copiilor t`i. Procednd astfel \i ]ii lega]i de tine [i le
comunici c` nu-[i pot tr`i propriile vie]i. P`i, dac` \ntr-adev`r nu
pot, e vina ta. Ce-ai p`zit 18 ani?
|mi pare r`u, m-am cam ambalat un pic, tu oricum e[ti un P`rinte,
a[a c` nici prin gnd nu-]i trece s` faci a[a ceva. Dar d`-mi voie
s`-]i dau dou` exemple ale unor prieteni de-ai mei care au avut ceva
b`nu]i pentru a crea fonduri de investi]ii pentru nepo]ii lor, demonstrnd
modurile opuse \n care se poate proceda. Versiunea cu con-
di]ii arat` a[a: bunicii creeaz` fondul [i tot ei figureaz` ca beneficiari.
Cnd copiii \mplinesc 18 ani, bunicii controleaz` ceea ce fac ne-
po]ii cu banii o ma[in`, un an de pauz`, plata taxelor universitare,
o cas`. P`rin]ii sunt l`sa]i complet pe dinafar`, iar \n unele cazuri nu
sunt deloc de acord cu alegerile bunicilor, dar n-au nicio putere.
Ceilal]i prieteni au creat [i ei un fond pentru nepo]i, dar nu
\nainte de a-i \ntreba pe copiii lor ce tip de fond ar vrea s` fie. Apoi
le-au respectat dorin]ele [i i-au pus ca beneficiari pe copii nu pe ei
\n[i[i astfel \nct dup` ce au creat fondul, ei, bunicii, nu mai au
niciun drept [i nicio putere de control asupra lui. {i ei nu impun
nicio restric]ie referitoare la cum [i cnd copiii lor dau acces nepo]ilor
la fond. Asta e varianta f`r` condi]ii [i asta numesc eu a fi un
P`rinte de nota zece.
* Nu trage cu ochiul acum!
242

REGULA 97
Nu-i face s` se
simt` vinova]i

Acesta este cel`lalt mijloc important de constrngere pe care

unii p`rin]i \l folosesc pentru a-[i controla copiii adul]i: vina. Unii
exagereaz` de-a binelea, al]ii \ncearc` s` fie subtili, dar copiii no[tri
sunt creaturi sensibile [i chiar [i cea mai subtil` \ncercare de \nvinov`]
ire este perceput` ca atare.
Cel mai comun subiect al acestor \ncerc`ri de a-i face pe copii s`
se simt` vinova]i este cantitatea de aten]ie pe care copilul o acord`
p`rintelui. Comentarii de genul: Sor`-ta m` sun` s`pt`mnal
sau: {tiu c` e[ti foarte ocupat \n weekenduri. A[ vrea s` pot spune
[i eu acela[i lucru sunt menite s`-l fac` pe copil s` se simt` prost
pentru c` nu acord` mai mult timp p`rin]ilor lui. Chiar [i: Of, o s`
fie a[a pustiu aici cnd o s` pleci la casa ta...
Uite, hai s` ne-n]elegem. Copiii nu-]i datoreaz` nimic. Nimic.
Nu-mi pas` ct snge, transpira]ie [i lacrimi ai v`rsat \n primii 18
ani ai vie]ii lor. Nu au cerut ei s` se nasc`, iar tu, odat` ce ai ales s`
ai copii, ai devenit responsabil pentru tot acest efort. Tu le datorezi
lor o mul]ime, dar ei nu-]i datoreaz` absolut nimic. A[a c` nu e niciodat`
\n regul` s` le dai copiilor impresia c` \]i datoreaz` ceva
timp, aten]ie, bani sau orice altceva.
Sigur, dac` e[ti un bun P`rinte, copiii vor vrea s` fac` o gr`mad`
de lucruri pentru tine. {i faptul c` nu ]i le datoreaz` va face ca
243

