Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • DespreConflictele Noastre Interioare

    Încărcat de

    El Mar
    35 vizualizări106 pagini
    Psiho

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Psiho

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    35 vizualizări106 pagini

    DespreConflictele Noastre Interioare

    Încărcat de

    El Mar
    Psiho

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 106
    > a z fe] pa Fa 4 a = KAREN HORNEY eu Ale AD NOASTRE INTERIO Sociologizand conceptul de nevrozi, Karen Homey a deschis noi perspective practicii curative, in lumina adevarului c& piatra de Incercare a oricirei teori psihanalitice rine terapeutica, Fara a exclude incursiunile investigative in trecutul indepartat al pacien- {ilor (perioada copiliviei), ea pune accentul pe descifrarea in primul rind a structurié caracterului, unde gasestecifrul pentru un demers terapeutic realist, in msura in care personalitates umand este modelati dupa liniile de fort ale societti. De aici si cerinta ca psihanalistul si alba orizont social, eit gio constimts social (culture-consciousness) functional’ in plan profesional Deci mai pusind speculatie si mitologie psiho-biologicd si mai multi perceptie si imerpretare realist-sociologic’, pragmatic din perspectiva relativitiit conceptului de nevrozi: 0 ,.nofiune intoideauna individual, greu de inscrs intr-o tipotogie. Dr. LEONARD GAVRILIU ISBN 973-96377-2-7 CONFLICTELE NOASTRE INTERIOARE editura IRI Coordonatoralcolecie: dr. LEONARD GAVRILIU Redactor de carte: MARIA STANCIU ‘Conceptia grafic coperte colectiei: VENIAMIN & VENIAMIN “Tehnoredactare computerizatl: MARIANA MARZEA. ISBN 973-98377-2-7 MICA BIBLIOTECA DE PSIHOLOGIE, KAREN HORNEY CONFLICTELE NOASTRE INTERIOARE O teorie constructiva asupra nevrozei Traducere, avanprefas si note de dr. LEONARD GAVRILIU FRO EDITURA IRI Bucuresti, 1998 © 1945, WW. Norton & Company, Inc. ‘Traducerea sa fcut dup’ Karen Homey, M.D., Our Inner Conflicts ‘A Constructive Theory of Neurosis, WW. Norton & Company, New York / London, 1992 ‘Toate drepturile pentru traducerea in limba romain sunt rezervate Editurt IRT CUPRINS Avanprefati de dr. LEONARD GAVRILIU | Prefati (KHL) Introxucere PARTEA 1 CTE NEVROTICE § TENTATIVE DE SOLUTIONARE CONF Caracterl chinuitor al conflictelor nevrotice Conflctal fundamental Trebuinta de afectiune umanit Agresivitatea fay de semeni Puga de oameni Tmaginea idealizats Exteriorizarea conflctelor Demersuri auxiliare Mntru instalarea une armoniatifciale PARTEA a Ila CCONSECINTE ALE CONFLICTELOR NEREZOLVATE 9, Angoase 10, Sizteirea personaltitt n a 30 2 4 68 82 7 no ia 130 11. Disperarea 12. Tendinte sadice ‘CONCLUZIE: Rezolvarea conflictelor nevrotice Indice de nume 150 16 181 203 AVANPREFATA NEVROZELE, MALADII ALE CARACTERULUL Life itself sill remains avery effective therapist KAREN HORNEY Psihanalista Karen Homey (Hamburg, 1885 — New York, 1952), american mumai in cele din rma (cick are steimost scandinavi,s-a nfseut pe plimant german, iar pind la 47 de ani a {nSit si s-a afirmat fa Germania), a recunoscut intotdeauna eit de rmult datoreaz‘i ui S. Freud, adeviratul ei mentor in teoria i practica psihoterapeutic. Cind se refer la alte inluente, citeazai thucuroasi indeosebi pe Erich Fromm, H. S. Sullivan, Franz Alexander, Otto Rank, Wilhelm Reich sau G. Schultz-Hencke. Niciodati pe Alfed Adler, deedt tangential, cum face si fn cartea de fat, cu refetite Ia ceea ce austriacul numeste complex de superioritat, In capitolul consaerat ,imaginitiealizate™. Cu toate acestea, adevirata filiatie psihanalitied a fondatoarei ,culturalis- ‘mului” american teebuie cSutath in directa operei lui Adler. ines fn [912 acesta publica vastl stadiu Uber den Nervdsen Character (Cu privire la caracterul nevroticilor), iar in 1927, in Menschenkennmnis (Cunoasterea omului), includea nu mai putin de cinci capitole de caracterotogic,caracterul definindu-se pentra cl dept. luares de atiline, modul in care omal se raporteaza la ‘mediul sau, 0 linie directoare impregnata de impulsul de aftrmare ‘asociat cu sensimentul de comuniune sociala". Neveozele suat, in fond, caractere degradate, acumuliri de wisituri de caracter vicioase, ,patologice” (Inscrise, desigur, in structura si proce- sualitatea cerebral), care Tl pun pe individ fnr-un dureros conflict, 1 LEONARD GAVRILIU cu semenii, provoetind suferintl si de o parte si de alta, Mai vldit ecit in clrtile sale precedente, in Our Inner Conflicts (1945) Karen Homey acordi o atentie deosebit!intelegeri a ceea ce ea nnumeste neurotic character structure, recunoscind c% aceasta este Ja urma urmei cheia oricirei nevroze, pe fundalul intregi personalititi, Formuliile ei nu Iasi nici un dubit in aceasts PriviniS, ,Deoarece — indiferent edt de dramatice si de aparent personale sunt simptomele — orice nevroza este 0 tulburare de caracter (is a character disorder), surcina terapied este sa ‘analizeze intreaga structura a caracterului nevroti.