Sunteți pe pagina 1din 26

POLUAREA FONICA A ORASULUI IASI

CUPRINS
Argument 3

Cap. I: Definirea zgomotului 4

Cap. II: Surse de zgomot 6

2.1. Zgomotul produs de mijloacele de transport rutier 7

2.2. Zgomotul provenit de la mijloacele de transport : feroviar si tramvaie 8

2.3. Zgomotul provenit de la traficul aerian 11

2.4. Zgomotul provenit din activitati urbane 12

Cap. III: Aparate de monitorizare a sunetelor, unitate de masura 14

Cap. IV: Influenta poluarii fonice asupra populatiei 16

Cap. V: Masuri de prevenire si combatere a zgomotului urban 18

Cap. VI: Studiul de caz - poluarea fonica in orasul Iasi 19

6.1. Date generale despre Municipiul Iasi 19

6.2. Masuri de reducere a zgomotului in Judetul Iasi 22

Bibliografie 24

2
Argument

Zgomotul poate fi o forma de poluare care caracterizeaza zonele urbane si industriale.


Afecteaza nu doar auzul uman, ci toate functiile acestuia. Unitatea de masura pentru a stabili cat
de puternic este un sunet se numete decibel. Un decibel descrie diferena minim ntre doua
sunete pentru a putea fi auzit de oameni. Soptitul are o intensitate de 20 decibeli, n timp ce
sunetul produs de un avion n decolare are o intensitate de 150 decibeli.

Poluarea fonica se refera la niveluri iritante sau chiar vatamatoare ale zgomotului. ntr-
adevar, expunerea la un sunet mai putenic de 85 decibeli pentru mult timp poate cauza surzenie
pe timp ndelungat. Sunetele intense ne pot influenta, de asemenea, sanatatea mintala. Acestea
fac oamenii mai agresivi si stresati. De asemenea, mpiedica concentrarea si, astfel, nu putem lua
decizii corecte. n acelasi timp, tensiunea si secreia sucurilor gastrice cresc, acestea putand
cauza ulcer.

Factorii care cauzeaza poluarea fonica sunt destul de cunoscuti, traficul intens,
masinarii, muzica data la maxim, explozii si trageri (in realitate, cat si n filme). Este o problema
usor trecuta cu vederea ca fiind ceva lipsit de importana, mai ales comparata cu alte feluri de
poluare care afecteaza mediul nconjurator n mod direct. Totusi, aceasta este felul de poluare
care afecteaza oamenii mai mult ca oricare dintre specii, iar astfel, noi trebuie sa o controlam.
Descentralizarea autoritatilor si serviciilor (precum farmacii, banci, scoli) i vor face pe oameni
sa prefere spatii alternative de locuit, departe de orase si poluare fonica. Aceasta este o buna
modalitate de a aborda si alte probleme, cum ar fi efectul de sera in orase.

3
Cap. I: Definirea zgomotului

Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului. La oameni auzul are loc
cand vibratiile de frecvente ntre 15 i 20.000 de hertzi ajung la urechea interna. Hertzul, sau Hz,
este unitatea de msura a frecventei egal cu o perioada pe secunda. Astfel de vibratii ajung la
urechea interna cand sunt transmise prin aer, si termenul sunet este ceva restrictionat la astfel
de unde care vibreaza n aer. Fizicienii moderni, nsa, extind termenul pentru a include vibratii
similare n medii lichide sau solide.

Un caz particular de sunet este zgomotul, care se remarca prin lipsa obiectiva sau
subiectiva a unei ncarcaturi informaionale. Zgomotul deranjeaza fie prin senzatia neplacuta pe
care o produce, fie prin efectul negativ asupra transmiterii de informatie. Orice zgomot poate fi
perceput ca sunet util daca i se atribuie o valoare informationala.

Zgomotul definit de fizicieni este o suprapunere dezordonata de sunete cu frecvente si


intensitati diferite. La noi in tara, notiunea de zgomot este cuprin orice fenomen acustic care
produce o senzatie auditiva considerata suparatoare .

Poluarea fonica : Zgomotul poate fi o form de poluare care caracterizeaza zonele


urbane si industriale. Afecteaza nu doar auzul uman, ci toate funciile acestuia. Unitatea de
masura pentru a stabili cat de puternic este un sunet se numeste decibel. Un decibel descrie
diferena minima ntre doua sunete pentru a putea fi auzit de oameni. Soptitul are o intensitate de
20 decibeli, n timp ce sunetul produs de un avion n decolare are o intensitate de 150 decibeli.

Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale caror
intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv.

Desi sunetele puternice sau nspaimantatoare fac parte din natura, n ultimele doua secole
zonele urbane si industriale au devenit extrem de zgomotoase.

