SNTATEA- SERVICIU PUBLIC N ROMNIA

1. PREZENTARE GENERAL
Sistemul romnesc de sntate este unul dintre domeniile rmase n urma
dezvoltrii generale a economiei. O simim fiecare dintre noi, n calitate de pacieni, dar
i medicii i asistentele, care aleg s plece n masa n vestul Europei.Sntatea este un
serviciu public, ceea ce implica un grad mare de responsabilitate din partea
personalului.
Modele de bun practic n sntate din regiune sunt Grecia sau Turcia, care au
sisteme private dezvoltate i de o calitate care a atras napoi medicii emigrani.
Rezultatele sistemului de sntate actual sunt cele mai evidente n statistici, unde, cu
80 de euro pe cap de locuitor, figurm pe ultimele locuri la consumul de medicamente,
dar pe primele la mortalitate, precum i la incidena unor boli grave precum hepatita
sau tuberculoza. Cu toate c pltesc asigurrile sociale, romnii aleg s se opereze n
strintate sau s pltesc din buzunar o consultaie la privat, ceea ce dovedete
ncrederea redus pe care o au n sistemul de stat.
Accesul la serviciile de educaie i de sntate este considerat un drept fundamental al
individului, n toate rile civilizate. Sntatea pare a fi un nou segment n care
problemele tind s se globalizeze. Nu doar romnii se confrunt cu greutti n finanarea
domeniului, ci mai toate rile lumii. Un primat realizat de Organizaia pentru Cooperare
i Dezvoltare Economic arat c, la nivelul multor state, cheltuielile cu sntatea cresc
ntr-un ritm mai ridicat dect ritmul de cretere economic.
Sistemul romnesc de asisten medical este deinut aproape n totalitate de ctre stat
i este format dintr-o serie de reele de spitale, policlinici i alte instituii medicale de
catre Ministerul Sntii i Familiei prin 42 de Direcii Judeene de Sntate Public.
Modificarea sistemului dup 1989 a nsemnat costuri suplimentare, o stare de confuzie
n rndul personalului medical, ntrzieri n reglementarea legislativ a atribuiilor
prilor componente ale sistemului, o circulare disfuncional a fondurilor, luarea unor
decizii punctuale, pe parcurs, fr a se cunoate repercusiunile sociale pe termen lung
ale acestora toate acestea afectnd, n cele din urm, calitatea i accesibilitatea
serviciilor medicale oferite beneficiarului.
Dei procentul de neasigurai nu este foarte mare (ntre 5 i 10%), noul model a dus la o
reducere a accesului populaiei la serviciile medicale, prin existena acestui segment
care nu poate beneficia de asistena medical, n afara celei de urgen. n al doilea
rnd, exist nc elemente motenite din vechiul primat care nu i-au gsit rezolvarea i
care favorizeaz reducerea accesului la serviciile medicale sau reducerea calitii
acestora: absena asistenei medicale primare, n unele localiti din rural, existena
unitilor medicale deteriorate i lipsite de dotarea necesar, salariile reduse ale
personalului medical i practica ncetenit a plii informale din partea bolnavului,
pentru serviciile primate.
Sanatatea din domeniul public, desi nu i-a fost contestata niciodata importanta in
mod oficial , s-a confruntat intotdeauna cu deficiente serioase la nivelul Romaniei. Anul
acesta, bugetul sanatatii abia daca atinge 3% din PIB. Bolnavii cronici sunt din ce in ce
mai amenintati cu sistarea finantarii tratamentelor si procedurilor medicale, medicii se
orienteaza in numar foarte mare spre alte tari, mai decente in remunerarea serviciilor
lor, pacientii cu ceva resurse financiare la dispozitie prefera sa se adreseze clinicilor din
Ungaria, Austria, Germania, Franta, Spania. Comparativ cu situatia altor state din
Uniunea Europeana, situatia Romaniei este de-a dreptul ingrijoratoare. Ungaria dedica
ingrijirii sanatatii cetatenilor sai 7% din PIB, Austria 8%, Germania peste 9%, Franta 10%,
Spania 7%. Finantarea sistemului de sanatate este o problema majora a oricarui guvern
responsabil. Cheltuielile pentru sanatate pe cap de locuitor, de doar 397 de dolari n
anul 2008, aduc Romania n vecinatatea Cubei, Venezuelei si statului Panama. Ungaria
cheltuieste de trei ori mai mult pentru sanatatea fiecarui cetatean. Reducerea continua
a contributiilor sociale platite la fondul unic de asigurari de sanatate a determinat
subfinantarea cronica, aproape ucigasa, a sistemului. In aceste conditii, dezbaterea
initiativei cetateneti de fixare a bugetului sanatatii la 6% din PIB nu este numai
prioritara, ci chiar vitala.
Un studiu recent al Centrului francez pentru cercetarea economica si aplicatiile sale
demonstreaza ca valoarea adaugata in fiecare an la PIB-ul national prin ameliorarea
starii de sanatate a cetatenilor si prin cresterea sperantei de viata sanatoasa este
impresionanta, ridicandu-se la 50% din cresterea PIB-ului. Cercetatorii Hall si Jones au
propus chiar un model matematic de optimizare a cheltuielilor pentru sanatate.
Conform acestui model, nivelul optim al cheltuielilor de sanatate este atins atunci cand
beneficiul marginal al unei vieti salvate este egal cu costul marginal al unei vieti salvate.
Analiza si perspectivele serviciilor de sanatate si asistenta sociala
In vederea realizarii analizei evolutiei serviciilor de sanatate si asistenta sociala se vor
alege ca indicatori si numarul de paturi din unitatile sanitare si PIB-ul.
 2. SANATATE PUBLICA IN ROMANIA
Romnia avea n anul 1990 un sistem medical exclusiv public, puternic centralizat,
sustinut financiar de catre bugetul de stat si coordonat de catre Ministerul Sanatatii si
inspectoratele sale sanitare judetene. Serviciile erau oferite populatiei, oficial n mod
gratuit, nsa subfinantarea grava a sistemului o lunga perioada de timp a dus la scaderea
calitatii serviciilor oferite si transferul unei parti a costului acestora catre populatie.
Multe dintre policlinici si spitale functionau n cladiri deteriorate, fara dotare tehnica
corespunzatoare, medicamentele romnesti si materialele sanitare nu acopereau
cererea din unitatile sanitare, iar medicamentele din import, noi si eficiente, erau
inaccesibile pentru majoritatea populatiei. Astfel, o parte din costurile tratamentelor
erau transferate, direct sau indirect, catre beneficiar, inclusiv prin platile informale catre
personalul medical, limitnd astfel accesul unor segmente din populatie la serviciile
medicale.
Calitatea redusa a serviciilor si lipsurile din sistem, datorate bugetului redus, impuneau
luarea unor decizii, n sensul mbunatatirii asistentei medicale publice n Romnia.
Trecerea la un model bazat pe asigurari de sanatate a fost evaluata de catre decidenti, la
momentul respectiv, drept solutia optima pentru multe dintre problemele sistemului.
Drept urmare, principiile de organizare, finantare si oferire
catre populatie a serviciilor sistemului sanitar public au fost modificate, ncepnd cu
anul 1996, din punct de vedere legislativ, iar din punctul de vedere al transformarilor
efective, ncepnd cu anul 1999.
Serviciile medicale sunt, astfel, n prezent, acordate n baza contributiei la fondul de
asigurari de sanatate (6,5 % din salariul brut al angajatului si 7% din partea
angajatorului).

