Sunteți pe pagina 1din 11

Camelia Cavadia

M$tile fricii

A
TRCI
AtAtua vorbe Si ghnduri nerostite! Atdt de mult adevdr
tngropat, dornic sd iasd acum la iveald. Sd-nvingd. Cu orice
pref. Toate tSi adund puterile Si-Si fac loc, mai intdi, p$And
spaliile libere. Cu rdbdare, cuceresc ftecare ungher Si-aSa de
bine Stiu sd se strecoare tn cele mai addnci vdgduni, cd nici
nu-mi dau seama cAnd prind rdddcind. Se-nftg pentru ultima
oard, pregdtindu-se pentru momentul tn care vor ft smulse,
cu tat cu resturile dimprejur. Adevdruri Si gAnduri dureroase,
unele vechi, altele proaspete, pulseazd deja ca nervii unei
mdsele bolnave, muribunde. Nu mai e mult Si vor ieSi la su-
prafafd.Nu mai e mult Si vor fi cunoscute...
Oricilt de insuportabil ar fi, uneori adevdrul este singurul
care mai poate da vielii un sens. Absenla lui aruncd o lumind
falsd chiar Ei asupra lucrurilor care au fost chndva adevdrate.

Cdnd stau acum gi mI gdndesc in urmd, v5d totul


clar gi fXrd dubii. Ca intr-una dintre felicitdrile acelea
pe care le deschizi qi din mijlocul lor sar spre tine figuri,
forme, personaje.
Ziua cea mai fericiti din viala mea a fost nu cea in
care m-am mlritat sau cele in care s-au nXscut copiii mei,
ci aceea in care a murit tatXl meu. $tiu, pare odios ce
spun, insd e purul adev5r. $i cred ci nu a fost doar a
Camelia Cavadia

toli, cei trei copii, ne-am simtit u$urafi in acel


mea. Noi
moment gi mai cX ne-a venit s[ juc5m in iurul trupului
inert. N-am avut atunci curaiul sd recunoagtem, dar qtiu c5
fiecare dintre noi a simlit asta. Iar dacl n-am fi fost atdt
de timorafi, ne-am fi bucdrat, am fi rds gi poate ne-am fi
inchinat cu amdndouX miinile cd Dumnezeu a avut milX
de noi gi ne-a scipat. Dar n-am f5cut nimic. Am evitat
si ne privim, de parcd ne era ruqine de ceea ce puteam
vedea. Bucuria de a ne simli liberi alunga ,,decen1a"
unui comportament afectat. Evitam sX ne vorbim, degi
aveam atdtea sI ne spunem. Eram in felul nostru fericifi.
O fericire dureroasX, ce picura in noi stropi de eliberare,
de consistenla mierii, pe care ii ldsam sd se scurgl lent.
Pe mine una, un fel de teamd mX impiedica sd md uit
inspre trupul inert al tat5lui meu, de parcl ar fi putut sI
vadX inluntrul meu gi s[ se ridice, gata incX o datd s5-mi
facd rXu. Doar sord-mii mai mari, Sofia, plrea si-i fie cu
adevdrat milS de el, in timp ce pe chipul lui frate-meu
era zdmbetul victoriei qi al eliberdrii. Pe fafa mamei nu
se citea nimic, poate doar o oarecare confuzie, care era
insofitl de o ugoard sprintenealX in migc5ri. ln rest, plrea
neschimbate. $tiam cX ea-l va pldnge pe indelete indatd
ce toate se vor fi terminat.
in sicriu, tata arbora un alb solemn, ce-i d5dea o
distinclie nemeritatS. De parcd reugise cumva sX gdseascX
o cale sd ne spunl cX gi acum e tot deasupra noastr5.
Cu toate cX ii apXsaserd pleoapele, ochii-i rXmXseseri
intredeschigi. lgi ldsase o portifl pe unde sX ne poat5 su-
praveghea in continuare. SI ne subjuge, sX ne conduc5,
chiar qi dupl moarte. Aga credeam.
Din camera cealaltX se auzea zgomot de farfurii gi ta-
cdmuri. Mama pregXtea pomana. Clinchetul lor aducea
Mdstile fricii

