Sunteți pe pagina 1din 53

STUDIU PRIVIND STANDARDELE, DIRECTIVELE SI CERINTELE MINIME

OBLIGATORII DE PROMOVARE A BUNASTARII SI DE VALORIFICARE A


POTENTIALULUI BIOPRODUCTIV AL ANIMALELOR DE FERMA.
Autori:MihaelaHBEANU1,IoanSURDU2,AncaGHEORGHE1,LefterNICOLETA1,
AurelFlorentinBADIU3
Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Biologie i Nutriie Animal Baloteti1
S.C. SIAT S.A. Bucureti2,
Academia de tiine Agricole i Silvice Gheorghe Ionescu - ieti3

Definitii
1. Aditiv furajer - ingrediente nutritive care intra in structura nutreturilor combinate in vederea
maririi valorii nutritive, a valorificarii componentilor hranei, a gradului de consumabilitate, a
performantelor de productie, a calitatii produselor animaliere, a mentinerii sanatatii animalelor si
profilaxiei in combaterea unor boli, a stimularii ritmului de crestere si a productiei (de carne, lapte,
oua etc.), a reducerii cantitatii substantelor eliminate prin dejectii in vederea protectiei mediului si
a imbunatatirii conditiilor de mediu. Principalii aditivi furajeri sunt reprezentati de - aminoacizi de
sinteza, enzime, vitamine, saruri minerale, probiotice, prebiotice, antibiotice, corectori de gust si
miros, coloranti, emulgatori, antioxidanti, surse sintetice de azot etc.
2. Animal gregar care traieste in grupuri compacte, in turma.
3. Crescator - orice persoana fizica sau juridica insarcinata ori responsabila temporar sau
permenent cu ingrijirea si animalelor, in temeiul unui contract sau in temeiul legii.
4. Comportamentul social Orice interactiune intre animale din aceeasi specie reprezinta o
forma de comportament social.
5. Furaje (resurse de hrana) - includ totalitatea produselor vegetale, animale, minerale si de
sinteza care, folosite in hrana animalelor, asigura functionarea normala a organismului si
realizarea unei productii scontate.
6. Manual de procedura Document scris component al sistemului de calitate in care se
prezinta: pasii ce trebuie urmati, a metodele de lucru si regulile de aplicat pentru realizarea unei
activitatii
7. Medic veterinar oficial - medicul veterinar angajat si retribuit de stat, desemnat pentru a
realiza activitatile veterinare stabilite de autoritatea veterinara la care isi desfasoara activitatea;
8. Neconformitate - orice abatere de la cerintele prevazute intr-un act normativ;
9. Norma de hrana Cantitatea de substante nutritive care trebuie administarata unui animal
timp de 24 de ore, atat pentru intretinerea functiilor vitale cat si pentru realizarea unei productii
planificate.
10. Nutrient substanta ce poate fi asimilata direct si in intregime. Poate exista ca atare, dar cel
mai adesea in urma proceselor de digestie.
11. Nutritia reprezinta ansamblul schimburilor ce se stabilesc intre organism si mediul in care
acesta traieste, schimburi ce urmaresc furnizarea de energie si substante necesare mentinerii
structurii tesuturilor si bunei functionari a organismului.
12. Nutreturi combinate: amestecuri de nutreturi de origine vegetala, animala microorganica,
minerala precum si de aditivi furajeri cu actiune specifica, care sunt astfel dozate incat sa asigure
cerintele nutritive pe specii, categorii de varsta si productie.
13. Productie animala cantitatea de produse animaliere obtinuta pe un anumit interval de tipm
definit (o luna, un an ) sau pe durata ciclului de productie de la un animal domestic/domesticit
crescut in conditii de ferma;
14. Ratie cantitatea de nutreturi, obtinuta prin optimizare care acopera integral cerintele
normei de hrana, ce trebuie administarata unui animal timp de 24 de ore, atat pentru intretinerea
functiilor vitale cat si pentru realizarea unei productii scontate.
15. Ritmul circadian,sauritmul nictemeraleste un ciclu de aproximativ 24 de ore al proceselor
biochimice, fiziologice sau comportamentale apartinand entitatilor vii.
16. Scorul de conditie corporala - o evaluare a conformatiei animalului in functie de varsta, a
raportului intre greutate si inaltime s a proportiei relative de muschi si tesut adipos. Scorul de
conditie corporala este o metoda vizuala, manuala, folositoare care ne permite sa cunoastem daca
animalele au primit o hrana adecvata. Sistemul de notare este de la 1 la 5.
17. Substantele toxice interzise pentru furajarea animalelor: substante care nu satisfac
nevoile alimentare ale animalelor, prezenta lor in nutreturi pericliteaza sanatatea si productivitatea
animalelor, respectiv sanatatea consumatorilor de alimente de origine animala.
Terminologie si simboluri folosite:
UE -Uniunea Europeana
NC - nutret combinat
SU - substanta uscata;
UNC - unitati nutritive carne;
UNL - unitati nutritive lapte;
PBD - proteina bruta digestibila;
PDIN - proteina digestibila la nivel intestinal permisa de continutul in azot al ratiei;
PDIE - proteina digestibila la nivel intestinal permisa de continutul in energie al ratiei;
PDI - proteina digestibila la nivel intestinal;
EM - energie metabolizabila.
i -nota

OMG Organisme modificate genetic


SCC Scor conditie corporala

Diversitatea sistemelor de crestere a animalelor si a conditiilor de mediu la nivelul statelor


membre ale UE, fac dificila adoptarea unor reguli unitare privind bunastarea animalelor. Comisia
Europeana a solicitat indicatori masurabili de bunastare a animalelor care urmeaza sa fie dezvoltati
prin asocierea de parametri masurabili pentru a consolida baza stiintifica a reglementarilor UE in
acest domeniu. Pentru aceasta este necesara o cooperare cu institutele stiintifice din statele membre
UE. Indicatorii de bunastare masurabili stabiliti vor sprijini procesul decizional privind conditiile
acceptabile pentru animalele de ferma si vor fi utilizati pentru a sprijini programele de monitorizare
si de control, puse in aplicare la nivel de ferma, pentru a garanta standardele de sanatate si bunastare
animala si pentru a ajuta la controlul bolilor. Datele stiintifice obtinute prin masuratori directe vor
constitui fundamentul stiintific necesar armonizarii regulamentelor la nivelul statelor membre si
crearii unui cadru comun. O mare parte dintre statele membre UE (printre care si Romania) au
adoptat deja o serie de standarde minime si cerinte de bunastare animala iar datele stiintifice
obtinute prin experimentari directe pe animale stau la baza intocmirii ghidurilor de bune practice
pentru diferitele categorii de animale de interes zootehnic. Trebuie mentionat insa faptul ca, pe
masura derularii testelor biologice (inclusiv cele planificate in prezentul proiect) este posibil sa fie
obtinute date experimentale (in special in priveste hrana- ca principiu esential al bunastarii) care sa
necesite adoptarea unor standarde noi de bunastare si care sa asigure suportul stiintific necesar
fundamentarii sprijinului pentru implementarea Masurii 215.

De ce se impune existenta unor recomandari si/sau standarde minime de bunastare?


Stiinta si tehnologia au condus la schimbari privind modul de crestere a animalelor. De la
sfarsitul secolul al nouasprezecelea, cresterea animalelor a inceput din ce in ce mai mult sa fie
intensivizata, astfel incat mai multe animale sa fie produse la o rata tot mai mare (Swabe, 1999)
pentru a satisface cerintele de hrana crescute ale populatiei. Dupa al Doilea Razboi Mondial,
(incepand cu 1945), aceste modificari au intensificat foarte mult progresele tehnologice in ceea ce
priveste hranirea si intretinerea animalelor, au aparut masini de muls si noi tehnici de reproductie
care au permis ca animalele sa fie tinute in numar mai mare pe suprafete mici
(www.welfarequality.net- EU project, 2004). Bunastarea animalelor de ferma poate fi evaluata, in
contextul recomandarilor cunoscute ca fiind Cele Cinci Libertati (Szcs si col., 2010 citat de
2

Cziszter si col, 2010 ): i) Libertatea de la foame si sete; ii) Libertatea de la disconfort; iii) Libertatea
de la durere, ranire si boala; iv) Libertatea de a-si exprima comportamentul normal; si v) Libertatea
de la frica si pericol. Bunastarea animalelor este un domeniu complex care poate fi afectat de
numerosi factori care includ atat sanatatea fizica cat si pe cea mentala. Datorita acestui fapt, s-a
stabilit de comun acord de catre consumatori, oamenii de stiinta, legiuitori si fermieri 4 principii
generale ale bunastarii animalelor cu cate 2-4 criterii fiecare redate in tabelul 1: adapost
corespunzator, hranire buna, stare de sanatate buna, comportament corespunzator (Kjaernes and
Keeling, 2004, Keeling si Veissier, 2005).

Tabelul 1. Principiile si criteriile bunastarii (Keeling si Veissier, 2005)


Principiul Criteriul de bunastare Exemple de masuratori potentiale
1. Absenta foamei Aprecierea conditie corporale
Alimentatie
prelungite
buna
2. Absenta setei prelungite Accesul la apa
3. Confortul la odihna Frecventa diferitelor pozitii de
odihna, comportamentul de ridicare
Cazare buna si asezare
4. Confortul termic Gafaitul, tremuratul
5. Usurinta miscarii Alunecarea sau caderea
6. Absenta ranilor Aprecierea clinica a pielii, calitatea
carcasei, tulburari podale
7. Absenta bolilor Probleme enterice, descalificari la
Sanatatea buna sacrificare
8. Absenta durerii induse Evidenta mutilarilor de rutina cum
de metodele manageriale ar fi taierea cozii sau ecornare,
eficienta asomarii la sacrificare
9. Exprimarea Lingere, agresivitate
comportamentului social
Comportament 10. Exprimarea altor tipuri Joaca, comportamentul anormal
corespunzator de comportament
11. Relatia buna om-animal Testele de apropiere si/sau evitare
12. Absenta fricii generale Testul cu obiectele noi

Cadrul legislativ privind bunastarea animala


In '80 -'90, au existat o serie de crize majore publice asupra sigurantei alimentare si calitatea
alimentelor; pentru Salmonella, de exemplu, in sectorul oualor; encefalopatia spongiforma bovina
(ESB, mai frecvent cunoscuta sub numele de "boala vacii nebune"), dioxina la pui de carne
(Welfare Quality project, 2004; www.animalfarmlife.eu/regulation). Astfel, s-a redus considerabil
increderea consumatorilor in siguranta alimentelor. Oamenii au inceput sa se intrebe: produsele
alimentare sunt obtinute in conditii de siguranta, animalele utilizate pentru hrana sunt sanatoase si
ce garantii exista? In acest context, Uniunea Europeana inclusiv Romania si-a asumat un rol mai
activ in legiferarea pentru bunastarea animalelor de ferma, printr-o serie de "directive" (a se vedea
www.animalfarmlife.eu/regulation; www.bunastareaanimala.ro). Prezentul studiu face trimiteri la:
Legea nr. 205 din 26 mai 2004 (cu modificarile si completarile ulterioare); Directiva Consiliului
2008/120/CE din 18 decembrie 2008 transpusa in legislatia romaneasca prin Ordinul 202 din 25
august 2006; Directiva CEE 91/630 (1991); Ordinul ANSVSA nr. 75 din 15 august 2005.
In Romania, conform art. 8 din Legea nr. 205 din 26 mai 2004 (cu modificarile si
completarile ulterioare) privind protectia animalelor Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si
pentru Siguranta Alimentelor reprezinta Autoritatea Nationala in domeniul protectiei animalelor.
Dupa cum este specificat in Directiva CEE 91/630 (1991) standardele de bunastare animala se
actualizeaza periodic tinand cont de dinamica progreselor stiintifice si tehnologice.

1. RECOMANDARI DE BUNE PRACTICI SI STANDARDE MINIME DE


BUNASTARE LA PORCI

Cresterea porcinelor in Romania este o activitate traditionala. La fel ca in restul Europei, in


Romania cea mai importanta categorie de productie o reprezinta rasele de porci de carne,
caracterizate printr-un spor in greutate cu ritm rapid, rata de conversie a furajelor mare si strat de
grasime foarte redus. In Romania, grasunii sunt crescuti in general pana la greutatea medie de 107
kg. In 2011 efectivul de porci din Romania a fost de 4.153 mii capete cu o productie totala de carne
in viu de 595 mii tone (MADR, www.madr.ro ). Principalul sistem de productie utilizat este
cresterea pe pardoseala plina betonata.

1.1. Adapostul si cazarea


Sistemele de crestere ale porcilor se diferentiaza in functie de modul de adapostire si cazare in
spatii inchise, semiinchise (intensiv, semiintensiv) respectiv in spatii deschise (extensiv).
Standardele infrastructurii si conditiilor de intretinere si adapostire ale porcilor au un impact
direct asupra sanatatii, productivitatii si bunastarii animalelor.

In acest subcapitol sunt redate o serie de recomandari generale dar si specifice diferitelor
categorii de porci privind adapostul si cazarea .

1.1.1 Recomandari generale (Ordinul ANSVSA nr. 75 din 15 august 2005; Directiva CEE 91/630,
1991 - RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 03/vol. 10 - adoptata de statele membre UE; The
Welfare of Farmed Animals (England) Regulations 2007; EU-Welfare legislation on pigs, 2010;
Studnitz si col., 2010):
Adaposturile pentru porci trebuie construite astfel incat fiecare porc:
- sa aiba loc suficient pentru odihna, sa poata sa se intinda sau sa se ridice in picioare cu usurinta;
- sa dispuna de un loc curat pentru odihna;
- sa aiba contact vizual cu alti porci.
Materialele utilizate pentru constructia adaposturilor, in special boxele si echipamentele cu
care porcii pot intra in contact, nu trebuie sa dauneze porcilor si trebuie sa poata fi curatate si
dezinfectate temeinic. Acoperisul se poate executa din panouri termoizolante sau placi de tabla cu izolatie
din vata minerala ori din fibrociment si termoizolatie din vata minerala (acestea se pot aseza pe ambele parti
ale termoizolatiei). Este necesar ca ferestrele sa poata fi deschise pentru a asigura ventilatia necesara in caz
de urgenta. Usile, in special, trebuie concepute astfel incat sa vina in sprijinul fluxului tehnologic de
exemplu usile interioare sa aiba deschidere la dreapta sau dubla-deschidere.

Este indicat ca intre boxe, compartimentarile sa fie realizate din plastic. Custile pentru scroafe sunt
i fabricate din tevi de otel galvanizat. De asemenea, hranitoarele pentru scroafe din boxele de fatare este
indicat sa fie din otel inoxidabil

Pardoselile trebuie sa fie nederapante, fara asperitati, pentru a evita ranirea porcilor, si
trebuie concepute astfel incat sa nu provoace rani sau suferinte porcilor care stau in picioare sau
sunt culcati pe acestea. Ele trebuie sa fie adecvate pentru marimea si greutatea porcilor si sa
prezinte o suprafata rigida, plana si stabila. Suprafata culcusului trebuie sa fie confortabila, curata,
drenata corespunzator si sa nu fie daunatoare porcilor. In cazul in care exista asternut de paie, acesta
trebuie sa fie curat, uscat si sa nu dauneze porcilor.
Echipamentele si circuitele electrice trebuie instalate in conformitate cu normele nationale
in vigoare pentru a evita orice soc electric. Este necesar sa existe un acces usor la toate
dispozitivele, o buna functionare a instalatiilor de hranire si adapare si sa nu existe margini si
carlige ascutite.

In activitatea moderna de crestere si exploatare a porcilor, unele echipamente sunt


indispensabile. Pentru astfel de echipamente, recomandarile sunt urmatoarele:
- Fiabilitate in orice moment al utilizarii.
- Durata de functionare, rezistenta la coroziune si actiunea porcilor.
- Usurinta in utilizare, curatare, intretinere si reparatii.
- Adecvarea pentru un anumit sistem de crestere.
- Raport echilibrat pret/calitate.
Orice echipament automat sau mecanic, indispensabil sanatatii si bunastarii porcilor, trebuie sa fie
inspectat cel putin o data pe zi. Orice defect constatat trebuie remediat de indata sau, in cazul in care
acest lucru este imposibil, trebuie luate masuri pentru a proteja sanatatea si bunastarea porcilor pana
la efectuarea reparatiei, in special utilizand alte metode de alimentatie si mentinand un mediu
ambiant corespunzator. In cazul in care se utilizeaza un sistem de ventilatie artificiala, trebuie
prevazut un sistem corespunzator de inlocuire, pentru ca, in caz de defectiune a sistemului principal,
sa se poata asigura o reimprospatare a aerului suficienta pentru a proteja sanatatea si bunastarea
porcilor; trebuie, de asemenea, prevazut un sistem de alarma care sa anunte crescatorului
defectiunea. Sistemul de alarma trebuie testat in mod regulat.
Din considerente economice, echipamentul si instrumentele trebuie sa fie rezistente la uzura
si rupere. La metal, se poate considera ca rezista cel mai mult partile cu cea mai mare greutate sau
cu cel mai gros invelis protector.
Adaposturile, custile, echipamentele si ustensilele trebuie sa fie curatate si dezinfectate in
mod corespunzator, pentru a preveni contaminarea incrucisata si aparitia vectorilor de boli. Ar
trebui eliminate cat de des posibil materiile fecale, urina, precum si alimentele neconsumate sau
deversate, pentru a reduce mirosul.
Intretinerea necorespunzatoare a pardoselilor din beton si gratarelor poate provoca
accidentari la picioare si infirmitati. Un aspect important de care se tine cont la proiectarea
pardoselilor il constituie latimea dalelor si a spatiilor dintre acestea (vezi mai jos) care trebuie sa
fie corelata cu dimensiunile animalelor.
Din anul 1999, conform Directivei CEE 91/630, 1991 si Ordinului nr. 202/2005 al ANSVSA
cerintele minime obligatorii privind suprafata de pardoseala disponibila pentru fiecare categorie
sunt:
0,15 m2, pentru porcii cu o greutate medie egala sau mai mica de 10 kilograme;
0,20 m2, pentru porcii cu o greutate medie cuprinsa intre 10 si 20 kilograme;
0,30 m2, pentru porcii cu o greutate medie cuprinsa intre 20 si 30 kilograme;
0,40 m2, pentru porcii cu o greutate medie cuprinsa intre 30 si 50 kilograme;
0,55 m2, pentru porcii cu o greutate medie cuprinsa intre 50 si 85 kilograme;
0,65 m2, pentru porcii cu o greutate medie cuprinsa intre 85 si 110 kilograme;
1,00 m2, pentru porcii cu o greutate medie mai mare de 110 kilograme.
Suprafata libera necesara pentru fiecare vier, scroafa si scrofita intretinuti in grup, trebuie sa
fie de 1.64-2.25 m2. Cand grupurile sunt formate din mai putin de 6 indivizi suprafata pardoselei
trebuie sa creasca cu 10%. Cand grupurile sunt mai mari de 40 suprafata descreste cu 10%.
Tabelul 2. Suprafata libera necesara pentru vieri, scroafe si scrofite
m2
Vieri Scrofite Scroafe
<6 per 6 40 per >40 per <6 per 6 40 per >40 per
grup grup grup grup grup grup
6 1.8 1.64 1.476 2.475 2.25 2.025
(sursa: ANSVSA, 2005)

Tabelul 3. Spatiu solid continuu in pardoseala si deschiderea pentru drenaj la diferite categorii .
(m2)
Purcei Scrofite dupa monta Scroafe gestante Deschidere maxima
drenaj
Suficient pentru odihna impreuna 0.95 1.30 15%
(sursa: ANSVSA, 2005)

Tabelul 4 . Latimea maxima a interspatiilor dintre dalele gratarelor (cand sunt folosite gratare
de beton). mm
Spatiul liber intre dale (mm) Latimea dalelor (mm)
Purcei Intarcati Porci in Scrofite dupa Purcei, Porci in crestere,
crestere monta, scroafe intarcati Scrofite dupa monta, scroafe
11 14 18 20 50 80
(sursa: ANSVSA, 2005)

Daca in adapost este mult praf se recomanda stropirea pardoselii cu apa sau uleiuri.
Sunt interzise instalatii pentru legarea scroafelor si scrofitelor; aceste 2 categorii se intretin in
grup, pe o perioada incepand cu 4 sapatamani dupa monta si pana la o saptamana inaintea
fatarii;

Igienizarea adaposturilor de porci trebuie efectuata cu regularitate, dar posibilitatile depind


foarte mult de marimea efectivului si de arhitectura si constructia adapostului (Studnitz si col.,
2010). Nevoia de curatenie si dezinfectare sporeste odata cu efectivul. In sectiunile urmatoare sunt
prezentate trei nivele de realizare a igienizarii si dezinfectarii (Studnitz si col., 2010):
1. La efectivele de dimensiuni reduse: utilizarea apei la curatenie poate duce la cresterea umiditatii
si daca porcii se afla in acel moment in adapost, umiditatea le poate cauza imbolnaviri, in special
iarna, cand temperatura si rata de ventilatie sunt scazute. Prin urmare, la efectivele mici, singura
solutie pentru curatenie este cu lopata si matura, urmata de golirea boxelor si/sau dezinfectarea cu
var. Acesta metoda este in general destul de eficienta daca este realizata corect.
2. La efectivele medii, nevoia de igienizare este mai accentuata. Intotdeauna este esential ca intre
schimbarea loturilor de purcei intarcati si grasuni, boxele sa fie curatate. Boxele de fatare se curata
cu regularitate, dar nu in mod necesar intre doua fatari succesive. Se recomanda curatarea cu jet de
apa de mare presiune, urmata de aplicarea dezinfectantilor (aprobati). Atunci cand costul de
impartire in compartimente este prea ridicat, se pot folosi paravane de spalare pentru a preveni
imprastierea apei si murdarirea altor compartimente populate.
3. La efectivele mari, riscul de pierderi din cauza bolilor infectioase este atat de mare incat este
necesar ca igienizarea si dezinfectarea sa se efectueze sistematic. Este recomandat ca procesul
tehnologic de crestere si exploatare sa aiba loc in adaposturi pentru fatare, pentru purcei intarcati si
grasuni, impartite in sectoare cu regim intra totul, pleaca totul. Prin urmare, este necesar ca dupa
fiecare golire a unui sector sa se realizeze curatenia folosind instalatii de apa de presiune mare,
urmata de aplicarea dezinfectantilor aprobati.

