Sunteți pe pagina 1din 10

SUBIECTE DE TEORIE

pentru examenul de licen la specializarea C.F.D.P.


Disciplina: PODURI METALICE

1. Aciuni pentru calculul podurilor de CF ;


a. Aciuni i ncrcri permanente la podurile CF (G)
greutatea structurii (grinzi metalice, a cofrajelor pierdute, a armturilor, a legturilor
transversale, a contravntuirilor a betonului etc.)
greutatea elementelor de cale (betonului de egalizare, a hidroizolaiilor, a cii i
componentelor acesteia)
deformaii permanente impuse prin tehnologia de execuie i/sau tasri ale reazemelor.
b. Aciuni variabile (Q) la podurile CF
i. Aciuni din trafic conf. EC
Schema de ncrcare UIC71 reprezint efectul static al traficului normal i este compus din 4
osii de 250 kN precedate i urmate de vagoane reprezentate printr-o ncrcare uniform distribuit
kN
de 80
m
Actiuni Actiuni concentrate Actiuni
distribuite qvk Qvk distribuite qvk

80 kN/m 250 kN 250 kN 250 kN 250 kN 80 kN/m


80 kN/m 155 kN/m 80 kN/m

0.80 1.60 1.60 1.60 0.80

nelimitat 6,40 m nelimitat nelimitat 6,40 m nelimitat

Modelul UIC71 Modelul UIC71 simplificat


La podurile cu cale dispus n cuv de balast, n situaia n care linia de influen are
acelai semn pe o lungime de cel puin 10m, forele concentrate se pot nlocui printr-o ncrcare
uniform distribuit.
Schemele de ncrcare SW reprezint efectul static al traficului greu i sunt alctuite din dou
ncrcri uniform distribuite.
ii. ncrcri produse de oameni pe trotuare
- Trotuarele de serviciu utilizate numai de persoane autorizate, se calculeaz la o sarcin uniform
repartizat de 5 kN / m2, aceast ncrcare se aplic pe toat lungimea i limea trotuarului,
lundu-se n considerare efectul cel mai defavorabil.
-. Trotuarele publice se calculeaz la o sarcin uniform repartizat de minim 2,5 kN/m2 i de
maxim 5 kN/m2, n funcie de deschiderea trotuarelor.
iii. Fora de frnare i demarare pe pod
Forele din traciune i frnare se consider fore orizontale n direcie longitudinal cii care
acioneaz la nivelul superior al inelor (NSS). Ele se consider ca o ncrcare uniform
distribuit pe lungimea de influen Lf a efectului elementului structural luat n considerare.
Fora de traciune este: Qt = 33 [kN/m] x L [m] 1000 kN pentru schemele de
ncrcare UIC 71 i SW
Qf = 20 [kN/m] x L [m] 6000 kN pentru schemele de
ncrcare UIC 71 i SW/0
Qf = 35 [kN/m] x L [m] pentru schemele de ncrcare SW/2
unde: L = lungimea podului
iv. Fora centrifug se determin cu relaia:
V2 V2
Qc = ( f Qv ) ; qc = ( f qv )
127 r 127 r
unde: Qc, qc = valoarea forei centrifuge [kN, kN/m]
Qv, qv = valoarea ncrcrilor verticale
V = viteza maxim a liniei
f = factor de reducere[km/h]
r = raza curbei [m]
v. Fora de erpuire
Fora din erpuirea vehiculelor se consider ca o for concentrat, orizontal, aplicat la nivelul
superior al inei, normal pe axul cii. Fora se ia n considerare att pentru calea n aliniament
ct i pentru calea n curb. Valoarea ei este: Qs = 100 kN.
vi. Aciunea vntului
vii. Efecte din temperatur
c. Aciuni accidentale deraierea vehiculelor pe pod (A).