4
Autovehiculele si n special autoturismele sunt principala sursa de poluare a aerului n
zonele urbane. Femeile nsacinate si copiii, tinerii si cei cu probleme respiratorii sunt supusi
celor mai mari riscuri de sanatate. n UE circa 28% din emisile de gaze au efect de sera, 84%
dintre acestea provenind din transportul rutier.

Intensitatea sunetelor se masoara n decibeli. Scala decibelilor este logaritmica: o crestere


a sunetului cu trei decibeli echivaleaza cu dublarea volumului sunetului. n salbaticie, nivelul
normal al sunetelor ar fi de 35 de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste este de 65 pana la
70 de decibeli si traficul genereaza sunete de pana la 90 de decibeli. La intensitatea de 140 de
decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umana si poate chiar afecta sistemul auditiv.

Se estimeaza ca mai mult de 100 de milioane de europeni sunt expusi la o poluare fonica
din cauza traficului rutier de peste 65 de decibeli, un nivel considerat inacceptabil de catre
medici si oameni de stiinta.

Fig.1. Propagarea sunetului

5
Cap. II: Surse de zgomot
1. Zgomotul produs de mijloacele de transport rutier

Zgomotul produs de vehiculele rutiere are un spectru de frecventa foarte larg, el fiind
centrat intre 500 Hz si 1000 Hz. Nivelul puterii acustice a unui vehicul variaza in functie de
parametrii de constructie ( conceptie, fabricatie si intretinere ).In timp ce motoarele actuale sunt
tot mai performante pe plan energetic, vehiculele cu gaz natural si cele electrice sunt mult mai
silentioase.

1. Zgomotul provenit de la mijloacele de transport feroviar si tramvaie

In domeniul transportului feroviar, poluarea sonora provine din:

Activitatea propriu-zisa de transport feroviar ( prin zgomotul produs de


circulatia vagoanelor si a locomotivelor si de semnalizarea acustica )

Activitatea din depourile de locomotive

Activitatea din statule de cale-ferata.

Zgomotul determinat de circulatia vagoanelor apare ca rezultat al vibratiilor si socurilor


diferitelor parti componente ale vagoanelor ( nivelul zgomotului poate atinge 125-130 dB ), cel
mai intens fiind cel provocat de lovirea rotelor de neuniformitatile liniei. Acest tip de zgomot se
propaga la distante mari de axa caii ferate.

Zgomotul locomotivelor apare in timpul deplasarii trenurilor, nivelul acustic crescand cu


6-7 dB. Zgomotul statiilor de cale-ferata , este influentat de volumul traficului, de gradul de
dotare tehnica si de puterea mijloacelor de tractiune aflate in functiune in statiile de cale-ferata si
in triaje.

2. Zgomotul provenit din traficul aerian


In ultimele decenii, datorita globalizarii, a crescut interesul fata de transportul aerian. In
ultimii ani, din punct de vedere al protectiei mediului, cerintele fata de aeronave au fost inasprite
si datorita necesitatii reducerii poluarii fonice. In ultimii 30 de ani, emisia de zgomot a
aeronavelor a scazut cu circa 10-15 dB. Pentru evitarea poluarii fonice si protejarea populatiei se
impune schimbarea rutelor aeronavelor deasupra zonelor nepopulate.

3. Zgomotul provenit din activitati urbane Pe langa zgomotul generat de trafic se adauga si
zgomotul din piete, locuri de joaca, terenurile sportive , artificiile, discotecile si cluburile,
terasele, service-auto.

6
4. Zgomotul provenit din industrie poate preveni de la turnatorii, otelarii, ventilatoare
industriale si instalatii care elibereaza aburul in atmosfera.

2.1. Zgomotul produs de mijloacele de transport


rutier

Zgomotul produs de autobuze


Autobuzele sunt una din principalele surse care contribuie la ridicarea nivelului de
poluare sonora in mediul urban.

Dintre principalele surse de zgomot la autobuze sunt: motorul cu sistemele de admisie si


evacuare, vibratia caroseriei, franele si rulajul anvelopelor. Agregatul de forta, care cuprinde
motorul si cutia de viteze poate sa produca vibratii intense; de asemenea pot sa produca vibratii
arborele cardanic, puntea din spate si rotile. La motor principalele surse de zgomot sunt sistemele
de admisie si evacuare, precum si suprafetele in vibratie ale blocului cilindrilor, ale chiulaselor si
ale capacelor camelor de distributie.Particularitatile de functionare ale motoarelor de autobuze
constau in regimurile variabile, care maresc intensitatea zgomotelor.

