Curs Lascu- sapt 9

2 cursuri- orasul din sec 18 si o lectie despre fen particular prima jum sec 18?

2 lectii ref la principalele curente- clasicism si arh romantica

2 lectii unul ref la arh industriei si unul ref la reseditele extraurbane din Banat

Ajungem pana la prima jum sec 19

ORASUL IN SEC AL 18 IN ROMANIA

- Orasul in sec 18 preia- e o artciculare intre per medievala si per moderna a Ro si in gneral a
evolutiei oraselo
- Cateva lucruri generale- fixam adrul evolutie oras
o 2 harti cea din stanga- o situatie de la sf sec 18 cand a avut loc o impartire a sferelor de
putere intre marile imperii din z est europeana-imp otoman care avea sub suzenaritate
cele 2 provincii Muntenia si Valahia
o In parte vest-nord- vechiul imp habsburgic- mereu in clnflict cu imp otoman- care a
avansat (otoman) f mult inspre parte de centru? A Europei- lupta de la Mohan 1526-
cand imp otoman a iesit invingator in fata armata imp habsburgic- au transformat in
pasalac turcesc zona ??? si Budapesta de azi
o Apoi imp otoman a avansat a I spresf sec 17 se afla la poortile vienei pe care a supus o
unui asediu prelugit ce s a doedit ineficient- armate turcesti au fost infrante
o A urmat miscarea opusa- fortele armate austriece au aansat pe ter care pana atunci
apartinusera imp otoman si imp habsburgic a ocupat banatul Timisoara a fost supusa
unui asediu f puternic prin 1716?? Timisoara era un pct strategim imppana atunci
o 1774 a fost cedata imp habs partea de n a moldoei care de atunci se num Bucovina- la
granista Suceava de axi- cel mai .. Cernauti
o Tot la inc sec 18 imp habs a ocupat pt aprox 20 ani si oltenia de azi
o 1720 si ceva 1725 a renuntat la acest teritoriu e la granita cu dunarea
o Harta a doua inc sec 19- o configuratie putin diferita- extindere mare a imp habs
inainte ca el sa se separe in cele 2 mari ter- ungaria si austria
o Ce e evident e o delimitare a transilvaniei in care intra si banatul- refflecta o situatie
politica- in mom in care turcii au avansat- transilvania a devenit din voievodat principat
autonom- a avut o conducere proprie dependenta de curtea vienei al carei sediu s a
delasat la sibiu alba iulia sau cluj
o Context ist imp pt a intelege primul aspect- situatie orase din ro in per sec 18
o Simpla apartenenta a celor 2 zone z extracarpatica

o Pe parcurs sec 28 au avut loc cateva manifestari interesanta dpdv urban- ex aparitia
marilor orase capitala ex in Rusia Sankt Petersboutg- fonda de petru cel Mare

o Orase refacute dupa dezastre nat- lisabona dupa cutremur devastator

 o Existenta in continuare in prima parte sec 18- dpdv arh al prezentei pternice a gandirii
baroce- infl puternice asupra sp public- mai ales piete- spectacole grandioase,
manifestari populare
o Barocul s a prelungit pe parcurs sec 18 in intregul imp austriac si a fost prezent si in tr si
banat pe parcurs intreg sec
o Pornind de la contextul asta general- problema orasului in z extracarpatica T rom si
Molodova

