im AMANTUL STRAMOSESC ORGAN AL LEGIUNII,, »ARHANGHELUL MIKAIL™ PENTRU APARAREA PAMANTULUI STRAMOSESC Anul I, bin Zei de-am fi scoboritori, (|) Co morte tot suntem datori, ||) Tot una e dae'ai murit ||] lied ori. meg ingirbort, (|| Dat au tot una few st mori »Spre inimile cele ||| necurate care vin in- tra preacurata casé a lui Dumnezeu, — fara mild intind sabia mea‘! || | i cane 't it!" (arinte ce se ath pe ie om hale Decebal cdtre Popor. ia Riseries Yoeeroudeit (Oh. Copa Aleta atha-tniah. minis: Partea neages din sporfe saat enplogite dectida IASI, 1927. — Un numér 6 Lei. —untem mulfumiti de felul cum e primita revista aceasta »P&mantul Stramogesc* de miile de ce- titori cdrora li-se trimite. Mulfi ne-au trimis abonamen- tul pe cel pufin un sfert de an, alfii pe jumatate de an, si multi ne-au scris c&, desi n’au trimes incd banii, — sa le trimitem revista tnainte, — c&ci o vor plati. Cei cari n’au dorit a o avea, ne-au trimis’o cu cinste si omenie inapoi. $i nu-i nici o suparare. ww Printre cei cari primesc si acest numdr, mai sunt unii, cari, primind revista dela inceput, n’au trimis incé plata pentru ea. Conform avizurilor din numerii trecufi insd, primi- rea fard refuzare, insamnd abonare, si noi i-am trecut printre abonafii revistei. li ragdm sd o iee asta spre stiinta si, cénd pot, sad ne trimitad banii de abo- nament. x Cei ce ne-avandu-o, au vazul aceasta revista la al; voiesc a se abona si dingii, s{ ne scrie pe o carte postald: Rog trimitefi revista ,Padméantul Stramosesc“ pe adresa: (cetet) Numele si pronumele (Posta, daca e in Ardeal). Comuna a Judefal.... Strada si nr. casei. Am expediat suma de... Lei (pentru 3 luni, sau '/, an, sau 1 an) Pot trimite banii odat& pe acelas Mandat mai multe persoane, — scriindu-si exact si deplin adresele lor pe dosul cuponului. x Pentru tot ce intereseaz’ revista, se va adresa: ~ __ D-lui CORNELIU Z. CODREANU, Iasi, la CAminul cult. Cregtin. gos Buwoinie fafa de revista aceasta gi fata de miscarea noastraé de apdrare a pamAntului stramo- $e@Sc, aratafi-vi-o prin aceea, ca ne dati adresele tuturor bunilor romani gi crestini din loc gi din jur, pe cari fi stifi, ca sd le trimitem numere de proba gi invitare a se abona. Faceti un bine. miscarii si noua.Ault IASI, Novembre 1927. Pamantul Stramosese Tot ce Intereseaz’ revista se va adresay Ape Ia 1 $1 15 ale luni. |“ Consaerro 2. coonuanc, [1 an RON MENTED Cémioul cult. Crestin, 1agl (Moldova). 3 luni 40 Lei. — 1 ume 6 Lek ZIUA LEGIUNII LA IASI — Rugéciunea, — Leg&mantul celor dintai Legionari, — Sdcusorul cu rani. — Consfatuirea, — Comunicatul. — Alte hot&rari, — In dimineafa zilei de 8 Novembre 1927 ne-am din lagi $i cAjiva cari s'au ostenit a veni din alte parfi Na mulfi la numér, dar puternici prin credinja noastrd neclintit{ in Dumnezeu si tn sprijinul Sdu, puternici prin hot€rirea si incp’fanarea noastr’ de a sta neclinifi in mijfocul ori-c&rei vijeli, puternict prin deslegarea noastr’ complect de fot ce este pamantesc, fapt ce se manifest& prin dorinja, pl&cerea de-a o tupe in chip vitejese cu p&mantul, servind cauza neamului romanesc si cauza crucii. Aceasta era nota celor care astepfau cu nerbdare ceasul leg4mantului, peniru ca s& formeze voiosi cel dintai val de asalt al Legiunii. Si ori-cine tsi poate inchipn! c& au putea {i all nof%, afunci cand in mijlocul nostru, imbracafi in haine albe ca in ceasurile de urgie, se adunaser& unifi, Corneliu Codreanu, lon 1. Mofa, lie Garneaf’, Radu Mironovici gi Cornelin Georgescu, cei cari strab&iand seria inchisorilor, au purtat pe umerii lor toal greutatea mis- c&ril nafionale de 5 ani incoace. RUGACIUNEA La ora 10 am plecat fofi in costum nafional, cu cciul§, cu svasticd mare tn drepful inimii, in coloant de mars, direcfia Biserica Si. Spiridon. Acolo s’a oficial o rug&clune pentru pomenirea sufletelor lui Stefan Voevod Domnul: Moldovii, Mihai Viteazul, Mircea, lon Voda, Horia, Clogca si Crisan, Avram lancu, Domnul Tudor, Regele Ferdinand si .peniru pomenirea ‘uluror voevozilor si ostasilor cari au cizut pe cAmpurile de bataie pentru apararea pamantu- lui romanesc in contra nAvalirilor vr’jmase*. SOLEMNITATEA DEPUNERII LEGAMANTULUI In mars, canfand Imnul Legiunii, ne-am infors la Camin. Acolo a avut loc duioasa soelmnitate a leg&mntului celor dintai Legionari. PAMANTUL STRAMOSESC A Aceast& solemnitate a incepul prin amestecul (&ranii aduse de pe mormantul lui Mihai Vitea- aul dela Turda, cu {aan din Moldova dela R&zbdieni, unde Stefan cel Mare a avut cea mai grea batalie a Sa si din toate locurile unde sAngele strAmosilor s'a amestecat in crunte ba- {alii cu f&rana, sfinfind’o. Cand se desficea pachetul cu {4rana, inainfe de ase furna pe mast se cifea scrisoarea din partea celui care a