aceste lucruri s` fie [i mai pre]ioase, atunci cnd ei vor alege s` ]i le

d`ruiasc`. Copiii buni vor avea grij` de tine la b`trne]e pentru c`
]i-ai c[tigat acest drept [i pentru c` ei te iubesc. Unii copii au grij`
de p`rin]ii lor pentru c` se simt vinova]i fa]` de ei, dar nu sunt ferici]
i [i le poart` resentimente p`rin]ilor, ori tu nu asta vrei. Tu vrei
timp [i aten]ie pe care copiii s` ]i le acorde de pl`cere, pentru c` le
meri]i. {i n-o s` le cape]i niciodat` f`cndu-i s` se simt` vinova]i.
Sunt sigur c` ai prieteni care zic: Trebuie s` m` duc s`-l v`d pe
tata \n weekendul `sta. Nu l-am v`zut de-o lun` sau: Sunt ocupat
\n seara asta. Mama m` sun` \n fiecare miercuri [i \ntotdeauna
dureaz` cel pu]in dou` ore pn` reu[esc s` \nchei convorbirea.
Poate ai spus chiar tu lucruri de genul `sta. Dar nu vrei ca copiii t`i
s` vorbeasc` despre tine a[a. Tu vrei ca ei s` spun`: Nu pot abia
a[tept s`-i v`d pe-ai mei \n weekendul `sta sau: N-am mai vorbit
ca lumea cu mama de vreo dou` s`pt`mni [i chiar \mi lipse[te o
[uet` cu ea. A[a c` las` deoparte vina, pentru c` indiferent ct de
multe vor face copiii pentru tine din vin`, dac` nu se vor sim]i vinova]
i vor face de dou` ori mai mult. |n plus, tu vei fi sigur c` fac totul
cu pl`cere.
De fapt, cel mai frumos dar pe care-l po]i face copiilor t`i este
independen]a. Nu a lor, a ta. Dac` tu e[ti independent din punct de
vedere emo]ional, social [i financiar, \i eliberezi de orice sentiment
de vin`. Astfel, tot ce vor face pentru tine vor face din dragoste.
COPIII NU-}I DATOREAZ~ NIMIC.
NIMIC.

244

REGULA 98

Aminte[te-]i c`
\nc` mai au nevoie
de tine
Pe m`sur` ce copiii t`i cresc [i las` \n urm` copil`ria, vor avea
nevoie de tine din ce \n ce mai pu]in (pentru c` ai f`cut o treab`
excelent` crescndu-i). Dar totu[i, din cnd \n cnd vor mai avea
nevoie de tine. S-ar putea s` fie vorba despre bani, mai ales \n primii
c]iva ani. Sau s-ar putea s` aib` nevoie de sfatul t`u. Sau s` aib`
nevoie s` ai grij` de copiii lor, sau de cinele lor atunci cnd pleac`
\n vacan]`, sau de ajutor \n gr`din`. Poate au nevoie de experien]a
ta atunci cnd \[i vnd casa sau scriu un CV, sau cump`r` o ma[in`.
Apoi mai sunt toate acele lucruri mai pu]in tangibile. Copiii \nc`
mai doresc aprobarea ta. Vor s` le vezi noua cas` sau noua rulot`,
sau bebelu[ul nou-n`scut. {i de[i s-ar putea s` vrea ca [i prietenii lor
s` vad` toate astea, nu e acela[i lucru. Cnd erau mici \]i ar`tau \ntotdeauna
desenele lor sau castelele de nisip, sau noile haine. Acum
este exact acela[i lucru, dar la o scar` mai mare. Au nevoie s` le spui
c` se descurc` bine (de[i, bine\n]eles, c` n-ai voie s` spui c` asta fac,
de fapt [i nici ei nu vor admite acest lucru).
{i, desigur, din cnd \n cnd vor avea nevoie de tine [i pentru
lucrurile cu adev`rat importante. Prezen]` de urgen]` cnd intr` \n
travaliu mai devreme, sprijin \n timpul unui divor], ajutor cnd
245