Medicul veterinar stabileste planul de igienizare a halelor


i

Sistemul de drenare a dejectiilor. Manipularea dejectiilor se realizeaza manual si cu ajutorul unui


sistem raclor. Prin urmare, o parte a sistemului de scurgere este reprezentata de pardoseala. Aceasta trebuie
conceputa astfel incat sa permita evacuarea usoara a dejectiilor, dar cu respectarea recomandarilor prezentate
mai sus.

Microclimatul din adapost (ANSVSA, 2005, Studnitz si col., 2010)


Microclimatul se refera in special la calitatea aerului dintr-un adapost pentru porcine in
termeni de temperatura, umiditate, viteza si poluare a aerului cu particule (praf si microorganisme)
si gaze. Alte componente de microclimat sunt conditiile acustice si iluminatul. Circulatia aerului,
nivelul de praf, temperatura, umiditatea relativa a aerului si concentratia de gaze trebuie mentinute
in limite acceptabile, care nu sunt daunatoare pentru animale (Directiva Consiliului 98/58/CEE).
Legislatia europeana este transpusa si in legislatia romaneasca prin Ordinul ANSVSA nr. 75 din 15
august 2005, la capitolul V- Adaposturi si cazare.
Microclimatul din adapost este influentat de arhitectura constructiei (geometria), volum,
izolatie, localizarea animalelor si incalzire (daca exista). Este important ca dimensionarea in
vederea asigurarii unui microclimat propice sa aiba la baza marimea si varsta loturilor de animale,
nivelul de productie, precum si asigurarea conditiilor de lucru pentru personalul din anumite
sectoare ale fermei.

Tabelul 5. Microclimatul din adapost


Categoria de Temperatura (C) Umiditate (%) Viteza aerului (m/s)
animale Minim Maxim Optim Minim Maxim Pt. temp Pt. temp
min. max.
Vieri 10 24 15 60 70 0.2 0.3 1
Scroafe 10 24 15-18 60 70 0.2 0.3 1
gestante
Scroafe 15 24 18-22 60 70 0.2 0.3 1
lactante
Purcei 0-7 zile - - 32-30 60 70 0.2 0.3 1
Purcei 8-14 - - 30-28 60 70 0.2 0.3 1
zile
Purcei 15-21 - - 28-24 60 70 0.2 0.3 1
zile
Purcei 22-28 - - 24-22 60 70 0.2 0.3 1
zile
Purcei 29-36 - - 22-20 60 70 0.2 0.3 1
zile
Alte categorii 15-18 24 18-20 55 70 0.2 0.3 1
Sursa: ANSVSA, 2005

Izolarea, incalzirea si ventilarea adaposturilor trebuie asigurata astfel incat circulatia


aerului, nivelul de praf, temperatura, umiditatea aerului si concentratiile de gaze sa fie mentinute in
limite care sa nu fie nocive pentru porci.
Pentru a raspunde nevoilor lor comportamentale si fiziologice trebuie prevazut, avand in
vedere conditiile climatice, un sistem de iluminare adecvat, natural sau artificial; in cazul in care
este vorba de un sistem artificial, iluminarea trebuie sa fie cel putin echivalenta cu durata de lumina
naturala disponibila in mod normal intre orele 9-17. De asemenea, trebuie sa fie disponibil un
sistem de iluminare (fix sau mobil), de o intensitate suficienta pentru a permite o inspectare a
porcilor in orice moment.
Porcii trebuie tinuti in conditii de iluminat cu o intensitate de cel putin 40 lucsi, pentru o perioada
de minimum 8 ore pe zi.
Temperatura din adapostul pentru suine depinde de o serie de factori, precum conditiile
climatice exterioare, izolatia constructiei, tipul de sistem de adapost, utilizarea asternutului etc.
Temperaturile situate deasupra sau sub nivelul optim pot afecta bunastarea si performanta porcilor.
Temperaturile scazute sporesc consumul de hrana, in timp ce temperaturile ridicate scad apetitul si
consumul furajer si, in consecinta, scad sporurile in greutate la purceii intarcati si grasuni, iar
scroafele lactante secreta mai putin lapte. Porcii au un interval ingust de confort termic deci

bunastarea va fi influentata direct de temperaturile extreme. Acest lucru este valabil mai ales pentru
nou nascuti care au dificultati de mentinere a temperaturii corporale.
Recomandari de bune practici pentru temperatura
Purceilor nou nascuti trebuie sa li se asigure o temperatura in adapost care sa le permita
mentinerea in limite normale a temperaturii corporale (tab. 2).
Instalatiile de incalzire (lampile cu infrarosu, incalzirea in pardoseala) trebuie bine fixate si
trebuie evitate contactele directe cu scroafele sau purceii.
Sistemele de ventilatie trebuie sa realizeze un flux de aer (volumul de aer este redat mai jos)
care sa evite aparitia stresului la cald sau rece.
Sistemul de incalzire trebuie sa asigure o temperatura corespunzatoare si un flux termic
constant.
Pentru zonele neincalzite trebuie sa fie prevazut asternut (a se vedea mai jos recomandarile
privind asternutul).
Comportamentul purceilor trebuie sa fie monitorizat zilnic pentru cerinte de disconfort
termic si trebuie luate masuri de remediere daca este cazul. Spatele cocosat, miscari lente si frisoane
sugereaza faptul ca purceilor le este frig iar, gafaitul si distantarea de zona de caldura arata ca le
este cald.
Bunastarea scroafelor nu trebuie sa fie compromisa de caldura excesiva din zona de fluaj,
trebuie sa nu gafaie si sa aiba un bun apetit.
Comportamentul porcilor adulti sau in crestere trebuie sa fie monitorizat cel putin odata pe
zi. Stresul provocat de frig sau caldura trebuie observat si trebuie luate masuri de corectie.
In perioada cu temperaturi ridicate (25C) se vor lua masuri pentru evitarea supraincalzirii
animalelor: deschiderea usilor si lambourilor, ventilatie, umbrare si alocarea de mai mult spatiu
daca este posibil.

Umiditatea. In special in situatiile in care temperatura din adapost este ridicata, umiditatea
nu trebuie sa depaseasca limita superioara indicata in tabelul 2, deoarece porcii au nevoie sa-si
regleze temperatura prin evaporarea apei de la suprafata corpului.
Calitatea aerului . Controlul calitatii aerului este un factor important de confort si bunastare
la animale. Aerul proaspat este necesar pentru inlaturarea excesului de caldura si umiditate, pentru
minimizarea transmiterii agentilor infectiosi pe calea aerului, evacuarea gazelor reziduale si
reducerea particulelor de praf din adapost.
Viteza aerului in interior este determinata in primul rand de arhitectura constructiei si reglarea
deschiderilor de admisie a aerului. Pe de alta parte, viteza aerului este influentata intr-o anumita
masura si de cantitatea de caldura produsa de animale, deschiderile de evacuare a aerului,
arhitectura adapostului si conditiile climatice exterioare.
Recomandari de bune practici pentru calitatea aerului
Trebuie asigurata o ventilatie corespunzatoare in scopul evitarii acumularii de praf, gaze, la
niveluri care ar fi nocive pentru porci.
Nivelul normal de CO2 trebuie sa fie sub 1000 ppm.
Volumul de aer orientativ minim de adapost pe cap de animal (sursa ANSVSA, 2005):
- Scroafe negestante: 6 m3/ cap;
- Scroafe gestante si lactante: 21 m3/ cap;
- Tineret porcin: 3 m3/ cap;
- Porci la ingrasat: 3.5 m3/ cap;
- Vieri: 20 m3/ cap

Pentru reducerea nivelului de amoniac daca depaseste 25 ppm/ m3 sunt prevazute actiuni
imediate.

Umiditatea, praful si nivelul de amoniac (detectabile prin miros) nu trebuie sa fie neplacute
pentru oameni.

Amoniacul este produs ca parte a efluxului la animale. Cresterea concentratiei de amoniac poate avea loc in
i scurte perioade de timp in spatii inchise, ca urmare a necesitatii limitarii fluxului de aer, curentii de aer cand
vremea este rece sau cu vant. Concentratia marita de amoniac pentru o perioada mai mare de timp poate
provoca iritatii ale ochilor si ale cailor respiratorii, rezultand stari de disconfort si boli respiratorii cu efecte
in reducerea ratei de crestere.

Concentratia de amoniac de 10-15 ppm in aerul din adapost poate fi detectata direct prin
miros. O concentratie 25 ppm poate provoca iritatii ale pleoapelor atat la animale cat si la
personalul de deservire.
Factori cauzatori ai emisiilor de amoniac:
Boxe murdare
Porci murdari din cauza dejectiilor
Canalele adanci din adapost pentru colectarea dejectiilor lichide
Temperaturile ridicate atat din adapost, cat si din canalele de dejectii
Furaje cu un continut mare de proteine risipite

Nivelul de noxe se va verifica la nivelul animalului si nu la pozitia in picioare a omului


pentru a identifica valorile de disconfort pentru porci.
Cel mai important din restul de gaze produse in activitatea de crestere a porcilor este
hidrogenul sulfurat. Este un gaz extrem de toxic produs in special daca dejectiile sunt stocate in
canale mai mult de trei saptamani si in cazul utilizarii de furaje cu continut ridicat de sulf.
Hidrogenul sulfurat se formeaza in conditii anaerobice, pe fundul canalelor de dejectii, fiind rezultat
din materie organica, prin actiunea unor bacterii. Singura solutie pentru a evita aceasta problema
este sa se goleasca cu regularitate toate canalele de dejectii lichide din adapost, cel putin o data la
trei luni. Este necesar sa se acorde o atentie deosebita valorii de 10 ppm, deoarece gazul poate fi
usor detectat la aceasta valoare. La concentratii mai mari, precum 100 ppm, simtul olfactiv este
paralizat si, daca valorile concentratiei continua sa creasca, gazul devine letal.

i In cazul adaposturilor noi, nu se recomanda sa se implementeze sisteme de intretinere in care dejectiile


lichide sunt depozitate in canale aflate sub pardoseala adapostului.

Metanul este produs in mod curent in procesul de digestie al tuturor animalelor, in special la
ierbivore. Metanul ridica anumite probleme deoarece este considerat un gaz de sera, dar in practica
este imposibil sa se evite producerea acestuia.
Toate animalele produc dioxid de carbon, rezultat din activitatea functiilor vitale. Acest lucru nu
reprezinta o problema deoarece porcii consuma furaje de sezon, care pot ulterior absorbi dioxidul de
carbon produs, reintegrandu-l in circuitul natural.
O atentie deosebita trebuie sa se acorde ventilatiei, in special atunci cand animalele sunt
tinute in adaposturi inchise si/sau cand exista pericolul de stocare gaze nocive.
Praful trebuie sa lipseasca de pe pereti si tavan; concentratia normala de pulberi din adapost
- 15 mg/m3.
Cauze ale cresterii nivelului de praf
Macinarea, amestecarea si administrarea furajelor
Particulele de tegument si par provenite de la porci
Asternutul
Recomandari privind asternutul
In sistemele cu asternut, materialele pentru asternut se asigura in toate boxele. Estimativ, in
procesul de crestere a porcilor sunt necesare 0,11,0 kg paie/boxa, in functie de tehnologia aplicata.
9

Pentru calcul, se pot utiliza urmatoarele valori:


Purcei intarcati 0,15 kg per capita,
Grasuni 0,3 0,5 kg per capita,
Scroafe, scrofite si vieri 1,0 kg per capita.
Asternutul trebuie sa fie curat, uscat si sa nu puna in pericol sanatatea animalelor. Paiele tocate
marunt imbunatatesc eficienta asternutului si cresc cantitatea de absorbtie a lichidelor, dar produc
mai mult praf. Este indicat ca alte materiale pentru asternut, precum rumegusul de conifere, scoarta
de copac sau turba, sa fie uscate, maruntite si fara praf.
In partea de cladire in care porcii sunt tinuti in mod continuu trebuie sa fie evitate niveluri
de zgomot de peste 85dBA. Trebuie sa fie evitat zgomotul constant sau brusc.

Inspectia. Animalele crescute in grup sau in boxe trebuie sa fie inspectate de catre proprietar
sau de catre responsabilul cu animalele cel putin o data pe zi. Animalele care prezinta semne de
boala sau sunt ranite trebuie ingrijite in mod corespunzator, cat mai repede posibil. In cazul in care
este necesar, porcii bolnavi sau raniti trebuie sa poata fi izolati in incaperi adecvate, prevazute cu
asternuturi de paie uscate si confortabile. In cazul in care porcii nu reactioneaza la ingrijirile
crescatorului, trebuie consultat cat de repede posibil un medic veterinar.
Modul in care sunt grupati si dispusi in boxa sau pozitia in care stau culcati ofera informatii
esentiale cu privire la modul in care animalele percep climatul din boxa.
Toate procedurile destinate sa constituie o interventie efectuata pentru alte scopuri decat cele de
terapie sau de diagnostic sau pentru identificarea porcilor in conformitate cu legislatia in domeniu
si care determina afectarea ori pierderea sensibilitatii unei parti a corpului sau alterarea structurii
osoase sunt interzise, cu urmatoarele exceptii:
a) reducerea uniforma a coltilor purceilor sugari prin pilire sau taiere, efectuata nu mai tarziu de
varsta de 7 zile si lasand o suprafata intacta si neteda. Coltii vierilor pot fi redusi in lungime, atunci
cand este necesar, pentru a se preveni ranirea altor animale sau din motive de siguranta;
b) taierea partiala a cozii;
c) castrarea porcilor masculi prin alte mijloace decat desirarea tesuturilor;
d) aplicarea inelului nazal numai atunci cand animalele sunt tinute in sisteme de crestere in aer
liber si in conformitate cu legislatia nationala.
Taierea cozilor si reducerea coltilor nu trebuie sa fie efectuate ca un procedeu de rutina, ci
numai atunci cand exista o dovada clara ca au aparut leziuni ale mameloanelor scroafelor sau ale
urechilor si cozilor la ceilalti purcei. Inainte de efectuarea acestor proceduri trebuie sa fie luate si
alte masuri pentru a se preveni muscarea cozii si alte vicii, luandu-se in considerare mediul si
densitatea animalelor. Din acest motiv trebuie sa fie schimbate conditiile de mediu si sistemele de
management inadecvate.
Oricare dintre procedurile descrise anterior trebuie sa fie efectuata numai de un medic
veterinar sau de o persoana instruita, asa cum este prevazut la art. 5 din Norma Sanitara Veterinara
a ANSVSA, 2005, cu experienta in efectuarea tehnicilor in mod practic, cu mijloace
corespunzatoare si in conditii igienice.
Daca se practica castrarea sau taierea cozilor dupa varsta de 7 zile, aceasta trebuie efectuata
numai sub anestezie si analgezie prelungita si numai de un medic veterinar.

1.1.2. Recomandari specifice pentru Sistemul de adapostire si crestere in aer liber (Animal
Welfare Pigs- Code of Welfare 2010, Studnitz si col. 2010)

Fermele difera si este necesar ca in procesul de proiectare sa fie luate in considerare conditiile particulare
i specifice. Majoritatea fermierilor detin deja o serie de constructii, care vin sa completeze spatiile de
productie ce urmeaza probabil a fi realizate. Totodata, constructiile trebuie sa indeplineasca o serie de
cerinte care deriva din variatiile climaterice de pe teritoriul Romaniei. In optarea pentru un sistem de
adapostire si crestere sau altul se au in vedere si aceste aspecte.
10

Exploatarea porcinelor in aer liber ca o alternativa la productia conventionala a inceput sa se


dezvolte inca din anii '60 '70. Cresterea porcilor in aer liber se face in acele zone geografice unde
caracteristicile naturale sunt corespunzatoare cum ar fi: drenarea solului, precipitatii reduse si, ceea
ce este mai important, un climat temperat, fara variatii anuale mari de temperatura. Chiar si in
conditiile unui climat corespunzator exista perioade cu vreme nefavorabila ceea ce impune
necesitatea existentei unui adapost. In Romania, existenta unui adapost este cu atat mai necesara cu
cat exista variatii mari de temperatura in functie de sezon.
Deoarece intretinerea porcilor in aer liber presupune expunerea animalelor la variatiile
climatice diurne (zi/noapte) si sezoniere, intra in sarcinile crescatorilor crearea unor facilitati pentru
indeplinirea standardelor de bunastare animala.
Exploatarea porcilor in aer liber este diferita de cea practicata in interior din punctul de vedere
al gestionarii, adapostirii si furajarii. Gestionarea productiei de porci in aer liber poate fi comparata
pana la un anumit nivel cu gestionarea sistemelor de interior unde adapostirea depinde in mare parte
de comportamentul porcilor. Aceasta inseamna ca persoana responsabila cu gestiunea trebuie sa
aiba in vedere comportamentul porcilor.
a) Conditii minime de adapostire
Porcii trebuie sa fie cazati in adapost cu conditii de mediu corespunzatoare (ventilatie,
temperatura, umiditate etc), fiecarei categorii productive si stari fiziologice.
Sistemul de productie utilizat trebuie sa faciliteze minimizarea efectelor vremii nefavorabile
si a stresului cauzat de temperaturile extreme.
b) Recomandari de bune practici pentru adapostul animalelor intretinute in aer liber
Se impune asigurarea unei bune izolatii a adapostului pentru a se reduce la minimum
variatiile de temperatura interna.
Sistemul de cazare al animalelor trebuie astfel realizat incat sa faca fata conditiilor
meteorologice adverse, cu protectie fata de vant, soare, ploaie, sau caldura excesiva.
Ventilatia trebuie prevazuta cu un sistem automat de reglare astfel incat se asigura confortul
chiar si in conditii de temperatura ridicata sau scazuta.
Materialele din care se confectioneaza patul de odihna sau cele utilizate ca asternut trebuie
sa fie termoizolante si sa asigure mentinerea temperaturii corporale.
Semnele de stres provocat de caldura sau frig trebuie recunoscute si remediate.
Asternutul din zona de odihna a purceilor trebuie sa se inlocuiasca dupa fiecare fatare pentru
a se evita acumularea si transferul de microorganisme patogene.
Note
Strategia de reducere a stresului cauzat de vremea calda include amenajarea unor locuri pentru
i balacirea in noroi, umbrare, hranirea pe timp de noapte si folosirea de padocuri cu un bun flux de aer.
Deoarece porcii nu transpira, cea mai mare parte a caldurii (temperatura) se pierde prin piele apoi prin
plamani si nas. Curentii de aer sunt critici mai ales in cazul reducerii temperaturii. Noroiul este mai eficient
decat apa pentru racire.
Strategia de reducere a stresului cauzat de frig presupune suplimentarea asternutului de paie,
folosirea unor ecrane de protectie mobile la usa, hranitori apropiate de zona de odihna. La temperaturi
scazute densitatea mica a animalelor poate cauza probleme de sanatate si bunastare. Pentru porcii intretinuti
la exterior densitatea nu este reglementata si depinde de natura terenului si nivelul precipitatiilor care
prezinta variatii mari zonale si anuale.
O atentie speciala trebuie acordata noilor nascuti pentru ca acestia nu poseda mecanisme de termoreglare si
au dificultati in mentinerea temperaturii corporala indiferent de cea ambientala.

Solul trebuie sa fie uscat, bine drenat, nu foarte deluros si trebuie sa fie protejat de copaci.

11

Numarul maxim de scroafe pe hectar (tabelul 6).

Tabelul 6. Numarul maxim de scroafe pe hectar. Suprafata este folosita un an pentru scroafe si anul
urmator pentru culturi cu o rata ridicata de absorbtie a azotului (Studnitz si col., 2010)
Intarcare Asternut Scroafa /ha/an % de ha pentru scroafe in % ha pentru
Varsta (in Greutate vie /scroafa/an Repaus mamar/ scroafe scroafe in lactatie
saptamani (kg) gestante
4 7.2 2.3 12.02 66 34
5 9 2.2 11.52 61 39
6 12 2.1 10.85 56 44
7 15 2.0 10.29 52 48
8 18 1.0 9.86 49 51

1.1.3. Recomandari specifice pentru diverse categorii de porci (Directiva CEE 91/630, 1991
adoptata de statele membre UE in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 03/vol. 10; Ord. 202/2005
ANSVSA):

I. Vieri
Boxele pentru vieri trebuie plasate si construite in asa fel incat vierii sa poata sa se intoarca,
sa auda, sa miroasa si sa vada alti porci si sa dispuna de un loc curat pentru odihna.
Suprafata culcusului trebuie sa fie uscata si confortabila. De asemenea, boxa unui vier adult
trebuie sa aiba o dimensiune minima de 6 m2. Totusi, ar trebui sa se prevada o suprafata mai mare
atunci cand boxele sunt folosite pentru monta. Atunci cand boxa este folosita si pentru monta
naturala, suprafata pardoselii disponibila pentru un vier adult trebuie sa fie de cel putin 10 m2, iar
boxa trebuie sa nu prezinte niciun obstacol.