adus-o sau frimis-o. Jarana dela Turda. (Scrisoare) Frafilor? Am expediat Arana ce mi-afi cerut: Asu- bra provenienfei Va asigur, intru cat am ridicat-o eu personal de pe mormantul lui Mihai Vi- {eazul, eu am adus-o si_am impachetat-o. 5 eul din Turda. adunat la sediul nostru tofi Legionarii Turda, la 18 Sept. 1927. Isac Mocanu, prof. la (Scrisorile se afl in original In albumul creat__ »P¥mAntul Strdmoges TarAna deta Razboieni. (Scrisoare) Subsemnatul Cornelin Georgescu, avocat, am fost personal la R&zboieni (jud. Neam{) si am Iuat pamant de lang’ monumentul ridicat pe locul luptei tir care s’au sacrificat 10,000 de osteni de ai lui Stefan cel Mare. 7 Nov. 1927. Corneliu Georgesen Ce spune Istoria despre lupta dela Razboieni (1476) : Pe locul luptei a ridicat Stefan 9 a carei inscriptiune spune: ,[n anul 6984 ridicatus’a puternicul Mahmed, imparatul ese cu toatd puterea sa si Basarab Voivod, cu toata {ara Basarabeasé la locul ce se zice Raul Alb... unde am gi facut mare rizboi ic 26, si cu voia lui Dumnezeu au fost biruiti crestinii de catre pagani si au cazut acolo multime mare dintre ostasii Moldovii*. (Istoria Rominilor de Floru, pag. 184—5). S'a adus si s’a furnat apoi tirana dela Sarmisegetuza. (Scrisoare) Declaratie: Sub. semnafit_atestim c& in zitia de 17 Oct. 1927 am vizitat s&p&turile fortului dela Costesii, ai Cetdfii Sarmisegetuza si am luat pmantul de acl din diferife parfi ale cet3fii si mal ales din. truna din camerile desgropate si care a ars in cursul asediului, pentru care motiv bulg&rii de pamant sunt rosii, simbolizand sangele varsat acolo din belsug. Acest fort a fost comandat de cumnatul tui Decebal si clderea Ini in mantle Romanilor a dislocat sistemul de ap§rare al Sarmisegetuzei care apoi c&zu definitiv. Jon I. Mota, Cornelia Georgescu Ce spune Istoria despre lupta lui Decebal. (Istoria Romanilor de Floru, pag. 38—39): »Disperarea si furia, ura si cruzimea Dacilor, se uniau cu vitejia care apara pamantul Patriei si nu-l lasi cuceritoralui decat gramada de cenuse si de ruine. Pe columna lui Traian se vid {e- mei dace cum chinuesc pe prizonerii Romani. Pe unii legati de mani si de picioare, goj shi ard cu facle aprinse... Din interpretarea reliefurilor de pe columna lui Traian, rezulta ca norocul razboiului 4 sovait intre Daci si Romani, pani ce arta, stiinja st numarul au biruit. Regele (Decebal) s'a furigat pe vre-o potecd de munte spre a aduna cetele risipite si lupta pana la sfarsit, pe cind supusii lui cei mai de frunte pileati, au preferit si moari in capit ju mai era a lor. Strangi imprejurul unui vas mare cu otravi, au ales moartea in locul vieti libertate. lar el incered din nou norocul armelor, pana cand fiind inconjurat de toate partile si gata si cara cu doi fii ai sai in manile vanatorilor romani, se strapunse cu sabia sa, lasind invingatorilor un cadavra..." Tarana dela Calugdreni. S'a furnat apoi deasupra {&rana dela CAlugdreni, unde Mi- hai Viteazul s'a repezit El insusi, clare pe un cal alb, in mijlocul Turcilor, cu barda in mand z2drobindu-le oastea si punandu-i pe fug’. Aici la C&lugareni a fost cea mai mare biruinf§ a lui Mihai asupra Turcilor. — (Scrisoarea): ...M’am dus cu frenul pan& la Mihai-Bravu, gi de-a- colo cu o carufa vre-o 13 km. prin p&duri, am avut un sprijin foarte ‘mare tn pretorul Lau- enfin dela Calugareni, care m’a condus pan’ Ja locul luptei, la ,Damb*, cum. se zice. De acolo am luat {&rana. tefan A student 8 Octombrie 1927. ache naataceeae siden Jarana dela Podul inalt. (Scrisoarea): Am luat aceastti faran% de langa comuna CAntAlaresti (Podul Inalt) judeful Vaslui, locul unde a fost b&lZlia fui Stefan cel Mare cu Turcii. Plutonier Rolaru Reg. 25 Int. Ce serie Istoria: Stefan avea 0 armata mare, cum nu s'a mai strans sub un steag r0- minese, pind Ia Regele Carol, 40.000 de Moldoveni, mai toti tarani... Armata turceasea era de 12.000... Locul luptei a fost ia judetul Vaslui. Ziua Iuptei, dupa unele iavoare, ar fi fost 6 la nuarie 1475. Stefan nu o precizeaza, ci scrie ylinga Boboteaza". Aci a fost cea mai mare bi- ruin{a a lui Stefan cel Mare. ,Totugi n'a fost lupta prin surprindere, nici castigata fara pierderi mari, cici Turcii s'au intors contra lui Stefan care a perdut multi Moldoveni, intr'un mo- ment lupta pirea perdutd, far intervenirea lui Stefan care ,a sarit insugi in mijlocul Turcilorwere ee _Nr -PamAntul Stramogesc* Pag, 5. . In ziua de 25 Ianuarie scrie Ste- de 120. i, ajutati fa etror Pet mem euaeat de 120.000 de Turet, sjutati de Basarab, dar pe la Bo- gi Stefan a fost fard mila, ca destinul, mare: .ceau cdulat in fara mea sdracd, it desk - Basmeze, Stelan ex fot osten raitor ponte sie ca peel ca caer mnomeneed I sera in zilele de navi Urmara apoi zile