7
Nivelurile generale maxime la motoarele de autobuze sunt de 110-112 dB. La modificarea
turatiei, de la valoarea minima la cea maxima, nivelul de zgomot creste cu 12018 dB, ceea ce
corespunde unei mariri a zgomotului de cel putin trei ori. Componentele zgomotului de admisie
sunt amplasate in special in domeniul frecventelor joase si al frecventelor medii ale spectrului.
Zgomotul care apare in procesul de ardere se manifesta sub forma unor impulsuri de vibratii.

Sursele de zgomot care apar ca rezultat al vibratiei peretilor si chiulasei blocului


cilindrilor si a capacelor mecanismului de distributie cu supape sunt: momentul motorului,
fortele de inertie ale maselor in miscare de translatie si cuplurile de inertie ale maselor in miscare
de rotatie.

Zgomotul transmisiilor cu roti dintate folosite de motoarele autobuzelor in cutiile de


viteze si in diferentialul transmisiei depinde in special de calitatea suprafetelor laterale ale
dintilor, de frecarea intre roti, de precizia de montare a rotilor si de gradul de neuniformitate al
cuplului de rotatie al motorului.

In scopul reducerii nivelului de zgomot, pardoseala autobuzelor se executa intr-o


structura care asigura un grad mare de izolatie contra vibratiilor si a zgomotului.Din punct de
vedere al zgomotului produs, sistemele de franare ale autobuzelor au fost pana in prezent studiate
nesatisfator. Se stie ca franele pot sa produca un zgomot deosebit de neplacut pentru auz.Dintre
principalele surse de zgomot ale franelor, se pot mentiona vibratiile discului-suport, ale
tamburilor si ale sabotilor.

2.2. Zgomotul provenit de la mijloacele de


transport: feroviar si tramvaie

1. Zgomotul provenit de la transporturile feroviare

Dezvoltarea intensa a tehnicii moderne si cresterea importanta a traficului de marfuri si


pasageri, precum si a vitezei de deplasare a trenurilor, a dus la cresterea nivelului de zgomot in
transporturile feroviare.

Acest zgomot actioneaza in mod nefavorabil asupra persoanelor care locuiesc in


apropiarea statiilor sau a liniilor de cale ferata.

In cazul vagoanelor, zgomotul apare ca rezultat al vibratiilor si socurilor diferitelor parti


componente ale vagonului: cum sunt elementele de rulare, sabotii de frana, s.a. .La deplasarea

8
trenurilor cu o viteza de 70-80 km/ora pe sine montate pe traverse de beton armat nivelul
zgomotului la osii atinge 125-130 dB, fiind apropiat de pragul durerii.

Odata cu cresterea vitezei de deplasare de la 20 la 100 km/ora, nivelul zgomotului


exterior, la nivelul ferestrei vagonului, creste in medie pentru fiecare marire a vitezei cu 1
km/ora, astfel: pentru trenurile de persoane cu 0,37 dB; pentru trenurile de marfuri cu 0,3 dB si
pentru locomotve cu 0,23 dB.

La o viteza de deplasare de 110-120 km/ora, nivelul zgomotului exterior la nivelul


ferestrei vagonului este de 110-115 dB.

Zgomotul care apare la deplasarea vagoanelor se propaga la distante mari fata de axa caii
ferate. Zgomotul cel mai intens produs la circulatia vagoanelor este provocat de lovirea rotilor de
neuniformitatile liniei si de joante. Acest zgomot se poate diminua prin reducerea uzurii
ondulatorii a sinelor, prin realizarea caii fara joante si prin asezarea unor garnituri de cauciuc
intre talpa sinei si traversa. Prin aplicarea acestor masuri, nivelul de zgomot se poate produce cu
6-12 dB, iar ca perceptie subiectiva zgomotul se reduce de 2-2,5 ori.

Zgomotul la franarea vagoanelor si la lovirile tirantilor de frana se inlatura total prin


inlocuirea franelor cu saboti prin frane cu disc. Franele cu discuri au o functionare silentioasa si
in acelasi timp sunt mai eficiente. Zgomotul exterior se poate reduce si prin realizarea unor roti
silentioase cu garnituri de cauciuc. Asemenea tipuri de roti sunt utilizate cu rezultate bune la
tramvaie si la metrouri. La vagoanele de cale ferata, utilizarea acestor tipuri de roti nu a iesit inca
din stadiul experimentarilor.