II. Scroafe si scrofite


Scroafele gestante si scrofitele trebuie, in cazul in care este necesar, sa fie tratate contra
parazitilor interni si externi (cu substante aprobate).
Scroafele gestante si scrofitele trebuie, in cazul in care sunt adapostite in incaperi pentru
fatare, sa fie spalate, dezinfectate.
In saptamana anterioara datei preconizate a fatarii, scroafelor si scrofitelor trebuie sa li se
repartizeze material corespunzator pentru culcus, in cantitate suficienta, cu exceptia cazului in care,
din punct de vedere tehnic, nu este fezabil pentru sistemul de evacuare a purinei utilizate in unitate.
In spatele scroafei sau al scrofitei trebuie prevazut un spatiu liber pentru a-i permite o fatare
naturala sau asistata.
Trebuie sa fie luate masuri pentru a se reduce pe cat posibil agresiunea in grup.
Atunci cand scroafele sunt tinute libere, boxele de fatare trebuie sa fie prevazute cu
dispozitive de protectie a purceilor, cum ar fi bare despartitoare pentru fatare

III. Purcei sugari


Purceilor trebuie sa li se asigure o sursa de caldura si o suprafata de culcare solida, uscata si
confortabila, la distanta de scroafa, unde pot sa se odihneasca toti in acelasi timp.
In cazul in care se foloseste o boxa pentru fatare, purceii trebuie sa dispuna de un spatiu
suficient pentru a putea fi alaptati fara dificultate.
Cand se utilizeaza o boxa de fatare, purceii sugari trebuie sa aiba suficient spatiu pentru a
putea fi alaptati fara dificultate.
In cazul in care este practicata, castrarea porcilor masculi in varsta de mai mult de patru
saptamani trebuie efectuata obligatoriu sub anestezie, de catre un medic veterinar sau o
persoana calificata, in conformitate cu legislatia nationala.

12

Purceii nu trebuie sa fie intarcati la mai putin de 28 de zile, cu exceptia cazului in care
bunastarea sau sanatatea femelei ori a purceilor sugari ar fi afectata in mod nefavorabil.
Purceii pot fi intarcati cu pana la 7 zile mai devreme, daca acestia sunt mutati in adaposturi
speciale care sunt depopulate, curatate temeinic si dezinfectate inainte de introducerea unui
nou grup si care sunt separate de adaposturile in care sunt tinute scroafele, pentru a se
diminua pe cat posibil transmiterea de boli la purceii sugari.

IV. Purcei intarcati si tineret porcin

Atunci cand porcii sunt tinuti in grupuri, trebuie sa fie luate masuri pentru a se preveni
luptele ce depasesc comportamentul normal. Acestia trebuie tinuti in grupuri, cu evitarea
amestecarii purceilor provenind de la scroafe diferite. Daca purceii care nu sunt familiarizati unul
cu altul trebuie sa fie amestecati, aceasta trebuie sa se faca la o varsta cat mai frageda, de preferat
inainte de intarcare sau cu pana la o saptamana dupa intarcare. Cand porcii sunt amestecati, trebuie
sa li se asigure posibilitatea de a se feri si a se ascunde unii de altii.
Atunci cand apar semne de lupta violenta, cauzele trebuie sa fie cercetate imediat si trebuie
luate masuri corespunzatoare cum ar fi asigurarea de cantitati mari de paie, daca este posibil, sau
alte materiale ocupationale pentru acestia. Animalele expuse riscului de a fi agresate sau cele
agresive in mod deosebit trebuie sa fie tinute separat de grup.
Utilizarea de medicamente tranchilizante cu scopul de a se facilita amestecarea trebuie
limitata la conditii exceptionale si numai dupa consultarea unui medic veterinar.

i Sunt necesare cursuri de instruire pentru personalul implicat in ingrijirea porcilor pentru intelegerea
interactiunilor om-animal.

1.2. Hrana si apa

Cantitatea de hrana ce se administreaza porcilor, in orice sistem de crestere, este determinata


de factori climatici, compozitia nutritionala si calitatea hranei, rasa, varsta, sex, greutatea si stare
fiziologica a femelelor (gestatie, alaptare), starea de sanatate, rata de crestere, nivelurile precedente
de hranire, precum si de nivelul activitatii fizice.

1.2.1. Recomandari generale de bune practici pentru hrana si apa (Ordinul ANSVSA nr. 75
din 15 august 2005; Legea Zootehniei, 2002; Animal Welfare Pigs- Code of Welfare 2010):

Animalelor trebuie sa li se asigure hrana care sa satisfaca cerintele nutritionale diferentiate


pe categorii de varsta si greutate. Recomandarile nutritionale trebuie sa tina seama de nevoile lor
comportamentale si de satisfacerea cerintelor fiziologice, iar respectarea acestora duce implicit la
evitarea tulburarilor metabolice si nutritionale (se vor respecta Normele de hrana specificate in
Legea Zootehniei 2002).

In cazul hibrizilor proveniti din import vor fi respecate normele de hrana caracteristice hibridului respectiv
i specificate in ghidul de crestere si intretinere al acestora.

Accesul la hrana trebuie sa se faca usor; hrana trebuie sa fie in cantitate suficienta pentru a
atinge un nivel optim de performanta; administrarea hranei trebuie sa se faca cu regularitate,
respectandu-se anumite intervale de timp.
Hrana trebuie sa fie administrata cel putin intr-un tain pe zi.
Pentru scroafele gestante si vieri, regula generala este sa se limiteze accesul la furaje; pentru
scroafele lactante, scroafele pentru monta, tineretul de reproductie si, poate, grasuni se recomanda
13

hranirea semi-ad libitum, de exemplu, cu acces aproape liber la hrana. In acelasi timp, la purceii
sugari, purceii intarcati si porci la ingrasat este indicat accesul liber la hrana.
Animalele intretinute intr-o boxa colectiva se selecteaza in functie de greutatea corporala.
Periodic vor fi prelevate probe de furaje pentru analize de laborator, iar in caz de
morbiditate mortalitate, se fac prelevari de furaje incriminate.
Este interzisa administrarea in hrana porcilor a apelor grase (laturi) provenite de la unitati de
alimentatie publica; totodata este interzisa utilizarea in hrana a fainurilor proteice.

Tabelul 7. Comparatie intre diferitele sisteme de furajare (Studnitz si col., 2010)


Metoda de furajare Avantaje Dezavantaje
Furajare uscata, furaje macinate sau - Metoda simpla potrivita pentru - Risc de dezomogenizare a hranei in
granulate umplerea manuala a jgheaburilor sistemul de transport
sau alimentatoarelor - Consum mai mic de hrana la purceii
- Costuri de investitie scazute intarcati si grasuni daca nu exista
- Costuri de intretinere reduse suficienta apa in apropierea
alimentatorului sau apa adaugata
hranei
- Cea mai adecvata pentru furajele
granulate
Furajare lichida -Este posibila utilizarea de hrana - Costuri de investitie mari
ieftina - Costuri de intretinere mari
- Consum mai mare de hrana la - Risc de amestecare a diverselor
purcei intarcati, porci la ingrasat, tipuri de hrana daca acestea sunt
grasuni si scroafe lactante administrate printr-o singura
- Foarte indicat pentru amestecarea si conducta intregului efectiv
administrarea unor cantitati foarte - Risc de a ramane resturi de la
mari de furaje diversele diete in rezervorul de
omogenizare
Furajare Umeda / uscata - Consum de hrana si spor in greutate - Practicabil doar in sistemele cu
mai mare la purcei intarcati si grasuni acces liber la hrana/furajare la
- Costuri de investitie scazute discretie - Sunt necesare inspectii
- Costuri de intretinere scazute zilnice

Furajarea uscata este cea mai simpla solutie, fiind adecvata pentru administrarea manuala si necesitand
i costuri scazute. Totusi, interesul pentru amestecarea hranei uscate cu apa este in crestere, datorita
consumului furajer mai mare, din care rezulta un spor in greutate zilnic mai mare.
Furajarea uscata/umeda este indicata pentru sistemele cu acces liber la hrana (la discretie).
Furajarea lichida este recomandata pentru efectivele mari cu prepararea hranei in cadrul fermei si acces la
surse de hrana alternative/ieftine.

Instalatiile de administrare a hranei si de adapare trebuie concepute, construite, instalate si


intretinute in asa fel incat sa se limiteze riscurile de contaminare a hranei si a apei destinate porcilor.
Purceii intarcati se furajeaza de 2-3 ori /zi cu cantitati reduse de furaj; hrana trebuie sa fie
gustoasa si echilibrata nutritional.

Perioada imediat urmatoare intarcarii purceilor, reprezinta o etapa critica cu impact semnificativ asupra
i viitoarelor performante ale acestora. Reteta starter are, in mod obisnuit, un inalt nivel proteic pentru
facilitarea trecerii de la hrana lichida din maternitate la hrana solida. Nivelul ridicat de proteina poate genera
o proliferare a bacteriilor patogene la nivelul tractusului intestinal. Functia barierei intestinale este
compromisa avand ca rezultat o crestere a secretiei de electroliti si apa si o permebealitate crescuta la
potentialele substante toxice. Cercetarile stiintifice efectuate, in special dupa interzicerea utilizarii unor
antibiotice in hrana animalelor, au evidentiat faptul ca o reducere a nivelului proteic al retetelor starter,
si/sau imbunatatirea digestibilitatii proteinei conduc la reducerea cantitatii de substrat necesar proliferarii
bacteriilor patogene aceasta constituind un instrument eficient pentru mentinerea sanatatii purceilor si pentru
o hrana fara antibiotice.
14

Porcii adulti in crestere si ingrasare au in hrana un continut mai ridicat de fibra (pana la 7%
celuloza bruta).
Modificarile in structura hranei se face de catre expertul in nutritie dupa consultari cu
medicul veterinar pentru a se evita aparitia tulburarilor digestive.

1.2.2.Cerinte pentru hrana (Legea Zootehniei, 2002, ANSVSA, 2005)


Tabelul 8. Continutul minim in substante nutritive ale nutreturilor combinate pentru porci *
Proteina Met. +
Categoria, directia de EM Lizina Ca P total Na Vit. A Vit. D3 Vit. E
bruta Cis
exploatare, varsta kcal/kg % % % % U.I./kg U.I./kg mg/kg
% %
NC pentru scroafe 2850 12,3 0,54 0,35 0,94 0,67 0,12 4.000 200 40
gestante
NC pentru scroafe 3100 15,9 0,78 0,50 1,09 0,78 0,12 4.000 200 40
lactante
NC pentru vieri de 2960 15,0 0,61 0,40 0,74 0,50 0,16 4.000 200 40
reproductie
NC pentru purcei sugari 3350 20,0 1,40 0,84 0,90 0,70 0,10 2.500 250 16
NC pentru purcei dupa 3300 18,3 1,15 0,70 0,80 0,60 0,10 2.500 250 16
intarcare - 15 kg
NC pentru purcei 15-30 3250 17,3 0,95 0,57 0,80 0,60 0,10 2.500 250 16
kg
NC pentru porci la 3100 15,5 0,80 0,48 0,70 0,55 0,12 1.500 200 11
ingrasare I (30-50 kg)
NC pentru porci la 3100 14,5 0,70 0,42 0,60 0,50 0,12 1.500 200 11
ingrasare II (50-80 kg)
NC pentru porci la 3100 13,5 0,60 0,36 0,60 0,45 0,12 1.500 200 11
ingrasare (80-110 kg)
NC pentru tineret de 3000 15,5 0,80 0,48 0,85 0,63 0,12 2.500 250 16
reproductie I (30-80 kg)
NC pentru tineret de 3000 14,0 0,70 0,42 0,75 0,54 0,12 2.500 250 16
reproductie II (80-120
kg)
sursa : Legea Zootehniei, 2002
*Continutul in apa al nutreturilor combinate nu poate depasi 14 %.

Tabelul 9. Necesarul zilnic estimat de substante nutritive la porcine*

Substante Cant. EM Proteina Lizina Met. + Ca P total Na Vit. A Vit. D3 Vit. E


nutritive furaj bruta Cist.
Categoria (Kg) MJ Kcal (g)
(g)
(g)
(g) (g) (g) (UI) (UI) (UI)

Scroafe gestante I 80
2,000 24,00 5700 246 10,8 7,0 18,8 13,4 2,4 8000 400
(0-85 zile)
Scroafe gestante
II 2,500 32,5 7750 362 17,5 10,0 25,0 20,0 3,0 10000 500 100
(86-115 zile)
Scroafe lactante 5,500 71,50 17050 875 42,9 27,5 60,0 42,9 6,6 22000 1100 220
Vieri de 80
2,000 24,80 5920 300 12,2 8,0 14,8 10,0 2" 8000 400
reproductie
Purcei sugari 0,250 3,50 838 50 3.5 2,1 2,3 1,8 0,3 625 63 4
Purcei dupa 12
0,750 10,35 2475 137 8.6 5,3 6,0 4,5 0,8 1875 188
intarcare -15 kg

15

Purcei 22
1.400 19,04 4550 242 13,3 8,6 11,2 8,4 1,4 3500 350
15-30 kg
Porci la ingrasare
I 2,000 26,00 6200 310 16,0 9,6 14,0 11,0 2.4 3000 400 22
(30-50 kg)
Porci la ingrasare
II 2,600 33,80 8060 377 18,2 10,9 15,6 13,0 3,1 3900 520 29
(50-80 kg)
Porci la ingrasare
III 3,000 39,00 9300 405 18,0 10,8 18,0 13,5 3,6 4500 600 33
(80-110 kg)
Tineret de
reproductie I 2,500 31,25 7500 388 20,0 12,0 21,3 15,8 3,0 6250 625 40
(30-80 kg)
Tineret de
reproductie II 3,000 37,50 9000 420 21,0 12,6 22,5 16,1 3,6 7500 750 48
(80-120 kg)
*sursa : Legea Zootehniei, 2002

Tabelul 10. Valorile orientative ale frontului de furajare sunt urmatoarele:*


Greutate Front de furajare (cm2)
(kg)
5 10
10 13
15 15
35 20
60 23
90 28
120 30
(sursa: ANSVSA, 2005)

1.2.3. Adaparea.
Suinele sunt foarte sensibile la lipsa apei. Indiferent daca primesc hrana uscata sau lichida,
este important ca porcii sa-si poata regla singuri consumul de apa. Accesul limitat la apa conduce la
pierderi ale exploatatiei de porcine. In cazul in care corpul porcinelor pierde 10% din continutul
normal de apa, apar disfunctii in organism, iar o pierdere de 20% cauzeaza moartea animalului.

Recomandari generale de bune practici pentru apa (ANSVSA, 2005; Animal Welfare Pigs-
Code of Welfare 2010):

Furnizarea unei cantitati corespunzatoare de apa este esentiala pentru o buna stare de
sanatate si pentru bunastarea animalelor. Consumul zilnic de apa al porcilor este influentat de
factori precum temperatura, varsta, greutatea corporala si hrana.
Ierarhia de grup si interactiunea sociala poate limita accesul individual al purceilor la apa.
Aceasta se poate agrava cand porcii sunt intretinuti in aer liber, in special in timpul sezonului cald
cand creste consumul de apa iar in sezonul rece exista dificultati de aprovizionare cu apa deoarece
aceasta poate ingheta.
Adapatorile trebuie sa fie corespunzatoare pentru numarul si dimensiunile porcilor.
Este necesar sa fie asigurat accesul la apa pentru toate animalele.
Sistemul de transport al apei trebuie sa se verifice zilnic, orice problema trebuie sa se
remedieze imediat iar, furnizarea si utilizarea apei va fi controlata continuu.
Purceii intarcati recent trebuie sa fie examinati mai frecvent decat adultii.
16

Rezervoarele de apa trebuie sa fie suficient de mari pentru a asigura necesarul de alimentare
al adapatorilor pentru cel putin 24 h.
Analiza chimica si microbiologica a apei trebuie sa se faca regulat, la cca 3 luni, in special
pentru crescatoriile de porci nou infiintate.
In sezonul foarte cald sau rece se va verifica de mai multe ori pe zi daca rezervoarele contin
cantitate suficienta de apa pentru minim 24 h si adapatorile sunt toate alimentate cu apa.

Standarde minime pentru apa (ANSVSA, 2005)

Cantitate zilnica adecvata de apa potabila, fara sa fie nociva sanatatii si la o temperatura care
sa nu inhibe bautul trebuie sa fie accesibila la toate animalele continuu.

Tabelul 11. Valorile orientative ale necesarului de apa zilnic sunt urmatoarele* :
Greutate sau categorie Necesar Debitul minim de apa care
(Kg) zilnic ajunge la suzete (litri/min)
(litri)
Purcei proaspat intarcati 1.0 1.5 0.3
Pana la 20 Kg 1.5 2.0 0.5-1.0
20-40 2.0 5.0 1.0-1.5
40- 100 5.0 6.0 1.0-1.5
Scroafe si scrofite inainte/dupa monta 5.0 - 8.0 2.0
Scroafe si scrofite in lactatie 15.0-30.0 2.0
Vieri 5.0 8.0 2.0

Verificare, monitorizare si control


Se va monitoriza continuu accesul la hranitori, hrana, starea de intretinere a hranitorilor spatiul
de furajare precum si existenta concurentei.
Intretinerea si exploatarea sistemelor de hranire trebuie sa se faca intr-un mod prin care este
minimizata agresivitatea, intimidarea, hartuirea.
Sistemele de hranire secventiale trebuie sa fie prevazute cu mecanisme care sa impiedice
accesul repetat al acelorasi animale.
Sistemele de hranire automate trebuie sa fie verificate cel putin odata la 24 ore pentru a avea
certitudinea ca acestea sunt in stare de functionare si pentru ca defectiunile sa fie remediate
prompt.
Se va inregistra greutatea corporala (scorul de conditie corporala) care se verifica daca este la
un nivel specific categoriei de varsta si greutate :
a) Scroafele de reproductie dupa intarcare scor intre 2 si 3.
b) Scroafele la fatare 3.5 4.
c) Porcii in crestere ingrasare, finisare 2 de preferinta nu mai putin de 3.
Toti purceii, inclusiv cei de la doici, trebuie sa fie vigurosi, fara leziuni si cu o buna conditie
corporala.
Trebuie sa se verifice saptamanal structura si indicii de calitate ai recepturilor de nutret
combinat.
Consistenta si aspectul dejectiilor trebuie verificate vizual zilnic. Dejectiile trebuie sa aiba un
aspect normal, fara dovada de diarre, constipatie sau paie de la asternut, in caz contrar se iau
masuri sanitar-veterinare.
Scroafele trebuie sa aiba ugerul in buna stare si sa permita alaptarea purceilor
Laptele scroafei trebuie monitorizat permanent.
Informatiile privind cerintele nutritionale pe categorii de varsta si greutate sunt furnizate de experti
i
si specialisti din institute autorizate (ex. INCDBNA Balotesti).

17

1.2.4. Hrana purceilor nou nascuti


Este esential ca purceii nou nascuti sa primeasca o cantitate corespunzatoare de colostru sau
un substituent cat mai curand posibil dupa fatare, sau pana in 24h.
Daca purceii nu sunt hraniti corespunzator de scroafele mame trebuie alaptati manual sau
repartizati la doici.
Trecerea la doici se face cu mare atentie si se verifica daca doicile au o buna capacitate de
alaptare, sunt fatate la interval apropiat de cel al scroafei-mama si daca pot alapta toti purceii.

1.2.5. Recomandari de bune practici pentru maternitate


In maternitate se prevad sisteme de protectie care nu permit ca purceii de la alte scroafe sa
suga de la scroafele recent fatate astfel incat fiecare purcel sa primeasca cantitatea de colostru/
lapte necesara.

1.3. Comportament (Animal Welfare Pigs- Code of Welfare 2010)

Comportamentul normal al animalelor este un indicator important de caracterizare a starii de


bunastare a acestora. Porcii sunt animale sociale care prefera sa traiasca in grupuri.
Porcii sunt zgomotosi la toate varstele si trebuie sa li se ofere posibilitatea de a-si manifesta
comportamentul specific: ramat, construirea culcusului, mestecat, si alte forme de stimulare orala
sau nazala. Animalele se cazeaza liber sau in grup pentru a avea posibilitatea de miscare si pentru
manifestarea comportamentului social.
Domesticirea porcilor si cresterea acestora in apropierea locuintei oamenilor le-a modificat
trasaturile comportamentale in timp si au ajuns sa fie mai usor de manevrat iar daca unele trasaturi
comportamentale nedorite persista acestea trebuie controlate astfel incat sa se asigure bunastarea
animalelor. Aceste probleme pot aparea in toate sistemele de crestere insa, o atentie sporita se
acorda sistemului intensiv (interior) ca urmare a densitatii mai mari si a unui numar mai mare de
indivizi cu comportament agresiv.
Porcii isi stabilesc o ierarhie de grup putand astfel apare conflicte de grup, in special, cand
sunt introduse noi animale in grup. Cand sunt mentinute in acelasi grup animale de varste diferite
poate fi afectata bunastarea acestora. Agresivitatea se poate manifesta si in timpul furajarii prin
diverse forme cum ar fi; intimidare, muscaturi in jurul cozii, a vulvei sau urechii. Este esential de
identificat acest comportament si de a minimiza factorii care il cauzeaza.

