Sunteți pe pagina 1din 45

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCII BUCURETI

FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE,


INDUSTRIALE I AGRICOLE

PERFECTIONAREA MODELARII SI
CONFORMARII STRUCTURILOR DE TIP DUAL LA
ACTIUNI SEISMICE
REUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

IMPROVEMENT OF THE MODELING AND CONFORMATION


OF THE DUAL STRUCTURES SUBJECTED TO THE SEISMIC
ACTIONS
SUMMARY

Doctorand,
Ing. Anca Elena Danciu (Rus)

Conductor tiinific,
Prof. univ.dr.ing. Florin Macavei

BUCURESTI
2011
TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT -1-
CUPRINS
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ................................................................................................... 3

CAPITOLUL 2. ASPECTE FUNDAMENTALE PRIVIND STRUCTURILE DE TIP DUAL


2.1. Alegerea sistemului structural .................................................................................................. 7
2.2. Clasificarea sistemelor structurale de tip dual .......................................................................... 7
2.2.1. Structuri din beton armat de tip dual ............................................................................. 7
2.2.2. Structuri metalice multietajate de tip dual ..................................................................... 8
2.3. Cutremure de proiectare ........................................................................................................... 9
2.4. Concluzii .................................................................................................................................. 10

CAPITOLUL 3. CONCEPTE DE PROIECTARE


3.1. Aspecte conceptuale pentru proiectare .................................................................................... 10
3.2. Criterii de regularitate .............................................................................................................. 10
3.3. Alegerea metodei de calcul structural ...................................................................................... 11
3.4. Verificarea ductilitii locale i globale ................................................................................... 11
3.5. Concepte de proiectare ............................................................................................................ 12
3.6. Ductilitatea structurii ............................................................................................................... 13
3.7. Concluzii .................................................................................................................................. 14

CAPITOLUL 4. PREVEDERI IN NORMATIVE SI METODE DE CALCUL


LA ACIUNI SEISMICE
4.1. Prevederi in normele romneti ............................................................................................... 14
4.1.1. Prevederi in normele de proiectare antiseismica ........................................................... 14
4.1.2. Analiza codurilor de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat
( P85 -1996 si CR2-1-1.1) ............................................................................................ 17
4.1.2.2. Exigente generale .............................................................................................17
4.3. Metode de calcul la aciuni seismice ....................................................................................... 19
4.3.3. Metoda de calcul static neliniar .................................................................................... 19
4.4. Concluzii .................................................................................................................................. 23

CAPITOLUL 5. MODEL DE CALCUL STUDIU DE CAZ TRANSFORMAREA


STRUCTURILOR EXISTENTE IN SISTEME DUALE
5.1. Descrierea modelului de calcul................................................................................................. 24
5.2. Studiul influentei poziiilor pereilor structurali asupra comportrii unor cldiri
cu sistem structural dual in domeniul liniar ............................................................................. 25
5.3. Studiul influentei poziiilor pereilor structurali asupra comportrii unor cldiri
cu sistem structural dual in domeniul neliniar ....................................................................... 29
5.4. Imbunatatirea comportarii la actiuni seismice a unor sisteme structurale noi si existente
prin transformarea in sisteme duale......................................................................................... 35
5.5. Observatii si concluzii ............................................................................................................ 39

CAPITOLUL 6. CONSIDERATII FINALE


6.1. Concluzii generale ................................................................................................................. 41
6.2. Contributii personale .............................................................................................................. 41
6.3. Valorificarea lucrarii .............................................................................................................. 42

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................. 42

-2-
CAPITOLUL. 1 INTRODUCERE
Intreg teritoriul Romaniei este expus unui hazard seismic semnificativ. Particularitatea
notabila o constitue perioada lunga a oscilatiilor terenului, concretizata intr-o valoare mare a
perioadei de colt Tc din spectrul raspunsului seismic de acceleratie. Consecintele in plan practic a
acestei particularitati sunt sensibilitatea sporita la cutremur a constructiilor flexibile si cerintele de
deplasare relativ mari impuse de cutremure constructiilor, inclusiv in cazul constructiilor rigide la
care raspunsul seismic inelastic in deplasari este caracterizat de deplasari de cateva ori mai mari
decat raspunsul elastic in deplasari.
Desigur, performantele proiectarii antiseismice sunt direct legate de nivelul codurilor de
proiectare; recent au aparut doua coduri foarte importante pentru proiectarea cladirilor si anume:
P100-1/2006, destinat proiectarii seismice a cladirilor si CR 2-1-1.1, destinat proiectarii
constructiilor cu pereti structurali din beton armat, si mai putin complet pentru proiectarea
sistemelor structurale duale.
n calitate de ingineri constructori, putem controla i mbunti comportarea constructiilor
la actiuni seismice prin modul n care concepem, conformm i realizm sistemul structural.
Obiectivul tezei de doctorat il reprezinta perfectionarea modelarii structurilor de tip dual
existente si noi, in domeniul liniar si neliniar, care sa conduca la o conformare imbunatatita a
acestor structuri la actiuni seismice.
Cele trei referate (Studiul aplicrii sistemului dual la construcii noi si existente,
Modelarea si calculul structurilor de tip dual si Conformarea structurilor duale la actiuni
seismice) au dirijat si au condus spre finalizarea tezei. Aceste referate au permis fundamentarea
suportului teoretic si practic care stau la baza tezei de doctorat.
Lucrarea este structurata in sase capitole si bibliografia, dup cum urmeaz:
In capitolul 1 Introducere sunt prezentate cateva aspecte generale ale modelarii si
conformarii structurilor duale, obiectul tezei de doctorat si o descriere succinta a continutului tezei
de doctorat.
Capitolul 2 intitulat Aspecte fundamentale privind structurile de tip dual prezinta
cateva notiuni despre modul de alegere a sistemului structural si clasificarea sistemelor structurale
de tip dual.
n practic se ntlnesc frecvent sistemele structurale duale, formate din perei structurali i
cadre din beton armat. Principala problem la dimensionarea sistemelor duale const n a sesiza
corect contribuia fiecrei componente. Comportarea ansamblului va fi similar cu cea a
componentei structurale predominante. Comportarea elastic a sistemelor duale de acest tip este n
general bine cunoscut. Mult mai puin cunoscute sunt interaciunile n domeniul inelastic, n
special sub aciuni dinamice.
Principiile fundamentale de proiectare sunt urmatoarele: sectiunea regulata in plan, simetria,
fundatia unitara, rapoarte constante de rigiditate, solicitari reduse de torsiune si nu in ultimul rand
ductilitatea adaptata conditiilor de solicitare.
In acest capitol se prezinta si clasificari ale structurilor de tip dual ale diversilor autori sau
coduri in vigoare. Principalele proprieti ce trebuie examinate la proiectarea unui sistem structural
supus la aciuni seismice, sunt: rigiditatea (dictat de cutremurul de iniiere a avariilor), rezisten
(dictat de cutremurul de funcionare) si ductilitate (dictat de cutremurul de securitate).
In Capitolul 3 intitulat Concepte de proiectare sunt prezentate notiuni si criterii de
regularitate structurala, alegerea metodei de calcul structural si notiuni privind ductilitatea locala si
globala. Prezicerea rspunsului seismic al structurilor la cutremure viitoare conine o doz mare de
incertitudine. Aceasta se datoreaz n primul rnd imposibilitii de a cunoate cu exactitate
caracteristicile cutremurelor de pmnt viitoare, iar n cel de-al doilea rnd ipotezelor
simplificatoare folosite la calculul rspunsului structural. Una dintre aceste simplificri const n
faptul c proiectarea curent folosete metode de calcul elastic, n timp ce rspunsul multor
structuri sub aciunea unui cutremur de proiectare este n domeniul inelastic.
Evaluarea rspunsului seismic folosind metode de calcul static (metoda forelor laterale) n
locul unei analize dinamice reprezint o alt simplificare major. Incertitudinea determinrii

TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT -3-


rspunsului seismic al unei structuri este amplificat i de alte aspecte, printre care se numr
imposibilitatea de a prezice cu exactitate valoarea i mai ales distribuia ncrcrilor gravitaionale,
aportul elementelor nestructurale la rigiditatea, rezistena i amortizarea structurii principale de
rezisten. De aceea este foarte important o proiectare conceptual a structurilor situate n zone
seismice, care s asigure o comportare seismic corespunztoare.
Aspectele conceptuale de baz se refer la: simplitatea structurii, uniformitate, simetrie i
redundan, rezisten i rigiditate lateral n orice direcie, rezisten i rigiditate la torsiune,
realizarea ca diafragme a planeelor si fundaii adecvate.
Structurile amplasate n zone seismice pot fi proiectate urmnd dou concepte principial
diferite: comportare disipativ (ductil) a structurii si comportare slab-disipativ (fragil) a
structurii.
Diferena ntre comportarea disipativ i slab-disipativ a unei structuri este dictat de
ductilitatea acesteia. In multe cazuri proiectarea structurilor pe baza conceptului de comportare
slab-disipativ este neeconomic. Structurile slab-disipative (fragile) au o ductilitate neglijabil.
Deoarece dup atingerea limitei elastice rigiditatea nregistreaz o degradare brusc, aceste structuri
trebuie proiectate astfel ca, sub aciunea seismic corespunztoare SLU structura s rmn n
domeniul elastic.
Chiar dac elementele unei structuri sunt conformate astfel incat s asigure un rspuns
ductil, structura in ansamblu poate avea un rspuns seismic necorespunztor dac deformaiile
inelastice se concentreaz ntr-un numr limitat de elemente, formnd un mecanism plastic parial.
Ductilitatea la nivel de structur este asigurat prin ierarhizarea rezistenei elementelor structurale
care s conduc la un mecanism plastic global, care ofer urmtoarele avantaje:
numrul maxim de zone disipative i deci o redundan structural ridicat;
distribuie uniform a cerinelor de ductilitate n structur, adic o solicitare uniform a
elementelor structurale;
evitarea formrii articulaiilor plastice n stlpi - elemente importante pentru stabilitatea
global a structurii.
Pereii structurali au n general o ductilitate bun, dar acetia au dezavantajul unei
redundane reduse (un perete izolat are o singur zon disipativ articulaia plastic de la baz).
Un sistem structural care pe lng rezistena, rigiditatea i ductilitatea oferit de pereii structurali
ofer un plus de redundan sunt pereii cuplai.
Capitolul 4 este intitulat Prevederi in normative si metode de calcul la aciuni seismice
si dezvolta aspecte privind normativele si codurile de proiectare. Codurile romneti destinate
proiectrii cldirilor amplasate n zone seismice au cunoscut o continu evoluie ncepnd cu anul
1942. Prima reglementare dateaz din decembrie 1941, si are la baz norma italian din anul 1938.
Normativul condiionat pentru proiectarea construciilor civile i industriale din regiuni
seismice, P13-63, a intrat n vigoare la 18 iulie 1963, fiind elaborat n concordan cu Regulile de
baz pentru proiectarea construciilor n regiuni seismice redactate n cadrul CAER.
Pentru prima dat s-a fcut observaia c att normativul P13-63, ct i normele strine, nu
evaluau direct comportarea structurilor n domeniul plastic n timpul cutremurelor puternice.
Efectele cutremurului din 4 martie 1977, concluziile obinute n urma observaiilor n situ,
precum i nregistrarea acceleraiei terenului la staia seismic INCERC Bucureti n timpul acestui
cutremur major au determinat elaborarea succesiv a dou noi reglementri: Normativ pentru
proiectarea antiseismic a construciilor de locuine social-culturale, agrozootehnice i industriale,
P100-78 (cu aplicare experimental) i Normativul P100-81.
Pe baza cercetrilor de specialitate realizate n ar i pe plan mondial, precum i a
micrilor nregistrate n reelele seismice naionale la cutremurele vrncene puternice din 30 august
1986 i 30, 31 mai 1990, au aprut Normativele P100-91 i P100-92. Aceste norme de proiectare
seismic au fost elaborate ntr-o manier modern, efectele asociate poziiei amplasamentului i
condiiilor de teren fiind incluse n harta de macrozonare seismic i n harta de zonare n funcie de
perioadele de col Tc. Fa de Normativul P100-81, n care sunt precizate 7 zone cu grade diferite de
protecie seismic, n ultimele normative sunt considerate numai 6 zone seismice de calcul.

-4-
Codul de proiectare seismic Prevederi de proiectare pentru cldiri Partea I, indicativ
P100-1/2004, se nscrie n irul revizuirilor la un interval consacrat de circa 10 ani.
Acest cod este elaborat n formatul codului european EC 8 (SREN 1998 - 2004), avnd ca
scop principal armonizarea reglementrilor din ara noastr cu cele din Uniunea European.
Diferenele semnificative fa de Normativul P100-1992 se refer la: reprezentarea aciunii
seismice, cerinele de performan, detalierea prevederilor specifice construciilor din beton armat,
metal, zidrie, lemn, compozite oel-beton i la componente nestructurale, controlul rspunsului
structural, prin izolarea bazei i nu n ultimul rnd la notaiile i relaiile de calcul.
In cadrul acestui capitol sunt prezintate diferente si comentarii privind cele doua Coduri
Codul constructiilor cu pereti structurali de beton armat P85 -1996 si Cod de proiectare a
constructiile cu pereti structurali de beton armat CR2-1-1.1.
Cu caracter provizoriu, pna la redactarea si intrarea n vigoare a unor instructiuni specifice
pentru structuri duale, prevederile prezentului Cod, CR2-1-1.1. se pot aplica si la calculul si
alcatuirea peretilor structurali.
In acest capitol se prezinta notiuni de introducerea proiectarii bazata pe performanta in
normele actuale de calcul seismic. Majoritatea normelor de proiectare antiseismic n vigoare sunt
orientate spre asigurarea siguranei vieilor umane n urma aciunii unor seisme de intensitate
major. Ca urmare, a aprut necesitatea dezvoltrii unor metode de proiectare care s limiteze mai
eficient distrugerile (pierderile economice) la seismele viitoare.
Aceste cerine pentru mbuntirea performanei construciilor a condus la dezvoltarea
conceptului i a procedurilor de Proiectare Bazat pe Performan (PBP). PBP are ca scop
proiectarea unor structuri care s posede un comportament controlat i previzibil pentru nivele
definite de siguran sub aciunea unor nivele multiple ale aciunii seismice (Court i Kowalsky,
1998).
Pentru determinarea eforturilor datorate actiunii seismului, normele de proiectare folosesc
urmatoarele metode de analiz:
metode de analiz liniar-elastica: metoda static echivalent si analiza modal folosind
spectrul de rspuns
metode de analiz neliniar: metoda static neliniar (push-over) si metoda dinamic neliniar
(time-history).
n cele mai multe cazuri rspunsul structurilor de rezisten la aciuni seismice severe are un
caracter dinamic, spaial i neliniar (postelastic). Un calcul care s in seama n mod explicit de
aceste trei caracteristici ale rspunsului seismic al structurilor este neeconomic, foarte complex i
avnd n vedere posibilitile actuale de calcul aproape imposibil de realizat pentru structuri mari.
Din acest motiv metodele de proiectare antiseismic folosite, sacrific cel puin una din cele trei
caracteristici ale rspunsului seismic al structurilor.
Metoda de calcul dinamic liniar prezint interes n cazul structurilor cu configuraii
geometrice mai deosebite: structuri la care elementele verticale de rezisten nu sunt amplaste pe
orizontal n plane ortogonale, structuri ce prezint asimetrii pronunate n ceea ce privete
distribuia maselor sau a elementelor structurale.
In acest capitol este prezentat pe scurt modul de abordare si declarare a analizei static
neliniare cu ajutorul programului de calcul SAP2000.
In Capitolul 5 intitulat Model de calcul. Studiu de caz. Transformarea structurilor
existente in sisteme duale sunt prezentate modelarile studiului de caz si exemple ale unor
structuri existente a caror sistem structural a fost imbunatatit in vederea preluarii actiunilor
seismice.
Acest capitol este structurat in doua parti: dezvoltarea studiului de caz (analizarea
efectuandu-se in domeniul liniar si static neliniar) si prezentarea unor transformari si conformari
(consolidari) de structuri existente si noi in sisteme duale.
S-a studiat influenta poziiilor pereilor structurali asupra comportrii unor cldiri cu sistem
structural dual, calculul efectundu-se in domeniul elastic. S-a realizat analiza unor structuri de tip

TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT -5-


dual cu regim de nlime P+8, P+12 si P+14, studiindu-se variante de poziionare a pereilor
structurali. Analiza s-a realizat cu programul de calcul ROBOT MILENIUM.
S-au analizat urmtoarele caracteristici: caracteristicile dinamice proprii ale structurii;
verificarea deplasrilor maxime si procentul de preluare a forei tietoare de proiectare la baza
structurii de ctre stlpii cadrelor si pereii structurali .
In functie de amplasarea peretilor structurali (de indesirea acestora), studiul efectuandu-se in
domeniul liniar pentru aceeasi structura cu trei regimuri de inaltime diferite P+8,P+12 si P+14 s-au
constat urmatoarele:
cresterea substantiala a perioadei proprii fundamentale;
nu toate deplasarile relative de nivel se incadreaza in valorile admisibile;
variatia semnificativa a raportului de preluare a fortei taietoare de cadre si de peretii
structurali.
Procedeele de calcul static neliniar sunt folosite in metodologiile de proiectare bazate pe
deplasare, in care deplasarile laterale sunt considerate principalul parametru de caracterizare al
raspunsului seismic al structurilor, pentru ca valorile deplasarilor laterale reprezinta criteriul de
referinta pentru estimarea degradarilor structurale si nestructurale la actiunea seismica.
Calculul static neliniar a fost realizat cu ajutorul programelor de calcul SAP si XTRACT
care ofera facilitati importante pentru simplificarea calculului.
Au fost analizate cazurile unor constructii (cu regim de inaltime P+8) cu structura de tip
dual (avand pozitii diferite ale peretiilor structurali) in doua variante si s-a facut un studiu
comparativ de preluare a fortei taietoare de catre stalpii cadrelor sau peretii structurali la baza
structurii, calculul efectuandu-se prin metoda statica neliniara.
Cea mai adecvata modelare pentru pentru cele doua variante studiate se poate realiza cu
programul de calcul SAP2000 versiunea 14. Modelarea peretilor se realizeaza cu elemente neliniare
de arie (MS); elementul este format din mai multe straturi de material cu comportare independenta,
dar cu deplasari egale la noduri.
Evaluarea structurii proiectate prin calcul static neliniar consta in: determinarea cerintelor de
deplasare, curba forta-deplasare, verificarea structurii in termeni de rezistenta, identificarea
mecanismului de disiparea a energiei, verificarea deplasarilor relative de nivel si verificarea rotirilor
plastice la atingerea cerintei de deplasare
In cadrul subcapitolului Imbunatatirea comportatrii la actiuni seismice a unor sisteme
structurale existente prin transformarea lor in sisteme duale, s-au enumerat si prezentat pe scurt
urmatoarele tipuri de structuri transfomate (lucrari proiectate si o parte executate):
tipuri de structuri existente (constructii cu destinatia cladiri de calatori c.f.; scoli; gradinite si
sali de sport) cu structura mixta din zidarie portanta confinata sau neconfinata si cadre sau
structuri in cadre transformate in urma proiectelor de consolidare in sisteme duale prin
introducerea unor pereti structurali de beton armat, camasuiri a peretilor existenti din zidarie
sau introducerea de pereti noi structurali din beton armat.
tipuri de structuri nou proiectate (constructii cu destinatia cladiri de calatori c. f.), datorita
zonarii seismice, a configuratiei geometrice, maselor asimetrice insemnate, probleme de
torsiune generala; conformarea acestora a condus la sisteme de tip dual.
In multe solutii s-au propus modificari majore structurale, consolidarea generala pe toate
nivelurile (inclusiv fundatiile), deci schimbarea totala a sistemului structural si anume in dual nu
numai transformari partiale (anumite niveluri sau tronsoane din cladirile analizate) .
Capitolul 6 este intitulat Consideratii finale i cuprinde concluzile finale, contributiile
personale si directiile potentiale de cercetare si de valorificare a lucrarii.
Tema abordata conformarea structurilor de tip dual, este actuala si se afla in atentia
specialistilor fiind direct legata de nivelul codurilor de proiectare si influentand evolutia in timp a
acestora.

-6-
CAPITOLUL 2. ASPECTE FUNDAMENTALE PRIVIND STRUCTURILE DE TIP DUAL
2.1. Alegerea sistemului structural
Principala problem la dimensionarea sistemelor duale const n a sesiza corect contribuia
fiecrei componente. Comportarea elastic a sistemelor duale este n general bine cunoscut si mai
puin cunoscute sunt interaciunile n domeniul inelastic.
Principiile fundamentale de proiectare sunt urmtoarele:
Seciunea regulat n plan. Cele mai avantajoase sunt seciunile ptrate i dreptunghiulare
n plan, cele neregulate vor fi evitate sau vor fi mprite prin rosturi.
Simetria. Cldirile vor fi pe ct posibil, alctuite simetric n plan. La cldirile asimetrice
pot aprea, din cauza cutremurelor, eforturi de torsiune relativ greu de determinat.
Fundaia unitar. Fundaia trebuie s fie unitar pentru un tronson de cldire i s se
sprijine pe un teren cu o capacitate de rezisten suficient i omogen.
Rapoarte constante de rigiditate. Vor fi prevzute, pe ct posibil, rapoarte ct mai
constante ntre rigiditile elementelor pe toat nlimea cldirii.
Solicitri reduse de torsiune. Distana n plan ntre centrul de rigiditate i centrul de
greutate trebuie s fie ct mai mic, pentru a menine solicitarea la torsiune ct mai redus.
Ductilitatea adaptat condiiilor de solicitare. Pentru toate elemente plastificate ale
sistemului structural, capacitatea de deformare nu va fi mai mic dect cea corespunztoare
ductilitii de deplasare alese pe ntregul sistem.
2.2. Clasificarea sistemelor structurale de tip dual
La cldirile supuse unor aciuni seismice de mare intensitate, alegerea sistemului structural
are o importan mai mare dect n cazul cldirilor solicitate cu precdere de forele gravitaionale.
Principalii parametri care influeneaz alegerea sistemului structural sunt reprezentai n figura 2.3.

Condiii funcionale Cutremur de siguran

Ductilitate Cutremur de funcionare

Capacitatea de rezisten Cutremur de iniiere a avariilor

SISTEM STRUCTURAL

Fig. 2.3. Parametri care influeneaz alegerea sistemului structural

2.2.1. Structuri din beton armat de tip dual


Structurile cu alctuire mixt prezint o varietate de tipuri, care pot fi grupate n urmtoarele
categorii principale: structuri cu cadre i diafragme; structuri cu nucleu rigid; sunt de menionat i
structurile cu parter flexibil, la care caracterul mixt rezult din diferenierea pe nlimea cldirii a
sistemelor structurale utilizate si dintre sistemele structurale cu alctuiri speciale, pentru cldirile
etajate prezint interes structurile denumite tubulare
a. Structuri mixte cu cadre i diafragme. Structurile cu schelet de tip mixt sunt alctuite n
ansamblu dintr-un sistem de cadre cruia i se asociaz un numr de diafragme dispuse izolat sau
grupat. Conlucrarea spaial a cadrelor cu diafragmele d natere unor eforturi de interaciune,
obinndu-se pe ansamblul structurii dou efecte favorabile: reducerea pronunat a mrimii

TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT -7-


deplasrilor laterale provocate de aciunea ncrcrilor orizontale si reducerea, n consecin, a
mrimii distorsiunilor planeelor i deci a eforturilor ce apar n elementele componente ale acestora.
Sub acest aspect, o atentie deosebit trebuie acordat prin calcul i detalieri constructive
corespunztoare alctuirii structurilor cu distane mari ntre diafragme, cu planee din elemente
prefabricate, precum i n cazul existenei unei discontinuiti sau goluri de dimensiuni mari n
planee. Structurile mixte alctuite din cadre i diafragme, se pot utiliza n condiii tehnico-
economice raionale la cldiri de locuit sau administrative, avnd pn la 40-50 niveluri.
b. Structuri cu nucleu rigid. Cele mai semnificative tipuri de sisteme structurale cu un singur
nucleu pot fi schematizate astfel (Fig.2.4):

Fig. 2.4. Variante de sisteme structurale cu nucleu central [12]


a - cu stlpi pe contur; b - fr stlpi, cu planee in consol; c - cu elemente de descrcare la partea inferioar;
d - cu planee suspendate; e - cu stlpi i elemente de rigidizare la partea superioar.
In continuare sunt enumerate sisteme structurale duale cu nucleu:
b.1 sistemul cu nucleu i cu stlpi pe contur; b.2 sistemul cu nucleu i cu planee n consol
b.3. sistemul cu nucleu i cu stlpi rezemai pe un element de descrcare n consol situat la partea
inferioar a structurii;b.4 sistemul cu nucleu i cu planee suspendate de un element n consol
situat la partea superioara a structurii; b.5 sistemul cu nucleu i cu stlpi legai prin elemente de
rigidizare; c.1 structuri cu tub simplu; c.2 structuri cu tub dublu (tub n tub)
Conform Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat
indicativ CR2-1-1.1, se va face urmatoarea clasificare dupa modul de participare a peretilor la
preluarea incarcarilor verticale si orizontale: sisteme cu pereti structurali, la care rezistenta la forte
laterale este asigurata practic in totalitate de catre peretii structurali de beton armat si sisteme mixte
(duale) la care peretii structurali conlucreaza cu cadre de beton armat in preluarea fortelor laterale.
Peretii structurali se clasifica in: pereti in consola individuali (necuplati) legati numai prin placa
planseului; pereti cuplati constituiti din doi sau mai multi montanti (pereti in consola) conectati intr-
un mod regulat prin grinzi (grinzi de cuplare) proiectate dupa caz pentru a avea o comportare
ductila sau in domeniul elastic si pereti asamblati sub forma unor tuburi perforate sau nu.
2.2.2. Structuri metalice multietajate de tip dual
n cazul construciilor metalice multietajate, tipurile structurilor de baz sunt: cadrele
necontravntuite, cadrele contravntuite centric (n X, K, V etc.), cadrele contravntuite excentric,
diafragmele metalice (folosite cu precdere n SUA i Japonia). O categorie aparte a acestor tipuri
de structuri o reprezint cadrele cu diafragme din oel cu limita de curgere redus, care ofer o

-8-
ductilitate excelent si cadrele duale, alctuite din cadre metalice necontravntuite i una din
variantele cadrelor contravntuite sau a diafragmelor metalice
n plus fa de aceste tipuri structurale pur metalice, se menioneaz soluiile mixte,
obinute prin combinarea unei structuri metalice cu elemente din beton armat sau zidrie.
Conlucrarea celor dou sisteme are loc prin efectul de aib rigid a planeelor, care trebuie s fie
dimensionate pentru a putea transmite eforturi suplimentare datorit diferenei de rigiditate dintre
cele dou subsisteme.
2.3. Cutremure de proiectare.
La proiectarea unei structuri amplasate ntr-o zon seismic prezint interes urmtoarele
cutremure:
1. Cutremurul de securitate. Construciile nalte supuse aciunilor seismice se proiecteaz n
general la cutremurul de securitate, adic la cutremurul cu intensitatea cea mai mare ce trebuie
suportat de sistemul structural fr a se prbui. n zonele cu seismicitate ridicat, sunt preferate
din motive economice, structuri disipative n care se accept apariia de deformaii plastice n
anumite zone, denumite zone potenial plastice.
2. Cutremurul de funcionare n anumite situaii, n special n cazul cldirilor cu destinaii
de mare importan, se ia n considerare la proiectare aa numitul cutremur de proiectare.Pentru o
cldire nalt, acesta este cutremurul care, chiar dac poate provoca unele avarii ale elementelor
nestructurale, nu pericliteaz funcionarea instalaiilor i echipamentelor. Cutremurul de funcionare
trebuie deci, s fie preluat de sistemul structural fr plastificri mari, adic n mod cvasielastic.
3. Cutremurul de iniiere a avariilor Pornind de la sistemul structural, dimensionat la
cutremurul de securitate sau eventual la cel de funcionare, poate fi stabilit aa numitul cutremur de
iniiere a avariilor, care este cutremurul la care apar primele avarii ale acestui sistem.
Principalele proprieti ce trebuie examinate la proiectarea unui sistem structural supus la
aciuni seismice, sunt: rigiditatea (dictat de cutremurul de iniiere a avariilor), rezisten (dictat
de cutremurul de funcionare) si ductilitate (dictat de cutremurul de securitate) (fig.2.8).

SISTEM STRUCTURAL

Cutremur de Cutremur de Cutremur de iniiere a


securitate funcionare avariilor

ductilitate capacitatea de rigiditate


rezisten

Fig. 2.8. Principalii factori care influeneaz alegerea sistemului structural

Pentru fiecare dintre aceste cutremure trebuie indicate mrimile necesare pentru
dimensionare, n majoritatea cazurilor sub forma spectrelor de rspuns de dimensionare.
Dimensionarea cldirilor nalte la aciuni seismice ncepe n mod normal prin dimensionarea
la cutremurul de securitate. Ulterior, se stabilete comportarea structurii sub aciunea cutremurelor
de funcionare i de iniiere a avariilor i se verific n raport cu cerinele de dimensionare.
2.4. Concluzii
Principiile fundamentale de proiectare sunt urmtoarele: seciunea regulat n plan, simetria,
fundaia unitar, rapoarte constante de rigiditate, solicitari reduse de torsiune, ductilitatea adaptata
conditiilor de solicitare.

TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT -9-


Principalii parametri care influeneaz alegerea sistemului structural sunt: conditii functionale,
ductilitate, capacitate de rezistenta si cutremur de siguranta, cutremur de functionare, cutremur de
initiere a avariilor.
Principalele proprieti ce trebuie examinate la proiectarea unui sistem structural supus la aciuni
seismice, sunt: rigiditatea (dictat de cutremurul de iniiere a avariilor), rezisten (dictat de
cutremurul de funcionare) si ductilitate (dictat de cutremurul de securitate)
Structurile din beton armat cu alctuire mixt prezint o varietate de tipuri, care pot fi grupate n
urmtoarele categorii principale [12]: structuri cu cadre i diafragme, structuri cu nucleu rigid; sunt
de menionat i structurile cu parter flexibil, la care caracterul mixt rezult din diferenierea pe
nlimea cldirii a sistemelor structurale utilizate. Dintre sistemele structurale cu alctuiri speciale,
pentru cldirile etajate prezint interes structurile denumite tubulare
Conform Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat indicativ CR2-1-
1.1, se va face urmatoare clasificare dupa modul de participare a peretilor la preluarea incarcarilor
verticale si orizontale [37]: sisteme cu pereti structurali, la care rezistenta la forte laterale este
asigurata practic in totalitate de catre peretii structurali de beton armat si sisteme mixte (duale) la
care peretii structurali conlucreaza cu cadre de beton armat in preluarea fortelor laterale.
n cazul construciilor metalice multietajate de tip dual , tipurile structurilor de baz sunt : cadrele
necontravntuite, cadrele contravntuite centric (n X, K, V etc.), cadrele contravntuite excentric,
diafragmele metalice (folosite cu precdere n SUA i Japonia). O categorie aparte a acestor tipuri
de structuri o reprezint cadrele cu diafragme din oel cu limita de curgere redus, care ofer o
ductilitate excelent si cadrele duale, alctuite din cadre metalice necontravntuite i una din
variantele cadrelor contravntuite sau a diafragmelor metalice.
CAPITOLUL 3. CONCEPTE DE PROIECTARE
3.1. Aspecte conceptuale pentru proiectare
Prezicerea rspunsului seismic al structurilor la cutremure viitoare conine o doz mare de
incertitudine. Este foarte important o proiectare conceptual a structurilor situate n zone seismice,
care s asigure o comportare seismic corespunztoare.
Aspectele conceptuale de baz se refer la: simplitatea structurii, uniformitate, simetrie i
redundan, rezisten i rigiditate lateral n orice direcie, rezisten i rigiditate la torsiune,
realizarea ca diafragme a planeelor si fundaii adecvate.
3.2. Criterii de regularitate
Normele de proiectare seismic conin criterii care clasific structurile n regulate i
neregulate. Aceste criterii se refer att la regularitatea n plan, ct i pe vertical. O structur
regulat n plan trebuie s aib o distribuie simetric n plan a rigiditii i maselor n raport cu
dou axe ortogonale. Configuraia n plan trebuie s fie compact, apropiat de o form poligonal
convex. Atunci cnd exist retrageri n plan, acestea trebuie s fie ct mai reduse (15% din aria
total conform P100-1/2006). Pentru a permite o distribuie a forelor seismice la sistemele de
preluare a forelor laterale, rigiditatea n plan a planeelor trebuie s fie suficient de mare pentru a
permite modelarea acestora ca i diafragme rigide [33].
Conform P100-1/2006, n cazul structurilor monotone pe vertical, rigiditatea lateral a
componentelor structurale (cadre, perei) se poate considera proporional cu un sistem de fore
laterale cu o distribuie simplificat care produce acestor componente o deplasare unitar la vrful
construciei. Acest cod consider o structur regulat pe vertical dac rigiditatea i rezistena
lateral a unui nivel nu au reduceri mai mari de 30%, respectiv 20% din cele ale nivelelor adiacente
(nivelul imediat superior i imediat inferior). n plus, masa trebuie s aib o distribuie uniform pe
nlime. Pentru ca aceast condiie s fie considerat ndeplinit, la nici un nivel masa aferent nu
trebuie s depeasc cu mai mult de 50% masa nivelurilor adiacente.

- 10 -
3.3. Alegerea metodei de calcul structural

n Tabelul 3.1 este prezentat sintetic relaia dintre regularitatea structural (n plan i pe
vertical) i simplificrile admise n calculul structural, precum i necesitatea reducerii factorului
de comportare q.
Tabelul 3.1. Consecina regularitii structurale asupra proiectrii structurii (P100-1/2006) [31],
Regularitate Simplificare de calcul admis Factor de comportare pentru
n plan Pe vertical Model Calcul elastic liniar calcul elastic liniar (q)
Da Da Plan * Fore laterale echivalente Valoarea de referin
Da Nu Plan Modal Valoare redus
Nu Da Spaial Modal Valoarea de referin
Nu Nu Spaial Modal Valoare redus
Not: *Numai dac construcia are o nlime de pn la 30m i o perioad proprie T1 < 1,50 s.

Factorul de comportare q reflect capacitatea de deformare n domeniul inelastic, precum i


redundana i cresterea rezistenei structurii. Valoarea de referin a acestui factor este specificat
n normele de calcul seismic funcie de tipul structurii, materialul din care este realizat aceasta i
clasa de ductilitate. Structurile care nu sunt regulate pe vertical sunt susceptibile la concentrri ale
deformaiilor plastice n anumite pri ale structurii (o distribuie neuniform a cerinei de
ductilitate), ceea ce este echivalent cu o ductilitate redus pe ansamblul structurii. Acest fapt
implic necesitatea folosirii unui factor de comportare q redus fa de valoarea de referin.
3.4. Verificarea ductilitii locale i globale
Componenta principal a factorului de comportare q o constituie ductilitatea structurii.
Structura proiectat trebuie s posede ductilitatea local i global pe care s-a bazat determinarea
factorilor de comportare q.
Criteriile de asigurare a ductilitii locale (la nivel de material, seciune i element structural)
sunt specificate de norme pentru fiecare tip de material i structur n parte. O condiie general
pentru toate tipurile de materiale i structuri o constituie asigurarea unei ductiliti globale adecvate.
Aceasta din urm se poate obine prin ierarhizarea rezistenei elementelor structurale urmrind
principiile de proiectare bazat pe capacitate, pentru a localiza deformaiile plastice n elementele
ductile i a evita cedarea n elementele fragile. Suplimentar, n scopul obinerii unei ductiliti
globale corespunztoare la structurile multietajate, este necesara asigurarea unui mecanism plastic
global a structurii (Fig.3.1.a).
Acest mecanism asigur un numr maxim de zone plastice i o solicitare uniform a acestora.
Trebuie evitate mecanismele plastice de nivel (Fig.3.1.b), deoarece n acest caz deformaiile
inelastice sunt concentrate ntr-un numr redus de zone plastice, avnd cerine de deformaii
inelastice loc mai ridicate dect n cazul unui mecanism plastic global gl, la aceiai deplasare
global a structurii.

Fig. 3.1. Mecanism plastic global (a) i mecanism plastic de nivel (b). [18],

TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT - 11 -
3.5. Concepte de proiectare
Structurile amplasate n zone seismice pot fi proiectate urmnd dou concepte principial
diferite: comportare disipativ (ductil) a structurii si comportare slab-disipativ (fragil) a
structurii.
Diferena ntre comportarea disipativ i slab-disipativ a unei structuri este dictat de
ductilitatea acesteia.
n cazul unei structuri cu o comportare fragil, dup atingerea limitei elastice (care este
apropiat de fora maxim), fora nregistreaz o degradare brusc. Structurile cu o comportare
fragil au o capacitate redus de deformare n domeniul inelastic.

Fig. 3.2. Reprezentarea principial a unei comportri ductile i fragile a structurii.


n cazul unei structuri ductile, dup atingerea limitei elastice, structura se deformeaz n
domeniul inelastic, pn la atingerea forei maxime (palier de consolidare). Structura cedeaz (fora
nregistreaz o scdere substanial) numai dup consumarea unor deformaii inelastice importante.
Normele de proiectare seismic EN 1998-(2003) i P100-1 (2006) folosesc n loc de noiunea de
"comportare fragil" termenul echivalent de "comportare slab-disipativ" si pentru noiunea de
"comportare ductil" termenul echivalent de "comportare disipativ".
Conceptul de proiectare disipativa
Dup cum s-a menionat anterior, n multe cazuri proiectarea structurilor pe baza
conceptului de comportare slab-disipativ este neeconomic.
Alegerea unei clase de ductilitate la proiectarea unei structuri noi are dou consecine
majore n procesul de proiectare. Prima dintre acestea o reprezint valoarea ncrcrii seismice de
proiectare, care este determinat pe baza unui spectru de proiectare, redus fa de cel elastic prin
intermediul factorului de comportare q. A doua consecin a alegerii clasei de ductilitate const n
necesitatea asigurrii unui anumit nivel de ductilitate la nivel de structur.
Verificarea direct a ductilitii unei structuri ar fi posibil doar dac la proiectarea unei
structuri s-ar folosi metode de calcul neliniar (inelastic), static sau dinamic. Totui, calculul
neliniar este considerat n prezent prea complex i laborios pentru proiectarea curent a
structurilor la aciunea seismic, fiind utilizat doar la proiectarea structurilor de importan
ridicat.

Fig. 3.3. Principiul de proiectare bazat pe capacitate (adaptat dup Paulay i Priestley, 1992). [18].

Principiul de proiectare care asigur o ierarhizare a rezistenei elementelor structurale, care


n cazul unei aciuni seismice de calcul s conduc la plasticizarea elementelor structurale ductile,

- 12 -
prentmpinnd cedarea elementelor structurale fragile se numete proiectare bazat pe capacitate i
este exemplificat n (Fig.3.2). Astfel, structura (lanul) din (Fig. 3.3) este supus la ncrcarea
seismic de proiectare FEd. n urma unui calcul elastic, toate elementele acestei structuri (ductile i
fragile) vor nregistra eforturi egale cu FEd. Aceste eforturi servesc la dimensionarea elementelor
structurale ductile, folosind relaii de verificare de tipul urmtor:
Fductil , Rd > FEd (3.3)
n structura acionat de ncrcarea seismic de calcul la SLU eforturile din elementele
structurale vor fi ns n general mai mari dect FEd, fiind limitate de rezistena elementelor ductile
(Fductil,Rd). Ca urmare, pentru a prentmpina cedarea elementelor fragile, acesta trebuie
dimensionate astfel ca s posede o suprarezisten fa de capacitatea elementelor ductile:
Ffragil,Rd > Fduct,Rd (3.4)
Unde: - este nu coeficient supraunitar i ine cont de diverse aspecte care pot conduce la
rezistene ale elementelor ductile mai mari dect cele de calcul.
n concluzie, proiectarea structurilor la aciunea seismic conform principiului de
comportare disipativ implic dou faze:
n prima faz se dimensioneaz elementele ductile (disipative) pe baza eforturilor
determinate dintr-o analiz elastic a structurii supus forelor seismice de proiectare. Pe lng
rezisten, elementele desemnate ductile trebuie s posede i o ductilitate corespunztoare clasei de
ductilitate alese. Ductilitatea se asigur prin folosirea unor detalii constructive i principii de
proiectare specifice diferitelor materiale i tipuri de structuri.
n ce de-a doua faz - proiectarea bazat pe capacitate - se dimensioneaz elementele fragile
(nedisipative) pe baza unor eforturi n acestea corespunztoare plasticizrii elementelor ductile.
Aceast procedur de proiectare are scopul s asigure o suprarezisten a elementelor fragile fa
de cele ductile, conducnd la asigurarea unei structuri ductile per ansamblu.
Conceptul de proiectare slab-disipativ a structurii
Structurile slab-disipative (fragile) au o ductilitate neglijabil. Deoarece dup atingerea
limitei elastice fora nregistreaz o degradare brusc, aceste structuri trebuie proiectate astfel, ca
sub aciunea seismic corespunztoare SLU structura s rmn n domeniul elastic. n acest scop,
ncrcarea seismic de calcul trebuie determinat pe baza spectrului de rspuns elastic, iar efortul n
elementul cel mai solicitat al structurii nu trebuie s depeasc efortul capabil al acelui element.
Prima dintre aceste condiii este echivalent cu determinarea spectrului de proiectare
folosind un factor de comportare q = 1. Cea de-a doua condiie implic faptul c structurile
proiectate conform conceptului de comportare slab-disipativ trebuie s aib un rspuns
preponderent elastic sub aciunea ncrcrilor seismice de calcul, ceea ce permite proiectarea
acestora conform procedurilor de calcul folosite la proiectarea structurilor amplasate n zone
neseismice.
3.6. Ductilitatea structurii
Chiar dac elementele unei structuri sunt conformate astfel ca s asigure un rspuns ductil,
structura per ansamblu poate avea un rspuns seismic necorespunztor dac deformaiile inelastice
se concentreaz ntr-un numr limitat de elemente, formnd un mecanism plastic parial (vezi
Fig.3.1.b).
n cazul structurilor n cadre, un mecanism plastic de tip global implic formarea
articulaiilor plastice n rigle i la baza stlpilor. n cazul structurilor n cadre de beton armat,
promovarea unui mecanism plastic global se realizeaz folosind principiul de "stlp tare - rigl
slab". Conform acestui principiu, la fiecare nod, stlpii trebuie s posede o suprarezisten fa de
grinzile adiacente, astfel ca articulaiile plastice s se formeze n rigle i nu n stlpi.
Este de notat faptul c principiul de "stlp tare - rigl slab" nu prentmpin n totalitate
formarea de articulaii plastice n stlpi. Cele dou momente din stlpii care concur ntr-un nod nu
sunt de obicei egale. Astfel, chiar dac suma momentelor capabile de pe stlpi este mai mare dect

TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT - 13 -
suma momentelor capabile de pe rigle, unul dintre stlpi poate fi mai solicitat dect cellalt, acesta
suferind deformaii inelastice.
Totui este de ateptat ca principiul "stlp tare rigl slab" s limiteze formarea
articulaiilor plastice n stlpi, promovnd un mecanism plastic global.
Pereii structurali au n general o ductilitate bun, dar acetia au dezavantajul unei
redundane reduse (un perete izolat are o singur zon disipativ articulaia plastic de la baz).
Un sistem structural care pe lng rezistena, rigiditatea i ductilitatea oferit de pereii structurali
ofer un plus de redundan sunt pereii cuplai. Acetia sunt alctuii din (cel puin) doi perei
legai prin intermediul unor grinzi de cuplare. Mecanismul plastic global al acestui tip de structur
implic deformaii plastice n grinzile de cuplare, urmate de formarea articulaiilor plastice la baza
pereilor. Din cauza lungimii reduse a grinzilor de cuplare, acestea sunt supuse unor fore tietoare
ridicate, care n general ar implica un rspuns fragil. Totui, dac grinzile de cuplare se armeaz cu
bare dispuse pe diagonal, se poate obine un rspuns inelastic ductil.
3.7. Concluzii
Aspectele conceptuale de proiectare de baz se refer la: simplitatea structurii,
uniformitate, simetrie i redundan, rezisten i rigiditate lateral n orice direcie, rezisten i
rigiditate la torsiune, realizarea ca diafragme a planeelor si fundaii adecvate.
Structurile amplasate n zone seismice pot fi proiectate urmnd dou concepte principial
diferite: comportare disipativ (ductil) a structurii si comportare slab-disipativ (fragil) a
structurii. Diferena ntre comportarea disipativ i slab-disipativ a unei structuri este dictat de
ductilitatea acesteia.
Ductilitatea la nivel de structur este asigurat prin ierarhizarea rezistenei elementelor
structurale care s conduc la un mecanism plastic global, care ofer urmtoarele avantaje: numrul
maxim de zone disipative i deci o redundan structural ridicat, distribuie uniform a cerinelor
de ductilitate n structur, adic o solicitare uniform a elementelor structurale si evitarea formrii
articulaiilor plastice n stlpi - elemente importante pentru stabilitatea global a structurii.
Pereii structurali au n general o ductilitate bun, dar acetia au dezavantajul unei
redundane reduse (un perete izolat are o singur zon disipativ articulaia plastic de la baz).
Un sistem structural care pe lng rezistena, rigiditatea i ductilitatea oferit de pereii structurali
ofer un plus de redundan sunt pereii cuplai.
CAPITOLUL 4. PREVEDERI IN NORMATIVE SI METODE DE CALCUL
LA ACIUNI SEISMICE
4.1. Prevederi n normele romneti
4.1.1. Prevederi in normele de proiectare antiseismica
Prima reglementare dateaza din decembrie 1941, are la baz norma italian din anul 1938 si
considera forta seismica cu 5% din rezultantele gravitationale.
La 18 iulie 1963 a intrat n vigoare P13-63, fiind elaborat n concordan cu Regulile de
baz pentru proiectarea construciilor n regiuni seismice redactate n cadrul CAER. Pentru prima
dat s-a fcut observaia c att normativul P13-63, ct i normele strine, nu evaluau direct
comportarea structurilor n domeniul plastic n timpul cutremurelor puternice. Un merit important al
celor doua normative P100-78 si P100-81 ( ca urmare a efectelor produse de cutremurul din 4
martie 1977) il reprezinta introducerea spectrului elastic normalizat de proiectare al acceleratiilor
absolute.
Pe baza cercetrilor de specialitate realizate n ar i pe plan mondial, precum i a
micrilor nregistrate n reelele seismice naionale la cutremurele vrncene puternice din 30 august
1986 i 30, 31 mai 1990, au aprut Normativele P100-91 i P100-92.
Codul de proiectare seismic Prevederi de proiectare pentru cldiri Partea I, indicativ
P100-1/2004, se nscrie n irul revizuirilor la un interval consacrat de circa 10 ani.Acest cod este
elaborat n formatul codului european EC 8 (SREN 1998 - 2004), avnd ca scop principal
armonizarea reglementrilor din ara noastr cu cele din Uniunea European.