*® Intro- dducerea erteriului moral este mai mult decit o consecintd logic este o necesitate psihologiet; la drept vorbind, una psibosocial Asadar, nimic ,misterios*, ancestral .arhaie" in nevroze, care Si justifice pesimismul terapeutic. De aici si constatarea psibanalistei de Ja American Institute for Psychoanalysis e% multe nevroze, chiar grave, se vindec& spontan, in contact cu realititile curative” al viefi, viola instsi flind un terapeut extrem de ficient. Viata ca terapeut insii — noteaz Karen Homey — este lipsit de mild: imprejuriri care pentru uni nevrotei sunt salute, Pe alfi fi duc Ia catastrofi, Pind la ubmi este de preferat inter Venta beneficd a psibanalistulu, bazath pe o cunoastere exacts a structurii caracterului nevrotic si a intregit personalititi a pacientuli Dr, LEONARD GAVRILIU NOTE " Alfted Adler, Cunousterea omulu,traducere, studi introduetiv gt note de dr Leonard Gavriin,Eaitura Suinplic®, Bucuresti, 1991,p. 131; Eadtura IRI, Bucures 1996, p. 168. 7 Karen Homey, Our Inner Conflict. A constructive Theory of Neurosis, WW, Norton & Company, New York, Londoa, 1992, p. 220 PREFATA Cartea de fag este consacratl marettii progreselor psiha- nalize. Ea este rezuliatol experiontei pe care am acum in practic pshanalteS, att eu pacentit mc, ct i cu mine ism J timp ce teoria prezentath a fost elaboraté pe parcussul mai rultr ani, idle mele nu sau cristalizat faint deaf inteprins 6 serie de conferini, sub auspieile Instituuhii American de PaihanalizS. Prima dinte acestea, axatS pe aspectele tenive ale subiectului, sa iniulat Probleme ale tehniit psihanaltce™ (1983). A doua serie, eare cupinde problemele de care m’ ocup fn aveasih carte, a fost Gut in 1944, sub cilul megrarea Subiecte selectate de aici — ntegearea ‘erapia psibanaliticd ,Psihologia insingurii” si _Semnificaia tendingeor sae” — au fost prezentate la Academia de Medicng sia Asociata pentru Progwesul Psihanaizi ‘Sper eX aceass carte va fide folospsibanalistilor cu adevirat interesati im perfectionarea toriei si terapied noaste. Sper, de asemenca, cf ei vor face ca ideile prezenate aici si fie utile ma doar paienilor lo, i lor ins. Progresul in psinanalizl poate fi fécut doar pe calea dificil eare ne include pé noi insine si fncurciturile noastre. Dacirimanem statici si potrivniei schimbini, tore noaste sunt sorte sf devind dogmatice si neproductive KAREN HORNEY ‘Oricum, sunt convins 8 orice cane care ese din earl peo- emetor pur tehnice sa al tenet psinolgice absiacte va f de folos tur celoe ce doresc si s€ Cunoasc pe e ngs imu au ahandonat apt pet propria lor deoltare. Cet mat mt ite noi, care tres n acest civilize extenuant, sant vitima con: Miter deserve ais a cto nevoie de auton pe ca Ti pitem da, Des tatamental nevroveloe graves in mie exper- ior. 6 net mai cred 3, ct pet un efor aids, ne pater 8 no insine pe lings eale a ehibere de propile noaste conflict Primal sem de rctnostint i arse pacenior mei cae, in trad noses fmpredn at leu si ftley mai bine nevtoza Sut, de asemenea, indo aE de cole care ma neta im munca mea. prin inleresil artot st prin intlegerea. lor simpatete. Mi refer ma numa a coli main vse i lace maine, format in Institut nostra, secre evbatet erie 2 Fost stimlatoare gi ractvase Dorese si mentionez tei persoane din afara_sferet psihanalizi, ere, cae in fell iu, ava sprint in resizes Teri, Ma refer ia dr. Alvin Johnson, care ma dt pel f-mi ezntieile Ia New School for social Research, fates veme Sind psianaliza rewind clasca erasing scoal de tore gi Dractcd psihanaiict recumoscutd, In mod special i sumt indatorath Cleci Mayer, decan al Seok de Filesofie 51 Are Titerale a New Schoo! for Social Research, Prin interest ei personal neobosi ma ncurajt, an deans adc in dst orice roi descoperin tezaorzate de atvitatea mea pshanaii. fi sunt po natoateitovlat meu, WW, Norton a eri fat altar 4\condus Ia mle imbunstti i eile mel. Last bur not least dorese si exprim apreciezea mea pentra Minette Kun, care m aja foarte malt fm mah buna organize material i in formalarea mi clark clo. KH INTRODUCERE Oricare ar fi punctul de porite si oriedt de intortocheat ar fi persoan In misura in cate este nevrtic™ Adesca singurcle Sentiments tite in mod consents la sunt eeatile de fed i de Furie, prin socunleresmiite im curt wun. Dae chi $i acestea pot fi reprimate, Oricit Je autentice ar fi ideale cnistente, cle sont imbicste de regu compulsive, fet sunt lipste de puterea do oricotare. Sub dominafi acestortendinie compulsive, capacitaten dea enunta este redo la mpoten ae apacittea de ai asuma rsponsabilitata este cas perdu Confictele nevrotice pt fi axate pe accleayi probleme generate care pun in dfcultatepersoana normals. Dar natra lor ste