CURS HORIA

Sapt trecuta- renasterea

Sec xviii- Transilvsnia- azi

- Per care ar corespunde evoluie Baroc in sp intracarpatic- si banat, crisana, maramures- toata
zona care a ramas in afara ocupatiei otomane- sau a fost recuperatarapid de la otomani
- Data trecuta- harta- situatia politica jum sec 16 in zona fost regat maghiar- cu r magh care se
restrange in z vest- limba Hasalet? Ocupata de otomani si z de est- voievdat Tr care isi pastreaza
autonomia insa sub suzeranitate otomana
- Spre sf sec 17- lucrurile se schimba- austriecii si polonezii- coalitie opun rezist otomanilor- la
1683- ii inving- AN IMP- STOPARE DEFINITIVA OTOMANI INZ CENTRALA?
o E SI pct de plecare extindere expnisune habsburgica in est Europa- in zone care au fost
oponenti clari ai infl otomane
o Tr s a opus oricaror infl venite dinspre z habsburgica pastrandu si autonmica
o Dupa 1683 aceasta rezistenta incepe sa piarda terene
o In cativa ani habs ajung sa isi intinda infl si sa se implice direct in viata interna politica Tr
o Cativa Pasi
- 1683 turcii sunt invinsi la portile vienei de armata polono austiaca
- Cativa ani mai tarizu austriecii incep sa elibereze cateva din pozitiile strategice- ii imping in afara
zonor pe care le ocupasera
- La 1687 otomanii se retrag din toate pct fortificate pe care le ocuasera in fost reg maghiar
- Coincide cu patrundere tot mai mare a habsb
- Includere Tr in imp habsb s a facut pe cale dplomatica prin aranjamente politice ce au dus la
includere granite tr in imp habs
- Tr la mom ala era condusa de Apafi? Un principe destul de slab dpdv al aliantelor pe care le a
inchiat- el a cedat in fata presiuni habs de extindere
- La 1686 armate habs patrundeau in 2 pozitii f imp in Tr Cluj si Dej- conitngente de armata habs-
sub pretext aparare orase de pericol otoman
- Un an mai tarziu Atafi semna tratat cu Leopolld intai in care ceda in fata pres habs

=crearea imag despre cum se RERAG OTOMANII SI IN LOC LOR PATRUND AUSTRIECI- un imp habs
f interesat in a si impune influenta
- Toata pov se intmpla pe cale diplomatica nu conflict direct
- Una din figuri emblematice armata habs- Eugeniu de Savoya- cap al armata habs, implicat in
conflicte cu otomanii si aranjamente diplomatice care au dus la includere Tr in imp habs

Savoya

- Activ implicat in ce inseamna aparare efectiva- si arh de aparare

- Lui I se datoreza dupa includere Tr in imp habs primii pasi in modernzare sist defensiv Tr
aducerea lui la zi- pct de plecare pt evolutie baroc mai tarziu
- Harta cu evolutie extindere spre est imp habsburgic
- Moment in care barocul incepea sa patrunda, suprapunandu se peste manifestari renastere si de
multe ori si peste stiluri meidevale a caror supravietuire s a dus pana spre sec 17
 Includere efectiva Tr
1. Acceptarea in 1661 a diplomei leopodine- prin care rep stari tr acceptau o serie de conditii
impuse de la Viena
- Leo[pld 1 a impus o serie de conditii politiice nobilimii tr si adunarii starilor
- Prin acceptare cond practic Tr trece juridic sub control habsburgic
- Aceasta diplomo- fol de Tr pe post constitutie pana spre sf sec 18
2. Acceptare cond implicare habs in viata tr prin tratat vasalic- 16 ??
- Trecere Tr la statut provincie habs- pe cale diplomatica

