Sunteți pe pagina 1din 12

1ogj:/v ; i^&S.

Acesta f<5ia ese


<l Abonamentulu se ^
cate 3 cole pe luna
face numai pe cate i
si costa 2 fiorin* v. a.
1 anu intregu.
pentru membrii a s o
Se aboneza la Comi
ciatiunei, era pentru
tetulu asociatiunei in
nemembrii 3 fr. Sibiiu, seu prin posta
Pentru strintate
1 galbenu cu porto
Foa Asociatiunei transilvane pentru literatura romana seu prin domnii c o
lectori.
V? potei. cy

M V " Xrjf'BiS^
si cultur'a poporului romanu. . V i f g a ,

Nr.' 1 7 . Brasiovu 1. Septembre 1872. Amilii V.


S u m T i r i u : Cuventulu Escel. sale dlui pres. asoc. L. B. Popu la deschiderea adun gen. Coler'a. Colectiune de diplome
istorice transilvane. (Continuare.) Procesu v e r b a l e . Cuventulu de binever>tare, tienutu de dn. Sim. Balomiri. Societatea
academica romana.

Cuventulu Ecsel. sale dlui presied. asoc. Lad. Bas. Popu Diece ani s'au implenitu dd. in 5. N o e m b r e 1 8 6 1 ,
l a d e s c h i d e r e a a d u n a r e i g e n e r . in S a b e s i u de candu s'a constituitu asociatiunea ndstra, unu
la 5 6 . Augustu 1872. sru de ani destulu de frumosu, pentru c d'in cele
ce s'au pefrecutu in acei ani se ne potemu face o
Strlucita a d u n a r e ! icdna chiara atktu despre t r e c u t u l u , cktu si despre
Me semtiu fericitu, d d l o r u , candu a p a t r a 6ra venitoriulu asociatiunei n d s t r e !
amu ondre a cuprinde scaunulu presidiale spre a D e si cu ocasiunea adunariloru gen. in totu an.
conduce afacerile adunarei gen. a asoc. pentru lite- s'au facutu raportu preste cele ce s'au petrecuii in
ratur'a r o m a n a si cultur'a poporului r o m a n u ! Multu decursulu fiacarui a n u ; de si tdte aceste r a p o r t e
amii regretatu ddniloru, ca in anula, trecutu nu 'mi a se afla tiprite mai antaiu in actele adunariloru gen.,
iertatu starea sanetatei se potu lud, parte la adunarea &v dela intemeiarea fdiei asoc. in Transilvani'a,"
gener. d'in F a g a r a s i u , prim'a dra c presiedinte rea- prin urmare ori si cine ar dori a cundsce progresulu
lesu; dar de trei ori nie semtiu fericitu astadi, candu si resultatele asociatiunei ndstre in decursulu acestoru
a m u ocasiune a me c o n v i n g e , ca d'in p a r t e a p . o. 10 ani si mai b i n e , ar pot-o fade acesta cetindu
membrii ai asoc. trans. intruniti aici in prile me protocdlele adunariloru gen. si ale siedintieloru comi
ridionali ale patriei cu aceleai simtieminte de sim- tetului asociatiunei!
pathfa si bucuria suntu intempinatu, cu cari m'au in
tempinatu fraii notri m e m b r i ai asociatiunei d'in T o t u i fiendu-ck, precumu s'au esprimatu unii
prile patriei nordice in anulu 1870 realegundu-me membri ai asociatiunei in adunarea gen. dela Alb'a-
de presiedente alu asociatiunei! Iuli'a si in cea dela F a g a r a s i u , acele protocdle,
resp. f di'a asociatiunei, in care se afla tiprite acele
Me semtiu pre' ferice ddniloru, candu vediu cktu de
p r o t o c d l e , d u r e r e ! nu se prea citescu, de o parte,
tare s'a latitu si s'a intaritu simpathi'a cktra institu-
6va de alta pentru ca d'in o asia massa de protocdle
tulu, alu crui representante suntu, cktra asociatiunea
totui ar fi g r e u , si ar costa multa osten&la, la
trans. e t c , nu numai la brbaii natiunei ndstre,
care piicini voru ave voia a se supune ar costa
ci si la secsulu celu frumosu! pentruca ce insemn^za
multa ostenela de a'si scdte d'in ele o icdna chiara
alt'a ddniloru, cunuu'a ac6sta frumdsa de dame romane,
a resultateloru produse prin asociatiunea ndtra intru
cari ne infrumsetiadia adunarea ndstra si ii redica
promovarea scopuriloru pe cari si li-a propusu, credu
splenddrea ei prin preaplacut'a si simpathic'a loru pre-
ck nu voiu ntreprinde lucru superfluu, neci voiu
sentia, decktu ca damele r o m a n e inca se interes^za
a b u s de patienti'a strlucitei adunri gen., daca pre
de progresarea asociatiunei n d s t r e , de p r o m o v a r e a
scurtu, asia dictindu in summis apicibus, voiu enu
scopuriloru ei, ele suntu demnele urmatdrie ale
mera si descrie resultatele asociatiunei ndstre in de
femeiei r o m a n e , ele acurgu a c o l o , u n d e suntu br
cursulu celoru 10 a n i , adec dela constituirea ei in
baii, fraii si prinii loru intruniti spre inaintarea
4. Noembre 1861 pkna in Octobre 1 8 7 1 .
scopuriloru publice; ubi tu Cajus ibi ego Caja!
Damele r o m a n e 'si implinescu cu scumpetate A fostu ddniloru o idea fdrte fericita si salutaria
oblegamentele impuse secsului loru inpregiurulu casei a intemei asociatiunea pentru literatur'a si cultur'a
si alu familiei, inse nu 'si uita neci de afacerile publice, poporului rom., si brbaii, cari ne-au desteptatu, cari
ci acurgu spre a ne anim pre noi b r b a i i , si spre au alergatu si esoperatu infieatiarea acestei asocia-
a redic splenddrea si valdrea lucrariloru ndstre prin tiuni, 'si au facutu merite nestergibile pentru n a i u n e !
presenti'a l o r u ! C icdn'a ce a m u se vi o presentediu ddniloru de
Se n u creda c i n e v a , ck numai curiositatea a spre activitatea asociatiunei, se fia mai c h i a r a , voiu
adusu pre damele ndstre la acestu locu, nu ddniloru, de se atingu inainte de tdte partea finantiaria, care e
siguru nu, ci simpathi'a si iubirea cu care imbratio- fundamentulu edificiului, ce 'si a propusu asociatiunea
siadia densele intreprinderile ndstre salutarie, si acesta a-lu redic; voiu trece apoi la dispusetiunile si me-
ne da g a r a n i a , ca asociatiunea ndstra va p r o s p e r ! surile ce a luatu asociatiunea intru p r o m o v a r e a sco-
33
194

