Sunteți pe pagina 1din 107

D.W.

Winnicott este privit ea analistul britanie eel m


influent. ,Serierile sale se numara printre eele mai impr
riante ~ieondudente din intreaga literatura psihanalitie
Peter Lomas il nume~te in suplimentulliterar allui Timl
"eellnai influent psihanalist din perioada dupa Freud ~iJu

_ f_
Biblioteca de psihanaliza, 60
, coordonata de
Colectie
Vasile Oem. Zamfirescu

This book was published


with the support of the
Culture 2000 programme
of the European Union.

Aceasta carte a fast publicata


. cu ajutorul programului
Cultura 2000 al Uniunii Europene.
D.W. Winnicott

Opere 3
Natura u1l1ana

Traducere din engleza de


Catalin Popescu

Postfata de
Joana Lazar

IMPRIMERIA

I I\J GRAFICA
~ ARTA
(olea ~erban Voda 133, s'4, Cod 70517, 8U(URE~T1
Tel.:021.336.29.10 Fax:021.337.07.35
E-mail: comerdal@artagrafico.ro
web sile: www.ar1agrafica.ro
A
TReI
Editori:
MARIUS CHIVU
SILVIU DRAGOMIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCU

Redactor:
Cuprins
DANIELA ~TEFANESCU

Coperta colectiei:
DINU DUMBRAvICIAN

Tehnoredactarea computerizata:
CRISTIAN CLAUDIU COBAN

Prefatii 9
Descrierea ClP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Nota editorialii 11
WlNNlCOTT, DONALD W.
Opere / D. W. Winnicott ; trad. din engleza de Claudia Alecu, loana Multumiri 13
Lazal~ CatiiIin Popescu; coord. ~i introd. de Catalin Popescu. - Bucure~ti : INTRODUCERE 14
Editura Trei, 2003 -.
3 vol.
ISBN 973-8291-19-4 Partea I Examinarea copilului uman:
Vol. 3 : Natura umana I trad. din engleza de Catalin Popescu; postf.: soma, psyche, minte
Ioana Lazar. - 2004 - Bibliogr. - ISBN 973-707-003-8
INTRODUCERE 19
1. Popescu, Catalin (trad.)
II. Lazar, Ioana (postf.) CAPITOLUL 1 CONTINUUMUL PSYCHE-SOMA $1 MINTEA 24
Sanatatea somatidi 25
616-053.2
159.964.2 Sanatatea psihica 25
Intelect ~i sanatate 26
Aceasta carte a fost tradusa dupa: 2 SANATATEA IMPERFECTA 28
HUMAN NATURE, de D.W. Winnicott,
Free Association Books, Londra, 1988 Sanatatea imperfecta somatica 28
Sanatatea imperfecta psihica 29
© The Winnicott Trust, 1988
by arrangemen t with Mark Paterson 3 INTERRELATIILE DINTRE MALADIILE
TRUPULUI ~I TULBUR.ARILE PSIHOLOGICE .33
© Editura Trei, 2004 Ereditatea 33
c.P. 27-40, Bucuresti Tulburarile congenitale 34
Tel./Fax: +4 0 I 224 55 26 Deficite de aport 35
e-mail: office@edituratrei.ro
Defecte de eliminare 37
www.edituratrei.ro
Accidente .37
ISBN 973-8291-19-4 Categoria "Inca-necunosculului" 38
ISBN 973-707-003-8 Alergiile .38
6 D. W. Winnicott Opere 3. Natura umana 7

4 DOMENIUL PSIHOSOMATIC .41 Refularea reconsiderata 104


Gestionarea obiectelor ~i forte1or rele 105
Partea a II-a Dezvoltarea emotionala a fiintei umane Complexitatea ~i bogatia interioara 107
INTRODUCERE 49 2 DEZVOLTAREA TEMEI LUMII INTERIOARE 108
Introducere 108
CAPITOLUL 1 RELATII INTERPERSONALE .53
Modul de viata paranoid 109
Prima parte a descrierii .53
Familia ; .56 Depresia ~i "pozitia depresiva" 110
Pulsiunea '" .57 Apararea maniacala 111
Relatiile de iubire 67 3 DIFERITE TIPURI DE
MATERIAL PSIHOTERAPEUTIC 113
2 CONCEPTUL DE "SANATATE" DIN
PERSPECTIVA TEORIEI PULSIONALE 71 4 ANXIETATEAIPOHONDRIACA 120
Elaborarea imaginara a functiilor 71
Psihicul. 72 Parte a a IV-a De la teoria pulsionala la teoria eului
Sufletul 72
INTRODUCERE: DEZVOLTAREA EMOpONALA PRIMITIvA 125
Stari excitate ~i 1i.ni~tite 74
Complexul Oedip 75 CAPITOLUL 1 STABILIREA RELATIEI CU
o noui'i descriere 76 REALITATEA EXTERIOAAA 126
Sexualitatea infantila 79 Relatii excitate ~i lini~tite 126
Realitate ~i fantasma 80 Valoarea iluzie
Incon~ tien tu!.. 81 ~i starile tranzitionale 132
Rezumat 83 E~ecul in contactul initial.. 134
Harta psihologiei unui bi'iietel Creativitatea primara.. 137
in termenii teoriei pulsionale 85 Importanta mamei 139
Api'iri'iri impotriva Bebelu~ulla na~tere 141
anxieti'itii - ameninti'irii eu castrarea 85 Filosofia "realului" 142
Ci'iderea apararilor 86
2 INTEGRAREA 144
Partea a III-a Stabilirea statutului unitar 3 INSTALAREA PSIHICULUI IN CORP 151
INTRODUCERE DEZVOLTAREA EMOTIONALA Experienta corporala 151
CARACTERISTIcA PRUNCIEI 89 Paranoia ~i naivitatea 153

CAPITOLUL 1 POZIPA DEPRESIVA 91 4 STARILE CELE MAl TIMPURII 155


Ingrijorare, vinovatie ~i realitate Diagrama
psihica interni'i personala 91 aranjamentului mediu-individ 155
Pozitia depresiva: recapitulare 101 Aetiunea gravitatiei 160
8 D.W. Winnicott

5 0 STARE PRIMARt\ DE FIINTARE:


STADIILE PRE-PRIMITIVE 161
6 HAOS 165
7 FUNqIAINTELECTUALA 169
Prefata
,
8 RETRAGERE ~I REGRESIE 171
de Clare Winnicott
9 EXPERIENTA NA~TERII 173
10 MEDIUL 182
11 MALADIILE PSIHOSOMATICE
RECONSIDERATE 191
Astmul. 191 ,','~
Ulcerul gastric 194 '~"n anu11936, Donald Winnicott a fost invitat de ditre Su-
~ san Isaacs sa tina dHeva prelegeri despre cre~terea ~i
Apendice 196 ,,~dezvoltarea umana pentru mvatatori cu experienta, in
cadrul unui curs avansat la Universitatea din Londra. In anul
Postfata de Ioana Lazar 201 1954, dind s-a mceput lucrulla aceasta carte, el tinea ~iprele-
geri in mod regulat pentru studentii Universitatii de Asisten-
Bibliografie 207 ta Sociala, inca din 1947. Aceste posibilitati de a tine prelegeri
intr-un mod regulat, care au continuat pilla in momentul mor-
tii sale in 1971, erau foarte apreciate de catre Winnicott, deoa-
rece ii furnizau un stimulent constant pentru a-~i clarifica pro-
pria intelegere ~i a-~i modifica ideile m lumina interactiunii
sale cu studentii ~i a propriilor experiente. Se poate spune ca
activitatea lui universitara era 0 parte esentiala a propriei lui
dezvoltari ~i ca ii era profund recunoscator lui Susan Isaacs, a
carei mcredere in el a fost primul pas catre participarea lui la
aceasta activitate.
Winnicott ~i-a dezvoltat un stil propriu special de a comu-
nica materialul prelegerilor sale ~i, an dupa an, studentii re-
nun tau sa ia notite ~i deveneau implicati, impreuna cu el, in
procesul real de cre~tere ~i dezvoltare. eu alte cuvinte, inva-
tau fara sa fie invatati. Prelegerile lui puteau sa fie libere ~i sa
para nestructurate doar pentru ca se bazau pe un nucleu cen-
tral de cunoa~tere integrata ~i pe un model formulat cu aten-
tie al stadiilor dezvoltarii umane pe care studentii puteau sa-l
10 D.W. Winnicott

inteleagcl. Diagramele sale construite cu rapiditate pe tabla vor


ramane in memoria tuturor celor care au participat la prele-
gerile lui ca fiind 0 trasatura esentiala a modului sau de co-
municare.
Scopul originar al acestei car}i a fost acela de a furniza no- Nota editoriala
titele pe care studentii nu puteau sa Ie ia ~i de a Ie face disponibi-
le tuturor celor care studiau natura umana. Prima schita a car-
tii a fost inceputa ~i terminata intr-un interval relativ scurt de
timp in vara anului 1954, dar de atunci ~i pana in momentul
mortii sale a fost continuu reanalizata ~i revizuita.

PLANUL eARTH Winnicott a facut doua rezumate ale cartii lui


despre natura umana. Primul dateaza din au-
gust 1954, anul in care cea mai mare parte din
carte este scrisa, dupa cum ;>timde la Clare Winnicott, iar al doilea
dateaza cam din 1967. Ambele sunt reproduse in cadrul unei anexe
la sfar;>itulvolumului de fata.
Se poate observa ca materialul carpii urmare;>terelativ indeaproa-
pe primele trei parti ale Rezumatului I, de;>iordinea in care este scris
devine oarecum diferitii: de exemplu, sectiunea planificata despre
"Studiul secventelor" incluzand fantasma, realitatea interna ;>ivi-
suI, ca si '
, cea despre "Obiecte sifienomene ,
tranzitionale" nu s-au ma-
terializat in conformitate cu planul, eel mai probabil deoarece aceste
subiecte fusesera deja atinse in cadrul capitolelor anterioare. Se va
observa de asemenea din Rezumatul I ca planul initial allui Win-
nicott includea inca doua parti cu capitole despre tendinta antiso-
ciala ;>i despre diversele stadii ale dezvoltarii de la latenta la matu-
ritate, care de fapt nu au fost scrise niciodata, cu toate ca exista do-
vezi ca urma sa inceapa urmatoarea parte a cartii cu 0 lucrare inti-
tulata "Cercetare asupra delincventei" carefusese publicata in 1943
in ziarul 0 noua era in carnine ~i ~coli.
Se poate ca al doilea rezumat sa fi fast intentionat ca ghid la re-
vizia cartii. Se poate observa ca sumarele partilor I ;>i III ale cartii in
forma ei prezentii existii in cadrul acestui rezumat aproape identice
cu modul in care apar in carte, dar se prea poate ca Winnicott sa fi

-I
12 D.W. Winnicott

intenfionat sa reduca partea a II-a existenta (care se ocupa cu rela-


fia interpersonala pi teoria instinctelor); iar dintre ultimele opt ca-
pitole ale parfii a IV-a existente, doar eel despre "Mediu" este tre-
cut.

TITLURlLE Titlurile diferitelor parfi, capitole pi secfiuni ce


,
Multumiri
apar in volumul de fafa sunt aproape toate la
fel cum au fost gasite in dactilograma. In pu-
finele locuri in care noi am adiiugat un titlu de secfiune in vederea
unei continuitafi, am consultat rezumatele.

TEXTUL Acesta a fost lasat apa cum afost gas it. Corec-
turile facute pe dactilograma in scrisul lui
Suntem recunoscatori de aft putut folosi munca efectuata de Ju-
Winnicott sau eel allui Joyce Coles, secretara
dith Issroff asupra detaliilor biografice pi asupra indexului.
lui, au fost incorporate in text; iar in pufinele locuri unde am adau-
gat un cuvant sau 0 litera, acestea apar intre paranteze drepte. Gri-
ce note de subsol sau parfi de note de subsol pe care Ie-am adaugat
apar, de asemenea, intre paranteze drepte.

NOTE PENTRU
CCttevanote in scrisullui Winnicott au fost ga-
REVIZIE
site impreuna cu dactilograma, aratand unde
,
,si cum dorea sa revizuiasca anumite sectiuni
ale carfii. Majoritatea se aflau pe bucafele separate de hfirtie, indi-
cand numarul paginii la care se refereau; numai ocazional asemenea
note au fost gasite scrise pe marginea dactilogramei. Toate aceste note
apar aici ca note de subsolla text in locul unde se intenfiona revi-
zia.

Cristopher Bollas
Madeleine Davis
Ray Shepherd
Opere 3. Natura umana 15

Cititorul are dreptul sa ~tie cum am devenit capabil sa scriu


despre psihologie. Viata mea profesionala am petrecut-o in
campul pediatriei. In timp ce colegii mei pediatri se speciali-
zau predominant in latura somatic a, eu personal am virat trep-
Inlroducere tat catre specializarea in latura psihologica. Nu am parasit nici-
odata pediatria generala, deoarece consider ca psihiatria co-
pilului face in esenta parte din pediatrie. In vreme ce psihia-
tria adultilor trebuie din nefericire sa fie separata de practica
medicala ~ichirurgicala, aceasta separare nu ar trebui sa se pe-
treaca niciodata in ceea ce prive~te bebelu~ii ~i copiii.
Din cauza unor dificultati personale, am intrat in psihana-
liza intr-un stadiu timpuriu al profesiei mele ca medic de co-
pii. In curand am inceput sa inteleg ca era loc pentru psihana-
(:~ arcina
'La acestei carti este studiul
momentulinceperii ei, sunt naturii
cat se umane.
poate de con- liza copiilor, atat ca metoda de terapie, cat ~i de cercetare. In
~,,'~ ~tient de vastitatea unui asemenea proiect. Natura 1927, am venit in contact cu felulin care Melanie Klein aplica
umana este aproape tot ce avem. metodele lui Freud in terapia copilului, ~i mai tarziu am des-
In pofida faptului ca ~tiu acest lucru, intentionez sa respect coperit ca Aichhom, Anna Freud, Alice Balint ~i altii incepu-
titlul ~i intentionez sa fac 0 descriere a naturii umane care sa sera sa aplice in diverse feluri psihanaliza la problemele copi-
inglobeze diversele tipuri de experiente ce mi-au apartinut: ilor, iar eu am avut ~ansa de a invata de la Anna Freud, care
a venit sa se stabileasca in Londra.
lucrurile pe care Ie-am invatat de la profesorii mei ~i din ex-
perienta mea c1inica. In acest fel poate voi obtine 0 descriere Am devenit student la Institutul de Psihanaliza, ~i dupa'
personala, ~i deci bineinteles limitata, a unei teme care nu are calificarea ca psihanalist, iar apoi ca analist de copii, am pu-
limite. tut sa intreprind analize de adulti ~i copii din aproape toate
Intr-adevar, este mult mai u~or, ~i mai uzual, ca un medic tipurile de cazuri ~i din cadrul oricarui grup de varsta. eu toa-
sa scrie despre boala. Prin intermediul studiului bolilor ajun- te aces tea, experienta unui analist, oricare ar fi acela, nu poa-
gem la studiul multor lucruri care sunt importante pentru sa- te fi mai mult decat experienta unei singure persoane. Un ana-
natate. Dar presupunerea medicului ca sanatatea ar fi 0 rela- list poate sa duca pana la sfar~it doar aproximativ ~aptezeci
tiva absenta a bolilor nu este indeajuns de buna. Cuvantul "sa- de analize. Prin natura profesiei mele, am putut sa ocolesc
aceasta dificultate a limitarii experientei cazuistice, datorita
natate" i~i are propriulinteles intr-un mod pozitiv, in a~a fel
faptului de a fi avut in ingrijire un mare numar de pacienti in
indit absenta bolilor nu este dedit punctul de pomire pentru
o viata sanatoasa. practica mea ambulatorie ~i de a fi intreprins nenumarate psi-
hoterapii scurte ~i probleme de gestionare.
o sa presupun ca cititorul meu este un student licentiat In stadiile timpurii ale carierei mele am evitat cazurile an-
(aflat in cursul doctoratului sau al specializarii) despre care
tisociale extrem de laborios organizate, dar in timpul razboiu-
putem fi siguri ca a citit 0 anumita cantitate de psihologie de lui am fost fort at sa iau in considerare acest tip de tulburare
tip dinamic ~i ca a avut experiente personale, atat profesional
cat ~i in viata. in cadrul practicii pe care am fost privilegiat s-o desfa~or cu
copiii evacuati in Oxfordshire.

-
16 D.W. Winnicott

Aproximativ earn tot atunci am devenit treptat atras de tra-


tamentul tipului mai psihotic de pacient adult ~i am descope-
rit ca pot invata multe Iucruri despre psihologia copilariei tim-
purii de Ia aduitii profund regresati in cursul tratamentului
psihanalitic caci nu puteam afla mare lucru despre ea nici prin Partea I
observarea directa a bebelu~ilor, nici prin analiza copiilor, fie
ei chiar de 2 ani ~i jumMate. Acest travaliu psihanalitic cu
adulFi de tip psihotic s-a dovedit extrem de laborios ~i mare EXAMINAREA COPILULUI UMAN:
consumator de timp ~i in nici un caz intotdeauna evident re-
u~it. Intr-un caz ce s-a sfar~it tragic, am sacrificat 2500 de ore SOMA, PSYCHE, MINTE
din viata mea profesionala, fara nici 0 speranta de remunera-
tie. Totu~i, acest tip de travaliu m-a invatat mai muite dedit
oricare altul.
Ceea ce a unit toate acestea a fost nevoia constanta de a
oferi sfaturi parintilor in cadrul consultatiilor, ~i aceasta expe-
rienta de a oferi sfaturi este cea care mi s-a parut cea mai di-
ficila.
In ultimul rand vreau sa mentionez stimulul reprezentat
de predare~i conferintele radiodifuzate pe care Ie-am susti-
nut.
Introducere

i\~~ m ales sa cercetez natura umana prin intermediul


tinui studiu asupra copilului. Cu toate ca adulFi sa-
},.. ~nato~i continua sa creasca, sa se dezvolte ~i sa se
schimbe chiar pana in momentul mortii, exista un model care
va persista, care poate fi deja distins in copil, a~a cum ~i fata
va ramane recognoscibila de-a lungulintregii vieti a indivi-
dului.
Dar unde este de gasit copilul?

Corpul copilului apartine pediatrului.


Sufletul apartine preotului-profesor de religie.
Psihicul apartine psihologului dinamic.
Intelectul apartine psihologului.
Mintea apartine filosofului.
Psihiatria revendica tulburarile mentale.
Ereditatea apartine geneticianului.
Ecologia i~i revendica un interes in mediul social.
$tiintele sociale studiaza cadrul familial ~i relatiile lui
atat cu societatea, cat ~i cu copilul.
Economia examineaza fortele ~i tensiunile datorate di-
verselor nevoi conflictuale.
Legea intervine pentru a regIa ~i a umaniza r3.zbunarea
publica determinata de comportamentul antisocial.
20 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 21

In contrast cu multitudinea acestor diverse revendicari, or- 4 ani ~i va actiona inapoi in timp, ajungand in cele din urma
ganismul uman individual fumizeaza 0 unitate ~i 0 tema cen- la inceputurile individului.
trala, ~i trebuie ca noi sa incercam sa unificam intr-o descrie- Haideti sa spun cate ceva despre sanatatea fizica. Sanata-
re complexa comentariile care ar putea fi facute din multiple tea trupului implica 0 functionare fizica potrivita varstei co-
puncte de vedere. pilului ~i absenta bolilor. Evaluarea ~i estimarea sanatatii cor-
Nu este nevoie sa adoptam 0 singura ~i unica metoda pen- porale este 0 sarcina pe care ~i-o asuma pediatrul, adica sana-
tru descrierea fiintelor umane. Este mai degraba profitabil sa tatea corporala in masura in care functionarea corpului nu este
ne familiarizam cu uzul fiecarei metode cunoscute de aborda-
afectata de emotii, de conflicte emotionale ~i de evitarea emo-
reo
tiilor dureroase.
Daca ale gem abordarea evolutionista a studiului naturii De la concepere pana la pubertate exista 0 cre~tere ~i dez-
umane ca fiind cea care ar putea concentra diversele puncte voltare a functiilor constante ~i continue ~i nimeni nu se gan-
de vedere, sper sa clarific [cum], pomind initial de la 0 fuziu- de~te sa judece dezvoltarea fizica a unui copil fara sa 0 rapor-
ne primara a individului cu mediul, apare 0 emergenta, indi- teze la varsta acestuia.
vidul formuland 0 revendicare, devenind capabil sa existe in-
Presupunand ca a existat 0 ingrijire satisfacatoare a copi-
tr-o lume care este repudiata; apoi intarirea sinelui ca enitate,
lului, se poate afirma ca exista 0 rata standard a dezvoltarii.
o continuitate a fiintarii, ca un loc unde, ~i de unde, [emerge]
Se dezvolta tot timpul noi tabele pentru estimari. Putem folo-
sinele ca unitate, ca ceva legat de trup ~i dependent de ingri-
si datele colectate ~i ordonate, fiind totu~i in acela~i timp pre-
jirea fizica; apoi con~tientizarea incipienta (iar con~tientizarea
gatiti sa lasam loc ~i unor mari variatii individuale in cadrul
implica existenta mintii) a dependentei, ~i con~tientizarea sta-
bilitatii mamei ~i a iubirii ei care ii parvine copilului sub for- conceptului de sanatate.
ma ingrijirilor fizice ~i a unei stranse adaptari la necesitatile Pediatria s-a bazat in principal pe studiul maladiilor soma-
lui; apoi acceptarea personala a functiilor ~ipulsiunilor cu mo- tice specifice copilariei, sanatatea fiind inteleasa ca 0 absenta
mentele lor culminante, a recunoa~terii treptate a mamei ca fi- a bolii. Nu cu mult timp in urma, rahitismul era frecvent, ca
ind 0 fiinta umana distincta, ~i impreuna cu aceste lucruri 0 ~i multe alte boli datorate unei hraniri inadecvate; pneumonia
schimbare de la neindurare la ingrijorare; apoi 0 recunoa~te- era 0 problema constanta ~i ducea in mod frecvent la empiem,
re a partii terte ~i a iubirii ce e complicata de ura ~i a conflic- acum doar arareori intalnit intr-un spitallondonez; sifilisul
tului emotional; toate acestea fiind'lmbogatite de elaborarea congenital era frecvent diagnosticat intr-o clinic a pediatrica ~i
imaginara a fiecarei functii ~i de cre~terea psihicului alaturi de nu era u~or de tratat; infectiile osoase acute trebuiau tratate
cea a trupului; de asemenea, specializarea capacitatii intelec- prin operatii chirurgicale drastice ~i 0 dureroasa ingrijire post-
tuale, dependenta de calitatea inzestrarii cerebrale; ~i, din nou, operatorie. Oar in decursul a treizeci de ani intregul tablou s-a
impreuna cu toate acestea, dezvoltarea treptata a independen- schimbat.
tei fata de factorii ce tin de mediul inconjurator, ducand in cele In urma cu 0 suta de ani lucrurile stateau chiar mai rau,
din urma la socializare. existand 0 confuzie aproape completa in ceea ce privea diag-
Ar fi posibil sa incepem cu inceputul ~i sa mergem treptat nosticul ~ietiologia, iar principala sarcina a vechii generatii de
inainte, dar asta ar insemna sa incepem cu obscurul ~i necu- pediatri era sortarea entitatilor nosologice. In acele vremuri
noscutul ~i abia mai Hhziu sa ajungem la lucrurile prea bine nu era prea mult timp sau loc pentru conceptualizarea sana-
cunoscute. Acest studiu al dezvoltarii va incepe cu copilul de ,tatii in sine ~i nici pentru studierea greutatilor ce-l asediau pe
22 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 23

un copil sanatos fizic din cauza faptului de a cre~te intr-o so- fata unui asemenea risc ~i prefera sa ramana la pediatria so-
cietate compusa din fiinte umane. matica, chiar daca trebuie sa se indeparteze indeajuns de mult
In prezent, datorita avansului in domeniul diagnosticului de domeniul cunoscut pentru a gasi destule maladii somatice
~i tratamentului maladiilor somatice, gasim medici care sunt noi, pe care sa Ie previna ~i trateze. Dar va veni vremea cand
complet pregatiti pentru a face fata tulburarilor somatice, ob- in tara noastra nu va mai fi necesara nici 0 extindere a pedia-
servand in acela~i timp modulin care function area somatica triei somatice ~i un numar din ce in ce mai mare de pediatri
este afectata de lucruri precum anxietatea ~i de gestionarea pa- tineri vor fi fottati sa intre in domeniul psihiatriei pediatrice.
rentala deficienta.1 Imi doresc sa vina acea zi, ~i mi-am dorit acest lucru de-a lun-
o noua generatie de studenti in medicina revendica 0 in- gul ultimilor treizeci de ani. Dar pericolul consta in fartul ca
struire in psihologie. Catre cine sa se indrepte? Profesorii de latura dureroasa a noii dezvoltari va fi evitata ~i se va incerca
pediatrie in~i~i s-ar putea sa nu inteleaga deloc psihologia. In sa se descopere 0 cale care s-o ocoleasca; teoriile vor fi refor-
opinia mea, exista un real pericol ca aspectele mai superficia- mulate, sugerand ca maladiile psihiatrice sunt un produs nu
Ie alepsihologiei copilului sa fie supraaccentuate. Fie factorii al conflictului emotional ci al ereditatii, constitutiei sau pur ~i
externi, fie ereditatea sunt blamati pentru orice. Entitatile no- simplu al unei gestionari gre~ite. Dar realitatea este ca insa~i
sologice psihiatrice sunt colectate ~i descrise intr-o maniera viata este dificila, iar psihologia se ocupa cu problemele ine-
net delimitata, care este falsa; teste de evaluare a dezvoltarii rente ale dezvoltarii individuale ~i ale procesului de socializa-
sau de personalitate sunt in mod nejustificat venerate; infati- re; mai mult decat atat, in domeniul psihologiei pediatrice tre-
~area vesela a unui copil este prea u~or acceptata ca semn de buie sa intalnim conflictele prin care am trecut noi in~ine, de~i
dezvoltare emotionala sanatoasa. in cea mai mare parte deja Ie-am uitat sau nu am fost nicioda-
ta con~tienti de ele.
Ce are psihanalistul de oferit? Nu ofera nici 0 solutie faci-
la, ci in schimb il confrunta pe tanarul pediatru, deja avand in
jur de treizeci de ani ~ifiind un om casatorit, cu familie, cu un
nou subiect cel putin la fel de vast ca ~i fiziologia. Mai mult
decat atat, afirma ca pentru a atinge in domeniul psihiatriei
pediatrice 0 pozitie comparabila cu inalta reputatie din cadrul
pediatriei somatice, pediatrul trebuie sa treaca atat printr-o
analiza personala, cat ~i printr-o formare speciala.
Toate aces tea sunt foarte grele, dar nu exista ~i nu va exis-
ta niciodata nici 0 modalitate de a Ie ocoli. Pediatrul ezita in

1 A~ dori sa-l mentionez pe Guthrie, autor allucrarii Functional Nervous


Disorders in Childhood (1907), nu pentru ca a atins culmi de excelenta, ci pen-
tru ca a fost un pionier ciiruia ii datorez climatul deosebit de la Paddington
Green Children's Hospital, care a facut posibila repartizarea mea acolo in 1923.
Dupa moartea tragica a lui Guthrie, a trebuit sa continuu munca clinicii lui ~i
nu am fost con~tient in acel moment di am fost numit in colectivul consultant
al spitalului datorita propriilor mele inclinatii catre psihologia aplicata in pe-
diatrie.
Opere 3. Natura umana 25

zele diviziunii interesului. Va fi interesant mai ales sa cerce-


Capitolull tam cele mai timpurii stadii ale dihotomiei psyche-soma in be-
belu~ ~i inceputurile aetivitatii mentale.

Continuumul psyche-soma ~i mintea1 SANATATEA Sanatatea corporala implica 0 ereditate in-


SOMATICA deajuns de buna ~i un mediu1 indeajuns
de bun. Un trup sanatos functioneaza la
nivelul coreet al varstei. Accidentele ~i e~ecurile mediului
sunt gestionate in permanenta, astfelincat in timp efeetullor
negativ se va ~terge. Dezvoltarea continua 0 data cu trecerea
timpului ~i treptat bebelu~ul devine barbat sau femeie, nici
prea devreme, nici prea tarziu. Varsta mijlocie apare la tim-

I~
,{',\

~".# vazuta
fiinta u~ana
umane. dintr-un
este 0 ilustrare temporala
Intreaga anumit
persoana estepsihologica
unghi, somatica dadi
dadl este
este
vazuta dintr-un altul. Exista soma ~i exista psyche. Exista, de
a naturii pul potrivit, cu noi schimbari corespunzatoare, ~i in cele din
urma batranetea limiteaza diversele functii pana in momen-
tul in care urmeaza moartea natural a, ca 0 pecete finala a sa-
asemenea, 0 complexitate in continua dezvoltare de interrela- natatii.
tii intre cele doua ~i 0 organizare a acestor relatii venind de la
ceea noi numim "minte". Functionarea intelectuala, ca ~i psi- SANATATEA Intr-un mod similar, sanatatea psihica tre-
hicul, are drept suport somatic anumite parti din creier. PSIHICA buie evaluata in termeni de cre~tere emo-
Ca observatori ai naturii umane, putem distinge trup, psi- tionala ~i este 0 chestiune de maturitate.
hic ~i functionare mentala. Fiinta umana si'inatoasa este matura din punet de vedere emo-
Nu yom cadea in capcana intinsa de folosirea uzuala a ter- tionalin conformitate cu varsta momentana. Maturitatea im-
menilor "mintal" ~i "somatic". Ace~ti termeni nu descriu fe- plica treptat individul in responsabilitatea pentru mediul in-
nomene opuse. Cele care sunt opuse sunt soma ~i psyche. Min- conjurator.
tea apartine unui ordin deosebit prin el insu~i ~i trebuie con- Dupa cum sanatatea somatica este 0 chestiune extrem de
siderata ca fiind un caz special de functionare a continuumu- complexa daca luam in considerare mtreaga fiziologie (de
lui psyche-soma. 2 exemplu, biochimia tonusului muscular), la fel de complexa
Trebuie sa mentionam faptul ca putem sa observam natu-
este ~i maturitatea emotionala. Scopul principal al acestei carti
ra umana in toate cele trei moduri indicate ~i sa studiem cau-
este sa indice treptat modalitatile in care s-a descoperit ca dez-
1In original "The psyche-soma and the mind"; in continuare, in cea mai voltarea emotionala este complexa, ~i totu~i analizabila prin
mare parte s-a tradus "soma" cu "corp", "body" cu "trup" ~i "psyche" Cll metode ~tiintifice~
"psihic". (N. t.)
2 Vezi D.W. Winnieott: (1949) Mind and its Relation to the Psyche-Soma. 1 In original "nurture", care poate fi tradus atilt prin "cre~tere, ingrijire",
[(Aparuta in traducere romaneasca in De Lapediatric Lapsi/umaLizii, Editura Trei, cat ~i prin "totalitatea factorilor de mediu eu care intra in contact copilul in-
2002). (N. t.)] cepand de la na~tere, in contrast cu faetorii ered ita ri". (N. 1.)
26 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 27

INTELECT ~I Dezvoltarea intelectuala nu se poate com- buna ~i 0 dispozitie stabila, capabil chiar sa fie un bun parte-
SANATATE para cu dezvoltarea somatica ~ipsihica. Nu ner de casatorie ~i parinte. La cealalta extrema, un copil cu un
exista nici un inteles al termenului "sana- intelect exceptional (I.Q. peste 140), de~i posibil talentat ~i va-
tate intelectuala". Intelectul, ca ~ipsihicul, depinde de functio- loros, poate fi, daca dezvoltarea emotionala este tulburata, ex-
narea unui organ corporal particular, ~i anume creierul (sau a trem de bolnav, predispus la decompensare psihotica, instabil
anumitor parti ale creierului). Fundamentul pentru intelect este ca personalitate ~i, in cele din urma, este foarte improbabil sa
deci calitatea creierului, dar intelectul nu poate fi descris decM devina un cetatean cu un camin propriu.
in termeni de plus sau minus, in afara cazului in care creierul In prezent este bine cunoscut ca, in cazul copiilor relativ sa-
este deformat sau modificat din cauza unei boli somatice. Din nato~i, coeficientul de inteligenta, calculat, a~a cum se face de
punct de vedere al dezvoltarii, intelectul insu~i nu poate fi bol- obicei, in concordanta exacta cu varsta cronologica, ramane mai
nay, de~i poate fi exploatat de catre un psihic bolnav. Psihicul, mult sau mai putin constant. Acesta este doar un alt fel de a
spune ca intelectul depinde in mod fundamental de inzestra-
prin contrast, poate fi el insu~i bolnav, adica modificat din pri-
cina e~ecurilor dezvoltarii emotionale, in pofida unui suport rea tesutului cerebral. 0 descriere a situatiilor in care coeficien-
tul de inteligenta nu ramane constant nu inseamna decM enu-
cerebral sanatos pentru functionarea sa. Partea din creier de
merarea situatiilor in care apare 0 denaturare a folosirii intelec-
care depinde capacitate a intelectuala este mult mai variabila
decat cea de care depinde psihicul, fiind de asemenea 0 mai tului, pe de 0 parte datorata tulburarilor din tirnpul dezvolta-
rii ~motionale, iar pe de alta parte maladiilor tesutului cerebral.
noua achizitie in evolutia rasei. Ereditatea ~i hazardul ne in-
In orice grup de copii deficienti pot exista cativa ale caror
zestreaza cu un creier care se situeaza sub sau peste medie in
creiere ar fi putut avea abilitati medii sau chiar superioare ~i
ceea ce prive~te capacitatea de functionare; sau hazardul, ma-
pentru care diagnosticul corect este psihoza infantila. Defici-
ladiile sau accidentele (ca de exemplu leziunile suferite in tim-
tul mintal este astfel un simptom al unei tulburari timpurii a
pul procesului na~terii) ne inzestreaza cu un creier care este cre~terii emotionale. Acest tip de deficit nu este rar.
deficient sau afectat; sau un proces infectios din timpul copi- In contrast, clinicianul poate intalni copii al caror intelect
lariei (meningita, encefalita) sau 0 tumoare determina interfe- este anxios ~i suprasolicitat, iara~i din cauza tulburarii emo-
rente reziduale aleatorii cu functiile cerebrale; sau in cursul tionale (amenintarea reprezentata de confuzie), ~i al caror I.Q.,
(a~a-numitului) tratament al tulburarilor mintale, neurochirur-
care la testare este mare, scade atunci cand, din pricina psi-
gul diseca intentionat anumite portiuni cerebrale pentru a de- hoterapiei sau unei gestionari reu~ite a mediului, frica de haos
regIa mecanismele de aparare puternic organizate impotriva devine mai putin iminenta.
nebuniei, aparari care ele insele constituie 0 situatie clinica du- Prin urmare, intelectul nu este asemanator trupului ~i psi-
reroasa. In oricare dintre aceste moduri, intelectul este afectat
hicului. Este ceva diferit, ~i nu este posibil sa spui despre in-
sau procesele mentale sunt modificate, cu toate ca trupul (spre telect ca sanatatea reprezinta maturitate ~i maturitatea repre-
deosebire de creier) poate ramane sanatos. In toate cazurile to- zinta sanatate. De fapt, nu exista nici 0 legi'itura directa intre
tu~i, sanatatea sau sanatatea imperfecta a psihicului trebuie conceptele de sanatate ~i de intelect. La indivizii sanato~i, min-
evaluata. La Ul}.adin extreme, un copil cu un coeficient de in- tea lucreaza la nivelul functionarii cerebrale deoarece dezvol-
teligenta de 80 poate fi sanatos trupe~te, ~i poate de asemenea tarea lor emotional a este satisfacatoare.
prezenta 0 dezvoltare emotionala sanatoasa, devenind intr-a- Toate aceste lucruri vor necesita 0 examinare mai amanun-
devar 0 persoana interesanta ~i valoroasa, cu 0 personalitate tita.
Opere 3. Natura umana 29

Noroc
Accidental
Capitolul2 Razboi
Infestare
Noroc
Infectie
Sanatatea imperfecta (Inca Cancer
necunoscute) Anumite maladii, probabil infectii
(reumatism articular acut, coree etc.)

Acestea acopera domeniul sanatatii imperfecte, cu excep-


tia categoriei vaste a functiilor tesuturilor corporale afectate
de diverse situatii psihologice.

i.t\
~~ cum ar fi util sa privim sanatatea imperfecta din- Poate este surprinzator ca 0 atilt de simpla descriere poa-
tr-o perspectiva mai larga. Se pot descrie intr-un te acoperi totalitatea sarcinilor pediatrului somatician, mai ales
~mod relativ simplu maladiile ~;itulburarile ce afec- aHlta tirnp dlt in practica acestea sunt laborioase, iar cuno~tin-
teaza aHlt soma, cat ~i psyche; interactiunea dintre ele este com- tele necesare sunt atat de vaste.
plicata, dar se poate incerca 0 descriere bazata pe acceptarea
dihotomiei. SA.NA.TATEA Nu exista nici 0 descriere simpla a sana-
IMPERFECTA. PSIHICA. tatii irnperfecte psihice, cu exceptia afir-
SA.NA.TATEA IMPERFECTA. SOMATICA. matiei ca, din punct de vedere clinic, este
intotdeauna yorba despre 0 tulburare a dezvoltarii emotiona-
Ie, chiar ~i atunci cand este cauzata in mod evident de factori
Ereditar (dovezile apar dupa na;;tere, sau dovezi ulterioare de mediu adver~i.l
inainte sau in momentul na;;terii) Sanatatea corporala (inclusiv cea a functionarii tesutului ce-
rebral) considerilndu-se de la sine inteleasa, sanatatea imper-
fecta psihica se poate clasifica in nevroza ~i psihoza. In cazul
Congenital In timpul travaliului
unei nevroze, dificultatile incep sa apara in cadrul relatiilor
anomalii ce determina dificultaF la na;;tere
La na;;tere interpersonale ce tin de viata de familie, copilul avand in acel
accidente ale procesului na;;terii moment intre 2 ~i 5 ani. In aceasta perioada cuprinsa intre 2 ~i
5 ani, copilul poate sa fie 0 persoana intreaga printre alte per-
inter-
Toate
Auto-
lnduse
Vitamine mediare
Calorii,
minerale,
Substante
Deficiente degradele
PersecuFe
(e;;ecul
mediului)l soane intregi ~i este subiectul unor experiente pulsionale
puternice bazate pe iubirea intre persoane. In cadrul nevrozei,
1 Nota pentru revizie: Adauga definitia sanata\ii in tenneni de libertate in
ceea ce prive?te rigiditatea apararilor.
II/o placi? Da = sanatate
1 In original "failure of nurture" - v. nota 1 de la p.25. (N. t.) E?ti plictisit? Da = sana tate imperfecta
30 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 31

dezvoltarea emotionala a copilului (sau a adultului) din timpul o descriere aproximativa de acest fel ii ofera unui student
celor mai timpurii stadii s-a desfa.?urat in limite normale. un punct de pornire pentru studiul bolilor psihice in termenii
Psihoza este numele dat starilor de boala ce au inceput sa se psihiatriei pentru adulti. Este mai logic totu?i sa se abordeze
dezvolte mai de timpuriu, adica dinainte ca acel copil sa devi- psihiatria pentru adulti din perspectiva unui studiu intim al
na 0 persoana intreaga aflata in relatie cu alte persoane intregi. psihiatriei pediatrice.
Aceasta clasificare rudimentara are 0 utilitate limitata ?i, ime- Vom descoperi ca, in pofida bunelor noastre intentii, yom
diat ce se efectueaza 0 examinare mai amanuntita a starilor psi- avea nevoie sa facem 0 noua clasificare, iar in cele din urma
hotice clinice, apare nevoia unei metode mai delicate. Deocam- tot nu yom fi multumiti.1
data trebuie doar sa atragem atentia cat de important este sa Din punct de vedere clinic, nici macar copiii bolnavi nu
luam in considerare sursa tulburarilor dezvoltarii emotionale, sunt tot timpul anxio?i sau nebuni. In mod obi?nuit, suntem
incercand, de asemenea, sa utilizam termenii psihiatrici accep- confruntati cu aparari organizate cu succes impotriva anxie-
tati· taW, iar in punerea unui diagnostic suntem preocupati de
Astfel: tipul apararilor sau de succesul ori e?ecullor. De asemenea,
TIPUL STAREACLINICA ORIGINEA este important sa cunoa?tem tipul anxietatii care constituie
o amenintare; de exemplu, apararile pot fi impotriva fricii
NEVROZE Organizari defensive Anxietatea ce apare ca de pierdere a penisului sau de pierdere a unei functii impor-
impotriva anxietatii: fobii, urmare a vietii tante asociate cu 0 pulsiune; la fel, apararile pot fi impotri-
isterie de conversie, pu1sionale din relatiile va depresiei, adica impotriva unei disperari tin and de sen-
nevroza obsesionala etc. interumane. timentele de vinovatie care fie sunt ele insele incon?tiente,
PSIHOZE Ingrijorare cu privire la fie sunt in legMura cu chestiuni incon?tiente; ?i, de aseme-
Maniaco-depresiva iubirea neinduratoare. nea, apararile pot fi impotriva fricii de pierdere a contactu-
Depresie Reactie 1apierderea lui cu realitatea externa sau impotriva fricii de dezintegra-
Aparari contradepre- obieetu1ui. re haotica.
sive Toate acestea vor necesita 0 examinare mai amanuntita,
Persecutie:dinspre inauntru Ingrijorare eu privire la dar idee a este ca exista intr-adevar 0 anumita justificare pen-
Ipohondrie: dinspre in rezultatele agresiunii. tru clasificarea aproximativa a tulburarilor emotionale mi-
afara nore ale copiilor in functie de tipul de boala pe care ar fi pre-
Aparare prin paranoia: dispu?i sa-l dezvolte daca, in conditii de stres, s-ar intampla
retragere in lumea sa cedeze ?i sa se imbolnaveasca cu adevarat. 0 asemenea
interioara
clasificare imi permite sa efectuez 0 examinare preliminara
SCHIZO- Aparare prin c1ivare E;;eeu1adaptarii active a a interactiunii dintre maladiile somatice ?i cele psihiatrice,
FRENIE mamei in stadiile
prin dezintegrare dupa care ma voi reintoarce la studiul detaliat al cre?terii
prin pierderea timpurii. emotionale. Pentru moment, trebuie sa omit e?ecurile me-
simtului reali-
tatii 1 Nota pentru revizie: Schiteaza 0 reintoarcere la 0 c1asificare intr-o noua
prin pierderea forma: de ex. dependenta + familie;;i aportul social; ate adapta/a nu te adap-
eontactului ta.
32 D.W.Winnicott

diului in cadrul diverselor stadii, un subiect care va necesi-


ta ~i el un studiu amanuntit in aceasta lucrare. De aseme- Capitolul3
nea, tipul antisocial de simptomatologie nu poate fi indus
in acest punct allucrarii.
Interrelatiile
, dinlre
maladiile Irupului ~i tulburarile psihologice

