Sunteți pe pagina 1din 25

REZUMAT 1

INTRODUCERE IN
BALNEOFIZIOTERAPIE SI
RECUPERARE MEDICALA.
CADRU NOSOLOGIC .ISTORIC.
EVALUARE SPECIFICA

S.L. Dr. Madalina Iliescu


(acest material este protejat prin Copyright/drepturi de autor)
Disciplina medicala care foloseste agentii
fizici naturali sau artificiali in scop
terapeutic.

Recuperarea medicala presupune


sinonime precum reabilitarea, reeducarea
functionala sau medicina fizica.
specialitate clinico-terapeutica
presupune abord interdisciplinar cu specialitati precum :
- ortopedia-traumatologia
- neurologia, neurochirurgia
- reumatologia
- geriatria-gerontologia
- cardiologia si chirurgia cardiovasculara
- pneumologia
- medicina dentara
- medicina muncii
- urologia
- chirurgia toracica
- chirurgia plastica si reparatorie
- pediatria
- ORL
SCOP:
1. mentinerea sau intretinerea (scop profilactic) nivelului functional
actual.
2. scop terapeutic/curativ si de recuperare medicala/functionala si
reinsertie socio-profesionala si familiala:

- recastigarea capacitatii functionale pierduta sau instalata ca urmare


a bolii sau a unui traumatism,disfunctionalitate care poate merge de
la incapacitate, infirmitate, pana la handicap

- scaderea gradului de dependenta sau cresterea gradului de


independenta functionala personala si raportata la mediu

- combaterea factorilor agravanti

- crearea unor programe complexe de recuperare medicala, adecvate


diferitelor tipuri de patologie, individualizate, adaptate restantului
functional si nivelului de asteptare a bonavului.
Clasificarea Internationala a Functionarii, Disabilitatii si
Sanatatii ICF