Fragment harta austriaca- Specht 1792- nume dat dupa nume austriac- ceva militar

- Nu punea accent neaparat pe detalii ci pe el generale ale reliefului, cai de cmunicatie samd
- Forma generala a localitatilor
- Caracteristici principale
- Orasul bucuresti reflecta o caract a tuturor loc urb din z extracarpatice- tipul de oras in aceasta
parte a tarii dezv liber, spontan, organic in conditii in care imp otoman a interzis construire
fortificatii- el fizice caract aproape oricarui oras din parte centrala sau vest Europa- orase dezv f
liber, tentacular de a lungul uno r cai circ in ter- amrcate de treceri peste apa, vad?, castel samd
fara sa existe constragere fortificatii
- De aici a rezultat un tesut f afanat- densitatea nu era o problema care sa onditioneze intr un fel
sau altul constructia oraselor
- Dupa constantin rancoveanu, in cele 2 principate romane au fost instaurate domniile fanariote
- Au avut un rol imp in patrunderea mai lenta sau accentuata ale unor e de cultura occidentala in
aceste 2 principate
- Dar dpdv al istoriei oraselor domnitorii fanarioti nu s au ocupat de o anumita planificare- n au
avut interes asupra unui control in privinta dezv oraselor
- Unul din pers cele mai interesante- Alexandru Ipsilaki care a domnit de 2 ori inMuntenia cea
mai lunga domnie 2 -3 ani (putin) dar el a elaborat un proiect de cod urban- nu a devenit un act
oficial insa raman intersante cateva din vederile acesui cod
- Orice urb trebuia sa obt aprobare domnitor
- Constantin Brancoveanu- a fost un domn f autoritar- a facut sa dispara structuri locale de
conducere orase- in timpul lui C B pana la jum sec 19 au fost conduse fie de domnitor sau prin
boier delegat de el car e se ocupa de treburi curente
- Aceasta autorixare a unei constr facuta de domnitor ne vb de un sist de conducere tarii
- O alta prevedere- o repearatie a unei cl inclusiv supraetajarea trebuia sa peastreze vechia
finisare- nu era permisa o modificare de substanta a imag cladirii
- Cans se cinstruia o cl noua ea nu trebuia sa obtureze vedere vecin- deducem ca perspectiva/
vederea facea parte din propria proprietate- un soi de imobilism in evolutie generala oras
- Exceptand putine cl mare masa cl erau constr fie din lemn sau paianta- mat perisabile
- Imp lucruri care ne sugereaza un context in care au existat orasele
- Dpdv al legislatiei- codul a incercat sa transpuna scris cutumele, obiceiurile transmise din
generatie in generatie- au cpatat o formulare mai precisa de act juridic
- Tine de o modernizare a unei gandiri juridice din Ro
La Bucuresti- vedem Dambovita (pe harta specht)

- Limita oras cam pe actualul traseu actual al soselei iacu de hun, dstefan cel mare, mihai bravu?
- In parte de sud a Damboviteit- extindere oras f redusa
- Parte de nord era putin mai extinsa
- Apar catea el imp-actuala Piata Vitoriei, actual deal Mirtropolie
- Org neregulata a tesut urb cu trama stradala aparent intamplatoare, insule cu dimensiuni f
diferite, trama str cu densitate f diferita- concentrare mai mare spre centre, spre perfierie str
incep sa fie mai putin numeroase
- Prin pete verzi- zone neconstruite folosite la mom fie ca vii sau ca terenuri verzi sau necontruite
- Insulele marcate doar indicativ- z in care sunt aplasate constr

In aceeasi harta putem vedea cum erau rep Orasele Craiova si Iasi

Craiova

- Artera comericala imp

- Tendinta de a avea front aproape continuu
- Z f intinse care apartineau si atunci oras unde cl erau amplasate difuz

Campulung Muscel

- Situatie particulara
- Aici au trecut muntii pop sasilor ins ec 13 14 ei au fondat primul nucleu oras
- Forma de fus pe care o putem intalni I n caz f mutle sate sasesti din tr

Iasi- mij sec 19

- Sunt puse ine videnta str prin tipul de indicare a constructiilor- putem deduce
- Tipuri str cu carcter comercial- situate una langa alta- tindeau spre continuitate fronturi
- Cea mai imp actuala str Stefan cel Mare- duce la palat cultural
- In z periferica oras- e aceeasi dispersie cl intr un tesut neregulat
- Cl de diferita marimi si forme

Dezvoltare spontana oras- nu e neaparat un punct slab- se int orase dezv organice in toata Europa mai
ales in parte de e si centru