, AL SANATATn,
EFECTUL TRUPULUI SI SALE
ASUPRA PSIHICULUI
",,~
EREDITATEA
.~'"n ceea ce prive~te ereditatea, nu exista
~ prea mult loc pentru confuzie. Dupa
.,~'cat se pare, ereditatea este somatica,
chiar ~iatunci cand rezultatul este psihologic (de exemplu, 0
tendinta catre un temperament depresiv sau isteric transmis
de la parinte copilului). Baza pentru psyche este reprezentata
de soma, iar in cursul evolutiei soma a aparut primuL Psihicul
debuteaza ca 0 elaborare imaginara a functionarii somatice,
avand drept cea mai importanta sarcina corelarea experiente-
lor trecute, a potentialitatilor,a con~tientizariimomentului pre-
zent ~i a a~teptarilor de.viitor. Astfel sinele incepe sa existe.
Psihicul nu are, bineinteles, nici 0 existenta in afara creierului
~ia functionarii cerebrale.
Mo~tenireatrasaturilor de personalitate ~ia tendintelor ca-
tre diverse tulburari ~i tipuri psihiatrice tine de somatic, iar
aceasta mo~tenirepune limite psihoterapiei. Aceste limite sunt
relativ neimportante in tratamentul tulburarilor nevrotice, mai
importante in tratamentul tulburarilor psihotice ~icel mai im-
portante in psihanaliza oamenilor sanato~i, adica a celor care
34 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 35

se afla (prin definitie) cel mai aproape de a fi ceea ce ar trebui de la asistenta de ginecologie sa manifeste interes in psiholo-
sa fie, conform inzestrarii lor native. gia bebelu~ului in preajma momentului na~terii lui. Nici mama
Trebuie mentionat ca anumite tendinte mo~tenite patolo- insa~i nu se afla intr-o pozitie potrivita pentru a deveni un pio-
gice se manifesta clinic tardiv, astfel ineat, de~i sunt mo~teni- nier in acest domeniu chiar in clipa na~terii copilului ei. Insa
te, nu sunt congenitale. ea ~tie ca psihologia copilului sau trebuie luata in considera-
reo Cand oare va gasi ea intelegere? Psihologul este cel care
TULBURARILE Ereditatea se ocupa cu factorii care au exis- trebuie sa intervina pana eand pediatrul ~i ginecologul VOl'
CONGENITALE tat inainte de conceptie. Tulburarile conge- ajunge la studiul psihologiei infantile.
nitale sunt acele tulburari care sunt evi- o data cu dezvoltarea creierului ca organ functional ince-
dente pana la sfar~itul procesului na~terii. pe stocarea experientelor ?i amintiri corporale personale incep
Termenul "congenital" se refera la doua seturi de tulburari, sa se asocieze pentru a forma 0 noua fiinta umana. Exista mul-
in primul rand la acele boli ~i dizabilitati ce exista dinaintea te dovezi conform carora mi~carile corporale din viata intra-
datei na~terii, din perioada intrauterina, ~i la acelea care re- uterina au semnificatie ~i probabil, intr-un mod indirect la fel
prezinta sechele ale insu;;i procesului de na;;tere. ?i nemi;;carea din viata din utero
Pediatrul va judeca in termenii deficitelor de cre~tere (de Cindva in preajma na~terii se petrece "marea de?teptare",
exemplu, defectul mintal datorat rubeolei materne in a doua astfel incat noi putem observa 0 diferenta intre un copil nas-
luna de sarcina), ai deformarilor ortopedice (de exemplu, lu- cut prematur ~i unul nascut postmatur. Primul nu este inca
xatia de ~old), ai infectiilor transmise de mama (de exemplu, pregatit pentru viata, iar celalalt este predispus sa se nasca in-
sifilisul inaintea na~terii ~i gonoreea in timpul na~terii), ai in- tr-o stare de frustrare, dat fiind ca fusese pregi:'ltit ~i a fost fa-
compatibilitatii sanguine intre mama ~i bebelu~, ai injuriilor cut sa a~tepte.
meningelui sau chiar ale creierului datorate unor intarzieri ale Totu~i, in mare, psihologia bebelu~ului nu afecteaza tulbu-
na~terii (pelvisul matern ingust, asfixia excesiva in timpului rarile grupate sub denumirea de "congenitale". Pe de aIta par-
travaliului prelungit) ~i a~a mai departe. Pediatrul are aici un te, evenimentele na~terii afecteaza in masura foarte mare psi-
domeniu larg pentru a-~i desfa~ura munca sa foarte speciali- hologia copilului. Acest domeniu trebuie studiat, dupa ce ci-
zata ~i nu ne putem a~tepta sa se preocupe de experienta na~- titorul va fi fost familiarizat cu fiinta umana care se afla cmar
terii (psihologica) a bebelu~ilor fara malformatii ~i sanato~i la inceputul vietii.
car~ nu sunt nici asfixiati, nici ;;ocati in sens somatic. Imediat ce bebelu~ul s-a nascut, efectul psihologiei infan-
In ultimii ani, aproape atingandu-~i telul principal de a face tile asupra sanatatii corporale devine instantaneu evident.
na~terea 0 experienta sigura din punct de vedere fizic, gineco-
logul a devenit interesat in psihologia na~terii. Psihologia ma- DEFICITE Instituirea actului hranirii nu este deloc
mei este cel mai studiata totu~i, ~i ceea ce se preda in prezent DE APORT doar 0 chestiune de reflexe. Este bine cu-
aproape ca poate fi rezumat in cuvintele: eliberare de £rica. noscut ca starea emotionala a mamei afec-
Aceasta s-ar putea realiza printr-o instruire corecta, care ar face teaza capacitatea copilului de a apuca sanul ~i, de asemenea,
posibila 0 stare de relax are la mama. Increderea personala este adevarat ca bebelu~ii variaza de la u~or de hranit la difi-
intr-un anum it doctor sau intr-o anum ita asistenta ramane cil de hranit, chiar de la inceput. VOl' fi multe de spus despre
principalul suport al mamei, de~i acest lucru nu este intotdea- psihologia initierii actului hranirii ~i a continuarii lui. Asta nu
una mentionat. Nu ne putem a~tepta nici de la ginecolog, nici reprezinta in nici un caz 0 deturnare de la latura somatica a

j
D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 37

actului hranirii, care este in continuare studiata in detaliu in care se afla bebelu?ul. Cand motivele stresului bebelu?ului
cadrul pediatriei. Mai ales pentru studiul acestui subiect sunt sunt in general recunoscute, doctorii ?i asistentele vor putea
necesare cooperarea ?i intelegerea dintre cei care cunosc mul- sa faca multe pentru prevenirea bolilor psihologice de tipul
te despre latura somatica (implidmd fiziologia, anatomia, ne- celor care debuteaza in pruncie, fara a fi nevoie sa recurga la
urologia, biochimia) ?i cei care incep sa cunoasca dHe ceva de- cuno?tinte specializate de psihologie.
spre latura psihologica. Ca un exemplu care ar putea fi instruc-
tiv pentru psihologul nespecializat in medicina, a? cita tulbu- DEFECTE Aid nu este prea dificil sa delimitam so-
rarea destul de rara, cunoscuta drept "esofag scurt". Aceasta DE ELIMINARE maticul de psihologic. Cu exceptia rarelor
deformare somatica determina dificultati in hranire?i mai ales cazuri in care aparatul excretor este defor-
o tendinta la varsaturi. Postura afecteaza simptomatologia. In mat sau bolnav, 0 functie eliminatorie tulburata este in mod
decursul timpului exista tendinta ca tulburarea sa se indrepte clar 0 chestiune de conflict emotional manifestandu-se in ter-
de la sine, a?a incat oricare au fost masurile luate la momentul
meni corporali.
respectiv, se considera ca acestea au functionat. Ele pot lua for-
ma unor sfaturi cu privire la gestionare sau chiar forma unei
ACCIDENTE In vreme ce la un capat al scalei se afla ac-
psihoterapii a mamei. Cei ce studiaza psihologia infantila nu-?i tiunea purului hazard, la celalalt se afla
pot permite sa ignore tulburarile somatice?i istoricullor natu-
predispozitia la accidente, conditie ce tine
ral, dar, din fericire, nici nu trebuie sa fie atat de competenti in-
de clasa depresiilor din clasificarea tulburarilor psihiatrice. In
cat sa-?i asume total responsabilitatea pentru latura somatica,
mod similar, printre cei abuzati, exista intotdeauna cativa care
ce ar trebui impartita intre cele doua tipuri de speciali?ti.
simt nevoia de a fi persecutati, iar aceasta nevoie de persecu-
In cadrul tulburarilor de hranire la copiii mai mari, locul
tie, ce reprezinta baza bolii psihiatrice numita paranoia, poa-
psihologiei devine din ce in ce mai evident. Bebelu?ii sunt in
te debuta surprinzator de devreme in prunde, de fapt aproa-
mod normal caprido?i, iar faptul ca un bebelu? accepta orice
fe! de hrana, decent oferita, s-ar putea datora unei boli a be- pe imediat dupa na?tere.
belu?ului. Vom examina ulterior motivele. La cealalta extre- Se poate spune despre infectii ca unele depind in intregi-
ma, un bebelu? de orice varsta, ca ?i un copil mai mare, ar pu- me de circumstantele fizice, de exemplu pojarul; un copil care
tea deveni atat de activ inhibat fata de hranire, incat rezulta- nu a avut pojar 11poate lua de la cineva care se afla in perioa-
tul sa fie fatal. Iar intre capriciul sanatos ?i inhibitia patologi- da de incubatie a bolii. Pe de alta parte, anumite infectii sunt
ca se inscriu toate stadiile intermediare. influentate de starea emotionala. De exemplu, evolutia ftiziei
Exista toate tipurile de amestec intre somatic ?i psihologic. poate fi strans legata de evolutia fazelor depresive, de?i tipul
Un exemplu familiar este eel al copilului cu despiditura la- osteo-articular al tuberculozei nu este astfe! influentat. Se poa-
bio-palatina congenitala, incapabil sa se bucure in mod obi?- te spune ca, mai ales in vremurile de dinaintea antibioticelor,
nuit de actul hranirii ?i supus in mod necesar la repetate ope- pneumonia reprezenta un test al vointei de a trai ?i deci recu-
ratii ?i separari de mama. Dezvoltarea emotionala a acestui perarea depindea intr-o foarte mare masura de ingrijirea pri-
bebelu? va fi afectata, dar nu neaparat pana la limita handica- mita. Cu mult timp in urma, surorile medicale obtineau 0 sa-
pului, deoarece doctorii ?i asistentele pot cu u?urinta sa inte- tisfactie imensa din succesullor in ingrijirea pacientilor cu
leaga motivele stresului bebelu?ului, acest lucru determinan- pneumonie, deoarece ?tiau ca adeseori salvau vieti datorita
du-i sa ia masuri pentru a contracara perturbarea mediului in propriului devotament. Asistentele de astazi pierd mult dato-
38 D.W. Winnicott 39
Opere 3. Natura umana

rita realitatii vindeearii pneumoniei prin metode relativ me- care se mtalne~te m cazul psihoterapiei zilnice regulate (ca, de
canice.
exemplu, m psihanaliza). Astmul reprezinta un bun exemplu
de tulburare de granita, ;;i este la fel de necesar sa i se reamin-
CATEGORlA Aproape toate maladiile somatice se pot teasea investigatorului psihologic di exista 0 predispozitie fi-
"INcA-NECUNOS- incadra in aceste cateva categorii. Este to- ziea ~i ea exista 0 relatie mtre astm ~i eczemele infantile, cum
CUTULUI" tu~i necesar sa Ie reamintim cititorilor £ara este sa i se reaminteasea doctorului somatician ea boala este
cuno~tinte medicale ca exista maladii ale de natura psihologiea.
trupului care sunt mtr-adevar somatice ~i a CarOl'cauza nu este Alergia se dovede~te a fi 0 mare abatere de la principiile
mea mteleasa. Un exemplu 11reprezinta "cre~terea noual/I. De de baza, iar utilitatea termenului este vizibila m principalm
asemenea, corea ~i reumatismul articular acut2, care se intal- domeniul descrierii starilor clinice. Cercetarea In domeniul
nesc frecvent, au cauze necunoscute.
alergiei, care parea sa creeze 0 promitatoare linie de atac i:m-
potriva tulburarilor psihosomatice, a dus mai degraba eatre
Aceasta nu inseamna ea 0 maladie va fi considerata de na-
psihologie decM eatre fiziologie ~i biochimie. Nu trebuie uitat
tura psihologica doar pentru ea nu este inca clara cauza ei fi- faptul ea astmul poate fi considerat produdHor de tulburari
zica, iar acest lucru este adevarat chiar daca reumatismul ar-
psihiatrice, dincolo de problema propriei sale cauzalitati m fie-
ticular acut ~i mai ales corea pot uneori sa urmeze unui ~oc care caz In parte, de vreme ce este imposibil ca un copil sau
emotional sau unui stres acut. un adult sa sufere de astm (oricare ar fi cauza sa) fara sa de-
vina adaptat m mod specific acestuia.
ALERGIILE Mai dificil de plasat este seria tulburarilor
denumite generic "alergii"3. Cei entuzias-
mati de alergie, sau hipersensibilitatea te- EFECTUL P51H1CULUJ A5UPRA TRUPULU1
suturilor la diver~i agenti (cum ar fi polenul in febra fanului), 51
, A FUNCTIONARIJ
, ACE5TU1A
sustin ea pot explica un mare grup de simptome despre care
multi alti observatori ar presupune ea sunt in principal psiho- o dezvoltare emoponali'i sanatoasa furnizeaza copilului in-
logice. Unul dintre exemple este astmul. Astmul reprezinta 0 telegerea importantei sani'itatii corporale, dupa cum ~i 'Sanata-
tulburare a functionarii corporale care teoretic poate fi cauza- tea corporala furnizeaza 0 reasigurare copilului, care este foar-
ta de 0 sensibilitate pur somatica a musculaturii netede bron- te valoroasa in cadrul dezvoltarii emotionale.
~ice la substanta inhalata. Dar un atac de astm poate fi de na- Eforturile ~i tensiunile dezvoltarii emotionale normale, pre-
tura pur psihologica, dupa cum va fi de acord toata lumea care cum ~i anumite stari anormale ale psihicului au efecte adver-
are un copil cu astm sub observatie directa - de felul celei se asupra corpului.
Libertatea pulsiuniJor promoveaza sanatatea corporala, iar
1 Termen general pentru cancer, adica pentru carcinom, sarcom ;;i proba-
bi] limfoadenom ;;i leucemie. de aici reiese ea in cadrul unei dezvoltari normale ce implica
2 In prezent se cunoa;;te cauza reumatismului articular acut, care numa- cre~terea controlului aSllpra pulsiunilor, exista multe momen-
ra printre simp tome Ie majore ;;i corea. (N. t.) te m care corpul trebuie sacrificat, libertatea pulsiunilor fiind
3 In acest subcapitol, autorul folose;;te termenul de "alergie" cu 0 cono- in mod normal redusa In procesul de socializare a copilului.
tatie ironica, referindu-se la intrebuintarea lui de catre cei care sunt incredin-
Principiul care trebuie reamintit este ca, atunci cand un con-
tati de cauzele pur organice ale sindromului. (N.t.)
flict din cadrul psihicullli este relativ con~tient, se poate face
4° D.W. Winnicott

fata pulsiunilor prin autocontrol; se pot face compromisuri ill-


tre cererile pulsiunilor ~i cele ale realWitii externe sau ale so- Capitolul4
cietatii, sau ale con~tiintei, compromisuri care sa prejudicieze
cat se poate de putin. Pe de alta parte, atunci cand conflictul
illtre impulsuri ~i idealul Eului se aHa ill incon~tientul refulat, Domeniul psihosomatic
inhibitiile, anxietatile ~i compulsiile rezultate sunt rnai oarbe,
mai putin capabile de adaptare la circumstante ~i mai vatama-
toare pentru corp ~i pentru procesele ~i functiile corporale.
Trupul unui copil este capabil sa suporte multe tensiuni,
dar exact aceste tensiuni continuate pana ill viata adulta pot
conduce pana la urma la stari somatice ireversibile, cum ar fi
hipertensiunea benigna, ulceratia mucoasei unei anumite por-
tiuni a tractului dlgestiv, hiperactivitatea tiroidiana etc.
Ultimele stadii ale aces tor schimbari corporale ireversibile
ce au fost declan~ate de conflictul intrapsihic trebuie tratate
C'dareapecialitatea ill cadrulpsihosomaticii
problemelor careia ar trebuieste
sa cautam eluei-
mai degraba
~""~ pediatria deeat medicina interna. Copiii ofera eel mai
de medicul internist, chirurg sau endocrinolog, ~i acest lucru bun material pentru studiul modificarilor tesuturilor ~i func-
este adevarat chiar pi atunci cand se efectueaza cu succes 0 psi- tionarii trupului ce sunt asociate sau secundare unor fenome-
hoterapie la 0 data atat de tarzie. 0 psihoterapie efectuata cu
ne psihologiee.
succes mai devreme ar fi eliminat necesitatea ajutorului me-
Medicina psihosomatica a devenit 0 ramura a cercetarii ~i
dicului internist sau chirurg.
practicii medieale, una ee este din nefericire separata de toate
celelalte trei care se aHa in stransa legatura eu ea: psihiatria,
medieina generala ~i psihanaliza. Motivele aeestui lucru sunt
asemanatoare celor care au dus la folosirea termenilor "min-
tal" ~i "fizic" ca ~i cum ar descrie fenomene opuse. Natura
umana nu este 0 ehestiune de minte ~i trup - este 0 chestiu-
ne de psyche ~i soma interrelationate, cu mintea ea 0 inflores-
centa la limita functionarii psihosomatice.
Tulburarile continuumului psyche-soma reprezinta modifi-
cari ale trupului sau ale functionarii trupului asociate eu stari
psihice. Aceste modificari sunt eel mai bine studiate ill cadrul
pediatriei clinice, nu numai deoarece eonditiile sunt mai sim-
ple la copii, ci ~i pentru ca starile psihice ale adultilor nu pot
fi intelese ill lipsa unei referiri la copilaria subieetilor investi-
gati·
Baza psihosomaticii este reprezentata de anatomia vie, care
se nume~te fiziologie. Tesuturile sunt vii ~i sunt parte dintr-un

••
42 D.W. Winnicott 43
Opere 3. Natura umana

organism intreg ~i sunt afectate de diversele sHiri psihice ale Se va observa ca, pentru a intelege aceste tulburari care for-
acelui organism. meaza intr-adevar un grup clinic real, de~i foarte larg, trebuie
Primele complicatii ce trebuie studiate sunt reprezentate atinse toate tipurile ~i gradele de tulburare psihologica ~i tre-
de acele modifidiri fiziologice ce tin de activitate ~i odihna; buie incluse conflictele interioare inerente in viata, inerente in
apoi modificarile tinand de excitatii locale ~i generale, ultime- gestionarea pulsiunilor ~i in compromisul personal cu impul-
Ie dintre ele fiind caracterizate de trei faze: de pregatire, punct surile ce tine de socializarea treptata a fiecarui individ uman.
culminant ~i recuperare. In cadrul studiului excitarii genera- In cazul indivizilor sanato~i, exista doua curente principa-
Ie, tesuturile nu pot fi studiate in afara relatiei lor cu intregul
Ie in pediatria psihosomatica: sanatatea somatica - efectul sau
psihic. 0 data ce psihicul in totalitatea lui a fost acceptat, fi-
asupra functionarii ~i dezvoltarii psihicului; sanatatea psihi-
ziologia se ocupa ~i cu modificarile specifice dorintei ~i furiei,
ca - efectul sau asupra dezvoltarii ~i functionarii somatice.
~i de asemenea iubirii afectuoase, fricii, anxietatii, suferintei ~i
In cazul sanatatii imperfecte exista, de asemenea, doua cu-
altor afecte ce sunt fatete ale fantasmelor elaborate, fantasme
rente: sclnatatea imperfecta somatica - efectul sau asupra dez-
care sunt specifice unui individ.
voWirii psihicului; sclnatatea imperfecta psihica - efectul sau
In cadrul acestui intreg travaliu, cel ce studiaza continuu-
mul psyche-soma este preocupat de fantasmele con~tiente ~i in- asupra dezvoltarii somatice.
con~tiente care reprezinta, ca sa spunem a~a, histologia psihi- Intelegerea aces tor lucruri provine din studiul dezvoltarii
cului, elaborarea imaginara a intregii functionari somatice ce persoanei sclnatoase din punct de vedere fizic, deoarece doar
este specifica unui individ. Daca doua persoane mi~ca un de- presupunand absenfa maladiilor somatice poate fi efectuat un
get, pentru anatomist ~i fiziologist exista 0 similitudine esen- studiu atat de complex. Dadi se presupune absenta bolilor
tiala intre cele doua evenimente. Insa pentru cel ce studiaza principale ale trupului, atunci se poate examina intreteserea
continuumul psyche-soma, la anatomia ~i fiziologia actiunii tre- treptata a corpului ~i psihicului unei persoane ~i se pot formu-
buie adaugat intelesul actiunii pentru individ ~i, datorita aces- la anumite principii fundamentale.
tui lucru, in fiecare caz mi~catul din deget este specific indivi- S-a observat ca dezvoltarea emotionala este in mod normal
dului ce mi~ca din de get. dureroasa ~i punctata de conflict: trupul trebuie sa sufere din
Prin urmare, exist a un punct de la care fiziologia aluneca cauza acestor lucruri, cu toate ca nu exista nici 0 boala care sa
incet inspre psihosomatica, ce include fiziologia modificarilor fie in principal somatica.1 AsHel, studiul tulburarilor psihoso-
somatice asociate cu eforturile ~i tensiunile psihicului. In pri- matice trebuie sa se faca prin intermediul psihologiei ~i al ob-
mul rand, exista controlul inerent procesului de socializare, servarii efectelor problemelor psihice asupra partii somatice a
iar apoi exista controlul ~i inhibitiile patologice ~i asociate cu individului. Trebuie ca lucrurile sa se petreaca in acest fel. Me-
refularea ~i conflictele incon~tiente din cadrul psihicului. dicilor nu Ie place acest lucru. Lor le-ar placea sa poata aplica
In cele din urma, in cadrul psihosomaticii nu putem asu- cuno~tintele lor despre bolile trupului in mod direct in cazul
ma 0 legatura stransa intre psyche ~i soma; psihosomatica tre- tulburarilor psihosomatice. Dar acest lucru nu se poate. Calea
buie sa ia in considerare starile frecvente, cat ~i importante in naturala este studiul tulburarilor psihosomatice la copilul (sau
care relatia dintre psyche ~i soma este sHibita sau pierduta.
Un studiu detaliat al pediatriei psihosomatice nu se va pu- 1 Nota pentru revizie: asigura-te de punetul de vedere: tulburarea psihoso-
tea realiza decat dupa expunerea completa a dezvoltarii emo- matiea eu sensul ei pozitiv de contraearare a fugii In ~ "stari
inteleet
de
tionale a individului uman. depersonalizare.

L
44 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 45

adultul) care nu are nici 0 boala somatica sau limitare fizica. parcurs pana la capat, fiecare pauza sau salt in dezvoltare re-
Doar mai tarziu, dupa ce principiile au fost mtelese, poate apa- prezinta 0 distorsiune, iar 0 graba aici sau 0 mtarziere acolo -
rea intelegerea bolilor trupului ~i a efectului lor asupra psihi- fiecare dintre ele lasa 0 cicatrice.
cului. Se poate observa ca medicina somatica este un teritoriu Mai mult decat atat, nu este nimic de ca~tigat din disputa
cu granite ce sunt men tin ute m mod artificial pentru a limita asupra momentului in care debuteaza pediatria psihosomati-
obligatiile medicului. Medicina somatica aluneca m mod na- ca sau natura umana msa~i. Singurul moment sigur este cel al
turalmspre psihosomatica. conceptiei. Data na~terii este evident de avut in vedere, dar
Partea psihica a unei persoane se ocupa cu relatiile, relati- multe lucruri s-au petrecut dinainte, mai ales m cazul bebelu-
ile dinauntrul psihicului insu~i, relatiile cu trupul, cu lumea ~ului postmatur, iar la na~tere exista deja 0 individualitate care
externa. Nascandu-se din ceea ce ar putea fi numit elaborarea este atat de evidenta, incat in cazul gemenilor identici, asis-
imaginara a functiilor de tot felul ale trupului ~i acumularea tentele cu experienta sunt imediat con~tiente de similaritatea
amintirilor, psihicul (m mod specific dependent de funqiona- exceptionala. La sfar~itul a doua saptamani, oricarui copil i
rea creierului) leaga trecutul trait, prezentul ~i viitorul a~tep- s-au mtamplat 0 multime de lucruri care sunt m mtregime per-
tat la un loc, da sens sentimentului de sine al persoanei ~ijus- sonale. La varsta la care 0 adoptie devine relativ u$or de aran-
tifica perceptia no astra a unui individ care exista m acel trup. jat, fiecare copil a fost atat de marcat de experiente reale, in-
Psihicul, dezvoltandu-se astfel, devine ceva ce are 0 pozi- cat parintii adoptivi au 0 problema de gestionare care este in
tie pornind de la care poate mtretine relatii cu realitatea ex- mod esential diferita de cea pe care ar fi avut-o daca bebelu-
terna, devine ceva ce poseda capacitatea de a crea ~i de a per- ~ul ar fi fost allor ~i s-ar fi aflat m grija lor de la mceput.
cepe realitatea externa, devine 0 fiinta imbogatita din punct
de vedere calitativ, capabila sa fie mai mult decM ceea ce poa-
te fi explicat prin intermediul influentelor mediului, ~i capa-
bila nu numai sa se adapteze, dar ~i sa refuze sa se adapteze,
~i devine 0 creatura inzestrata cu ceea ce pare a fi capacitatea
de alegere.
Nimic din to ate acestea nu apare automat ca fenomen de
cre~tere. Exista, intr-adevar, un element inerent de cre~tere,
dar dependenta timpurie de un mediu adaptabil este atat de
mare, incat acest factor de cre~tere devine depa~it. In ceea ce
prive~te dezvoltarea trupului, factorul de cre~tere este mai
clar; m contrast, m dezvoltarea psihicului exista oricand po-
sibilitatea e~ecului ~i,mtr-adevar, nu poate exista cre~tere fara
distorsiuni datorate intr-o anumita masura e~ecului adapta-
rii la me diu.
Dezvoltarea psihosomatica este 0 achizitie treptata ~ii~i are
propria viteza, iar daca termenului de "maturitate" ii este per-
misa 0 referinta la varsta, atunci maturitatea este sanatate ~i
sanatatea este maturitate. Intregul proces al dezvoltarii trebuie
Partea a II-a

DEZVOlTAREA ,
EMOTIONALi\

, UMANE
A FIINTEI

-~
Introducere

t'~
.~"~ xaminarea preliminara a domeniului pediatriei psi-
hosomatice nu a facut dedit sa arate necesitatea inte-
"*,,,,Jlegerii dezvoltarii emotionale a individului. Pe latu-
ra somatica, pediatrul bazeaza totul pe anatomie ~i fiziologie,
iar pe latura psihica trebuie sa existe 0 disciplina echivalenta.
Nu psihologia academica furnizeaza raspunsul. Singurul ras-
puns este reprezentat de psihologia dinamica sau, cu alte cu-
vinte, de psihanaliza.
Acum va fi necesar sa examinam dezvoltarea continuumu-
lui psyche-soma care, daca mintea functioneaza, devine treptat
o persoana individuala con~tienta de sine, 0 persoana nu nu-
mai aflata in relatie cu mediul inconjurator, ci care in cele din
urma ia parte la mentinerea ~i re-crearea acestui mediu. Vom
presupune absenta bolilor in principal somatice, pana intr-un
moment apropiat de final, cfmd yom considera ca include rea
acestei complicatii suplimentare este potrivita.
Vom presupune, de asemenea, existenta unui tesut cerebral
mediu lnzestrat, de vreme ce deficitul mintal ~i idiotia sunt
defecte somatice cu trasaturi psihologice secundare. In mod
deliberat, pentru moment, mintea nu este luata in considera-
re, dedit in masura in care reprezinta eeea ee eu am numit 0
infloreseenta la limita continuumului psyche-soma.
Ar fi logic sa deseriu fiinta umana aflata in dezvoltare in-
eepand eu momentul eonceperii, treeand treptat prinviata in-

.----
..----.----- ~~~- --_!&. --------
50 D.W. Winnicott
Opere 3. Natura umana 51

trauterina, na~tere, stadiile primitive ~imai putin primitive ale titudinea lor prezinta 0 provocare parintelui ~i educatorului,
cre~terii emotionale, tredind in revista copilul intre 3 ~i 5 ani, de~i initial ele apartin domeniului ingrijirii bebelu~ului. In
copilul in perioada de latenta ~i adolescentul, ~i ajungand in mod similar, greutatile ce se ivesc in psihic la trecerea de la ne-
cele din urma la adultul matur care este gata sa-~i asume un indurare la ingrijorare ~i cand apare capacitatea de a unifica
loc in lume, ~i care imbatrane~te ~i astfel moare. trecutul, prezentul ~i viitorul de asemenea ii intereseaza intr-o
Ins a am ales sa incep cu perioada primei maturitati, cu co- masura mare pe parintii ~i educatorii copiilor de toate varste-
pilul pre~colar din perioada tarzie in care relatiile interperso- Ie, de~i initial ele sunt de domeniul celor care ingrijesc bebe-
nale au ajuns sa aiba inteles deplin, ~i am ales a~a deoarece lu~ul care este pe punctul de a deveni gata de a fi "intarcat",
pot sa consider ca fiind de la sine inteles ca cititorul sa fie oa- de a fi capabil sa faca fata unei pierderi fara sa piarda in intre-
recum familiarizat cu opera lui Freud, ce urmar~~te originea gime ceea ce este (doar intr-un sens) pierdut.
bolii nevrotice a adultilor pana la conflictele ce iau na~tere in In mod destul de curios, aceste probleme ale debutului tirn-
individ in timpul acestei perioade. puriu sunt cele care 11intereseaza in masura cea mai mare pe
De la 0 descriere a psihologiei dinamice a copilariei timpu- cititorul unei carti de psihologie, mai degraba decat subiectul
rii, 0 voi lua in directie inversa, intrand din ce in ce mai adanc primei mele sectiuni. Problemele ulterioare ale unui copil mai
in necunoscutul celor mai timpurii momente in care termenul matur, care a atins complicatiile ~ibogatiile relatiilor interper-
,,fiinta umana" poate fi aplicat fatului din utero Apoi va fi po- sonale, sunt prin chiar natura lor mai mult 0 chestiune de in-
sibil sa inaintez ~i sa examinez trasaturile speciale ale perioa- grijorare particulara pentru fiecare copil ~i sunt din ce in ce
dei de latenta ~i ale adolescentei. mai putin (pe masura ce copilul cre~te) parte a dependentei
Prezentarea mea a psihologiei dinamice va fi deci restruc- lui. Este innebunitor, ~i nu este util deloc, sa i se spuna unui
turata in urmatorul mod:
parinte sau unui educator (de~i in mod foarte corect) ca un
anumit simp tom al copilului este 0 chestiune de refulare, ca
(a) Relatiile interpersonale ~i complicatiile respective. motivul tulburarii nevrotice este unul care inerent rezida in
(b) Atingerea unitatii personale ~i capacitatea de ingrijorare. incon~tient ~ica singurullucru care poate fi facut este sa-i ofe-
(c) Sarcinile primitive ale re copilului 0 psihoterapie (care, in orice caz, nu este probabil
(1) Integrarii sinelui. disponibila sau este prea scumpa).
(2) Unui modus vivendi psihosomatic. Ceea ce ii face pe parinti ~i profesori sa fie iritati de adeva-
(3) Contactului cu realitatea prin intermediul iluziei. rurile formulate in termenii complexului oedipian nu este doar
o "rezistenW'. Aceste realitati (ce tin in principal de prima sec-
Cititorul este rugat sa-~i aminteasca, in timp ce cite~te una tiune a descrierii mele) tind sa-i faca pe oameni sa se simta ne-
dintre partile descrierii mele, ca celelalte parti sunt in mod de- ajutorati. Ce pot ei sa faca? Prin comparatie, nevoile unui co-
liberat excluse, dar nu uitate. Limbajul potrivit pentru 0 par- pil ramase din pruncie ii confrunta pe parinti ~i pe profesori
te este nepotrivit pentru celelalte. cu probleme pe care Ie pot trata chiar ei, punand accent pe
Este 0 procedura foarte artificiala aceasta disecare ~i sepa- unul sau pe altul dintre aspectele obi~nuite ale ingrijirii ~i
rare a stadiilor dezvoltarii. In realitate, copilul uman se afla educarii unui copiL
tot timpul in toate stadiile, chiar daca se poate spune ca pre- Cu toate aces tea, vom admite ca 0 intelegere a proceselor
domina unul dintre ele. Sarcinile primitive nu sunt niciodata ce se desfa~oara inauntrul unui copil de 4 ani poate fi utila
complet rezolvate ~i, de-a lungul intregii copilarii, incomple- chiar ~i atunci cand nici 0 actiune din partea adultului respon-
52 D.W. Winnicott

sabil pentru copil nu poate trata un simptom manifest. Intele-


gerea copilului uman este deficitara daca se limiteaza la gra- Capitolull
nitele sarcinilor ~i nevoilor infantile. Cu siguranta este impor-
tant pentru un copil aflat in focurile complexului Oedip sa fie
inteles, chiar daca 0 asemenea intelegere duce mai degraba la Relalii interpersonale
simpatie decat la 0 actiune utila.

PRIMA PARTE
A DESCRIERII
'~'~rima parte a acestui studiu de psiho-
~".$'logie umana, aceea care se ocupa cu
.,~, relatiile interpersonale, deriva direct
din travaliul bine cunoscut al ultimilor cincizeci de ani, ce a
avut drept fundament tratamentul nevrozelor. Ideile sunt
aproape in intregime derivate de la Freud sau de la aceia ce
i-au aplicat metoda pe care el a numit-o psihanaliza. Tot ce am
de spus a fost deja afirmat in cadrul vastei literaturi aeum ac-
cesibile; eu toate aeestea, nu pot sa evit sa fac 0 expunere fo-
losind propriul meu limbaj, astfel indH cititorul sa poata avea
intreg subiectul trecut in revista de 0 singura persoana.
Aceasta este partea teoriei psihanalitice ce incepe sa fie
consider(lta ca fiind de la sine-inteleasa de catre toti anali~tii;
aceasta este eeea ce Ie permite anali~tilor de opinii larg di-
vergente asupra dezvoltarilor moderne ale teoriei ~i practi-
cii sa se simta uniti in mod fundamental, astfel incat Institu-
tul de Psihanaliza, format a~a cum este din toti psihanali~tii,
sa poata pregati ~i efectua 0 schema de formare ~i sa poata
oferi 0 calificare de a practica in aceasta tara. Exista aeeasta
baza a teoriei ce poate fi predata studentilor inainte sa Ie fie
introduse chestiuni care sunt in mod mai clar probleme de
cercetare.
Aproape toate aspectele relatiilor intre persoane intregi au
fost atinse de insu~i Freud ~i de fapt in prezent este foarte di-

!A.
54 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 55

fieil sa se mai aduca contributii la acest subiect, cu exceptia studia copilul sanatos, presupunand existenfa unei dezvoltiiri in-
unor noi descrieri a ceea ce este deja acceptat. Freud a facut fantile sanatoase, ar fi prin intermediulintelegerii formarii de
treaba nepIacuta pentru noi, aratand realitatea ~i forta incon- simp tom de tip nevrotic, nu ar mai fi atat de absurda. Moti-
~tientului, ajungand pana la durerea, angoasa, conflictul care vul este acela ca apararile organizate din nevroza arata calea
in mod invariabil stau la radacina formarii de simptom, evi- catre anxietatea care nu numai ca sta la baza simptomului ne-
dentiind de asemenea, chiar cu aroganta daca era necesar, im- vrotic, ci, de asemena, confera forta ~i cali tate manifestarilor
portanta pulsiunii ~i semnificatia sexualitatii infantile. Orice sanatiitii.
teorie ce neaga sau nu ia in considerare aceste chestiuni nu In cadrul analizei adultilor, originea simptomelor nevroti-
este de nici un ajutor. ce poate fi in mod regulat urmarita pana in momentul efortu-
Ideea copilului aflat in dezvoltare domina - ~i pe drept rilor ~i tensiunilor din perioada premergi'Hoare latentei, atunci
cuvant - predarea psihologiei infantile, ideea dezvoltarii cand adultul era un copilintre 2 ~i 5 ani. Ne indreptam aten-
emotionale ingemanate cu cre~terea corporala. Datorita aces- tia, apdar, asupra copilului de aceasta varsta, pentru a avea
tui fapt, nu este niciodata profitabil sa se studieze 0 stare de o prima imagine des pre ceea ce se petrece in cursul dezvoWi-
fapt in domeniul psihologiei; ca ~iin domeniul istoriei, starea rii emotionale.
de fapt din oricare moment are un trecut ~i un viitor ce tin de Un argument in termeni de extreme teoretice poate fi fo-
ea. Aceasta este 0 observatie de importanta fundamentala ~i, losit impotriva acestei metode de abordare. La una dintre
urmand acest principiu, psihanali~tii s-au eliberat din catu~e- extreme se afla 0 pruncie perfecta, care reprezinta baza pen-
Ie psihologiei academice ~i ale psihiatriei de spital de boli min- tru 0 copilarie perfecta, far a nici 0 tulburare nevrotica. La
tale ~i de medicina generala. cealalta extrema se afla 0 pruncie denaturata, denaturarea
Descrierea actuala a psihologiei copilului mic considera ca facand imposibila cre~terea normala sau sanatoasa in toate
fiind de la sine inteleasa dezvoltarea sanatoasa anterior mo- stadiileulterioare. Se poate pune intrebarea: atunei unde se
mentului in care se poate spune: acest copil este acum 0 fiin- aHa copilul care construie~te aparari de calitate nevrotica?
ta umana intreaga, aflata in relatie cu fiinte umane intregi.
Intre extreme, ~i in mod frecvent, gasim copii miei relativ
$tim ca este oarecum artificial sa consideram atilt de multe lu-
sanato~i avand 0 oarecare predispozitie catre boala nevroti-
cruri ca fiind de la sine intelese. $tim, de asemenea, ca nu exis-
ca ce poate fi tinuta in ~ah printr-o gestionare potrivita ~i,
ta nici un moment delimitat in timp la care sa se aplice brusc
o asemenea descriere. Orice stadiu in dezvoltare este atins ~i de asemenea, copii miei cu 0 predispozitie destul de puter-
nica spre boala nevrotica ~i care cu siguranta nu vor scapa
pierdut ~i atins ~i pierdut de foarte multe ori; achizitia unui
fara vreo form are de simptom dar care, cu toate aces tea, vor
anumit stadiu in dezvoltare doar treptat devine realitate, ~i
trece drept sanato~i. Ace~tia din urma sunt cu deosebire de-
doar in anumite conditii. Aceste conditii devin treptat tot mai
pendenti de un me diu emotional continuu stabil. Ar trebui
putin importante, dar nu vor deveni probabil niciodata negli-
jabile. Dar este necesar sa se lucreze cu aceasta presupunere a adaugat ca intre ace~tia din urma ~i copiii din categoria
succesului anterior in dezvoltare. Complexitatea trebuie sa ia etichetata "psihotic" se aHa acei copii care prezinta 0 boala
na~tere din simplitate. in mod in~elator de tip nevrotic dar care, sub tratament, dez-
valuie 0 tulburare atat de fundamentala a dezvoltarii emo-
Pretentia ca un copil sanatos poate fi complet inteles pe
baza studiului nevrozei ~i a originii acesteia in copilarie ar fi tiona Ie infantile, incat termenul "psihoza" este treptat gasit
absurda. Dar pretentia conform careia 0 buna modalitate de a a fi mai potrivit.
D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 57

Pruncie 2-5 ani tei umane. In cadrul familial, cei doi parinti pot asigura ~icon-
- face ca tulburarea nevrotica in acest tinuitatea in timp, poate chiar continuitatea de la conceptia co-
1.Pruncia perfecta
stadiu sa fie improbabila pilului pana la sfar~itul dependentei, ce caracterizeaza sfar~i-
tul adolescentei.
2.Pruncia imperfecta - ofera 0 baza pentru anxietate
nevrotica
PULSIUNEA Cheia unei copilarii timpurii sanatoase (cu
3.Dezvoltare timpurie - face ca tulburarea nevrotica sa fie rezervele care au fost exprimate cu privire
denaturata probabila la reziduurile infantile importante) este re-
4.Dezvoltare timpurie - suprapunere nevrotica de calitate prezentata de PULSIUNE. Din acest motiv, este necesar un stu-
denaturata psihotica ce este dezvaluita In cursul diu amanuntit al pulsiunilor ~i al dezvoltarii lor.
psihoterapiei sau in perioade de "Pulsiune" este termenul dat puternicelor tendinte biolo-
"cadere nervoasa" gice care apar ~i dispar in viata bebelu~ului sau copilului ~i
5. Dezvoltare timpurie - ofera insuficienta sanatate in acest care cer actiune. Activarea pulsiunilor il face pe copil, ca pe
denaturata stadiu pentru dezvoltarea unei boli orice alt animal, sa se pregateasca pentru satisfacerea pulsiu-
de calitate nevrotica, adica psihoza nilor dezlantuite atunci cand aces tea vor atinge in cele din
infantila este deja realitate urma un apogeu al cererii. Daca se poate furniza satisfactie la
apogeul cererii, atunci va urma 0 recompensa de placere ~i, de
Se va intelege ca factorii ereditari joaca un rol in toata asemenea, 0 eliherare temporara de pulsiune. Satisfactia in-
aceasta clasificare ~itulbura ~i deformeaza orice lucru bun care completa sau prost sincronizata duce la eliberare incompleta,
s-ar fi putut strecura. disconfort ~i la absenta atat de necesarei perioade de odihna
dintre valurile de cerere.
Bebelu~ul relativ sanatos (matur in copformitate cu varsta)
trece in stadiul fiintarii ca persoana intre~ga care este con~tien- In aceasta descriere, nu exista 0 mare diferenta in functie
ta atat de sine, eat ~i de alte persoane. In viata de zi cu zi a de tipul cererii pulsionale ~i nici 0 mare diferenta intre fiinte-
unui astfel de copil, exista 0 cantitate enorma ce acum trebuie Ie umane ~i animale. Nu este necesar aici sa intram intr-o dis-
ignorata deoarece apartine persistentei prunciei (din oricare cutie despre clasificarea pulsiunilor, nu este necesar nici ma-
stadiu ~i, in acela~i timp, toate stadiile) ~ideci nu se afla in dis- car sa decidem daca exista doar 0 pulsiune sau dadl sunt doua
cutie. sau poate 0 multime de pulsiuni. Toate acestea sunt irelevan-
te.
FAMILIA Atingerea de catre copil a unui stadiu al La bebelu~ul ~icopilul uman exista 0 ELABORARE IMAGINARA
dezvoltarii in care el poate fi complet con- a tuturor functiilor corporale (considerandu-se dat un creier
~tient de existenta a trei persoane in ace- functional), iar acest lucru este mult mai ad~varat pentru co-
la~i timp, cea proprie ~i altele doua, este pregatita in cadrul ce- pii deeM pentru cele mai interesante animale, a~a ineat nu este
lor mai multe culturi prin asigurarea cadrului familial. In fami- niciodata sigur sa extrapolezi un argument din psihologia ani-
lie, copilul poate sa treaca pas cu pas de la relatia intre trei cor- mala in cea umana. Din acest motiv, daca nu este foarte atent
puri la relatii de toate gradele de complexitate. In acest sim- aplicata consideratiilor despre problemele umane, psihologia
plu triunghi se regasesc dificultatile ~i toata bogatia experien- animala conduce de fapt pe cai gre~ite.
58 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 59

In ceea ce prive?te excitatia pulsionala este esential sa ti- In primul rand exista bebelu?ul care poseda tot felul de ex-
nem seam a de functia corporala cel mai puternic implicata. citatii, ?i probabil ?i excitatie genitala localizata, dar i'nea ne-
Partea excitata poate fi gura, anusul, tractul urinar, pielea, 0 i'nsotita de fantasme de calitate genitala. In acest stadiu, mas-
parte sau alta a organelor genitale feminine, membrana mu- culinul ?i femininul nu sunt neaparat diferite.
coasa nazala, aparatul respirator, sau musculatura i'n general, In al doilea rand, exista un stadiu intermediar i'n care or-
sau zonele inghinale sau subsuorile care se gadila atat de u?or. ganele genitale masculine, cu erectia ?i sensibilizarea lor pe-
Excitatia poate fi locala sau generala, iar despre excitatia riodica, reprezinta tema centrala. In acest stadiu, starea femi-
generala se poate spune atat ea contribuie la sentimentul co- nina este 0 chestiune negativa, iar existenta acestui stadiu mar-
pilului de a fi 0 fiinta intreaga, cat ?i ea depinde de achizitia cheaza despartirea drumurilor i'ntre bebelu?ul-baiat ?i bebe-
integrarii i'n cursul dezvoltarii. lu?ul-fata.
Un anumit tip de punct culminant poate fi atins aproape In al treilea rand, exista stadiul genital, i'n care fantasmele
oriunde, dar el e atins mai ales i'n anumite parti. s-au imbogatit pana la a include tot ceea ce la adolescenta re-
S-a descoperit ea anumite organizari ale excitatiei sunt do-
apare ca actiune masculina sau feminina (penetrare, a fi pene-
minante, iar elaborarea imaginara a tuturor excitatiilor tinde
trat; impregnare, a fi impregnat; etc.).
sa se petreaea i'n termenii tipului dominant de pulsiune. Este
La un moment dat, s-a crezut ea aceasta idee a progresiei
destul de evident ca, pentru un bebelu?, aparatul de ingestie
este dominant, iar erotismul oral colorat de idei de tip oral este de la pregenitalla falic ?i genital ar putea fi aplicata (?i) stadi-
i'n general acceptat drept caracteristic pentru primul stadiu al ilor timpurii, astfeli'ncat stadiul pregenitalla randullui a fost
divizat:
dezvoltarii pulsiunilor.
(Trebuie reamintit ea toate celelalte lucruri care ar putea fi
spuse despre bebelu?i nu sunt spuse i'n acest stadiu i'n urma pregenital oral oral erotic (a suge)
unei decizii deliberate, i'n scopul claritatii prezentarii.) oral sadic (a mu?ca)
Exista 0 progresie a tipului pulsional de-a lungul primei
copilarii, culminand cu dominanta excWirii genitale erotice ?i anal sadic (control)
cu fantasmele care caracterizeaza copiluli'ntre 3 ?i 5 ani care cu
s-a dezvoltat complet la toate nivelurile infantile. Intre primul uretral erotic sau sadic
stadiu, sau cel oral, ?i ultimul, sau cel genital, exista experi- lanaI
ca alternativa variabila
anal erotic (defecare)
mentarea variabila a celorlalte functii ?i dezvoltarea de fantas-
me potrivite. Functiile anala sau uretrala, impreuna cu fantas- S-a i'ncercat chiar 0 ?i mai amanuntita divizare a stadiilor
mele potrivite, pot domina i'n mod tranzitional sau pot ajun- (Abraham). Ar fi cu siguranta lipsit de i'ntelepciune sa dam la
ge sa domine i'n mod permanent, astfel predeterminand un tip o parte cu totul aceasta munea i'n domeniul teoriei vietii pul-
caracterial.
sionale infantile. eu toate aces tea, este necesar acum sa iau i'n
Exista 0 progresie a dominantei pulsionale i'n ordinea func-
considerare esenta lucrarilor recente asupra acestei parti a teo-
tiilor implicate ?i, de asemenea, i'n functie de fantasme:
riei, i'n pofida faptului ea, pentru moment, exclud i'n mod de-
Pregenital
Falic liberat alte moduri de prezentare.
Genital Obiectiile se prezinta dupa cum urmeaza:

,~ ---------- ... -- - ...-


... -------------------~
60 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 61

(1) Afirmatia di fantasmele aetivitatii orale sunt la inceput ero- Cititorul trebuie sa-~i formeze 0 opinie personala in privin-
tice (adica fara sadism sau preambivalente) ~i apoi sadice, ta aces tor chestiuni, dupa ce invata cat mai mult din ceea ce
distruetive ~i, ca sa spunem a~a, ambivalente, nu este de- se preda intr-o maniera "istorica", pentru ca acesta este singu-
loc sigura. Este mai indicat sa spui ca bebelu~ul este cel rul mod in care teoria unei anumite perioade devine inteligi-
bila ~i interesanta.
care se schimba, incepand ca fiind neindurator, iar apoi de-
Eu personal prefer urmatoarea schema folositoare, care to-
venind ingrijorat. Ambivalenta are legatura mai degraba
cu schimbarile din cadrul Eului bebelu~ului dedit cu dez- tu~i nu ramane la obiect, dat fiind ca merge dincolo de cre~te-
rea Seului pana la dezvoltarea Eului.
voltarea Se-ului (sau a pulsiunilor) .
Pregenital mges Ie
(2) Stadiul anal este extrem de variabil ~i deci poate primi cu . t. ~neinduratoare
cu ingrijorare
greu un statut echivalent cu acela al stadiilor oral sau ge- . anale
nital. De exemplu, pentru un bebelu~, experienta anala este Alimentar
una erotica, asociata cu defecarea in momentul excitant; excrehe~
, ~experiente uretrale
pentru un alt bebelu~, in experienta receptiva anala exista . ~ buna"
erotism oral deplasat, probabil prin intermediul manipu- matene excretata«" "rea"
larii anale; pentru un altul, elementul principal este repre-
zentat de control, fie datorita procesului de invatare cu oli- Falic baietei, ~i
ta, fie datorita durerii anale (0 fisura), fie datorita privatiu- baiatul din fetite
nilor (pierderea locului potrivit pentru defecare).
Genital
(3) Experientele anale, ca ~i cele uretrale, sunt dominate de masculin
genital ..
<penetrare
idee a excretarii de materii; iar aceste materii au 0 preis to- nnpregnare (achv)
rie; au fost inauntru ~i au fost la origini un produs secun-
genital
dar al experientei orale. Deci experienta anala (~i uretra- feminin impregnat (pasiv)
la) reprezinta mult mai mult de cat un stadiu al cre~terii {aretentie
fi penetrat
~i scapare
Se-ului, mai ales in masura in care nu poate fi clasificat ~i
determinat din punet de vedere temporal cu exactitate. eu Se va observa ca partea feminina din natura umana solici-
toate acestea, este destul de adevarat ca in cadrul clasifica- ta stadiul pregenital intr-un mod in care partea masculina nu
rii cre~terii Se-ului etichetata ca "pregenitala", calitatea ora- trebuie s-o faca in fazele experientei genitale mature.
la preceda diversele calitati anale (~iuretrale). Exista ceva inerent nesatisfacator in aceasta incercare de a
clasifica pulsiunile pregenitale. Acest lucru se datoreaza fap-
Erotismul de la nivelul pielii nu poate fi incadrat in aceas- tului ca incercam sa privim pruncia prin prisma stadiului din-
ta schema, de vreme ce este partial 0 raspandire a experiente- tre 3 ~i 5 ani, ~i nu sa privim bebelu~ml. Dar pentru moment
lor orale, anale ~i uretrale, iar supra-accentuarea pielii imp li- facem acest lucru intentionat. Incercam sa:ne mentinem in li-
ca un stres negativ la nivelul Eului, fapt ce nu se aHa in discu- mitele sarcinii de a examina copilul intre 3 ~i 5 ani care a de-
tie in aceasta parte a expunerii mele. pa~it pruncia intr-un mod sanatos ~i care acum este preocu-