puriloru e i , si in fine voiu e n u m e r a productele lite- c se nu mai fimu totu jucria in manile stapaniloru,
rarie c eflucsu alu activitatei membriloru asociatiunei! se nu ne mai lasamu a fi considerai, tractai n u m a i '
Cu cta simpathia si zelu a fostu imbratiosiata c lutulu in man'a o l a n u l u i ! pre care 'lu frementa
asociatiunea de ctra inteligenti'a romana, se pdte si folosesce cumu ii place, ne arata calea care
vede" de acolo, ca indata la constituirea asociatiunei, este calea culturei. L a cultura ddloru, la cultura, ca
in 5. N o e m b r e 1 8 6 1 , intr'o di s'au subscrisa si adu astadi numai acdsfa ne mai pdte d p o t e r e !
n a t a o suma respectabile de 7040 fr. v. a. Se vedemu acuma, d d l o r u ! ce m e s u r i a luatu
Capitalulu acesta de 7040 fr. a crescutu pkna la si ce d i s p u s e t i u n i a facutu asociatiunea pentru
adunarea gen. d'in Brasiovu 1862 la 11,000 fr.; promovarea scopuriloru ce 'si a propusu.
pkna la cea d'in Blasiu 1 8 6 3 parte m a r e cu oca- I. I n cea d'antaia adunare gener., in adunarea
siunea si d u p a adunarea dela Brasiovu la 20,500 fr.; dela Sibiiu 1861 s'a decisu la propunerea dlui G,
dela adunarea d'in Blasiu pkna la cea d'in Alb'a- Baritiu, c se se reclame dela ministeriulu d'in Vien'a
Iuli'a 1866 abia s'a urcatu capitalulu la 24,300 fr.; u n u tesauru naionale pentru l i t e r a t u r a naionale de
pkna la adun. gen. d'in Clusiu 1867 la 28,100 m a r e pretiu, manuscriptele nemuritoriloru brbai S.'
fr., pkna la cea d'in G h e r l a 1868 la 30,000 fr., pkna Clainu si G. Sincai, dra efeptuirea acestui decisu s'a
la cea d'in Siomcut'a m a r e 1869 la 40,300 fr. si pkna incredintiatu comitetului asociatiunei.
la cea d'in Naseudu 1870 la 43,800 fr. v. a.; I n adunarea gen. dela Gherl'a 1868, adec
pkna la adun. gen. d'in F a g a r a s i u 1871 cea mai d u p a 7 ani de dile, amintindu dn. E . Macelarin,
m a r e parte d'in marinimdsele oferte ale locuitoriloru ca acea decisiune a adun. gen. I. inca nu s'a efeptuitu
d'in districtulu Naseudulni (7000 fr.) s'a urcatu fon prin comitetu, propusese a se insarcin comitetulu
dulu asociatiunei la 52,300 fr., la cari a d a u g u n d u s e c se staruidsea cu deadinsulu a procura acele ma- '
inca intratele pkna in Octobre 1 8 7 1 , cu finea aloru nuscripte pentru a s o c , ceea ce s'a si primitu d e cktra
10 ani dela constituirea asociatiunei, acesta avea in :
adunare cu acelu a d a n s u , ca deca acele m a n u s c r i p t e .
proprietatea sa unu capitalu de 54,500 fr. v. a. nu se potu castig pentru a s o c , Celu pucinu se se
Erogatiunile cari s'au facutu pentru naintarea midiulocdsca tiprirea loru, c se se predea literaturei
scopuriloru asociatiunei, precumu si pentru suportarea naionali!
speseloru cancelariei, s'au urcatu la sum'a de 34,000 Aflandu mai tardiu comitetulu, ca acele manu
fr. v. a. scripte se afla la consisforiulu gr. cat. d'in Orade, a
54,500 fr. capitalu si 34,000 erogate, facu o recercatu p r e acelu consistoriu, c se estrade acele
suma respectabile de 88,500 fr., c a r e , ddca nu s'ar manuscripte. Cu datulu 2 1 . Ian. 1869 a respunsu
fi infiintiatu asociatiunea, s'ar fi erogatu pdte in partea consisforiulu, .ck manuscriptele d'in cestiune se voru
cea mai m a r e pre lucruri desierte, pre lucruri a caroru t r a n s p u n e metropolitului gr. cat. d'in Blasiu.
ddra neci urm'a n u li s'ar mai vede" astadi. Comitetulu s'au adresatu apoi cktra dn. metropo-
Intru unu tempu devenise, d d l o r u , sprijinirea litulu dr. V a n c e a , care cu datulu 15. Iuliu 1869 a
asociatiunei cu midiuldce materiali tare debile si ne facutu cunoscutu comitetului, ck nu a primitu m a n a - .
nsemnata, intru atkta, cktu cassariulu asoc. fericitulu scriptele si ck totu-deodata a provocatu pre consi
I. Brotte in raportulu seu cktra adunarea gen. dela storiala gr. cat. d'in Orade, c se se dechiare in ob-
Hatiegu in an. 1 8 6 4 a fostu nevoitu se observe iectulu d'in cestiune.
urmatdriele: Averea fondului (asociat.) cresce prd I n 6. Dec. 1870 d'in nou s'au adresatu comite
incetu si corespunde scopului prd p u c i n u , asia cktu tulu asoc. cktra Esc. sa dn. metropolitu V a n c e a ro- .
luandu de base venitulu actuale curente abia la g a n d u l u , c se faca cunoscutu comitetului ce resul-
vreo 30 de ani vomu ajunge la unu capitalu de 50 tatu au avutu passii facuti facie cu consistoriulu gr.
de mii." cat. d'in Orade.
O aparitiune m e m o r a b i l e , d o m n i l o r u ! in vidti'a I n 26. Dec. 1870 drasi a. respunsu dn. metro
asociatiunei n d s t r e ! in anulu d'antaiu d u p a infientia- politu dr. V a n c e a , ck nu i s'au niai tramisu acele
rea asoc., candu g e m e a m u inca sub absolutismu manuscripte nici la repetitele recercari.
aedsta a fostu cu mai multu zelu si cldura sprijinita I I . Inca nu trecuse anulu dela infiiutiarea a s o c
c in cei trei ani urmtori, candu ajunsese si naiu si zelulu unoru brbai romani adeveratu naionali
nea r o m a n a a fi recunoscuta de m e m b r u alu legi- a efeptuitu espusetiunea manufaptureloru a indu
latiunei si factoru intru asiediarea si dirigerea desti- striei * r o m a n e , cu ocasiunea adun. gen. d'in Bra
neloru patriei! dra dupace s'a introdusu p e n t r u siovu in Iuliu 1 8 6 2 , care espusetiune a datu p r o b e
naiunea r o m a n a d'in nou absolutismulu, acuma na vederate si frumdse despre gradulu culturei si alu
ionale constituionale, si naiunea ndstra fu. descon industriei poporului romnu, pre temeiulu crora s'a
siderata, respinsa de pre tdte terenele publice politice, potutu convinge fia-cine, ck asociatiunea ndstra la
romanii era au acursu d'in tdte prile inca si cu edificarea templului culturei naionale nu are se in*-
mai mare zelu spre a sprijini asociatiunea. cdpa dela fundamente, ci are se-continue numai
Se pare ca geniulu b u n u alu natiunei ne con edificarea deja redicata d'in p a m e n t u afara!
duce si ne arata calea pre care avemu se mergemu, I I I . T o t u in adunarea gen. dela Brasiovu s
195

