Sunteți pe pagina 1din 30

Invatare pentru societatea

cunoasterii

Comunicarea de
la origini
la . Internet

Prof Alexandra Marcu


Prin gesturi si cuvinte, prin imagine si scris,
oamenii comunica intre ei.
De la primele texte scrise si pana la internet,
evolutia mijloacelor de comunicare
aschimbat relatiile dintre oameni.
Pentru a putea comunica oamenii folosesc
diferite mijloace: cuvinte, gesturi sau
mass-media
Cum comunicam

Comunicarea nu se limiteaza la cuvintele


unei limbi.
Astfel, plantele transmit mesaje prin
intermediul mirosurilor si al culorilor.
Pozitia corpului unui individ, gesturile
acestuia si infatisarea transmit informatii
despre acesta
Pozitia corpului si gesturile

Prin unele posturi


se pot transmite
informatii extrem
de precise.
Astfel animalele isi
pot exprima teama
sau agresivitatea
mimica oamenilor
Dansul este un
mijloc de
exprimare si de
comunicare
Infatisarea

Din cele mai vechi timpuri, omul si-a


schimbat infatisarea si chisr prin pictarea
corpului, tatuaje, machiaj, imbracaminte.
Putem recunoaste apartenenta cuiva la un
grup, la o categorie profesionala.
Comunicarea oral

este modalitatea de comunicare verbal cel mai des ntlnit, se


folosete ca mijloc limba vorbit.
Atributele comunicrii orale:
- comunicarea oral presupune un mesaj, presupune oferirea
unor suporturi multiple, de nelegere a mesajului;
- comunicarea oral este circular i permisiv (poi detalia
paranteza, poi reveni);
- comunicarea oral este puternic influenat de situaie i
ocazie;
- comunicarea oral este puternic influenat de
caracteristicile individuale ale emitorului (competena lingvistic
i socioprofesional);
- comunicarea oral posed atributele necesitii (nevoia
omului de a comunica), ale aleatorului (comunicarea ofer un mare
procent de elemente ntmpltoare);
- comunicarea oral este practic nelimitat.
Stiluri ale comunicrii verbale

Stilul rece caracterizeaz formele de comunicare


necooperative n care emitorul nu-i recunoate
receptorul, iar acesta din urm nu este n msur s
influeneze n vreun fel discursul celui dinti.
Ex. Stilul formal presupune transmiterea mesajului
ctre un auditoriu relativ numeros, ale crui reacii
sunt perceptibile pentru vorbitor, ceea ce presupune
existena unui discurs coerent, dinainte elaborat.
Stilul consultativ stilul de comunicare specific
comunicrii profesionale, comunicarea de afaceri,
implic o participare mai activ a interlocutorului la
dialog, comunicarea nu este elaborat detaliat, ci
conine la nceput doar informaiile de baz, informaii
care sunt mbogite pe parcurs.
Stilul ocazional sau stilul comunicrii ntre prieteni,
se caracterizeaz prin dispariia adeseori a bazei
informaionale minime necesare unui dialog, prin
schimbrile rapide de planuri ale comunicrii i
prin existena deseori a unor pri ntregi de
monolog.
Reguli practice:

n vederea realizrii unei comunicri verbale


eficiente se recomand focalizarea ateniei
asupra urmtoarelor ntrebri.
Ce dorim s comunicm?
Cum dorim s comunicm?
Ce limbaj vom folosi?
Ce mijloace folosim?
Cui ne adresm?
Comunicarea paraverbal