'L.
62 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana

pat cu experiente pulsionale de tip genital, notand ca tipul ge- Ie (~i anale) ~i, de asemenea, de catre ceva corespunzand exact
nital de pulsiune se dezvolta din pregenital ~i ca manifesta senzatiilor ~i nevoilor vaginale, pentru care 0 dorinta cores-
urme ale mo~tenirii sale in cadrul unei dezvoltari sanatoase ~i punzatoare pare sa existe la baieti, de~i deschizatura pro-
deformari legate de aceasta mo~tenire in cadrul sanatatii im- priu-zisa este absenta.
perfecte. In cazul fetitelor,exista 0 tendinta mai puternica spre pre-
In privinta elaborarii imaginare a functiilor genitale, con- genital decat in cazul baietilor, in timp ce faza genitala com-
tinuarea importantei stadiului pregenital se manifesta de la pleta ~i sarcina ~i capacitatea de alaptare la san sunt pentru
sine; cu toate acestea probabil este posibil sa oferim 0 distinc- moment ni~te chestiuni din viitorul indepartat, cu exceptia pe-
tie neta intre fantasmele experientelor falice ~i respectiv geni- rioadelor de vis ~i joc. Acest lucru este asociat cu capacitatea
tale la baiat (~i in ceea ce prive~te baiatul din fete). In prima de identificare cu mama ~i cu femeia, iar in cadrul culturilor
faza, realitatea erectiei este ceea ce este important, ideea fiind care alimenteaza de timpuriu aceasta capacitate de identifica-
ca aici exista ceva important ~i a carui pierdere ar fi teribila. re (prin lasatul pe vine ~i a~a mai departe) "baiatul din fetite"
Erectia ~i sensibilizarea apar fie in relatie directa cu 0 persoa- poate parea absent. Dar masculinul din feminin este intotdea-
na iubita in mod activ, fie 0 data cu ideile de rivalitate, per- una prezent ~iimportant, iar rezultatul este 0 secventa de idei
soana iubita fiind in fundal. In al doilea stadiu falic exista un
care ar putea fi puse in cuvinte dupa cum urmeaza:
tel mai evident de penetrare ~i impregnare, iar aici este pro-
babil ca 0 persoana reala sa fie obiectul iubirii. In ce masura Am un penis. Bineinteles ca 0 sa-mi creasca un penis.
aceasta persoana este vazuta obiectiv este 0 alta chestiune care Am avut un penis, sunt traumatizata (pedeapsa pentru ex-
va trebui discutata mai tarziu.
citatie). 0 sa folosesc un penis prin procura,lasand un bar-
Se va observa ca, in cadrul fazei falice, manifestarea (osten-
bat sa actioneze pentru mine. 0 sa-lIas pe barbat sa ma fo-
tativa a) copilului este in linia fantasmelor, in timp ce in ca-
lose asca. In acest fel 0 sa obtin producerea unui deficit, dar
drul fazei genitale, manifestarea copilului este deficitara, iar
o sa recunosc dependenta de barbat pentru a ma simti
copilul trebuie sa a~tepte (pana la pubertate, dupa cum ~tim)
completa.1 Astfel voi descoperi adevaratul meu stadiu ge-
capacitate a de a transpune visele in fapte. Aceasta este 0 deo- nital feminin.
sebire importanta, de vreme ce implica faptul ca, in faza geni-
tala, Eul copilului este capabil sa faca fata unei imense canti-
In acest fel fetita poate ajunge, in adolescenta sau in viata
tati de frustrare. Frica de castrare de catre tatal rival devine bi-
adulta, sa fie capabila a fi 0 feme ie, dar acest drum este unul
nevenita ca altemativa la agonia impotentei.
precar ~i ofera multe posibilitati pentru dezvoltarea unor in-
Se va vedea indata ca faza genitala aduna in ea multe din
clinatii homosexuale etc. Prin acest fel de a descrie sexualita-
faza pregenitala ~i, de asemenea, multe altele care nu pot fi
tea feminina, se poate observa ca exista destulloc pentru ne-
descrise in termenii adoptati in mod deliberat pentru moment.
Dar aici realitatea importanta este cea a erectiei aparand ca fericire ~i nemultumire la fetite, care pur ~i simplu se simt in-
ferioare atunci cand fratiorii lor se dau mari ~i care incearca
parte a unei relatii ~i avand asociate cu ea idei de producere
de schimbari ireversibile in corpul persoanei iubite. sa compenseze aceasta inferioritate folosindu-~i intregullor
Aceasta dezvoltare a ideilor unui copil mic despre vagin corp ca reprezentant al falusului sau percepand in papu~a mai
este foarte afectata de catre modelele culturale. Ideea unui ba-
1 In cadrul fazei falice, biiiatul este complet, iar in cadrul fazei genitale,
ietel despre vagin este conferita de catre propriile dorinte ora- este dependent de femeie pentru a se sirnti complet.
D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana

degraba un falus decat un bebelu?.1 Totu?i toate solutiile care rea compulsiva care poate fi asociata cu privarea afectiva inca
considera de la sine inteleasa pierderea penisului la femeie sau de la 0 varsta foarte frageda, producand chiar 0 hipertrofie
suprematia barbatului doar datorita falusului sau sunt insta- marcata a vulvei), dar in mod obi?nuit fantasmele sunt de co-
bile. lectare ?i secret ?i ascundere. In termeni anali, despartirea de
Cultura no astra tinde sa alimenteze aceasta credinta mai fecale este intampinata cu aversiune, iar in termeni urinari,
ales prin faptul de a nu da un nume ?i 0 importanta specifice exista 0 tendinta la retentie; dar in termeni genitali, ideile i?i
gurii genitale a fetitei. Nu exista nici un cuvant englezesc in- gasesc cea mai completa exprimare prin identificarea cu mama
tr-adevar pentru organele genitale masculine, dar exista ne- sau cu fete mai mari care sunt capabile sa experimenteze ?i sa
numarati termeni in uzul comun din cre?e.2 Cu toate aces tea, conceapa. Jocul fetitei, in masura in care este cu adevarat fe-
in cre?a nu exista in mod uzual nici 0 recunoa?tere verbala a minina, dovede?te 0 tendinta spre a fi mama, iar functionarea
vaginului. genital a propriu-zisa nu iese atat de mult in evidenta ca cea
Identificarea imaginara cu un barbat imbogate?te aprecie- masculina (atat in cazul baieteilor, cat ?i al fetitelor). Pe de aHa
rea de catre fata a functiei masculine ?i in cele din urma inta- parte, in visele sau jocurile masculine exista mai multa dure-
re?te relatia ei personala cu barbatul ales. re decat exista in cele feminine.
Cu siguranta, recunoa?terea completa a invidiei de penis Jocul: "Poti sa tii un secret?" apartine in mod caracteristic
este necesara in analiza nevrozei la femeie. Poate fi dificil de
laturii feminine a naturii umane, dupa cum lupta ?i impinsul
ajuns la invidia de penis, mai ales la locul unde opereaza cel lucrurilor in gauri apartine laturii masculine. 0 fata nu poate
mai puternic. Poate fi cel mai dificil in cazul unei femei care ramane insarcinata decat daca poate tine un secret. Un baiat
nu con?tientizeaza deloc invidia de penis la inceputul trata-
nu poate impregna deliberat decat daca poate lupta sau im-
mentului ?i care are 0 sexualitate feminina puternic dezvolta-
pinge un tren printr-un tunel. In jocurile copiilor mici putem
ta, bazata pe functionarea genitala feminina, care probabil ca
intrezari elaborarea imaginara a functionarilor lor corporale
deja i-a permis sa fie 0 sotie satisfacatoare ?i sa aiM familie ?i
dominante, mai ales in cadrul unui tratament analitic in care
copii ?i poate chiar nepoti.
Invidia de penis ca impuls puternic in viata femeilor nu ajungem intr-un contact foarte intim cu realitatea psihica a co-
poate fi ignorata, dar in pofida acestui lucru exista fara indo- pilului prin intermediul jocului ?i discursului acestuia.
iala 0 sexualitate ?i fantasme feminine fundamentale care de- Cititorii de literatura psihanalitica pot deveni cu u?urinta
buteaza foarte devreme in copilarie. Vaginul probabil devine nerabdatori daca iau anumite declaratii ale teoriei analitice ?i
activ ?i excitabil in asociere cu hranirea in timpul prunciei ?i le trateaza ca ?i cum ar fi ni?te verdicte finale care nu trebuie
cu experientele anale, ?i adevarata functionare genitala femi- modificate niciodata. Teoria psihanalitica se dezvolta tot
nina tinde sa fie ascunsa, chiar secreta. Uneori elementul de timpul, ?i trebuie sa se dezvolte printr-un proces natural oa-
erotism genital devine exagerat (ca de exemplu in masturba- recum asemanator conditiei emotionale a fiintei umane care
este studiata. Nu exista exemplu mai bun al nevoii de perspec-
1 Notff pentru revizie: a se deserie invidia maseulina de feminin eorespun-
zatoare. tiva istorica in citirea teoriei psihanalitice decat studiul rada-
2 Totu~i ar fi eronat sa ne giindim ea aeest lueru nu reprezinta mai mult cinilor timpurii ale genitalitatii feminine.1
deeM 0 nevroza eulturala. 0 cultura in care fetitei i se permite sa eunoasea
funqia femeii de foarte timpuriu nu este din aeeasta eauza neaparat eel mai 1 Vezi Ernest Jones: (1927) The Early Development of Female Sexuality ~i Sig-
bun lueru pentru fetita. mund Freud: (1931) Sexualitatea femininif..
66 D.W. Winnicott
Opere 3. Natura umana

Studiul psihonevrozei arata ca este imposibil de evitat in- functie de ereditate, de influentele mediului care tin de cadrul
vidia de penis ?i fantasma "barbatului castrat" In descrierea personal ?i de modelul cultural mai general. Trebuie sa se faca
fetitei aflate m dezvoltare. Dar m urma cu cateva decade, stu- o distinctie mtre capacitatea baietelului de a se identifica cu 0
diind literatura, s-ar fi putut crede ca teoria psihanalitica nu femeie m privinta genitalitatii feminine ?i capacitatea lui de a
avea loc pentru nici un alt fel de descriere a genitalitatii femi- se identifica cu 0 femeie m rolul ei de mama. In cadrul cultu-
nine dedit acela al femeii ca barbat castrat.
rii noastre, cea din urma identificare este mai acceptabila decat
Realitatea este ca genul de descriere a progresiei cre?terii
cea dintai; de asemenea, este mai putin tulburatoare pentru
Seului pe care Incerc sa-lofer In cadrul acestei sectiuni este
genitalitatea masculina In cadrul individului, deoarece are
mai potrivit pentru descrierea elementului masculin dedit al
de-a face mai mult cu tipul de fantasma decat cu localizarea
celui feminin. Functia ?i fantasmele feminine se apropie mult
functionarii corporale.1
mai mult de radacinile pregenitale, ?i probabil exista mai mult
Este acceptat m mod general ca exista 0 bisexualitate a tu-
loc pentru intrarea unei anumite fetite m categoria femeie de-
turor fiintelor umane, mai ales m ceea ce prive?te fantasmele
cat exista pentru intrarea baietilor In categoria barbat.1 Mai
mult decat atat, pentru 0 descriere a sexualitatii feminine este ?i capacitatea de identificare. Factorul principal care determi-
necesar sa fii familiarizat cu fantasmele fetitei aflate m dezvol- na felulm care cre?te un copil este sexul persoanei de care este
tare atat despre interiorul saUl cat ?i al mamei, iar acest lucru elmdragostit la varsta critical adica m perioada pe care 0 stu-
apartine altui mod de prezentare, unul pe care voi mcerca sa-l diem aici, dupa prun~Lainte de perioada de latenta. Este
mfati?ez sub titlul de "pozitia depresiva m dezvoltarea emo- extrem de convenabil atunci cand sexualitatea unui copil se
tionala". Din aceste motive, descrierea sexualitatii feminine, dezvolta m principalm conformitate eu mzestrarea corpora-
m acest context, va fi mai putin 0 descriere a fetitelor decat ar Hi,adica atunei cand un baiat este predominant maseulin, iar
fi descrierea sexualitatii masculine 0 descriere a baieteilor. o fata este predominant feminina. eu toate aces tea, societatea
Totu?i un lucru ramane: de m cazul indivizilor sanato?i, are mult de ea?tigat daca poate tolera atat latura homosexua-
candva m jurul varstei de 11/2 - 2 ani, fetita, la fel ca ?i baie- la, cat ?i pe cea heterosexuala In dezvoltarea copiilor. La ba-
telut atinge un stadiu care merita descris m termeni de rela- i~ti, identificarea puternica cu mama, ?i chiar feminitatea2 pot
fi valoroase atunci cand dezvoltarea caracterului este satisfa-
tii interpersonale in care sunt implicate pulsiunile, pulsiuni
care au trecut prin fazele pregenitale ?i au devenit genitale atat catoare m eelelalte privinte. 0 anumita masculinitate In cazul
m privinta localizarii lor corporak cat ?i a tipului de fantas- fetelor este nu numai tolerata, ci chiar a?teptata ?i pretuita.
ma. Fetita are un barbat In minte atunci cand este excitata ge-
nital ?i penisul acestuia este cel care este dorit genital. RELATIILE Se pot acum examina ?i eelelalte fenome-
DE IUBIRE ne care caracterizeaza acest stadiu al cre?-
Partea feminina din baiat (la fel ca?i partea masculina din
el) este de asemenea fundamental a, de?i m mod variabilm terii.
Fundamentul tuturor lucrurilor este reprezentat de iubirea
1 Vreau sa sugerez ca cele trei femei care apar in mituri ~i in vise nu au
care se dezvolta mtre copil ?i celelalte persoane. Aceste per-
un corespondent exact masculin. Ideal, in timpul actului sexual fiecare bar-
bat este in mod concret el insu~i in acel moment, in timp ce, in cazul fetei, in-
1 Nota pentru revizie: Asigl.lra-te ca ideile despre ~omosexl.lalitatea norma-
tr-un anumit sens unitatea nu este 0 fata, ci un trio: bebelu~ul fetita, mireasa la ~i erotisml.ll oral deplasat asupra anl.lsului in homosexualitatea (manifes-
cu val ~i femeia batrana. Acesta este un subiect vast prin el insu~i ~i ar fi ne- tal sunt clare.
potrivit sa-l studiem aici. 2 In original: girlishness. (N. t.)

,1
68 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana

soane sunt treptat percepute ca persoane, dar acest lucru nu bolica aduce u9urare, iar orbirea din mit transmite ideea a ceea
inseamna ca sunt percepute complet obiectiv. Anumiti copii ce noi numim in prezent "incon~tientul refulat". Prin interme-
incep de timpuriu sa cunoasca oamenii in mare masura a~a diul castrarii ~i al suferintei, fiul obtine in cele din urma elibe-
cum sunt, in timp ce altii sunt mai subiectivi ~i nu inteleg de- rarea psihologica, in timp ce daca ar fi fost uds, nu ar fi sufe-
dit in masura in care sunt pregatiti sa-~i imagineze. Copiii mai rit 9i nu s-ar fi aflat intr-o pozitie care sa-i permita sa ajunga
subiectivi risca mai putin in cazul in care figura materna s-ar la 0 solutie, a~a ineat tragedia ar fi fost nefolositoare sau ne-
schimba; copiii mai putin subiectivi ea~tiga prin aprecierea ca- productiva, 9i doar dramatica.1
litatilor reale ale diver~ilor oamenii, dar risca mai mult, sunt Ar fi intelept sa nu ne bazam prea mult pe mitul Electrei,
predispu~i sa sufere mai mult ca urmare a unei pierderi. de vreme ce in primul rand trebuie sa ne intrebam: trebuie in-
Daca sanatatea este conceptualizata in termeni de absenta trodus pentru a ilustra sexualitatea feminina dezvoltata J:ntr-o
a bolii nevrotice (presupunandu-se absenta bolii psihotice),
maniera masculina, cu invidia de penis 9i complexul de cas-
atunci sanatatea se stabile~te in cadrul gestionarii primei rela- trare ca teme centrale, sau sexualitatea dezvoltata mai direct,
tii triunghiulare, in care copilul este puternic influentat de
prin identificarea 9i rivalitatea cu mama 9i prin elaborarea ima-
nou-stabilitele pulsiuni de calitate genitala, caracteristice pe-
ginara a functionarii organelor genitale specific feminine?
rioadei cuprinse intre 2 9i 5 ani. Acesta este modul in care eu
Dad! trebuie gasit un termen, mai putin daunator este acela
personal interpretez complexul oedipian freudian in cazul ba-
ietilor ~i ceea ce corespunde acestuia in cazul fetelor (comple- de "complex oedipian inversat", pentru ca tot ceea ce pretin-
xul oedipian inversat, complexul Electra etc.). Cred ca se pier- de este ca pentru fetite exista 0 alta cale 9i lasa la latitudinea
de ceva daca termenul de "complex oedipian" este aplicat sta- imaginatiei tot ceea ce poate fi implicat in dezvoltarea acestei
teme.
diilor foarte timpurii, in care sunt implicate doar doua persoa-
ne, iar a treia pesoana sau obiect partial este internalizata, un Complexul oedipian este asHel 0 descriere a unui ca9tig al
fenomen al realitatii interne. Nu pot considera ca valoroasa fo- sanatatii. Sanatatea imperfecta apartine nu complexului oedi-
losirea termenului "complex oedipian" acolo w1de una sau pian, ci refularii ideilor 9i inhibitiilor functiilor, care decurg
mai multe parti ale triunghiului sunt obiecte partiale. In ca- din. conflictul dureros, exprimat prin termenul "ambivalenta",
drul compexului oedipian, cel putin din punctul meu de ve- ca de exemplu atunci eand un baiat descopera ca il ura~te ~i
dere, fiecare dintre cele trei parti ale triunghiului este 0 per- vrea sa-l omoare 9i se teme de tatal pe care il iube9te 9i in care
soana intreaga nu numai pentru observator, ci ~i- mai ales - are incredere, pentru ca este indragostit de sotia tatalui lui. Fe-
pentru copil. ricit ~i sanatos va fi acel baiat care va atinge exact acest stadiu
In acest fel, termenul "complex oedipian" are 0 valoare din cadrul dezvoltarii lui emotionale 9i somatice atunci cand
economica in descrierea primei relatii interpersonale contro- familia este intacta ~i care poate fi ajutat in parcurgerea situa-
late de pulsiuni. Sunt implicate atat fantasmele, eat 9i functio- tiilor penibile in primul rand de catre propriii lui parinti pe
narea corporala. In fantasma, telul este unirea sexuala intre care ii cunoa~te bine, parinti care tolereaza idei 9i a caror in-
mama 9i fiu, lucru care implica moarte, moartea tatalui. Pe- terrelatie este suficient de solida incat ei sa nu se teama de ten-
deapsa apare sub forma castrarii copilului reprezentata sim- sionarea devotamentului lor reciproc datorita iubirilor 9i uri-
bolic, ca de exemplu sub forma orbirii in vechiul mit. Anxie- lor copilului. '
tate a de castrare este cea care-l face pe copil sa poata continua
sa traiasca sau sa-i permita sa traiasca tatalui. Castrarea sim- 1 Oedip ajunge in cele din urma, in mit, la ...
70 D.W. Winnicott

Atunci cand acest stadiu este atins intr-o maniera relativ Capitolul2
deschisa (presupunclnd existenta unei dezvoltari sanatoase in
stadiile mai timpurii), copilul este capabil sa traiasca cele mai
teribile sentimente umane, fara 0 organizare excesiva a apara-
Conceptul de "sanatate"
rilor impotriva anxietatii. $i cu toate acestea, aparari vor exis-
ta intotdeauna, iar acestea duc la aparitia simptomelor. Simp- din perspectiva teoriei pulsionale
tomele nevrotice sunt organizari ale apararii impotriva anxie-
tatii, de fapt impotriva anxietatii de castrare, anxietate care
apare in urma dorintelor de moarte inerente complexului oe-
dipian. Anomalia semnalizeaza normalitatea .

...•
"","

'~"n acest moment am ajuns la un punet din care putem


~ intrezari cate ceva din natura unui copil mic, din inte-
.,~.lesul sanatatii ~i din diver~ii faetori, atat interni cat ~i
externi, care complica in mod inerent procesul fundamental
al continuei dezvoltari.

ELABORAREA Fundamentul unei dezvoltari sanatoase


IMAGINARA este reprezentat de cre~terea corporala ~i,
A FUNqIILOR de asemenea, de schimbarile in functio-
narea infantila a organelor, care apar 0
data cu modificarea varstei; acestea aduc 0 schimbare a ac-
centului, ca de exemplu de la dominanta alimentara la cea
genitala. Elaborarea imaginara a functionarii corporale de-
vine organizata in fantasme, determinate calitativ de locali-
zarea corporala, dar specifice individului datorita ereditatii
~i experientei. In functie de plasarea accentului asupra in-
gestiei, excretiei sau excitatiei genitale, pregatirile pentru ex-
perientele orgiastice sunt ~i ele dependente de tipul de fan-
tasma care va domina in punetul culminant, fie el orgasm
sau orgiastic.
Trebuie sa consideram elaborarea ima,ginara a functiilor ca
existclnd atEttla toate grade Ie de apropiere de functionarea fi-
zica propriu-zisa, cat ~i la toate gradele de departare de orgas~

.l
72 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 73

mul sau fizic. Cuvantul "incon~tient", ca sa ne referim la unul poate fi sanatos sau bolnav. ~tiu ca aceasta este 0 viziune per-
dintre sensurile sale1, se refera la 0 fantasma aproape fizica, sonala care vine m opozitie cu mvataturile aproape tuturor sis-
aceea care este cel mai putin accesibila con~tientizarii. La ce- temelor religioase. Din aceasta cauza imi mentin cu mare mo-
lalalt capat al scalei exista con~tiinta de sine ~i con~tiinta ca- destie viziunea pe care mi-am format-o. Totu~i este de mare
pacitatii personale de a avea experiente orgiastice sau functio- importanta practica pentru oricine sa ajunga la 0 decizie per-
nale. Nu pretind ca sunt capabil sa descriu toate acestea m- sonala asupra acestui subiect, m contextul tratamentului mo-
tr-un mod satisfacator. va voi reaminti ca, m aceasta sectiune, dern al tulburarilor mentale prin intermediullobotomiei, adi-
nu cercetez problemele constituirii sinelui, ci consider faptul ca prin intermediul unei distorsionari deliberate a functiona-
ca sinele a mceput sa existe ca fiind de la sine mteles. rii cerebrale sanatoase in vederea u~urarii suferintei din cadrul
Chiar ~i atunci cand fazele timpurii ale dezvoltarii emotio- psihicului.
nale s-au desfa~urat m mod satisfacator, mea este necesara 0 Pentru cei care cred ca sufletul este primit din afara ~i nu
lunga perioada de stabilitate a mediului, m timpul careia per- se dezvolta ca atribut personal, este de la sine inteles ca lobo-
sonalitatea sa poata sa se acomodeze cu ea msa~i la toate ni- tomia nu constituie 0 violare, ci devine astfel unul dintre mul-
velurile con~tiintei. tiplele moduri de u~urare a suferintei. Pentru cel care consi-
dera ca termenul de "suflet" (daca e sa insemne ceva) mseam-
PSIHICUL Psihicul se forjeaza din materialul elabora- na ceva care cre~te m individ, distorsionarea deliberata a func-
rii imaginare a functionarii corporale (care tionarii cerebrale sanatoase este ~i trebuie sa ramana un pret
ea msa~i depinde de capacitatea ~i functio- prea mare de platit pentru u~urarea suferintei, de vreme ce
narea sanatoasa a unui singur organ: creierul). Putem afirma modifica irevocabil fundamentul existentei psihicului, ~i in-
fara nici un risc ca fantasma cea mai apropiata de functiona- clusiv a sufletului; ~i dupa tratament nu mai ramane 0 persoa-
rea corporala este dependenta de functia structurii cerebrale na mtreaga, nici psihic, nici suflete~te.
care este cel mai putin avansata pe scara evolutiei, m timp ce Din punctul meu de vedere, nu putem pretinde ca un pa-
con~tiinta de sine este dependenta de functia a ceea ce este cel cient este ajutat de lobotomie datorita unei alinari observabi-
mai avansat m cadrul evolutiei organismului uman. Deci psi- Ie a suferintei. Poate argumentatia mea este defectuoasa, dar
hicul formeaza 0 unitate fundamentala cu corpul prin inter- chestiunile implicate sunt atat de serioase, mcat cei care folo-
mediul relatiei sale atat cu functiile tesuturilor ~i organelor, cat sesc lobotomia ca terapie trebuie sa fie capabili sa evidentie-
~i cu creierul, ca ~i prin intermediul modului in care devine ze aceste defecte. Nu este mdeajuns sa continue sa raporteze
mtretesut cu acesta prin noile relatii dezvoltate in fantasmele mdepartarea simptomelor ~i mic~orarea stresului vizibil. Nu
sau mintea, con~tiente sau incon~tiente, ale individului. exista alinare a suferintei in vacuo; 0 anume persoana caresu-
fera poate fi alinata; dar nu pare posibil (celui care imparta-
SUFLETUL Pentru mine, sufletul este proprietatea psi- ~e~te viziunea mea asupra subiectului) sa-ti asumi responsa-
hicului astfel definit, ~i deci depinde ~i el bilitatea schimbarii unei persoane dintr-una care sufera m alt-
in cele din urma de functiile cerebrale ~i ceva cu totul diferit, un om doar pe jumiltate, care nu mai su-
fera, dar nici nu mai este persoana originara care a venit la tra-
1Anna Freud: (1936) The Ego and the Mechanisms of Defence. [Aparuta in tament. •
limba romana sub titlul Eul ~i Inecanismele de apiirare, Editura Fundatiei Gene- Tocmai in vederea pastrarii relatiei dintre trup ~i psihic,
ratia, 2001. (N. t.)]
care este fundamentala ~i care, la indivizii sanato~i, este stabi-
74 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 75

lita ~i mentinuta, folosesc ill disectia personalitatii termenul va fi distrus. Aici, in cadrul relatiei triunghiulare, ura se poa-
de "continuum psyche-soma". Exista ~i mintea, 0 parte specia- te manifesta in s£ar~it ill mod liber, de vreme ce ceea ce este
lizata a psihicului, care nu este neaparat ill relatie cu trupul, urat este 0 persoana, 0 persoana care se poate apara, ~i 0 per-
de~i este bineillteles dependenta de functionarea creierului. soana care este deja iubita; de fapt (in cazul baiatului) tatal,
Ne complacem in fantezia ca ar exista un loc, pe care 11numim genitorul, sotul mamei. Iubirea mamei este descatu~ata, in cel
"minte", unde lucreaza intelectul, ~i fiecare individ plaseaza mai simplu caz, de faptul ca tatal devine obiectul urat, tatal
mintea undeva, ~i acolo simte illcordare muscular a sau con- care poate supravietui ~i pedepsi, ~i ierta.
gestie vasculara atunci eand illcearca sa gandeasca. In imagi- La indivizii sanato~i, in culmea excitatiei, anxietatea este
natie, nu creierul este folosit pentru plasarea mintii, de vreme mare ~i este tolerata ca atare. In acest fel poate exista 0 recu-
ce nu exista 0 con~tientizare a functionarii cerebrale; creierul perare, 0 recuperare din tensiunea sporita a pulsiunilor. To-
functioneaza silentios ~i nu pretinde nici 0 recunoa~tere. tu~i este intotdeauna adevarat ca, din cauza conflictului dure-
ros sau a fricii, apararile trebuie organizate, copilul nevrotic
STAR! EXCITATE In cadrul descrierii copilului mic sanatos nefiind in primul rand diferit de copilul normal, sanatos, cat
91 LINJ9TITE putem distinge in mod util starile excitate mai putin con~tient de ceea ce se petrece ~i deci avand aparari
de cele neexcitate. Problemele perioadelor mai rigide ~i mai oarbe impotriva pedepsei.
excitate sunt ill mod evident determinate de pulsiuni, iar, in
COMPLEXUL Acum este posibil sa enumeram diverse Ie
limbajul acestui capitol, multe din lucrurile care se intampla
OEDJP aparari impotriva anxietatii pe care copi-
intre excitatii privesc fie ingradirea pulsiunilor, pregatirea pen-
tru satisfacerea pulsionala din final, fie pastrarea pulsiunilor lul aflat in acest stadiu (~i care a parcurs
vii intr-un mod indirect, prin joaca sau prin punerea in act a pruncia cu bine) Ie poate adopta ~i organiza. In cazul cel mai
fantasmelor. In cadrul jocului, corpul se pune ill valoare prin simplu cu putinta, cazul pe care Freud I-a ales ill dezvoltarea
participarea la punerea in act, iar in cadrul fantasmarii, cor- teoriei sale, baiatul este indragostit de mama sa. Tatal este fo-
pul se pune in valoare illtr-un mod secundar, prin faptul ca, 0 losit de catre baiat ca prototip al con~tiintei. Baiatul internali-
data cu fantasma, apare ~i 0 excitatie somatica potrivit locali- zeaza tatal pe care il cunoa~te ~i cu care ajunge la 0 intelege-
zata, dupa cum ~i 0 data cu functionarea corporala apar fan- reoDar se mai intampla ~i alte lucruri, iar acestea pot fi enume-
tasme. Masturbarea de tip obi~nuit, sanatos ~i relativ noncom- rate. Intr-o anumita masura, baiatul pierde capacitatea pulsio-
pulsiv tine de aceasta pastrare in viata a pulsiunilor in absen- nala, astfel negand 0 parte din ceea ce pretindea. Intr-o anu-
ta experientelor pulsionale mature. In cazul copiilor, este ~i mita masura, el deplaseaza obiectul iubirii sale, illlocuind-o
mai sigur ca apare frustrarea in cadrul vietii pulsionale dedit pe mama cu 0 sora, matu~a, asistenta medicala, cu cineva care
in cazul adultilor, ~ipartial din acest motiv observam in copi- este mai putin implicat intr-o relatie cu tatal. Intr-o anumita
larie 0 valorizare mai mare a jocului ~i a imaginatiei creative. masura, baiatul intra intr-un pact homosexual eu tatal, astfel
In cadrul primei relatii triunghiulare intre persoane care ineat potenta lui devine nu in intregime individuala ci, in loc
este studiata aici, copilul este cople~it de pulsiuni ~i iubiri. de asta, (prin identificare) 0 noua expresie a potentei tatalui
Aceasta iubire implica schimbari fizice ~i fantasmatice ~i este care a fost internalizata ~i adoptata. Toate acestea se petrec in
violenta. Duce la ura. Copilul ura~te a treia persoana. Copilul, cele mai ascunse vise ale baiatului ~i nwsunt accesibile expri-
dat fiind ca a fost deja bebelu~, cunoa~te dite ceva despre iu- marii con~tiente imediate; dar la indivizii sanato~i, ele nu sunt
bire ~i agresiune ~i ambivalenta ~i teama ca ceea ce este iubit inaccesibile in mod absolut. Prin intermediul identificarii cu

L
D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 77

tatal sau cu 0 figura paterna, baiatul dobande~te 0 potenta tea sinelui care se aHa in contact cu lumea externa a folosit cu-
prin procura ~i 0 potenta proprie amanata, care poate fi recu- vantul "Eu". De-a lungul multor ani, munca lui a reprezentat
perata la pubertate. un studiu alluptei Eului eu impulsurile Se-ului. Acest lueru a
Prabu~irea apararilor se manifesta ca anxietate franca, fie antrenat psihologia intr-un proces de eunoa~tere a Se-ului in-
In co~maruri, fie sub diverse manifestari In timpul starii de tr-un mod in care nu mai fusese eunoscut pana atunci. Prin-
trezie. Natura aces tor manifestari depinde nu numai de fizio- tr-o tehnica prin care ajungea lmpreuna cu pacientulla incon-
logia fricW, ci ~i de natura fantasmelor con~tiente sau incon- ~tient (psihanali;?:a), Freud a putut demonstra lumii natura ~i
~tiente. puterea impulsurilor Se-ului, adica a pulsiunilor. EI a aratat
Copilul sanatos care negociaza toate aceste riscuri trebuie ca ceea ce era asociat cu conflict ~i emotii intolerabile devenea
conceptualizat ca traind Intr-un mediu relativ stabil, cu 0 refulat, ~i 0 sursa de secatuire a resurselor Eului.
mama fericita In casnicie ~i cu un tata pregatit sa-~i joace ro- In acel stadiu, se putea spune u~or despre psihanaliza ca
lul cu copiii lui, pregatit sa ajunga sa-~i cunoasca fiul ~i sa ofe- se oeupa numai eu inaeceptabilul ~i era eeva foarte obi~nuit
re ~i sa primeasca in modul subtil care-I vine relativ natural pentru cei ce erau ostili acestei noi investigatii a naturii uma-
unui tata care, el insu~i a avut ca baiat 0 experienta fericita cu ne sa presupuna ca in psihanaliza Se-ul ~i incon~tientul erau
propriullui tata. tratate ca fiind unul ~i acela~i lucru. Cu toate acestea, ceea ee
Tensiunea cre~te pe masura ce copilul atinge culmea func- era examinat era incercarea Eului de a ajunge la 0 intelegere
tionarii pulsionale timpurii (undeva intre 2 ~i5 ani) ~i este apoi cu propria parte de Se1;de a deveni capabil sa foloseasca ener-
rezolvata, sau mai degraba amanata, pur ~i simplu datorita gia Se-ului fara 0 prea mare tulburare a relatiei lui cu lumea
trecerii timpului. Pe masura ce perioada de latenta (dupa cum sau eu idealul.
este denumita) se instaleaza, copilul este eliberat de necesita- In cele din urma (1923), Freud a introdus termenul de "Su-
tea de a se adapta tensiunii pulsionale in dezvoltare ~i devine
praeu" pentru a descrie la inceput tatal internalizat de baietel
capabil sa se lini~teasca pentru cativa ani, eontinuand In ca-
~i folosit pentru eontrolul pulsiunilor. Freud ~tia ca nu se pu-
drullumii interioare experientele lucrurilor prin care a trecut,
tea spune acela~i lucru ~i despre fetite, dar a permis acestei te-
pe care le-a observat ~i imaginat in timpul fazei timpurii a pre-
orii sa se dezvolte ill mintea sa ill acest mod, presupunand ca,
dominarii pulsiunii genitale.
ill timp, chestiunea se va rezolva de la sine; ~i cred ca a~a s-a
Astfel, prin acest mod de a privi copilaria, ca ~i prin alte
metode, vedem durerea, suferinta ~i conflictul, a~a cum ve- ~i intamplat. Ramane valoroasa deserierea clara (mult supra-
dem ~i marea bucurie. simplificata, dupa cum ~tim acum) facuta de Freud stadiilor
atinse, in cazul unei dezvoltari sanatoase, de baietelul care de-
o NouA Freud a descris aceste lucruri intr-un mod vine capabil sa intemeieze inauntrul sau un ideal bazat pe
DESCRIERE care acum este bine cunoscut. EI a numit imaginea lui despre 0 persoana reala, tatal real, un barbat pe
tendintele pulsionale "Se", iar pentru par- care il cunoa~te bine in viata de zi eu zi ~i cu care poate ajun-
ge la 0 intelegere ill vise Ie sale sau in realitatea lui interioara,
1A se nota ca exista 0 fiziologie a fricii, ca ~i a excitatiei sau a urii, dar nu sau in fantasmele profunde. Aeest lucru ~ este posibil doar
~i 0 fiziologie a anxietatii, de vreme ce manifestarile acestei stari complexe de-
pind de balanta din cadrul fantasmelor dintre frica, ura, iubire, excitatie etc., 1 In cadrul teoriei psihanalitice, Eul este conceput ca fiind 0 parte a
iar aceasta este 0 chestiune individualii. Se-ullli.
D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 79

atunci cand dezvoltarea copilului continua sa progreseze in- tru aproape orice problema, oricat de intolerabila, presupu-
tr-un mod sanatos ~i intr-un mediu familial stabil. nand ca cineva intelegator ~i cunoscut este prezent, pastran-
lntroducand conceptul de Supraeu, Freud a declarat mai du-~i calmul atunci cand ura, furia, supararea, durerea, dispe-
clar decat 0 facuse pana atunci in expunerile sale teoretice ca rarea par sa fie totul.
era preocupat de problemele Eului, de cre~terea con~tiintei, Sexualitatea infahtila este un lucru foarte real; in momen-
idealurilor ~i telurilor Eului ~i de apararile Eului impotriva tul in care schimbarile perioadei de latenta aduc u~urare, ea
tendintelor Se-ului. Dar acest lucru s-a aplicat intotdeauna poate fi imatura sau matura; ~i,de asemenea, in masura in care
muncii lui Freud; iar daca 0 folosire mai timpurie a unui ast- calitatea sexualitatii copilului este imatura sau deformata, sau
fel de termen precum Supraeul ar fi intarziat sarcina neplacu- inhibata la sfar~itul acestei prime perioade de relatii interper-
ta de a prezenta Eullumesc Se-ului sau, atunci acest lucru ar sonale, tot a~a va reaparea ca fiind imatura sau deformata, sau
fi anulat valoarea psihanalizei. inhibata la pubertate.
Conceptul de Supraeu s-a diversificat de-a lungul timpu-
lui, de~i fundamental termenul este folosit pentru a descrie SEXUALITATEA Freud a inteles ca sexualitatea genitala a iz-
ceea ce este construit, incorporat sau organizat inauntrul Eu- INFANTILA vorat din cea pregenitala ~i a numit viata
lui pentru control, directie, incurajare ~i sprijin. Controlul nu pulsionala IIsexuala", cu exceptia pulsiu-
reprezinta numai un control direct asupra pulsiunilor, ci ~i nilor de autoaparare. AsHel a aparut termenul de "sexualita-
unul al complexelor fenomene ale Eului care depind de amin- te infantila", ~i exista multi care ~i-ar fi dorit ca Freud sa nu fi
tirile experientelor pulsionale ~i de aspectullor fantasmatic. insistat asupra acestei parti a teoriei lui.
Totu~i luand in considerare acest fapt am ajunge la subiectul In opinia mea, a fost important ca Freud sa parcurga pana
unei sectiuni ulterioare, ~i anume aceea care se ocupa cu IIPO- la capat drumul determinarii originilor sexualitatii genitale
zitia depresiva" din cadrul dezvoltarii. adulte sau mature, pana la sexualitatea genitala din copilarie,
In limbajul acestei sectiuni, punctul culminant al dezvolta- ~i sa demonstreze radacinile pregenitale ale acesteia. Aceste
rii emotionale este atins la varsta de 3-4 ani. Baietelul sau fe- experiente pulsionale pregenitale constituie sexualitatea bebe-
tita este complet constituit ca unitate ~i poate sa simta ca per- lu~ilor. Este atat de u~or sa modifici un concept pentru a evi-
soanele din jurul sau sunt, de asemenea, persoane intregi. In ta sa ofensezi, dar in acela~i timp poti trada un principiu de 0
acest context, copilul este capabil de experiente sexuale geni- importanta vitala. Sexualitatea bebelu~ilor ar fi putut sa rama-
tale, cu exceptia faptului ca reproducerea somatica a copilu- na un termen care sa descrie exercitiile genitale compulsive
lui uman este supusa amanarii pana la pubertate. Ca urmare ale anumitor bebelu~i care sunt privati de 0 ingrijire iubitoa-
a acestui fen omen endocrinologic al amanarii, sau ceea ce se re sau a caror capacitate de a relation a este serios tulburata.
nume~te perioada de latenta, copilul trebuie sa foloseasca cum Totu~i are 0 valoare superioara ca descriere a inceputului in-
poate mai bine identificarile cuparintii ~i alti adulti ~i trebuie tregii dezvoltari a vietii pulsionale. In acest sens a folosit Freud
sa profite de experientele din vis ~i joaca, de fantasmarea cu termenul. Cu toate acestea, opiniile individuale asupra aces-
sau fara acompaniament corporal ~i de satisfactiile corporale tei chestiuni de terminologie vor continua sa varieze.
obtinute in lipsa altor persoane; copilul trebuie sa foloseasca Este atat posibil, cat ~i sanatos ca un copil de 4 ani sa se afle
experientele de tip pregenital sau genital imatur din sfera lui in stadiul relatiilor interpersonale, fblosind la maximum
~i trebuie sa profite la maximum de faptul ca trecerea timpu- pulsiunile ~i avand 0 viata sexuala completa (cu exceptia li-
lui - cateva ore sau poate chiar minute - aduce u~urare pen- mitarilor biologice descrise).

I •.
80 D.W.Winnicott Opere 3. Natura umana 81

REALITATE Un copil sanatos devine apt pentru fantas- fel incat, ca urmare a faptului de a fi fortat sa fie martor la
91 FANTASMA ma completa a sexualitatii genitale. In vi- ea, copilul poate mcepe sa dezvolte 0 boala. Ambele afirma-
sele reamintite pot fi identificate toate ti- tii sunt necesare, demonstrand atat valoarea, cat ~i perico-
purile de travaliu al visului care au fost atilt de atent elabora- lul scenei primitive.
te de catre Freud. In visele nereamintite ~itara sfiir~ittrebuie Parinti care sunt satisfacatori din alte puncte de vedere
infruntate consecintele complete ale experientei pulsionale. pot e~ua cu u~urinta in ingrijirea copilului daca se dovedesc
Baiatul care ia locul tatalui lui nu poate evita confruntarea cu: incapabili sa distinga clar mtre viseIe copilului ~ifaptele re-
ale. Ei pot prezenta 0 idee ca fiind un fapt sau pot reactiona
Ideea mortii tatalui ~ideci a propriei lui morti. nechibzuit in fata unei idei ca ~icum aceasta ar fi fost 0 ac-
Ideea castrarii de catre tata sau a castrarii tatalui. tiune. Chiar pot fi mai inspaimantati de idei decat de ac-
Ideea de a-i fi lasata mtreaga responsabilitate pentru satis- tiuni. Maturitatea mseamna, printre altele, 0 capacitate de a
factia mamei. tolera idei, iar parintii au nevoie de aceasta capacitate care,
Ideea unui compromis cu tatal, m directia homosexualita- cand este maxima, face parte din maturitatea sociala. Un sis-
tii. tem social matur (care are anumite cerinte cu privire la ac-
tiune) permite libertatea ideilor ~i libera exprimare a lor.!
In visele sale, 0 fata nu poate evita confruntarea cu: Copilul atinge doar treptat abilitatea de a distinge intre vis
~irealitate.
Ideea mortii mamei ~ideci a propriei ei morti. Intr-o anumita masura, un copil sanatos e~ueaza in tole-
Ideea de a 0 jefui pe mama de sotul ei, de penisullui, de rarea conflictelor ~ianxietatilor care-~i ating punctul culmi-
copiii ei, ~iasHel ideea propriei sale sterilitati. nant m punctul culminant al experientei pulsionale. 0 solu-
Ideea de a fi complet m puterea sexualitatii tatalui. tie la problemele de ambivalenta inerente copilariei vine din
elaborarea imaginara a tuturor functiilor; in lipsa fantasme-
Ideea unui compromis cu mama, m directia homosexuali-
tatii. lor, exprimarea bruta a apetitului, sexualitatii ~i urii ar re-
prezenta regula. In acest sens, fantasmele se dovedesc a fi
caracteristici umane, substanta socializarii ~i a inse~i civili-
Atunci dind parintii exista m realitate ~iexista de aseme-
zatiei.
nea ~i un cadru familial ~i 0 continuitate a lucrurilor fami-
liare, solutia vine din separarea a ceea ce se nume~te reali-
INCON9TIENTIJL Ideea esentiala din toata aceasta descriere
tate ~i fantasma. A-i vedea pe parinti impreuna face tolera-
a copilului sanatos ~i nevrotic (nu psiho-
bil visul despartirii lor sau al mortii unuia dintre ei. Scena tic) este aceea a incon~tientului ~ia exem-
primitiva (parintii care sunt sexualimpreuna) reprezinta plelor speciale de incon~tient cunoscute ca lIincon~tientulre-
fundamentul stabilitatii individuale, de vreme ce face posi- fulat".
bila mtreaga fantezie a luarii locului unuia dintre parteneri. Travaliul tratamentului psihanalitic ii prive~te in princi-
Acestlucru nu scoate din discutie faptul ca scena primitiva,
pal pe pacientii psihonevrotici ~i se prpduce prin con~tien-
surprinderea in realitate a actului sexual, poate supune un
copilla tensiune maxima ~i poate fi traumatic a (daca se in- 1 Vezi: D.W. Winnicott: (1950) Some Thoughts on the Meaning of the Word
tampla mtr-un mod foarte diferit de nevoile copilului) ast- "Democracy" \,i R.E. Money-Kyrle: (1951) Psycho-Analysis and Politics .

. 'ii...
82 D.W.Winnicott Opere 3. Natura umana

tizarea continutului incon~tient.Acest lucru este realizat mai ditii in care schimbarea ~i cre~terea sa poata aparea acolo
ales prin retraire, in relatia pacientului cu analistul. Psiho- unde altfel nu ar fi decM rigiditate.
nevroticul pare sa lucreze la nivelul con~tiintei ~i se simte A abuza de nevroza de transfer ar fi ceva similar cu se-
stanjenit de lucrurile inaccesibile acesteia. Dorinta de con- ducerea sexuala a unui copil mic, de vreme ce un copil mic
~tiinta dE;sine pare sa fie caracteristica psihonevroticului. In nu este capabil sa faca 0 alegere de obiect reala, avand inca
cazul acestor oameni, analiza aduce cu ea 0 cre~tere a con- un inalt grad de subiectivitate in observatie. Un corolar al
~tientizarii ~i 0 toleranta fata de absenta con~tientizarii. Prin ace.stui fapt ar fi ca unui pacient care a fost sedus in copila-
contrast, psihoticii (~i oamenii normali de tip psihotic) nu rie ii este foarte greu sa creada ~i sa aiba incredere intr-un
sunt foarte preocupati de con~tientizare ~i exista prin senti- analist tocmai in momentul in care analistul poate sa opere-
mente ~i experiente mistice, chiar suspecHind sau dispre- ze cel mai eficient. Se poate observa aici ca analiza psihoze-
tuind con~tientizarea intelectuala. Ace~tia din urma nu se lor de tip schizoid1 este in mod esential diferita de analiza
a~teapta sa devina mai con~tienti prin psihanaliza, dar trep- psihonevrozelor, deoarece prima necesita ca analistul sa to-
lereze 0 regresie reala la dependenta, in timp ce a doua ne-
tat ajung sa spere sa se poata simti reali.
cesita ceva diferit, 0 capacitate de a tolera idei ~i sentimen-
In cadrul travaliului psihanalitic, analistului i se prezin-
te (iubire, ura, ambivalenta etc.), 0 intelegere a proceselor ~i,
ta in mod regulat dovezi izbitoare ale incon~tientului, atunci
de asemenea, 0 dorinta de a arata intelegerea prin expune-
cand pacientul aduce in situatia analitica ceea ce anterior fu-
rea potrivita in limbaj (interpretarea lucrurilor pe care pa-
sese incon~tient sau chiar puternic negat. In relatia dintre
cientul este aproape pregatit sa Ie con~tientizeze). 0 inter-
pacientul psihonevrotic ~i analist apare ~i reap are 0 relatie
pretare corecta ~ibine sincronizata in cadrul tratamentului
specializata care poarta marca nevrozei pacientului ~i care analitic ii da 0 senzatie de a fi tinut in mod fizic care este
reprezinta boala pacientului aparand in mostre. Acest feno- mai reala decat daca ar fi fost propriu-zis strans in brate sau
men este numit "nevroza de transfer". Rezultatul analizei
ingrijit. Intelegerea merge mai adanc, iar prin intelegere, ma-
nevrozei de transfer este aparitia bolii bucata cu bucata in nifestata prin folosirea limbajului, analistul tine in brate in
cadrul conditiilor inalt specializate ~icontrolate pe care ana- mod fizic pacientul in trecut, adica in momentul nevoii de
listulle garanteaza, furnizeaza ~imentine. a fi tinut, atunci cand iubirea insernna ingrijire fizica ~iadap-
Pacatul de neiertat in psihoterapie ar fi folosirea de catre tare.
analist a relatiei analitice in vederea gratificarii personale.
Acest principiu este foarte apropiat de cel care sta la baza REZUMAT Deci in cadrul sanatatii exista 0 maturita-
juramantului doctorilor, care proscrie relatiile sexuale cu pa- te a dezvoltarii pulsionale care este atinsa
cientii; asHel, inca din anul 400 i.Hr., Hipocrate demonstrea- aproximativ la 5 ani, adica inainte de rea-
za ca a inteles valoarea care rezida in a permite pacientului litatea biologica a latentei. La pubertate modelele dezvoltarii
sa aduca in cadrul relatiei profesionale modele care sunt per- pulsiunilor ~iorganizarea apararilor impotriva anxietatii care
sonale ~i, dupa cum am spune noi, derivate din complexul erau prezente in perioada de prelatenta reapar ~idetermina in
lui Oedip ~i stabilite original' in copilaria timpurie. Ceea ce mare parte capacitatea ~i modelele pulsionale ale adultului.
a facut Freud in plus a fost sa foloseasca contributia perso- Daca apararile organizate impotriva anxietatii sunt mai evi-
nala a pacientului la relatia profesionala intr-o incercare me-
1 In acest stadiu inca nu ma refer la psihoza de tip maniaco-depresiv.
todica de a aduce trecutul in prezent ~i asHel sa ofere con-
D.W.Winnicott Opere 3. Natura umana 85

dente decM pulsiunile, decat controlullor con~tient ~i dedit HARTA PSIHOLOGIEI UNUI BAIETEL
influenta lor asupra actiunilor ~i imaginatiei, atunci tabloul IN TERMENII TEORIEI PULSIONALE
cliniceste caracteristicmai degraba psihonevrozei dedH sana-
tatii. Iubirea pentru mama
Cre~terea se desfa~oara pe tot parcursul vietii unei per-
Ura pentru tata Omoara sau mori
soane, mai ales dad persoana este sanatoasa, dar in ceea ce
prive~te calitatea pulsiunilor, disponibilitatea, controlul ~i Nici nu omori, Fantasma Castreaza
limitarile lor nevrotice, cre~tereaeste relativ mica dupa uria- ...
nlClnu mun sau fii castrat
factorului timpl
~ainaintare inghesuita in primii ani, cand (in mod obi~nuit)
familia furnizeaza cadrul ideal pentru 0 asHel de cre~tere. Anxietatea de castrare
Lucrul este adevarat in pofida realitatii marilor schimbari (intolerabila)
ce tin de varsta pubertatii, schimbari care au un fundament
endocrinologic, schimbari care fac procrearea 0 parte din ApARARI IMPOTRIVA
functia genitala reala pentru prima data in viata individu- ANXIETATII - AMENINTARII CU CASTRAREA
lui.
Aceste chestiuni, care 11preocupa pe analist in travaliul Inhibitia pulsiunilor (sursa iubirii).
lui de ~edinta cu ~edinta cu bolnavul psihonevrotic, sunt im-
portante ~i pentru cel care studiaza natura umana. Totu~i Abandonarea obiectului, acceptarea substitutului.
este adevarat d pentru cei care nu studiaza cu scopul de a Identificarea cu rivalul, pierderea identitatii personale.
deveni anali~ti (majoritatea cititorilor mei), fenomenele dez-
voltarii pulsiunilor ~iapararilor impotriva anxietatii de cas- Compromis homosexual cu rivalul (pasiv).
trare nu reprezinta 0 preocupare prea practica. Daca un co-
pil are 0 fobie, faptul de a-i spune profesorului ce s-ar des- Regresia pulsiunilor pana la stadiul pregenital (iubirea men-
coperi daca acel copil ar face a analiza are 0 valoare practica li- tinuta, dar evitarea amenintarii cu castrare, folosirea punc-
mitata, mai ales in conditiile in care analiza este disponibi- telor de fixatie nepotrivite).
la foarte rar.
Cu toate acestea, este util pentru oricine caruia i s-a in- Regresia la dependenta (iubirea mentinuta, maturizarea aban-
credintat ingrijirea unui copil sa obtina orice intelegere dis- donata, folosirea punctelor de fixatie bune).
ponibila, iar in gestionarea copiilor mici sigur este de aju- Con~tientizarea vinei, organizarea ispa~irii (obsesional), (deci
tor daca se cunoa~te cate ceva despre motivul pentru care
crima este permisa).
un cadru stabil este esential. Forte uria~e, derivate din
pulsiuni, sunt in mi~care,iar intre 2 ~i5 ani fiecare copil tre- Refularea partii iubirii (sau urii) (cu mentinerea absentei con-
buie sa ajunga la un echilibru, date Hind ereditatea, pulsiu- ~tientizarii);cost: energie cheltuita ~ipierderea capacitatii
nile, particularitatile corpului, factorii de mediu atat buni de a iubi (sau uri).
cat ~i rai, trebuind in acela~i timp sa stabileasca relatii per-
sonale, placeri ~ineplaceri, 0 con~tiinta personala ~isperan- 1 Nota pentru revizie: Dezvolta pana la supravietuirea obiectului; originea
te de viitor. fantasrnei la fel ca in lucrarea "Folosirea obiectului".

