DISPOZITIVE MEDICALE 5

Echipamente de oftalmologie

1. Optotipul
O plansa sau un panou luminat pe care sunt afisate semne, litere sau pictograme de culoare neagra pe un fond al
b. Se foloseste la masurarea acuitatii vizuale. Optotipul pentru masurarea acuitatii vizuale la distanta este pozitio
nat la 5 m in fata pacientului, distanta la care ochiul nu mai realizeaza acomodatia.
Cel mai folosit este optotipul Snellen, care are 10 randuri de semne, litere sau cifre, a caror marime este descresc
atoare, in dreptul fiecaruia fiind notat un numar care ajuta la cuantificarea acuitatii vizuale.
Exista si optotipuri pentru masurarea acuitatii vizuale de aproape, iar de obicei, acestea trebuie tinute de catre pa
cient sau medic la o distanta aproximativa de 30-40 cm fata de ochi.

2. Autorefractometrul computerizat
Calculeaza valoarea refractiei oculare in functie de masuratori de biometrie oculara. Rezultate bune se obtin dac
a aparatul este aliniat axului vizual al pacientului, daca pupila nu este miotica, sau daca mediile oculare sunt sufi
cient de transparente. Acesta este un aparat care permite obtinerea unei refractii orientative rapid, mai ales in caz
ul astigmatismelor, unde pozitionarea corecta a axului este extrem de importanta.
Aparatele de generatie noua au incorporat si un keratometru, care este un aparat ce masoara date biometrice ale
corneei, utile in calculul diversilor parametri, in special pentru interventiile chirurgicale.

3. Trusa de lentile, care contine lentile de proba, precum si o rama speciala, necesara pentru prescrierea ochelaril
or. Lentilele de proba pot fi atat sferice, cat si cilindrice, in pasi de 0,25 dioptrii, pana la +/- , apoi in pasi de 0,5
dioptrii pana la +/- 10. Unele seturi de lentile pot contine si lentile prismatice, precum si alte accesorii.

4. Campimetrul
Este un aparat utilizat pemtru evaluarea campului vizual si consta intr-un ecrran plat, negru, iluminat standardiza
t, care are in centru un punct necesar pentru mentinerea fixatiei. Pacientul este testat monoocular, de la o distant
a standard, in functie de aparat, cu corectia optica necesara pentru distanta. Un punct test de culoare alba este mi
scat de la periferie spre centru, pe toate meridianele, iar pacientul anunta examinatorul atunci cand vede punctul
alb.

5. Biomicroscopul
Este utilizat pentru vizualizarea cu marime variabila a structurilor oculare. Componente:
- un suport cu posibilitatea ajustarii inaltimii
- un sistem optic, reprezentat de microscopul binocular
- un sistem de iluminare, reprezentat de o lampa cu fanta

Microscopul binocular se poate regla in functie de distanta interpupilara a examinatorului, ocularele putand fi re
glate si in functie de dioptriile necesare examinatorului. Sistemul de iluminare permite reglarea latimii fantei de
lumina, astfel incat sa se poata observa detalii fine, de la nivelul zonelor examinate De asemenea, se poate calibr
a si intensitatea luminii.
Biomicroscopul este utilizat pentru vizualizarea majoritatii structurilor oculare, atat direct, cat si cu ajutorul unor
lentile tinute de examinator.
6. Tonometrele
Tonometria reprezinta masurarea presiuni intraoculare, investigatie care trebuie facuta in cadrul oricarui consult
oftalmologic, avand in vedere importanta presiunii intraoculare ca factor de risc in glaucom. Exista mai multe ti
puri de metode de masurare a presiunii intraoculare, precum si mai multe tipuri de aparate pentru fiecare metoda
in parte Tonometrele se impart in 2 categrii:

A. De contact:
- statice, impartite in tonometre cu indentatie si aplanotonometre
- dinamice care pot fi cu contur dinamic sau balistice
Cel mai important este tonometrul Goldmann, care reprezinta standardul de aur pentru masurarea presiunii intra
oculare, datorita fiabilitatii ridicate. Masoara forta cu care se produce o aplanare standard. Dispozitivul se atasaz
a la un biomicroscop, iar presiunea intraoculara se masoara folosind un anestezic topic si filtrul sursei de lumina
de pe biomicroscop.

B. Non-contact
Acestea utilizeaza un jet de aer directionat cu mare viteza catre suprafata oculara. Acest jet de aer determina o d
eformare a suprafetei oculare cu deplasarea unei cantitati mici de lichid intraocular. Aceste tonometre sunt prefe
rate din punctul de vedere al igienei, dar au dezavantajul unui indice crescut de eroare.

7. Oftalmoscopul direct
Permite examinarea polului posterior al ochiului, reprezentat de retina, vitros si capul nervului optic. Imaginea o
btinuta prin oftalmoscopul direct este de 13-16x mai mare, vizualizandu-se o suprafata retiniana de 5-10 grade.
Este alcatuit dintr-o sursa de lumina plasata in manerul dispozitivului, iar aceasta lumina trece prin 2 lentile con
vergente si este reflectata de o oglinda cu o inclinatie de 45 grade in ochiul examinatorului. Dispozitivul mai con
tine un sistem de oglinzi, lentile sferice convexe si concave, pana la 20 dioptrii, un filtru cu un sistem de conden
sare a luminii in fanta sau in spot.

