D.W.

Winnicott este privit ea analistul britanie eel m

influent. ,Serierile sale se numara printre eele mai impr
riante ~ieondudente din intreaga literatura psihanalitie
Peter Lomas il nume~te in suplimentulliterar allui Timl
"eellnai influent psihanalist din perioada dupa Freud ~iJu

_ f_
 Biblioteca de psihanaliza, 60
, coordonata de
Colectie
Vasile Oem. Zamfirescu

This book was published

with the support of the
Culture 2000 programme
of the European Union.

Aceasta carte a fast publicata

. cu ajutorul programului
Cultura 2000 al Uniunii Europene.
 D.W. Winnicott

Opere 3
Natura u1l1ana

Traducere din engleza de

Catalin Popescu

Postfata de
Joana Lazar

IMPRIMERIA

I I\J GRAFICA
~ ARTA
(olea ~erban Voda 133, s'4, Cod 70517, 8U(URE~T1
Tel.:021.336.29.10 Fax:021.337.07.35
E-mail: comerdal@artagrafico.ro
web sile: www.ar1agrafica.ro
A
TReI
 Editori:
MARIUS CHIVU
SILVIU DRAGOMIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCU

Redactor:
Cuprins
DANIELA ~TEFANESCU

Coperta colectiei:
DINU DUMBRAvICIAN

Tehnoredactarea computerizata:
CRISTIAN CLAUDIU COBAN

Prefatii 9
Descrierea ClP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Nota editorialii 11
WlNNlCOTT, DONALD W.
Opere / D. W. Winnicott ; trad. din engleza de Claudia Alecu, loana Multumiri 13
Lazal~ CatiiIin Popescu; coord. ~i introd. de Catalin Popescu. - Bucure~ti : INTRODUCERE 14
Editura Trei, 2003 -.
3 vol.
ISBN 973-8291-19-4 Partea I Examinarea copilului uman:
Vol. 3 : Natura umana I trad. din engleza de Catalin Popescu; postf.: soma, psyche, minte
Ioana Lazar. - 2004 - Bibliogr. - ISBN 973-707-003-8
INTRODUCERE 19
1. Popescu, Catalin (trad.)
II. Lazar, Ioana (postf.) CAPITOLUL 1 CONTINUUMUL PSYCHE-SOMA $1 MINTEA 24
Sanatatea somatidi 25
616-053.2
159.964.2 Sanatatea psihica 25
Intelect ~i sanatate 26
Aceasta carte a fost tradusa dupa: 2 SANATATEA IMPERFECTA 28
HUMAN NATURE, de D.W. Winnicott,
Free Association Books, Londra, 1988 Sanatatea imperfecta somatica 28
Sanatatea imperfecta psihica 29
© The Winnicott Trust, 1988
by arrangemen t with Mark Paterson 3 INTERRELATIILE DINTRE MALADIILE
TRUPULUI ~I TULBUR.ARILE PSIHOLOGICE .33
© Editura Trei, 2004 Ereditatea 33
c.P. 27-40, Bucuresti Tulburarile congenitale 34
Tel./Fax: +4 0 I 224 55 26 Deficite de aport 35
e-mail: office@edituratrei.ro
Defecte de eliminare 37
www.edituratrei.ro
Accidente .37
ISBN 973-8291-19-4 Categoria "Inca-necunosculului" 38
ISBN 973-707-003-8 Alergiile .38
6 D. W. Winnicott Opere 3. Natura umana 7

4 DOMENIUL PSIHOSOMATIC .41 Refularea reconsiderata 104

Gestionarea obiectelor ~i forte1or rele 105
Partea a II-a Dezvoltarea emotionala a fiintei umane Complexitatea ~i bogatia interioara 107
INTRODUCERE 49 2 DEZVOLTAREA TEMEI LUMII INTERIOARE 108
Introducere 108
CAPITOLUL 1 RELATII INTERPERSONALE .53
Modul de viata paranoid 109
Prima parte a descrierii .53
Familia ; .56 Depresia ~i "pozitia depresiva" 110
Pulsiunea '" .57 Apararea maniacala 111
Relatiile de iubire 67 3 DIFERITE TIPURI DE
MATERIAL PSIHOTERAPEUTIC 113
2 CONCEPTUL DE "SANATATE" DIN
PERSPECTIVA TEORIEI PULSIONALE 71 4 ANXIETATEAIPOHONDRIACA 120
Elaborarea imaginara a functiilor 71
Psihicul. 72 Parte a a IV-a De la teoria pulsionala la teoria eului
Sufletul 72
INTRODUCERE: DEZVOLTAREA EMOpONALA PRIMITIvA 125
Stari excitate ~i 1i.ni~tite 74
Complexul Oedip 75 CAPITOLUL 1 STABILIREA RELATIEI CU
o noui'i descriere 76 REALITATEA EXTERIOAAA 126
Sexualitatea infantila 79 Relatii excitate ~i lini~tite 126
Realitate ~i fantasma 80 Valoarea iluzie
Incon~ tien tu!.. 81 ~i starile tranzitionale 132
Rezumat 83 E~ecul in contactul initial.. 134
Harta psihologiei unui bi'iietel Creativitatea primara.. 137
in termenii teoriei pulsionale 85 Importanta mamei 139
Api'iri'iri impotriva Bebelu~ulla na~tere 141
anxieti'itii - ameninti'irii eu castrarea 85 Filosofia "realului" 142
Ci'iderea apararilor 86
2 INTEGRAREA 144
Partea a III-a Stabilirea statutului unitar 3 INSTALAREA PSIHICULUI IN CORP 151
INTRODUCERE DEZVOLTAREA EMOTIONALA Experienta corporala 151
CARACTERISTIcA PRUNCIEI 89 Paranoia ~i naivitatea 153

CAPITOLUL 1 POZIPA DEPRESIVA 91 4 STARILE CELE MAl TIMPURII 155

Ingrijorare, vinovatie ~i realitate Diagrama
psihica interni'i personala 91 aranjamentului mediu-individ 155
Pozitia depresiva: recapitulare 101 Aetiunea gravitatiei 160
8 D.W. Winnicott

5 0 STARE PRIMARt\ DE FIINTARE:

STADIILE PRE-PRIMITIVE 161
6 HAOS 165
7 FUNqIAINTELECTUALA 169
Prefata
,
8 RETRAGERE ~I REGRESIE 171
de Clare Winnicott
9 EXPERIENTA NA~TERII 173
10 MEDIUL 182
11 MALADIILE PSIHOSOMATICE
RECONSIDERATE 191
Astmul. 191 ,','~
Ulcerul gastric 194 '~"n anu11936, Donald Winnicott a fost invitat de ditre Su-
~ san Isaacs sa tina dHeva prelegeri despre cre~terea ~i
Apendice 196 ,,~dezvoltarea umana pentru mvatatori cu experienta, in
cadrul unui curs avansat la Universitatea din Londra. In anul
Postfata de Ioana Lazar 201 1954, dind s-a mceput lucrulla aceasta carte, el tinea ~iprele-
geri in mod regulat pentru studentii Universitatii de Asisten-
Bibliografie 207 ta Sociala, inca din 1947. Aceste posibilitati de a tine prelegeri
intr-un mod regulat, care au continuat pilla in momentul mor-
tii sale in 1971, erau foarte apreciate de catre Winnicott, deoa-
rece ii furnizau un stimulent constant pentru a-~i clarifica pro-
pria intelegere ~i a-~i modifica ideile m lumina interactiunii
sale cu studentii ~i a propriilor experiente. Se poate spune ca
activitatea lui universitara era 0 parte esentiala a propriei lui
dezvoltari ~i ca ii era profund recunoscator lui Susan Isaacs, a
carei mcredere in el a fost primul pas catre participarea lui la
aceasta activitate.
Winnicott ~i-a dezvoltat un stil propriu special de a comu-
nica materialul prelegerilor sale ~i, an dupa an, studentii re-
nun tau sa ia notite ~i deveneau implicati, impreuna cu el, in
procesul real de cre~tere ~i dezvoltare. eu alte cuvinte, inva-
tau fara sa fie invatati. Prelegerile lui puteau sa fie libere ~i sa
para nestructurate doar pentru ca se bazau pe un nucleu cen-
tral de cunoa~tere integrata ~i pe un model formulat cu aten-
tie al stadiilor dezvoltarii umane pe care studentii puteau sa-l
10 D.W. Winnicott

inteleagcl. Diagramele sale construite cu rapiditate pe tabla vor

ramane in memoria tuturor celor care au participat la prele-
gerile lui ca fiind 0 trasatura esentiala a modului sau de co-
municare.
Scopul originar al acestei car}i a fost acela de a furniza no- Nota editoriala
titele pe care studentii nu puteau sa Ie ia ~i de a Ie face disponibi-
le tuturor celor care studiau natura umana. Prima schita a car-
tii a fost inceputa ~i terminata intr-un interval relativ scurt de
timp in vara anului 1954, dar de atunci ~i pana in momentul
mortii sale a fost continuu reanalizata ~i revizuita.

PLANUL eARTH Winnicott a facut doua rezumate ale cartii lui

despre natura umana. Primul dateaza din au-
gust 1954, anul in care cea mai mare parte din
carte este scrisa, dupa cum ;>timde la Clare Winnicott, iar al doilea
dateaza cam din 1967. Ambele sunt reproduse in cadrul unei anexe
la sfar;>itulvolumului de fata.
Se poate observa ca materialul carpii urmare;>terelativ indeaproa-
pe primele trei parti ale Rezumatului I, de;>iordinea in care este scris
devine oarecum diferitii: de exemplu, sectiunea planificata despre
"Studiul secventelor" incluzand fantasma, realitatea interna ;>ivi-
suI, ca si '
, cea despre "Obiecte sifienomene ,
tranzitionale" nu s-au ma-
terializat in conformitate cu planul, eel mai probabil deoarece aceste
subiecte fusesera deja atinse in cadrul capitolelor anterioare. Se va
observa de asemenea din Rezumatul I ca planul initial allui Win-
nicott includea inca doua parti cu capitole despre tendinta antiso-
ciala ;>i despre diversele stadii ale dezvoltarii de la latenta la matu-
ritate, care de fapt nu au fost scrise niciodata, cu toate ca exista do-
vezi ca urma sa inceapa urmatoarea parte a cartii cu 0 lucrare inti-
tulata "Cercetare asupra delincventei" carefusese publicata in 1943
in ziarul 0 noua era in carnine ~i ~coli.
Se poate ca al doilea rezumat sa fi fast intentionat ca ghid la re-
vizia cartii. Se poate observa ca sumarele partilor I ;>i III ale cartii in
forma ei prezentii existii in cadrul acestui rezumat aproape identice
cu modul in care apar in carte, dar se prea poate ca Winnicott sa fi

-I
 12 D.W. Winnicott

intenfionat sa reduca partea a II-a existenta (care se ocupa cu rela-

fia interpersonala pi teoria instinctelor); iar dintre ultimele opt ca-
pitole ale parfii a IV-a existente, doar eel despre "Mediu" este tre-
cut.

TITLURlLE Titlurile diferitelor parfi, capitole pi secfiuni ce

,
Multumiri
apar in volumul de fafa sunt aproape toate la
fel cum au fost gasite in dactilograma. In pu-
finele locuri in care noi am adiiugat un titlu de secfiune in vederea
unei continuitafi, am consultat rezumatele.

TEXTUL Acesta a fost lasat apa cum afost gas it. Corec-
turile facute pe dactilograma in scrisul lui
Suntem recunoscatori de aft putut folosi munca efectuata de Ju-
Winnicott sau eel allui Joyce Coles, secretara
dith Issroff asupra detaliilor biografice pi asupra indexului.
lui, au fost incorporate in text; iar in pufinele locuri unde am adau-
gat un cuvant sau 0 litera, acestea apar intre paranteze drepte. Gri-
ce note de subsol sau parfi de note de subsol pe care Ie-am adaugat
apar, de asemenea, intre paranteze drepte.

NOTE PENTRU
CCttevanote in scrisullui Winnicott au fost ga-
REVIZIE
site impreuna cu dactilograma, aratand unde
,
,si cum dorea sa revizuiasca anumite sectiuni
ale carfii. Majoritatea se aflau pe bucafele separate de hfirtie, indi-
cand numarul paginii la care se refereau; numai ocazional asemenea
note au fost gasite scrise pe marginea dactilogramei. Toate aceste note
apar aici ca note de subsolla text in locul unde se intenfiona revi-
zia.

Cristopher Bollas
Madeleine Davis
Ray Shepherd

Inlroducere
(:~ arcina
'La acestei carti este studiul
momentulinceperii ei, sunt naturii
cat se umane.
poate de con-
~,,'~ ~tient de vastitatea unui asemenea proiect. Natura
umana este aproape tot ce avem.
In pofida faptului ca ~tiu acest lucru, intentionez sa respect
titlul ~i intentionez sa fac 0 descriere a naturii umane care sa
inglobeze diversele tipuri de experiente ce mi-au apartinut:
lucrurile pe care Ie-am invatat de la profesorii mei ~i din ex-
perienta mea c1inica. In acest fel poate voi obtine 0 descriere
personala, ~i deci bineinteles limitata, a unei teme care nu are
limite.
Intr-adevar, este mult mai u~or, ~i mai uzual, ca un medic
sa scrie despre boala. Prin intermediul studiului bolilor ajun-
gem la studiul multor lucruri care sunt importante pentru sa-
natate. Dar presupunerea medicului ca sanatatea ar fi 0 rela-
tiva absenta a bolilor nu este indeajuns de buna. Cuvantul "sa-
natate" i~i are propriulinteles intr-un mod pozitiv, in a~a fel
indit absenta bolilor nu este dedit punctul de pomire pentru
o viata sanatoasa.
o sa presupun ca cititorul meu este un student licentiat
(aflat in cursul doctoratului sau al specializarii) despre care
putem fi siguri ca a citit 0 anumita cantitate de psihologie de
tip dinamic ~i ca a avut experiente personale, atat profesional
cat ~i in viata.
-
Opere 3. Natura umana 15
Cititorul are dreptul sa ~tie cum am devenit capabil sa scriu
despre psihologie. Viata mea profesionala am petrecut-o in
campul pediatriei. In timp ce colegii mei pediatri se speciali-
zau predominant in latura somatic a, eu personal am virat trep-
tat catre specializarea in latura psihologica. Nu am parasit nici-
odata pediatria generala, deoarece consider ca psihiatria co-
pilului face in esenta parte din pediatrie. In vreme ce psihia-
tria adultilor trebuie din nefericire sa fie separata de practica
medicala ~ichirurgicala, aceasta separare nu ar trebui sa se pe-
treaca niciodata in ceea ce prive~te bebelu~ii ~i copiii.
Din cauza unor dificultati personale, am intrat in psihana-
liza intr-un stadiu timpuriu al profesiei mele ca medic de co-
pii. In curand am inceput sa inteleg ca era loc pentru psihana-
liza copiilor, atat ca metoda de terapie, cat ~i de cercetare. In
1927, am venit in contact cu felulin care Melanie Klein aplica
metodele lui Freud in terapia copilului, ~i mai tarziu am des-
coperit ca Aichhom, Anna Freud, Alice Balint ~i altii incepu-
sera sa aplice in diverse feluri psihanaliza la problemele copi-
ilor, iar eu am avut ~ansa de a invata de la Anna Freud, care
a venit sa se stabileasca in Londra.
Am devenit student la Institutul de Psihanaliza, ~i dupa'
calificarea ca psihanalist, iar apoi ca analist de copii, am pu-
tut sa intreprind analize de adulti ~i copii din aproape toate
tipurile de cazuri ~i din cadrul oricarui grup de varsta. eu toa-
te aces tea, experienta unui analist, oricare ar fi acela, nu poa-
te fi mai mult decat experienta unei singure persoane. Un ana-
list poate sa duca pana la sfar~it doar aproximativ ~aptezeci
de analize. Prin natura profesiei mele, am putut sa ocolesc
aceasta dificultate a limitarii experientei cazuistice, datorita
faptului de a fi avut in ingrijire un mare numar de pacienti in
practica mea ambulatorie ~i de a fi intreprins nenumarate psi-
hoterapii scurte ~i probleme de gestionare.
In stadiile timpurii ale carierei mele am evitat cazurile an-
tisociale extrem de laborios organizate, dar in timpul razboiu-
lui am fost fort at sa iau in considerare acest tip de tulburare
in cadrul practicii pe care am fost privilegiat s-o desfa~or cu
copiii evacuati in Oxfordshire.
16 D.W. Winnicott

Aproximativ earn tot atunci am devenit treptat atras de tra-

tamentul tipului mai psihotic de pacient adult ~i am descope-
rit ca pot invata multe Iucruri despre psihologia copilariei tim-
purii de Ia aduitii profund regresati in cursul tratamentului
psihanalitic caci nu puteam afla mare lucru despre ea nici prin Partea I
observarea directa a bebelu~ilor, nici prin analiza copiilor, fie
ei chiar de 2 ani ~i jumMate. Acest travaliu psihanalitic cu
adulFi de tip psihotic s-a dovedit extrem de laborios ~i mare EXAMINAREA COPILULUI UMAN:
consumator de timp ~i in nici un caz intotdeauna evident re-
u~it. Intr-un caz ce s-a sfar~it tragic, am sacrificat 2500 de ore SOMA, PSYCHE, MINTE
din viata mea profesionala, fara nici 0 speranta de remunera-
tie. Totu~i, acest tip de travaliu m-a invatat mai muite dedit
oricare altul.
Ceea ce a unit toate acestea a fost nevoia constanta de a
oferi sfaturi parintilor in cadrul consultatiilor, ~i aceasta expe-
rienta de a oferi sfaturi este cea care mi s-a parut cea mai di-
ficila.
In ultimul rand vreau sa mentionez stimulul reprezentat
de predare~i conferintele radiodifuzate pe care Ie-am susti-
nut.
 Introducere

i\~~ m ales sa cercetez natura umana prin intermediul

tinui studiu asupra copilului. Cu toate ca adulFi sa-
},.. ~nato~i continua sa creasca, sa se dezvolte ~i sa se
schimbe chiar pana in momentul mortii, exista un model care
va persista, care poate fi deja distins in copil, a~a cum ~i fata
va ramane recognoscibila de-a lungulintregii vieti a indivi-
dului.
Dar unde este de gasit copilul?

Corpul copilului apartine pediatrului.

Sufletul apartine preotului-profesor de religie.
Psihicul apartine psihologului dinamic.
Intelectul apartine psihologului.
Mintea apartine filosofului.
Psihiatria revendica tulburarile mentale.
Ereditatea apartine geneticianului.
Ecologia i~i revendica un interes in mediul social.
$tiintele sociale studiaza cadrul familial ~i relatiile lui
atat cu societatea, cat ~i cu copilul.
Economia examineaza fortele ~i tensiunile datorate di-
verselor nevoi conflictuale.
Legea intervine pentru a regIa ~i a umaniza r3.zbunarea
publica determinata de comportamentul antisocial.
20 D.W. Winnicott
In contrast cu multitudinea acestor diverse revendicari, or-
ganismul uman individual fumizeaza 0 unitate ~i 0 tema cen-
trala, ~i trebuie ca noi sa incercam sa unificam intr-o descrie-
re complexa comentariile care ar putea fi facute din multiple
puncte de vedere.
Nu este nevoie sa adoptam 0 singura ~i unica metoda pen-
tru descrierea fiintelor umane. Este mai degraba profitabil sa
ne familiarizam cu uzul fiecarei metode cunoscute de aborda-
reo
Daca ale gem abordarea evolutionista a studiului naturii
umane ca fiind cea care ar putea concentra diversele puncte
de vedere, sper sa clarific [cum], pomind initial de la 0 fuziu-
ne primara a individului cu mediul, apare 0 emergenta, indi-
vidul formuland 0 revendicare, devenind capabil sa existe in-
tr-o lume care este repudiata; apoi intarirea sinelui ca enitate,
o continuitate a fiintarii, ca un loc unde, ~i de unde, [emerge]
sinele ca unitate, ca ceva legat de trup ~i dependent de ingri-
jirea fizica; apoi con~tientizarea incipienta (iar con~tientizarea
implica existenta mintii) a dependentei, ~i con~tientizarea sta-
bilitatii mamei ~i a iubirii ei care ii parvine copilului sub for-
ma ingrijirilor fizice ~i a unei stranse adaptari la necesitatile
lui; apoi acceptarea personala a functiilor ~ipulsiunilor cu mo-
mentele lor culminante, a recunoa~terii treptate a mamei ca fi-
ind 0 fiinta umana distincta, ~i impreuna cu aceste lucruri 0
schimbare de la neindurare la ingrijorare; apoi 0 recunoa~te-
re a partii terte ~i a iubirii ce e complicata de ura ~i a conflic-
tului emotional; toate acestea fiind'lmbogatite de elaborarea
imaginara a fiecarei functii ~i de cre~terea psihicului alaturi de
cea a trupului; de asemenea, specializarea capacitatii intelec-
tuale, dependenta de calitatea inzestrarii cerebrale; ~i, din nou,
impreuna cu toate acestea, dezvoltarea treptata a independen-
tei fata de factorii ce tin de mediul inconjurator, ducand in cele
din urma la socializare.
Ar fi posibil sa incepem cu inceputul ~i sa mergem treptat
inainte, dar asta ar insemna sa incepem cu obscurul ~i necu-
noscutul ~i abia mai Hhziu sa ajungem la lucrurile prea bine
cunoscute. Acest studiu al dezvoltarii va incepe cu copilul de
Opere 3. Natura umana 21
4 ani ~i va actiona inapoi in timp, ajungand in cele din urma
la inceputurile individului.
Haideti sa spun cate ceva despre sanatatea fizica. Sanata-
tea trupului implica 0 functionare fizica potrivita varstei co-
pilului ~i absenta bolilor. Evaluarea ~i estimarea sanatatii cor-
porale este 0 sarcina pe care ~i-o asuma pediatrul, adica sana-
tatea corporala in masura in care functionarea corpului nu este
afectata de emotii, de conflicte emotionale ~i de evitarea emo-
tiilor dureroase.
De la concepere pana la pubertate exista 0 cre~tere ~i dez-
voltare a functiilor constante ~i continue ~i nimeni nu se gan-
de~te sa judece dezvoltarea fizica a unui copil fara sa 0 rapor-
teze la varsta acestuia.
Presupunand ca a existat 0 ingrijire satisfacatoare a copi-
lului, se poate afirma ca exista 0 rata standard a dezvoltarii.
Se dezvolta tot timpul noi tabele pentru estimari. Putem folo-
si datele colectate ~i ordonate, fiind totu~i in acela~i timp pre-
gatiti sa lasam loc ~i unor mari variatii individuale in cadrul
conceptului de sanatate.
Pediatria s-a bazat in principal pe studiul maladiilor soma-
tice specifice copilariei, sanatatea fiind inteleasa ca 0 absenta
a bolii. Nu cu mult timp in urma, rahitismul era frecvent, ca
~i multe alte boli datorate unei hraniri inadecvate; pneumonia
era 0 problema constanta ~i ducea in mod frecvent la empiem,
acum doar arareori intalnit intr-un spitallondonez; sifilisul
congenital era frecvent diagnosticat intr-o clinic a pediatrica ~i
nu era u~or de tratat; infectiile osoase acute trebuiau tratate
prin operatii chirurgicale drastice ~i 0 dureroasa ingrijire post-
operatorie. Oar in decursul a treizeci de ani intregul tablou s-a
schimbat.
In urma cu 0 suta de ani lucrurile stateau chiar mai rau,
existand 0 confuzie aproape completa in ceea ce privea diag-
nosticul ~ietiologia, iar principala sarcina a vechii generatii de
pediatri era sortarea entitatilor nosologice. In acele vremuri
nu era prea mult timp sau loc pentru conceptualizarea sana-
,tatii in sine ~i nici pentru studierea greutatilor ce-l asediau pe
22 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 23

un copil sanatos fizic din cauza faptului de a cre~te intr-o so-
cietate compusa din fiinte umane.
In prezent, datorita avansului in domeniul diagnosticului
~i tratamentului maladiilor somatice, gasim medici care sunt
complet pregatiti pentru a face fata tulburarilor somatice, ob-
servand in acela~i timp modulin care function area somatica
este afectata de lucruri precum anxietatea ~i de gestionarea pa-
rentala deficienta.1
o noua generatie de studenti in medicina revendica 0 in-
struire in psihologie. Catre cine sa se indrepte? Profesorii de
pediatrie in~i~i s-ar putea sa nu inteleaga deloc psihologia. In
opinia mea, exista un real pericol ca aspectele mai superficia-
Ie alepsihologiei copilului sa fie supraaccentuate. Fie factorii
externi, fie ereditatea sunt blamati pentru orice. Entitatile no-
sologice psihiatrice sunt colectate ~i descrise intr-o maniera
net delimitata, care este falsa; teste de evaluare a dezvoltarii
sau de personalitate sunt in mod nejustificat venerate; infati-
~area vesela a unui copil este prea u~or acceptata ca semn de
dezvoltare emotionala sanatoasa.
Ce are psihanalistul de oferit? Nu ofera nici 0 solutie faci-
la, ci in schimb il confrunta pe tanarul pediatru, deja avand in
jur de treizeci de ani ~ifiind un om casatorit, cu familie, cu un
nou subiect cel putin la fel de vast ca ~i fiziologia. Mai mult
decat atat, afirma ca pentru a atinge in domeniul psihiatriei
pediatrice 0 pozitie comparabila cu inalta reputatie din cadrul
pediatriei somatice, pediatrul trebuie sa treaca atat printr-o
analiza personala, cat ~i printr-o formare speciala.
Toate aces tea sunt foarte grele, dar nu exista ~i nu va exis-
ta niciodata nici 0 modalitate de a Ie ocoli. Pediatrul ezita in
fata unui asemenea risc ~i prefera sa ramana la pediatria so-
matica, chiar daca trebuie sa se indeparteze indeajuns de mult
de domeniul cunoscut pentru a gasi destule maladii somatice
noi, pe care sa Ie previna ~i trateze. Dar va veni vremea cand
in tara noastra nu va mai fi necesara nici 0 extindere a pedia-
triei somatice ~i un numar din ce in ce mai mare de pediatri
tineri vor fi fottati sa intre in domeniul psihiatriei pediatrice.
Imi doresc sa vina acea zi, ~i mi-am dorit acest lucru de-a lun-
gul ultimilor treizeci de ani. Dar pericolul consta in fartul ca
latura dureroasa a noii dezvoltari va fi evitata ~i se va incerca
sa se descopere 0 cale care s-o ocoleasca; teoriile vor fi refor-
mulate, sugerand ca maladiile psihiatrice sunt un produs nu
al conflictului emotional ci al ereditatii, constitutiei sau pur ~i
simplu al unei gestionari gre~ite. Dar realitatea este ca insa~i
viata este dificila, iar psihologia se ocupa cu problemele ine-
rente ale dezvoltarii individuale ~i ale procesului de socializa-
re; mai mult decat atat, in domeniul psihologiei pediatrice tre-
buie sa intalnim conflictele prin care am trecut noi in~ine, de~i
in cea mai mare parte deja Ie-am uitat sau nu am fost nicioda-
ta con~tienti de ele.

1 A~ dori sa-l mentionez pe Guthrie, autor allucrarii Functional Nervous

Disorders in Childhood (1907), nu pentru ca a atins culmi de excelenta, ci pen-
tru ca a fost un pionier ciiruia ii datorez climatul deosebit de la Paddington
Green Children's Hospital, care a facut posibila repartizarea mea acolo in 1923.
Dupa moartea tragica a lui Guthrie, a trebuit sa continuu munca clinicii lui ~i
nu am fost con~tient in acel moment di am fost numit in colectivul consultant
al spitalului datorita propriilor mele inclinatii catre psihologia aplicata in pe-
diatrie.
 Opere 3. Natura umana 25

zele diviziunii interesului. Va fi interesant mai ales sa cerce-

Capitolull tam cele mai timpurii stadii ale dihotomiei psyche-soma in be-
belu~ ~i inceputurile aetivitatii mentale.

Continuumul psyche-soma ~i mintea1 SANATATEA Sanatatea corporala implica 0 ereditate in-

SOMATICA deajuns de buna ~i un mediu1 indeajuns
de bun. Un trup sanatos functioneaza la
nivelul coreet al varstei. Accidentele ~i e~ecurile mediului
sunt gestionate in permanenta, astfelincat in timp efeetullor
negativ se va ~terge. Dezvoltarea continua 0 data cu trecerea
timpului ~i treptat bebelu~ul devine barbat sau femeie, nici
prea devreme, nici prea tarziu. Varsta mijlocie apare la tim-

I~
,{',\

~".# vazuta
fiinta u~ana
umane. dintr-un
este 0 ilustrare temporala
Intreaga anumit
persoana estepsihologica
unghi, somatica dadi
dadl este
este
vazuta dintr-un altul. Exista soma ~i exista psyche. Exista, de
a naturii
asemenea, 0 complexitate in continua dezvoltare de interrela-
tii intre cele doua ~i 0 organizare a acestor relatii venind de la
ceea noi numim "minte". Functionarea intelectuala, ca ~i psi-
hicul, are drept suport somatic anumite parti din creier.
Ca observatori ai naturii umane, putem distinge trup, psi-
hic ~i functionare mentala.
Nu yom cadea in capcana intinsa de folosirea uzuala a ter-
menilor "mintal" ~i "somatic". Ace~ti termeni nu descriu fe-
nomene opuse. Cele care sunt opuse sunt soma ~i psyche. Min-
tea apartine unui ordin deosebit prin el insu~i ~i trebuie con-
siderata ca fiind un caz special de functionare a continuumu-
lui psyche-soma. 2
Trebuie sa mentionam faptul ca putem sa observam natu-
ra umana in toate cele trei moduri indicate ~i sa studiem cau-
1In original "The psyche-soma and the mind"; in continuare, in cea mai
mare parte s-a tradus "soma" cu "corp", "body" cu "trup" ~i "psyche" Cll
"psihic". (N. t.)
2 Vezi D.W. Winnieott: (1949) Mind and its Relation to the Psyche-Soma.
[(Aparuta in traducere romaneasca in De Lapediatric Lapsi/umaLizii, Editura Trei,
2002). (N. t.)]
pul potrivit, cu noi schimbari corespunzatoare, ~i in cele din
urma batranetea limiteaza diversele functii pana in momen-
tul in care urmeaza moartea natural a, ca 0 pecete finala a sa-
natatii.
SANATATEA Intr-un mod similar, sanatatea psihica tre-
PSIHICA buie evaluata in termeni de cre~tere emo-
tionala ~i este 0 chestiune de maturitate.
Fiinta umana si'inatoasa este matura din punet de vedere emo-
tionalin conformitate cu varsta momentana. Maturitatea im-
plica treptat individul in responsabilitatea pentru mediul in-
conjurator.
Dupa cum sanatatea somatica este 0 chestiune extrem de
complexa daca luam in considerare mtreaga fiziologie (de
exemplu, biochimia tonusului muscular), la fel de complexa
este ~i maturitatea emotionala. Scopul principal al acestei carti
este sa indice treptat modalitatile in care s-a descoperit ca dez-
voltarea emotionala este complexa, ~i totu~i analizabila prin
metode ~tiintifice~
1 In original "nurture", care poate fi tradus atilt prin "cre~tere, ingrijire",
cat ~i prin "totalitatea factorilor de mediu eu care intra in contact copilul in-
cepand de la na~tere, in contrast cu faetorii ered ita ri". (N. 1.)
26 D.W. Winnicott
INTELECT ~I Dezvoltarea intelectuala nu se poate com-
SANATATE para cu dezvoltarea somatica ~ipsihica. Nu
exista nici un inteles al termenului "sana-
tate intelectuala". Intelectul, ca ~ipsihicul, depinde de functio-
narea unui organ corporal particular, ~i anume creierul (sau a
anumitor parti ale creierului). Fundamentul pentru intelect este
deci calitatea creierului, dar intelectul nu poate fi descris decM
in termeni de plus sau minus, in afara cazului in care creierul
este deformat sau modificat din cauza unei boli somatice. Din
punct de vedere al dezvoltarii, intelectul insu~i nu poate fi bol-
nay, de~i poate fi exploatat de catre un psihic bolnav. Psihicul,
prin contrast, poate fi el insu~i bolnav, adica modificat din pri-
cina e~ecurilor dezvoltarii emotionale, in pofida unui suport
cerebral sanatos pentru functionarea sa. Partea din creier de
care depinde capacitate a intelectuala este mult mai variabila
decat cea de care depinde psihicul, fiind de asemenea 0 mai
noua achizitie in evolutia rasei. Ereditatea ~i hazardul ne in-
zestreaza cu un creier care se situeaza sub sau peste medie in
ceea ce prive~te capacitatea de functionare; sau hazardul, ma-
ladiile sau accidentele (ca de exemplu leziunile suferite in tim-
pul procesului na~terii) ne inzestreaza cu un creier care este
deficient sau afectat; sau un proces infectios din timpul copi-
lariei (meningita, encefalita) sau 0 tumoare determina interfe-
rente reziduale aleatorii cu functiile cerebrale; sau in cursul
(a~a-numitului) tratament al tulburarilor mintale, neurochirur-
gul diseca intentionat anumite portiuni cerebrale pentru a de-
regIa mecanismele de aparare puternic organizate impotriva
nebuniei, aparari care ele insele constituie 0 situatie clinica du-
reroasa. In oricare dintre aceste moduri, intelectul este afectat
sau procesele mentale sunt modificate, cu toate ca trupul (spre
deosebire de creier) poate ramane sanatos. In toate cazurile to-
tu~i, sanatatea sau sanatatea imperfecta a psihicului trebuie
evaluata. La Ul}.adin extreme, un copil cu un coeficient de in-
teligenta de 80 poate fi sanatos trupe~te, ~i poate de asemenea
prezenta 0 dezvoltare emotionala sanatoasa, devenind intr-a-
devar 0 persoana interesanta ~i valoroasa, cu 0 personalitate
Opere 3. Natura umana 27
buna ~i 0 dispozitie stabila, capabil chiar sa fie un bun parte-
ner de casatorie ~i parinte. La cealalta extrema, un copil cu un
intelect exceptional (I.Q. peste 140), de~i posibil talentat ~i va-
loros, poate fi, daca dezvoltarea emotionala este tulburata, ex-
trem de bolnav, predispus la decompensare psihotica, instabil
ca personalitate ~i, in cele din urma, este foarte improbabil sa
devina un cetatean cu un camin propriu.
In prezent este bine cunoscut ca, in cazul copiilor relativ sa-
nato~i, coeficientul de inteligenta, calculat, a~a cum se face de
obicei, in concordanta exacta cu varsta cronologica, ramane mai
mult sau mai putin constant. Acesta este doar un alt fel de a
spune ca intelectul depinde in mod fundamental de inzestra-
rea tesutului cerebral. 0 descriere a situatiilor in care coeficien-
tul de inteligenta nu ramane constant nu inseamna decM enu-
merarea situatiilor in care apare 0 denaturare a folosirii intelec-
tului, pe de 0 parte datorata tulburarilor din tirnpul dezvolta-
rii ~motionale, iar pe de alta parte maladiilor tesutului cerebral.
In orice grup de copii deficienti pot exista cativa ale caror
creiere ar fi putut avea abilitati medii sau chiar superioare ~i
pentru care diagnosticul corect este psihoza infantila. Defici-
tul mintal este astfel un simptom al unei tulburari timpurii a
cre~terii emotionale. Acest tip de deficit nu este rar.
In contrast, clinicianul poate intalni copii al caror intelect
este anxios ~i suprasolicitat, iara~i din cauza tulburarii emo-
tionale (amenintarea reprezentata de confuzie), ~i al caror I.Q.,
care la testare este mare, scade atunci cand, din pricina psi-
hoterapiei sau unei gestionari reu~ite a mediului, frica de haos
devine mai putin iminenta.
Prin urmare, intelectul nu este asemanator trupului ~i psi-
hicului. Este ceva diferit, ~i nu este posibil sa spui despre in-
telect ca sanatatea reprezinta maturitate ~i maturitatea repre-
zinta sanatate. De fapt, nu exista nici 0 legi'itura directa intre
conceptele de sanatate ~i de intelect. La indivizii sanato~i, min-
tea lucreaza la nivelul functionarii cerebrale deoarece dezvol-
tarea lor emotional a este satisfacatoare.
Toate aceste lucruri vor necesita 0 examinare mai amanun-
tita.
 Opere 3. Natura umana 29

Noroc
Accidental
Capitolul2 Razboi
Infestare
Noroc
Infectie
Sanatatea imperfecta (Inca Cancer
necunoscute) Anumite maladii, probabil infectii
(reumatism articular acut, coree etc.)

Acestea acopera domeniul sanatatii imperfecte, cu excep-

tia categoriei vaste a functiilor tesuturilor corporale afectate
de diverse situatii psihologice.

i.t\
~~ cum ar fi util sa privim sanatatea imperfecta din- Poate este surprinzator ca 0 atilt de simpla descriere poa-
tr-o perspectiva mai larga. Se pot descrie intr-un te acoperi totalitatea sarcinilor pediatrului somatician, mai ales
~mod relativ simplu maladiile ~;itulburarile ce afec- aHlta tirnp dlt in practica acestea sunt laborioase, iar cuno~tin-
teaza aHlt soma, cat ~i psyche; interactiunea dintre ele este com- tele necesare sunt atat de vaste.
plicata, dar se poate incerca 0 descriere bazata pe acceptarea
dihotomiei. SA.NA.TATEA Nu exista nici 0 descriere simpla a sana-
IMPERFECTA. PSIHICA. tatii irnperfecte psihice, cu exceptia afir-
SA.NA.TATEA IMPERFECTA. SOMATICA. matiei ca, din punct de vedere clinic, este
intotdeauna yorba despre 0 tulburare a dezvoltarii emotiona-
Ie, chiar ~i atunci cand este cauzata in mod evident de factori
Ereditar (dovezile apar dupa na;;tere, sau dovezi ulterioare de mediu adver~i.l
inainte sau in momentul na;;terii) Sanatatea corporala (inclusiv cea a functionarii tesutului ce-
rebral) considerilndu-se de la sine inteleasa, sanatatea imper-
fecta psihica se poate clasifica in nevroza ~i psihoza. In cazul
Congenital In timpul travaliului
unei nevroze, dificultatile incep sa apara in cadrul relatiilor
anomalii ce determina dificultaF la na;;tere
La na;;tere interpersonale ce tin de viata de familie, copilul avand in acel
accidente ale procesului na;;terii moment intre 2 ~i 5 ani. In aceasta perioada cuprinsa intre 2 ~i
5 ani, copilul poate sa fie 0 persoana intreaga printre alte per-
inter-
Toate
Auto-
lnduse
Vitamine mediare
Calorii,
minerale,
Substante
Deficiente degradele
PersecuFe
(e;;ecul
mediului)l soane intregi ~i este subiectul unor experiente pulsionale
puternice bazate pe iubirea intre persoane. In cadrul nevrozei,
1 Nota pentru revizie: Adauga definitia sanata\ii in tenneni de libertate in
ceea ce prive?te rigiditatea apararilor.
II/o placi? Da = sanatate
1 In original "failure of nurture" - v. nota 1 de la p.25. (N. t.) E?ti plictisit? Da = sana tate imperfecta
30 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 31

dezvoltarea emotionala a copilului (sau a adultului) din timpul o descriere aproximativa de acest fel ii ofera unui student
celor mai timpurii stadii s-a desfa.?urat in limite normale. un punct de pornire pentru studiul bolilor psihice in termenii
Psihoza este numele dat starilor de boala ce au inceput sa se psihiatriei pentru adulti. Este mai logic totu?i sa se abordeze
dezvolte mai de timpuriu, adica dinainte ca acel copil sa devi- psihiatria pentru adulti din perspectiva unui studiu intim al
na 0 persoana intreaga aflata in relatie cu alte persoane intregi. psihiatriei pediatrice.
Aceasta clasificare rudimentara are 0 utilitate limitata ?i, ime- Vom descoperi ca, in pofida bunelor noastre intentii, yom
diat ce se efectueaza 0 examinare mai amanuntita a starilor psi- avea nevoie sa facem 0 noua clasificare, iar in cele din urma
hotice clinice, apare nevoia unei metode mai delicate. Deocam- tot nu yom fi multumiti.1
data trebuie doar sa atragem atentia cat de important este sa Din punct de vedere clinic, nici macar copiii bolnavi nu
luam in considerare sursa tulburarilor dezvoltarii emotionale, sunt tot timpul anxio?i sau nebuni. In mod obi?nuit, suntem
incercand, de asemenea, sa utilizam termenii psihiatrici accep- confruntati cu aparari organizate cu succes impotriva anxie-
tati· taW, iar in punerea unui diagnostic suntem preocupati de
Astfel: tipul apararilor sau de succesul ori e?ecullor. De asemenea,
TIPUL STAREACLINICA ORIGINEA este important sa cunoa?tem tipul anxietatii care constituie
o amenintare; de exemplu, apararile pot fi impotriva fricii
NEVROZE Organizari defensive Anxietatea ce apare ca de pierdere a penisului sau de pierdere a unei functii impor-
impotriva anxietatii: fobii, urmare a vietii tante asociate cu 0 pulsiune; la fel, apararile pot fi impotri-
isterie de conversie, pu1sionale din relatiile va depresiei, adica impotriva unei disperari tin and de sen-
nevroza obsesionala etc. interumane. timentele de vinovatie care fie sunt ele insele incon?tiente,
PSIHOZE Ingrijorare cu privire la fie sunt in legMura cu chestiuni incon?tiente; ?i, de aseme-
Maniaco-depresiva iubirea neinduratoare. nea, apararile pot fi impotriva fricii de pierdere a contactu-
Depresie Reactie 1apierderea lui cu realitatea externa sau impotriva fricii de dezintegra-
Aparari contradepre- obieetu1ui. re haotica.
sive Toate acestea vor necesita 0 examinare mai amanuntita,
Persecutie:dinspre inauntru Ingrijorare eu privire la dar idee a este ca exista intr-adevar 0 anumita justificare pen-
Ipohondrie: dinspre in rezultatele agresiunii. tru clasificarea aproximativa a tulburarilor emotionale mi-
afara nore ale copiilor in functie de tipul de boala pe care ar fi pre-
Aparare prin paranoia: dispu?i sa-l dezvolte daca, in conditii de stres, s-ar intampla
retragere in lumea sa cedeze ?i sa se imbolnaveasca cu adevarat. 0 asemenea
interioara
clasificare imi permite sa efectuez 0 examinare preliminara
SCHIZO- Aparare prin c1ivare E;;eeu1adaptarii active a a interactiunii dintre maladiile somatice ?i cele psihiatrice,
FRENIE mamei in stadiile
prin dezintegrare dupa care ma voi reintoarce la studiul detaliat al cre?terii
prin pierderea timpurii. emotionale. Pentru moment, trebuie sa omit e?ecurile me-
simtului reali-
tatii 1 Nota pentru revizie: Schiteaza 0 reintoarcere la 0 c1asificare intr-o noua
prin pierderea forma: de ex. dependenta + familie;;i aportul social; ate adapta/a nu te adap-
eontactului ta.
32 D.W.Winnicott

diului in cadrul diverselor stadii, un subiect care va necesi-

ta ~i el un studiu amanuntit in aceasta lucrare. De aseme- Capitolul3
nea, tipul antisocial de simptomatologie nu poate fi indus
in acest punct allucrarii.
Interrelatiile
, dinlre
maladiile Irupului ~i tulburarile psihologice