reprezinta o revizuire a Clasificarii


Internationale a afectarilor, dizabilitatilor si
handicapurilor - International Classification of
Impairments, Disabilities and Handicaps (ICIDH)
sau CIH.
publicata prima oara in 1980 de catre OMS cu
scop experimental - aprobata in 22 mai 2001.
continea termeni precum infirmitatea,
incapacitatea si handicapul drept consecinte
secventiale ale bolii sau traumatismului suferit
de o persoana.
Infirmitatea
defect anatomic, deficienta functionala, sechela sau in engleza impairment;
orice afectare, alterare, pierdere sau anormalitate a unei structuri sau functii;
se face referire atat la o pierdere anatomica la nivelul unui segment sau organ,
inclusiv intern, nu doar la nivelul aparatului NMAK, cat si la o disfunctionalitate ce
poate sau nu sa insoteasca afectarea sau pierderea unei structuri organice;
este localizata la nivelul unui organ sau sistem;
Exemple:
-reducerea mobilitatii articulare
-scaderea fortei musculare
-pierderea capacitatii de coordonare a miscarilor
-scaderea sensibilitatii segmentare
-scaderea abilitatii la nivelul minii
-pierderea unui segment de membru, chiar si a unei falage a unui deget
-scaderea acuitatii auditive, vizuale
-sindromul de deconditionare fizica la efort
-deficientele sau tulburarile de limbaj etc.
Toate aceste aspecte care pot fi temporare sau permanente si reflecta prezenta lor la
nivelul organului lezat sau la nivelul sistemului disfunctional se manifesta in principal
la nivel local, mult mai putin si la nivelul intregului organism.
Daca nu este definitiva, infirmitatea poate reveni la stadiul de normalitate functionala.
Incapacitatea
sau restrictia de activitate sau functie ineficienta, disability in engleza;
reprezinta limitarea (partiala) sau pierderea aptitudinii sau capacitatii (totala) de a
executa sau performa o activitate considerata a fi in standarde normale pentru un
individ;
este consecinta secventiala sau evolutiva a unei infirmitati si se refera la efectul pe
care aceasta il are (infirmitatea de la nivel de organ sau sistem), in termeni de
performanta functionala si activitate curenta, asupra individului;
Exemple:
-nu se poate deplasa urcand treptele scarilor (incapacitate de locomotie)
-nu poate deschide o usa (incapacitate de dexteritate)
-nu se poate exprima verbal (incapacitate de comunicare)
-are o scadere a acuitatii auditive (incapacitate auditiva)
-nu se poate spala sau imbraca singura (incapacitate de autoingrijire)
-nu isi poate face aparitia in societate datorita unei transformari nedorite si nefericite ale
aspectului fizic si nu poate participa la evenimente care sunt prevazute in fisa postului
(incapacitate situationala) etc.
NU toate infirmitatile evolueaza catre incapacitate.
In schimb, ORICE incapacitate are la baza o infirmitate.
Incapacitatea poate evolua catre regresie si/sau reversibilitate sau catre progresie
si/sau ireversibilitate; ramane insa la nivel de individ.
Handicapul
ultimul stadiu evolutiv al unui sindrom disfunctional;
se caracterizeaza prin dificultatea unui individ care prezinta o infirmitate urmata
obligatoriu de o incapacitate de a realiza relatii normale cu societatea si mediul
inconjurator;
aceasta anormalitate cu mediul de viata al individului este apreciata prin raportarea la
alte persoane de aceeasi varsta, sex, stare civila, nivel de pregatire, vocatii, activitati
sportive si recreative preferate etc (conditii familiale, socio-profesionale si culturale);
incapacitatea se poate manifesta drept handicap atunci cand individul
interrelationeaza, interfateaza, sau intra in conflict cu mediul sau de viata;
nu poate face fata normelor sau standardelor specifice si generale ale mediului sau
de viata;
Exemple:
-nu se poate manifesta normal plenar sau partial in familie, nu-si poate exercita abilitatile
de tata, de sot (handicap interrelational familial);
-nu poate participa la activitati sportive sau recreative (handicap interrelational cu
anturajul sau grupul de prieteni, handicap de socializare)
-nu se poate deplasa singur sau nu se poate orienta singur, nu poate merge la si de locul
de munca (handicap de deplasare, de orientare)
-nu poate sa desfasoare aceeasi activitate prevazuta in fisa postului (handicap
profesional)
-nu se poate instrui (handicap educational) etc.
PRINCIPII IN RECUPERARE
Retinem un prim aspect foarte important: orice factor fizical, natural
sau artificial, se adreseaza intregului organism, care raspunde, de
asemenea, ca un intreg.
Al doilea aspect este faptul ca orice factor fizical terapeutic
actioneaza nespecific, influentand reactivitatea organismului si
obligandu-l la raspunsuri" adecvate, care de fapt sunt evaluate ca
rezultate terapeutice. Si pentru ca toti acesti factori fizico-naturali
sau artificiali au o actiune excitanta asupra organismului, balneo-
fizioterapia constituie o excitoterapie nespecifica", care impune
organismului adaptare. De aici si indicatiile sau contraindicatiile
tratamentelor balneo-fizicale.
Al treilea fapt important este caracterul profilactic pe care terapia
balneara il are. Retinem ca ea se adreseaza terenului pe care apare
si se dezvolta boala. Este cunoscuta actiunea de calire a
organismului sub actiunea factorilor naturali bine utilizati.
Scurt Istoric
In prezent Romania dispune de 160 de statiuni si localitati balneare
cu factori naturali de cura dintre care 60 de statiuni de importanta
generala si locala iar 18 dintre ele au fost promovate in circuitul
turistic international.
In multe dintre ele s-a modernizat baza de cazare, s-au construit
hoteluri de cura si complexe sanatoriale moderne, in care serviciile
de cazare, masa, diagnostic si tratament sunt oferite in cadrul
aceleasi cladiri, asa cum se practica in statiunile balneoclimaterice
de interes mondial cum sunt: Techirghiol, Baile Herculane, Baile
Felix, Sovata, Baile Tusnad, Covasna, Calimanesti-Caciulata,
Mangalia, Slanic Moldova, Vatra Dornei, Eforie, Govora, Olanesti,
Buzias.
In bazele de tratament construite an fost create conditii optime a
utilizarii pe larg a factorilor naturali de cura, pe baze stiintifice.
Alaturi de procedurile naturale sau fizioterapie se utilizeaza si o
larga paleta de proceduri terapeutice care folosesc factori fizici.
Bazele de tratament dispun astfel de compartimente specializate
dotate cu aparatura si instalatii moderne.
- Clasificarea, dimensiunile si particularitatile
specialitatii: de la profilaxie la recuperare