I,
86 D.W. Winnicott

In cazul unei dezvolti'iri sanatoase, copilul este capabil sa


foloseasca oricare dintre aceste (~i alte) aparari sau toate J:m-
potriva anxietatii. Nu anxietatea reprezinta anomalia, cat ina- Partea a III-a
bilitatea copilului de a folosi unele aparari sau 0 predispozi-
tie speciala de a folosi un anumit tip de aparare.

CADEREA APARARILOR
STABILIREA STATUTUlUI UNITAR
Anxietate: co~maruri sau atacuri de anxietate
noi aparari: exploatarea manifestarilor somatice ale
anxietatii cu beneficiu secundar (d. re-
gresiei la dependenta).
anestezie in locul refularii
pierderea placerii din orgasmul fizic
Confuzie: confuzie generala intre anxietate ~i exci-
tare

noi aparari: ordine, proiectata sa ascunda confuzia


(obsesional)
lntoarcerea
refulatului: apare iubirea (sau ura) temporar, dar nu
este complet con~tientizata

noi aparari: refulare mai profunda la un cost crescut.


$i a~a mai departe .

. (
Introducere
Dezvoltarea emotionala
,
caracteristica prunciei

,,"~.

l"n sectiunea anterioara, instinctele \,i progresia tipurilor


~ de predominare pulsionala au determinat metoda de
,,~studiu a naturii umane. Multe dintre cele ce vor urma
aid privesc copilul inainte de varsta predominarii genitale.
Studiul relatiilor interpersonale a dobandit un limbaj propriu,
cu un set de termeni proveniti din scrierile freudiene timpu-
rii, in prezent integrati in utilizarea comuna.
In aceasta sectiune, care se ocupa cu dezvoltarea emotiona-
la caracteristica prunciei, yom folosi 0 metoda descriptiva dife-
rita. Nu yom presupune ca copilul a devenit capabil sa gestio-
neze 0 relatie triungruulara, ci subiectul studiului va fi reprezen-
tat de capadtatea bebelu\,ului de a forma 0 relatie cu altcineva
(mama). 0 data in plus este necesar sa consideram ca fiind de
la sine inteleasa 0 dezvoltare sanatoasa in cadrul stadiilor \,imai
timpurii, acelea care vor fi examinate in partea a IV-a. Vor fi ex-
plicate anumite lucruri care lipsisera pana acum, ca de exemplu
ideea de valoare in copilul care se dezvolta. Ideea de valoare con-
duce direct la ideea de sanatate, dar cele doua nu sunt fara le-
gatura intre ele. Valoarea poate cre\'te la orice varsta sau se poa-
te diminua; de asemenea poate fi ascunsa \,i deveni inaccesibi-
la, astfel amintind 0 pulsiune inhibata sau'o fantasma refulata.
Voi descrie stadiul de dezvoltare in care un bebelu\, devi-
ne 0 unitate, devine capabil sa-\,i perceapa sinele (\,i deci \,i pe
90 D.W. Winnicott

al altora) ca fiind un intreg, un singur lucru cu 0 membrana


limitanHi, ~i cu un inauntru ~i un in afara. Asta, dupa cum am Capitolull
mai spus, presupune intreaga dezvoltare care duce la acest
sentiment de a fi intreg.
Conceptele sectiunii anterioare au fost concepte intelectu-
ale in mintea observatorului. Am adoptat conceptul de "con-
Pozi!ia depresiv3
~tiinW' ~i de "incon~tient" ~i de "incon~tient refulat". Aici, in
schimb, este mai profitabil sa folosim 0 diagram a care ar pu-
tea reprezenta desenul unui copil. Haideti sa spunem ca un
copil a umplut foi intregi de hartie cu linii ~i mi~cari de
du-te-vino, ~i a hoinarit cu creionul de-a lungul haxtiei, din
cand in cand alunecand incontrolabil dincolo de margine; iar
apoi apare ceva nou, 0 linie care se une~te cu propriul ei in- INGRIJORARE,
ceput, un cerc rudimentar este desenat, iar copilul arata spre ~''''\ data cu toate aceste lucruri are loc
V1NOvATIE ;:>1
el ~i spune: "rata" sau chiar "Tommy" sau "Anne". Diagrama ~ ~i 0 separare
de care avem nevoie, de fapt, este conceptia copilului despre
REALITATE PSIH1CA ~,,#~ lini~tita ~i ceaa celor douaNeindura-
excitata. stari, cea
1NTERNA
sine, 0 sfera, care intr-un desen bidimensional este un cerc. rea din cadrul "atacului" pulsional asu-
PERSONALA
pra obiectului face loc unei aprecieri in-
cipiente a mamei ca persoana care are
in afara grija de MINE, ~iin acela~i timp ca persoana care ofera 0 par-
te din ea in vederea hranirii. Treptat apare 0 integrare a tipu-
rilor de relatie excitat ~i lini~tit ~i 0 recunoa~tere a faptului ca
Bebelu~ul ajunge treptat in pozitia pe care 0 examinez aici. cele doua stari impreuna (nu doar una singura) constituie 0
In mod caracteristic, in acest stadiu exista un progres de ur- relatie totala cu persoana-mama. Aceasta este ceea ce se nu-
matorul fel: me~te "pozitia depresiva in dezvoltarea emotionala", un sta-
diu important care implica bebelu~ul in sentimente de vino-
Apare ideea unei membrane limitante, iar aceasta duce la vatie ~iingrijorare cu privire la relatii datorita elementelor lor
ideea unui inauntru ~i in afara. Apoi se dezvolta tema unui pulsionale sau excitate.
MINE ~ine-MINE. Acum exista conpnuturi MINE care depind Anxietatile copilului sunt de un nivel foarte complex. Exis-
partial de experientele pulsionale. Apoi urmeaza posibilitatea ta ingrijorare nu numai cu privire la efectul asupra persoanei
unui sentiment de responsabilitate pentru experientele pulsio- mamei datorat elementelor pulsionale din cadrul relatiei din-
nale ~i pentru continuturile MINE ~i a unui sentiment de in- tre MINE ~i ea, dintre doua persoane (vinovatie); ci exista m-
dependenta fata de ceea ce este in afara. Apare un inteles al grijorare ~i cu privire la schimbarile dinauntru care urmeaza
termenului "relatie" ca ceva intre persoana, MINE ~i obiecte. experientelor excitate, ~i experientelor atinse de furie sau puse
Rezultatul acestui lucru este recunoa~terea in mama a ceva in mi~care de ura (anxietate hipohondriaca). (In plus fata de
echivalent cu MINE, adica perceperea ei ca persoana, sanul acestea, exista anxietatile a~a-numite paranoide, care vor fi
devenind atunci 0 parte dintr-o persoana. examinate separat.)
92 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 93

Se poate observa cu u~urinta ea are loc 0 cre~tere enorma dent de tata care, pe de alta parte, este absolut necesar pentru
m aceasta progresie de la nemdurare la mgrijorare, de la de- a proteja mama, pentru ea alHel bebelu~ul ar deveni inhibat,
pendenta-MlNE la relatiile-MINE, de la preambivalenta la am- ~i-ar pierde capacitatea pentru iubire excitata. Ca~tigul este
bivalent a, de la 0 disociere primara mtre starile excitate ~i cele observat clinic m capacitatea copilului silniltos de a avea stari
lini~tite la 0 integrare a acestor doua aspecte ale sinelui. depresive, de a contine sentimente de vinovatie pana m mo-
Bebelu~ul este angajat mtr-o sarcina care necesita necondi- mentulm care perlaborarea evenimentelor recente ~i elabora-
tionat atftt timp, dH ~i un mediu personal continuu. Persoa- rea lor imaginara m incon~tient vor produce material pentru
na-mama sustine situatia m timp, m vreme ce bebelu~ul ga- ceva constructiv fie m cadrul relatiei, fie m cadrul jocului sau
muncii.
se~te un mod de a atinge "pozitia depresiva", iar in lipsa m-
grijirii ei personale continue aceasta dezvoltare nu ar putea Probabil datorita faptului ca in acest moment starile de-
avea locoRezolvarea se desfa~oara m urmatorul fel. presive apar clinic s-a folosit termenul de "pozitie depresiva
Poate fi considerat ca axiomatic ca bebelu~ul uman nu este in dezvoltarea emotionala normala". Acest lucru nu mseam-
capabil sa mdure povara vinovatiei ~i fricii care tine de 0 re- na ca bebelu~ul normal trece printr-o boala depresiva sau de
cunoa~tere completa a faptului ea ideile agresive din cadrul dispozitie. 0 boala depresiva in cazul unui bebelu~l este in-
iubirii instincuale primare nemduratoare sunt directionate ea- tr-adevar 0 stare anormala ~i care nu se mtalne~te in cazul
tre mama relatiei dependente (anaclitice). Mai mult dedit atilt, bebelu~ului normal in cadrul unei ingrijiri personale bune
copilul nu este mea atat de avansat, meat sa poata folosi idee a obi~nuite. Apoi, m conditii adecvate, bebelu~ul devine capa-
unui tata care intervine ~i, prin faptul de a interveni, face ca bil sa separe binele ~i raul din cadrul sinelui.2 Se na~te 0 sta-
ideile pulsionale sa nu mai fie periculoase. Rezolvarea dificul- re interna de 0 inalta complexitate, mostre din ea aparand in
tatilor inerente m viata in acest stadiu apare datorita capaci- cadrul jocului ~i mai ales in cabinet, in cursul psihoterapiei.
tatii de a face reparatie pe care 0 dezvolta copilul. Daca mama In cadrul psihoterapiei (bebelu~ul fiind acum un copil mic),
contine1 situatia, zi de zi, atunci bebelu~ul are timp sa separe cabinetul simbolizeaza adesea psihicullimitat al copilului,
rezultatele imaginare bogate ale experientei pulsion ale ~i sa iar analistului ii este permis asHel accesulla lumea interioa-
salvaze ceva ce este simtit ca fiind "bun", suportiv, acceptabil,
1Vezi RA. Spitz, [(1945): "Hospitalism"l
care nu rane~te, ~i cu ajutorul acestui ceva sa repare m mod
2 Cuvintele "bine" ;;i "rau" sunt 0 mo;;tenire a trecutului indepartat; de
imaginar stricacilmile pricinuite mamei. Aceste stricaciuni-fa- asemenea, sunt cuvinte potrivite pentru descrierea extremelor pe care fieca-
cute-bine se petrec m mod repetat m cadrul unei relatii obi~- re bebelu;; Ie simte in legiitura eu chestiunile care tin de interior - fie aces-
nuite mama-bebelu~, ~i treptat bebelu~ul ajunge sa creada m tea forte, obiecte, sunete sau mirosuri. Nu ma refer aici la folosirea termeni-
efortul constructiv ~i sa fie capabil sa mdure vinovatia ~i, ast- lor de "bine" ;;i "rau" de catre parinti sau asistente care vor sa implanteze
simtul moralitatii in copil.
fel, sa fie liber sa iubeasea pulsional. Tot ce se afla in aceasta sectiune provine din propria mea munca. Multe
In acest fel este un bebelu~ sanatos la mceput, cu 0 mama lucruri se bazeaza pe ceea ce am adunat din cursurile ;;i scrierile lui Melanie
acceptand un grad malt de dependenta ca natural, indepen- Klein ;;i din ce m-a invatat personal. In multe privinte, modul meu de a de-
scrie lucrurile este diferit de al sau, ;;i ;;tiu ca nu este de acord cu anumite de-
1 In original: holds. Termenul a fost tradus in fUllqie de context fie prin talii ale prezentarii mele. Oricum, nu am incercat s~,transmit opiniile ei exac-
"contine", fie prin "sustine", fie prin "tine", iar cand contextul era ambiva- te, a;;a cum au fost complet exprimate de catre ea insa;;i ;;i de ciitre lsaacs, Hei-
lent s-a preferat traducerea prin ,,(con)tine", pentru a surprinde ambele nuan- mann, Segal ;;i altii. Dorinta mea principala aici este sa ofer 0 relatare com-
te existente in original. (N. t.) pleta.

_"t. ~~ ~ __ ~ _
D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 95
94

ra a copilului, unde exista un conflict teribil intre diferite for- dere.1 La inceput, in pruncie, injarcarea este ceva ce capata un
je, unde guverneaza magia ~i un de binele este constant ame- injeles dupa (~inu inainte) ce bebelu~ul a atins pozijia depre-
siva.
ninjat de rau. Ate afla in lumea interioara a copilului este in-
nebunitor. Din ceea ce ne poate fi aratat din lumea interioa- Ca rezultat al succesului acjiunilor ~i ideilor reparative, be-
ra a copilului, putem deduce elementele lumii interioare a belu~ul devine mai indraznej in a permite noi experienje pul-
bebelu~ilor. sionale; inhibitia este diminuata, iar acest lucru duce la rezul-
Raul este menjinut pujin, pentru a fi folosit in exprimarea tate mai bogate ale experientelor pulsionale. Exista astfel 0 sar-
furiei, iar binele este menjinut pentru cre~terea personala ~i cina mai grea pentru urmatoarea faza digestiva sau contem-
reparajie ~i restitujie, pentru a face bine acolo unde au fost fa- plativa, dar cu norocul unei ingrijiri materne continue ~i per-
cute stricaciuni in mod imaginar. sonale apare 0 capacitate mai mare de reparare, ~i astfel ur-
Ma refer in principal, bineinjeles, la sentimentele ~i ideile meaza un nou nivel allibertajii experientelor pulsionale. De
incon~tiente ale bebelu~ului, la conjinutul psihicului care exis- fapt se stabile~te un cerc benign care formeaza fundamentul
ta separat de eforturile intelectuale de injelegere ale copilului. viejii bebelu~ului pentru 0 perioada considerabila de timp.
Daca mama (sau substitutul mamei) este in continuare Se poate aprecia cu u~urinta cat de importanta este, in acest
prezenta ~i disponibila, adica daca bebelu~ul se afla intr-un stadiu, continuitatea relajiei dintre bebelu~ ~i mama reala (sau
mediu potrivit pentru un bebelu~, treptat apare un moment substitutul mamei). In cadrul unei institutii, unde "mama"
de reparare, un moment in care bebelu~ul folose~te capaci- care hrane~te bebelu~ul dimineaja nu este aceea~i cu "mama"
tatea care s-a dezvoltat in orele precedente de contemplare care-l imbaiaza ~i gestioneaza seara, capacitate a de zi cu zi a
sau digestie. Poate bebelu~ul chiar face ceva (zambe~te sau bebelu~ului de a face reparajie se pierde, iar cercul benign nu
face un gest spontan de iubire sau ofera un dar - un produs se stabile~te. Inca ~i mai rau, acolo unde insa~i hranirea este
al excrejiei - ca simbol al reparajiei ~i restitujiei). Sanul (cor- impersonala ~i mecanica (iar acest lucru se poate intampla
pul, mama) este acum reparat, iar munca cotidiana e facuta. chiar in caminul real al unui copil), nu exista loc pentru dez-
Pulsiunile zilei de maine pot fi a~teptate cu 0 frica limitata. voltarea care este descrisa in diagrama 1 din pagina urma-
Raul de pana atunci este suficient pentru intreaga zi. toare.
In starea depresiva, se poate spune ca bebelu~ul (sau copi- Dezvoltarea capacitajii de ingrijorare este deci 0 chestiune
lul, sau adultul) mascheaza situajia interna de ansamblu sau complexa ~i depinde de 0 relajie personala continua intre un
permite ca asupra ei sa descinda un control, 0 ceaja sau un bebelu~ ~i 0 figura materna.
abur, sau un fel de paralizie. Acest lucru face posibila 0 ridi- Trasatura notabiUi a acestei teorii a cercului benign in ca-
care treptata (in decursul timpului) a controlului magic, astfel drul pozijiei depresive este ca explica in mod satisfacator fap-
ineat separarea sa se poata petrece bucajica cu bucajica, pana tul ca., in cazul unei dezvoltari sanatoase, pentru individul
eand, in cele din urma, este posibil ca starea sa se disipeze ~i aflat in dezvoltare este posibila 0 recunoa~tere relativ comple-
lumea interioara a copilului sa revina la viaja. ta a factorilor agresivi ~i distructivi din iubirea pulsionala ~i
Exista ~i alte tipuri de depresie, acelea ale persoanelor schi- fantasmele ei. Trebuie reamintit ca in pruncie exista 0 capaci-
zoide. Acestea au legatura mai degraba cu depersonalizarea, tate foarte limitata pentru reparajia propriu-zisa in afara ac-
deeat cu mecanismul mai normal al controlului magic cu scop
tamaduitor. Stare a de depresie pe care 0 descriu este strans le- 1 Aceasta parte a teoriei psihanalitice a fast dezvoltata pomind de la lu-
crarea lui Freud Doliu pi melancolie.
gata de doliul normal ~i de intregul subiect al reacjiei la pier-
96 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 97

voltare treptata asociata cu experienta reparatiei 9i restitutiei.


Daca apare 0 intrerupere in cercul benign, atunci

(1) pulsiunea (sau capacitatea de a iubi) trebuie sa devina


inhibata
(2) trebuie sa reapara 0 disociere intre bebelu9ul care este
excitat 9i acela9i bebelu9 atunci cand este lini9tit
(3) sentimentul de lini9tire nu mai este disponibil 9i
(4) capacitatea de joaca constructiva (9i munca echivalen-
ta) se pierde.

De fapt, potenta 9i acceptarea potentei nu trebuie descrise


doar in termenii dezvoltarii pulsionale. In descrierea teoreti-
ca a dezvoltarii capacitatii sexuale este insuficient sa se vor-
beasca doar in termenii progresiei predominarii pulsionale, de
vreme ce speranta cu privire la recuperarea dupa vinovatia
datorata ideilor distructive este un element indinspensabil in
potenta.!
Natura impulsurilor 9i ideilor distructive va fi discutata ul-
77m,,· M
fJ.
.• ' '0.\.\'0.
ama (con)tinand Sill} ,
0: obiecte bune terior. Impulsul primitiv de iubire este probabil distructiv ca tel
saD.distructivitatea apare datorita frustrarilor inevitabile care
.,~ obiecte rele interfereaza cu satisfactia imediata (vezi pp. 102-103, 161-164).
Diagrama 1 A9a-numita "pozitie depresiva" nu este nicidecum 0 ches-
tiune care-i afecteaza doar pe teoreticieni sau pe psihoterape-
uti. Parintii 9i invatatorii sunt foarte preocupati de acest pro-
ceptarii prompte de catre mama a darului simbolic, in compa- ces al stabilirii cercului benign. Este adevarat ca procesul de-
ratie cu capacitatea adultilor de contributie sociala prin inter- buteaza cand bebelu9ul are numai cateva luni 9i atunci mama
mediul mundi.1n acela9i timp, impulsurile agresive 9i distruc- este aceea care contine situatia originala, facand asta in mod
tive ale bebelu9ilor nu sunt cu nimic mai prejos dedH cele ale natural 9i bine, de fapt abia con9tientizand ce face. Oar acest
adultilor. Din acest fapt s-ar putea deduce, daca nu s-ar 9ti mecanism vital al cre9terii continua, iar invatatorul care-i ofe-
deja, ca bebelu9ii sunt mai dependenti decat adultii de iubi- ra copilului uneltele 9i tehnicile necesare pentru joaca 9i mun-
rea pe care le-o acorda ceilalti, asHel indH un zambet sau un ca constructiva 9i care fumizeaza un tel efortului prin aprecie-
simplu gest are un efect echivalent cu munca de 0 zi a unui rea personala se afla in aceea9i pozitie de importanta sau ne-
adult.
cesitate, ca 9i cel care are grija de un bebelu9' eel care ingrije9-
Pentru a repeta ceea ce s-a spus pana aici, nu este posibil
pentru 0 fiinta umana sa reziste distructivitatii inerente din re- 1 Vezi Klein [1932, 1934]; de asemenea, D.K. Henderson 9i R.D. Gillespie:
latiile umane, adica din iubirea pulsionala, decM printr-o dez- I [1940]: potenta (temporar) suspendata datorita starii depresive.

.•... '.',,'
f;
~1...•.• H•.•.•.
"·"
D.W. Winnicott 99
Opere 3. Natura umana

te copilu!, ~i invaVitorul aproape in aceea?i masura este dis-


Tncorporare
ponibil pentru a primi gestul spontan de iubire al bebelu?u-
(instinct plus fantasma)
lui, care neutralizeaza ingrijorarea, remu?carile, vinovap.a aces-
tuia, tinand de ideile care aparusera in apogeul experientei
pulsionale1 (Acest lucru va fi reexaminat in cadrul studiului
influentelor mediului, p. 183 ~i urm.)
In urma acceptarii pozitiei depresive (oricum ar fi numita
ea) in cadrul constructiei teoretice, emerg noi ~i importante
moduri de a continua descrierea naturii umane.
Inauntrul bebelu?ului, sau lumea lui interioara, sau reali-
tatea interna, este alcatuit din trei elemente:

(1) Experientele pulsionale propriu-zise


obiect idealizat
a. satisfacatoare bine
b. nesatisfacatoare, complicate
de furie in fata frustrarilor rau control magic

(2) Obiecte incorporate (experienta pulsionala)


a. din iubire bine
b. din ura rau
(3) Obiecte sau experiente incorporate in mod magic
a. pentru control rau potential
b. pentru folosirea lor in vederea imbogatirii
sau pentru control bine potential

•.
obiect denigrat
Nici 0 schita nu este satisfacatoare de cat temporar pentru .'
persoana care 0 face, ?i fiecare cititor care este inclinat sa pro-
cedeze asHel va face 0 schita care descrie in mod particular
propriul punet de vedere unic asupra subieetului in discutie.
lata ni~te schite pe care eu Ie consider folositoare in mun- introieqie
ca practica (diagrama 2 din pagina urmEitoare). obiect bun (magic)

1 Pentru a fi cored fata de anumiti psihanali;;ti, trebuie sa spun ca multi


nu sunt in favoarea folosirii conceptului de pozitie depresiva. Este bine cu-
o Tn vederea
controlului

noscut ca un analist de frunte (Edward Glover) este atat de convins ca ideea introieqie pentru suport
de pozitie depresiva reprezinta un fals pas inainte, incat s-a retras din Socie- (magic)
tatea Psihanalitica Britanica, de;;i ~i-a pastrat tiUul de membru direct al Socie-
tatii Psihanalitice Internationale. Diagrama 2
100 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 101

Se va observa ca rezultatul incorporarii functionale a "sa- bogata in continut. Totu;>ifortele fundamentale ;>iconflictul
nului bun" este reprezentat de 0 cre;>tere nespecifica, gene- sunt prezente de la inceputuri, din momentul in care experien-
raUi a binelui dinauntru. Pe de aW'iparte, "sanul bun" intro- tele pulsionale constituie destinul bebelu;>ului.
iectat (recognoscibil) este dovada unei idealizari anterioare, Treptat, din lumea interioara se ive;>teun anumit model, se
iar introiectia este magica ;>inu parte a experientei pulsiona- creeaza ordine din haos. Acest travaliu nu este mintal sau in-
Ie. Aici avem 0 lectie importanta pentru invatatoare, de vre- telectual, ci este 0 sarcina a psihicului. Este straus legat de sar-
me ce, daca are succes in munca ei, nu va putea fi recunos- cina digestiei, sarcina care este, de asemenea, efectuata in afa-
cuta in elevii ei - care, ca sa spunem a;>a,au incorporat-o pe ra intelegerii intelectuale. Intelegerea intelectuala poate apa-
ea ;>ilectiile ei ;>i;>iIe vor fi insu;>it. Prin comparatie, poate rea dupa aceea sau nu.
exista un grad de introiectie magica a ei;>i a celor predate de Bebelu;>ulcare a atins 0 stabilitate in acest stadiu este acum
ea in urma unei idealizari, iar acest lucru poate parea destul capabil sa scape de anumite lucruri, sa pastreze altele, sa ofe-
de dragut, dar dezavantajul este ca elevii nu au crescut in re unele din iubire ;>ialtele din ura. De asemenea, datorita pro-
adevaratul sens al cuvantului. In mod obi;>nuit, intr-o clasa ceselor de separare interna, poate fi permisa un fel de conti-
exista 0 combinatie fericita intre aceste doua feluri de preda- nuare a existentei, dar 0 existenta inauntrul psihicului (imagi-
re ;>iinvatare. nat ca fiind in burta). Incepaud din acest moment cre;>tereanu
In timpul perioadei de contemplare (posthranire) exista 0 mai prive;>te doar corpul ;>isinele in relatie cu obiectele atilt
inghetare a pulsiunilor ;>i0 nevoie de control extern asupra in- din afara, cat ;>idinauntru; ci este ;>i0 cre;>tere care se desfa-
gerintelor mediului. Intoarcerea catre inauntru din faza hipo- ;>oarainauntru, ca un roman ce se scrie continuu, 0 lume ce se
hondriaca produce vulnerabilitate, iar acest lucru inseamna dezvolta inauntrul copilului. La indivizii sanato;>i, exista 0
ca, pentru ca aceasta faza sa fie posibila, trebuie sa existe 0 ges- multime de posibilitati de schimburi reciproce intre aceasta
tionare indeajuns de buna. viata din lumea interioara ;>ilumea exterioara a vietii ;>ia re-
Inauntrul unei persoane actioneaza ni;>te forte teribile latiilor. Fiecare 0 imbogate;>te pe cealalta. (Ce se petrece in ca-
atunci cand, ca la indivizii sanato;>i, vitali tate a acestora este zul sanatatii imperfecte va fi descris ulterior. Vezi pp. 105 ;>i
completa. Pentru a intrezari ceva din sarcina separarii care ur- urm. si 120 si urm.)
meaza experientei pulsionale, trebuie sa ne referim la munca
arti;>tilor care (datorita exceptionalei lor tehnici ;>iincrederi in POZITIA A. Toata dezvoltarea anterioara este consi-
munca lor) devin capabili sa ri;>teaproape intreaga forta care DEPRESIVA.: derata ca fiind de la sine inteleasa:
exista in natura umana. Un cvartet de coarde din perioada tar- RECAPlTULARE B. Bebelu;>ul sau copilul incepe, din cand
zie a lui Beethoven, ilustratiile lui Blake pentru lov, un roman in cand, sa-;>isimta sinele ca fiind de dimensiuni limitate:
de Dostoievski, 0 istorie politica a Angliei, aceste lucruri ne
arata ceva din complexitatea lumii interioare, din intreteserea C. Sinele devine din ce in ce mai ferm perceput ca 0 unitate:
dintre bine ;>irau, din rezerva de bine, din controlul ;>iin ace-
la;>itimp completa recunoa;>tere a raului. Aceste lucruri debu- D. Un obiect exterior sinelui este simtit ca fiind un lucru
teaza in plina forta in cadrullumii interioare a bebelu;>ului (10- intreg:
calizata de catre acesta in burta), de;>i,bineinteles, este adeva-
rat ca in decursul timpului, pe masura ce experienta vietii de- E. Acest sentiment al intregimii sinelui se refera in acela;>i
vine mai bogata, lumea interioara devine ;>iea din ce in ce mai timp atilt la corp, cat ;>ila psihic, astfel incat in cercul desenat

II
102 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 103

de un copil ca autoportret nu exist a nici 0 diferentiere intre Impulsul primitiv era neindurator, din punctul de vedere
corp ~i psihic: al observatorului. Pentru bebelu~, impulsul primitiv este
pre-indurare, ~i va fi perceput drept neindurator abia cand co-
(Presupun tot timpul existenta unei persoane-mama care pilul se integreaza in cele din urma ca persoana intreaga ras-
contine situatia, zi de zi, saptamana de saptamana.) punzatoare ~i prive~te inapoi. De la dobandirea integrarii (~i
nu mai devreme) copilul controleaza impulsurile pulsionale
F. Adaugati acestei intregimi de tip spatial 0 tendinta simi- datorita neindurarii amenintatoare, care produce vinovatie in-
lara catre unificarea sinelui in timp, catre unirea trecutului, tolerabila - adica recunoa~terea elementului distructiv din
prezentului ~i viitorului: cadrul ideii excitate primitive rudimentare.1
Vinovatia cu privire la impulsurile de iubire primitive este
G. Scena este acum pregatita pentru 0 relatie care are tra- un succes al dezvoltarii; este prea greu de indurat pentru be-
saturi noi, noi prin aceea ca bebelu~ul sau copilul a devenit belu~ul uman altfel dedit printr-un proces treptat ulterior sta-
capabil sa aiM experiente ~i sa fie modificat de ele, pastran- bilirii cercului benign care a fost descris. Chiar ~i a~a, impul-
du-~i in acela~i timp integritatea personalcl, individualitatea, suI primitiv de iubire continua sa furnizeze fundamentul di-
fiinta. ficultatilor inerente in viata, adica dificultatilor care apartin
oamenilor sanato~i, ~i mai mult celor sanato~i decat celor care
H. Fazele excitate din cadrul relatiilor, implicand pulsiuni, nu au fost capabili sa atinga "pozitia depresiva" in dezvolta-
testeaza structura nou-dezvoltata, ~imai ales atunci cand be- re, aceea care face posibila experienta completa a ingrijorarii.
Psihoticii, cei cu tulburari derivate dintr-un nivel inca ~i mai
belu~ul care este intr-o stare lini~tita intre excitatii contempla
timpuriu ~i mai fundamental, i~i au dificultatile ~i probleme-
rezultatele actiunilor ~i ideilor excitate.
Ie lor, iar acestea sunt in mod special enervante din cauza fap-
tului de a nu fi inerente, de a nu fi atat parte din viata, cat par-
Bebelu~ul devine ingrijorat, ~i asta in doua feluri:
1.
te dintr-o luptii de a ajunge la viata - tratamentul reu~it al
1. Ingrijorare cu privire la obiectul iubirii excitate.
unui psihotic ii permite pacientului sa inceapii sa traiasca ~i sa
2. Ingrijorare cu privire la rezultatele din cadrul sinelui ale
inceapa sa experimenteze dificultatile inerente vietii.
experientelor excitate.
Acestea doua sunt interrelationate, deoarece doar in ma- 1 Este considerat de multi ca impulsul excitat primal' nu este distructiv, ci
sura in care bebelu~ul devine capabil sa dezvolte un sine struc- ca distructivitatea intra in elaborarea imaginara prin furia la frustrare. Partea
esentiala a acestei teorii totu~i este cea privitoare la omnipotenta bebelu~ului,
tural, cu 0 bogatie interioara, obiectul iubit este simtit ~i ca fi-
astfel incat rezultatul este acela~i. Bebelu~ul devine furios, de vreme ce adap-
ind 0 persoana structurata ~i valoroasa. tarea la nevoi nu este niciodata completa. Cu toate acestea, eu personal con-
sider ca aceasta teorie, de~i este corecta, nu este fundamentala, de vreme ce
J. Ingrijorarea cu privire la obiectul iubit apare datorita ele- aceasta furie la frustrare nu este destul de timpurie. In prezent, consider ca
mentelor lacome, distructive, agresive din cadrul impulsului este nevoie sa presupun ca exista un impuls in mod primal' agresiv ~i distruc-
tiv, careeste de nedistins de iubirea pulsionaUi adecvata celui mai timpuriu
primitiv de iubire care devine treptat asimilat in sinele intreg stadiu al dezvoltarii bebelu~ului.
(alaturandu-se in timp personalitatii). Acum copilul devine [Adaugat] 1970. N.B. Acesta este motivul pent'tu care nu am putut sa pu-
responsabil pentru ceea ce s-a intamplat in decursul ultimei blic aceasta carte. Chestiunea s-a rezolvat de la sine, pentru mine, in "Folosi-
mese ~i pentru ceea ce se va intampla in decursul urmatoarei. rea obiectului" [in D.W. Winnicott: PLaying and ReaLity].
104 D.W.Winnicott Opere 3. Natura umana 105

Probabil cea mai mare suferinta din lumea umana este GESTIONAREA Fenomenele interne rele care nu mai pot fi
suferinta persoanelor normale sau sanatoase, sau mature. OBIECTELOR ~I contracarate, controlate sau expulzate de-
Acest lucru nu este in general recunoscut. Cu siguranta, ob- FORTELOR RELE vin suparatoare. Devin persecutori interni
servarea perplexitatii, nenorocirii ~idurerii manifeste intr-un ~i sunt percepute de catre copil ca 0 ame-
spital de boli mintale ne indruma gre~it. Cu toate acestea, nintare venind dinauntru. Asta se transforma cu u~urinta in
este uzual sa fie evaluate gradele de suferinta in acest mod durere. Poate ca 0 durere datorata unei boli somatice este in-
superficial. vestita cu anumite proprietati numite persecutorii. Pot fi su-
portate dureri extrem de mari atunci rand sunt separate de
K. Ingrijorare cu privire la rezultatele din cadrul sinelui ale ideea fortelor sau obiectelor interne rele ~i, pe de alta parte,
experientelor pulsionale. atunci cand exista 0 stare de a~teptare a unei persecuFi di-
nauntru, ni~tetulburari foarte mici sau senzatii corporale pot
REFULAREA Conceptul de refulare, care este esential fi percepute ca durere; cu alte cuvinte, apare un prag scazut
RECONSIDERATA in teoria naturii umane formulate in func- al tolerantei la durere.
tie de evoluFa predominarii pulsionale, Elementele persecutorii pot deveni intolerabile, iar atunci
devine acum ceva ce putem ilustra folosind propria imagi- sunt proiectate, descoperite in lumea externa. Fie exista 0 anu-
natie a bebelu~ului. Putem afirma ca anumite obiecte incor- mita capacitate de tolerare, caz in care copilul a~teapta 0 si-
porate, sau relatii intre obiecte, sau anumite experiente in- tuatie in care exista 0 persecutie reala oarecare din afara ~i
troiectate devin (ca ~icum ar fi) lnchistate, inconjurate de for- atunci 0 percepe intr-un mod exagerat, fie nu exista deloc to-
te defensive puternice care Ie impiedica sa devina asimilate leranta ~i copilul halucineaza un obiect rau sau persecutor;
sau sa capete 0 existenta libera printre celelalte lucruri care adica persecutorul este proiectat in mod magic ~ieste desco-
sunt inauntru. perit in afara sinelui in mod iluzoriu. Astfel, atunci cand exis-
Bebelu~ul sau copilul nu se elibereaza niciodata de indo- ta 0 a~teptare a unei persecutii, persecutia propriu-zisa adu-
iala cu privire la sine, de vreme ce aceasta sarcina de a sepa- ce u~urare, aceasta u~urare datorandu-se faptului ca astfel nu
ra ~i redistribui nu este niciodata terminata, ~i ce se intam- este nevoie ca individul sa se simta delirant sau nebun. Cli-
pIa sa fie terminat este deranjat de urmatoarea experienta nic, intalnim frecvent doua stari care alterneaza, ~i anume:
pulsionala. persecutia interna (0 anumita stare intolerabila cu sau fara un
Deci exista 0 imbogaFre a fantasmelor cu fiecare noua ex- fundament intr-un proces patologic corporal) ~i delirul per-
perienta ~i 0 fortificare a sentimentului realitaFi experien- secutiei externe, insotita de 0 u~urare temporara a durerii in-
tei. Atunci rand corpul este implicat in experiente, folosim terne sau fizice.
termeni ca "incorporare" ~i"excretie" ~i"evacuare", termeni Exista 0 stare clinica in care copilul se afla, ca sa spunem
care presupun 0 functie corporala ~i 0 elaborare psihica. a~a,la jumatatea drumului intre a putea ~ia nu putea sa se eli-
Atunci rand pericolul dinspre situatia interna este mare, nu bereze de obiectelerele prin excretie,fiindu-i mult prea teama
pot fi a~teptate posibilitati oferite de realitatea externa pen- de elementul persecutor continut in fecalepentru a putea duce
tru exprimarea functionala sau pulsionala, iar atunci trebuie la bun sfar~itacest proces. Simptomul manifest este de obicei
folosite cu atilt mai multe procese magice, pentru care folo- constipaFa, fecalele(care, fiind retinute"inrect, se intaresc prin
deshidratare) reprezentand persecutorul. Nu se ~tia in mo-
sim termenii de "introieqie" ~i "proiecFe".
106 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 107

mentul in care aceasta teorie a fost avansata pentru prima Aceasta este modalitatea in care reziduurile conflictelor inter-
oara1 ca persecutorul incepe sa persecute inca din burta ~i de ne nerezolvate pot interfera cu capacitatea sexuala.
fapt i~i deriva calitatea persecutorie din impulsul sadic oral.
Se intampla adesea ca parintilor (~i doctorilor ~i asistente- COMPLEXITATEA Lumea interioara poate fi acum perceputa
lor) sa le fie teama de fecale. Aceasta teama se manifesta prin- ~I BocApA ca putand deveni infinit de bogata, dar
tr-o evacuare persistenta a rectului copiilor, fie cu ajutorulla- INTERIOARA probabil nu infinit de complexa; comple-
xativelor, fie prin supozitoare sau spalaturi. Unui copil asHel xitatea este ceva ce se dezvolta in mod na-
tratat nu ii ramane nici 0 posibilitate sa accepte ideile perse- tural ~i care are 0 temelie simpla.
cutorii intr-un mod natural. De asemenea, actiunile parintilor Examinarea modalitatilor in care lumea interioara este afec-
pot u~or produce 0 suprastimulare anala; asHel, anusul devi- tata de psihoterapia de un fel sau altul poate arunca 0 lumina
ne supraaccentuat ca organ erotic ~ipreia erotismul care apar- interesanta asupra functionarii lumii interioare ~i asupra rela-
tine gurii. In aceste conditii, anusul poate deveni mai impor- tiei individului cu aceasta.
tant pentru proprietar ca organ receptiv excitabil decat in ca- "Pozitia depresiva" prezinta interes pentru toti cei care se
litate de canal de trecere ~ievacuare a materialului care nu mai ocupa cu fiinta umana, indiferent de varsta. De asemenea,
este folositor ~i a devenit potential persecutor. aceste chestiuni care tin de dezvoltarea emotionala foarte tim-
Bine cunoscutul interes al copilului pentru fecale, ~i deci purie nu reprezinta numai fenomene de interes teoretic, ci sunt
pentru substitute ale acestora, pentru destinul fecalelor ~ipen- chestiuni care reprezinta ~i vor reprezenta sarcina fiecarei fi-
tru sistemele de drenare in general deriva din calitatea poten- inte umane de-a lungul intregii ei vieti. Sarcinile raman ace-
tial persecutorie a fecalelor. Un echivalent al acestor lucruri lea~i, dar, pe masura ce fiinta [umana] cre~te ~i se dezvolta,
poate fi exprimat ~i in termenii functiei urinare. exista din ce in ce mai mult un individ angajat in adevarata
In cele din urma, cand se instaleaza functia genitala com- lupta care este viata.1, 2
pleta, sperma poate fi echivalata cu 0 potentiala persecutie;
daca se intampla asHel, trebuie evacuata ori va rani corpul pe
dinauntru. Atunci sperma este rea ~i in nici un caz nu-l poate
face pe barbat sa se simta capabil sa determine conceperea
unui copil inauntrul femeii iubite (chiar ~i atunci cand in rea-
litate acest lucru s-a intamplat, iar copilul sanatos rezultat se
afla acolo, in fata ochilor lui). Aceasta tulburare intr-un grad
scazut explica preocuparea unui barbat sanatos cu privire la
femeia pe care a impregnat-o, cu alte cuvinte, sentimentullui
de paternitate.
In cazul femeii, echivalentul acestor lucruri este sentimen-
tul ca barbatul nu are nimic de oferit, decat elementele perse- I
1 [In acest punct, a fost gasita 0 nota in manuscris:
cutorii de care se teme, iar ea nu poate decat sa incerce sa nu Infareatul Include 0 lucrare aici despre intarcat
fie folosita in eforturile barbatului de a scapa de lucrurile rele. [Probabil ca nota se referea la capitolul despfe "Intarcat" (1949), acum
aflat in cartea The Child, the Family and the Outside World.]
1 [J.H.W.van Ophuijsen: (1920) On the Origin of the Feeling of Persecution.] 2 [0 nota pe marginea acestui paragraf spunea "rescrie".]

,t
Opere 3. Natura umana 109

MODUL DE VIATA Gruparile de persecutori care constituie 0


Capitolul2 PARANOID prea mare amenintare ~i care nu pot a~-
tepta excretia (legata de experienta pul-
sionala) trebuie eliminate prin proiectie, adica in mod magic.
Dezvoltarea temei lumii interioare Daca exista ceva ce poate fi perceput ca fiind rau in lumea
externa imediata, acest lucru va deveni persecutorul, iar sis-
temul paranoid al copilului va fi ascuns in reactia la amenin-
tarea reala externa. Daca nu este disponibil nimic rau, atunci
copilul va trebui sa halucineze un element persecutor ~i sa
delireze despre rezultatele persecutiei. Indivizii invata trep-
tat cum sa determine lumea sa-i persecute, astfel incat ei sa
poata obtine u~urare in privinta persecutiei interne fara ne-
",'~ bunia unui delir.
INTRODUCERE '~" n aceasta descriere, lumea interioara Este interesant de observat cat de timpuriu poate modul pa-
~ este lumea personala, in masura in ranoid de viata sa se manifeste clinic. Conditia persecutiei a~-
"~'care, in fantasma, este mentinuta intre teptate se poate dezvolta dupa ce un copil a trait cativa ani de
granitele Eului - ~i inauntrul pielii corpului. Aceasta lume viata fara tendinte persecutorii evidente; intr-un astfel de caz
interna poate fi aCUl;nexaminata ca un lucru in sine, cu toate totu~i, va exista 0 anumita mare trauma pentru a explica schim-
ca in viata, bineinteles, lumea interioara a unei persoane este barea - 0 comotie, 0 operatie mastoida - 0 coincidenta intam-
tot timpul subiect al unor schimbari in functie de evenimen- platoare a doi sau trei factori adver~i. Este totu~i posibil adese-
tele din cadrul relatiilor externe ale acelei persoane ~iin func- ori sa se puna un diagnostic cu certitudine inca din pruncie.
tie de impulsurile pulsionale care-~i ating punctul culminant, Un punct de debut exista de obicei in mod clar in anamne-
sau care reu~esc doar partial, sau care e~ueaza complet in a za, dar sensibilitatea la persecutie, suspiciunea ~i ostilitatea
sunt nu rareori prezente inca de la inceputuri, atunci cand
obtine gratificarea.
mama a e~uat (prbbabil nu din cauza unei gre~eli proprii) in
Lumea interioara ajunge sa posede 0 stabilitate proprie, dar
prima stabilire a unei relafii ~iin primele eforturi de a prezen-
schimbarile din ea sunt legate de experientele intregului sine
ta bebelu~ului lumea.1
din relatiile externe. Experientele nesatisfacatoare1 duc la exis- Multi bebelu~i care prezinta ceva ce seamana cu 0 dispo-
tenta ~i fortificarea lucrurilor ~i fortelor, percepute ca fiind rele zitie hipersensibila sunt adu~i la 0 anumita incredere in lume
inauntru. Acestea, pana in momentul in care vor fi legate, con- prin intermediul unei ingrijiri prelungite ~i exceptional de
trolate sau eliminate, sunt persecutorii interni. Copilul cunoa~- adaptate; ~i este adesea posibil, chiar ~i in cazul copiilor mai
te existenta ~i amenintarea lor prin intermediul unui sentiment mari cu a~teptari persecutorii, sa se determine 0 ameliorare a
de durere ori boala sau al scaderii pragului sensibilita-tii la dis- starii printr-o gestionare specializata.
confort senzorial. In psihoterapie, schimbarile profunde necesare apar dato-
rita eliberarii sadismului oral de sub refulare; acest lucru se
1 Intelesul cuvantului "nesatisfacator" de aici va fi discutat mai tarziu
(vezi pp. 134~i unn. ~i 155~i urm.). 1Vezi mai incolo, pp. 134~i urm. ~i 155~i urm.
110 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 111

poate intampla doar intr-un tratament analitic personalinten- liu unei pierderi nu este ceva innascut ~i nici nu este 0 boala;
siv. apare ca rezultat al unei cre~teri emotionale sanatoase, ?i exis-
ta un moment in cadrul dezvoltarii oricarui bebelu~ sanatos
DEPRESIA ~I Depresia, ca stare, are multiple cauze: cand se poate spune ca aceasta capacitate a aparut. Denumi-
"POZITIA (1) Pierderea vitalWitii datoriHi controlului rea de "pozitie depresiva in dezvoltarea emotionala" a fost
DEPRESIVA" pulsiunilor din primele momente de uni- acordata acestui stadiu al dezvoltarii, ~i daca se poate gasi 0
re - dintr-o stare disociata intr-o unitate. denumire mai buna, se va folosi aceea. Ceea ce este important
este noua capacitate a bebelu~ului sau a individului de a ac-
(2) Indoiala obi?nuita, sanatoasa, starea con?tiintei de sine cepta responsabilitatea pentru telul distructiv din impulsul to-
ulterioara unei experiente pulsionale, inainte ca 0 perioada de tal de iubire, incluzand furia la frustrarea care este inevitabi-
timp ?i contemplare sa faca posibila separarea binelui de rau la din pricina omnipotentei cererilor bebelu~ului.
~i crearea unui model temporar de gestionare a fenomenelor
~i fortelor ~j obiectelor interne. ApARAREA Pentru 0 dezvoltare sanatoasa sunt esen-
MANIACALA tiale 0 anumita seriozitate, 0 indoiala cu
(3) Depresia care apare ca stare atunci cand indoiala cu pri- privire la sine, 0 nevoie de perioade de
vire la fenomenele interne este prea mare, astfel ineat este contemplare ~i 0 predispozitie la faze temporare de dispera-
adoptata ca aparare 0 diminuare necontrolata a intregii vieti reoAceste conditii pot fi transformate temporar intr-un fel de
a lumii interioare. Acest lucru este 0 exagerare a punctului (2), contrariu, ca 0 vacanta care este opusul muncii.
dueand pana la 0 stare patologica. La indivizii sanato~i, depresia este potentiala ?i se aHa in
miezul personalitatii ?i este 0 dovada a sanatatii. Aceasta de-
Trebuie observat ca exista ~i alte intelesuri extrem de im- presie se manifesta printr-o anume capacitate pentru seriozi-
portante ale termenului clinic de "depresie", iar conceptul de tate ~i, de asemenea, prin indoieli care pot lua cu u~urinta for-
a~a-numita "pozitie depresiva" ca stadiu al dezvoltarii nor- ma unei vagi sanatati imperfecte fizice. Se manifesta ~i sub for-
male nu este util in elucidarea depresiei (de exemplu) care tine ma unei depresii negate, ascunsa intr-o fericire ?i 0 activitate
de depersonalizare. fara odihna ?i 0 vioiciune general a, care sunt asociate in min-
Depresia in pruncie este un fenomen clinic care a fost bine tea noastra cu ideea copilariei timpurii. Astfel, in mod normal,
descris ?i nu este neobi~nuit; exista totu~i anumite maladii so- in totalitatea vietii unui copil, oscilatia maniaco-depresiva se
matice destul de rare care trebuie luate in considerare in ca- regase~te in du-te-vino-ul vioiciunii copilariei punctat de mo-
drul diagnosticului diferential (maladia lui Pink1, de exem- mente de nefericire acuta sau in frustrarea intrerupta de faze
plu). de bucurie acuta.
Klein (din punctul meu de vedere) nu a afirmat ca bebelu- Stare a deprimata apare rar ca atare, cu exceptia cazurilor
~ii devin deprimati in mod normal, adica nu intra intr-o stare speciale ale copiilor cu carente afective. In mod obi~nuit, de-
clinica de depresie, cu toate ca ?tia ca, in conditiile unei boli, presia se ascunde sub un anumit tip de indispozitie, care este
poate sa se intample a~a. A sustinut ca totu?i capacitatea de a intampinata de solicitudinea mamei. Negarea depresiei se as-
deveni deprimat, de a avea 0 depresie reactiva, de a face do- cunde sub exagerarea vioiciunii. Cel n:'\:aifrecvent diagnostic
intr-o clinica pediatrica este cel de stare de "agitatie anxioasa
1 [Intoxicatia cu plumb.] comuna", care corespunde conditiei de "hipomanie" la aduJti
112 D.W. Winnicott