, AL SANATATn,
EFECTUL TRUPULUI SI SALE
ASUPRA PSIHICULUI
",,~
EREDITATEA
.~'"n ceea ce prive~te ereditatea, nu exista
~ prea mult loc pentru confuzie. Dupa
.,~'cat se pare, ereditatea este somatica,
chiar ~iatunci cand rezultatul este psihologic (de exemplu, 0
tendinta catre un temperament depresiv sau isteric transmis
de la parinte copilului). Baza pentru psyche este reprezentata
de soma, iar in cursul evolutiei soma a aparut primuL Psihicul
debuteaza ca 0 elaborare imaginara a functionarii somatice,
avand drept cea mai importanta sarcina corelarea experiente-
lor trecute, a potentialitatilor,a con~tientizariimomentului pre-
zent ~i a a~teptarilor de.viitor. Astfel sinele incepe sa existe.
Psihicul nu are, bineinteles, nici 0 existenta in afara creierului
~ia functionarii cerebrale.
Mo~tenireatrasaturilor de personalitate ~ia tendintelor ca-
tre diverse tulburari ~i tipuri psihiatrice tine de somatic, iar
aceasta mo~tenirepune limite psihoterapiei. Aceste limite sunt
relativ neimportante in tratamentul tulburarilor nevrotice, mai
importante in tratamentul tulburarilor psihotice ~icel mai im-
portante in psihanaliza oamenilor sanato~i, adica a celor care
34 D.W. Winnicott
se afla (prin definitie) cel mai aproape de a fi ceea ce ar trebui
sa fie, conform inzestrarii lor native.
Trebuie mentionat ca anumite tendinte mo~tenite patolo-
gice se manifesta clinic tardiv, astfel ineat, de~i sunt mo~teni-
te, nu sunt congenitale.
TULBURARILE Ereditatea se ocupa cu factorii care au exis-
CONGENITALE tat inainte de conceptie. Tulburarile conge-
nitale sunt acele tulburari care sunt evi-
dente pana la sfar~itul procesului na~terii.
Termenul "congenital" se refera la doua seturi de tulburari,
in primul rand la acele boli ~i dizabilitati ce exista dinaintea
datei na~terii, din perioada intrauterina, ~i la acelea care re-
prezinta sechele ale insu;;i procesului de na;;tere.
Pediatrul va judeca in termenii deficitelor de cre~tere (de
exemplu, defectul mintal datorat rubeolei materne in a doua
luna de sarcina), ai deformarilor ortopedice (de exemplu, lu-
xatia de ~old), ai infectiilor transmise de mama (de exemplu,
sifilisul inaintea na~terii ~i gonoreea in timpul na~terii), ai in-
compatibilitatii sanguine intre mama ~i bebelu~, ai injuriilor
meningelui sau chiar ale creierului datorate unor intarzieri ale
na~terii (pelvisul matern ingust, asfixia excesiva in timpului
travaliului prelungit) ~i a~a mai departe. Pediatrul are aici un
domeniu larg pentru a-~i desfa~ura munca sa foarte speciali-
zata ~i nu ne putem a~tepta sa se preocupe de experienta na~-
terii (psihologica) a bebelu~ilor fara malformatii ~i sanato~i
car~ nu sunt nici asfixiati, nici ;;ocati in sens somatic.
In ultimii ani, aproape atingandu-~i telul principal de a face
na~terea 0 experienta sigura din punct de vedere fizic, gineco-
logul a devenit interesat in psihologia na~terii. Psihologia ma-
mei este cel mai studiata totu~i, ~i ceea ce se preda in prezent
aproape ca poate fi rezumat in cuvintele: eliberare de £rica.
Aceasta s-ar putea realiza printr-o instruire corecta, care ar face
posibila 0 stare de relax are la mama. Increderea personala
intr-un anum it doctor sau intr-o anum ita asistenta ramane
principalul suport al mamei, de~i acest lucru nu este intotdea-
una mentionat. Nu ne putem a~tepta nici de la ginecolog, nici
Opere 3. Natura umana 35
de la asistenta de ginecologie sa manifeste interes in psiholo-
gia bebelu~ului in preajma momentului na~terii lui. Nici mama
insa~i nu se afla intr-o pozitie potrivita pentru a deveni un pio-
nier in acest domeniu chiar in clipa na~terii copilului ei. Insa
ea ~tie ca psihologia copilului sau trebuie luata in considera-
reo Cand oare va gasi ea intelegere? Psihologul este cel care
trebuie sa intervina pana eand pediatrul ~i ginecologul VOl'
ajunge la studiul psihologiei infantile.
o data cu dezvoltarea creierului ca organ functional ince-
pe stocarea experientelor ?i amintiri corporale personale incep
sa se asocieze pentru a forma 0 noua fiinta umana. Exista mul-
te dovezi conform carora mi~carile corporale din viata intra-
uterina au semnificatie ~i probabil, intr-un mod indirect la fel
?i nemi;;carea din viata din utero
Cindva in preajma na~terii se petrece "marea de?teptare",
astfel incat noi putem observa 0 diferenta intre un copil nas-
cut prematur ~i unul nascut postmatur. Primul nu este inca
pregatit pentru viata, iar celalalt este predispus sa se nasca in-
tr-o stare de frustrare, dat fiind ca fusese pregi:'ltit ~i a fost fa-
cut sa a~tepte.
Totu~i, in mare, psihologia bebelu~ului nu afecteaza tulbu-
rarile grupate sub denumirea de "congenitale". Pe de aIta par-
te, evenimentele na~terii afecteaza in masura foarte mare psi-
hologia copilului. Acest domeniu trebuie studiat, dupa ce ci-
titorul va fi fost familiarizat cu fiinta umana care se afla cmar
la inceputul vietii.
Imediat ce bebelu~ul s-a nascut, efectul psihologiei infan-
tile asupra sanatatii corporale devine instantaneu evident.
DEFICITE Instituirea actului hranirii nu este deloc
DE APORT doar 0 chestiune de reflexe. Este bine cu-
noscut ca starea emotionala a mamei afec-
teaza capacitatea copilului de a apuca sanul ~i, de asemenea,
este adevarat ca bebelu~ii variaza de la u~or de hranit la difi-
cil de hranit, chiar de la inceput. VOl' fi multe de spus despre
psihologia initierii actului hranirii ~i a continuarii lui. Asta nu
reprezinta in nici un caz 0 deturnare de la latura somatica a
j
 D.W. Winnicott
actului hranirii, care este in continuare studiata in detaliu in
cadrul pediatriei. Mai ales pentru studiul acestui subiect sunt
necesare cooperarea ?i intelegerea dintre cei care cunosc mul-
te despre latura somatica (implidmd fiziologia, anatomia, ne-
urologia, biochimia) ?i cei care incep sa cunoasca dHe ceva de-
spre latura psihologica. Ca un exemplu care ar putea fi instruc-
tiv pentru psihologul nespecializat in medicina, a? cita tulbu-
rarea destul de rara, cunoscuta drept "esofag scurt". Aceasta
deformare somatica determina dificultati in hranire?i mai ales
o tendinta la varsaturi. Postura afecteaza simptomatologia. In
decursul timpului exista tendinta ca tulburarea sa se indrepte
de la sine, a?a incat oricare au fost masurile luate la momentul
respectiv, se considera ca acestea au functionat. Ele pot lua for-
ma unor sfaturi cu privire la gestionare sau chiar forma unei
psihoterapii a mamei. Cei ce studiaza psihologia infantila nu-?i
pot permite sa ignore tulburarile somatice?i istoricullor natu-
ral, dar, din fericire, nici nu trebuie sa fie atat de competenti in-
cat sa-?i asume total responsabilitatea pentru latura somatica,
ce ar trebui impartita intre cele doua tipuri de speciali?ti.
In cadrul tulburarilor de hranire la copiii mai mari, locul
psihologiei devine din ce in ce mai evident. Bebelu?ii sunt in
mod normal caprido?i, iar faptul ca un bebelu? accepta orice
fe! de hrana, decent oferita, s-ar putea datora unei boli a be-
belu?ului. Vom examina ulterior motivele. La cealalta extre-
ma, un bebelu? de orice varsta, ca ?i un copil mai mare, ar pu-
tea deveni atat de activ inhibat fata de hranire, incat rezulta-
tul sa fie fatal. Iar intre capriciul sanatos ?i inhibitia patologi-
ca se inscriu toate stadiile intermediare.
Exista toate tipurile de amestec intre somatic ?i psihologic.
Un exemplu familiar este eel al copilului cu despiditura la-
bio-palatina congenitala, incapabil sa se bucure in mod obi?-
nuit de actul hranirii ?i supus in mod necesar la repetate ope-
ratii ?i separari de mama. Dezvoltarea emotionala a acestui
bebelu? va fi afectata, dar nu neaparat pana la limita handica-
pului, deoarece doctorii ?i asistentele pot cu u?urinta sa inte-
leaga motivele stresului bebelu?ului, acest lucru determinan-
du-i sa ia masuri pentru a contracara perturbarea mediului in
Opere 3. Natura umana 37
care se afla bebelu?ul. Cand motivele stresului bebelu?ului
sunt in general recunoscute, doctorii ?i asistentele vor putea
sa faca multe pentru prevenirea bolilor psihologice de tipul
celor care debuteaza in pruncie, fara a fi nevoie sa recurga la
cuno?tinte specializate de psihologie.
DEFECTE Aid nu este prea dificil sa delimitam so-
DE ELIMINARE maticul de psihologic. Cu exceptia rarelor
cazuri in care aparatul excretor este defor-
mat sau bolnav, 0 functie eliminatorie tulburata este in mod
clar 0 chestiune de conflict emotional manifestandu-se in ter-
meni corporali.
ACCIDENTE In vreme ce la un capat al scalei se afla ac-
tiunea purului hazard, la celalalt se afla
predispozitia la accidente, conditie ce tine
de clasa depresiilor din clasificarea tulburarilor psihiatrice. In
mod similar, printre cei abuzati, exista intotdeauna cativa care
simt nevoia de a fi persecutati, iar aceasta nevoie de persecu-
tie, ce reprezinta baza bolii psihiatrice numita paranoia, poa-
te debuta surprinzator de devreme in prunde, de fapt aproa-
pe imediat dupa na?tere.
Se poate spune despre infectii ca unele depind in intregi-
me de circumstantele fizice, de exemplu pojarul; un copil care
nu a avut pojar 11poate lua de la cineva care se afla in perioa-
da de incubatie a bolii. Pe de alta parte, anumite infectii sunt
influentate de starea emotionala. De exemplu, evolutia ftiziei
poate fi strans legata de evolutia fazelor depresive, de?i tipul
osteo-articular al tuberculozei nu este astfe! influentat. Se poa-
te spune ca, mai ales in vremurile de dinaintea antibioticelor,
pneumonia reprezenta un test al vointei de a trai ?i deci recu-
perarea depindea intr-o foarte mare masura de ingrijirea pri-
mita. Cu mult timp in urma, surorile medicale obtineau 0 sa-
tisfactie imensa din succesullor in ingrijirea pacientilor cu
pneumonie, deoarece ?tiau ca adeseori salvau vieti datorita
propriului devotament. Asistentele de astazi pierd mult dato-
38 D.W. Winnicott 39
Opere 3. Natura umana

rita realitatii vindeearii pneumoniei prin metode relativ me- care se mtalne~te m cazul psihoterapiei zilnice regulate (ca, de
canice.
exemplu, m psihanaliza). Astmul reprezinta un bun exemplu
de tulburare de granita, ;;i este la fel de necesar sa i se reamin-
CATEGORlA Aproape toate maladiile somatice se pot teasea investigatorului psihologic di exista 0 predispozitie fi-
"INcA-NECUNOS- incadra in aceste cateva categorii. Este to- ziea ~i ea exista 0 relatie mtre astm ~i eczemele infantile, cum
CUTULUI" tu~i necesar sa Ie reamintim cititorilor £ara este sa i se reaminteasea doctorului somatician ea boala este
cuno~tinte medicale ca exista maladii ale de natura psihologiea.
trupului care sunt mtr-adevar somatice ~i a CarOl'cauza nu este Alergia se dovede~te a fi 0 mare abatere de la principiile
mea mteleasa. Un exemplu 11reprezinta "cre~terea noual/I. De de baza, iar utilitatea termenului este vizibila m principalm
asemenea, corea ~i reumatismul articular acut2, care se intal- domeniul descrierii starilor clinice. Cercetarea In domeniul
nesc frecvent, au cauze necunoscute.
alergiei, care parea sa creeze 0 promitatoare linie de atac i:m-
potriva tulburarilor psihosomatice, a dus mai degraba eatre
Aceasta nu inseamna ea 0 maladie va fi considerata de na-
psihologie decM eatre fiziologie ~i biochimie. Nu trebuie uitat
tura psihologica doar pentru ea nu este inca clara cauza ei fi- faptul ea astmul poate fi considerat produdHor de tulburari
zica, iar acest lucru este adevarat chiar daca reumatismul ar-
psihiatrice, dincolo de problema propriei sale cauzalitati m fie-
ticular acut ~i mai ales corea pot uneori sa urmeze unui ~oc care caz In parte, de vreme ce este imposibil ca un copil sau
emotional sau unui stres acut. un adult sa sufere de astm (oricare ar fi cauza sa) fara sa de-
vina adaptat m mod specific acestuia.
ALERGIILE Mai dificil de plasat este seria tulburarilor
denumite generic "alergii"3. Cei entuzias-
mati de alergie, sau hipersensibilitatea te- EFECTUL P51H1CULUJ A5UPRA TRUPULU1
suturilor la diver~i agenti (cum ar fi polenul in febra fanului), 51
, A FUNCTIONARIJ
, ACE5TU1A
sustin ea pot explica un mare grup de simptome despre care
multi alti observatori ar presupune ea sunt in principal psiho- o dezvoltare emoponali'i sanatoasa furnizeaza copilului in-
logice. Unul dintre exemple este astmul. Astmul reprezinta 0 telegerea importantei sani'itatii corporale, dupa cum ~i 'Sanata-
tulburare a functionarii corporale care teoretic poate fi cauza- tea corporala furnizeaza 0 reasigurare copilului, care este foar-
ta de 0 sensibilitate pur somatica a musculaturii netede bron- te valoroasa in cadrul dezvoltarii emotionale.
~ice la substanta inhalata. Dar un atac de astm poate fi de na- Eforturile ~i tensiunile dezvoltarii emotionale normale, pre-
tura pur psihologica, dupa cum va fi de acord toata lumea care cum ~i anumite stari anormale ale psihicului au efecte adver-
are un copil cu astm sub observatie directa - de felul celei se asupra corpului.
Libertatea pulsiuniJor promoveaza sanatatea corporala, iar
1 Termen general pentru cancer, adica pentru carcinom, sarcom ;;i proba-
bi] limfoadenom ;;i leucemie. de aici reiese ea in cadrul unei dezvoltari normale ce implica
2 In prezent se cunoa;;te cauza reumatismului articular acut, care numa- cre~terea controlului aSllpra pulsiunilor, exista multe momen-
ra printre simp tome Ie majore ;;i corea. (N. t.) te m care corpul trebuie sacrificat, libertatea pulsiunilor fiind
3 In acest subcapitol, autorul folose;;te termenul de "alergie" cu 0 cono- in mod normal redusa In procesul de socializare a copilului.
tatie ironica, referindu-se la intrebuintarea lui de catre cei care sunt incredin-
Principiul care trebuie reamintit este ca, atunci cand un con-
tati de cauzele pur organice ale sindromului. (N.t.)
flict din cadrul psihicullli este relativ con~tient, se poate face
4° D.W. Winnicott
fata pulsiunilor prin autocontrol; se pot face compromisuri ill-
tre cererile pulsiunilor ~i cele ale realWitii externe sau ale so-
cietatii, sau ale con~tiintei, compromisuri care sa prejudicieze
cat se poate de putin. Pe de alta parte, atunci cand conflictul
illtre impulsuri ~i idealul Eului se aHa ill incon~tientul refulat,
inhibitiile, anxietatile ~i compulsiile rezultate sunt rnai oarbe,
mai putin capabile de adaptare la circumstante ~i mai vatama-
toare pentru corp ~i pentru procesele ~i functiile corporale.
Trupul unui copil este capabil sa suporte multe tensiuni,
dar exact aceste tensiuni continuate pana ill viata adulta pot
conduce pana la urma la stari somatice ireversibile, cum ar fi
hipertensiunea benigna, ulceratia mucoasei unei anumite por-
tiuni a tractului dlgestiv, hiperactivitatea tiroidiana etc.
Ultimele stadii ale aces tor schimbari corporale ireversibile
ce au fost declan~ate de conflictul intrapsihic trebuie tratate
de medicul internist, chirurg sau endocrinolog, ~i acest lucru
este adevarat chiar pi atunci cand se efectueaza cu succes 0 psi-
hoterapie la 0 data atat de tarzie. 0 psihoterapie efectuata cu
succes mai devreme ar fi eliminat necesitatea ajutorului me-
dicului internist sau chirurg.
••
Capitolul4
Domeniul psihosomatic
C'dareapecialitatea ill cadrulpsihosomaticii
problemelor careia ar trebuieste
sa cautam eluei-
mai degraba
~""~ pediatria deeat medicina interna. Copiii ofera eel mai
bun material pentru studiul modificarilor tesuturilor ~i func-
tionarii trupului ce sunt asociate sau secundare unor fenome-
ne psihologiee.
Medicina psihosomatica a devenit 0 ramura a cercetarii ~i
practicii medieale, una ee este din nefericire separata de toate
celelalte trei care se aHa in stransa legatura eu ea: psihiatria,
medieina generala ~i psihanaliza. Motivele aeestui lucru sunt
asemanatoare celor care au dus la folosirea termenilor "min-
tal" ~i "fizic" ca ~i cum ar descrie fenomene opuse. Natura
umana nu este 0 ehestiune de minte ~i trup - este 0 chestiu-
ne de psyche ~i soma interrelationate, cu mintea ea 0 inflores-
centa la limita functionarii psihosomatice.
Tulburarile continuumului psyche-soma reprezinta modifi-
cari ale trupului sau ale functionarii trupului asociate eu stari
psihice. Aceste modificari sunt eel mai bine studiate ill cadrul
pediatriei clinice, nu numai deoarece eonditiile sunt mai sim-
ple la copii, ci ~i pentru ca starile psihice ale adultilor nu pot
fi intelese ill lipsa unei referiri la copilaria subieetilor investi-
gati·
Baza psihosomaticii este reprezentata de anatomia vie, care
se nume~te fiziologie. Tesuturile sunt vii ~i sunt parte dintr-un
42 D.W. Winnicott
organism intreg ~i sunt afectate de diversele sHiri psihice ale
acelui organism.
Primele complicatii ce trebuie studiate sunt reprezentate
de acele modifidiri fiziologice ce tin de activitate ~i odihna;
apoi modificarile tinand de excitatii locale ~i generale, ultime-
Ie dintre ele fiind caracterizate de trei faze: de pregatire, punct
culminant ~i recuperare. In cadrul studiului excitarii genera-
Ie, tesuturile nu pot fi studiate in afara relatiei lor cu intregul
psihic. 0 data ce psihicul in totalitatea lui a fost acceptat, fi-
ziologia se ocupa ~i cu modificarile specifice dorintei ~i furiei,
~i de asemenea iubirii afectuoase, fricii, anxietatii, suferintei ~i
altor afecte ce sunt fatete ale fantasmelor elaborate, fantasme
care sunt specifice unui individ.
In cadrul acestui intreg travaliu, cel ce studiaza continuu-
mul psyche-soma este preocupat de fantasmele con~tiente ~i in-
con~tiente care reprezinta, ca sa spunem a~a, histologia psihi-
cului, elaborarea imaginara a intregii functionari somatice ce
este specifica unui individ. Daca doua persoane mi~ca un de-
get, pentru anatomist ~i fiziologist exista 0 similitudine esen-
tiala intre cele doua evenimente. Insa pentru cel ce studiaza
continuumul psyche-soma, la anatomia ~i fiziologia actiunii tre-
buie adaugat intelesul actiunii pentru individ ~i, datorita aces-
tui lucru, in fiecare caz mi~catul din deget este specific indivi-
dului ce mi~ca din de get.
Prin urmare, exist a un punct de la care fiziologia aluneca
incet inspre psihosomatica, ce include fiziologia modificarilor
somatice asociate cu eforturile ~i tensiunile psihicului. In pri-
mul rand, exista controlul inerent procesului de socializare,
iar apoi exista controlul ~i inhibitiile patologice ~i asociate cu
refularea ~i conflictele incon~tiente din cadrul psihicului.
In cele din urma, in cadrul psihosomaticii nu putem asu-
ma 0 legatura stransa intre psyche ~i soma; psihosomatica tre-
buie sa ia in considerare starile frecvente, cat ~i importante in
care relatia dintre psyche ~i soma este sHibita sau pierduta.
Un studiu detaliat al pediatriei psihosomatice nu se va pu-
tea realiza decat dupa expunerea completa a dezvoltarii emo-
tionale a individului uman.
L
43
Opere 3. Natura umana
Se va observa ca, pentru a intelege aceste tulburari care for-
meaza intr-adevar un grup clinic real, de~i foarte larg, trebuie
atinse toate tipurile ~i gradele de tulburare psihologica ~i tre-
buie incluse conflictele interioare inerente in viata, inerente in
gestionarea pulsiunilor ~i in compromisul personal cu impul-
surile ce tine de socializarea treptata a fiecarui individ uman.
In cazul indivizilor sanato~i, exista doua curente principa-
Ie in pediatria psihosomatica: sanatatea somatica - efectul sau
asupra functionarii ~i dezvoltarii psihicului; sanatatea psihi-
ca - efectul sau asupra dezvoltarii ~i functionarii somatice.
In cazul sanatatii imperfecte exista, de asemenea, doua cu-
rente: sclnatatea imperfecta somatica - efectul sau asupra dez-
voWirii psihicului; sclnatatea imperfecta psihica - efectul sau
asupra dezvoltarii somatice.
Intelegerea aces tor lucruri provine din studiul dezvoltarii
persoanei sclnatoase din punct de vedere fizic, deoarece doar
presupunand absenfa maladiilor somatice poate fi efectuat un
studiu atat de complex. Dadi se presupune absenta bolilor
principale ale trupului, atunci se poate examina intreteserea
treptata a corpului ~i psihicului unei persoane ~i se pot formu-
la anumite principii fundamentale.
S-a observat ca dezvoltarea emotionala este in mod normal
dureroasa ~i punctata de conflict: trupul trebuie sa sufere din
cauza acestor lucruri, cu toate ca nu exista nici 0 boala care sa
fie in principal somatica.1 AsHel, studiul tulburarilor psihoso-
matice trebuie sa se faca prin intermediul psihologiei ~i al ob-
servarii efectelor problemelor psihice asupra partii somatice a
individului. Trebuie ca lucrurile sa se petreaca in acest fel. Me-
dicilor nu Ie place acest lucru. Lor le-ar placea sa poata aplica
cuno~tintele lor despre bolile trupului in mod direct in cazul
tulburarilor psihosomatice. Dar acest lucru nu se poate. Calea
naturala este studiul tulburarilor psihosomatice la copilul (sau
1 Nota pentru revizie: asigura-te de punetul de vedere: tulburarea psihoso-
matiea eu sensul ei pozitiv de contraearare a fugii In ~ "stari
inteleet
de
depersonalizare.
44 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 45

adultul) care nu are nici 0 boala somatica sau limitare fizica. parcurs pana la capat, fiecare pauza sau salt in dezvoltare re-
Doar mai tarziu, dupa ce principiile au fost mtelese, poate apa- prezinta 0 distorsiune, iar 0 graba aici sau 0 mtarziere acolo -
rea intelegerea bolilor trupului ~i a efectului lor asupra psihi- fiecare dintre ele lasa 0 cicatrice.
cului. Se poate observa ca medicina somatica este un teritoriu Mai mult decat atat, nu este nimic de ca~tigat din disputa
cu granite ce sunt men tin ute m mod artificial pentru a limita asupra momentului in care debuteaza pediatria psihosomati-
obligatiile medicului. Medicina somatica aluneca m mod na- ca sau natura umana msa~i. Singurul moment sigur este cel al
turalmspre psihosomatica. conceptiei. Data na~terii este evident de avut in vedere, dar
Partea psihica a unei persoane se ocupa cu relatiile, relati- multe lucruri s-au petrecut dinainte, mai ales m cazul bebelu-
ile dinauntrul psihicului insu~i, relatiile cu trupul, cu lumea ~ului postmatur, iar la na~tere exista deja 0 individualitate care
externa. Nascandu-se din ceea ce ar putea fi numit elaborarea este atat de evidenta, incat in cazul gemenilor identici, asis-
imaginara a functiilor de tot felul ale trupului ~i acumularea tentele cu experienta sunt imediat con~tiente de similaritatea
amintirilor, psihicul (m mod specific dependent de funqiona- exceptionala. La sfar~itul a doua saptamani, oricarui copil i
rea creierului) leaga trecutul trait, prezentul ~i viitorul a~tep- s-au mtamplat 0 multime de lucruri care sunt m mtregime per-
tat la un loc, da sens sentimentului de sine al persoanei ~ijus- sonale. La varsta la care 0 adoptie devine relativ u$or de aran-
tifica perceptia no astra a unui individ care exista m acel trup. jat, fiecare copil a fost atat de marcat de experiente reale, in-
Psihicul, dezvoltandu-se astfel, devine ceva ce are 0 pozi- cat parintii adoptivi au 0 problema de gestionare care este in
tie pornind de la care poate mtretine relatii cu realitatea ex- mod esential diferita de cea pe care ar fi avut-o daca bebelu-
terna, devine ceva ce poseda capacitatea de a crea ~i de a per- ~ul ar fi fost allor ~i s-ar fi aflat m grija lor de la mceput.
cepe realitatea externa, devine 0 fiinta imbogatita din punct
de vedere calitativ, capabila sa fie mai mult decM ceea ce poa-
te fi explicat prin intermediul influentelor mediului, ~i capa-
bila nu numai sa se adapteze, dar ~i sa refuze sa se adapteze,
~i devine 0 creatura inzestrata cu ceea ce pare a fi capacitatea
de alegere.
Nimic din to ate acestea nu apare automat ca fenomen de
cre~tere. Exista, intr-adevar, un element inerent de cre~tere,
dar dependenta timpurie de un mediu adaptabil este atat de
mare, incat acest factor de cre~tere devine depa~it. In ceea ce
prive~te dezvoltarea trupului, factorul de cre~tere este mai
clar; m contrast, m dezvoltarea psihicului exista oricand po-
sibilitatea e~ecului ~i,mtr-adevar, nu poate exista cre~tere fara
distorsiuni datorate intr-o anumita masura e~ecului adapta-
rii la me diu.
Dezvoltarea psihosomatica este 0 achizitie treptata ~ii~i are
propria viteza, iar daca termenului de "maturitate" ii este per-
misa 0 referinta la varsta, atunci maturitatea este sanatate ~i
sanatatea este maturitate. Intregul proces al dezvoltarii trebuie
 Partea a II-a

DEZVOlTAREA ,
EMOTIONALi\

, UMANE
A FIINTEI

-~
 Introducere

t'~
.~"~ xaminarea preliminara a domeniului pediatriei psi-
hosomatice nu a facut dedit sa arate necesitatea inte-
"*,,,,Jlegerii dezvoltarii emotionale a individului. Pe latu-
ra somatica, pediatrul bazeaza totul pe anatomie ~i fiziologie,
iar pe latura psihica trebuie sa existe 0 disciplina echivalenta.
Nu psihologia academica furnizeaza raspunsul. Singurul ras-
puns este reprezentat de psihologia dinamica sau, cu alte cu-
vinte, de psihanaliza.
Acum va fi necesar sa examinam dezvoltarea continuumu-
lui psyche-soma care, daca mintea functioneaza, devine treptat
o persoana individuala con~tienta de sine, 0 persoana nu nu-
mai aflata in relatie cu mediul inconjurator, ci care in cele din
urma ia parte la mentinerea ~i re-crearea acestui mediu. Vom
presupune absenta bolilor in principal somatice, pana intr-un
moment apropiat de final, cfmd yom considera ca include rea
acestei complicatii suplimentare este potrivita.
Vom presupune, de asemenea, existenta unui tesut cerebral
mediu lnzestrat, de vreme ce deficitul mintal ~i idiotia sunt
defecte somatice cu trasaturi psihologice secundare. In mod
deliberat, pentru moment, mintea nu este luata in considera-
re, dedit in masura in care reprezinta eeea ee eu am numit 0
infloreseenta la limita continuumului psyche-soma.
Ar fi logic sa deseriu fiinta umana aflata in dezvoltare in-
eepand eu momentul eonceperii, treeand treptat prinviata in-

.----
..----.----- ~~~- --_!&. --------
50 D.W. Winnicott
trauterina, na~tere, stadiile primitive ~imai putin primitive ale
cre~terii emotionale, tredind in revista copilul intre 3 ~i 5 ani,
copilul in perioada de latenta ~i adolescentul, ~i ajungand in
cele din urma la adultul matur care este gata sa-~i asume un
loc in lume, ~i care imbatrane~te ~i astfel moare.
Ins a am ales sa incep cu perioada primei maturitati, cu co-
pilul pre~colar din perioada tarzie in care relatiile interperso-
nale au ajuns sa aiba inteles deplin, ~i am ales a~a deoarece
pot sa consider ca fiind de la sine inteles ca cititorul sa fie oa-
recum familiarizat cu opera lui Freud, ce urmar~~te originea
bolii nevrotice a adultilor pana la conflictele ce iau na~tere in
individ in timpul acestei perioade.
De la 0 descriere a psihologiei dinamice a copilariei timpu-
rii, 0 voi lua in directie inversa, intrand din ce in ce mai adanc
in necunoscutul celor mai timpurii momente in care termenul
,,fiinta umana" poate fi aplicat fatului din utero Apoi va fi po-
sibil sa inaintez ~i sa examinez trasaturile speciale ale perioa-
dei de latenta ~i ale adolescentei.
Prezentarea mea a psihologiei dinamice va fi deci restruc-
turata in urmatorul mod:
(a) Relatiile interpersonale ~i complicatiile respective.
(b) Atingerea unitatii personale ~i capacitatea de ingrijorare.
(c) Sarcinile primitive ale
(1) Integrarii sinelui.
(2) Unui modus vivendi psihosomatic.
(3) Contactului cu realitatea prin intermediul iluziei.
Cititorul este rugat sa-~i aminteasca, in timp ce cite~te una
dintre partile descrierii mele, ca celelalte parti sunt in mod de-
liberat excluse, dar nu uitate. Limbajul potrivit pentru 0 par-
te este nepotrivit pentru celelalte.
Este 0 procedura foarte artificiala aceasta disecare ~i sepa-
rare a stadiilor dezvoltarii. In realitate, copilul uman se afla
tot timpul in toate stadiile, chiar daca se poate spune ca pre-
domina unul dintre ele. Sarcinile primitive nu sunt niciodata
complet rezolvate ~i, de-a lungul intregii copilarii, incomple-
Opere 3. Natura umana 51
titudinea lor prezinta 0 provocare parintelui ~i educatorului,
de~i initial ele apartin domeniului ingrijirii bebelu~ului. In
mod similar, greutatile ce se ivesc in psihic la trecerea de la ne-
indurare la ingrijorare ~i cand apare capacitatea de a unifica
trecutul, prezentul ~i viitorul de asemenea ii intereseaza intr-o
masura mare pe parintii ~i educatorii copiilor de toate varste-
Ie, de~i initial ele sunt de domeniul celor care ingrijesc bebe-
lu~ul care este pe punctul de a deveni gata de a fi "intarcat",
de a fi capabil sa faca fata unei pierderi fara sa piarda in intre-
gime ceea ce este (doar intr-un sens) pierdut.
In mod destul de curios, aceste probleme ale debutului tirn-
puriu sunt cele care 11intereseaza in masura cea mai mare pe
cititorul unei carti de psihologie, mai degraba decat subiectul
primei mele sectiuni. Problemele ulterioare ale unui copil mai
matur, care a atins complicatiile ~ibogatiile relatiilor interper-
sonale, sunt prin chiar natura lor mai mult 0 chestiune de in-
grijorare particulara pentru fiecare copil ~i sunt din ce in ce
mai putin (pe masura ce copilul cre~te) parte a dependentei
lui. Este innebunitor, ~i nu este util deloc, sa i se spuna unui
parinte sau unui educator (de~i in mod foarte corect) ca un
anumit simp tom al copilului este 0 chestiune de refulare, ca
motivul tulburarii nevrotice este unul care inerent rezida in
incon~tient ~ica singurullucru care poate fi facut este sa-i ofe-
re copilului 0 psihoterapie (care, in orice caz, nu este probabil
disponibila sau este prea scumpa).
Ceea ce ii face pe parinti ~i profesori sa fie iritati de adeva-
rurile formulate in termenii complexului oedipian nu este doar
o "rezistenW'. Aceste realitati (ce tin in principal de prima sec-
tiune a descrierii mele) tind sa-i faca pe oameni sa se simta ne-
ajutorati. Ce pot ei sa faca? Prin comparatie, nevoile unui co-
pil ramase din pruncie ii confrunta pe parinti ~i pe profesori
cu probleme pe care Ie pot trata chiar ei, punand accent pe
unul sau pe altul dintre aspectele obi~nuite ale ingrijirii ~i
educarii unui copiL
Cu toate aces tea, vom admite ca 0 intelegere a proceselor
ce se desfa~oara inauntrul unui copil de 4 ani poate fi utila
chiar ~i atunci cand nici 0 actiune din partea adultului respon-
52 D.W. Winnicott

sabil pentru copil nu poate trata un simptom manifest. Intele-

gerea copilului uman este deficitara daca se limiteaza la gra- Capitolull
nitele sarcinilor ~i nevoilor infantile. Cu siguranta este impor-
tant pentru un copil aflat in focurile complexului Oedip sa fie
inteles, chiar daca 0 asemenea intelegere duce mai degraba la Relalii interpersonale
simpatie decat la 0 actiune utila.

PRIMA PARTE
A DESCRIERII
'~'~rima parte a acestui studiu de psiho-
~".$'logie umana, aceea care se ocupa cu
.,~, relatiile interpersonale, deriva direct
din travaliul bine cunoscut al ultimilor cincizeci de ani, ce a
avut drept fundament tratamentul nevrozelor. Ideile sunt
aproape in intregime derivate de la Freud sau de la aceia ce
i-au aplicat metoda pe care el a numit-o psihanaliza. Tot ce am
de spus a fost deja afirmat in cadrul vastei literaturi aeum ac-
cesibile; eu toate aeestea, nu pot sa evit sa fac 0 expunere fo-
losind propriul meu limbaj, astfel indH cititorul sa poata avea
intreg subiectul trecut in revista de 0 singura persoana.
Aceasta este partea teoriei psihanalitice ce incepe sa fie
consider(lta ca fiind de la sine-inteleasa de catre toti anali~tii;
aceasta este eeea ce Ie permite anali~tilor de opinii larg di-
vergente asupra dezvoltarilor moderne ale teoriei ~i practi-
cii sa se simta uniti in mod fundamental, astfel incat Institu-
tul de Psihanaliza, format a~a cum este din toti psihanali~tii,
sa poata pregati ~i efectua 0 schema de formare ~i sa poata
oferi 0 calificare de a practica in aceasta tara. Exista aeeasta
baza a teoriei ce poate fi predata studentilor inainte sa Ie fie
introduse chestiuni care sunt in mod mai clar probleme de
cercetare.
Aproape toate aspectele relatiilor intre persoane intregi au
fost atinse de insu~i Freud ~i de fapt in prezent este foarte di-

!A.
54 D.W. Winnicott
fieil sa se mai aduca contributii la acest subiect, cu exceptia
unor noi descrieri a ceea ce este deja acceptat. Freud a facut
treaba nepIacuta pentru noi, aratand realitatea ~i forta incon-
~tientului, ajungand pana la durerea, angoasa, conflictul care
in mod invariabil stau la radacina formarii de simptom, evi-
dentiind de asemenea, chiar cu aroganta daca era necesar, im-
portanta pulsiunii ~i semnificatia sexualitatii infantile. Orice
teorie ce neaga sau nu ia in considerare aceste chestiuni nu
este de nici un ajutor.
Ideea copilului aflat in dezvoltare domina - ~i pe drept
cuvant - predarea psihologiei infantile, ideea dezvoltarii
emotionale ingemanate cu cre~terea corporala. Datorita aces-
tui fapt, nu este niciodata profitabil sa se studieze 0 stare de
fapt in domeniul psihologiei; ca ~iin domeniul istoriei, starea
de fapt din oricare moment are un trecut ~i un viitor ce tin de
ea. Aceasta este 0 observatie de importanta fundamentala ~i,
urmand acest principiu, psihanali~tii s-au eliberat din catu~e-
Ie psihologiei academice ~i ale psihiatriei de spital de boli min-
tale ~i de medicina generala.
Descrierea actuala a psihologiei copilului mic considera ca
fiind de la sine inteleasa dezvoltarea sanatoasa anterior mo-
mentului in care se poate spune: acest copil este acum 0 fiin-
ta umana intreaga, aflata in relatie cu fiinte umane intregi.
$tim ca este oarecum artificial sa consideram atilt de multe lu-
cruri ca fiind de la sine intelese. $tim, de asemenea, ca nu exis-
ta nici un moment delimitat in timp la care sa se aplice brusc
o asemenea descriere. Orice stadiu in dezvoltare este atins ~i
pierdut ~i atins ~i pierdut de foarte multe ori; achizitia unui
anumit stadiu in dezvoltare doar treptat devine realitate, ~i
doar in anumite conditii. Aceste conditii devin treptat tot mai
putin importante, dar nu vor deveni probabil niciodata negli-
jabile. Dar este necesar sa se lucreze cu aceasta presupunere a
succesului anterior in dezvoltare. Complexitatea trebuie sa ia
na~tere din simplitate.
Pretentia ca un copil sanatos poate fi complet inteles pe
baza studiului nevrozei ~i a originii acesteia in copilarie ar fi
absurda. Dar pretentia conform careia 0 buna modalitate de a
Opere 3. Natura umana 55
studia copilul sanatos, presupunand existenfa unei dezvoltiiri in-
fantile sanatoase, ar fi prin intermediulintelegerii formarii de
simp tom de tip nevrotic, nu ar mai fi atat de absurda. Moti-
vul este acela ca apararile organizate din nevroza arata calea
catre anxietatea care nu numai ca sta la baza simptomului ne-
vrotic, ci, de asemena, confera forta ~i cali tate manifestarilor
sanatiitii.
In cadrul analizei adultilor, originea simptomelor nevroti-
ce poate fi in mod regulat urmarita pana in momentul efortu-
rilor ~i tensiunilor din perioada premergi'Hoare latentei, atunci
cand adultul era un copilintre 2 ~i 5 ani. Ne indreptam aten-
tia, apdar, asupra copilului de aceasta varsta, pentru a avea
o prima imagine des pre ceea ce se petrece in cursul dezvoWi-
rii emotionale.
Un argument in termeni de extreme teoretice poate fi fo-
losit impotriva acestei metode de abordare. La una dintre
extreme se afla 0 pruncie perfecta, care reprezinta baza pen-
tru 0 copilarie perfecta, far a nici 0 tulburare nevrotica. La
cealalta extrema se afla 0 pruncie denaturata, denaturarea
facand imposibila cre~terea normala sau sanatoasa in toate
stadiileulterioare. Se poate pune intrebarea: atunei unde se
aHa copilul care construie~te aparari de calitate nevrotica?
Intre extreme, ~i in mod frecvent, gasim copii miei relativ
sanato~i avand 0 oarecare predispozitie catre boala nevroti-
ca ce poate fi tinuta in ~ah printr-o gestionare potrivita ~i,
de asemenea, copii miei cu 0 predispozitie destul de puter-
nica spre boala nevrotica ~i care cu siguranta nu vor scapa
fara vreo form are de simptom dar care, cu toate aces tea, vor
trece drept sanato~i. Ace~tia din urma sunt cu deosebire de-
pendenti de un me diu emotional continuu stabil. Ar trebui
adaugat ca intre ace~tia din urma ~i copiii din categoria
etichetata "psihotic" se aHa acei copii care prezinta 0 boala
in mod in~elator de tip nevrotic dar care, sub tratament, dez-
valuie 0 tulburare atat de fundamentala a dezvoltarii emo-
tiona Ie infantile, incat termenul "psihoza" este treptat gasit
a fi mai potrivit.
 D.W. Winnicott
Pruncie 2-5 ani
- face ca tulburarea nevrotica in acest
1.Pruncia perfecta
stadiu sa fie improbabila
2.Pruncia imperfecta - ofera 0 baza pentru anxietate
nevrotica
3.Dezvoltare timpurie - face ca tulburarea nevrotica sa fie
denaturata probabila
4.Dezvoltare timpurie - suprapunere nevrotica de calitate
denaturata psihotica ce este dezvaluita In cursul
psihoterapiei sau in perioade de
"cadere nervoasa"
5. Dezvoltare timpurie - ofera insuficienta sanatate in acest
denaturata stadiu pentru dezvoltarea unei boli
de calitate nevrotica, adica psihoza
infantila este deja realitate
Se va intelege ca factorii ereditari joaca un rol in toata
aceasta clasificare ~itulbura ~i deformeaza orice lucru bun care
s-ar fi putut strecura.
Bebelu~ul relativ sanatos (matur in copformitate cu varsta)
trece in stadiul fiintarii ca persoana intre~ga care este con~tien-
ta atat de sine, eat ~i de alte persoane. In viata de zi cu zi a
unui astfel de copil, exista 0 cantitate enorma ce acum trebuie
ignorata deoarece apartine persistentei prunciei (din oricare
stadiu ~i, in acela~i timp, toate stadiile) ~ideci nu se afla in dis-
cutie.
FAMILIA Atingerea de catre copil a unui stadiu al
dezvoltarii in care el poate fi complet con-
~tient de existenta a trei persoane in ace-
la~i timp, cea proprie ~i altele doua, este pregatita in cadrul ce-
lor mai multe culturi prin asigurarea cadrului familial. In fami-
lie, copilul poate sa treaca pas cu pas de la relatia intre trei cor-
puri la relatii de toate gradele de complexitate. In acest sim-
plu triunghi se regasesc dificultatile ~i toata bogatia experien-
Opere 3. Natura umana 57
tei umane. In cadrul familial, cei doi parinti pot asigura ~icon-
tinuitatea in timp, poate chiar continuitatea de la conceptia co-
pilului pana la sfar~itul dependentei, ce caracterizeaza sfar~i-
tul adolescentei.
PULSIUNEA Cheia unei copilarii timpurii sanatoase (cu
rezervele care au fost exprimate cu privire
la reziduurile infantile importante) este re-
prezentata de PULSIUNE. Din acest motiv, este necesar un stu-
diu amanuntit al pulsiunilor ~i al dezvoltarii lor.
"Pulsiune" este termenul dat puternicelor tendinte biolo-
gice care apar ~i dispar in viata bebelu~ului sau copilului ~i
care cer actiune. Activarea pulsiunilor il face pe copil, ca pe
orice alt animal, sa se pregateasca pentru satisfacerea pulsiu-
nilor dezlantuite atunci cand aces tea vor atinge in cele din
urma un apogeu al cererii. Daca se poate furniza satisfactie la
apogeul cererii, atunci va urma 0 recompensa de placere ~i, de
asemenea, 0 eliherare temporara de pulsiune. Satisfactia in-
completa sau prost sincronizata duce la eliberare incompleta,
disconfort ~i la absenta atat de necesarei perioade de odihna
dintre valurile de cerere.
In aceasta descriere, nu exista 0 mare diferenta in functie
de tipul cererii pulsionale ~i nici 0 mare diferenta intre fiinte-
Ie umane ~i animale. Nu este necesar aici sa intram intr-o dis-
cutie despre clasificarea pulsiunilor, nu este necesar nici ma-
car sa decidem daca exista doar 0 pulsiune sau dadl sunt doua
sau poate 0 multime de pulsiuni. Toate acestea sunt irelevan-
te.
La bebelu~ul ~icopilul uman exista 0 ELABORARE IMAGINARA
a tuturor functiilor corporale (considerandu-se dat un creier
functional), iar acest lucru este mult mai ad~varat pentru co-
pii deeM pentru cele mai interesante animale, a~a ineat nu este
niciodata sigur sa extrapolezi un argument din psihologia ani-
mala in cea umana. Din acest motiv, daca nu este foarte atent
aplicata consideratiilor despre problemele umane, psihologia
animala conduce de fapt pe cai gre~ite.
58 D.W. Winnicott
In ceea ce prive?te excitatia pulsionala este esential sa ti-
nem seam a de functia corporala cel mai puternic implicata.
Partea excitata poate fi gura, anusul, tractul urinar, pielea, 0
parte sau alta a organelor genitale feminine, membrana mu-
coasa nazala, aparatul respirator, sau musculatura i'n general,
sau zonele inghinale sau subsuorile care se gadila atat de u?or.
Excitatia poate fi locala sau generala, iar despre excitatia
generala se poate spune atat ea contribuie la sentimentul co-
pilului de a fi 0 fiinta intreaga, cat ?i ea depinde de achizitia
integrarii i'n cursul dezvoltarii.
Un anumit tip de punct culminant poate fi atins aproape
oriunde, dar el e atins mai ales i'n anumite parti.
S-a descoperit ea anumite organizari ale excitatiei sunt do-
minante, iar elaborarea imaginara a tuturor excitatiilor tinde
sa se petreaea i'n termenii tipului dominant de pulsiune. Este
destul de evident ca, pentru un bebelu?, aparatul de ingestie
este dominant, iar erotismul oral colorat de idei de tip oral este
i'n general acceptat drept caracteristic pentru primul stadiu al
dezvoltarii pulsiunilor.
(Trebuie reamintit ea toate celelalte lucruri care ar putea fi
spuse despre bebelu?i nu sunt spuse i'n acest stadiu i'n urma
unei decizii deliberate, i'n scopul claritatii prezentarii.)
Exista 0 progresie a tipului pulsional de-a lungul primei
copilarii, culminand cu dominanta excWirii genitale erotice ?i
cu fantasmele care caracterizeaza copiluli'ntre 3 ?i 5 ani care
s-a dezvoltat complet la toate nivelurile infantile. Intre primul
stadiu, sau cel oral, ?i ultimul, sau cel genital, exista experi-
mentarea variabila a celorlalte functii ?i dezvoltarea de fantas-
me potrivite. Functiile anala sau uretrala, impreuna cu fantas-
mele potrivite, pot domina i'n mod tranzitional sau pot ajun-
ge sa domine i'n mod permanent, astfel predeterminand un tip
caracterial.
Exista 0 progresie a dominantei pulsionale i'n ordinea func-
tiilor implicate ?i, de asemenea, i'n functie de fantasme:
Pregenital
Falic
Genital
,~
Opere 3. Natura umana 59
In primul rand exista bebelu?ul care poseda tot felul de ex-
citatii, ?i probabil ?i excitatie genitala localizata, dar i'nea ne-
i'nsotita de fantasme de calitate genitala. In acest stadiu, mas-
culinul ?i femininul nu sunt neaparat diferite.
In al doilea rand, exista un stadiu intermediar i'n care or-
ganele genitale masculine, cu erectia ?i sensibilizarea lor pe-
riodica, reprezinta tema centrala. In acest stadiu, starea femi-
nina este 0 chestiune negativa, iar existenta acestui stadiu mar-
cheaza despartirea drumurilor i'ntre bebelu?ul-baiat ?i bebe-
lu?ul-fata.
In al treilea rand, exista stadiul genital, i'n care fantasmele
s-au imbogatit pana la a include tot ceea ce la adolescenta re-
apare ca actiune masculina sau feminina (penetrare, a fi pene-
trat; impregnare, a fi impregnat; etc.).
La un moment dat, s-a crezut ea aceasta idee a progresiei
de la pregenitalla falic ?i genital ar putea fi aplicata (?i) stadi-
ilor timpurii, astfeli'ncat stadiul pregenitalla randullui a fost
divizat:
pregenital oral oral erotic (a suge)
oral sadic (a mu?ca)
anal sadic (control)
cu
uretral erotic sau sadic
lanaI
ca alternativa variabila
anal erotic (defecare)
S-a i'ncercat chiar 0 ?i mai amanuntita divizare a stadiilor
(Abraham). Ar fi cu siguranta lipsit de i'ntelepciune sa dam la
o parte cu totul aceasta munea i'n domeniul teoriei vietii pul-
sionale infantile. eu toate aces tea, este necesar acum sa iau i'n
considerare esenta lucrarilor recente asupra acestei parti a teo-
riei, i'n pofida faptului ea, pentru moment, exclud i'n mod de-
liberat alte moduri de prezentare.
Obiectiile se prezinta dupa cum urmeaza:
---------- ... -- - ...-
... -------------------~
60 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 61

(1) Afirmatia di fantasmele aetivitatii orale sunt la inceput ero- Cititorul trebuie sa-~i formeze 0 opinie personala in privin-
tice (adica fara sadism sau preambivalente) ~i apoi sadice, ta aces tor chestiuni, dupa ce invata cat mai mult din ceea ce
distruetive ~i, ca sa spunem a~a, ambivalente, nu este de- se preda intr-o maniera "istorica", pentru ca acesta este singu-
loc sigura. Este mai indicat sa spui ca bebelu~ul este cel rul mod in care teoria unei anumite perioade devine inteligi-
bila ~i interesanta.
care se schimba, incepand ca fiind neindurator, iar apoi de-
Eu personal prefer urmatoarea schema folositoare, care to-
venind ingrijorat. Ambivalenta are legatura mai degraba
cu schimbarile din cadrul Eului bebelu~ului dedit cu dez- tu~i nu ramane la obiect, dat fiind ca merge dincolo de cre~te-
rea Seului pana la dezvoltarea Eului.
voltarea Se-ului (sau a pulsiunilor) .
Pregenital mges Ie
(2) Stadiul anal este extrem de variabil ~i deci poate primi cu . t. ~neinduratoare
cu ingrijorare
greu un statut echivalent cu acela al stadiilor oral sau ge- . anale
nital. De exemplu, pentru un bebelu~, experienta anala este Alimentar
una erotica, asociata cu defecarea in momentul excitant; excrehe~
, ~experiente uretrale
pentru un alt bebelu~, in experienta receptiva anala exista . ~ buna"
erotism oral deplasat, probabil prin intermediul manipu- matene excretata«" "rea"
larii anale; pentru un altul, elementul principal este repre-
zentat de control, fie datorita procesului de invatare cu oli- Falic baietei, ~i
ta, fie datorita durerii anale (0 fisura), fie datorita privatiu- baiatul din fetite
nilor (pierderea locului potrivit pentru defecare).
Genital
(3) Experientele anale, ca ~i cele uretrale, sunt dominate de masculin
genital ..
<penetrare
idee a excretarii de materii; iar aceste materii au 0 preis to- nnpregnare (achv)
rie; au fost inauntru ~i au fost la origini un produs secun-
genital
dar al experientei orale. Deci experienta anala (~i uretra- feminin impregnat (pasiv)
la) reprezinta mult mai mult de cat un stadiu al cre~terii {aretentie
fi penetrat
~i scapare
Se-ului, mai ales in masura in care nu poate fi clasificat ~i
determinat din punet de vedere temporal cu exactitate. eu Se va observa ca partea feminina din natura umana solici-
toate acestea, este destul de adevarat ca in cadrul clasifica- ta stadiul pregenital intr-un mod in care partea masculina nu
rii cre~terii Se-ului etichetata ca "pregenitala", calitatea ora- trebuie s-o faca in fazele experientei genitale mature.
la preceda diversele calitati anale (~iuretrale). Exista ceva inerent nesatisfacator in aceasta incercare de a
clasifica pulsiunile pregenitale. Acest lucru se datoreaza fap-
Erotismul de la nivelul pielii nu poate fi incadrat in aceas- tului ca incercam sa privim pruncia prin prisma stadiului din-
ta schema, de vreme ce este partial 0 raspandire a experiente- tre 3 ~i 5 ani, ~i nu sa privim bebelu~ml. Dar pentru moment
lor orale, anale ~i uretrale, iar supra-accentuarea pielii imp li- facem acest lucru intentionat. Incercam sa:ne mentinem in li-
ca un stres negativ la nivelul Eului, fapt ce nu se aHa in discu- mitele sarcinii de a examina copilul intre 3 ~i 5 ani care a de-
tie in aceasta parte a expunerii mele. pa~it pruncia intr-un mod sanatos ~i care acum este preocu-