att de diets nets ps problema dacs este permis 83 se foloseast acelgitrmen pentru amindows. Sunt de rere c8 da, dar tebuie st fim constcnti de eosin. Care sunt, asada caracterscle conficeloenevrotce’? Un exer oarecum simpiiatr nev aja se ist. Un ingner, care lier im colaborare ct alti lao cercctare din domeniul mecanii,suferea frecvent de accese de oboseal si initabltate, Unul gine aceste acese a fost eauzat de urmitoral incident. Ino escute privind unele probleme tehnice.cpnile Sale a fost mai putin recepate dee aele ale coegiloe si. La Scurt timp dup acea fost ito deci in absent s na 8 ert ulterior ni 0 ocazie sisi preinte sugestile. In aceste Iimprejuri, el ae fi putt prvi procedcol ca injust st si se iimptrvesse8, sa ar fi pa accepta cu complezent® deciria aj. Orcare dine aceste react arf fost adecvat, dar nd Si pentra dinsul, Desi se simiea profund desconsierat, mu a Tanifestt nico impotrivre. Nu sim, in mod consent, decit 0 Simpldintare. Fura uigitoare din el se exprima doar in vise. 25 KAREN HORNEY Aceasti furie refulati — un amestec al pornirii impotriva ccelorlalti, dar si impotriva sa, din cauza moticiuni sale — era ia principal responsabili de oboseala manifests ‘Absenta de reactie adeevati era determinatd de mai multi factor El igi Giurise o imagine exagerat de poritiv’ despee sine, feare cerea respect din partea celorlali.. Acea imagine era inconslient: pur si simplu actiona potrivit premisei c& nimeni na fra atit de inteligent si de competent ea in domeniul siu de activitate, Orice desconsiderare putea periclita aceasté premis i putea provoca furie. Pe de alti parte, avea pomiri sade de 2 ‘mustra $i umili pe ceilalti,o atitudine att de inadmisibild pentru Karen Homey, The Neurotic Personality of Our Time, WM. Norton, 1937, “0 cla ilustrare a acest fenomen pshologic avem sin literatura romineasc&: personal Spiridon Biserics din comedia Mielul urbat (1953) de Aurel Baranga. (Nota trad) 5 My contention is”, in text original, coea ce face aluzie la sensul polemical conceptc. (Nota trad) "Din moment ce reatn cu ceil i atitudinea fat de sine ma pot f separate, conceptia gisti uncori in publcaile psitiatrce, confor ‘tea una sau alta dite aestea este Factorul cel mal important in teorie Si practic n este de sustint. 7 Acest concept os inital preenta in The Neurotic Personality of (Our Time si dezveliat ia Now Ways in Psychoanalysis sin SelfAnalyss, Capitolul 3 TREBUINTA DE AFECTIUNE UMANA Este imposiil de prezntatconfitlfuntamentat prin simpla demonstrare a operinacestuia int-un numir Je inivzi. Din catiza puter sale dezapregane (dsrupive power), neuvroticl onstueyt in jurul sia 0 strcturs defensiva care servente mv humai lr ascunderea acestua, ci fnriicineazd att de anc ict ni mai poste fi izoat in forma puri. Rezltatal este cS manifest de la supafat sunt may mult diet incor de Solatonare decatconfietl ea tare, De aceea simpli detaliere a anarmnezeor nu va relia pe dplin toate implica nual cess prezentarea va fn mod necesar molt prea de circum: stan i neva ofer un tablow prea putin transparent ede alti parte, conturiieschitate in capitol precedent au nevoie de complet, Spre a inslege itegulansambla implica in conical fundamental este ecesar 83 incepem prin a stain mod separat ficare dinte clementle opuse. Putem face ct oarecare sees her acesta dae supanem observate tipo de indiviai ta care unl sau altel dintre clemente a devenit predominant si pentru care acesta reprezinth Eul cel mai Acceplabil, De drag simpli, vot clsiieaasemenea spurt rept personaltte docil,agresiv si iota. In fiecare caz ne ‘om concentra atti asupra attain celei mai aceptaile @ indvidlui, lind deoparte, pe it posibil, conflict pe care le ascunde, La ficare dintre aeste tipuri vom descoperi ef 2 CONFLICTELE NOASTRE INTERIOARE atitudines fundamentals fal de ceilalti a dus la erearea sau cel pputin Ia stimolarea anumitor trebuinte, trisitur, sensibility inhibi, anxietai si ast bur not least la formarea unui ansambl se valori particular. AAcest mod de a proceda poate avea unele neajunsuri, dat are si avantaje bine definite, Examinand in peimul rand functille $1 structura unui ansamblu de atitudini, react, ered etc. fm tipurt ‘unde ele sunt relat evidente, va fi usor si recunoastem combi nati similare in cazurile in care ele apar intr-o form oareeum. vagi si confuzi, fn afari de aceasta, examinarea unui tablow integral ne va face si reflectim incompatibilitatea intrinseck a celot tre atitudini. Si ne intoarcem Ja analogia noastrl pe tema democrat in comparaiie eu Fascismul: dack vem Si subliniem deosebirea esentiall dintre ieologiile democrats fascist, ma ‘vom ineepe prin a prezenta un individ la care eredinta in anumite idealuri demoeratice este combinati cu o inelinatie secrets citre rmetode fasciste. Mai degrabi vor ciuta mai inti si zugrivim un tablow al spiritului