2.

Principiul respectarii suveranitatii, securitatii si ordinii publice a statelor

*suveranitatea reprezinta puterea pe care o are autoritatea de stat pe teritoriul acestui stat si
anume cind este vb despre aplicarea legii penale, puterea de decizie in aplicarea legii penale pe
teritoriul unui stat precum si independenta acestui stat in raport cu alte state.
- Din punct de vedere a dreptului penal European suveranitatea are doua conotatii:
1.La nivel national suveranitatea se exercita asupra teritoriului, iar aplicarea si adoptarea legii
tine de competenta exclusiva a statului si st urmeaza sa-si exercite aceasta competenta asupra
modului de implimentare a normelor de drept penal
2.La nivel international suveranitatea se manifesta prin independenta statelor pe care aceasta o
au in raport cu alte state.
O prerogativa (avantaj) a suveranitatii statului o reprezinta justitia penala pentru ca
instantele nationale pronunta hotarirea in numele legii si in numele statului, respectiv ele sint
cele care condamna persoanele, si doar instantele nationale sint competente sa aplice codul penal
al fiecarui stat in parte.(de aceea este dificil de a renunta la o asemenea prerogativa)
Cu toate acestea in cadrul cooperarii principiul respectarii suveranitatii, securitatii si
ordinii publice se refera la citeva aspecte importante:
1.Statele ca fiind state suverane trebuie sa detina(sa beneficieze) aceleasi drepturi pe care
le ofera suveranitatea lor.
2.Toate statele trebuie sa fie egale in ceea ce priveste cooperarea sau asistenta (adica toate
statele trebuie sa-si exercite in mod egal atributiile pe care le au in acest domeniu)
3.Integritatea si inviolabilitatea teritoriala a statelor urmeaza a fi respectate de celelalte
state atunci cind este vb de cooperare sau asistenta interstatala
4.Nici un stat nu poate interveni in treburile interne(justitia penala) a altui stat.
3.Principiul curtuaziei si reciprocitatii
Curtuazie- diplomatia pe care un stat poate sa o manifeste in raport cu alt stat.
Reciprocitate intelegerea pe care i-o acorda un stat altui stat si asistenta prin actiuni concrete
(daca ma ajuti tu pe mine atunci te ajut si eu pe tine) ex:extradarea (atit din partea unuia cit si
din partea altuia). (de regula in baza acordurilor bilaterale)
In cazul in care statele nu au incheiate anumite acorduri bilaterale atunci vor merge pe
calea relatiilor diplomatice (aceste relatii vor ajuta ca aceste doua state sa poata coopera intre ele
si sa-si acorde asistenta necesara ex: audierea martorilor, ) (ex:RM-SUA acestea neavind incheiat
vre-un careva accord international, si nici nu fac parte din aceiasi regiune respectiv de folos va fi
acest principiu).
4.Principiul umanismului
Sta la baza implimentarii justitiei penale
In cooperare acesta se manifesta:
1.Toate conventiile prevad principiul umanismului prin diferite prevederi (in asa mod se
manifesta principiul umanismului in relatiile de cooperare)
Ex: extradarea (nu poate fi extradata daca in tara care va fi extradata i se va aplica pedeapsa cu
moartea sau va fi supus torturii, tratamentelor inumane sau degradante), sau este vb de o
infractiune politica, vamala, fiscala etc.
Conventia cu privire la extradare, Conv. Cu privire la transferul de proceduri, cu privire la
transferul de condamnati.
5.Principiul imunitatii de jurisdictii penale
Aici se are invedere persoanele(diplomati) si familiile acestora care beneficiaza de imunitate de
jurisdictie penal si nu pot fi atrasi la rs penala pe teritoriul st in care au comis infractiunea si se
afla in misiune diplomatica (este declarata persona-nongrata, urmeaza sa paraseasca teritoriul
acelei tari, nu poate fi extradat beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala).
Este un principiu care asigura pastrarea acestui raport de reciprocitate (noi nu atingem diplomatii
vostri respectiv voi nui atingeti pe ai nostri).
Este un principiu care se aplica la toate formele de cooperare(asistenta major-extradarea,minora-
asistenta politieneasca, judiciara-comisiile rogtorii).
6.Principiul preeminentei dreptului international
In cadrul acestui principiu trebuie sa facem distinctie intre statele care sunt membre ale UE si
cele care nu sunt.
Pentru RM prioritate are dreptul penal si dreptul procesual penal in materie de jurisdictie
penala, pe cind in materia protectiei drepturilor omului in constitutie este specificat ca in caz de o
divergenta dintre dreptul national si conventiile internationalle in materia dreptului omului la
care RM este parte atunci se aplica Conventiile internationale.
Pentru statele membre UE pentru ele preeminenta dreptului international asupra
dreptului intern are un alt sens.
Directivele UE sunt direct aplicabile in statele membre si atunci cind exista un conflict de