'L.
62 D.W. Winnicott
pat cu experiente pulsionale de tip genital, notand ca tipul ge-
nital de pulsiune se dezvolta din pregenital ~i ca manifesta
urme ale mo~tenirii sale in cadrul unei dezvoltari sanatoase ~i
deformari legate de aceasta mo~tenire in cadrul sanatatii im-
perfecte.
In privinta elaborarii imaginare a functiilor genitale, con-
tinuarea importantei stadiului pregenital se manifesta de la
sine; cu toate acestea probabil este posibil sa oferim 0 distinc-
tie neta intre fantasmele experientelor falice ~i respectiv geni-
tale la baiat (~i in ceea ce prive~te baiatul din fete). In prima
faza, realitatea erectiei este ceea ce este important, ideea fiind
ca aici exista ceva important ~i a carui pierdere ar fi teribila.
Erectia ~i sensibilizarea apar fie in relatie directa cu 0 persoa-
na iubita in mod activ, fie 0 data cu ideile de rivalitate, per-
soana iubita fiind in fundal. In al doilea stadiu falic exista un
tel mai evident de penetrare ~i impregnare, iar aici este pro-
babil ca 0 persoana reala sa fie obiectul iubirii. In ce masura
aceasta persoana este vazuta obiectiv este 0 alta chestiune care
va trebui discutata mai tarziu.
Se va observa ca, in cadrul fazei falice, manifestarea (osten-
tativa a) copilului este in linia fantasmelor, in timp ce in ca-
drul fazei genitale, manifestarea copilului este deficitara, iar
copilul trebuie sa a~tepte (pana la pubertate, dupa cum ~tim)
capacitate a de a transpune visele in fapte. Aceasta este 0 deo-
sebire importanta, de vreme ce implica faptul ca, in faza geni-
tala, Eul copilului este capabil sa faca fata unei imense canti-
tati de frustrare. Frica de castrare de catre tatal rival devine bi-
nevenita ca altemativa la agonia impotentei.
Se va vedea indata ca faza genitala aduna in ea multe din
faza pregenitala ~i, de asemenea, multe altele care nu pot fi
descrise in termenii adoptati in mod deliberat pentru moment.
Dar aici realitatea importanta este cea a erectiei aparand ca
parte a unei relatii ~i avand asociate cu ea idei de producere
de schimbari ireversibile in corpul persoanei iubite.
Aceasta dezvoltare a ideilor unui copil mic despre vagin
este foarte afectata de catre modelele culturale. Ideea unui ba-
ietel despre vagin este conferita de catre propriile dorinte ora-
Opere 3. Natura umana
Ie (~i anale) ~i, de asemenea, de catre ceva corespunzand exact
senzatiilor ~i nevoilor vaginale, pentru care 0 dorinta cores-
punzatoare pare sa existe la baieti, de~i deschizatura pro-
priu-zisa este absenta.
In cazul fetitelor,exista 0 tendinta mai puternica spre pre-
genital decat in cazul baietilor, in timp ce faza genitala com-
pleta ~i sarcina ~i capacitatea de alaptare la san sunt pentru
moment ni~te chestiuni din viitorul indepartat, cu exceptia pe-
rioadelor de vis ~i joc. Acest lucru este asociat cu capacitatea
de identificare cu mama ~i cu femeia, iar in cadrul culturilor
care alimenteaza de timpuriu aceasta capacitate de identifica-
re (prin lasatul pe vine ~i a~a mai departe) "baiatul din fetite"
poate parea absent. Dar masculinul din feminin este intotdea-
una prezent ~iimportant, iar rezultatul este 0 secventa de idei
care ar putea fi puse in cuvinte dupa cum urmeaza:
Am un penis. Bineinteles ca 0 sa-mi creasca un penis.
Am avut un penis, sunt traumatizata (pedeapsa pentru ex-
citatie). 0 sa folosesc un penis prin procura,lasand un bar-
bat sa actioneze pentru mine. 0 sa-lIas pe barbat sa ma fo-
lose asca. In acest fel 0 sa obtin producerea unui deficit, dar
o sa recunosc dependenta de barbat pentru a ma simti
completa.1 Astfel voi descoperi adevaratul meu stadiu ge-
nital feminin.
In acest fel fetita poate ajunge, in adolescenta sau in viata
adulta, sa fie capabila a fi 0 feme ie, dar acest drum este unul
precar ~i ofera multe posibilitati pentru dezvoltarea unor in-
clinatii homosexuale etc. Prin acest fel de a descrie sexualita-
tea feminina, se poate observa ca exista destulloc pentru ne-
fericire ~i nemultumire la fetite, care pur ~i simplu se simt in-
ferioare atunci cand fratiorii lor se dau mari ~i care incearca
sa compenseze aceasta inferioritate folosindu-~i intregullor
corp ca reprezentant al falusului sau percepand in papu~a mai
1 In cadrul fazei falice, biiiatul este complet, iar in cadrul fazei genitale,
este dependent de femeie pentru a se sirnti complet.
 D.W. Winnicott
degraba un falus decat un bebelu?.1 Totu?i toate solutiile care
considera de la sine inteleasa pierderea penisului la femeie sau
suprematia barbatului doar datorita falusului sau sunt insta-
bile.
Cultura no astra tinde sa alimenteze aceasta credinta mai
ales prin faptul de a nu da un nume ?i 0 importanta specifice
gurii genitale a fetitei. Nu exista nici un cuvant englezesc in-
tr-adevar pentru organele genitale masculine, dar exista ne-
numarati termeni in uzul comun din cre?e.2 Cu toate aces tea,
in cre?a nu exista in mod uzual nici 0 recunoa?tere verbala a
vaginului.
Identificarea imaginara cu un barbat imbogate?te aprecie-
rea de catre fata a functiei masculine ?i in cele din urma inta-
re?te relatia ei personala cu barbatul ales.
Cu siguranta, recunoa?terea completa a invidiei de penis
este necesara in analiza nevrozei la femeie. Poate fi dificil de
ajuns la invidia de penis, mai ales la locul unde opereaza cel
mai puternic. Poate fi cel mai dificil in cazul unei femei care
nu con?tientizeaza deloc invidia de penis la inceputul trata-
mentului ?i care are 0 sexualitate feminina puternic dezvolta-
ta, bazata pe functionarea genitala feminina, care probabil ca
deja i-a permis sa fie 0 sotie satisfacatoare ?i sa aiM familie ?i
copii ?i poate chiar nepoti.
Invidia de penis ca impuls puternic in viata femeilor nu
poate fi ignorata, dar in pofida acestui lucru exista fara indo-
iala 0 sexualitate ?i fantasme feminine fundamentale care de-
buteaza foarte devreme in copilarie. Vaginul probabil devine
activ ?i excitabil in asociere cu hranirea in timpul prunciei ?i
cu experientele anale, ?i adevarata functionare genitala femi-
nina tinde sa fie ascunsa, chiar secreta. Uneori elementul de
erotism genital devine exagerat (ca de exemplu in masturba-
1 Notff pentru revizie: a se deserie invidia maseulina de feminin eorespun-
zatoare.
2 Totu~i ar fi eronat sa ne giindim ea aeest lueru nu reprezinta mai mult
deeM 0 nevroza eulturala. 0 cultura in care fetitei i se permite sa eunoasea
funqia femeii de foarte timpuriu nu este din aeeasta eauza neaparat eel mai
bun lueru pentru fetita.
Opere 3. Natura umana
rea compulsiva care poate fi asociata cu privarea afectiva inca
de la 0 varsta foarte frageda, producand chiar 0 hipertrofie
marcata a vulvei), dar in mod obi?nuit fantasmele sunt de co-
lectare ?i secret ?i ascundere. In termeni anali, despartirea de
fecale este intampinata cu aversiune, iar in termeni urinari,
exista 0 tendinta la retentie; dar in termeni genitali, ideile i?i
gasesc cea mai completa exprimare prin identificarea cu mama
sau cu fete mai mari care sunt capabile sa experimenteze ?i sa
conceapa. Jocul fetitei, in masura in care este cu adevarat fe-
minina, dovede?te 0 tendinta spre a fi mama, iar functionarea
genital a propriu-zisa nu iese atat de mult in evidenta ca cea
masculina (atat in cazul baieteilor, cat ?i al fetitelor). Pe de aHa
parte, in visele sau jocurile masculine exista mai multa dure-
re decat exista in cele feminine.
Jocul: "Poti sa tii un secret?" apartine in mod caracteristic
laturii feminine a naturii umane, dupa cum lupta ?i impinsul
lucrurilor in gauri apartine laturii masculine. 0 fata nu poate
ramane insarcinata decat daca poate tine un secret. Un baiat
nu poate impregna deliberat decat daca poate lupta sau im-
pinge un tren printr-un tunel. In jocurile copiilor mici putem
intrezari elaborarea imaginara a functionarilor lor corporale
dominante, mai ales in cadrul unui tratament analitic in care
ajungem intr-un contact foarte intim cu realitatea psihica a co-
pilului prin intermediul jocului ?i discursului acestuia.
Cititorii de literatura psihanalitica pot deveni cu u?urinta
nerabdatori daca iau anumite declaratii ale teoriei analitice ?i
le trateaza ca ?i cum ar fi ni?te verdicte finale care nu trebuie
modificate niciodata. Teoria psihanalitica se dezvolta tot
timpul, ?i trebuie sa se dezvolte printr-un proces natural oa-
recum asemanator conditiei emotionale a fiintei umane care
este studiata. Nu exista exemplu mai bun al nevoii de perspec-
tiva istorica in citirea teoriei psihanalitice decat studiul rada-
cinilor timpurii ale genitalitatii feminine.1
1 Vezi Ernest Jones: (1927) The Early Development of Female Sexuality ~i Sig-
mund Freud: (1931) Sexualitatea femininif..
66 D.W. Winnicott
Studiul psihonevrozei arata ca este imposibil de evitat in-
vidia de penis ?i fantasma "barbatului castrat" In descrierea
fetitei aflate m dezvoltare. Dar m urma cu cateva decade, stu-
diind literatura, s-ar fi putut crede ca teoria psihanalitica nu
avea loc pentru nici un alt fel de descriere a genitalitatii femi-
nine dedit acela al femeii ca barbat castrat.
Realitatea este ca genul de descriere a progresiei cre?terii
Seului pe care Incerc sa-lofer In cadrul acestei sectiuni este
mai potrivit pentru descrierea elementului masculin dedit al
celui feminin. Functia ?i fantasmele feminine se apropie mult
mai mult de radacinile pregenitale, ?i probabil exista mai mult
loc pentru intrarea unei anumite fetite m categoria femeie de-
cat exista pentru intrarea baietilor In categoria barbat.1 Mai
mult decat atat, pentru 0 descriere a sexualitatii feminine este
necesar sa fii familiarizat cu fantasmele fetitei aflate m dezvol-
tare atat despre interiorul saUl cat ?i al mamei, iar acest lucru
apartine altui mod de prezentare, unul pe care voi mcerca sa-l
mfati?ez sub titlul de "pozitia depresiva m dezvoltarea emo-
tionala". Din aceste motive, descrierea sexualitatii feminine,
m acest context, va fi mai putin 0 descriere a fetitelor decat ar
fi descrierea sexualitatii masculine 0 descriere a baieteilor.
Totu?i un lucru ramane: de m cazul indivizilor sanato?i,
candva m jurul varstei de 11/2 - 2 ani, fetita, la fel ca ?i baie-
telut atinge un stadiu care merita descris m termeni de rela-
tii interpersonale in care sunt implicate pulsiunile, pulsiuni
care au trecut prin fazele pregenitale ?i au devenit genitale atat
m privinta localizarii lor corporak cat ?i a tipului de fantas-
ma. Fetita are un barbat In minte atunci cand este excitata ge-
nital ?i penisul acestuia este cel care este dorit genital.
Partea feminina din baiat (la fel ca?i partea masculina din
el) este de asemenea fundamental a, de?i m mod variabilm
1 Vreau sa sugerez ca cele trei femei care apar in mituri ~i in vise nu au
un corespondent exact masculin. Ideal, in timpul actului sexual fiecare bar-
bat este in mod concret el insu~i in acel moment, in timp ce, in cazul fetei, in-
tr-un anumit sens unitatea nu este 0 fata, ci un trio: bebelu~ul fetita, mireasa
cu val ~i femeia batrana. Acesta este un subiect vast prin el insu~i ~i ar fi ne-
potrivit sa-l studiem aici.
,1
Opere 3. Natura umana
functie de ereditate, de influentele mediului care tin de cadrul
personal ?i de modelul cultural mai general. Trebuie sa se faca
o distinctie mtre capacitatea baietelului de a se identifica cu 0
femeie m privinta genitalitatii feminine ?i capacitatea lui de a
se identifica cu 0 femeie m rolul ei de mama. In cadrul cultu-
rii noastre, cea din urma identificare este mai acceptabila decat
cea dintai; de asemenea, este mai putin tulburatoare pentru
genitalitatea masculina In cadrul individului, deoarece are
de-a face mai mult cu tipul de fantasma decat cu localizarea
functionarii corporale.1
Este acceptat m mod general ca exista 0 bisexualitate a tu-
turor fiintelor umane, mai ales m ceea ce prive?te fantasmele
?i capacitatea de identificare. Factorul principal care determi-
na felulm care cre?te un copil este sexul persoanei de care este
elmdragostit la varsta critical adica m perioada pe care 0 stu-
diem aici, dupa prun~Lainte de perioada de latenta. Este
extrem de convenabil atunci cand sexualitatea unui copil se
dezvolta m principalm conformitate eu mzestrarea corpora-
Hi,adica atunei cand un baiat este predominant maseulin, iar
o fata este predominant feminina. eu toate aces tea, societatea
are mult de ea?tigat daca poate tolera atat latura homosexua-
la, cat ?i pe cea heterosexuala In dezvoltarea copiilor. La ba-
i~ti, identificarea puternica cu mama, ?i chiar feminitatea2 pot
fi valoroase atunci cand dezvoltarea caracterului este satisfa-
catoare m eelelalte privinte. 0 anumita masculinitate In cazul
fetelor este nu numai tolerata, ci chiar a?teptata ?i pretuita.
RELATIILE Se pot acum examina ?i eelelalte fenome-
DE IUBIRE ne care caracterizeaza acest stadiu al cre?-
terii.
Fundamentul tuturor lucrurilor este reprezentat de iubirea
care se dezvolta mtre copil ?i celelalte persoane. Aceste per-
1 Nota pentru revizie: Asigl.lra-te ca ideile despre ~omosexl.lalitatea norma-
la ~i erotisml.ll oral deplasat asupra anl.lsului in homosexualitatea (manifes-
tal sunt clare.
2 In original: girlishness. (N. t.)
68 D.W. Winnicott
soane sunt treptat percepute ca persoane, dar acest lucru nu
inseamna ca sunt percepute complet obiectiv. Anumiti copii
incep de timpuriu sa cunoasca oamenii in mare masura a~a
cum sunt, in timp ce altii sunt mai subiectivi ~i nu inteleg de-
dit in masura in care sunt pregatiti sa-~i imagineze. Copiii mai
subiectivi risca mai putin in cazul in care figura materna s-ar
schimba; copiii mai putin subiectivi ea~tiga prin aprecierea ca-
litatilor reale ale diver~ilor oamenii, dar risca mai mult, sunt
predispu~i sa sufere mai mult ca urmare a unei pierderi.
Daca sanatatea este conceptualizata in termeni de absenta
a bolii nevrotice (presupunandu-se absenta bolii psihotice),
atunci sanatatea se stabile~te in cadrul gestionarii primei rela-
tii triunghiulare, in care copilul este puternic influentat de
nou-stabilitele pulsiuni de calitate genitala, caracteristice pe-
rioadei cuprinse intre 2 9i 5 ani. Acesta este modul in care eu
personal interpretez complexul oedipian freudian in cazul ba-
ietilor ~i ceea ce corespunde acestuia in cazul fetelor (comple-
xul oedipian inversat, complexul Electra etc.). Cred ca se pier-
de ceva daca termenul de "complex oedipian" este aplicat sta-
diilor foarte timpurii, in care sunt implicate doar doua persoa-
ne, iar a treia pesoana sau obiect partial este internalizata, un
fenomen al realitatii interne. Nu pot considera ca valoroasa fo-
losirea termenului "complex oedipian" acolo w1de una sau
mai multe parti ale triunghiului sunt obiecte partiale. In ca-
drul compexului oedipian, cel putin din punctul meu de ve-
dere, fiecare dintre cele trei parti ale triunghiului este 0 per-
soana intreaga nu numai pentru observator, ci ~i- mai ales -
pentru copil.
In acest fel, termenul "complex oedipian" are 0 valoare
economica in descrierea primei relatii interpersonale contro-
late de pulsiuni. Sunt implicate atat fantasmele, eat 9i functio-
narea corporala. In fantasma, telul este unirea sexuala intre
mama 9i fiu, lucru care implica moarte, moartea tatalui. Pe-
deapsa apare sub forma castrarii copilului reprezentata sim-
bolic, ca de exemplu sub forma orbirii in vechiul mit. Anxie-
tate a de castrare este cea care-l face pe copil sa poata continua
sa traiasca sau sa-i permita sa traiasca tatalui. Castrarea sim-
Opere 3. Natura umana
bolica aduce u9urare, iar orbirea din mit transmite ideea a ceea
ce noi numim in prezent "incon~tientul refulat". Prin interme-
diul castrarii ~i al suferintei, fiul obtine in cele din urma elibe-
rarea psihologica, in timp ce daca ar fi fost uds, nu ar fi sufe-
rit 9i nu s-ar fi aflat intr-o pozitie care sa-i permita sa ajunga
la 0 solutie, a~a ineat tragedia ar fi fost nefolositoare sau ne-
productiva, 9i doar dramatica.1
Ar fi intelept sa nu ne bazam prea mult pe mitul Electrei,
de vreme ce in primul rand trebuie sa ne intrebam: trebuie in-
trodus pentru a ilustra sexualitatea feminina dezvoltata J:ntr-o
maniera masculina, cu invidia de penis 9i complexul de cas-
trare ca teme centrale, sau sexualitatea dezvoltata mai direct,
prin identificarea 9i rivalitatea cu mama 9i prin elaborarea ima-
ginara a functionarii organelor genitale specific feminine?
Dad! trebuie gasit un termen, mai putin daunator este acela
de "complex oedipian inversat", pentru ca tot ceea ce pretin-
de este ca pentru fetite exista 0 alta cale 9i lasa la latitudinea
imaginatiei tot ceea ce poate fi implicat in dezvoltarea acestei
teme.
Complexul oedipian este asHel 0 descriere a unui ca9tig al
sanatatii. Sanatatea imperfecta apartine nu complexului oedi-
pian, ci refularii ideilor 9i inhibitiilor functiilor, care decurg
din. conflictul dureros, exprimat prin termenul "ambivalenta",
ca de exemplu atunci eand un baiat descopera ca il ura~te ~i
vrea sa-l omoare 9i se teme de tatal pe care il iube9te 9i in care
are incredere, pentru ca este indragostit de sotia tatalui lui. Fe-
ricit ~i sanatos va fi acel baiat care va atinge exact acest stadiu
din cadrul dezvoltarii lui emotionale 9i somatice atunci cand
familia este intacta ~i care poate fi ajutat in parcurgerea situa-
tiilor penibile in primul rand de catre propriii lui parinti pe
care ii cunoa~te bine, parinti care tolereaza idei 9i a caror in-
terrelatie este suficient de solida incat ei sa nu se teama de ten-
sionarea devotamentului lor reciproc datorita iubirilor 9i uri-
lor copilului. '
1 Oedip ajunge in cele din urma, in mit, la ...
70 D.W. Winnicott

Atunci cand acest stadiu este atins intr-o maniera relativ Capitolul2
deschisa (presupunclnd existenta unei dezvoltari sanatoase in
stadiile mai timpurii), copilul este capabil sa traiasca cele mai
teribile sentimente umane, fara 0 organizare excesiva a apara-
Conceptul de "sanatate"
rilor impotriva anxietatii. $i cu toate acestea, aparari vor exis-
ta intotdeauna, iar acestea duc la aparitia simptomelor. Simp- din perspectiva teoriei pulsionale
tomele nevrotice sunt organizari ale apararii impotriva anxie-
tatii, de fapt impotriva anxietatii de castrare, anxietate care
apare in urma dorintelor de moarte inerente complexului oe-
dipian. Anomalia semnalizeaza normalitatea .

...•
"","

'~"n acest moment am ajuns la un punet din care putem

~ intrezari cate ceva din natura unui copil mic, din inte-
.,~.lesul sanatatii ~i din diver~ii faetori, atat interni cat ~i
externi, care complica in mod inerent procesul fundamental
al continuei dezvoltari.

ELABORAREA Fundamentul unei dezvoltari sanatoase

IMAGINARA este reprezentat de cre~terea corporala ~i,
A FUNqIILOR de asemenea, de schimbarile in functio-
narea infantila a organelor, care apar 0
data cu modificarea varstei; acestea aduc 0 schimbare a ac-
centului, ca de exemplu de la dominanta alimentara la cea
genitala. Elaborarea imaginara a functionarii corporale de-
vine organizata in fantasme, determinate calitativ de locali-
zarea corporala, dar specifice individului datorita ereditatii
~i experientei. In functie de plasarea accentului asupra in-
gestiei, excretiei sau excitatiei genitale, pregatirile pentru ex-
perientele orgiastice sunt ~i ele dependente de tipul de fan-
tasma care va domina in punetul culminant, fie el orgasm
sau orgiastic.
Trebuie sa consideram elaborarea ima,ginara a functiilor ca
existclnd atEttla toate grade Ie de apropiere de functionarea fi-
zica propriu-zisa, cat ~i la toate gradele de departare de orgas~

.l
72 D.W. Winnicott
mul sau fizic. Cuvantul "incon~tient", ca sa ne referim la unul
dintre sensurile sale1, se refera la 0 fantasma aproape fizica,
aceea care este cel mai putin accesibila con~tientizarii. La ce-
lalalt capat al scalei exista con~tiinta de sine ~i con~tiinta ca-
pacitatii personale de a avea experiente orgiastice sau functio-
nale. Nu pretind ca sunt capabil sa descriu toate acestea m-
tr-un mod satisfacator. va voi reaminti ca, m aceasta sectiune,
nu cercetez problemele constituirii sinelui, ci consider faptul
ca sinele a mceput sa existe ca fiind de la sine mteles.
Chiar ~i atunci cand fazele timpurii ale dezvoltarii emotio-
nale s-au desfa~urat m mod satisfacator, mea este necesara 0
lunga perioada de stabilitate a mediului, m timpul careia per-
sonalitatea sa poata sa se acomodeze cu ea msa~i la toate ni-
velurile con~tiintei.
PSIHICUL Psihicul se forjeaza din materialul elabora-
rii imaginare a functionarii corporale (care
ea msa~i depinde de capacitatea ~i functio-
narea sanatoasa a unui singur organ: creierul). Putem afirma
fara nici un risc ca fantasma cea mai apropiata de functiona-
rea corporala este dependenta de functia structurii cerebrale
care este cel mai putin avansata pe scara evolutiei, m timp ce
con~tiinta de sine este dependenta de functia a ceea ce este cel
mai avansat m cadrul evolutiei organismului uman. Deci psi-
hicul formeaza 0 unitate fundamentala cu corpul prin inter-
mediul relatiei sale atat cu functiile tesuturilor ~i organelor, cat
~i cu creierul, ca ~i prin intermediul modului in care devine
mtretesut cu acesta prin noile relatii dezvoltate in fantasmele
sau mintea, con~tiente sau incon~tiente, ale individului.
SUFLETUL Pentru mine, sufletul este proprietatea psi-
hicului astfel definit, ~i deci depinde ~i el
in cele din urma de functiile cerebrale ~i
1Anna Freud: (1936) The Ego and the Mechanisms of Defence. [Aparuta in
limba romana sub titlul Eul ~i Inecanismele de apiirare, Editura Fundatiei Gene-
ratia, 2001. (N. t.)]
Opere 3. Natura umana 73
poate fi sanatos sau bolnav. ~tiu ca aceasta este 0 viziune per-
sonala care vine m opozitie cu mvataturile aproape tuturor sis-
temelor religioase. Din aceasta cauza imi mentin cu mare mo-
destie viziunea pe care mi-am format-o. Totu~i este de mare
importanta practica pentru oricine sa ajunga la 0 decizie per-
sonala asupra acestui subiect, m contextul tratamentului mo-
dern al tulburarilor mentale prin intermediullobotomiei, adi-
ca prin intermediul unei distorsionari deliberate a functiona-
rii cerebrale sanatoase in vederea u~urarii suferintei din cadrul
psihicului.
Pentru cei care cred ca sufletul este primit din afara ~i nu
se dezvolta ca atribut personal, este de la sine inteles ca lobo-
tomia nu constituie 0 violare, ci devine astfel unul dintre mul-
tiplele moduri de u~urare a suferintei. Pentru cel care consi-
dera ca termenul de "suflet" (daca e sa insemne ceva) mseam-
na ceva care cre~te m individ, distorsionarea deliberata a func-
tionarii cerebrale sanatoase este ~i trebuie sa ramana un pret
prea mare de platit pentru u~urarea suferintei, de vreme ce
modifica irevocabil fundamentul existentei psihicului, ~i in-
clusiv a sufletului; ~i dupa tratament nu mai ramane 0 persoa-
na mtreaga, nici psihic, nici suflete~te.
Din punctul meu de vedere, nu putem pretinde ca un pa-
cient este ajutat de lobotomie datorita unei alinari observabi-
Ie a suferintei. Poate argumentatia mea este defectuoasa, dar
chestiunile implicate sunt atat de serioase, mcat cei care folo-
sesc lobotomia ca terapie trebuie sa fie capabili sa evidentie-
ze aceste defecte. Nu este mdeajuns sa continue sa raporteze
mdepartarea simptomelor ~i mic~orarea stresului vizibil. Nu
exista alinare a suferintei in vacuo; 0 anume persoana caresu-
fera poate fi alinata; dar nu pare posibil (celui care imparta-
~e~te viziunea mea asupra subiectului) sa-ti asumi responsa-
bilitatea schimbarii unei persoane dintr-una care sufera m alt-
ceva cu totul diferit, un om doar pe jumiltate, care nu mai su-
fera, dar nici nu mai este persoana originara care a venit la tra-
tament. •
Tocmai in vederea pastrarii relatiei dintre trup ~i psihic,
care este fundamentala ~i care, la indivizii sanato~i, este stabi-
74 D.W. Winnicott
lita ~i mentinuta, folosesc ill disectia personalitatii termenul
de "continuum psyche-soma". Exista ~i mintea, 0 parte specia-
lizata a psihicului, care nu este neaparat ill relatie cu trupul,
de~i este bineillteles dependenta de functionarea creierului.
Ne complacem in fantezia ca ar exista un loc, pe care 11numim
"minte", unde lucreaza intelectul, ~i fiecare individ plaseaza
mintea undeva, ~i acolo simte illcordare muscular a sau con-
gestie vasculara atunci eand illcearca sa gandeasca. In imagi-
natie, nu creierul este folosit pentru plasarea mintii, de vreme
ce nu exista 0 con~tientizare a functionarii cerebrale; creierul
functioneaza silentios ~i nu pretinde nici 0 recunoa~tere.
STAR! EXCITATE In cadrul descrierii copilului mic sanatos
91 LINJ9TITE putem distinge in mod util starile excitate
de cele neexcitate. Problemele perioadelor
excitate sunt ill mod evident determinate de pulsiuni, iar, in
limbajul acestui capitol, multe din lucrurile care se intampla
intre excitatii privesc fie ingradirea pulsiunilor, pregatirea pen-
tru satisfacerea pulsionala din final, fie pastrarea pulsiunilor
vii intr-un mod indirect, prin joaca sau prin punerea in act a
fantasmelor. In cadrul jocului, corpul se pune ill valoare prin
participarea la punerea in act, iar in cadrul fantasmarii, cor-
pul se pune in valoare illtr-un mod secundar, prin faptul ca, 0
data cu fantasma, apare ~i 0 excitatie somatica potrivit locali-
zata, dupa cum ~i 0 data cu functionarea corporala apar fan-
tasme. Masturbarea de tip obi~nuit, sanatos ~i relativ noncom-
pulsiv tine de aceasta pastrare in viata a pulsiunilor in absen-
ta experientelor pulsionale mature. In cazul copiilor, este ~i
mai sigur ca apare frustrarea in cadrul vietii pulsionale dedit
in cazul adultilor, ~ipartial din acest motiv observam in copi-
larie 0 valorizare mai mare a jocului ~i a imaginatiei creative.
In cadrul primei relatii triunghiulare intre persoane care
este studiata aici, copilul este cople~it de pulsiuni ~i iubiri.
Aceasta iubire implica schimbari fizice ~i fantasmatice ~i este
violenta. Duce la ura. Copilul ura~te a treia persoana. Copilul,
dat fiind ca a fost deja bebelu~, cunoa~te dite ceva despre iu-
bire ~i agresiune ~i ambivalenta ~i teama ca ceea ce este iubit
L
Opere 3. Natura umana 75
va fi distrus. Aici, in cadrul relatiei triunghiulare, ura se poa-
te manifesta in s£ar~it ill mod liber, de vreme ce ceea ce este
urat este 0 persoana, 0 persoana care se poate apara, ~i 0 per-
soana care este deja iubita; de fapt (in cazul baiatului) tatal,
genitorul, sotul mamei. Iubirea mamei este descatu~ata, in cel
mai simplu caz, de faptul ca tatal devine obiectul urat, tatal
care poate supravietui ~i pedepsi, ~i ierta.
La indivizii sanato~i, in culmea excitatiei, anxietatea este
mare ~i este tolerata ca atare. In acest fel poate exista 0 recu-
perare, 0 recuperare din tensiunea sporita a pulsiunilor. To-
tu~i este intotdeauna adevarat ca, din cauza conflictului dure-
ros sau a fricii, apararile trebuie organizate, copilul nevrotic
nefiind in primul rand diferit de copilul normal, sanatos, cat
mai putin con~tient de ceea ce se petrece ~i deci avand aparari
mai rigide ~i mai oarbe impotriva pedepsei.
COMPLEXUL Acum este posibil sa enumeram diverse Ie
OEDJP aparari impotriva anxietatii pe care copi-
lul aflat in acest stadiu (~i care a parcurs
pruncia cu bine) Ie poate adopta ~i organiza. In cazul cel mai
simplu cu putinta, cazul pe care Freud I-a ales ill dezvoltarea
teoriei sale, baiatul este indragostit de mama sa. Tatal este fo-
losit de catre baiat ca prototip al con~tiintei. Baiatul internali-
zeaza tatal pe care il cunoa~te ~i cu care ajunge la 0 intelege-
reoDar se mai intampla ~i alte lucruri, iar acestea pot fi enume-
rate. Intr-o anumita masura, baiatul pierde capacitatea pulsio-
nala, astfel negand 0 parte din ceea ce pretindea. Intr-o anu-
mita masura, el deplaseaza obiectul iubirii sale, illlocuind-o
pe mama cu 0 sora, matu~a, asistenta medicala, cu cineva care
este mai putin implicat intr-o relatie cu tatal. Intr-o anumita
masura, baiatul intra intr-un pact homosexual eu tatal, astfel
ineat potenta lui devine nu in intregime individuala ci, in loc
de asta, (prin identificare) 0 noua expresie a potentei tatalui
care a fost internalizata ~i adoptata. Toate acestea se petrec in
cele mai ascunse vise ale baiatului ~i nwsunt accesibile expri-
marii con~tiente imediate; dar la indivizii sanato~i, ele nu sunt
inaccesibile in mod absolut. Prin intermediul identificarii cu
 D.W. Winnicott
tatal sau cu 0 figura paterna, baiatul dobande~te 0 potenta
prin procura ~i 0 potenta proprie amanata, care poate fi recu-
perata la pubertate.
Prabu~irea apararilor se manifesta ca anxietate franca, fie
In co~maruri, fie sub diverse manifestari In timpul starii de
trezie. Natura aces tor manifestari depinde nu numai de fizio-
logia fricW, ci ~i de natura fantasmelor con~tiente sau incon-
~tiente.
Copilul sanatos care negociaza toate aceste riscuri trebuie
conceptualizat ca traind Intr-un mediu relativ stabil, cu 0
mama fericita In casnicie ~i cu un tata pregatit sa-~i joace ro-
lul cu copiii lui, pregatit sa ajunga sa-~i cunoasca fiul ~i sa ofe-
re ~i sa primeasca in modul subtil care-I vine relativ natural
unui tata care, el insu~i a avut ca baiat 0 experienta fericita cu
propriullui tata.
Tensiunea cre~te pe masura ce copilul atinge culmea func-
tionarii pulsionale timpurii (undeva intre 2 ~i5 ani) ~i este apoi
rezolvata, sau mai degraba amanata, pur ~i simplu datorita
trecerii timpului. Pe masura ce perioada de latenta (dupa cum
este denumita) se instaleaza, copilul este eliberat de necesita-
tea de a se adapta tensiunii pulsionale in dezvoltare ~i devine
capabil sa se lini~teasca pentru cativa ani, eontinuand In ca-
drullumii interioare experientele lucrurilor prin care a trecut,
pe care le-a observat ~i imaginat in timpul fazei timpurii a pre-
dominarii pulsiunii genitale.
Astfel, prin acest mod de a privi copilaria, ca ~i prin alte
metode, vedem durerea, suferinta ~i conflictul, a~a cum ve-
dem ~i marea bucurie.
o NouA Freud a descris aceste lucruri intr-un mod
DESCRIERE care acum este bine cunoscut. EI a numit
tendintele pulsionale "Se", iar pentru par-
1A se nota ca exista 0 fiziologie a fricii, ca ~i a excitatiei sau a urii, dar nu
~i 0 fiziologie a anxietatii, de vreme ce manifestarile acestei stari complexe de-
pind de balanta din cadrul fantasmelor dintre frica, ura, iubire, excitatie etc.,
iar aceasta este 0 chestiune individualii.
Opere 3. Natura umana 77
tea sinelui care se aHa in contact cu lumea externa a folosit cu-
vantul "Eu". De-a lungul multor ani, munca lui a reprezentat
un studiu alluptei Eului eu impulsurile Se-ului. Acest lueru a
antrenat psihologia intr-un proces de eunoa~tere a Se-ului in-
tr-un mod in care nu mai fusese eunoscut pana atunci. Prin-
tr-o tehnica prin care ajungea lmpreuna cu pacientulla incon-
~tient (psihanali;?:a), Freud a putut demonstra lumii natura ~i
puterea impulsurilor Se-ului, adica a pulsiunilor. EI a aratat
ca ceea ce era asociat cu conflict ~i emotii intolerabile devenea
refulat, ~i 0 sursa de secatuire a resurselor Eului.
In acel stadiu, se putea spune u~or despre psihanaliza ca
se oeupa numai eu inaeceptabilul ~i era eeva foarte obi~nuit
pentru cei ce erau ostili acestei noi investigatii a naturii uma-
ne sa presupuna ca in psihanaliza Se-ul ~i incon~tientul erau
tratate ca fiind unul ~i acela~i lucru. Cu toate acestea, ceea ee
era examinat era incercarea Eului de a ajunge la 0 intelegere
cu propria parte de Se1;de a deveni capabil sa foloseasca ener-
gia Se-ului fara 0 prea mare tulburare a relatiei lui cu lumea
sau eu idealul.
In cele din urma (1923), Freud a introdus termenul de "Su-
praeu" pentru a descrie la inceput tatal internalizat de baietel
~i folosit pentru eontrolul pulsiunilor. Freud ~tia ca nu se pu-
tea spune acela~i lucru ~i despre fetite, dar a permis acestei te-
orii sa se dezvolte ill mintea sa ill acest mod, presupunand ca,
ill timp, chestiunea se va rezolva de la sine; ~i cred ca a~a s-a
~i intamplat. Ramane valoroasa deserierea clara (mult supra-
simplificata, dupa cum ~tim acum) facuta de Freud stadiilor
atinse, in cazul unei dezvoltari sanatoase, de baietelul care de-
vine capabil sa intemeieze inauntrul sau un ideal bazat pe
imaginea lui despre 0 persoana reala, tatal real, un barbat pe
care il cunoa~te bine in viata de zi eu zi ~i cu care poate ajun-
ge la 0 intelegere ill vise Ie sale sau in realitatea lui interioara,
sau in fantasmele profunde. Aeest lucru ~ este posibil doar
1 In cadrul teoriei psihanalitice, Eul este conceput ca fiind 0 parte a
Se-ullli.
 D.W. Winnicott
atunci cand dezvoltarea copilului continua sa progreseze in-
tr-un mod sanatos ~i intr-un mediu familial stabil.
lntroducand conceptul de Supraeu, Freud a declarat mai
clar decat 0 facuse pana atunci in expunerile sale teoretice ca
era preocupat de problemele Eului, de cre~terea con~tiintei,
idealurilor ~i telurilor Eului ~i de apararile Eului impotriva
tendintelor Se-ului. Dar acest lucru s-a aplicat intotdeauna
muncii lui Freud; iar daca 0 folosire mai timpurie a unui ast-
fel de termen precum Supraeul ar fi intarziat sarcina neplacu-
ta de a prezenta Eullumesc Se-ului sau, atunci acest lucru ar
fi anulat valoarea psihanalizei.
Conceptul de Supraeu s-a diversificat de-a lungul timpu-
lui, de~i fundamental termenul este folosit pentru a descrie
ceea ce este construit, incorporat sau organizat inauntrul Eu-
lui pentru control, directie, incurajare ~i sprijin. Controlul nu
reprezinta numai un control direct asupra pulsiunilor, ci ~i
unul al complexelor fenomene ale Eului care depind de amin-
tirile experientelor pulsionale ~i de aspectullor fantasmatic.
Totu~i luand in considerare acest fapt am ajunge la subiectul
unei sectiuni ulterioare, ~i anume aceea care se ocupa cu IIPO-
zitia depresiva" din cadrul dezvoltarii.
In limbajul acestei sectiuni, punctul culminant al dezvolta-
rii emotionale este atins la varsta de 3-4 ani. Baietelul sau fe-
tita este complet constituit ca unitate ~i poate sa simta ca per-
soanele din jurul sau sunt, de asemenea, persoane intregi. In
acest context, copilul este capabil de experiente sexuale geni-
tale, cu exceptia faptului ca reproducerea somatica a copilu-
lui uman este supusa amanarii pana la pubertate. Ca urmare
a acestui fen omen endocrinologic al amanarii, sau ceea ce se
nume~te perioada de latenta, copilul trebuie sa foloseasca cum
poate mai bine identificarile cuparintii ~i alti adulti ~i trebuie
sa profite de experientele din vis ~i joaca, de fantasmarea cu
sau fara acompaniament corporal ~i de satisfactiile corporale
obtinute in lipsa altor persoane; copilul trebuie sa foloseasca
experientele de tip pregenital sau genital imatur din sfera lui
~i trebuie sa profite la maximum de faptul ca trecerea timpu-
lui - cateva ore sau poate chiar minute - aduce u~urare pen-
I •.
Opere 3. Natura umana 79
tru aproape orice problema, oricat de intolerabila, presupu-
nand ca cineva intelegator ~i cunoscut este prezent, pastran-
du-~i calmul atunci cand ura, furia, supararea, durerea, dispe-
rarea par sa fie totul.
Sexualitatea infahtila este un lucru foarte real; in momen-
tul in care schimbarile perioadei de latenta aduc u~urare, ea
poate fi imatura sau matura; ~i,de asemenea, in masura in care
calitatea sexualitatii copilului este imatura sau deformata, sau
inhibata la sfar~itul acestei prime perioade de relatii interper-
sonale, tot a~a va reaparea ca fiind imatura sau deformata, sau
inhibata la pubertate.
SEXUALITATEA Freud a inteles ca sexualitatea genitala a iz-
INFANTILA vorat din cea pregenitala ~i a numit viata
pulsionala IIsexuala", cu exceptia pulsiu-
nilor de autoaparare. AsHel a aparut termenul de "sexualita-
te infantila", ~i exista multi care ~i-ar fi dorit ca Freud sa nu fi
insistat asupra acestei parti a teoriei lui.
In opinia mea, a fost important ca Freud sa parcurga pana
la capat drumul determinarii originilor sexualitatii genitale
adulte sau mature, pana la sexualitatea genitala din copilarie,
~i sa demonstreze radacinile pregenitale ale acesteia. Aceste
experiente pulsionale pregenitale constituie sexualitatea bebe-
lu~ilor. Este atat de u~or sa modifici un concept pentru a evi-
ta sa ofensezi, dar in acela~i timp poti trada un principiu de 0
importanta vitala. Sexualitatea bebelu~ilor ar fi putut sa rama-
na un termen care sa descrie exercitiile genitale compulsive
ale anumitor bebelu~i care sunt privati de 0 ingrijire iubitoa-
re sau a caror capacitate de a relation a este serios tulburata.
Totu~i are 0 valoare superioara ca descriere a inceputului in-
tregii dezvoltari a vietii pulsionale. In acest sens a folosit Freud
termenul. Cu toate acestea, opiniile individuale asupra aces-
tei chestiuni de terminologie vor continua sa varieze.
Este atat posibil, cat ~i sanatos ca un copil de 4 ani sa se afle
in stadiul relatiilor interpersonale, fblosind la maximum
pulsiunile ~i avand 0 viata sexuala completa (cu exceptia li-
mitarilor biologice descrise).
80 D.W.Winnicott
REALITATE Un copil sanatos devine apt pentru fantas-
91 FANTASMA ma completa a sexualitatii genitale. In vi-
sele reamintite pot fi identificate toate ti-
purile de travaliu al visului care au fost atilt de atent elabora-
te de catre Freud. In visele nereamintite ~itara sfiir~ittrebuie
infruntate consecintele complete ale experientei pulsionale.
Baiatul care ia locul tatalui lui nu poate evita confruntarea cu:
Ideea mortii tatalui ~ideci a propriei lui morti.
Ideea castrarii de catre tata sau a castrarii tatalui.
Ideea de a-i fi lasata mtreaga responsabilitate pentru satis-
factia mamei.
Ideea unui compromis cu tatal, m directia homosexualita-
tii.
In visele sale, 0 fata nu poate evita confruntarea cu:
Ideea mortii mamei ~ideci a propriei ei morti.
Ideea de a 0 jefui pe mama de sotul ei, de penisullui, de
copiii ei, ~iasHel ideea propriei sale sterilitati.
Ideea de a fi complet m puterea sexualitatii tatalui.
Ideea unui compromis cu mama, m directia homosexuali-
tatii.
Atunci dind parintii exista m realitate ~iexista de aseme-
nea ~i un cadru familial ~i 0 continuitate a lucrurilor fami-
liare, solutia vine din separarea a ceea ce se nume~te reali-
tate ~i fantasma. A-i vedea pe parinti impreuna face tolera-
bil visul despartirii lor sau al mortii unuia dintre ei. Scena
primitiva (parintii care sunt sexualimpreuna) reprezinta
fundamentul stabilitatii individuale, de vreme ce face posi-
bila mtreaga fantezie a luarii locului unuia dintre parteneri.
Acestlucru nu scoate din discutie faptul ca scena primitiva,
surprinderea in realitate a actului sexual, poate supune un
copilla tensiune maxima ~i poate fi traumatic a (daca se in-
tampla mtr-un mod foarte diferit de nevoile copilului) ast-
. 'ii...
Opere 3. Natura umana 81
fel incat, ca urmare a faptului de a fi fortat sa fie martor la
ea, copilul poate mcepe sa dezvolte 0 boala. Ambele afirma-
tii sunt necesare, demonstrand atat valoarea, cat ~i perico-
lul scenei primitive.
Parinti care sunt satisfacatori din alte puncte de vedere
pot e~ua cu u~urinta in ingrijirea copilului daca se dovedesc
incapabili sa distinga clar mtre viseIe copilului ~ifaptele re-
ale. Ei pot prezenta 0 idee ca fiind un fapt sau pot reactiona
nechibzuit in fata unei idei ca ~icum aceasta ar fi fost 0 ac-
tiune. Chiar pot fi mai inspaimantati de idei decat de ac-
tiuni. Maturitatea mseamna, printre altele, 0 capacitate de a
tolera idei, iar parintii au nevoie de aceasta capacitate care,
cand este maxima, face parte din maturitatea sociala. Un sis-
tem social matur (care are anumite cerinte cu privire la ac-
tiune) permite libertatea ideilor ~i libera exprimare a lor.!
Copilul atinge doar treptat abilitatea de a distinge intre vis
~irealitate.
Intr-o anumita masura, un copil sanatos e~ueaza in tole-
rarea conflictelor ~ianxietatilor care-~i ating punctul culmi-
nant m punctul culminant al experientei pulsionale. 0 solu-
tie la problemele de ambivalenta inerente copilariei vine din
elaborarea imaginara a tuturor functiilor; in lipsa fantasme-
lor, exprimarea bruta a apetitului, sexualitatii ~i urii ar re-
prezenta regula. In acest sens, fantasmele se dovedesc a fi
caracteristici umane, substanta socializarii ~i a inse~i civili-
zatiei.
INCON9TIENTIJL Ideea esentiala din toata aceasta descriere
a copilului sanatos ~i nevrotic (nu psiho-
tic) este aceea a incon~tientului ~ia exem-
plelor speciale de incon~tient cunoscute ca lIincon~tientulre-
fulat".
Travaliul tratamentului psihanalitic ii prive~te in princi-
pal pe pacientii psihonevrotici ~i se prpduce prin con~tien-
1 Vezi: D.W. Winnicott: (1950) Some Thoughts on the Meaning of the Word
"Democracy" \,i R.E. Money-Kyrle: (1951) Psycho-Analysis and Politics .
82 D.W.Winnicott
tizarea continutului incon~tient.Acest lucru este realizat mai
ales prin retraire, in relatia pacientului cu analistul. Psiho-
nevroticul pare sa lucreze la nivelul con~tiintei ~i se simte
stanjenit de lucrurile inaccesibile acesteia. Dorinta de con-
~tiinta dE;sine pare sa fie caracteristica psihonevroticului. In
cazul acestor oameni, analiza aduce cu ea 0 cre~tere a con-
~tientizarii ~i 0 toleranta fata de absenta con~tientizarii. Prin
contrast, psihoticii (~i oamenii normali de tip psihotic) nu
sunt foarte preocupati de con~tientizare ~i exista prin senti-
mente ~i experiente mistice, chiar suspecHind sau dispre-
tuind con~tientizarea intelectuala. Ace~tia din urma nu se
a~teapta sa devina mai con~tienti prin psihanaliza, dar trep-
tat ajung sa spere sa se poata simti reali.
In cadrul travaliului psihanalitic, analistului i se prezin-
ta in mod regulat dovezi izbitoare ale incon~tientului, atunci
cand pacientul aduce in situatia analitica ceea ce anterior fu-
sese incon~tient sau chiar puternic negat. In relatia dintre
pacientul psihonevrotic ~i analist apare ~i reap are 0 relatie
specializata care poarta marca nevrozei pacientului ~i care
reprezinta boala pacientului aparand in mostre. Acest feno-
men este numit "nevroza de transfer". Rezultatul analizei
nevrozei de transfer este aparitia bolii bucata cu bucata in
cadrul conditiilor inalt specializate ~icontrolate pe care ana-
listulle garanteaza, furnizeaza ~imentine.
Pacatul de neiertat in psihoterapie ar fi folosirea de catre
analist a relatiei analitice in vederea gratificarii personale.
Acest principiu este foarte apropiat de cel care sta la baza
juramantului doctorilor, care proscrie relatiile sexuale cu pa-
cientii; asHel, inca din anul 400 i.Hr., Hipocrate demonstrea-
za ca a inteles valoarea care rezida in a permite pacientului
sa aduca in cadrul relatiei profesionale modele care sunt per-
sonale ~i, dupa cum am spune noi, derivate din complexul
lui Oedip ~i stabilite original' in copilaria timpurie. Ceea ce
a facut Freud in plus a fost sa foloseasca contributia perso-
nala a pacientului la relatia profesionala intr-o incercare me-
todica de a aduce trecutul in prezent ~i asHel sa ofere con-
Opere 3. Natura umana
ditii in care schimbarea ~i cre~terea sa poata aparea acolo
unde altfel nu ar fi decM rigiditate.
A abuza de nevroza de transfer ar fi ceva similar cu se-
ducerea sexuala a unui copil mic, de vreme ce un copil mic
nu este capabil sa faca 0 alegere de obiect reala, avand inca
un inalt grad de subiectivitate in observatie. Un corolar al
ace.stui fapt ar fi ca unui pacient care a fost sedus in copila-
rie ii este foarte greu sa creada ~i sa aiba incredere intr-un
analist tocmai in momentul in care analistul poate sa opere-
ze cel mai eficient. Se poate observa aici ca analiza psihoze-
lor de tip schizoid1 este in mod esential diferita de analiza
psihonevrozelor, deoarece prima necesita ca analistul sa to-
lereze 0 regresie reala la dependenta, in timp ce a doua ne-
cesita ceva diferit, 0 capacitate de a tolera idei ~i sentimen-
te (iubire, ura, ambivalenta etc.), 0 intelegere a proceselor ~i,
de asemenea, 0 dorinta de a arata intelegerea prin expune-
rea potrivita in limbaj (interpretarea lucrurilor pe care pa-
cientul este aproape pregatit sa Ie con~tientizeze). 0 inter-
pretare corecta ~ibine sincronizata in cadrul tratamentului
analitic ii da 0 senzatie de a fi tinut in mod fizic care este
mai reala decat daca ar fi fost propriu-zis strans in brate sau
ingrijit. Intelegerea merge mai adanc, iar prin intelegere, ma-
nifestata prin folosirea limbajului, analistul tine in brate in
mod fizic pacientul in trecut, adica in momentul nevoii de
a fi tinut, atunci cand iubirea insernna ingrijire fizica ~iadap-
tare.
REZUMAT Deci in cadrul sanatatii exista 0 maturita-
te a dezvoltarii pulsionale care este atinsa
aproximativ la 5 ani, adica inainte de rea-
litatea biologica a latentei. La pubertate modelele dezvoltarii
pulsiunilor ~iorganizarea apararilor impotriva anxietatii care
erau prezente in perioada de prelatenta reapar ~idetermina in
mare parte capacitatea ~i modelele pulsionale ale adultului.
Daca apararile organizate impotriva anxietatii sunt mai evi-
1 In acest stadiu inca nu ma refer la psihoza de tip maniaco-depresiv.
 D.W.Winnicott Opere 3. Natura umana 85

dente decM pulsiunile, decat controlullor con~tient ~i dedit HARTA PSIHOLOGIEI UNUI BAIETEL
influenta lor asupra actiunilor ~i imaginatiei, atunci tabloul IN TERMENII TEORIEI PULSIONALE
cliniceste caracteristicmai degraba psihonevrozei dedH sana-
tatii. Iubirea pentru mama
Cre~terea se desfa~oara pe tot parcursul vietii unei per-
Ura pentru tata Omoara sau mori
soane, mai ales dad persoana este sanatoasa, dar in ceea ce
prive~te calitatea pulsiunilor, disponibilitatea, controlul ~i Nici nu omori, Fantasma Castreaza
limitarile lor nevrotice, cre~tereaeste relativ mica dupa uria- ...
nlClnu mun sau fii castrat
factorului timpl
~ainaintare inghesuita in primii ani, cand (in mod obi~nuit)
familia furnizeaza cadrul ideal pentru 0 asHel de cre~tere. Anxietatea de castrare
Lucrul este adevarat in pofida realitatii marilor schimbari (intolerabila)
ce tin de varsta pubertatii, schimbari care au un fundament
endocrinologic, schimbari care fac procrearea 0 parte din ApARARI IMPOTRIVA
functia genitala reala pentru prima data in viata individu- ANXIETATII - AMENINTARII CU CASTRAREA
lui.
Aceste chestiuni, care 11preocupa pe analist in travaliul Inhibitia pulsiunilor (sursa iubirii).
lui de ~edinta cu ~edinta cu bolnavul psihonevrotic, sunt im-
portante ~i pentru cel care studiaza natura umana. Totu~i Abandonarea obiectului, acceptarea substitutului.
este adevarat d pentru cei care nu studiaza cu scopul de a Identificarea cu rivalul, pierderea identitatii personale.
deveni anali~ti (majoritatea cititorilor mei), fenomenele dez-
voltarii pulsiunilor ~iapararilor impotriva anxietatii de cas- Compromis homosexual cu rivalul (pasiv).
trare nu reprezinta 0 preocupare prea practica. Daca un co-
pil are 0 fobie, faptul de a-i spune profesorului ce s-ar des- Regresia pulsiunilor pana la stadiul pregenital (iubirea men-
coperi daca acel copil ar face a analiza are 0 valoare practica li- tinuta, dar evitarea amenintarii cu castrare, folosirea punc-
mitata, mai ales in conditiile in care analiza este disponibi- telor de fixatie nepotrivite).
la foarte rar.
Cu toate acestea, este util pentru oricine caruia i s-a in- Regresia la dependenta (iubirea mentinuta, maturizarea aban-
credintat ingrijirea unui copil sa obtina orice intelegere dis- donata, folosirea punctelor de fixatie bune).
ponibila, iar in gestionarea copiilor mici sigur este de aju- Con~tientizarea vinei, organizarea ispa~irii (obsesional), (deci
tor daca se cunoa~te cate ceva despre motivul pentru care
crima este permisa).
un cadru stabil este esential. Forte uria~e, derivate din
pulsiuni, sunt in mi~care,iar intre 2 ~i5 ani fiecare copil tre- Refularea partii iubirii (sau urii) (cu mentinerea absentei con-
buie sa ajunga la un echilibru, date Hind ereditatea, pulsiu- ~tientizarii);cost: energie cheltuita ~ipierderea capacitatii
nile, particularitatile corpului, factorii de mediu atat buni de a iubi (sau uri).
cat ~i rai, trebuind in acela~i timp sa stabileasca relatii per-
sonale, placeri ~ineplaceri, 0 con~tiinta personala ~isperan- 1 Nota pentru revizie: Dezvolta pana la supravietuirea obiectului; originea
te de viitor. fantasrnei la fel ca in lucrarea "Folosirea obiectului".

