Sunteți pe pagina 1din 13

Ciorchinele:

- (engl. cluster = ciorchine) este un organizator grafic, un tip de brainstorming prin care se evidențiază într-o rețea conexiunile dintre ideile despre un subiect. Prin ciorchine se vizează actualizarea cunoștințelor, evidențiind modul specific al elevului de a înțelege un anumit conținut. Elevul este încurajat să gândească liber asupra unui subiect și să stabilească anumite conexiuni între idei.

- Etape:

1. se scrie un cuvânt / temă în mijlocul tablei sau a foii de hârtie;

2. se notează în jurul acestuia toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care vin în minte în legătură cu tema respectivă, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial;

3. pe măsură ce se scriu cuvintele, ideile noi, se trag linii între cele care par a fi conectate;

4. activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată.

5. etapele pot fi precedate de brainstorming în grupuri mici sau în perechi. În acest fel, se îmbogăţesc şi se sintetizează cunoştinţele. Rezultatele grupurilor se comunică profesorului care le notează la tablă într-un ciorchine fără a le comenta sau judeca. În etapa finală a lecţiei, ciorchinele poate fi reorganizat utilizându-se anumite concepte supraordonate găsite de elevi sau de profesor.

Sarcini de lucru:

1) Precizați pe scurt etapele metodei. 2) Identificați avantajele și limitele acestei metode. 3) Identificați capacitățile ce pot fi formate și dezvoltate cu ajutorul acestei metode. 4) Precizați disciplinele la care poate fi utilizată cu succes această metodă. 5) Precizați vârstele la care metoda este cea mai indicată. 6) Observaţii/ reflecţii personale – precizaţi părerea dvs. despre această metodă (dacă o consideraţi utilă, dacă aţi utiliza-o în viitor etc.) 7) Desen/ Simbol reprezentativ – realizaţi un desen sau un simbol care să fie sugestiv pentru metodă, astfel încât să ne amintească de esenţa acestei metode. 8) Elaborați un exemplu concret în care este utilizată această metodă.

Jurnalul cu dublă intrare:

- este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi propria lor curiozitate şi experienţă. Acest jurnal este deosebit de util în situaţii în care au de citit texte mai lungi, în afara clasei;

- pentru a face un asemenea jurnal, elevii împart o pagină în două, trăgând o linie verticală, cu creionul. În partea stângă li se va cere să noteze un pasaj din text care i-a impresionat în mod deosebit pentru că le-a amintit de o experienţă personală, pentru că ia surprins, pentru că nu sunt de acord cu autorul sau pentru că o consideră relevantă pentru stilul sau tehnica autorului. În partea dreaptă li se va cere să comenteze acel pasaj: De ce l-au notat? La ce i-a făcut să se gândească? Ce întrebare au în legătură cu acel fragment? De ce i-a intrigat? Pe măsură ce citesc, elevii notează în jurnal. Unii profesori cer un număr minim de fragmente comentate, în funcţie de dimensiunile textului;

- după ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi util în faza de reflecţie, dacă profesorul revine la text, cerându-le elevilor să spună ce comentarii au făcut în legătură cu pasaje diverse (şi profesorul ar trebui să fi făcut comentarii, pentru a atrage atenţia asupra unor părţi din text pe care ţine neapărat să le discute cu elevii).

Sarcini de lucru:

1) Precizați pe scurt etapele metodei. 2) Identificați avantajele și limitele acestei metode. 3) Identificați capacitățile ce pot fi formate și dezvoltate cu ajutorul acestei metode. 4) Precizați disciplinele la care poate fi utilizată cu succes această metodă. 5) Precizați vârstele la care metoda este cea mai indicată. 6) Observaţii/ reflecţii personale – precizaţi părerea dvs. despre această metodă (dacă o consideraţi utilă, dacă aţi utiliza-o în viitor etc.) 7) Desen/ Simbol reprezentativ – realizaţi un desen sau un simbol care să fie sugestiv pentru metodă, astfel încât să ne amintească de esenţa acestei metode. 8) Elaborați un exemplu concret în care este utilizată această metodă.