~i care semnalizeaza rtegarea depresiei centrale. Se poate spu-


ne ca este amenintata dobandirea capacitatii de depresie, iar Capitolul3
copilul reu~e~te sa men tin a capacitatea prin organizarea ne-
garii ei. Altemativa ar fi 0 serioasa reintoarcere in dezvoltarea
emotionala, pana la 0 stare care exista inainte de integrare, ~i Diferite tipuri de material psihoterapeutic
deci inainte de dobandirea "pozitiei depresive"; cu alte cuvin-
te, nebunie.
Cand observam copii mai mari, intalnim boala maniaco-de-
presiva 'organizata, care seamana mult mai mult cu cea care
apare la adulti; dar aici intalnim ceva neobi~nuit, ~i anume
boala organizata. Agitatia anxioasa comuna (hipomania) este
(prin comparatie) 0 stare clinica ce se poate manifesta la aproa- ",,~
pe orice copil normal ~i nu poseda nici 0 limita neta intre ea .~" ntr-o psihanaliza, terapeutul este tot timpulla panda
~ibine cunoscuta predispozitie din pruncie ~i copilaria timpu- ~ pentru indicatii cu privire la sursa principala a mate-
rie, 0 perioada din viata in care lacrimile sunt amestecate cu ,~,rialului prezentat pentru interpretare.1
mare bucurie, iar bucuria este temperata de suparare. In acest punct, ii poate fi de ajutor cititorului 0 trecere in
Faptul central negat in apararea maniacala este moartea revista a tipurilor de material prezentat de pacienti in anali-
din lumea interioara sau 0 apatie atotcuprinzatoare; iar accen- za. Aceste tipuri pot fi separate, de~i in conducerea unui tra-
tul, in apararea maniacala, este pus asupra vietii, vioiciunii, tament, analistul este intotdeauna pregatit pentru un amestec
negarii mortii ca realitate fundamentala a vietii. al acestora. In primul rand este necesara indicarea modului in
ointelegere a relatiei dintre oscilatiile starilor ~i miezul care debuteaza un tratament, asHel ineat sa devina net dife-
central al capacitatii pentru ingrijorare din personalitate este rentiat de 0 terapie prin joc ~i de activitatile de grup de toate
foarte valoroasa in intelegerea comportamentului obi~nuit al felurile.lntr-o psihanaliza (in afara analizei adaptate nevoilor
copiilor, atat acasa, cat ~i la ~coala. unui pacient psihotic), tratamentul incepe in momentul in care
este f.kuta prima interpretare care con~tientizeaza un anumit
element din materialul prezentat, care era capabil de prezen-
tare, ~i cu toate acestea inca nu era complet acceptat de catre
pacient.
De exemplu, un baietel de 3 ani ia trei caramizi ~i face un
tunel, iar apoi ia doua trenuri ~i Ie face sa se ciocneasca in tu-
nel; interpretare: inauntrul tau oamenii se intalnesc, ~i tu ii
(con)tii ~iii faci sa se loveasca sau Ii mentii la distanta; imi spui
despre mama ~i tatal tau ~i despre modul in care se iubesc sau
1 Nota pentru revizie: psihanaliza ineepe eu pa'Cienhll + ~dezvoltii temele
proeesului ineon~tient de cooperare, cre~terii ~i folosirii intimitiitii, dezviilui-
rii de sine, "surprizelor".
'I

- .. 11 - . -,.
114 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 115

se cearta ~i tu pari dat complet la 0 parte. (Baietelului i s-a de- (3) Material intelectualizat in termeni in care poate fi efec-
clan~at un atac acut de astm atunci cand a lovit trenurile intre tuat un travaliu, dar acest travaliu trebuie repetat sub
ele, iar interpretarea, oferita in acest caz la trei minute de la alta forma, cu sentimente in el, in relatia de transfer.
inceputul analizei, a calmat imediat atacul de astm.) Se va ob- (4) Material indicand in principal slabiciunea structurala a
serva ca aceasta nu a fost 0 interpretare a transferului; ca ana- Eului, ?i amenintarea pierderii capacitatii de relatie, ~i
list, pur ~i simplu am profitat, in acest moment timpuriu, de amenintarea derealizarii ~i depersonalizarii.
increderea in oamenii pe care baietelul a adus-o cu el. Baiete-
lul a adus in tratament anumite a~teptari bazate pe atitudini- (1) Analiza acestui material se desfa~oara in linia limbaju-
Ie parintilor cu care era deja obi~nuit ?i de asemenea probabil lui primei mele sectiuni, cu interpretari ale con~tientului in
influentat de catre ceea ce ii fusese spus cu privire la venire a stare nascanda din situatia de transfer; materialul analizei este
lui la tratament. Cu toate acestea, 0 data ce am facut aceasta reprezentat de experientele pulsionale ~i fantasmele care sunt
interpretare, tratamentul a inceput ~i tot materialul ulterior a elaborate in jurul functiei somatice, iar telul analistului este 0
fost influentat de faptul ca eu am intrat in viata baietelului ca diminuare cantitativa a travaliului refularii. Conditiile specia-
o fiinta umana care poate exprima lucrurile in cuvinte, care se le ale cadrului analitic ii permit pacientului sa organizeze ~i
poate descurca in mod obiectiv cu situatia care este plina de sa socializeze noul potential care rezulta atunci cand travaliul
sentimente, care poate tolera un conflict ~i care poate intelege refularii este diminuat.
ce este gata in pacient sa devina con~tient ~i deci acceptabil ca Ca un exemplu pentru acest tip de material, iau un deta-
fenomen al sinelui. liu din analiza aceluia~i baietel.lntr-o anumita ocazie, a urcat
In acest caz particular, daca nu s-ar fi facut interpretarea, treptele pana la cabinet, avertizandu-ma liEu sunt Dumne-
copilul ar fi mers acasa cu atacul de astm, iar tratamentul ar zeu". Am ~tiut deci ca trebuia sa ma a~tept sa fiu folosit ca per-
fi e?uat de la inceput. In multe cazuri totu?i, nu exista nici 0 soana rea care ar trebui sa fie pedepsita. Intensitatea sentimen-
graba; copilul are 0 idee despre venirea la tratament, care tului era teribila. In cur and manevrase situatia de asemenea
poate fi folosita de catre analist in timp ce aduna informatii maniera, ineat statea pe 0 mas a in mijlocul camerei, iar eu ma
treptat inainte de a decide ce tip de interpretare va pune cel aflam destul de departe de el ca sa poata sa ma pacaleasca. In
mai bine in mi?care travaliul profund al tratamentului. pofida atentiei speciale pe care a aveam, m-am trezit lovit in-
Cooperarea pacientului este in principal incon~tienta, dar tre ochi cu un bat pe care-l gasise pe undeva. Se identificase
tipul de material prezentat depinde de limbajul analistului. cu 0 persoana putemica ~i stricta din lumea sa interioara ?i ma
Pacientul (indiferent cat de mic) apreciaza modul in care ana- folosise pe mine pentru a se reprezenta pe sine ca fiu in triun-
listullucreaza cel mai u~or ~i poate fi cel mai u?or pacalit. ghiul oedipian, iar eu trebuia sa fiu omorat. Aici din nou tre-
Materialul unei analize (de adulti sau de copii) poate fi in buia facuta rapid 0 interpretare, inainte sa apara consideratii
linii mari clasificat in tipuri:1 secundare, cum ar fi ideea ca ar trebui sa ii para rau pentru ca
ma ranise. In materialul propriu-zis nu exist a loc pentru su-
(1) Relatii exteme ca intre persoane intregi. parare sau vinovatie. Material similar de tip mai putin anxios
(2) Mostre ale lumii interioare ~i variatii pe tema vietii fan- imi aratase intelesul exact a ceea ce se intamplase in acest mo-
tasmatice plasate fie inauntru, fie in afara. ment tensionat, iar in alte ocazii roluri'le fusesera inversate,
astfel incat anxietatea lui fusese foarte mare. Se poate spune
1 Nota pentru revizie: adauga clasificarea in functie de mediu. despre acest material, ca despre oricare altul, ca intr-o anumi-

t
116 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 117

Himasura reprezenta 0 mostra a vietii lumii interioare. Cu toa- In afara cabinetului, in acest caz, se aHa toate fortele persecu-
te acestea, in principal reprezenta 0 expresie a fantasmei in- tiei stand ~i a~teptand, iar eel mai mic zgomot poate cauza te-
con~tiente din cadrul relatiei interpersonale in care atlit eu, cat roare. 0 intruzie accidentala in cabinet a unei terte persoane
~i el, eram persoane intregi. poate fi dezastruoasa, iar sfar~itul ~edintei necesita un trata-
ment foarte special. Acest material din lumea interioara este
(2) Voi lua ca exemplu al materialului tinand de lumea in- afectat de prezenta analistului inauntrullui, mai ales in ma-
terioara prezentat in analiza joaca unui copil in care este folo- sura in care analistul devine capabil sa inteleaga foarte repe-
sita 0 masa, iar joaca este pentru moment ingradita de limite- de ce este necesar, ~i astfel este capabil sa actioneze conform
Ie stabilite de masa. Este de la sine inteles ca exista 0 intreaga nevoii copilului de control magic. Analistul care pastreaza un
lume nereprezentata in aceasta mostra. Cu toate acestea, exis- grad de obiectivitate ~i un sentiment al realitatii pe care copi-
ta 0 bucata de viata exprimata in aceasta mostra ca ~icum s-ar lulle-a pierdut, in timp ce joaca diverse roluri intr-un mod
scrie un capitol al unui roman. Avem personaje bune ~i rele, foarte sensibil in functie de nevoile copilului, recunoa~te atat
ca ~i reprezentanti ai tuturor mecanismelor de aparare carac- nevoia de magic a acestuia, cat ~i nevoia de fapte ce apartin
teristice lumii interioare a unui copil care a atins integrarea ~i realitatii exterioare. Prins in acest material allumii interioare,
a preluat responsabilitatea pentru colectia de amintiri ~i sen- analistul are un domeniu limitat pentru interpretarea fenome-
timente ~i pulsiuni care constituie sinele. Poate ca se intampla nelor pe care Ie intalne~te. Cu toate acestea, in cursul ~edintei
lucruri violente ~i limitele sunt incaicate, dar fragmentarea li- exista ocazii in care detalii ale acestei lumi interioare pot fi le-
mitelor este importanta doar ca fenomen in sine. Adesea clite gate de fenomene ale relatiilor externe ale copilului, fie din
un copil va intuneca oarecum cabinetul, ~i va fi relativ evident viata pulsionala a copilului ca fiinta umana intreaga, fie din
ca analistul se va aHa inauntrullui, ~i se va aHa acolo jucand viata pe care copilul a trait-o in ultimele 24 de ore ~i a intro-
un anumit rol, iar apoi un altul, in functie de indrumarile co- iectat-o.
pilului. Lumea este condusa de magie, iar controlul magic este Abia atunci cand se joaca cu un copil care prezinta acest
reprezentat de indrumarile verbale ale copilului care contro-
tip de material, analistul intelege insuficienta termenului de
leaza analistul ~i transfigureaza obiectele din camera ~i modi-
"fantezie", 0 insuficienta pe care anali~tii au incercat sa 0 oco-
fica regulile in functie de capriciile lui. Cand cabinetul este
leasca folosind termenul de ,,fantasma" pentru a sugera cali-
transformat in acest fel, astfel incat peretii sa reprezinte limi-
tatea incon~tienta a acesteia.1 Acest lucru nu este totu~i satis-
tele Eului copilului, intr-o anumita masura ~i lumea exterioa-
facator, mai ales in masura in care fantezia nu este in intregi-
ra este modificata prin aceea ca este exclusa. Nu exista nici 0
me incon~tienta. Termenul de IIrealitate psihica" exprima in-
tranzitie facila de la inauntru inspre in afara, iar sfar~itul ~e-
telegerea analistului ca fantezia prezentata de catre pacient
dintei devine 0 chestiune ce necesita 0 gestionare abila. In ca-
este reala in felul ei propriu ~i este foarte indepartata de ceea
zul unui copil retras, analistul intra intr-o lume care este be-
ce se nume~te fantasmare2, care pana la 0 anumita limita este
nigna in mod artificial, fortele ~i obiectele maligne fiind pla-
sub control con~tient ~i din care elementele nedorite sunt cer-
sate in afara. Intr-un astfel de caz, analistul este prins intr-o
nute. In materialul realitatii psihice nu este loc pentru negare,
serie nesfar~ita de actiuni magice, iar copilului i se pare ciu-
dat ca analistul nu ~tie ce se a~teapta de la el. Copilul poate 1In engleza, 1noriginal, primul terrnen este "lantasy", iar al doilea "phan-
zbura, ~i bineinteles ca de la analist se a~teapta sa poarte co- tasy". (N. t.)
pilul in jurul camerei ~i sa-l depuna sus in cuibul de pe dulap. 2 In engleza, 1n original "fantasying". (N. t.)
118 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 119

de vreme ce materialul care este eliminat trebuie totu~i plasat care-mi fusese pacienta a facut un ~ir lung de case, creand un
undeva. drum care se intindea pe toata latimea cabinetului meu. Am
putut aHa ca ceea ce facea era sa uneasca casa mea cu a ei, care
(3) Un exemplu de material intelectualizat ar fi fazele din- era earn la 10 mile distanta, ~i in acela~i timp, sa uneasca trecu-
tr-o analiza in care un copil, la fel ca un adult, aduce vise, pune tul cu prezentul ~i sa indice efortul pe care-l depusese pentru
intrebari ~i se a~teapta la 0 discutie obiectiva a situatiei.1n une- a mentine 0 relatie cu mine de-a lungul anului care trecuse de
Ie analize, travaliul este efectuat in principal in ace~ti termeni, la sfar~itul tratarnentului.
mai ales in cazul adultilor ~iadolescentilor. Chiar ~i copiii mici Materialul cu privire la sala~luirea psihicului in corp poa-
il folosesc pe analist in acest mod din cand in cand, dar acest te lua multe forme. Uneori corpul este ranit sau devine exci-
travaliu este un travaliu pregatitor ~i folose~te exprimarea mai tat sau este clar indicat in aranjamentul jocului. Un contact
directa care apare treptat ~i evident in jocul copilului mic. Di- afectuos intre pacient ~i analist poate deveni 0 trasatura, ~itre-
ferenta dintre analiza unui copil mic ~i cea a unui adult este buie interpretat deoarece este produs cu un anumit scop, la fel
ca orice alt material al unei analize. Simularea actului manca-
ca, in cazul copilului mic, cea mai mare parte a punerii in act
se manifesta sub forma jocului din cadrul ~edintei, in timp ce rii sau hrana adusa ~i consumata in realitate pot avea 0 anu-
in cazul adultului punerea in act se poate manifesta aproape mita semnificatie sau pot exista avansuri sexuale de tip mai
in intregime in viata adultului exterioara analizei, travaliul direct. Copilul care a invatat sa se a~tepte la 0 interpretare a
analizei efectuandu-se verbal. Analistul este pregatit totu~i materialului prezentat devine uimitor de liber in a produce
pentru copilul mic din orice adult, a~a cum este pregatit ~i material de orice fel in functie de necesitatea momentana.
pentru adultul din orice copil mic.

(4) Ca exemplu de material de joc care indica anxietate cu


privire la structura Eului, ofer cazul unui baiat de 6 ani, ale
carui izbucniri maniacale indicau 0 dezintegrare violenta. A
folosit 0 masa rotunda ~i a a~ezat casute de-a lun!?ul marginii,
iar apoi a mai a~ezat un rand de casute inauntru. Inauntrul ce-
lui de-al doilea rand, exista spatiu pentru putina viata. S-ar fi
putut interpreta detaliile acestei vieti, dar interpretarea prin-
cipala s-a referit la supraaccentuarea corpului sau a limitei Eu-
lui. Corespunzator acestui lucru, baiatul dezvolta 0 persona-
litate foarte exagerata. Cu alta ocazie, a folosit multe compar-
timente ale politei ~emineului, plasand 0 mostra a vietii lumii
interioare in fiecare compartiment, neexistand nici 0 relatie
permisa intre ele (disocierea ca aparare).
ofata de 6 ani, care se aHa in recuperare dupa 0 faza psi-
hotica in care putusem sa 0 ajut cu un an in urma, a revenit in
cabinetul meu la cererea ei, aducandu-~i sora ell ea. In timp ce
sora a luat jucariile ~is-a jucat ca un copil obi~nuit, aceasta fata
121
Opere 3. Natura umana

tia de a reasigura in mod activ bebelu~ul care face fata indo-


Capitolul4 ielilor cu privire la psihic; iar sanatatea psihica promoveaza 0
functionare corporala sanatoasa, cu capacitate pentru inges-
tie, digestie ~i eliminare.
Anxietatea ipohondriaca In acest moment al dezvoltarii ar trebui sa ajunga cerceta-
torul psihosomatic pentru examinarea radacinilor acestui su-
biect. Aid se afla fundamentul studiului vastului subiect al in-
terrelatiilor dintre maladiile somatice ~i psihologice. Psihiatrii
pot gasi aici explicatii pentru multe fenomene ale depresiei ~i
ipohondriei (~i ale paranoiei - vezi mai incolo) ~i, de aseme-
nea, pot gasi in psihiatria infantila un tip de psihiatrie care este
inca relativ putin stanjenit de fenomenele subsidiare ale ma-

i#"'~onceptia teoreticianului despre fiinta umana in ter-


,menii unei membrane limitante, cu un inauntru ~i un
~",~in afara, este in acela~i timp ~i 0 schita pe care bebe-
lu~ul ar putea-o face despre sine sau despre orice alt semen.
ladiilor "mintale" sau ale formatiunilor secundare "intelectu-
ale". Psihanali~tii privesc in mod natural in aceasta directie cu
cel mai mare interes; in studiul isteriei de conversie se pot ca~-
tiga multe din examinarea confuziei originare a bebelu~ului
dintre corpul propriu-zis ~i sentimentele ~i ideile despre corp.
Bebelu~ul este preocupat cu privire la inauntru, ~i cu privire
la fenomenele dinauntru la care m-am referit, ~i este preocu-
pat de corp ~i de psihic in acela~i timp. Aici este punctul in
care termenul "psihosomatic" incepe sa aiba un inteles spe-
cial.
La inceput exista identitatea simpla a corpului ~i a psihi-
cului, din punctul de vedere al copilului. Aici debuteaza 0 sta-
re de lucruri in care sanatatea imperfecta este identica cu indo-
iala de sine. Pentru ipohondriacul de orice varsta, problema
este indoiala, ~i nu boala. Este 0 chestiune de echilibru intre
fortele "binelui" ~i "raului" dinauntru, iar acest lucru este ade-
varat aHit pentru bebelu~ ~i pentru suferindul psihosomatic,
cat ~i pentru mai sofisticatul sceptic filosof.
Sanatatea corpului, in masura in care este simtita sau ob-
servata, este tradusa in fantasma, ~iin acela~i timp fenomene-
Ie fantasmelor sunt simtite in termeni corporali. De exemplu,
sentimentul de vinovatie poate fi exprimat sub forma varsa-
turii, sau varsatura (poate din cauze somatice) poate fi simti-
ta ca tradfmd sinele intern secret, ~i astfel constituindu-se in-
tr-un dezastru. In afara bolilor, sanatatea corporala are func-
Partea a IV-a

DE LA TEORIA PULSIONALA
LA TEORIA EULUI
Introducere:
Dezvoltarea emolionala primitiva

",~
..

]" ntr-un mod oarecum artificial, voi alege trei limbaje di-
~ ferite pentru descrierea fenomenelor mai timpurii ale
,,~dezvoltarii emotionale.1 In primul rand, 0 sa discut
A. Stabilirea unei relatii cu realitatea exterioara,
apoi B. Integrarea sinelui unitate dintr-o stare
neintegrata2
~i C. Sala~luirea psihicului in corp.

Nu pot gasi nici 0 secventa clara in dezvoltare care sa poa-


ta fi folosita pentru a determina ordinea descrierii.
Se va observa ca.,cu cat inaintam mai mult in studiul nos-
tru asupra fiintei umane aflate in dezvoltare, cu atat devenim
tot mai evident ~i profund implicati intr-un studiu al me diu-
lui, care in termenii psihoterapiei inseamna gestionare. eu toa-
te acestea, de dragul clarWitii, am decis sa tratez acest vast su-
biect, factorul extern, intr-un anumit capitol (pp. 183 ~iurm.),
de vreme ce, oricare ar fi gradul de importanta pe care-l atri-
buim mediului, individul ramane, ~i da sens mediului.

1 Vezi D.W. Winnicott: (1945) Primitive Emotional Development, 0 prezen-


tare alternativa a acestei teme. [Aparuta in limba'romana in De la pediatrie la
psihanalizi'i, Editura Trei, 2003. (N. t.)]
2 NoM pentru revizie: neintegrare ~integrare.
Opere 3. Natura umana 127

delul hranirilor ulterioare sa se dezvolte pomind de la aceas-


Capitolull
ta prima experienta, ~i atunci sarcina mamei este extrem de
simplificata. Per contra, daca primele hraniri sunt prost gestio-
nate, atunci se poate ajunge la multe probleme ~i, de fapt, se
, cu realitatea exterioara
Stabilirea relatiei poate descoperi d un model permanent de nesiguranta a re-
latiei a debutat in timpul e~ecului timpuriu in gestionare.
In cadrul primei hraniri (teoretice), bebelu~ul este pregatit
sa creeze, iar mama face posibil ca bebelu~ul sa aiba iluzia ca
sanul, ~i ceea ce sanul inseamna, a fost creat de catre un im-
puIs rezultat in urma necesitatii.

RELATII EXCITATE '~"~ ste convenabil sa se separe unul de


9I LINI9TITE ~"~ altul doua aspecte ale acestui su- Diagrama 3
"~,,,~biect, relatiile "excitate" ~i relatiile
"lini~tite" .
Tot timpul avem in minte un bebelu~. Haideti sa ne imagi- \ /_'><-...Y1
nam 0 prima hranire teoretica. lata bebelu~ul cu 0 tensiune
pulsionala in dezvoltare. Se dezvolta 0 a~teptare, 0 stare de lu-
cruri in care bebelu~ul este pregatit sa gaseasca ceva undeva,
ne~tiind ceo Nu exista nici 0 a~teptare comparabila in starea
neexcitata sau lini~tita. Pe la momentul potrivit, mama i~i ofe-
ra sanuLl
Daca mama este capabila sa fie preocupata de sarcina ei,
atunci este capabila sa fumizeze cadrul pentru debutul relati-
e/~ / .. ~~~

Bineinteles ca noi, ca filosofi sofisticati, ~tim ca ceea ce a


ilor excitate, deoarece este orientata in mod biologic exact ca- creat bebelu~ul nu a fost ceea ce a prezentat mama, dar mama,
tre aceasta functie. prin adaptarea ei extrem de subtila la necesitatile (emotiona-
Aceasta prima hranire teoretica este de asemenea 0 prima Ie) ale bebelu~ului, este capabila sa-i dea bebelu~ului aceasta
hranire propriu-zisa, cu exceptia faptului ca in experienta re- iluzie. Daca ea nu ar fi indeajuns de "buna" in aceasta privin-
ala nu este yorba atat de mult despre 0 singura intamplare, ta, bebelu~ul nu ar putea in nici un caz sa-~i constituie capa-
cat despre 0 adunare a amintirilor evenimentelor. Se poate citatea de relatie excitata cu obiectele sau cu oamenii care apar-
spune ca, datorita imaturitatii extreme a bebelu~ului nou-nas- tin lumii pe care noi, ca observatori, 0 numim lume reala, re-
cut, prima hranire nu poate fi semnificativa ca experienta emo- alitate exterioara sau comuna, lume care nu este creata de be-
tionala. Cu toate acestea, nu exista nici 0 indoiala ca, dad pri- belu~.
ma hranire merge bine, contactul este stabilit, astfel incat mo- A~adar, la inceput exista 0 adaptare aproape perfecta la ne-
cesitatile bebelu~ului, permitandu-i acestuia iluzia de a fi creat
1 Subiectul este destul de complex ~i nu 0 sa-l complic ;;i mai mult adu-
obiectele exteme. Capacitatea mamei de a se adapta la nece-
cand In discutie substitutul de san sau mama-surogat.
128 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 129

sitatile (emotionale) ale bebelu~ului scade treptat, dar acesta primei hraniri teoretice. Aici noua fiinta umana se aHa in po-
are diferite moduri ~i mijloace de a face fata schimbarii. Este zitia de a crea lumea. Motivul este necesitatea personala; sun-
in~elator sa ne gandim la stabilirea sentimentului realitatii la tem martori la procesul prin care necesitatea se transforma
bebelu~ in termenii insistentei mamei asupra extemalitatii lu- treptat in dorinta.
crurilor exteme. In limbajul acestui capitol, cuvintele-cheie Mama care a fost capabila sa indeplineasca necesitatile mai
sunt "iluzia" ~i "deziluzionarea". In primul rand trebuie ofe- primitive ale bebelu~ului prin simplul fapt al ingrijirii fizice
rita iluzia, dupa care bebelu~ul are 0 multime de mijloace pen- se aHa acum intr-un rol nou. Ea trebuie sa vina in intampina-
tru a accepta ~i chiar a folosi deziluzionarea. rea unui moment creativ special ~i sa inteleaga ce are de facut
Aceste experiente excitate au loc pe un fundal de lini~te, in prin propria ei capacitate de identificare cu bebelu~ul ~i prin
care exista alt tip de relatie intre copil ~i mama. Ne ocupam observarea comportamentului bebelu~ului. Mama a~teapta sa
de un bebelu~ intr-o stare de dependenta totala ~i complet in- fie descoperita ~inu are nevoie sa inteleaga rational faptul ca
con~tient de aceasta dependenta. Este 0 simplificare legitima trebuie sa fie creata de bebelu~ pentru a putea sa-~i joace ro-
sa presupunem prezenta mamei, care fumizeaza mediul care lul ~i pentru a fi creata din nou de fiecare bebelu~.
este 0 parte esentiala a dependentei. Acolo unde exista depen- Mama care tocmai a trecut printr-o experienta epuizanta
dent a totala, exista adaptare perfecta; sau, cu alte cuvinte, 0 ea insa~i are 0 sarcina extrem de dificila. Ea trebuie sa fie pre-
data cu e~ecul adaptarii mateme apare 0 deformare a proce- gatita cu un fel de potenta, astfelincat nici sanul prea-plin, nici
selor individuale de viata ale bebelu~ului. Mama era respon- cel complet pasiv sa nu fie exact potrivit. Este foarte mult
sabila de mediu intr-un mod fizic inainte de na~terea bebelu- ajutata de experienta potentei genitale a barbatului ei. Intr-un
~ului, iar dupa na~tere ea continua fumizarea ingrijirii fizice, fel sau altul reu~e~te sa fie pregatita cu 0 potentiala excitare,
care reprezinta singurul mod de exprimare a iubirii pe care ce duce in cele din urma la producerea de lapte. Nu se va a~-
bebelu~ul sa-l poata aprecia la inceput. Nenumarate repetitii tepta de la ea sa fie extrem de precisa in adaptarea ei in aceas-
ale adaptarii ~i e~ecului adaptarii au avut loc deja pana in mo- ta imprejurare. Din fericire, bebelu~ul nu necesita un model
mentulin care sa putem vorbi despre 0 prima hranire teoreti- exact de comportament. Atunci cand toate merg bine, bebelu-
ca. In momentul acestei prime hraniri teoretice, bebelu~ul po- ~ul este capabil sa descopere sfarcul, iar acest lucru in sine re-
seda deja anumite a~teptari ~i anumite experiente care, intr-o prezinta un eveniment nemaipomenit, de 0 cu totul alta fac-
masura mai mare sau mai mica, complica situatia. Acolo unde tura decat hranirea. Este foarte important din punct de vede-
complicatiile nu sunt prea mari, se intampla ceva foarte sim- re teoretic ca bebelu~ul sa creeze acest obiect, iar ceea ce face
plu. Sunt greu de gasit cuvintele potrivite pentru a descrie mama este sa plaseze sfarcul sanului sau la locul ~i momen-
acest eveniment simplu; dar se poate spune ca, datorita unei tul potrivit, astfelincat sa fie sfarcul ei cel pe care bebelu~ul il
anume vitalitati a bebelu~ului ~i prin dezvoltarea tensiunii creeaza. Este, fara indoiala, foarte important pentru mama ca
pulsionale, bebelu~ul ajunge sa se a~tepte la ceva; iar apoi exis- bebelu~ul sa descopere sfarcul astfel, in mod creativ. 0 aseme-
ta un impuls de-a cauta in afara care poate lua curand forma nea initiere delicata a unei relatii necesita anumite conditii ~i
unei mi~cari impulsive a mainii sau a unei mi~cari a gurii ca- trebuie admis ca (cele mai) potrivite conditii nu sunt in mod
tre un obiect presupus. ered ca nu este exagerat sa spun ca obi~nuit prezente datorita tendintei generale in matemitati de
bebelu~ul este pregatit sa fie creativ. Ar putea halucina un a se ignora acest lucru care este atat de fundamental ~i atat de
obiect daca ar avea la dispozitie material mnezic pentru pro- vital pentru inceputul relatieibebelu~ului cu ceea ce noi deja
cesul creatiei, dar acest lucru nu poate fi postulat in studierea ~tim ca este lumea in care el va trai.

1'1'

1.
130 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 131

De~i capacitatea bebelu~ului pentru relatii excitate este con- tor asistente sunt anxioase nu pentru ca sunt nevrotice, ci pen-
struita prin insumarea hranirilor (~ia altor tipuri de experien- tru ca nimeni nu le-a spus despre crearea sanului de catre be-
te excitate), totu~i intr-o discutie teoretica prima hranire repre- belu~ ~i despre orientarea specifica a mamei catre sarcina
zinta prototipul, iar in practica eforturile noastre ar trebui in- adaptarii la necesitati, catre arta de a-i oferi bebelu~ului iluzia
dreptate catre 0 mai buna gestionare a acesteia. ca ceea ce este creat din nevoie ~i prin impuls are existenta re-
ala.
Atunci cand toate merg bine, relatia poate fi stabilita in di-
teva dipe, iar pe de alta parte, atunci cand exista 0 dificulta- Trebuie sa adaugam ca unele asistente inteleg intuitiv acest
te, mama ~i bebelu~ul pot necesita mult timp pentru a se in- lucru ~i ele creeaza cu placere conditiile in care mama ~ibebe-
telege unul cu altul, ~i nu este deioc neobi~nuit ca 0 mama ~i lu~ul sa poata ajunge la 0 intelegere reciproca.
un bebelu~ sa e~ueze de la inceput ~i sa sufere (fiecare dintre Aceasta este 0 chestiune cat se poate de practica. Modul in
ei) din cauza rezultatelor acestui e~ec timp de multi ani, daca care poate fi inhibat un bebelu~ in legatura cu hranirea la san,
nu pentru totdeauna. ~i implicit cu hranirea in general, este acela de a prezenta co-
Trebuie sa ne a~teptam la un procent de e~ecuri, de vreme pilului sanul fara a-i oferi nici 0 ~ansa sa fie creatorul obiec-
ce bebelu~ii sunt foarte diferiti, iar mamele nu sunt toate pre- tului care urmeaza a fi descoperit. Dintre lucrurile care pot fi
gatite, la momentul potrivit, pentru exercitiul potentei sanu- aflate de la un psiholog, probabil ca nu exista nici unul care,
lui lor. Cu toate acestea, nu este deloc neobi~nuit ca un e~ec in daca ar fi acceptat, sa aiba un efect mai profund asupra sana-
acest punct, dezastruos pentru dezvoltarea bebelu~ului, sa fie tatii mintale a indivizilor unei comunitati, decaf aceasta ches-
inutil; bebelu~ul era pregatit ~i mama era pregatita, dar con- tiune a nevoii bebelu~ului de a fi creatorul sfarcului sau sanu-
ditiile nu erau satisfacatoare sau a intervenit altcineva. Aiei lui mamei. A~adar, nu numai sanatatea mintala ulterioara a
ajungem la psihologia doctorilor ~i a asistentelor angajati in noului individ este pusa in joc aiei.
ingrijirea mamelor care tocmai au nascut ~i a nou-nascutilor Poate ca nu acestea sunt cuvintele cele mai potrivite. Pro-
in~i~i.Nu exista 0 pregatire speciala a asistentelor care se ocu- babil cuvantul "creatie" poate fi inlocuit de un altul care sa
pa in mod special de acest stadiu timpuriu din viata bebelu- poata fi accept at sau inteles intr-un sens mai largo Cuvintele
~ilor ~i de ingrijirea mamelor in prima saptamana dupa na~- nu conteaza. Trebuie gasite modalitati pentru a Ii se atrage
tere. In mod vadit, aceasta chestiune a relatiei initiale dintre atentia acelora care sunt responsabili de nou-nascuti asupra
bebelu~ ~i mama starne~te 0 mare anxietate chiar la multe fe- importantei teribile a experientei initiale a unei relatii excita-
mei sanatoase obi~nuite, ~inumai a~a se poate explica frecven- te intre bebelu~ ~imama. Exista dificultati inerente. Asistente-
ta cu care anumite asistente, care altfel sunt foarte talentate ~i Ie ~i doctorii sunt de 0 importanta vitala pentru mama dato-
blande, tind sa-~i asume 0 responsabilitate care ar trebui sa fie rita lucrurilor pe care Ie pot face pentru ea ca sa fie in siguran-
a mamei, tind sa ia chestiunea in propriile maini, dar de fapt ta in timpul travaliului ~i ca sa-i acorde ajutor fizic atunci cand
incearca sa forteze copiii la san. Nu rar se intalnesc asistente ea este epuizata. Ei au propriile lor abilitati, deprinse treptat
care, animate de cele mai bune intentii din lume, iau un bebe- ~i cu dificultate. Nu exista nici un motiv pentru care aceia~i
lu~ bine infa~at, astfel incat nu-~i poate folosi manutele, ~i ii doctori ~i acelea~i asistente sa nu fie capabili sa-i lase mamei
indeasa gura la san, declarand deschis ca sunt hotarate sa-l faca rolul care este al ei ~i pe care doar ea il poate juca. Tot ce poa-
sa primeasca lapte. te face 0 asistenta in aceasta situatie este sa creeze conditiile
Acesta este punctul in care teoria ~i practiea se intalnesc, in care mama sa poata fi in starea cea mai sensibila. Mama are
daca un asemenea punct exista intr-adevar. Majoritatea aces- nevoie doar de ~ansa de a fi naturala ~i de a-~i gasi propriul
132 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 133

fel de a fi cu copilul, a~a cum au Hicut mamele inca din zorii gasit, iar acest lucru inseamna ca bebelu~ul incepe treptat sa
istoriei umane, ~i chiar de dinaintea evolutiei omului din ma- tolereze absenta obiectului. AsHel debuteaza conceptul bebe-
mifere. lu~ului despre realitatea exterioara, un loc din care obiectele
Se va observa ca, din punctul de vedere al asistentei, con- apar ~i in care dispar. Prin magia dorintei, se poate spune ca
tactul initial dintre mama ~i copil poate arata ca un joc; ~ichiar bebelu~ul are iluzia unei puteri creative magice, iar omnipo-
ar putea fi numit joc, iar asistenta responsabila ar putea cu tenta este 0 realitate prin intermediul adaptarii sensibile a ma-
u~urinta sa simta ca ceea ce este necesar este munca. Cu toa- mei. Fundamentul pentru recunoa~terea treptata de catre be-
te acestea, copilul nu necesita imediat lapte, iar acest lucru este belu~ a lipsei de control magic asupra realitatii exterioare con-
bine cunoscut in pediatrie. Copilul care a descoperit sHircul ~i sta in omnipotenta initiala devenita realitate prin intermediul
a carui mama este disponibila spre a furniza sHhcul acolo, lfu1- tehnicii adaptative a mamei.
ga mana sau lfu1ga gura, la momentele potrivite, este capabil In viata de zi cu zi a prunciei, putem observa bebelu~ul ex-
sa intarzie, daca este necesar, inceputul suptului. Poate exista ploatand aceasta a treia sau iluzorie lume, care nu este nici re-
o perioada de mestecare, ~i de la inceput bebelu~ii individu- alitate interna, nici fapt extern, ~i pe care le-o permitem bebe-
ali au tehnici proprii care pot persista ~i se pot transforma mai lu~ilor, de~i nu le-o permitem adultilor sau chiar copiilor mai
tarziu in manierisme. Studiul acestei initieri a unei relatii sigur mari. Vedem cum un bebelu~ i~i suge degetele sau adopta 0
o sa-l imbogateasca foarte mult pe observator. Parte a cea mai tehnica de a face grimase, sau de a murmura un sunet, sau de
importanta a muncii lui Merrill Middlemore, care a fost pu- a apuca 0 bucata de paturica, ~i ~tim ca acel bebelu~ revendi-
blicata in cartea intitulata The Nursing Couple1 [1941], este re- ca astfel un control magic asupra lumii, prelungind (iar noi per-
prezentata de descrierea extreme lor precautii pe care ~i le-a mitem acest lucru) omnipotenta care a fost initial intampinata,
luat pentru a fi prezenta in situatia de hranire fara a deranja ~i asHel implementata, prin adaptarea mamei. M-am gfu1dit ca
nici asistentele, nici mamele, nici bebelu~ii. A avut grija sa nu este util sa denumesc obiectele ~ifenomenele care apartin aces-
se a~tepte 1a succes ~i sa nu se teama de e~ec. Probabil ca exis- tui tip de experienta "tranzitionale". Am denumit obiectele fo-
ta foarte putini oameni echipati potrivit pentru a desfa~ura losite "obiecte tranzitionale" ~i tehnicile uzate "fenomene tran-
acest fel de observare a intimitatii. zitionale". Ace~ti termeni implica faptul ca exista 0 stare tem-
porara apartinfu1d copilariei timpurii, in care bebelu~ului Ii este
VALOAREA ILUZIEI Prima hranire teoretica este reprezentata permis sa pretinda un control magic asupra realitatii exterioa-
~I STARILE in viata reala de insumarea experientelor re, un control care noi ~tim ca devine real prin adaptarea ma-
TRANZlpONALE timpurii ale multor hraniri. Dupa prima mei, dar bebelu~ul nu ~tie inca acest lucru. "Obiectul tranzitio-
hranire teoretica, bebelu~ul incepe sa po- nal", sau prima posesiune, este un obiect pe care I-a creat be-
sede material cu care sa creeze. Treptat, se poate spune ca be- belu~ul, de~i in timp ce spunem acest lucru, noi ~tim ca de fapt
belu~ul este gata sa halucineze sfarcul in momentul in care era yorba de 0 bucata de paturica sau ni~te franjuri ai unui ~aL
mama il are pregatit. Sunt construite amintiri din nenumara- Urmatoarea posesiune va fi fost data bebelu~ului de catre 0
te impresii senzoriale asociate cu activit ate a hranirii ~i gasirii matu~a, iar pentru aceasta copilul trebuie sa spuna "me'si", ast-
obiectului. In decursul timpului, apare 0 stare in care bebelu- fel recunoscand 0 limitare a controlului magic ~i dependenta
~ul se simte destul de increzator ca obiectul dorintei poate fi de oamenii binevoitori din lumea exterigara.
Cat de importante sunt atunci aceste obiecte ~i tehnici tran-
1 Cup/u/ de ingrijire. (N. t.) zitionale timpurii! Importanta lor este reflectata de persisten-
134 D.W. Winnicott
Opere 3. Natura umana 135

ta lor, chiar persistenta lor in stare bruta peste ani. Din aceste in persoana bebelu~ului. In loc de relatia cu realitatea exterioa-
fenomene tranzitionale se dezvolta multe dintre lucrurile pe ra, indulcita de folosirea temporara a unei stari iluzorii de
care in mod atat de variat Ie permitem ~i carora Ie acordam 0 omnipotenta, se dezvolta doua feluri separate de relatie de
valoare atEHde mare sub denumirile de religie ~i arta ~i, de obiect, iar acestea doua pot fi atat de lipsite de legatura incat
asemenea, micile nebunii care sunt legitime pe moment, in sa constituie 0 boala serioasa care va trebui in cele din urma
functie de modelul cultural prevalent. sa se manifeste sub forma schizofreniei clinice. Pe de 0 parte,
Exista un tinut al nimanui intre subiectiv ~iceea ce este per- exista viata privata a bebelu~ului, in care relatiile se bazeaza
ceput in mod obiectiv, care este natural in copilarie, iar la acest mai degraba pe capacitatea acestuia de a crea decat pe memo-
lucru noi ne a~teptam ~i 11permitem. Bebelu~ul nu este testat ria contactelor, iar pe de alta parte exista un sine fals, care se
la inceput, nu trebuie sa decida, ii poate fi permis sa pretinda dezvolta pe baza compliantei, ~i care este legat in mod pasiv
despre ceva aflat la granita ca este in acela~i timp aHHauto- de cerintele realitaW exterioare. Este foarte u~or sa fii in~elat
creat, cat ~iperceput sau acceptat din lume, lumea care a exis- ~i sa vezi un bebelu~ raspunzand la 0 hranire abila, fara sa ob-
tat dinaintea conceperii bebelu~ului. Cineva care ar revendi- servi ca acest bebelu~, care prime~te hrana intr-un mod com-
ca indulgent a in aceasta privinta la 0 varsta mai mare ar fi plet pasiv, nu a creat niciodata lumea ~i nu are nici 0 capaci-
numit nebun. In religie ~i in arte, observam socializarea aces- tate de relatie extema ~i nici un viitor ca individ. Exploatarea
tei revendicari, asHel ineat individul nu este numit nebun ~i
acestui sine fals compliant nu poate duce la rezultate bune.
se poate bucura, in exercitiul religiei sau in practica ~i aprecie- Adevaratul sine nu se poate manifesta decat sub forma refu-
rea artelor, de pauza pe care fiintele umane 0 necesita de la zului de a se hrani. Bebelu~ul supravietuie~te ~i este surprin-
discriminarea absoluta ~i care nu da gre~ niciodata dintre re-
zator de vazut cat de satisfacuti pot fi doctorii de rezultat. Si-
alitate si fantasma.1
nele fals devine organizat, pentru a tine lumea la distanta, ~i
mai exista un alt sine, cel adevarat, ascuns ~i asHel protejat.
E~ECUL IN Voi studia acum efectul e~ecului mai de-
CONTACTUL Acest sine adevarat se afla intr-o stare permanenta a ceea ce
grabadeeat al succesului, starea care apa-
INITIAL
ar putea fi numit relationarel intema. Din punct de vedere cli-
re fie atunci ci'ind mama este incapabila sa
nic, dovada vietii interioare a sinelui ascuns se poate manifes-
intampine dorintele bebelu~ului intr-o ma-
ta sub forma mi~carilor de leganare sau a altor semne de via-
niera suficient de sensibila, fie ci'ind bebelu~ul este prea tulbu-
ta foarte primitiva.
rat (din cauza experientelor ~i mai timpurii) pentru a se pre-
Descrierea gradului maxim de clivare duce la descrierea
da trebuintei pulsionale.
unor grade mai mici de clivare ~i chiar a modului in care un
In chestiunea gestionarii practice, un bebelu~ care e~ueaza
in realizarea contactului cu realitatea exterioara nu moare de anumit grad din ceea ce este descris este prezent la toti copiii
~i este inerent vieW inse~i. La gradul maxim, copilul nu are
obicei. Prin intermediul tenacitatii celor responsabili, bebelu-
nici un motiv pentru a trai, dar la gradele mai mici ~imai frec-
~ul este ademenit la a se hrani ~i a trai, de~i fundamentul pen-
vente, exist a un oarecare grad al sentimentului inutilitatii in
tru viata este slab sau absent. In termenii teoriei psihologice,
ceea ce prive~te viata falsa ~i 0 cautare constanta a vietii care
e~ecul in acest punct exagereaza in loc sa vindece 0 disociere
sa fie resimtita ca reala, chiar daca duce la moarte, ca de exem-
plu prin infometare. La gradele mai mib, exista obiecte in re-
1 [Acest paragraf a fost gasit separat tiparit, cu 0 nota conform careia ar
fi trebuit adaugat.] 1In original relatedness. (N. t.)
D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 137

lationarea interna secreta a sinelui adevarat, iar aceste obiec- artistul a produs nu numai ceva recognoscibil de catre altii, ci
~i ceva propriu sinelui adevarat allui; produsul finit este va-
te au fost derivate din anumite grade de succes in stadiul pri-
loros, deoarece putem aprecia lupta care s-a dat in artist in tra-
mei hraniri teoretice. Cu alte cuvinte, la gradele mai mid ale
valiul de unire a elementelor initial separate. Daca abilitatea
acestei boli, nu regasim atat stare a primara de clivare, cat 0 or-
tehnica seduce artistul, atunci folosim cuvantul "facil" ~i vor-
ganizare secundara a c1ivarii, care implica regresia din cauza
bim despre virtuozitate.
dificultatilor inta.lnite intr-un stadiu ulterior de dezvoltare
In contrast cu acesta se afla celalalt tip, care debuteaza cu
emotionala.
o reprezentare bruta a fenomenelor sau vietii personale a si-
Folosind diagrama care apartine cazului extrem, se pot nelui secret, care sunt grele de intelesuri pentru artist, dar la
ilustra cu u~urinta implicatiile acestui mod de a privi dezvol- inceput nu au nici un inteles pentru ceilalti. Sarcina artistului
tarea emotionala timpurie ~i ceea ce vedem se poate aplica la in acest caz este de a face inteligibile reprezentarile lui proprii
sarcina persoanei normale obi~nuite ~i la dificultatile ineren- ~i personale, iar pentru a face acest lucru, el trebuie sa se tra-
te in viata.1 deze intr-o anumita masura. Creatiile lui artistice i se par tot
Este instructiv sa luam sarcina arti~tilor ~i sa 0 descriem in atatea e~ecuri, indiferent cat de mult sunt ele apreciate de cu-
termenii definiti in acest capitoL Astfel se poate spune ca exis- noscatori; ~i de fapt, daca sunt apreciate mtr-o masura prea
ta doua tipuri de arti~ti. Unul dintre tipuri opereaza la inceput mare, artistul se poate retrage de tot, datorita sentimentului
prin sinele fals, acela care poate prea u~or sa produca 0 repre- de a fi fost fals fata de sine Ie sau adevarat. Aici, din nou, prin-
zen tare exacta a unei mostre din realitatea exterioara. Artistul cipala realizare a artistului este travaliul sau de integrare a ce-
folose~te aceasta capacitate, iar apoi ceea ce vedem este incer- lor doua tipuri de sine. Primul tip este apreciat de catre per-
carea sinelui adevarat din artist de a lega prima impresie exac- soane care aveau nevoie sa vina in contact cu impulsurile lor
ta de fenomenele brute ce constituie viata sinelui adevarat se- brute, in timp ce al doilea este apreciat de catre cei care sunt
cret. Daca aceasta incercare este incununata de succes, atunci retra~i ~i care sunt u~urati sa afle ca poate exista 0 oarecare
(de~i nu prea multa)imparta~ire a ceea ce este fundamental
1 [0 versiune altemativa pentru unele dintre lucrurile de mai sus a fost personal ~i in mod esential secret.
gasita tiparita separat, impreuna cu 0 nota conform ciireia ar fi trebuit adau-
gata in acest punct. Ea se prezinta dupa cum urmeaza:] CREATIVITATEA Exista sau nu exista 0 creativitate primara?
"Atunci cand exista un oarecare grad de e~ec al adaptarii sau 0 adaptare
PRIMARA Sau, altfel spus, poate fiinta umana sa pro-
haoticii, bebelu~ul dezvolta doua tipuri de relatie. Unul dintre ele este repre-
zentat de 0 relatie secreta h\cuta cu 0 lume interioara de fenomene subiecti- iecteze doar ceea ce a fost anterior introiec-
ve, in mod esential personala ~i privata, ~i aceasta relatie este singura care tat sau (cu alte cuvinte) sa excrete doar ceea ce a fost incorpo-
pare reala. Celalalt tip de relatie este intre un sine fals ~i un mediu extern sau rat?
implantat doar vag perceput. Primul contine spontaneitatea ~i bogatia, iar al
Care este raspunsulla problema creativitatii? N-are oare
do ilea este 0 relatie de complianta mentinuta pentru a ca~tiga timp pana cand,
po ate, intr-o zi, prima va fi pusa in valoare. Este surprinziitor de u~or, din bebelu~ul nici 0 contributie de facut, de exemplu, la prima hra-
punct de vedere clinic, sa treci cu vederea irealitatea telmicii de viata a unui nire teoretica?
copil pe jumiitate schizofren. Cel putin pana cand 0 sa aflam mai multe, trebuie sa pre-
Problema este ca impulsurile ~i spontaneitatea ~i sentimentele care par supun ca exista un potential creativ ~i Ciabebelu~ul are 0 con-
reale sunt toate legate intr-o relatie care este (in gradul extrem) incomunica-
tributie personala de facut la prima hranire teoretica. Daca
bila. Pe de alta parte, cealalta jumiitate a personalitatii c1ivate, sine Ie fals com-
pliant, este vizibil pentru toata lumea, ~i u~or de manevrat." mama se adapteaza indeajuns de bine, bebelu~ul presupune
D.W. Winnicott 139
Opere 3. Natura umana