I,
86 D.W. Winnicott

In cazul unei dezvolti'iri sanatoase, copilul este capabil sa

foloseasca oricare dintre aceste (~i alte) aparari sau toate J:m-
potriva anxietatii. Nu anxietatea reprezinta anomalia, cat ina- Partea a III-a
bilitatea copilului de a folosi unele aparari sau 0 predispozi-
tie speciala de a folosi un anumit tip de aparare.

CADEREA APARARILOR
STABILIREA STATUTUlUI UNITAR
Anxietate: co~maruri sau atacuri de anxietate
noi aparari: exploatarea manifestarilor somatice ale
anxietatii cu beneficiu secundar (d. re-
gresiei la dependenta).
anestezie in locul refularii
pierderea placerii din orgasmul fizic
Confuzie: confuzie generala intre anxietate ~i exci-
tare

noi aparari: ordine, proiectata sa ascunda confuzia

(obsesional)
lntoarcerea
refulatului: apare iubirea (sau ura) temporar, dar nu
este complet con~tientizata

noi aparari: refulare mai profunda la un cost crescut.

$i a~a mai departe .

. (
 Introducere
Dezvoltarea emotionala
,
caracteristica prunciei

,,"~.

l"n sectiunea anterioara, instinctele \,i progresia tipurilor

~ de predominare pulsionala au determinat metoda de
,,~studiu a naturii umane. Multe dintre cele ce vor urma
aid privesc copilul inainte de varsta predominarii genitale.
Studiul relatiilor interpersonale a dobandit un limbaj propriu,
cu un set de termeni proveniti din scrierile freudiene timpu-
rii, in prezent integrati in utilizarea comuna.
In aceasta sectiune, care se ocupa cu dezvoltarea emotiona-
la caracteristica prunciei, yom folosi 0 metoda descriptiva dife-
rita. Nu yom presupune ca copilul a devenit capabil sa gestio-
neze 0 relatie triungruulara, ci subiectul studiului va fi reprezen-
tat de capadtatea bebelu\,ului de a forma 0 relatie cu altcineva
(mama). 0 data in plus este necesar sa consideram ca fiind de
la sine inteleasa 0 dezvoltare sanatoasa in cadrul stadiilor \,imai
timpurii, acelea care vor fi examinate in partea a IV-a. Vor fi ex-
plicate anumite lucruri care lipsisera pana acum, ca de exemplu
ideea de valoare in copilul care se dezvolta. Ideea de valoare con-
duce direct la ideea de sanatate, dar cele doua nu sunt fara le-
gatura intre ele. Valoarea poate cre\'te la orice varsta sau se poa-
te diminua; de asemenea poate fi ascunsa \,i deveni inaccesibi-
la, astfel amintind 0 pulsiune inhibata sau'o fantasma refulata.
Voi descrie stadiul de dezvoltare in care un bebelu\, devi-
ne 0 unitate, devine capabil sa-\,i perceapa sinele (\,i deci \,i pe
90 D.W. Winnicott
al altora) ca fiind un intreg, un singur lucru cu 0 membrana
limitanHi, ~i cu un inauntru ~i un in afara. Asta, dupa cum am
mai spus, presupune intreaga dezvoltare care duce la acest
sentiment de a fi intreg.
Conceptele sectiunii anterioare au fost concepte intelectu-
ale in mintea observatorului. Am adoptat conceptul de "con-
~tiinW' ~i de "incon~tient" ~i de "incon~tient refulat". Aici, in
schimb, este mai profitabil sa folosim 0 diagram a care ar pu-
tea reprezenta desenul unui copil. Haideti sa spunem ca un
copil a umplut foi intregi de hartie cu linii ~i mi~cari de
du-te-vino, ~i a hoinarit cu creionul de-a lungul haxtiei, din
cand in cand alunecand incontrolabil dincolo de margine; iar
apoi apare ceva nou, 0 linie care se une~te cu propriul ei in-
ceput, un cerc rudimentar este desenat, iar copilul arata spre
el ~i spune: "rata" sau chiar "Tommy" sau "Anne". Diagrama
de care avem nevoie, de fapt, este conceptia copilului despre
sine, 0 sfera, care intr-un desen bidimensional este un cerc.
in afara
Bebelu~ul ajunge treptat in pozitia pe care 0 examinez aici.
In mod caracteristic, in acest stadiu exista un progres de ur-
matorul fel:
Apare ideea unei membrane limitante, iar aceasta duce la
ideea unui inauntru ~i in afara. Apoi se dezvolta tema unui
MINE ~ine-MINE. Acum exista conpnuturi MINE care depind
partial de experientele pulsionale. Apoi urmeaza posibilitatea
unui sentiment de responsabilitate pentru experientele pulsio-
nale ~i pentru continuturile MINE ~i a unui sentiment de in-
dependenta fata de ceea ce este in afara. Apare un inteles al
termenului "relatie" ca ceva intre persoana, MINE ~i obiecte.
Rezultatul acestui lucru este recunoa~terea in mama a ceva
echivalent cu MINE, adica perceperea ei ca persoana, sanul
devenind atunci 0 parte dintr-o persoana.
Capitolull
Pozi!ia depresiv3
INGRIJORARE,
~''''\ data cu toate aceste lucruri are loc
V1NOvATIE ;:>1
~ ~i 0 separare
REALITATE PSIH1CA ~,,#~ lini~tita ~i ceaa celor douaNeindura-
excitata. stari, cea
1NTERNA
rea din cadrul "atacului" pulsional asu-
PERSONALA
pra obiectului face loc unei aprecieri in-
cipiente a mamei ca persoana care are
grija de MINE, ~iin acela~i timp ca persoana care ofera 0 par-
te din ea in vederea hranirii. Treptat apare 0 integrare a tipu-
rilor de relatie excitat ~i lini~tit ~i 0 recunoa~tere a faptului ca
cele doua stari impreuna (nu doar una singura) constituie 0
relatie totala cu persoana-mama. Aceasta este ceea ce se nu-
me~te "pozitia depresiva in dezvoltarea emotionala", un sta-
diu important care implica bebelu~ul in sentimente de vino-
vatie ~iingrijorare cu privire la relatii datorita elementelor lor
pulsionale sau excitate.
Anxietatile copilului sunt de un nivel foarte complex. Exis-
ta ingrijorare nu numai cu privire la efectul asupra persoanei
mamei datorat elementelor pulsionale din cadrul relatiei din-
tre MINE ~i ea, dintre doua persoane (vinovatie); ci exista m-
grijorare ~i cu privire la schimbarile dinauntru care urmeaza
experientelor excitate, ~i experientelor atinse de furie sau puse
in mi~care de ura (anxietate hipohondriaca). (In plus fata de
acestea, exista anxietatile a~a-numite paranoide, care vor fi
examinate separat.)
92 D.W. Winnicott
Se poate observa cu u~urinta ea are loc 0 cre~tere enorma
m aceasta progresie de la nemdurare la mgrijorare, de la de-
pendenta-MlNE la relatiile-MINE, de la preambivalenta la am-
bivalent a, de la 0 disociere primara mtre starile excitate ~i cele
lini~tite la 0 integrare a acestor doua aspecte ale sinelui.
Bebelu~ul este angajat mtr-o sarcina care necesita necondi-
tionat atftt timp, dH ~i un mediu personal continuu. Persoa-
na-mama sustine situatia m timp, m vreme ce bebelu~ul ga-
se~te un mod de a atinge "pozitia depresiva", iar in lipsa m-
grijirii ei personale continue aceasta dezvoltare nu ar putea
avea locoRezolvarea se desfa~oara m urmatorul fel.
Poate fi considerat ca axiomatic ca bebelu~ul uman nu este
capabil sa mdure povara vinovatiei ~i fricii care tine de 0 re-
cunoa~tere completa a faptului ea ideile agresive din cadrul
iubirii instincuale primare nemduratoare sunt directionate ea-
tre mama relatiei dependente (anaclitice). Mai mult dedit atilt,
copilul nu este mea atat de avansat, meat sa poata folosi idee a
unui tata care intervine ~i, prin faptul de a interveni, face ca
ideile pulsionale sa nu mai fie periculoase. Rezolvarea dificul-
tatilor inerente m viata in acest stadiu apare datorita capaci-
tatii de a face reparatie pe care 0 dezvolta copilul. Daca mama
contine1 situatia, zi de zi, atunci bebelu~ul are timp sa separe
rezultatele imaginare bogate ale experientei pulsion ale ~i sa
salvaze ceva ce este simtit ca fiind "bun", suportiv, acceptabil,
care nu rane~te, ~i cu ajutorul acestui ceva sa repare m mod
imaginar stricacilmile pricinuite mamei. Aceste stricaciuni-fa-
cute-bine se petrec m mod repetat m cadrul unei relatii obi~-
nuite mama-bebelu~, ~i treptat bebelu~ul ajunge sa creada m
efortul constructiv ~i sa fie capabil sa mdure vinovatia ~i, ast-
fel, sa fie liber sa iubeasea pulsional.
In acest fel este un bebelu~ sanatos la mceput, cu 0 mama
acceptand un grad malt de dependenta ca natural, indepen-
1 In original: holds. Termenul a fost tradus in fUllqie de context fie prin
"contine", fie prin "sustine", fie prin "tine", iar cand contextul era ambiva-
lent s-a preferat traducerea prin ,,(con)tine", pentru a surprinde ambele nuan-
te existente in original. (N. t.)
_"t.
Opere 3. Natura umana 93
dent de tata care, pe de alta parte, este absolut necesar pentru
a proteja mama, pentru ea alHel bebelu~ul ar deveni inhibat,
~i-ar pierde capacitatea pentru iubire excitata. Ca~tigul este
observat clinic m capacitatea copilului silniltos de a avea stari
depresive, de a contine sentimente de vinovatie pana m mo-
mentulm care perlaborarea evenimentelor recente ~i elabora-
rea lor imaginara m incon~tient vor produce material pentru
ceva constructiv fie m cadrul relatiei, fie m cadrul jocului sau
muncii.
Probabil datorita faptului ca in acest moment starile de-
presive apar clinic s-a folosit termenul de "pozitie depresiva
in dezvoltarea emotionala normala". Acest lucru nu mseam-
na ca bebelu~ul normal trece printr-o boala depresiva sau de
dispozitie. 0 boala depresiva in cazul unui bebelu~l este in-
tr-adevar 0 stare anormala ~i care nu se mtalne~te in cazul
bebelu~ului normal in cadrul unei ingrijiri personale bune
obi~nuite. Apoi, m conditii adecvate, bebelu~ul devine capa-
bil sa separe binele ~i raul din cadrul sinelui.2 Se na~te 0 sta-
re interna de 0 inalta complexitate, mostre din ea aparand in
cadrul jocului ~i mai ales in cabinet, in cursul psihoterapiei.
In cadrul psihoterapiei (bebelu~ul fiind acum un copil mic),
cabinetul simbolizeaza adesea psihicullimitat al copilului,
iar analistului ii este permis asHel accesulla lumea interioa-
1Vezi RA. Spitz, [(1945): "Hospitalism"l
2 Cuvintele "bine" ;;i "rau" sunt 0 mo;;tenire a trecutului indepartat; de
asemenea, sunt cuvinte potrivite pentru descrierea extremelor pe care fieca-
re bebelu;; Ie simte in legiitura eu chestiunile care tin de interior - fie aces-
tea forte, obiecte, sunete sau mirosuri. Nu ma refer aici la folosirea termeni-
lor de "bine" ;;i "rau" de catre parinti sau asistente care vor sa implanteze
simtul moralitatii in copil.
Tot ce se afla in aceasta sectiune provine din propria mea munca. Multe
lucruri se bazeaza pe ceea ce am adunat din cursurile ;;i scrierile lui Melanie
Klein ;;i din ce m-a invatat personal. In multe privinte, modul meu de a de-
scrie lucrurile este diferit de al sau, ;;i ;;tiu ca nu este de acord cu anumite de-
talii ale prezentarii mele. Oricum, nu am incercat s~,transmit opiniile ei exac-
te, a;;a cum au fost complet exprimate de catre ea insa;;i ;;i de ciitre lsaacs, Hei-
mann, Segal ;;i altii. Dorinta mea principala aici este sa ofer 0 relatare com-
pleta.
~~ ~ __ ~ _
 D.W. Winnicott
94
ra a copilului, unde exista un conflict teribil intre diferite for-
je, unde guverneaza magia ~i un de binele este constant ame-
ninjat de rau. Ate afla in lumea interioara a copilului este in-
nebunitor. Din ceea ce ne poate fi aratat din lumea interioa-
ra a copilului, putem deduce elementele lumii interioare a
bebelu~ilor.
Raul este menjinut pujin, pentru a fi folosit in exprimarea
furiei, iar binele este menjinut pentru cre~terea personala ~i
reparajie ~i restitujie, pentru a face bine acolo unde au fost fa-
cute stricaciuni in mod imaginar.
Ma refer in principal, bineinjeles, la sentimentele ~i ideile
incon~tiente ale bebelu~ului, la conjinutul psihicului care exis-
ta separat de eforturile intelectuale de injelegere ale copilului.
Daca mama (sau substitutul mamei) este in continuare
prezenta ~i disponibila, adica daca bebelu~ul se afla intr-un
mediu potrivit pentru un bebelu~, treptat apare un moment
de reparare, un moment in care bebelu~ul folose~te capaci-
tatea care s-a dezvoltat in orele precedente de contemplare
sau digestie. Poate bebelu~ul chiar face ceva (zambe~te sau
face un gest spontan de iubire sau ofera un dar - un produs
al excrejiei - ca simbol al reparajiei ~i restitujiei). Sanul (cor-
pul, mama) este acum reparat, iar munca cotidiana e facuta.
Pulsiunile zilei de maine pot fi a~teptate cu 0 frica limitata.
Raul de pana atunci este suficient pentru intreaga zi.
In starea depresiva, se poate spune ca bebelu~ul (sau copi-
lul, sau adultul) mascheaza situajia interna de ansamblu sau
permite ca asupra ei sa descinda un control, 0 ceaja sau un
abur, sau un fel de paralizie. Acest lucru face posibila 0 ridi-
care treptata (in decursul timpului) a controlului magic, astfel
ineat separarea sa se poata petrece bucajica cu bucajica, pana
eand, in cele din urma, este posibil ca starea sa se disipeze ~i
lumea interioara a copilului sa revina la viaja.
Exista ~i alte tipuri de depresie, acelea ale persoanelor schi-
zoide. Acestea au legatura mai degraba cu depersonalizarea,
deeat cu mecanismul mai normal al controlului magic cu scop
tamaduitor. Stare a de depresie pe care 0 descriu este strans le-
gata de doliul normal ~i de intregul subiect al reacjiei la pier-
Opere 3. Natura umana 95
dere.1 La inceput, in pruncie, injarcarea este ceva ce capata un
injeles dupa (~inu inainte) ce bebelu~ul a atins pozijia depre-
siva.
Ca rezultat al succesului acjiunilor ~i ideilor reparative, be-
belu~ul devine mai indraznej in a permite noi experienje pul-
sionale; inhibitia este diminuata, iar acest lucru duce la rezul-
tate mai bogate ale experientelor pulsionale. Exista astfel 0 sar-
cina mai grea pentru urmatoarea faza digestiva sau contem-
plativa, dar cu norocul unei ingrijiri materne continue ~i per-
sonale apare 0 capacitate mai mare de reparare, ~i astfel ur-
meaza un nou nivel allibertajii experientelor pulsionale. De
fapt se stabile~te un cerc benign care formeaza fundamentul
viejii bebelu~ului pentru 0 perioada considerabila de timp.
Se poate aprecia cu u~urinta cat de importanta este, in acest
stadiu, continuitatea relajiei dintre bebelu~ ~i mama reala (sau
substitutul mamei). In cadrul unei institutii, unde "mama"
care hrane~te bebelu~ul dimineaja nu este aceea~i cu "mama"
care-l imbaiaza ~i gestioneaza seara, capacitate a de zi cu zi a
bebelu~ului de a face reparajie se pierde, iar cercul benign nu
se stabile~te. Inca ~i mai rau, acolo unde insa~i hranirea este
impersonala ~i mecanica (iar acest lucru se poate intampla
chiar in caminul real al unui copil), nu exista loc pentru dez-
voltarea care este descrisa in diagrama 1 din pagina urma-
toare.
Dezvoltarea capacitajii de ingrijorare este deci 0 chestiune
complexa ~i depinde de 0 relajie personala continua intre un
bebelu~ ~i 0 figura materna.
Trasatura notabiUi a acestei teorii a cercului benign in ca-
drul pozijiei depresive este ca explica in mod satisfacator fap-
tul ca., in cazul unei dezvoltari sanatoase, pentru individul
aflat in dezvoltare este posibila 0 recunoa~tere relativ comple-
ta a factorilor agresivi ~i distructivi din iubirea pulsionala ~i
fantasmele ei. Trebuie reamintit ca in pruncie exista 0 capaci-
tate foarte limitata pentru reparajia propriu-zisa in afara ac-
1 Aceasta parte a teoriei psihanalitice a fast dezvoltata pomind de la lu-
crarea lui Freud Doliu pi melancolie.
96 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 97

voltare treptata asociata cu experienta reparatiei 9i restitutiei.

Daca apare 0 intrerupere in cercul benign, atunci

(1) pulsiunea (sau capacitatea de a iubi) trebuie sa devina

inhibata
(2) trebuie sa reapara 0 disociere intre bebelu9ul care este
excitat 9i acela9i bebelu9 atunci cand este lini9tit
(3) sentimentul de lini9tire nu mai este disponibil 9i
(4) capacitatea de joaca constructiva (9i munca echivalen-
ta) se pierde.

De fapt, potenta 9i acceptarea potentei nu trebuie descrise

77m,,· M
fJ.
.• ' '0.\.\'0.
ama (con)tinand Sill} ,
0:
.,~
Diagrama 1
ceptarii prompte de catre mama a darului simbolic, in compa-
ratie cu capacitatea adultilor de contributie sociala prin inter-
mediul mundi.1n acela9i timp, impulsurile agresive 9i distruc-
tive ale bebelu9ilor nu sunt cu nimic mai prejos dedH cele ale
adultilor. Din acest fapt s-ar putea deduce, daca nu s-ar 9ti
deja, ca bebelu9ii sunt mai dependenti decat adultii de iubi-
rea pe care le-o acorda ceilalti, asHel indH un zambet sau un
simplu gest are un efect echivalent cu munca de 0 zi a unui
adult.
Pentru a repeta ceea ce s-a spus pana aici, nu este posibil
pentru 0 fiinta umana sa reziste distructivitatii inerente din re-
latiile umane, adica din iubirea pulsionala, decM printr-o dez-
doar in termenii dezvoltarii pulsionale. In descrierea teoreti-
ca a dezvoltarii capacitatii sexuale este insuficient sa se vor-
beasca doar in termenii progresiei predominarii pulsionale, de
vreme ce speranta cu privire la recuperarea dupa vinovatia
datorata ideilor distructive este un element indinspensabil in
potenta.!
Natura impulsurilor 9i ideilor distructive va fi discutata ul-
obiecte bune terior. Impulsul primitiv de iubire este probabil distructiv ca tel
saD.distructivitatea apare datorita frustrarilor inevitabile care
obiecte rele interfereaza cu satisfactia imediata (vezi pp. 102-103, 161-164).
A9a-numita "pozitie depresiva" nu este nicidecum 0 ches-
tiune care-i afecteaza doar pe teoreticieni sau pe psihoterape-
uti. Parintii 9i invatatorii sunt foarte preocupati de acest pro-
ces al stabilirii cercului benign. Este adevarat ca procesul de-
buteaza cand bebelu9ul are numai cateva luni 9i atunci mama
este aceea care contine situatia originala, facand asta in mod
natural 9i bine, de fapt abia con9tientizand ce face. Oar acest
mecanism vital al cre9terii continua, iar invatatorul care-i ofe-
ra copilului uneltele 9i tehnicile necesare pentru joaca 9i mun-
ca constructiva 9i care fumizeaza un tel efortului prin aprecie-
rea personala se afla in aceea9i pozitie de importanta sau ne-
cesitate, ca 9i cel care are grija de un bebelu9' eel care ingrije9-
1 Vezi Klein [1932, 1934]; de asemenea, D.K. Henderson 9i R.D. Gillespie:
I [1940]: potenta (temporar) suspendata datorita starii depresive.

.•... '.',,'
f;
~1...•.• H•.•.•.
"·"
 D.W. Winnicott 99
Opere 3. Natura umana

te copilu!, ~i invaVitorul aproape in aceea?i masura este dis-

Tncorporare
ponibil pentru a primi gestul spontan de iubire al bebelu?u-
(instinct plus fantasma)
lui, care neutralizeaza ingrijorarea, remu?carile, vinovap.a aces-
tuia, tinand de ideile care aparusera in apogeul experientei
pulsionale1 (Acest lucru va fi reexaminat in cadrul studiului
influentelor mediului, p. 183 ~i urm.)
In urma acceptarii pozitiei depresive (oricum ar fi numita
ea) in cadrul constructiei teoretice, emerg noi ~i importante
moduri de a continua descrierea naturii umane.
Inauntrul bebelu?ului, sau lumea lui interioara, sau reali-
tatea interna, este alcatuit din trei elemente:

(1) Experientele pulsionale propriu-zise

obiect idealizat
a. satisfacatoare bine
b. nesatisfacatoare, complicate
de furie in fata frustrarilor rau control magic

(2) Obiecte incorporate (experienta pulsionala)

a. din iubire bine
b. din ura rau
(3) Obiecte sau experiente incorporate in mod magic
a. pentru control rau potential
b. pentru folosirea lor in vederea imbogatirii
sau pentru control bine potential

•.
obiect denigrat
Nici 0 schita nu este satisfacatoare de cat temporar pentru .'
persoana care 0 face, ?i fiecare cititor care este inclinat sa pro-
cedeze asHel va face 0 schita care descrie in mod particular
propriul punet de vedere unic asupra subieetului in discutie.
lata ni~te schite pe care eu Ie consider folositoare in mun- introieqie
ca practica (diagrama 2 din pagina urmEitoare). obiect bun (magic)

1 Pentru a fi cored fata de anumiti psihanali;;ti, trebuie sa spun ca multi

nu sunt in favoarea folosirii conceptului de pozitie depresiva. Este bine cu-
o Tn vederea
controlului

noscut ca un analist de frunte (Edward Glover) este atat de convins ca ideea introieqie pentru suport
de pozitie depresiva reprezinta un fals pas inainte, incat s-a retras din Socie- (magic)
tatea Psihanalitica Britanica, de;;i ~i-a pastrat tiUul de membru direct al Socie-
tatii Psihanalitice Internationale. Diagrama 2
100 D.W. Winnicott
Se va observa ca rezultatul incorporarii functionale a "sa-
nului bun" este reprezentat de 0 cre;>tere nespecifica, gene-
raUi a binelui dinauntru. Pe de aW'iparte, "sanul bun" intro-
iectat (recognoscibil) este dovada unei idealizari anterioare,
iar introiectia este magica ;>inu parte a experientei pulsiona-
Ie. Aici avem 0 lectie importanta pentru invatatoare, de vre-
me ce, daca are succes in munca ei, nu va putea fi recunos-
cuta in elevii ei - care, ca sa spunem a;>a,au incorporat-o pe
ea ;>ilectiile ei ;>i;>iIe vor fi insu;>it. Prin comparatie, poate
exista un grad de introiectie magica a ei;>i a celor predate de
ea in urma unei idealizari, iar acest lucru poate parea destul
de dragut, dar dezavantajul este ca elevii nu au crescut in
adevaratul sens al cuvantului. In mod obi;>nuit, intr-o clasa
exista 0 combinatie fericita intre aceste doua feluri de preda-
re ;>iinvatare.
In timpul perioadei de contemplare (posthranire) exista 0
inghetare a pulsiunilor ;>i0 nevoie de control extern asupra in-
gerintelor mediului. Intoarcerea catre inauntru din faza hipo-
hondriaca produce vulnerabilitate, iar acest lucru inseamna
ca, pentru ca aceasta faza sa fie posibila, trebuie sa existe 0 ges-
tionare indeajuns de buna.
Inauntrul unei persoane actioneaza ni;>te forte teribile
atunci cand, ca la indivizii sanato;>i, vitali tate a acestora este
completa. Pentru a intrezari ceva din sarcina separarii care ur-
meaza experientei pulsionale, trebuie sa ne referim la munca
arti;>tilor care (datorita exceptionalei lor tehnici ;>iincrederi in
munca lor) devin capabili sa ri;>teaproape intreaga forta care
exista in natura umana. Un cvartet de coarde din perioada tar-
zie a lui Beethoven, ilustratiile lui Blake pentru lov, un roman
de Dostoievski, 0 istorie politica a Angliei, aceste lucruri ne
arata ceva din complexitatea lumii interioare, din intreteserea
dintre bine ;>irau, din rezerva de bine, din controlul ;>iin ace-
la;>itimp completa recunoa;>tere a raului. Aceste lucruri debu-
teaza in plina forta in cadrullumii interioare a bebelu;>ului (10-
calizata de catre acesta in burta), de;>i,bineinteles, este adeva-
rat ca in decursul timpului, pe masura ce experienta vietii de-
vine mai bogata, lumea interioara devine ;>iea din ce in ce mai
II
Opere 3. Natura umana 101
bogata in continut. Totu;>ifortele fundamentale ;>iconflictul
sunt prezente de la inceputuri, din momentul in care experien-
tele pulsionale constituie destinul bebelu;>ului.
Treptat, din lumea interioara se ive;>teun anumit model, se
creeaza ordine din haos. Acest travaliu nu este mintal sau in-
telectual, ci este 0 sarcina a psihicului. Este straus legat de sar-
cina digestiei, sarcina care este, de asemenea, efectuata in afa-
ra intelegerii intelectuale. Intelegerea intelectuala poate apa-
rea dupa aceea sau nu.
Bebelu;>ulcare a atins 0 stabilitate in acest stadiu este acum
capabil sa scape de anumite lucruri, sa pastreze altele, sa ofe-
re unele din iubire ;>ialtele din ura. De asemenea, datorita pro-
ceselor de separare interna, poate fi permisa un fel de conti-
nuare a existentei, dar 0 existenta inauntrul psihicului (imagi-
nat ca fiind in burta). Incepaud din acest moment cre;>tereanu
mai prive;>te doar corpul ;>isinele in relatie cu obiectele atilt
din afara, cat ;>idinauntru; ci este ;>i0 cre;>tere care se desfa-
;>oarainauntru, ca un roman ce se scrie continuu, 0 lume ce se
dezvolta inauntrul copilului. La indivizii sanato;>i, exista 0
multime de posibilitati de schimburi reciproce intre aceasta
viata din lumea interioara ;>ilumea exterioara a vietii ;>ia re-
latiilor. Fiecare 0 imbogate;>te pe cealalta. (Ce se petrece in ca-
zul sanatatii imperfecte va fi descris ulterior. Vezi pp. 105 ;>i
urm. si 120 si urm.)
POZITIA A. Toata dezvoltarea anterioara este consi-
DEPRESIVA.: derata ca fiind de la sine inteleasa:
RECAPlTULARE B. Bebelu;>ul sau copilul incepe, din cand
in cand, sa-;>isimta sinele ca fiind de dimensiuni limitate:
C. Sinele devine din ce in ce mai ferm perceput ca 0 unitate:
D. Un obiect exterior sinelui este simtit ca fiind un lucru
intreg:
E. Acest sentiment al intregimii sinelui se refera in acela;>i
timp atilt la corp, cat ;>ila psihic, astfel incat in cercul desenat
102 D.W. Winnicott
de un copil ca autoportret nu exist a nici 0 diferentiere intre
corp ~i psihic:
(Presupun tot timpul existenta unei persoane-mama care
contine situatia, zi de zi, saptamana de saptamana.)
F. Adaugati acestei intregimi de tip spatial 0 tendinta simi-
lara catre unificarea sinelui in timp, catre unirea trecutului,
prezentului ~i viitorului:
G. Scena este acum pregatita pentru 0 relatie care are tra-
saturi noi, noi prin aceea ca bebelu~ul sau copilul a devenit
capabil sa aiM experiente ~i sa fie modificat de ele, pastran-
du-~i in acela~i timp integritatea personalcl, individualitatea,
fiinta.
H. Fazele excitate din cadrul relatiilor, implicand pulsiuni,
testeaza structura nou-dezvoltata, ~imai ales atunci cand be-
belu~ul care este intr-o stare lini~tita intre excitatii contempla
rezultatele actiunilor ~i ideilor excitate.
Bebelu~ul devine ingrijorat, ~i asta in doua feluri:
1.
1. Ingrijorare cu privire la obiectul iubirii excitate.
2. Ingrijorare cu privire la rezultatele din cadrul sinelui ale
experientelor excitate.
Acestea doua sunt interrelationate, deoarece doar in ma-
sura in care bebelu~ul devine capabil sa dezvolte un sine struc-
tural, cu 0 bogatie interioara, obiectul iubit este simtit ~i ca fi-
ind 0 persoana structurata ~i valoroasa.
J. Ingrijorarea cu privire la obiectul iubit apare datorita ele-
mentelor lacome, distructive, agresive din cadrul impulsului
primitiv de iubire care devine treptat asimilat in sinele intreg
(alaturandu-se in timp personalitatii). Acum copilul devine
responsabil pentru ceea ce s-a intamplat in decursul ultimei
mese ~i pentru ceea ce se va intampla in decursul urmatoarei.
Opere 3. Natura umana 103
Impulsul primitiv era neindurator, din punctul de vedere
al observatorului. Pentru bebelu~, impulsul primitiv este
pre-indurare, ~i va fi perceput drept neindurator abia cand co-
pilul se integreaza in cele din urma ca persoana intreaga ras-
punzatoare ~i prive~te inapoi. De la dobandirea integrarii (~i
nu mai devreme) copilul controleaza impulsurile pulsionale
datorita neindurarii amenintatoare, care produce vinovatie in-
tolerabila - adica recunoa~terea elementului distructiv din
cadrul ideii excitate primitive rudimentare.1
Vinovatia cu privire la impulsurile de iubire primitive este
un succes al dezvoltarii; este prea greu de indurat pentru be-
belu~ul uman altfel dedit printr-un proces treptat ulterior sta-
bilirii cercului benign care a fost descris. Chiar ~i a~a, impul-
suI primitiv de iubire continua sa furnizeze fundamentul di-
ficultatilor inerente in viata, adica dificultatilor care apartin
oamenilor sanato~i, ~i mai mult celor sanato~i decat celor care
nu au fost capabili sa atinga "pozitia depresiva" in dezvolta-
re, aceea care face posibila experienta completa a ingrijorarii.
Psihoticii, cei cu tulburari derivate dintr-un nivel inca ~i mai
timpuriu ~i mai fundamental, i~i au dificultatile ~i probleme-
Ie lor, iar acestea sunt in mod special enervante din cauza fap-
tului de a nu fi inerente, de a nu fi atat parte din viata, cat par-
te dintr-o luptii de a ajunge la viata - tratamentul reu~it al
unui psihotic ii permite pacientului sa inceapii sa traiasca ~i sa
inceapa sa experimenteze dificultatile inerente vietii.
1 Este considerat de multi ca impulsul excitat primal' nu este distructiv, ci
ca distructivitatea intra in elaborarea imaginara prin furia la frustrare. Partea
esentiala a acestei teorii totu~i este cea privitoare la omnipotenta bebelu~ului,
astfel incat rezultatul este acela~i. Bebelu~ul devine furios, de vreme ce adap-
tarea la nevoi nu este niciodata completa. Cu toate acestea, eu personal con-
sider ca aceasta teorie, de~i este corecta, nu este fundamentala, de vreme ce
aceasta furie la frustrare nu este destul de timpurie. In prezent, consider ca
este nevoie sa presupun ca exista un impuls in mod primal' agresiv ~i distruc-
tiv, careeste de nedistins de iubirea pulsionaUi adecvata celui mai timpuriu
stadiu al dezvoltarii bebelu~ului.
[Adaugat] 1970. N.B. Acesta este motivul pent'tu care nu am putut sa pu-
blic aceasta carte. Chestiunea s-a rezolvat de la sine, pentru mine, in "Folosi-
rea obiectului" [in D.W. Winnicott: PLaying and ReaLity].
104 D.W.Winnicott
Probabil cea mai mare suferinta din lumea umana este
suferinta persoanelor normale sau sanatoase, sau mature.
Acest lucru nu este in general recunoscut. Cu siguranta, ob-
servarea perplexitatii, nenorocirii ~idurerii manifeste intr-un
spital de boli mintale ne indruma gre~it. Cu toate acestea,
este uzual sa fie evaluate gradele de suferinta in acest mod
superficial.
K. Ingrijorare cu privire la rezultatele din cadrul sinelui ale
experientelor pulsionale.
REFULAREA Conceptul de refulare, care este esential
RECONSIDERATA in teoria naturii umane formulate in func-
tie de evoluFa predominarii pulsionale,
devine acum ceva ce putem ilustra folosind propria imagi-
natie a bebelu~ului. Putem afirma ca anumite obiecte incor-
porate, sau relatii intre obiecte, sau anumite experiente in-
troiectate devin (ca ~icum ar fi) lnchistate, inconjurate de for-
te defensive puternice care Ie impiedica sa devina asimilate
sau sa capete 0 existenta libera printre celelalte lucruri care
sunt inauntru.
Bebelu~ul sau copilul nu se elibereaza niciodata de indo-
iala cu privire la sine, de vreme ce aceasta sarcina de a sepa-
ra ~i redistribui nu este niciodata terminata, ~i ce se intam-
pIa sa fie terminat este deranjat de urmatoarea experienta
pulsionala.
Deci exista 0 imbogaFre a fantasmelor cu fiecare noua ex-
perienta ~i 0 fortificare a sentimentului realitaFi experien-
tei. Atunci rand corpul este implicat in experiente, folosim
termeni ca "incorporare" ~i"excretie" ~i"evacuare", termeni
care presupun 0 functie corporala ~i 0 elaborare psihica.
Atunci rand pericolul dinspre situatia interna este mare, nu
pot fi a~teptate posibilitati oferite de realitatea externa pen-
tru exprimarea functionala sau pulsionala, iar atunci trebuie
folosite cu atilt mai multe procese magice, pentru care folo-
sim termenii de "introieqie" ~i "proiecFe".
Opere 3. Natura umana 105
GESTIONAREA Fenomenele interne rele care nu mai pot fi
OBIECTELOR ~I contracarate, controlate sau expulzate de-
FORTELOR RELE vin suparatoare. Devin persecutori interni
~i sunt percepute de catre copil ca 0 ame-
nintare venind dinauntru. Asta se transforma cu u~urinta in
durere. Poate ca 0 durere datorata unei boli somatice este in-
vestita cu anumite proprietati numite persecutorii. Pot fi su-
portate dureri extrem de mari atunci rand sunt separate de
ideea fortelor sau obiectelor interne rele ~i, pe de alta parte,
atunci cand exista 0 stare de a~teptare a unei persecuFi di-
nauntru, ni~tetulburari foarte mici sau senzatii corporale pot
fi percepute ca durere; cu alte cuvinte, apare un prag scazut
al tolerantei la durere.
Elementele persecutorii pot deveni intolerabile, iar atunci
sunt proiectate, descoperite in lumea externa. Fie exista 0 anu-
mita capacitate de tolerare, caz in care copilul a~teapta 0 si-
tuatie in care exista 0 persecutie reala oarecare din afara ~i
atunci 0 percepe intr-un mod exagerat, fie nu exista deloc to-
leranta ~i copilul halucineaza un obiect rau sau persecutor;
adica persecutorul este proiectat in mod magic ~ieste desco-
perit in afara sinelui in mod iluzoriu. Astfel, atunci cand exis-
ta 0 a~teptare a unei persecutii, persecutia propriu-zisa adu-
ce u~urare, aceasta u~urare datorandu-se faptului ca astfel nu
este nevoie ca individul sa se simta delirant sau nebun. Cli-
nic, intalnim frecvent doua stari care alterneaza, ~i anume:
persecutia interna (0 anumita stare intolerabila cu sau fara un
fundament intr-un proces patologic corporal) ~i delirul per-
secutiei externe, insotita de 0 u~urare temporara a durerii in-
terne sau fizice.
Exista 0 stare clinica in care copilul se afla, ca sa spunem
a~a,la jumatatea drumului intre a putea ~ia nu putea sa se eli-
bereze de obiectelerele prin excretie,fiindu-i mult prea teama
de elementul persecutor continut in fecalepentru a putea duce
la bun sfar~itacest proces. Simptomul manifest este de obicei
constipaFa, fecalele(care, fiind retinute"inrect, se intaresc prin
deshidratare) reprezentand persecutorul. Nu se ~tia in mo-
106 D.W. Winnicott
mentul in care aceasta teorie a fost avansata pentru prima
oara1 ca persecutorul incepe sa persecute inca din burta ~i de
fapt i~i deriva calitatea persecutorie din impulsul sadic oral.
Se intampla adesea ca parintilor (~i doctorilor ~i asistente-
lor) sa le fie teama de fecale. Aceasta teama se manifesta prin-
tr-o evacuare persistenta a rectului copiilor, fie cu ajutorulla-
xativelor, fie prin supozitoare sau spalaturi. Unui copil asHel
tratat nu ii ramane nici 0 posibilitate sa accepte ideile perse-
cutorii intr-un mod natural. De asemenea, actiunile parintilor
pot u~or produce 0 suprastimulare anala; asHel, anusul devi-
ne supraaccentuat ca organ erotic ~ipreia erotismul care apar-
tine gurii. In aceste conditii, anusul poate deveni mai impor-
tant pentru proprietar ca organ receptiv excitabil decat in ca-
litate de canal de trecere ~ievacuare a materialului care nu mai
este folositor ~i a devenit potential persecutor.
Bine cunoscutul interes al copilului pentru fecale, ~i deci
pentru substitute ale acestora, pentru destinul fecalelor ~ipen-
tru sistemele de drenare in general deriva din calitatea poten-
tial persecutorie a fecalelor. Un echivalent al acestor lucruri
poate fi exprimat ~i in termenii functiei urinare.
In cele din urma, cand se instaleaza functia genitala com-
pleta, sperma poate fi echivalata cu 0 potentiala persecutie;
daca se intampla asHel, trebuie evacuata ori va rani corpul pe
dinauntru. Atunci sperma este rea ~i in nici un caz nu-l poate
face pe barbat sa se simta capabil sa determine conceperea
unui copil inauntrul femeii iubite (chiar ~i atunci cand in rea-
litate acest lucru s-a intamplat, iar copilul sanatos rezultat se
afla acolo, in fata ochilor lui). Aceasta tulburare intr-un grad
scazut explica preocuparea unui barbat sanatos cu privire la
femeia pe care a impregnat-o, cu alte cuvinte, sentimentullui
de paternitate.
In cazul femeii, echivalentul acestor lucruri este sentimen-
tul ca barbatul nu are nimic de oferit, decat elementele perse-
cutorii de care se teme, iar ea nu poate decat sa incerce sa nu
fie folosita in eforturile barbatului de a scapa de lucrurile rele.
1 [J.H.W.van Ophuijsen: (1920) On the Origin of the Feeling of Persecution.]
,t
Opere 3. Natura umana 107
Aceasta este modalitatea in care reziduurile conflictelor inter-
ne nerezolvate pot interfera cu capacitatea sexuala.
COMPLEXITATEA Lumea interioara poate fi acum perceputa
~I BocApA ca putand deveni infinit de bogata, dar
INTERIOARA probabil nu infinit de complexa; comple-
xitatea este ceva ce se dezvolta in mod na-
tural ~i care are 0 temelie simpla.
Examinarea modalitatilor in care lumea interioara este afec-
tata de psihoterapia de un fel sau altul poate arunca 0 lumina
interesanta asupra functionarii lumii interioare ~i asupra rela-
tiei individului cu aceasta.
"Pozitia depresiva" prezinta interes pentru toti cei care se
ocupa cu fiinta umana, indiferent de varsta. De asemenea,
aceste chestiuni care tin de dezvoltarea emotionala foarte tim-
purie nu reprezinta numai fenomene de interes teoretic, ci sunt
chestiuni care reprezinta ~i vor reprezenta sarcina fiecarei fi-
inte umane de-a lungul intregii ei vieti. Sarcinile raman ace-
lea~i, dar, pe masura ce fiinta [umana] cre~te ~i se dezvolta,
exista din ce in ce mai mult un individ angajat in adevarata
lupta care este viata.1, 2
I
1 [In acest punct, a fost gasita 0 nota in manuscris:
Infareatul Include 0 lucrare aici despre intarcat
[Probabil ca nota se referea la capitolul despfe "Intarcat" (1949), acum
aflat in cartea The Child, the Family and the Outside World.]
2 [0 nota pe marginea acestui paragraf spunea "rescrie".]