fascist dups serierile gi actiunile navste, iar apoi vom proceda la compararea acestora cu cele mai repreventative expresii ale modului democratic de viatl. Aceasta ne va da o impresie clar8 asupra contrastelor dintre cele dous ansambluri de credinge si ne va ajuta s& fnfelegem persoanele gi ‘grupusile care incearc& si facd un compromis inte ee. Grupel 1, pul docil, manifesta toate trisiturle care se yeadreaz’ in ,trebuinta de afectiune uman’” (moving toward rreople). El manifesti o marcati trebuinti de afectiune si de aprobare si o trebuintS specials de ,partener", adied de prieten, ‘bit, sof sau Sofie, .care s@implineasca toate sperantele de viata si stesi asume responsabiltarea pentru bine si rau, manipularea cu succes a acestuia devenind sarcina predominania”®. Aceste trebuinje au caracteristcile comune tutufor tendintelor nevrotice: sunt compulsive in mod nediscriminativ i genereazd anxietate sau depresie in caz de Trustrare, Ele operea74 aproape independent de valoarea intrinseci a ,semenilor” in chestiune sau de sentimentele reale ale persoanei fati de ele. Cu toate ci aceste trebuinte pot varia in expresia lor, ele se centreaz in jul dorinfi de imimitate a KAREN HORNEY lumand, al dorinei de ,apartenent". Din caura natu nediscriminative a webuintelr sale tipul docil va fi ielinats¥-§ supraevalueze afnitities nteresee pe care lear cu cei din jurul, su 5s nu ian seam factor separator’. Aprecieril sale gregite cu prvite Ia oameni mu sunt datorate ignocanei,stpiditatit sau incapaciitit de a observa, ci sunt determinate de tebuintele sale compulsive. Else sire — eum ilustrea73 desenul unei paciente ~ ca un copillsinconjurat de animale strani si amenintoare. Ea stltea acolo, mic8 de tot si neajtoral, in mijlocul desenuli, Inconjurati de o albind uriasd gata s- inte, de un caine care putea 5-0 must, de o pisic ce putea Srila dinsa, de un taue putea s-0 ia fn Coare. Evident, natura reall a ceoralte fine mt are important decit in misura in eae sunt cele mai agresive, cele ‘mai infricosttoae sa ciror,afectiune este cea mai necesar In rerumat, acest tip are nevoie si fie pleut, eSutat, dort abit, acceplat,binevenit, aproba, apreciat, necesar, important penis ceili, a special pent o anuraitd persoand el are nevoie $8 fie ajuta, pret, ngs, 14a acd, in cusul psihanalizri, pacientului ti este dezvalut caracteral compulsiv al acestortrebuinte, probabil cel vaafirma 4 toate aceste doin sunt absolut naturales, desigur, a acest «az else situcaed peo pocitie uyor de apirat. Cu exceptiacelr @ ‘cirorintreaga fing a fost denatuats de tendintesadice (ceea ce vom discuta mai tiriu) 51 a elvor doris de afectine este inibusita $i dincolo de orice posibilitate de funetionare, se poate firms eu sigurant et oriine doreste si se simi iubit,protejat, aja ete, Pavienul greseste doar atunc end susine et ntreaga sa clutare frenetic afetiunii i aprobici este atentie8, pe end, in realitate, partea autenticd este putemnic umbyits de insaabilul su immpus de ase sini fn siguran Trebuinta de a satistace acest impuls este atitieristibils, inct orice face nevroicul este orientat spre infpturea acest impuls. Pe parcursul procesuluirespectiv, el si dezvolt anumite insusiri gi attudini care ti modeleazS caracteral. Unele dine acestea pot fi indrgite:sensibiltatea fat de rebuintelealtora, in cadral a ceea ce el este capabil si injeleag in plan emotional. De “ CONFLICTELE NOASTRE INTERIOARE. cexemplu, desi $-ar pulea si ignore cu desivarsie dorinta unei persoane de asta retrasi eva fi prompt la tebuinta sememului de simpatie, autor, Iuare in considerate etc. El inceares in mod automat 58 trliased pe misura asteptrilorcclorlalti sau a ceea ce rede el a fi asteptile lor, pierzand adesea din vedere proprile sale sentimente. Devine ,altruist", gata de autosacrfi nepretentios, cu exceptia nemirginitel sale dorinte de afectiune, Devine ascultitor, hiperpoliticas — i limitele care fi sunt posibile —. hiperaprobator, hiperrecunosedtor, generos. Este orb fn fata faptului cX, in stifundul inimi sale, nu prea are mare griji de ceilall i tinde S31 considere ipocit i hripireti. Dar — daci teste permis si utlizim termeni conslienti pentru ceca ce are loc in ‘mod inconstient —, el se convinge pe sine ed iubeste pe oricine, toi sunt ,simpatici si vrednici de ineredere, un sofism care nu ‘numa c& duce la dezamigiri sfisietoare, ci sporesteinsecurtatea sa gencral, ‘Aceste insusiti nu sunt atit de pretioase pe edt fi apar individului insus, im special pentru cA nu-si consult proprile sentiment sau judecata propre cid orbestealtora ceea ce el este mpins si doreascd de a ei, $i peitu cS este profund zguduit doc’ recompensele nul se materalizeaz4. Cautind si evite privirle chiorige, certurile, competitia, el tinde sf se subordoneze, si ‘cue un loe secundar, lisind altora lumina ramped; va fi