stabiliii formarea a trei comisiuni. scientifice, filolo si ca primesce proiectulu comitetului pentru ctigarea
g i c a , istorica si istorico-naturale. I n . a d u n a r e a gen. midiuldceloru trebuintidse, resp. .pentru efeptuirea ace
dela Hatiegu s'au. alesu presiedintii p e n t r u tdte trei lui planu, insarcinandu comitetulu cu punerea la cale
seciunile, pentru cea filologica dn. C i p a r i u , pentru a dispusetiuniloru necesarie spre realisarea acelui planu.
cea istorica dn. Munteanu, er pentru cea istorico-na Comitetulu a si facutu passii necesari, intre altele a
turale dn. metrop. bar. Siaguna, indatoranduse acetia recercatu si pre sororile asociatiuui dela A r a d u si
a r a p o r t despre constituirea si activitatea sectiuni- Cernui c se vina si densele i n t r u ajutoriu spre a
:
loru celei mai deaprdpe a d u n r i . g e n . Presiedintii realis acelu proiectu (1871 .pag. 134).
inse pkna acuma inca nu au raportatu, si in cktu I X . A d u n . gen. d'in Clusiu salutata prin unu
sciu eu nici ck s'au constituiii acele seciuni! t e l e g r a m u . d e cktra academi'a r o m a n a d'in Bucuresci,
I V . T o t u in a d u n a r e a gener. dela Brasiovu s'au a resalutatu academi'a, d a n d u semnu vederatu despre
acceptatu si inauguratu scrierea cu litere strbune solidaritatea ce intrunesce pre toti romanii sub stan-
d u p a ortografia comisiunei .filol. d'in Sibiiu, c ge dartulu culturei naionali!
nerale in tdte afacerile r o m a n e ! U n u evenimentu X . T o t u in adun. dela Clusiu s'a decisu edarea
acesta, ddloru, de totu memorabile! unu resultatu seu fdiei asociatiunei prevediute in 33 alu statuteloru
acuisitiune de nsemntate si importantia m a r e p e n t r u a s o c , dar in decursu de 6 ani nerealisate, concre-
litera tur'a romana!, la care cu privire la cele . ntre diendu comitetului asoc. efeptuirea acelui decisu, ceea
prinse numai cu 10 ani mai inainte in contra litere- ce s'a si impliniu si cu 1. Ian. 1868 a inceputu a
loru strbune, abia ne mai poteamu tinde sperantiele apare fdi'a asociat, sub redactiunea secret. I. dn. G.
ndstre. Baritiu cu numirea Transilvani'a."
V. T o t u in acea a d u n a r e gen. recunoscunduse T o t u r o m a n u l u binesimtietoriu si iubitoriu de
meritele poetului nostru Andr. M u r e s i a n u , ctigate prosperarea si luminarea natiunei a trebuitu se sa
prin productele sale poetice, s'a decisu premiarea lui, lute cu bucuria realisarea acestui postulatu alu sta
cu unu premiu in sine micu, amesuratu starei finan- tuteloru, potendu astfeliu asociatiunea dispune despre
tiarie a a s o c , dar cu atktu de mai m a r e pretiu moraljg! unu o r g a n u propriu alu s e u , prin care se pdta re
I n adunrile gen. dela Blasiu si Hatiegu nemicu spandi radiele binefacatdrie ale scientieloru si arte
n u s'a intemplatu memorabile. loru e t c , si a v e n d u astfeliu nsemnele s a l e , semne
VI. I n adunarea gen. dela Abrudu s'a primitu vederate ale ecsistintiei si activitatei sale n e n t r e r u p t e !
in principiu propunerea, resp. provocarea asoc. nat. X L I n adun. gen. dela G h e r l a la an. 1868 s'a
d'in Aradu in privinti'a tienerei unei conferintie cu decisu la p r o p u n e r e a dlui Vis. R o m a n u , c asociat,
scopu de a stabili u n i t a t e a ortografiei cu litere pre spesele sale se edea crti de instruciune pentru
. strbune, inse constituirea, respective ntrunirea acestei scdlele poporali r o m a n e , insarcinanduse totu-deodata
conferintie s'au amenatu p r e u n u a n u , pkna candu comitetulu, c acelai d u p a cointielegere cu ordi-
se se desbata in foile publice divergintiele ortografice. nariatele respective se elucre unu proiectu detaiatu
V I L T o t u in acea a d u n a r e s'a decisu a se pre in privinti'a acesta. Acestu decisu salutariu alu aso
mia unu dictionariu etimologicii si alu limbeloru pa ciatiunei, durere, ck nu s'a potutu efeptui, pentru ck
triei, deca se va present unu atare opu asociatiunei ordinariatele resp., d u p a cumu a raportatu comitetulu
si se va afl apoi corespundietoriu, ingriginduse apoi asociatiunei la a d u n a r e a gener. d'in Siomcut'a mare,
asociatiunea de tiprirea lui. privindu cu jalusfa la jori-ce amestecu strinii (?) ce
I n adun. gen. dela Alb'a-Iuli'a inca nu s'a in ar potd periclita caracteriulu confesionale alu scdle-
templatu nemic'a m e m o r a b i l e ; conferinti'a mai mul loru p o p o r a l i , au d e c h i a r a t u , ck afacerile colari
tora brbai distini ai natiunei, care s'a tienutu cu suntu afaceri proprie ale loru," si asia a d u n a r e a gen,
acea ocasjune in cestiuni politice, necadiendu in sfer'a dela Siomcut'a m a r e s'a vediutu silita a se abate
activitatei asociatiunei, nu pdte fi aici amintita, si dela conclusulu luatu in adun. gen. dela Gherl'a si
fkra de acea n'a potutu a r a t nici unu resultatu! a se restringe numai in p r e m i a r e a celoru mai
V I I I . I n adun. gen. dela Clusiu s'a datu celu b u n e crti p o p o r a l i !
d'antaiu impulsu p e n t r u infiintiarea unei academie de I n consunantia cu acdsta decisiune in a d u n a r e a
drepturi cu limb'a invet. r o m a n a prin dn. direct, si gen. dela Naseudu s'au si aplacidatu si escrisu duoe
redact. Iac. Muresianu d'in B r a s i o v u , facundu totu- premii, unulu de 5 0 0 fr. pentru cea mai b u n a carte
deodata unu ofertu de 1602 tr. pentru academia si a g r o n o m i c a ; si altulu de 50 galbini pentru cea mai
o scdla agronomica. b u n a igienia poporale. Concursele resp. s'au escrisu
Ide'a acesta salutaria fu imbraciosiata cu cldura d'in partea comitetului iu N o e m b r e 1870.
de cktra comitetulu asociat, la propunerea dlui vice (Va urma).
presied. alu asoc. I. Bolog'a, er la p r o p u n e r e a comi
tetului totu cu asemenea cldura de cktra a d u n a r e a
gen. d'in Naseudu, care in siedinti'a sa d'in 9. A u g .
1870 a decisu cu u n a n i m i t a t e , ca recundsce necesi
tatea infientiarei unei academie r o m a n e de drepturi
C o l e r' a. loru. I n tempu de lipsa dmenii m a n a n c a p l a n t e l e
c r u d e , n e c d p t e s i e h i a r u s t r i c a t e . I n mai