2. Zgomotul provenit de la tramvaie

O parte insemnata a traficului de calatori in marile aglomerari urbane este asigurata de


tamvaie. Zgomotul generat in timpul circulatiei unor tramvaie actioneaza in mod nefavorabil
asupra calatorilor, personalului de deservire, cat si asupra populatiei din arterele strabatute de
acestea. Sursele de zgomot si vibratii de la tramvaie pot fi exterioare sau interioare. Cele mai
importante surse de zgomot si vibratii exterioare sunt rularea rotilor pe sine, sistemele de
suspensie, actiunea de franare.
Zgomotul de rulare este produs de toate elementele aflate in contact direct in momentul
rularii, ca sinele si rotile cu bandajele lor metalice. Daca suspensia sasiului nu este suficient de
eficace, este posibil ca intreaga structura metalica a vagonului sa intre in vibratie.
Alte surse principale de zgomot si vibratii exterioare sunt motoarele electrice de
antrenare, transmisiile cu roti dintate, compresorul de aer, sistemul de ventilare, contactoarele
etc.
Transmiterea zgomotului exterior spre interiorul vagonului de tramvai se face pe doua cai
mai importante:
Prin aer, prin canalele de ventilatie sau alte orificii, prin neetanseitati; aceasta
componenta fiind denumita zgomot aerian;

9
Prin structura vagonului sub forma de vibratii, reprezentand zgomotul structural al
vagonului.
In cazul tramvaielorsutiile de combater zgomotului si vibratilor pot fi impartite in doua mari
categorii: solutii care se refera la vehiculul propriu-zis; solutii care se refera la calea de rulare si
mediul inconjurator si care sunt specifice in functie de posibilitatile existente. Pentru a se realiza
un vehicul silentios este necesar sa se gaseasca cele mai eficiente solutii de combatere a
zgomotului si vibratiilor la diferite subansambluri care sunt rotile de rulare, suspensia vehiculului
fata de cale, sistemul de tractiune si miscare, sistemul de franare, structura vagonului, etc.

Fig.2. Tramvaiul- cel mai zgomotos mijloc de transport


`

Fig.3. Harta rutiera

ziua

10
Fig.4. Harta rutiera

noaptea

Criterii pent

2.3. Zgomotul provenit de la traficul aerian

Dezvoltarea pe plan mondial a transporturilor aeriene, ca urmare a avantajelor pe care le


ofera in raport cu transportul de suprafata, a condus la cresterea intr-un ritm remarcabil a
numarului de avioane, de diferite capacitati si caracteristici tipodimensionale, care se regasesc
simultan in spatiul aerian, in diferite faze ale zborului.

Sursele principale de zgomot ale aeronavelor provin de la motorul cu piston, de la elice


sau in cazul aeronavelor moderne de la motoare cu reactie, turbopropulsoare sau statoreactoare.
Odata cu cresterea vertiginoasa a vitezei avioanelor si atingerea vitezelor supersonice, au aparut

11
o serie de zgomote generate de miscarea avioanelor in aer se formeaza campuri de presiune
statica care se deplaseaza impreuna cu avioanele si cele generate de bangul sonic.

Spre deosebire de alte surse de zgomot studiate, zgomotele generate de avioane prezinta
unele particularitati specifice din care rezulta si unele dificultati referitoare la studierea acestora:
puterea acustica este foarte mare; dimensiunile sursei de zgomot sunt relativ mari, deci ea nu mai
poate fi socotita ca o sursa punctiforma; sursa de zgomot fiind in miscare, isi poate schimba in
permanenta nivelul de presiune acustica si spectrul de frecvente; necesitatea de a se efectua
masurari simultane in mai multe puncte, pentru cunoasterea repartizarii spatiale a nivelului de
presiune acustica si a campului acustic respectiv.

In cazul avioanelor cu elice sursele principale de zgomot sunt motoarele si elicele, cea
din urma fiind de obicei predominanta. Zgomotul elicei se compune in principal dintr-o
componenta de baza avand o frecventa fundamentala si din armonicele sale. Acestiu zgomot de
natura armoica i se adauga un zgomot de natura turbionara in care predomina componentele de
peste 1000 Hz.

Zgomotul motorului este produs aproape integral de curentul pulsatoriu al gazelor de


evacuare, avand frecventa fundamentala egala cu fracventa aprinderilor motorului. In cazul
motoarelor cu reactie sunt mai multe tipuri de zgomote si anume : de admisie, zgomotul
compresorului, zgomotul de ardere, cel generat de vibratiile carcasei motorului si zgomotul de
evacuare a gazelor arse.

Zgomotul compresorului este bogat in componente de inalta frecventa si este sesizat de


un observator ca un suierat strident foarte suparator. Componentele de inalta frecventa sunt
generate in special de prima treapta a compresorului. Zgomotul generat de aspiratia aerului are
valoarea maxima in timpul stationarii avionului si descrescator in timpul zborului avionului.

