Forma de rezerva a glucidelor in organismele animale o constituie glicogenul.

Cel mai intens proces de

biosinteza al glicogenului se realizeaza in ficat. Apoi t. Muscular in care glicogenu furnizeaza glucoza si
respectiv energia necesara contractiei musculare. T. Hepatic contine 3-5% glicogen, iar cel muscular 0,3-
0,9%. Depozitul total de glicogen in organism e de 350g.

Biosinteza glicogenului implica doua procese majore:

A.GLICOGENOGENEZA(biosinteza din glucide)

B.GLICOGENONEOGENEZA(biosinteza glicogenului din compusi neglucidici)

Indiferent de punctul de plecare al biosintezei glicogenului e obligatorie formarea initiala a G-1-P de la

care apoi, prin reactii de transglicolizare se formeaza macromolecula de glicogen.

ETAPE GLICOGENOGENEZA

1.Formare G-1-P

G-1-P e precursorul biosintezei glicogenului si se formeaza prin

Glucoza+ATP-- prin glucokinaza G-6-P+ADP

G-6-P-- prin 1,6-fosfoglucomutaza G-1-P

2. Transglicolizarea

Initierea biosintezei glicogeului necesita preexistanta unor molecule mici de glicogen absolut necesare pt
sinteza de final a macromoleculei de gilocgen. Aceste molecule incomplete de glicogen prin care se
initiaza reactia se numesc molecule primer. In prezenta unor enizme de tipul glicoziltransferazelor, si
respectiv a enzimei fosforilaza se produce un transfer succesiv al glucozei de pe G-1-P pe molecula
primer de glicogen.

Exista 2 tipuri de fosforilaze: activa si Inactiva (trecerea formei b la forma a,e stimualta de:adrenalina,
insulina, glucagon)