Sunteți pe pagina 1din 2

Scrie un eseu de 2 3 pagini, n care s prezini tema i viziunea despre lume reflectate ntr-un text narativ

apartinand lui Sadoveanu. n elaborarea eseului, vei avea n vedere urmtoarele repere:
- evidenierea tipului de roman pentru care ai optat i a trsturilor care fac posibil ncadrarea ntr-o tipologie,
ntr-un curent cultural / literar, ntr-o perioad sau ntr-o orientare tematic;
- prezentarea temei romanului, reflectat n textul narativ ales, prin referire la dou episoade / secvene narative;
- sublinierea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a
autorului / naratorului ( de exemplu: aciune, conflict, relaii temporale i spaiale, construcia subiectului,
particulariti ale compoziiei, perspectiv narativ,tehnici narative, construcia personajului, modaliti de
caracterizare, limbaj etc.);
- exprimarea unei opinii argumentate despre modul n care tema i viziunea despre lume sunt reflectate n
romanul ales.
Mihail Sadoveanu, "Ceahlaul literaturii romane", cum il numeste Geo Bogza, are o
opera monumentala. Romanul Baltagul, roman interbelic, o Miorita in dimensiuni mari"
(George Calinescu), este un roman traditional, sursa lui de inspiratie constituind-o lumea
exterioara, verosimila. Timpul actiunii este cronologic, naratiunea este obiectiva, naratorul
este omniscient si omniprezent. Baltagul a fost interpretat si ca roman de dragoste, roman
monografic, oglindind o lume care lupt pentru a-i apra traditiile; este, de asemenea, roman
mioritic, adic o preluare i o dezvoltare a motivelor principale din balada Mioria. Ca roman
iniiatic (Bildungsroman), Baltagul ofer transformrile sufleteti ale lui Gheorghi. Baltagul
a fost considerat si roman politist, pentru ca Vitoria se poarta ca un detectiv atunci cand
reconstituie drumul sotului si crima savarsita de Bogza si Cutui.
Titlul este simbolic, intrucat, in mitologia noastra, baltagul este o arma magica menita
sa implineasca dreptatea, este o unealta justitiara. Baltagul da prilej Vitoriei Lipan ca, prin
abile intrebari, sa-l ispiteasca pe Calistrat Bogza, unul dintre ucigasi, pentru a se demasca. Tema
romanului ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc, sufletul taranului moldovean ca
pastrator al traditiilor si al specificului national, cu un mod propriu de a gandi, a simti si a
reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii. De pilda, Vitoria este o femeie credincioas
i respect obiceiurile strmoeti. nainte de a pleca in calatorie, se consult cu preotul,
merge la mnstirea Bistria, unde se roag la icoana sfintei Ana, ine post dousprezece
vineri, se spovedete i se mprtete, face daruri bisericii. n drumul ei, ntlnete o
cumetrie i o nunt i de fiecare dat respect tradiia, aa cum ndeplinete toate cele
cretineti pentru nmormntarea i pomenirea lui Nechifor.
Timpul in care are loc actiunea este limitat si cronologic, intamplarile petrecandu-se din
toamna pana in primavara. Spatiul actiunii este reprezentat de meleagurile stancoase ale
muntilor din Moldova. Exista in roman doua tipuri de conflict, ambele cu efecte puternice
asupra personajelor. Un prim conflict, cel interior, se prefigureza la inceputul romanului si este
marcat de nelinistea Vitoriei, care nu intelege absenta prelungita a lui Nechifor Lipan si nu
stie ce solutie sa adopte. Acest conflict inceteaza in momentul in care femeia constientizeaza ca
numai moartea l-ar fi putut opri sa se intoarca acasa dupa atata timp. Al doilea tip de conflict este
cel exterior si se manifesta intre Vitoria si asasinii sotului ei, Calistrat Bogza si Ilie Cutui.
Punctul de maxima intensitate al acestui conflict il constituie scena demascarii lor, cand
asasinii cedeaza presiunii la care fusesera supusi, marturisind singuri crima comisa.
Actiunea este simpla. Un oier instarit din Magura Tarcaului, pe nume Nechifor Lipan,
pleaca sa cumpere oi la Dorna si nu se mai intoarce. Apriga sa nevasta, Vitoria, cade pe ganduri
si, fara zabava, pleaca in cautarea barbatului. Este insotita de fiul ei, Gheorghita, caruia ii
daruieste un baltag sfintit. Ajung la Dorna si, dupa ce capata unele informatii despre cel disparut,
Vitoria si Gheorghita cauta din sat in sat, dar intre Sabasa si Suha urmele oierului devin
neclare. Gasesc la un gospodar cainele lui Nechifor Lipan si cu ajutorul lui descopera
osemintele sotului intr-o rapa. nmormntarea osemintelor lui Nechifor constituie mplinirea
rnduielii, pentru care Vitoria fcuse acest drum. Cltoria celor doi se ncheie n scena
praznicului, cnd Vitoria i oblig pe cei doi ucigai s se demate. Bogza, lovit cu baltagul
de Gheorghi i imobilizat de cinele Lupu, i recunoate fapta nainte de a muri, iar
Cuui este arestat de oamenii stpnirii.
Protagonista romanului sintetizeaz trsturile morale ale oamenilor de la munte si
este caracterizata complex pe tot parcursul aciunii, direct i indirect. Caracterizarea direct
se realizeaz din perspectiva naratorului obiectiv, care evidentiaza frumuseea i farmecul
femeii la cei 40 de ani ai si, ns privirea ei era dus departe, semn al gndurilor care o
copleeau. Aceast femeie aprig din Mgura Tarcului i uimete pe cei din jurul su. Astfel,
Calistrat Bogza este uluit de exactitatea cu care Vitoria a reconstituit totul : i s se tie c a fost
ntocmai cum a artat femeia mortului. Cele mai multe trsturi se contureaz prin
caracterizarea indirect, Femeie aspr, Vitoria este n acelai timp o gospodin harnic i
priceput, ordonat, cu deosebit sim practice. De asemenea, sotia lui Nechifor este o femeie
credincioas i respect obiceiurile strmoeti, fiind o fire traditionalista. Femeie
superstiioas, ea crede n vise i n semne, n descntece i vrji, comunic pe ci netiute
cu elementele naturii. Stie s culeag cu abilitate informaii de la cei din jur, pe care i trage de
limb, dovedind astfel o mare pricepere n descifrarea sufletului oamenilor. Prenumele
Vitoriei semnific biruina. Clinescu o compar cu un Hamlet feminin, iar alti critici
literari cu Anca din Napasta lui Caragiale sau cu Antigona lui Sofocle. Critica literara afirma,
de asemenea, ca povestea Vitoriei reflecta mitul lui Isis si Osiris. Munteanca i demasc pe
ucigai pentru ca niciodat s nu se mai petreac o astfel de fapt n lumea pur a muntelui
In opinia mea, in romanul traditional Baltagul, Sadoveanu creeaz o imagine
monografic a satului arhaic de munte, n care legea suprem este tradiia
Romanul Baltagul este o capodopera a literaturii romane si opera reprezentativa
pentru autorul ei, pretuitor statornic al oamenilor de sub cetina brazilor.