Criterii pentru stabilirea zonelor linistite dintr-o aglomerare cu o populatie mai mare de
250.000 locuitori in functie de valoarea limita corespunzatoare indicatorului L25n si a suprafetei
minime in care inregistreaza aceasta valoare limita.

2.4. Zgomotul provenit din activitati urbane

In cadrul comunitatilor urbane, se pot distinge trei zone distincte:

Zone in care linistea are o importanta deosebita si care serveste la anumite necesitati
publice importante. Aceste zone pot include spatii deschise pentru activitati oficiale sau
amfiteatre.

Zone urbane protejate ce includ: zone de locuit; scoli; biblioteci; spitale.

12
Zone cu activitate industriala si comerciala ce nu includ primele doua zone.

Pentru a se stabili nivelul de poluare sonora a acestor zone, se realizeaza in general doua feluri de
masuratori si anume:

Masurarea si evaluarea zgomotului exterior si interior al cladirilor.

Masurarea zgomotului in diferite zone urbane.

Masurarea zgomotului in diferite zone urbane are ca scop final realizarea unei harti a
zgomotului care sa evidentieze distributia nivelurilor de zgomot pe aria zonei luate in
considerare.

Tabel: Valorile limita ale indicatorilor L25n si Ln

Surse de zgomot Valori maxime admise 2012 Valori maxime admise in


L25n- dB 2012 Ln- dB

Strazi, drumuri si autostrazi 65 50


Cai ferate 65 50
Zone industriale 60 50
Porturi ( activitati de transport 65 50
rutier si feroviar din interiorul
portului )

Porturi ( activitati industriale 60 50


din interiorul portului )

Criterii pentru stabilirea zonelor linistite dintr-o aglomerare cu o populatie mai mare de
250.000 locuitori in functie de valoarea limita corespunzatoare indicatorului L25n si a suprafetei
minime in care inregistreaza aceasta valoare limita.

13
Surse de zgomot Valori maxime permise Suprafata minima pentru
care se defineste o zona
linistita (ha).
Strazi, drumuri si autostrazi 55 4,5

Cai ferate 55 4,5

Aeroporturi 55 4,5

Zone industriale ( inclusiv 55 4.5


porturi ).

Fig.5. Pragul de audibilitate

Cap. III: Aparate de monitorizare a sunetelor,


unitate de masura

14
Beneficiile masurarii zgomotului sunt importante. Astfel aceste masurari permit o analiza
stiintifica si precisa a zgomotului suparator. Nu trebuie uitat insa faptul ca, datorita diferentelor
fiziologice si psihologice ale diferitelor persoane, gradul de jena produs de un zgomot, nu poate
fi masurat in mod obiectiv pentru o anumita persoana. Masurile acustice indica in mod clar in ce
masura un zgomot poate provoca pierderea capacitatii auditive si permit luarea unor masuri de
corectie.

Masurarea si analizarea zgomotului permit elaborarea unor diagnoze in programele de


reducere a poluarii sonore, in cazul bulevardelor, a autostrazilor, a aeroporturilor, a
intreprinderilor si a cladirilor.

Deci, masurarea zgomotelor constituie un instrument important care permite ameliorarea


calitatii vietii. Pentru masurarea zgomotelor, se utilizeaza aparate portabile denumite sonometre .

Sonometrul este instrument care are un raspuns fata de semnalele acustice, de aceeasi
forma ca si urechea umana. Semnalul sonor este convertit intr-un semnal electric, prin
intermediul unui microfon de inalta calitate. Semnalul electric fiind de nivel scazut, trebuie
amplificat inainte de a-l putea citi pe ecranul instrumentului. Dupa primul amplificator semnalul
trebuie trecut prin reteaua de ponderare sau printr-un filtru de octava sau o treime de octava, care
poate fi conectat din exteriorul aparatului. Dupa o amplificare suplimentare, semnalul este
suficient de ridicat pentru a fi indicat pe instrument, dupa detectarea valorii eficace a semnalului.

Cele mai utilizate sonometre sunt cele de tip Brel & Kjaer ( Danemarca ). Dintre
caracteristicile aparatului putem aminti:

Domeniu dinamic de peste 120 dB;

Domeniu liniar de frecventa 3 Hz-20 KHz;

Analiza de frecventa in timp real de benzi de 1/1 sau 1/3 de octava;

Posibilitate de inregistrare audio a sunetului in timpul masurarii;

Valorile de banda larga sau spectralele pot fi inregistrate pe termen lung in vederea
analizei ulterioare;

Posibilitate de comunicatie USB pentru descarcarea datelor la PC, comunicatie Wireless,


ce permite controlul si transferarea datelor sin sonometru la PC prin internet.