Barocul

- Incepe sa se manifeste in Tr, crisana, maramures si cu un decalj in banat dupa ce habs ii imping
pe otomani in zona si preiau control politic al zonelor astea
- Incepe sa se faca simtit nu la niv arh civila ci in prima faza la niv pl urbane- o pl urb care merge
mana in mana cu dezv program arh aparare
- Program aparare- primul care ilustreaza absorbtie infl baroce din z central europeana

ORAS

- In Europa ex de orase baroce sunt f putine (orase noi, concepute dupa reg specifice momentului)
- Aceaste cateva ex europa sec 17 18 sunt in maj cazuri refleze ale dorinte suverani europeni de a
si etala puterea
o Versailles- Ludovic XIV asezare gandita in baza principii noi in a doua jum sec 17
o San Petersbourg Petru cel Mare- oras conceput de la 0 in per pe care o denumim
generic baroc
- Avem si o serie de asezari gandie de la 0 sub infl aceste ex f imp
o Karlsruhe- oras conceput dupa model Versailles sec XVIII

=>

1. Prima categorie= ORASE NOI

- conceptute la ordin suzeran

- ilustreaza puetere patron
- isi exercita influenta asupra unor cazuri mai putin imp

- Apoi linie inspirate din patronatele astea- Karslruhe

2.ORase reconstruite in per barcoa

- Lisabona?- cutremur
- Lonra- dupa mre incendiu- orase restructurate in urma unor calamitati/ dezastre naturale sau provocate

3.Interventii punctuale in orase cu o istorie indelungata si evolutie de cele mai multe ori spontana- ajung
sa dea scara interventii baroce
- Paris- piete regale
- Roma- Sixtus al V-lea- piete baroce ce genereaza si reorg trama stradala
- Bernini San Pietro
- nu iau in calcul intreg org urban ci se refera la parte destrul de restransa din oras
- concepte baroca de cum ar trebui renadit sp urb

Daca in Europa- avem palierele astea 3 principale

- In Transilbvania- lucrurile stau putin diferit
- Interventii la niv oras, asezari nefiind neaparat incadrabile intr o gandire specifuc baroca
- Singur oras din Tr gandit de la 0 in per sec 18- e GHERLA- Armenopolis
Gherla
- La jum sec 16 sub coordonare arh italian Domenico d apolonia era construita fortificatia
patronata de episcop catolic? Tr
- Domenico puen in aplicare o serie de el care tin de maniera renascentista italiana de concepere
si constructie fortificatii
- Gherla a rep un pct imp in org strategica Tr cetate ce a atras de jur imprejur asezare destul de
restransa
- Un secol mai tarziu aici se aseza o insemnata comunitate de armeni venita din moldova
- Armenii s au sezat in Moldova inca de la inceput exist sa ca stat medieval cu acord domnitori
- Rol armeni dpdv economic- insemnat pana sec 17 cand icep conflicte cu dom romani
- Conflicte repetate care culmineaza cu cel de al 1672? Com arm de la Suceava si domnitor
Gheorghe Duca- o insemnata parte comuniatte armeneeasca trece in Tr care cu acord Atafi se
aseaza in cateva pozitii imp pt voievodata
- Trec prin Bistrita dar nu lasa urme care sa se pastreaza
- Ramuri com armenesti trec
- O parte se aseaza la n sibiu Dumbraveni intr o aezare saseasca deja form
- O alta ram in centru tr in vecinatate fort Martinuti- dezv o asezare care are la baza un pl destu;
de simplu rep schematic in harta josephina sec 18
- Are la baza dezv pe baza grid subordonat piata centrala cu biserica-
- Grid ce nu traduce vreo reg aparte specifica gandirii urb baroce
- In per se c 18? In Tr dpd al conceptii urb de la 0 barocul nu ajunge sa se manifeste in niciun fel