un fel ciudat de veselie in casd. Ca un rds vulgar al unei


femei ugoare, ce nu-gi glsegte locul la operi. Mama pu-
sese la fiert o oall intreagi de cafea, iar mirosul aducea
gi el ceva deqXnlat in casX. Coliva de pe foc 5i aburii de
la pilaf ridicau in aer rotocoale de miresme calde, imbie-
toare. Dupd ce s-a stins clinchetul veselei, totul a rdmas
inviluit intr-o tinigte bldndX, ce nu te ducea cu g6ndul
cX ar fi un mort in casd. Peste toate domnea o atmosferd
ciudatX, de parc5 am fi agteptat invitafi. Nu ne cdlcaserd
mulli oameni pragul in timpul vielii tatei, dar pesemne
cI aga trebuie sX fi fost. Eram doar noi patru gi agteptam
ca doul vecine sI vinX sd ne aiute la pregdtiri. in cea mai
mare parte a priveghiului am fost singuri; din fericire,
nu se arltaser[ doritori sX ni se aldture. $i bine fdcuseri,
nu voiam si fim nevoili sX pXrem mai indurerafi decit
elam.
De undeva de afarl se auzea tinguiala unei voci ce
cAnta o melodie tristX. Cineva totuEi poate cIJ pldngea
qi pe el.
Frate-meu, David, se uita din cdnd in cdnd la sicriu'
ca gi cdnd ar fi vrut si-l verifice, sX se asigure cI tata e
tot acolo. Pentru o clipX i-am vlzut o expresie blindl
pe chip, la care, sincet, nu m-am a$teptat. ,,Ai qi uitat,
fraiere?" m-am intrebat, gata si-l reped. ,,Ai gi uitat?"
Dar imediat ochii lui gi-au schimbat expresia gi David i-a
aruncat o privire rece, de ofel. L-am vizut ducindu-se
spre el, ca posedat.
Str nu crezi c-o sd te plingem, tatX! Sd nu crezi! Nu
-
ne-ai dat ocazia sd ne parX r5u! a zis el pXtimag. Nu-i aqa,
Ema? s-a intors cdtre mine, fdcdndu-m5 sX tresar.
Apoi ne-a tras spre el Ei ne-a imbrd;ipt ca intr-o hord
imaginarl. Eu qi Sofia insi nu voiam.
Carnelia Cavadia

Astdmp5rS-te, nelegiuitule! a sXrit mama ca arsX, cu


-
ochii cdt cepele. Potolegte-te, ci ne bate Dumnezeu! po-
tolifi-vx, tofi!
PAi nu ne-a bdtut, mam5, destul pdnd acum? a repli-
-
cat David !6fnos, prof5pindu-se in fafa mamei. Avea ceva
neomenesc tn ochi, ceva de animal turbat.
Hai sI ne calmdm cu totii, avem treabS! a zis Sofia,
-
sora mijlocie.
David a r5mas nemigcat cu fala aproape lipit5 de a
mamei gi m-am temut cX ar putea face un gest necugetat.
DupX cdteva secunde s-a retras brusc qi a-nceput sX rddX.
La dracu, s-a terminat!
- Ca s5-mi fac de lucru, am reaprins o lumdnare, am
schimbat hdrtia pentru scurs ceara de la o alta gi, cu mdi-
nile adunate in poal5, m-am uitat din nou inspre tata. pe
de o parte, regretam c[ nu pot simfi nimic la moartea lui.
Sd port suferinfa unui copil ce-gi pierde tat5l. BXnuiam ci
trebuie si fie ceva sfdqietor, dar nobil, in acelagi timp. Noi
ins5, n-aveam sX $tim cum e. MI uitam la ai mei qi mX
izbea anormalitatea, eram stricafi, defecfi. Nepricepuli in
a fi normali, indiferent ce ar fi insemnat asta. in fapt, ce
era normalitatea pentru noi dacd nu tocmai acel ceva ce
ne fusese lntotdeauna rcfuzat gi pe care acum nu qtiam
de unde gi cum s5-I apucXm?
Am rdmas singurl in camerS, doar eu cu tata. ii pri-
veam mdinile noduroase, urdte gi-am simfit cX mI trec
fiorii. MX bucuram sl le vid adunate pe piept, inghefate
in nemigcare. Cu toate astea, mi-ag fi dorit sd le privesc
indeaproape pentru ultima oard. Voiam sI mai v5d o
dat5 mdinile acelea imense, ce se indlfau ca nigte vulturi
hulpavi deasupra noastrS, cu aripile risfirate, gata si in-
hafe, sX strdngi, sI loveascX, sd apuce. Mdinile acelea,
Mdstile fricii