In 1971 Academia Stiintelor Medicale definea


recuperarea medicala drept
un domeniu de activitate complexa medicala,
educationala, sociala si profesionala, prin care
se urmareste restabilirea cat mai deplina a
capacitatii functionale pierdute de catre un
individ, in urma unei boli sau traumatism,
precum si dezvoltarea unor mecanisme
compensatorii, care sa-i asigure in viitor
posibiliatea de munca sau de auto-servire,
respectiv o viata independenta economic si/sau
social.
Obiective si rezultate ale Recuperarii Medicale in
conexiune cu patologia prezentata si in relatie cu
functiile si activitatile organismului

Recuperarea medicala, prin ansamblul


metodelor (metodologiei) si a modalitatilor
(mijloacelor sau tehnicilor) sale
terapeutice, asigura reabilitarea fizica sau
functionala a unei persoane, pe cea
psihica, asigurand si reinsertia socio-
economica, vocational-profesionala,
educationala, recreationala, cat si
reintegrarea familiala a persoanei
respective.
se adreseaza atat aspectelor medicale
individuale, urmarind cresterea la
maximum posibil a functiilor si activitatilor
specifice ale aparatelor si sistemelor,

cat si aspectelor de reinsertie in raport cu


societatea si mediul ambiental, asigurand
cresterea calitatii vietii persoanei, pierduta
datorita bolii sau unui traumatism.
Obiectivul principal este acela de a creste
independenta unei persoane in realizarea
activitatilor de autoingrijire, in activitatile
sale de zi cu zi, profesionale-vocationale,
casnice/domestice, familiale, sociale, de
agrement si petrecere a timpului liber sau
recreationale.
Secundar dar nu mai putin important, este
urmarita reinsertia complexa si redarea
calitatii vietii asteptata de o persoana.
performanta functionala pentru atingerea independentei individuale
reinsertie sau reintegrare socioprofesionala si familiala
cresterea calitatii vietii pacientului
creativitate in conceperea si adaptarea programului la acoperirea
tuturor cerintelor functionale si a necesitatilor fiziologice
stimularea pacientului la programul de pregatire activa
implicarea motivata a membrilor familiei sau a persoanelor din
anturaj
integrarea profesionala a intregii echipe de specialisti (medicul
specialist de recuperare medicala, specialistul in ortopedie-
traumatologie, neurologul, neurochirurgul, reumatologul, specialistul
geriatrie-gerontologie, specialistul urolog, chirurgul specializat in
chirurgie plastica si reparatorie, specialistul in boli de nutritie,
metabolism si diabet zaharat, chirurgul cardiovascular sau
specialistul cardiolog, specialistul in medicina muncii , specialistul
psihiatru, dieteticianul, fiziokinetoterapeutul, kinetoterapeutul,
psihologul, logopedul, ergoterapeutul, specialistul in terapie
ocupationala, osteopatul, asistentele medicale de specialitate dar si
cele sociale, specialistul in ortezare-protezare etc).
Programele de recuperare medicala se adreseaza
1. Afectiunile musculo-scheletale:
- Boala artrozica sau reumatismul cronic degenerativ, precum: spondiloza cervicala,
spondilodiscartroza dorsolombara insotite sau nu de dureri sau spasme musculare
(torticolis, criza de lumbago), nevralgii sau neuropatii algice, algo-parestezice sau
algo-paretice (nevralgie Arnold, cervicalgii, nevralgie intercostala, lombosciatica),
coxartroza, gonartroza, artroze ale articulatiilor degetelor, mainilor si picioarelor,
gleznelor, coatelor.
- Reumatismul abarticular (periartroza/periartrita scapulohumerala sau cea
coxofemurala) sau suferinte ale partilor moi, precum muschii, bursele seroase,
tendoanele, ligamentele, capsulele, cartilajele sau meniscurile, in context
reumatismal sau posttraumatic (rupturi, intinderi, entorse, luxatii, chist sinovial,
bursite, fibroze).
- Complicatiile aparute dupa imobilizarea din diferite cauze (fracturi ale oaselor
membrelor tratate cu aparat gipsat, repaus prelungit la pat, utilizarea carjelor,
cadrelor sau ortezelor la mers), precum: deconditionarea la efort, redori articulare,
hipotrofii musculare, pierderea coordonarii mersului, osteoporoza de imobilizare.
- Tulburarile sau distrofiile de crestere la copii, adolescenti si tineri, modificarile
staturoposturale aparute la adulti, precum: scolioze, cifoze, cifo-scolioze, atitudini
vicioase ale coloanei vertebrale si centurilor. Modificari la nivelul soldului sau ale
staticii piciorului la adulti si tineri (picior plat, hallux valgus, deget in ciocan, tallus
valgus congenital, displazii congenitale de sold).
- Diferitele grade de demineralizare osoasa (osteopenie, osteoporoza cu risc crescut
de fractura osoasa) de cauza locala sau generalizata.
- Reumatismul cronic inflamator, inafara puseului evolutiv (reumatism articular acut,
poliartrita reumatoida, spondilita ankilozanta).
Programele de recuperare medicala se adreseaza
2. Recuperarea sindromului algo-disfunctional datorat leziunilor sportive.

