Sunteți pe pagina 1din 2

Noiuni de fonetic

1. A a a

2. Alfabetul actual al limbii romne are 31 de litere.

3. / din a SNET, sunete, s. n. - este produs cu ajutorul vocii i este receptat de


ureche. ([], [], [g'], [a], [b], [i] )
4. B b !be/b
LTER, litere, s. f. 1. Semn grafic din alfabetul unei limbi. (a, b, I, c, s)
5. C c !ce/c
a, , , e, i, , o, u i y sunt litere-vocale care noteaz sunete vocale
6. D d !de/d
sau semivocale.
7. E e e
Celelalte sunt litere-consoane, care noteaz sunete-consoane.
8. F f !ef/fe/f

9. G g !ge/ghe/g Numai 19 litere sunt monovalente (corespund cte unui singur sunet-
tip): a, , , b, d, f, , j, l, m, n, p, r, s, , t, , v i z.
10. H h !ha/h
Celelalte 12 litere (c, e, g, h, i, k, q, o, u, w, x i y) sunt plurivalente (adic
11. I i i
au mai multe valori fonetice, n funcie de poziia n cuvnt sau n silab la
12. !/ din i nceput, n interior sau la sfrit , de combinaiile de litere n care apar.

13. J j !je/j Acelai sunet sau grup de sunete ([], [], [g'], [i], [], [e], [], [k], [k'],
14. K k !ca/capa [ks], [k], [kv], [], [v]) poate fi redat n scris n limba romn n mai multe feluri.

15. L l !el/le/l
Sunetele limbii romne sunt:
16. M m !em/me/m
Vocalele sunt sunete la rostirea crora aerul nu ntlnete
17. N n !en/ne/n niciun obstacol i care pot forma singure silab. Vocale: ([a], [], [], [],
18. O o o
[e], [i], [o], [u]).
! ([a], [], [], [] sunt mereu vocale.
19. P p !pe/p
Semivocalele sunt sunete care seamn cu vocalele, dar nu pot
20. Q q !k[11]
alctui singure silab. Acestea sunt: [e], [i], [o], [u]
21. R r !er/re/r
Consoanele sunt sunete la rostirea crora aerul ntlnete
22. S s !es/se/s obstacole la ieirea din aparatul fonator (poriunea dintre plmni i
gur) i care nu pot forma singure silab.
23. !e/
Consoane : [b],[c],[d],[f],[g],[h],[j],[k],[ l],[m],[ n],[p],[], [], [g'] etc.
24. T t !te/t

25. !e/

26. U u u

27. V v !ve/v

!dublu
28. W w
ve/dublu v

29. X x ics

30. Y y [igrec]

31. Z z !ze/zet/z
Diftongul. Triftongul. Hiatul

Diftongul este grupul de sunete alctuit dintr-o vocal i o semivocal, pronunate n aceeai silab.
Ex. : broas-c (o-semivocal, a-vocal), ca-dou (o-vocal, u-semivocal), iar-n (i-semivocal, -vocal).
Tipuri de diftong:
urctor (ascendent), alctuit din semivocal+vocal: broas-c, pia-, floa-re etc.
cobortor (descendent)- vocal+semivocal: gru, mai, ca-dou, nou etc.

Triftongul este grupul de sunete alctuit dintr-o vocal i dou semivocale pronunate n aceeai silab.
Ex. : le-oai-c (o, i semivocale, a-vocal), l-cr-mioa-r (i, o-semivocale, a-vocal), p-reau (e, u-
semivocale, a-vocal), ur-soai-c (o, i-semivocale, a-vocal), a-ri-pioa-r (i, o-semivocale, a-vocal).

Hiatul este grupul de dou vocale alturate, pronunate n silabe diferite.


Ex. : al-co-ol, zo-o-lo-gi-e, hi-at, fi-in-, po-e-zi-e, a-e-ro-port etc