2. Aciuni pentru calculul podurilor rutiere;


a. Aciuni i ncrcri permanente la podurile rutiere (G)
greutatea structurii (grinzi metalice, a cofrajelor, a cofrajelor pierdute, a armturilor, a
legturilor transversale, a contravntuirilor a betonului etc.)
greutatea elementelor de cale (a hidroizolaiilor, a cii, echipamentelor de protectie,
iluminare, etc.)
deformaii permanente impuse prin tehnologia de execuie i/sau tasri ale
reazemelor.
b. Aciuni variabile (Q) la podurile rutiere
i. Aciuni din trafic conf. EC (inclusiv schiele modelelor convoaielor de
de calcul)

ii. ncrcri produse de oameni pe trotuare


- Trotuarele de serviciu utilizate numai de persoane autorizate, se calculeaz la o sarcin
uniform repartizat de 5 kN / m2, aceast ncrcare se aplic pe toat lungimea i limea
trotuarului, lundu-se n considerare efectul cel mai defavorabil.
-. Trotuarele publice se calculeaz la o sarcin uniform repartizat de minim 2,5 kN/m2 i
de maxim 5 kN/m2, n funcie de deschiderea trotuarelor.
iii. Fora de frnare i accelerare
iv. Fora centrifug
v. Aciunea vntului
vi. Efecte din temperatur
c. Aciuni pentru situaii de proiectare accidentale (A), forele de coliziune
asupra infrastructurii si a suprastructurii.
d. Aciuni seismice.

3. Alctuirea podurilor metalice de cale ferata pe grinzi cu inima plin; BOLDUS


a. Alctuirea grinzilor cu inim plin n soluie sudat;
Grinzile cu inima plina (GIP) se folosesc frecvent ca elemente principale de
rezistenta la podurile CF cu deschideri mici si mijlocii, L< 35-40 m; ele pot fi
realizate din profile laminate (IPE, HEA, HEB, etc.) sau cu sectiune compusa din
platbenzi sudate intre ele. In functie de marimea solicitarilor sectiunea uzuala este:
- in forma de dublu T (inima, talpa superioara si talpa inferioara) la solicitari
mai reduse; talpile pot sa fie egale sau inegale iar inima cu inaltime constanta
sau variabila (grinzi burta de peste);
- in forma de cheson (doua sau mai multe inimi legate de talpi) la solicitari
mai mari; inimile pot sa fie verticale sau inclinate .

b. Exemplificare: pod CF cu calea sus, pod CF cu calea jos.


4. Alctuirea podurilor metalice de cale ferata pe grinzi cu zbrele;
a. Domenii de utilizare; L > 40 m
b. Caracteristicile grinzilor principale cu zbrele;

c. Alcatuire constructiva detalii tip.

Seciune transversal calea n cuv de balast (exemplu plac ortotrop i cu


antretoaze dese)
5. Alctuirea podurilor metalice de cale ferata si sosea cu structura compusa otel-
beton;
a. Alctuirea constructiv a podurilor CF cu grinzi metalice nglobate n beton
(seciune transversal i scurt descriere); domeniul de utilizare;

b. Alctuirea constructiv a unui pod de osea n soluie compus grinzi metalice


n conlucrare cu o dal din beton armat (seciune transversal i scurt
descriere); domeniul de utilizare;
Soluia se utilizeaz la deschideri de la 30 pn la 80 m i chiar 100 m.
6. Elemente de calcul la poduri compuse oel-beton; BANCILA
a. Precizai succint principalele etape de calcul pentru un pod compus oel
beton cu calea sus de osea.