ciitor,coneiliant si — cel putin in mod constient — nu va avea pict pe cineva, Orice dorin de rizbunare sau triumf asupra cuiva cste profund reprimats, inet el Insusi adesea se minuneaz’ eat de tusor de conciliat este $i eX niciodat® mu nutreste pentru mult vreme resentimente, Importants in acest context este tendinta de a-si asuma in mod automat vina,Indiferent de sentimentele sale reale — adicd de faptul dacd se simte realmente vinovat sau nu —, cel se va acuza mai degrabi pe sine decit pe ali, tinzind si se analizeze cu alentie sau si fie conciliant in fafa une critiei evident nejustifcate sau a unui atacanticipat. Existd 0 tanzitie imperceptibild de la aceste atitudini la inhibité bine definite. Inrucat orice fel de comportament agresiv este tabu, elsim inhibi care privesc modul de a fi peste misura 45 KAREN HORNEY de insistent, etic, prtentios. azn, produedtor de impresie tare, luptator pentru scopuri ambiioase. De asemenea, itruct vata sa este total orienta etre cela adesea inhibi sae il impiedic ‘sib nterese sau bucuri egoiste. Se poate ajunge la punctl in cate orice luera neimpictsit cu cineva — fie un pring, un spectacol, muzicd, un peisaj natural — devine ipit de sens. Este de prisos st spunem cl o astel de restite rigid a satisactiet ma ‘uma cd sirdeeste vata ci face din ce in ce mai mare dependenta de celal Tn afara idealizAniinsusirlor pe care tocmai Te-am mum acest tip de om are anuite alitudini fat8 de sine caractenistice Una dine acestea este dati de sentimental eel este slab si neajatorat, sentimentul .bietil de mine” (@ por litle me feeling). Dack este acceptat cv propnile sale resurse se simte perdu a un vas lpsit de ancore sau cao cenuseas® vitregit ‘Aceasté eajutorare este in parte reali; desigur, sentimental cin nici © fmprejurare nu poti lupta sau ita tn compeitie promoveaza o sltbciune real. In afar de aceasta, el recunoaste dleschis neajutorarea sa, fat de sine in fafa cella. Ea poate Sifie in mod dramatic reliefad in vise, Adesea recurge la ea ca a un mijloe de a apeta la ajutorul semerilor sat ca la un mijloc de apirare:, Trebuie sim iubesti, i ml protejezi sim erin si prises, peru a sunt att de slab side neajuorat © a dova caraceristc provine din tendinta sa. de a se subordona. Elia drept de la sine infeles faptl orice fi este Superior, find mai arigitor, mai inteligent, ma bine educa, mi valoros decdt dinsul. Baza reali a acest sentiment consti inlipsa de agresivitate $1 fermitate care it diminueari eapactiie; dar chiar si in domeniile in care este incontestabi.calficat, sentiment siu de inferiortate i face i erediteze pe un altal — indiferent de meritl siu — eu o competent mai mare dect asa fin peezenta unor persoane agresive sau arogante sentimental propriet nimieniii se accentueazs gi mai malt®. Dar chia satunei ind ¢ singur tendinla sa este si-gi subestimere nu numai roprile- clita talente si capaciai ci si posesiunile materiale ra CONFLICTELE_NOASTRE INTERIOARE A tein tisiurd tipicd face parte din dependenta sa general 4e celal. Este vorba de tendinta sa inconstienti de a se evalua pe sine dupa ceea ce gandese ceilalti despre dnsul.Stima fat de sine Tnsusi ereste sau seade fn raport cu aprobarea sau dezaprobarea for, in raport cu afectiunea sau lipsa lor de afectiune. De aceea orice respingere este realmente catastrofali pentra el. Daci cineva rnu-i onoreazi o invitate, pe planul constiine el poate avea o Intelegere rational a faptului. dar in conformitate cu logica lumi sale interioare particulate, in care trlieste, barometeul stimei fad de sine insusi cade la zero, Cu alte cuvinte, orice criticd, respingere sau neglijare este un pericolterifiant, iar el poate face cel mai deplorabil efort de a recastiga bundvoinga persoanei care astfel La ameninfat. Faptul e% intoarce gi celilalt obraz nu este cauzat de vreun misterios impuls masochist, ci doar un mod logic de a proceda, pe baza premiselor sae interioare, Toate acestea conttibuie a tabla sa de valor special, Frese, valorile ca atare sunt mai molt sau mai putin lucide si atestae, in functie de maturitatea sa general. Ele merg in directia _generozitti, simpatei iubici,altruismului, modestei, in timp ee cegotismal, ambitia, cruzimea, lipsa de serupule, practica puter sunt abhorate, desi acesteatribute pot fifa acelasi timp admirate eeret, deoarece reprezintl forts" ‘Acestea sunt, asadar, elementele implicate in trebuina nevro: tied de afectiune uman’. Fste acum limpede eat de inadecvat ar f Sle descriem printr-un singur termen, cum ar fi supus sau depen dent, din moment ce un Intreg mod de gandite,simtire, actiune — tun intreg mod de viats — este implicat in aceste element. ‘Am figiduit si nu iau in discuyie factorit contradictorii. Nu vom injelege insi pe deplin cat de rigide rirn toate atitudinile gi credinjele decit daci constientizim misura in care reprimarea