protagoniste ale unor spectacole ingrozitoare. Mdinile


alea neobosite, pe care le vedeam primele cind sosea el
acasi, de parcX ar fi reu;it sd se strecoare in5untru inainte
ca trupul sI se arate in intregime. Mdinile alea mereu ris-
firate pe mas5, ocupdnd intotdeauna mai mult loc decdt
orice altceva. Mdini urdte, ca niqte crengi uscate care md
ingrozeau teribil. Din nefericire, le moftenise gi fratele
meu, David, care se ruqina cu ele gi incerca si le-ascundd.
Mdinile lui, blestemul lui.
Eram absorbitX de aceste gdnduri cdnd s-a intdm-
plat ceva atdt de ciudat, incdt n-am putut vorbi nimXnui
despre el nici pdn5-n ziua de azi. Stdteam intr-un colf al
camerei, la suficientd distanfd de trupul inert. Priveam
arareori spre tata gi parcd md agteptam s5-l vXd din nou
miqcdnd. ParaLizatd de fric5, md simleam ca-ntr-un film
cu vampiri. $tiu, o prostie! La un moment dat, am au-
zit ceva ca un fognet venind dinspre sicriu 9i un fior de
groazd m-a traversat ca un curent electric. Aq fi vrut sX
fug, dar nu puteam face un gest. L-am privit cu atenlie
gi pot spune cu mdna pe inim5 cd era ceva care se migca
foarte incet. Mi-am invins teama gi m-am ridicat. M-am
apropiat ugor, incercdnd sX nu tulbur nimic in iur. Cu
luminarea aproape de fafa lui, mi-am concentrat toatd
atenlia la orice migcare pe care ag fi putut-o sesiza. lmi
lineam respiralia gi incercam si-mi domolesc bXtXile
inimii. Era atit de liniEte gi-aga o-ncremenire, ci m-am
simfit cumva in afara timpului. De la intunericul ce md
inconiura, lumina flXclrii iuca in ochii mei in cercuri
concentrice, ca nigte unde. MX tot aplecam spre el, avdnd
totugi griiX sd nu-l ard cu cearl pe obraii. Ceva md chema
din ce in ce mai aproape gi chiar daci pare de nectezut,
de la distanla aia, i-am vlzut gura migcindu-se ca a unui
Mdstile fricii

si-i intorceam spatele. O l5sam in urmi. Pe ea o abando-


nam, nu pe ei.
Ce-ai pd1it, mami? m-au intrebat copiii cdnd i-am
-
recuperat pe-amdndoi.
Nimic, le-am rXspuns, degi se intdmplase totul...
-

Nu mai Stiu cdnd am pierdut-o pe mama Ei chnd ochii


mei au tncetat s-o mai caute, atunci cknd aveam cea mai mare
nevoie de ea. Nu mai Stiu nici chnd mi-am inghifrt prima datd
vorbele pe care a$ fi vrut sd i le spun, vorbe pe care doar ea ar
fi putut sd le-asculte Si sd le-tnfeleagd. Dupd cum nu mai Stiu
nici cdndmi s-a strecurat prima datd-n sufletftica de anu-mi
dezamdgi propriii copii. Toate aceste temert au rds de mine
cu glasul lor spart de ftecare datd chnd am dat-o-n bard, Si
la fel au ftcut Si cdnd nu m-am putut redresa, fdcdnd uneori
greSeald dupd gteSeald. Tot ce-mi doream era sd fle simplu,
neStiind cd simplitatea e lucrul cel mai greu de obfinut.

Din ziua aceea, am rdmas cu senzafia cX mi inlbug,


ci nu mai pot si respir, dar gi cu certitudinea cI afa va
fi de-acum inainte. Am spilat-o pe Thea, le-am pregltit
masa, dar perdeaua nu mi s-a ridicat de pe ochi. Obiqnu-
inla a scos insl exact gesturile mecanice de zi cu zi. in
fiecare dintre noi existd un robot care preia frdiele cdnd
suntem dobordli. FXrX el am fi nigte pipugi stricate, r5-
mase fird baterie in miilocul unor secunde oarecare. C5-
zute intr-o inerfie hidoasd ce ne lasd cu dedesubturile la
vedere, cu gurile strdmbe, cu pleoapele clzute, cu m6inile
Camelia Cavadia

incovoiate. M-am trezit pur $i similu fdcand lucrurile


care trebuiau flcute, spunand cuvintele care trebuiau
spuse. Robotul a preluat controlul qi m-a scos la liman.