ci'isfarcul ~i laptele sunt rezultatele unui gest care a aparut din B. Relatia dintre relatiile corporale excitate ~i relatiile lini~ti-
necesitate, rezultatele unei idei care a venit pe coama unui val te in general, inclusiv problemele care tin de casatorie.
de tensiune pulsionala. In opinia mea, aceste chestiuni sunt c. Problema filosofica a intelesului cuvantului "real".
de mare semnificatie practica pentru psihiatru ~i, de aseme- D. Revendicarea religioasa, legata de cea a artelor, a iluziei ca
nea, pentru pediatru in munca lor clinica. ceva valoros in sine.
Daca exista un potential creativ adevarat, atunci trebuie sa E. Sentimentele de derealizare ale oamenilor schizoizi ~i ale
ne a~teptam sa-l gasim, 0 data cu proiectia detaliilor introiecta- nebunilor schizofreni.
te, ill toate eforturile productive, ~iyom distinge potentialul crea- F. Revendicarea psihoticilor conform careia ceea ce nu este
tor nu atat de mult prin originalitatea productiei, cat prin senti- real este real ~i revendicarea copiilor antisociali conform
mentul individului de realitate a experientei ~i a obiectului. careia ce nu este adevarat este adevarat ~i ca dependenta
Lumea este creata din nou de fiecare fiinta umana, care
(care este 0 realitate) nu este reala.
porne~te in aceasta sarcina chiar din momentul na~terii ~i al
G. Clivajul esential din schizofrenie, profilaxia impotriva a
primei hraniri teoretice. Ceea ce creeaza bebelu~ul depinde
ceea ce este 0 chestiune de gestionare in stadiile cele mai
foarte mult de ceea ce ii este prezentat in momentul creativi-
timpurii ale dezvoltarii emotionale infantile, atunci cand
tatii, de catre mama care efectueaza 0 adaptare activa la nece-
necesitatea trebuie intampinata de 0 adaptare sensibila la
sitatile lui, dar daca creativitatea bebelu~ului este absenta, de-
ea.
taliile prezentate de mama sunt lipsite de inteles.
Noi ~tim ca lumea exista dinaintea bebelu~ului, dar el nu H. Conceptul creativitatii primare ~i al originalitatii absolute,
~tie acest lucru, ~ila inceput bebelu~ul are iluzia ca ceea ce este ca fiind impotriva proiectiei obiectelor ~i fenomenelor in-
gasit este creat. Dar aceasta stare de lucruri este realizata doar troiectate anterior (digerate ~i perlaborate).
atunci cand mama se poarta illdeajuns de bine. Aceasta pro-
IMPORTANTA Intr-o anumita masura este adevarat ca ne-
blema a creativitatii primare a fost discutata ca apartinand ce-
MAMEI voile unui bebelu~ pot fi indeplinite de ori-
lei mai timpurii copilarii; de fapt, este 0 problema care nu in-
ceteaza niciodata sa aiM inteles, atata timp cat individul este cine iube~te acel bebelu~, dar exista doua
in viata.1 seturi de motive pentru care mama este persoana potrivita.
Treptat apare 0 intelegere intelectuala a realitatii existentei Este probabil ca iubirea ei pentru propriul copil sa fie mai
lumii dinainte de aceea a individului, dar sentimentul ca lu- adevarata, mai putin sentimentala decat aceea a oricarui alt
mea este creata personal ramane. surogat; mama adevarata poate realiza 0 adaptare extre.ma la
Accentuez foarte tare aceasta parte a studiului naturii uma- necesitatile bebelu~ului fara resentiment. Mama reala va fi ca-
ne. Mai multe chestiuni care la prima vedere par a fi fara le- pabila sa continue toate micile ei detalii ale tehnicii persona-
gatura intre ele se descopera a converge in chiar acest punct. Ie, furnizandu-i asHel bebelu~ului un mediu emotional (care
Sa enumeram: il include pe cel fizic) simplificat. Un copil care este exemplar
ingrijit de mai multi oameni diferiti, fie chiar ~i doi, 0 sa aiM
A. Chestiunea practica a gestionarii mamei ~i bebelu~ului in un inceput mult mai complex in viata, un fundal mult mai pu-
primele ore ~i zile dupa na~terea acestuia (pediatrie). tin sigur allucrurilor care sa fie luate ea fiind de la sine inte-
lese atunci cand dorintele vor aparea ca ni~te complicatii di-
1 Nota pentru revizie: Aid referiHe la joadi, locatie culturala etc. nauntru.
140 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana

o
mare cantitate de confuzie poate aparea din neglijarea este cu toate acestea persoana potrivita ~i singura persoana
acestui considerent. Este adevarat, dupa cum accentueaza ~i potrivita pentru a se adapta la necesitatile bebelu~ului, nece-
Anna Freud, ca tehnicile de mgrijire sunt lucruri importante sitati indicate m moduri care apeleaza m mod specialla sub-
care afecteaza copilulla mceput. Dar simplitatea ~i continui- tilitatea de mtelegere a mamei reale.
tatea tehnicii poate fi furnizata de singura persoana care ac-
tioneaza m mod natural; ?i nimeni altcineva m afara mamei BEBELU9UL LA Pare sa existe 0 diferenta mtre necesitatile
nu va putea probabil furniza aceste lucruri, cu exceptia unei NA9TERE emotionale ale bebelu~ilor nascuti la ter-
marne adoptive potrivite care preia mgrijirea bebelu?ului chiar men ~i cele ale bebelu?ilor nascuti prema-
de la mceput. Dar mamei adoptive de obicei ii lipse~te orien- tur. De asemenea, trebuie sa ne a~teptam ca bebelu~ul post-
tarea catre maternitate1 a unei marne adevarate sau acea sta- matur sa fie predispus a se na~te mtr-o stare de frustrare. Fara
re speciala care necesita intreaga perioada pregatitoare de mdoiala, momentul potrivit pentru na~tere, din punctul de ve-
noua luni. dere al nevoilor emotionale, este cand copilul se na~te la ter-
Nu este u?or pentru marne sa-?i exprime sentimentele cu men, un fapt ce ar fi putut fi prevazut.
privire la experientele lor din saloanele de maternitate sau din Le datoram scuze pediatrilor, deoarece aceste chestiuni nu
cre~e, m pofida faptului ca au sentimente chiar foarte puter- tin cont de toata munca atenta efectuata m domeniul fiziolo-
nice, ?i nu mtotdeauna fericite. Intr-o anumita masura, mame- giei ~ibiochimiei ~ihematologiei nou-nascutului ?i al functiei
Ie pierd intensitatea sentimentelor lor cand experientele devin digestive. Realitatea este ca, m cele mai multe cazuri in pre-
vechi de cateva luni; de asemenea, ele ~tiu, pe masura ce se zent, sanatatea somatic a poate fi luata ca fiind de la sine mte-
indeparteaza de experienta propriu-zisa a travaliului, ca in leasa (datorita muncii pediatrilor), ?i sanatatea este rezultatul,
ace I moment special exista 0 predispozitie spre a imagina, iar sana tate a m domeniul mgrijirii copilului nu reprezinta sfar-
aproape a halucina, 0 figura feminina persecutorie, astfel m- ~itul, ci mceputul. Bebelu~ii nu ar fi putut fi studiati m dez-
cat 0 experienta negativa este vazuta retrospectiv ca ?i cum ar voltarea lor pana cand teama de maladii ~i tulburari somati-
fi fost un vis urat. Dar experientele negative sunt adesea prea ce nu ar fi fost mdepartata. Acum putem mtelege ca 0 dezvol-
reale, de vreme ce exista atat de putina mtelegere a sarcinii tare sanatoasa nu este 0 chestiune de supraveghere a greuta-
speciale a mamei de a prezenta lumea bebelu~ului ei. tii, ci una de dezvoltare emotionala. Studiul dezvoltarii emo-
Cu toate acestea, femeile care au 0 prietena mtelegatoare tionale, dupa cum sper sa fi demonstrat, este 0 chestiune vas-
cu care sa poata vorbi m perioada m care au travalii repetate ta ~i complexa.
descopera mtr-adevar ca au 0 multime de lucruri de spus de- Nu este util sa ne referim la 0 prima hranire ca la 0 expe-
spre obstacolele care exista ~i care impiedica 0 mama sa ajun- rienta pulsionala care se desfa?oara ~i se termina, fara nici 0
ga la 0 mtelegere cu bebelu~ul ei m modalitatea ei proprie. referire la fiinta umana m care are loc excitatia. La mceput, be-
Cu siguranta, este de mare ajutor atunci dind bebelu~ul belu~ul nu este capabil sa accepte experienta ~i sa asimileze m
este plasat mtr-un patut langa patul mamei, ca m schema de- sinele sau rezultatul complet al evenimentelor pulsionale.
Exista 0 stare ne-excitata care a fost deranjata de cea excitata.
scrisa de Spence. Trebuie sa fie dificil pentru 0 asistenta sa-~i
Aceasta stare lini~tita este cu siguranta cea primara ~i merita
aduca aminte ca 0 mama, care este probabil prea slabita pen-
tru a-?i ridica singura bebelu~ul din patutul de langa patul ei, un studiu propriu.
o mare parte din calitatea acestei stari lini~tite este luata
1In limba englezii, in original, "motherhood" (n. I.) ca fiind de la sine inteleasa m cadrul presupunerii ca un be-
D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 143
142

belu~ a fost bine ingrijit (fizic), in uter inaintea na~terii, ~i prin doar iluzia unui contact, un fenomen de mijloc care functio-
neaza perfect din punctul meu de vedere cand nu sunt obosit.
gestionarea generala dupa na~tere. Putem studia in mod pro-
fitabil rezultatele e~ecului ingrijirii fizice ~i astfel sa incercam Nu-mi pasa deloc ca sunt implicate probleme filosofice."
Pe bebelu~ii cu experiente ceva mai putin norocoase ii de-
sa deducem ce se datoreaza intr-adevar ingrijirii reu~ite, in afa-
ranjeaza cu adevarat idee a nici unui contact direct cu realita-
ra satisfacerii cererilor pulsionale.
tea exterioara. Deasupra lor atama tot timpul un sentiment de
FILOSOFIA amenintare a pierderii capacitatii de relatie. Pentru ei proble-
Filosofii s-au ocupat intotdeauna cu inte-
ma filosofica devine ~i ramane una vitala, 0 chestiune de via-
"REALULUI" lesul cuvantului "real" ~i au existat ~coli
ta sau de moarte, de hranire sau de infometare, de iubire sau
de gandire intemeiate pe credinta ca de izolare.
Bebelu~ii ~i mai lipsiti de noroc, ale caror experiente tim-
"aceasta piatra ~i acest copac
inceteaza sa existe purii de a avea lumea prezentata cum se cuvine au fost con-
fuze, cresc fara nici 0 capacitate de iluzie a contactului cu re-
cand nu este nimeni prin preajma" alitatea exterioara; sau capacitatea lor este atat de slaba, ineat
in momentele de frustrare se fragmenteaza ~i se dezvolta boa-
cu alternativa: la schizoida.

"aceastapiatra ~i acest copac


continua intr-adevar sa existe
dupa cum a fost observat de subsernnatul. .. "1

Nu toti filosofii inteleg ca aceasta problema care framant1:1.


orice fiinta umana este 0 descriere a relatiei initiale cu realita-
tea exterioara in momentul primei hraniri teoretice; sau, de
asemenea, in momentul oricarui prim contact teoretic.
A~ prezenta lucrurile in urmatorul fel. Unii bebelu~i sunt
destul de noroco~i sa aiba 0 mama a carei adaptare activa ini-
tiala la necesitatile copilului ei sa fi fost indeajuns de buna.
Aceasta Ie permite sa aiba iluzia de a gasi in realitate ceea ce a
fost creat (halucinat).In cele din urma, dupa ce s-a stabilit 0 ca-
pacitate de relatie, ace~ti bebelu~i pot face urmatorul pas catre
recunoa~terea singuratatii intrinseci a fiintei umane. In cele din
urma, un astfel de copil va spune cand va cre~te mare: ,,~tiu ca
nu exista contact direct intre realitatea exterioara ~i mine, ci
1 In limba engleza, in original: "this stone and this tree/ discontinue to
bel when there's no one about in the quad" ~i "this stone and this tree/ do
continue to bel as observed by yours faithfully ... ". (N. t.)
Opere 3. Natura umana 145

ta con~tientizare. Imediat ce putem vorbi de 0 colectie de im-


Capitolul2 pulsuri ?i senzatii, am depa~it inceputul, cand centrul de gre-
utate (ca sa spunem a?a) al sinelui trecea de la un impuls la
altul sau de la 0 senzatie la alta. Inceputul se afla cu siguran-
Integrarea ta candva inainte de momentul na~terii la termen.
Din starea neintegrata se na?te integrare pentru momente
sau scurte perioade ?i doar treptat starea generala de integra-
re devine 0 realitate. Exista factori interni care determina in-
tegrarea, ctlm ar fi nevoile pulsionale sau exprimarea agresi-
va, fiecare dintre acestea fiind precedata de 0 unificare a in-
tregului sine. Con~tientizarea devine posibila in astfel de mo-
",,~ mente, deoarece exista un sine care sa fie con?tient. Integrarea
~"n formularea teoriei psihologice, este mult prea u~or ca este determinata ~ide ingrijirea furnizata de mediu. Din punet
~ integrarea sa fie luata ca fiind de la sine inteleasa, dar de vedere psihologic, trebuie spus ca bebelu~ul se descompu-
,,~intr-un studiu al stadiilor timpurii ale dezvoltarii indi- ne daca nu este tinut unit, iar ingrijirea fizica reprezinta ingri-
vidului uman este necesar sa concepem integrarea ca fiind 0 jire psihologica in aceste stadii.
realizare. Fara indoiala ca exista 0 tendinta biologica spre in- Mama ~tie prin empatie ca, atunci cand un bebelu~ este ri-
tegrare, dar in studiile psihologice ale naturii umane nu este dicat, acest proces trebuie facut in timp. Bebelu~ul trebuie sa
niciodata satisfacator sa te sprijini prea mult pe aspeetul bio- fie avertizat; partile corpului sunt strause la un loc; in cele din
logic al cre~terii. urma, la momentul potrivit in timp, bebelu~ul este in aer; mai
Din punet de vedere clinic, in psihiatrie suntem obi~nuiti mult decat atM, actiunea mamei incepe, continua ?i se sfar?e?-
cu procesul de dezintegrare, 0 desfacere activa a integrarii, de- te, deoarece bebelu~ul este ridicat dintr-un loc pana in altul,
terminat ~i probabil organizat ca aparare impotriva anxietatii poate din carucior pana la umarul mamei.
asociate cu integrarea. Studiul direet al dezintegrarii poate fi Pe masura ce sinele se stabile~te ~i individul devine capa-
in~elator totu~i pentru eel care studiaza procesul de integrare. bil sa incorporeze ~i sa mentina amintiri ale ingrijirii din par-
Este necesar sa postulam 0 stare neintegrata din care se tea mediului, ?i deci capabil de autoingrijire, integrarea devi-
na~te integrarea. Bebelu~ul pe care noi 11cunoa~tem ca unita- ne 0 stare mai stabila. Astfel, dependenta se diminueaza. Trep-
te umana, in siguranta in uter, nu este inca 0 unitate in terme- tat, pe masura ce integrarea devine 0 stare mentinuta a indi-
nii dezvoltarii emotionale. Daca examinam [acest lucru] din vidului, devine mai potrivit cuvautul "dezintegrare", mai de-
punctul de vedere al bebelu~ului (de~i bebelu~ul nu exista ca graba deeM "neintegrare", pentru descrierea negativului inte-
atare pentru a avea un punet de vedere); neintegrarea este in- grarii. In stadiile ulterioare, poate fi observata 0 exagerare a
soFta de absenta con~tientizarii. autoingrijirii, organizata ca aparare impotriva dezintegrarii pe
La inceputul teoretic se afla 0 stare neintegrata1, 0 lipsa a care e?ecul mediului ameninta sa 0 determine. Prin e~ec al me-
intregimii atat in spatiu, cat ~iin timp. In acest stadiu nu exis- diului vreau sa spun e~ec al continerii sigure, ~i un e~ec mai

1Aceste idei deriva de la Edward Glover ?i conceptul sau de "nuclee ale degraba dedit sa se bazeze pe descrierea mea personala, de vreme ce eu nu
Eului", dar cititorul ar trebui sa consulte lucrarile proprii ale lui Glover mai imi propun sa descriu contribuFa lui.
D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 147

mare decM cel ce poate fi suportat in momentul respectiv de itor, este exploatarea senzatiilor de la nivelul pielii, 0 drama-
catre individ.
tizare a ingrijirii fizice ~i 0 supraaccentuare a capacitatii de
Este posibil sa se detecteze dezintegrarea care apare ca apa- autoingrijire care, la randul ei, este derivata dintr-un amestec
rare organizata impotriva durerii teribile a diverselor anxie- de amintiri despre a fi (con)tinut ~i experiente de a nu fi
tati asociate cu starea complet integrata. Dezintegrarea de (con)tinut indeajuns.
acest fel poate fi folosita mai Hhziu ca fundament pentru 0 sta- In viata unui bebelu~ normal, odihna trebuie sa poata in-
re haotica patologica ce este un fenomen secundar ~i nu este clude relaxare ~i 0 regresie la neintegrare. Treptat, pe masura
legata in mod direct de haosul primar al individului uman. ce sinele cre~te in putere ~i complexitate, aceasta regresie la
Ca ilustrare a aplicarii acestor principii, este util sa ne gan- neintegrare se apropie din ce in ce mai mult de 0 stare dure-
dim la poezia pentru copii despre Humpty Dumpty ~i la mo- roasa de dezintegrare "nebuna". Exista deci un stadiu inter-
tivele atractiei ei universale. In mod evident, exista un senti- mediar in care un bebelu~ bine ingrijit aflat in dezvoltare se
ment general, care nu este disponibil con~tiintei, ca integrarea poate relaxa ~ipoate aluneca in neintegrare, ~i tolera (dar doar
este 0 stare precara. Poezia pentru copii probabil atrage deoa- tolera) sa se simta "nebun" in starea neintegrata. Apoi, se tre-
rece confirma integrarea personala ca fiind 0 realizare. ce la stadiul urmator, un pas ditre independenta, ~i se pierde
Cand am descris primele integrari care se nasc din starea pentru totdeauna capacitatea de a fi neintegrat, in afara nebu-
de neintegrare, termenii folositi erau aritmetici. Problema este niei sau conditiilor specializate furnizate in psihoterapie. Dupa
daca nucleele Eului individului se aduna sau nu ca sa faca acest stadiu, cuvantul potrivit este mai degraba "dezintegra-
unu. Uneori, in cadrul unui tratament, putem demonstra ca 0 re" decM "neintegrare".
inhibitie in folosirea aritmeticii simple ~i banale provine din Intrebarea dadi unui bebelu~ ii este mai bine luat in brate
incapacitatea acelui copil de a-~i forma conceptul simplu de sau lasat in patut poate fi examinata in acest punct. Bineinte-
lIunu", de unitate, care, ca sa poata fi perceput, trebuie sa re- les d'i un bebelu~ necesita ambele experiente. Cu to ate aces-
prezinte in ultima instanta sinele. Este bine cunoscut ca 0 in- tea, se poate spune ca, acolo unde (con)tinerea unui bebelu~
capacitate de a efectua operatii aritmetice simple nu implica este perfecta (~i adesea este, de vreme ce mamele pur ~i sim-
deloc 0 incapacitate de a efectua calcule mintale complexe de plu ~tiu cum s-o faca), bebelu~ul poate ca~tiga incredere chiar
tip abstract, ~i de fapt poate exist a 0 relatie intre folosirea exa- in relatia vie ~i poate aluneca in starea neintegraUi in timp ce
gerata a gandirii abstracte in termeni matematici ~i inhibitia este tinut in brate. Acesta este cel mai bogat tip de experien-
simplei adunari sau scaderi. ta. Totu~i adesea (con)tinerea este variabila sau chiar stricata
Aceste consideratii teoretice explica intr-o oarecare masu- de anxietatea (supracontrolul mamei impotriva scaparii bebe-
ra valoarea derivata atat din iubire, cat ~i din ura, ~i chiar din lu~ului) sau starea anxioasa a mamei (tremuraturi, tempera-
furie reactiva, atunci cand acestea sunt exprimate fara rezer- tura ridicata, tahicardie etc.), caz in care bebelu~ul nu-~i poa-
va ~iin momentul de intensitate maxima a sentimentului. In- te permite sa se relaxeze. Atunci relaxarea apare doar 0 data
tegrarea da sentimentul de sanatate mintala, iar pierderea in- cu epuizarea.lntr-un astfel de caz, patutul sau leaganul ofera
tegrarii dobandite da sentimentul de nebunie. Aceste momen- o alternativa binevenita. Trebuie efectuata totu~i 0 pregatire
te de urgenta, de capitulare in fata exprimarii de sine, sunt im- pentru reintoarcerea bebelu~ului din starea de relaxare (rein-
portante in aceasta chestiune a integrarii, care tine de ele. tegrare).
Strans legata de aceasta problema a integrarii nou-dobandite, Un factor ca acesta este cel care face anumiti bebelu~i ca-
cu neintegrarea in trecut ~i dezintegrarea ca amenintare in vi- pabili sa creasca cu biberonul, intrucat hranirea la san a fost

L
D.W. Winnicott 149
Opere 3. Natura umana

imposibiHi. Depind atat de multe de felul in care mama praaccentuata ~i puternic aparata ~i nepermitand nici 0 nein-
(con)tine bebelu~ul, ~i trebuie accentuat ca acest lucru nu este tegrare relaxanta, odihnitoare.
ceva ce poate fi predat (sau invatat); daca este posibil vreun Exista un al treilea mod de dezvoltare, caz in care integra-
ajutor, acesta ar fi sa-i dam mamei incredere gestionand noi rea apare timpuriu, iar accentul este pus pe 0 reacfie excesiva
mediul in locul ei ~i sa-i oferim ~.ansa de a-~i exercita propri- la ingerinfe din surse externe. Acesta este rezultatul e~ecului
ile puteri naturale. ingrijirii ~i va fi discutat intr-o sectiune ulterioara. In acest caz,
Hainutele bebelu~ului la inceputul teoretic pot fi 0 adeva- integrarea este platita cu un anume pret, de vreme ce ingerin-
rata pacoste. Imediat dupa na~tere, sensibilitatea pielii este tele sunt a~teptate ~i chiar continua sa fie necesare, ~i prin
foarte mare. Probabil exista loc pentru 0 goliciune maidegra- aceasta nu neobi~nuita stare de lucruri se stabile~te 0 baza
ba primitiva ~i un contact corporal neintrerupt intre bebelu~ foarte timpurie pentru odispozitie paranoida (nu mo~tenita).
~i mama in stadiile timpurii, iar aceasta problema nu a fost in- Pe masura ce copilul se dezvolta, trebuie folosit mai degra-
vestigata deocamdata, din cate ~tiu eu. In munca pediatrica ba cuvantul "dezintegrare" deeM "neintegrare", pentru a de-
cu bebelu~i prematuri poate urma in mod natural 0 cercetare scrie pierderea integrarii. Dezintegrarea este un proces defen-
in aceasta directie, care sa arate valoarea goliciunii din tehni- siv activ ~i este 0 aparare impotriva neintegrarii in masura in
ca incubatorului.1 Realitatea este ca integrarea ~i atingerea sta- care este ~iimpotriva integrarii. Dezintegrarea se inscrie pe li-
tutului de unitate aduce 0 data cu ea mari dezvoltari noi. In- nia de sciziune stabilita de organizarea lumii interioare ~i de
tegrarea inseamna responsabilitate, ~iinsotita a~a cum este de controlul fortelor ~i obiectelor interne. In travaliul clinic, intal-
con~tientizare, ~i de pastrarea amintirilor, ~i de punerea in re- nim dezintegrarea in diverse grade ~itipuri, bine organizata
latiea trecutului, prezentului ~i viitorului, aproape ca repre- chiar ~iin decompensarea psihotica severa. Neintegrarea 0 in-
zinta inceputul psihologiei umane. Descrierea mea a pozitiei talnim doar in cadrul relaxarii oamenilor sanato~i ~i in regre-
depresive in dezvoltarea emotionala preia tema din acest sia profunda care poate fi obtinuta intr-o psihoterapie in care
punct. Din nefericire, se pot intampla multe lucruri supara- organizarea apararilor este preluata de la pacient de catre psi-
toare in dezvoltarea emotionala a unui bebelu~, anterior atin- hoterapeut ~ieste teprezentata de conditiile emotionale ~i fi-
gerii acestui statut de unitate, ~i pentru multi bebelu~i adeva- zice inalt specializate ale situatiei analitice.
ratele sarcini umane alea~a-numitei "pozitii depresive" nu Mai degraba in acest caz, in situatia terapeutica inalt spe-
sunt atinse niciodata. cializata, decat prin observarea directa a bebelu~ilor, poate fi
Daca (intr-unul din cazuri) accentul este pus pe integrarea studiata starea de lucruri care este normala la debutul teore-
prin buna fngrijire a copilului, personalitatea poate fi bine fun- tic al prunciei.
damentata. Daca accentul este pus pe integrarea prin irnpuls Poate fi facuta 0 observatie interesanta despre rezultatele
(>iexperienfii pulsionalii ~i prin furia care mentine relatia cu do- realitatii propriu-zise a integrarii. Integrarea aduce 0 data cu
rinta, atunci este probabil ca personalitatea sa fie interesanta, ea a~teptarea unui atac. Acest lucru pare sa fie mai adevarat
chiar captivanta in calitate. La indivizii sanato~i, exista destul daca individul atinge integrarea mai tarziu ~i mai putin ade-
din ambele, iar combinatia celor doua inseamna stabilitate. varat in cazul integrarilor originareale bebelu~ului normal.
Atunci cand nu este destul din nici unul, integrarea nu este Unificarea elementelor sinelui cu stabilirea unei lumi exterioa-
niciodata bine stabilita sau este stabilita intr-un mod rigid, su- re produce in acel moment 0 stare de lucruri care ar putea fi
etichetata ca paranoida. In asemenea momente, ingrijirea ma-
1 Mary Crosse: Birmingham. [Un pionier in neonatologie.]
mei este importanta prin aceea ca intervine intre individul in-
150 D.W. Winnicott

tegrat ~i lumea exterioara repudiata. Realizarile integrarii la 0


data mai tarzie, adica nu m cursul obi~nuit al dezvoltarii foar- Capitolu13
te timpurii, sunt pasibile sa fie urmate de un atac ca aparare,
iar acest atac ca aparare poate foarte u~or fi confundat cu un
impuls pulsional. Indivizii se pot dezvolta cu acest model al Instalarea psihicului in corp
atacului ca aparare inlocuind impulsul pulsional pur care
apartine starii de lucruri ce urmeaza integrarii. In cadrul psi-
hoterapiei, unde momentele de integrare pot fi extrem de im-
portante la un copil mai mare sau chiar la un adult, psihote-
rapeutul trebuie sa posede 0 mtelegere clara a travaliului in-
tegrarii, ~im pradica. se poate ca doar pentru 0 perioada scurta
de timp sa existe 0 nevoie speciala ca terapeutul sa se afle m-
tre lumea exterioara repudiata ~i individul nou integrat. Daca.
terapeutul este capabil sa actioneze aici, m acest moment, m
acela~i fel m care mama este capabila sa actioneze la mceput,
In mgrijirea bebelu~ului ei normal, atunci modelul paranoid
EXPERIENTA
CORPORALA
I
#'''~at de u~or este sa consideri de la
sine mteleasa stabilirea psihicu-
~,,,Jlui m corp ~i sa uiti ca.~i acest lu-
cru este de fapt 0 realizare. Este 0 realizare care nu seamana
nu mai trebuie sa devina organizat, iar individul are posibili-
deloc cu celelalte. De asemenea, m cazul unor copH, acest pro-
tatea de a dezvolta un impuls pulsional adevarat, adica un im-
ces este exagerat ~i fortat de parinti care se mandresc foarte
puIs care are un fundament biologic ~inu este ca atacul ca apa-
mult cu gimnastica infantila. Chiar ~i aceia care par sa traias-
rare, care este non-inerent ~i are 0 anxietate la baza..
cd m corp pot dezvolta idee a cd ar exista putin ~i in afara pie-
Acest pund are importal1ta pradica. din pund de vedere
Iii, iar cuvantul "ectoplasma" pare a se aplica acelei parti a si-
clinic, atunci cand devine important de vazut mtr-un caz par-
nelui care nu este continuta m corp. Prin contrast, m isterie,
ticular ca.un model paranoid, prin care mteleg tendinta de atac
poate exista 0 stare m care pielea sa nu fie inclusa m persona-
ca aparare, de~i patologic, poseda un element pozitiv in el,
care este atingerea integrarii momentane. litate ~i chiar sa devina lipsita de sange ~i de semnificatie pen-
tru pacient.
Aceste lucruri mi se par foarte apropiate de teoria expri-
mata de Lydia Jackson.! Pielea este m mod universal ~i evident importanta m pro-
cesul de localizare a psihicului exact mauntrul ~i mtre limite-
Ie corpului. Gestionarea pielii m mgrijirea bebelu~ului este un
factor important in promovarea unei existente sanatoase in
corp, m acela~i fel in care (con)tinerea promoveaza integrarea.
In timp ce folosirea proceselor intelectuale indeparteaza de
atingerea unei coexistente psyche-soma, experienta functiilor
~i a senzatiilor dermice ~i a erotismului muscular ajuta in di-
rectia acestei atingeri. Se poate spune despre toate fiintele
umane ca.,uneori, cand frustrarile pulsionale duc la un senti-
1 Lydia Jackson: (1945) Aggression and Its Interpretation. ment de disperare sau futilitate, fixarea psihicului m corp de-
152 D.W. Winnicott
Opere 3. Natura umana 153

vine mai laxa ~i trebuie suportata 0 perioada de nerelationa- Multe dintre lucrurile care s-au scris despre integrare se
re psyche-soma. Acest proces poate fi exagerat m orice grad m aplica ~i instalarii psihicului m corp. Experientele lini~tite ~i
cadrul sanatatii imperfecte. Ideea de fantome, de spirite fara experientele excitate contribuie fiecare m modul propriu. Cele
tmp deriva din aceasta lipsa a unei ancorari esentiale a psihi- doua directii din care se poate na~te aceasta instalare sunt cea
cului m corp, iar valoarea pove~tilor cu fantome consta in fap- personala ~i cea a mediului; experienta personala a impulsu-
tul ca atrag atentia asupra precaritatii co-existentei psy-
che-soma. rilor, senzatiilor la nivelul pielii, erotismului muscular ~i a pul-
siunilor implicand excitarea mtregii persoane ~i, de asemenea,
Aceasta teorie poate fi direct aplicata nu numai in studiul
chestiunile de gestionare corporala ~i mtampinarea cererilor
~i gestionarea clinica a tulburarilor dermatologice, ci ~i m m-
pulsionale mtr-un asemenea mod mcat gratificarea sa devina
telegerea unei mari proportii din tulburarile psihosomatice ge-
posibila. Un accent special poate fi pus aici pe exercitiul fizic,
nerale. Tulburarile psihosomatice sunt determinate de multe
mai ales cel care apare spontan. In prezent este acceptat, in do-
cauze, dar cea care este de obicei omisa este probabil cea mai
meniul ingrijirii copilului, ca este important sa se permita
importanta. Se mtalnesc frecvent discutii asupra psihologiei
placerea pe care micutii bebelu~i 0 au m a sta goi ~i a da din
tulburarilor psihosomatice m care nu se mentioneaza deloc
picioru~e. Efectul infa~arii s-a demonstrat ca afecteaza dezvol-
valoarea pozitiva pentru pacient a ancorarii unui anumit as-
tarea personalitatii.1
pect al psihicului mtr-o anumita parte a corpului. La baza tul-
Ratarea experientei pulsionale poate sa duca mai ales la 0
burarilor psihosomatice exista 0 anxietate psihotica, de~i m
multe cazuri, la niveluri mai superficiale, se poate demonstra slabire sau pierdere a legaturii psihic-corp. Relatia revine in
m mod clar ca exista factori ipohondriaci sau nevrotici. timp totu~i, in cazul in care gestionarea lini~tita (neexcitata)
este bine fundamentata.
Nu exista 0 identitate inerenta intre corp ~ipsihic. A~a cum
vedem lucrurile nai, ca observatori, corpul este fundamental In cadrul psihiatriei adultilor, termenul "depersonaliza-
pentru psihic, care depinde de functionarea cerebrala ~i care re" este folosit pentru a descrie pierderea relatiei dintre psy-
apare ca organizare a elaborarii imaginare a functionarii cor- che ~i soma. Acest termen poate fi folosit pentru a descrie 0
porale. Din punctul de vedere al individului aflat indezvol- stare clinic a frecventa la copiii normali, 0 stare care este in
tare totu~i, sinele ~i corpul nu sunt inerent suprapuse, unul mod obi~nuit numita "criza biliara", de~i varsaturile nu sunt
peste celalalt, ~i cu toate acestea este necesar pentru 0 dezvol- intotdeauna prezente; copilul este, pentru 0 perioada de
tare sanatoasa ca 0 asemenea suprapunere sa devina realita- timp, £lasc ~i alb ca varul, ~i nu este disponibil pentru nici un
te, astfelmcat individul sa poata deveni capabil sa-~i permita fel de contact - ~i totu~i, in cateva minute sau ore, el i~i re-
sa se identifice cu ceea ce, strict vorbind, nu este sinele. Psihi- vine ~i este perfect normal, cu tonus muscular normal ~ipie-
Ie calda.
cuI ajunge treptat la 0 mtelegere cu corpul, astfelmcat, la in-
divizii sanato~i, se ajunge m cele din urma la 0 stare de lucruri
PARANOIA SI Uneori este instructiv sa compari doua ex-
m care limitele corpului sunt m acela~i timp ~i limitele psihi-
NAIVITATEA2 treme. In cad~ul dezvoltarii normale, inte-
cului. Cercul pe care un copil de trei ani il deseneaza ~i il nu-
me~te "rata" reprezinta atat persoana ratei, cat ~i corpul ratei. grarea ~i instalarea psihicului in corp de-
Acest lucru este 0 realizare care este insotita de capacitatea de
1 G. Gorer "i J. Rickman (1949): [The People of Great Russia: a psychological
a folosi persoana I. Dupa cum este bine cunoscut, exista multi study].
care nu ajung atat de departe sau care pierd ce au dobandit. 2 "Naivete" in original. (N. t.)
154 D.W. Winnicott

pind aHUde factorii personali ai experientelor functionale trai-


te, dU \,i de ingrijirea furnizata de mediu. Totu\,i uneori ac- Capitolul4
centul este pus pe factori, iar alteori, pe ingrijire.
In primul tip extrem de dezvoltare, bebelu\,ul individual
este implicat intr-o a\'teptare a persecutiei. Unificarea sinelui SUirile cele mai timpurii
constituie un act de ostilitate impotriva ne-MINE-Iui, iar rein-
toarcerea la odihna nu este 0 reintoarcere intr-un loc odihni-
tor, deoarece locul a fost tulburat \,i a devenit periculos. Aici
se aHa deci 0 sur sa foarte timpurie de dispozitie paranoida,
foarte timpurie, dar nu mo\,tenita sau cu adevarat constitutio-
nala.
In cel de-al doilea tip extrem de dezvoltare, ingrijirea fur-
nizata de mediu este cauza principala a unificarii sinelui; chiar DIAGRAMA
se poate spune ca sinele a fost unificat. Aici exista 0 relativa ARANJAMENTULUI ~~~ e poate
'mai examina
timpuriu un stadiu indivi-
al dezvoltarii inca \,i
absenta a unei persecutii a\'teptate, dar in schimb exista un MEDIU-INDIVID ~'''~ duale, folosind iar 0 noua metoda
fundament pentru naivitate, pentru 0 incapacitate de a se a\,- de prezentare. Putem folosi 0 diagrama.
tepta la persecutie \,i pentru 0 dependenta irevocabila de 0 Acum mediul detine eel mai important
buna furnizare a mediului. rol \,i nu poate fi Iasat deoparte nici in teorie, nici in practi-
In cazurile normale, care se afla intre cele doua extreme, ca.
exista 0 a\'teptare la persecutie, dar \,i experienta unei ingrijiri Grice va fi spus acum va trebui sa fie aplicabil bebelu\,u-
ca protectie in fata persecutiei. lui aHH inaintea na\,terii la termen, dH \,i dupa na\'tere. Nu
sine integrat
este necesar sa decidem varsta exaeta la care fatuI devine 0
persoana ce poate fi studiata din punet de vedere psiholo-
gic, dar se poate spune cu relativa certitudine ca, in timp ce
Tngrijire
un copil postmatur da semne ca a stat prea mult in uter, un
copil prematur da semne ca are 0 capacitate redusa de a
avea experiente ca fiinta umana. Fara indoiala, momentul
potrivit din punct de vedere psihologic pentru na\'terea unui
bebelu\, este mai mult sau mai putin acela\,i cu cel potrivit
din punet de vedere somatic, \,i anume dupa noua luni de
Plecfind de la aceasta baza, individul poate deveni treptat existenta intrauterina.
capabil sa substituie autoingrijirea ingrijirii \,i poate deci do- Efeetul procesului na\,terii va fi studiat in capitolul ur-
bfuldi un grad de independenta care nu este posibil nici ill ex- mator, dar acum este necesar sa incercam sa gasim un lim-
trema naiva, nici ill cea paranoida. baj aplicabil fatului aflat aproape de~termen, astfelincat
atunci cand vom examina efeetul traumei na\,terii asupra in-
dividului, sa avem un punet de pornire, un mod de a privi
D.W.Winnicott Opere 3. Natura umana 157

fatuI uman care sa aiba sens ~i care sa nu fie 0 construcpe Aceasta reprezinta izolarea abso-
imaginara din partea psihologului. Singura intrebare este: luta a individului ca parte a unita-
la ce varsta incepe 0 fiinta umana sa aiba experiente? Tre- 1. tii originare a aranjamentului me-
buie sa luam in calcul existenta unei capacitati a copilului diu-individ.
dinainte de na~tere de a retine amintiri corporale, de vreme
ce exista un numar de dovezi ca, incepand dinainte de na~-
tere, nimic din ceea ce experimenteaza 0 fiinta umana nu se
pierde. Este bine cunoscut ca bebelu~ii au anumite mi~cari Se na~te intrebarea: cum se va realiza contactul? Va fi ca
in uter care la inceput sunt destul de asemanatoare cu mi~- parte a procesului de viata al individului sau ca parte a agita-
carile de inot ale pe~telui. Activitatile foarte importante ale pei mediului?
bebelu~ilor Ie sunt bine cunoscute mamelor care sunt aten-
te la mi~carile in uter din luna a ~asea; probabil senzatiile Haidep sa presupunem ca adapta-
debuteaza de asemenea la un moment dat; in orice caz, este rea activa este aproape perfecta.
Atunci rezultatul este dupa cum
posibil ~ichiar probabil sa fie prezenta 0 organizare centra-
2. se vede in diagrama 2. Propriile
la care in mod obi~nuit poate observa aceste experiente.
mi~cari ale individului (poate 0
Vreau sa postulez un mod de a fi care este 0 realitate pen- mi~care fizica propriu-zisa a spa-
tru copilul obi~nuit atat inainte de na~tere, cat ~idupa. Acest telui sau a piciorului in uter) des-
mod de a fi ii apartine bebelu~ului, ~i nu observatorului. copera mediul. Acest lucru, repe-
Continuitatea fiintari inseamna sanatate. Daca se adopta ana- tat, devine un model de relape.
logia cu 0 bula, se poate spune ca, daca presiunea exterioa-
ra este adaptata celei interioare, atunci bula are 0 continuita- Intr-un caz mai putin fericit, modelul de relatie se bazeaza
te a existentei, iar daca ar fi un bebelu~ uman, acest lucru s-ar
pe 0 mi~care din partea mediului, dupa cum se vede in dia-
numi "fiintare". Daca, pe de alta parte, presiunea exterioara grama 3. Aceasta mi~care merita denumirea de "ingerinta".
bulei este mai mare sau mai mica decat presiunea interioa- Individul reactioneaza la ingerin-
ra, atunci bula este angajata intr-o reactie la ingerinta. Se mo- ta, care este imprevizibila, de vre-
difica ca reactie la schimbarea din mediu, nu in urma unei me ce nu are nimic de-a face cu
experiente impulsive personale. In termenii organismului procesul de viata al individului.
uman, acest lucru inseamna ca exista 0 intrerupere a fiinta- 3.
Acest lucru, repetat, de asemenea
rii, iar locul fiintari este luat de reactia la ingerinta. Atunci devine un model de relatie, iar re-
cand ingerinta se termina, reactia la ea nu mai este actuala ~i zultatul este foarte diferit de eel
exista 0 reintoarcere la fiintare. Aceasta mi se pare 0 descrie- din cazul primului model. In timp
re care nu numai ca poate sa ne duca inapoi la viata intrau- ce, in primul caz, totalul experientelor este perceput ca parte
terina fara a solicita vreun efort de imaginape, dar poate ~i din viata ~ireal, in eel de-al doilea caz, reactia la ingerinta in-
sa fie aplicata in mod util ca 0 simplificare extrema a feno- departeaza de sentimentul unei trairi reale, care este redoban-
menelor foarte complexe apartinand vieW de la orice varsta dit doar prin reintoarcerea la izolarea in lini~te (diagrama 4).
ulterioara.
D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 159

?tientizeaza, dar fara de care nu s-ar putea dezvolta. Uneori


acest considerent poate fi aplicat practic chiar ?i mtr-un trata-
4. ment psihanalitic obi?nuit. Ca exemplu, a? mentiona cazul
unui pacient care, intr-un anumit moment in analiza sa, a
spus, m timp ce statea mtins pe canapea cu fata m sus:

"Adineauri eram ghemuit undeva aici, m fata mea, ?i


Prin intermediul acestei reprezentari diagramatice simple, ma tot rasuceam mjurul meu."
se poate arata ca influentele mediului pot mcepe de la 0 var-
sta foarte timpurie sa determine daca 0 persoana va mcerca sa Imediat am plasat un mediu m jurul bebelu?ului ghe-
experiementeze sau se va retrage din lume cand va avea ne- muit, spunandu-i pacientului: "Atunci rand imi spui asta,
voie de 0 reasigurare ca viata merita traita. Este posibil ca ri- fad aluzie ?i la ceva de care nu aveai cum sa ?tii, adica la
giditatea ?i inadaptabilitatea unei marne (datorate anxietatii existenta a ceea ce eu a? numi un mediu." (Ma refeream,
sau starii depresive) sa se manifeste m acest mod pentru be- binemteles, atat la conditiile fizice din uter, cat ?i la mediul
belu? mainte de momentul na?terii. psihologic.) Pacientul a spus: "Inte1eg ce vrei sa spui, cum
Discutand din punctul de vedere al acestui postulat al fi- ar fi uleiulm care se mvart rotHe." (Analogie cu 0 cutie de
intarii, continuitatii fiintarii ?i mtreruperii acestei continuitati viteze sau cu un sistem de roti dintate.)
prin reactii la ingerinte, cu remtoarcere la fiintare, putem face
mca 0 afirmatie: ca, mcepand cu ceva timp mainte de na?tere, Ca rezultat al faptului ca am ?tiut ce sa fac cu acest mo-
bebelu?ul uman se obi?nuie?te cu mtreruperile continuitatii ?i ment de retragere, aceasta experienta s-a transformat m-
incepe sa devina capabil sa Ie tolereze, cu conditia sa nu fie tr-un moment regresiv foarte important m cadrul analizei
prea severe sau prea prelungite. In termeni fizici, acest lucru ?i a dus la mari schimbari, inclusiv m ceea ce prive?te ca-
inseamna ca bebelu?ul nu numai ca a avut experiente de pacitatea pacientului de a trata realitatea extema mtr-o ma-
modificare a presiunii sau a temperaturii sau a altor fenome- nieranoua.
ne simple din mediu, ci le-a ?i apreciat ?i a mceput sa organi-
zeze 0 modalitate de a se descurca cu ele. Din punctul de ve- In toate tipurile de mgrijire a copilului ?i gestionare infan-
dere al observatorului, mediul este la fel de important ?i atunci tila, ca ?i m mgrijirea bolnavilor fizic ?i psihic, aceasta simpla
cand exista 0 simpla continuitate a fiintarii, ?i atunci cand pro- diagrama a unui me diu care contine individul este importan-
voaca 0 ingerinta, iar continuitatea este mtrerupta de 0 reac- ta pentru persoana care reprezinta mediul.
tie; pentru bebelu? totu?i, nu exista nici un motiv pentru con- Principiul esential este ca, prin adaptarea activa la necesi-
?tientizarea mediului mdeajuns de bun. Mediulmdeajuns de tatile simple (pulsiunile mca nu ?i-au preluat pozitia centra-
bun este absolut esential, trebuie sa ne reamintim, pentru dez- la), individul poate FI ?i nu are nevoie sa ?tie de mediu. De
voltarea naturala a fiintei umane care se treze?te la viata. asemenea, e?ecurile adaptarii declan?eaza mtreruperea conti-
Incercarile de a studia psihologia stadiilor foarte timpurii nuitatii fiintarii, reactia la ingerinta mediului ?i 0 stare de lu-
ale dezvoltarii umane au fost viciate ?i de obicei facute inuti- cruti care nu poate fi productiva. Narcisismul primar, sau sta-
le din cauza e?ecului psihologului de a mentiona mediulm- rea anterioara acceptarii realitatii unui mediu, este singura sta-
deajuns de bun, pe care bebelu?ul in mod inerent nu-l con- re din care mediul poate fi creal.
160 D.W. Winnicott

ACrillNEA Exista un considerent subsidiar important


CapitolulS
GRAVITATIEI care afecteaza atat gestionarea bebelu~ilor,
cat ~i pe cea a bolnavilor gray psihotici
care au regresat fie din cauza bolii, fie m cursul tratamentului
datorat bolii. Ma refer la prima experienta a actiunii gravita- o stare primara de fiin!are:
tiei. stadiile pre-primitive
Trebuie sa postulam un stadiu, care apartine vietii intrau-
terine, ill care gravitatia nu a aparut mca; iubirea, sau mgriji-
rea, poate fi exprimata ~i apreciata doar ill termeni fizici, prin
adaptarea mediului care este aplicata din toate directiile. Una
dintre schimbarile declan~ate de na~terea copilului este aceea
ca bebelu~ul nou-nascut trebuie sa se adapteze la ceva foarte
nou, adica la experienta de a fi 'impins de jos ill sus, m loc de
aceea de a fi (con)tinut din toate partile. Bebelu~ul trece de la
a fi iubit din toate directiile la a fi iubit doar de jos m sus. Fap- 1" a mceput exista neintegrare, nu exista nici 0 legatura
tul ca mamele recunosc acest lucru este ilustrat m felul m care ~ mtre trup ~i psihic ~i nici un spatiu pentru 0 realita-
"~,,,~te ne-MINE. Teoretic, aceasta este starea originara, ne-
'i~i(con)tin bebelu~ii ~im felul m care 'iimfa~a uneori strans m structurata ~ineplanificata. In practica, acest lucru nu este ade-
scutece; illcearca sa Ie ofere timp acestora pentru a se obi~nui
varat, deorece bebelu~ul este mgrijit, adica iubit, ceea ce ill-
cu noul fenomen. Stangacia ill gestionarea acestei treceri de la
seamna iubit fizic. Adaptarea la necesitati este aproape com-
era pregravitationala la cea gravitationala fumizeaza un fun- pleta.
dament visului de a cadea la infinit sau de a fi ridicat la mal-
Pe masura ce privim spre cele mai timpurii radacini ale
timi infinite. Din simptomatologia oamenilor adulti este evi- dezvoltarii emotionale, descoperim din ce ill ce mai multa de-
dent ca, din punctul de vedere la bebelu~ului, trecerea de la 0
pendenta. In cel mai timpuriu stadiu, dependenta de mediu
era la cealalta poate reprezenta trecerea de la a fi iubit la a fi
este atat de completa, mcat nu merita sa ne gandim la noua fi-
neglijat. inta umana individuala ca la 0 unitate. In acest stadiu, unita-
tea este aranjamentul mediu-individ (sau oricum am numi acest
lucru), unitate din care noul individ reprezinta doar 0 parte.
In acest stadiu foarte timpuriu, nu este logic sa discutam de-
spre un individ, ~i asta nu doar din cauza gradului de depen-
denta, ~inu doar din cauza ca noul individ nu are mca puterea
sa distinga un mediu, ci ~i din cauza ca mca nu exista un sine
individual care Sa discrimineze intre MINE ~i ne-MINE.
Atunci cand privim, vedem 0 mama ~i vedem un copil care
se dezvolta m uterul ei, sau care este tiImt ill bratele ei, sau
care se aHa m oricare alt fel m grija ei. Dar dad privim prin
ochii bebelu~ului, nu am atins mea un stadiu m care sa existe
162 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana

un loc din care sa privim. Cu toate acestea, germenii dezvol- un intervalilltre aceste doua stari de lipsa de viata. Prima din-
tarii viitoare se afla acolo, iar continuitatea experientei fiinta- tre aces tea, din care apare viata, nuanteaza ideile oamenilor
rii este esentiala pentru sanatatea viitoare a bebelu~ului care despre a doua moarte.
va fi un individ. Freud vorbea despre starea anorganica din care emerge fie-
Care este starea indi"idului uman atunci cand fiintarea emer- care individ ~i la care se reintoarce fiecare individ ~i, plecand
ge din nefiintare? Care este fundamentul naturii umane in ter- de la aceasta idee, ~i-a formulat opinia despre Pulsiunile de
menii dezvoltarii individuale? Care este starea fundamentala la Viata ~i de Moarte. Faptul ca Freud a prezentat aceasta reali-
care fiecare individ, oricat ar fi de batran ~ioricate experiente ar tate evidenta ~i a lasat sa se illteleaga ca ill ea se ascunde un
avea, poate sa se reintoarca pentru a 0 lua de la inceput? adevar demonstreaza geniullui. Nici utilizarea imediata de
o descriere a acestei stari trebuie sa imp lice un paradox. catre Freud a acestei realitati, nici dezvoltarea unei teorii de-
La inceput exista 0 singuratate intrinseca. In acela~i timp, spre Pulsiunile de Viata ~i de Moarte pornind de la ea nu ma
aceasta singuratate nu poate exista dedit in conditii de maxi- conving, ~i ar fi mai fructuos daca cei care doresc sa dezvolte
ma dependenta. Aici, la inceput, continuitatea fiintarii noului munca lui Freud in acest domeniu ar ignora totul cu exceptia
individ se petrece in lipsa oricarei con~tientizari a mediului ideii originare.
sau a iubirii din mediu, acesta fiind numele pe care il dam (ill A~ vrea sa alatur doua formulari separate, punand ill lumi-
acest stadiu) adaptarii active de 0 asemenea maniera ~iilltr-un na un paradox; un observator poate percepe ca fiecare fiinta
asemenea grad illeat continuitatea fiintarii sa nu fie tulburata umana individuala rezulta ca materie organica din materie
de reactia la ingerinte. anorganica, iar la timpul potrivit se reintoarce la starea anor-
Cu exceptia inceputului, aceasta singuratate fundamenta- ganica. (Nici macar acest lucru nu este cu totul adevarat, de
la ~i inerenta nu mai este niciodata reprodusa exact. Cu toate vreme ce individul se dezvolta dintr-un ovul cu 0 preistorie al-
acestea, de-a lungul vietii unui individ, continua sa existe 0 catuita din toate ovulele ancestrale fertilizate de la aparitia ori-
singuratate fundamental inalterabila ~i inerenta, insotita de ginara a materiei organice din cea anorganica, in urma cu mi-
absenta con~tientizarii conditiilor intrinseci acestei stari de sin- lioane de ani); ill acela~i timp, din punctul de vedere al indivi-
guratate. dului ~i al experientei individuale (care constituie psihologia),
Dorinta de a ajunge la aceasta singuratate interfereaza cu aparitia nu s-a facut dintr-o stare anorganica, ci din singurata-
diverse anxietati ~i este ascunsa ill capacitatea unei persoane te; aceasta stare care se na~te inainte de dependenta poate fi re-
sanatoase de a-~i ingriji singura partea sinelui destinata auto- cunoscuta, dependenta fiind de necontestat; aceasta stare este
illgrijirii. mult anterioara pulsiunilor, ~iinca ~imai illdepartata de capa-
Starea anterioara celei de singuratate este una de lipsa de citatea de vinovatie. Atunci ce poate fi mai natural deeat ca
viata, iar dorinta de a muri este adesea 0 dorinta deghizata de aceasta stare,.a carei experienta s-a facut, sa fie revendicata in
a nu fi inca viu. Experienta "primei de~teptariU ii confera in- explicarea mortii incognoscibile care urmeaza vietii?
dividului uman ideea ca exista 0 stare pa~nica de lipsa de via- Bebelu~ul (sau fatuI) nu are deloc capacitatea de a fi illgri-
ta care poate fi atinsa in mod pa~nic printr-o regresie extrema. jorat cu privire la moarte. Totu~i trebuie sa existe ill fiecare be-
Multe dintre lucrurile care sunt in mod obi~nuit spuse sau belu~ capacitatea de a fi ingrijarat cu privire la singuratatea
simtite despre moarte au legatura cu aceasta prima stare de pre-dependentei, de vreme ce aceasta a fast traita, iar aceasta
dinaintea jiintarii, in care singuratatea este 0 realitate ~i cu mult idee nu este tulburata de nesiguranta cu privire la momentul
illainte ca dependenta sa fie illtalnita. Viata unui individ este ill care bebelu~ul uman incepe sa existe.
D.W. Winnicott