Ştiu / Vreau să ştiu / Am învăţat:

- este o metodă realizată cu grupuri mici sau cu întreaga clasă;

Etape:

- se trece în revistă ceea ce ştiu deja elevii despre o anumită temă şi apoi se formulează întrebări la care se aşteaptă găsirea răspunsului în lecţie;

- pentru a folosi această metodă se cere la început elevilor să formeze perechi şi să facă o listă cu tot ce ştiu despre tema ce urmează a fi discutată;

- se construieşte pe tablă un tabel cu rubricile: ştiu (ce credem că ştim?), vreau să ştiu (ce vrem să ştim?), am învăţat (ce am învăţat?);

- se cere elevilor să spună ce au scris pe liste şi se notează ideile cu care toată lumea este de acord, dacă este posibil, pe categorii;

- elevii formulează întrebări despre lucrurile de care nu sunt siguri. Aceste întrebări pot apărea în urma dezacordului privind unele detalii sau pot fi produse de curiozitatea elevilor. Ele se notează pe coloana din mijloc;

- se cere apoi elevilor să citească textul, după care se va reveni asupra întrebărilor pe care le-au trecut în coloana Vreau să ştiu pentru a se trece răspunsul lor în coloana Am învăţat;

- dacă există întrebări fără răspuns, sunt discutate cu elevii sursele de unde ar putea găsi informaţii. În final, se revine la tabelul scris pe tablă şi se decid ce au învăţat din lecţie. Unele întrebări s-ar putea să rămână fără răspuns şi s-ar putea să apară întrebări noi. În acest caz, ele pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigaţii ulterioare.

Sarcini de lucru:

1) Precizați pe scurt etapele metodei. 2) Identificați avantajele și limitele acestei metode. 3) Identificați capacitățile ce pot fi formate și dezvoltate cu ajutorul acestei metode. 4) Precizați disciplinele la care poate fi utilizată cu succes această metodă. 5) Precizați vârstele la care metoda este cea mai indicată. 6) Observaţii/ reflecţii personale – precizaţi părerea dvs. despre această metodă (dacă o consideraţi utilă, dacă aţi utiliza-o în viitor etc.) 7) Desen/ Simbol reprezentativ – realizaţi un desen sau un simbol care să fie sugestiv pentru metodă, astfel încât să ne amintească de esenţa acestei metode. 8) Elaborați un exemplu concret în care este utilizată această metodă.

Cubul:

este o tehnică utilizată în munca de grup şi se foloseşte în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective; se oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordări complexe şi integratoare; Etape:

Realizarea unui cub pe ale cărui feţe se notează: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. Anunţarea temei pusă în discuţie; Împărţirea elevilor în şase grupe, fiecare urmând să examineze tema aleasă din perspectiva unei feţe a cubului, astfel:

Descrie: culorile, formele, mărimile etc. Compară: Ce este asemănător şi ce este diferit? Asociază: La ce te îndeamnă să te gândeşti? Analizează: Spune din ce este făcut, din ce se compune etc? Aplică: Ce poţi face cu el? Cum poate fi folosit? Argumentează pro sau contra. Listează o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale.

Sarcini de lucru:

1) Precizați pe scurt etapele metodei. 2) Identificați avantajele și limitele acestei metode. 3) Identificați capacitățile ce pot fi formate și dezvoltate cu ajutorul acestei metode. 4) Precizați disciplinele la care poate fi utilizată cu succes această metodă. 5) Precizați vârstele la care metoda este cea mai indicată. 6) Observaţii/ reflecţii personale – precizaţi părerea dvs. despre această metodă (dacă o consideraţi utilă, dacă aţi utiliza-o în viitor etc.) 7) Desen/ Simbol reprezentativ – realizaţi un desen sau un simbol care să fie sugestiv pentru metodă, astfel încât să ne amintească de esenţa acestei metode. 8) Elaborați un exemplu concret în care este utilizată această metodă.

Metoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă:

are la bază împletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ, în cadrul grupurilor; constă în încorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului într-un demers colectiv mai amplu, menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme date; Etape:

faza introductivă: profesorul expune datele problemei în cauză; faza muncii individuale: elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de cinci minute. În această etapă se notează întrebările legate de subiectul tratat; faza lucrului în perechi: elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare. Se solicită răspunsuri la întrebările individuale din partea colegilor şi, în acelaşi timp, se notează dacă apar altele noi; faza reunirii în grupuri mai mari. De obicei se alcătuiesc două grupe aproximativ egale ca număr de participanţi, formate din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns. Totodată se răspunde la întrebările rămase nesoluţionate; faza raportării soluţiilor în colectiv. Întreaga clasă, reunită, analizează şi concluzionează asupra ideilor emise. Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii şi pentru a putea fi comparate. Se lămuresc şi răspunsurile la întrebările nerezolvate până în această fază, cu ajutorul profesorului; faza decizională. Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participării elevilor la activitate.