3. Statusul post operator (dupa interventii ortopedico-chirurgicale pentru


fracturi, proteze, artroscopie, hernie de disc).

4. Suferintele neurologice:
- Bolile neuromusculare (miopatii).
- Suferinte dup leziuni la nivelul coloanei vertebrale.
- Afectiuni ale nervilor periferici urmate de disfunctionalitati, inclusiv pareza
sau paralizie.
- Leziuni de plex (brahial, lombosacrat).
- Status posttraumatism craniocerebral.
- Sechele dupa accidentul vascular cerebral.

5. Recuperarea deficitelor functionale congenitale (recuperare pediatrica)

6. Sindroamele dureroase acute, de diferite cauze, cat si cele cronice.

7. Disfunctionalitatile datorate cancerului operat, statusul post chirurgia


oncologic a sanului, program de drenaj venolimfatic a membrului superior.
Programele de recuperare medicala se adreseaza
8. Reconditionare cardiovasculara la efort (dupa infarct miocardic acut, by-pass
coronarian, insuficienta cardio-respiratorie), tulburarile de circulatie periferica la
nivelul membrelor (edeme venolimfatice, arteriopatie obliteranta, insuficienta venoasa
cronica).

9. Disfunctiile sau sindromul algic la nivelul organelor abdomino-pelvine, fara indicatie


operatorie (sindromul colicativ, dischinetic, dismenoreea, anexita, colonul iritabil,
constipatia), sindromul aderential postoperator, statusul post cura chirurgicala.

10. Profilaxia si/sau terapia obezitatii, alaturi de sfatul nutritional si in contextul


tratamentului chirurgical sau nonchirurgical al siluetei.

11. Tratamente de biotroficitate tegumentara, de tonifiere musculara, de drenaj


venolimfatic in vederea curei de chirurgie estetica, a siluetei, de remodelare a sanilor
si de stergere a ridurilor.

12. Gimnastica gravidei, cat si kinetoterapia sau electrogimnastica hipotoniilor


musculare datorate sarcinii. Gimnastica perineala de refacere musculara dupa
nastere sau dupa interventiile de la nivelul perineului.

13. Leziuni dermatologice (cicatrici inestetice, cheloide, status postarsura cutanata).


14. Suferinte din sfera ORL, chirurgie bucomaxilofaciala sau stomatologie (rinite
vasomotorii, rinosinuzite, sinuzite, otita, extractii dentare, granuloame).
15. Cura stresului si a sindromului de oboseala cronica.
16. Patologia geriatrica.
DIAGNOSTIC SI EVALUARE IN
RECUPERAREA MEDICALA

Evaluarea clinico-functionala a pacientului in recuperarea


medicala se subordoneaza unor principii de diagnostic raportate la
relatia boala-deficit functional.

Profilaxia poate reprezenta o modalitate prin care se mentine


restantul functional castigat si se asigura prevenirea instalarii altora.