copiii se \mboln`vesc grav, ad`post cnd casa le e inundat`. Ocazii

din acelea cnd au nevoie ca cineva s` lase totul balt` pentru ei [i s`
amne \ntreb`rile pentru mai trziu. Dac` e[ti un P`rinte, vor [ti c`,
atunci cnd ceva r`u se \ntmpl`, tu vei fi acolo pentru ei f`r` s` te
plngi sau s` faci mare caz (sau s` le sco]i ochii ulterior).
A[a cum spunea Robert Frost, Acas` este locul unde, cnd trebuie
s` te duci, trebuie s` te primeasc` . Asta trebuie s` fii tu pentru
copiii t`i (cu ceva mai mult entuziasm). P`rin]ii buni sunt mndri
s` fie prima op]iune \n caz de nevoie pentru copiii lor [i sunt
ferici]i s` poat` fi de ajutor \n caz de criz`, f`r` s` se plng` c` propriile
lor vie]i sunt date peste cap.
Pe m`sur` ce copiii t`i cresc, te vor suna din ce \n ce mai rar.
Poate c` n-o s`-]i cear` nimic semnificativ cu anii, poate chiar cu zecile
de ani. Dar nu te l`sa p`c`lit de gndul c` nu mai au nevoie de
tine, pentru c` de fapt au. Vor avea \ntotdeauna nevoie de tine. Doar
ai grij` s` nu afle niciodat` c` [tii lucrul `sta.
ACAS~ ESTE LOCUL UNDE,
CND TREBUIE S~ TE DUCI,
TREBUIE S~ TE PRIMEASC~.

246

REGULA 99

Nu este vina ta

Unii oameni trec prin via]` fluiernd, iar al]ii se lupt` din greu.
Uneori exist` un motiv evident pentru care ace[tia din urm` se lupt`,
alteori aparent nu exist` niciun motiv. Dar deseori la mijloc este
aluatul din care sunt pl`m`di]i.
Cunosc oameni, a[a cum f`r` \ndoial` cuno[ti [i tu, care provin
din medii teribile. Abuz, neglijare, tragedie, tot ce vrei. Mul]i dintre
ei au fost, inevitabil, afecta]i de toate groz`viile prin care au trecut,
dar mul]i al]ii au trecut prin toate [i au devenit mai puternici.
Cunosc un b`rbat care nu are mini i-au fost amputate \nainte de
a \mplini 20 de ani din cauza unei boli [i care este cel mai vesel [i
mai echilibrat tip pe care l-ai putea \ntlni. {tiu oameni care au avut
copil`rii groaznice [i care au devenit adul]i ra]ionali [i ferici]i. Cunosc
familii dezmembrate \n care unii copii au crescut serios afecta]
i, iar al]ii au reu[it s` r`mn` aproape neatin[i. {i, dimpotriv`,
cunosc oameni din familii minunate care beau, se drogheaz` sau
sufer` de boli mintale.
Sigur, trebuie s` recunosc c` [tiu mai mul]i adul]i cu probleme
proveni]i din familii dezmembrate dect din familii stabile, dar
totu[i cunosc destui care au crescut \n c`mine frumoase, cu p`rin]i
excelen]i. Pentru c` p`rin]ii sunt numai o posibil` cauz` a problemelor
unui adult. Sunt o mul]ime de alte motive pentru care copilul
t`u ar putea avea probleme (att motive interioare, ct [i exterioare),
asupra c`rora n-ai niciun control.
Dac` [tii c` ]i-ai f`cut treaba a[a cum trebuie, ca un veritabil
247