Fort in parte v legate de existenta orase stat sau mici ducate ca in Germania- orase trebuiau aparate

Bucuresti Planul Boroczyn

Boroczyn a fost un maior al armatei rusesti- a avut o viata aventuroasa- a lucrat in Grecia, apoi a venit in
Ro unde a ramas pana la moarte
A fost insarcinat sa intocmensca prim plan topo al Buc- 1846- f imp ca e prima rep facua cu mij tehnice
de atunci- rep os stiuatie oras inainte incepere mari transformari urbane

- Exprima o concluzie a evolutie oras pe parcurs sec 18 si inceput de 19

- A fost un plan f bine redactat
- Cateva zeci de planse se mai gasesc si azi in original
- Ordine sugereaza transformare, evolutie oras de la zona periferica la z mai centrala
- Prima imag- terenuri de dimens f mari, nr redus de consructii
- Urmatoarea imga- mai inspre centrul de atunci- vedem o reducere a suprafetei terenurilor,
ponderea f mare din miezul insulelor care e ocupata de teren fol cu scopuri agricole- vie, livada,
zarzavaturi samd- rep ca atare
- Sos Viilor- se num asa pt ca atucni cand a fost trasata se intindea pe o suprf de vii
- Rep fiferita in cadrul aceleiasi prop a ceea ce e curtea din fata fata de gradina din spate
- In alte imag vedem cum aceasta densificare constr ncepe sa fie mai amplificata
- Palatul Stirbey- ftragment Calea Victoriei de azi
- Mare parte din s teren e ocupata cu alte funct decat cele strict urbane
- 2 fragmente din partea cetrala- z care a disparut in anii 80 odata cu constr Casa Popor pana la
piata Alba Iulia- era vb de niste str cu caracter comercial f puternic- inseamna front continuu al
magazinelor- Calea Vacaresti

Pornind de laex Pl Boroczyn intr un fel vom gasi acelasi tip de org oras si inc elelalte loc urb din
muntenia si ?? cu cond locale de relief samd

- Au existat insa catea localitati care au avut si fortificatii- leg de prezenta turcilor la nord de
Dunare- au existat3 raioane turcesti Turnu Magurele, Giuriu, Braila

Fortificatia otomana de la Giurgiu

- Raioanele aveau funct militara imp

- Fiecare avea un ter invecinat a carui pop avea rostul sa asigure hrana militarilor turci
- La giurgiu de ex a existat o fortificatie- un val de pamant de fapt a intregii localitati
- A existat si o a doua fort mai solida care proteja garnizoana
- In partea din stnga- fragment di Spech si in dreapta rep a specilisti din armata rusa- mai riguros

A doua fort imp- Braila

- Exista o protectie a intregului oras

- Cel mai imp port la dunare in t Ro
- Apoi 4 fort concentrice care protejeau garnizoana
- Dreapta- releveu fort exstente
- Aici mai mult decat la giurgiu- fort facuta cu f multa stiinta militara

HANURILE- zonei centrale a Buurestiului

- Program cel mai imp introdus in acest sec in prog oras

 - Dupa modelul turcesti- niste incinte aproape toate nchise catre oras- se deschideau odar spre
o curte mai mare sau mai mica- funct care servea la depozitare diferite marfuri, cazare calatori-
erau locuri unde puteau ramane peste noapte
- Functiuni multiple hanurile au aparut din munteia si moldova cu rol si de cazare si de protectie
si rol comercia si de depozitare- functiuni multiple
- Sut cateva hanuri care au disparut din Buc
o Hanul Stefan voda?? Unde e Banca pe Lipscani BNR
o H Zlatari
o H stavropolos
o H Constantin
- Ele au disparut intre timp- cazarea han s a trasferat in bodega?