Sarcini de lucru:

1) Precizați pe scurt etapele metodei. 2) Identificați avantajele și limitele acestei metode. 3) Identificați capacitățile ce pot fi formate și dezvoltate cu ajutorul acestei metode. 4) Precizați disciplinele la care poate fi utilizată cu succes această metodă. 5) Precizați vârstele la care metoda este cea mai indicată. 6) Observaţii/ reflecţii personale – precizaţi părerea dvs. despre această metodă (dacă o consideraţi utilă, dacă aţi utiliza-o în viitor etc.) 7) Desen/ Simbol reprezentativ – realizaţi un desen sau un simbol care să fie sugestiv pentru metodă, astfel încât să ne amintească de esenţa acestei metode. 8) Elaborați un exemplu concret în care este utilizată această metodă.

Metoda Pălăriilor gânditoare:

- Este o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. Elevii sunt împărţiţi în şase grupe pentru şase pălării. Împărţirea elevilor depinde de materialul studiat. Pentru succesul acestei metode este important ca materialul didactic să fie bogat în conţinut, iar pălăriile să fie colorate, ca să îi atragă pe elevi.

- Pălăria albastră - este liderul, conduce activitatea. Este pălăria responsabilă cu controlul discuţiilor, extrage concluzii- clarifică/ alege soluţia corectă. Supraveghează și dirijează bunul mers al activității.

- Pălăria albă - deţine informaţii despre tema pusă în discuţie, face conexiuni, oferă informaţia exact cum a primit- o. Este neutră, participanţii sunt învăţaţi să gândească obiectiv- deţine informaţii exacte.

- Pălăria roşie - îşi exprimă emoţiile, sentimentele, supărarea, faţă de personajele/ ideile întâlnite, nu se justifică- transmite emoţii.

- Pălăria neagră - este criticul, prezintă posibilele riscuri, greşeli la soluţiile propuse, exprimă doar judecăţi negative, identifică dezavantajele- este pesimistul.

- Pălăria verde - oferă soluţii alternative, idei noi- generează noi idei (inovatoare).

- Pălăria galbenă - este simbolul gândirii pozitive şi constructive, explorează optimist posibilităţile, crează finalul- efortul aduce beneficii. Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi prezinte perspectiva în funcţie de culoarea pălării pe care o poartă. Nu pălăria în sine contează ci ceea ce reprezintă ea.

Sarcini de lucru:

1) Precizați pe scurt etapele metodei. 2) Identificați avantajele și limitele acestei metode. 3) Identificați capacitățile ce pot fi formate și dezvoltate cu ajutorul acestei metode. 4) Precizați disciplinele la care poate fi utilizată cu succes această metodă. 5) Precizați vârstele la care metoda este cea mai indicată. 6) Observaţii/ reflecţii personale – precizaţi părerea dvs. despre această metodă (dacă o consideraţi utilă, dacă aţi utiliza-o în viitor etc.) 7) Desen/ Simbol reprezentativ – realizaţi un desen sau un simbol care să fie sugestiv pentru metodă, astfel încât să ne amintească de esenţa acestei metode. 8) Elaborați un exemplu concret în care este utilizată această metodă.

Dezbaterea:

Dezbaterea constituie una dintre metodele în care rolul cadrului didactic este foarte important ca organizator, observator, mediator şi evaluator. Scopul utilizării acestei metode este acela de a stimula elevilor capacitatea de a-şi delimita o poziţie faţă de un anumit subiect, de a-şi exprima propriile opinii şi a le argumenta în baza cunoştinţelor şi experienţei lor personale, dar şi de a învăţa să asculte, să reacţioneze şi să respecte opiniile altora, care pot fi diferite de ale lor. Pentru a fi eficientă, aplicarea metodei dezbaterii necesită o bună pregătire înainte de a fi utilizată. În primul rând este important ca subiectul dezbaterii să fie unul controversat, apoi să existe o bună documentare înainte de a fi iniţiată dezbaterea. Se poate desfăşura în două grupuri „pro” şi „contra” sau frontal, cu condiţia să fie formulate reguli ale dezbaterii. Cadrul didactic sau unii elevi pot iniţia/stimula dezbaterea propunând anumite puncte de discuţie (dileme) în cadrul unei teme mai largi.