Refacerea performantelor functionale individuale, precum si a


celor interrelationale cu societatea si mediul inconjurator se refera
la deplasarea in spatiu sau mersul, prehensiunea si gestica
cotidiana, adaptarea integrata a aparatelor si sistemelor
organismului la solicitarile la care individul este supus, cu referire,
nu doar la aparatul neuromioartrokinetic NMAK dar si la cel
cardiovascular, respirator, etc.
Bilantul clinico-functional
evaluare obiectiva a deficitului/restantului functional

stabilirea unui diagnostic ce reprezinta baza conceperii


programului/planului complex si a strategiei de recuperare medicala

datele sau informatiile despre pacient se refera la: anamneza, ce


contine istoricul bolii/suferintei si antecedentele personale
heredocolaterale, se face un bilant terapeutic anterior al pacientului,
se apreciaza evolutia bolii in dinamica, atat fata de propria
secventialitate cat si fata de patologia asociata, se contureaza
cadrul clinic general, prin aprecierea elementelor obiective si
subiective, declarate de pacient, se face bilantul functional al
aparatelor si sistemelor, cu accent asupra aparatului locomotor
(neuromuscular si osteo-articular), se noteaza particularitatile
cazului.
se consemneaza nivelul functional al pacientului, modificat ca
urmare a unei boli sau a unui traumatism, precum si impactul
deficientei functionale asupra performantelor functionale in ceea ce
priveste desfasurarea activitatilor zilnice, a rezistentei la efort si a
necesitatii utilizarii unui echipament sportiv.
Evaluarea functionala - PRINCIPII

Specific: efectuarea bilanturilor articular, muscular spre a se aprecia


capacitatea de miscare segmentara sau globala.
Se utilizeaza goniometrul in vederea aprecierii unghiurilor de miscare.
Bilantul articular va evidentia o mobilitate exagerata (laxitate articulara
capsulo-ligamentara, ligamentara), o limitare de miscare data printr-o
contractura/retractura musculara sau alte conditii care vor conduce la
diferite grade de redoare articulara pana la ankiloza sau blocaj articular.
Unghiul functional sau util de miscare este unghiul de deschidere articulara
pe zona cea mai utilizata/solicitata functional, fiind necesar pentru
desfasurarea miscarilor fiziologice si fiind mai important decat gradul maxim
de mobilitate articulara.

Tonusul, forta si rezistenta musculara la efort se apreciaza pe calea


bilantului sau testing-ului muscular.
Bilantul functional muscular apreciaza o hipertonie in comparatie cu o
hipotonie musculara, ofera informatii asupra dinamicii evolutiei dizabilitatii
unui pacient, realizand alaturi de bilantul articular posibilitatea de cotatii, ce
utilizeaza o scala 0- 5 de apreciere a tonusului muscular actual.
Semnificatia bilantului functional
Examenul functional este util in aprecierea posibilitatilor de realizare
a activitatilor cotidiene deoarece apreciaza modificarile functionale
ca urmare a investigarii anumitor gesturi sau miscari globale,
precum mersul sau deplasarea in mediu, transferurile pacientului,
prehensiune si deplasarea anumitor obiecte in spatiu, desfasurarea
unor activitati sportive, recreative familiare pacientului, desfasurarea
unor activitati inspirate din activitatea profesionala sau terapie
ocupationala, ergoterapie, capacitatea de a integra in actiuni
coerente si cu scop bine definit, comenzile date pacientului etc.
Se vor nota independenta sau dependenta pacientului in
defasurarea activitatilor cotidiene sau de zi cu zi, ceea ce subliniaza
gradul de independenta individuala si posibilitatile de autoingrijire
ale pacientului si gradul de autonomie a acestuia.
Se constata nevoia de asistenta umana (terapeut, insotitor, ajutor
din partea unei persoane din familie, anturaj etc) sau
tehnica/echipamente/dispozitive ajutoarea sau de asistare,
inlocuire/preluare/protezare etc.
Nivelele de dependenta

Independenta, pacientul putand executa


activitati fara asistenta fizica sau/si feedback
Nevoia de supervizare sau control in care
pacientul necesita instructiuni verbale sau alt tip
de control/feedback, precum si asistenta
partiala;
Nevoia de asistent in care pacientul are nevoie
de asistenta altei persoane in diferite grade de
intensitate, minim, moderat sau maxim;
Dependenta pacientului este absoluta, deoarece
nu poate realiza miscari decat ajutat in totalitate
de persoana care-l asista.
Evaluarea biologica si
paraclinica in Recuperare
ex. Sange
Urina
EKG
Spirometrie
evaluare rezistenta la efort
ex. radio- imagistic
ecografie de parti moi
Termografie
EMG