Jignire

Nepreuind granitul, o, fecioar!

Din care-a fi putut s i-l cioplesc,
Am cutat n lutul romnesc
Trupul tu zvelt i cu miros de cear.

Am luat pmnt slbatic din pdure

i-am frmntat cu mn de olar,
n parte, fiecare mdular,
Al finei tale mici, de cremene uure.

Zmlndu-i ochii, luai tipar verbina,

Drept pleoape, foi adnci de trandafiri,
Pentru sprncene firele subiri
De iarb crud ce-nepau lumina.

Luai pild pentru trunchi de la urcioare

i dac-n sni i old a-ntrziat
Mna-mi aprins, eu snt vinovat
C n-am oprit statuia-n cingtoare

i c-am voit s simt i s umble

i s se-ndoie-n pipitul meu,
De chinul dulce dat de Dumnezeu,
Care-a trecut prin mine i te umple.

Femeie scump i ispit moale!

Povar-acum, cnd, vie, te-am pierdut,
De ce te zmislii atunci din lut
i nu-i lsai pmntul pentru oale?