Rolul cadrului didactic poate fi acela de a modera discuţia (sau o poate delega unui elev), dar îndeosebi acela de a asigura echitatea şi corectitudinea dezbaterii sub aspectul timpului acordat, al fundamentării poziţiilor şi al argumentelor invocate de fiecare parte participantă.

Avantaje

Dezvoltă capacitatea elevilor de formula un punct de vedere argumentat, pe baza documentării şi prelucrării informaţiei şi a experienţei acumulate Contribuie la procesul de conturare a unor opinii şi convingeri; Dezvoltă capacitatea de analiză şi evaluare a unei opinii; Dezvoltă capacitatea de reflecţie personală şi a gândirii divergente.

Limite

Necesită o bună organizare şi coordonare din partea cadrului didactic pentru a evita divagaţiile, consumul ineficient de timp şi conflictele; Există riscul ca nu toţi elevii să fie implicaţi în egală măsură în dezbatere; Nu toate conţinuturile sunt adecvate supunerii unei dezbateri.

Sarcini de lucru:

1) Precizați pe scurt etapele metodei. 2) Identificați avantajele și limitele acestei metode. 3) Identificați capacitățile ce pot fi formate și dezvoltate cu ajutorul acestei metode. 4) Precizați disciplinele la care poate fi utilizată cu succes această metodă. 5) Precizați vârstele la care metoda este cea mai indicată. 6) Observaţii/ reflecţii personale – precizaţi părerea dvs. despre această metodă (dacă o consideraţi utilă, dacă aţi utiliza-o în viitor etc.) 7) Desen/ Simbol reprezentativ – realizaţi un desen sau un simbol care să fie sugestiv pentru metodă, astfel încât să ne amintească de esenţa acestei metode. 8) Elaborați un exemplu concret în care este utilizată această metodă.

Metoda “Patru Colţuri”:

Profesorul aplică în fiecare colţ al clasei de studiu o afirmaţie în legătură cu o întrebare, o temă sau o problemă.

• Participanţii se adună în colţul unde este afirmaţia cu care sunt de acord.

• Se formează astfel spontan grupuri de discuţii în care se dezbat poziţiile faţă de afirmaţia respectivă: păreri,argumente, problematizări.

• La sfârşit discuţia are loc în plen (pentru această discuţie finală se poate aplica metoda

acvariului).

• Afirmaţiile de obicei provocatoare şi contradictorii reprezintă un stimul pentru participanţi. Ei

se întreabă care este părerea lor în acea problemă. Alegerea unei opinii stimulează căutarea unor argumente în favoarea ei. Astfel se facilitează un schimb activ de păreri în plen.

Sarcini de lucru:

1) Precizați pe scurt etapele metodei. 2) Identificați avantajele și limitele acestei metode. 3) Identificați capacitățile ce pot fi formate și dezvoltate cu ajutorul acestei metode. 4) Precizați disciplinele la care poate fi utilizată cu succes această metodă. 5) Precizați vârstele la care metoda este cea mai indicată. 6) Observaţii/ reflecţii personale – precizaţi părerea dvs. despre această metodă (dacă o consideraţi utilă, dacă aţi utiliza-o în viitor etc.) 7) Desen/ Simbol reprezentativ – realizaţi un desen sau un simbol care să fie sugestiv pentru metodă, astfel încât să ne amintească de esenţa acestei metode. 8) Elaborați un exemplu concret în care este utilizată această metodă.

Tehnica acvariului:

• Tehnica „acvariului” presupune extinderea rolului observatorului în grupurile de interacţiune didactică.

Scaunele dintr-o încăpere sunt aşezate concentric, în două cercuri. Cei din cercul interior

primesc un timp pentru a discuta o problemă controversată. Cei din cercul exterior ascultă ceea ce se discută în interior, fac observaţii cu privire la cum se relaţionează, gradul de stabilire a consensului, modul în care se dezvoltă microclimatul, apariţia conflictului şi tipul de strategii

adoptate de colegii lor din cercul din interior cu scopul de a le rezolva.

