Sunteți pe pagina 1din 6

CURS 2 HISTO

SISTEMUL ENDOCRIN
Comunicarea celulalara este vitala. Ea poate fi realizata prin jonctiuni, fie prin molecule
cu rol de msg chimici, molec care interactioneaza specific cu R de pe celule, influentand
activitatea acelei celule. Msg chimici pot actiona diferit in fctie de localizarea celulei:
endocrin, paracrin, autocrin si sinaptic.
Celula endocrina are capacitatea de a sintetiza si secreta un msg chimic, pe care il
elibereaza in circulatie. Sunt descrise peste 100 de forme active hormonale.
Dupa originea cel endocrine, majoritatea sunt epiteliale, rare ex de musculare,
conjunctive si neuronii specializati pt fctia de neurosecretie.
Distributia celulelor endocrin in structura unor organe specializate pt sinteza si
secretie hormonala gl endocrine: hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroide, suprarenale. Cel
endocrine pot forma componenta endocrina a gl mixte: gonade, pancreas. Exista cel
endocrine din struct unor organe specializate pt alta fctie:
timus (timozina, timopoietina),
atriul drept (FNA),
rinichi (renina, eritropoietina, calcitriol vit D),
mucoasa TD si gl anexe (gastrina, colecistokinina etc),
hipotalamusul (neurohormoni).
Acest ansamblu de cel endo din organe specializate pt alta fctie = sist neuroendocrin difuz.

Complexul hipotalamo-hipofizar
Hipotalamusul comp a encefalului, care formeaza peretii laterali si podeaua
ventriculului 3. O parte dintre nucleii hipotalamici contin neuroni cu activitate endocrina.
La MO un neurohormon va fi un neuron cu un aparat de sinteza proteica mai bn
reprezentat (mai multi corpi Nissl), microtubuli f bn dezvoltati (pt transport), forma de
stocare temporara a produsului secretat (granule de secretie).
Adesea acesti neuroni sunt numiti peptidergici, cu exceptia cazului in care se secreta
dopamina.

Clasificare neuroni:
1. Magnocelulari
Mai mari, diametru pana la 25 microni, multipolari.
Au conexiuni specifice cu neurohipofiza
In hipotalamus in 2 nuclei: supra-optic si paraventricular
Granule de secretie mici 160-200 nm
Axonii:
o Lungi, nemielinizati; ramificatii butonate
o NU participa la formare de sinapse
o Formeaza conexiune cu capilarul sanguin => neuro-vascular
o Prezinta dilatatii granule de secretie corpi Herring
o Se orienteaza catre lobul post al gl hipofize: conexiune nv intre
hipotalamus-hipofiza: tract hipotalamo-hipofizar:
Tractul supra-optico-hipofizar mai mult ADH
Tractul paraventriculo-hipofizar mai mult oxitocina
Rol de sinteza si secretie de peptide: 2 nonapeptide neurohormoni efectori:
ADH (vasopresina) si oxitocina.
2. Parvocelulari
Mai mici, max diam 15 microni
Conexiuni cu adenohipofiza
Mult mai raspanditi in aria hipofiziotropa
Concentrati in mai multi nuclei hipotalamici hipotalamusul medio-bazal:
o Arcuat
o Ventro si dorso-medial
o Periventriculari
o Paraventricular contine ambele populatii de neuroni secretori
Granule de secretie mai mici, cam jumatate fata de magnocelulari: 100-110 nm
Axonii:
o Scurti
o Nemielinizati
o Se termina asinaptic conex neuro-vascular cu capilare sangvine.
o Ajung in eminenta mediana (plex capilar primar) o extensie a
hipotalamusului
o O parte se indreapta catre peretele ventriculului 3, loc de stocare de
neurohormoni, loc de stocare extracelular!!!! (se stia ca doar tiroida
poate face asta)
Conexiunea vasculara intre hipotalamus si hipofiza
Rol: secreta peptide si dopamina (hipofiziotrope) se descarca in
adenohipofiza: neurohormoni de eliberare si de inhibare.
Mecanism de feedback negativ