Banat
- In banat insa eliberat mai tarziu
- Lucrurile se petrec diferit pt ca Banat a avut o istorie in trecut diferita fata de ttr- a fot pana
tarziu sub ocupatie otomana = a dus la un regres f mare al vietii urb dar si rurale
- Z insemnata Banat depopulandu se cand a facut parte din imp otoman
- Zona cu resurse insemnate pe care habsburgii le au viza de la includere in zona
- Incepnad cu 1718 includere Banat habs
- A fost transf in pasalac la 1551
- In acest interval 1551-1718 retea asezari urb s rurale- regres, depopulare
- Conform statistici daca la sf sec 1s erau cam 1570 asezari la sec 18 mai erau cam 50 de localitati/
asezari
- Deci 2/3 din asezari atestate in ev mediu ajung sa dispara in timp ocupare de otomani
- -> habs s au consfruntat cu problema repopulare zona- era imp pt ca avea resurse si era imp si
startegic- la graita suica a habs- inca expusa pericol otoman din z balcani
- Prob repopulare a implicat si regandire retea asezari+ gandire asezari in sine
- Pt o destul de lunga per de timp pana spre jum sec 18habs s au preocupat in prim rand de
aspecte strategice incercand sa intareasca pzoitiile existente si sa consolideze exploatarile din z
banatului
- In prima jum sec 18 in banat in materie deretea asezari procupari canalizate sppre
o Fortificare
o Dev pct de exploatare
o Forma urb in sine nu era un scop
- In timp domnie Maria Theresa prime initiative de control al form urb a acelor asezari
infiintadte de la 0 de habs care urmau sa primeasca colonisti chematoi pt repopulare
- Colonistii din vest europa au venit din z f diferite- fr, italieni, flamanzi, intre aceste comunitati
chemate in banat de comunitate habs- cea mai numeroasa- de germani veniti din zona Suaviei-
asa numitii svabi
- Aceasta colonizare a avut la baza gandirea unei retele de asezari in mare maj rurale concepute
pe planuri prestabilite
- Sunt f numeroase situatii sate bantene concepute pe baza grid- retea cu trama str ordonata
ortogonala
- Intre numeroase exemple asezari aparand si cazuri aparte cum e Charlottenburg
o Asezare pe pl circular
o Caz f aparte in peisaj ev urb banat
o Plan idealizat in imag dat de unul din istoricii banatului
o Gospodarii dispuse pe lim circulara plan
o In z centrala- padure de duzi+ functiuni comune sateni / colonisti
o Sat destinat de la bun inceput colonisti sositi in banat din zona tirolului
In caz tr lucruri se petrec diferit- vb de o tr care e preponderent rurala- centre
urb sunt minoritare ( 93% pop tr traia la tara si 7% la oras- cand au venit habs)-
din 93% pop rurala- 63%- era pop romaneasca, 24% maghiari si 12% sasi
o In tr in care in mediu rural mare parte pop romaneasca- vb de conturare fnd departe de
a da conditii implantare idei urb de ultima ora care sa se ralieze infl barce din europa
o In banat insa- mult mai restrans- ajunge sa faca parte din imp habs mai tarziu- apar
cateva tentative de implantare urb controlat care se raliaza mai curand concepte
generale decat reguli specifica baroc occidental
o Cu toate astea exista un accent f imp pus pe arh de aparare- care incepea sa fie constr in
tr imedat dupa includere in imp habs ajuge sa implementeze idei baroce si sa infl evoluie
urb pe parcurs sec 18
Arh de aparare
- Cea care ajunge sa aiba impact asupra f urb din perspectiva baroc mult mai mult decatau existat
initiative separate autonome de gandire asezari conform inlf specifce mom
- Arh aparare sec 18 in Europa in genral- inflentata f puternic de Vauban- cel care a dat numele
unui tip de fort vauban
Vauban
- A inceput sa lucreze in Fr sub Luovic XVI
- Prima comanda, oras Lille- in Fr- pcr placare cariera f plina desf in fr- fort concepute de Vauban-
rep model principal pt evolutie arh aparare in intreaga Europa si nu numai
- Aceste fort au fost gandite, adaptate sa raspunda cnflicte altilerie grea- tun
- Tun- primele erau turnate de spanioli- f greu de manevrat mai ales la ofensiva- carare tun apropa
eimposibila
- Un salt extraordinar marcat de domnia lui Carol al 8-lea al Fr- in timp sau intordus afetul? Pe
care era carat tunul
- Tot in timp lui sunt introduse ghiulele de fonta si ghiulele leg intre ele de fonta- efect distructiv
net superior
- Prim conflict in care sunt folosite tunuri, giulele- in v Italia
- Pornind de la acest conflict fort incep sa fie regandite a I sa raspunda provocari nou tip
armamanet
- Apar in Italia primele for bastionare- primele la Verona in 1527
- Aceste for bastionare italiernesti la rand lor incep sa fie nuantate in fnct de fel in care se desf
conflictele- sist initial fol de italieni cu bastioane tip pana- romboidale incluse de istorici in sist
vechi italienesc
- Aceste bastioane= platforme pt amplasare artilerie- de multe ori au si niv inf- cazemate de unde
se putea supraveghea zid
- Pe masura ce trece timp apar bastioane mai complexe
o Forma de pica- cu urechi pres exist punct de protejare in supraveghere zid
- Astea sunt ilcuse in SIST ITALIENESC NOU
- Astora li se adauga sist olandez- la ran lor constr bastioane similare italieni dar se fol exclusiv de
pamant si lemn- nu placate in zidarie de caramida ci platofrme de pamant- chestii preluate mai
ales in n europa
- Astea se suprapun peste conceptii idealizate renastere despre oras
- PALMANOVA- 1593
o Caz interessant
o Oras gandit pe f ideala
o Cu fort adusa la zi- ilustreaza conceptii mom de cum se poate face aparare urb
- Pornind de la ex astea- Vauban imagina in a doau jum sec 17 primele fort care se bazeaza pe
ideea apararii in profunzime- sau fort a campurilor de aparare
o Idee bazata pe multiplicare linii defensive pt creare plu de rezistenta pt pozitie aarare
o Dpdv al lui niciun oras nu e de necucerit- problema e in cat timp poate fi cucerit
o Fort vauban- intarzie f mult mom cedarii unui pct aparare?
 o Se apreciaza ca tip cucerire asezare protejata de vauban s a dublat in sec 18
o Idee multiplicare lnii aparare- a dus la cresterea timp necesar cucerire?
- Sist vauban f rational gandit
o Vauban nu si a teoretizat nniciodata munca dar exista o serie intreaga de studii de
specialitate care studiata vauban si au generat reguli
o Si etape prin care trec conceptii vauban despre fort
o Sunt 3 pasi pe care ii parcurge ajungand de fapt la UN COMPLEX DE ELEMENTE constuite
d pamant folosindu se palisade pt intarire, fort, unele folosind si zidarie caramida- tot
acest sist f complicat generand idee de aparare in profunzime prin multiplcare el
constitutive fort- trebuiayu adapatate conflicte altilerie grea
o Pornind de La GLACIS- in panta care genereaza asa numitul drum acoperit si un soi de
cale circ protejata de glacis, intarita de cele ai multe ori pe zona de limita cu palisade
lemn
o Drum ce nu e continuu pe parcurs cetate ci impartit in traverse- I ca in care atacatorul
patrunde s nu aiba libertaete de misc de jur imprejur
o Drum protejat de sant sec sau inundabil
o A treia linie aparare- compusa de succesiune de el independene, auonome- ravelinele si
semnilunele- un soi de bastioane scoase in afara fort inchise cetate sau oras- gandite a I
de la parte sup sa faca posibila defensiva prin foosire altilerie grea- aliniere tunuri pe
toata desch lor in unele cazuri existand cazemate- pt armamanet de foc usor si care
apara santul
o Mai departe orasul e inchis de curtine- zid aparare puctate de bastioane simple sau
cazamate
o Peste aceste bastioane adesea amplasate bastioane de mai mici dimens denumite
cavaleri
- Toata asta se intoarce la ce dscutam mai dereme- aparae in profunzime
o Multiplicare obstacole pe care atacator trebuie sa le treaca ca sa ajunga in cetate
o Acest gen de fort bazata f mult pe ce inseamna pamant si raforasre lucrari pamant cu
lemn
o Acest sist I a fost cunoscut lui eugeniu de saviya inca de timpuriu- el era unul din
generalii lui ludvuc 14- dupa un conlfict deschis cu el- in preajma victiorie habs asupra
otomani isi oferea servicii conducere viena
- Eugeniu savoya- implemntare sist vauban in Tr