• Toate acestea se vor nota pe fişe de observare. Când această etapă este finalizată, se schimbă

rolurile şi locurile. Se porneşte cu o altă idee controversată pe care cei din cercul interior trebuie să o discute, timp în care cei din cercul exterior completează fişa de observare. Această schimbare este foarte interesantă deoarece fiecare grup este pe rând în ipostaza de observator, dar

şi de observat.

• În aplicarea metodei este posibil să se ajungă la o epuizare prematură a problematicii. Persoana

care conduce discuţia trebuie să insiste pentru depăşirea acestei situaţii deoarece, în realitate, sa

epuizat sfera de argumentare comună, necreativă. Dacă se întâmplă astfel, se poate introduce încă

o etapă: să se creeze un singur cerc în care se va încerca concluzionarea tuturor ideilor emise.

Sarcini de lucru:

1) Precizați pe scurt etapele metodei. 2) Identificați avantajele și limitele acestei metode. 3) Identificați capacitățile ce pot fi formate și dezvoltate cu ajutorul acestei metode. 4) Precizați disciplinele la care poate fi utilizată cu succes această metodă. 5) Precizați vârstele la care metoda este cea mai indicată. 6) Observaţii/ reflecţii personale – precizaţi părerea dvs. despre această metodă (dacă o consideraţi utilă, dacă aţi utiliza-o în viitor etc.) 7) Desen/ Simbol reprezentativ – realizaţi un desen sau un simbol care să fie sugestiv pentru metodă, astfel încât să ne amintească de esenţa acestei metode. 8) Elaborați un exemplu concret în care este utilizată această metodă.

Metoda Frisco:

Pasul 1: Propunerea spre analiza a unei situatii-problema:

Pasul 2: Stabilirea rolurilor:

conservatorul;

exuberantul;

pesimistul;

optimistul;

Pasul 3: Dezbaterea colectiva:

conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechi,fara a exclude posibilitatea unor imbunatatiri;

exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica;

pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri;

optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant.

Pasul 4: Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise.

Sarcini de lucru:

1) Precizați pe scurt etapele metodei. 2) Identificați avantajele și limitele acestei metode. 3) Identificați capacitățile ce pot fi formate și dezvoltate cu ajutorul acestei metode. 4) Precizați disciplinele la care poate fi utilizată cu succes această metodă. 5) Precizați vârstele la care metoda este cea mai indicată. 6) Observaţii/ reflecţii personale – precizaţi părerea dvs. despre această metodă (dacă o consideraţi utilă, dacă aţi utiliza-o în viitor etc.) 7) Desen/ Simbol reprezentativ – realizaţi un desen sau un simbol care să fie sugestiv pentru metodă, astfel încât să ne amintească de esenţa acestei metode. 8) Elaborați un exemplu concret în care este utilizată această metodă.

Discuţia panel:

Discuţia panel, constă în utilizarea unui grup restrâns de cursanţi, bine pregătiţi şi reprezentativi pentru studierea unei probleme, în timp ce restul cursanţilor ascultă în tăcere şi intervin prin mesaje scrise. Cinci sau şase cursanţi constituind panelul (grupul în care se angajează discuţia), se aşează în jurul unei mese, sub conducerea profesorului. Ceilalţi cursanţi se aşează în semicerc în jurul panelului, formând auditoriul. Cursanţii care formează auditoriul primesc foi mici de hârtie, de culori diferite (pentru întrebări, pentru exprimarea propriilor idei, pentru completarea informaţiei etc.). Profesorul prezintă succint scopul reuniunii, lansează discuţia, iar membrii panelului schimbă între ei păreri cu privire la tema propusă. Auditoriul rămâne tăcut, dar poate trimite mesaje cu ajutorul bucăţelelor de hârtie, pentru a pune întrebări, a-şi exprima impresiile, a da sugestii, a aduce informaţii, a-şi exprima dezacordul etc.

Sarcini de lucru:

1) Precizați pe scurt etapele metodei. 2) Identificați avantajele și limitele acestei metode. 3) Identificați capacitățile ce pot fi formate și dezvoltate cu ajutorul acestei metode. 4) Precizați disciplinele la care poate fi utilizată cu succes această metodă. 5) Precizați vârstele la care metoda este cea mai indicată. 6) Observaţii/ reflecţii personale – precizaţi părerea dvs. despre această metodă (dacă o consideraţi utilă, dacă aţi utiliza-o în viitor etc.) 7) Desen/ Simbol reprezentativ – realizaţi un desen sau un simbol care să fie sugestiv pentru metodă, astfel încât să ne amintească de esenţa acestei metode. 8) Elaborați un exemplu concret în care este utilizată această metodă.