Morburile epidemice sunt acelea care ucidu si multe tienuturi apa de beutu se afla numai in lacuri
estermina sute de mii si millidne de dmeni. I n tem- si blti adessea imputite si pline de spurcatiuni pe
pulu nostru medicii cei mai intielepti si mai practici care le arunca dmenii intrensele. Conformu unei
p u n u celu mai m a r e temeiu pe c u t a r e a c a u s e i dogme fanatice a religiunei loru, cadavrele dmeniloru
morbului si apoi pe delaturarea ei. mori se arunca in fluviulu G a n g e s , carele trece
Morburi epidemice < sunt nu numai fisice, ci si de sacru. Ce e d r e p t u , d o g m a tiene ck cadavrele
spirituali. I n t r e cele fisice mai formidabili se renu- trebue se fia mai antaiu arse, apoi aruncate in Gan
m e r a : P e s t i l e n t i ' a , C o i e r ' a , F r i g u r i l e gl g e s ; d a r a fiendu materialulu de arsu fdrte scumpa,
buie, B u b a t u l u (versatulu) celu mare, F r i g u r i l e cea mai m a r e parte a locuitoriloru numai cktu per-
epidemice ale femeiloru, leuse (in patulu nascerei) lesce cadavrele, adessea le arunca, nearse de locu, dra
(mai alesu iu spitaluri si in locuintie Umede puturdse), Brahminii si Bonii (clugrii) in asemenea cauri
T i f u s d'in fdme, fdmete, traiu reu, T i f u s de matie, sunt indulgeni, drta pecatulu, si asia se intempla ck
numitu si friguri nervdse. Morburi epidemice spiri vedi innotandu pe G a n g e s destule cadavre, d'in care
tuali se n u m e s c u : F a n a t i s m u l u religiosu, F a n a - au crescutu burei si alte vegetabilii. Se prea intie-
t i s m u l u politicu, M a t e r i a l i s m u l u grosolanu com- lege ck in modulu acesta nu numai ap'a, ci si atmos-
plicatu sdu cu avariti'a, sdu si cu passiunea de a fer'a se inpute, se infecta, se invenina. Cu atkta inse
risipi ceea ce ai adunatu, si altele c acestea. neci-decumu nu este de ajunsu. Essundatiunile re
Aici ne vomu margini a vorbi ceva numai de gulate periodice ale fluviiloru G a n g e s , B r a h m a p u t r a
spre unulu d'in morburile epidemice fisice, adec de si ale ajtora, lassa pe urm'a loru cantiti enorme de
spre C o l e r a , care c de patrudieci de ani incdce a- corpuri p u t r e d e ; preste care vene arsiti'a tropica a
j u n s e a fi spaim'a si terrdrea popdrelorn europene, sdrelui, care le desface in elementele primitive, in ga
precumu inainte de aceea fusese numai a Indiiloru suri puturdse si innecatdrie. A d a o g e la acestea po
orientali. Noiunile ndstre despre colera le v o m u re pulatiunea dessa, locuintiele miserabili, apoi spurcat'a
produce d u p a dr. med. et filos. Aug. Teod. S t a m m , necuratia, despre care 'si pdte face cineva idea, n u
medicii in Berlinu, m e m b r u alu ctorva societi eru mai ddca cundsee locuintiele jidovesci dela Iasi si
d i t e , omu carele a caletoritu in diverse parti a le d'in Galliti'a. Inse neci cu acestea blastematii nu
lumei si a investigatu morburile cele mai periculdse este de ajunsu. Indianii fiendu fdrte fanatici, pere-
la faci'a locului. grinddia i n . t d t e tempurile cu miile pe la idoli de ai
Morbulu coler'a s'au a r t a t a mai antaiu in an. loru si pe la alte locuri care la ei trecu de sacre.'
1 8 3 0 pe continentulu E u r o p e i si a venitu cu furia I n acelea peregrnagiuri locuitorii sunt supui la mari
infricosiata, trantindu la patu si omorindu pe dmeni fatige, fdme, pedepse de penitentia, inse si la desfre-
cu miile. E a se artase mai antaiu in Russi'a pe la nari s c k r n a v e , apoi si platescu pe la locurile acelea
A s t r a c b a n u , de unde a luat'o pe fluviulu V o l g a la b r a h m i n i , boni si ehiaru la auctoritatile publice,
in susu spre M o s c v a , dra in 1 8 3 1 ajunse la St. de le saru ochii d'in capu. Stupiditatea totu-deauna!
Petropole, de aci descinse incdce pkna . in Ungari'a, costa bani muli.
dra in an. 1 8 3 1 fu transportata prin corbii preste Relele mai susu enumerate se potu considera c
Oceanu tocma la Q u e b b e k s i de acolo pe fluviulu hereditarie nu numai in Bengali'a, ci si in partea cea
M i s i s s i p p i inainte. mai m a r e d'in Asi'a. Au venitu inse anglii cu r a p a
D a r a de unde a venitu coler'a in R u s s i a ? E a citatea loru cunoscuta, si ocupandu mulime de ter-
a venitu dela Indi'a orientale. ritoriu, l'au datu spre cultivare de opium (afionu);
F o s t a coler'a in Ostindi'a m o r b u epidemicu str pe locuitori 'iau supusu la tacse si alte imposite fdrte
vechii!? Neci-decumu, ci ea a fostu numai resultatulu grele, dra ddca n'au potutu plai, iau espropriatu; in
fdmetei celei fiordse la care a u fostu supui dmenii fine coplesiendu tier'a cu fabricate d'in A n g l i ' a , in
in B e n g a l i ' a pe la a. 1817, cumu si alu celei mai cktiva ani au omoritu veGhi'a si intens'a industria a
mari necuraii de care este dominata populatiunea Bengaliloru. U r m a r e a mai de a p r d p e a fostu u n a
mai virtosu in u r m a r e a fanatismului si a fatalismului fdmete d'in cele mai neaudite, care a duratu in anii
religiosu si a lipsei de cultura. L a tdte acestea s'au 1816 et 1817. Omenii m a n c a totu feliulu de plante
adaosu si relele causate prin tirani'a si rapacitatea necdpte si reu tiutritdrie, dra mai alesu urediu verde.
coloniiloru angle. I n t r e popdrale orientali a domi- D e aici se nscu dissenteria sdu asia numit'a anim'a
natu totu-deauna fanatismulu si alturea cu elu totu cea rea, inse n v e n i n a t a si contagidsa (lipitidsa).
feliulu de necuraii si spurcatiuni; inse tdte relele a- Aedsta este originea colerei, e insasi C o 1 e r' a.
celea pkna pe la 1817 au fostu a j u n s u , a n u m e in Dela 1817 si pkna in 1866 a mai fostu in Ben
Bengali'a la graduri cu totulu escessive. gali'a de repetite-ori fdmete infricosiata, dra in urm'a
Superstitiunea religidsa face pe dmeni c se se ei a proruptu colera, care omdra fkra a l e g e r e , pp"
nutrdsca mai in tdta vidti'a loru numai cu legume, pamenteni si pe coloniti, trece preste mari si tieri'
cu p l a n t e , sdu verdetiuri, b u r u i e n e , si cu radecinele a n n u n t i a n d u lumei consecentiele despotismului insulari
197

