Curs 4 18.03.

2015

Ancheta de opinie, interviul si chestionarul

Ancheta sociologica este metoda utilizata in mod curent. Are avantajul ca permite culegerea, intr-un
timp relativ scurt, a unui material informativ bogat, complex si variat. Are o mare aplicabilitate, intrucat, cu
ea obtinem date despre caracteristicile modului de viata, a mediului social, parametrii demografici si, in mod
deosebit, despre opiniile, atitudinile, trebuintele, aspiratiile, motivatiile si comportamentele oamenilor.
O varianta a anchetei sociologice este ancheta de opinie prin care cunoastem parerile oamenilor
despre faptele sociale. Desigur, cunoasterea opiniilor oamenilor despre faptele sociale este utila atata timp
cat opiniile nu sunt absolutizate, ele nefiind observatii obiective despre realitatea studiata, ele trebuie
subordonate in cercetarea sociologica, informatiilor obtinute prin intermediul metodelor obiective.
Ancheta se poate realiza cu doua tehnici fundamentale: interviul si chestionarul.
1. Interviul este tehnica cea mai frecvent utilizata in cercetarile sociologice. Interviul sociologic are
un specific ce consta in doua aspecte: intrebarile nu sunt adresate individului ca individ, ci
individului ca membru al colectivitatii investigate. Al doilea aspect consta in faptul ca subiectii
investigati participa voluntar la ancheta, raspunsurile fiind asigurate prin secretul profesional,
dentologia sociologica. In practica judiciara, se utilizeaza un gen special de interviu, si anume
interogatoriul care are caracter de obligativitate pentru inculpat, sau pentru justitiabil.
Interogatoriul trebuie sa respecte o serie de exigente:
Sa apeleze la un limbaj obisnuit
Sa evite termenii tehnici
Intrebarile sa nu afecteze interesele subiectului
Sa nu permita, sau sa nu induca denaturari ale mesajului

Interviul sociologic se poate realiza in mai multe variante:

Interviul directiv pe baza unei liste de intrebari prestabilite (interviu formalizat). Se aplica
unui numar mare de subiecti, de regula, unui esantion reprezentativ pentru populatia din care este
selectat. Se desfasoara sub forma unei serii de intrebari anterior formulate, deci standardizate,
adresate tuturor subiectilor selectionati. Se consemneaza raspunsurile date de subiecti. Interviul
pe baza de chestionar este cel mai larg utilizat in cercetarea sociologica.
Interviul nondirectiv/nestandardizat care nu presupune stabilirea anterioara a unui set de
probleme. Interviul nestandardizat se desfasoara ca o discutie libera intre operatorul de interviu si
intervievat. Se utilizeaza ca instrument ghidul sau indrumatorul de interviu. Ghidul este o lista de
probleme astfel conceputa incat sa permita culegerea informatiilor necesare atingerii obiectivului
cercetarilor. Operatorul de interviu are libertatea alegerii modalitatii pe care o crede mai adecvata
conditiilor concrete in care se desfasoara interviul. Sigura obligatie a operatorului este de a
aborda toate problemele stabilite pentru a obtine toate datele, informatiile necesare.
Interviul neformalizat presupune doua faze: intai discutie libera centrata pe tema, se formuleaza tema
si se da libertatea subiectului de a spune tot ce doreste in legatura cu aceasta, iar in faza a doua, discutie
centrata pe problema. Operatorul trebuie sa-l conduca pe intervievat sa evite divagatiile inutile. Interviul
neformalizat are avantajul de a furniza o cantitate mare de informatii, de problema, mai mult decat s-ar arata
la raspunsuri obtinute pe chestionar. Are si cateva dezavantaje:
1. Succesul lui depinde de personalitatea operatorului de interviu, de maestria si experienta acestuia.
2. Necesita timp, relativ indelungat, pentru realizare, timp pe care unii subiecti selectati nu sunt dispusi
sa-l aloce.
1
 3. Raspunsurile subiectilor sunt dificil de retinut si consemnat cu exactitate, cu exceptia cand subiectii
accepta inregistrarea pe banda magnetica.
4. Informatiile obtinute sunt dificil de prelucrat statistic, ele pretandu-se, mai ales, unei analize
calitative.
Acest tip de interviu neformalizat este utilizat, de regula, cu un numar redus de indivizi, rezultatele neavand
relevanta statistica.
Interviul in panel este tehnica ce consta in repetarea unor interviuri asupra aceluiasi grup de
indivizi. Grupul este acelasi inainte si dupa eveniment. Aceasta tehnica permite selectionarea
riguroasa a indivizilor care isi schimba comportamentul. Izolati, acesti indivizi sunt supusi unui
studiu mai aprofundat pentru determinarea elementelor psihologice si psihosociologice care
contribuie in cooperare la producerea mutatiilor. Tehnica panelului faciliteaza relationarea
informatiei obtinute intr-un anumit moment cu informatiile obtinute succesiv, creand posibilitatea
de a studia si explica mutatiile. Este o operatie de cercetare lenta si costisitoare, insa este utila
pentru intelegerea complexa a comportamentului uman.
Interviul in trend se intervieveaza doua grupuri diferite, unul inainte si altul dupa consumarea
evenimentelor. Studiile de trend indica influenta unor evenimente certe asupra opiniei publice, in
timp ce panelul permite selectia indivizilor care si-au schimbat opiniile in cursul interviurilor
repetate.
Tehnica interviului ridica problema legaturii cu situatia in care are loc, si mai ales, cu raportul face to
face dintre cercetator si subiect.