SINELG Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii” (SINELG) este o

modalitate de codificare a textului care permite celui care învaţă să citească şi să înţeleagă în mod activ şi pragmatic un anumit conţinut. Ca metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului (învăţare, comprehensiune). Cunoştinţele anterioare ale elevilor evidenţiate prin activităţi specifice de evocare se folosesc ca bază de plecare pentru lectura / ascultarea textului. SINELG presupune următoarele etape :

• În timpul lecturii elevii marchează în text (sau notează pe hârtie în timpul prelegerii):

- cunoştinţele confirmate de text

- cunoştinţele infirmate / contrazise de text –

- cunoştinţele noi, neîntâlnite până acum +

- cunoştinţele incerte, confuze, care merită să fie cercetate ?

• După lectură, informaţiile se trec într-un tabel:

-

+

?

• Informaţiile obţinute individual se discută în perechi / grupuri etc., apoi se comunică de către perechi / grupuri profesorului care le centralizează într-un tabel similar la tablă.

• Cunoştinţele incerte pot rămâne ca temă de cercetare pentru lecţiile următoare.

Sarcini de lucru:

1) Precizați pe scurt etapele metodei. 2) Identificați avantajele și limitele acestei metode. 3) Identificați capacitățile ce pot fi formate și dezvoltate cu ajutorul acestei metode. 4) Precizați disciplinele la care poate fi utilizată cu succes această metodă. 5) Precizați vârstele la care metoda este cea mai indicată. 6) Observaţii/ reflecţii personale – precizaţi părerea dvs. despre această metodă (dacă o consideraţi utilă, dacă aţi utiliza-o în viitor etc.) 7) Desen/ Simbol reprezentativ – realizaţi un desen sau un simbol care să fie sugestiv pentru metodă, astfel încât să ne amintească de esenţa acestei metode. 8) Elaborați un exemplu concret în care este utilizată această metodă.

Prelegerea:

Prelegerea este una dintre cele mai vechi metode de predare. Deşi a fost adesea criticată de adepţii pedagogiei moderne, interactive, prelegerea rămâne o metodă valoroasă, atâta vreme cât nu este folosită în exces.

Este o metodă eficientă chiar şi în cazul unei clase numeroase. Este adecvată dacă se urmăreşte transmiterea de informaţii. Perpetuează modelul predării ca transmitere de informaţii. Fiind una dintre cele mai utilizate metode, este percepută ca fiind rutinieră. Profesorul poate obţine feedback direct de la elevi, pe parcursul prelegerii, pentru a-şi adapta conţinutul prezentării, structura, ritmul etc. Este bine ca subiectul prelegerii să rămână deschis: profesorul nu are toate răspunsurile şi nu este singurul cunoscător al subiectului. Elevii pot contribui cu exemple, particularizări sau extrapolări. Există riscul monotoniei, al neimplicării elevilor în activitate.

Sugestii Profesorul trebuie să aibă permanent în vedere scopul general al utilizării acestei metode:

învăţarea. Scopul prelegerii nu este să fie rostită, ci să sprijine elevii în procesul de învăţare: să ofere informaţii, explicaţii sau să genereze întrebări. Cu alte cuvinte, diferenţiem între prelegerea didactică şi prelegerea în alte contexte.

Sarcini de lucru:

1) Precizați pe scurt etapele metodei. 2) Identificați avantajele și limitele acestei metode. 3) Identificați capacitățile ce pot fi formate și dezvoltate cu ajutorul acestei metode. 4) Precizați disciplinele la care poate fi utilizată cu succes această metodă. 5) Precizați vârstele la care metoda este cea mai indicată. 6) Observaţii/ reflecţii personale – precizaţi părerea dvs. despre această metodă (dacă o consideraţi utilă, dacă aţi utiliza-o în viitor etc.) 7) Desen/ Simbol reprezentativ – realizaţi un desen sau un simbol care să fie sugestiv pentru metodă, astfel încât să ne amintească de esenţa acestei metode. 8) Elaborați un exemplu concret în care este utilizată această metodă.