15
Fig.6. Sonometrul Brel & Kjaer

Potentialul nocivitatii zgomotului nu este in functie numai de nivelul acestuia, ci depinde


si de durata sa. Deci, pentru a masura potentialul de nocivitate al unui zgomot trebuie sa se
masoare atat nivelul, cat si durata sa. Masurarile de zgomot pot fi efectuate in diferite conditii.

16
Cap. IV: Influenta poluarii fonice asupra
populatiei

Protejarea lucratorilor fata de efectele zgomotului poate fi o sarcina dificila deoarece


trebuie luate n considerare atat caracteristicile particulare ale zgomotului la locul de munca cat
si alte riscuri existente la locul de munca.

Zgomotul poate contribui sau poate fi un factor determinant pentru:

Deficiente de auz

Leziuni ale urechilor, prin asocierea cu expunerea la substante ototoxice

Stresul n munca

Risc crescut de accidentare la locul de munca

Vatamarea fatului n timpul sarcinii lucratoarelor.

Pierderea auzului indusa de zgomot

Pierderea auzului indusa de zgomot, descrisa de Organizatia Mondiala a Sanatatii ca


fiind boala industriala ireversibila cea mai frecventa , este cauzata, de regula, de expunerea
prelungita la zgomot excesiv, de peste 85 decibeli (dB). Desi rareori dureroasa, leziunea este
permanenta. Primul simptom este, de regula, incapacitatea de a auzi sunetele ascutite. n cazul n
care continua expunerea la zgomot excesiv, auzul se deterioreaza n continuare si exista riscul de
a nu mai fi auzite nici sunetele mai putin ascutite. De regula, acest fenomen afecteaza ambele
urechi. Pierderea auzului nu numai ca poate priva o persoana de a lucra la ntreaga sa capacitate,
dar poate distruge si viata sociala a persoanei respective, izoland-o de comunitatea din jur.

Socul acustic

n centrele de apel, si n alte locuri de munca, lucratorii pot fi expusi la socuri acustice.
Socul acustic se defineste ca o crestere brusca a zgomotului cu frecventa nalta transmis prin
casti; acesta poate fi determinat de interferente pe linia telefonica Expunerea la aceste socuri
poate cauza durere, leziuni ale urechii, si poate fi un factor al stresului n munca.

17
Deplasarea temporara a pragului de audibilitate

Nu intotdeauna pierderea auzului are caracter permanent. O expunere de scurta durata la


zgomot puternic, cum ar fi muzica din cluburi, sau la zgomote cu caracter de impuls, cum ar fi
exploziile, poate conduce la pierderea temporara a auzului la sunete inalte . De obicei, auzul
normal revine dupa cateva zile. Acest fenomen este cunoscut sub numele de deplasare
temporara a pragului de audibilitate.

Fig.7. Manifestari la om

18
Cap. V: Masuri de prevenire si combatere a
zgomotului urban

Un grup de cercetatori suedezi au studiat posibilitatile tehnice prin care ar putea fi redus
zgomotul produs de trafic. Ei au identificat mai multe surse de poluare fonica: zgomotele de
propulsie (motor, sistemul de esapament, echipamentul auxiliar si sistemul de transmisie) si
zgomotele de deplasare (interactiunea dintre anvelope si drum).

Cercetatorii au concluzionat ca poluarea fonica ar putea fi redusa cu 5 decibeli , folosind


tehnologia actuala. Pentru a ajunge la o reducere cu 10 decibeli, este nevoie de mai multe
cercetari as mbunatatiri ale anvelopelor si suprafetelor de deplasare.

Acestia au sugerat mai multe masuri care pot fi luate pentru reducerea poluarii fonice,
printre care cererea de garantii pentru proprietatile acustice ale suprafetelor de drum sau
implementarea la nivel international si n functie de caracteristicile climatice a unui sistem de
clasificare acustica a masinilor, anvelopelor si suprafetelor de drum. De asemenea, realizatorii
studiului au mai propus limitarea vitezelor si instrumente economice pentru a promova cererea
de produse silentioase.

Cercetatorii mai precizeaza ca n tarile nordice, precum Suedia, un obstacol major n


reducerea poluarii fonice este folosirea pneurilor cu nituri din cauza carora nu se poate profita de
suprafetele silentioase care au fost construite pana acum.

Trei masuri constituie cheia succesului:

Efectuarea unei evaluari de risc


Luarea masurilor de prevenire sau de control a riscurilor
Supravegherea si analizarea periodica a eficientei msurilor puse n aplicare.

