Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Omer Ichinur
Curs VII
Reţeaua hidrogeologică
1
Curs de hidrogeologie Conf. dr. ing. Omer Ichinur
2
Curs de hidrogeologie Conf. dr. ing. Omer Ichinur
Forajele pot fi realizate în sistem uscat sau în sistem umed, cele realizate în sistem
uscat se pot realiza manual sau mecanic.
În general, o instalaţie de foraj se compune din 3 părţi:
- trepiedul, care susţine instalaţia de foraj, având înălţimi până la 20 m;
- utilajul de manevră, compus dintr-un troliu şi un aparat de rotire (la cele rotative)
sau un berbec (la cele prin percuţie). La sondajele hidraulice, din utilajele de manevră face
parte şi pompa de noroi;
- garnitura de săpat compusă din sape, carotiere, stuţuri, prăjini etc.
În hidrogeologie se preferă sondajele uscate, deoarece acestea permit determinarea
mai precisă a nivelului pânzei de apă subterană.
Forajul manual trebuie să se execute sub supravegherea permanentă a unui
tehnician pentru a se evita producerea de accidente şi pierderea uneltelor de foraj. Viteza de
avans variază funcţie de natura terenului şi de adâncimea la care se forează între un maxim
de 6 m / schimb 8 ore în terenuri moi şi adâncimi mici şi un minim de 0,05...0,5 m / schimb
în terenuri foarte tari (calcar, roci eruptive) la adâncimi medii. La adâncimi mari nu se
forează manual.
La forajul mecanic, până la adancimea de 60 m – 80 m se forează în sistem uscat
deoarece este mai ieftin şi permite a se identifica orice strat freatic întâlnit (oricât de slab).
Dezavantajele forajului uscat sunt: viteza de avans relativ mică şi necesitatea de a utiliza
mai multe coloane de lucru pentru susţinerea pereţilor forajului.
In forajul uscat, la gura puţului se execută, în funcţie de adâncimea forajului fie un
puţ cu adâncimea de 2...4 m, fie un beci cu sprijinire pe circa 2 m adâncime. Puţul se
execută în general pentru adâncimi mici. Coloana de ghidaj are diametrul de cca 18”-20”
(ţoli). Ea trebuie centrată perfect vertical şi trece cu 30...40 cm peste platforma de lucru,
fiind fixată cu ajutorul sarnierelor1 care se sprijină pe nişte grinzi transversale.
1
Dispozitiv format din două piese care, asezate de o parte si de alta a unui corp cilindric si fixate cu buloane,
permit suspendarea întregului ansamblu pe un reazem.
3
Curs de hidrogeologie Conf. dr. ing. Omer Ichinur
D ≅ 1.5m
H ≅ 2m
Beciul este obligatoriu atunci când se folosesc mai multe coloane de lucru. O
coloană de lucru se poate tuba (introduce în teren) pe adâncimi de cel mult 30...40 m în
contact cu roca, deoarece apare riscul inţepenirii. Coloana trebuie să patrundă în teren prin
cădere liberă, fără a fi forţată sau bătută. Prima coloană de lucru, care are diametrul cel mai
mare este fixată cu ajutorul sarnierelor susţinute de grinzi în beci. În general, operaţiile
pentru realizarea forajului sunt următoarele: montarea şi demontarea garniturii de sapă,
Ca
forajul propriu zis pe talpa puţului, curăţirea tălpii de detritus2 şi tubarea coloanelor de
lucru.
Realizarea forajului uscat rotativ cu burghie, sape, şnecuri3 etc nu comportă lămuriri
deosebite.
La forajele în sistem umed (foraj hidraulic) pereţii forajului sunt susţinuţi de noroiul
de foraj, astfel că nu mai sunt necesare coloane de lucru. Avantajele forajului hidraulic
constau în viteza mare de avans şi adâncimea mare de forare posibilă. Viteza mare se
datorează faptului că evacuarea materialului săpat (detritusul) se face printr-un curent
continuu de noroi de foraj pe intervale lungi de timp, limitate doar de ritmul de uzură al
sapei. Aceasta în timp ce la forajul uscat, operaţiile de sapare se desfăşoară alternativ cu
2
Material rezultat din fărâmiţarea rocilor prin acţiunea agenţilor externi.
3
Transportor pentru materiale pulverulente sau în formă de pastă, format dintr-un arbore prevăzut cu o paletă
elicoidală.
4
Curs de hidrogeologie Conf. dr. ing. Omer Ichinur