1.3.1. Recomandari de bune practici pentru manifestarea unui comportament normal


( Animal Welfare Pigs- Code of Welfare 2010)

Porcii trebuie sa fie crescuti intr-o maniera care furnizeaza suficiente posibilitati pentru
manifestarea unui comportament normal. Aceasta include furajarea, adaparea, ramatul, urinarea,
zgomotul, termoreglarea si contactul social.
Porcii cu afectiuni majore: muscaturi la coada, vulva sau urechi, trebuie sa fie separati
imediat de ceilalati si tratati.
Trebuie incurajate metodele de selectie genetica de creare a unor indivizi cu trasaturi de
comportament neagresiv si pentru a minimiza problemele de socializare.
In cazul in care sunt identificate comportamente nedorite se va revizui managementul,
cazarea, conditiile de mediu, cu scopul de a identifica, reduce sau inlatura cauzele generatoare.
Facilitatile de adapostire in grup a porcilor furajati individual (statii de hranire individuala
sau sistem computerizat de furajare) trebuie sa se monitorizeze continuu asigurand accesul
restrictionat pentru a reduce agresivitatea in momentul furajarii.

18

Pe durata cresterii si la abatorizare nu se vor face lotizari frecvente. Cand porcii sunt
destinati sacrificarii si gruparea este inevitabila este de preferat ca aceasta sa se faca in timpul
urcarii in vehicul si nu inainte de urcare.
Pentru stimularea si intretinerea comportamentului neagresiv, in special pentru porcii din
adaposturi, trebuie sa fie prevazute accesorii si actiuni specifice ca:
- furnizarea de jucarii (anvelope, balize, mingi de fotbal etc.)
- contact uman pozitiv
- utilizarea unui radio in hale pentru a se obisnui cu diverse zgomote sau voci.

Interrelatia dintre scroafe si purcei


Comportamentul scroafelor inainte sau dupa fatare poate fi periculos pentru purcei.
Scroafele pot zdrobi purceii culcandu-se peste ei sau ii pot manca. Pentru aceasta trebuie prevazute
pentru purcei zone de unde au acces la scroafe, unde isi pot mentine temperatura corporala si unde
pot evita sa fie zdrobiti de scroafe. In acelasi timp trebuie sa se asigure bunastarea scroafelor.
Necesitatile purceilor pot veni in conflict cu cele ale scroafelor motiv pentru care se realizeaza un
echilibru intre acestea.

Procentul cel mai mare de mortalitati se inregistreaza in primele 4 zile de la fatare. Dupa aceasta
i
perioada se diminueaza. Exista mai multe tipuri de instalatii in uz pentru fatare care indeplinesc standardele
minime. Cel mai adesea se separa zona purceilor de cea a scroafelor din motive de siguranta a purceilor.

1.4. Proceduri de manipulare


Miscarea porcilor
In timpul miscarii/transferului porcilor trebuie evitat stresul si pericolele de orice fel prin
dirijarea cu atentie si rabdare a acestora dar si prin existenta echipamentelor si/sau instalatilor
corespunzatoare. Porcii calmi sunt mai usor de manipulat. De aceea, o buna intelegere a
comportamentului porcilor poate fi benefica pentru asigurarea bunastarii animalelor si a eficientei
procedurii.

Recomandari de bune practici


In timpul miscarii/transferului porcilor este necesara o forta minima.
Porcii nu se vor apasa in zone sensibile: nas, urechi, ochi si vulva sau testicule.
Nu se vor utiliza mijloacele electrice sau bataia.
Nu mai mult de 1% dintre porci pot prezenta leziuni ale pielii, muscaturi si vanatai din
timpul miscarii.
Persoanele care-i manipuleaza trebuie sa fie instruite.
La mutarea animalelor nu se vor utiliza tevi din plastic.
La miscarea porcilor pot fi folosite panouri mobile sau zornaitoare si/sau saci de plastic.
Aleile si coridoarele de miscare trebuie sa fie libere iar lumina sa fie obscura.

Referinte bibliografice:
Cziszter L.T. , E. Szucs, E.N. Sossidou. 2010. Bazele relatiei dintre bunastarea animala si calitatea
produsului. Ed. Agroprint.
Directiva CEE 91/630, 1991 - RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 03/vol. 10
Directiva Consiliului 2008/120/CE din 18 decembrie 2008
EU-Welfare legislation on pigs, 2010
Keeling, L., Veissier, I. (2005): Developing a monitoring system to assess welfare quality in cattle,
pigs and chickens. Ed: Butterworth, A. Science and society improving animal welfare. Welfare
Quality Conference Proceedings 17/18 November 2005, Brussels, Belgium, 46-50 p.
19

Legea nr. 205 din 26 mai 2004


Kjaernes and Keeling, 2004- Principle and Criteria of Good Animal Welfare.
www.welfarequality.net
Ordinul Agentiei Nationale Sanitare Veterinare pentru Siguranta Alimentelor Nr. 75 din 15 august
2005
Ordinul Agentiei Nationale Sanitare Veterinare pentru Siguranta Alimentelor, nr. 202 din 25 august
2006
Studnitz Merete, Tove Serup, Henrik Frederiksen, Holger Poulsen, Lucian Ioan Blaga, Mihai Calin
Masinistru, Adrian Cristinel Greculescu. Sisteme de adapost pentru porcine volumul 1.
Standarde de ferma. 2010
Studnitz Merete, Tove Serup, Henrik Frederiksen, Holger Poulsen, Lucian Ioan Blaga, Mihai Calin
Masinistru, Adrian Cristinel Greculescu. Sisteme de adapost pentru porcine volumul 2.
Exemple de constructii. 2010
The Welfare of Farmed Animals (England) Regulations 2007. Nr.2078
Legea Zootehniei, 2002;
Animal Welfare Pigs- Code of Welfare 2010
Welfare Quality EU project, 2004
www.animalfarmlife.eu/regulation
www.bunastareaanimala.ro
www.madr.ro

20

2. RECOMANDARI DE BUNE PRACTICI SI STANDARDE MINIME DE BUNASTARE


PENTRU BOVINE

Cresterea bovinelor in Romania este o activitate traditionala a populatiei din zona rurala si in
special din zona montana. Diversitatea productiilor pe care le realizeaza, consumul redus de energie
si natura furajelor pe care le valorifica, confera cresterii si exploatarii bovinelor caracterul unei
activitati durabile si de perspectiva. Efectivul de bovine in anul 2011 in Romania a fost de 2.130 mii
capete, cu o productie totala de carne in viu de 289.3 mii to (www.madr.ro).
In multe tari, productia de lapte pe vaca a crescut de mai mult de doua ori in ultimii 40 de
ani. Cresterea productiei a fost insotita de scaderea fertilitatii, cresterea incidentei problemele de
sanatate si scaderea longevitatii la vacile de lapte moderne. Selectia genetica pentru productii mari
de lapte este din ce in ce mai mult vazuta ca o crestere a profitului in dauna scaderii bunastarii
animale. Oltenacu (2009) arata ca problemele de bunastare trebuie rezolvate inainte ca sa apara o
condamnare larg raspandita a practicilor de ameliorare si management.
Inca din 2003, DEFRA (Department for Environment, Food and Rural Affairs) a publicat un
cod cu recomandari de bunastare pentru bovine iar, la nivel national prin Ordinul nr. 72 din 15
august 2005 s-au aprobat Normele sanitar veterinare prin care se stabilesc standarde minime
pentru protectia viteilor (emitent ANSVSA).

2.1. Adapostul si cazarea


Sanatatea ugerului vacilor de lapte este legata de starea igienica atat a vacilor cat si a
mediului de viata al vacilor. Astfel, pentru a mentine standardul ridicat al starii de sanatate a
ugerului este crucial ca fermierul sa stapaneasca sistemul de cazare in asa fel incat sa se realizeze
cele mai ridicate standarde de igiena. Igiena animalului este enorm de mult dependenta de
materialul de asternut folosit, sistemul de cazare, densitatea de cazare si managementul
microclimatului. O strategie eficienta de management, corespunzatoare sistemului de cazare utilizat,
este esentiala atat pentru o igiena buna a animalului cat si pentru sanatatea ugerului (ODriscoll,
2009).
Fregonesi si Leaver (2001) au evaluat indicatorii de bunastare cum ar fi comportamentul,
performanta si starea de sanatate la vacile de lapte cazate pe asternut permanent in comparatie cu
sistemul de intretinere in cusete individuale. Obiectivul a fost determinarea indicatorilor
comparativi de bunastare in cele doua sisteme de intretinere libera a vacilor de lapte. Vacile cazate
pe asternut adanc s-au odihnit mai mult si au rumegat o perioada de timp mai mare si si-au
sincronizat mai bine comportamentul de asezare decat vacile cazate in cusete. Vacile au fost mai
curate in cusete dar nu au existat diferente in ceea ce priveste productia de lapte, numarul de celule
somatice sau scorul de miscare. Vacile cu productii ridicate au prezentat o perioada mai scurta de
odihna dar o durata mai mare a hranirii decat vacile cu productie mai mica. Vacile avand productii
de lapte diferite au raspuns in mod similar la sistemele de cazare, indicand ca vacile cu productii
ridicate nu necesita sisteme diferite de cazare fata de vacile cu productii mici. Productiile de lapte
au fost semnificativ mai mici la intretinerea pe asternut permanent decat la intretinerea in cusete
datorita unei incidente mai mari a mastitelor clinice. Nu a existat un efect al sistemului de cazare
asupra dimensiunilor ongloanelor, scorului de miscare sau a problemelor podale clinice. S-a ajuns la
concluzia ca durata de odihna, sincronizarea odihnei, numarul de celule somatice si scorul de
miscare sunt indicatori potentiali pentru evaluarea bunastarii vacilor de lapte in diferite medii de
cazare.

21

Vaci Montbelliard la INCDBNA Balotesti

2.1.1. Recomandari generale pentru adapostul si cazarea bovinelor (Ordinul 72/2005, ANSVSA,
DEFRA, 2003, Gjodesen si col. 2010)
In Romania, climatul temperat continental permite ca bovinele sa fie intretinute o lunga
perioada de timp din an pe pasune. 28% din suprafata agricola a Romaniei este ocupata de pasuni.
Pasunile asigura pentru 160-180 de zile, furaje pentru hranirea animalelor. O vaca intretinuta pe
pasune da cu cel putin 2 l/zi mai mult lapte decat una tinuta in stabulatie.
Adapostul trebuie sa protejeze animalele de conditiile meteorologice nefavorabile in special
atunci cand vacile sunt aproape de fatare. Animalelor care nu sunt tinute in adaposturi trebuie, dupa
caz si in masura posibilitatilor, sa li se asigure protectia necesara impotriva intemperiilor,
animalelor de prada si riscurilor privind sanatatea lor.
Indiferent de modul in care este proiectat si utilat un adapost, ranile sunt inevitabile, de
exemplu rani cauzate de apasare sau afectiuni ale ongloanelor. Cu toate acestea, proiectarea
corespunzatoare a constructiei reduce acest risc.
Adaposturile pentru cresterea bovinelor trebuie sa asigure un microclimat corespunzator in
ceea ce priveste constructia in sine care trebuie sa fie facuta din materiale termoizolante (caramida,
boltari, lemn) cu cai de acces pentru administrarea furajelor si evacuarea dejectiilor, canale de
scurgere a purinului si spatiu de odihna pavat cu caramida moale sau scindura din lemn de esenta
moale.
Materialele utilizate pentru constructia adapostului si, in special, pentru construirea de
tarcuri, a custilor, si echipamentele cu care animalele pot intra in contact, trebuie sa nu fie
daunatoare si trebuie sa poata fi curatate si dezinfectate.
Spatiile din adapost sau sistemele de securizare a animalelelor nu trebuie sa aiba margini
ascutite care sa poata rani animalele. Spatiul sa fie corespunzator cerintelor etologice. Spatiul sa fie
suficient pentru ca animalele sa interactioneze intre ele si pentru pozitia ridicat si /sau culcat.
Pardoseala sa nu fie alunecoasa.
Aleile de trecere sa fie in stare buna.
Gratarele de lemn sa nu fie alunecoase. Distanta intre sipci nu trebuie sa fie prea larga pentru
a nu cauza raniri.
Podeaua nu trebuie sa aiba panta prea abrupta inclinatia sa nu fie mai mare de ~10% -
pantele mai abrupte pot provoca probleme la picioare prin alunecare si cadere. Betonul folosit la
constructia podelei nu trebuie sa fie prea dur.

22

Zona de furajare si aleile pentru circulatie trebuie prevazute cu pardoseli pline betonate.
Aleile de circulatie betonate trebuie sa aiba pe suprafata lor diverse profile care sa impiedice
alunecarea vacilor.
Grajdul trebuie sa fie aerisit zilnic, sa fie prevazut cu rasuflatori sau cu geamuri mici, care sa
asigure un circuit constant si uniform al aerului in tot grajdul. Un grajd cu microclimat
corespunzator in ceea ce priveste temperatura, ventilatia aerului si umiditate, trebuie sa prezinte la
intrare in acesta un miros de asternut proaspat (paie, pleava, rumegus) sau miros de fin, sa nu
prezinte miros de dejectii sau una dintre cele trei noxe (gaze) ce apar in grajd: bioxid de carbon,
hidrogen sulfurat, amoniac.
Limitele optime ale standului pentru vaca de lapte: 1,80 m lungime, 0,8 m latime, latimea
ieslei 0,50 m, cu adancimea de 0,20-0,30 m.
Asternutul se schimba zilnic, mentinindu-se uscat pentru a nu se depune balega, in special la
spatele vacii (uger si alte portiuni apropiate) si a se evita infectiile. O cantitate prea mare de asternut
poate impiedica alunecarea asternutului deteriorat in zona de furajare, in timp ce o cantitate redusa
favorizeaza murdarirea vacilor. Pentru a se produce alunecarea stratului de asternut, este necesar ca
animalele sa faca multa miscare.
Animalele intretinute in adapost trebuie sa aiba acces la o zona de odihna care este bine
intretinuta, prevazuta cu asternut de paie sau alte materiale (talas de exemplu) si usor de curatat.
Bovinele au nevoie de ingrijire constanta si atentie din partea personalului care trebuie sa fie
bine instruiti in ceea ce priveste mediul de viata si aspectele legate de hranirea acestora.
Echipamente mecanice sau automate
Echipamentele si accesoriile pentru animale asigurarea trebuie sa fie sa nu prezinte muchii
ascutite sau proeminente susceptibile de a provoca prejudiciu pentru bunastarea.
Toate echipamentele mecanice sau automate indispensabile pentru sanatatea si bunastarea
animalelor trebuie inspectate cel putin o data pe zi. Atunci cand se descopera defectiuni, acestea
trebuie sa fie remediate imediat sau, daca acest lucru nu este posibil, trebuie luate masuri
corespunzatoare pentru protejarea sanatatii si bunastarii animalelor.

Microclimatul din adapost


Luminozitatea adaposturilor trebuie sa fie asigurata prin geamuri cu deschidere verticala.
Tabelul 12. Valorile minime pentru indicele de iluminare naturala (ANSVSA, 2005)
Destinatia constructiei Indice de iluminare Lucsi
Vaci in lactatie 1/20 40-60
Maternitate 1/15 60-80
Tineret bovin de reproductie 1/16 40-60
Tineret bovin la ingrasat faza I 1/10 40-60
Tineret bovin la ingrasat perioada II 1/15 40-60
Bovine la ingrasat 1/25 25-30

Tabelul 13. Microclimatul din adapost*


Categoria de Temperatura (C) Umiditate (%) Viteza aerului (m/s)
animale Minim Maxim Optim Minim Maxim Pt. temp Pt. temp
min. max.
Vaci in 6 24 10-14 60 75 0,2 0,3 1,0
lactatie
Maternitate 12 24 20 55 70 0,1 0,2 0,1 0,2
Tineret taurin, 6 24 8 - 10 60 75 0,2 0,3 1,0
la ingrasat
* microclimatul din adapostul viteilor este redat in tabelul

23

2.1.2. Recomandari specifice pentru adapostul taurilor ( Animal Welfare (Dairy Cattle) Code of
Welfare 2010; Gjodesen si col. 2010 )

Taurii pentru sacrificare nu sunt tinuti in grupuri mai mari de 20 de animale. Nu se introduc
tauri noi in grupuri deja formate.

Tabelul 14. Spatiul pardoselii se repartizeaza dupa cum urmeaza:


Clasa de greutate (kg) Suprafata minima de odihna Suprafata minima Suprafata minima
(m2) fara asternut (m2) totala/ animal
100 1.5 1.8 3.3
101 - 199 2.5 2.5 5.0
200 - 299 3.5 2.5 6.0
300 - 399 4.5 2.5 7.0
400 - 499 5.5 2.5 8.0
500 599 6.0 2.5 8.5
600 699 6.5 2.5 9.0
700 - 799 7.0 3.0 10.0
800 8.0 3.0 11.0

Studiile realizate pe juninci si taurasi tinuti pe pardoseli cu gratare au aratat ca la o densitate ridicata
i
confruntarile devin mai agresive si creste frecventa manifestarii de tulburari comportamentale. In alte
cercetari realiate pe taurasi, o reducere a densitatii de la 2.3 m2/cap la 1.5 m2/ cap a dus la cresterea
frecventei de manifestare a comportamentului anormal de 2.5-3.0 ori.

2.1.3. Recomandari de bune practici pentru vaci gestante si lactante(Code of Recommendations


for the Welfare of Livestock DEFRA, 2003; Animal Welfare (Dairy Cattle) Code of Welfare
2010; Gjodesen si col. 2010)

In timpul fatarii vacile trebuie sa fie intretinute in custi a caror dimensiune permite accesul
pentru asistare la fatare.
Vacile in fatare se vor separa de celelalte vaci.
In timpul fatarii, problemele vor fi evitate prin asigurarea unei bune conditii pentru fatare.
Ingrijitorii trebuie sa fie bine instruiti pentru asistarea vacilor la fatare.
Ingrijitorul trebuie sa fie familiarizat cu toate semnele specifice pentru vaca ce urmeaza a
fata.
In timpul fatarii, spatiul trebuie sa fie suficient pentru a permite vacilor sa aiba un
comportament normal.
Daca spatiul de care dispunem este limitat sunt separate junincile de vacile adulte.
Inainte de fatare vacile trebuie sa fie examinate pentru a fi siguri ca se prezinta corect (capul
vitelului este pozitionat inainte intre cele doua membre anterioare); se verifica daca vitelul
este prea mare pentru o fatare naturala.
Daca apar dificultati medicul veterinar intervine prin cezariana.
Cei care asista la fatare vor respecta conditiile de igiena pentru ei si echipamente.
Dupa fatare se va face dezinsectia in zona ombilicala in special cand fatarea a avut loc in
adapost.
Viteii nou nascuti trebuie sa aiba o zona solida si asternut unde vacile nu au acces.

Cercetarile au aratat ca o diminuare a latimii aleii de circulatie dintre cusetele individuale pentru vaci de
i
lapte de la 2 m la 1.6 m au dus la cresterea agresivitatii .

24

2.1.4. Recomandari de bune practici si standarde minime de bunastare pentru vitei


(Ordinul 72/2005; ghid ANSVSA)

Viteii nu trebuie tinuti in boxe individuale dupa varsta de 8 saptamani, cu exceptia cazului
in care un medic veterinar certifica faptul ca sanatatea sau comportamentul vitelului necesita
ca acesta sa fie izolat pentru a fi supus tratamentului.
Latimea oricarei boxe individuale pentru un vitel trebuie sa fie cel putin egala cu inaltimea
vitelului la greaban, masurata in pozitie patrupeda, iar lungimea acesteia trebuie sa fie cel
putin egala cu lungimea corpului vitelului, masurata de la varful nasului pana la marginea
caudala a tuberozitatii ischiatice, inmultita cu 1,1.
Boxele individuale pentru vitei, exceptandu-le pe cele pentru izolarea animalelor bolnave,
trebuie sa aiba pereti perforati care sa permita viteilor sa aiba contacte vizuale si tactile.
Tuturor viteilor mai mici de 2 saptamani trebuie sa li se asigure un asternut corespunzator.
Pentru viteii crescuti in grupuri, spatiul liber alocat si disponibil pentru fiecare vitel trebuie
sa fie de cel putin 1,5 m2 pentru fiecare vitel cu o greutate vie de pana la 150 kg, de cel putin
1,7 m2 pentru fiecare vitel cu greutatea vie intre 150 kg si 220 kg si de cel putin 1,8 m2
pentru fiecare vitel cu greutatea vie de 220 kg si peste.