Asiguratul beneficiaza, pe baza acestei contributii, n mod gratuit de un pachet de

servicii definite drept vitale si reglementate legislativ. Asistenta medicala primara este,
n prezent, oferita de catre medicul de familie, dorindu-se o accentuare a rolului
serviciilor primare, ca prim filtru de rezolvare a problemelor. Accesul la asistenta
ambulatorie si cea spitaliceasca (n afara urgentelor) si accesul la medicamentele
compensate si gratuite se face prin medical de familie. Medicii nu mai au statutul de
salariati ai statului, ci devin furnizorii de servicii medicale care ncheie un contract cu
Casa de asigurari de sanatate, noua coordonatoare a sistemului. Personalul medical
mediu este angajat de catre acesti furnizori de servicii (medici si spitale). Ministerul
sanatatii si mentine doar rolul de finantare si coordonare a programelor nationale de
sanatate publica.
 De asemenea, noul model a dus la o reducere a accesului populatiei la serviciile
medicale, prin aparitia unor persoane care nu pot beneficia de asistenta medicala (n
afara celei de urgenta, minimale) neavnd asigurare de sanatate. Dupa 1990, au fost
realizate si modificari n sens pozitiv, n oferirea asistentei medicale. Unele dintre
policlinicile si spitalele din sectorul public ofera astazi servicii mbunatatite si
diversificate fata de acum 13 ani, iar pe piata exista medicamente noi si eficiente,
inclusiv din import. Exista, de asemenea, un sistem privat de acordare a serviciilor
medicale, adiacent celui public si o retea extinsa de farmacii private. n acelasi timp, n
contextul saracirii populatiei, un segment larg al acesteia, desi asigurat, nu si permite
costul tratamentelor, accesarea serviciilor spitalicesti performante aflate n afara
localitatii de resedinta sau apelarea la serviciile sistemului privat, ca alternativa la
sistemul public.