tendingelor opuse le intireste pe cele dominante, Vom arunca, eci, 0 scurt privire asupra reversului tabloului, Dac analizém tipul docil, descoperim o diversitaste de tendinte agresive puternie reprimate. fn contrast net cu aparenta hipersolicitudine, dim peste © nemiloasa lipst de interes faf8 de ceilalti,atitudini de sfidare, tendinge inconstiente de parazitare sau explostare, inclinajit de ai a KAREN HORNEY contola si manipula pe ceil, trbuinle neinduplecate de a cexcela sau de a se bucura de’ succese vindicative. Desigur, impulse refulatevariaza fn natura ntensitatea lr. fn parte ele apar ca reacte la experiente nefericite de odinioar8 cu cil ‘Anammeza va arta, de exemplu,capricioase aveese de fure a virsta de cinei sau’ opt ani, care apoi dispar, fiend loc unei docilititi obignuite. Dar tendintele agresive sunt de asemenca alimentate si intirte de experienta de mai tirziu, deoareee ostiitatea este fn permanent generat de mai multe srse. AF fi multe de spus fn aceastt pivint; este de ajuns saritim aict 8 autoeclipsarea si .bunitatea invth la depres ka proitarea de avantaje; pe de alté parte, dependenta de ceili provosc’ © ‘exirem’ vilnerabilitate care, nd pe rind, duce ka setimental de fi negliat,respins si umiit, ori de cite ori neveotcul au beneficiazt de canttatea excesivi de afectiune sau de aprobare cont ‘Cind spun e8 toate acest sentiment, mpulsi atin sunt jefulate*, uilize2 termenul in infelesul dt de Freud, anume c3 Individal na numa cd Face in mod inconstient, dar ae interes ‘a1 de implacabil de @ nu deveni niciodatéconstient de aceasta, {net vegheaza ingrijoratca nu cumva vreo unm si fie dezvaluit siest sats celorlals. fn fel acesta, orice eefulare ne pune in fata intebaris Ce interes are individu s8refuleze anumite fore care ‘opereaz in interior siu? In eazul tipului doe gisim mai multe rispunsuri Pe cele mai multe dintre cle le vom putea afelege doar ‘mai tleziu, end vom discota despre imagines idealizatl si tendingcle sadice. Ceea ce putem intelege inc de pe acum este c& sentimentele sau expresile de ostillate ar periclita. ebuinta persoane’ de a pcea celorlalis de ale fi plScut. Mai mult, orice Comportament agresiv sau chiar autoagresiv i-ar area ca find egoist. El Lar condamna si de aceea simte e% si eeialti Lar ccondamna. lar el nu-siasuma riscul une asemenea condarniri, eoarece stima sa fatS de sine este cu totul dependents. de aprobarea lr. Refularea tuturor sentimentelor si impulsurilor agresive, ‘indicative, rvnitoare la puere are gio altSfuncie. Este una din oy CONFLICTELE NOASTRE INTERIOARE. ‘ultiplele inceredei ale nevroticului de a-s lichida conflictele $1 de a crea in Jocul lor un sentiment de unitate, de unanimitate, de totalitate. Tanjirea dup unitatea noastrd interioari nu este 0 dorintS mistcS, ei este inspirath de necesitatea practicd de a functiona in viati — ceea ce este imposibil cind esti in perma- ‘nent manat in directit opuse — si prin care, drept urmare,traeste groaza extremi dea fi scindat in dou’. Faptul ci se di predominant nei tendinfe, prin reprimarea tuturor elementelor discrepante, este © tentativi inconstienth de a organiza persona. Titatea. Aceasta constituie una din tentativele majore de a rezolva conflictele neveotice fn felul acesta am si descoperit interesul dublu al tineri stricte in fru a tuturor impulsurilor agresive: fatregul mod de vias al persoanei ar fi primejdit, ir unitatea sa artificial’ ar exploda. Cu cet mai distructive sunt tendintele agresive, cu att mai stringent este necesitatea de a le exclude, Individul va fi inelinat $4 proce deze de-a-ndoaselea, ca $4 nu park niciodati e3 doreste ceva pentra sine, eX refuzd vreodati o rugimine, plicdnd fntotdeauna oricui, mentindndu-se mereu in plamulultim al scenei cte. Cu alte ceuvinte, tendinfele cite docilitate, e3tre conciliere sunt intiit, cle devenind mai compulsive si mai putin diferentate” Firi indoialS, toate aceste eforturi inconstiente mu opresc impulsiilerefulate $3 acioneze si si se afirme. Dar ele o fac ‘modalitti care se adapteaz’ la structur’. Individul va intreba ,in ce cauz’ este el atit de nenorocit® sau va domina in seeret, sub ‘masca ,jubiei", Ostilitatea refulatl acumulaté poate de asemenea SH apard in explozii mai mult sau mai pugin vehemente, de la iritabilitatea ocazionaly pind la accesele de furie temperate Aceste dezl’nuir, desi nu se potrivesc in tabloul amabilititi si blande(e, i apar individului insusi ca fiind pe deplin justifcate, potrivit premiselor sale el find absolut indreptitit.lenordnd faptul cl revendiciile sale fad de ceilalti sunt excesive si egoventrice, cl nu se poate opri si simts uncori c¥ este atat de inechitabiltatat {net pur si simplu nu mai poate suporta In sfirit, dacd ostilitatea refulaté capt forja unei frit oarbe, ea poate duce la tot felul de 0 KAREN HORNEY tulbucdei functionale, cum