Efectuarea unei evaluari de risc

nainte de a se lua orice masura preventiva este esential sa se evalueze riscurile induse de
zgomot, inclusiv efectuarea de masurari, daca este cazul. Metoda utilizata pentru evaluarea
riscului va depinde de conditiile predominante la locul de munca (de ex. tipul, durata si nivelul
de expunere) si poate sa includa esantionari ale nivelului de expunere individuala a lucratorilor la
zgomot.

19
Cap. VI: Studiul de caz - poluarea fonica in orasul
Iasi
6.1. Date generale despre Municipiul Iasi

Orasul Iasi este resedinta judetului Iasi si principalul centru urban din nord-
estul Romaniei. Iasul a fost capitala Moldovei n perioada1564 - 1859, una dintre cele doua
capitale ale Principatelor Unite ntre 1859 i1862 si capitala Romaniei ntre 1916-1918.

Conform datelor recensamantului din anul 2011, municipiul Iasi numara 263.410 de
locuitori si era astfel al patrulea oras ca marime din Romania. Zona Metropolitana Iasi, care
include 13 localitati nvecinate, avea o populatie de aproximativ 350.000 de locuitori.
Iasul este centrul cultural, economic si academic al Moldovei. Peste 60.000 de studenti
trec pragul universitatilor din oras. Aici a fost fondata si functioneaza prima universitate din
Romania, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, astazi una dintre cele mai prestigioase institutii
academice din tara, precum si alte patru universitati publice si sapte particulare.

20
Fig.9. Palatul Culturii-Iasi
ISTORIE

Orasul Iasi a fost mentionat pentru prima oara ntr-un privilegiu comercial emis
n 1408de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totusi, deoarece existau cladiri mai vechi de
aceasta data (spre exemplu presupusa Biserica Armeana construita n 1395), se crede ca orasul
este mult mai vechi, cel putin cu cateva decenii nainte de aceasta data.
n 1564, domnitorul Alexandru Lapusneanu a mutat aici capitala Moldovei de laSuceava.
n 1640, Vasile Lupu a nfiintat aici prima scoala n limba romana si otipografie n biserica Trei
Ierarhi. n 1643, prima carte tiparita n Moldova a aparut la Iasi.
Orasul a fost incendiat de tatari n 1513, de otomani n 1538 i de rusi n 1686. n 1734, a
fost afectat de o epidemie.

Prin Pacea de la Iai, cel de-al saselea razboi ruso-turc a luat sfarsit n 1792. n 1822,
turcii au luat cu asalt orasul, pentru a potoli revolutionarii greci ai Eteriei, condusi de Alexandru
Ipsilanti.

ntre 1565 si 1859, orasul a fost capitala Moldovei, apoi, ntre 1859 i 1862, atat Iasi cat
si Bucuresti au fost capitalele de factor ale Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei. n 1862,
cand uniunea celor doua principate a devenit deplina sub numele de Romania, capitala tarii a fost
stabilita la Bucuresti. Pentru a compensa pierderile provocate orasului n 1861, prin schimbarea
sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei orasului, dar acest lucru nu s-a ntamplat
niciodata.

n timpul primului razboi mondial, pentru doi ani, Iasi a fost capitala Romaniei
neocupate, dupa ce Bucuresti a cazut n mainile Puterilor Centrale la 6 decembrie1916. n
noiembrie 1918, capitala a redevenit orasul Bucuresti.

Al doilea razboi mondial a reprezentat o perioada neagra n istoria ieeana. La cinci zile
de la intrarea Romaniei n razboi, Antonescu, secondat de autoritatile publice locale, a initiat
Pogromul de la Iasi din 27-29 iunie 1941 mpotriva cetatenilor romani de etnie evreiasca. n
conformitate cu datele prezentate de autoritatile romane, n cele trei zile de pogrom, continuat cu
victimele trenului mortii au fost ucisi 13.266 de evrei. Acest pogrom a fost unul dintre cele
mai grave evenimente de acest fel din lume. Mormantul comun al victimelor pogromului de la
cimitirul evreiesc din oras este o marturie vesnic a acestui masacru.

n mai 1944, orasul a fost scena unor lupte grele ntre armatele romano-
germane si Armata rosie si o mare parte din zona istorica a orasului a fost distrusa. La 21 august
1944, Iasul a fost ocupat de fortele sovietice.
n perioada postbelica orasul a continuat sa se dezvolte, construindu-se noi cartiere si
ntreprinderi industriale. Dupa caderea comunismului, orasul a ramas cel mai important centru
cultural din afara arcului carpatic, dupa Bucuresti.