niloru bvittani. I n t r e acestea medicii anglii si alii vetie pe popornlu tieranu, pentru c se scia a'si pre-
ambl pkna eri alaltaeri orbecandu pe intunerecu, tiui vieti'a. si s a n e t a t e a ? Cine se invetie pe femei a
cautandu fantan'a reului o r i - u n d e , numai nu acolo n u se sacrifica la atktea snperstitiuui scurtatdrie de
unde este ea. I n fine domnii medicii venir la con vietia ?
viciune ck m a m ' a c o l e r e i e s t e f d m e t e a c o n Mari probleme mai are omenimea se deslege.
f e d e r a t a cu s t u p i d i t a t e a , era mam'a fdmetei D a r a pkna se'si vedia omenimea intrega de capulu
e tirani'a confederata erasi cu stupiditatea. seu, se ne vedemu noi popornlu daco-romanescu de
D u p a diariele angle in a. 1866 morea in Ben- capulu nostru. Gr. B.
gali'a c k t e d u o e t r e i m i i d e < 5 m e n i p e s e p t e -
m a n a d e f o r n e a b s o l u t a . Cadavrele jacea ac-
cumulate alturea drumuriloru respandindu putorea
cea mai infricosiata, era s i a c a l i i (cani c vulpile)
Colectiune de diplome
m a n c a d'in ele pkna se satura. Mdrtea serb'a trium- d'in diplomatariulu comitelui I o s i f u K e m d n y , care
fulu seu celu mai fiorosu preste totu coprinsulu acelei privescu mai alesu pe romkni (valachi).
provincii nefericite.' (Urmare.)
Coler'a este m o r b u contagiosu (lipitiosu), inse Esententionalibus
numai prin contactu immediatu si a n u m e prin ga- Vajvodarum Transilvanor. J a c o b i L a c h s de Szanto,
zurile puturdse care esu d'in e s c r e m e n t e l e s i
et J o a n n i s Henrici de Tamsi, in quibus J o a n n i filio
d ' i n v o m i t u r i l e celoru atacai de colera. P r i n
Gregorii de Bethlen, in causa Elisabethae Nicolai Bo-
aeru coler'a n u se propaga, ci n u m a i prin contactu.
g a t h consortis, filiae vero Salamonis filii Arnoldi de
D e aceea cei carii scap la aeru curatu, departe de
Bogath, et Catharinae filiae A n d r e a e filii J a c o b i ma-
loculn infectatu, sunt buni scpai, numai se nu fia
gni de Bethlen . . . . . ejus q u a r t a e puellaris in pos-
neci fricoi, neci escessivi in mncri si beuturi.
sessionaria excisione . . . assignatur de a n n o 1408.
Intr'aceea p e n t r u c locuitorii se r e m a n a scutii
si aprai si mai bene de morbulu colerei, urmedia C. D. T . T I . p. 3 5 2 3 5 5 .
firesce d'in cele deduse pkna acilea, ck ei au se ia Sententia de judecata adusa in caus'a unui germanu seu
mai multe mesure preventive si a n u m e : 1. Se m sasu nenobilitatu, anume S o l o m o n u filiu alu lui A r n o l d u dela
nnce n u m a i bucate s a n e t d s e , curate si prea bene B o g a t a , care luase de socia pe una femeia nobile; asia candu
preparate. 2. Se se fereca de p d m e necdpte tocma a fostu se se impartia, conformu usului introdusu mai de multu
1
in tiera, femei'a lu numai / parte d'in averea remasa. spre
c de contactulu cu morbosii de colera. 3. Locuintia i