de veselie. (storia Roménilor de Ploru, pag. 181—2). Tarfina dela Suceava, Cetatea-Neamfului, Hotin si Soroca. S'a ad ; dela ae pai cell puncle de alorte ale Roménilor, hes Varsal pe fafa alba. Cra jeasupra (@ranei celeilalte. Dupa-ce s’a cilif si alci scrisoarea ‘di ; care 2 adus farana cu propria mand. : peieriietic racl cd! Térana de pe locul unde Horia a fost tras pe roata. S'a desficut apoi pache- ful cu {arana dela Alba-lulia, frimis de c&tre dl tav8{stor lordache Popa, cu urm&loarele rare duri: Acest pamant este udat de sdngele croului Moria. Luat de pe locul asa zis «Curci", unde se desparle drumul Alba-lulia—Paclisa, de soseaua Celale—Gard. Aci a fost tras pe roal& de céire Unguri Horia*. Tesch: Pape wnstiee Alba-lulia, 29 Octombrie 1927. com, Drdmbar >. Alba lal Térana de pe mormantal Iui Avram Iancu. S'a desficut pachetul trimis de dl Petra Popa, invéjaior com. Ribicioara p. u, Baia-de-Cris, confinand 1 kg. de p&mant de pe mormantul Eroului lancu“. S’a desfécul un al doilea pachet adus de pe acelas mormant de c&tre dl lon 1, Mofa si s'a varsa! deasupra celeilalte farane. Tarana de pe dealul dela Rogcani, unde a perit de sete oastea lui lon Voda cel Cumplit, adus& de d-soara Constantinescu Ilearia, studenta. S’a adus apoi (arana din cimitirele side pe cdmpurile de onoare ale ultimului rézboi: Térana dela Jiu, unde au fost lupe cumplite. (Scrisoarea): ,Am plecat din Craiova cu trenul pe valea fiului pana fa Filiagi, de acolo dup& toate informajiunile ce le posedam si cu cele ce mi-au fost date de localnici, am mers in sus pe Jiu vre-o 7 km, pan& la locurile unde au fost luptele dela Pesteana si [antareni. De acolo colful judefului meu, unde se im- preun& Doljul, Gorjul si Mehedinful, am luat f4ran4 att din malul Jiului cat si din padure $i alte locuri, pentru a fi mai sigur c& voi avea in s&culeful meu si faran& ad&paf’ cu sange*. fuliu Stdnescu, studeat com. Margani (jud. Doli). TarAnd dela Mardgesti gi dela Marsti. (Scrisoarea): Trimet n cos 2 s&culele de panz& alb& cu pamAnt dela Razoare, unde au fost luptele dela 6 August 1917. Apoi un sac de pamant dela M&r&sti din 2 puncte, unde s'au decimat Regimentele 2 vandtori si 30 Infan- fanterie Muscel*. Hristache Solomon, Focsani (Bul. Lascar Catargiu, 22). Taranaé dela Oituz gi Cagin. Declarafie. Subsemnafii mai jos notafi, declarim ca paémantul tuat de dl Butnaru, funcfionar lagi, este luat din localitafile urm&foare: Valea Man- Ciugull, Grozest-Siiclarie, Magura Casinulil, Sicléie, propre 9 cimirl roll dela Cagin locuri unde au avut loc cele mai crancene lupte in razboi infre Germani, Unguri si Romani. 1. Butnaru, P. Plopeanu, Ovesti. T. Mocanu, Rajula. 1. Gh. Buzala, Cain. D. R. Osudveanu, Grozesti. dela Prunaru, unde s'a dat cumplila sarj4 vitejeascd a cavaleriei romane, perind nba of unul, (Scrisoare): PAmAntul este chiar dintr’'un loc unde a fost ingro- pat un erou lovit drept in inima. Preot Theodor N. lancu, Prunaru (jud. Viagca). dela Turtucaia, unde au c&zut mai multe mii de Romani, inrosind {arana au ogden (aetsonte) ‘Am plecal imediat la Turlucaia $i m’am dus la Vest de oras, de le-a sfirimat aripile prin minunate putere a lui Dumnezeu ke tuturor Printilor, c& a fost at am trecut sub ascufigul sdblei mele". a respins rascumpirarea ori-cat dePag. 6 unde am luat p&mant Aceasi¥’ redotd asitzi desgropat rimdsif mult sange de nei < le mai amul nostru, _ -Pamantul Strimo c c i din mana hiar de pejreduta care a trecut de zect ide ort Disiie $1 pamantul este hat chiar dintun_ mormant, de mullor, Soldaft si,unde si azt sunt oase. Primifi p&imant tn mana, unde 9 ul udat ew Sandu Snageveonu, com. Uzumgeorman, S'a mai adaugat si fardna trimist de p&rintele paroh din Turtucaia, Inimile noastre au filor nositi_adormifi pe c Tui Decebal c&zuji sub ruinele Sarmiseg rsesti si Turtucaia Cand doi legionari fran tn timp ce to imnul Legiunii fo cuprinse de un adanc flor tn fafa {&ranii strSmosilor si pain. de onoare cu arma tn mana si fafa la dugman, dela Soldati tuzei si pan’ la cel de eri sfrmafi de obuze la My s‘au_apropiat apoi si au inceput s8 amestece cu sfinfenie aceasiy Hi ceilalfi salutand tot timpul cu brajul in sus cAntau din foale puters Sculati Romani ia luptd, bate ora Ss. Jin urmd pentru neamul roménese,* ete. momentul a fost alat dezin’} slpaneasct © lacrima th col tre, ale neamului romanesc di Writ pe aceste locmi. Era tn: (Sor si aldt de migc¥tor incdt nimeni dintre moi ma putut sisi ful ochiului: era in cAntecul acesta tns¥si strig&ful durerilor noas- le azi, Indrepiat c&tre stramosii si vitejii cari de 2000 de ani ay susi apelul la vitejie. ACUSORUL CU TARANA — TALISMANUL LEGIONARULUI eh. CU TARANA — TALISMANUL LE ; Cu frna astfel amestecat’ Hiecdruia dup facerea