Sunteți pe pagina 1din 5

Tehnici de bandare si morfologia cromozomului uman

Cromzomii sunt elemente indispensabile ale nucleului si reprezinta suportul genelor si reprezinta
supoortul genelor. Nr. Cromozomilor dintr-o celula este caracteristica fiecarei specii. Cromozomi
somatici sau autozomi(44) cuplati in perechi. Cromozomii omologi sunt cromozomii cu aceasi
morfologie si caracteristici ce provin de la genitori ( mama si tata ).

Cromozomii heterozomi sau gonozomi sau cromozomi sexuali. Acestia pot fi identici XX (la femei) sau
XY la barbati.

Morfologia cromozomilor

Cromatide
Centromer/ contrictie primara/ kinetocorp
Telomere
Constrictii secundare
Sateliti

CROMATIDELE sunt subunitati functionale ale cromozomilor. Sunt unite la nivelul centromerului, sunt
unitatile de replicare

CENTROMERUL este locul de unire a cromatidelor. Contine o secventa de de 171 de perechi de baze
repetate de pana la 100 de mii de ori. Aceasta secventa este denumita alfa satelit. Prezinta 2 kinetocori
care se ataseaza la fusul de diviziune. Rolul centromerului este de a mentine unitatea structurala si
functionala a cromozomului. Fara centromer, cromozomii pierd functia genetica.

TELOMERELE sunt extremitatile cromozomilor( segmente terminale ale bratelor fiecarui cromozom).
Sunt alcatuite din AND de tip palindrom( realizaeaza autocomplementaritate) in cadrul aceleiasi catene.
Contin secvente repetate variabile (TTAGGG). Rolul telomerelor:

1. Asigura integritaea si individualitatea cromozomilor.


2. Asigura cuplarea cromozomilor omologi in zigoten
3. capete inerte ce previn scurtarea cromozomilor cu fiecare ciclu celular
4. Nereparea telomerelor prezinta efecte fenotipice grave.

CONSTRICTIILE SECUNDARE sunt zone nespiralizate si necondensate. Se vizualizeaza ca zone mai putin
condensate si slab colorate. Sunt reprezentate pe cromozomii: 1, 9, 16 (bratul q in apropierea
centromerului), Y (bratul q, in zona mediana), acrocentrici(bratul p). Pozitia constrictiei este constanta si
e folosita ca marker pt identificarea cromozomilor)

SATELITII sunt formatiuni extratelomerice situate la nivelul bratului p al cromozomilor acrocentrici.


Cand constrictia secundra e situata distal, cromatida apare sub forma corpusculara(satelit) iar zona
corespunzatoare constrictiei apare sub forma unui filament foarte subtire. Satelitii sunt prezenti pe
cromozomii acrocentrici din grupele D si G ( 13 15 16 , 21 22; uneori si pe 17). La nivelul filamentelor
satelitice, gasim gene ce codifica sinteza de ARN ribozomal(ARN 5S 18S 28S).
Tipuri de cromozomi

1. Dupa raportul lungimii bratului


a. Metacentrici cand pozitia centromerului imparte cromozomul in 2 brate egale (q=p)
b. Submetacentri cand pozitia centromerului imparte cromozomul in 2 brate inegale (p= 1/3
din lungimea cromozomului)
c. Acrocentrici cand bratul p este foarte redus (p~ 1/10 din lungimea cromozomului)
d. Telocentrici nu se intalnesc la specia umana

Cariotpul

Prezentarea ordonata a cromomilor unei celule diploide pe perechi si pe grupe alcatuite dupa marime,
forma, pozitia centromerului si alte trasaturi reprezentative.

Cariotiparea respecta urmatoarele reguli:

1. Cromozomii sunt asezati in ordinea descrescatoare a marimilor


2. Cromozomii omologi formeaza perechi
3. Perechile sunt grupate dupa morfologie(aspect)

Metode de cariotipare:

La fat:
1. Amniocenteza
2. Biopsie de vilozitati coriale
Adult:
1. Sange periferic
2. Celule din mucoasa bucala
3. Fibroblaste
4. Celule din maduva osoasa
Etape:
5ml de heparina recoltat pe heparina/ 10-30 ml lichid amniotic obtinut prin amniocenteza
Etapa de centrifugare in vederea obtinerii unui sediment celular
Cultivarea celulor pe medii de cultura speciale in prezenta antibioticelor si aunor stimulente
mitotice (phytohemaglutinina)
Oprirea diviziunilor celulare in metafaza prin adauarea colchicinei( distruge fusul de diviziune)
Etape de hipotonizarea si fixare (alcool etilic si acid acetic glacial)
Colorarea preparatelor metafazice si vizualizarea la microscop a acestora
Grupele de cromozomi la om