2. Chestionarul este o lista de intrebari anterior formulate, astfel incat, raspunsurile primite la el sa
permita culegerea informatiilor necesare cercetarii. Intrebarile se pun intr-o ordine si un numar
care nu pot fi modificate de catre operatorul de interviu. Rolul operatorului este de a pune tuturor
subiectilor intervievati exact aceleasi intrebari, fara a modifica frazarea si, daca este posibil, cu
aceeasi intonatie. Sunt doua obiective de urmarit in atingerea informatiilor:
Urmarim obtinerea informatiilor relevante este vorba de relevanta, respectiv sa stabilim
exact ce fel de date sunt cerute de studiul respectiv
Obtinerea de informatii valide este vorba de a atinge/obtine acuratetea. Ea e obtinuta
atunci cand frazarea si succesiunea intrebarilor sunt in masura sa motiveze subiectul, sa
raspunda si sa faciliteze reamintirea. Cercetatorul are obligatia de a respecta drepturile
intervievatilor, intrucat cercetarile de opinie se bazeaza pe amabilitate si incredere.
Amabilitatea subiectului de a acorda timp realizarii interviului, increderea subiectului ca
datele respective nu vor fi folosite in dauna intereselor lui.
Sunt patru principii generale de alcatuire a chestionarului:
1. Numarul intrebarilor se tine seama de obiectivele cercetarii, de modul de aplicare a
chestionarului si de timpul de acordare a chestionarului (30 minute pana la 1 ora)
2. Formularea sau frazarea intrebarilor cu urmatoarele cerinte: intrebarea sa fie clara incat sa fie
inteleasa de toti subiectii; sa utilizeze cuvinte simple, familiare tuturor subiectilor, sa evite termeni
tehnici si limbajul argotic; sa se evite utilizarea unor cuvinte nedefinite de tipul des, rar, ocazional,
uzual, mult, putin, care pot avea semnificatii diferite de la un subiect la altul; sa evite intrebarile care
contin dubla negatie, de pilda: Nu-i asa ca nu va place utilizarea violentei in timpul campaniilor
electorale?; sa nu fie o dubla intrebare: Dupa dumneavoastra, drepturile si indatoririle judecatorului
sunt bine precizate?; sa nu fie tendentioase, sa nu sugereze raspunsul dorit de cercetator; sa fie
aplicabile tuturor subiectilor; sa fie cat mai scurte.

2
3. Ordinea intrebarilor: sa asigure o derularea fireasca, fara salturi bruste de la o problema la alta si
fara reveniri nejustificate la probleme deja abordate; sa evite posibilitatea contaminarii reciproce a
intrebarilor, posibilitatea ca raspunsul la intrebari anterior formulate sa influenteze in mod direct
raspunsurile la intrebarile formulate; sa asigure o alternanta a intrebarilor mai dificile, mai solicitante
pentru subiect, cu intrebari mai putin solicitante.
4. Punerea in pagina a intrebarilor se urmareste: evitarea posibilitatii omiterii neintentionate a
punerii unor intrebari sau nedarii raspunsului la unele intrebari; furnizarea de instructiuni clare
privind modul in care sa se dea raspunsul la intrebari (se sugereaza incercuirea unei cifre, bifarea
unui raspuns, consemnarea in cuvinte a unui raspuns); asigurarea de spatiu suficient pentru
raspunsuri complete; asezarea aerisita a intrebarilor in pagina si imprimarea acestora usor lizibila pe
o hartie calitativ buna, aceste aspect avand un impact psihologic asupra subiectilor, cu efecte
importante asupra acuratetii raspunsurilor.