competenta sau cind exista un conflict de jurisdictii, adica atunci cind este vb despre
aplicabilitatea directivei si a legei nationale si cind legea nationala vine in contradictie cu
directiva, atunci se aplica direct directiva.
Prin urmare pentru statele membre a UE care participa in raporturi de cooperare si
asistenta preeminenta dreptului international asupra dreptului intern are loc in toate domeniile.
7.Principiul confidentialitatii
Statele sint obligate sa pastreze pe cit este posibil confidentialitatea cererilor de asistenta
care au parvenit din partea statelor solicitante.
In principiu in domeniul asistentei exista 2 subiecti de baza, statul care inainteaza cererea
de asistenta(solicitant), cel care primeste cererea de asistenta (solicitat).
Prin urmare in cadrul principiului confidentialitatii statul solicitat se obliga in masura
pisibilitatilor sa pastreze confidentialitatea continutului cererilor de asistenta care au parvenit de
la statul solicitant.
8.Principiul non bis in idem - Sta la baza cooperarii interstatale, se plica si la nivel national.
O persoana nu poate fi atrasa la raspundere penala, urmarita sau judecata de doua ori
pentru una si aceiasi fapta.
In contextul dreptului penal european acest principiu trebuie privit din doua aspecte
1.Aplicabilitatea nationala (de aici se releva doua aspecte)
a) ce tine de dreptul material art.7
se contureaza 2 intrbari:
*) daca este vb doar de infractiuni sau si de alte incalcari de lege?
- o persoana nu poate fi atrasa la rs.p. de 2 ori pentru una si aceiasi fapta
- principiul dat se refera doar la infractiuni (se are invedere ca daca persoana pe linga comiterea
infractiunii mai comite si o abatere disciplinara,contraventie, delict civil atunci aceasta va fi
atrasa si la o asemenea rs., asa ca nu va fi incalcat principiul non bis in idem)
Infractiunile de obicei tot nu incalca principiul dat deoarece pentru a fi considerat infractiune el
trebuie sa practice (vinatul) activitatea permanent si sa aiba profit.
**) daca i se aplica o pedeapsa sau mai multe pedepse (unei si aceleiasi pers)
Conform codului penal RM i se pot aplica mai multe pedepse daca avem categorii diferite de
pedeapsa si ele au un scop diferit (aplicam mai intii o pedeapsa principala si pe urma una
complementara atunci nu se incalca principiul non bis in idem, pedepse comulative,)
-principiul non bis in idem nu se incalca nici in cazul cind se aplica o pedeapsa si o masura de
siguranta.
b) ce tine de dreptul procesual art.22
- prevede ca nici o persoana nu poate fi urmarita sau judecata de doua ori pentru una si aceiasi
fapta cu o exceptie: daca se descopera fapte noi sau un viciu fundamental.
- se contureaza urmatoarele intrebari
*) ce hotariri trebuie sa ia instanta ca sa nu fie incalcat principiul dat (adica sa fie definitiva sau
nu)?-----CPP spune o hotarire defenitiva
**) aceasta hotarire sa fie una de condamnare sau de achitare ----nu are relevanta poate fi una de
condamnare sau una de achitare.
- in cazul in care avem concurs de infractiuni de asemnea nu se incalca principiul dat
2.Aplicabilitatea internationala
Principala intrebare care se contureaza este, cind o anumita cauza poate fi solutionata de
iinstanta nationala sau de instanta internationala?
Daca cauza a fost solutionata la nivel national evident ca nu este necesar sa o mai
examinam si la nivel international.
Ideea e ca mai intii persoanele sa fie judecate de instantele nationale, iar Curtea penala
internationala vine ca ceva suplimetar in urmatoarele conditii (adica numai daca sunt aceste
cconditii CPE poate prelua cazul).
1. Persoana la nivel national nu a fost judecata petru infractiuni de razboi dar fapta care i s-a
imputat a fost una mai usoara intentionat pentru a evita jurisdictia Curtii penale
internationale ulterior
2. Sau, tratamentul si pedeapsa care i-au fost aplicate a fost una necorespunzatoare pentru
fapta care a comis-o.
Principiul non bis in idem la nivel international tine mai mult de jurisdictia statelor...mai
exista si o alta conotatie a principiului non bis in idem la nivel international si este vb de
tratatele si pactele internationale in domeniul drepturilor omului.
Acest principiu este consfintit si in Pactul cu privire la drepturile politice si civile (este in
pact adoptat la nivelul ONU) este un instrument care functioneaza in domeniul drepturilor
omului da nu atit de bine ca conventia europeana pentru drepturilor omului dearece aceasta
din urma prevede un mecanism de protectie sau un mecanism de implementare a prevederilor
conventiei si anume este vb despre Curtea Europeana pentru drepturile omului, in cazul
pactului un mecanism exista la nivel de comitet pentru drepturile omului din cadrul ONU dar
nu este unul eficient.
Protocolul 7 a Conventiei europene priv drepturile omului in care principiul dat este
expres reglementat.