2.1.5. Microclimatul din adapostul viteilor trebuie sa se incadreze in urmatorii parametrii


(ANSVSA, Ordinul 72/2005) :
Tabelul 14. Microclimatul din adapost
Categoria de Temperatura (C) Umiditate (%) Viteza aerului (m/s)
animale Minim Maxim Optim Minim Maxim Pt. temp Pt. temp
min. max.
Maternitate 12 24 20 55 70 0,1 0,2 0,1 0,2
Vitei in 12 24 15 - 18 60 70 0,1 0,2 0,5
profilactoriu
0-14 zile
Vitei 15-21 10 24 12 - 15 60 70 0,1 0,2 0,5
zile
Vitei 22-90 8 24 10 - 15 60 70 0,2 0,3 0,5
zile
Vitei 90-118 8 24 10 - 12 60 70 0,20,3 0,6
zile
Vitei baby- 18 24 18 - 20 60 75 0,20,3 0,6
beef per. 1
Vitei baby- 18 24 12 - 14 60 75 0,20,3 0,6
beef per. 2

Animalele nu trebuie mentinute in permanenta in intuneric, si nici sa fie expuse la lumina


artificiala fara intrerupere; in cazul iluminatului artificial, acesta trebuie sa fie echivalent cu
perioada de lumina naturala disponibila in mod normal intre orele 9,00 si 17,00.
Vara, umiditatea relativa va fi crescuta artificial cu ajutorul pulverizatoarelor amplasate pe
plafon.
Praful trebuie sa lipseasca de pe pereti si tavan.

2.2. Hrana si apa (Gjodesen si col. 2010, Legea Zootehniei, 2002, ghid ANSVSA)
Consumul de furaje si cel de apa sunt interdependente. Furajele cu un continut de apa mai
ridicat diminueaza nevoia de apa. Furnizarea apei in cantitati insuficiente are un impact negativ
asupra cantitatii de hrana ingerate si, in consecinta, productia scade.
2.2.1. Pasunatul

25

Bovinele sunt animale gregare si prefera sa se hraneasca impreuna. Ritmul circadian la


pasunat este in mod tipic unul ciclic, cu 4-5 reprize zilnice de pasunat, intrerupte de odihna si
rumegat. Consumul de hrana are loc pe parcursul a doua perioade lungi, de pasunat intensiv, una in
preajma rasaritului si alta la apus. Vacile pasc iarba 5-9 ore pe zi, timp in care strabat 3-5 kilometri
daca pajistea este de buna calitate.
Mulsul vacilor de lapte este integrat in ritmul circadian. Daca mulsul de dimineata se efectueaza
inainte de rasarit, prima repriza de pasunat incepe imediat dupa muls. Daca mulsul se efectueaza
dimineata tarziu, pasunatul incepe dupa ce sunt scoase la pasunat. Cealalta repriza mare de pasunat
are loc intotdeauna dupa mulsul de seara.
2.2.2 Consumul de hrana in adapost (Gjodesen si col. 2010)
In conditii de stabulatie, atunci cand se hraneste, vaca tine membrele anterioare apropiate
fara a-si cobori partea anterioara. De aceea, vacile au probleme in a ajunge la hrana administrata la
nivelul solului. Mai multe studii au demonstrat ca atunci cand aleea de furajare este la un nivel prea
jos, frecventa de accidentare creste. Prin urmare, este indicat ca nivelul dispozitivului de furajare sa
fie deasupra membrelor anterioare. La vacile de lapte, distanta accesibila este de maxim 0,6 metri
de la marginea din spate a ieslei, deoarece animalul nu poate ajunge mai departe. Ritmul de consum
al furajelor depinde de orele de furajare pe durata unei zile. Atunci cand hranirea se face de doua ori
pe zi dimineata si dupa-amiaza tarziu consumul de furaje are loc in aceste intervale. In cazul in
care vacile sunt intretinute in conditii de stabulatie, timpul de consum al furajelor scade (4 6
ore/zi) si numarul de reprize de furajare creste (6 12 reprize/zi).
2.2.3. Rumegatul (Gjodesen si col. 2010)
Rumegatul are loc la scurt timp -1 ora dupa pasunat sau dupa furajare. De obicei,
vacile rumega timp de 5-8 ore pe zi, in circa 15-20 de reprize cu durata variabila. Cea mai mare
parte a rumegatului se produce atunci cand vacile stau culcate (70 80%). Durata perioadei de
rumegare depinde foarte mult de compozitia furajului. In cazul in care animalele sunt perturbate,
scade durata rumegarii si, implicit, consumul furajer
2.2.4.. Recomandari generale de bune practici pentru hrana si apa (The Welfare of Farmed
Animals (England) Regulations 2000; DEFRA, 2003; Gjodesen si col. 2010)
Animalelor trebuie sa li se administreze hrana de o calitate corespunzatoare pentru o buna
stare de sanatate si bunastare. Hrana administrata trebuie sa asigure substantele nutritive la nivelul
cerintelor nutritionale ale organismului.
Hrana si/sau apa nu trebuie sa contina substante care sa le provoace suferinte sau vatamari
inutile.
Animalele trebuie sa aiba acces la hrana la intervale specifice necesitatilor lor fiziologice
(cel putin odata pe zi) cu exceptia cazului in care veterinarul, in urma unei operatii chiruricale
recomanda altfel.
Factorii de care se tine seama la stabilirea cantitatii de hrana care se administreaza si a
calitatii acesteia sunt: starea fiziologica, varsta, sex, greutate, necesarul metabolic in acord cu
conditia corporala, stare de sanatate, rata de crestere, nivelul de productie si hranire, frecventa
hranirii, efect genetic, nivelul de activitate si exercitiu, perioadele maxime de privare de hrana (ex.
in timpul transportului), compozitia nutritionala a materiilor prime furajere, introducerea unei noi
structuri de reteta de nutret combinat si/sau ratie furajera, factorii climatici (temperaturi extreme) si
existenta adapostului.
Trebuie urmarit ca furajele de volum pentru bovine sa existe in cantitate suficienta, iar
suplimentele nutritive sa nu se administreze in exces.
Toate animalele trebuie sa aiba acces la o retea de alimentare cu apa potabila.
Sistemele de alimentare cu hrana si de adapare trebuie sa fie proiectate, construite, instalate
si intretinute astfel incat sa nu existe posibilitatea de contaminare a hranei si a apei.
Nici o alta substanta, cu exceptia celor administrate in scopuri terapeutice sau profilactice
sau pentru scopul tratamentului zootehnic, nu trebuie sa fie administrata animalelor daca nu a fost
26

demonstrat prin studii stiintifice ca efectul pe care substanta il are nu este in detrimentul sanatatii
sau bunastarii a animalelor.
Tabelul 15. Cerinte privind spatiul asigurat de locul de furajare si dimensiunile acestuia
(Gjodesen si col. 2010)
Loc de furajare, cerinte privind spatiul centimetri
Marginea posterioara a ieslei, inaltimea fata de nivelul zonei de furajare* 50-60
Latime loc de furajare per capita, +/- 0,05 m 70/65
Distanta dintre baza ieslei si nivelul zonei de furajare 15-20
Latimea ieslei de la bordura dinspre zona de furajare, maxim 60
Latimea suprafetei de iesle + alee de furajare cu protectie anticoroziva, 90
minim
Distanta dintre limitatorul superior al frontului de furajare si baza ieslei, 150
minim
*) Este indicat ca marginea posterioara a ieslei sa fie realizata dintr-un material solid pana la nivel de 1-2 cm
sub balustrada inferioara a frontului de furajare

Norme de hrana pentru taurine (Ord. 249/2003)

Incepand cu anul 1990 Burlacu si col. a lansat in IBNA-Balotesti un nou sistem de apreciere a valorii
i
nutritive energetice si proteice a nutreturilor, de normare a hranei si de intocmire a ratiilor.
Noul sistem (inspirat dupa sistemul francez INRA), ca o consecinta a ultimelor evolutii in nutritie pe plan
mondial, aduce pentru bovinele la ingrasat unele noutati. Astfel, valoarea energetica a nutreturilor si
normele de energie sunt exprimate in unitati nutritive lapte (UNL) si unitati nutritive carne (UNC) care au
inlocuit unitatile nutritive ovaz (UN), autorii au adoptat si o noua modalitate de apreciere a valorii
proteice a nutreturilor si normele de proteina exprimata in proteina digestibila la nivel intestinal (PDI)
permisa de continutul atat in azot al nutreturilor (PDIN) cat si de continutul lor in energie (PDIE).

Tabelul 16. Norme pentru tineretul taurin la ingrasat


Greutate
Spor mediu zilnic SU maxima UNC PDI Ca p
corporala
(g/zi) (kg/zi) (/zi) (g/zi) (g/zi) (g/zi)
(kg)
600 4,43 3,35 298 16 10
800 4,43 3,68 338 19 13
150
1000 4,43 4 378 24 16
1200 4,43 4,34 418 29 18
800 6,02 5,14 420 28 19
1000 6,02 5,57 460 33 21
250
1200 6,02 6,02 498 38 23
1400 6,02 6,51 532 43 25
800 7,35 6,43 492 37 25
1000 7,35 6,95 529 42 27
350
1200 7,35 7,51 561 47 29
1400 7,35 8,12 589 52 31
800 8,56 7,62 563 45 29
1000 8,56 8,22 596 49 31
450
1200 8,56 8,89 621 54 33
1400 8,56 9,62 640 59 35
800 9,66 8,74 639 51 34
1000 9,66 9,42 666 56 36
550
1200 9,66 10,19 683 61 38
1400 9,66 11,03 691 66 40
27

Tabelul 17. Norme pentru tineretul taurin femei de reproductie

Greutate
Spor mediu zilnic SU maxima UNL PDI Ca p
corporala
(g/zi) (kg/zi) (/zi) (g/zi) (g/zi) (g/zi)
(kg)
400 5,19 2,86 275 18 10
150 600 5,19 3,24 319 22 12
800 5,19 3,84 361 26 14
400 7,05 4,01 358 24 15
250 600 7,05 4,55 403 30 17
800 7,05 5,37 442 36 19
400 8,69 5,06 434 28 19
350 600 8,69 5,75 474 34 21
800 8,69 6,79 505 40 23
400 10,03 6,06 509 33 22
450 600 10,03 6,91 540 38 24
800 10,03 8,16 557 43 26

Tabelul 18. Norme pentru tineretul taurin mascul de reproductie

Greutate
Spor mediu zilnic SU maxima UNC PDI Ca p
corporala
(g/zi) (kg/zi) (/zi) (g/zi) (g/zi) (g/zi)
(kg)
600 3,75 3,21 285 18 10
150 800 3,75 3,67 330 23 13
1000 3,75 4,18 370 27 15
600 6 4,36 363 24 15
250 800 6 4,87 407 29 17
1000 6 5,51 450 33 19
600 8,07 5,45 435 30 21
350 800 8,07 6,08 480 36 24
1000 8,07 6,83 520 41 26
600 10,2 6,54 507 38 28
450 800 10,2 7,29 550 44 31
1000 10,2 8,15 585 50 34
600 12,18 7,63 588 46 32
550 800 12,18 8,61 623 51 34
1000 12,18 9,64 640 57 36

Tabelul 19. Norme pentru taurii de reproductie

Greutate corporala SU maxima UNL PDI Ca p


(kg) (kg/zi) (/zi) (g/zi) (g/zi) (g/zi)
700 10 7,23 460 56 42
800 10,5 8,03 510 65 48
900 11 8,72 560 68 52
1000 12 9,4 605 72 56
1100 13 10,21 650 74 58
1200 14 10,9 695 76 60
1300 15 11,47 740 78 62
28

Tabelul 20. Norme pentru intretinere - vaci de lapte

Greutate corporala SU maxima UNL PDI Ca p


(kg) (kg/zi) (/zi) (g/zi) (g/zi) (g/zi)
450 10,36 4,64 225 18 18
500 11,26 5,08 243 20 20
550 12,12 5,46 262 22 22
600 12,96 5,82 279 24 24
650 13,77 6,18 296 26 26

Tabelul 21. .Norme pentru 1 kg lapte de vaca

UNL PDI Ca p
% grasime
(/zi) (g/zi) (g/zi) (g/zi)
3 0,45 50 3 1,5
3,5 0,47 50 3,1 1,6
4 0,51 50 3,2 1,7
4,5 0,54 50 3,3 1,8
*.Norme pentru vacile in lactatie (intretinere + productie)

Scorul de conditie corporala nu este mai scazut de 3 pe o scara de 1-10.


Sistemele de furajare automata se verifica cel putin o data pe zi, pentru a fi in buna stare de
functionare iar problemele eventuale aparute se remediaza rapid.

Necesarul zilnic de apa


In cresterea taurinelor, aprovizionarea cu apa, trebuie considerata ca un element tehnologic
esential de asigurat la timp si in conditii de calitate. Trebuie sa se foloseasca apa potabila care
corespunde cerintelor organismului, sa satisfaca nevoia de apa si sa nu prejudicieze sanatatea si
productia animalului.
Cantitatea zilnica de apa variaza in mare masura in functie de sezon, de starea fiziologica si
de nivelul performantelor (mai mare la vacile in lactatie si mai mic la cele in repaus mamar si la
cele cu productii mai scazute). In general, consumul mediu de apa/cap de vaca este de 45-60 litri/zi.
Vasele pentru apa trebuie amplasate in zone in care sa fie ferite de murdarire, in care exista
un risc scazut ca apa sa inghete in anotimpul rece, si intr-un spatiu suficient de larg pentru ca mai
multe bovine sa se poata adapa confortabil la un moment dat. Aceste vase trebuie curatate zilnic si
verificate pentru fisuri. Adapatorile automate trebuie de asemenea verificate zilnic. Pentru bovinele
aflate la pasunat, trebuie sa existe adapatori de dimensiuni mai mari, in numar suficient, amplasate
in zone nealunecoase si neaccidentate.
In conditii de pasunat, vacile consuma apa de 2-5 ori intr-un interval de 24 de ore, in functie
de distanta fata de sursa de apa. Avand in vedere faptul ca vacile se adapa de obicei in timpul
furajarii sau imediat dupa, in sistemele cu stabulatie libera este recomandat sa se instaleze mai
multe adapatori automate, astfel incat animalele sa aiba mai multe optiuni.
Viteza de adapare la vacile de lapte este de 10 20 litri pe minut, daca suprafata de apa este
libera.
Vacile prefera apa cu o temperatura de 15 20C, ceea ce influenteaza pozitiv productia de
lapte.
Bovinele sorb apa si prefera sa se adape intr-o zona libera.

29

Importanta planificarii suplimentului de hrana


Vaca de lapte este o componenta importanta in fermele specializate pentru productie de lapte
cu atat mai mult cu cat vacile transforma hrana in lapte.
In stabilirea suplimentului de hrana trebuie se tine cont de urmatoarele aspecte:
- in faza finala a gestatiei creste nivelul cerintelor de hrana;
- in timpul lactatiei creste necesarul de hrana, in special in timpul fazei timpurii a lactatiei in
scopul obtinerii maximului de productie dar, si pentru reducerea pierderilor in greutate care pot
afecta serios capacitatea de reproductie viitoare si starea de sanatate;
- in perioada de crestere, gestatie si lactatie in special pentru perioadele din an cand pasunatul
nu se poate realiza sau pasunea este mai slaba calitativ, se asigura suplimentul de hrana necesar;
- in perioada cand cresterea pasunii este limitata, este necesara planifiarea, in special in sezonul
secetos sau pe timpul iernii;
- este necesara cresterea cantitatii de hrana pe timpul rece, ploios sau perioadele cu vant.
Multe ingrediente furajere pot cauza imbolnaviri in anumite circumstante. Crescatorii sunt
constienti de pericolele cauzate de acidoza ruminala, intoxicarea cu nitrati, nitriti, efectele
contaminarii cu fungi.

2.2.5. Hranirea si adaparea viteilor ( Ordinul 72/2005, ANSVSA)


Toti viteii trebuie sa fie hraniti de cel putin 2 ori pe zi.
Accesul la hrana trebuie sa se faca usor; hrana trebuie sa fie in cantitate suficienta;
administrarea dietelor trebuie sa se faca cu regularitate, respectandu-se anumite intervale de timp.
Furajarea se va face in functie de varsta, greutate corporala, cerinte fiziologice, cerinte
comportamentale, cu respectarea normelor stiintifice.
Hrana viteilor trebuie sa contina o cantitate suficienta de fier, pentru a se asigura un nivel
mediu sanguin de hemoglobina de cel putin 4,5 mmol/litru.
Se va asigura o ratie zilnica minima de furaje fibroase pentru fiecare vitel de peste 2
saptamani, cantitatea crescand de la 50 la 250 g/zi pentru viteii cu varsta intre 8 si 20 de saptamani.
Periodic vor fi recoltate probe de furaje pentru examenul de laborator, iar in caz de
morbiditate mortalitate, se fac recoltari de furaje incriminate.
Buncarele pentru depozitarea furajelor vor fi amplasate cu respectarea normelor de
biosecuritate.
Substituentul de colostru sub forma de praf se foloseste numai in absenta celui natural. In anumite
i
cazuri se recomanda programul de vaccinare a vacilor pentru ridicarea nivelului de anticorpi din
colostru. Multi vitei separati sau ramasi fara mame nu primesc cantitate suficienta de colostru deci se
impune suplimentarea acesteia cu substituenti comerciali.

Tabelul 22. Norme de hrana pentru vitei (Ord. 249/2003)

Greutate
Spor mediu zilnic SU maxima UNL PDI Ca p
corporala
(g/zi) (kg/zi) (/zi) (g/zi) (g/zi) (g/zi)
(kg)
400 0,8 1,27 - - -
40 600 0,8 1,48 - - -
800 0,8 1,69 - - -
600 1,2 1,8 - - -
60 800 1,2 2,01 - - -
1000 1,2 2,38 - - -
80 600 1,7 2,14 240 14 8
30

800 1,7 2,43 283 19 10


1000 1,7 2,8 328 23 12
600 2,3 2,48 273 15 9
100 800 2,3 2,91 320 20 11
1000 2,3 3,33 369 24 13
600 3 2,91 265 16 10
125 800 3 3,38 308 21 12
1000 3 3,96 351 25 14

Recomandare de bunastare pentru noii nascuti


Se va asigura o cantitate suficienta de colostru viteilor.

2.3. Scorul de conditie corporala la vacile de lapte (SCC)

Conditia corporala se refera la cantitatea relativa de grasime corporala subcutana (rezerva


energetica a vacilor). Wildman si col. (1982) a dezvoltat un sistem de evaluare (de la 1 la 5) care
apreciaza cantitatea de grasime subcutana depusa. Majoritatea sistemelor de evaluare a conditiei
corporale la vacile de lapte (SCC Body Condition Scoring) utilizeaza o scala de evaluare de 5
puncte divizata la randul ei in sferturi de punct. Aprecierea conditiei corporale este un instrument
managerial foarte important atunci cand se doreste maximizarea productiei de lapte si a eficientei
reproductiei in acelasi timp cu reducerea incidentei bolilor metabolice si a altor afectiuni
peripartale.
Supraponderalitatea in timpul fatarii (SCC 4,0) duce, ulterior la scaderea ingestei de furaj si
cresterea incidentei problemelor post-partale. Subponderalitatea la fatare (SCC 3,0) pe de alta
parte, are ca rezultat o productie mica la nivelul varfului de lactatie si scaderea cantitatii de lapte pe
intrega lactatie. De asemenea, vacile nu trebuie sa piarda mai mult de o unitate (1 punct) din
conditia corporala pe perioada lactatiei. Pierderea excesiva de greutate la inceputul lactatiei se va
evidentia prin scaderea eficientei reproductive.
Ferguson si col., (1994) la Universitatea din Pennsylvania a dezvoltat un protocol de evaluare
a SCC pentru vacile de lapte. Acest sistem utilizeaza o diagrama ce ghideaza evaluatorul catre
aprecierea unor zone anatomice pelvine si zona salelor. Utilizarea diagramei ofera sistemului de
evaluare consistenta si repetabilitate in determinari. Sistemul isi concentreaza acuratetea catre
scorurile din partea de mijloc a scalei (2,5 4,0), scoruri intalnite la majoritatea vacilor. De
asemenea, zona de mijloc a SCC reprezinta o zona critica pentru luarea deciziilor manageriale.
Scorurile peste si sub aceasta arie indica probleme semnificative la nivel de ferma de aceea
evaluarea exacta a scorurilor in extremele scalei nu prezinta o prea mare importanta.
In timp ce majoritatea vacilor indeplinesc criteriile descrise, cateva nu se vor potrivi exact cu
acestea. Ultima forma de SCC a trebuit ajustata luand in considerare observatiile facute pe toate
zonele descrise. De asemenea, utilizand sistemul sfertului de punct multe vaci se vor situa intre
31

doua scoruri (ex. 2,75 3,0). Date fiind circumstantele, evaluatorul va trebui sa aleaga scorul cel
mai apropiat. O diferenta de 0,25 puncte la scor nu este semnificativa in majoritatea
circumstantelor.Primul pas descris de schema de evaluare este aprecierea liniei ce uneste varful
unghiu-lui extern al iliumului cu zona articulatiei coxofemurale si apoi tuberozitatea ischiatica.
Daca aceasta linie este angulara (in forma de V) sau nu (forma de U). acest pas este in general cel
mai dificil din procesul de evaluare, mai ales daca vaca se situeaza intre 3,0 si 3,25 puncte. Daca
rezultatul observatiei e nesigur, atunci se trece la pasul urmator. Se priveste vaca din spate. Se
observa imbracarea cu grasime a unghiului extern al iliumului, a tuberozitatii ischi-atice precum si
proeminenta ligamentelor caudale si sacrale. Din acest punct, evaluatorul poate acorda in mod
obisnuit un scor adecvat. Cand a fost determinat un anumit scor, evaluatorul va continua procesul
de evaluare pana la sfarsit si va vedea daca pasii aditionali vor confirma scorul final.
Din punct de vedere managerial exista patru perioade principale din ciclul productiv al vacii
inceputul, mijlocul, sfarsitul lactatiei si perioada de intarcare. In fiecare etapa se petrec modificari
legate de nivelul productiv, ingesta, acumulare etc. Aprecierea evolutiei rezervelor corporale in
aceste conditii poate fi extrem de utila.
Din acest punct de vedere, exista cinci faze in care se poate aprecia conditia corporala:
Fatarea cercetarile au aratat ca o conditie corporala de 3,25 3,75 va putea asigura
sustinerea unei productii de lapte normale si reintoarcerea la reproductie la timpul
programat (cca. 90 zile).
Inceputul lactatiei in acest interval are loc exprimarea maxima a nivelului productiv dar
se constata un nivel foarte scazut al ingestei de SU din furaj. In aceste conditii se va
observa o scadere severa a resurselor energetice corporale, dar acestea nu ar trebui sa
depaseasca maxim 1 punct pe scala SCC. Ideal ar fi ca acesta sa scada de la 3,5 la maxim
2,75. O scadere mai accentuata a acestui nivel arata un management defectuos al hranirii.
A doua parte a lactatiei e legata de cresterea ingeste de SU si inceputul refacerii
resurselor energetice dar si faza de platou a productiei de lapte. Cresterea foetusului este
nesemnificativa in acesta faza de aceea nu va fi luata in calcul. La sfarsitul acestei faze
SCC ar trebui sa fie 3,0 si de aceea trebuie atent corelata refacerea rezervelor cu productia
ridicata.
Ultima parte a lactatei scade foarte mult productia de lapte, de asemenea si ingesta de
SU si incepe sa se evidentieze cretterea fetala. In mod ideal SCC ar trebui sa creasca pana
la sfarsitul perioadei pana la 3,25.
Intarcarea vacii este ultima perioada, in care se sisteaza productia laptelui si foetusul
cunoaste maximul crsterii. Este perioada in care se produce cresterea SCC de la 3,25 la
3,5. In aceasta perioada trebuie gasit un echilibru al ratiei astfel incat vacile sa nu devina
supra sau subponderale.