pedepsa c se maritasse dupa unu nenobile, era acesta nu avea


cktu se pote de curata si aerita regulatu. 4. Ap'a se ia nimicu, decatu numai ceea ce'si va fi castigatu elu nsui
cea mai curata si b u n a de beutu, mai b u n a de putiu, prin diligenti'a sa; dara deca cumpr mosiia dela unu nobile,
de fontana. 5. D e p r t a r e d'in tienuturi b a l t d s e , re prin insusi actulu cumpararei se fcea si elu nobile, aristocratu,
giuni inchise, nepetrunse de cursulu aerului. 6. F e boieriu.*)
rirea de caiduri m a r i , pentruck prea m a r e a cldura Excerpta haec h a b e :
face morbulu colerei si mai periculosu. 7. Separarea S a l a m o n filius Arnoldi de Bogath, h o m o ignobilis,.
dmeniloru, c se siedia cktu se pdte mai pucini in et impossessionatus, j u x t a Regni consvetudinem, du-
aceeai camera, chilia, sala, casa. 8. Deca d'in nefe cendo d o m i n a m C a t h a r i n a m m a t r e m Elisabethae Bo-
ricire -va fi proruptu coler'a, d e p r t a r e a la m o m e n t u gathi, herediarium j u s quartale habuit, in Bethlen,
a escrementeloru si vomitureloru si nimicirea loru Kethel, Beud etc. item in Possessionibus K e r e s d ,
prin ngropare seu prin ardere. Bese, Burzas, e Feolzintelke, ac Z e n t m a r t o n appel-
Relele acelea de care vediuramu ck sufere atktu lati, j u s foemineum sequentibus congruentes portiones
de infricosiatu locuitorii d'in Indi'a orientale, se afla habuit, ipse vero a parte sua, ut ignobilis, praeter
in mesura mai m a r e seu mai mica intense preste portionem emtitiam in Cornetelke nullum j u s posses-
tdta taci'a pamentului, era unu E l d o r a d o essiste ddra sionarium h a b u i t , quia tamen juxta attestationem
numai in fantasi'a poetiloru. Deca ar lipsf nescienti'a, J u d i c u m , Nobilium, et J u r a t o r u m assessorum septem
stupiditatea, fanatismulu, lenea si sor'a ei, necurati'a, comitatuum dictae partis Transilvaniae submissam
despotismulu, tirani'a si sor'a loru rapacitatea, atunci declaratum fuerit, praefatum Salamonem filium Ar
dmenii aru potea se scape de partea cea mai m a r e noldi, et ejus successores usque modo, eamdem por
a morburiloru de care sufere, si mortalitatea ar fi tionem emtitiam in Cornetelke pacifice nullo contra-
neasemenatu mai pucina. Istori'a si statistic'a ne arata
mulime de e s s e m p l e , unde a n u m e in unele cetati *) Asia fusese mai de multu; dara mai tardfu s'au schim-
mari, morburile si mortalitatea s'au micsioratu numai batu lucrurile f6rte tare, in ctu adec unu nobile nu'si potea
prin intretienerea unei politii sanitarie cktu se pdte vende pamentulu seu fra concessiunea Cor6nei, si atunci inca
mai severe, prin lrgirea strateloru, prin canalisare, numai nobile la nobile, era omu lipsitu de diploma nobilitaria,
fia fostu de ess. cetatienu ori ctu de avutu si cultivatu, nu
procurare de apa curata si s a n e t d s a , cumu si de potea cumpra pamentu nobilitariu cu dreptu de proprietate irre-
viptualii bune, eftine si de ajunsu. D a r a cine se in- vocabile. Jus aviticitatis.
198

dicente possidere, ideo hominem nobilem*) in eadem libertatem praerogativae formam in persona Domini
possessione nobilitari reputari, et tales qupslibet no Notri Regis Sigismundi, et Nostris Vajvodarum au-
biles esse unanimi et concordi testificatione haberi." etc. thoritatibus duximus a n n u e n d a , conceden.,- ut ipsi
et eorum haeredes, popolique in eadem Villa com-:
Privilegiales m o r a n t e s a m o d o in antea temporibus suecessivis,
J a c o b i Laczk, et J o a n n i s H e r r m a n n de T a m s i Vaj- Nostro scilicet durante placito de praeattacta Villa r

vodarum T r a n s i l v a n i a e , pro possessione A c h y m u s seu possessione novella, nullum Censum, D a t u m Seu