- Ce e cu tine? De ce egti tristd? m-a intrebat Victor


bldnd cdnd s-a into6 acase.
- Nu sunt, am incercat s5-l mint.
Ba da, egti.
- Am qi eu momentele mele.
- Vrei sX vorbim?
- Nu, nu e nimic. Probabil sunt doar obositd.
- Cu mine poli sI vorbeqti orice, doar gtii!
- ,,Serios?" imi venea sIJ intreb. ,,pdihaiatunci sI vor_
bim despre bXrbatul fXrI nume care mi-a dat viala peste
cap. S5-ti spun cI nu te pot iubi ca pe-un bXrbat, ci mai
degrabX ca pe-un frate. C5, dacX n-aq avea copiii, ag pleca
in lume despuiati, fIrI nimic pe mine. Sau poate vreis5_fi
spun cI de fiecare datX cdnd facem dragoste mi-ag dori s'I
fie el in locul tdu, cI mi-ag dori sd pot s5-mi pierd din nou
capul gi sd fug? SI fug sX fug, sI fug! Ce zici, aiwea?,'
M-am intors cu spatele la el gi l-am llsat si mX cu_
prind5 cu braful pe dupd mijloc. M5car atdta lucru pu-
team sI fac pentru el. I-am ascultat rlsuflarea sacadatX gi
pentru o clipX mi-am imaginat cum ar fi daci Victor n_ar
mai fi. Ce-ag simfi in acel moment? pdrere de rdu, tristele
sau dimpotrivl bucurie, eliberare?
Mi-am dat seama atunci cd aveam nevoie de Victor
mai mult decdt de oricine altcineva, cX el era fansa mea
la normalitate qi cd tot ceea ce aveam de f[cut era sd md
fin de el. Nu cu el aveam bitiliile de dus, ci doar cu mine
qi trecutul meu.
in noaptea aceea l-am visat pe taic5-meu. Nu se putea
opri din rds gi printre sughituri imi striga: ,,Eqti o curvI!
98
Mdstile ficii

Nu !i-am zis eu cI o sd fii o curvX? Te-ai supdrat atunci


cd te-am bdtut, dar eu gtiam ce-o sX devii." RAdea atdt
de monstruos, cX mi s-a ficut fricd. Frica aia animalicd
pe care o simfeam de fiecare datd cdnd unul dintre noi
sau mama mdnca bXtaie. M-am trezit cu sudori reci pe
gira spin5rii, cu plrul nlclSit de transpiralie, cu fllcile
incleqtate gi pumnii strdngi. M-am ridicat in fund gi-am
spus cu voce tare. ,,Egti mort, mai tacX-}i fleanca aia de
befiv!" Am rostit clar aceste cuvinte qi cred cd 9i Victor
le-a auzit.
visat urdt? m-a intrebat el.
- Ai
Da, am spus flrd si-i dau altd explicafie, in timp ce
-
md pregXteam si mX dau jos din pat.
Unde te duci?
- SX un pahar cu apd.
- Vreibeau
sd vorbim? m-a intrebat cu ochii cdrpifi de somn.
- Nu, culcd-te-napoi, vin gi eu imediat.
- ,,SI vorbim, ce Doamne iartd-mX sI tot vorbim", am
bodogXnit eu incet in timp ce coboram ugor scdrile, de
teami sd nu trezesc copiii. ,,N-ai vrea sd mi auzi vor-
bind", am continuat sd-mi vdrs amarul qi frustrarea pe
omul care-mi era cel mai aproaPe.
Am bdut un pahar cu apd gi m-am a$ezat pe scaun.
Am gdsit un pachet de ;igXri uitat de David pe la noi. Md
lSsasem de fumat de cdnd aflasem ci sunt insdrcinati cu
Adam. Mi-era frig sX ies afar5 gi nu qtiu de ce, fricX, aqa
cd am rdmas in bucdt5rie qi-am crXpat geamul. Am tras
primul fum cu nesa! qi mai intdi mi s-a pirut scdrbos qi
impufit, dar apoi am simfit o loviturX puternicd in piept,
urmatd de-o eliberare de pldcere. Nicotina igi f5cea loc
spre toate cdmXrufele pldmdnilor mei. Am fumat doar o
figard, dar mi se deschisese un apetit atdt de mare, incdt
Camelia Cavadia