7. Calculul grinzilor cii : lonjeroni i antretoaze; BOLDUS


a. Ipoteze de calcul i de ncrcare;
Grinzile caii sunt formate din lonjeron - grinzile longitudinale paralele cu axa podului si
antretoaze - grinzile transversale care leag, la nivelul caii, grinzile principale.
In funcie de realizarea constructiva a legturii dintre lonjeron si antretoaz se pot adopta
urmtoarele ipoteze de calcul:
- lonjeron simplu rezemat, caz in care momentele ncovoietoare in dreptul antretoazei sunt
nule;
- lonjeron continuu pe reazeme elastice, caz in care apar momente ncovoietoare deasupra
antretoazelor si este necesara dispunerea unei platbenzi de continuitate;
- Antretoazele se considera grinzi simplu rezemate pe grinzile principale si ncrcate cu
reactiunile lonjeronilor.
Pentru calcul se determina solicitrile produse de aciunile specifice grupate la strile limita
considerate (Slu sau SLS) conform regulilor stabilite in norme;

b. Principalele verificri de rezisten, stabilitate i rigiditate.


Grinzile caii sunt elemente solicitate preponderent la ncovoiere cu forfecare, verificarea de
rezistenta constnd in verificarea tensiunilor normale si tangeniale maxime care pot apare pe
seciunea transversala, astfel:
M Sd f
- din momentul ncovoietor MSd rezulta: 1, 2 z1, 2 y
M ,0
Iy
TSd f y / 3
- din forta tietoare TSd rezulta:
M ,0
Aw
P f
- din apsarea traversei P1,Sd=0.5Pmax rezulta: l 1,Sd y
lx tw M ,0
In seciunea dintre inima si talpa, unde starea de tensiune este plana, se mai verifica tensiunea
f
echivalenta: ech i2 l2 i l 3 i2 y
M ,0
Verificarea de rigiditate se face la starea limita se exploatare (SLS) si consta in verificarea sagetii
la mijlocul deschiderii cu relaia:
5 M Ed d 2 1 M r ,Ed d
2
f max f a d / 500 ,
48 EI y 8 EI y
in care Mr,Ed reprezint valoarea de calcul a momentului ncovoietor de pe reazem
corespunztoare situaiei de ncrcare care genereaz momentul maxim in cmp. Pentru
lonjeronul simplu rezemat Mr,Ed=0.
Verificarea antretoazei se face in mod similar cu excepia c l=0 si Mr,Ed=0.

8. Calculul grinzilor principale; BOLDUS


a. Ipoteze de calcul i de ncrcare;
Grinzile principale sunt elementele cele mai importante ale unui tablier metalic.
Ele pot fi cu inima plina (GIP) sau cu zabrele (GPZ), corelat cu deschiderea podului, si se pot
executa ca:
- grinzi simplu rezemate (deschideri independente static determinate),
- grinzi cu console si articulatii (grinzi Gerber, cu mai multe deschideri, static determinate),
- grinzi continue (mai multe deschideri, static nederminate).
Determinarea solicitarilor de calcul se face din actiunile normate (de tipul actiuni permanente,
variabile si accidentale) grupate in combinatii specifice la starile limita ultime sau de exploatare,
conform cu prevederile din SR EN 1990:2003.
Pentru actiunile mobile din convoaie eforturile sectionale se determina pe baza liniilor de
influenta (vezi exemplele de calcul).
Pentru fiecare sectiune caracteristica a grinzii se determina astefl prin analiza structurala
eforturile sectionale de calcul maxime: NSd, MSd, TSd.

b. Principalele verificri de rezisten, stabilitate i sgeat.


verificarea de rezistenta consta in verificarea tensiunilor maxime care apar in sectiunea
transversala a barei in raport cu rezistenta de calcul a materialului;
N M f
- din forta axiala NSd si momentul ncovoietor MSd rezulta: Sd Sd y
An Wy ,n M ,0

TSd f y / 3
- din forta tietoare TSd rezulta:
M ,0
Aw

verificarea de stabilitate consta in verificarea la flambaj sau deversare laterala tinand cont de
caracteristicile geometrice ale barelor, calitatea materialului si legaturile dintre elemente;
verificarea de rigiditate se face la starea limita se exploatare (SLS) si consta in verificarea
sagetii la mijlocul deschiderii cu relaia:
5 M Ed L2
f max f a L / 350...L / 1000 ,
48 EI y