Capitolul2
Dezvoltarea temei lumii interioare
",'~
INTRODUCERE '~" n aceasta descriere, lumea interioara
~ este lumea personala, in masura in
"~'care, in fantasma, este mentinuta intre
granitele Eului - ~i inauntrul pielii corpului. Aceasta lume
interna poate fi aCUl;nexaminata ca un lucru in sine, cu toate
ca in viata, bineinteles, lumea interioara a unei persoane este
tot timpul subiect al unor schimbari in functie de evenimen-
tele din cadrul relatiilor externe ale acelei persoane ~iin func-
tie de impulsurile pulsionale care-~i ating punctul culminant,
sau care reu~esc doar partial, sau care e~ueaza complet in a
obtine gratificarea.
Lumea interioara ajunge sa posede 0 stabilitate proprie, dar
schimbarile din ea sunt legate de experientele intregului sine
din relatiile externe. Experientele nesatisfacatoare1 duc la exis-
tenta ~i fortificarea lucrurilor ~i fortelor, percepute ca fiind rele
inauntru. Acestea, pana in momentul in care vor fi legate, con-
trolate sau eliminate, sunt persecutorii interni. Copilul cunoa~-
te existenta ~i amenintarea lor prin intermediul unui sentiment
de durere ori boala sau al scaderii pragului sensibilita-tii la dis-
confort senzorial.
1 Intelesul cuvantului "nesatisfacator" de aici va fi discutat mai tarziu
(vezi pp. 134~i unn. ~i 155~i urm.).
Opere 3. Natura umana 109
MODUL DE VIATA Gruparile de persecutori care constituie 0
PARANOID prea mare amenintare ~i care nu pot a~-
tepta excretia (legata de experienta pul-
sionala) trebuie eliminate prin proiectie, adica in mod magic.
Daca exista ceva ce poate fi perceput ca fiind rau in lumea
externa imediata, acest lucru va deveni persecutorul, iar sis-
temul paranoid al copilului va fi ascuns in reactia la amenin-
tarea reala externa. Daca nu este disponibil nimic rau, atunci
copilul va trebui sa halucineze un element persecutor ~i sa
delireze despre rezultatele persecutiei. Indivizii invata trep-
tat cum sa determine lumea sa-i persecute, astfel incat ei sa
poata obtine u~urare in privinta persecutiei interne fara ne-
bunia unui delir.
Este interesant de observat cat de timpuriu poate modul pa-
ranoid de viata sa se manifeste clinic. Conditia persecutiei a~-
teptate se poate dezvolta dupa ce un copil a trait cativa ani de
viata fara tendinte persecutorii evidente; intr-un astfel de caz
totu~i, va exista 0 anumita mare trauma pentru a explica schim-
barea - 0 comotie, 0 operatie mastoida - 0 coincidenta intam-
platoare a doi sau trei factori adver~i. Este totu~i posibil adese-
ori sa se puna un diagnostic cu certitudine inca din pruncie.
Un punct de debut exista de obicei in mod clar in anamne-
za, dar sensibilitatea la persecutie, suspiciunea ~i ostilitatea
sunt nu rareori prezente inca de la inceputuri, atunci cand
mama a e~uat (prbbabil nu din cauza unei gre~eli proprii) in
prima stabilire a unei relafii ~iin primele eforturi de a prezen-
ta bebelu~ului lumea.1
Multi bebelu~i care prezinta ceva ce seamana cu 0 dispo-
zitie hipersensibila sunt adu~i la 0 anumita incredere in lume
prin intermediul unei ingrijiri prelungite ~i exceptional de
adaptate; ~i este adesea posibil, chiar ~i in cazul copiilor mai
mari cu a~teptari persecutorii, sa se determine 0 ameliorare a
starii printr-o gestionare specializata.
In psihoterapie, schimbarile profunde necesare apar dato-
rita eliberarii sadismului oral de sub refulare; acest lucru se
1Vezi mai incolo, pp. 134~i urm. ~i 155~i urm.
110 D.W. Winnicott
poate intampla doar intr-un tratament analitic personalinten-
siv.
DEPRESIA ~I Depresia, ca stare, are multiple cauze:
"POZITIA (1) Pierderea vitalWitii datoriHi controlului
DEPRESIVA" pulsiunilor din primele momente de uni-
re - dintr-o stare disociata intr-o unitate.
(2) Indoiala obi?nuita, sanatoasa, starea con?tiintei de sine
ulterioara unei experiente pulsionale, inainte ca 0 perioada de
timp ?i contemplare sa faca posibila separarea binelui de rau
~i crearea unui model temporar de gestionare a fenomenelor
~i fortelor ~j obiectelor interne.
(3) Depresia care apare ca stare atunci cand indoiala cu pri-
vire la fenomenele interne este prea mare, astfel ineat este
adoptata ca aparare 0 diminuare necontrolata a intregii vieti
a lumii interioare. Acest lucru este 0 exagerare a punctului (2),
dueand pana la 0 stare patologica.
Trebuie observat ca exista ~i alte intelesuri extrem de im-
portante ale termenului clinic de "depresie", iar conceptul de
a~a-numita "pozitie depresiva" ca stadiu al dezvoltarii nor-
male nu este util in elucidarea depresiei (de exemplu) care tine
de depersonalizare.
Depresia in pruncie este un fenomen clinic care a fost bine
descris ?i nu este neobi~nuit; exista totu~i anumite maladii so-
matice destul de rare care trebuie luate in considerare in ca-
drul diagnosticului diferential (maladia lui Pink1, de exem-
plu).
Klein (din punctul meu de vedere) nu a afirmat ca bebelu-
~ii devin deprimati in mod normal, adica nu intra intr-o stare
clinica de depresie, cu toate ca ?tia ca, in conditiile unei boli,
poate sa se intample a~a. A sustinut ca totu?i capacitatea de a
deveni deprimat, de a avea 0 depresie reactiva, de a face do-
1 [Intoxicatia cu plumb.]
Opere 3. Natura umana 111
liu unei pierderi nu este ceva innascut ~i nici nu este 0 boala;
apare ca rezultat al unei cre~teri emotionale sanatoase, ?i exis-
ta un moment in cadrul dezvoltarii oricarui bebelu~ sanatos
cand se poate spune ca aceasta capacitate a aparut. Denumi-
rea de "pozitie depresiva in dezvoltarea emotionala" a fost
acordata acestui stadiu al dezvoltarii, ~i daca se poate gasi 0
denumire mai buna, se va folosi aceea. Ceea ce este important
este noua capacitate a bebelu~ului sau a individului de a ac-
cepta responsabilitatea pentru telul distructiv din impulsul to-
tal de iubire, incluzand furia la frustrarea care este inevitabi-
la din pricina omnipotentei cererilor bebelu~ului.
ApARAREA Pentru 0 dezvoltare sanatoasa sunt esen-
MANIACALA tiale 0 anumita seriozitate, 0 indoiala cu
privire la sine, 0 nevoie de perioade de
contemplare ~i 0 predispozitie la faze temporare de dispera-
reoAceste conditii pot fi transformate temporar intr-un fel de
contrariu, ca 0 vacanta care este opusul muncii.
La indivizii sanato~i, depresia este potentiala ?i se aHa in
miezul personalitatii ?i este 0 dovada a sanatatii. Aceasta de-
presie se manifesta printr-o anume capacitate pentru seriozi-
tate ~i, de asemenea, prin indoieli care pot lua cu u~urinta for-
ma unei vagi sanatati imperfecte fizice. Se manifesta ~i sub for-
ma unei depresii negate, ascunsa intr-o fericire ?i 0 activitate
fara odihna ?i 0 vioiciune general a, care sunt asociate in min-
tea noastra cu ideea copilariei timpurii. Astfel, in mod normal,
in totalitatea vietii unui copil, oscilatia maniaco-depresiva se
regase~te in du-te-vino-ul vioiciunii copilariei punctat de mo-
mente de nefericire acuta sau in frustrarea intrerupta de faze
de bucurie acuta.
Stare a deprimata apare rar ca atare, cu exceptia cazurilor
speciale ale copiilor cu carente afective. In mod obi~nuit, de-
presia se ascunde sub un anumit tip de indispozitie, care este
intampinata de solicitudinea mamei. Negarea depresiei se as-
cunde sub exagerarea vioiciunii. Cel n:'\:aifrecvent diagnostic
intr-o clinica pediatrica este cel de stare de "agitatie anxioasa
comuna", care corespunde conditiei de "hipomanie" la aduJti
112 D.W. Winnicott
~i care semnalizeaza rtegarea depresiei centrale. Se poate spu-
ne ca este amenintata dobandirea capacitatii de depresie, iar
copilul reu~e~te sa men tin a capacitatea prin organizarea ne-
garii ei. Altemativa ar fi 0 serioasa reintoarcere in dezvoltarea
emotionala, pana la 0 stare care exista inainte de integrare, ~i
deci inainte de dobandirea "pozitiei depresive"; cu alte cuvin-
te, nebunie.
Cand observam copii mai mari, intalnim boala maniaco-de-
presiva 'organizata, care seamana mult mai mult cu cea care
apare la adulti; dar aici intalnim ceva neobi~nuit, ~i anume
boala organizata. Agitatia anxioasa comuna (hipomania) este
(prin comparatie) 0 stare clinica ce se poate manifesta la aproa-
pe orice copil normal ~i nu poseda nici 0 limita neta intre ea
~ibine cunoscuta predispozitie din pruncie ~i copilaria timpu-
rie, 0 perioada din viata in care lacrimile sunt amestecate cu
mare bucurie, iar bucuria este temperata de suparare.
Faptul central negat in apararea maniacala este moartea
din lumea interioara sau 0 apatie atotcuprinzatoare; iar accen-
tul, in apararea maniacala, este pus asupra vietii, vioiciunii,
negarii mortii ca realitate fundamentala a vietii.
ointelegere a relatiei dintre oscilatiile starilor ~i miezul
central al capacitatii pentru ingrijorare din personalitate este
foarte valoroasa in intelegerea comportamentului obi~nuit al
copiilor, atat acasa, cat ~i la ~coala.
- ..
Capitolul3
Diferite tipuri de material psihoterapeutic
",,~
.~" ntr-o psihanaliza, terapeutul este tot timpulla panda
~ pentru indicatii cu privire la sursa principala a mate-
,~,rialului prezentat pentru interpretare.1
In acest punct, ii poate fi de ajutor cititorului 0 trecere in
revista a tipurilor de material prezentat de pacienti in anali-
za. Aceste tipuri pot fi separate, de~i in conducerea unui tra-
tament, analistul este intotdeauna pregatit pentru un amestec
al acestora. In primul rand este necesara indicarea modului in
care debuteaza un tratament, asHel ineat sa devina net dife-
rentiat de 0 terapie prin joc ~i de activitatile de grup de toate
felurile.lntr-o psihanaliza (in afara analizei adaptate nevoilor
unui pacient psihotic), tratamentul incepe in momentul in care
este f.kuta prima interpretare care con~tientizeaza un anumit
element din materialul prezentat, care era capabil de prezen-
tare, ~i cu toate acestea inca nu era complet acceptat de catre
pacient.
De exemplu, un baietel de 3 ani ia trei caramizi ~i face un
tunel, iar apoi ia doua trenuri ~i Ie face sa se ciocneasca in tu-
nel; interpretare: inauntrul tau oamenii se intalnesc, ~i tu ii
(con)tii ~iii faci sa se loveasca sau Ii mentii la distanta; imi spui
despre mama ~i tatal tau ~i despre modul in care se iubesc sau
1 Nota pentru revizie: psihanaliza ineepe eu pa'Cienhll + ~dezvoltii temele
proeesului ineon~tient de cooperare, cre~terii ~i folosirii intimitiitii, dezviilui-
rii de sine, "surprizelor".
'I
11 - . -,.
114 D.W. Winnicott
se cearta ~i tu pari dat complet la 0 parte. (Baietelului i s-a de-
clan~at un atac acut de astm atunci cand a lovit trenurile intre
ele, iar interpretarea, oferita in acest caz la trei minute de la
inceputul analizei, a calmat imediat atacul de astm.) Se va ob-
serva ca aceasta nu a fost 0 interpretare a transferului; ca ana-
list, pur ~i simplu am profitat, in acest moment timpuriu, de
increderea in oamenii pe care baietelul a adus-o cu el. Baiete-
lul a adus in tratament anumite a~teptari bazate pe atitudini-
Ie parintilor cu care era deja obi~nuit ?i de asemenea probabil
influentat de catre ceea ce ii fusese spus cu privire la venire a
lui la tratament. Cu toate acestea, 0 data ce am facut aceasta
interpretare, tratamentul a inceput ~i tot materialul ulterior a
fost influentat de faptul ca eu am intrat in viata baietelului ca
o fiinta umana care poate exprima lucrurile in cuvinte, care se
poate descurca in mod obiectiv cu situatia care este plina de
sentimente, care poate tolera un conflict ~i care poate intelege
ce este gata in pacient sa devina con~tient ~i deci acceptabil ca
fenomen al sinelui.
In acest caz particular, daca nu s-ar fi facut interpretarea,
copilul ar fi mers acasa cu atacul de astm, iar tratamentul ar
fi e?uat de la inceput. In multe cazuri totu?i, nu exista nici 0
graba; copilul are 0 idee despre venirea la tratament, care
poate fi folosita de catre analist in timp ce aduna informatii
treptat inainte de a decide ce tip de interpretare va pune cel
mai bine in mi?care travaliul profund al tratamentului.
Cooperarea pacientului este in principal incon~tienta, dar
tipul de material prezentat depinde de limbajul analistului.
Pacientul (indiferent cat de mic) apreciaza modul in care ana-
listullucreaza cel mai u~or ~i poate fi cel mai u?or pacalit.
Materialul unei analize (de adulti sau de copii) poate fi in
linii mari clasificat in tipuri:1
(1) Relatii exteme ca intre persoane intregi.
(2) Mostre ale lumii interioare ~i variatii pe tema vietii fan-
tasmatice plasate fie inauntru, fie in afara.
1 Nota pentru revizie: adauga clasificarea in functie de mediu.
t
Opere 3. Natura umana 115
(3) Material intelectualizat in termeni in care poate fi efec-
tuat un travaliu, dar acest travaliu trebuie repetat sub
alta forma, cu sentimente in el, in relatia de transfer.
(4) Material indicand in principal slabiciunea structurala a
Eului, ?i amenintarea pierderii capacitatii de relatie, ~i
amenintarea derealizarii ~i depersonalizarii.
(1) Analiza acestui material se desfa~oara in linia limbaju-
lui primei mele sectiuni, cu interpretari ale con~tientului in
stare nascanda din situatia de transfer; materialul analizei este
reprezentat de experientele pulsionale ~i fantasmele care sunt
elaborate in jurul functiei somatice, iar telul analistului este 0
diminuare cantitativa a travaliului refularii. Conditiile specia-
le ale cadrului analitic ii permit pacientului sa organizeze ~i
sa socializeze noul potential care rezulta atunci cand travaliul
refularii este diminuat.
Ca un exemplu pentru acest tip de material, iau un deta-
liu din analiza aceluia~i baietel.lntr-o anumita ocazie, a urcat
treptele pana la cabinet, avertizandu-ma liEu sunt Dumne-
zeu". Am ~tiut deci ca trebuia sa ma a~tept sa fiu folosit ca per-
soana rea care ar trebui sa fie pedepsita. Intensitatea sentimen-
tului era teribila. In cur and manevrase situatia de asemenea
maniera, ineat statea pe 0 mas a in mijlocul camerei, iar eu ma
aflam destul de departe de el ca sa poata sa ma pacaleasca. In
pofida atentiei speciale pe care a aveam, m-am trezit lovit in-
tre ochi cu un bat pe care-l gasise pe undeva. Se identificase
cu 0 persoana putemica ~i stricta din lumea sa interioara ?i ma
folosise pe mine pentru a se reprezenta pe sine ca fiu in triun-
ghiul oedipian, iar eu trebuia sa fiu omorat. Aici din nou tre-
buia facuta rapid 0 interpretare, inainte sa apara consideratii
secundare, cum ar fi ideea ca ar trebui sa ii para rau pentru ca
ma ranise. In materialul propriu-zis nu exist a loc pentru su-
parare sau vinovatie. Material similar de tip mai putin anxios
imi aratase intelesul exact a ceea ce se intamplase in acest mo-
ment tensionat, iar in alte ocazii roluri'le fusesera inversate,
astfel incat anxietatea lui fusese foarte mare. Se poate spune
despre acest material, ca despre oricare altul, ca intr-o anumi-
116 D.W. Winnicott
Himasura reprezenta 0 mostra a vietii lumii interioare. Cu toa-
te acestea, in principal reprezenta 0 expresie a fantasmei in-
con~tiente din cadrul relatiei interpersonale in care atlit eu, cat
~i el, eram persoane intregi.
(2) Voi lua ca exemplu al materialului tinand de lumea in-
terioara prezentat in analiza joaca unui copil in care este folo-
sita 0 masa, iar joaca este pentru moment ingradita de limite-
Ie stabilite de masa. Este de la sine inteles ca exista 0 intreaga
lume nereprezentata in aceasta mostra. Cu toate acestea, exis-
ta 0 bucata de viata exprimata in aceasta mostra ca ~icum s-ar
scrie un capitol al unui roman. Avem personaje bune ~i rele,
ca ~i reprezentanti ai tuturor mecanismelor de aparare carac-
teristice lumii interioare a unui copil care a atins integrarea ~i
a preluat responsabilitatea pentru colectia de amintiri ~i sen-
timente ~i pulsiuni care constituie sinele. Poate ca se intampla
lucruri violente ~i limitele sunt incaicate, dar fragmentarea li-
mitelor este importanta doar ca fenomen in sine. Adesea clite
un copil va intuneca oarecum cabinetul, ~i va fi relativ evident
ca analistul se va aHa inauntrullui, ~i se va aHa acolo jucand
un anumit rol, iar apoi un altul, in functie de indrumarile co-
pilului. Lumea este condusa de magie, iar controlul magic este
reprezentat de indrumarile verbale ale copilului care contro-
leaza analistul ~i transfigureaza obiectele din camera ~i modi-
fica regulile in functie de capriciile lui. Cand cabinetul este
transformat in acest fel, astfel incat peretii sa reprezinte limi-
tele Eului copilului, intr-o anumita masura ~i lumea exterioa-
ra este modificata prin aceea ca este exclusa. Nu exista nici 0
tranzitie facila de la inauntru inspre in afara, iar sfar~itul ~e-
dintei devine 0 chestiune ce necesita 0 gestionare abila. In ca-
zul unui copil retras, analistul intra intr-o lume care este be-
nigna in mod artificial, fortele ~i obiectele maligne fiind pla-
sate in afara. Intr-un astfel de caz, analistul este prins intr-o
serie nesfar~ita de actiuni magice, iar copilului i se pare ciu-
dat ca analistul nu ~tie ce se a~teapta de la el. Copilul poate
zbura, ~i bineinteles ca de la analist se a~teapta sa poarte co-
pilul in jurul camerei ~i sa-l depuna sus in cuibul de pe dulap.
Opere 3. Natura umana 117
In afara cabinetului, in acest caz, se aHa toate fortele persecu-
tiei stand ~i a~teptand, iar eel mai mic zgomot poate cauza te-
roare. 0 intruzie accidentala in cabinet a unei terte persoane
poate fi dezastruoasa, iar sfar~itul ~edintei necesita un trata-
ment foarte special. Acest material din lumea interioara este
afectat de prezenta analistului inauntrullui, mai ales in ma-
sura in care analistul devine capabil sa inteleaga foarte repe-
de ce este necesar, ~i astfel este capabil sa actioneze conform
nevoii copilului de control magic. Analistul care pastreaza un
grad de obiectivitate ~i un sentiment al realitatii pe care copi-
lulle-a pierdut, in timp ce joaca diverse roluri intr-un mod
foarte sensibil in functie de nevoile copilului, recunoa~te atat
nevoia de magic a acestuia, cat ~i nevoia de fapte ce apartin
realitatii exterioare. Prins in acest material allumii interioare,
analistul are un domeniu limitat pentru interpretarea fenome-
nelor pe care Ie intalne~te. Cu toate acestea, in cursul ~edintei
exista ocazii in care detalii ale acestei lumi interioare pot fi le-
gate de fenomene ale relatiilor externe ale copilului, fie din
viata pulsionala a copilului ca fiinta umana intreaga, fie din
viata pe care copilul a trait-o in ultimele 24 de ore ~i a intro-
iectat-o.
Abia atunci cand se joaca cu un copil care prezinta acest
tip de material, analistul intelege insuficienta termenului de
"fantezie", 0 insuficienta pe care anali~tii au incercat sa 0 oco-
leasca folosind termenul de ,,fantasma" pentru a sugera cali-
tatea incon~tienta a acesteia.1 Acest lucru nu este totu~i satis-
facator, mai ales in masura in care fantezia nu este in intregi-
me incon~tienta. Termenul de IIrealitate psihica" exprima in-
telegerea analistului ca fantezia prezentata de catre pacient
este reala in felul ei propriu ~i este foarte indepartata de ceea
ce se nume~te fantasmare2, care pana la 0 anumita limita este
sub control con~tient ~i din care elementele nedorite sunt cer-
nute. In materialul realitatii psihice nu este loc pentru negare,
1In engleza, 1noriginal, primul terrnen este "lantasy", iar al doilea "phan-
tasy". (N. t.)
2 In engleza, 1n original "fantasying". (N. t.)
118 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 119

de vreme ce materialul care este eliminat trebuie totu~i plasat
undeva.
(3) Un exemplu de material intelectualizat ar fi fazele din-
tr-o analiza in care un copil, la fel ca un adult, aduce vise, pune
intrebari ~i se a~teapta la 0 discutie obiectiva a situatiei.1n une-
Ie analize, travaliul este efectuat in principal in ace~ti termeni,
mai ales in cazul adultilor ~iadolescentilor. Chiar ~i copiii mici
il folosesc pe analist in acest mod din cand in cand, dar acest
travaliu este un travaliu pregatitor ~i folose~te exprimarea mai
directa care apare treptat ~i evident in jocul copilului mic. Di-
ferenta dintre analiza unui copil mic ~i cea a unui adult este
ca, in cazul copilului mic, cea mai mare parte a punerii in act
se manifesta sub forma jocului din cadrul ~edintei, in timp ce
in cazul adultului punerea in act se poate manifesta aproape
in intregime in viata adultului exterioara analizei, travaliul
analizei efectuandu-se verbal. Analistul este pregatit totu~i
pentru copilul mic din orice adult, a~a cum este pregatit ~i
pentru adultul din orice copil mic.
care-mi fusese pacienta a facut un ~ir lung de case, creand un
drum care se intindea pe toata latimea cabinetului meu. Am
putut aHa ca ceea ce facea era sa uneasca casa mea cu a ei, care
era earn la 10 mile distanta, ~i in acela~i timp, sa uneasca trecu-
tul cu prezentul ~i sa indice efortul pe care-l depusese pentru
a mentine 0 relatie cu mine de-a lungul anului care trecuse de
la sfar~itul tratarnentului.
Materialul cu privire la sala~luirea psihicului in corp poa-
te lua multe forme. Uneori corpul este ranit sau devine exci-
tat sau este clar indicat in aranjamentul jocului. Un contact
afectuos intre pacient ~i analist poate deveni 0 trasatura, ~itre-
buie interpretat deoarece este produs cu un anumit scop, la fel
ca orice alt material al unei analize. Simularea actului manca-
rii sau hrana adusa ~i consumata in realitate pot avea 0 anu-
mita semnificatie sau pot exista avansuri sexuale de tip mai
direct. Copilul care a invatat sa se a~tepte la 0 interpretare a
materialului prezentat devine uimitor de liber in a produce
material de orice fel in functie de necesitatea momentana.

(4) Ca exemplu de material de joc care indica anxietate cu

privire la structura Eului, ofer cazul unui baiat de 6 ani, ale
carui izbucniri maniacale indicau 0 dezintegrare violenta. A
folosit 0 masa rotunda ~i a a~ezat casute de-a lun!?ul marginii,
iar apoi a mai a~ezat un rand de casute inauntru. Inauntrul ce-
lui de-al doilea rand, exista spatiu pentru putina viata. S-ar fi
putut interpreta detaliile acestei vieti, dar interpretarea prin-
cipala s-a referit la supraaccentuarea corpului sau a limitei Eu-
lui. Corespunzator acestui lucru, baiatul dezvolta 0 persona-
litate foarte exagerata. Cu alta ocazie, a folosit multe compar-
timente ale politei ~emineului, plasand 0 mostra a vietii lumii
interioare in fiecare compartiment, neexistand nici 0 relatie
permisa intre ele (disocierea ca aparare).
ofata de 6 ani, care se aHa in recuperare dupa 0 faza psi-
hotica in care putusem sa 0 ajut cu un an in urma, a revenit in
cabinetul meu la cererea ei, aducandu-~i sora ell ea. In timp ce
sora a luat jucariile ~is-a jucat ca un copil obi~nuit, aceasta fata
 121
Opere 3. Natura umana

tia de a reasigura in mod activ bebelu~ul care face fata indo-

Capitolul4 ielilor cu privire la psihic; iar sanatatea psihica promoveaza 0
functionare corporala sanatoasa, cu capacitate pentru inges-
tie, digestie ~i eliminare.
Anxietatea ipohondriaca In acest moment al dezvoltarii ar trebui sa ajunga cerceta-
torul psihosomatic pentru examinarea radacinilor acestui su-
biect. Aid se afla fundamentul studiului vastului subiect al in-
terrelatiilor dintre maladiile somatice ~i psihologice. Psihiatrii
pot gasi aici explicatii pentru multe fenomene ale depresiei ~i
ipohondriei (~i ale paranoiei - vezi mai incolo) ~i, de aseme-
nea, pot gasi in psihiatria infantila un tip de psihiatrie care este
inca relativ putin stanjenit de fenomenele subsidiare ale ma-

i#"'~onceptia teoreticianului despre fiinta umana in ter-

,menii unei membrane limitante, cu un inauntru ~i un
~",~in afara, este in acela~i timp ~i 0 schita pe care bebe-
lu~ul ar putea-o face despre sine sau despre orice alt semen.
ladiilor "mintale" sau ale formatiunilor secundare "intelectu-
ale". Psihanali~tii privesc in mod natural in aceasta directie cu
cel mai mare interes; in studiul isteriei de conversie se pot ca~-
tiga multe din examinarea confuziei originare a bebelu~ului
dintre corpul propriu-zis ~i sentimentele ~i ideile despre corp.
Bebelu~ul este preocupat cu privire la inauntru, ~i cu privire
la fenomenele dinauntru la care m-am referit, ~i este preocu-
pat de corp ~i de psihic in acela~i timp. Aici este punctul in
care termenul "psihosomatic" incepe sa aiba un inteles spe-
cial.
La inceput exista identitatea simpla a corpului ~i a psihi-
cului, din punctul de vedere al copilului. Aici debuteaza 0 sta-
re de lucruri in care sanatatea imperfecta este identica cu indo-
iala de sine. Pentru ipohondriacul de orice varsta, problema
este indoiala, ~i nu boala. Este 0 chestiune de echilibru intre
fortele "binelui" ~i "raului" dinauntru, iar acest lucru este ade-
varat aHit pentru bebelu~ ~i pentru suferindul psihosomatic,
cat ~i pentru mai sofisticatul sceptic filosof.
Sanatatea corpului, in masura in care este simtita sau ob-
servata, este tradusa in fantasma, ~iin acela~i timp fenomene-
Ie fantasmelor sunt simtite in termeni corporali. De exemplu,
sentimentul de vinovatie poate fi exprimat sub forma varsa-
turii, sau varsatura (poate din cauze somatice) poate fi simti-
ta ca tradfmd sinele intern secret, ~i astfel constituindu-se in-
tr-un dezastru. In afara bolilor, sanatatea corporala are func-
 Partea a IV-a

DE LA TEORIA PULSIONALA
LA TEORIA EULUI
 Introducere:
Dezvoltarea emolionala primitiva

",~
..

]" ntr-un mod oarecum artificial, voi alege trei limbaje di-
~ ferite pentru descrierea fenomenelor mai timpurii ale
,,~dezvoltarii emotionale.1 In primul rand, 0 sa discut
A. Stabilirea unei relatii cu realitatea exterioara,
apoi B. Integrarea sinelui unitate dintr-o stare
neintegrata2
~i C. Sala~luirea psihicului in corp.

Nu pot gasi nici 0 secventa clara in dezvoltare care sa poa-

ta fi folosita pentru a determina ordinea descrierii.
Se va observa ca.,cu cat inaintam mai mult in studiul nos-
tru asupra fiintei umane aflate in dezvoltare, cu atat devenim
tot mai evident ~i profund implicati intr-un studiu al me diu-
lui, care in termenii psihoterapiei inseamna gestionare. eu toa-
te acestea, de dragul clarWitii, am decis sa tratez acest vast su-
biect, factorul extern, intr-un anumit capitol (pp. 183 ~iurm.),
de vreme ce, oricare ar fi gradul de importanta pe care-l atri-
buim mediului, individul ramane, ~i da sens mediului.

1 Vezi D.W. Winnicott: (1945) Primitive Emotional Development, 0 prezen-

tare alternativa a acestei teme. [Aparuta in limba'romana in De la pediatrie la
psihanalizi'i, Editura Trei, 2003. (N. t.)]
2 NoM pentru revizie: neintegrare ~integrare.

Capitolull
, cu realitatea exterioara
Stabilirea relatiei
RELATII EXCITATE '~"~ ste convenabil sa se separe unul de
9I LINI9TITE ~"~ altul doua aspecte ale acestui su-
"~,,,~biect, relatiile "excitate" ~i relatiile
"lini~tite" .
Tot timpul avem in minte un bebelu~. Haideti sa ne imagi-
nam 0 prima hranire teoretica. lata bebelu~ul cu 0 tensiune
pulsionala in dezvoltare. Se dezvolta 0 a~teptare, 0 stare de lu-
cruri in care bebelu~ul este pregatit sa gaseasca ceva undeva,
ne~tiind ceo Nu exista nici 0 a~teptare comparabila in starea
neexcitata sau lini~tita. Pe la momentul potrivit, mama i~i ofe-
ra sanuLl
Daca mama este capabila sa fie preocupata de sarcina ei,
atunci este capabila sa fumizeze cadrul pentru debutul relati-
ilor excitate, deoarece este orientata in mod biologic exact ca-
tre aceasta functie.
Aceasta prima hranire teoretica este de asemenea 0 prima
hranire propriu-zisa, cu exceptia faptului ca in experienta re-
ala nu este yorba atat de mult despre 0 singura intamplare,
cat despre 0 adunare a amintirilor evenimentelor. Se poate
spune ca, datorita imaturitatii extreme a bebelu~ului nou-nas-
cut, prima hranire nu poate fi semnificativa ca experienta emo-
tionala. Cu toate acestea, nu exista nici 0 indoiala ca, dad pri-
ma hranire merge bine, contactul este stabilit, astfel incat mo-
1 Subiectul este destul de complex ~i nu 0 sa-l complic ;;i mai mult adu-
cand In discutie substitutul de san sau mama-surogat.
Opere 3. Natura umana 127
delul hranirilor ulterioare sa se dezvolte pomind de la aceas-
ta prima experienta, ~i atunci sarcina mamei este extrem de
simplificata. Per contra, daca primele hraniri sunt prost gestio-
nate, atunci se poate ajunge la multe probleme ~i, de fapt, se
poate descoperi d un model permanent de nesiguranta a re-
latiei a debutat in timpul e~ecului timpuriu in gestionare.
In cadrul primei hraniri (teoretice), bebelu~ul este pregatit
sa creeze, iar mama face posibil ca bebelu~ul sa aiba iluzia ca
sanul, ~i ceea ce sanul inseamna, a fost creat de catre un im-
puIs rezultat in urma necesitatii.
Diagrama 3
\ /_'><-...Y1
e/~ / .. ~~~
Bineinteles ca noi, ca filosofi sofisticati, ~tim ca ceea ce a
creat bebelu~ul nu a fost ceea ce a prezentat mama, dar mama,
prin adaptarea ei extrem de subtila la necesitatile (emotiona-
Ie) ale bebelu~ului, este capabila sa-i dea bebelu~ului aceasta
iluzie. Daca ea nu ar fi indeajuns de "buna" in aceasta privin-
ta, bebelu~ul nu ar putea in nici un caz sa-~i constituie capa-
citatea de relatie excitata cu obiectele sau cu oamenii care apar-
tin lumii pe care noi, ca observatori, 0 numim lume reala, re-
alitate exterioara sau comuna, lume care nu este creata de be-
belu~.
A~adar, la inceput exista 0 adaptare aproape perfecta la ne-
cesitatile bebelu~ului, permitandu-i acestuia iluzia de a fi creat
obiectele exteme. Capacitatea mamei de a se adapta la nece-
128 D.W. Winnicott
sitatile (emotionale) ale bebelu~ului scade treptat, dar acesta
are diferite moduri ~i mijloace de a face fata schimbarii. Este
in~elator sa ne gandim la stabilirea sentimentului realitatii la
bebelu~ in termenii insistentei mamei asupra extemalitatii lu-
crurilor exteme. In limbajul acestui capitol, cuvintele-cheie
sunt "iluzia" ~i "deziluzionarea". In primul rand trebuie ofe-
rita iluzia, dupa care bebelu~ul are 0 multime de mijloace pen-
tru a accepta ~i chiar a folosi deziluzionarea.
Aceste experiente excitate au loc pe un fundal de lini~te, in
care exista alt tip de relatie intre copil ~i mama. Ne ocupam
de un bebelu~ intr-o stare de dependenta totala ~i complet in-
con~tient de aceasta dependenta. Este 0 simplificare legitima
sa presupunem prezenta mamei, care fumizeaza mediul care
este 0 parte esentiala a dependentei. Acolo unde exista depen-
dent a totala, exista adaptare perfecta; sau, cu alte cuvinte, 0
data cu e~ecul adaptarii mateme apare 0 deformare a proce-
selor individuale de viata ale bebelu~ului. Mama era respon-
sabila de mediu intr-un mod fizic inainte de na~terea bebelu-
~ului, iar dupa na~tere ea continua fumizarea ingrijirii fizice,
care reprezinta singurul mod de exprimare a iubirii pe care
bebelu~ul sa-l poata aprecia la inceput. Nenumarate repetitii
ale adaptarii ~i e~ecului adaptarii au avut loc deja pana in mo-
mentulin care sa putem vorbi despre 0 prima hranire teoreti-
ca. In momentul acestei prime hraniri teoretice, bebelu~ul po-
seda deja anumite a~teptari ~i anumite experiente care, intr-o
masura mai mare sau mai mica, complica situatia. Acolo unde
complicatiile nu sunt prea mari, se intampla ceva foarte sim-
plu. Sunt greu de gasit cuvintele potrivite pentru a descrie
acest eveniment simplu; dar se poate spune ca, datorita unei
anume vitalitati a bebelu~ului ~i prin dezvoltarea tensiunii
pulsionale, bebelu~ul ajunge sa se a~tepte la ceva; iar apoi exis-
ta un impuls de-a cauta in afara care poate lua curand forma
unei mi~cari impulsive a mainii sau a unei mi~cari a gurii ca-
tre un obiect presupus. ered ca nu este exagerat sa spun ca
bebelu~ul este pregatit sa fie creativ. Ar putea halucina un
obiect daca ar avea la dispozitie material mnezic pentru pro-
cesul creatiei, dar acest lucru nu poate fi postulat in studierea
1'1'
1.
Opere 3. Natura umana 129
primei hraniri teoretice. Aici noua fiinta umana se aHa in po-
zitia de a crea lumea. Motivul este necesitatea personala; sun-
tem martori la procesul prin care necesitatea se transforma
treptat in dorinta.
Mama care a fost capabila sa indeplineasca necesitatile mai
primitive ale bebelu~ului prin simplul fapt al ingrijirii fizice
se aHa acum intr-un rol nou. Ea trebuie sa vina in intampina-
rea unui moment creativ special ~i sa inteleaga ce are de facut
prin propria ei capacitate de identificare cu bebelu~ul ~i prin
observarea comportamentului bebelu~ului. Mama a~teapta sa
fie descoperita ~inu are nevoie sa inteleaga rational faptul ca
trebuie sa fie creata de bebelu~ pentru a putea sa-~i joace ro-
lul ~i pentru a fi creata din nou de fiecare bebelu~.
Mama care tocmai a trecut printr-o experienta epuizanta
ea insa~i are 0 sarcina extrem de dificila. Ea trebuie sa fie pre-
gatita cu un fel de potenta, astfelincat nici sanul prea-plin, nici
cel complet pasiv sa nu fie exact potrivit. Este foarte mult
ajutata de experienta potentei genitale a barbatului ei. Intr-un
fel sau altul reu~e~te sa fie pregatita cu 0 potentiala excitare,
ce duce in cele din urma la producerea de lapte. Nu se va a~-
tepta de la ea sa fie extrem de precisa in adaptarea ei in aceas-
ta imprejurare. Din fericire, bebelu~ul nu necesita un model
exact de comportament. Atunci cand toate merg bine, bebelu-
~ul este capabil sa descopere sfarcul, iar acest lucru in sine re-
prezinta un eveniment nemaipomenit, de 0 cu totul alta fac-
tura decat hranirea. Este foarte important din punct de vede-
re teoretic ca bebelu~ul sa creeze acest obiect, iar ceea ce face
mama este sa plaseze sfarcul sanului sau la locul ~i momen-
tul potrivit, astfelincat sa fie sfarcul ei cel pe care bebelu~ul il
creeaza. Este, fara indoiala, foarte important pentru mama ca
bebelu~ul sa descopere sfarcul astfel, in mod creativ. 0 aseme-
nea initiere delicata a unei relatii necesita anumite conditii ~i
trebuie admis ca (cele mai) potrivite conditii nu sunt in mod
obi~nuit prezente datorita tendintei generale in matemitati de
a se ignora acest lucru care este atat de fundamental ~i atat de
vital pentru inceputul relatieibebelu~ului cu ceea ce noi deja
~tim ca este lumea in care el va trai.
130 D.W. Winnicott
De~i capacitatea bebelu~ului pentru relatii excitate este con-
struita prin insumarea hranirilor (~ia altor tipuri de experien-
te excitate), totu~i intr-o discutie teoretica prima hranire repre-
zinta prototipul, iar in practica eforturile noastre ar trebui in-
dreptate catre 0 mai buna gestionare a acesteia.
Atunci cand toate merg bine, relatia poate fi stabilita in di-
teva dipe, iar pe de alta parte, atunci cand exista 0 dificulta-
te, mama ~i bebelu~ul pot necesita mult timp pentru a se in-
telege unul cu altul, ~i nu este deioc neobi~nuit ca 0 mama ~i
un bebelu~ sa e~ueze de la inceput ~i sa sufere (fiecare dintre
ei) din cauza rezultatelor acestui e~ec timp de multi ani, daca
nu pentru totdeauna.
Trebuie sa ne a~teptam la un procent de e~ecuri, de vreme
ce bebelu~ii sunt foarte diferiti, iar mamele nu sunt toate pre-
gatite, la momentul potrivit, pentru exercitiul potentei sanu-
lui lor. Cu toate acestea, nu este deloc neobi~nuit ca un e~ec in
acest punct, dezastruos pentru dezvoltarea bebelu~ului, sa fie
inutil; bebelu~ul era pregatit ~i mama era pregatita, dar con-
ditiile nu erau satisfacatoare sau a intervenit altcineva. Aiei
ajungem la psihologia doctorilor ~i a asistentelor angajati in
ingrijirea mamelor care tocmai au nascut ~i a nou-nascutilor
in~i~i.Nu exista 0 pregatire speciala a asistentelor care se ocu-
pa in mod special de acest stadiu timpuriu din viata bebelu-
~ilor ~i de ingrijirea mamelor in prima saptamana dupa na~-
tere. In mod vadit, aceasta chestiune a relatiei initiale dintre
bebelu~ ~i mama starne~te 0 mare anxietate chiar la multe fe-
mei sanatoase obi~nuite, ~inumai a~a se poate explica frecven-
ta cu care anumite asistente, care altfel sunt foarte talentate ~i
blande, tind sa-~i asume 0 responsabilitate care ar trebui sa fie
a mamei, tind sa ia chestiunea in propriile maini, dar de fapt
incearca sa forteze copiii la san. Nu rar se intalnesc asistente
care, animate de cele mai bune intentii din lume, iau un bebe-
lu~ bine infa~at, astfel incat nu-~i poate folosi manutele, ~i ii
indeasa gura la san, declarand deschis ca sunt hotarate sa-l faca
sa primeasca lapte.
Acesta este punctul in care teoria ~i practiea se intalnesc,
daca un asemenea punct exista intr-adevar. Majoritatea aces-
Opere 3. Natura umana 131
tor asistente sunt anxioase nu pentru ca sunt nevrotice, ci pen-
tru ca nimeni nu le-a spus despre crearea sanului de catre be-
belu~ ~i despre orientarea specifica a mamei catre sarcina
adaptarii la necesitati, catre arta de a-i oferi bebelu~ului iluzia
ca ceea ce este creat din nevoie ~i prin impuls are existenta re-
ala.
Trebuie sa adaugam ca unele asistente inteleg intuitiv acest
lucru ~i ele creeaza cu placere conditiile in care mama ~ibebe-
lu~ul sa poata ajunge la 0 intelegere reciproca.
Aceasta este 0 chestiune cat se poate de practica. Modul in
care poate fi inhibat un bebelu~ in legatura cu hranirea la san,
~i implicit cu hranirea in general, este acela de a prezenta co-
pilului sanul fara a-i oferi nici 0 ~ansa sa fie creatorul obiec-
tului care urmeaza a fi descoperit. Dintre lucrurile care pot fi
aflate de la un psiholog, probabil ca nu exista nici unul care,
daca ar fi acceptat, sa aiba un efect mai profund asupra sana-
tatii mintale a indivizilor unei comunitati, decaf aceasta ches-
tiune a nevoii bebelu~ului de a fi creatorul sfarcului sau sanu-
lui mamei. A~adar, nu numai sanatatea mintala ulterioara a
noului individ este pusa in joc aiei.
Poate ca nu acestea sunt cuvintele cele mai potrivite. Pro-
babil cuvantul "creatie" poate fi inlocuit de un altul care sa
poata fi accept at sau inteles intr-un sens mai largo Cuvintele
nu conteaza. Trebuie gasite modalitati pentru a Ii se atrage
atentia acelora care sunt responsabili de nou-nascuti asupra
importantei teribile a experientei initiale a unei relatii excita-
te intre bebelu~ ~imama. Exista dificultati inerente. Asistente-
Ie ~i doctorii sunt de 0 importanta vitala pentru mama dato-
rita lucrurilor pe care Ie pot face pentru ea ca sa fie in siguran-
ta in timpul travaliului ~i ca sa-i acorde ajutor fizic atunci cand
ea este epuizata. Ei au propriile lor abilitati, deprinse treptat
~i cu dificultate. Nu exista nici un motiv pentru care aceia~i
doctori ~i acelea~i asistente sa nu fie capabili sa-i lase mamei
rolul care este al ei ~i pe care doar ea il poate juca. Tot ce poa-
te face 0 asistenta in aceasta situatie este sa creeze conditiile
in care mama sa poata fi in starea cea mai sensibila. Mama are
nevoie doar de ~ansa de a fi naturala ~i de a-~i gasi propriul
132 D.W. Winnicott
fel de a fi cu copilul, a~a cum au Hicut mamele inca din zorii
istoriei umane, ~i chiar de dinaintea evolutiei omului din ma-
mifere.
Se va observa ca, din punctul de vedere al asistentei, con-
tactul initial dintre mama ~i copil poate arata ca un joc; ~ichiar
ar putea fi numit joc, iar asistenta responsabila ar putea cu
u~urinta sa simta ca ceea ce este necesar este munca. Cu toa-
te acestea, copilul nu necesita imediat lapte, iar acest lucru este
bine cunoscut in pediatrie. Copilul care a descoperit sHircul ~i
a carui mama este disponibila spre a furniza sHhcul acolo, lfu1-
ga mana sau lfu1ga gura, la momentele potrivite, este capabil
sa intarzie, daca este necesar, inceputul suptului. Poate exista
o perioada de mestecare, ~i de la inceput bebelu~ii individu-
ali au tehnici proprii care pot persista ~i se pot transforma mai
tarziu in manierisme. Studiul acestei initieri a unei relatii sigur
o sa-l imbogateasca foarte mult pe observator. Parte a cea mai
importanta a muncii lui Merrill Middlemore, care a fost pu-
blicata in cartea intitulata The Nursing Couple1 [1941], este re-
prezentata de descrierea extreme lor precautii pe care ~i le-a
luat pentru a fi prezenta in situatia de hranire fara a deranja
nici asistentele, nici mamele, nici bebelu~ii. A avut grija sa nu
se a~tepte 1a succes ~i sa nu se teama de e~ec. Probabil ca exis-
ta foarte putini oameni echipati potrivit pentru a desfa~ura
acest fel de observare a intimitatii.
VALOAREA ILUZIEI Prima hranire teoretica este reprezentata
~I STARILE in viata reala de insumarea experientelor
TRANZlpONALE timpurii ale multor hraniri. Dupa prima
hranire teoretica, bebelu~ul incepe sa po-
sede material cu care sa creeze. Treptat, se poate spune ca be-
belu~ul este gata sa halucineze sfarcul in momentul in care
mama il are pregatit. Sunt construite amintiri din nenumara-
te impresii senzoriale asociate cu activit ate a hranirii ~i gasirii
obiectului. In decursul timpului, apare 0 stare in care bebelu-
~ul se simte destul de increzator ca obiectul dorintei poate fi
1 Cup/u/ de ingrijire. (N. t.)
Opere 3. Natura umana 133
gasit, iar acest lucru inseamna ca bebelu~ul incepe treptat sa
tolereze absenta obiectului. AsHel debuteaza conceptul bebe-
lu~ului despre realitatea exterioara, un loc din care obiectele
apar ~i in care dispar. Prin magia dorintei, se poate spune ca
bebelu~ul are iluzia unei puteri creative magice, iar omnipo-
tenta este 0 realitate prin intermediul adaptarii sensibile a ma-
mei. Fundamentul pentru recunoa~terea treptata de catre be-
belu~ a lipsei de control magic asupra realitatii exterioare con-
sta in omnipotenta initiala devenita realitate prin intermediul
tehnicii adaptative a mamei.
In viata de zi cu zi a prunciei, putem observa bebelu~ul ex-
ploatand aceasta a treia sau iluzorie lume, care nu este nici re-
alitate interna, nici fapt extern, ~i pe care le-o permitem bebe-
lu~ilor, de~i nu le-o permitem adultilor sau chiar copiilor mai
mari. Vedem cum un bebelu~ i~i suge degetele sau adopta 0
tehnica de a face grimase, sau de a murmura un sunet, sau de
a apuca 0 bucata de paturica, ~i ~tim ca acel bebelu~ revendi-
ca astfel un control magic asupra lumii, prelungind (iar noi per-
mitem acest lucru) omnipotenta care a fost initial intampinata,
~i asHel implementata, prin adaptarea mamei. M-am gfu1dit ca
este util sa denumesc obiectele ~ifenomenele care apartin aces-
tui tip de experienta "tranzitionale". Am denumit obiectele fo-
losite "obiecte tranzitionale" ~i tehnicile uzate "fenomene tran-
zitionale". Ace~ti termeni implica faptul ca exista 0 stare tem-
porara apartinfu1d copilariei timpurii, in care bebelu~ului Ii este
permis sa pretinda un control magic asupra realitatii exterioa-
re, un control care noi ~tim ca devine real prin adaptarea ma-
mei, dar bebelu~ul nu ~tie inca acest lucru. "Obiectul tranzitio-
nal", sau prima posesiune, este un obiect pe care I-a creat be-
belu~ul, de~i in timp ce spunem acest lucru, noi ~tim ca de fapt
era yorba de 0 bucata de paturica sau ni~te franjuri ai unui ~aL
Urmatoarea posesiune va fi fost data bebelu~ului de catre 0
matu~a, iar pentru aceasta copilul trebuie sa spuna "me'si", ast-
fel recunoscand 0 limitare a controlului magic ~i dependenta
de oamenii binevoitori din lumea exterigara.
Cat de importante sunt atunci aceste obiecte ~i tehnici tran-
zitionale timpurii! Importanta lor este reflectata de persisten-
134 D.W. Winnicott
ta lor, chiar persistenta lor in stare bruta peste ani. Din aceste
fenomene tranzitionale se dezvolta multe dintre lucrurile pe
care in mod atat de variat Ie permitem ~i carora Ie acordam 0
valoare atEHde mare sub denumirile de religie ~i arta ~i, de
asemenea, micile nebunii care sunt legitime pe moment, in
functie de modelul cultural prevalent.
Exista un tinut al nimanui intre subiectiv ~iceea ce este per-
ceput in mod obiectiv, care este natural in copilarie, iar la acest
lucru noi ne a~teptam ~i 11permitem. Bebelu~ul nu este testat
la inceput, nu trebuie sa decida, ii poate fi permis sa pretinda
despre ceva aflat la granita ca este in acela~i timp aHHauto-
creat, cat ~iperceput sau acceptat din lume, lumea care a exis-
tat dinaintea conceperii bebelu~ului. Cineva care ar revendi-
ca indulgent a in aceasta privinta la 0 varsta mai mare ar fi
numit nebun. In religie ~i in arte, observam socializarea aces-
tei revendicari, asHel ineat individul nu este numit nebun ~i
se poate bucura, in exercitiul religiei sau in practica ~i aprecie-
rea artelor, de pauza pe care fiintele umane 0 necesita de la
discriminarea absoluta ~i care nu da gre~ niciodata dintre re-
alitate si fantasma.1
E~ECUL IN Voi studia acum efectul e~ecului mai de-
CONTACTUL
grabadeeat al succesului, starea care apa-
INITIAL
re fie atunci ci'ind mama este incapabila sa
intampine dorintele bebelu~ului intr-o ma-
niera suficient de sensibila, fie ci'ind bebelu~ul este prea tulbu-
rat (din cauza experientelor ~i mai timpurii) pentru a se pre-
da trebuintei pulsionale.
In chestiunea gestionarii practice, un bebelu~ care e~ueaza
in realizarea contactului cu realitatea exterioara nu moare de
obicei. Prin intermediul tenacitatii celor responsabili, bebelu-
~ul este ademenit la a se hrani ~i a trai, de~i fundamentul pen-
tru viata este slab sau absent. In termenii teoriei psihologice,
e~ecul in acest punct exagereaza in loc sa vindece 0 disociere
1 [Acest paragraf a fost gasit separat tiparit, cu 0 nota conform careia ar
fi trebuit adaugat.]
Opere 3. Natura umana 135
in persoana bebelu~ului. In loc de relatia cu realitatea exterioa-
ra, indulcita de folosirea temporara a unei stari iluzorii de
omnipotenta, se dezvolta doua feluri separate de relatie de
obiect, iar acestea doua pot fi atat de lipsite de legatura incat
sa constituie 0 boala serioasa care va trebui in cele din urma
sa se manifeste sub forma schizofreniei clinice. Pe de 0 parte,
exista viata privata a bebelu~ului, in care relatiile se bazeaza
mai degraba pe capacitatea acestuia de a crea decat pe memo-
ria contactelor, iar pe de alta parte exista un sine fals, care se
dezvolta pe baza compliantei, ~i care este legat in mod pasiv
de cerintele realitaW exterioare. Este foarte u~or sa fii in~elat
~i sa vezi un bebelu~ raspunzand la 0 hranire abila, fara sa ob-
servi ca acest bebelu~, care prime~te hrana intr-un mod com-
plet pasiv, nu a creat niciodata lumea ~i nu are nici 0 capaci-
tate de relatie extema ~i nici un viitor ca individ. Exploatarea
acestui sine fals compliant nu poate duce la rezultate bune.
Adevaratul sine nu se poate manifesta decat sub forma refu-
zului de a se hrani. Bebelu~ul supravietuie~te ~i este surprin-
zator de vazut cat de satisfacuti pot fi doctorii de rezultat. Si-
nele fals devine organizat, pentru a tine lumea la distanta, ~i
mai exista un alt sine, cel adevarat, ascuns ~i asHel protejat.
Acest sine adevarat se afla intr-o stare permanenta a ceea ce
ar putea fi numit relationarel intema. Din punct de vedere cli-
nic, dovada vietii interioare a sinelui ascuns se poate manifes-
ta sub forma mi~carilor de leganare sau a altor semne de via-
ta foarte primitiva.
Descrierea gradului maxim de clivare duce la descrierea
unor grade mai mici de clivare ~i chiar a modului in care un
anumit grad din ceea ce este descris este prezent la toti copiii
~i este inerent vieW inse~i. La gradul maxim, copilul nu are
nici un motiv pentru a trai, dar la gradele mai mici ~imai frec-
vente, exist a un oarecare grad al sentimentului inutilitatii in
ceea ce prive~te viata falsa ~i 0 cautare constanta a vietii care
sa fie resimtita ca reala, chiar daca duce la moarte, ca de exem-
plu prin infometare. La gradele mai mib, exista obiecte in re-
1In original relatedness. (N. t.)
 D.W. Winnicott
lationarea interna secreta a sinelui adevarat, iar aceste obiec-
te au fost derivate din anumite grade de succes in stadiul pri-
mei hraniri teoretice. Cu alte cuvinte, la gradele mai mid ale
acestei boli, nu regasim atat stare a primara de clivare, cat 0 or-
ganizare secundara a c1ivarii, care implica regresia din cauza
dificultatilor inta.lnite intr-un stadiu ulterior de dezvoltare
emotionala.
Folosind diagrama care apartine cazului extrem, se pot
ilustra cu u~urinta implicatiile acestui mod de a privi dezvol-
tarea emotionala timpurie ~i ceea ce vedem se poate aplica la
sarcina persoanei normale obi~nuite ~i la dificultatile ineren-
te in viata.1
Este instructiv sa luam sarcina arti~tilor ~i sa 0 descriem in
termenii definiti in acest capitoL Astfel se poate spune ca exis-
ta doua tipuri de arti~ti. Unul dintre tipuri opereaza la inceput
prin sinele fals, acela care poate prea u~or sa produca 0 repre-
zen tare exacta a unei mostre din realitatea exterioara. Artistul
folose~te aceasta capacitate, iar apoi ceea ce vedem este incer-
carea sinelui adevarat din artist de a lega prima impresie exac-
ta de fenomenele brute ce constituie viata sinelui adevarat se-
cret. Daca aceasta incercare este incununata de succes, atunci
1 [0 versiune altemativa pentru unele dintre lucrurile de mai sus a fost
gasita tiparita separat, impreuna cu 0 nota conform ciireia ar fi trebuit adau-
gata in acest punct. Ea se prezinta dupa cum urmeaza:]
"Atunci cand exista un oarecare grad de e~ec al adaptarii sau 0 adaptare
haoticii, bebelu~ul dezvolta doua tipuri de relatie. Unul dintre ele este repre-
zentat de 0 relatie secreta h\cuta cu 0 lume interioara de fenomene subiecti-
ve, in mod esential personala ~i privata, ~i aceasta relatie este singura care
pare reala. Celalalt tip de relatie este intre un sine fals ~i un mediu extern sau
implantat doar vag perceput. Primul contine spontaneitatea ~i bogatia, iar al
do ilea este 0 relatie de complianta mentinuta pentru a ca~tiga timp pana cand,
po ate, intr-o zi, prima va fi pusa in valoare. Este surprinziitor de u~or, din
punct de vedere clinic, sa treci cu vederea irealitatea telmicii de viata a unui
copil pe jumiitate schizofren.
Problema este ca impulsurile ~i spontaneitatea ~i sentimentele care par
reale sunt toate legate intr-o relatie care este (in gradul extrem) incomunica-
bila. Pe de alta parte, cealalta jumiitate a personalitatii c1ivate, sine Ie fals com-
pliant, este vizibil pentru toata lumea, ~i u~or de manevrat."
Opere 3. Natura umana 137
artistul a produs nu numai ceva recognoscibil de catre altii, ci
~i ceva propriu sinelui adevarat allui; produsul finit este va-
loros, deoarece putem aprecia lupta care s-a dat in artist in tra-
valiul de unire a elementelor initial separate. Daca abilitatea
tehnica seduce artistul, atunci folosim cuvantul "facil" ~i vor-
bim despre virtuozitate.
In contrast cu acesta se afla celalalt tip, care debuteaza cu
o reprezentare bruta a fenomenelor sau vietii personale a si-
nelui secret, care sunt grele de intelesuri pentru artist, dar la
inceput nu au nici un inteles pentru ceilalti. Sarcina artistului
in acest caz este de a face inteligibile reprezentarile lui proprii
~i personale, iar pentru a face acest lucru, el trebuie sa se tra-
deze intr-o anumita masura. Creatiile lui artistice i se par tot
atatea e~ecuri, indiferent cat de mult sunt ele apreciate de cu-
noscatori; ~i de fapt, daca sunt apreciate mtr-o masura prea
mare, artistul se poate retrage de tot, datorita sentimentului
de a fi fost fals fata de sine Ie sau adevarat. Aici, din nou, prin-
cipala realizare a artistului este travaliul sau de integrare a ce-
lor doua tipuri de sine. Primul tip este apreciat de catre per-
soane care aveau nevoie sa vina in contact cu impulsurile lor
brute, in timp ce al doilea este apreciat de catre cei care sunt
retra~i ~i care sunt u~urati sa afle ca poate exista 0 oarecare
(de~i nu prea multa)imparta~ire a ceea ce este fundamental
personal ~i in mod esential secret.
CREATIVITATEA Exista sau nu exista 0 creativitate primara?
PRIMARA Sau, altfel spus, poate fiinta umana sa pro-
iecteze doar ceea ce a fost anterior introiec-
tat sau (cu alte cuvinte) sa excrete doar ceea ce a fost incorpo-
rat?
Care este raspunsulla problema creativitatii? N-are oare
bebelu~ul nici 0 contributie de facut, de exemplu, la prima hra-
nire teoretica?
Cel putin pana cand 0 sa aflam mai multe, trebuie sa pre-
supun ca exista un potential creativ ~i Ciabebelu~ul are 0 con-
tributie personala de facut la prima hranire teoretica. Daca
mama se adapteaza indeajuns de bine, bebelu~ul presupune
 D.W. Winnicott
ci'isfarcul ~i laptele sunt rezultatele unui gest care a aparut din
necesitate, rezultatele unei idei care a venit pe coama unui val
de tensiune pulsionala. In opinia mea, aceste chestiuni sunt
de mare semnificatie practica pentru psihiatru ~i, de aseme-
nea, pentru pediatru in munca lor clinica.
Daca exista un potential creativ adevarat, atunci trebuie sa
ne a~teptam sa-l gasim, 0 data cu proiectia detaliilor introiecta-
te, ill toate eforturile productive, ~iyom distinge potentialul crea-
tor nu atat de mult prin originalitatea productiei, cat prin senti-
mentul individului de realitate a experientei ~i a obiectului.
Lumea este creata din nou de fiecare fiinta umana, care
porne~te in aceasta sarcina chiar din momentul na~terii ~i al
primei hraniri teoretice. Ceea ce creeaza bebelu~ul depinde
foarte mult de ceea ce ii este prezentat in momentul creativi-
tatii, de catre mama care efectueaza 0 adaptare activa la nece-
sitatile lui, dar daca creativitatea bebelu~ului este absenta, de-
taliile prezentate de mama sunt lipsite de inteles.
Noi ~tim ca lumea exista dinaintea bebelu~ului, dar el nu
~tie acest lucru, ~ila inceput bebelu~ul are iluzia ca ceea ce este
gasit este creat. Dar aceasta stare de lucruri este realizata doar
atunci cand mama se poarta illdeajuns de bine. Aceasta pro-
blema a creativitatii primare a fost discutata ca apartinand ce-
lei mai timpurii copilarii; de fapt, este 0 problema care nu in-
ceteaza niciodata sa aiM inteles, atata timp cat individul este
in viata.1
Treptat apare 0 intelegere intelectuala a realitatii existentei
lumii dinainte de aceea a individului, dar sentimentul ca lu-
mea este creata personal ramane.
Accentuez foarte tare aceasta parte a studiului naturii uma-
ne. Mai multe chestiuni care la prima vedere par a fi fara le-
gatura intre ele se descopera a converge in chiar acest punct.
Sa enumeram:
A. Chestiunea practica a gestionarii mamei ~i bebelu~ului in
primele ore ~i zile dupa na~terea acestuia (pediatrie).
1 Nota pentru revizie: Aid referiHe la joadi, locatie culturala etc.
139
Opere 3. Natura umana
B. Relatia dintre relatiile corporale excitate ~i relatiile lini~ti-
te in general, inclusiv problemele care tin de casatorie.
c. Problema filosofica a intelesului cuvantului "real".
D. Revendicarea religioasa, legata de cea a artelor, a iluziei ca
ceva valoros in sine.
E. Sentimentele de derealizare ale oamenilor schizoizi ~i ale
nebunilor schizofreni.
F. Revendicarea psihoticilor conform careia ceea ce nu este
real este real ~i revendicarea copiilor antisociali conform
careia ce nu este adevarat este adevarat ~i ca dependenta
(care este 0 realitate) nu este reala.
G. Clivajul esential din schizofrenie, profilaxia impotriva a
ceea ce este 0 chestiune de gestionare in stadiile cele mai
timpurii ale dezvoltarii emotionale infantile, atunci cand
necesitatea trebuie intampinata de 0 adaptare sensibila la
ea.
H. Conceptul creativitatii primare ~i al originalitatii absolute,
ca fiind impotriva proiectiei obiectelor ~i fenomenelor in-
troiectate anterior (digerate ~i perlaborate).
IMPORTANTA Intr-o anumita masura este adevarat ca ne-
MAMEI voile unui bebelu~ pot fi indeplinite de ori-
cine iube~te acel bebelu~, dar exista doua
seturi de motive pentru care mama este persoana potrivita.
Este probabil ca iubirea ei pentru propriul copil sa fie mai
adevarata, mai putin sentimentala decat aceea a oricarui alt
surogat; mama adevarata poate realiza 0 adaptare extre.ma la
necesitatile bebelu~ului fara resentiment. Mama reala va fi ca-
pabila sa continue toate micile ei detalii ale tehnicii persona-
Ie, furnizandu-i asHel bebelu~ului un mediu emotional (care
il include pe cel fizic) simplificat. Un copil care este exemplar
ingrijit de mai multi oameni diferiti, fie chiar ~i doi, 0 sa aiM
un inceput mult mai complex in viata, un fundal mult mai pu-
tin sigur allucrurilor care sa fie luate ea fiind de la sine inte-
lese atunci cand dorintele vor aparea ca ni~te complicatii di-
nauntru.
140 D.W. Winnicott
o
mare cantitate de confuzie poate aparea din neglijarea
acestui considerent. Este adevarat, dupa cum accentueaza ~i
Anna Freud, ca tehnicile de mgrijire sunt lucruri importante
care afecteaza copilulla mceput. Dar simplitatea ~i continui-
tatea tehnicii poate fi furnizata de singura persoana care ac-
tioneaza m mod natural; ?i nimeni altcineva m afara mamei
nu va putea probabil furniza aceste lucruri, cu exceptia unei
marne adoptive potrivite care preia mgrijirea bebelu?ului chiar
de la mceput. Dar mamei adoptive de obicei ii lipse~te orien-
tarea catre maternitate1 a unei marne adevarate sau acea sta-
re speciala care necesita intreaga perioada pregatitoare de
noua luni.
Nu este u?or pentru marne sa-?i exprime sentimentele cu
privire la experientele lor din saloanele de maternitate sau din
cre~e, m pofida faptului ca au sentimente chiar foarte puter-
nice, ?i nu mtotdeauna fericite. Intr-o anumita masura, mame-
Ie pierd intensitatea sentimentelor lor cand experientele devin
vechi de cateva luni; de asemenea, ele ~tiu, pe masura ce se
indeparteaza de experienta propriu-zisa a travaliului, ca in
ace I moment special exista 0 predispozitie spre a imagina,
aproape a halucina, 0 figura feminina persecutorie, astfel m-
cat 0 experienta negativa este vazuta retrospectiv ca ?i cum ar
fi fost un vis urat. Dar experientele negative sunt adesea prea
reale, de vreme ce exista atat de putina mtelegere a sarcinii
speciale a mamei de a prezenta lumea bebelu~ului ei.
Cu toate acestea, femeile care au 0 prietena mtelegatoare
cu care sa poata vorbi m perioada m care au travalii repetate
descopera mtr-adevar ca au 0 multime de lucruri de spus de-
spre obstacolele care exista ~i care impiedica 0 mama sa ajun-
ga la 0 mtelegere cu bebelu~ul ei m modalitatea ei proprie.
Cu siguranta, este de mare ajutor atunci dind bebelu~ul
este plasat mtr-un patut langa patul mamei, ca m schema de-
scrisa de Spence. Trebuie sa fie dificil pentru 0 asistenta sa-~i
aduca aminte ca 0 mama, care este probabil prea slabita pen-
tru a-?i ridica singura bebelu~ul din patutul de langa patul ei,
1In limba englezii, in original, "motherhood" (n. I.)
Opere 3. Natura umana
este cu toate acestea persoana potrivita ~i singura persoana
potrivita pentru a se adapta la necesitatile bebelu~ului, nece-
sitati indicate m moduri care apeleaza m mod specialla sub-
tilitatea de mtelegere a mamei reale.
BEBELU9UL LA Pare sa existe 0 diferenta mtre necesitatile
NA9TERE emotionale ale bebelu~ilor nascuti la ter-
men ~i cele ale bebelu?ilor nascuti prema-
tur. De asemenea, trebuie sa ne a~teptam ca bebelu~ul post-
matur sa fie predispus a se na~te mtr-o stare de frustrare. Fara
mdoiala, momentul potrivit pentru na~tere, din punctul de ve-
dere al nevoilor emotionale, este cand copilul se na~te la ter-
men, un fapt ce ar fi putut fi prevazut.
Le datoram scuze pediatrilor, deoarece aceste chestiuni nu
tin cont de toata munca atenta efectuata m domeniul fiziolo-
giei ~ibiochimiei ~ihematologiei nou-nascutului ?i al functiei
digestive. Realitatea este ca, m cele mai multe cazuri in pre-
zent, sanatatea somatic a poate fi luata ca fiind de la sine mte-
leasa (datorita muncii pediatrilor), ?i sanatatea este rezultatul,
iar sana tate a m domeniul mgrijirii copilului nu reprezinta sfar-
~itul, ci mceputul. Bebelu~ii nu ar fi putut fi studiati m dez-
voltarea lor pana cand teama de maladii ~i tulburari somati-
ce nu ar fi fost mdepartata. Acum putem mtelege ca 0 dezvol-
tare sanatoasa nu este 0 chestiune de supraveghere a greuta-
tii, ci una de dezvoltare emotionala. Studiul dezvoltarii emo-
tionale, dupa cum sper sa fi demonstrat, este 0 chestiune vas-
ta ~i complexa.
Nu este util sa ne referim la 0 prima hranire ca la 0 expe-
rienta pulsionala care se desfa?oara ~i se termina, fara nici 0
referire la fiinta umana m care are loc excitatia. La mceput, be-
belu~ul nu este capabil sa accepte experienta ~i sa asimileze m
sinele sau rezultatul complet al evenimentelor pulsionale.
Exista 0 stare ne-excitata care a fost deranjata de cea excitata.
Aceasta stare lini~tita este cu siguranta cea primara ~i merita
un studiu propriu.
o mare parte din calitatea acestei stari lini~tite este luata
ca fiind de la sine inteleasa m cadrul presupunerii ca un be-
 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 143
142