P o l y a n a (hodie Z a i k n y in Cttu. H u n y a d , vi q u a r u m Collectaneam, munera, servitia, aut quaecunque alia
P a g u s hic a b omni praestatione immunitatur sub facere, et administrare sint adstricti, quin a singulis
conditione, ut singulo anno 200 Denarios Castellanis talium generibus exempti sint, et supportati habean-
de H a t z e g solvant. tur. V o l u m u s denique ut iidem Kenezii, et posteritates
in signum dominii annuatim festo B. Georgii Mar-
1409. App. D. T r . T . I V .
tyris singulos 200 Denarios novos aut pro tempore
Comun'a romandsca numita' mai de multu P o i a n ' a l u i
c u r r e n t e s , et nilul plus nobis vel Castellanis de
A c h i m u , cunoscuta astadi sub numele Z a i c a n i , situata la
P6rt'a-de feru in districtulu Hatiegului, sparta si risipita prin Hattzok*) dare et solvere teneantur, praesentium no-
bellulu civile si prin bande hotiesci, avea mare trebuintia de strarum testimonio litterarum. D a t u m in H a t t z o k se
locuitori. Vaivodii de atunci, c-ci era duoi deodat, adec I a cunda die festi Beati B a r n a b a e apost. a. D. 1409.
c o b u L a s c u si I o a n u H e r t n a n u , aflandu c patru brbai
romani, anume Stanciu alu lui Dionisie si Beroiu filiu alu lui yL, 1409. 18. Oct. App. D. T r . T . I V .
Tatu, ambii d'in comun'a 6stra, Dragomiru filiu alu lui Zaicu**)
si Vladu filiu alu lui Ilie, toti patru c n e z i d'in districtulu Ha- Eegele Sigismundu prin acesta diploma face donatiune ce
tiegu, voliescu a restaura si reimpopora numit'a comuna, aceiai tatea H u n e dor'a oficiariului militariu d'in gard'a curtei sale,
vaivodi le dau in numele regelui Sigismundu si in alu loru propriu anume V o i c u , filiu alu lui S i e r b u s 6 u S i e r b a n u , pentru
privilegiu, c ei, cnezii, heredii loru si totu poporulu ctu se va eminentele siervitia si pentru fidelitatea lui. Aceeai donatiune
aduna in acea comuna, se fia aprai si scutii de orice contn- inse o facu Sigismundu nu numai pentru V o i c u , ci si pentru
butiuni, de collecte, daruri si de orice sierbitie feudalistice, se fia fraii lui, anume M o g u s i u et E a d u l u , pentru unu veru (pa-
numai obligai a custod acelu tienufti de invasiunea hotiloru si a truelis) alu acestora, carele se numea totu Eadulu, precumu si
toturoru facatoriloru de rele; era inii cnezii se dea pe fiacare pentru filiulu lui Voicu anume I o a n u si pentru tdta posteritatea
anu numai cte 200 de denari noi, vaivodiloru seu castellaniloru loru, cu totu territoriulu si cu tote fol6sele care se tienu de acea
dela Hatiegu. fortaretia.**)
N o s J a c o b u s L a c z k de Sznto, et J o n n e s H e r - P r o p r i a commissio Domini Regis.
m a n de T a m s i Vajvodae et Comites de Z o n u k m e - N o s Sigismundus Dei gratia Rex H u n g a r i e ,
moriae c o m m e n d a m u s per praesentes, quod nos pos- Dalmacie, Croacie etc. Marchioque B r a n d e n b u r g e n s i s ,
sessionem seu villam A c h y n u s P o l y a n a ' ) yocatam in et Sacri R o m a n i Imperii Vicarius generalis, et regni
loco V a s k a p u dicto sitam per providos viros Stanczul Bohemie Gubernator. Memorie commendantes tenore
filium Dyonisii, et Berove filium Triatul de O s t r a ) , 2 praesentium significamus quibus expedit universis.
D r a g u m i r filium Zeik de J o r d a v i z e , et Vlad filium
3
Eliae Kenezios in Districtu H a t t z o k ) , commorantes, *) Ergo fuit in Haczeg Castram, nam habuit suos Castellanos.
denuo ex novo plautulam populosam efficere, et Originale in Arch. Capit. Alb. Tran.
multitudine populorum decorare volentes, q u o r u m Copia Cibiniensi Thesaurar. sub Nr. 740. 1732.
Has literas edidit Schuller in Umrisse der Geschichte
multitudine et numeri a u g m e n t o via in praeattacto Siebenb." T. I Urkundenbuch p. 8.
loco V a s k a p u tendens, ubi latroeinarii seu malefac- Edidit. Fejer C. D. T. X. voi. VIII. p. 493.
tores in Sylvarum densitatibus eorum antra disponen." Editaein Arpadia honi tortenetek zsebkonyve" T. II. p. 41.
et habitacula, cunctos per eandem progredien. diversis NB Hae privilegiales ad mandatum Caroli VI. Imperat.
inficiebant terroribus, aliis siquidem dirae mortis pocula anno 1727. pro parte nobilium Joannis Bocsath Judicis, Martini
Gaspar, Michaelis Bocsath Juratorum, ac reliquorum universorum
immaniter propinabant, ab eorumdem malefactorum
Incolarum, et inhabitatorum Possessionis Zaikny Cttus. Distri-
insultibus, et perturbationibus saevissimus, salvior etusque Haczeg transumtae sunt per Capitulum Albense.
possit praemuniri, eisdem Sztanczul, Berove, Dragumir, Copiam vero Transumti hujus authentisarun in Officio
et Vlaad, successoribusque eorumdem universis h a n c Tricesimae Zajkaniensis die 3. nov. 1731. Georgius More de
Puklisia In. Ctt. Hunyad jur. asses. G. Csolnakosi de eadem
Jur. I. Ctt. Hunyad Notarius, et Stephanus Bothani de Hatzeg
*) Ignobilis si portionem possessionariam emit a Nobili, I. Ctt. Hunyad Vi. Judex Nobilium.
tune pro nobili reputabatur. Vide Copiam Transumti Supp. C. D. T. II. p. 401404.
Lege integras Sententionales in Dipl. Transilvanico II. D. J. C. Kemeny.
Com. Kemeny T. II. p. 3 5 2 - 3 5 6 . **) Fjca originea romanesca a lui I o a n u C or v i n a de
Originale produxere CC. Bethlen in causa Apafiana Hunedor'a restabilita mai presusu de orice dubietate. Cu t6te
Transmiss. p. 1248. acestea, inca totu se mai afla omeni orbii cu totulu de vanitate^
**) I^ca una alta urma de originea, s6u romanesca, su jude- naionale propria, de ura si urgia ctra naiunea romanesca, carii
candu numai dupa numele slavonesci, in totu slavonsca, a fa dectu se recunosca originea romanesca a lui Ioanu filiu alu lui
miliei Zejk, care astadi este cu totulu magiarisata. Voicu, oficiariu si boieriu de frunte, mai bene au impertineni a
Eed. Trans. de a degrada pe Ioanu Corvinu voliendu a'lu face bastardu alu
') hodie Zaikny in Cttu. Hunyad. lui Sigismundu. De altumentrea despre famili'a Corviniloru ma
2 3
) Ostrov, ) Haczeg urmedia si alte documente. Eed. Trans.
199