Hanul stefan Voda

- Cel mai vechi han

- Construit la sf sec 17 la dorinta serban cantacuzino
- A rezistat pana la daramare si construire Banca ationala

H Constantin Voda

- Tot lasf sec 19 s a constr cl posta centarla actual muzeu istorie

- Plan reflecta impartre celulara a etajului acolo unde e vb de suprafete depozitare

H Manuc

- Han mai tarziu

- Constr prin 1820? Sau 1920? De Manuc Bey
- A fost transformat in timp in hotel- si a schimbat intr un fel functiunea ramanand totusi un ex de
ce insemnau hanurile in t r si moldova

PRblemele leg de oras sunt in f mare masura diferite- Banat si Transilvania

- Au fost aspecte leg de cele 2 orase noi-in Tr

- Extindere a unor orase si cu modificare fort
- Aparitia primelor pct dde forticifare in parte est tr care era principat autonom

ORASE NOI

- BLAJ- a fost sediul principal al bisericii greco catolice

- Proietul orasului, partea centrala a fost intocmit se pare la Roma
- Imo catedrala baroca
- S au dezvtreptat in a doua jum sec 18 celebrele scoli ale blajului- scoala ardeleana cu mari
personalitati ale culturii noastre

GHERLA- a aparut leg de cetarte forticata care era si un pct de fort interior al tr dar si un loc de vama pt
marfuri care veneau din moldova in centru tr

- Si a pierdut imp militara si vama si a devenit inchisoare

 - Cert e ca in apropierea acestui pct fort si a unei loc dezv spontan prin 1703? A poposit o pop de
armeni vreo 2000 oameni care a venit in z gherla de unde au trecut in moldoa? Cred
- Au cumparat teren, s a intocmit un pl regulat- cum arata si harat de la mij sec 18
- Apoi au fost divizate insulele si cumparate de armeni- mestesug si comert
- Trama str f regulata
- Impartita in principiu regulata si a insulei in parcele
- Apoi s au constr cateva tipuri de locuinte
- Au avut ca locatari o pop cu preocupari exclusiv urbane- comert
- Interesant e ca parte centrala si a pastrat in mare masuracaracter nitial- cl din a dpua jum sec 18
- Prima genratie de loc au fost loc din lemn sau chirpici
- Apoi mat solide, caramida , piatra- expresia arh prezenta f puternica arh baroca in tr
- Alt detaliu deasupra ancadrament cu forme baroce- desen geometric f riguros- apartenenta la
o cultura a orientului- geometria era el fundamental
- Catedraka catolica de rit??? ipozanta- baroc tarziu austriac

Al doilea aspect imp EVOLUTIE ORASE SI I PARALEL MODERNIZARE FORTIFICATII

SIBIU- asa cum apare rep intr un pl de la inceput se c 18 cu z medieveala

- In ext- indicate diverse terenuri ocupate cu locuinte sau alte funct

- Semn ca zona ocupata de fort edievala a ajuns ala densitate max posibila- pop a inceput sa se
stabileasca in ext fort
- Tendinta de modernizare fort- vechile turnuri inlocuite cu sist modern bastionar
- La un mom dat in partea de est a inceput construire citadela a carei resturi de funcdatii au fost
descoperite acum cateva zeci de ani
- Interesant cum a aparut inca o fort pe mal celalalt cibin- delimita o z f mare cop cu vechi oras
medieval- semn ca imp sibiu depasea cu mult posibilitati de functionare medievale
- A fost construita o noua cazarma
- Silueta det in continuare de flese biserici, turnuri
- Mom in care au inceput deja sa dispara fortificatiile

CLUJ- un centru mestesugaresc, comercial si, in sec 18, si centru cultural imp al tr- aici a aparut un prim
colegiu

- In aceasta harta de la mij sec 18 ne arata extindere f mare pe care a avut o orasul in raport cu
nucleul medieval
- Un rencensamant de prin 1703 ne spune ca in int orasului existau 360 de case iar la mij sec 18
erau de trei ori mai mult deja
- Mai mult de jum erau deja in afara z fort => o crestere f mare a pop, dotari diferite samd
- In parte de jos vedem pe dealul CEtatuii o prima fort austriaca -1720- avea un rol strict militar-
sediu garnizoana suptraveghea bunul mers al vietii orasului
- O desfasurare din aceeasi per- f prezenta fort medievala