Grupa A (mari)= per 1 + per 2+ per3


1. Per 1 si 3 metacentrici
2. Per 2 submetacentrici
3. Per 1 are contrictie secundara la bratul q
Grupa B) submetacentrici mari) per 4 per 5 (osr de diferentiat fata de gr A, greu de diferentiat
intre ei)
Grupa C (mijlocii))= per 6 7 8 9 10 11 12
1. Per 6 metracentric
2. Per 7 8 9 10 11 12 X submetacentrici
3. Per 9 are constritie pe bratul q
Grupa D (acrocentricii mijocii cu sateliti) 13 14 15
Grupa E(mijlocii) 16 17 18
1. Oer 16 metacentrici constrictie secundara pe bratul q
2. Per 17 18 submetacentrici
Grupa F metacentricii mici 19 20
Grupa G acromcentricii mici cu sateliti per 21 22 + Y acocentrici dar lipsit de satelit

Bandarea cromozomilor

Permite individualizarea fiecarui cromozom, stabilirea pozitiei in cariotip, precum si precizarea


locului unde s-a produs o mutatie.
Are drept rezultat aparitia de benzi transversale, colorate necolorate sau flourescente sau
neflourescente
Termeni folositi
1. Banda=portiune clar distincta de zonele adiacente prin intesitatea coloratiei
2. Regiune=portiune cromozomica dintre 2 puncte reper adiacente
3. Reper=trasatura morfologica distincta si constanta a cromozomului (centromer, constrictie
secundara, unele benzi net colorate)
Numerotarea benzilor se porneste de la centromercatre capetele cromozomilor.
Vlad
12q213: 12 este cromozomul, q este bratul cromozomului, 2 este regiunea 1 este banda 3 este
subbanda
QFQ- Primul Q este tehnica de bandare, F-metoda folosita (in cazul asta flourescenta) si al doilea
Q- colorantul folosit (quinacrina)

FACTORI IMPLICATI IN APARITIA BENZOLOR:


1. Bogatia benzilor in perechi de nucleotide GC si AT (clorhidratul de quinacrina manifesta
afinitate crescuta pentru zonele AND bogate in AT care cresc flourescenta in timp ce GC
scad flourescenta)
2. Condensarea diferentiata a cromatinei (zona in care cromatina este densa e intens
flourescenta)
3. Distribuirea proteinelor histonice (zona cromatinei dense bogate in adenina tinina se
asociaza cu histone bogate in lizina iar zona cromatinei laxe se asociaza cu histone bogate in
arginina)

TEHNICI DE BANDARE:

1. Benzile Q se obtin prin colorare cu quinacrina si apar ca zone flourescente si neflourescente;


prezinta polimorfism (variatii individuale ca marime si flourescenta a benzilor
2. Benzile G a devenit cea mai uzuala tehnica pt cromozomii umani; se obtin benzi transversale
colorate si necolorate; benzile G se obtin prin digestie enzimatica controlata cu tripsina urmata
de colorarea Giemsa
3. Bandarea R
a. Se obtine prin denaturare termica controlata a preparatelor intr-o solutie salina, inaintea
colorarii cu acridin orange
b. Apar in zonele AND repetitiv bogat in G si C
c. Benzile G negative devin prin aceasta tehnica benzi R pozitive
4. Bandarea T-benzile R negative sunt benzi T- evidentiaza telomerele
5. Bandarea C evidentiaza centromerii, cu exceptia lui Y la care banda intens colorata este colorata
in regiunea distala a bratului q
6. Tehnica FISH (1991)
a. Tehnica de citogenetica moleculara
b. Folosesc sonde de AND monocatenar specifice unui anumit cromozom, regiuni
cromozomice sau a unor gene cu localizare cunoscuta
c. Sondele se fixeaza (hibridizeaza) prin complementaritate in aceste situsuri tinta
d. Pentru a fi evidentiata dupa hibridizare, sondele sunt marcate cu flourocrom(vizibil la
microscopul UV)
e. De aceea tehnica se numeste hibridizare flourescenta in situ sau FISH
f. FISH este metoda performanta avand rezolutia de cateva megabazem dar este dificila si
scumpa; se foloseste pentru suspiciunea de translocatii criptice, deletii telomerice si unele
microdeletii/microduplicatii.

Indicatii clinice pentru analiza cromozomilor

Deficit de crestere pre sau postnatala, cu sau fara retardare intelectuala


Avort spontan/ nou nascut mort
Sterilitate/infertilitate
Ambiguitate sexuala
Istoric familial de rearanjament cromozomial (la ambii parinti ai un copil cu anomalii)
Valori anormale ale markerilor serici materni/anomalii fetale depistate ecografic (diagnostic
prenatal)
Neoplazii (cromozomul Philadelphia(
Persoane iradiate acidental