8. Oftalmoscopul indirect
Permite examinarea polului posterior, in special examinarea periferie retiniene, greu accesibila prin alte metode.
Este format dintr-un bloc optic situat in afata ochilor examinatorului si o lentila biconvexa pe care examinatorul
o tine la aprox 5 cm in fata ochilor examinatului. Folosind oftalmoscopul indirect, se obtine o imagine stereosco
pica a polului posterior. De asemenea, oftalmoscopul indirect permite vizualizarea fundului de ochi, in conditii d
e medii oculare cu transparenta redusa.

9. Ecograful ocular
Ultrasonografia oculara are urmatoarele indicatii:
- masurarea unor distante sau volume
- in cazul unor medii oculare cu transparenta redusa pentru evaluarea polului posterior
- evaluarea unor leziuni sau a unor formatiuni sau tumori intraoculare
- efectuarea biometriei necesara pentru operatia de cataracta
- diagnosticul decolorarilor retiniene si a decolorarilor de coroida
Aparatul este constituit ca orice ecograf dintr-un generator de pulsuri de mare frecventa, dintr-o sonda de ecogra
fie, dintr-un receptor, dintr-un display si dintr-un convertor de transformare a ultrasunetelor in semnale electrice
. Majoritatea aparatelor au si un sistem de i primare a imaginilor selectate.

10. Tomograful in coerenta optica

Este o metoda moderna noninvaziva si noncontact de examinare a retinei si foloseste interferomtria prin coerent
a joasa pentru obtinerea unor imagini de inalta rezolutie a straturilor retiniene si ale nervului optic.
Aparatul emite o lumina care va fi reflectata de structurile intraoculare in mod diferit, iar modul de functionare a
l aparatului este similar ecografului cu diferenta ca in loc de ultrasunete se foloseste lumina. Majoritatea aparatel
or au incorporate o camera foto cu care se pot obtine imagi i de inalta rezolutie ale fundului de ochi. Imaginea o
btinuta in urma scanarii arata o sectiune prin retina, afisand toate straturile retinei, precum si modificarile de la a
cest nivel.

Echipamente de ORL

Aparatura si instrumentarul ORL se poate imparti in functie de utilizare, in 2 categorii:

A. instrumente si aparatura folosite in tabilirea diagnosticului ORL
B. instrumente si aparatura folosite in chirurgia ORL

A. Pentru orice tip de examinare in sfera ORL este nevoie de o sursa de lumina. Aceasta poate fi o oglinda care r
eflecta lumina unui bec pozitionat langa pacient sau o lampa de examinare, cu sau fara fibra optica In cadrul unu
i examen clinic ORL se folosesc in mod uzual urmatoarele instrumente:
- specul nazal Kirian
- apasator de limba drept sau in unghi
- specul auriculari de diverse marimi
Aparatura utilizata in diagnosticul ORL se poate clasifica in functie de segmentul anatomic cercetat, in urmatoar
ele categorii:

a. Aparatura utilizata in rinologie: endoscopul nazal, care este prevazut cu canle pentru insuflare cu canale de as
pirare, cu canale de spalare sau irigare si canale pentru instrumente. Endoscoapele nazale pot fi rigide sau flexibi
le, iar cele ideale, pentru examenul foselor nazale, sunt: endoscopul rigid de 0 grade, endoscopul rigid de 30 gra
de 60 si 120 grade. Aceste endoscoape ofera o imagine completa pentru examinarea foselor nazale, iar prin rotir
ea lor in jurul axei longitudinale se pot examina si alte regiuni, dificil de explorat.
b. Aparatura utilizata in laringologie: fibroscopul rigid de 90 de grade
c. Aparatura pentru otologie: otoscopul, care se foloseste pentru examinarea conductului auditiv extern si a mem
branei timpanice. Otoscopul este un aparat format dintr-un specul auricular prevazut la un capat cu o lupa care
mareste imaginea si o sursa de lumina

B. a. Chirurgia rinosinusala si a bazei craniului: instrumentarul uzual:

- pensa in baioneta
- bisturiu
- foarfece
-specule Kilian de diferite marimi
- pense Brunings
- canule de expiratie
-apasator de limba
b. Chirurgia faringologica:
- apasator de limba in unghi
- pensa amigdaliana
- foarfece curbe cu varfuri rotunjite
- chiureta Volkmann
- aspirator in caz de hemoragie
c. Chirurgia otologica
Presupune riscuri foarte mari, datorita existentei multor formatiuni anatomice pe un camp operator foarte mic. U
n rol important in dezvoltarea sa l-a agut folosirea microscopului pentru interventiile chirurgicale. Microscopul
operator a fost folosit pentru prima data in istoria medicinii de un medic ORL in anul 1921. Odata cu introducer
ea microscopului in chirurgia membranei timpanice rezultatele obtinute de chirurgi in tratamentul bolilor urechii
medii, precum si recuperarea auzului s-au imbunatatit spectaculos. Chirurgia otologica presupune perfectionare
a unor noi tipuri de operatii si a mijloacelor tehnice necesare interventiei sub microscop, cum ar fi transplantul
membranei timpanice sau inlocuirea osisoarelor medii cu implant artificial.
Instrumentele folosite in chirurgia otologica:
- aspiratorul chirugical si acele de aspiratie
- speculul auricular Hartmann
- pensele fixatoare de campuri
- pensele hemostatice
- pensele chirurgicale si anatomice
- pensele fine
- pensa ghilotina
- foarfeca ghilotina Hartmann
- foarfeca Bellucci
- chiuretele Volkmann
- bisturiul rotund de 45 grade
- bisturiul coasa
- micromotorul cu piesa de mana si freza taietoare.