legimantului Ton Mofa a luat legimantul s'au_umplut mai multe s&culefe mici, care au fost date pentru a-] purta la gat. lui Comeliu Codreanu, dup& care i-a Incredinfat acesiuis SAcusorul cu (8ran¥. Dup& aceia Cov Acest legmant a constat 1 1. Te legi ca penta Drepi Sele tale personale? — R&spuns z 2. Recunoscand c¥ st&panirea nafional’, te legi frate cu noi mosesc ? Raspunsul: Dal 3. In aceast& lu melin Codreanu a luat legmant lui lon Mofa si Celorlalti in 5 intrebari si rispunsuri, anume: ‘a Patriei primejduite s& tnfrangi toate dorinfele $i intere- al lidanilor asupra noastt¥ ne aduce pieirea sulleteasc’ s 88 lupji pentru ap&rarea, cur¥firea si desrobirea p&mAntulul si pid fe vei supune Legiunii Arhanghelul Mihail? R&spunsul; Da! oi 4. Vei purta aceasii f8ran& cu evlavie la pieptul iu? R&spunsul: Dal 5. Si mu vei ph oe leca dintre noi? Raspunsul: Nu voi plecal pA ce fiecare individual tre piele legat cu snur de mitas3 cea si rSspundea la aceste intreb&ri, c¥paia s&culejul de lemnitatea a ince ‘ rea. Ea a fox prezidall de one eye ora a mas& la ora 3.a inceput consfiituirea. Constituirea a finut 4 1. Legiunea alirm’ ci mai presus de 2. In slujba_acestei 88 alerge cu sufletul si cu 4. Fafa de so antul strimosesc* cept si lucrat acest Cae © savarsi cu noi © nedreptate re_Legionarii prezenfi Dl. Hristache Solomon dela pana la ora 6/, dup& care s’a dat citire urmatorului comunical: interesele personale st& Patria cu toate nevoile ci. Patri incdicate de strAini tofi copii pSmantului romanesc trebue braful lor. 3. Legiunea saluty veste in fratele su care upiiser i lupt&torii cauzei romanesti si giseste vinovat pe cel ce l0- pentru far’. fScutd de c&tre Di Prof. Cuza peniruca Legiunea si revista .P2- Gee Teg Coa eset abel ot, Romanal care aaeoe idejdilor noastre) ca intervie pentru alat de strig&toare si pentru ca TU Se provoace un now conPe a FE ne na Ne 8 -P¥mAntul Strdmosesce Pag. 7. flict tn migcarea mafional’, care nu se stie cunoaste margini thiru ap&rarea drepturilor Saar Sern tae aces Rete Lagan ae 5. In privinfa Frijiilor de Cruce se hoffreste ca Legionarn! estiun D.C, dela DI Urziceanu, c&ruia Ia fost predaf§ acum 2 an stcaieeece soot eet Radu Mironovici, insarcinat cu reorganizarea si conducerea acestor organizafii pe Intreaga {ar4. 6. Legiunea se tndreapl& c&tre tot cel ce iit ‘a Soe eee se simte soldat chemandu-l sub drapelul ei 7. Romania a Roménilor. Pentru jidani, Palestina. Dreptate Romanului si moarte tréd&torului. 2 Traiasc& in noi inima de soldat. Trdiasc&! Infloreasc3! Romania Nou’. Astfel s'a incheiat ziua de Si, Arh. Mihail si Gavril. Fie ca, purand fi la ini noasir ca talisman sfanta (&an& a p&mantului- stramosesc, si ‘scoatem din enter ae jesc si S81 turnim in vinele noasire. Dupa cinci ani. Ne apropiem de a sasea aniversare a zi- | lei in care a strilucit pentru intaiasi dati dela un hotar Ja altul al tarii, fulgerul migcarii | studentesti. — Zecile de mii de studenti, in- | demnati de dorul idealului, bit in ritmul ,Imnului stadentesc“, spre tinta. Natia intreaga trezité din somnolenta ei mor- bid, astepta cu incredere gi nerabdare ora supremului asalt. — Soartea dusmanilor aces- tui popor parea pecetluita. Se vede ca nu eram vrednici de biruinta cici iat, atunci cand ne credeam mai aproape | de isbandi, s’a ridicat pe neagteptate, de prin adancurile necunoscutului, o furtuni cumplit, care a infagurat intr’o clipa in valul sau de ceaja intunecoasé oastea luptatoare. Manati de celeiasi idei au pornit a se bate ca orbii dangii si apoi uitand de dusmanul comun, s'au risipit in cele patra vanturi. ae Priviti acum studentimea, in pragul celei ieee i de 10 Decembrie: care ii incilzese sufletul, grosul studentimei ne- fonaliste de ieri sia parisit uniforma romi- Tnceputul migcirii cu atita neasca pe care la i entuziasm si-o adoptase si si-a impodobit ca pul cu sepei germane rogii gi albastre, pe cari stralucesc, cusute cleste, ciocane, retorte, cap de mort, carbuni apringsi etc. Cadrele par- tidelor politice se umplu mereu cu elemente noi, culese din sanul studentimei si mai mult, organizatiuni cari odinioari erau focare ale credintei mintuitoare de neam, fin azi iniruniri de-a vaima cu jidanii pentru marunte interese de bucatari In sit a miscirii, cand totul pare a fi perdut, »Le- giunea Arhanghelul Mihail“, cu incredere in dreptatea Dumnezeiasca, inalta frantea gi striga tuturor celor cuprinsi de desnadejde: »Curaj! Tarana imbibata cu sangele stra- mosilor cari s’au jertfit pentru salvarea ei, va sti si creased din nov, atunci cand timpul ii va cere flacai cari si moara si sa invinga!