2.4. Comportamentul bovinelor (Gjodesen si col. 2010)


Principala sursa de hrana a bovinelor o reprezinta iarba si alte plante fibroase. La origini,
bovinele au fost animale de padure, care strabateau distante mari in cautarea hranei, apei si locurilor
adecvate de odihna. Bovinele apartin grupului de animale diurne. Aceasta inseamna ca hranirea,
comportamentul social, ingrijirea corporala etc. au loc ziua, iar in cea mai mare parte a noptii
animalele se odihnesc. De asemenea, bovinele sunt animale gregare.
Comportamentul social
Orice interactiune intre animale din aceeasi specie reprezinta o forma de comportament social. La
fel ca alte animale gregare, bovinele prezinta un comportament social bine dezvoltat. Acesta poate
fi structurat in: comportament conflictual (de exemplu confruntare, amenintare) si comportament
neagresiv (de exemplu igienizarea reciproca/sociala). Animalele dintr-o turma aflata la pasunat sau
cele dintr-un sistem de adapost cu stabulatie libera intra in contact in diverse moduri si deseori
realizeaza simultan aceeasi activitate, precum odihna sau consumul de furaje.
32

Comportamentul conflictual
Contactele fizice agresive au loc in etapa de stabilire a structurii ierarhice. Luptele frontale (cap la
cap) sunt cele mai violente, dar si impunsul in zona umarului si laterala poate fi foarte violent. Din
momentul stabilirii ierarhiei, predomina comportamentul de amenintare. Amenintarea agresiva se
intensifica atunci cand animalul isi impinge si isi clatina capul in directia adversarului. Atunci cand
resurse precum hrana, apa, spatiile de odihna etc. sunt limitate, comportamentul agresiv se
intensifica considerabil si poate deveni foarte violent.Pentru a intelege cauzele care conduc la o
astfel de situatie si anume resursele limitate, este nevoie de o intelegere clara a nevoilor reale ale
animalului.

Comportamentul social de ingrijire


Bovinele au o necesitate aparte de a linge si a fi linse de catre egalii lor. Prin urmare, igienizarea
prin lins trebuie privita ca o manifestare normala. Atunci cand are loc igienizarea reciproca, distanta
individuala este ignorata fara a genera reactii agresive. Toate animalele dintr-un grup beneficiaza de
igienizarea prin lins, dar nu toate realizeaza aceasta activitate. Animalele cu rang similar manifesta
acest comportament mai frecvent decat cele cu rang diferit. Igienizarea reciproca contribuie la
stabilitatea ierarhiei sociale.
Comportamentul de confort
Termenul comportament de confort se refera la toate tipurile de manifestari prin care bovinele isi
sporesc bunastarea fizica. Cea mai importanta activitate este ingrijirea, dar bovinele mai obisnuiesc
sa se intinda si sa se scuture. Rolul igienizarii cu limba este de indepartare a excrementelor, urinei si
parazitilor si mentinere a pielii si parului intr-o conditie buna. Se considera ca, dincolo de aspectele
sociale, igienizarea este determinata de stimuli externi, cu alte cuvinte factori care irita pielea.
Viteii de varsta mare petrec 4 6% din timpul zilei si al noptii pentru activitati de igienizare, in
timp ce la vacile adulte se inregistreaza un procent de 1%.

2.5. Inspectia bovinelor


Animalele din sistemele intensive de crestere trebuie sa fie inspectate amanuntit cel putin o
data pe zi. Toti ingrijitorii trebuie sa fie familiari cu comportamentul normal al bovinelor si sa
observe semnele de boala sau de stres. Aceste semne includ: neliniste; separare de grup;
comportament anormal : scaderea greutatii corporale ; pierderea apetitului ; scaderea brusca a
productiei de lapte; constipatie; diaree; lipsa rumegarii; scurgeri din nari sau in ochi; hipersalivatie;
tuse persistenta; respiratie neregulata sau accelerata; odihna in pozitii anormale; articulatii
inflamate; schiopatura; mastita

Referinte
Animal Welfare (Dairy Cattle) Code of Welfare 2010. A code of welfare issued under the Animal
Welfare Act 1999
DEFRA - Department for Environment, Food and Rural Affairs. 2003.Code of Recommendations
for the Welfare of Livestock: Cattle. .
Fregonesi, J. A. and Leaver, J. D. (2001): Behaviour, performance and health indicators of welfare
for dairy cows housed in strawyard or cubicle systems. Livestock Production Science, 68. 2-3.
205-216. p.
Ghid privind indicii, suprafetele, distantele si parametrii pentru protectia si bunastarea animalelor:
www.ansvsa.ro
Gjodesen Mads Urup, Vibeke Fladkjaer Nielsen, Lucian Blaga, Henrik Frederiksen, Mihai
Masinistru, Adrian Greculescu. 2010. Sisteme de adapost pentru bovine volumul 1. Standarde
de ferma.

33

O'Driscoll, K., GleesonD., O'Brien, B., Boyle, L. (2009): Effect of milking frequency and
nutritional level on hoof health, locomotion score and lying behaviour of dairy cows. Livestock
Science. 10.1016/j.livsci.2009.10.006
Oltenacu, P. A. (2009): Health, fertility and welfare in genetically high producing dairy cows.
Sustainable animal production. Wageningen Academic Publishers, 87-98. p.
ORDIN nr. 72 din 15 august 2005 - privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste
standarde minime pentru protectia viteilor ANSVSA
ORDIN nr. 249 din 31 martie 2003 pentru aprobarea Normelor privind parametrii de calitate si
salubritate pentru producerea, importul, controlul calitatii, comercializarea si utilizarea
nutreturilor concentrate simple, combinate, aditivilor furajeri, premixurilor, substantelor
energetice, substantelor minerale si a nutreturilor speciale
Wildman, E. E., G. M. Jones, P. E. Wagner, and R. L. Bowman. 1982. A dairy cow body condition
scoring system and its relationship to selected production characteristics. J. Dairy Sci. 65:495
501.

34

3. RECOMANDARI DE BUNE PRACTICI SI STANDARDE MINIME DE BUNASTARE


PENTRU TINERET DE INLOCUIRE SI/SAU GAINI OUATOARE

In prezent, majoritatea fermelor avicole din Romania sunt in proprietate privata. Efectivul
de pasari din tara noastra a fost in anul 2011 de 70.390 mii capete cu o productie de oua de 5 489
mil. buc. iar de carne in viu 468 mii tone (sursa MADR: www.madr.ro) .
In Romania trebuie sa se acorde o atentie deosebita adaptarii sistemelor de crestere si
exploatare a pasarilor la cerintele Uniunii Europene. De exemplu, incepand cu data de 01.01.2012
Autoritatea centrala a interzis cresterea in custi neimbunatatite. In acelasi timp, este necesar sa se
protejeze ori de cate este posibil acele caracteristici ale cresterii si exploatarii pasarilor care
reprezinta avantaje competitive in termeni de calitate a produselor si impact asupra mediului
inconjurator (Johansen si col., 2010).
Cea mai utilizata metoda de evaluare a bunastarii pasarilor este Indicele Nevoilor Animale
(Bartussek, 1985).
3.1. Adapostul si cazarea (Ordinul 136/2006, ghid ANSVSA; DEFRAs Animal Welfare, 2002;
RSPCPCA, 2012; Johansen si col., 2010).

Standardele pentru infrastructura au un impact direct asupra sanatatii, productivitatii si


bunastarii pasarilor. Sistemul de adapostire asigura confortul fizic si termic, permite manifestarea
comportamentului natural.

3.1.1. Recomandari generale

Gainile trebuie crescute in adaposturi prevazute sau nu, cu ferestre si care sa nu aiba acces in
aer liber. Pardoseala trebuie acoperita cu asternut.
Ca o regula generala, proiectarea si construirea adaposturilor trebuie sa se realizeze in
concordanta cu regulile de protectie si bunastare a animalelor.
Materialele utilizate trebuie sa fie rezistente, impermeabile, sa nu fie daunatoare pasarilor.
Acele parti ale cladirilor, echipamentelor sau ustensilelor care sunt in contact cu pasarea trebuie sa
fie curatate si dezinfectate riguros si regulat, mai ales cand se realizeaza depopularea, precum si
inaintea introducerii de noi loturi in exploatatie.
In adaposturi nu trebuie sa existe muchii, margini ascutite, capete de bara, sisteme de
prindere a barelor, sau orice alte obiecte care pot produce ranirea pasarilor. Pardoseala trebuie sa
suporte adecvat ghearele fiecarui picior, sa nu prezinte denivelari sau sparturi care pot provoca
raniri.
Dejectiile trebuie indepartate ori de cate ori este necesar, iar cadavrele trebuie indepartate
zilnic.
Echipamente:
Pentru buna functionare si monitorizare a echipamentelor si instalatiilor trebuie sa
existe proceduri scrise, clare, simple, eficiente si cu finalitate pentru inspectia instalatiilor,
care trebuie efectuata de cel putin o data pe zi.
Administratorul fermei va afisa la loc vizibil datele de identificare a persoanelor
responsabile cu reparatiile si situatiile de urgenta; totodata va afisa procedurile scrise despre
modul de operare in caz de defectiune.
Atunci cand sanatatea si bunastarea animalelor depind de un sistem de ventilatie
artificiala, trebuie sa existe un sistem de rezerva corespunzator care sa garanteze reinnoirea
suficienta a aerului, in eventualitatea defectarii sistemului de baza.
Trebuie sa existe sisteme de alarma pentru avertizare in cazul defectarii unui
echipament de monitorizare a conditiilor de microclimat.

35

Utilajele folosite pentru igienizarea adaposturilor trebuie sa fie intr-o stare foarte
buna de intretinere si igiena.
Echipament de incalzire
In cazul in care se utilizeaza eleveuze:
a) eleveuzele trebuie amplasate in centrul spatiului de crestere la o inaltime reglabila astfel
incat sa se evite riscul de incendiu si emisiile de monoxid de carbon;
b) inaltimea eleveuzei trebuie reglata astfel incat sa se asigure o temperatura optima la
nivelul asternutului;
d) eleveuzele, hranitorile si adapatorile sa fie proiectate, construite si montate astfel incat
pasarile sa se poata deplasa liber spre sau departe de ele;
e) eleveuzele trebuie prevazute cu surse suplimentare de iluminare, in special in primele
zile de viata, pentru a atrage puicutele la sursa de caldura, furajare si adapare;
f) Sunt luate masuri pentru ca hranitorile sa nu se incinga, mai ales atunci cand sunt folosite
cele din metal.
Managementul asternutului
Asternutul trebuie sa acopere complet pardoseala si pasarile sa aiba acces permanent la
aceasta zona.
Asternutul trebuie sa fie:
a) de buna calitate, de preferinta din talaj;
b) depozitat in conditii igienice si pastrat in loc uscat;
c) dintr-un material corespunzator si cu o dimensiune corespunzatoare a particulelor;
d) mentinut uscat, friabil si inlocuit daca e cazul;
e) sa aiba o adancime medie minima de 5 cm pentru a permite diluarea dejectiilor;
f) sa permita pasarilor sa se scalde in el;
g) sa fie completat zi de zi cu asternut proaspat, daca este cazul;
h) sa fie intretinut in conditii de igiena.
Managementul asternutului in adaposturile de pasari poate avea efect direct considerabil asupra
sanatatii si bunastarii acestora. Scopul este de a asigura pasarilor accesul la un asternut uscat, friabil,
de preferat talaj sau paie. Alegerea materialului asternutului trebuie sa tina cont de varsta si numarul
pasarilor, perioada de timp in care pasarile raman in adapost si cantitatea necesara de asternut.
Managementul incorect al asternutului duce la umezirea acestuia si poate produce:
exces de amoniac, in conditii de umiditate creste presiunea infectioasa din adapost si se reduc
performantele de crestere;
keratoconjunctivite - cauzate de excesul de vapori de amoniac emanati de asternut iar in conditii
necorespunzatoare de ventilatie, poate duce chiar la orbirea pasarilor;
risc crescut de coccidioza (boala parazitara), pentru ca ouale de coccidii se maturizeaza mai
rapid in conditii de umiditate;
infectii si reducerea performantelor;
asternutul tasat poate fi o sursa de infectii.

Microclimatul din adapost


Calitatea aerului si temperatura
Nivelul de noxe in adapost nu trebuie sa afecteze animalele si/sau oamenii.
Gainile ouatoare si/sau tineretului de inlocuire trebuie sa beneficiaze de confort termic
permanent.
Temperatura corporala a pasarilor este aproximativ 41C. Orice abatere de la aceasta poate
avea consecinte grave asupra bunastarii: cresterea temperaturii corpului cu 4-5C este fatala.
Zona de confort termic a pasarilor intr-un spatiu deschis este de 8-30C, variind in functie
de greutatea corporala, umiditatea relativa si viteza aerului.

36

Pentru adaposturile cu microclimat controlat, sistemul de ventilatie trebuie sa asigure


controlul temperaturii adapostului cu 3C fata de temperatura exterioara.
Adapostul trebuie prevazut cu sistem de alarma care se declanseaza in cazul aparitiei unor
defectiuni la sistemul de ventilatie. Sistemul de alarma trebuie sa alerteze crescatorului cand
temperatura din adapost scade/creste cu 3C fata de temperatura optima pentru a fi luate masurile
corespunzatoare.
Planul Sanitar Veterinar si pentru Bunastare trebuie sa contina:
detalii cu privire la intervalul de temperatura necesar;
verificarea saptamanala a inregistrarilor alarmei de temperatura ridicata si a timpului de
mentinere a acesteia;
inregistrarea zilnica a temperaturilor maxime si minime;
masuri pentru evitarea stresului termic care tin seama si de prognoza meteo pe termen
mediu;
stresul provocat de temperaturi ridicate (peste limita de confort termic): cresterea ventilatiei,
evitarea suprapopularii,
stresul la frig in special pentru adaposturile cu acces la exterior: usile de acces la exterior
ar trebui sa se inchida pe o parte a adapostului.
Echipamentele de ventilatie si incalzire sunt proiectate, realizate, instalate si intretinute
astfel incat sa se evite riscul de a prejudicia pasarile (zgomot excesiv, ranire, etc.) si sa includa
dispozitive de siguranta/alarme pentru avertizarea in caz de avarie. Defectiunile aparute trebuie
remediate imediat.
Nivelul zgomotelor trebuie diminuat cat mai mult posibil; zgomotele constante sau bruste
vor fi evitate.
Iluminatul
Pasarile nu trebuie mentinute in permanenta in intuneric, si nici sa fie expuse la lumina
artificiala fara intrerupere.
Nivelul de iluminare trebuie sa permita tuturor pasarilor sa se vada una pe alta, sa poata
investiga vizual imprejurimile; acolo unde exista lumina naturala, fantele de lumina trebuie
aranjate astfel incat lumina sa fie distribuita uniform in adapost.
Regimul de lumina trebuie sa urmeze un ritm de 24 de ore, care sa includa o perioada
adecvata de intuneric neintrerupt, de aproximativ o treime din zi, astfel incat gainile sa se poata
odihni si sa se evite problemele precum imunodepresia sau anomaliile oculare.
Programul de lumina:
a) minim 8 ore lumina continua/zi;
b) minim 6 ore lumina si maxim 12 ore intuneric continuu, cu exceptia:
- pasarilor de pana la 7 zile de viata si cu 3 zile inainte de sacrificare, atunci cand
perioada minima de intuneric continuu trebuie sa fie de minim 2 ore;
- cazului in care se utilizeaza lumina naturala si perioada naturala de intuneric este mai mica
de 6 ore.
Este de preferat programul de lumina automat.
Fermierul trebuie sa aiba scris un Plan cu programul de lumina care trebuiee corelat cu faza
de crestere.
Intensitatea luminoasa trebuie sa fie suficienta pentru manifestarea unui comportament
normal si incurajarea activitatilor in jurul adapostului. In adapost, perioada de lumina trebuie
extinsa la 11 ore pentru stimularea furajarii si adaparii. Fotoperioada trebuie extinsa la 15-16 ore
gradual, in functie de greutatea pasarilor.
Valorile orientative ale nivelului de iluminare naturala si artificiala sunt redate in tabelul 23
(ANSVSA Ghidul Crescatorului privind protectia si bunastarea gainilor ouatoare).

37

Tabelul 23.
Destinatia Iluminare naturala Iluminare artificiala Intensitatea luminii
adapostului (w/m2) (lucsi)
Asternut sau baterii - 3.5 20
Iluminare bilaterala 1/18-1/20 20
Iluminare unilaterala 1/15 20

Daca apar modificari ale comportamentului cum ar fi canibalismul se recomanda diminuarea


i
intensitatii luminoase pentru o perioada de timp si identificarea cauzei.
Perioada de intuneric este benefica pentru bunastarea pasarilor pentru reducerea mortalitatii,
imbunatatirea sanatatii picioarelor si prevenirea starii de panica (in cazul intreruperii curentului).

Cuibarele
- Cuibarele trebuie amplasate in adaposturi cu o saptamana inainte de populare si accesul este
permis numai cu 2 ore inainte de stingerea si aprinderea luminii.
- La inceputul ouatului efectivele de pasari trebuie inspectate frecvent, in fiecare dimineata,
pentru colectarea oualor de pe podea in scopul descurajarii aceastei practici.
- Este interzis accesul pasarilor in colturi sau zone intunecoase.
- Trebuie evitata suprautilizarea cuibarelor prin redirectionarea pasarilor catre alte cuibare.
Clocirea
In cazul aparitiei gainilor ce clocesc, in Planul de bunastare ar trebui prevazute masuri de
interventie. Clocitul este o problema majora, in special pe timpul verii deoarece cuibarelele nu
sunt utilizate eficient.
Masuri de prevenire a clocitului:
- verificarea cuibarelor zilnic, dupa amiaza;
- mutarea gainilor ce clocesc pentru o perioada de 7-10 zile in custi speciale, prevazute
cu apa si furaj.

3.1.2 Recomandari specifice si /sau standarde minime pentru diferitele sisteme de crestere

In functie de sistemul de crestere, fiecare exploatatie are un numar distinctiv, care are
urmatoarea alcatuire:
a. un numar care corespunde metodei de crestere (1 pentru sistemul extensiv, 2 pentru metoda de
crestere la sol, 3 pentru metoda de crestere in baterii, 0 pentru productie ecologica);
b. codul Romaniei RO;
c. codul judetului;
d. un numar acordat cronologic exploatatiilor din care provin ouale, incepand cu numarul 001.
Directiva Consiliului 1999/74/CE din 19 iulie 1999 a formulat standardele minime privind
protectia:
gainilor ouatoare crescute in baterii si
gainilor ouatoare crescute la sol pe asternut permanent cu acces liber in padoc (precum si in
sisteme ecologice).
Aceste reglementari se aplica oricarui producator de oua, indiferent daca ouale sunt sau nu
comercializate, folosind un cod de identificare al metodei de productie.