9. Calculul contravntuirilor la poduri; BOLDUS


a. Precizai principiile generale de alcatuire si calcul.
Elementele de rezistenta ale unui pod metalic lonjeronii, antretoazele si grinzile principale- sunt
elemente plane astfel alcatuite si dispuse incat sa preia actiunile gravitationale din incarcarile
permanente si convoi. Aceste elemente se leaga intre ele printr-un sistem de bare, numite generic
CONTRAVANTUIRI (CV) care formeaza un ansamblu spatial denumit tablier metalic.
Contravantuirile sunt menite sa asigure o distributie mai uniforma in structura de rezistenta si sa
preia si actiunile orizontale: serpuirea convoiului, forta centrifuga, actiunea vantului,etc.
Amplasarea CV se poate face:
- in lungul tablierului la nivelul talpilor semnificative (talpa lonjeronilor si a grinzilor
principale de la nivelul caii, talpa ginzilor principale,etc) cand se numesc CV-
longitudinale;

- transversal tablierului, dispuse in dreptul montantilor, cand se numesc CV-transversale.


Contravantuirile sunt, de regula, grinzi cu zabrele plane formate din talpile elementelor de
rezistenta pe care le leaga (lonjeroni, antretoaze, grinzi principale) si un sistem propriu de
zabrele (diagonale si montanti): alternante, in X, in V, in K;

Calculul barelor CV se face la efortul axial Nij rezultat prin incarcarea liniei de influenta cu
actiunea considerata:

In cazul grinzilor cu zabrele static nedeterminate interior (cu doua diagonale intr-un panou)
calculul se face prin descompunere in doua sisteme echivalente:

Verificarea tensiunilor se face cu relatiile adecvate considerand solicitarea de calcul, efectul


flambajului si caracteristicile geometrice ale barei.

b. Exemple de alctuire constructiv pentru un pod cu calea sus si cu calea jos:

* pod cu calea sus * pod cu calea jos

10. Poduri pe cabluri: tabliere hobanate si tabliere suspendate


a. Modul de alctuire constructiv general pentru un pod hobanat i un pod
suspendat.
Alctuirea acestor poduri este urmtoarea: tablierul reazem pe culei, piloni i n acelai
timp este legat prin cable n puncte intermediare. Rezolvarea consta in crearea unor
reazeme intermediare pentru grinda, prin ancorare la partea superioara, soluie ce nu
necesita lucrri de fundaie poduri hobanate.
Elementele principale de rezistenta ale structurii podurilor suspendate sunt cablurile
portante al cror traiectorie este aleas din condiia ca incarcarile permanente ale
tablierului s nu conduc la solicitri de ncovoiere. Cablul are doua reazeme superioare
pe pilonii structurii si doua puncte de ancoraj la capetele podului. Tablierul sau grinda de
rigidizare, preia incarcarile din convoaiele ce circula pe pod.

O particularitate a podurilor suspendate consta din flexibilitatea lor mare si sensibilitatea


la ncrcri oscilante. Astfel coeficientul dinamic are urmtoarea valoare teoretic

- frecvena forei perturbatoare (vnt)


- frecvena proprie a structurii
<< frecventa mult mai joasa a sarcinii perturbatoare in comparaie cu
frecventa proprie a structurii; efectul dinamic este redus - situaia nu difer prea
mult de efectul aplicat static.
; din relaia de mai sus rezulta ca , deci teoretic eforturile si deplasrile tind
spre infinit. Practic insa amortizarea conduce la micorarea valorilor coeficientului . Se
produce fenomenul de rezonanta .Se recomanda /<0.7 respectiv />1.3
>> efectul dinamic scade rapid timpul spre zero (frecventa forei perturbatoare este
att de mare nct structura nu o mai poate urmri rmnnd aproape cu repaus).