~ Corneliu Georgescu a La rascruce. Ajunsi prin voia soartei la riscrucea de unde drumurile bitatorite pana acum se adan- cese in degserturi, in ziua Patronului nostru ri- dicim increzatori privirea spre Cer si pornim cu pasi siguri pe cirarea ilominata de sabia de foc a sfantului Arhanghel Mibail. Necalai TotaPag. & -PamaAntul StrAmogesc* Nr 8 Legamantul primilor Legionari. | Veti admite macar acum? Legimintul celor dintai Legionari cari s’au legat frati de lupta, s’a facut fara form: litatile obignuite ia asemenea ocazii. Nu s' rostit discursuri frumoase, cari si rimaie vorbe goale, n'a cantat muzica, si se adune curiosii, n'au fost steaguri multe gi nici banchet seara. Ci ca taranul nostra cuminte si credin ios care nu incepe nimic fara ,Doamne ajuta“ am pornit si noi, incepand cu parastasul facut in memoria tuturor Domnitorilor si soldatilor cari s'au jertfit pentru apararea pimantului stri- mogesc, solemnitate care sintetizeazi cel ma de seama principiu de bazi al Legiunii — cre- dina — si sfarsind cu amestecarea pimintului din toate locurile de glorie ale {arii, — amintind jin stramoseascé — totul petrecindu-se in- tr’o atmosfer de seninatate si fratie. Azi nu mai suntem despartiti si pierduti in mijlocul unei mase fard nici o fintd, fard nici un scop si fard nici un rost, decdt acela de a petrece — ci formém un mdnunchiu mai tare ca ferul, ,avant-garda“ Legiunii, care i ziua de 8 Noemvrie a facut primul pas de naintare. Din mersul ei nu se va abate nici o- dati in léturi nici nu va da inapoi. Deviza ei este: inainte! Scopul: ,ne vom scoate neamul din robie s’au vom muri cu glorie 'n razboiu! “ lonel T. Banca — Doamne ajuta! Cu negre suferinti, cu ae cu rauri intregi de singe vai in decursul veacurilor temellle idealurilor pen- tru adevar si dreptate, neamul nostru, in dru- mul pe care Dzeu i--a harazit pe pamant. De aceea azi in valtoarea zilelor de zbucium, de dureri si de suferinte sufletesti, raminand se- pentru-ca stim ca aceasta e calea spre ealzim in sufletele noastre calde de isbavire si cu cr 1 de Sus, la cea dintai sirbitorire a mLegiunii* noastre spunem un crestinese »Doamne ajuta*. Mie Garneaja. Cand, in cursul migearii antisemite, erau desvaluite caracterele poporului danesc, ,Protocoalele“ nice sentimente de intoleran{a medievala si exclusivism national. Chiar deunazi »Viitorul“ vorbea cu scarba de nobilele cari antisemite ale Ungurilor cu pri- lejul incercarilor Iui Rothermere de a se atinge de ,numerus clausus* din Un- garia, — acuzand tinerimea maghiara antisemité de barbarie orientala. Prin urmare, hot&rat, domnii doctri- nari ai partidelor (cari stau totusi atat de comod alaturi de ,doctrinarul* Ber- kowitz-fiul si de alti co-doctrinari de-ai acestuia plini de simfaminte civilizate', nu vor in ruptul capului sa admita ca exista o primejdie jidoveased exist o vinovatie jiddneascd. Cand spunem noi ca Jidanii distrug moralitatea publica, suntem contrazisi cu furie de catre a- micii Iui Ignat Hertz, — cand spunem c& Jidanii au de scop distrugerea natiu- nilor si Statelor crestine, coruperea cla- selor dirigente si daramarea asezamin- telor de baz ale puterii nationale, a- tunci aceiasi amici ai marilor banci ne contrazic cu inalt dispref, — iar cand trecem prin baionetele guvernului pen- tru a rdcni in fata {arii cd un vast com- plot ascuns ii submineaza temeliile, ca ne vom pomeni mane, la fel ca Rusii de azi, cu Jidanii varafi, spre a ne dis- lor secrete, mij- loacele si idealurile lor criminale, re- prezentantii doctrinei diferitelor partide ne raspundeau calomniindu-ne, invinuin- du-ne de negre patimi si pag&na urd de rasa, invinuindu-ne ca incercarile noas- tre de aprare contra atacurilor unui po- por nelegiuit, nu sunt altceva decat josyo ee Nr, 8 truge, pani tn cele mai inalte cercuri devenind consilieri, ministri (de ce nu si presedinti de republic& daca i-ar ajuta Iehova s’o instaleze?), generali, inalti magistrafi, fntr'un cuvant stipani si pe puterea politicl a Statului, dup& cum au ajuns a fi pe cea economica, atunci suntem lisafi prada jandarmilor, prefec- filor de politie, procurorilor si altor a- genfi de execufie ai ordinelor venite de sus, dela adevarafii dusmani ce ne urasc. Dar Dumnezeu rezerva oropsitilor prilejuri de stralucita satisfactie, desi une- ori (ca in cazul despre care vorbim) a- ceasta satisfactie e otraviti de fierea unei dureroase infrangeri, a unei sinis- tre confirmari a adevarurilor noastre si a unei tot atat de sinistre desmintiri ru- sinoase a tezelor contrare noua susti- nute de cei ,civilizati®, disprefuitori si »Patriofi constructivi* de mai eri. In fata unei realitafi ce sare in ochi si redesteapta bunul simt chiar si in cele mai paralizate constiinti morale, ce mai puteti zice oare, d-voastra acestia, infumuratii nostri adversari de pana a- cum (si de azi, natural)? Tare am vrea sé va mai