- 14 -
Prima reglementare - 1941

are la baz norma consider fora seismic de baz egal cu 5 %


italian 1938 din rezultanta forelor gravitaionale, distribuit
uniform la nivelul planeelor

P 13 63 Normativ condiionat pentru


18 iulie 1963 proiectarea construciilor civile i
industriale din regiuni seismice

regulile de baz pentru proiectarea


construciilor n regiuni seismice CAER

Normativ pentru proiectarea


P 13 70
construciilor civile i industriale
31 decembrie 1970
din regiuni seismice

Reducerea forei seismice convenionale cu


aproximativ 20 % la structurile n cadre de
beton armat

Cutremurul vrncean major


4 martie 1977

nregistrarea acceleraiei terenului la Staia


seismic INCERC

Normativ pentru proiectarea antiseismic


P 100 78 a construciilor de locuine social-
(aplicare experimental)
culturale, agrozootehnice i industriale
P 100 - 81

se introduce spectrul elastic normalizat de proiectare al


acceleraiilor absolute, corespunztor compoziiei
spectrale a micrilor seismice generate de cutremurul
de adncime intermediar caracteristici sursei Vrancea

TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT - 15 -
Coeficientul Ks harta de macrozonare seismic a teritoriului
acceleraia maxim imprimat terenului de Romniei
micarea seismic 7 zone cu grade diferite de protecie seismic

Coeficientul
posibilitatea reducerii ncrcrilor seismice convenionale elastice n
funcie de ductilitatea structural

Normativul P 100 81 introduce calculul spaial

Cutremurele vrncene puternice


30 august 1986
30, 31 mai 1990

nregistrri n reele seismice naionale

Normativ pentru proiectarea


P 100 91 antiseismic a construciilor
P 100 - 92 de locuine social-culturale,
agrozootehnice i industriale

efectele asociate poziiei


amplasamentului i condiiilor de teren

harta de macrozonare seismic


6 zone seismice de calcul

diversificarea tipurilor de structuri pentru aprecierea


Coeficientul de importan
coeficientului de reducere

- 16 -
EC 8 (SREN 1998 1 : 2004)

Prevederi de proiectare pentru cldiri


P 100 1/ 2004 Partea I

reprezentarea aciunii seismice

cerine de performan

detalierea prevederilor specifice construciilor din beton armat, metal,


zidrie, lemn, compozite

controlul rspunsului prin izolarea bazei

notaii i relaii de calcul

Fig. 4.2. Evoluia normelor de proiectare antiseismic n Romnia

4.1.2. Analiza codurilor de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat


( P85 -1996 si CR2 -1-1.1)
4.1.2.2. Exigente generale
Exigentele de diferite naturi, n particular cele structurale, care se impun constructiilor cu
pereti structurali sunt puternic influentate de actiunea seismica ce afecteaza practic ntreg teritoriul
tarii.
n cazul structurilor aflate n zonele caracterizate de valori nalte ale perioadelor
caracteristice ale oscilatiilor seismice (practic, n zonele definite de o perioada de colt
Tc = 1,5 sec.), prevederea structurii cu o rigiditate mare, la care corespunde o perioada scurta a
oscilatiilor structurale n modul fundamental, ndeparteaza constructia de conditiile raspunsului
seismic maxim.

TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT - 17 -
ruperea la forta taietoare in
sectiunile inclinate
ruperea la forta de lunecare,
in lungul rosturilor de lucru
sau in lungul altor sectiuni
prefisurate
pierderea aderentei betonului
la suprafata armaturilor in
zona de ancorare si de inadire
ruperea zonelor intinse
armate sub nivelul
Conditia de necoliziune corespunzator eforturilor de
la rosturi a tronsoanelor fisurare

Exigente specifice Exigente privind ductilitatea


structurilor prefabricate Exigente de rigiditate locala si eliminarea ruperilor
cu caracter neductil

Exigente generale de
proiectare

Exigente privind mecanismul


structural de disipare a energiei
(mecanismul de plastificare) Exigente de rezistenta
si de stabilitate

Dirijarea deformatilor
plastice in grinzile de
cuplare si la baza peretilor
Cerinte de ductilitate Evitarea pierderii
moderata si cat mai uniform Actiunile seismice puternice stabilitatii formei
distribuite in ansamblu sa nu reduca semnificati v (volarii) peretilor in
structurii capacitatea de rezistenta zona puternic
Capacitati de deformare Cap. de resist evaluate pe comprimata
postelatice substantiale si baza codului este superioara Distributia in plan a
comportare histeretica in sau la limita valorilor de peretilor duce la
zonele plastice calcul maxime excentricitate exagerate
Eliminarea ruperilor ale centrului maselor, in
premature, cu caracter fragil raport cu centru de
datorate pierderii rigiditate al peretilor
ancorajelor, actiunii fortelor structurali
taietoare

- 18 -
4.3. Metode de calcul la actiuni seismice
Structurile dimensionate la aciuni seismice trebuie s satisfac condiiile:
de rezisten (structura trebuie s fie capabil s preia solicitrile corespunztoare
ncrcrilor de dimensionare);
de rigiditate (de limitare a deformaiilor i deplasrilor construciei);
de ductilitate (de asigurare a unei capaciti suficiente de deformare pentru a evita cedrile
casante);
de impunere a unui mecanism favorabil de disipare a energiei (incursiunile n domeniul
postelastic se dirijeaz ctre zone favorabile pentru comportarea structurii).
ndeplinirea acestor cerine se poate verifica ntr-o msur mai mult sau mai puin explicit prin
diverse metode de proiectare.
n cele mai multe cazuri rspunsul structurilor de rezisten la aciuni seismice severe are
un caracter dinamic, spaial i neliniar (postelastic). Un calcul care s in seama n mod explicit
de aceste trei caracteristici ale rspunsului seismic al structurilor este neeconomic, foarte complex i
avnd n vedere posibilitile actuale de calcul aproape imposibil de realizat pentru structuri mari.
Din acest motiv metodele de proiectare antiseismic folosite, sacrific cel puin una din cele trei
caracteristici ale rspunsului seismic al structurilor.
4.3.3. Metoda de calcul static neliniar
Scopul calculului neliniar este de a verifica ntr-o msur explicit respectarea cerinelor
de conformare antiseismic de rezisten, rigiditate i n special de ductilitate i impunere a unui
mecanism favorabil de disipare a energiei. Calculul postelastic se utilizeaz n proiectare pentru:
structuri la care nu s-au respectat integral regulile de alctuire constructiv, construcii cu numr
mare de niveluri sau cu alctuiri neobinuite, structuri cu mare repetabilitate. La aceste structuri se
verific ct mai explicit comportarea: unde se dezvolt articulaiile plastice, ct de mari sunt
deplasrile structurii i rotirile n articulaiile plastice, exist pericolul de cedare casant, ce se
ntmpl cu structura dac se rupe un element.
Metoda de calcul static neliniar const n cele mai multe cazuri ntr-un calcul biografic
considernd ncrcrile gravitaionale constante, iar ncrcrile seismice aplicate monoton cresctor.
Starea de solicitare din structur este modificat prin pai de ncrcare cu fore sau cu deplasri pn
la stadiul ultim (de colaps total sau parial al structurii). ncrcarile seismice se pot distribui dup
mai multe legi posibile, avnd n vedere ponderi diferite ale modurilor proprii de vibraii. Pentru
fiecare pas de ncrcare se poate obine starea de eforturi i deformaii a structurii, poziiile
articulaiilor plastice i rotirile nregistrate la nivelul acestora.
Schematic etapele metodei pot fi descrise astfel:
1. Calculul strii de eforturi generate de ncrcrile gravitaionale meninute constante.
gn

g2

g1

Fig. 4.23. ncrcri gravitaionale meninute constante n timpul analizei


Notaii:
- g1, g2, , gn = ncrcri gravitaionale meninute constante n timpul analizei
- m = numrul seciunilor critice (al zonelor n care este posibil s se dezvolte articulaii plastice).
Programele de calcul consider n general seciunile critice la fiecare capt de bar.

TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT - 19 -
Vectorul (Mg) conine momente ncovoietoare cu valori fixe, care nu se modific pn la
atingerea stadiului ultim. Starea de eforturi din structur generat de ncrcrile gravitaionale este
meninut constant pe parcursul analizei.
2. Calculul elastic al strii de eforturi generate de forele seismice avnd valorile iniiale S0.
Sn

S2
S0
S1

Fig. 4.24. ncrcarea seismic orizontal distribuit pe vertical


S0 = rezultanta forelor seismice orizontale iniiale (de cele mai multe ori S0 se alege ca valoare ca
fiind egal cu rezultanta forelor seismice de cod).

M S ,1

M S ,2
(M S ) =
...

M
S ,m (4.2)
Vectorul (Ms) conine momente ncovoietoare date de ncrcri variabile, care cresc treptat i
genereaz articulaii plastice succesive pn cnd structura se transform n mecanism. Starea de
eforturi din structur generat de ncrcrile seismice se modific pe parcursul analizei. Vectorul
(MS) variaz la fiecare treapt de ncrcare odat cu modificarea valorilor forelor seismice
orizontale.
Distribuia forelor seismice orizontale pe vertical rmne constant, pe parcursul analizei
forele se modific numai ca valoare (distribuia pe vertical se poate face corespunztor anumitor
moduri proprii de vibraie).
3. Pentru fiecare seciune critic ,,i se calculeaz raportul ri 1:
M cap ,i
ri = (4.3)
M s ,i M g ,i
Ms,i = momentul ncovoietor din seciunea critic ,,i generat de forele seismice orizontale
Mcap,i = momentul ncovoietor plastic capabil corespunztor seciunii critice ,,i calculat de
program n funcie de caracteristicile geometrice ale seciunii i eventual n funcie de
valoarea altor eforturi secionale din aceeai seciune ,,i (for axial, for tietoare).
Mg,i = momentul ncovoietor corespunztor seciunii critice ,,i generat de ncrcrile
gravitaionale
4. Se stabilete valoarea maxim dintre valorile ri .
S presupunem c rj = max(ri)i=1m. Rezult c prima articulaie plastic apare n
seciunea critic ,, j. Pe criterii de proporionalitate rezult c plastificarea seciunii critice ,, j are
loc pentru valoarea rezultantei forelor seismice orizontale S1 = 1 S0 unde 1 = 1/rj . Programul
modific matricea de rigiditate a structurii intoducnd o articulaie plastic in seciunea critic ,, j
(o articulaie mecanic cu un moment pe cap de bar egal cu Mcap,j ). Schema geometric a structurii
se modific, gradul de nedeterminare static al structurii scade.
5. Pentru noua stare de solicitare (corespunztoare lui S1) se calculeaz din nou coeficienii ri =
Mcap,i /( Ms,i Mg,i); i = 1m ; i j.
6. Se stabilete valoarea maxim dintre valorile ri .
S presupunem c rk = max(ri)i=1m;ij . Rezult c urmtoarea articulaie plastic apare
n seciunea critic ,,k. Pe criterii de proporionalitate rezult c plastificarea seciunii critice ,,k

- 20 -
are loc pentru valoarearea rezultantei forelor seismice orizontale S2=S1/rk=2S0 unde
2=(1/rk)1=(1/rj)(1/rk). Programul modific matricea de rigiditate a structurii intoducnd o
articulaie plastic n seciunea critic ,,k i gradul de nedeterminare static al structurii scade n
continuare.
Dac se reprezint dependena ntre deplasarea pe orizontal a construciei corespunztoare
ultimului nivel i rezultanta forelor seismice orizontale S se obine un grafic de genul:
S
Sel

S2
S1


1 u
Fig. 4.27. Diagram S/ obinut n urma unei analize static neliniare

Starea de eforturi n elementele infrastructurii i fundaiei, ca i valorile presiunilor pe teren


i distribuia acestora, se stabilesc pe baza eforturilor dezvoltate la baza suprastructurii asociate
mecanismului de plastificare al acesteia.
O variant simplificat a metodei este aceea n care se investigheaz direct echilibrul la
limit pentru structura n ntregime sau numai pentru pri ale acesteia (momentele de plastificare n
zonele potenial plastice se presupun cunoscute). Metoda echilibrului la limit nu d nici o
informaie asupra strii de eforturi i deformaii din structur n stadiile intermediare, ci se refer
numai la stadiul ultim, n schimb este foarte simpl. Metoda prezint interes n fazele preliminare
ale proiectrii structurale sau atunci cnd se poate stabili relativ uor mecanismul real de cedare.
n varianta calculului biografic, pentru o anumit distribuie a ncrcrilor seismice (fore
sau deplasri), metoda evideniaz succesiunea formrii articulaiilor plastice, mecanismul de
cedare al structurii, precum i strile de eforturi i deformaii corespunztoare fiecrei etape de
ncrcare. Calculul static neliniar se ndeprteaz totui ntr-o msur mai mic sau mai mare de la
comportarea real a structurii, pentru c efectele diferitelor moduri proprii de vibraii nu se pot
suprapune dup o regul stabil n domeniul postelastic.
De regul rezultatele sunt cu att mai nesatisfctoare, cu ct ponderea modurilor proprii
superioare n rspunsul structurii este mai mare. n timpul unui cutremur distribuia pe vertical i
orizontal a forelor de inerie generate de micarea seismic nu este constant, n timp ce n
calculul biografic distribuia ncrcrilor seismice este meninut constant.
4.3.3.1. Declararea analizei static neliniara cu ajutorul programului de calcul SAP 2000
Modelarea: barele vor fi modelate cu elemente de tip beam. Pentru a modela comportarea
nelinara a structurii, in zonele presatbilite de utilizator vor fi amplasate articulatii plastice care sunt
zone susceptibile de a intra in domeniul inelastic de comportare. Pentru a defini aceste zone este
necesara armarea elementelor in prealabil printr-o procedura standard (metoda proiectarii
capacitatii de rezistenta cu eforturi fie din calcul static echivalent, fie din spectru).
In cazul unei structuri noi bine conformate, ipotezele de baza ale unui calcul neliniar ar fi
urmatoarele:
Articulatiile plastice apar atat in grinzi cat si in stalpi la capetele elementelor
Comportarea este de tip ductil, adica se accepta curgerea numai din actiunea momentului
incovoietor la grinzi sau a combinatiei moment incovoietor forta axiala la stalpi. Nu se
accepta curgerea din forta taietoare.
In cazul unei expertize la o structura existenta ambele ipoteze vor fi infirmate. Rigiditatile elastce
vor fi declarate EI = 0.5EbIb.

TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT - 21 -
Articulatie plastica de grinda modelare pentru SAP2000
1. se vor calcula caracteristicile betonului confinat conform EC2
2. intr-un program de calcul sectional se va trasa curba reala moment-curbura care se va
biliniariza cu conditia sa se egaleze cele doua diagrame (energia la rupere se conserva).

Fig. 4.28. Curba reala moment curbura


Se reface calculul cu rezistente medii confinate. De asemenea u = 10 %
3. Input . In cazul planseelor ca diafragme rigide nu va exista decat incovoiere fata de axa
orizontala a grinzii. Chiar daca planseele nu sunt difragme infinit rigide, incovoierea
semnificativa este fata de axa orizontala. Articulatiile (hingurile) vor fi de tip moment-rotire.
Ca factor de scalare al curbei moment rotire vor fi declarate (scale factor) : 1 pentru rotire
SF = 1.0; momente introduse de utilizator si anume Mc+ pentru incovoiere pozitiva si Mc-
pentru incovoiere negativa.

Fig. 4.29. Curba moment curbura


Se vor opta ca rotiri plastice ultime 0.04 rad la partea de jos si -0.025 rad la partea de sus care sunt
rotiri plastice uzuale pentru zonele respective. Hinge-ul nu va fi simetric din cauza faptului ca,
MC de la partea de sus este in general mai mare. Punctele C, D si E vor fi declarate identice. Astfel
nu va avea decat consolidare. Se va opta ca dincolo de punctul E curba sa fie extrapolata, adica
aceeasi panta.
4. Articulatia plastica se va atribui capetelor de bara (in general). Exista si situatii in care din
cauza incarcarii gravitationale mari articulatiile plastice sa apara in campul grizii si in acest
caz se vor mai introduce articulatii interioare.

- 22 -
Fig. 4.30. articulatii plastice interioare
Comportarea articulatiei plastice. La fiecare pas de incarcare se verifica daca s-a atins momentul
de curgere la partea de jos sau la partea de sus in fiecare articulatie plastica.
Pentru cazul unei grinzi plane cu 2 articulatii plastice la capete vor exista 4 cazuri separate.

Fig. 4.31. Cele patru tipuri de cazuri de articulatii


Acest tip de articulatia plastica se numeste in limba engleza paralell hinge model si a fost introdus
de Clough. El are o componenta plastica si una elastica.

Fig. 4.32 Cele doua componente elastic plastic


4.4. Concluzii
In prima parte este prezentata o evolutie a normelor de proiectare antiseismica in Romania,
incepand cu prima reglementare care dateaza din 1941 pana in perioada actuala si anume Codul de
proiectare seismica Prevederi de proiectare pentru cladiri, Partea I, indicativ P100-1/2006, elaborat
in formatul codului european EC8. Sunt semnalate anumite diferente si completari care au aparut in
toata acesta perioada in functie de evenimentele seismice sau alinierea normelor romanesti la cele
europene:
renunarea la expresia factorului , stabilit pe baza spectrelor de rspuns ale
micrilor terenului generate de cutremure californiene de suprafa;
introducerea spectrului elastic normalizat de proiectare al acceleraiilor absolute,
compatibil compoziiei spectrale a micrilor seismice generate de cutremure
caracteristice sursei subcustrale Vrancea.
cerinele de performan;
detalierea prevederilor specifice construciilor din beton armat, metal, zidrie, lemn,
compozite oel-beton i la componente nestructurale;
controlul rspunsului structural, prin izolarea bazei;
notaiile i relaiile de calcul.

TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT - 23 -
In cadrul acestui capitol se prezinta diferente si comentarii privind cele doua coduri Codul
constructiilor cu pereti structurali de beton armat P85 -1996 si Cod de proiectare a constructiile
cu pereti structurali de beton armat CR2-1-1.1. Se poate semnala ca exista putine referiri la
structuri de tip dual, la aceste tipuri se limiteaza doar la unele aspecte de ordin conceptual.
Codurile P100-1/2006, codul national de proiectare seismica, si CR 2-1-1.1/2006, codul de
proiectare al constructiilor cu pereti de beton armat, ofera, in ceea ce priveste proiectarea la forta
taietoare a peretilor structurali de beton armat, un nivel comparabil al sigurantei structurale cu cel
asigurat de cele mai reprezentative norme de proiectare seismica la nivel international si sugereaza
pastrarea relatiilor de dimensionare din actuala redactarea a codurilor [39]. Este indicat insa, pentru
consecventa teoretica, ca rezistenta la eforturi principale de compresiune in inima peretilor sa fie
exprimata in termeni de rezistenta la compresiune a betonului si nu in functie de rezistenta la
intindere.
Cu caracter provizoriu, pna la redactarea si intrarea n vigoare a unor instructiuni specifice
pentru structuri duale, prevederile prezentului Cod se aplica si la calculul si alcatuirea peretilor
structurali.
Sunt prezentate notiuni privind proiectarea bazata pe performanta in normele actuale de
calcul seismic. Trei documente au ncercat s dezvolte proceduri ce pot fi folosite drept prevederi
antiseismice n normele de proiectare, care stau la baza conceperii criteriilor de proiectare bazat pe
performan: SEAOC Vision 2000 (1995), ATC 40 (1996) si FEMA 273 i 274 (1996).
Conform procedurilor PBP, alegerea obiectivelor de performan de calcul se va face de
ctre client, mpreun cu proiectantul, n funcie de ateptrile clientului, hazardul expus, a unei
analize economice i a riscurilor acceptabile, folosind matricea obiectivelor de calcul.
Indeplinirea cerintelor de rezistenta, de rigiditate si de impunere a unui mecanism favorabil
de disipare a energiei se poate verifica intr-o masura mai mult sau mai putin explicita prin diverse
metode de proiectare. Un calcul care s in seama n mod explicit de aceste trei caracteristici ale
rspunsului seismic al structurilor este neeconomic, foarte complex i avnd n vedere posibilitile
actuale de calcul aproape imposibil de realizat pentru structuri mari. Din acest motiv metodele de
proiectare antiseismic folosite, sacrific cel puin una din cele trei caracteristici ale rspunsului
seismic al structurilor.
CAPITOLUL 5. MODEL DE CALCUL, STUDIU DE CAZ , TRANSFORMAREA
STRUCTURILOR EXISTENTE IN SISTEME DUALE
5.1. Descrierea modelului de calcul
Modelul de calcul consta in studiul influentei pozitiilor peretilor structurali asupra
comportarii cladirilor cu sistem structural dual, analiza efectuandu-se in domeniul liniar si neliniar.
In domeniul liniar analiza s-a realizat pe aceiasi structura dar cu regim de inaltime diferit P+8; P+12
si P+14. In domeniul neliniar analiza s-a realizat in doua variante pe aceiasi structura si cu acelasi
regim de inaltime P+8.
Principalele reglementari tehnice avute in vedere sunt: CR2-1-1.1Cod de proiectare a
constructiilor cu pereti structurali de beton armat; P100/2006-1Cod de proiectare seismica;
STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton
precomprimat CR0 2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurii in constructii;
S-au analizat urmtoarele caracteristici: caracteristicile dinamice proprii ale structurii,
verificarea deplasrilor maxime, procentul de preluare a forei tietoare de proiectare la baza
structurii de ctre stlpii cadrelor si a pereilor structurali;
Descrierea constructiei: cladire amplasata in Bucuresti, parter (hp = 4,5m) + 8 etaje (he = 3,0m);
Date arhitecturale: functiuni de birouri si anexe specifice, inchideri cu pereti cortina,
compartimentari cu pereti din gips-carton, pardoseli curente si terasa necirculabila;
Caracteristici structurale si materiale folosite: pereti structurali, stalpi, grinzi, placi de beton
armat monolit; beton C24/30 (fcd = 18N/mm2, fct = 1,25N/mm2); otel Pc 52 (fyd = 300N/mm2);

- 24 -
Caracteristicile amplasamentului si a constructiei: acceleratia terenului pentru proiectare IMR
100 ani, ag = 0,24g; perioada de colt Tc = 1,6 sec; clasa de ductilitate H; clasa de importanta si
expunere I = 1,2;

Fig 5.1. Tipurile de structuri studiate in domeniu liniar si neliniar


5.2. Studiul influentei poziiilor pereilor structurali asupra comportrii unor cldiri
cu sistem structural dual in domeniul liniar
Modelarea structurii: Calculul structurii la actiunea fortelor laterale si verticale a fost
efectuat folosind programul ROBOT MILENIUM, modelul de calcul al structurii este cel spatial
considerat incastrat la baza primului nivel. Elementele structurale ale suprastructurii, stalpi si grinzi,
au fost modelate folosind elemente finite unidimensionale tip bara si planseele si peretii cu elemente
bidimensionale tip shell.
Declararea modelului de calcul parcurge urmatoarele etape principale:
Alegerea unitatilor de masura kN si m si declararea axelor cladirii si a regimului de inaltime;
Declarerea tipurilor de materiale si a sectiunilor elementelor liniare (stalpi, bulbi si grinzi) si
plane (pereti, grinzi de cuplare si placi);
Declarearea cazurilor de incarcare cu incarcari actionand gravitational: (straturi terasa,
pardoseli si compartimentari, atic si fatada) si variabile (utile si zapada);

TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT - 25 -
Declarerea incarcarilor orizontale din cutremurul de proiectare. Fortele seismice de baza
sunt declarate ca o fractiune din greutatea suprastructurii actionand dupa distributia
corespunzatoare unei deformate liniare in fiecare directie principala a constructiei.
Declararea combinatiilor de incarcari care contin actiunea cutremurului si incarcarile
verticale asociate;
Declararea maselor antrenante de miscarea seismica pentru calculul fortei seismice de baza;
Pozitionarea elementelor in structura, declararea nodurilor rigide si a saibelor de nivel,
declararea elementelor de tip shell bidimensional (pereti structurali) si de tip uni
dimensional (stalp si grinzi), declararea conditiilor de rezemare;
Declararea pozitiei si valorilor incarcarilor asociate diferitelor ipoteze de incarcare.
Combinatii de incarcari de calcul: Calculul eforturilor a fost efectuat pentru urmatoarele grupari de
actiuni (conform CR0 -2005):
1.35Gk,j + 1.5Qk,1+1.50,iQk,i : (ULS- starea limita ultima)
Gk,j + 0.6I AEk,1+2,iQk,i : (SLS starea limita de serviciu)
5.2.1. Comentarii privind rezultatele studiului in domeniul liniar
Au fost analizate in cazul unor constructii (cu regim de inaltime diferit P+8, P+12, P+14) cu
structura de tip dual, influenta pozitiilor peretiilor structurali in mai multe variante si au fost
analizate si comparate urmatoarele caracteristici rezultand urmatoarele concluzii:
a. Caracteristici dinamice proprii: Sunt prezentate primele moduri de vibratie si procentul de
participare a maselor pe cele trei directii x, y si z.
Tabelul 5.15. Perioadele proprii si masele modale antrenate [ %] pentru modurile principale de vibratie
pentru structurile tip St14_v1 si St14_v3 avand regim de inaltime P+8, P+12 si P+14.
Denumire Caracteristici seismice
T Part - masa Part-masa Part -masa
(sec) Dx% Dy% Dz%
0.96 75.06 (M1) 73.67 (M2) 51.76 (M8)
St8 _ V1 0.66
P+8E
1.51 73.81 (M1) 71.10 (M2) 62.8 (M8)
St12 _ V1 1.1
P+12E
1.8 73.77 (M1) 70.5(M2) 66.19 (M8)
St14 _ V1 1.34
P+14E
0.97 75 (M1) 72 (M3) 30 (M8)
St8 _ V3 0.57
P+8E
1.51 73.76 (M1) 69.28 (M3) 47.56 (M8)
St12 _ V3 0.95
P+12E
1.8 73.68 (M1) 68.64 (M3) 55.83 (M8)
St14 _ V3 1.16
P+14E
Si in cazul tipului st_v1 si st_v3, din analiza datelor, pentru acelasi tip de structura dar cu
trei regimuri de inaltime diferita P+8, P+12 si P+14 se constata o variatie semnificativa a perioadei
proprii, o crestere cu 58% de la trecerea regimului de inaltime P+8 la P+12 si o crestere cu 19% de
la regimul de inaltime P+12 la P+14. Procentele maselor modale antrenate pe cele doua directii x si
y ale modurilor principale de vibratie au variatie semnificativa pentru cele sase variante studiate, iar
pe directia z se remarca o variatie mai pronuntata.

- 26 -
b.Verificarea deplasarilor maxime: se va face verificarea la doua stari limita, respectiv starea
limita de serviciu (SLS) si starea limita ultima (ULS).
Verificare la starea limita de serviciu (SLS): Verificarea are drept scop mentinerea functiunii
principale a cladirii in urma unor cutremure, evitarea degradarilor elementelor nestructurale si a
componentelor instalatiilor aferente constructiei. Cutremurul asociat acestei stari limita este un
cutremur moderat, avand o probabilitate de aparitie mai mare decat cel asociat starii limite
ultime (perioada medie de revenire 30 ani).
Valorile deplasarilor dr se calculeaza folosind ipoteze ale rigiditatii elementelor structurale
conforme cu gradul de interactiune intre elementele structurale si cele nestructurale.
Verificarea la deplasare se va face pe baza expresiei:
dr SLS = q*dr< dra SLS
Verificare la starea limita ultima (ULS): Verificarea are drept scop principal prevenirea
prabusirii inchiderilor si compartimentarilor, limitarea degradarilor structurale si a efectelor de
ordin II. Cutremurul asociat acestei stari limita este cutremurul considerat pentru calculul
rezistentei la forte laterale a structurii cutremur de cod.
In cazul unui cutremur puternic, rar, ce va produce degradari semnificative ale elementelor
de compartimentare si inchidere este de presupus ca legaturile dintre acestea si elementele
structurale vor fi compomise in cazul in care se iau masuri speciale. Prin urmare, aportul elmentelor
nestructuarale la rigiditatea globala a structurii, poate fi neglijata, iar valorile dr vor trebui calculate
in ipoteza rigiditatii corespunzatoare stadiului fisurat a elementelor structurale. In lipsa unei
abordari mai complexe, se admite a se evalua rigiditatea structurii folosind jumatate din
proprietatile de deformatie a elementelor structurale in stadiu nefisurat.
dr ULS = cq*dr < dra ULS
Mai jos sunt prezentate cele doua verificari corespunzatoare starii limite ultime si starii
limite de serviciu, sistematizat, in cazul celor doua variante de conformare structurala pentru cele
trei structuri cu niveluri diferite.
Tabelul 5.18. Cazul structurii tip St14_v1, verificarea corespunzatoare starii limita ultima (ULS),
regim de inaltime P+14.
COMB1 - COMB2 -
Sx Sy ULS
etaj drx/h dry/h cq*drx/h cq*dry/h
14 0.00194 0.001734 0.018308 0.01639
13 0.00223 0.001814 0.021092 0.01763
12 0.00243 0.001866 0.022938 0.01803
11 0.0026 0.001908 0.024564 0.01846
10 0.00277 0.001953 0.026158 0.01866
9 0.00292 0.001975 0.027575 0.01866
8 0.00304 0.001975 0.028703 0.01866
7 0.00311 0.001949 0.029421 0.01842
6 0.00314 0.001893 0.029638 0.01789
5 0.00309 0.001803 0.029238 0.01704
4 0.00297 0.001675 0.028092 0.01583
3 0.00276 0.001504 0.026101 0.01422
2 0.00147 0.001285 0.013929 0.01214
1 0.00206 0.001041 0.019489 0.00984
P 0.00117 0.000615 0.011027 0.00581
dra=0.025

TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT - 27 -
Se remarca in acest caz pentru structura tip St14_v1 ca o parte dintre valorile deplasarii relative de
nivel (etajele 3-10) nu se incadreaza in valorile admisibile si anume 0.025h (h - inaltimea etajului).
In cazul structurii tip St8_v1 pentru regimul de inaltime P+8 deplasarile relative de nivel se
incadreaza in valorile admisibile si pentru regimurile P+12 si P+14, iar o parte din deplasarile
relative de nivel nu se verifica. Iar in cazul structurii tip St8_v3 pentru regimurile de inaltime P+8
si P+12 deplasarile relative de nivel se incadreaza in valorile admisibile; pentru regimurile P+14 o
parte din deplasarile relative de nivel nu se verifica.
c. Forta taietoare de proiectare la baza structurii : Au fost analizate cazurile unor constructii (cu
regim de inaltime diferit P+8, P+12 si P+14) cu structura de tip dual (avand pozitii diferite ale
peretiilor structurali) in doua variante si s-a facut un studiu comparativ de preluare a fortei taietoare
de catre stalpii cadrelor sau peretii structurali la baza structurii.