Influenta lui Vauban s a facut simtita din ultimii ani sec 17, in Tr ideile lui patrunzan prin intermediu
militari maj de origine italiana si trimisi in Tr
- Figura cea mai proeminanta in peisaj fort din z Tr- Giovanni Morando Visconti
o Inginer italian adus de savoya in tr delegat sa se ocupe de fort din tr din jut ani 1690-
1691 an in care in tr intra in vigoare diploma leoplodina
o Acest visconti se stabilea la sibiu- documnetare scrupuloasa a fort existente la mom ala
in tr- avea drept finalitate modernizarea acestor fort sau din contra demolarea lor- pt ca
 unele erau percepute ca rep posibile focar pt revolte ulterioare impotriva coroana
austriaca
o Cand austrecii patrund in tr- cand sunt trimisi primii ingineri militari rep si pct final al
evolutiei urbane ca intreprinderi ale comuniatilor de orasene comunitati sasesti din
aceste orase dupa per medievala dupa obt statut civitas contribuisera la fort propriului
oras
o Asta se inceie dupa includere tr in imp abs
- Visconti f imp
o Documnteaza ce gaseste la fata loc- Mappa de la transilvania- documentare fort exist-
document f valoros
o Totodata lui I se dat priimele proiecte de modernizare conform sist vauban a unor pct
strategice f imp din tr- proiecte aprobate de savoya
- Primele comenzi
o Priveau fort banat- prima la Lipova? for t ce au ramas doar pe hartie
- Prim proiect care a avut finalitate si in realitate- fort Sibiu
o Fel in care arata sibiu- dat scheme Visconti
o Sibiu- rep unul din cele mai imp pct fort tr- care rezistase in repretate randuri atacuri
otomane
o Fusese modernizata pe la jum sec 16 prin adaugare vechi zid- 36 turnuri
o Apoi 2 bastioane, 3 rondele samd- asta face ca fort sa funct conflicte cu altilerie grea
o La inceput sec 18- fort suprapunea faza medievala pe una incadrabla in renastere
o Fort una din cele mai imp in tr
o Pozitie f imp- sediu putere habs in tr a fuunct in lunga per de timp la sibiu (\is alba iulia si
cluj)
o Fort exista dar trebuia adusa la zi
Visconti- priect pt modernizare for t medievala si extindere cu o citadela gandita in baza el esentiale sits
vauban
- Prooiect aprobat de savoya
- Lucrari au inceput in 1703? Cand au si incetat din cauza unei per de rascoala?