***Tipuri(forme) de asistenta juridica penala

1.Modul de efectuare a justitiei

A.asistenta juridica internationala in materie penala care se efectueaza in baza prevederilor de
dr.material adica de dr.penal (sitarea, eliberarea cazierului judiciar)
B.asistenta care se efectueaza in baza normelor procesuale (recunoasterea hotaririlor straine,
comisiile rogatorii, extradarea)
2.Dupa sursa de reglementare
A. asistenta care isi are sursa de reglementare in acorduri bilaterale, declaratii
B.asistenta care isi are sursa in conventii sau tratate multilaterale.
3.Sfera de transmitere a prerogativelor de suveranitate
A.asistenta juridica primara (statul solicitat isi asuma anumite prerogative(avantaje) ale
drepturilor de suveranitate pe care de fapt le are si statul solicitant, ex: pronirea si efectuarea
u.p. , statul solicitant cere statului solicitat fie sa porneasca u.p pe teritoriul sau, fie sa desfasoare
pe teritoriul sau u.p. deja inceputa pe teritoriul statului solicitant, de catre autoritatile statului
solicitat(in asa conditii statul solicitant ii cedeaza anumite prerogative statului solicitat)) (aici se
raporteaza transferul de proceduri si transmiterea executarilor)
B.asistenta juridica secundara nu cedeaza o parte din prerogativele sale, dar, doar cere
asistenta statului solicitat (extradarea, asistenta politieneasca,comisiile rogatorii)

***Instrumente de cooperare
Se deosebesc in dependenta de organizatia la care se raporteaza statul despre care este vorba.
Daca e sa ne referim la RM atunci ne intereseaza instrumentele de cooperare in cadrul
Consiliului Europei (pentru ca suntem membri ai CE), care are urmatoarele instrumente de
cooperare:
 - Conventiile (care mai intii sint elaborate la nivelul organizatiei, la nivelul CE
aprobate de comitetul de ministri, care ulterior este deschis spre semnare si spre
ratificare; O conventie intra in vigore in RM din momentul ratificarii acesteia )
- Acordurile (acte care tot pot fi emise la nivel de CE si care tot urmeaza sa fie semnate
de catre state) Deosebirea dintre conventii si acorduri e ca in primul caz instrumentul
de cooperare necesita a fi ratificat in cel de-al doilea caza este suficient doar semnarea
acestuia
- Recomandarile comitetului de ministri ai CE care au forta de recomandare si nu
obligatorie pentru state, dar prin care CE poate sfatui statele sa adopte sau sa urmeze
o anumita politica penala
In cadrul UE sunt la fel ca instrumente de cooperare : Conventiile,Acordurile,Recomandarile dar
si Directivele si actele.
Cum RM foloseste aceste instrumente de ratificare pentru cooperarea interstatala in
materie penala:
1.Practic toate conventiile ratificate de RM ca membru a UE in acest domeniu sint
ratificate si de statele membre ale Consiliului Europei(CE) (atunci cind apre o problema de
cooperare intre RM si un stat membru a CE se aplica aceste conventii , ex: conventia cu privire
la extradare, conventia cu privire la transferul de proceduri, etc).
2.RM poate incheia acorduri bilatare cu diferite state, statele CSI (din fosta uniune
sovietic)a, Statele F.Rusia, Romania, Ukraina.
De obicei daca acordurile bilaterale sunt incheiate intre statele care sint membre al CE se
bazeaza pe conventiile care deja au fost semnate si ratificate de aceste state la nivelul CE.
Aceleasi acorduri internationale Rm poate sa le incheie si cu alte state care nu sunt
membre a CE, pentru asi asigura relatiile de reciprocitate in ceea ce priveste aplicarea asistentei
juridice internationale in materie penala.
De asemenea RM adopta si legi care se aplica la nivel national si care reglementeaza
procedura in cazul anumitor forme de asistenta: Legea cu privire la asistenta juridica
internationala in materie penala (care prevede toate formele de asistenta pe care RM le poate
acorda sau le poate cere, prevede conditiile pentru statul solicitant si statul solicitat).
Prevederile din Codul de procedura penala care se refera la formele de asistenta
normele materiale
Prevederile Codului penal si Codul de executare care se refera la normele materiale si
normele de drept executional ppenal in materia cooperarii iterstatale.
Tendinte politice ale UE