belu~ a fost bine ingrijit (fizic), in uter inaintea na~terii, ~i prin doar iluzia unui contact, un fenomen de mijloc care functio-
neaza perfect din punctul meu de vedere cand nu sunt obosit.
gestionarea generala dupa na~tere. Putem studia in mod pro-
fitabil rezultatele e~ecului ingrijirii fizice ~i astfel sa incercam Nu-mi pasa deloc ca sunt implicate probleme filosofice."
Pe bebelu~ii cu experiente ceva mai putin norocoase ii de-
sa deducem ce se datoreaza intr-adevar ingrijirii reu~ite, in afa-
ranjeaza cu adevarat idee a nici unui contact direct cu realita-
ra satisfacerii cererilor pulsionale.
tea exterioara. Deasupra lor atama tot timpul un sentiment de
FILOSOFIA amenintare a pierderii capacitatii de relatie. Pentru ei proble-
Filosofii s-au ocupat intotdeauna cu inte-
ma filosofica devine ~i ramane una vitala, 0 chestiune de via-
"REALULUI" lesul cuvantului "real" ~i au existat ~coli
ta sau de moarte, de hranire sau de infometare, de iubire sau
de gandire intemeiate pe credinta ca de izolare.
Bebelu~ii ~i mai lipsiti de noroc, ale caror experiente tim-
"aceasta piatra ~i acest copac
inceteaza sa existe purii de a avea lumea prezentata cum se cuvine au fost con-
fuze, cresc fara nici 0 capacitate de iluzie a contactului cu re-
cand nu este nimeni prin preajma" alitatea exterioara; sau capacitatea lor este atat de slaba, ineat
in momentele de frustrare se fragmenteaza ~i se dezvolta boa-
cu alternativa: la schizoida.

"aceastapiatra ~i acest copac

continua intr-adevar sa existe
dupa cum a fost observat de subsernnatul. .. "1

Nu toti filosofii inteleg ca aceasta problema care framant1:1.

orice fiinta umana este 0 descriere a relatiei initiale cu realita-
tea exterioara in momentul primei hraniri teoretice; sau, de
asemenea, in momentul oricarui prim contact teoretic.
A~ prezenta lucrurile in urmatorul fel. Unii bebelu~i sunt
destul de noroco~i sa aiba 0 mama a carei adaptare activa ini-
tiala la necesitatile copilului ei sa fi fost indeajuns de buna.
Aceasta Ie permite sa aiba iluzia de a gasi in realitate ceea ce a
fost creat (halucinat).In cele din urma, dupa ce s-a stabilit 0 ca-
pacitate de relatie, ace~ti bebelu~i pot face urmatorul pas catre
recunoa~terea singuratatii intrinseci a fiintei umane. In cele din
urma, un astfel de copil va spune cand va cre~te mare: ,,~tiu ca
nu exista contact direct intre realitatea exterioara ~i mine, ci
1 In limba engleza, in original: "this stone and this tree/ discontinue to
bel when there's no one about in the quad" ~i "this stone and this tree/ do
continue to bel as observed by yours faithfully ... ". (N. t.)

Capitolul2
Integrarea
",,~
~"n formularea teoriei psihologice, este mult prea u~or ca
~ integrarea sa fie luata ca fiind de la sine inteleasa, dar
,,~intr-un studiu al stadiilor timpurii ale dezvoltarii indi-
vidului uman este necesar sa concepem integrarea ca fiind 0
realizare. Fara indoiala ca exista 0 tendinta biologica spre in-
tegrare, dar in studiile psihologice ale naturii umane nu este
niciodata satisfacator sa te sprijini prea mult pe aspeetul bio-
logic al cre~terii.
Din punet de vedere clinic, in psihiatrie suntem obi~nuiti
cu procesul de dezintegrare, 0 desfacere activa a integrarii, de-
terminat ~i probabil organizat ca aparare impotriva anxietatii
asociate cu integrarea. Studiul direet al dezintegrarii poate fi
in~elator totu~i pentru eel care studiaza procesul de integrare.
Este necesar sa postulam 0 stare neintegrata din care se
na~te integrarea. Bebelu~ul pe care noi 11cunoa~tem ca unita-
te umana, in siguranta in uter, nu este inca 0 unitate in terme-
nii dezvoltarii emotionale. Daca examinam [acest lucru] din
punctul de vedere al bebelu~ului (de~i bebelu~ul nu exista ca
atare pentru a avea un punet de vedere); neintegrarea este in-
soFta de absenta con~tientizarii.
La inceputul teoretic se afla 0 stare neintegrata1, 0 lipsa a
intregimii atat in spatiu, cat ~iin timp. In acest stadiu nu exis-
1Aceste idei deriva de la Edward Glover ?i conceptul sau de "nuclee ale
Eului", dar cititorul ar trebui sa consulte lucrarile proprii ale lui Glover mai
Opere 3. Natura umana 145
ta con~tientizare. Imediat ce putem vorbi de 0 colectie de im-
pulsuri ?i senzatii, am depa~it inceputul, cand centrul de gre-
utate (ca sa spunem a?a) al sinelui trecea de la un impuls la
altul sau de la 0 senzatie la alta. Inceputul se afla cu siguran-
ta candva inainte de momentul na~terii la termen.
Din starea neintegrata se na?te integrare pentru momente
sau scurte perioade ?i doar treptat starea generala de integra-
re devine 0 realitate. Exista factori interni care determina in-
tegrarea, ctlm ar fi nevoile pulsionale sau exprimarea agresi-
va, fiecare dintre acestea fiind precedata de 0 unificare a in-
tregului sine. Con~tientizarea devine posibila in astfel de mo-
mente, deoarece exista un sine care sa fie con?tient. Integrarea
este determinata ~ide ingrijirea furnizata de mediu. Din punet
de vedere psihologic, trebuie spus ca bebelu~ul se descompu-
ne daca nu este tinut unit, iar ingrijirea fizica reprezinta ingri-
jire psihologica in aceste stadii.
Mama ~tie prin empatie ca, atunci cand un bebelu~ este ri-
dicat, acest proces trebuie facut in timp. Bebelu~ul trebuie sa
fie avertizat; partile corpului sunt strause la un loc; in cele din
urma, la momentul potrivit in timp, bebelu~ul este in aer; mai
mult decat atM, actiunea mamei incepe, continua ?i se sfar?e?-
te, deoarece bebelu~ul este ridicat dintr-un loc pana in altul,
poate din carucior pana la umarul mamei.
Pe masura ce sinele se stabile~te ~i individul devine capa-
bil sa incorporeze ~i sa mentina amintiri ale ingrijirii din par-
tea mediului, ?i deci capabil de autoingrijire, integrarea devi-
ne 0 stare mai stabila. Astfel, dependenta se diminueaza. Trep-
tat, pe masura ce integrarea devine 0 stare mentinuta a indi-
vidului, devine mai potrivit cuvautul "dezintegrare", mai de-
graba deeM "neintegrare", pentru descrierea negativului inte-
grarii. In stadiile ulterioare, poate fi observata 0 exagerare a
autoingrijirii, organizata ca aparare impotriva dezintegrarii pe
care e?ecul mediului ameninta sa 0 determine. Prin e~ec al me-
diului vreau sa spun e~ec al continerii sigure, ~i un e~ec mai
degraba dedit sa se bazeze pe descrierea mea personala, de vreme ce eu nu
imi propun sa descriu contribuFa lui.
 D.W. Winnicott
mare decM cel ce poate fi suportat in momentul respectiv de
catre individ.
Este posibil sa se detecteze dezintegrarea care apare ca apa-
rare organizata impotriva durerii teribile a diverselor anxie-
tati asociate cu starea complet integrata. Dezintegrarea de
acest fel poate fi folosita mai Hhziu ca fundament pentru 0 sta-
re haotica patologica ce este un fenomen secundar ~i nu este
legata in mod direct de haosul primar al individului uman.
Ca ilustrare a aplicarii acestor principii, este util sa ne gan-
dim la poezia pentru copii despre Humpty Dumpty ~i la mo-
tivele atractiei ei universale. In mod evident, exista un senti-
ment general, care nu este disponibil con~tiintei, ca integrarea
este 0 stare precara. Poezia pentru copii probabil atrage deoa-
rece confirma integrarea personala ca fiind 0 realizare.
Cand am descris primele integrari care se nasc din starea
de neintegrare, termenii folositi erau aritmetici. Problema este
daca nucleele Eului individului se aduna sau nu ca sa faca
unu. Uneori, in cadrul unui tratament, putem demonstra ca 0
inhibitie in folosirea aritmeticii simple ~i banale provine din
incapacitatea acelui copil de a-~i forma conceptul simplu de
lIunu", de unitate, care, ca sa poata fi perceput, trebuie sa re-
prezinte in ultima instanta sinele. Este bine cunoscut ca 0 in-
capacitate de a efectua operatii aritmetice simple nu implica
deloc 0 incapacitate de a efectua calcule mintale complexe de
tip abstract, ~i de fapt poate exist a 0 relatie intre folosirea exa-
gerata a gandirii abstracte in termeni matematici ~i inhibitia
simplei adunari sau scaderi.
Aceste consideratii teoretice explica intr-o oarecare masu-
ra valoarea derivata atat din iubire, cat ~i din ura, ~i chiar din
furie reactiva, atunci cand acestea sunt exprimate fara rezer-
va ~iin momentul de intensitate maxima a sentimentului. In-
tegrarea da sentimentul de sanatate mintala, iar pierderea in-
tegrarii dobandite da sentimentul de nebunie. Aceste momen-
te de urgenta, de capitulare in fata exprimarii de sine, sunt im-
portante in aceasta chestiune a integrarii, care tine de ele.
Strans legata de aceasta problema a integrarii nou-dobandite,
cu neintegrarea in trecut ~i dezintegrarea ca amenintare in vi-
L
Opere 3. Natura umana 147
itor, este exploatarea senzatiilor de la nivelul pielii, 0 drama-
tizare a ingrijirii fizice ~i 0 supraaccentuare a capacitatii de
autoingrijire care, la randul ei, este derivata dintr-un amestec
de amintiri despre a fi (con)tinut ~i experiente de a nu fi
(con)tinut indeajuns.
In viata unui bebelu~ normal, odihna trebuie sa poata in-
clude relaxare ~i 0 regresie la neintegrare. Treptat, pe masura
ce sinele cre~te in putere ~i complexitate, aceasta regresie la
neintegrare se apropie din ce in ce mai mult de 0 stare dure-
roasa de dezintegrare "nebuna". Exista deci un stadiu inter-
mediar in care un bebelu~ bine ingrijit aflat in dezvoltare se
poate relaxa ~ipoate aluneca in neintegrare, ~i tolera (dar doar
tolera) sa se simta "nebun" in starea neintegrata. Apoi, se tre-
ce la stadiul urmator, un pas ditre independenta, ~i se pierde
pentru totdeauna capacitatea de a fi neintegrat, in afara nebu-
niei sau conditiilor specializate furnizate in psihoterapie. Dupa
acest stadiu, cuvantul potrivit este mai degraba "dezintegra-
re" decM "neintegrare".
Intrebarea dadi unui bebelu~ ii este mai bine luat in brate
sau lasat in patut poate fi examinata in acest punct. Bineinte-
les d'i un bebelu~ necesita ambele experiente. Cu to ate aces-
tea, se poate spune ca, acolo unde (con)tinerea unui bebelu~
este perfecta (~i adesea este, de vreme ce mamele pur ~i sim-
plu ~tiu cum s-o faca), bebelu~ul poate ca~tiga incredere chiar
in relatia vie ~i poate aluneca in starea neintegraUi in timp ce
este tinut in brate. Acesta este cel mai bogat tip de experien-
ta. Totu~i adesea (con)tinerea este variabila sau chiar stricata
de anxietatea (supracontrolul mamei impotriva scaparii bebe-
lu~ului) sau starea anxioasa a mamei (tremuraturi, tempera-
tura ridicata, tahicardie etc.), caz in care bebelu~ul nu-~i poa-
te permite sa se relaxeze. Atunci relaxarea apare doar 0 data
cu epuizarea.lntr-un astfel de caz, patutul sau leaganul ofera
o alternativa binevenita. Trebuie efectuata totu~i 0 pregatire
pentru reintoarcerea bebelu~ului din starea de relaxare (rein-
tegrare).
Un factor ca acesta este cel care face anumiti bebelu~i ca-
pabili sa creasca cu biberonul, intrucat hranirea la san a fost
 D.W. Winnicott
imposibiHi. Depind atat de multe de felul in care mama
(con)tine bebelu~ul, ~i trebuie accentuat ca acest lucru nu este
ceva ce poate fi predat (sau invatat); daca este posibil vreun
ajutor, acesta ar fi sa-i dam mamei incredere gestionand noi
mediul in locul ei ~i sa-i oferim ~.ansa de a-~i exercita propri-
ile puteri naturale.
Hainutele bebelu~ului la inceputul teoretic pot fi 0 adeva-
rata pacoste. Imediat dupa na~tere, sensibilitatea pielii este
foarte mare. Probabil exista loc pentru 0 goliciune maidegra-
ba primitiva ~i un contact corporal neintrerupt intre bebelu~
~i mama in stadiile timpurii, iar aceasta problema nu a fost in-
vestigata deocamdata, din cate ~tiu eu. In munca pediatrica
cu bebelu~i prematuri poate urma in mod natural 0 cercetare
in aceasta directie, care sa arate valoarea goliciunii din tehni-
ca incubatorului.1 Realitatea este ca integrarea ~i atingerea sta-
tutului de unitate aduce 0 data cu ea mari dezvoltari noi. In-
tegrarea inseamna responsabilitate, ~iinsotita a~a cum este de
con~tientizare, ~i de pastrarea amintirilor, ~i de punerea in re-
latiea trecutului, prezentului ~i viitorului, aproape ca repre-
zinta inceputul psihologiei umane. Descrierea mea a pozitiei
depresive in dezvoltarea emotionala preia tema din acest
punct. Din nefericire, se pot intampla multe lucruri supara-
toare in dezvoltarea emotionala a unui bebelu~, anterior atin-
gerii acestui statut de unitate, ~i pentru multi bebelu~i adeva-
ratele sarcini umane alea~a-numitei "pozitii depresive" nu
sunt atinse niciodata.
Daca (intr-unul din cazuri) accentul este pus pe integrarea
prin buna fngrijire a copilului, personalitatea poate fi bine fun-
damentata. Daca accentul este pus pe integrarea prin irnpuls
(>iexperienfii pulsionalii ~i prin furia care mentine relatia cu do-
rinta, atunci este probabil ca personalitatea sa fie interesanta,
chiar captivanta in calitate. La indivizii sanato~i, exista destul
din ambele, iar combinatia celor doua inseamna stabilitate.
Atunci cand nu este destul din nici unul, integrarea nu este
niciodata bine stabilita sau este stabilita intr-un mod rigid, su-
1 Mary Crosse: Birmingham. [Un pionier in neonatologie.]
149
Opere 3. Natura umana
praaccentuata ~i puternic aparata ~i nepermitand nici 0 nein-
tegrare relaxanta, odihnitoare.
Exista un al treilea mod de dezvoltare, caz in care integra-
rea apare timpuriu, iar accentul este pus pe 0 reacfie excesiva
la ingerinfe din surse externe. Acesta este rezultatul e~ecului
ingrijirii ~i va fi discutat intr-o sectiune ulterioara. In acest caz,
integrarea este platita cu un anume pret, de vreme ce ingerin-
tele sunt a~teptate ~i chiar continua sa fie necesare, ~i prin
aceasta nu neobi~nuita stare de lucruri se stabile~te 0 baza
foarte timpurie pentru odispozitie paranoida (nu mo~tenita).
Pe masura ce copilul se dezvolta, trebuie folosit mai degra-
ba cuvantul "dezintegrare" deeM "neintegrare", pentru a de-
scrie pierderea integrarii. Dezintegrarea este un proces defen-
siv activ ~i este 0 aparare impotriva neintegrarii in masura in
care este ~iimpotriva integrarii. Dezintegrarea se inscrie pe li-
nia de sciziune stabilita de organizarea lumii interioare ~i de
controlul fortelor ~i obiectelor interne. In travaliul clinic, intal-
nim dezintegrarea in diverse grade ~itipuri, bine organizata
chiar ~iin decompensarea psihotica severa. Neintegrarea 0 in-
talnim doar in cadrul relaxarii oamenilor sanato~i ~i in regre-
sia profunda care poate fi obtinuta intr-o psihoterapie in care
organizarea apararilor este preluata de la pacient de catre psi-
hoterapeut ~ieste teprezentata de conditiile emotionale ~i fi-
zice inalt specializate ale situatiei analitice.
Mai degraba in acest caz, in situatia terapeutica inalt spe-
cializata, decat prin observarea directa a bebelu~ilor, poate fi
studiata starea de lucruri care este normala la debutul teore-
tic al prunciei.
Poate fi facuta 0 observatie interesanta despre rezultatele
realitatii propriu-zise a integrarii. Integrarea aduce 0 data cu
ea a~teptarea unui atac. Acest lucru pare sa fie mai adevarat
daca individul atinge integrarea mai tarziu ~i mai putin ade-
varat in cazul integrarilor originareale bebelu~ului normal.
Unificarea elementelor sinelui cu stabilirea unei lumi exterioa-
re produce in acel moment 0 stare de lucruri care ar putea fi
etichetata ca paranoida. In asemenea momente, ingrijirea ma-
mei este importanta prin aceea ca intervine intre individul in-
150 D.W. Winnicott

tegrat ~i lumea exterioara repudiata. Realizarile integrarii la 0

data mai tarzie, adica nu m cursul obi~nuit al dezvoltarii foar- Capitolu13
te timpurii, sunt pasibile sa fie urmate de un atac ca aparare,
iar acest atac ca aparare poate foarte u~or fi confundat cu un
impuls pulsional. Indivizii se pot dezvolta cu acest model al Instalarea psihicului in corp
atacului ca aparare inlocuind impulsul pulsional pur care
apartine starii de lucruri ce urmeaza integrarii. In cadrul psi-
hoterapiei, unde momentele de integrare pot fi extrem de im-
portante la un copil mai mare sau chiar la un adult, psihote-
rapeutul trebuie sa posede 0 mtelegere clara a travaliului in-
tegrarii, ~im pradica. se poate ca doar pentru 0 perioada scurta
de timp sa existe 0 nevoie speciala ca terapeutul sa se afle m-
tre lumea exterioara repudiata ~i individul nou integrat. Daca.
terapeutul este capabil sa actioneze aici, m acest moment, m
acela~i fel m care mama este capabila sa actioneze la mceput,
In mgrijirea bebelu~ului ei normal, atunci modelul paranoid
EXPERIENTA
CORPORALA
I
#'''~at de u~or este sa consideri de la
sine mteleasa stabilirea psihicu-
~,,,Jlui m corp ~i sa uiti ca.~i acest lu-
cru este de fapt 0 realizare. Este 0 realizare care nu seamana
nu mai trebuie sa devina organizat, iar individul are posibili-
deloc cu celelalte. De asemenea, m cazul unor copH, acest pro-
tatea de a dezvolta un impuls pulsional adevarat, adica un im-
ces este exagerat ~i fortat de parinti care se mandresc foarte
puIs care are un fundament biologic ~inu este ca atacul ca apa-
mult cu gimnastica infantila. Chiar ~i aceia care par sa traias-
rare, care este non-inerent ~i are 0 anxietate la baza..
cd m corp pot dezvolta idee a cd ar exista putin ~i in afara pie-
Acest pund are importal1ta pradica. din pund de vedere
Iii, iar cuvantul "ectoplasma" pare a se aplica acelei parti a si-
clinic, atunci cand devine important de vazut mtr-un caz par-
nelui care nu este continuta m corp. Prin contrast, m isterie,
ticular ca.un model paranoid, prin care mteleg tendinta de atac
poate exista 0 stare m care pielea sa nu fie inclusa m persona-
ca aparare, de~i patologic, poseda un element pozitiv in el,
care este atingerea integrarii momentane. litate ~i chiar sa devina lipsita de sange ~i de semnificatie pen-
tru pacient.
Aceste lucruri mi se par foarte apropiate de teoria expri-
mata de Lydia Jackson.! Pielea este m mod universal ~i evident importanta m pro-
cesul de localizare a psihicului exact mauntrul ~i mtre limite-
Ie corpului. Gestionarea pielii m mgrijirea bebelu~ului este un
factor important in promovarea unei existente sanatoase in
corp, m acela~i fel in care (con)tinerea promoveaza integrarea.
In timp ce folosirea proceselor intelectuale indeparteaza de
atingerea unei coexistente psyche-soma, experienta functiilor
~i a senzatiilor dermice ~i a erotismului muscular ajuta in di-
rectia acestei atingeri. Se poate spune despre toate fiintele
umane ca.,uneori, cand frustrarile pulsionale duc la un senti-
1 Lydia Jackson: (1945) Aggression and Its Interpretation. ment de disperare sau futilitate, fixarea psihicului m corp de-
152 D.W. Winnicott
vine mai laxa ~i trebuie suportata 0 perioada de nerelationa-
re psyche-soma. Acest proces poate fi exagerat m orice grad m
cadrul sanatatii imperfecte. Ideea de fantome, de spirite fara
tmp deriva din aceasta lipsa a unei ancorari esentiale a psihi-
cului m corp, iar valoarea pove~tilor cu fantome consta in fap-
tul ca atrag atentia asupra precaritatii co-existentei psy-
che-soma.
Aceasta teorie poate fi direct aplicata nu numai in studiul
~i gestionarea clinica a tulburarilor dermatologice, ci ~i m m-
telegerea unei mari proportii din tulburarile psihosomatice ge-
nerale. Tulburarile psihosomatice sunt determinate de multe
cauze, dar cea care este de obicei omisa este probabil cea mai
importanta. Se mtalnesc frecvent discutii asupra psihologiei
tulburarilor psihosomatice m care nu se mentioneaza deloc
valoarea pozitiva pentru pacient a ancorarii unui anumit as-
pect al psihicului mtr-o anumita parte a corpului. La baza tul-
burarilor psihosomatice exista 0 anxietate psihotica, de~i m
multe cazuri, la niveluri mai superficiale, se poate demonstra
m mod clar ca exista factori ipohondriaci sau nevrotici.
Nu exista 0 identitate inerenta intre corp ~ipsihic. A~a cum
vedem lucrurile nai, ca observatori, corpul este fundamental
pentru psihic, care depinde de functionarea cerebrala ~i care
apare ca organizare a elaborarii imaginare a functionarii cor-
porale. Din punctul de vedere al individului aflat indezvol-
tare totu~i, sinele ~i corpul nu sunt inerent suprapuse, unul
peste celalalt, ~i cu toate acestea este necesar pentru 0 dezvol-
tare sanatoasa ca 0 asemenea suprapunere sa devina realita-
te, astfelmcat individul sa poata deveni capabil sa-~i permita
sa se identifice cu ceea ce, strict vorbind, nu este sinele. Psihi-
cuI ajunge treptat la 0 mtelegere cu corpul, astfelmcat, la in-
divizii sanato~i, se ajunge m cele din urma la 0 stare de lucruri
m care limitele corpului sunt m acela~i timp ~i limitele psihi-
cului. Cercul pe care un copil de trei ani il deseneaza ~i il nu-
me~te "rata" reprezinta atat persoana ratei, cat ~i corpul ratei.
Acest lucru este 0 realizare care este insotita de capacitatea de
a folosi persoana I. Dupa cum este bine cunoscut, exista multi
care nu ajung atat de departe sau care pierd ce au dobandit.
Opere 3. Natura umana 153
Multe dintre lucrurile care s-au scris despre integrare se
aplica ~i instalarii psihicului m corp. Experientele lini~tite ~i
experientele excitate contribuie fiecare m modul propriu. Cele
doua directii din care se poate na~te aceasta instalare sunt cea
personala ~i cea a mediului; experienta personala a impulsu-
rilor, senzatiilor la nivelul pielii, erotismului muscular ~i a pul-
siunilor implicand excitarea mtregii persoane ~i, de asemenea,
chestiunile de gestionare corporala ~i mtampinarea cererilor
pulsionale mtr-un asemenea mod mcat gratificarea sa devina
posibila. Un accent special poate fi pus aici pe exercitiul fizic,
mai ales cel care apare spontan. In prezent este acceptat, in do-
meniul ingrijirii copilului, ca este important sa se permita
placerea pe care micutii bebelu~i 0 au m a sta goi ~i a da din
picioru~e. Efectul infa~arii s-a demonstrat ca afecteaza dezvol-
tarea personalitatii.1
Ratarea experientei pulsionale poate sa duca mai ales la 0
slabire sau pierdere a legaturii psihic-corp. Relatia revine in
timp totu~i, in cazul in care gestionarea lini~tita (neexcitata)
este bine fundamentata.
In cadrul psihiatriei adultilor, termenul "depersonaliza-
re" este folosit pentru a descrie pierderea relatiei dintre psy-
che ~i soma. Acest termen poate fi folosit pentru a descrie 0
stare clinic a frecventa la copiii normali, 0 stare care este in
mod obi~nuit numita "criza biliara", de~i varsaturile nu sunt
intotdeauna prezente; copilul este, pentru 0 perioada de
timp, £lasc ~i alb ca varul, ~i nu este disponibil pentru nici un
fel de contact - ~i totu~i, in cateva minute sau ore, el i~i re-
vine ~i este perfect normal, cu tonus muscular normal ~ipie-
Ie calda.
PARANOIA SI Uneori este instructiv sa compari doua ex-
NAIVITATEA2 treme. In cad~ul dezvoltarii normale, inte-
grarea ~i instalarea psihicului in corp de-
1 G. Gorer "i J. Rickman (1949): [The People of Great Russia: a psychological
study].
2 "Naivete" in original. (N. t.)
154 D.W. Winnicott
pind aHUde factorii personali ai experientelor functionale trai-
te, dU \,i de ingrijirea furnizata de mediu. Totu\,i uneori ac-
centul este pus pe factori, iar alteori, pe ingrijire.
In primul tip extrem de dezvoltare, bebelu\,ul individual
este implicat intr-o a\'teptare a persecutiei. Unificarea sinelui
constituie un act de ostilitate impotriva ne-MINE-Iui, iar rein-
toarcerea la odihna nu este 0 reintoarcere intr-un loc odihni-
tor, deoarece locul a fost tulburat \,i a devenit periculos. Aici
se aHa deci 0 sur sa foarte timpurie de dispozitie paranoida,
foarte timpurie, dar nu mo\,tenita sau cu adevarat constitutio-
nala.
In cel de-al doilea tip extrem de dezvoltare, ingrijirea fur-
nizata de mediu este cauza principala a unificarii sinelui; chiar
se poate spune ca sinele a fost unificat. Aici exista 0 relativa
absenta a unei persecutii a\'teptate, dar in schimb exista un
fundament pentru naivitate, pentru 0 incapacitate de a se a\,-
tepta la persecutie \,i pentru 0 dependenta irevocabila de 0
buna furnizare a mediului.
In cazurile normale, care se afla intre cele doua extreme,
exista 0 a\'teptare la persecutie, dar \,i experienta unei ingrijiri
ca protectie in fata persecutiei.
sine integrat
Tngrijire
Plecfind de la aceasta baza, individul poate deveni treptat
capabil sa substituie autoingrijirea ingrijirii \,i poate deci do-
bfuldi un grad de independenta care nu este posibil nici ill ex-
trema naiva, nici ill cea paranoida.
Capitolul4
SUirile cele mai timpurii
DIAGRAMA
ARANJAMENTULUI ~~~ e poate
'mai examina
timpuriu un stadiu indivi-
al dezvoltarii inca \,i
MEDIU-INDIVID ~'''~ duale, folosind iar 0 noua metoda
de prezentare. Putem folosi 0 diagrama.
Acum mediul detine eel mai important
rol \,i nu poate fi Iasat deoparte nici in teorie, nici in practi-
ca.
Grice va fi spus acum va trebui sa fie aplicabil bebelu\,u-
lui aHH inaintea na\,terii la termen, dH \,i dupa na\'tere. Nu
este necesar sa decidem varsta exaeta la care fatuI devine 0
persoana ce poate fi studiata din punet de vedere psiholo-
gic, dar se poate spune cu relativa certitudine ca, in timp ce
un copil postmatur da semne ca a stat prea mult in uter, un
copil prematur da semne ca are 0 capacitate redusa de a
avea experiente ca fiinta umana. Fara indoiala, momentul
potrivit din punct de vedere psihologic pentru na\'terea unui
bebelu\, este mai mult sau mai putin acela\,i cu cel potrivit
din punet de vedere somatic, \,i anume dupa noua luni de
existenta intrauterina.
Efeetul procesului na\,terii va fi studiat in capitolul ur-
mator, dar acum este necesar sa incercam sa gasim un lim-
baj aplicabil fatului aflat aproape de~termen, astfelincat
atunci cand vom examina efeetul traumei na\,terii asupra in-
dividului, sa avem un punet de pornire, un mod de a privi
 D.W.Winnicott Opere 3. Natura umana 157

fatuI uman care sa aiba sens ~i care sa nu fie 0 construcpe Aceasta reprezinta izolarea abso-
imaginara din partea psihologului. Singura intrebare este: luta a individului ca parte a unita-
la ce varsta incepe 0 fiinta umana sa aiba experiente? Tre- 1. tii originare a aranjamentului me-
buie sa luam in calcul existenta unei capacitati a copilului diu-individ.
dinainte de na~tere de a retine amintiri corporale, de vreme
ce exista un numar de dovezi ca, incepand dinainte de na~-
tere, nimic din ceea ce experimenteaza 0 fiinta umana nu se
pierde. Este bine cunoscut ca bebelu~ii au anumite mi~cari Se na~te intrebarea: cum se va realiza contactul? Va fi ca
in uter care la inceput sunt destul de asemanatoare cu mi~- parte a procesului de viata al individului sau ca parte a agita-
carile de inot ale pe~telui. Activitatile foarte importante ale pei mediului?
bebelu~ilor Ie sunt bine cunoscute mamelor care sunt aten-
te la mi~carile in uter din luna a ~asea; probabil senzatiile Haidep sa presupunem ca adapta-
debuteaza de asemenea la un moment dat; in orice caz, este rea activa este aproape perfecta.
Atunci rezultatul este dupa cum
posibil ~ichiar probabil sa fie prezenta 0 organizare centra-
2. se vede in diagrama 2. Propriile
la care in mod obi~nuit poate observa aceste experiente.
mi~cari ale individului (poate 0
Vreau sa postulez un mod de a fi care este 0 realitate pen- mi~care fizica propriu-zisa a spa-
tru copilul obi~nuit atat inainte de na~tere, cat ~idupa. Acest telui sau a piciorului in uter) des-
mod de a fi ii apartine bebelu~ului, ~i nu observatorului. copera mediul. Acest lucru, repe-
Continuitatea fiintari inseamna sanatate. Daca se adopta ana- tat, devine un model de relape.
logia cu 0 bula, se poate spune ca, daca presiunea exterioa-
ra este adaptata celei interioare, atunci bula are 0 continuita- Intr-un caz mai putin fericit, modelul de relatie se bazeaza
te a existentei, iar daca ar fi un bebelu~ uman, acest lucru s-ar
pe 0 mi~care din partea mediului, dupa cum se vede in dia-
numi "fiintare". Daca, pe de alta parte, presiunea exterioara grama 3. Aceasta mi~care merita denumirea de "ingerinta".
bulei este mai mare sau mai mica decat presiunea interioa- Individul reactioneaza la ingerin-
ra, atunci bula este angajata intr-o reactie la ingerinta. Se mo- ta, care este imprevizibila, de vre-
difica ca reactie la schimbarea din mediu, nu in urma unei me ce nu are nimic de-a face cu
experiente impulsive personale. In termenii organismului procesul de viata al individului.
uman, acest lucru inseamna ca exista 0 intrerupere a fiinta- 3.
Acest lucru, repetat, de asemenea
rii, iar locul fiintari este luat de reactia la ingerinta. Atunci devine un model de relatie, iar re-
cand ingerinta se termina, reactia la ea nu mai este actuala ~i zultatul este foarte diferit de eel
exista 0 reintoarcere la fiintare. Aceasta mi se pare 0 descrie- din cazul primului model. In timp
re care nu numai ca poate sa ne duca inapoi la viata intrau- ce, in primul caz, totalul experientelor este perceput ca parte
terina fara a solicita vreun efort de imaginape, dar poate ~i din viata ~ireal, in eel de-al doilea caz, reactia la ingerinta in-
sa fie aplicata in mod util ca 0 simplificare extrema a feno- departeaza de sentimentul unei trairi reale, care este redoban-
menelor foarte complexe apartinand vieW de la orice varsta dit doar prin reintoarcerea la izolarea in lini~te (diagrama 4).
ulterioara.
 D.W. Winnicott
4.
Prin intermediul acestei reprezentari diagramatice simple,
se poate arata ca influentele mediului pot mcepe de la 0 var-
sta foarte timpurie sa determine daca 0 persoana va mcerca sa
experiementeze sau se va retrage din lume cand va avea ne-
voie de 0 reasigurare ca viata merita traita. Este posibil ca ri-
giditatea ?i inadaptabilitatea unei marne (datorate anxietatii
sau starii depresive) sa se manifeste m acest mod pentru be-
belu? mainte de momentul na?terii.
Discutand din punctul de vedere al acestui postulat al fi-
intarii, continuitatii fiintarii ?i mtreruperii acestei continuitati
prin reactii la ingerinte, cu remtoarcere la fiintare, putem face
mca 0 afirmatie: ca, mcepand cu ceva timp mainte de na?tere,
bebelu?ul uman se obi?nuie?te cu mtreruperile continuitatii ?i
incepe sa devina capabil sa Ie tolereze, cu conditia sa nu fie
prea severe sau prea prelungite. In termeni fizici, acest lucru
inseamna ca bebelu?ul nu numai ca a avut experiente de
modificare a presiunii sau a temperaturii sau a altor fenome-
ne simple din mediu, ci le-a ?i apreciat ?i a mceput sa organi-
zeze 0 modalitate de a se descurca cu ele. Din punctul de ve-
dere al observatorului, mediul este la fel de important ?i atunci
cand exista 0 simpla continuitate a fiintarii, ?i atunci cand pro-
voaca 0 ingerinta, iar continuitatea este mtrerupta de 0 reac-
tie; pentru bebelu? totu?i, nu exista nici un motiv pentru con-
?tientizarea mediului mdeajuns de bun. Mediulmdeajuns de
bun este absolut esential, trebuie sa ne reamintim, pentru dez-
voltarea naturala a fiintei umane care se treze?te la viata.
Incercarile de a studia psihologia stadiilor foarte timpurii
ale dezvoltarii umane au fost viciate ?i de obicei facute inuti-
le din cauza e?ecului psihologului de a mentiona mediulm-
deajuns de bun, pe care bebelu?ul in mod inerent nu-l con-
Opere 3. Natura umana 159
?tientizeaza, dar fara de care nu s-ar putea dezvolta. Uneori
acest considerent poate fi aplicat practic chiar ?i mtr-un trata-
ment psihanalitic obi?nuit. Ca exemplu, a? mentiona cazul
unui pacient care, intr-un anumit moment in analiza sa, a
spus, m timp ce statea mtins pe canapea cu fata m sus:
"Adineauri eram ghemuit undeva aici, m fata mea, ?i
ma tot rasuceam mjurul meu."
Imediat am plasat un mediu m jurul bebelu?ului ghe-
muit, spunandu-i pacientului: "Atunci rand imi spui asta,
fad aluzie ?i la ceva de care nu aveai cum sa ?tii, adica la
existenta a ceea ce eu a? numi un mediu." (Ma refeream,
binemteles, atat la conditiile fizice din uter, cat ?i la mediul
psihologic.) Pacientul a spus: "Inte1eg ce vrei sa spui, cum
ar fi uleiulm care se mvart rotHe." (Analogie cu 0 cutie de
viteze sau cu un sistem de roti dintate.)
Ca rezultat al faptului ca am ?tiut ce sa fac cu acest mo-
ment de retragere, aceasta experienta s-a transformat m-
tr-un moment regresiv foarte important m cadrul analizei
?i a dus la mari schimbari, inclusiv m ceea ce prive?te ca-
pacitatea pacientului de a trata realitatea extema mtr-o ma-
nieranoua.
In toate tipurile de mgrijire a copilului ?i gestionare infan-
tila, ca ?i m mgrijirea bolnavilor fizic ?i psihic, aceasta simpla
diagrama a unui me diu care contine individul este importan-
ta pentru persoana care reprezinta mediul.
Principiul esential este ca, prin adaptarea activa la necesi-
tatile simple (pulsiunile mca nu ?i-au preluat pozitia centra-
la), individul poate FI ?i nu are nevoie sa ?tie de mediu. De
asemenea, e?ecurile adaptarii declan?eaza mtreruperea conti-
nuitatii fiintarii, reactia la ingerinta mediului ?i 0 stare de lu-
cruti care nu poate fi productiva. Narcisismul primar, sau sta-
rea anterioara acceptarii realitatii unui mediu, este singura sta-
re din care mediul poate fi creal.
160 D.W. Winnicott