Recunoa~terea acestei experiente umane inerente a singura-


tatii pre-dependente este de 0 importanta extraordinara. Dez- Capitolu16
voltarea ulterioara a lui Freud a teoriei despre Pulsiunile de Via-
ta ~i de Moarte introduce conceptul de moarte perceputa, dis-
tinctia perceputa dintre starile organica ~i anorganica, ~i chiar Haos
ideea distructivitatii, ~im acela~i timp Freud omite sa se refere
la dependenta originara, mai mare tocmai pentru ca nu este mca
simtita, ~i la intelegerea ~i perceperea treptata a dependentei.
Pana la urma, teoria lui devine 0 falsa teorie a mortii ca sfar~it
al vietii ~i, de asemenea, 0 teorie a agresivitatii care este ~i ea
falsa deoarece evita doua surse extrem de importante ale agre-
siunii: cea care este inerenta impulsului de iubire primitiv (in
stadiul pre-mdurare, in afar a reactiei la frustrare) ~i cea care
apartine mtreruperii continuitatii fiintarii prin ingerinte care im- '~'Tu trebuie sa postulam 0 stare originara de haos. Ha-
pun reactii. Dezvoltarea teoriei psihanalitice in vederea cuprin- ~~
~~~~~osul este un concept care poarta m el ideea de ordi-
derii acestor (~ipoate ~i altor) fenomene timpurii probabil a fa- ,~, ~ ne; ~inici mtunericul nu exista la mceput, de vreme
cut ca teoria freudiana despre Pulsiunile de Viata ~i de Moarte ce mtunericul implica lumina. La mceput, mainte ca fiecare in-
sa fie redundanta, ~i mi se pare ca propria indoiala a lui Freud divid sa creeze lumea din nou, exista pur ~i simplu 0 stare de
cu privire la validitatea acestei teorii a devenit mai importanta fiintare ~i zorii unei con~tientizari a continuitatii fiintarii ~i a
dedit teoria msa~i. Totu~i binemteles ca este posibil ca eu sa fi continuitatii existentei in timp.
inteles gre~it ce voia Freud sa spuna cu adevarat. Haosul apare prima oara in istoria dezvoltarii emotionale
Daca poate fi gasita secventialitatea: singuratate, depen- a individului ca urmare a intreruperilor reactive ale fiintarii,
denta crescuta, impuls pulsionalintr-un stadiu anterior indu- mai ales atunci cand aceste intreruperi dureaza prea multo Ini-
rarii, apoi ingrijorare ~i vinovatie, nu pare necesar sa introdu- tial, haosul este ruperea firului fiintarii, iar recuperarea se pro-
cern 0 "Pulsiune a Mortii". Daca, pe de alta parte, nu exista duce prin reexperimentarea continuitatii; dad tulburarea de-
nici un element agresiv in impulsul de iubire primitiv, ci doar pa~e~te un grad de toleranta stabilit prin experientele ante-
furie m urma frustrarii, ~i deci dad trecerea de la neindurare rioare de fiintare continua, atunci, dupa ni~te legi economice
la ingrijorare nu are importanta, atunci este necesar sa cautam primare 0 cantitate de haos va intra in constitutia individului.
o teorie alternativa a agresiunii, iar atunci Pulsiunea Mortii Haosul capata mteles exact atunci cand incepe sa se dis-
trebuie reexaminata. cearna un fel de ordine. Reprezinta 0 alternativa la ordine ~i,
Moartea, pentru un bebelu~ aflat la mceput, mseamna ceva in momentul in care haosul insu~i poate fi perceput de indi-
foarte bine definit, ~i anume pierderea fiintarii datorita reac- vid, a de venit deja un fel de ordine, 0 stare care poate deveni
tiei prelungite la ingerintele din mediu (e~ecul adaptarii inde- organizata ca aparare impotriva anxietatilor asociate cu or-
ajuns de bune). Nu este nevoie sa trecem dincolo de asta ~i sa dinea.
fortam 0 teorie a cuno~tintei infantile timpurii a lipsei de via- Haosul capata noi intelesuri in relatie cu ordinea care se
ta, care este absurda, de vreme ce ar presupune 0 dezvoltare nume~te "integrare". Neintegrarea - starea primara - nu
importanta care, prin ipoteza, mea nu a avut loco este haotiea. Dezintegrarea este haotica, reprezentand 0 alter-
166 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana

nativa la ordine, ~i se poate spune ca este un tip rudimentar intele umane, dar una care poate sa nu devina semnificativa,
de organizare defensiva, defensiva impotriva anxietatilor pe daca gestionarea efectuata de mama face posibila amortizarea
care integrarea Ie aduce cu ea. Cu toate acestea, dezintegrarea iluziilor. In absenta unei adaptari active care sa fie indeajuns
nu este 0 stare care sa poata continua de la sine, ~i in masura de buna, clivajul devine semnificativ, cu urmatoarele rezulta-
in care trebuie mentinuta, dezvoltarea emotionala trebuie sus- te:
pendata. Fiecare forma de haos contribuie la haosul care apar- A. Radacina sinelui adevarat, cu spontaneitatea, relationa-
tine stadiilor urmatoare, iar revenirea din haos intr-un stadiu ta in mod omnipotent cu lumea subiectiva, incomuni-
timpuriu furnizeaza 0 contributie pozitiva la revenirea ulte- cabila ~i
rioara din haos.
B. Sinele fals relationat pe baza compliantei (fara sponta-
Fara indoiala ca exist a un grad de haos in mediu, care nu neitate) cu ceea ce noi numim realitatea exterioara.
poate duce dedit la 0 stare defensiva haotica in individ, cu un
rezultat greu de diferentiat clinic de defectul mintal care tine Treptat, pe masura ce dezvoltarea avanseaza, individul
de 0 deficienta a tesutului cerebral. Defectul rezulta in acest poate cuprinde clivajul care exista in personalitate, ~i atunci
caz dintr-o stagnare permanenta a dezvoltarii la 0 data foarte lipsa unitatii este numita "disociere".
timpurie. Atingerea statutului de unitate ~i a pozitiei depresive face
Haosullumii interioare este un fenomen care apare mult posibila dramatizarea haosului, a clivajului ~i a disocierii din
mai tarziu. In limbajul fenomenelor mai tarzii, haosullumii lumea interioara personala, rezultatele complexe ale experien-
interioare este 0 stare organizata care deriva din sadismul oral telor pulsionale personale fiind incorporate in aceste drama-
~i apartine vietii pulsionale a fiintei umane care a atins statu- tizari.
tul de unitate ~i are un inauntru ~iun in afara. Anxietatea ipo- Dupa ce individul a atins statutul de unitate, dezintegra-
hondriaca tine de acest haos dinauntru, iar depresia (una din- rea este 0 desfacere organizata a integrarii, determinata ~i
tre formele ei) implica un control magic asupra tuturor feno- mentinuta datorita anxietatii intolerabile din experimentarea
menelor interne, pana la reconstructia ordinii intrinseci. unitatii· Clivajul pana la dezintegrare are loc de-a lungullini-
Haosul din lumea extern a care este elaborat de pacientul ilor de sciziune din aranjamentullumii interioare sau allini-
depresiv reprezinta incercarea individului de a arata cum este ilor de sciziune din lumea exterioara perceputa.
interiorullui. Ca aparare impotriva unei astfel de proceduri, Disocierea este un termen care descrie 0 stare a unei per-
individul poate deveni obsedat de necesitatea de ordine exte- sonalitati relativ bine dezvoltate, in care exista 0 lipsa destul
rioara, ca in nevroza obsesionala; dar comportamentul obse- de exagerata de comunicare intre diverse elemente. De exem-
sional permanent indica haosul interior, a~a incat ordinea ob- plu, poate exista 0 absenta a comunicarii intre starile de somn
sesionala nu poate vindeca, deoarece nu poate trata decat cu ~i de veghe prin reamintirea viselor. Exista 0 disociere norma-
reprezentarile externe sau negarile haosului intern. la (in timp) intre viata unui copil de trei ani ~i viata aceluia~i
Deci la inceput nu exista haos pentru ca nu exista ordine. copil cand cre~te cu cativa ani. Disocierea se poate manifesta
Aceasta stare poate fi numita "neintegrare". Haosul apare in ca 0 predispozitie la "evaziuni"l, la perioade de actiune ~i via-
relatie cu integrarea ~i reintoarcerea la haos se nume~te "dez- ta care nu se inscriu in caracterul general al copilului ~ipe care
integrare" . acesta nu ~i Ie reaminte~te dupa aceea.
Urmatoarele stari defensive nu sunt haotice, dar sunt de
1 In original "fugues". (N. t.)
natura clivajului. Clivajul este 0 stare esentiala pentru toate fi-
168 D.W. Winnicott

Individul devine acum capabil sa piarda contactul cu or-


ganizarile vaste asociate cu nivelurile primitive de existenta Capitolu17
~i sa se bucure de 0 con~tiinta imbogatita ~i, de asemenea, tul-
burata de incon~tient. Anumite elemente din cadrul sinelui ra-
man inacceptabile pentru acesta ~i 0 forma speciala de incon-
~tient (eel refulat) se constituie acum ca trasatura.
, intelectuala
Functia
Refularea este numele dat pierderii din con~tiinta unei per-
soane mai mult sau mai putin sanatoase a unor grupuri de
sentimente, amintiri ~i idei, cauza fiind durerea intolerabila
care apartine con~tiintei iubirii ~i urii coincidente ~i a fricii de
razbunare. Inhibitia pulsionala este strans legat de aceasta. In
privinta refularii aduce alinare psihanaliza clasica, permitan-
du-i pacientului sa devina con~tient de conflict ~i sa tolereze
anxietatea care apartine exprimarii pulsionale libere. .~,. a mceput exista corpul, apoi un psihic care, la indivi-
Daea dezvoltarea se desfa~oara bine, individul devine ca- ~ zii sanato~i, devine treptat ancorat m corp; mai de-
pabil sa m~ele, sa minta, sa faea compromisuri, sa accepte con-
J~,
... "Jvreme sau mai tarziu apare un al treilea fenomen,
care se nume~te "intelect" sau "minte".
flictul ca realitate ~i sa abandoneze ideile extreme de perfec-
Cea mai buna abordare a unui studiu allocului mintii m
tiune ~i de opus al perfectiunii, care fac existenta intolerabila.
natura umana este pornind de la baza simp lei existente a con-
Capacitate a de a face compromisuri nu este 0 caracteristiea a
celor nebuni. tinuumului psyche-soma, m prezenta unui mediu care este m-
Fiinta umana matura nu este nici atilt de draguta, nici atat deajuns de bun.
de uracioasa ca cea imatura. Apa din pahar contine noroi, dar La mceput, mediul trebuie sa se adapteze 100% la necesi-
nu este noroi. tati, altfel starea de fiintare este mtrerupta de reactia la inge-
rinte. Totu~i, cur and, 0 adaptare totala devine inutila ~i 0 trep-
tata adaptare inadecvata la necesitati devine utila (fiind m ace-
la~i timp inevitabila). Intelectul a mceput sa explice ~i sa per-
mita ~i sa se a~tepte la 0 adaptare inadecvata (pana la un anu-
mit nivel) ~i, astfel, sa transforme un oarecare grad de adap-
tare inadecvata inapoi in adaptare totala. Experientele sunt ca-
talogate, clasificate ~i puse in legatura cu un factor temporal.
Cu mult inainte ca gandirea sa se constituie ca trasatura, gan-
direa necesitand probabil cuvinte, intelectul avea deja 0 func-
tie de indeplinit. Functia intelectuala variaza deci intr-un foar-
te mare grad de la bebelu~ la bebelu~, de vreme ce travaliul
care trebuie indeplinit de eatre minte 0epinde nu atat de fac-
torii inerenti ai fiintarii ~i ai cre~terii, cat de comportamentul
mediului sau al mamei care ingrije~te bebelu;;ul. 0 gestiona-
170 D.W. Winnicott

re haotica (mama nebuna) determina 0 confuzie intelectuala


~iun tip de defect mintal, dar 0 u~oara cre~tere a efortului da- Capitolu18
torata unei adaptari inadecvate initiale poate determina 0 su-
pradimensionare intelectuala ~i0 dezvoltare a mintii care poa-
te fi folosita mai Hhziu intr-un mod valoros, de~i aceasta sta- Retragere ~i regresie
re aduce cu ea un anume grad de instabilitate, de vreme ce, ca
fenomen, este mai degraba reactiva decat inerenta.
Intr-un caz extrem, 0 supradezvoltare intelectuala care re-
u~e~te sa contrabalanseze adaptarea inadecvata la necesitati
devine ea insa~i atat de importanta in economia copilului, in-
cat mintea devine bona care actioneaza ca mama-surogat ~iin-
grije~te copilulin sinele acestuia. Intr-un astfel de caz, mintea .,'~
are 0 falsa functie ~i 0 viata proprie ~i ajunge sa domine con-
.~,. n stadiile finale ale unei psihoterapii in care a existat 0
tinuumul psyche-soma, in loc sa reprezinte 0 functie speciala a
~ regresie localizata in situatia analitica, ~i dezvoltata ~i
acestuia. Rezultatul ii poate multumi pe profesorii ~i parintii ,~" mentinuta in cadrul profesional al tratamentului, devi-
care apreciaza inteligenta. Cu toate acestea, psihiatrii cunosc ne evident ca exista 0 relatie stransa intre aceasta regresie ~i
~i pericolele, ~i sentimentul de irealitate al tuturor lucrurilor, retragerea obi~nuita. Retragerea este un fenomen frecvent ~i,
pentru un individ care s-a dezvoltat intr-un asHel de mod.
daca conditiile nu sunt favorabile, atunci retragerea este orga-
Aceasta abordare a studiului folosirii mintii trebuie efectuata
nizata intr-un mod ostil ~i se poate aplica expresia "a fi moro-
impreuna cu studiul capacitatii intelectuale care depinde de canos".
calitatea creierului, calitate ce este in mare parte 0 chestiune
Este util sa judecam retragerea ca 0 stare in care persoana
de ereditate. Testele de inteligenta de rutina care au fost pro-
in cauza (copil sau adult) (con)tine 0 parte regresata a sinelui
iectate cu atentie ~i ingeniozitate in ultimii ani intentioneaza
~i 0 ingrije~te, sacrificand relatiile externe.
sa examineze aceasta din urma calitate a intelectului. Totu~i
aceste teste nu ofera nici un fundament pentru evaluarea per- Daca, in momentul unei retrageri din cadrul unei psihote-
sonalWitii sau a cre~terii emotionale personale. rapii, unde exista posibilitatea observarii ~i gestionarii pline
de tact, terapeutul intervine rapid ~i (con)tine copilul, atunci
pacientul ii transfera terapeutului ingrijirea ~i devine treptat
acel copil.
Retragerea este 0 procedura protectoare ~i este utila, dar
reintoarcerea din retragere nu aduce nici 0 alinare ~i chiar exis-
hi complicatii inerente acestui proces. Totu~i regresia are 0 ca-
litate tamaduitoare, de vreme ce prin ea pot fi corectate expe-
riente timpurii ~i exista 0 odihna reaHi in experienta ~i recu-
noa~terea dependentei. Reintoarcerea din regresie depinde de
o reca~tigare a independentei, iar daca acest lucru este bine
gestionat de catre terapeut, rezultatul este ca pacientul se va
170 D.W. Winnicott

re haotica (mama nebuna) determina 0 confuzie intelectuala


~i un tip de defect mintal, dar 0 u~oara cre~tere a efortului da- Capitolul8
torata unei adaptari inadecvate initiale poate determina 0 su-
pradimensionare intelectuala ~i 0 dezvoltare a mintii care poa-
te fi folositi'l mai tarziu intr-un mod valoros, de~i aceasta sta- Retragere ~i regresie
re aduce cu ea un anume grad de instabilitate, de vreme ce, ca
fenomen, este mai degraba reactiva decat inerenta.
Intr-un caz extrem, 0 supradezvoltare intelectuala care re-
u~e~te sa contrabalanseze adaptarea inadecvata la necesitati
devine ea insa~i atat de importanta in economia copilului, in-
cat mintea devine bona care actioneaza ca mama-surogat ~iin-
grije~te copilul in sinele acestuia. Intr-un astfel de caz, mintea .,,~
are 0 falsa functie ~i 0 viata proprie ~i ajunge sa domine con-
.~,. n stadiile finale ale unei psihoterapii in care a existat 0
tinuumul psyche-soma, in loc sa reprezinte 0 functie speciala a
~ regresie localizata in situatia analitica, ~i dezvoltata ~i
acestuia. Rezultatulii poate multumi pe profesorii ~i parintii ,~, mentinuta in cadrul profesional al tratamentului, devi-
care apreciaza inteligenta. Cu toate acestea, psihiatrii cunosc
ne evident ca exista 0 relatie stransa intre aceasta regresie ~i
~i pericolele, ~i sentimentul de irealitate al tuturor lucrurilor,
retragerea obi~nuita. Retragerea este un fenomen frecvent ~i,
pentru un individ care s-a dezvoltat intr-un asHel de mod.
daca conditiile nu sunt favorabile, atunci retragerea este orga-
Aceasta abordare a studiului folosirii mintii trebuie efectuata
nizata intr-un mod ostil ~i se poate aplica expresia "a fi moro-
impreuna cu studiul capacitatii intelectuale care depinde de canos".
calitatea creierului, calitate ce este in mare parte 0 chestiune
Este util sa judecam retragerea ca 0 stare in care persoana
de ereditate. Testele de inteligenta de rutina care au fost pro-
in cauza (copil sau adult) (con)}ine 0 parte regresata a sinelui
iectate cu atentie ~i ingeniozitate in ultimii ani intentioneaza
~i 0 ingrije~te, sacrificand relatiile externe.
sa examineze aceasta din urma cali tate a intelectului. Totu~i
aceste teste nu ofera nici un fundament pentru evaluarea per- Daca, in momentul unei retrageri din cadrul unei psihote-
sonalitatii sau a cre~terii emotionale personale. rapii, unde exista posibilitatea observarii ~i gestionarii pline
de tact, terapeutul intervine rapid ~i (con)tine copilul, atunci
pacientulii transfera terapeutului ingrijirea ~i devine treptat
acel copil.
Retragerea este 0 procedura protectoare ~i este utila, dar
remtoarcerea din retragere nu aduce nici 0 alinare ~i chiar exis-
ta complicatii inerente acestui proces. Totu~i regresia are 0 ca-
litate tamaduitoare, de vreme ce prin ea pot fi corectate expe-
riente timpurii ~i exista 0 odihna reala in experienta ~i recu-
noa~terea dependentei. Reintoarcerea din regresie depinde de
o reca~tigare a independentei, iar daca acest lucru este bine
gestionat de catre terapeut, rezultatul este ca pacientul se va
172 D.W. Winnicott

aHa intr-o stare mai buna decat inainte de episod. Toate aces-
tea depind, bineinteles, atat de existenta unei capacitati de a Capitolul9
avea incredere, cat ~i de capacitatea terapeutului de a justifi-
ca aceasta incredere, ~i poate exista 0 lunga faza preliminara
a tratamentului consacrata construirii increderii. Experienla na,teri i
In regresia dintr-o psihoterapie, pacientul (de orice varsta)
trebuie sa poata ajunge in cele din urma la 0 absenta a con-
~tientizarii ingrijirii furnizate de mediu ~i dependentei, ceea
ce va insemna ca terapeutul furnizeaza 0 adaptare la necesi-
tati indeajuns de buna. Aceasta este starea de narcisism pri-
mar, care trebuie atinsa in anumite momente ale tratamentu-
lui. In caliitoria de reintoarcere, pacientul are nevoie ca tera-
peutul sa joace doua roluri - cel mai rau imaginabil, in toate
privintele, ~i cel mai bun - sau 0 figura materna idealizata :[~~ e poate despre
'exacte afirmaefectul
cu certitudine
procesuluica na~terii
nu existaasupra
cuno~tinte
bebe-
angajata intr-o ingrjire perfecta a copilului. Recunoa~terea ~""~ lu~ului care se na~te. Este dificil chiar ~i de dovedit ca
treptata a identitatii atat a terapeutului idealizat, cat ~i a celui exista vreun efect. Multi ar argumenta ca nu poate exista vreun
foarte rau merge mana in mana cu acceptarea gradata din par- efect, de vreme ce bebelu~ul inca nu exista ca fiinta umana, pen-
tea pacientului a binelui ~i raului din cadrul sinelui, a dispe- tru a fi afectat. Punctul de vedere pe care 11propun aici este di,
rarii ~i a sperantei, a irealului ~i a realului ~ichiar a tuturor ex- la termen, exista deja 0 fiinta umana in uter, una care poate avea
tremelor contrastante. La sfar~it, daca totul merge bine, va
experiente ~i acumula amintiri corporale ~i chiar organiza ma-
exista 0 persoana care va fi umana ~i imperfecta, aHata intr-o suri defensive pentru a face fata traumelor (ca de exemplu in-
relatie cu un terapeut care este imperfect in sensul de a nu fi
treruperea continuitatii fiintarii datorita reactiei la ingerintele
dispus sa actioneze perfect dincolo de un anumit grad ~i de 0 mediului, in masura in care mediul e~ueaza in adaptare).
anumita perioada de timp.
Conform acestui punct de vedere, fetii la termen trec prin
Acelea~i lucruri se intalnesc ~i in ingrijirea obi~nuita a co-
procesul na~terii fiecare cu 0 capacitate sau lipsa de capacitate
pilului, 'dar sunt mai greu de studiat prin observarea directa individuala de a face fata marii treceri de la a fi nenascut la a fi
a mamei ~i bebelu~ului, decat prin studiul relatiei terapeuti- nascut. In acest context, trebuie reamintit ca exista 0 variabili-
ceo
tate extrema a gradului in care evenimentul na~terii este trau-
matic pentru bebelu~, presupunandu-se ca bebelu~ul exista ca
fiinta care poate fi luata in considerare.
Cred ca trebuie sa postuliim existenta unei na~teri normale,
adica existenta unei treceri de la starea de a fi nenascut la cea
de a fi nascut care sa nu fie traumatica.
Intrebarea este: ce insearnna acest lucru
h in termenii psiholo-
giei bebelu~ului? Na~terea normala implica trei mari trasaturi:
in primul rand, faptul ca bebelu~ul traie~te 0 intrerupere fla-
174 O.w. Winnicott Opere 3. Natura umana 175

granta a continuitatii fiintarii (datorita ingerintelor schimbarii la na~tere sa sufere deja din cauza intarzierii respiratiei.1n mod
presiunii etc.), dar a devenit deja capabil intr-o oarecare masu- similar, un bebelu~ prematur poate rata ceva din valoarea expe-
ra sa umple golurile din continuitatea fiintarii, asociate cu reac- rientei na~terii.
pa la ingerinte; in al doilea rand, faptul ca bebelu~;ul a adunat Bebelu~ii nascuti prin operatii cezariene reprezinta un caz
amintiri ale senzapilor ~i impulsurilor care reprezinta fenome- special, iar studiul modelului anxietatii la persoanele nascute
ne ale sinelui, de vreme ce apartin perioadelor in care fiintarea, prin operatii cezariene poate arunea u~or 0 lumina interesanta
mai degraba dedit reactia, era la ordinea zilei. A treia trasatura asupra problematicii sensului na~terii pentru bebelu~, dupa
este reprezentata de faptul ca mecanismul procesului na~terii cum a sugerat chiar Freud.1
nu este prea anormal, adica na~terea nu este nici precipitata, Presupun ca intr-o na~tere normala nu exista nici grab a, nici
nici intElrziata. Pornind de la aceste presupuneri, putem conce- intarziere ~ica bebelu~ul nascut printr-o operape cezariana, de~i
pe 0 na~tere 1Jl care, din punctul de vedere al bebelu~ului, tre- in anumite privinte avantajat fata de ceilalti bebelu~i, pierde
cerea de la starea nenascuta la cea nascuta este declan~ata de ca- ceva prin faptul de a fi privat de experienta obi~nuita a na~te-
tre bebelup, care este pregatit din punet de vedere biologic pen- rii. eel mai important factor variabil este intarzierea, care apa-
tru schimbare ~i care ar fi afeetat negativ de intarzierea aceste- re atat de frecvent in procesul na~terii, datorita faptului ca ma-
ia. Prin asta vreau sa spun ca bebelu~ul are 0 serie de impulsuri mele au inceput sa aiba copii destul de tarziu in societatea noas-
~ica progresia inspre a fi nascut vine din capacitate a bebelu~u- tra; acest lucru, cuplat cu inhibitiile ce apartin civilizapei ~i eu
lui de a se simti responsabil. Noi ~tim, bineinteles, ca na~terea realitatea marimii capului bebelu~ului uman, determina 0 sta-
a fost declan~ata de contractiile uterine. Oar din punctul de ve- re de lucruri in care este improbabil, de fapt, sa aiba loc prea
dere al bebelupului, impulsullui a fost cel care a produs schim- multe na~teri normale. Probabil ca u~oare grade de intarziere
barea ~i progresia fizica, de obicei cu capul inainte, catre 0 po- ce depa~ese capacitatea bebelu~ului de a tolera intarzierea sunt
zitie noua ~i necunoscuta. Sigur di se inscrie intre limitele nor- foarte freevente ~i, din punet de vedere clinic, descoperim aici
malului existenta unui grad considerabil de reactie la diverse- un fundament pentru interesul inteleetual cu privire la timp ~i
Ie senzapi ~i ingerinte noi, care 0 sa determine in mod inevita- la diviziunea timpului ~i la dezvoltarea unui simt al sineroni-
bil intreruperi repetate ale continuitatii fiintarii, solicitand pana zarii. Multe fiinte umane posed a amintiri corporale ale proce-
la limita extrema capacitatea bebelu~ului de a tolera aceste in- sului na~terii ca exemplu izbitor de intarziere dincolo de orice
treruperi. Trebuie sa pomim de la presupunerea ca poate exis- intelegere, de vreme ce, pentru un bebelu~ care reacponeaza la
ta 0 na~tere care, din punctul de vedere la bebelu~ului, nu de- ingerintele unei na~teri intarziate, nu exista nici un precedent
vine 0 ingerinta intr-un grad excesiv, ci este ceva produs de im- ~i nici 0 unitate de masura cu care sa masoare intarzierea sau
pulsurile catre mi~care ~i schimbare care izvoresc chiar din sta- sa prevada rezultatul. Nu exista nici 0 modalitate prin care sa-i
rea de a fi viu a bebelu~ului. Schimbarea starii bebelu~ului de comunicam bebelu~ului, in timpul unei na~teri intarziate, ca
la a nu respira la a respira este de obicei folosita pentru a exem- aproximativ intr-o jumatate de ora se va termina totul, ~i din
plifica natura intrinsec traumatica a faptului de a fi nascut sau aceasta cauza bebelu~ul este prins intr-o intarziere indefinita
de a fi fost nascut.
sau "infinita". Acest tip de experienta dureroasa confera un fun-
Totu~i sugerez ca experienta anterioara a bebelu~ului de re- dament putemic pentru chestiuni de tipul formei in muzica
cuperare in urma reaetiei la ingerinte, plus pregatirea lui biolo-
gica pentru trecerea la respiratia propriu-zisa pot aeoperi pana 1 Comunicare personala [a lui Freud] catre John Rickman.
~iinitierea respiratiei ~ica, de fapt, un bebelu~ postrnatur poate [Vezi;;i Freud (1905).]

j
176 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 177

unde, m lipsa oricarei rigiditati a unui cadru, ideea finalului este lor respirator ~icel al mamei ~i,poate, cu relatiile bazate la mee-
mentinuta m mintea ascultiltorului chiar de la inceput. Muzica put pe respiratia cu frecventa dubla sau tripla.
fara forma este plictisitoare. Upsa de forma m general este in- Succesiunea poate fi aceasta: con~tientizarea intrauterina a
finit de plictisitoare pentru cei ce sunt m mod particular afec- bebelu~ului cu privire la respiratia mamei; con~tientizarea pro-
tap. de acest tip de anxietate, din cauza mtarzierilor, dincolo de priei respiratii. Fara mdoiala ca, daca mtr-un caz particular nu
orice mtelegere, ce s-au petrecut m pruncia lor. Muzica, avand exista nici un motiv special pentru con~tientizarea respiratiei,
o structura a formei clara, determina 0 reasigurare particulara, atunci pur ~i simplu fiziologia preia controlul, iar copilul respi-
separat de celelate valori ale muzicii. ra ~i devine con?tient de respiratie fara a se putea spune eeva
Acesta este un exemplu relativ sofisticat ~i exista multi care mai interesant in acest sens; dar acest lucru nu reprezinta in
nu se pot simP. reasigurati impotriva infinitului folosind forme. mod obi?nuit neaparat normalul. Apartine in mod particular
Pentru ace~tia, este necesadl 0 descriere rudimentara a unui pro- dezvoltarii copilului deficient mintal. Oar, dat fiind ca exista tot
gram exact dupa ceas, pentru a preveni ca plictiseala sa-i covar- felul de fiinte umane, se poate mtampla sa existe multi bebelu~i
~easca. Infinitatea sau mtarzierea apartin mtr-un mod destul de pentru care respiratia sa nu reprezinte un lucru chiar a?a im-
natural procesului na~terii, m timp ce nu este atM de normal ~i portant, deoareee au alte interese mai strigente, ca de exemplu
este in mod special important pentru anumip. bebelu~i sa poa- imaginile eidetiee sau echivalentullor m domeniul auditiv sau
ta calcula probabilitatile cu mintea lor, astfelmcat sa ajunga sa kinestezic.
poata prevedea hranirea pe baza zgomotelor din buciltarie sau Na~terea anormala din punctul de vedere al bebelu?ului m-
justifica m cele din urma 0 mtarziere prin mtelegerea tipului de searnna, din punetul nostru de vedere, travaliu prelungit. Mul-
motive ce Ie determina pe marne sa nu fie punctuale. te dintre diversele eomplicatii pe care noi Ie cunoa~tem, ea ob-
In procesul na~terii se petrece ~i trecerea majora de la a nu servatori adulp., sigur nu msearnna nimic pentru bebelu~ul care
respira la a respira. Posed dovezi provenite din munca clinica este pe cale de a fi naseut. Totu?i avem dovezi ca ceea ce perce-
indicand ca bebelu~ul poate deveni con~tient de respirap.a ma- pe bebelu~ul este catalogat, m masura m care mtarzierile ?i pro-
mei m sensul de mi~cari ale burtii sau schimbari ritmice ale pre- babil durerile contraetiilor nu tulbura prea mult sau nu deter-
siunii sau zgomotelor ~i ca, dupa na~tere, bebelu~ul poate avea mina 0 perioada prea lunga m care continuitatea fiintarii sa fie
nevoie sa restabileasca contactul cu funcp.onarea fiziologica a mtrerupta.ln afara unei predispozitii a bebelu~ului nou-nascut
mamei, mai ales cu respirap.a ei. Din acest motiv, consider ca este pentru crize convulsive determinate de inflamatia corticala, pot
probabil ca anumitor bebelu~i sa trebuiasca sa li se permita un exista ~i a?a-zisele "le~inuri", fara fundament somatic. Nu tre-
contact nud cu mama, ~i mai ales sa poata fi mi~cati m ritmul buie uitata posibilitatea ca ele sa furnizeze un model pentru
mi~carilor burtii ei. Probabil ca pentru un bebelu~ care tocmai .dezvoltarea "absentelor"lmtr-un stadiu ulterior. Se pare ca doar
s-a nascut respirap.a mamei este cea care are sens, m timp ce pro- un anumit grad al traumei na?terii poate fi continut ca expe-
pria lui respiratie rapida nu are sens pana nu mcepe sa se apro- rienta de catre bebelu~ ~i ca cel mai rau seenariu nu tine atM de
pie de frecventa ritmului respirap.ei marnei. eu siguranta ca be- afectarea severa ducand la ineon?tienta, cat de 0 situatie chinui-
belu~ii, fara a-~i da searna ce fac, se joaca cu ritrnuri ~i secvente, toare m care exista progresia repetata fara prea multa presiune
~i 0 observare atenta poate uneori releva ca i~i regleaza ritmul ~i totu~i cu 0 lipsa repetata, de rezultat.
respiratiei cu ritrnul cardiac (de exemplu, efectuand 0 respirap.e
completa pe durata a patru biltai cardiace). Pupn mai tarziu, ii 1 0 varietate de crize convulsive generalizate; pot exista absente tipice
(petit mal) sau atipice. (N. t.)
putem vedea mcercand sa se deseurce eu diferenta dintre ritmul
D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 179

Reiese di, daca toate acestea, sau macar 0 parte, sunt adeva- Presupun ca nu ne putem gandi la tulburarea bebelu)iului
rate, atunci exista un inteles foarte real pentru cuvantul "nor- care poate aparea in urma experientei na)iterii doar in termenii
mal" ca descriere a unui copil nou-nascut. dilacerarii meningelui )ii hemoragiei din canalul rahidian.
Cu siguranta ca cei mai multi copii nu se afla in cea mai nor- Aceste traume fizice apar cu 0 frecventa considerabila )iiune-
mala stare la na)itere )iica au nevoie de 0 augumentare a telmi- ori starea fizica domina scena, dar in cazurile normale nu este
cilor de gestionare timpurie prin care mama fumizeaza un me- yorba de 0 trauma fizidi atat de importanta ineat necesitatile
diu reprodudind d1t se poate de fidel conditiile intrauterine. emotionale ale mamei )iicopilului sa trebuiasca incalcate.
Pare sa existe 0 nevoie obi)inuta de a fi (con)tinut in lini)ite dupa Probabil cea mai buna dovada ca experienta na~terii este 0
na~tere. Probabil ca nu numai pielea este foarte sensibila la experienta reala sau, cu alte cuvinte, ca bebelu~ul deja exista
schimbarile de textura )iitemperatura, dar ca acela)ii lucru se pentru a putea avea 0 experienta provine din marea placere pe
poate spune ~i in termeni psihologici generali. care 0 fac aproape tuturor copiilor (~iadultilor, daca starn sa ne
Probabil ca, prin prisma telmicilor de ingrijire atenta, bebe- gandim) activitatile )iijocurile care implica 0 punere in act a
lu~ul care a trecut printr-un travaliu deosebit de chinuitor are unuia sau altuia dintre aspectele procesului na~terii. In acest fel
nevoie sa-i fie permisa imediat dupa na)itere 0 perioada prelun- se poate vedea iar ca, in masura in care procesul na~terii este
gita din cea mai simpla stare cu putinta, fie cea de a fi (con)tinut, normal, el este important pentru cop iI, astfel ineat despre un
fie cel mai apropiat echivalent disponibil. Cu siguranta ca ideea copil nascut in conditii de narcoza severa datorata anesteziei
de a lua un nou-nascut ~i de a-I supune curatarii, sau chiar im- mamei se poate spune ca a pierdut ceva.
baierii, nu poate reprezenta 0 procedura potrivita in astfel de Exista oameni care descopera dovezi ale amintirilor corpo-
cazuri. Multi copii au nevoie de 0 perioada in care sa-)ii recu- rale apartinand procesului na~terii ~i care, cu toate acestea, nu
pereze echilibrul pe care-l aveau sau sa recupereze un sentiment cred ca exista un individ prezent in momentul na;;terii, capabil
de continuitate a fiintarii in locul reactiei la ingerinte, astfel in- sa aiba experiente. Ace~tia incearca uneori sa iasa din aceasta
cat sa poata incepe din nou sa aiba impulsuri ~i chiar sa caute dilema postuland un incon~tient rasial, un fel de amintire mo;;-
activ sanul. Este important pentru mama sa-)ii vada copilul ~i tenita a na~terii datorita nenumaratelor na)iteri ale strarno~ilor.
chiar sa-l simta langa corpul ei imediat dupa na)itere, ~i exista Dar teoria incon~tientului rasial poate fi cu u~urinta folosita ca
mame care simt ca acest lucru este atat de important incat anes- o deturnare de la fenomenul foarte interesant )ii important al
tezia generala este ceva intolerabil pentru ele daca nu-~i pot re- dezvoltarii individului ~i al amintirilor experientelor personale.
veni din ea imediat ce copilul s-a nascut. Totu)ii ar fi gre~it sa Nu este sigur daca Freud insu;;i credea ca fiecare persoana
spunem ca tofi bebelu)iii sunt pregatiti pentru mamele lor ime- retine amintirile corporale ale procesului na;;terii personale sau
diat dupa na~tere, de vreme ce multi dintre ei au nevoie sa se daca presupunea existenta a ceva precum un incon~tient rasial,
recupereze in urma experientelor pe care Ie-au avut. Probabil atunci cand a observat ca modelul anxietatii poate fi determi-
ca nu este suficient de recunoscut ca atat mama, cat ~ibebelu- nat (cel putin in parte) de catre experientele din timpul na;;te-
~ul care nu este prea tulburat pot amandoi beneficia foarte mult rii individului. Probabil initial credea in amintiri rasiale, dar ul-
de pe urma catorva momente impreuna, cu bebelu~ul in con- terior a tins sa gandeasca mai mult in termenii propriei istorii
tact direct cu pielea mamei ~i poate leganat de respiratia aces- a individului.
teia. Se poate sa nu fie 0 problema de interes imediat in hrani- Este relativ evident ca, daca bebelu;;ii sunt capabili, in felul
re, de)ii pare sa existe loc pentru toate tipurile posibile de varia- pe care il presupun eu, sa aiba experiente la aceasta varsta fra-
tii in cadrul termenului "normal". geda, atunci, daca exista intarzieri in procesul na~terii, pot apa-

I _
180 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 181

rea senzatii foarte inconfortabile la nivel respirator, mai ales naturii bebelu?ului m momentul primei hraniri, ~ide asemenea
daca se exercita 0 presiune asupra cordonului ombilical sau m momentul na?terii, ar fi binevenit. Nu este necesar ca totul
daca acesta este m jurul gcHului; astfelmcat bebelu~ul devine sa fie cunoscut dintr-o data. Intrebarea este: care este cea mai
partial asfixiat mainte de a putea mcepe sa respire. buna abordare m studiul acestui subiect? Raspunsul evident
Aceste idei, de~i dificile, pregatesc drumul pentru luarea m este: observarea directa a bebelu~ilor. Totu~i aici exista dificul-
considerare a rezultatelor unei anamneze atente. Anamnezele tati foarte mari, de vreme ce nu este posibil sa observam un be-
potrivit efectuate mamelor care sunt inca m posesia tuturor da- belu~ decat m sensul privirii corpului ~i urmaririi comporta-
telor arata ca (separat de tulburarile corporale) bebelu~ii varia- mentului. Probabil cel mai convingator studiu al necesitatilor
za m privinta capacitatii lor de a mcepe 0 viata pulsionala m ter- copilariei foarte timpurii provine din observarea pacientilor
menii alaptatului la san. Variatiile m capacitatea mamei de a analitici care au regresat m cursul tratamentului psihanalitic.
hrani, depinzand de propria ei psihologie, de trecutul ei perso- Din propria mea experienta, ceea ce m-a mvatat cel mai mult a
nal ~i de starea fizica a sanilor ~i sfarcurilor ei, pot fi luate com- fost observarea regresiei constante urmate de progres m cazurile
plet m considerare, ?i nici starile a doi copii nu sunt prea asema- borderline, adica m cazul indivizilor care trebuie sa ajunga pana
natoare mtre ele atunci cand 0 mama ?i un copilmcep sa con- la boala de tip psihotic dinauntrullor m cursul tratamentului.
struiasca 0 relatie pe indelete. Trebuie sa rezervam cuvantul Pacienti mai sever bolnavi, aceia care au decompensat pana la
"normal" pentru bebelu?ul care este pregatit atunci cand mama nivelul unei regresii m afara psihoterapiei, nu sunt atat de utili
este pregatita, iar atunci putem folosi cuvantul"anormal" pen- m cadrul acestui travaliu; dar din lucrarile lui Rosen putem ve-
tru a descrie toate gradele de iritabilitate pe care Ie mtalnim ?i dea ca 0 aplicare directa a principiilor ce au fost descoperite ca
care adesea fac imposibil ca 0 mama sa hraneasca un anumit co- valabile m tratamentul persoanelor mai putin bolnave poate da
pil, de?i nu a avut nici 0 dificultate cu ceilalti copii ai ei. rezultate chiar m cazul pacientilor psihiatrici degenerati. Chiar
Este ca ?i cum anumiti copii se nasc paranoizi, prin aceasta daca rezultatele lui Rosen nu ar fi durabile, ar fi suficiente pen-
vrand sa spun mtr-o stare de persecutie expectativa,m timp ce tru a dovedi ca studiul psihozei este similar cu studiul istoriei
altii nu. Este foarte u?or de sustinut ca bebelu~ii paranoizi au psihologice foarte timpurii a individului aflat m dezvoltare.
mo~tenit 0 tendinta sau manifesta un factor constitutional, dar Daca privim aceasta chestiune din unghiul opus, studiul sta-
argumentele m aceasta directie trebuie precedate de un studiu diilor timpurii ale dezvoltarii emotionale individuale este cel
al preistoriei bebelu~ului, luand m considerare toate limitarile care poate furniza mtelegerea sanatatii mintale ca absenta a psi-
tinand de imaturitatea bebelu?ului. Am descris anterior moduri hozei. Deci nu exista studiu mai important ca acela al individu-
m care 0 dispozitie paranoida poate fi congenitala, dar nu mo?- lui la mceputuri, aflat mtr-o relatie intima cu mediul. In acest
tenita. punct se mtalnesc mai multe discipline ale cercetarii ?tiintifice
Pentru aceia care nu cred ca exista 0 fiinta umana prezenta generale, ale gestionarii ?i diagnosticului psihoterapeutic ?i psi-
in acest stadiu timpuriu, nu exista nici 0 alta cale decat sa ac- hiatric ~i, de asemenea, ale filosofiei, carora Ie datoram curajul
cepte factorii constitutionali, de vreme ce nu poate exista nici 0 de a avansa pas cu pas inspre 0 mai buna mtelegere a naturii
umane.
mdoiala dl unii copii sunt foarte "dificili" de la mceput.
In relatarile publicate ale teoriei psihanalitice, care s-a bazat
la mceput pe studiul nevrozei la adulti, pare adesea ca viata ar
mcepe pentru bebelu? 0 data cu prima hranire. Acest lucru si-
gur nu este adevarat, ?i orice studiu care ar face lumina asupra
;

I ~~--
\1'

'il
iI,
Opere 3. Natura umana

sa fie preocupati cu aceste chestiuni; trebuie sa poata lua me-


CapitolullO diul inconjurator ca fiind de la sine inteles ~i sa se imbogateas-
ca din punet de vedere educational ~i cultural, ~i sa-~i imbo-
gateasca jocul ~i toate tipurile de experiente personale.
Mediul Existenta situatiei familiale are 0 importanta foarte specia-
la pentru baiat ~ifata in timpul perioadei foarte importante de
cre~tere emotionala dinaintea perioadei de laten/a ~i dupa doban-
direa capacitatii de a stabili relatii interpersonale ca intre per-
soane intregi. Acolo unde situatia familiala are la baza 0 uni-
une satisfacatoare intre parinti, copilul poate rezolva toate as-
"-
peetele diverse ale situatiei triunghiulare: pulsiunilor Ie poa-
~~ te fi permisa dezvoltarea completa, pot fi visate atat vise he-
~.~

~,,~
.,~. ~cum se poate efeetua un studiu la mediului. terosexuale cat ~i homosexuale, ~i poate fi acceptata intreaga
Pentru indivizii maturi, mediul reprezinta ceva la care indi- gama a capacitatii pentru ura, ca ~ipentru agresivitate pura ~i
cruzime de catre fiecare copiL Toate aceste lucruri se intampla
vidul contribuie ?i pentru care barbatul sau femeia i?i asuma
de-a lungul timpului datorita supravietuirii caminului ~i a uni-
individual responsabilitatea. Intr-o comunitate in care exista
unii dintre parinti, datorita aparitiei ~i supravietuirii ~i, une-
o proportie indeajuns de mare de indivizi maturi, exista 0 sta-
ori, bolii sau mortii fratilor, ~i datorita capacitatii parintilor de
re de lucruri care furnizeaza fundamentul pentru ceea ce se
a distinge realitatea de vis.
nume?te "democratie". Daca proportia indivizilor maturi se
De~i existenta unui mediu familial este foarte importanta
afla sub 0 anumita valoare, democratia nu poate deveni reali-
in acest stadiu, ea nu este totu~i esentiala. Poate ar fi mai po-
tate politica, de vreme ce afacerile vor fi conduse de catre cei trivit sa spunem ca devine din ce in ce mai putin esentiala pe
imaturi, adica de catre aceia care prin identificarea cu comu- masura ce trece timpul ~i pe masura ce copilul devine capabil
nitatea i~i pierd propria individualitate sau de catre aceia care sa foloseasca situatii triunghiulare surogat in care sa dramati-
nu evolueaza niciodata dincolo de atitudinea individului de-
zeze ~i sa rezolve toata gama de sentimente de care este capa-
pendent de societate. biL Se poate spune ca, 0 data ce un copil a dobandit capacita-
Observand adolescentul, vedem largirea treptata a grupului tea de relatii interpersonale in termeni de persoane intregi,
cu care individul se poate identifica tara pierderea identitatii daca situatia familiala se destrama, copilul poate totu~i fi ca-
personale. Fundamentul acestui grup este reprezentat de via- pabil sa 0 gestioneze, daca este asigurat un anumit substitut
ta familial a, ~i ?tim dH de potrivit este pentru adolescent ca familial ?i daca este evitata confuzia. Copiii suporta sau i~i re-
familia originara sa continue sa existe, astfel inc.it sa se poata vin mai u?or in urma mortii parintilor decaf in urma compli-
atat revolta impotriva ei, c.it ?i sa 0 poata folosi, ?i astfel sa catiilor determinate de dificultatile emotionale dintre parinti.
poata exista experimentari cu alte grupuri mai largi tara pier- Se poate spune ca destramarea unui camin cu siguranta mo-
derea grupului originar care are 0 preistorie, adica cel care a difica dezvoltarea emotional a a unui copil aflat in perioada
existat in anii timpurii formativi, inainte de perioada de laten- prelatenta, dar depind multede dezvoltarea emotionala ante-
ta. Copiii aflati in perioada de laten/a sunt foarte afeetati de des- rioara a acelui copiL Tipul tulburarii este de a?a maniera, in-
tramarea caminului, deoarece in ace I moment ei nu ar trebui cat, de exemplu, un copil mai mare i?i poate asuma un com-
D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana

portament matern fata de unul mai mic atunci dlnd caminul nu este suficienta; astfelmcat fie parintii trebuie sa-~i menti-
se destrama ~i se poate descurca bine, dar cu un pret, de vre- na relatia cu elm timp ce copilul este m spital, fie copilul tre-
me ce 0 atat de mare responsabilitate nu ar fi trebuit sa cad a buie sa aiba posibilitatea sa dezvolte un triunghi de relatii su-
pe ni~te umeri atat de tineri. eu toate acestea, copilul ramane rogat m cadrul institutiei care a devenit din nefericire necesa-
un copil, ~i m anumite privinte poate fi chiar imbogatit de ca- ra din cauza vreunei afectiuni fizice ce necesita un tratament
tre responsabilitati. Abia aceasta este perioada m care un co- specializat.
pil devine capabil sa faca fata separarii de parinti ~i este im- Fara a mcerca sa fim exacti cu privire la varste, putem ob-
portant sa distingem separarile care implica folosirea de situa- serva ca aproximativ m jurul varstei de 5 ani multi copii de-