In int tr au mai existat cateva incercari si realizari de fort

Fagaras- vechi castel care a capatat nu sist vaubain ci bastionar

 Acelasi lucru il vedem si la Deva- cetatea a cautat sa fie protejata de o ampla fort si ea avand rol
militar
Despre alba Iulia- Am facut cu Horia mai mult
- In mom incare s a proiectat aceasta noua fort tip vaubain- noi fragmente unde a fos mutata o
parte pop?
- Rol defensiv evident fort vaubain dar nu era lipsit de caract estetice
- Alba iulia- sist defensiv complex, complicat

- Intrsant- parte v tr- principat autonom

- - intentie de a proteja principatul de forte din ext

- De a lung pric rauri
- De a lung Somes- fortificatie care era ??? palisada de lemn
- In drept Cris a fst cetatea de la Oradea- cum se vede cetatea fata de orasul propriu zis o
oarecare departare impusa de reguli militare- cetatea destul de veche sec 14 15
- Aici a existat si o impozanta cetate? Gotica??
- Per diferite- exista diferente intre parti constr- tot la oradea- I s a adaugat pare fort
- Imagini din int castel propriu zis
-
- ARAD
- Cetate care in timp s a dovedit ineficienta si depasita de tehnica militara si amploarea unor
atacuri- pe ameandra f larga mures a fost proiectata o fort tot tip vaubain- constr care a ramas
pana in prezent tot cu funct militare
- Un ex dintre cele mai interesante al amplorii sist fort vaubain

Banat

- Un subiect f special
- Aici orasele sunt leg in mod inevitabil de proces amplu colonizaee- tr in prim rand
- De catre imp austriac
- Un teren in mare parte plat deci o campie
- Se pare slab populat
- Aici a avut loc un aflux, colonizare de aprox 80 000 oameni din toate part imp habsburgic- belgia,
luxembourb pana in italia si fr- deci pop f diferite in general tarani- ocupatie agricolo dar si
mestesugari
- De data asta colonizare insotita d eorg tipi austriaca riguroasa
- Au existat un nr de proiecte tip de sate realizate ca atere pe suprafata f mare banat
- Extras din ridicare topo actuala- tip coloizare cu sate noi planificate- toate cu forma regulata
- Ii zona articulare cu dealul- ori extinderi z regulate sau au parut sate complet noi
- Tendinta de a construi cu mat locale
- Locuinte f simple puteau arata in feluri diferite in raport cu mat constructie locale

Moravita- proiect de sat din a doua generatie

- Piete centrale regulate

 - Apare o ierarhizare a tramei stradale
- Pe str princ- cl de locuit
- Str sec- acces in micile gradini ale locuitorilor
- Colonizarea nu s a terminat o data cu proiectare sate noi ci s a extins ca geomtrei- terenuri
agricole primite de fiecare fam de colonisti
- Putem vedea cum terenurile au impartire regulata
- Rigoare a geometriei
- Si terenurile de cultura erau intr o geometrie noua- o transformare f imp a ter banat
- Sate si mod org terenuri agricole

Singurul sat realizat pe pl circular

Amenajari hidrotehnice- transilvania/ Timisoara?