GLANDA HIPOFIZA / PITUITARA


Pituita = mucus
Hipo = sub; Physis = crestere

Este o glanda f mica: 12 x 10 x 9mm; cam 1 cm; este ceva mai mare la multipare si la
femeie comparativ cu barbatul. Se produce prolactina. Greutata f mica 0.5 g.
La baza craniului, in saua turceasca si este atasata de hipotalamus prin infundibul
(palnie), are raporturi foarte apropiate cu chiasma optica. Majoritatea patologiei: adenoame
hipofizare care pot comprima chiasma optica => tulburari de vedere cu modif de camp
vizual.
Glanda incapsulata, capsula formata din duramater si din care se vor deschide septuri
care compartimenteaza glanda hipofiza.

Dpdv embriologic, structural si fctional avem:


1. Hipofiza anterioara: ADENOHIPOFIZA cu cel secretorii
lob ant (75%)
lob intermediar separat de cel ant prin fanta Ratke, in timp ce spre posterior,
practic cei doi lobi sunt alipiti, celulele lobului intermediar migrand spre lobul
post infiltratia bazofila a lobului posterior.
lob tuberal ca o prelungire in jurul infundibulului
embriologic: provine dintr-o evaginare a stomodeului ectodermala, formand o
vezicula = punga Ratke care se va desprinde si va intalni evaginarea
diencefalului. Din peretele anterior al pungii => lob ant; peretele post => lob
intermediar; fanta Ratke = o ramasita din punga Ratke.

2. Hipofiza post: NEUROHIPOFIZA comp nervoasa


Infundibul
o Eminenta mediana
o Tija pituitara
Lobul posterior
Origine neuro-ectodermala, evaginare a planseului diencefalului, care va
forma lobul post al hipofizei.

Vascularizatie deosebita, inalt specializata:


Reteaua port hipofizara
o Lob post hipofiz
o Din a hipofizara ant, care dupa ramificare da o retea de capilare fenestrate.
Reteaua hipotalamo-adeno-hipofizara
o Tija pituitara
o Adenohipofiza
o A hipofiz sup ram ant + post => plex capilar primar (se termina axonii
parvocelularilor)

STRUCTURA HISTOLOGICA
1. ADENOHIPOFIZA
Nr mare de celule: epiteliale de sinteza de proteine/glicoproteine:
o In cuiburi sau cordoane; uneori foliculi cu coloid
o Inconj de o retea fina de capilare => plex capilar secundar

a) Lob anterior
H.E.
o Cromofile
Acidofile
Bazofile
o Cromofobe
PAS
o Negative
o pozitive

Tipuri de celule:
granulare(endocrine)
somatotrope acidofile, PAS neg 50%
lactotrope acidofile, PAS neg 15-20%
corticotrope bazofile, PAS poz 15-20%
tirotrope bazofile, PAS poz 5%
gonadotrope bazofile, PAS poz

agranulare populatie heterogena


cel foliculostelate cromofobe;
o formeaza foliculi
o f multe fctii:
fagocitoza,
sinteza si secretie de factori de crestere si citokine,
cel stem progenitoare
b) Lob Intermediar
Cel bazofile
Cel cromofobe
Rol: pozitive pt subunit POMC

c) Lob tuberal
Cel bazofile cele mai mici celule
Poz pt gonadotropi si pt ACTH

2. NEUROHIPOFIZA
Extensie a hipotalamusului => struct de tip nervos
Structura predominant fibrilara
Fb nv amielinice bogate in microtubuli
Axoni ai n din nucleii SO si PV

a) Lob posterior
Dominat de 2 tipuri celulare epiteliale
o Pituicite
asemanantoare cu astrocitele protoplasmatice
prelungirile lor inconjoara corpii Herring sau terminatia
butonata
ar putea avea rol in controlul secretiei
numeroase din volumul lobului post.
HE nuclei ovali, mari si eucromatici
ME nucleu eucromatic
o Microglii
mici,
multi lizozomi,
fagocite
b) Tija pituitara
c) Eminenta mediana
TIROIDA
Thyreos = scut
Eidos = forma

Cea mai mare glanda endocrina a adultului, pana la 30 g. Embriologic, este formata din
celule foliculare (endoteliale) si parafoliculare (neuroectoderm).
Speciala prin faptul ca depoziteaza in cantitati mari produsii de secretie depozitare
extracelulara (coloid). In absenta sintezei de H. tiroidieni, depozitul asigura necesarul 2-3
luni.