tii triunghiulare surogat - sa locuiasca pentru un timp cu 0 vin capabili sa foloseasca experientele din afara caminului, m
matu~a, de exemplu - de cele care implica smulgerea copilu- vreme ce, la varsta de 2 ani, copilul sigur va fi afedat de des-
lui din situatiile triunghiulare cunoscute ~i trecerea la 0 ges- tramarea situatiei familiale - care mseamna simpla stare de
tionare impersonala, cum se intampla, de exemplu, atunci lucruri a carei baza este reprezentata de uniunea parintilor.
cand este nevoie ca un copil sa fie internat la spital. La aceas- La 0 varsta ~i mai timpurie, ~i iar nu este nevoie sa fiu exact,
ta varsta, copilul nu numai ca a incorporat modelele din me- trebuie sa ne gandim la mediu m perioada m care copilul con-
diulmconjurMor, ci a construit ~iun model personal de a~tep- solideaza atingerea pozitiei depresive m dezvoltarea emotio-
tari; s-a remarcat pe buna dreptate ca, treptat, copilul dezvol- nala. Pe masura ce ne deplasam inspre inceputuri, descope-
ta un "mediu intern", iar acesta, pe masura ce timpul trece ~i rim ca mediul devine din ce in ce mai important. Deja cand
cre~terea continua, ajuta la tolerarea e~ecului mediului ~ila or- copilul are 2 ani ~i este normal ~i se aHa m procesul rezolvarii
ganizarea ~i producerea, mtr-un mod pozitiv, a irnprejurarilor complexitatii relatiei cu cei doi parinti, descoperim ca mediul
emotionale pe care copilulle dore~te. De asemenea, este im- trebuie sa fie indeajuns de bun ~i trebuie sa fie mentinut.
portant de reamintit ca, atunci cand un copil devine capabil Atunci cand mergem ~i mai spre mceput ~i ne gandim la po-
sa aprecieze situatiile triunghiulare surogat, este momentul sa zitia depresiva, ~tim ca bebelu~ul nu pOf!te rew;i tara mgrijirea
se furnizeze ~anse pentru exercitiul noii capacitati. Fundamen- continua din partea unei alte persoane. In acel moment este 0
tul vietii copilului continua sa fie situatia triunghiulara origi- chestiune de copil ~i mama sau mama-surogat. Mama trebuie
nara, cea m care copilul se aHa m relatie cu cei doi parinti. Se sa fie disponibila pentru a (con)tine situatia m timp; nu numai
poate presupune ca un copil de 2 ani abia a intrat, nesigur, m ca trebuie sa fie disponibila mtr-un mod fizic, dar trebuie sa
aceasta perioada m care situatiile triunghiulare surogat pot fi fie destul de sanatoasa mcat atitudinea ei sa fie constanta de-a
folosite, iar un copil de aceasta varsta cu siguranta nu este pre- lungul timpului ~i trebuie sa supravietuiasca zilei~i cumula-
gMit sa faca fata desprinderii de situatia triunghiulara cunos- rilor de zile pe care Ie numim saptamani ~i luni pentru ca be-
cuta ~i trecerii la 0 gestionare impersonala. belu~ul sa poata experimenta m mod repetat anxietatile aso-
Fundamentul vizitelor zilnice la copiii care trebuie inter- ciate cu impulsurile pulsionale, ~iperlaborarea ulterioara aces-
nati, ceea ce a devenit un procedeu frecvent abia m ultimii ani tor experiente, ~i remnoirea relatiei cu mama dupa perioada
m aceasta tara, este reprezentat de nevoia copilului mic de un de perlaborare. Bebelu~ii pot supravietui atunci cand nimeni
mediu emotional simplificat. Se poate spune ca un copil de 2 nu joaca acest rol, dar supravietuiesc lipsindu-le ceva din dez-
ani care a trecut cu bine prin complexitatea dezvoltarii emo- voltarea lor emotionala, ceva de 0 importanta vitala, iar rezul-
tionale timpurii nu este pregatit sa faca fata unei gestionari tatul este 0 nelini~te ~i 0 lipsa a capacitatii pentru mgrijorare,
impersonale, iar ingrijirea fizica satistacatoare dintr-un spital o lipsa de profunzime ~i 0 incapacitate pentru jocul construc-
186 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana

tiv ?i, in cele din urma, 0 incapacitate de a munci; cu un rezul- stalarii psihicului in corp decat in privinta initierii contactului
tat nesatisfacator atat pentru individ, eat ~i pentru societate. cu realitatea ~i, dupa cum am aratat, nu se poate descurca de-
Functia speciala a mamei sau a mamei-surogat de a prezen- loc in privinta dezvoltarii ingrijorarii. Totu~i diversele aspec-
ta bebelu~ullumii exterioare ~i de a face posibila iluzia contac- te ale dezvoltarii emotionale sunt atat de strans legate intre
tului a fost descrisa. Se poate spune ca acest aspect al ingriji- ele, ineat este extrem de artificial sa delimitam aceste chestiuni
rii mateme nu este intr-un mod atilt de specific 0 functie a ma- mtre ele.
mei reale, de vreme ce, daca reu~e~te, bebelu~ul capata 0 ca- Daca mergem ~i mai mult mapoi, devenim implicati m sta-
pacitate pe care 0 poate folosi tot restul vietii, in timp ce, prin rea de lucruri m care individul nu poseda nici un sentiment
comparatie, in ceea ce prive~te pozitia depresiva, ceea ce con- al trecerii timpului, nici 0 continuitate a integrarii, chiar daca
teaza este capacitatea de a face reparatie initial in privinta ma- integrarea apare in anumite momente, ~i nici 0 capacitate de
mei inse~i. Cu toate aces tea, se pare ca adaptarea foarte sensi- a se simti dependent. De asemenea, nici capacitatea intelectu-
bila la necesitati, care se cere pentru ca bebelu~ul sa debuteze ala care confera mtelegerea e~ecului adaptativ nu s-a dezvol-
cu bine in aceasta chestiune a relatiei cu realitatea exterioara, tat, iar alinarea oferita de elaborarea imaginara, care reprezin-
necesita 0 stare de lucruri care nu prea poate sa apara deeat ta aspectul psihic al functiei, nu este mca disponibila. in aceste
daca mama reala este cea care se ocupa de copil. stadii timpurii, se afla in functiune ni~te forte teribile, dar prin-
La inceput, gradul de adaptare necesar este atat de mare, cipalul comentariu ar trebui sa fie ca ace Ie forte care exista
incat nu poate fi realizat indeajuns de bine decat de cineva sunt foarte importante datorita faptului ca inca nu exista nici
care are acel tip de pregatire conferit in mod natural de cele o alinare m privinta cruzimii primitive; dornnesc factori eco-
noua luni de sarcina, in timpul carora mama devine treptat ca- nomici simp ii, iar dad anumite conditii nu sunt prezente,
pabila sa se identifice cu bebelu~ul intr-o masura care nu i-ar atunci sigur vor aparea anumite tulburari. Pe masura ce ina-
reu~i nici macar aceleia~i marne la eateva saptamani dupa ce intam catre cele mai timpurii stadii, ne indreptam catre com-
bebelu~ul s-a nascut. pleta fuziune a individului cu mediul, cea implicata de cuvin-
Examinand factorii care duc la integrare ~i la instalarea psi- tele "narcisism primar". Exista 0 stare intermediara mtre aces-
hicului in corp, observam ca unul dintre ace~tia tine de mediu ta ~i relatiile interpersonale, care are 0 foarte mare importan-
~i de ingrijirea fizica generala ca expresie a iubirii. Aceasta este ta, despre care se poate spune ca intre mama care tine copilul
situatia in care este importanta tehnica, mai degraba decat in mod fizic ~i copil exista un strat pe care trebuie sa-l recu-
relatia personala, daca este sa existe 0 astfel de situatie, astfel noa~tem ~i care este m acela~i timp atilt un aspect al ei, cat ~i
ineat in aceste chestiuni exista 0 necesitate relativ mai mica ca al copilului. Este nebunesc sa ai 0 asemenea persectiva, ~i to-
mama sa fie cea care se ocupa de ele. Cu alte cuvinte, daca teh- tu~i aceasta perspectiva trebuie pastrata. Aici se poate face 0
nica ingrijirii copilului este buna, problema persoanei care fo- analogie stransa cu situatia fizica anterioara na?terii: mama
lose~te aceasta tehnica nu este atat de importanta. Pe de alta avea un copilmauntrul ei. Uterul avea mauntrullui un mtreg
parte, trebuie reamintit ca experienta mai multor tehnici re- organism dezvoltat dintr-un singur ovul care a fost fertilizat.
prezinta 0 situatie confuza pentru bebelu~; se poate spune ca Endometrul s-a specializat pehtru a se contopi cu placenta. In-
tehnica unei singure persoane este destul de variata ~i atat de tre mama ~i copil exista deci sacul amniotic, placenta ?i endo-
variata pe cat poate suporta un bebelu~ in aceste stadii timpu- metrul. Nu este nevoie sa exageram analogia, dar ?i din punct
rii, tara sa determine confuzie. Un bebelu~ crescut intr-o insti- de vedere fizic este adevarat ca intre mama ?i bebelu? exist a
tutie poate sa se descurce mai bine in privinta integrarii ~i in- un set de substante care este absolut esential pana in momen-

I _
188 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana

tulm care se produce m cele din urma separarea. Acest set de atunci cand centrul de greutate al fiintarii trece treptat inspre
substante se pierde apoi aHHpentru mama cat ~i pentru bebe- partea din unitatea totala pe care noi (privind din afara) 0 pu-
lu~. In acest stadiu, care este atat de dificil de descris, noi, ca tern vedea cu u~urinta ca reprezentand bebelu~uI.
observatori, putem mtelege cu u~urinta pana unde este mama In acest stadiu foarte timpuriu, trebuie postulat ca mediul
~i de unde incepe copilui. Totu~i, in psihologia individului, trebuie sa furnizeze 100% din adaptarea de tip fizic daca do-
exista un important aspect al relatiilor m care se poate spune rim sa se initieze 0 cre~tere sanatoasa ~i ca centrul de greuta-
ca ~i in cel mai intim contact exista 0 lipsa de contact, astfel te al fiintari sa tinda sa se mdeparteze de mediulmconjurator
mcat fiecare individ pastreaza m mod inerent 0 izolare abso- catre centrul in care se afla fatuI. Din punct de vedere fizic,
luta pentru totdeauna. In analogia fizica, este adevarat ca ovu- mama preia aspectul care tine de mediu din aranjamentul to-
lul era gazduit in corpul mamei, ~i nu parte din aceasta, iar tal.
dupa fertilizare a existat 0 organizare treptata a stabilirii inde- S-a incercat descrierea factorului reprezentat de mediu m
pendentei; din punct de vedere biologic, se poate spune ca funqie de diversele stadii ale dezvoltarii emotionale. Totu~i,
mama nu pierde nimic din ea atunci copilulse na~te, cu ex- pentru 0 completa intelegere, trebuie sa ne reamintim ca sta-
ceptia unei parti din endometru care devine contopita cu pla- diile timpurii nu sunt niciodata cu adevarat abandonate, astfelm-
centa. cat, mtr-un studiu al individului de orice varsta yom mtalni
Am folosit cuvantul "nebunesc", ~i asta dinadins, deoare- toate tipurile de cerinte adresate mediului, atat cele primitive,
ce m teoria dezvoltarii fiintei umane exista 0 dubla pretentie cat ~i mai tardive; iar in ingrijirea copilului, ca ~im psihotera-
asupra acestei sub stante intermediare in momentul trecerii de pie, este necesar tot timpul sa fim atenti la varsta emotionala
la narcisismul primar la relatia de obiect. Dupa ce bebelu~ul din momentul respectiv, pentru ca sa poata fi furnizat mediul
se na~te, aceasta substanta, care une~te ~i separa deopotriva, emotional potrivit.
este reprezentata de obiecte ~i fenomene despre care se poate Atunci cand observam dezvoltarea emotionala a bebelu~u-
spune iar ca fac parte atat din bebelu~, cat ~i din mediu. Doar lui in aceste stadii foarte timpurii, vedem cat de precare sunt
treptat pretindem de la individul aflat in dezvoltare sa recu- lucrurile. Din fericire, cea mai mare parte a mgrijirii asigura-
noasca complet distinctia dintre realitatea exterioara ~i reali- te de mediu este in termeni fizici; la inceput, este instinctua-
tatea psihica interioara; ~i chiar exista 0 relicva a acestei sub- la, iar orientarea specializata a mamei face probabil ca lucru-
stante intermediare in viata culturala a adultilor - de fapt in rile importante sa se intample cu totul in afara mtelegerii ~i
ceea ce diferentiaza cel mai net fiintele umane de animale (re- cunoa~terii, exceptand cazulm care mama este bolnava. Tre-
ligie, arta, filosofie). buie observat totu~i ca 0 reintoarcere la un stadiu mai timpuriu
Inainte de toate acestea exista 0 stare de narcisism primar de dependenta mseamna durere ~i un sentiment de precaritate
sau starea in care ceea ce percepem ca mediul din jurul bebe- ce tine de dependenta. Probabil aceasta trasatura nu apartine
lu~ului ~i ceea ce percepem ca bebelu~ constituie impreuna 0 dezvoltarii originare care se desfa~oara normal. In cazul unei
unitate. Termenul stangaci de "aranjament mediu-individ" boli sau in cursul psihoterapiei poate aparea regresie, iar re-
poate fi folosit aici. Mediul, a~a cum il cunoa~tem noi, nu tre- gresia la stari infantile poate avea 0 caUtate tamaduitoare, daca
buie sa fie mentionat, deoarece individul nu detine nici un mij- suferinta foarte intensa asociata cu dependenta traita regresiv
loc de a-I percepe ~i de fapt individulmca nu exista ca atare, poate fi tolerata. Nemdemanarea psihoteraputului, comparat
nu este mca separat de aspectul care tine de mediu al unitatii cu mama, face de neconceput ca regresia la dependenta, chiar
totale. Este un succes al unei dezvoltari emotionale sanatoase ~i m cadrul unui tratament atent controlat, sa fie placuta.
D.W. Winnicott

Ideea unei perioade minunate in uter (sentimentul oceanic


etc.) este 0 organizare complexa a negarii dependentei. Grice Capitolulll
placere care apare 0 data cu regresia apartine ideii de mediu
perfect ~i comparativ cu aceasta trebuie dilltarita ideea, la fel
de reala pentru adultul sau copilul regresat, unui mediu atat Maladiile psihosomatice reconsiderate
de rau, incat nu poate fi nici 0 speranta a unei existente per-
sonale.

f"]"ieoria maladiilor psihosomatice poate fi acum revi-


~ zuita. In studiul maladiilor psihosomatice trebuie sa
,,~, pastram in minte tot ce se cunoa~te despre dezvolta-
rea emotionala a individului ~i sa deducem relatia dintre ele-
mentele fizice ~i cele psihologice pas cu pas. Cel mai bine pot
sa descriu acest proces oferind cateva exemple.

ASTMUL (a) In anumite cazuri de astm exista factori


biochimici implicati, a caror function are
este obscura1, iar cuvantul "alergie" nu ne
ajuta mai mult, dedH in masura in care sugereaza ca ar exista
o sensibilitate a individului la anumite proteine. In unele ca-
zuri s-ar parea ca latura somatica a sindromului este cea mai
importanta, cel putin in stadiile initiale. Daca s-ar accepta ca
in aceste cazuri cauza este una fizica, atunci s-ar suprapune
rapid un strat secundar psihologic, care este variabil in func-
tie de individ. Nu este posibil sa ai astm fara sa fii afectat de
faptul ca 11ai sau ca e~ti predispus sa-l ai.
(b) Diverse studii au aratat ca astmul este asociat cu un
anumit factor din mediu. De obicei se sustine ca grija mater-
na exagerata predispune la astm, ca ~i la multe alte tipuri de
simptome. Daca aceste investigatii sunt corecte, atunci exista
1In prezent, mecanismele fiziopatologice ale astmului sunt mult mai bine
documentate. (N. t.)

1.
192 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 193

ceva important de spus despre teorie, 9i anume ca factorul ad- toate celelalte fenomene care contribuie la anxietatea ipohon-
vers extern continuu nu este neaparat cauza originara; iar ca- driaca sunt descoperite 9i sunt importante pentru copil atunci
uza originara poate fi sau nu grija materna exagerata intr-o cand sunt con9tiente in loc sa fie inaccesibileL 9i sunt impor-
anumita perioada timpurie importanta. In orice caz, 0 intele- tante 9i pentru noi in incercarea noastra de intelegere.
gere completa a astmului in care exista un factor advers ex- Totu9i inca nu exista nici un indiciu cu privire la natura ast-
tern puternic necesita intelegerea impactului asupra fiecarui mului. In analiza in care exista 0 regresie pana la 0 dependen-
copil al incon9tientului refulat care sta la baza compulsiei ma- ta mai mare, 9i in situatia analitica 9i in relatia de transfer, pa-
terne catre 0 grija exagerata. Acesta sigur este variabil. In pri- cientul este infantil in anumite momente sau de-a lungul anu-
vinta copilului vazut ca persoana intreaga, implicata in relatii mitor faze. Exista 0 abordare mai indeaproape a naturii reale
interpersonale, uneori astmul este foarte clar legat de faze de a astmului insu9i, de9i trebuie sa admitem ca inca raman mul-
tensiune crescuta, cum ar fi na9terea unui bebelu9 sau episoa- te de inteles. Starea infantila aduce 0 data cu ea 0 alinare a pro-
de in care pe umerii copilului este plasata 0 greutate emotio- blemelor respiratorii asociate cu inceputul perioadei de dupa
nala careia acesta nu ii poate face fata in acel moment, 9i in na9tere 9i chiar cu procesul na9terii. Apar amintiri corporale
urma carora un alt copil poate ar fi dezvoltat enurezis sau 0 de 0 foarte mare importanta, iar in gedintele de tratament sunt
alta manifestare a stresului; motivul pentru care se dezvolta descoperite tulburari fizice ale aparatului respirator care nu
astmul este asociat cu factori mai profunzi, dintre care unii fusesenl accesibile anterior ca material mnezic nici chiar in
sunt cunoscuti, iar altii nu. vise. Totu9i indiciul pentru astm inca lipse9te, de vreme ce
Analiza unui copil cu astm, daca analistul se men tine la ni- aceste amintiri corporale ale tulburarilor respiratorii nu duc
velul relatiilor interpersonale 9i al conflictului dintre iubire 9i neaparat la astm, ele putand fi asociate in schimb cu 0 predis-
ura, dezvaluie multe lucruri valoroase. Copilul capata 0 inte- pozitie catre bron9ita 9i cu tot felul de alte tulburari respirato-
legere a ceea ce i se intampla 9i devine capabil sa suporte ast- rii 9i senzatii de sufocare etc. Abia cand tratamentul atinge sta-
mul sau chiar sa 11evite, adoptand anumite proceduri. Cu toa- diile foarte timpurii din dezvoltarea emotionala a individului,
te acestea, analiza unui astmatic care se mentine la aceste ni- astmul pare sa inceapa sa-9i gaseasca locul, ca de exemplu
ve1uri poate avea succes sau nu in privinta simptomelor ast- cand pacientul este preocupat cu stabilirea unui sine adevarat
mului, de9i ea poate reu9i bine in capacitarea copilului de a-9i ca lac din care sa traiasca ~i cu instalarea acestui sine adeva-
dezvolta atat caracterul 9i personalitatea, cat 9i 0 libertate ge- rat in trup. Aici devine rezonabila legatura filologica intre cu-
nerala a relatiilor. Analiza la acest nivel nu dezvaluie nicioda- vantul "suflet" 9i cuvantul "respiratie". Mi9carea de du-te-vino
ta natura astmului insu9i. Intr-un tratament care ia in consi- a respiratiei este resimtita ca intolerabila in cazul anumitor an-
derare momentul special din dezvoltarea relatiei dintre bebe- xietati asociate cu salvarea sinelui adevarat 9i probabil ascuns,
lU99i mama care a fost numit "pozitia depresiva in dezvolta- 9i prin tipat, ca 9i prin astm, se poate exprima conflictul din-
rea emotionala" este aruncata mult mai multa lumina asupra tre nevoia de 0 intrare 9i 0 ie9ire libere 9i anxietatea cu privi-
intelesului astmului pentru copil. Pot exista sisteme fantasma- re la lipsa de control asupra a ceea ce intra sau iese din proas-
tice bogate despre inauntrul pieptului 9i tot felul de variatiuni pat stabilita unitate psihica. Legatura bine cunoscuta dintre
pe tema pieptului simbolizand burta sau a pieptului ca alter- eczema infantila 9i astm nu este inteleasa in termeni psiholo-
nativa la burta sau la interiorul general al psihicului care a de- gici, 9i pana va fi inteleasa trebuie acceptate argumentele in
veni! 0 unitate. Gestionarea violentelor batalii interne 9i con- favoarea unui fundament fizic comun pentru cele doua sin-
trolul fortelor binelui 9i raului din cadrul sinelui - acestea 9i droame.
194 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 195

In aceasta scurta trecere in revista a astmului, am illcercat tica, agitatia este privita ca aparare maniacala impotriva de-
mai mult sa ilustrez folosirea psihologiei diverselor tipuri, de- presiei; 0 hiperactivitate constanta ~i acumularea excitatiei con-
cat sa fac 0 descriere completa a subiectului psihologiei ast- duc la modificari fiziologice care pot afecta cu u~urinta diver-
mului. se elemente precum aciditatea continutului gastric. De aseme-
nea, pot reprezenta ~i 0 sursa pentru anumite beneficii secun-
ULCERUL Dad examinam subiectul ulcerului gastric, dare compulsive ~i tulburari minore, cum ar fi mancatul pe
GASTRIC putem folosi din nou acela~i sistem. Nu fuga sau alegerea incorecta a mancarii. Nu un factor izolat
este nevoie sa discutam cauzele pur fizice duce la ulcer gastric, ci actiunea mai multora de-a lungul unei
ale ulcerului gastric. In termenii mediului, poate fi demonstrat anumite perioade de timp. Analiza unui pacient de acest tip
ca illtr-o proportie sernnificativa din cazurile de ulcer gastric difera ill functie de prezenta propriu-zisa a ulcerului sau doar
sunt prezente conditii ducand la un stres emotional continuu. a existentei conditiilor care ar putea duce cu u~urinta la for-
In unele dintre aceste cazuri, indepartarea factorilor externi mare a unei ulceratii cronice. In primul caz, ulcerului ii va fi
adver~i reprezinta 0 parte importanta a tratamentului fizic, iar conferita 0 semnificatie de catre pacient ill functie de fantas-
tratamentul trebuie sa fie fizic deoarece exista 0 leziune fizica
mele disponibile cu privire la fenomenele lumii interioare. In-
~i periculoasa. In cadrul tratamentului prin internare ~i, de tr-un anumit numar de cazuri, la baza bolii se va descoperi
exemplu, regim doar cu lapte, oferit in cantitati mici ~i frec-
depresia care duce la dispozitia hipomaniacala, ill pofida fap-
vente, trebuie reamintit ca exista ~i 0 separare a pacientului de tului ca datorita analizei s-a obtinut 0 mare alinare ill terme-
mediul familial ~i 0 justificare pentru eliberarea de anxietati-
nii conflictului illtre iubire ~i ura ~i relatiilor interpersonale ~i
Ie asociate cu munca. Daca aceste anxietati nu sunt abordate
anxietatilor inerente complexului oedipian. Nu exista nici un
printr-o gestionare potrivita, tratamentul prin mijloace fizice
motiv particular pentru a ne a~tepta ca analiza aspectelor mai
este predispus la e~ec; illcrederea pacientului in medic ~i asis-
primitive sa contribuie la illtelegerea sau tratamentul ulceru-
tente este de 0 importanta suprema ca parte din gestionare ~i
in indepartarea factorilor emotionali adver~i continui care lui gastric, de~i, bineillteles, ill fiecare caz ill parte se poate des-
apartin vietii pacientului. In mod secundar, tratamentul tre- coperi ca exista 0 boala psihotica la baza.
buie sa imp lice 0 illtrerupere a posibilitatii diverselor benefi- Exista totu~i un aspect legat de tulburarile psihosomatice
cii secundare care, bineillteles, au 0 cauza psihologica. de care trebuie sa ne reamintim mereu, ~i acesta este ca par-
In termeni de relatii interpersonale illtre persoane intregi, tea fizica a bolii ancoreaza boala psihologica in corp. Acest
exista multe de aflat dad se intreprinde 0 cercetare. Este ac- lucru are 0 importanta deosebita ca aparare impotriva unei
cesibila toata gama fantasmelor ~i viselor ~i investigarea rele- refugieri in domeniul pur intelectual, adica impotriva unei
va diverse identifidri incruci~ate. 0 analiza la acest nivel a pierderi a semnificatiei continuumului psyche-soma in indi-
unui pacient poate calma anxietatile ~i11poate face pe pacient vid. In acest fel, fenomenele foarte timpurii care au fost de-
capabi! sa faca fata factorilor de mediu, u~urandu-i nevoia de scrise sub denumirea de "primitive" pot deveni importante
a alina experiente timpurii nefericite care fusesera uitate. In in studiul oricarui caz de tulburare psihosomatica, inclusiv
aceste cazuri, 0 analiza ill termenii pozitiei depresive dezva- ulcerul gastric.
luie multe, mai ales 0 dispozitie defensiva de tip cronic cu 0 Se va observa ca un studiu al factorilor externi curenti poa-
depresie ascunsa la baza. Aceasta este numita agitatie anxioa- te avea rezultate sernnificative statistic, dar poate induce mult
sa c?muna in copilarie sau hipomanie, iar in teoria psihanali- in eroare.
Opere 3. Natura umana 197

Anxietatea.
Organizarea apararilor.
Incon~tientul refulat.
Conceptul de "sanatate", in termenii Teoriei Pulsionale.
Apendice
B. Stadiul de ingrijorare [concern].
Pozitia depresiva (Klein) in dezvoltarea emotionala.
Tema lumii interioare.
Stare a de retragere: legatura cu (preocuparea
(concentrarea
Stare a paranoida ~i anxietatea ipohondriaca.

REZUMAT I August lQ54 Patru tipuri de material psihoterapeutic:


1. Relatiile exterioare; elaborarea imaginara.
INTRODUCERE 2. Interrealtiile lumii interioare.
I. 3. Ramificatiile intelectuale.
Examinarea copilului. 4. Fenomenele tranzitionale.
Corp, psihic, minte.
Studiul cadrului psihoterapeutic
Sanatate: sanatatea imperfecta. al starilor lini~tite-excitate
al necesitatilor pre-primitive ~i primitive.
Interrelatii intre maladiile somatice ~i tulburarile psihologice.
C. Dezvoltarea emotionala primitiva.
Domeniul psihosomatic (preliminar). (a) Stabilirea unei relatii cu realitatea exterioara (comuna).
Prima hranire teoretica.
II. Importanta iluziei ~i starilor tranzitionale.
Dezvoltarea emotionala a fiintei umane. Sinele fals: aspecte normale ~i anormale
sinele care ingrije~te
A. Relatiile interpersonale. persona (d. Jung).
B. Ingrijorare [concern], vinovatie, reparatie. (b) Integrarea. Atingerea statutului de unitate.
c. Stadiile primitive. (c) Instalarea [dwelling] psihicului in corp.
(d)Cele mai timpurii stari:
A. Relatiile interpersonale. Cea mai timpurie diagrama: aranjamentul mediu-individ.
Se: Eu: Supraeu: Experienta na~terii.
Sexualitatea infantila. Starea primara de fiintare.
Instincte, genitale ~i pregenitale. Haos-ordine aparand din vid.
D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 199

III. REZUMATII c. 1967


Evolutia mediului.
INTRODUCERE Studiul naturii umane.
Studiul secventelor (I) Elaborarea imaginara a functiilor. PARTEAI.
Fantasma.
I.
Realitatea interioara.
(II) Realitatea interioara;
Visul; Memoria; arta creativa; Examinarea copilului.
Corp, psihic, minte.
Fantasma; joaca; munca;
Fantasmarea. Continuumul psyche-some ~i mintea.
Sanatatea imperfecta.
Interrelatii intre maladiile somatice
Dezvoltarea temei pediatriei psihosomatice.
~i tulburarile psihologice.
Relatiile cu (1) functionarea normala;
(2) nevroza; Domeniul psihosomatic.
(3) tulburarile de dispozitie;
II.
(4) psihozele.

Fenomene ~i obiecte tranzitionale. Dezvoltarea emotionala a fiintei umane.


Planul: (mergand inapoi)
IV. Relatiile interpersonale.
Stabilirea unitatii personale.
Comportamentul antisocial. Sarcinile principale.
Delincventa din perspectiva e~ecului mediului. intreteserea cu sechelele dependentei.

Copilul cu carente afective. PARTEA a II-a


Introducere. Stabilirea statutului de unitate.
V.
Consecinte: ingrijorare [concern],
Latenta. vinovatie,
realitatea psihica
Prepubertatea. personala interna.
Adolescenta. Pozitia
depresiva: refularea in termenii
Maturitatea.
depresiei.
Bogatia
interioara --: un nou concept.

Tema lumii interioare. Modul de viata paranoid.

I
Ii.
200 D.W. Winnicott

Depresia ca tulburare de dispozitie.


Apararea maniacala - mania.

Diverse tipuri de material psihoterapeutic.


Anxietatea ipohondriaca. ,
Postfata

PARTEA a III-a de Joana Lazar


Teoria Eului. Relatia cu realitatea exterioara:
Joaca
Creativitate
Integrarea.
Instalarea [indwelling].
Mediul.
~ '1"atura umana este poate una dintre cele mai reprezen-
t~~J~
~ ~tative carti aparute sub numele lui D.W. Winnicott.
I
"~, ~ Editata postum, circumscrie majoritatea ideilor sale
definitorii. EI incepe prin a recunoa~te limitarea personala a
descrierii naturii umane, care este infinita in esenta. Dar in
conditiile in care orice pretentie de obiectivitate se supune in-
trinsec limite lor personale ale individului care avanseaza
structura "obiectiva", este util sa ne familiarizam cu fiecare
perspectiva cunoscuta asupra naturii umane. $i, pornind de
la aceasta realitate a limitarii personale, Winnicott incepe prin
a-~i descrie propriul parcurs: formarea, experienta, probleme-
Ie personale - ~i poate ca eel mai mult spune despre el fap-
tul ca a considerat oferirea de sfaturi parintilor ca fiind cea mai
dificiHi actiune: nu psihoterapia cu copii mici, nu psihanaliza
cu adulti psihotici, ci inti'tlnirea fata in fata cu ni~te parinti
ajun~i in situatie de e~ec, totu~i indeajuns de buni incat sa ca-
ute ajutor, trecand peste barierele narcisice - ce ~i cum sa Ie
spui pentru a-i ajuta fara a Ie afecta capacitatea naturala de a
functiona spontan ~i autentic in continuare.
In conditiile in care sanatatea transcende simpla stare de
lipsa a bolilor, care devine doar punctul de plecare pentru sa-
nata tea propriu-zisa, Winnicott avertizeaza asupra pericolelor
psihologiei aplicate, ~i anume limitarea la aspectelesuperfi-
ciale ale psihologiei infantile sau falsa incadrare a entitatilor
202 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 203

nosologice mtre ni~te limite prea rigide pentru a da seama de diului anal, ceea ce 11diferentiaza de stadiile oral sau genital.
dinamica acestora. Alt aspect asupra diruia atrage atentia este Materiile excretate - asupra carora se pune accentul in acest
limitarea psihoterapiei de catre ereditate -limitare care apa- stadiu - au 0 preistorie, ceea ce dovede~te 0 complexitate care
re cel mai evident tocmai in psihanaliza oamenilor sanato~i. depa~e~te in mod definitoriu un simplu stadiu al cre~terii
EI sustine ca psihanaliza ar trebui sa se lmpleteasca cu psiho- Se-ului. De asemenea, discuta lntr-un chip extrem de capti-
somatica, psihiatria ~i medicina generala, dat fiind ca in stu- vant prin implicatiile continute distinctia dintre masculin ~i
diul fiziologiei excitatiei celulare ~i somatice nu se poate sa nu feminin, al carei debut este marc at de stadiul intermediar fa-
se ia in considerare realitatea psihica a individului respectiv. lic, dat fiind ca in acest stadiu, baiatul este complet, fantasme-
Accentueaza un posibil efect benefic al tulburarilor psihoso- Ie inscriindu-se in aceea~i linie cu performantele, spre deose-
matice, care pot aparea in scopul de a contracara fie exacerba- bire de fata, care nu experimenteaza aceasta completitudine.
rea intelectului, fie starile de depersonalizare. In stadiul genital, in care accentul cade mai degraba pe pene-
In afara teoriilor winnicottiene deja bine cunoscute, aceas- trare ~i impregnare (spre deosebire de stadiul falic in care erec-
ta carte contine anumite abordari originale asupra unor ches- tia este cel mai important lucru, iar pierderea ei ar fi de nesu-
tiuni controversate, cum ar fi aceea a sufletului uman, pe care portat), barbatullmparta~e~te din nou un destin comun cu fe-
elll vede ca fiind 0 proprietate a psihicului constituit prin ela- meia: depinde de ea, de alteritate, pentru sentimentul de com-
borarea imaginara a functionarii somatice a corpului, ~i astfel pletitudine. De~i descrierea genitalitatii feminine nu se poate
indisolubillegat de acesta. De asemenea, trecerea in revista pe efectua In absenta invidiei de penis ~i fantasmei de castrare,
care 0 face teoriei pulsionale freudiene ne aduce avantajul de totu~i aceasta perspectiva asupra dezvoltarii pulsionale este
a putea surprinde punctele de apropiere sau de fractura intre mai potrivita pentru masculin decat pentru feminin, sexuali-
sistemele de gandire ale celor doi mari psihanali~ti. In acest tatea feminina fundamentandu-se intr-o masura mai mare pe
context, doresc sa precizez ca, de~i Winnicott pare sa puna ac- stadiile pregenitale ~i necesitand intr-o masura mai mare fan-
centul pe elaborarea imaginara ca marca a umanului, ~inu ne- tasmele infantile despre inauntrul propriu ~i al mamei (pozi-
aparat pe folosirea unui alt termen pentru "instinct" (pentru tia depresiva). De altfel, Winnicott i~i precizeaza intr-o nota pe
a-I deosebi de instinctul animal), s-a preferat folosirea cuvan- marginea textului intentia de a prezenta 0 invidie fata de fe-
tului "pulsiune", deoarece reprezinta un termen deja lmpa- minin la barbati, echivalenHi invidiei de penis. Toata aceasta
mantenit in peisajul psihanalitic romanesc. In aceasta expune- expunere a diferentei masculin-feminin contureaza 0 conti-
re asupra pulsiunilor, Winnicott ne ofera explicatia sa perso- nuitate a fiintarii speciala in cadrul feminitatii, in care femeia
nala a progresiei pregenital-falic- genital, ~i anume, pomind exista inca din fetita, iar atmosfera realitatii interioare pare a
de la importanta excitatiei generalizate in integrare, ajunge la pastra 0 linie comuna a frustrarii, pe cand in cadrul masculi-
a ne spune ca anumite organizari ale excitatiei devin domi- nitatii, dezvoltarea pare sa fie oarecum segmentata de fantas-
nante, iar elaborarea imaginara a tuturor excitatiilor tinde sa mele ~i trairile fazei falice. In continuare, Winnicott propune
se efectueze In termenii tipului pulsional dominant. De ase- termenul de "complex oedipian inversat" pentru fete, mai de-
menea, ne lmparta~e~te obiectiile sale in privinta stadializarii graba decat "complexullui Electra", deoarece lasa subiectul
nivelului pregenital: prin prisma progresiei neindurare-"mgri- deschis imaginatiei, doar sugerand ca exista 0 alta cale pentru
jorare (ruthlessness-concern), sustine ca nu exista dovezi care fete decat pentru baieti.
sa demonstreze ca activitatea bebelu~ului este initial erotica, Un alt punct de interes pe care Winnicott 11ia in discutie,
apoi sadica. Dupa aceea constata variabilitatea extrema a sta- din pacate doar mtr-o nota pe marginea textului, vizeaza di-
2°4 D.W. Winnicott Opere 3. Natura umana 205

ferenta dintre homosexualitatea normala, implicand atingerea se poate retrage niciodata complet din realitate ('in replica la
stadiului genital, ~i fixarea 'intr-un stadiu pregenital, cu depla- diferenta pe care 0 exprima Freud intre nevroza ~ipsihoza: "In
sarea erotismului oral asupra anusului. De altfel, el scrie ~i 'in prima, Eul, in virtutea supunerii lui la realitate, sup rima un
text ca, data fiind sexualitatea inerenta vietii fantasmatice ~i fragment al Se-ului - viata pulsionala - pe cand 'in psihoza
capacitatii de identificare a individului, sexualitatea se dez- acela~i Eu se pune 'in serviciul Seului ~i se retrage dintr-o par-
volta 'in functie de persoana de care se 'indragoste~te copilul te a realitatii."), contactul individului cu realitatea fiind mas-
cand ajunge la varsta relatiilor interpersonale ('intre pruncie ~i cat de "fantasme de omnipotenta care vizeaza sa distruga re-
perioada de latenta).lntreaga terminologie a complexului oe- alitatea sau con~tientizarea ei ~i sa realizeze 0 stare care nu
dipian nu poate fi aplicata de fapt decal 'in masura in care exis- este nici viata, nici moarte". Aceasta descriere contine simili-
ta 0 situatie triunghiulara implicand persoane intregi ~i reale, tudini cu cea pe care Winnicott 0 face Sinelui fals, dezvoltat
percepute ca atare de catre copil, deci nu atat timp cat a treia pe baze compliante la 0 realitate catastrofal de frustranta, pen-
persoana este doar obiect partial. Rezolvarea cu succes a com- tru a masca Sinele adevarat ~i a-i permite subzistenta pana la
plexului oedipian se face prin intermediul anxietatii de cas- o eventuala data ulterioara cand vor fi indeplinite conditiile
trare, ea fiind cea care-i permite copilului sa traiasca in conti- pentru 0 dezvoltare ~i 0 viata proprie autentica. In aceea~i li-
nuare ~i care ii ingaduie ~i tatalui sa traiasca. Tatal este intro- nie se inscrie ~i diferenta pe care el 0 vede intre tipul nevrotic
iectat ~i folosit ca prototip de con~tiinta. AsHel, controlul exer- ~i cel psihotic: nevroticul tinde catre con~tientizare, in timp ce
citat de Supraeu nu se intinde doar asupra pulsiunilor, ci ~i psihoticul cauta sentimentul de realitate (de autenticitate).
asupra fenomenelor complexe ale Eului ce depind de aminti- Winnicott precizeaza in continuare ~i implicatiile acestei dife-
rile experientelor instinctuale ~i ale fantasmelor legate de aces- rente in termenii necesitatilor pacientilor aflati in analiza: par-
tea, Winnicott observand aici 0 legiitura cu pozitia depresiva. tea nevrotica necesita capacitatea de to1eranta a analistului, in-
De fapt, abia'in relatia triunghiulara oedipiana ura poate apa- telegerea proceselor ~i exprimarea (prin interpretare) a acestei
rea in mod liber, intrucat ceea ce este urat este 0 persoana 'in-
intelegeri, in timp ce partea psihotica necesita tolerarea regre-
treaga, ce se poate apara, poate supravietui, poate pedepsi ~i
siei propriu-zise la dependenta. De altfel, una dintre modali-
ierta; aceasta este ceea ce descatu~eaza ~i iubirea. Daca exista
tatile de e~ec in ingrijirea copilului, in viziunea lui, consta in
o dezvoltare sanatoasa, in culrnea excitatiei anxietatea este ma-
incapacitatea parintilor de a distinge clar intre fantasmele co-
xima, dar este tolerata ca atare; un copil care a dezvoltat apa-
pilului ~i realitate, ajungand sa prezinte 0 idee ca pe un fapt
rari nevrotice va prezenta 0 con~tientizare scazuta. Orbirea din
sau sa reactioneze la 0 idee ca ~i cum ar fi 0 actiune, deoarece
mitul oedipian simbolizeaza ideea de "incon~tient refulat".
Atentia cu care Winnicott se apleaca asupra elementelor mi- pot fi mai inspaimantati de idei decat de actiuni. Capacitatea
de a tolera idei, atat de necesara analistului, dupa cum am va-
tului 11apropie de Wilfred R. Bion care, Iii randullui, gasea ca
Oedip reprezinta ~i triumful curiozitatii, simbolizand in acest zut, in tratarea cu partea nevrotica a pacientului, este 0 trasa-
sens integritatea ~tiintifica. Acesta nu este singura apropiere tura a maturitatii ~i parte a maturitatii sociale, deoarece chiar
intre Wirmicott ~i Bion, ei imparta~ind 0 viziune asupra natu- capacitatea de fantasmare este cea care permite ca exprimarea
rii umane care demonstreaza multe puncte comune, caci am- bruta a instinctelor sa poata fi inhibata - fantasmarea repre-
bii pleaca in dezvoltarea teoriilor lor de la pozitiile kleiniene zinta 0 caracteristica intrinsec uman~, materialul de baza al
paranoid-schizoid a ~i depresiva. De exemplu, Bion, in prime- socializarii ~i civilizatiei. Din nou observam 0 similitudine cu
Ie sale lucrari despre functionarea psihotica, sustine ca Eul nu functia reveriei materne descrise de Bion, necesara pentru
206 D.W. Winnicott

crearea in noul individ a acelui spatiu intermediar intre per-


ceptie ~i actiune, spatiul in care se dezvolta gandirea.
Un alt autor apropiat de Winnicott este Heinz Kohut; mo-
dul in care acesta descrie rolul imperfectiunii inevitabile a
obiectelor sinelui arhaice idealizate in constituirea autonomiei
Bibliografie
individului aflat in dezvoltare, in conditiile in care aceste im-
perfec}iuni apar la 0 rata tolerabila ("frustrare optima") pen-
Toate dirfile sunt publicate la Londra, dadi nu se indica altfel.
tru narcismul acestuia, care sa-i permita astfel internalizarea
transmutativa a obiectelor sinelui, este similar cu acela in care Abraham, K. (1924) "A Short Study of the Development of the
Libido, Viewed in the Light of Mental Disorders", in
mama indeajuns de buna reu~e~te deziluzionarea copilului ei
Selected Papers on Psycho-Analysis. Hogarth, 1927.
progresiv, tinand cont de competentele acestuia in ceea ce pri-
ve~te capacitatea de tolerare a frustrarii. Teoretizarea transfe- Aichhorn, A. (1925) Wayward Youth. Imago, 1951.
rului fuzional allui Kohut ne reaminte~te de capacitatea esen- Balint, A. (1931) The Psycho-Analysis of the Nursery. Routledge
tiala in viziunea lui Winnicott in travaliul cu partea psihoticii & Kegan Paul, 1953.
a pacientilor, ~i anume aceea de a tolera regresia propriu-zisa Freud, A. (1926-27) The Psycho-Analytic Treatment of Children.
la stadii foarte arhaice. Diferenta intre cei doi consta in faptul Imago, 1946.
ca Winnicott conceptualizeaza 0 distructivitate primara ~i con- - (1936) The Ego and the Mechanisms of Defence. Hogarth, 1937.
sidera independenta ca reprezentand idealul de dezvoltare. Freud, S. (1900) The Interpretation of Dreams, in James Strachey,
De altfel, intr-o nota pe marginea textului Naturii umane, Win- ed. The Standard Edition of the Complete Psychological
nicott precizeaza ca motivul pentru care nu a putut sa-~i pu- Works of Sigmund Freud, 24 vol. Hogarth, 1953-73
blice scrierea consta tocmai in polemica determinata de fap- vols 4, 5.
tul ca el considera cii exista 0 distructivitate primara (la un loc - (1905) Three Essays on the Theory of Sexuality, S.E. 7.
cu iubirea primara), ~i nu doar furie la frustrare, care, in con- - (1917) Mourning and Melancholia, S. E. 14.
ceptia lui, nu ar fi fost destul de timpurie. - (1923) The Ego and the ld, S.£. 19.
La fel ca in toate lucrarile lui, ~iin aceasta Winnicott se do- - (1926) Inhibitions, Symptoms and Anxiety, S.E. 20.
vede~te a fi securizant prin recunoa~terea faptului cii tot ce se
- (1931) Female Sexuality, S. E. 21.
spune este doar punctullui de vedere, fara impuneri, fara re-
Glover, E. (1932) On the Early Development of the Mind. Imago,
pro~uri, fara exigente ... deci fara dezamagiri; el se dovede~te 1956.
a se numara printre aceia care considera cii orice sistem filo-
Gorer, G. and Rickman, J. (1949) The People of Great Russia: A
sofic se bazeaza de fapt pe credinta, credinta proprie a persoa-
nei care-l concepe, respectiv accepta. Astfel ne lasa, mai mult Psychological Study. Cresset.
decat atat, ne invita parcii, sa efectuam acela~i travaliu de sin- Guthrie, L.G. (1907) Functional Nervous Disorders in Childhood.
ceritate in sinele nostru ~i sa nu retinem deci dedit ce se do- Oxford University Medical Publications.
vede~te a fi "pe sufletul nostru"; ~i sunt multe cele pe care Ie Henderson, D.K. ~i Gillespie, RD. (1940) A Textbook of Psychia-
pu tern retine ... try for Students and Practitioners, ed. a V-a. Oxford
University Medical Publications.
Jackson, L. (1954) Aggression and Its Interpretation. Methuen.
208 D.W. Winnicott

Jones, E. (1927) "The Early Development of Female Sexuali-


ty", ill Papers on Psycho-Analysis, ed. a V-a. Bailliere,
Tindall & Cox, 1948.
Klein, M. (1923) The Psycho-Analysis of Children, in Collected
Works, vol. II. Hogarth, 1975.
- (1934) "A Contribution to the Psychogenesis of Manic-De-
pressive States", ill Collected Works, vol. 1.
Middlemore, M. (1941) The Nursing Couple. Hamish Hamilton,
1941.
Money-Kyrle, KE. (1951) Psycho-Analysis and Politics: A Con-
tribution to the Psychology of Politics and Morals. Duck-
worth, 1951.
Ophuijsen, J.H.W. van (1920) "On the Origin of the Feeling of
Persecution", ill Int. J. Psycho-Anal. 1.
Riviere, J. (ed.) (1952) Developments in Psycho-Analysis. Ho-
garth, 1952.
Rosen, J. (1953) Direct Analysis: Selected Papers. New York: Gru-
ne & Stratton, 1953.
Spence, J. (1946) "The Care of Children in Hospitals", ill The
Purpose and Practice of Medicine. Oxford University
Press, 1960.
Spitz, KA. (ig45) "Hospitalism: An Inquiry into the Genesis
of Psychiatric Conditions in Early Childhood", in
Psycho-Analytic Study of the Child, 1.
Winnicott, D.W. (1945) "Primitive Emotional Development",
in Through Paediatrics to Psycho-Analysis. Hogarth,
1975.
- (1949) "Mind and its Relation to the Psyche-Soma", in
Through Paediatrics to Psycho-Analysis. Hogarth, 1975.
- (1949) "Weaning", in The Child, the Family and the Outside
World. Harmondsworth: Penguin, 1964.
- (1950) "Some Thoughts on the Meaning of the Word «De-
mocracy»" in Home Is Where We Start From. Harmon-
dsworth: Penguin, 1986.
- (1968) "The Use of an Object and Relating Through Identi-
fications", in Playing and Reality. Harmondsworth: Antic ExLibris
Penguin, 1980. \P '0
1" :~

101LE~