Fig. 5.2. Schema in plan a structurilor tip St_v1si tip St_v3


Raportul fortei taietoare (in cazul combinatiilor de incarcari ULS sau SLS, cu seism avand directia
Y) la baza cladirii, a cadrelor si peretilor structurali pentru tipul de structura tip st_v1.
parter cadre pereti total participare participare
comb2 seism y-y (kN) (kN) (kN) Cadre (%) Pereti (%)
ULS st8_v1 1764 4570.26 6334.26 0.278 0.722
st12_v1 2274 7662.77 9936.77 0.229 0.771
st14_v1 2501 9329.51 11830.51 0.211 0.789

parter cadre pereti total participare participare


comb5 seism y-y (kN) (kN) (kN) Cadre (%) Pereti (%)
SLS st8_v1 1057 2742.86 3799.86 0.278 0.722
st12_v1 1364 4602.15 5966.15 0.229 0.771
st14_v1 1500 5601.49 7101.49 0.211 0.789
Raportul fortei taietoare (in cazul combinatiilor de incarcari ULS sau SLS, cu seism avand directia
Y) la baza cladirii a cadrelor si peretilor structurali pentru tipul de structura tip st_v3.
parter cadre pereti total participare Participare
comb2 seism y-y (kN) (kN) (kN) cadre (%) Pereti (%)
ULS st8_v3 978 2653.09 3631.09 0.269 0.731
st12_v3 976 3704.40 4680.40 0.209 0.791
st14_v3 1265 5695.99 6960.99 0.182 0.818

parter cadre pereti total participare Participare


comb5 seism y-y (kN) (kN) (kN) Cadre (%) Pereti (%)
SLS st8_v3 588 1594.69 2182.69 0.269 0.731
st12_v3 586 2224.29 2810.29 0.209 0.791
st14_v3 751 3420.90 4171.90 0.180 0.820

- 28 -
In figura de mai jos este prezentat studiu comparativ privind preluarea fortei taietoare in cazul
variantelor st_v1 si st_v3 pentru cele doua stari, starea limita ultima si starea limita de exploatare.

ULS Studiu comparativ privind preluarea fortei taietoare in cazul a doua conformari
de structura tip dual

14 P st8 v1
P st12 v1
12 P st14 v1
C st8 v1
10
C st12 v1
C st14 v1
8
P st8 v3
Nivel

6 P st12 v3
P st14 v3
4 C st8 v3
C st12 v3
2 C st14 v3

0
0.000 0.050 0.100 0.150 0.200 0.250 0.300 0.350 0.400 0.450 0.500 0.550 0.600 0.650 0.700 0.750 0.800 0.850 0.900 0.950 1.000

Procent preluare forta taietoare

SLS Studiu comparativ privind preluarea fortei taietoare in cazul a doua conformari
de structura tip dual

14
P st8 v1
12 P st12 v1
P st14 v1

10 C st8 v1
C st12 v1

8 C st14 v1
Nivel

P st8 v3
P st12 v3
6
P st14 v3
C st8 v3
4
C st12 v3
C st14 v3
2

0
0.000 0.050 0.100 0.150 0.200 0.250 0.300 0.350 0.400 0.450 0.500 0.550 0.600 0.650 0.700 0.750 0.800 0.850 0.900 0.950 1.000

Procent preluare forta taietoare

Fig. 5.3. Reprezentarea grafica a preluarii fortei taietoare de catre elementele structurale
pentru tipurile structurale St_v1si tip St_v3
Pentru cele doua structuri studiate st_v1 si st_v3 (de pozitionare a peretiilor structurali in doua
moduri diferite si pentru trei regimuri diferite de inaltime) se constata puncte comune (valori
apropiate) de preluare a fortei taietoare atat in cazul peretiilor cat si in cazul stalpilor cadrelor;
acestea sunt in dreptul etajului doi si etajului cinci.

5.3. Studiu influentei poziiilor pereilor structurali asupra comportrii unor cldiri cu sistem
structural dual in domeniul neliniar

Procedeele de calcul static neliniar sunt folosite in metodologiile de proiectare bazate pe


deplasare, in care deplasarile laterale sunt considerate principalul parametru de caracterizare al
raspunsului seismic al structurilor, pentru ca valorile deplasarilor laterale reprezinta criteriul de
referinta pentru estimarea degradarilor structurale si nestructurale la atacul seismic.
Cerintele seismice se stabilesc pe baza spectrelor seismice de deplasare, functie de
caracteristicile cutremurelor si proprietatilor de rigiditate si de rezistenta ale structurii. Pornind de la
deplasarile laterale impuse structurii se determina rotirile in articulatiile plastice formate in

TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT - 29 -
mecanismul structural, care se compara cu capacitatea de rotire a elementelor structurale,
determinata functie de alcatuirea si de armarea elementelor si de valoarea fortelor axiale si taietoare.
Calculul static neliniar a fost realizat cu ajutorul programelor de calcul SAP si XTRACT
care ofera facilitati importante pentru simplificarea calculului.
Etapele parcurse in vederea realizarii modelului de calcul sunt urmatoarele:
 Definirea modelului suprastructurii, considerand incarcarile gravitationale de lunga durata
si cazurile de incarcare seismice pe fiecare directie principala a cladirii;
 Calculul momentelor capabile considerand rezistentele medii ale otelului si betonului;
 Efectuarea echivalarii sistemului real cu mai multe grade de libertate printr-un sistem cu
un grad de libertate dinamica;
 Evaluarea cerintei de deplasare pentru sistemul cu un grad de libertate echivalent din
spectrele respunsului seismic, functie de caracteristicile de rigiditate si rezistenta ale
acestuia;
 Evaluarea cerintei de deplasare a sistemului real pe baza cerintei de deplasare a
sistemului cu un grad de libertate;
 Impingerea structurii pana cand se atinge valoarea cerintei de deplasare stabilita anterior;
 Verificarea mecanismului de plastificare, pus in evidenta prin impunerea cerintei de
deplasare a structurii. Se determina deplasarile relative de nivel, rotirile in articulatiile
plastice si se verifica inscrierea acestora in limitele admise;
 Se determina, de asemenea, raportul u/1 si se verifica daca factorul de comportare a fost
corect ales.
5.3.2. Comentarii privind rezultatele studiului in domeniul neliniar
Au fost analizate cazurile unor constructii (cu regim de inaltime P+8) cu structura de tip
dual (avand pozitii diferite ale peretiilor structurali) in doua variante si s-a facut un studiu
comparativ de preluare a fortei taietoare de catre stalpii cadrelor sau peretii structurali la baza
structurii, calculul efectuandu-se prin metoda statica neliniara (fig. 5.3.6).

Fig. 5.3.6. Schema in plan a structuri tip St_v1 si tip St_v2


Cea mai adecvata modelare pentru pentru cele doua variante studiate se poate realiza cu
programul de calcul SAP2000 versiunea 14. Modelarea peretiilor se realizeaza cu elemente
neliniare de arie (MS); elementul este format din mai multe straturi de material cu comportare
independenta, dar cu deplasari egale la noduri. Acesta cuprinde 2 straturi de armatura si un strat de
beton cu comportare neliniara pe directie verticala, care modeleaza comportarea neliniara la
incovoiere cu forta axiala. Pentru a prelua forfecarea, se prevede un al treilea strat care se comporta
liniar elastic. Matricea de rigiditate se compune ca suma a matricilor de rigiditate ale fiecarui strat.
Matricea de rigiditate a unui strat se calculeaza prin integrare Gauss cu 2x2 puncte, in baza
modulului de elasticitate tangent al fibrelor monitorizate (fig. 5.3.7).
Intrucat functiile de interpolare a deplasarilor si metodele de integrare numerica asociate
sunt valabile pentru comportarea elastica, este indicat ca discretizarea in elemente de arie sa fie in
functie de acuratetea dorita (elementele finite au fost discretizate cu latura de aproximativ 1m).

- 30 -
Fig. 5.3.7. Modelarea peretilor cu elemental neliniar de arie din SAP 2000 (vers. 14)[39]
Evaluarea structurii proiectate prin calcul static neliniar: etapele de calcul, determinarea
cerintelor de deplasare, curba forta-deplasare (verificarea structurii in termeni de rezistenta,
identificarea mecanismului de disiparea a energiei, verificarea deplasarilor relative de nivel,
verificarea rotilor plastice la atingerea cerintei de deplasare)

Fig. 5.3.8. si 5.3.9. Modelare 3D cu programul SAP 2000 pentru structurile tip St_v1 si tip St_v2
Stabilirea nivelului la care se dezvolta preponderant zonele plastic potentiale in pereti
Inaltimea zonei A, este lp = 0.4hw + 0.05 H w , unde H w - inaltimea totala a peretelui.
lp = 0.4 *19 + 0.05 * 27 = 2.8 + 1.35 = 4.15 , zona plastica pentru tipul de structura St_v1 si St_v2 ,
este parterul+primul nivel.
Pentru calculul static in domeniul neliniar de comportare s-au calculat valorile cerintelor de
deplasare pentru fiecare model structural conform prevederilor anexei D din normativul P100-

TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT - 31 -
1/2006. Calculul static neliniar efectuat cu programul SAP 2000 program care tine cont de
capacitatea din stadiul ultim si a artat o bun comportare si conformare a celor doua modele
structurale.
Determinarea cerintelor de deplasare - conform prevederilor anexei D Cod- P100/1-2006
M = 16036 KN masa sistemului MDOF, (a sistemului real cu mai multe grade de libertate
dinamica),
M - masa sistemului MDOF ( suma maselor de nivel mi ), F - taietoare de baza a sistemului MDOF,
M" - masa generalizata a sistemului echivalent SDOF, L" - coeficient de transformare
directia y-y directia x-x

nivel nod m*F1 m*F1*F1 nod F1 m*F1 m*F1*F1


8 1 1 16036 16036 1 1 16036 16036
7 32 0.929 14897 13840 32 0.94 15074 14169
6 30 0.838 13438 11261 30 0.859 13775 11833
5 28 0.729 11690 8522 28 0.756 12123 9165
4 26 0.603 9670 5831 26 0.634 10167 6446
3 24 0.466 7473 3482 24 0.496 7954 3945
2 22 0.325 5212 1694 22 0.351 5629 1976
1 20 0.189 3031 573 20 0.206 3303 681
p 18 0.068 1090 74 18 0.071 1139 81
82537 61313 85199 64331
L"/M" 1.35 L"/M" 1.32

d = (L"/M")*d" unde d - cerinta de deplasare la varf a structurii


d" - cerinta de deplasarea sistemului, cu un singur grad de libertate echivalent (deplasare spectrala
inelastica)
d" = Sdi (T) = cSDe(T) unde T- perioada sistemului cu un singur grad de libertate este egala
cu perioada structurii in cazul in care vectorul y reprezinta vectorul propriu al modului fundamental
de vibratie; si SDi(T) - spectru de deplasare al raspunsului inelastic
SDe(T) = Se(T)*(T/2p)2
Se(T) = agb(T) - este spectrul de raspuns elastic pentru componenta orizontala
c- coeficient de amplificare al deplasarilor, care tine seama ca in domeniul T < Tc (Tc perioada de
colt ) deplasarile seismice in raspunsului seismic liniar, 2 c = 3-2.5/Tc 1
Deplasari impuse structurii:
T ag Se(T) (T/2)2 SDe(T) SDi(T) d L"/M" d
dir x 0.6 2.3544 2.75 6.4746 0.0091282 0.1 0.08496 0.12 1.32 0.16
dir y 0.492 2.3544 2.75 6.4746 0.0061378 0.1 0.05713 0.08 1.35 0.11

T ( in ipoteza 0.5EcIc) = sqrtT (in ipoteza EcIc)


T ag Se(T) (T/2)2 SDe(T) SDi(T) d L"/M" d
dir x 1.04 2.3544 2.75 6.4746 0.027246 0.2 0.25359 0.36 1.32 0.48
dir y 1.12 2.3544 2.75 6.4746 0.0315866 0.2 0.29398 0.42 1.35 0.57
Fig. 5.3.10. Calculul deplasarii impuse pe cele directii ale cutremurului
Etapele de calcul necesare caracteristicilor sectionale si necesare generarii articulatiilor plastice
ale elementelor structurale (grinzi, stalpi si pereti structurali).
Se calculeaza caracteristicile betonului neconfinat, se vor folosi rezistentele medii;

- 32 -
Se genereaza curba de interactiune la incovoiere unidirectionala, folosind programul de calcul
XTRACT ( fig. 5.3.12 )
In functie de alura diagramei N-Mcap se aleg fortele axiale pentru care se vor genera diagramele
moment-curbura. Se propun ca forte axiale 0 si Nmax si un numar de forte axiale intre Ntu si 0,
0 si Nmax, Nmax si Nbu. (conform tabel 5.3.11 )

Nc Nb Nb/2 Nb/3 N=0 Nt


Denumire N1 N2 N3 N4 N5 N6
P_1_80x80_Sc_F25 16570 7400 3700 2466.67 0 -1767
M1 M2 M3 M4 M5 M6
0 1989 1631 1400 660 0
N1 N2 N3 N4 N5 N6
2_4_80X80_Sc_F20 15980 7425 3712.5 2475.00 0 -1131
M1 M2 M3 M4 M5 M6
0 1811 1445 1195 426.2 0
N1 N2 N3 N4 N5 N6
5_8_80X80_Sc_F16 15610 7441 3720.5 2480.33 0 -724
M1 M2 M3 M4 M5 M6
0 1697 1325 1064 273 0
P_1_75x75_Sc_F25 14760 6496 3248 2165.33 0 -1767
M1 M2 M3 M4 M5 M6
0 1693 1400 1214 616 0
N1 N2 N3 N4 N5 N6
2_4_75X75_Sc_F20 14170 6200 3100 2066.67 0 -1131
M1 M2 M3 M4 M5 M6
0 1527 1049 1001 398 0
N1 N2 N3 N4 N5 N6
5_8_75X75_Sc_F16 13800 6536 3268 2178.67 0 -724
M1 M2 M3 M4 M5 M6
0 1420 1115 902 255 0
Fig. 5.3.11. Centralizator privind curbe de interactiune N-M
In tabelul 5.3.12 sunt prezentate atat deplasrile maxime capabile obtinute inainte de ruperea
primului element sau grup de elemente, cat si valorile cerintelor de deplasare. In tabel mai este
prezentat si raportul intre deplasrile maxime capabile si cerinte, raport care arat c in ambele
cazuri deplasrile maxime capabile au valori mai mari decat cerintele.