- Lucru esential care tine de banat

- Bega canalizare in buna masura in sec 18?
- Schimbarile fundamentale pe care le a suferit timisoara- localitate sec 13 care a fost la un mom
dat resedinra carol robert de anjou- castel realizat pe o zona mai ridicata- tot orasul pe zona
mlastinoasa- brate meandere bega
- Pl realizat imediatt dupa cucerire tr si ana de armate austriece
- Prezneta unui oras era esential dpdv strategic
- Treptat pe langa castel a aparut orasul propriu zis- trama moderna cu fort care accentuau
protectie nat a mlastinilor
- In timp in ext fort s au constituit 2 zone locuite- una in apropiere castel Palanca mica si in nrod
palanca mare
- Trama neregulata aici rezultata din aditionare strazi, constructii- zona protejata si ea de brat
secundar bega
-

Planul cetatii Timisoara 1727

- Toata dotarea coresupunzatoare unuli oras turcesc

- Evolutie spectulasa si interesanta
- Incercari succesive de a consolida init struct a orasului cu sist de fort mai mult sau mai putin
sofisticate pana s a decis demolare completa si construire nou oras
- Nu exista niciun nou frament construire mai vechi cu exceptie parte castel ?- nr f mare
succesiv proiecte realizare nou oras- exindere, fortificare?
- Din aceasta privinta cel mai bine documantat oras dpdv instorie
- Aici s au ocupat militarii de proiectare oras
- Fiecare plansa era depusa la viena
- Al doilea exemplar a ramas in arhiva primariei
- Toata acesta succesiune pasi proeict se facea raport pt conducere austriaca- ne poate arata
pas cu pas felul in care s a avansat aici
- Fragmente ale vechii asezari- inchisa in fort deja grandioasa de factura vaubain
- Daca o parte relativ bine fizata oras- nou cu trama riguroasa impartire insule protejate de
fortificatie
Tip de fundare pe piloti- sistem extrem de complex

- Tot terenul pe care era amplasta timisoara- mlastinos proaspat asanat

- Problema existentei unor mai veci mlastine a ramas si azi
- Orasul deja sufiecient de bine constituit- piata princ piata unirii rezultata din scoaterea din
caroiaj a doua insule
- Sist vaubain f comlex- mai complex decat la arad
- Nu s a executat decat o mica parte

Acest punct cetral al noului oras timisoara a fost leg in sistem cu cateva loc situat la cativa km si ele
colonizare

- Leg cu ?? fabrik?
- Un cartier gemrna numit josephin traverat de unul din canale
- Un carteir care init era destina pop sasesti- mehala de azi
- In sud s a mai dezv inca o localitate cartierul .. de az
- In sec 18 exista un pct imp- central timisara in jur caruia gravitau mai multe localitati

Spatiul public si noile dotari urbane

- Modificari ce vor conduce la schimbari sec 19

-
- PiataMare siiu inc sec 18
- - capata diferite funct cu caracter luic, spectacole samd
o Dar si loc de executii
o Tot aici in anumite zile de arzg era napadita de vanzatorii de diferite produse ale zonei
o Fronturi f complexe
o Apare locuinta turn care a disparut de mult
o Reminiscenta imp ev mediu
o Apare biserica catolica de azi care e de fapt o biserica baroca

La Timisoara- piata Unirii

- Definita prin extregere a doua insule din caroiaj f regulat oras

- Prezenta sp urb f bine def strazi prin construire in front continuu dupa model vienez
- Piata de f mari diensiuni
- Corespunde unor necesitati culturale ale barocului

Una din cl imp din piata uniriiCl generalatului- azi muzeul de arta

- A trecut printr o restaurare care a durat mai mult de 20 de ani

Un alt ex de modificare scara sp urb- ansamblu Oradea

- Cl sediu episcopie baroca

 - Cl f masiva- la o sc complet diferita de ce se intalnea pana atunci in orasele medievale

Palatul Brukental Sibiu

- Cl f cunoscuta
- Realizare cl prin ?? catorva prop mai vechi medievale (prin cululare cred)
- E o cl impozanta

Palatul Bamfi- Cluj

- A fost al unui imp nobil transilvanean

- Construita prin cumpararea a aprox 4 propreitati mai inguste si adanci mai vechi
- Dezv considerabila spre piata unirii- piata centrla cluj

Dincolo de modificarile mai mult sau putin imp, datoram sec 18 si acest inceput de modificare de scara la
niv urb a sp publice si a unor cl imp atunci

- Incepe sa se schimbe treptat imaginea sp public