P`rinte (aminte[te-]i [i c` oricum nu se a[teapt` nimeni s` fii perfect),

nu e vina ta dac` lucrurile merg prost mai trziu. Nu dispera
dac` copilul t`u e depresiv sau dac` nu poate sus]ine o rela]ie pe
termen lung, sau devine alcoolic, sau \nc` nu are o slujb` la 35 de
ani. Nu e vina ta. Da, e[ti responsabil pentru c` a stat o noapte afar`
\n ploaie cnd era mic, dar dac` doarme pe str`zi la 30 de ani tu nu
mai ai niciun amestec.
S-ar putea s` vin` momentul \n care s` sim]i c` nu ai alt` op]iune
dect s`-i \nchizi u[a \n nas copilului t`u. Expresia trendy
e tough love *? {i cu siguran]` exist` clipe \n care nu mai ai de ales.
Este crucial ca copilul t`u s` [tie, \ntr-un astfel de caz, c` abia a[tep]i
s`-i deschizi din nou u[a, imediat ce se va putea. Dac` pu[tiul a
luat-o razna r`u de tot, s-ar putea s` fii singura persoan` din lume
dornic` s`-i mai deschid` u[a. Probabil c` to]i prietenii l-au p`r`sit
deja. Dar tu \nc` mai e[ti acolo, \nc` \l mai a[tep]i, \nc` \i mai dai de
\n]eles c` cineva \l va iubi \ntotdeauna [i va fi \ntotdeauna de partea
lui.
Vina este o emo]ie egoist`, \ng`duitoare cu sine; cel mai bun
mod \n care po]i s` te aju]i pe tine [i s`-]i aju]i copilul este s` nu te
v`ic`re[ti c` totul este din vina ta, ci s` accep]i c` nu ai nicio vin` [i
s` te concentrezi asupra felului \n care \l po]i sprijini acum. Uit` trecutul
[i concentreaz`-te asupra prezentului. Da, chiar [i la dou`
diminea]a cnd nu po]i dormi de grija lui, nu te l`sa dus de val. {tiu
c` e greu, dar nu te duce nic`ieri. {i, de fapt, probabil c` nu te sim]i
vinovat pentru c` \ntr-adev`r este vina ta, ci din cauza fricii c` ar
putea fi.
* Dragoste dur` (engl.) Metod` de a ajuta pe cineva s`-[i schimbe comportamentul
pe termen lung, tratndu-l \ntr-un mod foarte sever; presupune afec]iune, grij`
fa]`
de persoana c`reia i se aplic` tratamentul.
248

Ei bine, dac` e[ti un p`rinte numai pe jum`tate decent, nu e vina

ta. A[a cum spune expertul [i autorul de lucr`ri pentru p`rin]i Steve
Biddulph: Treaba ta e pur [i simplu s` ai grij` de ei pn` cnd pot
c`p`ta ajutor.
VINA ESTE O EMO}IE EGOIST~,
|NG~DUITOARE CU SINE.

249

REGULA 100

Odat` p`rinte,
pentru
totdeauna p`rinte
Ei bine, am ajuns la final. O sut` de Reguli. {i ultima Regul` \]i
spune c` de fapt n-o s` ajungi niciodat` la final. Ca P`rinte, ai construit
o rela]ie incredibil` cu o persoan` extraordinar`. O rela]ie care nu
seam`n` cu niciun alt tip de rela]ie [i care v` va aduce amndurora
bucurie [i confort pentru tot restul vie]ilor voastre. Aceasta este recompensa,
dup` to]i acei ani de munc` grea, scutece urt mirositoare,
certuri, dezordine, scandal adolescentin, nop]i nedormite [i toate celelalte.
Dar \]i promit c` o s` merite cu prisosin]` efortul.
Vei descoperi deodat` c` ai copii maturi care vor s`-[i petreac`
timpul cu tine, care se simt bine \n compania ta, care vor s`-]i aud`
opinia. |nc` \]i mai caut`, \n secret, aprobarea, a[a cum am v`zut,
de[i nu vor sfaturi nesolicitate. Dar asta e \n regul`, c`ci tu vei fi
oricum c`zut \n admira]ie fa]` de felul \n care \[i tr`iesc vie]ile. Cei
mai buni p`rin]i de copii adul]i pe care-i cunosc petrec destul de
mult timp vorbind despre calit`]ile pe care le admir` la copiii lor [i
despre ct de bine ar fi fost dac` ar fi avut la fel de mult` \ncredere
\n sine sau dac` ar fi fost la fel de organiza]i sau la fel de calmi sau
dac` ar fi gndit la fel de limpede la vrsta lor. {i \ntotdeauna lucrurile
astea sunt spuse f`r` cea mai mic` urm` de invidie sau de
gelozie. P`rin]ii spun aceste lucruri numai cu mndrie \n glas.
250