1717-moare visconti- e ingrpat la Alba Iulia

- Lucrarile au fost oprite pt per timp
- Paoi iar dupa moarte visconti
- Continuate ceva mai tarziu spre anii 30 sub coordonare ing militarJohan Conran??
- Ce se vede in imag- fel in care se incepuse si incepea sa existe in terene citadela isconti
- Finalmente lucrarile nu sunt duse la bun sf- sunt oprite
- Sunt stabilite ca pct strategice imp doar alba iulia si deva
- In int aceste fort gandite de visconti ceva mai tarziu ter va fi parcelataici creandu se cartierul
Josephin care urma sa gazduiasca pop svaba tirmisa in valurile de colonizare trimise de viena
- Caz f interesant
 - Momentul ani 80 ai sec 18- rep finalul existentei comunitatilor / exclusivisuluilui comunitati
sasesti din tr
- Acest cartier josephin extinde capacitate intramuros sibiu- gandit pt colonisti- aduce de fapt o
pop straina de pop saseasca din sibiu- lucrurile puteau sa se petreaca asa pt fiu Maria Theresa-
Josef al 2-lea emitea rescriptul concevitatii?- o lege prin care in asezarile loc pana atunci integral
de sasi se dadea dret de propreitate al unor reprezentati al unor etnii alta decat saseasca
- Se termina exclusivism sasesc in aezari intemeiate de ei