1. subliniaz faptul c propunerile de dispoziii de drept penal material ale UE trebuie s

respecte pe deplin principiile subsidiaritii i proporionalitii;

2. reamintete faptul c dreptul penal trebuie s respecte pe deplin drepturile fundamentale ale
persoanelor suspectate, acuzate sau condamnate;

3. subliniaz faptul c, n acest sens, nu este suficient s se fac referiri la noiuni abstracte sau
la efecte simbolice, ci trebuie demonstrat necesitatea dispoziiilor de drept penal material prin
probe necesare care s clarifice urmtoarele:

dispoziiile penale vizeaz o conduit care cauzeaz prejudicii patrimoniale sau

nepatrimoniale semnificative societii, persoanelor sau unui grup de persoane;
nu exist alte msuri mai puin invazive care s vizeze o astfel de conduit,
infraciunea respectiv este de o gravitate deosebit i are o dimensiune transfrontalier sau
are un impact negativ direct asupra punerii n aplicare eficiente a politicii Uniunii ntr-un
domeniu care a fcut obiectul msurilor de armonizare;
exist o nevoie de a combate n mod comun infraciunea n cauz, adic exist o valoare
adugat practic printr-o abordare comun a UE, avnd n vedere, inter alia , modul de
rspndire i frecvena infraciunii n statele membre i
n conformitate cu articolul 49 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene, pedepsele propuse nu sunt disproporionate fa de infraciune;

4. recunoate importana celorlalte principii generale care reglementeaz dreptul penal, precum:

principiul rspunderii penale subiective (nulla poena sine culpa ), astfel prevzndu-se
pedepse numai pentru acte care au fost comise n mod intenionat sau, n situaii
excepionale, pentru actele care implic o neglijen grav,
principiul securitii juridice (lex certa ): descrierea elementelor unei infraciuni trebuie s
fie exprimat n mod precis, astfel nct o persoan fizic s poat s prevad aciunile care
vor atrage rspunderea sa penal,
principiul neretroactivitii i al lex mitior : excepiile de la principiul retroactivitii sunt
permise numai dac sunt n beneficiul autorului faptei,
interzicerea principiului ne bis in idem care interzice ca o persoan deja condamnat sau
achitat definitiv pentru o infraciune n conformitate cu legislaia unui stat membru s fie
urmrit ori sancionat din nou n cadrul unei proceduri judiciare dintr-un alt stat membru,
prezumia de nevinovie, care prevede c orice persoan acuzat de o infraciune este
considerat nevinovat pn n momentul demonstrrii vinoviei sale din punct de vedere
juridic;

5. salut recunoaterea de ctre Comisie n Comunicarea sa recent privind o politic a UE n

materie de drept penal, a faptului c primul demers n cadrul legislaiei n materie de drept penal
ar trebui s fie ntotdeauna decizia de adoptare sau nu a msurilor de drept penal material;

6. ncurajeaz Comisia s propun msuri care s faciliteze o aplicare mai consistent i

coerent la nivel naional a dispoziiilor existente n materie de drept penal material al UE, fr a
aduce atingere principiilor necesitii i subsidiaritii;
7. subliniaz faptul c msurile de armonizare ar trebui propuse n primul rnd cu scopul de a
sprijini punerea n practic a principiului recunoaterii reciproce, mai degrab dect numai
pentru a extinde domeniul de aplicare a dreptului penal armonizat al UE;

8. ncurajeaz Comisia s continue s includ n evalurile sale de impact testul privind

necesitatea i proporionalitatea, s se bazeze pe cele mai bune practici din statele membre care
prezint garanii nalte privind drepturile procedurale, s includ o evaluare n conformitate cu
lista sa de control n domeniul drepturilor fundamentale i s introduc un test prin care s se
specifice modul n care propunerile sale reflect principiile generale sus-menionate care
reglementeaz dreptul penal;

9. subliniaz necesitatea crerii de standarde unitare minime de protecie la cel mai nalt nivel
posibil pentru persoanele suspecte i acuzate n cadrul proceselor penale n vederea consolidrii
ncrederii reciproce;