Ei bine, cnd ajungi \n aceast` etap` [i te surprinzi gndindu-te

ce oameni uluitori, incredibili, minuna]i sunt copiii t`i, nu uita s` te
ba]i prietene[te pe um`r. N-ar fi ajuns astfel f`r` tine.
Unul dintre deliciile artei de a fi P`rinte este acela c` copilul t`u
te va iubi \ntotdeauna, iar tu vei [ti \ntotdeauna acest lucru f`r` dubiu.
{i cnd va veni vremea ca tu s` trebuiasc` s` te bazezi pe altcineva,
ei bine, iat`-i pe copiii t`i dornici s`-]i \ntoarc` dragostea pe
care le-ai d`ruit-o de-a lungul anilor. Nu pentru c` a[a trebuie, nu
pentru c` ]i-o datoreaz`, nu pentru c` le-o ceri, nu pentru c` se
gndesc c` a[a ar trebui s` procedeze, ci pur [i simplu pentru c` a[a
doresc.
COPILUL T~U
TE VA IUBI |NTOTDEAUNA,
IAR TU VEI {TI
|NTOTDEAUNA ACEST LUCRU.

251

C+r}i care te fac mai PERFORMANT

.Colec]ia Ghidul managerului eficient cum s` extragi maximum

de beneficii pentru cariera ta:
. Cum s` comunici
. Cum s` \i cite[ti pe ceilal]i
. Cum s` selectezi personalul
. Cum s` delegi
. Cum s` fii un bun manager
. Cum s` te impui
. Cum s` motivezi
. Cum s` negociezi
. Cum s` te organizezi
. Cum s` planifici
. Cum s` rezolvi problemele
. Cum s` conduci [edin]e
. Cum s`-]i organizezi timpul
. Cum s` controlezi stresul
. Colec]ia Gndire rapid` solu]ii rapide [i inteligente pentru situa]ii critice
cu care te po]i confrunta pe nea[teptate:
. Situa]iile de criz` . Evaluarea
. Luarea deciziilor . Autoevaluarea
. Bugetul . Proiectele
. Supra\nc`rcarea \n munc` . Propunerea
. Disciplina
. C`r]i practice pentru afaceri de succes modele de succes \n afaceri,
preluate din mediul occidental [i autohton:
. Descoper` managerul din tine
. Cum s` st`pne[ti reclama la
perfec]ie
. Arta r`zboiului de SUN TZU pentru
oameni de afaceri [i investitori
. Cum s` iei noti]e \n mod inteligent
. Contabilitatea [i finan]ele pe \n]elesul
tuturor
. Dic]ionar interna]ional de MARKETING
. Cartea \ntreprinz`torului: LISTE DE
CONTROL
. Esen]ialul \n marketing
. 333 de idei, reguli [i tehnici pentru
cucerirea pie]ei
. Manual de e-marketing
. Managerul de produs
. Alege profesia care ]i-aduce succesul
. Securitatea firmei
. Cum s` g`se[ti rapid informa]ii pe
Internet
. Cum de nu-]i \n]elegi contabilul?
. Cum s` fii propriul t`u consultant \n
management
. Cele 100 de reguli ale vie]ii
. Cele 100 de reguli ale reu[itei \n afaceri
. Cele 10 reguli ale carierei de succes
. Modele de contracte \n englez` + CD
. Cum s` concepi un plan de afaceri
. Cum s` concepi un plan de marketing
. Cum s` motivezi oamenii
. Stenograme de [edin]e
. Managementul proiectelor de succes
. Manualul secretarei de firm`
. Cum s`-]i (re)g`se[ti o slujb`
. Franciza sau Cum s` faci avere prin
metode testate de al]ii ed. a II-a