auzim argumentele. Sa fie deci atat de mincinoase ,Protocoalele“, © pur& fantezie distilata de un creer dobitocesc infierbantat de ura impotriva Jidanilor? Cand, pe langa confirmarea tuturor profefiilor $i planurilor din aceste »Protocoale“ (ca si din doctrina antise- mita) in ceeace priveste trecutul, vedem, in prezent, realizandu-se sub ochii nos- tri planurile lor infernale, — ce mai aveti de zis eleganti si monoclati con- frafi_,civilizafi* din savantele_,,cercuri de studii* si din atotstiutoarele mari re- dactii de cotidiane ? Vefi admite macar acum dreptatea Vorbelor, adicd a doctrinei, argumente- lor si documentarilor noastre? ee en eee ae oPimantul Strimogese* eee a Page Dar despre ce evenimente e vorba, atat de pline de adeverire a doctrinei $1 spuselor noastre? E foarte simplu: Ziarele au anunfat, infundat intr’un colt de pagina, ca si cum nar avea nici o insemnatate, hotdrarile unui con- gres al unei ,Uniuni* a tuturor Jidani- lor din fara, indiferent de partidele din cari fac parte, si anume: Sa inaintat guvernului un memoriu prin care acesta € nici mai mult nici mai pufin decat somat sa se clarifice asupra ...doctrinei sale in materie jidoveasca. Adici guver- nul sa binevoiascd s& comunice jidani- mii in ce categorie fi randueste: in cea a Romdnilor sau a minoritarilor. Dack — spune memoriul — Jidanii vor fi socotifi a face parte din natiunea domi- nanta (fiind doar de confesie deosebita, adicé Romani izraeliti aga cum sunt si Romani unifi, ori ortodocgi), atunci sa nu li-se puna nici o piedica in a ajunge la toate treptele ingdduite Romanilor : ofiferi comandanti de mari unitati, inalti magistrafi, ministri, (si, desigur, si re- genfi), — iar dac& ei vor fi socotiti a fi o nafiune minoritara, adicd un neam strain, ca Ungurii, Sasii, Rusii, atunci sa li-se ingadue a se folosi de toate drepturile ce le prevad tratatale pentru minoritari $i mai ales dreptul de a se bucura de controlul Ligii Nafiunilor si de a i-se plange ei in orice treburi, pentruca aceasti Ligi sad garanteze gi controleze drepturile Jidanilor dela noi. Prin urmare sau le deschidem por- tile ministerelor si chiar ale Palatului, primindu-i a fi conducatori de fara, sau apoi ne vom supune celor dela Liga Nafiunilor (care e tot o fesdtura jido- veasca) pentruca acestia si ne porun- ceascd cum sine purtam cu Jidanii, ce si le dim gsi ce nu. Sau le dai drumul la conducerea farii (si gandifi-va ca inPag. 10. scoli si Universititi ei, fiind oraseni, sunt | adesea mai multi decat Romanii), sau a- | poi renuntam la suveranitatea nationala | primind controlul strain al Ligii Natiu- | nilor intemeiata special pentru a ocroti pe Jidani in atacurile lor mondiale. Dac& nici aceasta nu-io pistruiata | obraznicie jidoveasc’, o sfidare a dem-| nitafii noastre, daca nici cu acest pri- | lej nu se adeveresc politicanilor adeva- rurile spuse de noi asupra Ligii Nafiu- | nilor si a acestui popor aducator de pierzare, dac& toate aceste glasuiri gi nenorociri ale zilei de azi inca n’au con- vins pe oamenii partidelor despre exis- tenta primejdiei de moarte pe care ni-a prevestit-o Vasile Conta, — atunci nu mai e nadejde de vre-o convingere po- sibild a lor in viitor. In privinta acestei veniri la adevar a oamenilor politici de acum, ramanem, insa, de ce n’am spune-o, cu totul scep- tici, neincrezatori. Caci ne gandim la cuvintele pe cari le-a spus Isus celui ce-l ruga pe Dumnezeu sa _invieze un mort pentruca acesta venind si spu- nand oamenilor adevarurile viefii, sa-i scoata pe acestia din ratacire si pacat: Pe cei cu sufletul prea plin de necre- dinfa, — a zis Isus, — chiar morfii de-ar invia, nu-i vor mai putea aduce la credinfé adevarata. Pentruca din logica puternicd a im- prejurarilor nenorocite de azi, s4 putem folosi ceva, ne trebue deci oameni noui. Caci cei de azi, ai mentalitatii pu- trede de azi, nu-si vor putea niciodata jnsanatosi sufletul pana la a admite, in- tegral, un adevr terfelit de ei in pi- -PAmantul Strimosesc” cioare o viafa intreaga. Deci ne asteptam natural, domnilor _ politiciani, la aceea cd: nu vefi admite nici acum adevarurile evidentiate de noi. Nr 8. Dar totodaté se ridic& intrebarea - cat timp va va mai admite adevarul pe d-voastra? Ton I, Mota ———————————s Vesti antisemife din lume. Dupa procesul Schwartzbard, Jidovimea ¢ beat3 de bucuria victoriei, mai ales in Franja. Ultimul numr al. revistei parisiene ,Univers Istaélife" are un prim ari- col ,7rdiascd Justitia trancezd!