ar fi durerile de cap sau indispoztile stomacale Cele mai multe dintre earacteristiciletipului doci au, astel.0 motivate dubli. Dac’, de exemplu, se subordoneazi, o face din interes de evita fritiunes, af prin aceasta realize armonia cu eeilali dae poate fi i un mijloe de adistruge toate urmele twebuinte! sale de a excela. Dac le permite celoeali sil tag pe sfoar, lurul acesta este expresia docilitii si a .generoztii", dar poate fi so indepaitare de propria sa doring de a exploata Pentra ca docilitatea nevrotica Si fie ivinss este necesar si fie teatate ambelelaturi ale confituui, in ondinea convenabil. Din publicatiile psibanalitice conservatoare rimanem uneori impresia ci ,eliberarea de agresiuni" este esenta terapiei paihanalitice. © asemenea abordare demonstreazA prea putin’ ingelegere a complexititis si indeosebi a varatilor stectuilor nevrotie. Aceastéabordare are o oarecarevalitate numa pentea tipal particular pe care il discutim si chiar si in acest caz validitatea este limitatS, Dezviluirea impulsilloe ageesive este eliberatoare, ins lesne poate fi vitimituare pentru dezvoltarea Individlui dacd ,eliberarea™ este privitt ea un scop tn sine, Ea tecboie urmati deo tatare a conflictelor, dacé avem in vedere integrarea final personaltti ‘Trebuie, de asemenea, s8 ne fndreptim stents asupra rlului {jucat de iubire si sex a tpl dol. Adesea iubirea fi apare acestuia rept singurulscop penteu care merit si lupt i 38 tries Via {rd iubie ise pare anost, inutil, desarts, Ca s folosim expresia uilizats de Fate Witels, cu referie la aspicaile compulsive, iubirea devine fantoma care este urmirit cu excluderea a orice altceva. Oameni, naturd, munca sau orice fel de amuzament sau ‘cupate devin complet lipsite de semnificatie daci mu au veeo legiturd cu dragostea, care le di aromi si savoare. Fatal ef, in condi civilzatiei noastre,aceast obsesie este mai frecvent si ‘mai vad la femei decat la birbati a dus la concept eX este 0 ‘nizuntd specific feminin. In realitate nu ate nimic de-a face cu feminitatea sau masculinitatea, ci este un fenomen nevrotic, ia misura in care este o impulse irationall compuliv, 0 CONFLICTELE_NOASTRE INTERIOARE Dect ne explicim structra tipuli dei, putem injlege de ce iubirea este atit de importants pentr el, de ce exist meta in sminteala sa. Avind in vedere tendintele sale compulsive coniradictori, aceasta este de fapt singura cale pe care pot fi realizate toate ebuinele sale neveotice. Ea fi promite att satisfacerea trebuinei de a fi iubit, ct si pe aceea de a domina (prin bir), trebuina de a ocupa loc secund, dar si dea excela Gn ochit parteneruui). Ea fi permite sB-gi ment’ — pe o bazi Josifiat, inocent i char Isudabild —~ toate impulse agresve, in timp cei ngduie fn acelasi timp sisi exprime toate insu de pret pe care le-a dobindi. fn afark de aceasta, dat find ignord faptul cf handicapunle si suferinta au deept origine conflctee sale inerioare,iubirea i se pare afi Jeaul sigur pentra toate aceste: numa si giseased 0 persoans care st ibeasc si ‘oaul vafi perfec (eversthing will eal right), Este desta de este de vizt eX aceasth sperant este fals, dar tebuie totais infelegem Logica rationamentuli fu mai mult saw mai putin inconstient. EI gndeste: ,Sunt slab si neputincios: atta timp et sunt sigur in aceast lume os neputinfa mea este un pericol st o amenintare. Dac8 asi gisese pe cineva care sf mi iubeased mai presus de toi celal, nu voi mai fi in pericol,itruct el (a) ml ‘a proteja. Cu el nu va trebuis8 fac mare parads de mine insu, ck ma vaSnelege simi vad wot ee dorese, fick afi nevoie cer sau sh explc. fn fod, slsbiciunea mea este o comoart cei el imi va iubi slbiciunea, iar eu ma voi putea bizui pe fora lu Iniiativa, pe care pu si simplu nu o pot mobiliza pentru mine Tnsumi, va inflri daca va fi vorba s fac ceva pentru el, si chiar pentru mine, dacd elo dest." El gindeste,reconsruind fn termeni de formulare rationals ceea ce parte este imaginat, parte numai simi, iar parte eu total inconstent: Este un chin pentru mine si fiw singur. Nu num cf ‘nu mi pot bacura de timic neimpastsitcualtul.E mai mult decit stat: mi simtpierdt,cuprins de anxetate, Desigur, pot merge singur la cinema sau pot citi mbit seara 0 carte, dar ar fi tmilitor pentra mine, ec ar fi si-mi dovedese 8 nimeni mu mi ores De aceea trebuie sf am grié sf na fiw niciodatsingur st KAREN HORNEY simbité seara, sau alteandva. Dar daci as esi marea iubire, a5 sctpa de acest chins; nu as mai fi niciodati singur; tot ce este acum lipsit de noima, fie preparatul micului dejun, fie munea sau ccontemplarea unui apus de soare, ar fo pice ‘Si mai gindeste:,Nu am incredere in mine. Intotdeauna cred c& oricine alfeineva este mai competent, mai alrigitor, mai inzes- trat decat mine, Chiat luerurile pe care le-am realizat eu insu na ccontea2, deoarece mi mi pot