Tip struct. St_v1 St_v2


Deplas. Max. (m) 0.61 0.58
Cerinta (m) 0.48 0.42
D/C 1.27 1.38

Fig. 5.3.12. Comparatia deplasarilor maxime si cerinte de deplasare pentru cele doua structuri
(conform P100-1/2006 anexa D)

TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT - 33 -
Fig. 5.3.13. Exemple ale elementelor structurale (stalpi si pereti) privind calculului curbelor de intercatiune N-M folosind programul de calcul XTRACT
Tablou articulatii plastice
Analiza modului de comportare in domeniul neliniar pentru cele doua modele structurale a
conturat un anume tipar in modul de aparitie a articulatiilor plastice:

Fig. 5.3.10. Tabloul articulatiilor plastice pentru tipul de structura st_v1 si st_v2
corespunzatoare cerintei de deplasare
In cazul structurii st_v1 apar articulatii in cazul grinzilor de cuplare la ambele capete dar nu
pe toata inaltimea structurilor si pentru stalpii aflati in vecinatatea peretilor structurali la mai multe
niveluri;
In cazul structurii st_v2 apar articulatii in cazul grinzilor de cuplare la ambele capete pe toata
inaltimea structurilor si pentru stalpii aflati la nivelurile inferioare.
Din studiu efectuat rezulta ca modul de amplasare a peretilor structurali si propunerea de indesirea a
acestora are un efect favorabil asupra structurilor duale prin plastificarea integrala a capetelor de
grinzi si reducerea aparitiei articulatiilor plastice din stalpi in alte sectiuni decat cele de baza.
Raportul fortei taietoare (in cazul combinatiilor de incarcari ULS sau SLS, cu seism pe cele doua
directii) la baza cladirii, a cadrelor si peretilor structurali pentru cele doua tipuri de structura
analizate tip st_v1 si tip st_v2.
parter cadre pereti total participare participare
seism y-y (kN) (kN) (kN) Cadre (%) Pereti (%)
NELINIAR st8_v1 3700 17646 21346 0.17 0.83
st8_v2 8481 20882 29363 0.29 0.71
seism x-x (kN) (kN) (kN) Cadre (%) Pereti (%)
NELINIAR st8_v1 7800 16729 24529 0.32 0.68
st8_v2 8069 42168 50237 0.16 0.84

Se remarca si in cazul analizei static neliniara pentru cele doua moduri diferita de pozitionare
a peretiilor, o variatie semnificativa a participarii peretiilor si cadrelor la actiuni seismice, in cazul
aceleiasi structuri.
5.4. Imbunatatirea comportarii la actiuni seismice a unor sisteme structurale existente prin
transformarea in sisteme duale
Pe parcursul studiilor prezentate, concluziile acestora au fost utilizate n evaluarea,
reabilitarea sau proiectarea unor structuri duale cum sunt: n cadrul proiectelor Modernizarea
staiilor de cale ferat la standarde europene staia Focani ansamblu de cldiri noi; Reabilitarea
infrastructurii educaionale n Municipiul Bucuresti cldiri tip coal; Reabilitarea infrastructurii
educaionale n Municipiul Prahova cldiri tip coal; Gara de Nord Bucureti consolidarea
corpurilor D i E .
5.4.1.Alegerea sistemului structural la actiuni seismice puternice.Cladirea de calatori Focsani.
In cadrul lucrarii Modernizarea statiilor de cale ferata la standarde europene statia FOCSANI
am proiectat si am participat ca asistent pe santier in cazul corpului A2 (regim de inaltime S+P+IV)
si corpului A3 (regim de inaltime P+I) sub indrumarea ing. Cristian Balan si dr. ing. Helmuth
Keober.

Fig. 5.4.2 Elevatile peretilor structurali Fig.5.4.3 Cladirea de calatori statia Focsani
Pentru cldirile supuse aiunilor seismice de mare intensitate alegerea sistemului si
conformarea structurala aru o mare importan. Tronsoanele A1, A3 si corpul B sunt structuri in
cadre. Tronsonul A2 a ridicat unele probleme datorita spatiului ce i-a fost alocat in ansamblul
corpului A. Astfel raportul mare intre lungime (42.0m) si latime (7.2m) putea conduce la efecte
nefavorabile cum ar fi: excitaii seismice asincrone ale fundaiei, torsiune general semnificativ, etc.
Ca urmare s-a optat pentru solutia mixta de alcatuire: cadre si pereti structurali. S-a realizat astfel o
constructie care preia avantajele celor doua sisteme: meninerea flexibilitii funcionale oferit de
structurile n cadre, respectiv asigurarea rezistenei i rigiditii necesare la preluarea aciunilor
orizontale oferite de structurile n diafragme. Necesitile funcionale ale construciei conduc la
existena mai multor elemente de rezisten cu alctuire neregulat de exemplu pereii n care golurile
sunt dispuse neordonat. Comportarea acestor elemente este dificil de precizat iar modelarea lor
pentru calcul nu este suficient de fidel n raport cu realitatea. Cldirea se ncadreaz n clasa II de
importan, construciile de importan deosebit la care se impune limitarea avariilor avndu-se n
vedere consecinele acestora.

Fig. 5.4.4. Detaliu de armare planseu Fig. 5.4.5. Detaliu din timpul executiei holului central

- 36 -
5.4.2. Imbunatatirea comportarii la actiuni seismice prin schimbarea sistemului structural;
cazul liceului teoretic Nichita Stanescu, Ploiesti
Proiectul cldirii existente a fost realizat n luna iulie 1969 conform Normativ P13 62, n
vigoare la acea dat, i a fost construit n anii 1960-1970. Construcia este compus din patru
corpuri de cldiri, dispuse n plan sub form de Z, desprite ntre ele prin rosturi antiseismice de
cca. 2,50 cm. Corpurile de cldire, toate cu regim de nlime P+2 i subsol tehnic parial, au forme
dreptunghiulare n plan.
Ansamblul constructiv al liceului are structura cu cadre din beton armat, dispuse pe directii
ortogonale. Peretii de compartimentare, desi in majoritate sunt din zidarie de caramida, cu grosime de
25cm, nu au fost conceputi ca elemente structurale. Din punct de vedere calitativ, constructia, cu
structura in cadre din beton armat, corespunde numai partial cerintelor de conformare antiseismica,
cele mai importante deficiente constau in dimensiunile sectionale mici si armarea transversala
insuficienta la stalpii cadrelor din beton armat.
Interventii structurale: Conform expertizei (realizata de expert ing. Sergiu Utza Baicoianu) s-
au analizat doua variante de interventii structurale. In varianta II se vor demola peretii interiori de
25cm grosime de la parter si etaj I si se vor transforma in pereti structurali.

Fig. 5.4.4. Fotografii cu corpul studiat


(fatade si imagine cu indepartarea tencuielii inainte de camasuieli)
In principiu, solutia constructiva de transformare a unor cadre in pereti structurali consta in
urmatoarele lucrari de interventie: consolidare prin camasuire, cu geometrie constanta pe toata
inaltimea a stalpilor ce devin bulbi de beton armat, pentru panourile de zidarie ce se incadreaza in
sistemul de pereti structurali adoptat. Zidaria existenta se desface numai cate 20 cm pe verticala
stalpilor existenti, spatiu in care se va dezvolta camasuiala. Prin renuntarea la demolarea si refacerea
integral a panourilor de zidarie de 25 cm se realizeaza importante reduceri a volumului de manopera
si material, respective a timpului de executie.
5.4.3.Imbunatatirea comportarii la actiuni seismice prin schimbarea sistemului structural
(sistem dual) in cazul scolii nr. 147 Petrache Poenaru
Scoala a fost executata in anii 1971 1972. Clasa de importanta II constructii de importanta
deosebita la care se impune limitarea avariilor avandu-se in vedere consecintele acestora. Cladirea in
forma de U este alcatuita din trei corpuri dreptunghiulare notate cu A, B si C si separate prin rosturi
antiseismice.

TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT - 37 -
Fig. 5.4.6. Imagini cu complexul scolii nr. 147
Structura este alcatuita din trei corpuri separate cu rosturi antiseismice zidarie portanta
intarita cu samburi de beton armat monolit. Plansee beton armat monolit alcatuit din placi cu centuri
pe ziduri portante si semicadre ( rigle si stalpi spre fatada ) acoperis tip terasa. Fundatii talpi continue
beton simplu cu socluri armate. Structura de rezistenta este de tip celular ( cu compartimentare rara )
cu ziduri structurale din caramida plina cu grosimea de 37.5 cm la exterior 25cm la interior.
Masurile propuse pentru remedierea acestei situatii si ridicarea gradului de asigurare in
special pe directiile transversale consta in placarea zidariei portante cu tencuieli armate cu asigurarea
conlucrarii cu stalpi si samburi existenti, eliminarea pe cat posibil a zonelor cu sectiune slaba,
repararea fisuriilor existente prin injectari sau daca este cazul prin reteseri, depistarea si repararea
altor deficiente ascunse.
5.4.4. Imbunatatirea comportarii la actiuni seismice prin schimbarea sistemului structural
(sistem dual) in cazul Corpului E din Ansamblu de cladiri Gara de Nord Bucuresti
Corpul E1, est o constructie executata in perioada 1932-1934, cu regim de inaltime
D+P+I+II+ III+IVpartial ). Structura cu zidarie portanta simla (ZNA) si accidental cadre din beton
armat, cu planse din beton armat in anumite locuri si cu plansee cu structura mixta lemn si stuf.
Compartimentare deasa, predominant tip fagure.

a b
Fig. 5.4.7. a - Fata da CorpE din Ansamblul Gara de Nord Bucuresti, b - Detaliu consolidare perete
structural beton armat

Pe baza observatiilor vizuale au fost constatate urmatoarele: constructia se afla intr-o stare
avansata de degradare, se constata fisuri pe ambele fatade; apar de asemenea fisuri la ancadramentul
ferestrelor (in spaletii dintre golurile geamurilor); se constata fisuri deschise la peretii interiori si in
pardoseli; se constata urme de igrasie pe pereti atat datorita lipsei izolatiei hidrofuge, cat si datorita
instalatiilor sanitare defecte si uzate; in subsol se constata o degradare accentuata a acoperirii de
beton, armaturile sunt intr-o stare avansata de corodare.

- 38 -
Din verificarile efectuate, la majoritatea elementelor rezulta un nivel de asigurare sub nivelul
minim cerut de normele actuale (R3min=0.65).
Din aceasta cauza ,in starea actuala , incadrarea in clasa de risc seismic RsI, constructie cu
risc ridicat de prabusire la cutremur de proiectare corespunzator. Solutiile propuse implica modificari
structurale majore, consolidare generala pe S+P+2E cu pereti structurali din beton armat (inclusiv
fundatiile subsolului), deci schimbarea totala a sistemului structural pentru Corpul E1 (conform
schitei de mai jos).
5.5. Observatii si concluzii
Performantele proiectarii seismice sunt direct legate de nivelul codurilor de proiectare, recent
au aparut doua coduri foarte importante pentru proiectarea cladirilor si anume: P100-1:2006, destinat
proiectarii seismice a cladirilor si CR 2-1-1.1, destinat proiectarii constructiilor cu pereti structurali
din beton armat, si mai putin complet pentru proiectarea sistemelor structurale duale.
Studiile prezentate in teza au fost efectuate pe modele (structuri) teoretice si pe constructii
existente si sunt desprinse urmatoarele observatii si concluzii:
5.5.1. Analiza efectuata in domeniul liniar
In cazul studiului influentei poziiilor pereilor structurali asupra comportrii unor cldiri cu
sistem structural dual in domeniul elastic se vor remarca urmatoarele concluzii si observatii:

Fig. 5.5.1. Schema in plan a structurilor tip St_v1 si tip St_v3


In functie de amplasarea peretilor structurali (de indesirea acestora) in cadrul aceleiasi
structuri pentru trei regimuri de inaltime diferite P+8, P+12 si P+14 se constata urmatoarele:
cresterea substantiala a perioadei proprii fundamentale, in cazul structurii cu regimul de
inaltime P+8 la P+12 se observa o sporire de peste 50 %, respectiv de la P+12 la P+14 o
sporire de aproximativ 20 % ;
nu toate deplasarile relative de nivel se incadreaza in valorile admisibile in cazul celor doua
stari limita ULS si SLS;
o preluare a fortei taietoare de catre cadre cu valoari relative de aproximativ (0.100 - 0.300)
sau de catre peretii structurali cu o valoare de aproximativ (0.700 - 0.900) pentru cele doua
structuri tip st_v1 si st_v3, distribuita pe toata inaltimea
Observatie
Se observa in cazul cele trei structuri analizate cu regimuri diferite de inaltime P+8, P+12 si
P+14, acelasi puncte comune (in aceste cazuri anumite niveluri) de crestere a fortei taietoare
preluata de pereti si descrestere a fortei taietoare preluata de cadre.
5.5.2. Analiza efectuata in domeniul neliniar
Pentru calculul static in domeniul neliniar de comportare, s-au calculat valorile cerintelor de
deplasare pentru fiecare model structural analizat conform prevederilor anexei D din normativul
P100-1/2006. Calculul static neliniar efectuat cu programul SAP2000, program care tine cont de
capacitatea din stadiul ultim, a aratat o buna comportare si conformare a tuturor modelelor analizate.
In cazul studiului influentei poziiilor pereilor structurali asupra comportrii unor cldiri cu
sistem structural dual in domeniul neliniar se vor remarca urmatoarele concluzii si observatii:

TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT - 39 -
Fig. 5.5.3. Schema in plan a structuri tip St_v1 si tip St_v2
Se observa si se recomanda ca in procesul de modelare declarearea articulatiilor plastice de
tip shell sa se realizeze numai in zona plastic potentiala. Acest lucru evita prelungirea
timpului de rulare fara influentarea rezultatelor.
Deplasarile maxime capabile au valori mai mari decat cerintele de deplasare (conform
prevederilor anexei D din normativul P100-1/2006);
Se remarca si in cazul analizei static neliniara pentru cele doua moduri diferita de
pozitionare a peretiilor, o variatie semnificativa a participarii peretiilor si cadrelor la actiuni
seismice, in cazul aceleiasi structuri.
Se constata o plastificare a grinzilor pe toata inaltimea structurii odata cu indesirea peretilor
structural
Observatii desprinse din analizele prezentate mai sus:
se recomanda reducerea sectiunii de beton pentru nivelurile superioare unde acestea sunt
solicitate mai putin (armate dupa criterii minim constructive);
influenta pozitionarii peretilor structurali asupra aparitiei articulatiile plastice in cazul
grinzilor de cuplare si a stalpilor.
Raspunsul structural al sistemelor duale, obtinut in urma calculului in cele doua domenii de
comportare elastic si inelastic este influentat de urmatorii factori: dimensionarea elementelor
structurale, regimul de inaltime si pozitioanarea peretilor structurali.
Se remarca o concluzie semnificativa, in cazul cresterii nivelurilor (de la P+8 la P+12 si la
P+14): exista o limita a eforturilor sectionale peste care diferentele intre valorile maxime ale de la
baza stalpilor obtinute in cele doua domenii de comportare, incep sa scada reducandu-se simtitor.
Aceasta limita se atinge atunci cand in cadrul tipului de structura duala procentul de preluare a
fortelor laterale de catre peretii structurali este mare. La structurile cu numar redus de niveluri acest
prag se poate atinge mult mai usor.