ACrillNEA Exista un considerent subsidiar important

GRAVITATIEI care afecteaza atat gestionarea bebelu~ilor,
cat ~i pe cea a bolnavilor gray psihotici
care au regresat fie din cauza bolii, fie m cursul tratamentului
datorat bolii. Ma refer la prima experienta a actiunii gravita-
tiei.
Trebuie sa postulam un stadiu, care apartine vietii intrau-
terine, ill care gravitatia nu a aparut mca; iubirea, sau mgriji-
rea, poate fi exprimata ~i apreciata doar ill termeni fizici, prin
adaptarea mediului care este aplicata din toate directiile. Una
dintre schimbarile declan~ate de na~terea copilului este aceea
ca bebelu~ul nou-nascut trebuie sa se adapteze la ceva foarte
nou, adica la experienta de a fi 'impins de jos ill sus, m loc de
aceea de a fi (con)tinut din toate partile. Bebelu~ul trece de la
a fi iubit din toate directiile la a fi iubit doar de jos m sus. Fap-
tul ca mamele recunosc acest lucru este ilustrat m felul m care
'i~i(con)tin bebelu~ii ~im felul m care 'iimfa~a uneori strans m
scutece; illcearca sa Ie ofere timp acestora pentru a se obi~nui
cu noul fenomen. Stangacia ill gestionarea acestei treceri de la
era pregravitationala la cea gravitationala fumizeaza un fun-
dament visului de a cadea la infinit sau de a fi ridicat la mal-
timi infinite. Din simptomatologia oamenilor adulti este evi-
dent ca, din punctul de vedere la bebelu~ului, trecerea de la 0
era la cealalta poate reprezenta trecerea de la a fi iubit la a fi
neglijat.
CapitolulS
o stare primara de fiin!are:
stadiile pre-primitive
1" a mceput exista neintegrare, nu exista nici 0 legatura
~ mtre trup ~i psihic ~i nici un spatiu pentru 0 realita-
"~,,,~te ne-MINE. Teoretic, aceasta este starea originara, ne-
structurata ~ineplanificata. In practica, acest lucru nu este ade-
varat, deorece bebelu~ul este mgrijit, adica iubit, ceea ce ill-
seamna iubit fizic. Adaptarea la necesitati este aproape com-
pleta.
Pe masura ce privim spre cele mai timpurii radacini ale
dezvoltarii emotionale, descoperim din ce ill ce mai multa de-
pendenta. In cel mai timpuriu stadiu, dependenta de mediu
este atat de completa, mcat nu merita sa ne gandim la noua fi-
inta umana individuala ca la 0 unitate. In acest stadiu, unita-
tea este aranjamentul mediu-individ (sau oricum am numi acest
lucru), unitate din care noul individ reprezinta doar 0 parte.
In acest stadiu foarte timpuriu, nu este logic sa discutam de-
spre un individ, ~i asta nu doar din cauza gradului de depen-
denta, ~inu doar din cauza ca noul individ nu are mca puterea
sa distinga un mediu, ci ~i din cauza ca mca nu exista un sine
individual care Sa discrimineze intre MINE ~i ne-MINE.
Atunci cand privim, vedem 0 mama ~i vedem un copil care
se dezvolta m uterul ei, sau care este tiImt ill bratele ei, sau
care se aHa m oricare alt fel m grija ei. Dar dad privim prin
ochii bebelu~ului, nu am atins mea un stadiu m care sa existe
162 D.W. Winnicott
un loc din care sa privim. Cu toate acestea, germenii dezvol-
tarii viitoare se afla acolo, iar continuitatea experientei fiinta-
rii este esentiala pentru sanatatea viitoare a bebelu~ului care
va fi un individ.
Care este starea indi"idului uman atunci cand fiintarea emer-
ge din nefiintare? Care este fundamentul naturii umane in ter-
menii dezvoltarii individuale? Care este starea fundamentala la
care fiecare individ, oricat ar fi de batran ~ioricate experiente ar
avea, poate sa se reintoarca pentru a 0 lua de la inceput?
o descriere a acestei stari trebuie sa imp lice un paradox.
La inceput exista 0 singuratate intrinseca. In acela~i timp,
aceasta singuratate nu poate exista dedit in conditii de maxi-
ma dependenta. Aici, la inceput, continuitatea fiintarii noului
individ se petrece in lipsa oricarei con~tientizari a mediului
sau a iubirii din mediu, acesta fiind numele pe care il dam (ill
acest stadiu) adaptarii active de 0 asemenea maniera ~iilltr-un
asemenea grad illeat continuitatea fiintarii sa nu fie tulburata
de reactia la ingerinte.
Cu exceptia inceputului, aceasta singuratate fundamenta-
la ~i inerenta nu mai este niciodata reprodusa exact. Cu toate
acestea, de-a lungul vietii unui individ, continua sa existe 0
singuratate fundamental inalterabila ~i inerenta, insotita de
absenta con~tientizarii conditiilor intrinseci acestei stari de sin-
guratate.
Dorinta de a ajunge la aceasta singuratate interfereaza cu
diverse anxietati ~i este ascunsa ill capacitatea unei persoane
sanatoase de a-~i ingriji singura partea sinelui destinata auto-
illgrijirii.
Starea anterioara celei de singuratate este una de lipsa de
viata, iar dorinta de a muri este adesea 0 dorinta deghizata de
a nu fi inca viu. Experienta "primei de~teptariU ii confera in-
dividului uman ideea ca exista 0 stare pa~nica de lipsa de via-
ta care poate fi atinsa in mod pa~nic printr-o regresie extrema.
Multe dintre lucrurile care sunt in mod obi~nuit spuse sau
simtite despre moarte au legatura cu aceasta prima stare de
dinaintea jiintarii, in care singuratatea este 0 realitate ~i cu mult
illainte ca dependenta sa fie illtalnita. Viata unui individ este
Opere 3. Natura umana
un intervalilltre aceste doua stari de lipsa de viata. Prima din-
tre aces tea, din care apare viata, nuanteaza ideile oamenilor
despre a doua moarte.
Freud vorbea despre starea anorganica din care emerge fie-
care individ ~i la care se reintoarce fiecare individ ~i, plecand
de la aceasta idee, ~i-a formulat opinia despre Pulsiunile de
Viata ~i de Moarte. Faptul ca Freud a prezentat aceasta reali-
tate evidenta ~i a lasat sa se illteleaga ca ill ea se ascunde un
adevar demonstreaza geniullui. Nici utilizarea imediata de
catre Freud a acestei realitati, nici dezvoltarea unei teorii de-
spre Pulsiunile de Viata ~i de Moarte pornind de la ea nu ma
conving, ~i ar fi mai fructuos daca cei care doresc sa dezvolte
munca lui Freud in acest domeniu ar ignora totul cu exceptia
ideii originare.
A~ vrea sa alatur doua formulari separate, punand ill lumi-
na un paradox; un observator poate percepe ca fiecare fiinta
umana individuala rezulta ca materie organica din materie
anorganica, iar la timpul potrivit se reintoarce la starea anor-
ganica. (Nici macar acest lucru nu este cu totul adevarat, de
vreme ce individul se dezvolta dintr-un ovul cu 0 preistorie al-
catuita din toate ovulele ancestrale fertilizate de la aparitia ori-
ginara a materiei organice din cea anorganica, in urma cu mi-
lioane de ani); ill acela~i timp, din punctul de vedere al indivi-
dului ~i al experientei individuale (care constituie psihologia),
aparitia nu s-a facut dintr-o stare anorganica, ci din singurata-
te; aceasta stare care se na~te inainte de dependenta poate fi re-
cunoscuta, dependenta fiind de necontestat; aceasta stare este
mult anterioara pulsiunilor, ~iinca ~imai illdepartata de capa-
citatea de vinovatie. Atunci ce poate fi mai natural deeat ca
aceasta stare,.a carei experienta s-a facut, sa fie revendicata in
explicarea mortii incognoscibile care urmeaza vietii?
Bebelu~ul (sau fatuI) nu are deloc capacitatea de a fi illgri-
jorat cu privire la moarte. Totu~i trebuie sa existe ill fiecare be-
belu~ capacitatea de a fi ingrijarat cu privire la singuratatea
pre-dependentei, de vreme ce aceasta a fast traita, iar aceasta
idee nu este tulburata de nesiguranta cu privire la momentul
ill care bebelu~ul uman incepe sa existe.
 D.W. Winnicott
Recunoa~terea acestei experiente umane inerente a singura-
tatii pre-dependente este de 0 importanta extraordinara. Dez-
voltarea ulterioara a lui Freud a teoriei despre Pulsiunile de Via-
ta ~i de Moarte introduce conceptul de moarte perceputa, dis-
tinctia perceputa dintre starile organica ~i anorganica, ~i chiar
ideea distructivitatii, ~im acela~i timp Freud omite sa se refere
la dependenta originara, mai mare tocmai pentru ca nu este mca
simtita, ~i la intelegerea ~i perceperea treptata a dependentei.
Pana la urma, teoria lui devine 0 falsa teorie a mortii ca sfar~it
al vietii ~i, de asemenea, 0 teorie a agresivitatii care este ~i ea
falsa deoarece evita doua surse extrem de importante ale agre-
siunii: cea care este inerenta impulsului de iubire primitiv (in
stadiul pre-mdurare, in afar a reactiei la frustrare) ~i cea care
apartine mtreruperii continuitatii fiintarii prin ingerinte care im-
pun reactii. Dezvoltarea teoriei psihanalitice in vederea cuprin-
derii acestor (~ipoate ~i altor) fenomene timpurii probabil a fa-
cut ca teoria freudiana despre Pulsiunile de Viata ~i de Moarte
sa fie redundanta, ~i mi se pare ca propria indoiala a lui Freud
cu privire la validitatea acestei teorii a devenit mai importanta
dedit teoria msa~i. Totu~i binemteles ca este posibil ca eu sa fi
inteles gre~it ce voia Freud sa spuna cu adevarat.
Daca poate fi gasita secventialitatea: singuratate, depen-
denta crescuta, impuls pulsionalintr-un stadiu anterior indu-
rarii, apoi ingrijorare ~i vinovatie, nu pare necesar sa introdu-
cern 0 "Pulsiune a Mortii". Daca, pe de alta parte, nu exista
nici un element agresiv in impulsul de iubire primitiv, ci doar
furie m urma frustrarii, ~i deci dad trecerea de la neindurare
la ingrijorare nu are importanta, atunci este necesar sa cautam
o teorie alternativa a agresiunii, iar atunci Pulsiunea Mortii
trebuie reexaminata.
Moartea, pentru un bebelu~ aflat la mceput, mseamna ceva
foarte bine definit, ~i anume pierderea fiintarii datorita reac-
tiei prelungite la ingerintele din mediu (e~ecul adaptarii inde-
ajuns de bune). Nu este nevoie sa trecem dincolo de asta ~i sa
fortam 0 teorie a cuno~tintei infantile timpurii a lipsei de via-
ta, care este absurda, de vreme ce ar presupune 0 dezvoltare
importanta care, prin ipoteza, mea nu a avut loco
Capitolu16
Haos
'~'Tu trebuie sa postulam 0 stare originara de haos. Ha-
~~
~~~~~osul este un concept care poarta m el ideea de ordi-
,~, ~ ne; ~inici mtunericul nu exista la mceput, de vreme
ce mtunericul implica lumina. La mceput, mainte ca fiecare in-
divid sa creeze lumea din nou, exista pur ~i simplu 0 stare de
fiintare ~i zorii unei con~tientizari a continuitatii fiintarii ~i a
continuitatii existentei in timp.
Haosul apare prima oara in istoria dezvoltarii emotionale
a individului ca urmare a intreruperilor reactive ale fiintarii,
mai ales atunci cand aceste intreruperi dureaza prea multo Ini-
tial, haosul este ruperea firului fiintarii, iar recuperarea se pro-
duce prin reexperimentarea continuitatii; dad tulburarea de-
pa~e~te un grad de toleranta stabilit prin experientele ante-
rioare de fiintare continua, atunci, dupa ni~te legi economice
primare 0 cantitate de haos va intra in constitutia individului.
Haosul capata mteles exact atunci cand incepe sa se dis-
cearna un fel de ordine. Reprezinta 0 alternativa la ordine ~i,
in momentul in care haosul insu~i poate fi perceput de indi-
vid, a de venit deja un fel de ordine, 0 stare care poate deveni
organizata ca aparare impotriva anxietatilor asociate cu or-
dinea.
Haosul capata noi intelesuri in relatie cu ordinea care se
nume~te "integrare". Neintegrarea - starea primara - nu
este haotiea. Dezintegrarea este haotica, reprezentand 0 alter-
166 D.W. Winnicott
nativa la ordine, ~i se poate spune ca este un tip rudimentar
de organizare defensiva, defensiva impotriva anxietatilor pe
care integrarea Ie aduce cu ea. Cu toate acestea, dezintegrarea
nu este 0 stare care sa poata continua de la sine, ~i in masura
in care trebuie mentinuta, dezvoltarea emotionala trebuie sus-
pendata. Fiecare forma de haos contribuie la haosul care apar-
tine stadiilor urmatoare, iar revenirea din haos intr-un stadiu
timpuriu furnizeaza 0 contributie pozitiva la revenirea ulte-
rioara din haos.
Fara indoiala ca exist a un grad de haos in mediu, care nu
poate duce dedit la 0 stare defensiva haotica in individ, cu un
rezultat greu de diferentiat clinic de defectul mintal care tine
de 0 deficienta a tesutului cerebral. Defectul rezulta in acest
caz dintr-o stagnare permanenta a dezvoltarii la 0 data foarte
timpurie.
Haosullumii interioare este un fenomen care apare mult
mai tarziu. In limbajul fenomenelor mai tarzii, haosullumii
interioare este 0 stare organizata care deriva din sadismul oral
~i apartine vietii pulsionale a fiintei umane care a atins statu-
tul de unitate ~i are un inauntru ~iun in afara. Anxietatea ipo-
hondriaca tine de acest haos dinauntru, iar depresia (una din-
tre formele ei) implica un control magic asupra tuturor feno-
menelor interne, pana la reconstructia ordinii intrinseci.
Haosul din lumea extern a care este elaborat de pacientul
depresiv reprezinta incercarea individului de a arata cum este
interiorullui. Ca aparare impotriva unei astfel de proceduri,
individul poate deveni obsedat de necesitatea de ordine exte-
rioara, ca in nevroza obsesionala; dar comportamentul obse-
sional permanent indica haosul interior, a~a incat ordinea ob-
sesionala nu poate vindeca, deoarece nu poate trata decat cu
reprezentarile externe sau negarile haosului intern.
Deci la inceput nu exista haos pentru ca nu exista ordine.
Aceasta stare poate fi numita "neintegrare". Haosul apare in
relatie cu integrarea ~i reintoarcerea la haos se nume~te "dez-
integrare" .
Urmatoarele stari defensive nu sunt haotice, dar sunt de
natura clivajului. Clivajul este 0 stare esentiala pentru toate fi-
Opere 3. Natura umana
intele umane, dar una care poate sa nu devina semnificativa,
daca gestionarea efectuata de mama face posibila amortizarea
iluziilor. In absenta unei adaptari active care sa fie indeajuns
de buna, clivajul devine semnificativ, cu urmatoarele rezulta-
te:
A. Radacina sinelui adevarat, cu spontaneitatea, relationa-
ta in mod omnipotent cu lumea subiectiva, incomuni-
cabila ~i
B. Sinele fals relationat pe baza compliantei (fara sponta-
neitate) cu ceea ce noi numim realitatea exterioara.
Treptat, pe masura ce dezvoltarea avanseaza, individul
poate cuprinde clivajul care exista in personalitate, ~i atunci
lipsa unitatii este numita "disociere".
Atingerea statutului de unitate ~i a pozitiei depresive face
posibila dramatizarea haosului, a clivajului ~i a disocierii din
lumea interioara personala, rezultatele complexe ale experien-
telor pulsionale personale fiind incorporate in aceste drama-
tizari.
Dupa ce individul a atins statutul de unitate, dezintegra-
rea este 0 desfacere organizata a integrarii, determinata ~i
mentinuta datorita anxietatii intolerabile din experimentarea
unitatii· Clivajul pana la dezintegrare are loc de-a lungullini-
ilor de sciziune din aranjamentullumii interioare sau allini-
ilor de sciziune din lumea exterioara perceputa.
Disocierea este un termen care descrie 0 stare a unei per-
sonalitati relativ bine dezvoltate, in care exista 0 lipsa destul
de exagerata de comunicare intre diverse elemente. De exem-
plu, poate exista 0 absenta a comunicarii intre starile de somn
~i de veghe prin reamintirea viselor. Exista 0 disociere norma-
la (in timp) intre viata unui copil de trei ani ~i viata aceluia~i
copil cand cre~te cu cativa ani. Disocierea se poate manifesta
ca 0 predispozitie la "evaziuni"l, la perioade de actiune ~i via-
ta care nu se inscriu in caracterul general al copilului ~ipe care
acesta nu ~i Ie reaminte~te dupa aceea.
1 In original "fugues". (N. t.)
168 D.W. Winnicott
Individul devine acum capabil sa piarda contactul cu or-
ganizarile vaste asociate cu nivelurile primitive de existenta
~i sa se bucure de 0 con~tiinta imbogatita ~i, de asemenea, tul-
burata de incon~tient. Anumite elemente din cadrul sinelui ra-
man inacceptabile pentru acesta ~i 0 forma speciala de incon-
~tient (eel refulat) se constituie acum ca trasatura.
Refularea este numele dat pierderii din con~tiinta unei per-
soane mai mult sau mai putin sanatoase a unor grupuri de
sentimente, amintiri ~i idei, cauza fiind durerea intolerabila
care apartine con~tiintei iubirii ~i urii coincidente ~i a fricii de
razbunare. Inhibitia pulsionala este strans legat de aceasta. In
privinta refularii aduce alinare psihanaliza clasica, permitan-
du-i pacientului sa devina con~tient de conflict ~i sa tolereze
anxietatea care apartine exprimarii pulsionale libere.
Daea dezvoltarea se desfa~oara bine, individul devine ca-
pabil sa m~ele, sa minta, sa faea compromisuri, sa accepte con-
flictul ca realitate ~i sa abandoneze ideile extreme de perfec-
tiune ~i de opus al perfectiunii, care fac existenta intolerabila.
Capacitate a de a face compromisuri nu este 0 caracteristiea a
celor nebuni.
Fiinta umana matura nu este nici atilt de draguta, nici atat
de uracioasa ca cea imatura. Apa din pahar contine noroi, dar
nu este noroi.
Capitolu17
, intelectuala
Functia
.~,. a mceput exista corpul, apoi un psihic care, la indivi-
~ zii sanato~i, devine treptat ancorat m corp; mai de-
J~,
... "Jvreme sau mai tarziu apare un al treilea fenomen,
care se nume~te "intelect" sau "minte".
Cea mai buna abordare a unui studiu allocului mintii m
natura umana este pornind de la baza simp lei existente a con-
tinuumului psyche-soma, m prezenta unui mediu care este m-
deajuns de bun.
La mceput, mediul trebuie sa se adapteze 100% la necesi-
tati, altfel starea de fiintare este mtrerupta de reactia la inge-
rinte. Totu~i, cur and, 0 adaptare totala devine inutila ~i 0 trep-
tata adaptare inadecvata la necesitati devine utila (fiind m ace-
la~i timp inevitabila). Intelectul a mceput sa explice ~i sa per-
mita ~i sa se a~tepte la 0 adaptare inadecvata (pana la un anu-
mit nivel) ~i, astfel, sa transforme un oarecare grad de adap-
tare inadecvata inapoi in adaptare totala. Experientele sunt ca-
talogate, clasificate ~i puse in legatura cu un factor temporal.
Cu mult inainte ca gandirea sa se constituie ca trasatura, gan-
direa necesitand probabil cuvinte, intelectul avea deja 0 func-
tie de indeplinit. Functia intelectuala variaza deci intr-un foar-
te mare grad de la bebelu~ la bebelu~, de vreme ce travaliul
care trebuie indeplinit de eatre minte 0epinde nu atat de fac-
torii inerenti ai fiintarii ~i ai cre~terii, cat de comportamentul
mediului sau al mamei care ingrije~te bebelu;;ul. 0 gestiona-
170 D.W. Winnicott
re haotica (mama nebuna) determina 0 confuzie intelectuala
~iun tip de defect mintal, dar 0 u~oara cre~tere a efortului da-
torata unei adaptari inadecvate initiale poate determina 0 su-
pradimensionare intelectuala ~i0 dezvoltare a mintii care poa-
te fi folosita mai Hhziu intr-un mod valoros, de~i aceasta sta-
re aduce cu ea un anume grad de instabilitate, de vreme ce, ca
fenomen, este mai degraba reactiva decat inerenta.
Intr-un caz extrem, 0 supradezvoltare intelectuala care re-
u~e~te sa contrabalanseze adaptarea inadecvata la necesitati
devine ea insa~i atat de importanta in economia copilului, in-
cat mintea devine bona care actioneaza ca mama-surogat ~iin-
grije~te copilulin sinele acestuia. Intr-un astfel de caz, mintea
are 0 falsa functie ~i 0 viata proprie ~i ajunge sa domine con-
tinuumul psyche-soma, in loc sa reprezinte 0 functie speciala a
acestuia. Rezultatul ii poate multumi pe profesorii ~i parintii
care apreciaza inteligenta. Cu toate acestea, psihiatrii cunosc
~i pericolele, ~i sentimentul de irealitate al tuturor lucrurilor,
pentru un individ care s-a dezvoltat intr-un asHel de mod.
Aceasta abordare a studiului folosirii mintii trebuie efectuata
impreuna cu studiul capacitatii intelectuale care depinde de
calitatea creierului, calitate ce este in mare parte 0 chestiune
de ereditate. Testele de inteligenta de rutina care au fost pro-
iectate cu atentie ~i ingeniozitate in ultimii ani intentioneaza
sa examineze aceasta din urma calitate a intelectului. Totu~i
aceste teste nu ofera nici un fundament pentru evaluarea per-
sonalWitii sau a cre~terii emotionale personale.
Capitolu18
Retragere ~i regresie
.,'~
.~,. n stadiile finale ale unei psihoterapii in care a existat 0
~ regresie localizata in situatia analitica, ~i dezvoltata ~i
,~" mentinuta in cadrul profesional al tratamentului, devi-
ne evident ca exista 0 relatie stransa intre aceasta regresie ~i
retragerea obi~nuita. Retragerea este un fenomen frecvent ~i,
daca conditiile nu sunt favorabile, atunci retragerea este orga-
nizata intr-un mod ostil ~i se poate aplica expresia "a fi moro-
canos".
Este util sa judecam retragerea ca 0 stare in care persoana
in cauza (copil sau adult) (con)tine 0 parte regresata a sinelui
~i 0 ingrije~te, sacrificand relatiile externe.
Daca, in momentul unei retrageri din cadrul unei psihote-
rapii, unde exista posibilitatea observarii ~i gestionarii pline
de tact, terapeutul intervine rapid ~i (con)tine copilul, atunci
pacientul ii transfera terapeutului ingrijirea ~i devine treptat
acel copil.
Retragerea este 0 procedura protectoare ~i este utila, dar
reintoarcerea din retragere nu aduce nici 0 alinare ~i chiar exis-
hi complicatii inerente acestui proces. Totu~i regresia are 0 ca-
litate tamaduitoare, de vreme ce prin ea pot fi corectate expe-
riente timpurii ~i exista 0 odihna reaHi in experienta ~i recu-
noa~terea dependentei. Reintoarcerea din regresie depinde de
o reca~tigare a independentei, iar daca acest lucru este bine
gestionat de catre terapeut, rezultatul este ca pacientul se va
170 D.W. Winnicott

re haotica (mama nebuna) determina 0 confuzie intelectuala

~i un tip de defect mintal, dar 0 u~oara cre~tere a efortului da-
torata unei adaptari inadecvate initiale poate determina 0 su-
pradimensionare intelectuala ~i 0 dezvoltare a mintii care poa-
te fi folositi'l mai tarziu intr-un mod valoros, de~i aceasta sta-
re aduce cu ea un anume grad de instabilitate, de vreme ce, ca
fenomen, este mai degraba reactiva decat inerenta.
Intr-un caz extrem, 0 supradezvoltare intelectuala care re-
u~e~te sa contrabalanseze adaptarea inadecvata la necesitati
devine ea insa~i atat de importanta in economia copilului, in-
cat mintea devine bona care actioneaza ca mama-surogat ~iin-
grije~te copilul in sinele acestuia. Intr-un astfel de caz, mintea
are 0 falsa functie ~i 0 viata proprie ~i ajunge sa domine con-
tinuumul psyche-soma, in loc sa reprezinte 0 functie speciala a
acestuia. Rezultatulii poate multumi pe profesorii ~i parintii
care apreciaza inteligenta. Cu toate acestea, psihiatrii cunosc
~i pericolele, ~i sentimentul de irealitate al tuturor lucrurilor,
pentru un individ care s-a dezvoltat intr-un asHel de mod.
Aceasta abordare a studiului folosirii mintii trebuie efectuata
impreuna cu studiul capacitatii intelectuale care depinde de
calitatea creierului, calitate ce este in mare parte 0 chestiune
de ereditate. Testele de inteligenta de rutina care au fost pro-
iectate cu atentie ~i ingeniozitate in ultimii ani intentioneaza
sa examineze aceasta din urma cali tate a intelectului. Totu~i
aceste teste nu ofera nici un fundament pentru evaluarea per-
sonalitatii sau a cre~terii emotionale personale.
Capitolul8
Retragere ~i regresie
.,,~
.~,. n stadiile finale ale unei psihoterapii in care a existat 0
~ regresie localizata in situatia analitica, ~i dezvoltata ~i
,~, mentinuta in cadrul profesional al tratamentului, devi-
ne evident ca exista 0 relatie stransa intre aceasta regresie ~i
retragerea obi~nuita. Retragerea este un fenomen frecvent ~i,
daca conditiile nu sunt favorabile, atunci retragerea este orga-
nizata intr-un mod ostil ~i se poate aplica expresia "a fi moro-
canos".
Este util sa judecam retragerea ca 0 stare in care persoana
in cauza (copil sau adult) (con)}ine 0 parte regresata a sinelui
~i 0 ingrije~te, sacrificand relatiile externe.
Daca, in momentul unei retrageri din cadrul unei psihote-
rapii, unde exista posibilitatea observarii ~i gestionarii pline
de tact, terapeutul intervine rapid ~i (con)tine copilul, atunci
pacientulii transfera terapeutului ingrijirea ~i devine treptat
acel copil.
Retragerea este 0 procedura protectoare ~i este utila, dar
remtoarcerea din retragere nu aduce nici 0 alinare ~i chiar exis-
ta complicatii inerente acestui proces. Totu~i regresia are 0 ca-
litate tamaduitoare, de vreme ce prin ea pot fi corectate expe-
riente timpurii ~i exista 0 odihna reala in experienta ~i recu-
noa~terea dependentei. Reintoarcerea din regresie depinde de
o reca~tigare a independentei, iar daca acest lucru este bine
gestionat de catre terapeut, rezultatul este ca pacientul se va
172 D.W. Winnicott
aHa intr-o stare mai buna decat inainte de episod. Toate aces-
tea depind, bineinteles, atat de existenta unei capacitati de a
avea incredere, cat ~i de capacitatea terapeutului de a justifi-
ca aceasta incredere, ~i poate exista 0 lunga faza preliminara
a tratamentului consacrata construirii increderii.
In regresia dintr-o psihoterapie, pacientul (de orice varsta)
trebuie sa poata ajunge in cele din urma la 0 absenta a con-
~tientizarii ingrijirii furnizate de mediu ~i dependentei, ceea
ce va insemna ca terapeutul furnizeaza 0 adaptare la necesi-
tati indeajuns de buna. Aceasta este starea de narcisism pri-
mar, care trebuie atinsa in anumite momente ale tratamentu-
lui. In caliitoria de reintoarcere, pacientul are nevoie ca tera-
peutul sa joace doua roluri - cel mai rau imaginabil, in toate
privintele, ~i cel mai bun - sau 0 figura materna idealizata
angajata intr-o ingrjire perfecta a copilului. Recunoa~terea
treptata a identitatii atat a terapeutului idealizat, cat ~i a celui
foarte rau merge mana in mana cu acceptarea gradata din par-
tea pacientului a binelui ~i raului din cadrul sinelui, a dispe-
rarii ~i a sperantei, a irealului ~i a realului ~ichiar a tuturor ex-
tremelor contrastante. La sfar~it, daca totul merge bine, va
exista 0 persoana care va fi umana ~i imperfecta, aHata intr-o
relatie cu un terapeut care este imperfect in sensul de a nu fi
dispus sa actioneze perfect dincolo de un anumit grad ~i de 0
anumita perioada de timp.
Acelea~i lucruri se intalnesc ~i in ingrijirea obi~nuita a co-
pilului, 'dar sunt mai greu de studiat prin observarea directa
a mamei ~i bebelu~ului, decat prin studiul relatiei terapeuti-
ceo
Capitolul9
Experienla na,teri i
:[~~ e poate despre
'exacte afirmaefectul
cu certitudine
procesuluica na~terii
nu existaasupra
cuno~tinte
bebe-
~""~ lu~ului care se na~te. Este dificil chiar ~i de dovedit ca
exista vreun efect. Multi ar argumenta ca nu poate exista vreun
efect, de vreme ce bebelu~ul inca nu exista ca fiinta umana, pen-
tru a fi afectat. Punctul de vedere pe care 11propun aici este di,
la termen, exista deja 0 fiinta umana in uter, una care poate avea
experiente ~i acumula amintiri corporale ~i chiar organiza ma-
suri defensive pentru a face fata traumelor (ca de exemplu in-
treruperea continuitatii fiintarii datorita reactiei la ingerintele
mediului, in masura in care mediul e~ueaza in adaptare).
Conform acestui punct de vedere, fetii la termen trec prin
procesul na~terii fiecare cu 0 capacitate sau lipsa de capacitate
individuala de a face fata marii treceri de la a fi nenascut la a fi
nascut. In acest context, trebuie reamintit ca exista 0 variabili-
tate extrema a gradului in care evenimentul na~terii este trau-
matic pentru bebelu~, presupunandu-se ca bebelu~ul exista ca
fiinta care poate fi luata in considerare.
Cred ca trebuie sa postuliim existenta unei na~teri normale,
adica existenta unei treceri de la starea de a fi nenascut la cea
de a fi nascut care sa nu fie traumatica.
Intrebarea este: ce insearnna acest lucru
h in termenii psiholo-
giei bebelu~ului? Na~terea normala implica trei mari trasaturi:
in primul rand, faptul ca bebelu~ul traie~te 0 intrerupere fla-
174 O.w. Winnicott
granta a continuitatii fiintarii (datorita ingerintelor schimbarii
presiunii etc.), dar a devenit deja capabil intr-o oarecare masu-
ra sa umple golurile din continuitatea fiintarii, asociate cu reac-
pa la ingerinte; in al doilea rand, faptul ca bebelu~;ul a adunat
amintiri ale senzapilor ~i impulsurilor care reprezinta fenome-
ne ale sinelui, de vreme ce apartin perioadelor in care fiintarea,
mai degraba dedit reactia, era la ordinea zilei. A treia trasatura
este reprezentata de faptul ca mecanismul procesului na~terii
nu este prea anormal, adica na~terea nu este nici precipitata,
nici intElrziata. Pornind de la aceste presupuneri, putem conce-
pe 0 na~tere 1Jl care, din punctul de vedere al bebelu~ului, tre-
cerea de la starea nenascuta la cea nascuta este declan~ata de ca-
tre bebelup, care este pregatit din punet de vedere biologic pen-
tru schimbare ~i care ar fi afeetat negativ de intarzierea aceste-
ia. Prin asta vreau sa spun ca bebelu~ul are 0 serie de impulsuri
~ica progresia inspre a fi nascut vine din capacitate a bebelu~u-
lui de a se simti responsabil. Noi ~tim, bineinteles, ca na~terea
a fost declan~ata de contractiile uterine. Oar din punctul de ve-
dere al bebelupului, impulsullui a fost cel care a produs schim-
barea ~i progresia fizica, de obicei cu capul inainte, catre 0 po-
zitie noua ~i necunoscuta. Sigur di se inscrie intre limitele nor-
malului existenta unui grad considerabil de reactie la diverse-
Ie senzapi ~i ingerinte noi, care 0 sa determine in mod inevita-
bil intreruperi repetate ale continuitatii fiintarii, solicitand pana
la limita extrema capacitatea bebelu~ului de a tolera aceste in-
treruperi. Trebuie sa pomim de la presupunerea ca poate exis-
ta 0 na~tere care, din punctul de vedere la bebelu~ului, nu de-
vine 0 ingerinta intr-un grad excesiv, ci este ceva produs de im-
pulsurile catre mi~care ~i schimbare care izvoresc chiar din sta-
rea de a fi viu a bebelu~ului. Schimbarea starii bebelu~ului de
la a nu respira la a respira este de obicei folosita pentru a exem-
plifica natura intrinsec traumatica a faptului de a fi nascut sau
de a fi fost nascut.
Totu~i sugerez ca experienta anterioara a bebelu~ului de re-
cuperare in urma reaetiei la ingerinte, plus pregatirea lui biolo-
gica pentru trecerea la respiratia propriu-zisa pot aeoperi pana
~iinitierea respiratiei ~ica, de fapt, un bebelu~ postrnatur poate
Opere 3. Natura umana 175
la na~tere sa sufere deja din cauza intarzierii respiratiei.1n mod
similar, un bebelu~ prematur poate rata ceva din valoarea expe-
rientei na~terii.
Bebelu~ii nascuti prin operatii cezariene reprezinta un caz
special, iar studiul modelului anxietatii la persoanele nascute
prin operatii cezariene poate arunea u~or 0 lumina interesanta
asupra problematicii sensului na~terii pentru bebelu~, dupa
cum a sugerat chiar Freud.1
Presupun ca intr-o na~tere normala nu exista nici grab a, nici
intarziere ~ica bebelu~ul nascut printr-o operape cezariana, de~i
in anumite privinte avantajat fata de ceilalti bebelu~i, pierde
ceva prin faptul de a fi privat de experienta obi~nuita a na~te-
rii. eel mai important factor variabil este intarzierea, care apa-
re atat de frecvent in procesul na~terii, datorita faptului ca ma-
mele au inceput sa aiba copii destul de tarziu in societatea noas-
tra; acest lucru, cuplat cu inhibitiile ce apartin civilizapei ~i eu
realitatea marimii capului bebelu~ului uman, determina 0 sta-
re de lucruri in care este improbabil, de fapt, sa aiba loc prea
multe na~teri normale. Probabil ca u~oare grade de intarziere
ce depa~ese capacitatea bebelu~ului de a tolera intarzierea sunt
foarte freevente ~i, din punet de vedere clinic, descoperim aici
un fundament pentru interesul inteleetual cu privire la timp ~i
la diviziunea timpului ~i la dezvoltarea unui simt al sineroni-
zarii. Multe fiinte umane posed a amintiri corporale ale proce-
sului na~terii ca exemplu izbitor de intarziere dincolo de orice
intelegere, de vreme ce, pentru un bebelu~ care reacponeaza la
ingerintele unei na~teri intarziate, nu exista nici un precedent
~i nici 0 unitate de masura cu care sa masoare intarzierea sau
sa prevada rezultatul. Nu exista nici 0 modalitate prin care sa-i
comunicam bebelu~ului, in timpul unei na~teri intarziate, ca
aproximativ intr-o jumatate de ora se va termina totul, ~i din
aceasta cauza bebelu~ul este prins intr-o intarziere indefinita
sau "infinita". Acest tip de experienta dureroasa confera un fun-
dament putemic pentru chestiuni de tipul formei in muzica
1 Comunicare personala [a lui Freud] catre John Rickman.
[Vezi;;i Freud (1905).]
j
176 D.W. Winnicott
unde, m lipsa oricarei rigiditati a unui cadru, ideea finalului este
mentinuta m mintea ascultiltorului chiar de la inceput. Muzica
fara forma este plictisitoare. Upsa de forma m general este in-
finit de plictisitoare pentru cei ce sunt m mod particular afec-
tap. de acest tip de anxietate, din cauza mtarzierilor, dincolo de
orice mtelegere, ce s-au petrecut m pruncia lor. Muzica, avand
o structura a formei clara, determina 0 reasigurare particulara,
separat de celelate valori ale muzicii.
Acesta este un exemplu relativ sofisticat ~i exista multi care
nu se pot simP. reasigurati impotriva infinitului folosind forme.
Pentru ace~tia, este necesadl 0 descriere rudimentara a unui pro-
gram exact dupa ceas, pentru a preveni ca plictiseala sa-i covar-
~easca. Infinitatea sau mtarzierea apartin mtr-un mod destul de
natural procesului na~terii, m timp ce nu este atM de normal ~i
este in mod special important pentru anumip. bebelu~i sa poa-
ta calcula probabilitatile cu mintea lor, astfelmcat sa ajunga sa
poata prevedea hranirea pe baza zgomotelor din buciltarie sau
justifica m cele din urma 0 mtarziere prin mtelegerea tipului de
motive ce Ie determina pe marne sa nu fie punctuale.
In procesul na~terii se petrece ~i trecerea majora de la a nu
respira la a respira. Posed dovezi provenite din munca clinica
indicand ca bebelu~ul poate deveni con~tient de respirap.a ma-
mei m sensul de mi~cari ale burtii sau schimbari ritmice ale pre-
siunii sau zgomotelor ~i ca, dupa na~tere, bebelu~ul poate avea
nevoie sa restabileasca contactul cu funcp.onarea fiziologica a
mamei, mai ales cu respirap.a ei. Din acest motiv, consider ca este
probabil ca anumitor bebelu~i sa trebuiasca sa li se permita un
contact nud cu mama, ~i mai ales sa poata fi mi~cati m ritmul
mi~carilor burtii ei. Probabil ca pentru un bebelu~ care tocmai
s-a nascut respirap.a mamei este cea care are sens, m timp ce pro-
pria lui respiratie rapida nu are sens pana nu mcepe sa se apro-
pie de frecventa ritmului respirap.ei marnei. eu siguranta ca be-
belu~ii, fara a-~i da searna ce fac, se joaca cu ritrnuri ~i secvente,
~i 0 observare atenta poate uneori releva ca i~i regleaza ritmul
respiratiei cu ritrnul cardiac (de exemplu, efectuand 0 respirap.e
completa pe durata a patru biltai cardiace). Pupn mai tarziu, ii
putem vedea mcercand sa se deseurce eu diferenta dintre ritmul
Opere 3. Natura umana 177
lor respirator ~icel al mamei ~i,poate, cu relatiile bazate la mee-
put pe respiratia cu frecventa dubla sau tripla.
Succesiunea poate fi aceasta: con~tientizarea intrauterina a
bebelu~ului cu privire la respiratia mamei; con~tientizarea pro-
priei respiratii. Fara mdoiala ca, daca mtr-un caz particular nu
exista nici un motiv special pentru con~tientizarea respiratiei,
atunci pur ~i simplu fiziologia preia controlul, iar copilul respi-
ra ~i devine con?tient de respiratie fara a se putea spune eeva
mai interesant in acest sens; dar acest lucru nu reprezinta in
mod obi?nuit neaparat normalul. Apartine in mod particular
dezvoltarii copilului deficient mintal. Oar, dat fiind ca exista tot
felul de fiinte umane, se poate mtampla sa existe multi bebelu~i
pentru care respiratia sa nu reprezinte un lucru chiar a?a im-
portant, deoareee au alte interese mai strigente, ca de exemplu
imaginile eidetiee sau echivalentullor m domeniul auditiv sau
kinestezic.
Na~terea anormala din punctul de vedere al bebelu?ului m-
searnna, din punetul nostru de vedere, travaliu prelungit. Mul-
te dintre diversele eomplicatii pe care noi Ie cunoa~tem, ea ob-
servatori adulp., sigur nu msearnna nimic pentru bebelu~ul care
este pe cale de a fi naseut. Totu?i avem dovezi ca ceea ce perce-
pe bebelu~ul este catalogat, m masura m care mtarzierile ?i pro-
babil durerile contraetiilor nu tulbura prea mult sau nu deter-
mina 0 perioada prea lunga m care continuitatea fiintarii sa fie
mtrerupta.ln afara unei predispozitii a bebelu~ului nou-nascut
pentru crize convulsive determinate de inflamatia corticala, pot
exista ~i a?a-zisele "le~inuri", fara fundament somatic. Nu tre-
buie uitata posibilitatea ca ele sa furnizeze un model pentru
.dezvoltarea "absentelor"lmtr-un stadiu ulterior. Se pare ca doar
un anumit grad al traumei na?terii poate fi continut ca expe-
rienta de catre bebelu~ ~i ca cel mai rau seenariu nu tine atM de
afectarea severa ducand la ineon?tienta, cat de 0 situatie chinui-
toare m care exista progresia repetata fara prea multa presiune
~i totu~i cu 0 lipsa repetata, de rezultat.
1 0 varietate de crize convulsive generalizate; pot exista absente tipice
(petit mal) sau atipice. (N. t.)
 D.W. Winnicott
Reiese di, daca toate acestea, sau macar 0 parte, sunt adeva-
rate, atunci exista un inteles foarte real pentru cuvantul "nor-
mal" ca descriere a unui copil nou-nascut.
Cu siguranta ca cei mai multi copii nu se afla in cea mai nor-
mala stare la na)itere )iica au nevoie de 0 augumentare a telmi-
cilor de gestionare timpurie prin care mama fumizeaza un me-
diu reprodudind d1t se poate de fidel conditiile intrauterine.
Pare sa existe 0 nevoie obi)inuta de a fi (con)tinut in lini)ite dupa
na~tere. Probabil ca nu numai pielea este foarte sensibila la
schimbarile de textura )iitemperatura, dar ca acela)ii lucru se
poate spune ~i in termeni psihologici generali.
Probabil ca, prin prisma telmicilor de ingrijire atenta, bebe-
lu~ul care a trecut printr-un travaliu deosebit de chinuitor are
nevoie sa-i fie permisa imediat dupa na)itere 0 perioada prelun-
gita din cea mai simpla stare cu putinta, fie cea de a fi (con)tinut,
fie cel mai apropiat echivalent disponibil. Cu siguranta ca ideea
de a lua un nou-nascut ~i de a-I supune curatarii, sau chiar im-
baierii, nu poate reprezenta 0 procedura potrivita in astfel de
cazuri. Multi copii au nevoie de 0 perioada in care sa-)ii recu-
pereze echilibrul pe care-l aveau sau sa recupereze un sentiment
de continuitate a fiintarii in locul reactiei la ingerinte, astfel in-
cat sa poata incepe din nou sa aiba impulsuri ~i chiar sa caute
activ sanul. Este important pentru mama sa-)ii vada copilul ~i
chiar sa-l simta langa corpul ei imediat dupa na)itere, ~i exista
mame care simt ca acest lucru este atat de important incat anes-
tezia generala este ceva intolerabil pentru ele daca nu-~i pot re-
veni din ea imediat ce copilul s-a nascut. Totu)ii ar fi gre~it sa
spunem ca tofi bebelu)iii sunt pregatiti pentru mamele lor ime-
diat dupa na~tere, de vreme ce multi dintre ei au nevoie sa se
recupereze in urma experientelor pe care Ie-au avut. Probabil
ca nu este suficient de recunoscut ca atat mama, cat ~ibebelu-
~ul care nu este prea tulburat pot amandoi beneficia foarte mult
de pe urma catorva momente impreuna, cu bebelu~ul in con-
tact direct cu pielea mamei ~i poate leganat de respiratia aces-
teia. Se poate sa nu fie 0 problema de interes imediat in hrani-
re, de)ii pare sa existe loc pentru toate tipurile posibile de varia-
tii in cadrul termenului "normal".
I _
Opere 3. Natura umana 179
Presupun ca nu ne putem gandi la tulburarea bebelu)iului
care poate aparea in urma experientei na)iterii doar in termenii
dilacerarii meningelui )ii hemoragiei din canalul rahidian.
Aceste traume fizice apar cu 0 frecventa considerabila )iiune-
ori starea fizica domina scena, dar in cazurile normale nu este
yorba de 0 trauma fizidi atat de importanta ineat necesitatile
emotionale ale mamei )iicopilului sa trebuiasca incalcate.
Probabil cea mai buna dovada ca experienta na~terii este 0
experienta reala sau, cu alte cuvinte, ca bebelu~ul deja exista
pentru a putea avea 0 experienta provine din marea placere pe
care 0 fac aproape tuturor copiilor (~iadultilor, daca starn sa ne
gandim) activitatile )iijocurile care implica 0 punere in act a
unuia sau altuia dintre aspectele procesului na~terii. In acest fel
se poate vedea iar ca, in masura in care procesul na~terii este
normal, el este important pentru cop iI, astfel ineat despre un
copil nascut in conditii de narcoza severa datorata anesteziei
mamei se poate spune ca a pierdut ceva.
Exista oameni care descopera dovezi ale amintirilor corpo-
rale apartinand procesului na~terii ~i care, cu toate acestea, nu
cred ca exista un individ prezent in momentul na;;terii, capabil
sa aiba experiente. Ace~tia incearca uneori sa iasa din aceasta
dilema postuland un incon~tient rasial, un fel de amintire mo;;-
tenita a na~terii datorita nenumaratelor na)iteri ale strarno~ilor.
Dar teoria incon~tientului rasial poate fi cu u~urinta folosita ca
o deturnare de la fenomenul foarte interesant )ii important al
dezvoltarii individului ~i al amintirilor experientelor personale.
Nu este sigur daca Freud insu;;i credea ca fiecare persoana
retine amintirile corporale ale procesului na;;terii personale sau
daca presupunea existenta a ceva precum un incon~tient rasial,
atunci cand a observat ca modelul anxietatii poate fi determi-
nat (cel putin in parte) de catre experientele din timpul na;;te-
rii individului. Probabil initial credea in amintiri rasiale, dar ul-
terior a tins sa gandeasca mai mult in termenii propriei istorii
a individului.
Este relativ evident ca, daca bebelu;;ii sunt capabili, in felul
pe care il presupun eu, sa aiba experiente la aceasta varsta fra-
geda, atunci, daca exista intarzieri in procesul na~terii, pot apa-
180 D.W. Winnicott
rea senzatii foarte inconfortabile la nivel respirator, mai ales
daca se exercita 0 presiune asupra cordonului ombilical sau
daca acesta este m jurul gcHului; astfelmcat bebelu~ul devine
partial asfixiat mainte de a putea mcepe sa respire.
Aceste idei, de~i dificile, pregatesc drumul pentru luarea m
considerare a rezultatelor unei anamneze atente. Anamnezele
potrivit efectuate mamelor care sunt inca m posesia tuturor da-
telor arata ca (separat de tulburarile corporale) bebelu~ii varia-
za m privinta capacitatii lor de a mcepe 0 viata pulsionala m ter-
menii alaptatului la san. Variatiile m capacitatea mamei de a
hrani, depinzand de propria ei psihologie, de trecutul ei perso-
nal ~i de starea fizica a sanilor ~i sfarcurilor ei, pot fi luate com-
plet m considerare, ?i nici starile a doi copii nu sunt prea asema-
natoare mtre ele atunci cand 0 mama ?i un copilmcep sa con-
struiasca 0 relatie pe indelete. Trebuie sa rezervam cuvantul
"normal" pentru bebelu?ul care este pregatit atunci cand mama
este pregatita, iar atunci putem folosi cuvantul"anormal" pen-
tru a descrie toate gradele de iritabilitate pe care Ie mtalnim ?i
care adesea fac imposibil ca 0 mama sa hraneasca un anumit co-
pil, de?i nu a avut nici 0 dificultate cu ceilalti copii ai ei.
Este ca ?i cum anumiti copii se nasc paranoizi, prin aceasta
vrand sa spun mtr-o stare de persecutie expectativa,m timp ce
altii nu. Este foarte u?or de sustinut ca bebelu~ii paranoizi au
mo~tenit 0 tendinta sau manifesta un factor constitutional, dar
argumentele m aceasta directie trebuie precedate de un studiu
al preistoriei bebelu~ului, luand m considerare toate limitarile
tinand de imaturitatea bebelu?ului. Am descris anterior moduri
m care 0 dispozitie paranoida poate fi congenitala, dar nu mo?-
tenita.
Pentru aceia care nu cred ca exista 0 fiinta umana prezenta
in acest stadiu timpuriu, nu exista nici 0 alta cale decat sa ac-
cepte factorii constitutionali, de vreme ce nu poate exista nici 0
mdoiala dl unii copii sunt foarte "dificili" de la mceput.
In relatarile publicate ale teoriei psihanalitice, care s-a bazat
la mceput pe studiul nevrozei la adulti, pare adesea ca viata ar
mcepe pentru bebelu? 0 data cu prima hranire. Acest lucru si-
gur nu este adevarat, ?i orice studiu care ar face lumina asupra
;
I ~~--
\1'
'il
iI,
Opere 3. Natura umana 181
naturii bebelu?ului m momentul primei hraniri, ~ide asemenea
m momentul na?terii, ar fi binevenit. Nu este necesar ca totul
sa fie cunoscut dintr-o data. Intrebarea este: care este cea mai
buna abordare m studiul acestui subiect? Raspunsul evident
este: observarea directa a bebelu~ilor. Totu~i aici exista dificul-
tati foarte mari, de vreme ce nu este posibil sa observam un be-
belu~ decat m sensul privirii corpului ~i urmaririi comporta-
mentului. Probabil cel mai convingator studiu al necesitatilor
copilariei foarte timpurii provine din observarea pacientilor
analitici care au regresat m cursul tratamentului psihanalitic.
Din propria mea experienta, ceea ce m-a mvatat cel mai mult a
fost observarea regresiei constante urmate de progres m cazurile
borderline, adica m cazul indivizilor care trebuie sa ajunga pana
la boala de tip psihotic dinauntrullor m cursul tratamentului.
Pacienti mai sever bolnavi, aceia care au decompensat pana la
nivelul unei regresii m afara psihoterapiei, nu sunt atat de utili
m cadrul acestui travaliu; dar din lucrarile lui Rosen putem ve-
dea ca 0 aplicare directa a principiilor ce au fost descoperite ca
valabile m tratamentul persoanelor mai putin bolnave poate da
rezultate chiar m cazul pacientilor psihiatrici degenerati. Chiar
daca rezultatele lui Rosen nu ar fi durabile, ar fi suficiente pen-
tru a dovedi ca studiul psihozei este similar cu studiul istoriei
psihologice foarte timpurii a individului aflat m dezvoltare.
Daca privim aceasta chestiune din unghiul opus, studiul sta-
diilor timpurii ale dezvoltarii emotionale individuale este cel
care poate furniza mtelegerea sanatatii mintale ca absenta a psi-
hozei. Deci nu exista studiu mai important ca acela al individu-
lui la mceputuri, aflat mtr-o relatie intima cu mediul. In acest
punct se mtalnesc mai multe discipline ale cercetarii ?tiintifice
generale, ale gestionarii ?i diagnosticului psihoterapeutic ?i psi-
hiatric ~i, de asemenea, ale filosofiei, carora Ie datoram curajul
de a avansa pas cu pas inspre 0 mai buna mtelegere a naturii
umane.

CapitolullO
Mediul
"-
~~
~.~
~,,~
.,~. ~cum se poate efeetua un studiu la mediului.
Pentru indivizii maturi, mediul reprezinta ceva la care indi-
vidul contribuie ?i pentru care barbatul sau femeia i?i asuma
individual responsabilitatea. Intr-o comunitate in care exista
o proportie indeajuns de mare de indivizi maturi, exista 0 sta-
re de lucruri care furnizeaza fundamentul pentru ceea ce se
nume?te "democratie". Daca proportia indivizilor maturi se
afla sub 0 anumita valoare, democratia nu poate deveni reali-
tate politica, de vreme ce afacerile vor fi conduse de catre cei
imaturi, adica de catre aceia care prin identificarea cu comu-
nitatea i~i pierd propria individualitate sau de catre aceia care
nu evolueaza niciodata dincolo de atitudinea individului de-
pendent de societate.
Observand adolescentul, vedem largirea treptata a grupului
cu care individul se poate identifica tara pierderea identitatii
personale. Fundamentul acestui grup este reprezentat de via-
ta familial a, ~i ?tim dH de potrivit este pentru adolescent ca
familia originara sa continue sa existe, astfel inc.it sa se poata
atat revolta impotriva ei, c.it ?i sa 0 poata folosi, ?i astfel sa