21
Iasul ar putea obtine titlul de oras initiator al Revolutiei din decembrie 1989, prin
ordonant guvernamentala, n 14 decembrie '89 mai multi ieseni fiind arestati de securitate
pentru ca organizasera o manifestatie mpotriva regimului comunist. Semnalul revoltei trebuia sa
fie dat de clopotele Mitropoliei. Planul revolutionarilor a fost nsa aflat de Securitate. La
momentul fixat, Piata Unirii era strict supravegheata de militieni si securisti n civil, care au
mpiedicat orice manifestatie, iar membrii Frontului Popular au fost arestati. Ei au fost eliberati
cateva zile mai tarziu, n 22 decembrie 1989.
Transportul feroviar

Iasi este un nod feroviar aflat la intersectia dintre Magistrala Faurei - Tecuci - Iasi
- Ungheni, linia principala Iasi - Pascani si ramificatiile Iasi - Dorohoi, Iasi - Harlau.

n oras sunt patru gari: Gara Iasi, Gara Internationala Nicolina, Gara Nicolina, Gara
Socola si o statie de triaj la Socola. Municipiul Iasi este conectat prin legaturi directe cu
principalele orase ale tarii si cu Republica Moldova.n prezent, Gara Iasi se afla ntr-un proces
de renovare, nceput n anul 1989, cu termen de finalizare neasumat.

Transportul aerian

n partea estica a orasului se afla Aeroportul International Iasi, cu o aerogara modernizata


si cu un proiect de realizare a unei piste de 2.400 m. Din Iasi se asigura legaturi directe cu
Bucuresti, Timisoara, Roma si Viena, iar n timpul sezoanelor turistice alte destinatii sunt
completate prin zboruri charter precum Antalia, Alania, Kemer.
Transportul rutier

Reteaua de strazi a orasului, dezvoltata n ultimii 50 ani, o continua pe cea din evul
mediu, asigurand un trafic fluent, cu exceptia orelor de varf, cand numarul tot mai mare al
masinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales n intersectiile din Centru, Gara,
Podu Ros, Podu de Piatra, Fundatie, Elena Doamna, Baza 3, Tesatura).

Exista planuri pentru realizarea unei autostrazi Est-Vest (Autostrada Targu Mures-Iasi),
ce va face legatura cu "Autostrada Transilvania" (Autostrada A3), la Targu Mures, a unei sosele
de centura, care sa preia traficul greu din oras si pentru realizarea pasarelei Octav Bancila, care
sa faca legatura ntre cartierele Alexandru si Pacurari, cu nceperea lucrarilor planificata pentru
nceputul anului 2008.

22
6.2. Masuri de reducere a zgomotului in judetul
Iasi
n multe cazuri, eliminarea surselor de zgomot este imposibila atat din punct de vedere
fizic cat si practic. Totusi, exista o serie de posibilitati de reducere a expunerii la zgomot a
lucratorilor, si anume:
Izolarea sursei de zgomot, de exemplu prin reamplasarea sau nchiderea
echipamentului ntr-o incinta.
Atenuarea zgomotului sau vibratiei echipamentului, de exemplu prin utilizarea
unor suspensii metalice sau pneumatice sau prin introducerea unor amortizoare
sau atenuatoare de zgomot la esapari.
O solutie posibila este reducerea vitezei de lucru a utilajului.
O alta solutie se refera la utilizarea curelelor de transmisie n locul rotilor dintate
zgomotoase; sau utilizarea sculelor electrice n locul celor pneumatice.
Efectuarea unei ntretineri preventive periodice: atunci cand componentele sunt
uzate sau deteriorate, nivelurile de zgomot au tendinta sa creasca. Aceasta
operatie ofera, de asemenea, posibilitatea de nlocuire a componentelor cu altele
mai silentioase.
Reducerea poluarii prin zgomot poate fi realizata prin trei cai diferite, n urmatoarea
ordine de prioritate :

a) reducerea traficului

b) schimbarea traficului : de la acele tipuri de trafic cu un mare impact asupra


poluarii fonice a mediului si folosirii terenurilor la tipuri de trafic cu un impact
redus (de exemplu transport pe sin, biciclete, etc. )

c) mbunatatirea traficului : reducerea poluarii zgomotoase prin mijloace tehnice sau


printr-un management al traficului.

23
Fig.8. Poluarea fonica

Utilaje ce produc zgomot excesiv.

24
Bibliografie

1. D. Vaiteanu, Alexandru Darabant, M. Munteanu , M Costachescu :


Circulatia si poluarea sonora a mediului urban.

2. C. Ursoniu, C. Dumitrescu : Poluarea sonora si conseintele ei .

3. Drug Gabriel : Poluarea sonora in municipiul Iasi, factori de


disconfort si risc pentru sanatatea populatiei expuse.

25
26