O mare parte a populatiei din Romnia are, n prezent, un deficit de educatie

sanitara si planning familial, incluznd lipsa constientizarii rolului preventiei si al
obisnuintei de consult medical, n cazul aparitiei unei probleme, elemente care
demonstreaza rolul redus pe care sistemul de sanatate l-a acordat programelor de
educatie sanitara si preventie n rndul populatiei.
Ca urmare, n Romnia se ntlnesc cele mai nalte valori (n context european) ale
incidentei bolilor aparatului circulator, TBC-ului si ale altor boli infectioase sau
parazitare. Mortalitatea infantila si materna sunt indicatori relevanti ai problemelor de
acces ale unor mame si copii nou-nascuti la asistenta medicala, ai calitatii reduse a
serviciilor oferite acestora, ct si ai gradului de informare insuficient n privinta
metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare. n ciuda tendintei
descrescatoare de dupa 1990, rata mortalitatii infantile n Romnia este de trei ori mai
mare dect media tarilor Uniunii Europene si de doua ori mai mare dect n tarile est-
europene. Rata mortalitatii materne, desi de aproximativ cinci ori mai mica n anul 2001
fata de 1989, ramne totusi ridicata, n comparatie cu celelalte tari europene. nscrierea
la medicul de familie, ca prima forma de acces la serviciile medicale.
n prezent, n Romnia accesul la serviciile publice de sanatate se realizeaza pe
principii contributive, prin plata cotizatiei lunare. Copiii, persoanele cu handicap si
veteranii de razboi cu venituri scazute, persoanele dependente de o alta persoana
asigurata si fara venit propriu au acces gratuit la serviciile de sanatate. Acoperirea prin
asigurari de sanatate ridica probleme ntr-o economie n tranzitie, n care structurile
salariale si-au restrns dimensiunile. Conditionarea accesului la servicii, prin
introducerea asigurarii de sanatate, a dus la aparitia de segmente ale populatiei care,
prin neasigurare, nu mai pot beneficia dect de serviciul de urgenta.

Dupa o analiza amanuntita a sistemului de sanatate, s-au descoperit atat aspecte

pozitive cat si aspecte negative.
Puncte tari:
Pregtirea medicilor romni care pot face faa oricrei situaii, oricrui sistem medical
din lume;
Universitile din Romnia nca mai reuesc s inspire generaii ntregi de tineri;
Personalul specializat din cadrul instituiilor cu atribuii n domeniul sntii (Casa de
Asigurri de Sntate i Direcia de Sntate Public);
Numrul mare de ONG-uri active n domeniul sntii i n domeniul medico-social
care pot fi utilizate ca resurs, n programe de parteneriat.
Puncte slabe:
Acoperirea cu servicii la nivelul Romniei, att din punct de vedere al calitii, ct i din
punct de vedere al acoperirii geografice.
Lipsa unui sistem unic informatic integrat care s interconecteze toi furnizorii de
servicii medicale, precum i instituiile cu atribuii n asigurarea sntii, care s
permit o mai bun gestionare a fondurilor disponibile i, n acelai timp, s ofere o
modalitate inteligent de stocare a datelor care s conduc la o baz care s permit
analize sincronice i diacronice, pe termen lung, i prognoze care s creasc
adaptabilitatea sistemului la nevoile reale ale populaiei.
Slaba motivare a personalului medical care au salarii mici i nu sunt apreciai la
adevarata lor valoare.
Romnia are cu aproape o treime mai puin personal medical la 1000 de locuitori fa
de media UE, avnd cel mai mic numr de doctori, raportat la numarul de locuitori, din
UE.
Corupia n rndul personalului medical;
Lipsa, la nivel local, a autonomiei reale, financiare i manageriale, lips care afecteaz
toate aspectele majore ale activitii instituiilor abilitate n domeniul sntii, de la
organizarea funcional, la colectare, finanare, contractare, decontare, informare etc.
Fondurile reduse pentru medicamente i prescrierea unor medicamente scumpe au
dus la limitarea accesului unei mari pri a populaiei la medicamente compensate i
gratuite asigurate de sistemul de asigurri de sntate.
Finanarea sistemului sanitar continu s fie neadecvat i utilizat ntr-un mod
ineficient. n ciuda unei creteri a ponderii cheltuielilor totale pentru sntate din PIB,
nivelul de finanare a sistemului de sntate din Romnia rmne sczut n context
european, mai ales avnd n vedere lunga perioad de subfinanare cronic i lips de
investiii din sntate.