. 576 scrisori de afaceri pentru anul 2008 . Cum s` faci prezent`ri eficiente
CD
. Totul despre concuren]a neloial`
. Cum s` st`pne[ti managementul la
. Management financiar pentru miniperfec]
ie
afaceri
. Managementul afacerilor de succes
. Cum s` scrii rapoarte [i propuneri
. Managementul afacerilor de succes
. Ghidul prezent`rilor de succes
CD
. Colec]ia Instruire pas cu pas: VNZ~RILE ca s` ai SUCCES COMERCIAL,
\nsu[e[te-]i secrete, tehnici [i trucuri nea[teptate de la cei mai buni consulta
n]i \n domeniu:
. Metode [i trucuri despre... cum s`-]i . Metode [i trucuri despre... cum s`
gestionezi clien]ii: impune]i pre]ul dorit
. Metode [i trucuri despre... cum s` . Metode [i trucuri despre... cum s`
face]i clien]ii s` semneze cucere[ti noi clien]i
. Colec]ia Special pentru tine tehnici practice pentru a te sim]i mai bine
valabile pentru oricine, oricnd. Cu o via]` personal` armonioas` ne putem cl`di
o carier` de
succes, f`r` efort [i f`r` pierderi importante (timp, bani [i energie):
. Cum s`-]i \mbun`t`]e[ti rapid via]a sexual` . Cum s` tr`ie[ti mai simplu [i ma
i
fericit cu copiii t`i
. Simplific`-]i viata!
. Tehnici de supravie]uire pentru
. Copii n`scu]i sub o stea norocoas`
antitalente tehnice
. Hop!
. Cele 100 de reguli ale bog`]iei
. Hibouk & Company
. Colec]ia Diverse
. Libertate [i Credin]` . Cardiopatia ischemic`
. Colec]ia Solu]ii MARI pentru taxe mici textele complete ale celor dou`
acte normative, a[a cum au fost ele publicate \n Monitorul Oficial:
. Codul fiscal [i Codul de procedur` fiscal` . Impozitarea veniturilor din \nchi
rieri
. Colec]ia Consilier . Aceast` colec]ie asigur`, \ntr-un limbaj accesibil, informa]
ii
[i sfaturi practice, care fac din lucr`rile respective veritabile instrumente de
lucru.
Ele acoper` o vast` plaj` de domenii. Toate lucr`rile sunt actualizate periodic
cu informa]ii
valoroase, sfaturi, trucuri, nout`]i ale domeniului, formulare [i modele.
. Consilier Taxe [i Impozite pentru de actualizare pe 6 luni
Contabili + serviciul de actualizare pe
. Consilier Management financiar +
6 luni
serviciul de actualizare pe 6 luni
. Consilier Raporturile de munc` [i
. Consilier Manualul directorului de
rezolvarea conflictelor cu angaja]ii +
SRL + serviciul de actualizare pe 6
serviciul de actualizare pe 6 luni
luni
. Consilier Contabilitate + serviciul
. Consilier Legisla]ie [i Proceduri

Vamale + serviciul de actualizare pe 6

luni
. Consilier Contracte comerciale [i acte
de comer], armonizate cu legisla]ia
european` + serviciul de actualizare
pe 12 luni
. Agenda Fiscal` a Contabilului
. Consilier Managementul resurselor
umane + serviciul de actualizare pe 6
luni
. Consilier Excel pentru afaceri +
serviciul de actualizare pe 6 luni
. Consilier Asigur`ri sociale + serviciul
de actualizare pe 6 luni
. Colec]ia Afaceri la Cheie afaceri verificat profitabile v` conduc pas cu pas
pe drumul
c`tre succes Afacerea care vi se potrive[te este aici [i este u[or de pus \n pra
ctic` pentru c` ave]i
acum toate instrumentele necesare demar`rii ei: informa]ii valoroase furnizate d
e cei mai buni
speciali[ti. Fiecare lucrare din colec]ie este \nso]it` de un set de instrumente
utile, denumit
generic Primele 100 de zile ale unui \ntreprinz`tor de succes .
Informa]ii detaliate pe: www.afacerilacheie.ro
. Ghid practic cultivarea legumelor \n
sistem ecologic
. Ghid practic cultivarea plantelor
medicinale \n sistem ecologic
. Pensiune turistic` [i agroturistic` +
CD
. Ghid practic pentru executarea [i
montarea tmpl`riei din PVC + CD
. Cultivarea ciupercilor Champignon +
CD
. Cultivarea ciupercilor Pleurotus + CD
. Cre[terea ra]elor [i a g[telor
. Cre[terea prepeli]elor japoneze + CD
. Cresc`torie de g`ini (...) + CD
. Stand mobil de sucuri naturale
. Cre[terea chinchillelor pentru blan`
. Cre[terea viermilor de m`tase
. Ferm` pentru cre[terea melcilor
. Atelier pentru mic mobilier
. Ghid practic pentru confec]ionarea
lumn`rilor
. Ferm` pentru cre[terea stru]ilor
. Cultivarea arbu[tilor fructiferi
. Colec]ia Afaceri la cheie Proiecte :
. Executa]i 99 de piese de mobilier . Proiecte [i utilaje pentru dotarea
f`bricu]ei de s`pun
. Set de proiecte pentru cresc`toria de
prepeli]e
. Set de proiecte ser` modular` pentru
bonsai [i plante decorative
. Proiecte pentru construc]ia [i utilarea
cresc`toriilor ecologice de p`s`ri
. |n preg`tire:
. Management [i inspira]ie
. Cum s` \ncepi o afacere de succes
Pentru a intra \n posesia lucr`rilor dorite, completeaz` talonul al`turat
[i trimite-l prin fax la nr. (021) 205.57.30.
Ne po]i contacta [i telefonic la nr. (021) 209.45.45,
prin e-mail la adresa: comenzi@rs.ro, pe site la www.rs.ro sau prin po[t` la adr
esa:
Ghi[eul extern 3 O.P. 39, sector 3, Bucure[ti.