™ si aproape pe toate paginile ifi sar in ochi exclamafile Vive la France" (Traiascd Franja). Cei cari, fiind sincert prieteni ai poporu- lui francez, vedem cum azi aceast® far8, pe care ne-am obisnuit ao privi tofdeauna ca pe un sprijin si ajutor al nostru, a devenit marea si iubita prieten’ a poporului jidovesc, — re intrebm ingrijorafi: oare va trebui s& ne smul- gem din suflet gandul, alat de cald, al unei Franfe prietene, al unei Franfe vegnice apéri- toare a adev&rului si a libert8fii? Tara din care a pornit in cursal veacurilor afta binefacere peniru omenire, e oare de-acum sorlitd a fi viespar satanic, baz’ de atac a jidovimii, mor- diale contra noastr3, primejdios alambic al ce- lor mai ucig&toare otravuri ? Din nenorocite aceste ganduri nu sunt simple temeri pricinuite de tnfrangerea suferiiS de crestin&tafe In simbolica b&t8lie spiritual’ a procesului dela Paris. De mult stim moi 3, al&turi de Franfa nobild, alat de cresculd in sufletele noastre, a ras&rit din adancurile pier 2&rii 0 Franta nimicitoare, francmosoné, Cae tinde a devent o primejdie mondiala al&iuri de Rusia sovielico-jidoveasc Aceast& a dove Fran{&, unealt& jidoveasc’, a inceput prin 2-3! distruge inti propria sa cultura gi flinja: astie. la 1905, d&du marea lovitur& bisericit cafolice prin ,legea separ&rii bisericii de Stat" din cart rezult4 confiscarea tuluror averilor bisericil ce folice, (nu si ale Jidanilor), izgonirea clericilo din invpimant, tSerea. tuluror subventiilor da!Nr. 8 S »PAmantul Strdmogesc# bisericili si silfrea ei dea tr dusul chetelor dela slujb§. Aceast¥ a doua Fran ni-a dat, tn mare parte, tavifimantul ateu, scoala materialist8 (doar or fi stand de geaba cei 30 profesori jidani ai Sorbonei), $i a provocat tn mare parte, prin exemplele ei cat si prin intinderea mondial a francmaso- neriei sale, degradarea sufleteasc& a nafiunilor cari, din sincer& dragoste pentru ,Franja no- bila", primeau cu respect fot ce venea dela Paris. Cate zeci de mii de suflete a perdut, mumai pe pAmantul romanesc, cariea francezd a zilelor noasire, incepand dela Paul Margue- rille si pAn& la Leon Blum? Recunoasiem c& nu numai Franfa e fara care, prin o a doua personalifate a sa, perfid&, satanic¥, se face agenta nenorocirii si pierz&rii omenesti. Cele- lalte {ari isi au si ele dublul lor acesta, cum ni-lavem si noi RomAnii in d’alde Panait Is- frati, Mihai Ralea, C. Stere etc. ete. C&ci aici € vorba de o cangrend universal& ce se instd- paneste fot mai mult peste intreaga omenire. Totusi s& ne fie ing&duit a crede c& la noi in Roménia, afat de inapoiafi caf am fi, nu s'ar fi dat niciodaté un verdict ca cel de acum dela Paris. Jura{ii romani, inainte de a se fi induiosat de sangele varsat in pogromuri, s'ar fi infiorat de durerea milioanelor de cres- fini ucisi de camarazii lui Schwartzbard ajunsi stpani ai Rusiei, s’ar fi revoltat nu contra ca+ zacilor r8zbunatori ci contra celor ce au mar- firizat mii de preofi si episcopi, au distrus bi- serica ruseasc& si au robit in sange un popor crestin. Nu s'ar fi lasat orbifi jurafii romani — cari si-au dovedit in multe ocazii onoarea si dreapta lor constiinfé — de {%nguirile poporu- lui deicid si de zarva st€rnif& de aurul lor, ci Siar fi gAndit c& acest popor care poarta vina si greutatea sAngelui Domnului Christos ala. furi de povara celui varsat fn Rusia, si alaturi de povara vinovafiei de a fi principalii distru- galori ai sufletelor de pe pamant prin disiru- gerea credinjei si bisericei noastre, — acest Popor, ar fi spus jurafii romani, n’are drept s& 41 numai din pro- ee Pag. 11, Se plang’ de isbucnirile desndajduite ale po- Gromurilor provocate de faptele lor. Franfa culturii milenare a spus ins& alt- fel. Raspunderea in fafa istoriei si-o va purta £2, ca si nenorocirea ce-i vine dintr’a aseme- nea stare de spirit. Noi, dandu-ne seama c¥ vom avea de- acum inainte de parat lovituri si din aceasta direcfie, sunfem gata s& le primim senini, — dar nu ne vom putea fotusi tmpiedeca sulle- tul de a se strange de am&raciunea Menoroci- tii in care vedem z&cand 0 nafiune, o repe- tam, sincer iubit% de noi. Cal despre vesnicii nostri contrazicdtori, Cari ne vor invinui iarasi de exagerare, ne permitem a le spune c& parerea de mai sus nue numai a noastré ci si a antisemifilor francezi. Ba poate noi suntem mai optimisti decat ei. Asa de pild’, acu-s doi ani, unul dintre noi frimifand o scrisoare marelut cuge- f&or nationalist francez, Diui Urbain Gohier, directorul celei mai competente publica(ii an- fisemite franceze ,,La Vieille France“, a pri- mil un rispuns de o mare importanfi — pe care il vom publica in tniregime oda’ — si din Care extragem aici doar cateva fraze. Sunt vorbele acestui om bitran, cugelftor de seam’ si Francez patriot: ,Nu va pot satisface dorinja de a va abona la revista mea, deoarece ,La Vieille France“ care a reprezentat ultima rezis- fend a noastra impotriva st&panirii jidovesti ce ne-a cuprins, — a incetat de a mai aparea. Tot ce-mi spui d-ta e adevarat, doar