poata exista experimentari cu alte grupuri mai largi tara pier-
derea grupului originar care are 0 preistorie, adica cel care a
existat in anii timpurii formativi, inainte de perioada de laten-
ta. Copiii aflati in perioada de laten/a sunt foarte afeetati de des-
tramarea caminului, deoarece in ace I moment ei nu ar trebui
Opere 3. Natura umana
sa fie preocupati cu aceste chestiuni; trebuie sa poata lua me-
diul inconjurator ca fiind de la sine inteles ~i sa se imbogateas-
ca din punet de vedere educational ~i cultural, ~i sa-~i imbo-
gateasca jocul ~i toate tipurile de experiente personale.
Existenta situatiei familiale are 0 importanta foarte specia-
la pentru baiat ~ifata in timpul perioadei foarte importante de
cre~tere emotionala dinaintea perioadei de laten/a ~i dupa doban-
direa capacitatii de a stabili relatii interpersonale ca intre per-
soane intregi. Acolo unde situatia familiala are la baza 0 uni-
une satisfacatoare intre parinti, copilul poate rezolva toate as-
peetele diverse ale situatiei triunghiulare: pulsiunilor Ie poa-
te fi permisa dezvoltarea completa, pot fi visate atat vise he-
terosexuale cat ~i homosexuale, ~i poate fi acceptata intreaga
gama a capacitatii pentru ura, ca ~ipentru agresivitate pura ~i
cruzime de catre fiecare copiL Toate aceste lucruri se intampla
de-a lungul timpului datorita supravietuirii caminului ~i a uni-
unii dintre parinti, datorita aparitiei ~i supravietuirii ~i, une-
ori, bolii sau mortii fratilor, ~i datorita capacitatii parintilor de
a distinge realitatea de vis.
De~i existenta unui mediu familial este foarte importanta
in acest stadiu, ea nu este totu~i esentiala. Poate ar fi mai po-
trivit sa spunem ca devine din ce in ce mai putin esentiala pe
masura ce trece timpul ~i pe masura ce copilul devine capabil
sa foloseasca situatii triunghiulare surogat in care sa dramati-
zeze ~i sa rezolve toata gama de sentimente de care este capa-
biL Se poate spune ca, 0 data ce un copil a dobandit capacita-
tea de relatii interpersonale in termeni de persoane intregi,
daca situatia familiala se destrama, copilul poate totu~i fi ca-
pabil sa 0 gestioneze, daca este asigurat un anumit substitut
familial ?i daca este evitata confuzia. Copiii suporta sau i~i re-
vin mai u?or in urma mortii parintilor decaf in urma compli-
catiilor determinate de dificultatile emotionale dintre parinti.
Se poate spune ca destramarea unui camin cu siguranta mo-
difica dezvoltarea emotional a a unui copil aflat in perioada
prelatenta, dar depind multede dezvoltarea emotionala ante-
rioara a acelui copiL Tipul tulburarii este de a?a maniera, in-
cat, de exemplu, un copil mai mare i?i poate asuma un com-
 D.W. Winnicott
portament matern fata de unul mai mic atunci dlnd caminul
se destrama ~i se poate descurca bine, dar cu un pret, de vre-
me ce 0 atat de mare responsabilitate nu ar fi trebuit sa cad a
pe ni~te umeri atat de tineri. eu toate acestea, copilul ramane
un copil, ~i m anumite privinte poate fi chiar imbogatit de ca-
tre responsabilitati. Abia aceasta este perioada m care un co-
pil devine capabil sa faca fata separarii de parinti ~i este im-
portant sa distingem separarile care implica folosirea de situa-
tii triunghiulare surogat - sa locuiasca pentru un timp cu 0
matu~a, de exemplu - de cele care implica smulgerea copilu-
lui din situatiile triunghiulare cunoscute ~i trecerea la 0 ges-
tionare impersonala, cum se intampla, de exemplu, atunci
cand este nevoie ca un copil sa fie internat la spital. La aceas-
ta varsta, copilul nu numai ca a incorporat modelele din me-
diulmconjurMor, ci a construit ~iun model personal de a~tep-
tari; s-a remarcat pe buna dreptate ca, treptat, copilul dezvol-
ta un "mediu intern", iar acesta, pe masura ce timpul trece ~i
cre~terea continua, ajuta la tolerarea e~ecului mediului ~ila or-
ganizarea ~i producerea, mtr-un mod pozitiv, a irnprejurarilor
emotionale pe care copilulle dore~te. De asemenea, este im-
portant de reamintit ca, atunci cand un copil devine capabil
sa aprecieze situatiile triunghiulare surogat, este momentul sa
se furnizeze ~anse pentru exercitiul noii capacitati. Fundamen-
tul vietii copilului continua sa fie situatia triunghiulara origi-
nara, cea m care copilul se aHa m relatie cu cei doi parinti. Se
poate presupune ca un copil de 2 ani abia a intrat, nesigur, m
aceasta perioada m care situatiile triunghiulare surogat pot fi
folosite, iar un copil de aceasta varsta cu siguranta nu este pre-
gMit sa faca fata desprinderii de situatia triunghiulara cunos-
cuta ~i trecerii la 0 gestionare impersonala.
Fundamentul vizitelor zilnice la copiii care trebuie inter-
nati, ceea ce a devenit un procedeu frecvent abia m ultimii ani
m aceasta tara, este reprezentat de nevoia copilului mic de un
mediu emotional simplificat. Se poate spune ca un copil de 2
ani care a trecut cu bine prin complexitatea dezvoltarii emo-
tionale timpurii nu este pregatit sa faca fata unei gestionari
impersonale, iar ingrijirea fizica satistacatoare dintr-un spital
Opere 3. Natura umana
nu este suficienta; astfelmcat fie parintii trebuie sa-~i menti-
na relatia cu elm timp ce copilul este m spital, fie copilul tre-
buie sa aiba posibilitatea sa dezvolte un triunghi de relatii su-
rogat m cadrul institutiei care a devenit din nefericire necesa-
ra din cauza vreunei afectiuni fizice ce necesita un tratament
specializat.
Fara a mcerca sa fim exacti cu privire la varste, putem ob-
serva ca aproximativ m jurul varstei de 5 ani multi copii de-
vin capabili sa foloseasca experientele din afara caminului, m
vreme ce, la varsta de 2 ani, copilul sigur va fi afedat de des-
tramarea situatiei familiale - care mseamna simpla stare de
lucruri a carei baza este reprezentata de uniunea parintilor.
La 0 varsta ~i mai timpurie, ~i iar nu este nevoie sa fiu exact,
trebuie sa ne gandim la mediu m perioada m care copilul con-
solideaza atingerea pozitiei depresive m dezvoltarea emotio-
nala. Pe masura ce ne deplasam inspre inceputuri, descope-
rim ca mediul devine din ce in ce mai important. Deja cand
copilul are 2 ani ~i este normal ~i se aHa m procesul rezolvarii
complexitatii relatiei cu cei doi parinti, descoperim ca mediul
trebuie sa fie indeajuns de bun ~i trebuie sa fie mentinut.
Atunci cand mergem ~i mai spre mceput ~i ne gandim la po-
zitia depresiva, ~tim ca bebelu~ul nu pOf!te rew;i tara mgrijirea
continua din partea unei alte persoane. In acel moment este 0
chestiune de copil ~i mama sau mama-surogat. Mama trebuie
sa fie disponibila pentru a (con)tine situatia m timp; nu numai
ca trebuie sa fie disponibila mtr-un mod fizic, dar trebuie sa
fie destul de sanatoasa mcat atitudinea ei sa fie constanta de-a
lungul timpului ~i trebuie sa supravietuiasca zilei~i cumula-
rilor de zile pe care Ie numim saptamani ~i luni pentru ca be-
belu~ul sa poata experimenta m mod repetat anxietatile aso-
ciate cu impulsurile pulsionale, ~iperlaborarea ulterioara aces-
tor experiente, ~i remnoirea relatiei cu mama dupa perioada
de perlaborare. Bebelu~ii pot supravietui atunci cand nimeni
nu joaca acest rol, dar supravietuiesc lipsindu-le ceva din dez-
voltarea lor emotionala, ceva de 0 importanta vitala, iar rezul-
tatul este 0 nelini~te ~i 0 lipsa a capacitatii pentru mgrijorare,
o lipsa de profunzime ~i 0 incapacitate pentru jocul construc-
186 D.W. Winnicott
tiv ?i, in cele din urma, 0 incapacitate de a munci; cu un rezul-
tat nesatisfacator atat pentru individ, eat ~i pentru societate.
Functia speciala a mamei sau a mamei-surogat de a prezen-
ta bebelu~ullumii exterioare ~i de a face posibila iluzia contac-
tului a fost descrisa. Se poate spune ca acest aspect al ingriji-
rii mateme nu este intr-un mod atilt de specific 0 functie a ma-
mei reale, de vreme ce, daca reu~e~te, bebelu~ul capata 0 ca-
pacitate pe care 0 poate folosi tot restul vietii, in timp ce, prin
comparatie, in ceea ce prive~te pozitia depresiva, ceea ce con-
teaza este capacitatea de a face reparatie initial in privinta ma-
mei inse~i. Cu toate aces tea, se pare ca adaptarea foarte sensi-
bila la necesitati, care se cere pentru ca bebelu~ul sa debuteze
cu bine in aceasta chestiune a relatiei cu realitatea exterioara,
necesita 0 stare de lucruri care nu prea poate sa apara deeat
daca mama reala este cea care se ocupa de copil.
La inceput, gradul de adaptare necesar este atat de mare,
incat nu poate fi realizat indeajuns de bine decat de cineva
care are acel tip de pregatire conferit in mod natural de cele
noua luni de sarcina, in timpul carora mama devine treptat ca-
pabila sa se identifice cu bebelu~ul intr-o masura care nu i-ar
reu~i nici macar aceleia~i marne la eateva saptamani dupa ce
bebelu~ul s-a nascut.
Examinand factorii care duc la integrare ~i la instalarea psi-
hicului in corp, observam ca unul dintre ace~tia tine de mediu
~i de ingrijirea fizica generala ca expresie a iubirii. Aceasta este
situatia in care este importanta tehnica, mai degraba decat
relatia personala, daca este sa existe 0 astfel de situatie, astfel
ineat in aceste chestiuni exista 0 necesitate relativ mai mica ca
mama sa fie cea care se ocupa de ele. Cu alte cuvinte, daca teh-
nica ingrijirii copilului este buna, problema persoanei care fo-
lose~te aceasta tehnica nu este atat de importanta. Pe de alta
parte, trebuie reamintit ca experienta mai multor tehnici re-
prezinta 0 situatie confuza pentru bebelu~; se poate spune ca
tehnica unei singure persoane este destul de variata ~i atat de
variata pe cat poate suporta un bebelu~ in aceste stadii timpu-
rii, tara sa determine confuzie. Un bebelu~ crescut intr-o insti-
tutie poate sa se descurce mai bine in privinta integrarii ~i in-
I _
Opere 3. Natura umana
stalarii psihicului in corp decat in privinta initierii contactului
cu realitatea ~i, dupa cum am aratat, nu se poate descurca de-
loc in privinta dezvoltarii ingrijorarii. Totu~i diversele aspec-
te ale dezvoltarii emotionale sunt atat de strans legate intre
ele, ineat este extrem de artificial sa delimitam aceste chestiuni
mtre ele.
Daca mergem ~i mai mult mapoi, devenim implicati m sta-
rea de lucruri m care individul nu poseda nici un sentiment
al trecerii timpului, nici 0 continuitate a integrarii, chiar daca
integrarea apare in anumite momente, ~i nici 0 capacitate de
a se simti dependent. De asemenea, nici capacitatea intelectu-
ala care confera mtelegerea e~ecului adaptativ nu s-a dezvol-
tat, iar alinarea oferita de elaborarea imaginara, care reprezin-
ta aspectul psihic al functiei, nu este mca disponibila. in aceste
stadii timpurii, se afla in functiune ni~te forte teribile, dar prin-
cipalul comentariu ar trebui sa fie ca ace Ie forte care exista
sunt foarte importante datorita faptului ca inca nu exista nici
o alinare m privinta cruzimii primitive; dornnesc factori eco-
nomici simp ii, iar dad anumite conditii nu sunt prezente,
atunci sigur vor aparea anumite tulburari. Pe masura ce ina-
intam catre cele mai timpurii stadii, ne indreptam catre com-
pleta fuziune a individului cu mediul, cea implicata de cuvin-
tele "narcisism primar". Exista 0 stare intermediara mtre aces-
ta ~i relatiile interpersonale, care are 0 foarte mare importan-
ta, despre care se poate spune ca intre mama care tine copilul
in mod fizic ~i copil exista un strat pe care trebuie sa-l recu-
noa~tem ~i care este m acela~i timp atilt un aspect al ei, cat ~i
al copilului. Este nebunesc sa ai 0 asemenea persectiva, ~i to-
tu~i aceasta perspectiva trebuie pastrata. Aici se poate face 0
analogie stransa cu situatia fizica anterioara na?terii: mama
avea un copilmauntrul ei. Uterul avea mauntrullui un mtreg
organism dezvoltat dintr-un singur ovul care a fost fertilizat.
Endometrul s-a specializat pehtru a se contopi cu placenta. In-
tre mama ~i copil exista deci sacul amniotic, placenta ?i endo-
metrul. Nu este nevoie sa exageram analogia, dar ?i din punct
de vedere fizic este adevarat ca intre mama ?i bebelu? exist a
un set de substante care este absolut esential pana in momen-
188 D.W. Winnicott
tulm care se produce m cele din urma separarea. Acest set de
substante se pierde apoi aHHpentru mama cat ~i pentru bebe-
lu~. In acest stadiu, care este atat de dificil de descris, noi, ca
observatori, putem mtelege cu u~urinta pana unde este mama
~i de unde incepe copilui. Totu~i, in psihologia individului,
exista un important aspect al relatiilor m care se poate spune
ca ~i in cel mai intim contact exista 0 lipsa de contact, astfel
mcat fiecare individ pastreaza m mod inerent 0 izolare abso-
luta pentru totdeauna. In analogia fizica, este adevarat ca ovu-
lul era gazduit in corpul mamei, ~i nu parte din aceasta, iar
dupa fertilizare a existat 0 organizare treptata a stabilirii inde-
pendentei; din punct de vedere biologic, se poate spune ca
mama nu pierde nimic din ea atunci copilulse na~te, cu ex-
ceptia unei parti din endometru care devine contopita cu pla-
centa.
Am folosit cuvantul "nebunesc", ~i asta dinadins, deoare-
ce m teoria dezvoltarii fiintei umane exista 0 dubla pretentie
asupra acestei sub stante intermediare in momentul trecerii de
la narcisismul primar la relatia de obiect. Dupa ce bebelu~ul
se na~te, aceasta substanta, care une~te ~i separa deopotriva,
este reprezentata de obiecte ~i fenomene despre care se poate
spune iar ca fac parte atat din bebelu~, cat ~i din mediu. Doar
treptat pretindem de la individul aflat in dezvoltare sa recu-
noasca complet distinctia dintre realitatea exterioara ~i reali-
tatea psihica interioara; ~i chiar exista 0 relicva a acestei sub-
stante intermediare in viata culturala a adultilor - de fapt in
ceea ce diferentiaza cel mai net fiintele umane de animale (re-
ligie, arta, filosofie).
Inainte de toate acestea exista 0 stare de narcisism primar
sau starea in care ceea ce percepem ca mediul din jurul bebe-
lu~ului ~i ceea ce percepem ca bebelu~ constituie impreuna 0
unitate. Termenul stangaci de "aranjament mediu-individ"
poate fi folosit aici. Mediul, a~a cum il cunoa~tem noi, nu tre-
buie sa fie mentionat, deoarece individul nu detine nici un mij-
loc de a-I percepe ~i de fapt individulmca nu exista ca atare,
nu este mca separat de aspectul care tine de mediu al unitatii
totale. Este un succes al unei dezvoltari emotionale sanatoase
Opere 3. Natura umana
atunci cand centrul de greutate al fiintarii trece treptat inspre
partea din unitatea totala pe care noi (privind din afara) 0 pu-
tern vedea cu u~urinta ca reprezentand bebelu~uI.
In acest stadiu foarte timpuriu, trebuie postulat ca mediul
trebuie sa furnizeze 100% din adaptarea de tip fizic daca do-
rim sa se initieze 0 cre~tere sanatoasa ~i ca centrul de greuta-
te al fiintari sa tinda sa se mdeparteze de mediulmconjurator
catre centrul in care se afla fatuI. Din punct de vedere fizic,
mama preia aspectul care tine de mediu din aranjamentul to-
tal.
S-a incercat descrierea factorului reprezentat de mediu m
funqie de diversele stadii ale dezvoltarii emotionale. Totu~i,
pentru 0 completa intelegere, trebuie sa ne reamintim ca sta-
diile timpurii nu sunt niciodata cu adevarat abandonate, astfelm-
cat, mtr-un studiu al individului de orice varsta yom mtalni
toate tipurile de cerinte adresate mediului, atat cele primitive,
cat ~i mai tardive; iar in ingrijirea copilului, ca ~im psihotera-
pie, este necesar tot timpul sa fim atenti la varsta emotionala
din momentul respectiv, pentru ca sa poata fi furnizat mediul
emotional potrivit.
Atunci cand observam dezvoltarea emotionala a bebelu~u-
lui in aceste stadii foarte timpurii, vedem cat de precare sunt
lucrurile. Din fericire, cea mai mare parte a mgrijirii asigura-
te de mediu este in termeni fizici; la inceput, este instinctua-
la, iar orientarea specializata a mamei face probabil ca lucru-
rile importante sa se intample cu totul in afara mtelegerii ~i
cunoa~terii, exceptand cazulm care mama este bolnava. Tre-
buie observat totu~i ca 0 reintoarcere la un stadiu mai timpuriu
de dependenta mseamna durere ~i un sentiment de precaritate
ce tine de dependenta. Probabil aceasta trasatura nu apartine
dezvoltarii originare care se desfa~oara normal. In cazul unei
boli sau in cursul psihoterapiei poate aparea regresie, iar re-
gresia la stari infantile poate avea 0 caUtate tamaduitoare, daca
suferinta foarte intensa asociata cu dependenta traita regresiv
poate fi tolerata. Nemdemanarea psihoteraputului, comparat
cu mama, face de neconceput ca regresia la dependenta, chiar
~i m cadrul unui tratament atent controlat, sa fie placuta.
 D.W. Winnicott

Ideea unei perioade minunate in uter (sentimentul oceanic

etc.) este 0 organizare complexa a negarii dependentei. Grice Capitolulll
placere care apare 0 data cu regresia apartine ideii de mediu
perfect ~i comparativ cu aceasta trebuie dilltarita ideea, la fel
de reala pentru adultul sau copilul regresat, unui mediu atat Maladiile psihosomatice reconsiderate
de rau, incat nu poate fi nici 0 speranta a unei existente per-
sonale.

f"]"ieoria maladiilor psihosomatice poate fi acum revi-

~ zuita. In studiul maladiilor psihosomatice trebuie sa
,,~, pastram in minte tot ce se cunoa~te despre dezvolta-
rea emotionala a individului ~i sa deducem relatia dintre ele-
mentele fizice ~i cele psihologice pas cu pas. Cel mai bine pot
sa descriu acest proces oferind cateva exemple.

ASTMUL (a) In anumite cazuri de astm exista factori

biochimici implicati, a caror function are
este obscura1, iar cuvantul "alergie" nu ne
ajuta mai mult, dedH in masura in care sugereaza ca ar exista
o sensibilitate a individului la anumite proteine. In unele ca-
zuri s-ar parea ca latura somatica a sindromului este cea mai
importanta, cel putin in stadiile initiale. Daca s-ar accepta ca
in aceste cazuri cauza este una fizica, atunci s-ar suprapune
rapid un strat secundar psihologic, care este variabil in func-
tie de individ. Nu este posibil sa ai astm fara sa fii afectat de
faptul ca 11ai sau ca e~ti predispus sa-l ai.
(b) Diverse studii au aratat ca astmul este asociat cu un
anumit factor din mediu. De obicei se sustine ca grija mater-
na exagerata predispune la astm, ca ~i la multe alte tipuri de
simptome. Daca aceste investigatii sunt corecte, atunci exista
1In prezent, mecanismele fiziopatologice ale astmului sunt mult mai bine
documentate. (N. t.)

1.
192 D.W. Winnicott
ceva important de spus despre teorie, 9i anume ca factorul ad-
vers extern continuu nu este neaparat cauza originara; iar ca-
uza originara poate fi sau nu grija materna exagerata intr-o
anumita perioada timpurie importanta. In orice caz, 0 intele-
gere completa a astmului in care exista un factor advers ex-
tern puternic necesita intelegerea impactului asupra fiecarui
copil al incon9tientului refulat care sta la baza compulsiei ma-
terne catre 0 grija exagerata. Acesta sigur este variabil. In pri-
vinta copilului vazut ca persoana intreaga, implicata in relatii
interpersonale, uneori astmul este foarte clar legat de faze de
tensiune crescuta, cum ar fi na9terea unui bebelu9 sau episoa-
de in care pe umerii copilului este plasata 0 greutate emotio-
nala careia acesta nu ii poate face fata in acel moment, 9i in
urma carora un alt copil poate ar fi dezvoltat enurezis sau 0
alta manifestare a stresului; motivul pentru care se dezvolta
astmul este asociat cu factori mai profunzi, dintre care unii
sunt cunoscuti, iar altii nu.
Analiza unui copil cu astm, daca analistul se men tine la ni-
velul relatiilor interpersonale 9i al conflictului dintre iubire 9i
ura, dezvaluie multe lucruri valoroase. Copilul capata 0 inte-
legere a ceea ce i se intampla 9i devine capabil sa suporte ast-
mul sau chiar sa 11evite, adoptand anumite proceduri. Cu toa-
te acestea, analiza unui astmatic care se mentine la aceste ni-
ve1uri poate avea succes sau nu in privinta simptomelor ast-
mului, de9i ea poate reu9i bine in capacitarea copilului de a-9i
dezvolta atat caracterul 9i personalitatea, cat 9i 0 libertate ge-
nerala a relatiilor. Analiza la acest nivel nu dezvaluie nicioda-
ta natura astmului insu9i. Intr-un tratament care ia in consi-
derare momentul special din dezvoltarea relatiei dintre bebe-
lU99i mama care a fost numit "pozitia depresiva in dezvolta-
rea emotionala" este aruncata mult mai multa lumina asupra
intelesului astmului pentru copil. Pot exista sisteme fantasma-
tice bogate despre inauntrul pieptului 9i tot felul de variatiuni
pe tema pieptului simbolizand burta sau a pieptului ca alter-
nativa la burta sau la interiorul general al psihicului care a de-
veni! 0 unitate. Gestionarea violentelor batalii interne 9i con-
trolul fortelor binelui 9i raului din cadrul sinelui - acestea 9i
Opere 3. Natura umana 193
toate celelalte fenomene care contribuie la anxietatea ipohon-
driaca sunt descoperite 9i sunt importante pentru copil atunci
cand sunt con9tiente in loc sa fie inaccesibileL 9i sunt impor-
tante 9i pentru noi in incercarea noastra de intelegere.
Totu9i inca nu exista nici un indiciu cu privire la natura ast-
mului. In analiza in care exista 0 regresie pana la 0 dependen-
ta mai mare, 9i in situatia analitica 9i in relatia de transfer, pa-
cientul este infantil in anumite momente sau de-a lungul anu-
mitor faze. Exista 0 abordare mai indeaproape a naturii reale
a astmului insu9i, de9i trebuie sa admitem ca inca raman mul-
te de inteles. Starea infantila aduce 0 data cu ea 0 alinare a pro-
blemelor respiratorii asociate cu inceputul perioadei de dupa
na9tere 9i chiar cu procesul na9terii. Apar amintiri corporale
de 0 foarte mare importanta, iar in gedintele de tratament sunt
descoperite tulburari fizice ale aparatului respirator care nu
fusesenl accesibile anterior ca material mnezic nici chiar in
vise. Totu9i indiciul pentru astm inca lipse9te, de vreme ce
aceste amintiri corporale ale tulburarilor respiratorii nu duc
neaparat la astm, ele putand fi asociate in schimb cu 0 predis-
pozitie catre bron9ita 9i cu tot felul de alte tulburari respirato-
rii 9i senzatii de sufocare etc. Abia cand tratamentul atinge sta-
diile foarte timpurii din dezvoltarea emotionala a individului,
astmul pare sa inceapa sa-9i gaseasca locul, ca de exemplu
cand pacientul este preocupat cu stabilirea unui sine adevarat
ca lac din care sa traiasca ~i cu instalarea acestui sine adeva-
rat in trup. Aici devine rezonabila legatura filologica intre cu-
vantul "suflet" 9i cuvantul "respiratie". Mi9carea de du-te-vino
a respiratiei este resimtita ca intolerabila in cazul anumitor an-
xietati asociate cu salvarea sinelui adevarat 9i probabil ascuns,
9i prin tipat, ca 9i prin astm, se poate exprima conflictul din-
tre nevoia de 0 intrare 9i 0 ie9ire libere 9i anxietatea cu privi-
re la lipsa de control asupra a ceea ce intra sau iese din proas-
pat stabilita unitate psihica. Legatura bine cunoscuta dintre
eczema infantila 9i astm nu este inteleasa in termeni psiholo-
gici, 9i pana va fi inteleasa trebuie acceptate argumentele in
favoarea unui fundament fizic comun pentru cele doua sin-
droame.
194 D.W. Winnicott
In aceasta scurta trecere in revista a astmului, am illcercat
mai mult sa ilustrez folosirea psihologiei diverselor tipuri, de-
cat sa fac 0 descriere completa a subiectului psihologiei ast-
mului.
ULCERUL Dad examinam subiectul ulcerului gastric,
GASTRIC putem folosi din nou acela~i sistem. Nu
este nevoie sa discutam cauzele pur fizice
ale ulcerului gastric. In termenii mediului, poate fi demonstrat
ca illtr-o proportie sernnificativa din cazurile de ulcer gastric
sunt prezente conditii ducand la un stres emotional continuu.
In unele dintre aceste cazuri, indepartarea factorilor externi
adver~i reprezinta 0 parte importanta a tratamentului fizic, iar
tratamentul trebuie sa fie fizic deoarece exista 0 leziune fizica
~i periculoasa. In cadrul tratamentului prin internare ~i, de
exemplu, regim doar cu lapte, oferit in cantitati mici ~i frec-
vente, trebuie reamintit ca exista ~i 0 separare a pacientului de
mediul familial ~i 0 justificare pentru eliberarea de anxietati-
Ie asociate cu munca. Daca aceste anxietati nu sunt abordate
printr-o gestionare potrivita, tratamentul prin mijloace fizice
este predispus la e~ec; illcrederea pacientului in medic ~i asis-
tente este de 0 importanta suprema ca parte din gestionare ~i
in indepartarea factorilor emotionali adver~i continui care
apartin vietii pacientului. In mod secundar, tratamentul tre-
buie sa imp lice 0 illtrerupere a posibilitatii diverselor benefi-
cii secundare care, bineillteles, au 0 cauza psihologica.
In termeni de relatii interpersonale illtre persoane intregi,
exista multe de aflat dad se intreprinde 0 cercetare. Este ac-
cesibila toata gama fantasmelor ~i viselor ~i investigarea rele-
va diverse identifidri incruci~ate. 0 analiza la acest nivel a
unui pacient poate calma anxietatile ~i11poate face pe pacient
capabi! sa faca fata factorilor de mediu, u~urandu-i nevoia de
a alina experiente timpurii nefericite care fusesera uitate. In
aceste cazuri, 0 analiza ill termenii pozitiei depresive dezva-
luie multe, mai ales 0 dispozitie defensiva de tip cronic cu 0
depresie ascunsa la baza. Aceasta este numita agitatie anxioa-
sa c?muna in copilarie sau hipomanie, iar in teoria psihanali-
Opere 3. Natura umana 195
tica, agitatia este privita ca aparare maniacala impotriva de-
presiei; 0 hiperactivitate constanta ~i acumularea excitatiei con-
duc la modificari fiziologice care pot afecta cu u~urinta diver-
se elemente precum aciditatea continutului gastric. De aseme-
nea, pot reprezenta ~i 0 sursa pentru anumite beneficii secun-
dare compulsive ~i tulburari minore, cum ar fi mancatul pe
fuga sau alegerea incorecta a mancarii. Nu un factor izolat
duce la ulcer gastric, ci actiunea mai multora de-a lungul unei
anumite perioade de timp. Analiza unui pacient de acest tip
difera ill functie de prezenta propriu-zisa a ulcerului sau doar
a existentei conditiilor care ar putea duce cu u~urinta la for-
mare a unei ulceratii cronice. In primul caz, ulcerului ii va fi
conferita 0 semnificatie de catre pacient ill functie de fantas-
mele disponibile cu privire la fenomenele lumii interioare. In-
tr-un anumit numar de cazuri, la baza bolii se va descoperi
depresia care duce la dispozitia hipomaniacala, ill pofida fap-
tului ca datorita analizei s-a obtinut 0 mare alinare ill terme-
nii conflictului illtre iubire ~i ura ~i relatiilor interpersonale ~i
anxietatilor inerente complexului oedipian. Nu exista nici un
motiv particular pentru a ne a~tepta ca analiza aspectelor mai
primitive sa contribuie la illtelegerea sau tratamentul ulceru-
lui gastric, de~i, bineillteles, ill fiecare caz ill parte se poate des-
coperi ca exista 0 boala psihotica la baza.
Exista totu~i un aspect legat de tulburarile psihosomatice
de care trebuie sa ne reamintim mereu, ~i acesta este ca par-
tea fizica a bolii ancoreaza boala psihologica in corp. Acest
lucru are 0 importanta deosebita ca aparare impotriva unei
refugieri in domeniul pur intelectual, adica impotriva unei
pierderi a semnificatiei continuumului psyche-soma in indi-
vid. In acest fel, fenomenele foarte timpurii care au fost de-
scrise sub denumirea de "primitive" pot deveni importante
in studiul oricarui caz de tulburare psihosomatica, inclusiv
ulcerul gastric.
Se va observa ca un studiu al factorilor externi curenti poa-
te avea rezultate sernnificative statistic, dar poate induce mult
in eroare.
 Opere 3. Natura umana 197

Anxietatea.
Organizarea apararilor.
Incon~tientul refulat.
Conceptul de "sanatate", in termenii Teoriei Pulsionale.
Apendice
B. Stadiul de ingrijorare [concern].
Pozitia depresiva (Klein) in dezvoltarea emotionala.
Tema lumii interioare.
Stare a de retragere: legatura cu (preocuparea
(concentrarea
Stare a paranoida ~i anxietatea ipohondriaca.

REZUMAT I August lQ54 Patru tipuri de material psihoterapeutic:

1. Relatiile exterioare; elaborarea imaginara.
INTRODUCERE 2. Interrealtiile lumii interioare.
I. 3. Ramificatiile intelectuale.
Examinarea copilului. 4. Fenomenele tranzitionale.
Corp, psihic, minte.
Studiul cadrului psihoterapeutic
Sanatate: sanatatea imperfecta. al starilor lini~tite-excitate
al necesitatilor pre-primitive ~i primitive.
Interrelatii intre maladiile somatice ~i tulburarile psihologice.
C. Dezvoltarea emotionala primitiva.
Domeniul psihosomatic (preliminar). (a) Stabilirea unei relatii cu realitatea exterioara (comuna).
Prima hranire teoretica.
II. Importanta iluziei ~i starilor tranzitionale.
Dezvoltarea emotionala a fiintei umane. Sinele fals: aspecte normale ~i anormale
sinele care ingrije~te
A. Relatiile interpersonale. persona (d. Jung).
B. Ingrijorare [concern], vinovatie, reparatie. (b) Integrarea. Atingerea statutului de unitate.
c. Stadiile primitive. (c) Instalarea [dwelling] psihicului in corp.
(d)Cele mai timpurii stari:
A. Relatiile interpersonale. Cea mai timpurie diagrama: aranjamentul mediu-individ.
Se: Eu: Supraeu: Experienta na~terii.
Sexualitatea infantila. Starea primara de fiintare.
Instincte, genitale ~i pregenitale. Haos-ordine aparand din vid.
 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 199

III. REZUMATII c. 1967

Evolutia mediului.
INTRODUCERE Studiul naturii umane.
Studiul secventelor (I) Elaborarea imaginara a functiilor. PARTEAI.
Fantasma.
I.
Realitatea interioara.
(II) Realitatea interioara;
Visul; Memoria; arta creativa; Examinarea copilului.
Corp, psihic, minte.
Fantasma; joaca; munca;
Fantasmarea. Continuumul psyche-some ~i mintea.
Sanatatea imperfecta.
Interrelatii intre maladiile somatice
Dezvoltarea temei pediatriei psihosomatice.
~i tulburarile psihologice.
Relatiile cu (1) functionarea normala;
(2) nevroza; Domeniul psihosomatic.
(3) tulburarile de dispozitie;
II.
(4) psihozele.

Fenomene ~i obiecte tranzitionale. Dezvoltarea emotionala a fiintei umane.

Planul: (mergand inapoi)
IV. Relatiile interpersonale.
Stabilirea unitatii personale.
Comportamentul antisocial. Sarcinile principale.
Delincventa din perspectiva e~ecului mediului. intreteserea cu sechelele dependentei.

Copilul cu carente afective. PARTEA a II-a

Introducere. Stabilirea statutului de unitate.
V.
Consecinte: ingrijorare [concern],
Latenta. vinovatie,
realitatea psihica
Prepubertatea. personala interna.
Adolescenta. Pozitia
depresiva: refularea in termenii
Maturitatea.
depresiei.
Bogatia
interioara --: un nou concept.

Tema lumii interioare. Modul de viata paranoid.

I
Ii.
200 D.W. Winnicott

Depresia ca tulburare de dispozitie.

Apararea maniacala - mania.

Diverse tipuri de material psihoterapeutic.

Anxietatea ipohondriaca. ,
Postfata

PARTEA a III-a de Joana Lazar

Teoria Eului. Relatia cu realitatea exterioara:
Joaca
Creativitate
Integrarea.
Instalarea [indwelling].
Mediul.
~ '1"atura umana este poate una dintre cele mai reprezen-
t~~J~
~ ~tative carti aparute sub numele lui D.W. Winnicott.
I
"~, ~ Editata postum, circumscrie majoritatea ideilor sale
definitorii. EI incepe prin a recunoa~te limitarea personala a
descrierii naturii umane, care este infinita in esenta. Dar in
conditiile in care orice pretentie de obiectivitate se supune in-
trinsec limite lor personale ale individului care avanseaza
structura "obiectiva", este util sa ne familiarizam cu fiecare
perspectiva cunoscuta asupra naturii umane. $i, pornind de
la aceasta realitate a limitarii personale, Winnicott incepe prin
a-~i descrie propriul parcurs: formarea, experienta, probleme-
Ie personale - ~i poate ca eel mai mult spune despre el fap-
tul ca a considerat oferirea de sfaturi parintilor ca fiind cea mai
dificiHi actiune: nu psihoterapia cu copii mici, nu psihanaliza
cu adulti psihotici, ci inti'tlnirea fata in fata cu ni~te parinti
ajun~i in situatie de e~ec, totu~i indeajuns de buni incat sa ca-
ute ajutor, trecand peste barierele narcisice - ce ~i cum sa Ie
spui pentru a-i ajuta fara a Ie afecta capacitatea naturala de a
functiona spontan ~i autentic in continuare.
In conditiile in care sanatatea transcende simpla stare de
lipsa a bolilor, care devine doar punctul de plecare pentru sa-
nata tea propriu-zisa, Winnicott avertizeaza asupra pericolelor
psihologiei aplicate, ~i anume limitarea la aspectelesuperfi-
ciale ale psihologiei infantile sau falsa incadrare a entitatilor
202 D.W. Winnicott
nosologice mtre ni~te limite prea rigide pentru a da seama de
dinamica acestora. Alt aspect asupra diruia atrage atentia este
limitarea psihoterapiei de catre ereditate -limitare care apa-
re cel mai evident tocmai in psihanaliza oamenilor sanato~i.
EI sustine ca psihanaliza ar trebui sa se lmpleteasca cu psiho-
somatica, psihiatria ~i medicina generala, dat fiind ca in stu-
diul fiziologiei excitatiei celulare ~i somatice nu se poate sa nu
se ia in considerare realitatea psihica a individului respectiv.
Accentueaza un posibil efect benefic al tulburarilor psihoso-
matice, care pot aparea in scopul de a contracara fie exacerba-
rea intelectului, fie starile de depersonalizare.
In afara teoriilor winnicottiene deja bine cunoscute, aceas-
ta carte contine anumite abordari originale asupra unor ches-
tiuni controversate, cum ar fi aceea a sufletului uman, pe care
elll vede ca fiind 0 proprietate a psihicului constituit prin ela-
borarea imaginara a functionarii somatice a corpului, ~i astfel
indisolubillegat de acesta. De asemenea, trecerea in revista pe
care 0 face teoriei pulsionale freudiene ne aduce avantajul de
a putea surprinde punctele de apropiere sau de fractura intre
sistemele de gandire ale celor doi mari psihanali~ti. In acest
context, doresc sa precizez ca, de~i Winnicott pare sa puna ac-
centul pe elaborarea imaginara ca marca a umanului, ~inu ne-
aparat pe folosirea unui alt termen pentru "instinct" (pentru
a-I deosebi de instinctul animal), s-a preferat folosirea cuvan-
tului "pulsiune", deoarece reprezinta un termen deja lmpa-
mantenit in peisajul psihanalitic romanesc. In aceasta expune-
re asupra pulsiunilor, Winnicott ne ofera explicatia sa perso-
nala a progresiei pregenital-falic- genital, ~i anume, pomind
de la importanta excitatiei generalizate in integrare, ajunge la
a ne spune ca anumite organizari ale excitatiei devin domi-
nante, iar elaborarea imaginara a tuturor excitatiilor tinde sa
se efectueze In termenii tipului pulsional dominant. De ase-
menea, ne lmparta~e~te obiectiile sale in privinta stadializarii
nivelului pregenital: prin prisma progresiei neindurare-"mgri-
jorare (ruthlessness-concern), sustine ca nu exista dovezi care
sa demonstreze ca activitatea bebelu~ului este initial erotica,
apoi sadica. Dupa aceea constata variabilitatea extrema a sta-
Opere 3. Natura umana 203
diului anal, ceea ce 11diferentiaza de stadiile oral sau genital.
Materiile excretate - asupra carora se pune accentul in acest
stadiu - au 0 preistorie, ceea ce dovede~te 0 complexitate care
depa~e~te in mod definitoriu un simplu stadiu al cre~terii
Se-ului. De asemenea, discuta lntr-un chip extrem de capti-
vant prin implicatiile continute distinctia dintre masculin ~i
feminin, al carei debut este marc at de stadiul intermediar fa-
lic, dat fiind ca in acest stadiu, baiatul este complet, fantasme-
Ie inscriindu-se in aceea~i linie cu performantele, spre deose-
bire de fata, care nu experimenteaza aceasta completitudine.
In stadiul genital, in care accentul cade mai degraba pe pene-
trare ~i impregnare (spre deosebire de stadiul falic in care erec-
tia este cel mai important lucru, iar pierderea ei ar fi de nesu-
portat), barbatullmparta~e~te din nou un destin comun cu fe-
meia: depinde de ea, de alteritate, pentru sentimentul de com-
pletitudine. De~i descrierea genitalitatii feminine nu se poate
efectua In absenta invidiei de penis ~i fantasmei de castrare,
totu~i aceasta perspectiva asupra dezvoltarii pulsionale este
mai potrivita pentru masculin decat pentru feminin, sexuali-
tatea feminina fundamentandu-se intr-o masura mai mare pe
stadiile pregenitale ~i necesitand intr-o masura mai mare fan-
tasmele infantile despre inauntrul propriu ~i al mamei (pozi-
tia depresiva). De altfel, Winnicott i~i precizeaza intr-o nota pe
marginea textului intentia de a prezenta 0 invidie fata de fe-
minin la barbati, echivalenHi invidiei de penis. Toata aceasta
expunere a diferentei masculin-feminin contureaza 0 conti-
nuitate a fiintarii speciala in cadrul feminitatii, in care femeia
exista inca din fetita, iar atmosfera realitatii interioare pare a
pastra 0 linie comuna a frustrarii, pe cand in cadrul masculi-
nitatii, dezvoltarea pare sa fie oarecum segmentata de fantas-
mele ~i trairile fazei falice. In continuare, Winnicott propune
termenul de "complex oedipian inversat" pentru fete, mai de-
graba decat "complexullui Electra", deoarece lasa subiectul
deschis imaginatiei, doar sugerand ca exista 0 alta cale pentru
fete decat pentru baieti.
Un alt punct de interes pe care Winnicott 11ia in discutie,
din pacate doar mtr-o nota pe marginea textului, vizeaza di-
2°4 D.W. Winnicott
ferenta dintre homosexualitatea normala, implicand atingerea
stadiului genital, ~i fixarea 'intr-un stadiu pregenital, cu depla-
sarea erotismului oral asupra anusului. De altfel, el scrie ~i 'in
text ca, data fiind sexualitatea inerenta vietii fantasmatice ~i
capacitatii de identificare a individului, sexualitatea se dez-
volta 'in functie de persoana de care se 'indragoste~te copilul
cand ajunge la varsta relatiilor interpersonale ('intre pruncie ~i
perioada de latenta).lntreaga terminologie a complexului oe-
dipian nu poate fi aplicata de fapt decal 'in masura in care exis-
ta 0 situatie triunghiulara implicand persoane intregi ~i reale,
percepute ca atare de catre copil, deci nu atat timp cat a treia
persoana este doar obiect partial. Rezolvarea cu succes a com-
plexului oedipian se face prin intermediul anxietatii de cas-
trare, ea fiind cea care-i permite copilului sa traiasca in conti-
nuare ~i care ii ingaduie ~i tatalui sa traiasca. Tatal este intro-
iectat ~i folosit ca prototip de con~tiinta. AsHel, controlul exer-
citat de Supraeu nu se intinde doar asupra pulsiunilor, ci ~i
asupra fenomenelor complexe ale Eului ce depind de aminti-
rile experientelor instinctuale ~i ale fantasmelor legate de aces-
tea, Winnicott observand aici 0 legiitura cu pozitia depresiva.
De fapt, abia'in relatia triunghiulara oedipiana ura poate apa-
rea in mod liber, intrucat ceea ce este urat este 0 persoana 'in-
treaga, ce se poate apara, poate supravietui, poate pedepsi ~i
ierta; aceasta este ceea ce descatu~eaza ~i iubirea. Daca exista
o dezvoltare sanatoasa, in culrnea excitatiei anxietatea este ma-
xima, dar este tolerata ca atare; un copil care a dezvoltat apa-
rari nevrotice va prezenta 0 con~tientizare scazuta. Orbirea din
mitul oedipian simbolizeaza ideea de "incon~tient refulat".
Atentia cu care Winnicott se apleaca asupra elementelor mi-
tului 11apropie de Wilfred R. Bion care, Iii randullui, gasea ca
Oedip reprezinta ~i triumful curiozitatii, simbolizand in acest
sens integritatea ~tiintifica. Acesta nu este singura apropiere
intre Wirmicott ~i Bion, ei imparta~ind 0 viziune asupra natu-
rii umane care demonstreaza multe puncte comune, caci am-
bii pleaca in dezvoltarea teoriilor lor de la pozitiile kleiniene
paranoid-schizoid a ~i depresiva. De exemplu, Bion, in prime-
Ie sale lucrari despre functionarea psihotica, sustine ca Eul nu
Opere 3. Natura umana 205
se poate retrage niciodata complet din realitate ('in replica la
diferenta pe care 0 exprima Freud intre nevroza ~ipsihoza: "In
prima, Eul, in virtutea supunerii lui la realitate, sup rima un
fragment al Se-ului - viata pulsionala - pe cand 'in psihoza
acela~i Eu se pune 'in serviciul Seului ~i se retrage dintr-o par-
te a realitatii."), contactul individului cu realitatea fiind mas-
cat de "fantasme de omnipotenta care vizeaza sa distruga re-
alitatea sau con~tientizarea ei ~i sa realizeze 0 stare care nu
este nici viata, nici moarte". Aceasta descriere contine simili-
tudini cu cea pe care Winnicott 0 face Sinelui fals, dezvoltat
pe baze compliante la 0 realitate catastrofal de frustranta, pen-
tru a masca Sinele adevarat ~i a-i permite subzistenta pana la
o eventuala data ulterioara cand vor fi indeplinite conditiile
pentru 0 dezvoltare ~i 0 viata proprie autentica. In aceea~i li-
nie se inscrie ~i diferenta pe care el 0 vede intre tipul nevrotic
~i cel psihotic: nevroticul tinde catre con~tientizare, in timp ce
psihoticul cauta sentimentul de realitate (de autenticitate).
Winnicott precizeaza in continuare ~i implicatiile acestei dife-
rente in termenii necesitatilor pacientilor aflati in analiza: par-
tea nevrotica necesita capacitatea de to1eranta a analistului, in-
telegerea proceselor ~i exprimarea (prin interpretare) a acestei
intelegeri, in timp ce partea psihotica necesita tolerarea regre-
siei propriu-zise la dependenta. De altfel, una dintre modali-
tatile de e~ec in ingrijirea copilului, in viziunea lui, consta in
incapacitatea parintilor de a distinge clar intre fantasmele co-
pilului ~i realitate, ajungand sa prezinte 0 idee ca pe un fapt
sau sa reactioneze la 0 idee ca ~i cum ar fi 0 actiune, deoarece
pot fi mai inspaimantati de idei decat de actiuni. Capacitatea
de a tolera idei, atat de necesara analistului, dupa cum am va-
zut, in tratarea cu partea nevrotica a pacientului, este 0 trasa-
tura a maturitatii ~i parte a maturitatii sociale, deoarece chiar
capacitatea de fantasmare este cea care permite ca exprimarea
bruta a instinctelor sa poata fi inhibata - fantasmarea repre-
zinta 0 caracteristica intrinsec uman~, materialul de baza al
socializarii ~i civilizatiei. Din nou observam 0 similitudine cu
functia reveriei materne descrise de Bion, necesara pentru
206 D.W. Winnicott
crearea in noul individ a acelui spatiu intermediar intre per-
ceptie ~i actiune, spatiul in care se dezvolta gandirea.
Un alt autor apropiat de Winnicott este Heinz Kohut; mo-
dul in care acesta descrie rolul imperfectiunii inevitabile a
obiectelor sinelui arhaice idealizate in constituirea autonomiei
individului aflat in dezvoltare, in conditiile in care aceste im-
perfec}iuni apar la 0 rata tolerabila ("frustrare optima") pen-
tru narcismul acestuia, care sa-i permita astfel internalizarea
transmutativa a obiectelor sinelui, este similar cu acela in care
mama indeajuns de buna reu~e~te deziluzionarea copilului ei
progresiv, tinand cont de competentele acestuia in ceea ce pri-
ve~te capacitatea de tolerare a frustrarii. Teoretizarea transfe-
rului fuzional allui Kohut ne reaminte~te de capacitatea esen-
tiala in viziunea lui Winnicott in travaliul cu partea psihoticii
a pacientilor, ~i anume aceea de a tolera regresia propriu-zisa
la stadii foarte arhaice. Diferenta intre cei doi consta in faptul
ca Winnicott conceptualizeaza 0 distructivitate primara ~i con-
sidera independenta ca reprezentand idealul de dezvoltare.
De altfel, intr-o nota pe marginea textului Naturii umane, Win-
nicott precizeaza ca motivul pentru care nu a putut sa-~i pu-
blice scrierea consta tocmai in polemica determinata de fap-
tul ca el considera cii exista 0 distructivitate primara (la un loc
cu iubirea primara), ~i nu doar furie la frustrare, care, in con-
ceptia lui, nu ar fi fost destul de timpurie.
La fel ca in toate lucrarile lui, ~iin aceasta Winnicott se do-
vede~te a fi securizant prin recunoa~terea faptului cii tot ce se
spune este doar punctullui de vedere, fara impuneri, fara re-
pro~uri, fara exigente ... deci fara dezamagiri; el se dovede~te
a se numara printre aceia care considera cii orice sistem filo-
sofic se bazeaza de fapt pe credinta, credinta proprie a persoa-
nei care-l concepe, respectiv accepta. Astfel ne lasa, mai mult
decat atat, ne invita parcii, sa efectuam acela~i travaliu de sin-
ceritate in sinele nostru ~i sa nu retinem deci dedit ce se do-
vede~te a fi "pe sufletul nostru"; ~i sunt multe cele pe care Ie
pu tern retine ...
Bibliografie
Toate dirfile sunt publicate la Londra, dadi nu se indica altfel.
Abraham, K. (1924) "A Short Study of the Development of the
Libido, Viewed in the Light of Mental Disorders", in
Selected Papers on Psycho-Analysis. Hogarth, 1927.
Aichhorn, A. (1925) Wayward Youth. Imago, 1951.
Balint, A. (1931) The Psycho-Analysis of the Nursery. Routledge
& Kegan Paul, 1953.
Freud, A. (1926-27) The Psycho-Analytic Treatment of Children.
Imago, 1946.
- (1936) The Ego and the Mechanisms of Defence. Hogarth, 1937.
Freud, S. (1900) The Interpretation of Dreams, in James Strachey,
ed. The Standard Edition of the Complete Psychological
Works of Sigmund Freud, 24 vol. Hogarth, 1953-73
vols 4, 5.
- (1905) Three Essays on the Theory of Sexuality, S.E. 7.
- (1917) Mourning and Melancholia, S. E. 14.
- (1923) The Ego and the ld, S.£. 19.
- (1926) Inhibitions, Symptoms and Anxiety, S.E. 20.
- (1931) Female Sexuality, S. E. 21.
Glover, E. (1932) On the Early Development of the Mind. Imago,
1956.
Gorer, G. and Rickman, J. (1949) The People of Great Russia: A
Psychological Study. Cresset.
Guthrie, L.G. (1907) Functional Nervous Disorders in Childhood.
Oxford University Medical Publications.
Henderson, D.K. ~i Gillespie, RD. (1940) A Textbook of Psychia-
try for Students and Practitioners, ed. a V-a. Oxford
University Medical Publications.
Jackson, L. (1954) Aggression and Its Interpretation. Methuen.
208 D.W. Winnicott

Jones, E. (1927) "The Early Development of Female Sexuali-

ty", ill Papers on Psycho-Analysis, ed. a V-a. Bailliere,
Tindall & Cox, 1948.
Klein, M. (1923) The Psycho-Analysis of Children, in Collected
Works, vol. II. Hogarth, 1975.
- (1934) "A Contribution to the Psychogenesis of Manic-De-
pressive States", ill Collected Works, vol. 1.
Middlemore, M. (1941) The Nursing Couple. Hamish Hamilton,
1941.
Money-Kyrle, KE. (1951) Psycho-Analysis and Politics: A Con-
tribution to the Psychology of Politics and Morals. Duck-
worth, 1951.
Ophuijsen, J.H.W. van (1920) "On the Origin of the Feeling of
Persecution", ill Int. J. Psycho-Anal. 1.
Riviere, J. (ed.) (1952) Developments in Psycho-Analysis. Ho-
garth, 1952.
Rosen, J. (1953) Direct Analysis: Selected Papers. New York: Gru-
ne & Stratton, 1953.
Spence, J. (1946) "The Care of Children in Hospitals", ill The
Purpose and Practice of Medicine. Oxford University
Press, 1960.
Spitz, KA. (ig45) "Hospitalism: An Inquiry into the Genesis
of Psychiatric Conditions in Early Childhood", in
Psycho-Analytic Study of the Child, 1.
Winnicott, D.W. (1945) "Primitive Emotional Development",
in Through Paediatrics to Psycho-Analysis. Hogarth,
1975.
- (1949) "Mind and its Relation to the Psyche-Soma", in
Through Paediatrics to Psycho-Analysis. Hogarth, 1975.
- (1949) "Weaning", in The Child, the Family and the Outside
World. Harmondsworth: Penguin, 1964.
- (1950) "Some Thoughts on the Meaning of the Word «De-
mocracy»" in Home Is Where We Start From. Harmon-
dsworth: Penguin, 1986.
- (1968) "The Use of an Object and Relating Through Identi-
fications", in Playing and Reality. Harmondsworth: Antic ExLibris
Penguin, 1980. \P '0
1" :~

101LE~