Limbajul paraverbal reprezint modul prin care


mesajul este transmis.
Paralimbajul include viteza cu care vorbim,
ritmul vorbirii, ridicarea sau scderea tonului vorbirii,
volumul vocii, dicia, accentul, folosirea pauzelor,
intonaia i alte semnale vocale.
Tonul vocii tonul real al fiecruia se descoper
dimineaa dup trezire. Cnd suntem tensionai sau
anxioi, vocea se subiaz, devine strident sau uneori
zgrie, scrie (frecvena corzilor vocale); cnd
suntem calmi i relaxai, tonul vocii coboar, devine
plin i sigur. Dac suntem stresai sau precipitai,
vocea devine aspr, gtuit. Se consider c o voce
ascuit, rstit, aparine unei persoane labile
emoional. O voce joas este expresia unei firi calme i
cumptate.
Volumul vocii mult mai uor de controlat dect
tonalitatea vocii. Corecia volumului vocii ine
seama de mrimea ncperii, a grupului i de
factorii perturbatori ai comunicrii.
Viteza cu care vorbim (ritmul vorbirii) nu
reprezint o valoare n sine (dat) pentru
comunicare, nu exist un anumit ritm al
expunerii, al comunicri care s fac eficient
comunicarea. Un bun comunicator va ti s
varieze aceast vitez n funcie de receptorii
mesajului i de caracteristicile mesajului.
Un bun vorbitor schimb viteza pronunrii
cuvintelor n concordan cu caracteristicile
mesajului. Ceea ce este important, este rostit rar i
apsat, ceea ce este neimportant este rostit,
repede.
Intonaia timbrul i variaia nlimii glasului
constituie forme de paralimbaj prin care se
transmit anumite emoii, sentimente i atitudini.
Inflexiunile vocii trdeaz faptul c tonul este
fericit, trist, furios, nfricoat, prietenos, umil sau
dictatorial. Intonaia transmite fermitate sau
nehotrre, putere sau slbiciune. Transform
intonaia afirmaiile n ntrebri i invers,
transform chiar sensul cuvintelor.
Dicia este abilitatea i arta de a articula i
pronuna cuvintele corect i clar. Dicia se poate
educa prin exerciiu. Ea depinde de articularea
corect i complet a consoanelor i de
enunarea clar a vocalelor.
Accentul privete maniera de a pronuna mai
apsat, mai intens sau pe un ton mai nalt, o
silab dintr-un cuvnt sau un cuvnt ntr-un
grup sintactic (mesaj colateral).
Pauzele n vorbire reprezint un element de
comunicare paraverbal. Exist pauzele
gramaticale determinate de semnele de
punctuaie iar pauzele non-gramaticale sunt
pauzele pe care le folosim n momentele critice
ale unui discurs, nainte sau dup pronunarea
cuvintelor, termenilor sau pauzele care
marcheaz diferitele puncte, probleme n planul
general al comunicrii.
Reguli:

Pauzele prea lungi obosesc audiena, dar


pauzele scurte, retorice, bine plasate dau
asculttorului sentimentul de implicare activ.
Semnalele vocale, ce se constituie n
elemente de paracomunicare: icnete de surpriz,
oftaturi, mormieli de aprobare sau
dezaprobare, de interes sau ncurajare a
interlocutorului.
Mesajul paraverbal, mnuit cu abilitate,
devine un instrument eficace n influenarea i
controlul persoanelor din jurul nostru (inclusiv a
partenerilor de afaceri).
Metacomunicarea

reprezint procesul de apariie a unor implicai


ale mesajului, care nu pot fi direct atribuite
nelesului cuvintelor sau modului cum au fost ele
spuse.
Metacomunicarea se refer mai degrab la un
nivel sugerat dect la unul clar, direct.
Comunicarea trebuie neleas pe intervalul a trei
paliere:
- ceea ce a fost spus,
- cum a fost spus,
- de ce a fost spus? (nivelul la care apare
metacomunicarea)
Mesaje metacomunicaionale:

Sun-m! poate nsemna: Nu m plictisi acum,


vorbim alt dat.
- Te sun eu! poate nsemna: Nu m suna!
sau
- Nu vreau s spun dect... poate nsemna:
Am s te insult acum..
- Apreciez asta, dar... Nu apreciez
- Sincer i spun... Te mint
- O s ncerc... Apelai la un ajutor
- Dup umila mea prere... Privete ct de
detept sunt...
Pictogramele
Epoca preistorica

Omul preistoric folosea


desene simple. Ele puteau fi
combinate in diverse moduri
pentru a transmite mesaje
diferite
Evul mediu

Pentru a se putea recunoaste


pe timpul luptelor , cavalerii
isi creau blazoane, un
ansamblu de desene si culori
pictate pe scut si reluat pe
armura.
Incepand cu secolul al XVIII-
lea, stemele au putut fi
utilizate pentru un oras sau a
unei regiuni
Steagurile
Pictogramele astazi

Au avantajul,de a putea
fi intelese usor de
toata lumea.
Astfel ele pot informa
asupra locului in care
se alfla iesirea,
semnaleaza interdictii.
Sunt prezente pe harti,
panouri rutiere
Logo-uri sau embleme de marca

Prin intermediul
acestora consumatorii
identifica usor
produsele.
O emblema eficienta
trebuie sa fie
recunoscuta de
oamenii care nu
vorbesc aceeasi limba.
Inscriptii si graffiti
In anii 1980, in SUA, a aparut un stil de scriere murala
care s-a raspandit apoi in intreaga lume.
Tinerii, folosind spray-uri cu culori, combinau texte si
desene pentru a transmite un mesaj sau pentru a
marca teritoriul.

S-ar putea să vă placă și