10. ncurajeaz Comisia i statele membre s ia n considerare, de asemenea, msuri fr

caracter legislativ care consolideaz ncrederea reciproc ntre diferitele sisteme judiciare din
statele membre, consolideaz coerena i ncurajeaz crearea unei culturi juridice comune
mpotriva criminalitii n UE;

11. subliniaz nevoia unei abordri mai coerente i de nalt calitate din partea UE fa de
dreptul penal i deplnge abordarea fragmentat urmat pn n prezent;

12. salut existena n cadrul Comisiei a unui grup de coordonare interservicii privind dreptul
penal i solicit Comisiei s furnizeze Parlamentului informaii mai specifice privind mandatul i
funcionarea grupului;

13. solicit asigurarea n cadrul Comisiei a unei responsabiliti clare de coordonare pentru toate
propunerile care conin dispoziii de drept penal, pentru a asigura astfel, o abordare coerent;

14. salut existena unui grup de lucru al Consiliului privind dreptul penal material i solicit
Consiliului s furnizeze Parlamentului informaii specifice privind modul n care acest grup
coopereaz cu alte grupuri de lucru ale Consiliului care trateaz dispoziii de drept penal n
domenii politice, altele dect justiia i afacerile interne;

15. solicit un acord interinstituional privind principiile i metodele de lucru ce reglementeaz

propunerile de viitoare dispoziii de drept penal material ale UE i invit Comisia i Consiliul s
creeze un grup de lucru interinstituional n cadrul cruia aceste instituii i Parlamentul s poat
s elaboreze un astfel de acord i s discute, consultnd, unde este cazul, experi independeni,
chestiuni generale n vederea asigurrii coerenei dreptului penal al UE;

16. consider c grupul de lucru interinstituional ar trebui s contribuie la definirea unui

domeniu i a unei aplicri adecvate pentru sanciunile de drept penal la nivelul UE, precum i la
examinarea legislaiei existente cu scopul de a reduce fragmentarea i conflictele de jurisdicie
care caracterizeaz actuala abordare;

17. decide s examineze modul n care o abordare coerent a legislaiei UE privind dreptul penal
material poate fi asigurat cel mai bine n cadrul Parlamentului i evideniaz, n acest sens, lipsa
actual a unei comisii de coordonare, precum i rolul important pe care Serviciul su Juridic ar
putea eventual s l joace;
18. subliniaz necesitatea crerii unui serviciu de informare n cadrul Parlamentului, care poate
sprijini deputaii n activitatea zilnic, asigurnd astfel calitatea activitii Parlamentului, n
calitate de colegiuitor;

19. indic faptul c o abordare coerent impune Parlamentului, nainte de adoptarea oricrei
propuneri legislative privind dreptul penal material, s aib la dispoziie o analiz juridic a
propunerii, n care se arat dac au fost integral ndeplinite toate cerinele menionate n prezenta
rezoluie sau ce mbuntiri ar fi nc necesare;

Articolul 7
Supravegherea, executarea sau aplicarea complet va fi refuzat:
a. dac solicitarea este considerat de Statul solicitat c poate prejudicia suveranitatea, securitatea,
principiile fundamentale ale sistemului de drept sau alte interese eseniale;
b. dac solicitarea se refer la o sentin pentru infraciunea care a fost judecat n fi nal n Statul
solicitat.
c. dac aciunea pentru care a fost pronunat sentina este considerat de Statul solicitat fi e o
infraciune politic sau o infraciune legat de politic, sau o infraciune pur militar;
d. dac pedeapsa impus nu poate fi solicitat din cauza expirrii timpului, conform legislaiei Statului
solicitant sau a Statului solicitat;
e. dac infractorul a fost amnistiat sau graiat atat n Statul solicitant, cat i n Statul solicitat;
2. Supravegherea, executarea sau aplicarea complet poate fi refuzat:
a. dac autoritile competente n Statul solicitat au decis s nu intenteze proces sau s ntrerup
procesul deja nceput, n legtur cu aceeai aciune;
b. dac aciunea pentru care a fost pronunat sentina reprezint i subiectul procesului n Statul
solicitat;
c. dac sentina la care se refer solicitarea a fost pronunat n absentia;
d. n msura n care Statul solicitat consider c sentina nu se conformeaz cu principiile de aplicare
a dreptului penal, n special dac datorit vrstei infractorul nu a putut fi condamnat n Statul
solicitat.
3. n cazul infraciunilor fi scale, supravegherea sau executarea trebuie efectuat, n conformitate cu
prevederile prezentei Convenii, numai dac Prile contractante au luat aceast decizie n privina a
astfel de infraciuni sau categorie de infraciuni.