realmente credita cu ele. Trebuie si fi fost o cacialma sau o loviturd norocoasd. Cu siguranti cdi nu 0 pot repeta, far daci oamenii' mi cunose cu adevarat, nu dau pe ‘mine nici o ceaps degeratS. Dar daci as gsi pe cineva care i’ mi jubeasci aga cum sunt sisi fiu pentru el de prim’ important, a5 fi cineva.” Nu este deci de mira c¥ iubirea are tot farmecul uni mira), Nu este de mirare c8 nevroticul se agati de ea, preferind-o laboriosulti proces al transform din interior. in afard de functia biologics ~ are valoarea dovezii dea fi dorit. Cu et mat mult tindetipul docil si se detageze — de teama de a nu fi implicat pe plan emotional — sau cu eit mai mult se teme e& nu este iubit, cu att mai mult simpla sexualitate va fi substitutul inbiri. Ea va aparea apoi drept singura cale spre intimitatea umand i va fi, ca gi iubitea, supraevaluat pentru puterea sa Ue a rezolva tol Daci avem grijf sf evitim ambele extreme — aceea de a considera hiperaccentuarea de etre pacient aivbirit ca find edt se poate de natura si aceea Ue a 0 considera ,nevrotici” —, vom ‘vedea cX asteptirile tpului docit in aceasti directie se constituie {intro concluzie logic’ bavatd pe premisele filosofiei sale de viagt (his philosophy of life). Ca atat de adesea in cazul fenomenelor nevrotice (daci nt intotdeauna), descoperim c& rationamentul pacientului,constient sau inconstient, este ireprosabil, numai ci se bazeazt pe premise false. Premisele sofistice provin din fapal ei el interpreteaza gresit tebuinta sa de afectiune gi tot ce tine de aceasta ca pe o capacitate autentick de a iubi,Lisénd cu totul ia ‘fara ecuatei tendintele sale agresive si chiar disiructive. Cu alte ‘cuvinte, el ignort intregul conflict nevrotic. Ceea ce sper este si faci si dispari consecinjele vitimitoare ale conflictelor Relajia sexual ca atare 32 CONFLICTELE NOASTRE INTERIOARE nerezolvate, fei a schimba nimic in conflictele ca atare, atitudine ccaraceristieloricirei tentative nevrotice de solutionare. lati de ce acesteinceredi sunt in mod inevitabil sorte eseculi Cit priveste iubirea ca solutie, totusi, rebuie spus cX dack tipul doci este destul de noroeos spre a gisi un partener plin de vigoare si bunivoingi, on a cirui nevrozi si se potriveasc cu asa, suferinta lui poate fi considerabil redusi, avind drept rezultat 0 Tericire moderatS, De reguli, ins relatia de la care asteapts rail pe pliant il cufunds intro si mai mare suferinfl, Este cu totul improbabil ca el si-si transforme conflicteleint-0 relate i prin aceasta si le distugi. Chiar si cea mai favorabils posibilitate in acest sens nu poate decat si aline suferinta reali; cu exceptia revolvirii conflictelor sale, dezvoltarea va rmane blocati NOTE "-Termenultpus” ste wilizat act pur i simplu cao simplificare a sintagme’ ,persoane cu caracteristici distinct". In mod ealegorie, th acest capitol precum 51 fm cele dows care urmeazS, nv intenione? 58 stabilese 0 nous tipologe. O tipologie este fn mod cert deziabill, dar teebuiestablité pe baz mult mai arg, 2 chia din Karen Horney, Self Analysis, W.W. Norton, 1982 2 Cf. The Neurotic Personality of Our Time ed cit, «ap. 2 i 3,eare se ocupi eu tebuinta de afeene, $i Self Analysis, ed i, cap. 8, care luateazS despre dependen|s morbid $C capitol 6, Imeginea ideatiata 5 cor like Cinderella bereft of her fairy godmother”, txtal of inal. (Nota wad) ® his owm worthiness shrinks still more" tad), 5 Cr. capitol 12, Tendine saice. * Fitz Witels, Unconscious Phantoms in Neurotic", Psychoanalytic (Quarter, vol. Vii, part. 2, 1939. Im texul original. (Nota Capitotul 4 AGRESIVITATEA FATA DE SEMENI Discutind cel de al doilea aspect al conflictuli fundamental — agresivitatea fat de semen? — vom proceda ca sma aime, ‘examindnd aii tpl la care predomin’ tendingele agresve Exact aga dup cum tipul docl se agati de eredingac& oameni sunt ,simpatci si este in permanenti deconcerat de evidenta contrariulu, to asa tip ageesiv ia drept de Ta sine fnfees fapeul horice omese ost si refuz4 st admichcontariul. Pentru cl viata «ste 0 lupt a tutuorimpotrivatuturor sie vai de oaie in mijlocul Iupilor®, Excepile pe care elle admite sunt ficue cu pre de ru sicu rezervi, Attuinea sa este uneori eu totl vit, dar cel rmai adesea este acoperiti de fatadi de suavi poitete, de coreetitudine si camaraderie. Aceast vitrind" poate reprezenta 0 concesie machiavelil fic eficaciii, De regu ins, este un amestec de_preficdtorii, semtimente autentice si trebuime nevrotie. Dorin de ai face pe ceili si creadSc¥el este un bun camarad se poate combina cu un grad oarecare de bunavoings reali atta timp c&t fn mintea nimanu nu se pune problema ci el {ngugi este cel dominat. Poste fi vorba de elemente de treuing evroted de afetiune si de aprobare,puse in seviciul unor telus agresve, Nici oastel de falas" nu este necesars tpl docil,

    S-ar putea să vă placă și