FORMULAR DE COMAND~
. Da, doresc s` achizi]ionez lucarea/lucr`rile:
... ex. ______________________________________________
___________________________________________________
(denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. de ordine corespunz`tor)
... ex. _____________________________________________
___________________________________________________
(denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. de ordine corespunz`tor)
... ex. _____________________________________________
___________________________________________________
(denumirea lucr`rii/lucr`rilor sau nr. de ordine corespunz`tor)
V` rog s` \mi expedia]i comanda mea \n sistem ramburs (voi pl`ti la ridicarea co
letului
de la po[t`) la adresa de mai jos:
Numele________________________ Prenumele _________________Vrsta ________
Func]ia _____________________ Firma ____________________ . de stat . privat`
Dom. Activ. ___________ CUI _______ Cifra de afaceri _______ Nr. angaja]i _____
Banca _____________ Nr. cont. ____________________________________________
Localitate _______________________ Str. ______________________ Nr. _________
Bl. ___ Sc. ___ Et. ___ Ap. ___ Cod _______ Sector / Jude] _____________________
Telefon _____________________________ Fax _______________________________
E-mail ______________________
Pentru facturare, pl`titorul este: . firm` / . persoan` fizic`
Semn`tura [i [tampila _______________________
Data comenzii _____________________________
CORESPONDEN}~
R~SPUNS
C R
SE TAXEAZ~
LA DESTINA}IE
RENTROP \ STRATON
Grup de Editur` [i
Consultan]`
\n Afaceri
Ghi[eul extern 3 O.P. 39,
sector 3, Bucure[ti
RENTROP & STRATON
Bdul Na]iunile Unite nr. 4,
bl. 107A, Sector 5,
Bucure[ti
RCJ40/8371/1995
CUI R 7782311
Cod surs`: 463508
DIV1PHOS2608

R&S
RENTROP & STRATON
Grup de Consultan]` \n Afaceri

Bdul Na]iunile Unite nr. 4, Bl 107 A, sector 5, Bucure[ti

Tel.: (021) 209.45.45 Fax: (021) 205.57.30
E-mail: comenzi@rs.ro Internet: www.rs.ro
RENTROP & STRATON ofer` produse [i servicii (de consul-
tan]`) care se adreseaz` mediului de afaceri, \n toat` diversitatea
lui: de la \ntreprinz`torul particular \ncep`tor [i pn` la managerul
general al unei firme.
Domenii acoperite de publica]iile
RENTROP & STRATON
. management (general, financiar) . fiscalitate . juridic
. economic . comercial . calculatoare/IT . resurse umane
. financiar . organizare personal`
PRODUSE:
. Consiliere (cu serviciile aferente de consultan]` \n afaceri)
. C`r]i . Afaceri la cheie . CD-uri
. Revista Idei de AFACERI . Newslettere
Servicii: consultan]` de afaceri oferit` de speciali[ti \n domeniu
pentru consilierele juridice, financiare, comerciale. Aceste servicii
sunt gratuite, f`cnd parte din abonamentul pe care clientul RENTROP
& STRATON \l dobnde[te la achizi]ionarea unui Consilier.