HISTOLOGIC
Capsula tesut conjunctiv fibros
Compartimentare in lobuli
Parenchim sub forma de foliculi unit morfo-fctionale ale tiroidei
Foliculii tiroidieni,
Mase cel compacte (acelasi tip cel ca si foliculii) in vecinatatea foliculilor; vor lua
nastere alti foliculi
Dupa 50 de ani tesut conjunctiv interfolicular cu adipocite = involutie
Foarte bn vascularizata
Fb vegetative se distribuie atat vaselor, cat si la foliculi !!!
Foliculul tiroidian
Delimitat de epiteliu simplu cubic in general; patologie: pavimentos/cilindric
Cavitate cu coloid: omogen, transparent si gelatinos
Vacuole reabs coloidului?
Coloidul:
Proteine/glicoproteine enzimatice
Tireoglobulina cont mare in tirozina (AA pe seama caruia se
sintetiz h. tiroidieni); sintetizata de cel. foliculare si exocitata in
coloid; este precursor si depozit de h. tiroidieni.
Tipuri celulare:
a) Foliculare - tireocitul
a. Polaritate distincta: apical/bazal(latero-bazal)
b. Extrem de activa sint proteine, le secreta, reabs proteine si le digera.
c. MO:
i. citoplasma bazofila subnuclear
ii. forme dif in fctie de activitatea cel
iii. nucleu cu nucleol evident in celula activa
d. ME:
i. Mult RER cu ribozomi pt sinteza proteinelor: subnuclear => bazofilie;
se poate extinde pana in zona apicala !!!!
ii. Golgi apical, langa nucleu
iii. Mitocondrii filamentoase in toata citoplasma
iv. Microvili apical(suprafata de ctct mare, ocazional pseudopode
(captare de picaturi de coloid = reabsorbtie)
v. Are vezicule apical
1. Mici Tireoglobulina
2. Mari coloid endocitat
vi. Lizozomi si fagolizozomi
vii. Complexe jonctionale apical, spre partea bazala fiind spt intercelular.
e. Activitate de sinteza fctie de cantitatea de iod
f. Rol de sinteza si secretie al h. tiroidieni: triiodotironina si
tetraiodotironina(tiroxina).
g. Etapele secretiei:
i. Sinteza, secretia si depozitarea TG in coloid
ii. Reabsorbtia, difuzia si oxidarea iodului
iii. Iodarea TG
iv. Formarea hormonilor tiroidieni
v. Reabsorbtia coloidului
vi. Secretia hormonilor tiroidieni
h. In procesul de secretie exista:
i. O faza exocrina sinteza si secretia TG in coloid
ii. O faza endocrina secretia p zis da hormoni

b) Parafoliculare
a. O populatie extrem de mica (<1%)
b. Reglarea metab fosfo-calcic
c. Rare, mai numeroase la copii
d. Mai mari decat tireocitele
e. Izolate/grupuri mici
f. Localizate printre foliculii tiroidieni, dar si in cadrul foliculilor, venind in rap
cu mb bazala a foliculului, fara sa intre in ctct cu coloidul
g. MO:
i. Dimensiuni
ii. Citoplasma palida cel clare, cel C
h. ME:
i. Nu are polaritate disctincta
ii. Sintetiz polipeptid
iii. RER si golgi dezvoltat
iv. Mitocondrii
v. Granule de secretie care stocheaza h. sintetizati
vi. H. calcitonina si alte molec: serotonina si somatostatina.