a$ fi putut da gata tot pachetul. M_am dus qi


m_am spllat
pe dinli, m-am dat cu puline apd rece pe fafl gi arn
vrut
sd mI culc. inainte de asta am flcut greqeala gi m_am
uitat in oglindd, la fata aia tristX care md priveaqi cerea
indurare. ,,Eqti o cutvd, , i-am zis 5leia dln oglind5 cu
vocea groas5 ca a tatdlui meu. ,,Da, eqti, ce te holbezi
aga? TU gtii bine cI egti!,, Am stins lumina qi m_am
bXgat
in pat ldngd Victor. Dormea. Habar n-avea cu cine std in
casS!
N-am mai adormit pdnd spre dimineatl. Cum in_
chideam ochii, vedeam rdnjetul schimonosit al lui
taice-meu. Continua sd mI iigneasci qi s5_mi spuni
curv5. D5deam spasmodic din picioare gi mi se p5rea cd
mX sufoc. Dormeam complet dezvelitl qi tot imi era cald.
Aveam un singur maiouag pe mine qi nigte pantaloni
scurti, rlmaqi de pe vremea cdnd incd nu cumplrasem
odioasele alea de piiamale de var5 qi cele de iamX _ ce
aberafie!!! qi tot mI simfeam incorsetat5. M_am sucit
de pe-o -
parte pe cealalti, am scrdgnit din dinfi gi am dat
din picioare ca un cal nlrivaq, dar tot n_am scdpat de
draci. Totuqi, m-am preficut cI dorm cAnd Victor s_a
trezit sX plece la lucru. L-am auzit cum calcd in vdrful
picioarelor ca sd nu md trezeascl, cum pune cafeaua la
fXcut, cum iese pe ugd gi o-ncuie cu un pocnet slab.
Nu m-am dat ios din pat decAt c6nd am fost sigur5
c-a plecat. Am cobordt in bucltXrie gi mi-au dat lacrimile
cdnd am descoperit pe masX un bilet.
Astdzi e o noud zi! Nu mai ft tristd,
ftumoasa mea!
,AQa, sigur ci da, fX-md qi tu mai de rahat decdt
sunt!", mi-am zis gi m-am pus pe pldns de_adevlratelea!
A primi ceva ce qtii bine cI nu vei putea da niciodatd
inapoi e un lucru cdt se poate de
iosnii.
Md*ile fricii

Prima care s-a fiezlta fost Thea, care a rrmt s5-mi arate
neap5rat nigte figuri invdlate la balet. Am pupat-o gi-am
aiutat-o sd faci piruete una dup5 alta, pAnd a amefit.
Pdnd s-a trezit Adam le-am pregXtit clStite cu brdnzX
dulce, miere qi smdntdn5, preferatele lui, 6i mi-am pro-
pus s5-mi petrec intreaga zi cu ei. Aveam nevoie de un
moment de respiro, de o zi in care sI nu fiu pe drumuri
gi sI mI adun pufin. A fost poate cea mai frumoasd zi pe
care am petrecut-o tofi trei, o zi despre care Adam imi va
vorbi de-atdtea gi atdtea ori.
Cdnd s-a intors Victor acas5 aveam deja att tonus,
altd, fald, gi alfi ochi. Chiar daci nu iegisem din cas5, mI
fardasem pulin qi-mi strdnsesem pirul intr-un fel in care
vlzusem la teleshopping, in timpul unei reclame la o
perie minune, gi eram chiar dr5gu15. Ar5tam de vArsta
mea, nu mai maturd, aga cum imi plXcea sX par.
Victor mi-a adus flori gi a insistat si mdncXm pe te-
ras5. Ca sI fac gi eu ceva festiv, am scos lumdn5ri qi atunci
mi-am dat seama ci dacl n-ag fi trdit anumite lucruri, ag
fi putut fi fericitS. Spre searI, ochii mi s-au umplut din
nou de lacrimi, dar m-am ascuns in intuneric qi-am reuqit
s-o scot la cap5t.

- Nu vreau sX existe nimic intre noi, mi-a spus el cu


voce blind5, iar prima intrebare pe care mi-am pus-o
rapid a fost ,,oare gtie ceva"?
- $tiu cI ai trecut prin multe gi cI lucrurile astea lasd
semne, mi-ai spus-o chiar tu, dar nu uita cd eu sunt cel
mai bun prieten al t5u qi oricAnd te pot ajuta.
Ce puteam sI rlspund eu la asta, hm? Ce puteam?
Nu-nqeli doar atunci cAnd te culci cu un alt bdrbat, ci mai
degrabX cdnd te ascunzi tot timpul gi nu-l laqi pe celXlalt
sd te cunoasc5.

S-ar putea să vă placă și