c& te ingeli crezind c& Franfa n'are decat 40,000 Jidani. Numé&rul lor a intrecut de mult milio- nul... Trebue s'o recunoasfem cu durere: Fran} legendar& a murit! Cea de azi nu-i decdt © colonie jidoveasca“! Vorbele acestea, ce nu sunt ale noasire, ne explic& si sfarsitul procesului Peiliura. Noi fofusi mai pastrim o n&dejde de re- inviere a Franjei si a dreptafii: C&ci este incd un Dumnezeu in Ceruril. Corneliu Z. Codreanu— mant. Si jaf ritul mantuitor! ” ‘pazeste e Seer Pate a R_MONLAUR wRAZA‘™ — Intamplari din timpurile evanghelice. — In romanegte de Monahia Zenaida Raclig (rmare 4) teh ML. Dup& cAtva timp timp un fariseu, anume Simon, rug’ pe Gamaliel s& vind sd ia masa Ja dansul, Nimic, printre rabinii din acea epocd, mu era mai de cinste decaf aceste intalniri dela care cei lipsiff de inv’ fStur’ era exclusi: »Rabinii nu se aseaz& deci intre egalii lor“, | glasuia unul din proverbele lor. Gamaliel primi asadar, cu acea bun&voin{4 pe care inaltul su rang 0 facea alat de mégulifoare. Mai mulfi dintre prietenii s8i trebuiau s& ia parle la acest ospa al Sambetei, si printre ei si fotadah, marele invafat, unul din prefuifii discipoli ai Marelui Hilel. Gamaliel iubea mult pe dulcele batran, pe care il numea parintele s8u; si prezenfa lui si a celor doi sau frei inva{atori streini pe cari Simon fi anunfase, fra a-i Spune cine sunt, era peniru dansul cea mai importanta atracjie la aceast4 serbare. Suzana, la randul ei, trebuia s& pranzeasc4 cu femelle Ospitalitatea, aceast& virtute care frebuia s4 faci din fiecare cimin un sanctuar si din fiecare mas& un altar, avea rituri si prescripfii amnunfite. Cand Gamaliel se cobora de pe cal — in vremea aceea un lux foarle rar — gazda, in picioare, 1 in'ampind pe pragul lo- cuinfei lui si se plec’ aproape pand la pa. mnt pentrua-i imbrafiga genunchil. Abea in. frat, sclavli fi scoaser& sandalele si spalara picioarele caltorului, fn vreme ce Simeon ti parfuma capul cu un uleiu de iris $i zambile, Apoi incepu ceremonia solemn’ a spalarii manilor, ,Fericifi, ziceau rabinii, acei carl pa- zesc aceasi& lege, Acel care ‘intrebuinfeazd mai mulié apa adun’ mai multi bogafie, In aceasta se cuprinde taina celor zece porunci*, Gamaliel recité formula: »Binecuvantat s¥ fii tu, tu care ni-al dat aceasié poruncd", si im. preunand amandou& manile, le ridicS pentru a apa sd curg’ pan& la incheetura manilor zi o a doua spalare clan apa necuré d dala aceasta manile se int ie lorceau c&ire pa- el care nul asemenea unui nectedincios", »P&mantul Stromogesc* spuneau farisell; lar acel cari confundau re. ligiunea cu z&damnicia acestor canoane, ge cre. deau prietenii Iui Durnmnezeu, Gamaliel intr, cu picioarele goale, in sala ospS{ului cu pardoseala presurala cu flor si aerul inctrcal de mirosul parfumurilor. Maj erau si alfi oaspefi, cari toi astepfau sosirea marelui rabi. Printre ei, lohanan ben Zahal, un {4n&r care vorbea cu glas fare si cu insulle. fire. El istorisea vindecarea fiului s&u pe care Caminah ben Doza il intorsese prin rugciunt dela porfile morfii; fofi il intrebau, dand do- vezi $i detalii am&nunfife: — Dacd fiul lui Zahat s’ar fi rugat o zi infreag’, cu capul infre genunchi, cu nimic nu s'ar fi folosif, zise el in sfarsit. — Te rogi fu fui Dumnezeu cu mai pu- find evlavie decdt Caminah? ‘intreb& ironic ‘Tzadok. — Ah! Caminah este servitor, poate s& primeasc& porunci dela Dumnezeu. Eu sunt prinf si demnitatea mea ma opreste. "Mai departe, Isac, cu un aer grav, se plimba cu Simeon, vorbind de dreptate si de justifie: ,Am v&zut in vis pe copfii lumei vii- foare, spunea Simon fariseul. Dacd ef sunt frei, eu si fiul meu suntem din num&rul lor; daca sunt doi, sunt eu si fiul meu," Un suras abea afinse buzele asistenfilor. Ei erau obis- nuifi cu astfel de vorbe, In acest timp Gamaliel si ceialalfi_ invi- {afi se indreptau c&tr& paturile ce incunjurau din frei p&r{i masa joasé. Gamaliel ocup4 in capul mesei locul de cinste; avand pe loiadah la sfanga sa. Un sclav ii aduse vinul pe care frebuia s&-1 binecuvinteze. Dar cupa trebuia 4 fie umpluté tnainte sau dup% cea din urm’& sp8lare a manilor? Marea chestiune care preo- Cupase ani de-arandul pe Shamaf si pe Hilel! Aici, din respect pentru amandoua opiniile, se furnau cAteva pic&{uri de ap& pe degete in- nainfe si dupa. Gamaliel rostl cu demnitate stintele cu- vinte. lohanan ben Zahai, dorifor s& atragd atenjiunea invd{Storului, rémase inci in pi- Cloare, cu manile la inaljimea obrazului, cu ochli c&1and in jos, recitand tugdciunea pe care mal larziu o repetar& discipolii sal: »Bine voieste, 0 Dumnezeul nostru, @ lua aminte la umilirea noastr’s si a vedea in- fristarea noastra. Tu insufi imbracd-te cu mi- lostivire. Tu insufi, acopere-te cu putere, Tu in-