3.1.2.1 Recomandari specifice si /sau standarde minime pentru bateriile imbunatatite (ANSVSA-
ghid; Johansen si col., 2010)
Directiva Consiliului 1999/74/CE nu stipuleaza un numar maxim de nivele de baterii, dar
prevede urmatoarele: Spatiile de cazare compuse din doua sau mai multe nivele trebuie
prevazute cu dispozitive adecvate sau trebuie sa se ia masuri pentru ca inspectiile tuturor
38

nivelelor de baterii sa se deruleze fara dificultate si pentru a se facilita indepartarea /


scoaterea gainilor.
Suprafata totala in cusca trebuie sa fie de minim 2.000 cm.
Suprafata de cusca/ gaina sa fie de minim 750 cm2, din care 600 cm2 suprafata utilizabila si
cel putin 45 cm de inaltime in cusca.
Trebuie sa existe un cuibar/cusca si o zona de asternut
Trebuie sa se asigure cel putin 12 cm front de furajare pe cap de gaina ouatoare;
Trebuie sa existe cel putin doua adapatori prin picurare sau doua adapatori cu pahar colector
in fiecare cusca;
Inaltimea custilor imbunatatite sa fie de cel putin 20 cm in orice punct, cu exceptia zonei
utilizabile.
Inclinatia pardoselii nu trebuie sa depaseasca 14% sau 8; in cazul pardoselilor care
utilizeaza altfel de material decat plasa rectangulara de sarma, Autoritatea centrala poate
permite inclinatii mai mari ale pardoselilor.
Bateriile trebuie sa fie dotate cu stinghii de odihna, asigurandu-se minim 15 cm de stinghie
per pasare.
Pentru a facilita inspectarea, popularea si depopularea gainilor latimea culoarului dintre
randurile de baterii trebuie sa fie de minim 90 cm.
Distanta dintre pardoseala si baza unui nivel al bateriei trebuie sa fie de cel putin 35 cm.
Bateriile trebuie sa fie prevazute cu dispozitive abrazive pentru tocirea ghearelor. In cazul in
care ghearele gainilor sunt prea mari sau rupte trebuie imbunatatit/schimbat dispozitivul de
tocire

3.1.2.2. Recomandari specifice si /sau standarde minime pentru cresterea la sol


Sistemele de crestere la sol cu acces in padoc sunt sisteme de productie moderne, deoarece
combina avantajele sistemului de adapost cu microclimat controlat cu efectul pozitiv al sederii in
aer liber. Din punct de vedere tehnologic, sistemul permite accesul in spatii in aer liber, care in
conformitate cu legislatia europeana si romaneasca trebuie sa indeplineasca o serie de criterii:
Gainile trebuie sa aiba acces continuu la spatii exterioare in timpul zilei, cu exceptia
cazurilor in care se aplica restrictii temporare impuse de autoritatea sanitar-veterinara,
Spatiile in aer liber trebuie sa fie in cea mai mare parte acoperite cu vegetatie si sa nu fie
folosite in alte scopuri, exceptie facand livezile, terenurile impadurite si pasunile pentru animale
Densitatea in spatiile exterioare nu poate depasi niciodata 2.500 de gaini pe hectar (1 gaina
pe 4 m2). In conditiile in care pentru fiecare gaina sunt disponibili cel putin 10 m2 si se practica o
rotatie, gainile avand acces liber in intreg spatiul pe durata de viata a efectivului si fiecare
ingraditura trebuie sa asigure cel putin 2,5 m2 pe cap de gaina.
Raza padocurilor nu trebuie sa depaseasca 140 metri fata de cea mai apropiata trapa de
intrare si iesire; cu toate acestea, raza poate fi extinsa la 350 de metri fata de cea mai apropiata trapa
de intrare / iesire, cu conditia sa existe adaposturi suficiente si adapatori distribuite uniform cel
putin 4 adaposturi pe hectar.
Trebuie sa se asigure minim 1 cuibar/7 gaini sau, in cazul utilizarii cuibarelor comune, 1m2
spatiu de cuibar pentru maxim 120 gaini.
Trebuie sa existe minim 15 cm stinghie/gaina. Stinghiile sa nu aiba margini ascutite.
Stinghiile nu trebuie montate deasupra asternutului.
Distanta orizontala dintre stinghii trebuie sa fie de minim 30 cm, iar intre stinghii si perete
de minim 20 cm.
Trebuie sa se asigura minim 250 cm2 de suprafata de asternut/cap de gaina, asternutul
ocupand minim o treime din suprafata pardoselei.
In cazul in care se utilizeaza sistemul multietajat:
Nu trebuie sa existe mai mult de 4 niveluri.
39

Trebuie sa se asigure miscarea libera a pasarilor intre niveluri.


Spatiul de trecere intre niveluri sa fie de minim 45 cm.
Instalatiile de adapare si furajare trebuiet distribuite uniform.
Nivelurile trebuie pozitionate astfel incat sa previna caderea dejectiilor pe nivelurile
inferioare.
Sistemul multietajat cu platforme perforate trebuie prevazut cu tavi pentru colectarea
dejectiilor dedesubt; stinghiile trebuie pozitionate astfel incat sa se minimizeze murdarirea
gainilor, adapatorilor si hranitorilor de la nivelele inferioare; acolo unde este posibil ar trebui
ca stinghiile sa fie deasupra unei platforme de dejectii.
Suprafata utila trebuie prevazuta cu:
pardosea accesibila pasarilor;
zone suplimentare sau platforme de cel putin 30 cm latime, inclusiv podelele
perforate prevazute cu tavi de colectare a dejectiilor pentru prevenirea murdariri pasarilor si
instalatiilor de adapare si furajare.
Cuibarele trebuie prevazute cu asternut in scopul incurajarii manifestarii comporatmentului
normal (mai ales la inceputul perioadei de ouat pentru stimularea utilizarii cuibarelor).
Cuibarele sa fie confectionate din plasa de sarma si acoperite cu paie sau plastic.
La calcularea spatiului de stingii se iau in considerare numai stinghiile de 30 cm sau mai
mult, desi mai multe stinghii pot fi asezate una peste alta formand o podea perforata.
Podelele perforate pot fi considerate ca spatiu de stinghie atunci cand au stinghii incorporate
in structura de podea sau atasate pe partea de sus a suprafetei podelei.
Pe fiecare parte a stinghiei trebuie sa fie spatiu suficient care sa permita gainilor catararea
fara a-si prinde ghearele; daca bunastarea piciorelor este afectata trebuie luate masuri de revizuire
a asezarii stinghiilor.
Stinghiile si platformele nu trebuie sa fie prea inalte de la nivelul podelei pentru a fi usor
accesibile si a nu produce ranirea pasarilor.

Valori tinta/recomandate ale parametrilor de microclimat pentru cresterea la sol


Temperatura 18 22C
Umiditatea relativa a aerului nivel optim 60 %
Umiditatea relativa a aerului minim 40 %
Umiditatea relativa a aerului maxim 70 %
Schimbul de aer (in functie de temperatura exterioara) 0,5 6,0 m3/h/kg
Viteza fluxului de aer circa 0,3 m/s (iarna) circa 1,0 m/s (vara)
Concentratia de gaze toxice admisa NH3 < 20 ppm, CO2 < 5 ppm, H2S 0,0005 % sau
0,008 mg/l)
Intensitatea luminii controlata 5-30 lx

3.1.2.3. Recomandari specifice si /sau standarde minime pentru gaini ouatoare in sisteme ecologice
(Council Regulation (EC) No 834/2007 of 28 June 2007; Johansen si col., 2010).
Directiva Consiliului 1999/74/CE din iulie 1999 si Regulamentul Consiliului (CEE) nr.
1907/90 (cu amendamentele ulterioare) se aplica si productiei de oua in sisteme ecologice.
Producatorii de oua ecologice trebuie sa indeplineasca o serie de conditii, dintre care:
Ouale pot fi marcate ca fiind produs ecologic daca ferma este autorizata. Autorizarea si
controlul anual trebuie efectuate de catre un organism de control national, in conformitate cu
reglementarile aplicate in Romania.
Numarul de gaini ouatoare dintr-un adapost (efectivul) nu poate depasi 3.000 de capete.
In sisteme ecologice gainile nu pot fi tinute in baterii.

40

In sistemele ecologice gainile trebuie sa aiba acces liber in padoc/spatii exterioare cel putin
treime din perioada de viata.
Cel putin o treime din suprafata neta a adapostului trebuie sa fie cu asternut.
Densitatea maxima in adapost este de 6 gaini ouatoare pe m de suprafata neta.
Densitatea maxima in padoc/(spatiile exterioare) este de 2.500 gaini ouatoare pe hectar.
95% din hrana de origine agricola trebuie sa fie ecologica. Incepand cu 1 ianuarie 2012
furajele trebuie sa fie 100% ecologice.
Este interzisa utilizarea de tratamente preventive.
Este interzisa utilizarea de aditivi sintetici si produse care contin OMG.
Debecarea este permisa doar in cazul unor probleme care afecteaza bunastarea.
Minim 18 cm de stinghie de odihna pe cap de gaina.
Minim 1 cuibar la 7 gaini sau 120 cm suprafata de cuibar in cuibarele colective.

3.1.2.4. Managementul si calitatea suprafetei de pasunat pentru efectivele de pasari crescute in


sistem free range

Fermele de pasari prevazute cu spatiu la exterior trebuie pozitionate astfel incat pasarile sa
poata utiliza eficient aria de raspandire.
Adaposturile trebuie sa fie bine izolate pentru prevenirea inundatiilor.
La exterior trebuie sa existe o zona cu pasune acoperita de vegetatie.
Pasarile in sistem free range trebuie sa aiba acces la o zona bine drenata pentru odihna.
Conditiile de crestere in aer liber ofera beneficii considerabile bunastarii pasarilor, cu
conditia ca suprafata de pasunat sa fie bine intretinuta si sa ofere pasarilor protectie impotriva
vremii nefavorabile si pradatorilor.
Suprafata exterioara trebuie sa ofere conditii corespunzatoare pentru a incuraja miscarea
pasarilor prin diferite modalitati:
a) montarea de umbrare si facilitati de adapostire la distante variabile de adapost;
b) rotatia adaposturilor artificiale pentru prevenirea tasarii terenului din jurul lor;
c) tunderea de garduri vii, pentru a avea acces dedesupt;
d) restrictionarea periodica a accesului in anumite zone, pentru prevenirea tasarii terenului;
e) refacerea zonelor tasate si prevenirea tasarii in aceeasi zona.
Recomandari de bune practici pentru sistemul free range
Controlul frecvent al terenului (tipul de sol si drenajul acestuia) pentru: prevenirea
contaminarii cu organisme ce pot produce boli (ex. paraziti); respectarea densitatilor, accesul prin
rotatie la zonele din exteriorul adapostului; stimularea pasarilor sa utilizeze spatiul exterior; accesul
permanent in zonele de adapostire naturale sau artificiale (umbrare, adaposturi mobile simple).

3.2. Pregatirea unitatii pentru populare


Pregatirea unitatii si echiparea acesteia trebuie sa fie completa si functionala inainte de
popularea cu gaini ouatoare si/sau tineret de inlocuire.
Echipamentele de microclimat (incalzire, iluminat, ventilatie) trebuie sa fie in buna stare de
functionare, verificate periodic iar in caz de defectiune se inlocuiesc /repara.
Pardoseala adaposturilor trebuie sa fie curatata si dezinfectata eficient in scopul prevenirii
aparitiei parazitilor si a altor agenti patogeni.
Popularea sa se faca in sistem totul plin/totul gol.
Conditiile de microclimat trebuie sa fie asigurate la nivel optim.
La popularea unui adapost se are in vedere ca pasarile sa aiba aceeasi varsta.
Crescatorii de pasari trebuie sa cunoasca standardele de bunastare si sa aplice reglementarile in
i
vigoare.

41

3.3. Hranirea si adaparea ( Ord. 136/2006 emitent ANSVSA; Ord. 249/2003; Legea Zootehniei,
2002)
3.3.1 Hrana
Indiferent de sistemul de crestere a pasarilor, la stabilirea cantitatii si calitatii hranei se tine
cont de mai multi factori: conditii de microclimat, compozitia in principii nutritivi a materiilor
prime furajere, genotip, varsta, sex, tip de productie, starea de sanatate, rata de crestere si nivelurile
precedente de hranire.
Recomandari de bune practici
Toate sistemele trebuie echipate astfel incat toate gainile ouatoare sa aiba hranitori lineare
care asigura un front de furajare de cel putin 10 cm/pasare (conform Ord. 136/2006).
Accesul la hrana trebuie sa se faca usor; hrana trebuie sa fie in cantitate suficienta;
administrarea dietelor trebuie sa se faca cu regularitate, respectandu-se anumite intervale de timp.
Structura si calitatea recepturilor de nutret combinat trebuie sa se faca conform normelor
specifice categoriilor de varsta si greutate.
Hrana administrata gainilor ouatoare si/sau tineretului de inlocuire:
- Trebuie sa satisfaca cerintele nutritionale ale hibridului respectiv, conform ghidului de
crestere al firmei producatoare, pe faze de crestere si/sau de productie.
- Sa permita mentinerea unei stari bune de sanatate.
- Se administreaza la discretie (cu exceptia protocoalelor sanitar-veterinare).
Producatorii de furaje sunt obligati sa ataseze certificatul de conformitate in care este
specificat continutul in nutrienti al nutretului respectiv.
In ferma trebuie sa se pastreze in conditii corespunzatoare probe din fiecare lot de furaj
administrat, timp de minim 3 luni.
Instalatiile de furajare si adapare trebuie sa fie distribuite in asa fel incat sa asigure accesul
egal la acestea al tuturor gainilor.
Instalatia de furajare trebuie inspectata frecvent (la inceputul si la sfarsitul zilei de lucru)
pentru identificarea eventualelor defectiuni care se vor remedia imediat.
Ferma trebuie sa aiba in stoc piese de schimb. In cazul in care defectiunea este majora,
furajarea se va face manual.
In cazul in care consumul de furaj al gainilor ouatoare se reduce, trebuie identificata cauza,
iar cand consumul de furaj este in exces (ex. iarna) se vor lua masuri pentru a se evita aparitia
oualor cu o greutate mare, ajustandu-se compozitia hranei de catre nutritionisti.
Se inregistreaza greutatea corporala prin cantariri de control (minim 100 pasari) pentru a se
compara cu curba teoretica de crestere si pentru a se lua masurile ce se impun.
Inainte de transferul la alta ferma sau la abator, pasarile nu trebuie private de hrana mai mult
de 12 ore (inclusiv prinderea, incarcarea, descarcarea acestora).
Buncarele pentru depozitarea furajelor trebuie amplasate cu respectarea normelor de
biosecuritate.
Cerintele de furajare, in functie de sistemul de crestere, sunt redate in tabelul 24 iar in
tabelul 25 parametrii minimi ai retetelor de nutreturi combinate.
Tabelul 24. Cerintele de furajare (ANSVSA, 2006):
Sistemul de crestere Cerinte privind furajarea

Liber - front de furajare liniar de 10


cm/pasare
- front de furajare circular de 4
cm/pasare

Custi imbunatatite jgheab de furajare de cel putin 12


cm x nr. de pasari
din cusca
42

Tabelul 25. Parametrii minimi ai retetelor de nutreturi combinate folosite in hrana pasarilor
(valorile se refera la 88% substanta uscata)*

Specia, directia de exploatare, varsta EM Proteina Met. Met.+cist. Liz. Ca P total Na Vit. A Vit. D3 Vit. E
MJ/kg bruta % % % % % % U.I./kg U.I./kg mg/kg
%
NC start, tineret inlocuire (0 6 sapt) 11,5 19,0 0,40 0,65 0,90 1,00 0,60 0,11 6.000 1.000 10
NC crestere, tineret inlocuire (6 11 sapt) 11,5 17,0 0,30 0,60 0,80 1,00 0,50 0,11 4.000 750 10
NC dezvoltare, tineret inlocuire (11 16 sapt) 11,5 15,0 0,30 0,50 0,60 1,00 0,50 0,11 4.000 750 10
NC pregatitor, gaini ouatoare (16 18 sapt) 11,5 14,0 0,25 0,40 0,60 2,00 0,60 0,11 6.000 1.000 10
NC gaini ouatoare, faza I (> 70% ouat) 11,5 16,0 0,30 0,50 0,70 3,50 0,60 0,13 6.000 1.000 10
NC gaini ouatoare, faza II (< 70% ouat) 11,5 15,0 0,25 0,45 0,60 3,50 0,60 0,13 6.000 1.000 5,0
* SURSA: Ordinul 249/2003
*Continutul in apa al nutreturilor combinate nu poate depasi 14%. Valorile continutului intern sunt nemodificate la un continut de apa cuprins intre 12
- 14%.

43

3.3.2. Adaparea (Ord. 136/2006, ANSVSA -ghid)


Toate sistemele trebuie echipate astfel incat toate gainile ouatoare sa aiba: instalatii de
adapare cu apa continua care asigura un front de adapare de 2,5 cm/pasare, sau instalatii cu
adapare circulara care asigura 1 cm/pasare. In plus, cand sunt folosite adapatori la cupe sau la
pipe, va exista cel putin o pipa sau o cupa pentru fiecare grup de 10 gaini. Cand punctele de
adapare sunt verticale, vor exista cel putin doua cupe sau doua pipe la dispozitia fiecarei
pasari.
Cerintele de adapare in functie de sistemul de crestere sunt urmatoarele:
Tabelul 26. Cerintele de adapare (ANSVSA, 2006)
Sistemul de crestere Cerinte privind adaparea
Liber - front de furajare liniar de 10 cm/pasare
- front de furajare circular de 4 cm/pasare
Custi neimbunatatite - jgheab de furajare de cel putin 10 cm x nr. de
pasari din cusca
Custi imbunatatite - jgheab de furajare de cel putin 12 cm x nr. de
pasari din cusca

3.4. Inspectia efectivelor de pasari

Inspectia pasarilor, precum si a conditiilor de intretinere ale acestora, trebuie sa se


faca cel putin o data /zi iar in primele zile de viata chiar mai frecvent.
Inregistrarile inspectiei trebuie datate, semnate si mentionat timpul de inspectie.
Orice problema de sanatate sau bunastare observata in timpul inspectiei se va
solutiona cu promptitudine.
Pentru a fi evitate perturbarile comportamentale ale puilor sunt dezvoltate/modificate
practicile si metodele de lucru.
Se iau masuri de prevenire a bolilor si/sau de eliminare a pasarilor bolnave .
Se inregistreaza numarul pasarilor bolnave si /sau ranite, precum si cauza.
Cuibarele se inspecteaza zilnic pentru depistarea mortalitatilor.
Instalatiile de furajare, adapare, ventilatie si iluminare se verifica iar defectiunile
trebuie remediate
Se realizeaza o evaluare generala a adapostului si a mediului inconjurator.

3.5. Ciugulirea penajului

Ciugulirea penajului are ca factor favorizant stresul si constuie o problema serioasa de


bunastare care trebuie evitata.
Trebuie asigurate permanent conditii de mediu libere de stres prin: asigurarea
asternutului, existenta stinghiilor si a obiectelor de ciugulit prin care se evita
agresiunea si ciugulirea penajului. Prin aceste masuri se reduce necesitatea de taiere a
ciocului (debecarea).
Stresul la transferul puicutelor in hala de gaini ouatoare trebuie evitat prin asigurarea
unor conditii de microclimat similare celor anterioare.
Daca apar semne evidente de ciugulire a penajului se reduce intensitatea luminoasa.
Cazurile severe de ciugulire a penajului si de canibalism sunt rare, insa in cazul in
care apar trebuie luate imediat masuri, inclusiv analiza furajului.

Debecarea trebuie efectuata numai de tehnicieni instruiti.


i

44

Referinte bibliografice

Bartussek H.How to measure animal welfare?


Council Regulation (EC) No 834/2007 of 28 June 2007 on organic production and labelling
of organic products and repealing Regulation (EEC) No 2092/91
DEFRAs Animal Welfare, 2002 - Laying hens code of recommendations for the welfare of
livestock
Directiva Consiliului 1999/74/CE din 19 iulie 1999 - de stabilire a standardelor minime

pentru protecia gainilor ouatoare. Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene.

Directiva 2007/43/CE a Consiliului din 28 iunie 2007 de stabilire a normelor minime de


protectie a puilor destinat productiei de carne
Legea Zootehniei. 2002.
Regulamentul (CEE) nr. 1907/90 al Consiliului din 26 iunie 1990 privind unele standarde de
comercializare a oualor
Johansen Niels Finn, Karen Marghrete Balle, Leonard Constantin Stafie, Adrian Cristinel Greculescu,
Mihai Calin Masinistru. 2010 Sisteme de adapost pentru pasari. Standarde de ferma
Ordinul 136/2006 pentru aprobarea normelor sanitare veterinare privind standardele minime
pentru protectia gainilor ouatoare. ANSVSA
Ordinul 249/2003 pentru aprobarea Normelor privind parametrii de calitate si salubritate
pentru producerea, importul, controlul calitatii, comercializarea si utilizarea nutreturilor
concentrate simple, combinate, aditivilor furajeri, premixurilor, substantelor energetice,
substantelor minerale si a nutreturilor speciale
Regulamentul (CEE) nr. 1907/90 al Consiliului din 26 iunie 1990 privind unele standarde de
comercializare a oualor.
RSPCPCA, 2011 Veterinary health and welfare plan guidance notes for laying hens and
pullets.
www.madr.ro

45

4. COD DE BUNE PRACTICI SI BUNASTARE


PENTRU PUI DE CARNE SI DE REPRODUCTIE

In Directiva Consiliului nr. 43/ 2007/ 28 iunie 2007 (Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene) sunt stabilite o serie de standarde minime pentru protectia puilor destinati
productiei de carne. Acestea se refera la respectarea anumitor conditii, activitati de inspectie,
monitorizare si urmarire in sistemele de productie intensiva. Aceste standarde nu se aplica
insa pentru cresterea la sol pe asternut permanent, cresterea la sol cu acces liber in padocuri
exterioare si productia ecologica de pui de carne.