Un prim proiect Viscont vizeaza Sibiul- modrnizare si extindere

Concomitent se ocupa de fort ca urma sa fort Clujul- sediu garnizoana habs-
cetatuia aflata pe deal de langa somes- oras vechi cu o fort care poeneste de la
per considerat vatra asezare vechius castru- pct de plecare oras medieval
De aici pleaca dezv oras pe trama care creste organic
Ichisa de ziduri piatra caramida, punctata de turnuri cu 2 accese princ
Aceasta fort medievala al a incepu sec 18 e vizata de austrieci sa fie adusa la zi-
pt asta visconti imaginare proiect pe deal de langa- ar fi eprmis supraveghere
oras
o Dupa acelasi mod vauban- fort bastionara de pamanat unde urma sa fie gazduita
garnizaoana- trebuia sa si apre oras
Insa ceva mai trazu viscontiva da scara ambitiosaselor lui proiecte prin ce imagineaa si
realizeza la Alba Iulia- pozitie strategica imp pt Tr- dpdv al functiei principale rep un pct ce
trbuia aparat
Dintr o rep cartografica a doua jum sec 18 aflam cum arata oras inainte de includere tr in
imp habs un oras care se suprapune comform traditiei castrului regiunii a 13 a gemina-
acest castru avand o formula de org tipica
o Per rectangular
o Interior strabatut de 2 xe princ cardo si decumanus- asta se intrezareste in sructura
asezare
Orasul medievall fusese inchis de o fort adaptata armamanet usor care in timp domie gabriel de ??- ii
erau adaugate pe at sudica 2 bastioane cu urechi - deci incadrabile in sist italienesc nou- construite de
ingineri italieni adusi aici
- Aceata pozitie f imp pt habs a fost vizata de la inceput
- Visconti insarcinat pt imaginare noua fort incadrabila in sist vauban- propunea regandire intreg
sist aparare oras-sist care finalmente a fost realiza dar nu a fost nciiodata supus unei incercari
reale- alba iulia nefiind niciodata atacata in aceasta fort-
- Fort pt realizare careia visconti a pus problema restructurare intreg oras- au stamutat populatia-
intr vecinatate=> conflict intre locuitori si habs- multi din nobilime plecand in alta zone
- Regandire a asezarii dictata de asezari tip vauban- a insemnat si o tulburare f mare a tulburare
viata acestui oras
- Daca fort se incadreaza in logica sist aparare vauban- logica incadrabila in sens larg constr cu
funct utilitare nu fialitati estetice- totusi ea include o serie de el care au finalitati estetice si
 tradeaa ralierea interventiilor de la inceput sec 18 directiilor deja mature ale baroc central
european
- Deci daca fort ins sine- complex de el care corespunde unui anumite tehbici de upta- deci
atilistica- anumite el cum ar fi portile sau sculptura tradeaza aparteneta stil baroc ca infl
- Santier de la alba iulia- aici se form una din cle mai puternice scoli de mestrei pietrari ai
barocului transilv
- Incepe sa aiba efect asupra
o Fel in care evolueaza urb
o Patrundere si manifestari baroc in tr
- Exemple pot continua cu ce se int la timisoara- ocupat de otomani f multa vreme care incepea
sa fie fort dupa o formula similara- pe principii vauban
- Mai tarziu Arad- simplifica f mult conceptii vauban adaptandu le unor necesitati care creeaza fon
100 ani mai traizu dupa ex vauban