5.5.3. Observatii si concluzii in cazul unor cladiri existente a caror structuri au fost
transformate in sistem dual
In cadrul subcapitolului Imbunatatirea comportatrii la actiuni seismice a unor sisteme
structurale noi sau existente prin transformarea lor in sisteme duale, sunt enumerate si prezentate
succint tipuri de cladiri noi si existente a caror structuri au fost conformate si transfomate in vederea
imbunatatirii gradului de asigurare la actiuni seismice :
pentru tipuri de structuri existente cu alcatuire mixta din zidarie portanta confinata sau
neconfinata si cadre sau structuri in cadre transformate in urma proiectelor de consolidare in
sisteme duale prin introducerea unor pereti structurali de beton armat sau camasuiri a peretilor
existenti din zidarie (spre exemplificare scoli si gradinite din orasul Bucuresti, Ploiesti si
constructii cu destinatia cladiri de calatori c.f. Gara de Nord Bucuresti, cladiri de exploatare
pe tronsoanele de cale ferata Fetesti-Constanta si Brasov-Sighisoara).

- 40 -
tipuri de structuri nou proiectate (constructii cu destinatia cladiri de calatori de cale ferata
pozitionata in apropierea focarului seismic Vrancea), datorita zonarii seismice, a configuratiei
geometrice, a maselor insemnate asimetrice, a problemelor de torsiune generala, conformarea
acestora a condus la sisteme de tip dual, in situatia in care regimul de inaltime a acestor
structuri este scazut (S+P+4E)

CAPITOLUL 6. CONSIDERATII FINALE


6.1. Concluzii generale
Concluziile preliminare prezentate in cadrul tezei, la finalul fiecarui capitol, arata ca
modelarea si conformarea, deci proiectarea structurilor de tip dual (din beton armat), sunt intr-un
continuu proces evolutiv, strans legat de Codurile in vigoare (aflate intr-un proces de perfectionare si
aliniere la codurile europene).
Studiile de caz teoretice si practice efectuate au condus la urmatoarele concluzii generale:
Modul de pozitionare a peretilor structurali in cadrul aceleiasi scheme geometrice a unei
constructii de tip dual din beton armat (pentru trei regimuri diferite de inaltime), analizata
liniar si neliniar, influenteaza semnificativ urmatorii parametrii:
 deplasarile absolute si relative obtinute; acestea cresc sau scad in functie de
amplasarea peretilor si de regimul de inaltime;
 procentul de preluare a fortei taietoare a elementelor structurale de catre peretii
structurali si stalpii cadrelor.
In cazul constructiilor existente:
 transformarea structurii existente in sistem dual a condus la imbunatatirea gradului de
asigurare la actiuni seismice;
 pentru constructiile nou proiectate cu regim de inaltime redus, amplasate in zone cu
seismicitate ridicate, cu incarcari semnificative, cu mase asimetrice si nu in ultimul
rand cu probleme de torsiune se impune aplicarea sistemului dual.
6.2. Contributii personale
I. Sinteza datelor din diverse publicatii privind modelarea si conformarea structurilor de tip dual
supuse actiunilor seismice.
II. Modelarea spatiala in domeniul liniar si neliniar a unei structuri duale, cu diverse pozitii ale
peretilor, pentru trei regimuri diferte de inaltime. Recomandari privind analiza static neliniara
in cazul structurilor cu sistem dual.
III. Recomadarea modelarii cu elemente neliniare de arie in cazul constructiilor cu pereti structurali
(elementul finit este format din mai multe straturi de material cu comportarea independenta, dar
cu deplasari egale la noduri). Discretizarea in elemente de arie se face in functie de acuratetea
dorita.
IV. Efectuarea in domeniul liniar a opt studii de caz (pentru trei regimuri de inaltime diferita)
privind structurile duale solicitate la actiuni seismice. Compararea rezultatelor privind aceste
tipuri de structuri a permis determinarea influentei pozitionarii peretilor structurali asupra
modului de preluare a fortelor orizontale. Se remarca variatia semnificativa a preluarii fortelor
orizontale in functie de amplasarea peretilor structurali.
V. Efectuarea in domeniul neliniar a doua studii de caz realizate pe modele spatiale. Modelarea s-
a efectuat fara considerarea cuplarii peretilor structurali prin intermediul riglelor de cuplare. Se
remarca si in cazul analizei static neliniara, pentru cele doua moduri diferite de pozitionare a
peretiilor, o variatie semnificativa a participarii peretilor si cadrelor la actiuni seismice, in
cazul aceleiasi structuri.

TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT - 41 -
VI. Punerea in evidenta a efectelor trecerii studiului de la analiza liniara la analiza neliniara.
VII. Evidentierea, pe baza analizei rezultatelor studiilor de caz, a conformarii inacceptabile a
structurii care supusa la actiuni seismice conduce la cedare totala de nivel.
VIII. Aplicarea practica a sistemului dual pe structuri existente si imbunatatirea comportarii acestora
la seism (cladire de exploatare a cailor ferate, constructii tip scoala).
IX. Utilizarea sistemului dual in cazul unei structuri noi cu regim de inaltime mic amplasata intr-o
zona cu risc seismic ridicat. Rezolvarea problemelor legate de caracteristicile geometrice,
rigiditati, mase asimetrice si torsiune.
6.3. Valorificarea lucrarii
Valorificarea tezei de doctorat s-a concretizat prin:
 publicarea a sapte lucrri tiinifice dintre care trei ca autor unic, in plus fiind in curs de
aparitie o lucrare in Buletinul stiitific al UTC Bucuresti;
 imbunatatirea comportarii la actiuni seismice severe a unor cladiri, transformadu-le sistemul
lor structural in sistem dual (in calitate de inginer proiectant);
 sustinerea n plenul catedrei de Mecanic, static i dinamica construciilor a trei referate de
doctorat;
 participarea in cadrul unui contract de cercetare CNCSIS, cu lucrarea Modelarea si calculul
structurii de tip dual.
Directii viitoare de cercetare:
 studiul conformarii structurilor duale in cazul ultimelor niveluri;
 studiul influentei pozitiilor peretilor structurali asupra comportarii unor cladiri cu sistem
structural dual si alegerea metodei optime de calcul;
 perfectionarea conformarii structurilor existente in vederea imbunatatirii comportarii acestora
la actiuni seismice puternice.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
A. Carti tehnice de specialitate; Coduri; Publicatii si Contracte
1. Agent R., Constructii de beton armat, I.C.B 1984
2. Agent R, Postelnicu T.Calculul structurilor cu diafragme de beton armat , Editura
3. Ardelea A, Rus A, C Bucur Bearing masonry structures case studies regarding the expert appraisal
and reabilition Buletin Stiintific al UTCB nr.3, 2006 ISSN-1224-628X, pp 63-79.
4. Ardelea A, Rus A, C Bucur Reabilitarea constructiilor utilitare pentru calea ferata Revista
constructiilor nr.32 noiembrie 2007, pp 38-45 ISSN 1841- 1290
5. Banut V, Calculul neliniar al structurilor. Editura tehnica 1981
6. Bucur C, Ardelea A., Rus A, - Influence of the structure modelling on the structural response of a multi
storied shear walls building, A 5-a Conferinta internationala de elemente finite si de frontiera Oradea
mai 2000 Section 2.2 Proceedings pp 23-31
7. Bucur Carmen, Rus A, Bucur V. Mircea, Moise D. Ionut Scenarios for the checking for progressive
collapseof a dual system reinforced concrete building Rev.Roum.Sci.Techn.-Mec.Appl,Tome 54 Nr.3...,
Bucarest 2009
8. Chopra A.K. Dynamic of structures Pretince Hall, 1995.
9. Chopra A.K. A modal pushover analysis procedure to estimate seismic demans for buildings, Theory
and preliminary evaluation,Universitatea of California Berkeley
10. Clough R. W. si Penzien J., Dinamics of structures- second edition International Editions 1993
11. Dubina D., Lungu D., Constructii amplasate in zone cu miscari seismice puternice, Editura Orizonturi
Universitatea Timisoara 2003
12. Dabija, F. Structuri de rezistenta la cladiri civile, I.C.B. 1980

- 42 -
13. Keober H. Contributii privind alcatuirea si calculul structurilor metalice multietajate in cadre
contravantuite excentric teza de doctorat- 2005, conducator stiintific Nicolae Patarniche
14. Ilie, Gh., Fierbineanu, V., Stnil, N., Petrescu, I., Mecanica Construciilor, Editura Tehnic,
Bucureti, 1987
15. Ifrim M., Dinamica structurilor si ingineria seismica, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1984
16. Macavei, F., Poterau, V. F., Complemente de dinamica structurilor, Editura Virginia, Iai, 1994.
17. Mariusciac D., Dumitras M. ,Andreica H. A., Bogdanovits P.si Munteanu C. Proiectarea structurilor
etajate pentru constructii civile, Editura Tehnica Bucuresti 2000
18. Paulay T., Bachman H. si Konrad Moser, Proiectarea structurilor din beton armat la actiuni seismice,
Editura Tehnica Bucuresti 1997
19. Paulay T., M.J.N. Priestley, Seismic design of rienforced concrete and masonry buildings, A
Interscience Publication 1992
20. Postelnicu T. Pavel C., Preziceri privind schematizarea pentru calcul al structurilor cu diafragme de
beton armat pentru cladiri multietajate, Constructii nr.9-10/1988
21. Postelnicu T., F. Tilimpea, D. Zamfirescu, Structuri de beton armat pentru cladiri etajate, Ed Matrix
Rom Bucuresti 2007
22. Rus A. Conformarea la actiune seismic a unei structuri in system dual Studiu de caz P+8 -
Sesiunea de comunicari stiintifice a catedrei de mecanica tehnica si mecanisme SIMEC 2010, Matrix
Rom Bucuresti 2010.
23. Rus A., Balan C., Kober H., Bucur C. Structures with high seismic risk Case study , Passenger
Building, Romania Durability and maintenance of concrete structures, International Symposium
Proceedings pp 139-246, Ed Secon EDGH oct2004
24. Rus A., Ardelea A.,Balan C., Kober H., Bucur C. Passenger building Focsani _ Case Study
Annual Session of Scientific Paperss IMT ORADEA, May 2006 rezumat largit in volum lucrarea 7
pag. 11, ISSN 1583-0691, Ed. Universitatii din Oradea CNCSIS accredition 2002-2004. Tehnical review
Clasa B- 2005
25. Rus A.(2008) Studiul aplicrii sistemului dual la construcii noi i existente referat 1
26. Rus A. (2009) Modelarea n calculul structurilor de tip dual referat 2
27. Rus A. (2010) Conformarea structurilor duale la actiuni seismice referat 3
28. Stanescu Th., Rus A.,Kober H., Zamfir S.,Bucur C,Reabilition of the Metallic Structures for the roof in
Bucharest North Station - Steel -A new and traditional material for building ICMS 2006-Conferinta
international, septembrie 2006, Romania- Proceedings published by taylo & Francis/Balkema ISBN10:0-
415-40814-2; ISBN13:978-0-415-40817-2,Great Britain, pp639-646
29. Vlaicu Ghe. Contributii la perfectionarea metodelor de proiectare antiseismica a structurilor mixte cu
diafragme prefabricate si cadre din beton armat teza de doctorat- 1999, conducator stiintific Dan
Dumitrescu
30. Titaru E., Capatana D., Aspecte ale efectelor de interactiune la structurile de beton armat alcatuite din
cadre si pereti structurali, Constructii 4 5/1985.
31. *** Normativul pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social culturale,
agroozotehnice si industriale- P100-1992
32. *** Eurocode 8 Design Provision for Earthquake Resistance of Strctures CEN European Committee for
Standardization,1994
33. *** Cod de proiectare seismica ,ParteaI ,Prevederi de proiectare pentru cladiri P100-1/2006
34. *** Contract 217 din 14.11.2005 (ctr.U.T.C.B. nr. 158/02.08.2005) - Proiectarea seismica a cladirilor
volumul 2 comentarii si exemple da calcul responsabil lucrare Tudor Postelnicu
35. *** Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor cu structura din diafragme de beton P85-1982
36. *** Cod pentru proiectarea constructiilor cu pereti structurali din beton armat P85-1996
37. *** Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat CR 2-1-1.1-2005
38. *** Proiect CNCSIS cod ID_8, nr.362/2007 2010, Tema Prabusire progresiva - din Planul National de
Cercetare Dezvoltare Inovare PN II, Programul Idei.
39. ***AICPS-Asociatia inginerilor constructori proiectanti de structuri Review, 1-2/2011
40. *** Cod de proiectare seismica ParteaIII Prevederi pentru evaluarea seismica a cladirilor existente
P100-3/2008

TEZA DE DOCTORAT-REZUMAT - 43 -
B. Proiecte realizate si executate de autor din domeniul tezei de doctorat
41. Complex feroviar RAPID consolidare +RK Tribuna I + copertina oficiala 2000 ISPCF (structura
mixta beton armat si acoperis metalic) (sub indrumarea Prof.dr.ing. Virgil Fierbinteanu si Prof.dr. ing.
Serban Dima)
42. RK Cladire si instalatii regulator de circulatie corp C Gara de Nord Bucuresti 2001 ISPCF (sub
indrumarea dr. ing. Expert Tudor Postelnicu)
43. Reabilitarea liniei de cale ferata Bucuresti-Constanta coridor IV Expertizarea si R.K. cladiri de
exploatare ( transformarea structurilor in sisteme tip dual) 2001 ISPCF (sub indrumarea. Expert ing.
Cristian Balan si Expert Prof. dr.ing. Nicolae Topa)
44. Modernizarea statiilor de cale ferata la standarde europene statia FOCSANI corp A2 si corp A3
2002 ISPCF (sub indrumarea ing. Cristian Balan si dr. ing. Helmuth Keober)
45. Modernizarea liniei c.f. Bucuresti-Constanta. Consolidarea cladirilor de exploatare (transformarea
sistemelor structurale (transformarea in sistem structural dual) 2003 ISPCF (sub indrumarea Expert
ing. Cristian Balan)
46. Reabilitarea Infrastructurii Educationale in Municipiul Bucuresti
Expertiza tehnica scoala nr. 311; scoala nr.206; scoala nr.3 de Muzica si Arte Plastice; scoala nr. 5; scoala
nr. 147; scola nr. 16; scoala nr. 66; scoala nr. 81; scoala nr. 153; scoala nr. 308; scoala nr. 310; scoala nr.
119; scoala nr. 129; scoala nr. 133; scoala nr. 98 2004 - 2005 (sub indrumarea Expert ing. Aurel
Ardelea)
47. Reabilitarea Infrastructurii Educationale in Municipiul Prahova Liceul teoretic Nichita Stanescu, oras
Ploiesti (sub indrumarea Expert ing. Baicoianu)
48. Asistenta tehnica privind pregatirea unor lucrari de modernizare a unor statii de cale ferata din
Romania. Statia Bistrita Nord. Cladirea de calatori (corp A structura existenta expertiza si consolidare;
corp B cladire noua) -2008 ISPCF (sub indrumarea Expert ing. Mircea Modreanu)
49. Gara de Nord Bucuresti. Expertiza tehnica si consolidarea corpurilor D si E ( prin consolidarea
transformarea structurilor in sistem dual) (sub indrumarea ing. Expert Aurel Ardelea) -2010 ISPCF
50. Reabilitarea liniei de cale ferata Brasov-Simeria, parte componenta a coridorului IV Pan European,
pentru circulatia trenurilor cu viteza maxima de 160km/h -tronsonul Brasov-Sighisoara. Consolidarea
cladirilor de exploatare feroviara (STUPINI; ALBESTI; FELDIOARA) 2010-2011 ISPCF

- 44 -

S-ar putea să vă placă și