4.1. Recomandari de bune practici privind aprovizionarea cu pui de o zi:


Ouale trebuie incubate respectandu-se standardele de bunastare prevazute pentru
statiile de incubatie sau provin de la o statie de incubatie aprobata.
Inainte de popularea cu pui, toate adaposturile trebuie sa fie bine curatate, dezinfectate
si libere de agenti infectiosi conform Planului Sanitar Veterinar si pentru Bunastare (intocmit
de medicul veterinar in colaborare cu seful de ferma).
Puii de o zi trebuie manipulati cu grija, adapostiti intr-un mediu corespunzator si
ingrijiti de un numar suficient de persoane care trebuie sa aiba abilitati, competente si
cunostintele necesare pentru mentinerea sanatatii si bunastarii pasarilor.
Puii de o zi trebuie livrati de la statia de incubatie in cutii de carton sau plastic,
transportati in camioane cu sisteme de ventilatie si descarcati in adapostul de pui de carne
deja pregatit, decontaminat si incalzit.

4.2. Adapostul si cazarea (Ordinul nr. 30 din 30 martie 2010, emitent ANSVSA, RSPCA,
2001 ; Johansen si col. 2010, DEFRAs Animal Welfare, 2002).

Pentru cladirile de dimensiuni mici de aprox. 4 m lungime, cu o capacitate de 500


pasari, inaltimea pana la plafon sa fie de minim 2,5 m la coama.
Adaposturile mari sa aiba o inaltime de minim de 3 m. Peretii laterali ai adaposturilor
trebuie sa aiba aprox. 0.6 m inaltime si sunt prevazuti, dupa caz, cu trape de iesire.
Adaposturile trebuie proiectate si construite respectand conditiile meteorologice locale
pentru a fi rezistente la schimbarile sezoniere extreme ale vremii.
Adaposturile noi sau in curs de modernizare trebuie sa fie proiectate pentru facilitarea
manipularii pasarilor si transportul redus in timpul depopularii.
Peretii interiori trebuie sa fie netezi si construiti dintr-un material rezistent la
actiunile sanitar-veterinare de dezinfectie.
Puii nu trebuie sa vina in contact cu suprafee sau emanatii toxice (eg. vopsele,
conservanti de lemn sau dezinfectanti), cu exceptia cazului in care se utilizeaza conservanti
cu rol insecticid.
Pentru facilitarea descarcarii/incarcarii puilor la populare/depopulare platforma
trebuie amplasata in afara adapostului; sa fie curata, confectionata de preferat din beton
pentru o mai buna dezinfectie si sa nu ofere adapost pasarilor salbatice sau rozatoarelor.

46

Materialele utilizate pentru constructia adapostului si, in particular pentru constructia


custilor, boxelor si echipamentelor cu care puii pot intra in contact nu trebuie sa fie
daunatoare si sa poata fi curatate si dezinfectate.
Accesoriile nu trebuie sa aiba muchii ascutite care sa prejudicieze puii.
La intrarea in adapostul de pasari sunt vizibile urmatoarele informatii:
a) suprafata totala disponibila pentru pasari;
b) numarul total de pasari introduse;
c) numarul total de hranitori si adapatori;
d) parametrii de calitate ai aerului;
e) nivelul si regimul de iluminat;
f) proceduri de urgenta (actiuni in caz de incendiu, inundatii, de insuficienta a echipamentelor
automate; temperaturi externe extreme).
Asternutul:
Puii se intretin pe asternut uscat si friabil (conform 2007/43/CE) de la varsta de o zi
pana ating greutatea necesara. Este recomandat ca puii de carne sa fie tinuti in constructii fara
ferestre si fara acces in aer liber. In mod evident, aceste recomandari nu se aplica sistemelor
de crestere cu acces liber in padoc si sistemelor ecologice.
Puii trebuie sa aiba acces permanent la asternut.
Asternutul trebuie:
a) sa fie de buna calitate, de preferat talaj;
b) sa fie depozitat in conditii igienice si pastrat in loc uscat;
c) sa fie dintr-un material adecvat si cu o dimensiune corespunzatoare a particulelor;
d) sa fie meninut uscat, friabil si inlocuit daca e cazul;
e) sa aiba adancimea medie minima de 5 cm pentru a permite diluarea dejectiilor;
f) sa permita pasarilor sa se scalde in el;
g) sa fie completat zi de zi cu asternut proaspat, daca este cazul;
h) sa fie intretinut in conditii de igiena.
In cazul in care efectivele de pui sunt intretinute pe un asternut de calitate slaba pot
aparea pododermatite, dermatita jaretului, dermatita pieptului. Astfel de leziuni pot provoca
dureri, chiopaturi si acioneaza ca o poarta de intrare a infectiilor bacteriene care in final
duc la declasarea carcaselor la abatorizare.
Umiditatea asternutului este o cauza cheie a acestor probleme si este influentata de:
proiectarea si managementul adapatorilor; rata de ventilatie a aerului; materialul
asternutului si adancimea acestuia; densitatea efectivului de pui; hrana (calitatea materiilor
prime si formularea retetelor de nutret combinat) si de sanatatea efectivului.
Managementul slab al asternutului, care duce la umezirea acestuia, poate produce:
- exces de amoniac, deoarece in conditii de umiditate creste presiunea
infectioasa din adapost;
- afectarea sistemul respirator de catre amoniac si predispozitia la infectii;
- reducerea performantelor de crestere;
- risc crescut de coccidioza (boala parazitara), pentru ca ouale de coccidii se
maturizeaza mai rapid in conditii de umiditate;
- infectii.
Trebuie asigurata o suprafata de pardoseala suficienta pentru fiecare pui de carne ca
factor esential pentru dezvoltarea, sanatatea, calitatea carcasei si bunastarea generala a
acestuia.
Conform Directivei CE 2007/43, statele membre trebuie sa se asigure ca densitatea de
populare intr-o exploatatie (intr-un adapost) nu depaseste 33 kg/m. Densitatea admisibila
de catre autoritati poate creste pana la 39 kg/m, cu conditia ca proprietarul sau crescatorul
47

sa respecte anumite cerinte suplimentare. Avand in vedere conditiile de climat si dotarile


tehnologice din fermele din Romania, este de asteptat ca unele exploatatii sa functioneze la
limita inferioara a densitatii de populare (33 kg/m), iar altele sa fie capabile sa
indeplineasca cerintele pentru limita superioara a denistatii de populare admisibile, respectiv
39 kg/m (Johansen si col., 2010).
Conform Directivei 43/2007/CE densitatea de populare permisa este de maxim 42
kg/m, daca sunt indeplinite standarde exceptionale privind bunastarea, pentru o perioada
indelungata de timp. In prezent, aplicarea acestei derogari in Romania nu este realista, dar
este posibil ca unele dintre exploatatiile noi si cu un management performant sa indeplineasca
aceste criterii privind densitatea sporita (Johansen si col, 2010). In cazul in care proprietarul sau
crescatorul doreste sa aplice o densitate de populare mai mare de 33 kg/m greutate in viu,
acest lucru trebuie comunicat autoritatilor competente cu cel putin 15 zile inainte de
popularea adapostului.
Scoaterea puilor la o varsta frageda in afara adapostului, permite cunoasterea si
familiarizarea lor cu mediul inconjurator si reduce teama. Acest lucru poate fi un beneficiu, in
special pentru pasarile crescute in aer liber (sistem free-range) si poate incuraja
comportamentul acestora.
Dupa depopularea finala a unui adapost, se indeparteaza intregul asternut si se asigura
alt asternut curat.
Durata ciclului de productie depinde de greutatea de livrare, stabilita de comun acord
cu beneficiarul (abatorul, fabrica de procesare). In functie de acest parametru, pasarile sunt
livrate in unul sau doua loturi (la intervale de cateva zile). Livrarea in doua loturi se numeste
depopulare partiala. Aceasta metoda permite cresterea productiei de carne pe m2, fara a se
depasi limita densitatii de populare in faza finala de ingrasare.
Echipamente - este recomandat ca adaposturile sa fie incalzite si dotate cu un sistem de
ventilatie, conectat la un sistem de rezerva pentru alimentarea cu energie electrica.
Ventilatoarele, dispozitivele de distribuire a hranei sau orice alte echipamente trebuie
construite, amplasate, manipulate si intretinute astfel incat sa genereze cat mai putin zgomot
posibil.
Este necesar ca sistemul de ventilatie sa aiba o capacitate suficient de mare pentru a
evita supraincalzirea si, acolo unde este cazul, sa fie folosit in combinatie cu un sistem de
incalzire pentru a elimina excesul de umiditate (2007/43/CE). In plus, in perioadele cu
temperaturi ridicate este indicat sa se utilize un sistem de racire.
Trebuie luate masuri pentru ca hranitorile sa nu se incinga, mai ales atunci cand sunt
folosite cele din metal. In perioada de acomodare se pot suplimenta adapatorile si hranitorile.
Instalatiile electrice de inalta tensiune trebuie sa fie:
a) inaccesibile puilor de gaina;
b) bine izolate si corect impamantate;
c) protejate de rozatoare;
d) testate cel putin o data pe an de catre o persoana calificata/ competenta. Rezultatul acestui
test este inregistrat;
e) in stare buna de functionare
Hranitorile si adapatorile sunt mentinute curate, fara urme de asternut.
Microclimatul din adapost
In microclimatul adaposturilor pentru pui nu trebuie sa existe nimic care sa cauzeze
prejudicii sau suferinte acestora.
In adaposturile interioare:
a) nivelul de sunet este redus la minimum;

48

b) sistemele de ventilatie, masini de alimentare si alte echipamente sunt construite, amplasate


si mentinute astfel incat sa produca cat mai putin zgomot posibil.
Este important ca instalatiile sa asigure un microclimat propice in adapost schimb de
aer, temperatura, iluminat si nivel de zgomot, corespunzator cu nevoile fiziologice si
etologice (comportamentale) ale pasarilor (2007/43/CE).
Puii de carne cu performante ridicate necesita conditii optime de temperatura si umiditate
indicate in tabelul 27.

Tabelul 27. Conditiile de microclimat din adapost (Johansen si col. 2010)


Temperatura (C) Umiditatea
In spatiile cu incalzire locala relativa (%)
Saptamana In spatiile fara
suplimentara
incalzire locala
Sub eleveuza In restul incaperii
1 34-30 24-20 33 50-70
2 30-26 20-28 29 50-70
3 26-24 20-18 25 50-70
4 24-20 20-18 22 55-75
5 - 20-18 20 55-75
continuare - 20-18 18 55-75
*) La densitati de populare de peste 33 kg/m2, umiditatea medie nu trebuie sa depaseasca 70% in conditiile in
care temperatura este sub 10C.

i
se recomanda consultarea indicatiilor din ghidurile tehnologice puse la dispozitie de companiile
producatoare de hibrizi de carne.

Pasarile trebuie expuse la lumina naturala, cat mai curand posibil, de preferat dupa
prima saptamana de viata, timp in care poate fi utilizata lumina artificiala cu o cerinta minima
de 20 lucsi. Unii producatori expun puii la lumina zilei chiar de la o zi, iar altii de la varsta de
trei zile.
Umiditatea din adaposturile pasarilor este influentata de densitatea si dimensiunea
acestora, de respiratie si de umiditatea relativa a aerului. Atunci cand umiditatea relativa din
adapost este peste 70%, creste umiditatea asternutului, motiv pentru care umiditate relativa
din adapost se mentine intre 50 si 70%, printr-o ventilatie si/sau incalzire corespunzatoare.
Cladirile trebuie dotate cu sisteme de iluminat la o intensitate de cel putin 20 lucsi in
timpul perioadelor de iluminare, masurata la nivelul ochiului pasarii, iar suprafata utilizabila
a acestora trebuie iluminata in proportie de cel putin 80%. La recomandarea medicului
veterinar, poate fi permisa o reducere temporara a nivelului luminii.
Lumina naturala este furnizata:
a) in orice moment in timpul perioadei de lumina naturala;
b) prin toate deschiderile luminoase care reprezinta 3% din suprafata adapostului. Minim
90% din toate deschiderile necesare de lumina nu sunt mai mici de 0.56 m2 (0.75 x 0.75 m
sau 1.0 x 0.56 m).
In termen de 7 zile de la data la care puii sunt instalati in cladire si pana la 3 zile
inainte de data prevazuta pentru sacrificare, iluminatul trebuie sa respecte un ritm de 24 de
ore si sa includa perioade de intuneric care sa dureze minimum 6 ore in total, cu cel putin o
perioada neintrerupta de minimum 4 ore, excluzand perioadele de semiintuneric.
Stresul cauzat de caldura/frig trebuie evitat.
Asigurarea temperaturii optime in adapostul de crestere, la nivelul puilor, se
realizeaza cu ajutorul eleveuzelor inainte de introducerea puilor pentru a se evita diferentele
de temperatura.

49

In timpul perioadei in care puii stau sub eleveuze comportamentul lor este
monitorizat si temperatura ajustata in consecinta (pentru recomandarile privitoare la
amplasarea eleveuzelor a se vedea Cap. 3 (gaini ouatoare).
In cazul in care se utilizeaza eleveuze:
i o atentie deosebita este luata in plasarea si mentinerea caldurii eleveuzei, pentru a se asigura impotriva
riscului de incendiu si a emisiilor de monoxid de carbon.

e) eleveuzele sunt prevazute cu surse suplimentare de iluminare, in special in primele


zile de viata, pentru a atrage puii la sursa de caldura, furajare si adapare.
Ventilatia trebuie sa fie suficienta pentru a se evita supraincalzirea si, dupa caz,
combinata cu sisteme de incalzire pentru a se elimina umezeala excesiva.
Nivelul zgomotelor trebuie redus la minim.

Hrana si apa (RSPCA, 2011, Ord. 249/2003)


Hrana trebuie sa fie disponibila fie in permanenta, fie sub forma de tain, puii neputand
sta nehraniti mai mult de 12 ore inainte de ora de sacrificare prevazuta.
Adapatorile trebuie pozitionate si intretinute astfel incat sa se reduca la minimum
varsarea accidentala.
Puii trebuie hraniti cu nutret combinat care sa satisfaca cerintele nutritionale ale
hibridului, pe faze de crestere, si sa permita mentinerea unei stari bune de sanatate.
Producatorii de furaje trebuie sa ataseze certificatul de conformitate in care este
specificat continutul in nutrienti al nutretului respectiv.
Nu sunt permise furajele care conin proteine de origine animala sau derivate ale
acestora, cu exceptia produselor lactate.
Furajele trebuie depozitate in conditii de igiena si siguranta, sunt transportate, livrate
si stocate astfel incat sa se previna infestarea, contaminarea sau umectarea acestora.
Nu se administreaza furajele invechite sau contaminate si nici resturile de furaje.
In cazul in care este instalat un sistem nou de hranire, acesta trebuie alimentat cu
furaje.
Necesarul de front de furajare/pasare:
hranitori liniare simple minim 25 mm si duble minim 12.5 mm,
hranitori circulare minim 16 mm.
Hrana nu trebuie sa fie depozitata, transportata si furnizata astfel incat sa fie prevenita
infestarea, contaminarea sau umezirea.
Distribuirea hranei sa fie uniforma pe traseu de alimentare, iar hranitorile sa fie
distribuite aproximativ la distante egale in adapost astfel incat distanta pe care puii o
parcurg pana la hranitori sa fie mai mica de 4 metri.
Utilizarea sarmelor peste hranitori este interzisa, dar, in cazul in care acestea se
folosesc ele sunt acoperite cu tuburi de plastic pentru a descuraja pasarile sa se urce pe ele si
nu sunt electrificate sau conectate la surse electrice.
Echipamentul de furajare trebuie mentinut in conditii igienice.

In tabelul 28 sunt redati parametrii minimi ai retetelor de nutreturi combinate folosite in hrana
puilor de carne si a celor de reproductie

50

Tabelul 28. Parametrii minimi ai retetelor de nutreturi combinate folosite in hrana puilor de carne si a celor de reproductie
(valorile se refera la 88% substanta uscata)*

Specia, directia de exploatare, varsta EM Proteina Met. Met.+cist. Liz. Ca P total Na Vit. A Vit. D3 Vit. E
MJ/kg bruta % % % % % % U.I./kg U.I./kg mg/kg
%
NC prestart, broiler (0 1 sapt.) 12,6 22,0 0,55 0,90 1,20 0,90 0,60 0,12 8.000 1.500 30
NC start, broiler (0 3 sapt.) 12,5 21,0 0,50 0,85 1,10 0,90 0,60 0,12 6.000 1.000 10
NC crestere-dezvoltare, broiler (3 5 sapt.) 13,0 20,0 0,40 0,75 1,00 0,80 0,60 0,12 6.000 1.000 10
NC finisare, broiler (5 7 sapt.) 13,3 18,0 0,35 0,65 0,90 0,70 0,50 0,12 5.000 750 7,5
NC start, tineret reproductie 11,5 17,0 0,30 0,60 0,80 1,00 0,60 0,11 6.000 1.000 10
NC crestere-dezvoltare, tineret reproductie 12,0 15,0 0,30 0,50 0,60 1,00 0,50 0,11 4.000 750 10
NC pregatitor, gaini reproductie 11,5 16,0 0,30 0,50 0,60 1,50 0,50 0,11 6.000 1.000 10
NC gaini reproductie, rase usoare 11,5 17,0 0,30 0,60 0,80 3,50 0,60 0,13 10.000 1.500 15
NC gaini reproductie, rase grele 11,5 16,0 0,30 0,50 0,70 3,20 0,50 0,13 10.000 1.500 15
* SURSA: Ordinul 249/2003
*Continutul in apa al nutreturilor combinate nu poate depasi 14%. Valorile continutului intern sunt nemodificate la un continut de apa cuprins intre 12
- 14%.

51

Adaparea ( RSPCA, 2011)


Furnizarea unei cantitati corespunzatoare de apa este esentiala pentru o buna stare de
sanatate si pentru bunastarea pasarilor. Consumul zilnic de apa este influentat de factori
precum temperatura, varsta, greutatea corporala si consumul de hrana.

Recomandari de bune practici pentru apa:


Puii trebuie sa aiba acces liber la apa curata, potabila, cu exceptia cazului in care se
executa activitati veterinare (ex: vaccinari sau tratamente medicamentoase).
Instalatia de alimentare cu apa trebuie testata la fiecare 6 luni pentru evaluarea calitatii
potabile si certificarea acesteia.
Trebuie asigurata o rezerva de apa in cazul in care exista conditii de inghet.
Rezervorul de stocare sa fie prevazute cu capac instalat astfel incat sa furnizeze apa
pentru toate varstele pe o perioada de minim 24 de ore atunci cand reteaua de alimentare cu
apa este defecta.
In cazul in care se instaleaza un nou sistem de adapare acestea nu trebuie sa fie de tip
clopot.
Numarul minim de adapatori/numar pui difera in functie de tipul acestora: clopot
1/100 de pui; picurator 1/10 pui; cupa1/28 pui.
Adapatorile trebuie proiectate si construite pentru a permite accesului liber al puilor,
si reducerea pierderilor de apa; inaltimea trebuie sa fie reglabila in fuctie de marimea si varsta
pasarilor, si sa fie distribuite uniform in adapost astfel incat distanta pe care puii o parcurg
pana la ele sa fie mai mica de 4 metri.
Se recomanda montarea apometrelor in fiecare adapost pentru monitorizarea
consumului de apa.
Instalatia de alimentare cu apa trebuie mentinuta in conditii igienice.
Siguranta chimica si microbiologica a apei trebuie monitorizata regulat.
Verificarea zilnica si de mai multe ori pe zi a sistemului de adapare in sezonul foarte
cald sau rece si asigurarea rezervelor de apa pentru minim 24 ore.
Montarea apometrelor pentru fiecare adapost pentru monitorizarea zilnica a
consumului.
Inainte de transportul puilor la abator se asigura apa la discretie pana in momentul
prinderii acestora.
.

Referinte bibliografice

Council Regulation (EEC) No 1906/90 of 26 June 1990 on certain marketing "C1 standards
for poultry meat.
Council Regulation (EC) No 834/2007 of 28 June 2007 on organic production and labelling
of organic products and repealing Regulation (EEC) No 2092/91
DEFRAs Animal Welfare, 2002- Code of recommendations for the welfare of livestock:
meat chickens and breeding chickens.
Directiva Consiliului nr. 2007/43 din 28 iunie 2007 - Laying down minimum rules for the
protection of chickens kept for meat production
Legea Zootehniei , 2002.
ORDIN nr. 30 din 30 martie 2010, emitent ANSVSA, pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind stabilirea normelor minime de protectie a puilor destinati productiei de
carne.
52

Ordinul 249/2003 pentru aprobarea Normelor privind parametrii de calitate si salubritate


pentru producerea, importul, controlul calitatii, comercializarea si utilizarea nutreturilor
concentrate simple, combinate, aditivilor furajeri, premixurilor, substantelor energetice,
substantelor minerale si a nutreturilor speciale.
RSPCA. 2011. Welfare standards for chickens.

53