Quod nos consideratis fidelitatibus et fideliirm servi- bus, Castellanis, Nobilibus, eorumque officialibus item
tiorum preclaris meritis W o y k filii Serbe aule nostre CivitatLbus, et liberis villis, ipsorumque Rectoribus
rnilitis, per ipsum nostre majestati locis, et tempori- et Villicis praesentium notitiam habituris salutem et
bus oportunis exhibitis, et impensis, volentes sibi pro gratiam. C u m antiqua Regni notri L e g e requi-
hujusmodi fidelibus obsequiis, regali occurrere cum r e n t e : quilibet nobilis, et h o m o possessionatus suos
favore, ut deinceps ferventius in nostris. servitiis ex- jobbagiones, et famulos impossessionatos in quibus-
pediendis animetur, dulcedine re^alis remunerationis cunque possessionibus ipsorum o n e r e , et ad instar
p r e g u s t a t a , q u a n d a m possessionem nostram regalem caeterorum j o b b a g i o n u m sudrum residentes, in causis
H u n y a d v r vocatam in Comitatu albensi (sic!) par- quibuslibet, exceptis publicis criminalibus duntaxat,
tium nostrarum T r a n s y l v a n a r u m habitam, simul cum videlicet, furti, latrocinii, homicidii, et aliis consimili-
ejusdem universis utilitatibus, ac quibuslibet pertinen- bus, ipsemet habeat judicandi facultatem*), fideliti
tiis, et fructuositatibus, videlicet terris arabilibus cultis igitur vestrae nostro Regio damus sub edicto, omnino
et incultis, pratis fenilibus, silvis, nemoribus, aquis, volentes, quatenus a m o d o in posterum J o b b a g i o n e s
piscinis, a q u a r u m q u e decursibus, et generaliter qui et famulos impossessionatos fidelium nostrorum Mtri.
buslibet ejusdem utilitatem integritatibus, sub ipsarum Martini filii J a k o b i de Ujfalu*) majoris Cancellariae
veris metis et antiquis limitibus, quocunque nominis nostrae Notarii, dictique Patris, et fratrum suorum,
vocabulo vocitatis, ex certa Nostra Scyentia, Prela- in quibuscunque ipsorum possessionibus ubilibet ha-
torumque, et B a r o n u m N o s t r o r u m consilio, ac Nove bitis, intra ambitum Regni notri commorantes, in
Nostre Donationis titulp, et omni eo jure, quo eadem nullis causis demtis solum praemissis judicare, vel
ad nostram spectant collationem, m e m o r a t o W o y k vestro adotare Indicatui compellere, resque et b o n a
militi, et per eum Magas et Radol carnalibus, ac eorumdem in vestris tenutis, possessionibus, et h o -
Radol patrueli fratribus, nec non J o h a n n i filio, sui, n o r i b u s , ac vestri in medio prohibere, et arestri
ipsorumque heredibus et posteriti bus universis de- facere q u o q u o m o d o praesummatis, signanter pro de-
dimus, donavimus, et contulimus, y m o d a m u s , dona- bitis, delictis, et excessibus a l i o r u m , si qui enim
mus, et conferimus j u r e perpetuo, et irrevocabiliter quidquam actionis, vel questionis contra praefatos
tenen. possiden. pariter et haben. salvo j u r e alieno, J o b b a g i o n e s et famulos impossessionatos a n n o t a t o r u m
presentium nostrarum testimonio literarum, quas, dum Mgtri. Martini, ac dicti Patris, ac fratrum suorum
nobis in specie fuerint reportate, in formam' notri h a b e n t vel habuerint, id prius in praesentia ipsorum
privilegii redigi faeiemus. D a t u m in Visegrad in festo vel eorumdem officialium in Possessione ipsorum le
beati L u c e evangeliste a n n o Domini Millesimo qua- gitime exequantur. Qui si in reddenda justiia modo
dringeutesimo n o n o . quodam tepidi exstiterint, vel remissi; et t u n e n o n
L . S. iidem J o b b a g i o n e s ac famuli impossessionati contra
appressi. quos agitur, in N o s t r a m aut alterius Judicis C o m -
munis ordinari praesentiam, pre querulantes legitime
Originale in Archivo Camerae R. Budensis. evocentur, ex parte q u o r u m nos vel idem J u d e x
Copia authentica in arch. Fisei Transilvaniei. ordinarius medellam juris et j u s t i t i a e , indilateque
Edidit Fejer C. D. T . X . voi. V I I I . p. 4 9 2 . satisfactionis exhibebimus, et exhibebit c o m p l e m e n t u m
item T . X I . p . 32. et extractus . X I . p. 484. 4 8 5 . cuilibet querulanti, prout dictaverit ordo juris. Aliud
sub obtentu Gratiae nostrae facere non usi. P r a e -
Sigismundi Regis mandatam. sentes vero perlectas semper reddi j u b e m u s p r a e -
E x quo evenit, quod J o b a g i o n e s nobilium, eo- sentanti. Datum Budae Sabato proximo ante Domini
rumq\ie famulos impossessionatos nemo nisi Posses- cani Invocat, a. D. 1410.
sores, et Domini ipsorum in prima Instantia judicare
valeant. Con'cessa tamen ab hinc appeliatione ad Re- 1410. 28. Aug. S u p p . C, D. T . II. p. 4 1 7 .
g e m , aut J u d i c e s R e g n i ordinarios pro J a c o b o de Acesta este unu testimoniu pe care l'au datu P a v e l u
Ujfalu expeditum. . C i a p o judele si juraii d'in oppidulu (orasiulu) rom. B e i u s i u ,
situatu in tienutulu celu intensu cunoscutu sub nume de Biharea
1410. 8. febr. Supp. C. D. T . II. p. 4 1 3 . 414. in Ungari'a. D'in acestu testimoniu esse c s'au iufaciosiatu la
Decretulu lui Sigismundu, prin care se constata de nou, judecata in Beiusiu care era capital'a acelui districtu romanescu,
c judectori ai iobagiloru si ai sierbiloru d'in curile boieresci vaivodulu P e t r u si toti c u e z i i si juraii acelui tienutu, pentru
in prim'a instantia era inii boierii (Nobiles), c inse iobagii si cd se adever^sca, cumu ei in dio'a de anta-Marfa mare se a-
sierbii avea dreptu de apellu si de recursu chiaru si la regele dunasera la unu locu comunu pe mosii'a unui aristocratu, pe
si la oricare judecatoriu ordinariu. Numai in cause criminali
publice nobilii nu potu fi judectori asupra iobagiloru si sierbi
loru proprii. Acestu decretu se d in fav6rea unei familii nobile; *) In alia Copia hujus Diplomatis scribitur J a c o b u s de
dara decisiunile luate cu acesta ocasiune se generalis6dia. Ujfalu.
Sigismundus Dei Gratia R e x H u n g . D a l m . Croat, Copia in Collee'tione Ms. Comite Szekelyiana Bibliothecae
Collegii Eeform. Claudiopolitani T. III. p. 322323. . Ubi
etc. Marcbioque B r a n d e n b u r g . Sacri Romanii Imperii in fine harum literarum haec connotata leguntur." Eenova tum
vicariuo Generalis, et Regni Bohemie Gubernator. anno 1412 cum extensione." Ctr. C. D. Kemenyiani T. I.
Fidelibus sui universis Praelatis, Baronibus, Comiti- p. 113.
care auctoritatile municipali d'in Beiusiu ilu numescu domnu alu curia, la cari respunde in termini caldurosi, salutandu
loru si care se ehiain F e n y e z a d (nume schimositu). Totu
publiculu presentu, si multiamindu'i pentru simpathi'a
acolo era citai ca se via duoi omeni, anume Bogdanu si Merigyo
de una, si unu filiu alu lui Moga Sierbanu dela Crisiulu-albu, si insufletirea dovedita. Apoi ocupandu scaunulu pre-
de alta parte, pentruc avea judecata intre sene. Bogdanu s'a'pre- sidiale, intr'uiiu discursu petrundietoriu, ascultatu cu
sentatu, era filiulu lui Moga Sierbanu nu a venitu pe acea di.*) ncordata a t e n i u n e , presenta unu viu tablou despre
Nos P a u l u s C h a p o J u d e x J u r a t i q u e Cives de s t a r e a , activitatea si progresulu facutu de asoc. in
Oppido Belnes Memoriae comniendamus, quod no- tdte direptiunile, dela, infientiarea ei pkna astadi,
stram veniens in praesentiam Petrus Vajda, ac Uni- si cu acestea dechiara adun. gen. deschisa.
versi Kenezii, et J u r a i de pertinentiis ejusdem Be- Interesantulu discursu se primesce cu distinsa
lenes ex u n a enim voluntate fassi sunt, quomodo in plcere, si se altura sub A).
Dominica secunda proxima post festum assumptionis I I . Simeonu Balomiri in numele inteligentiei ro
Virginis Mariae, stetissent in communi loco in P o s - m a n e si alu poporului d'in Sabesiu si tienutu, saluta
sessionibus Domini notri F e n y e z a d vocati in causa pre membrii infatiosiati ai asoc. in termini bine simii.
inter hune Boddan, et Merigyo ab una, et filium Discursulu se asculta cu plcere si se altura
Moga Serban de Fejerkeres venissent coram eos sub B).
nonnulli homines, et quam plures probi fidejussores, I I I . Presiedintele invita adun. a'si alege trei no
qui fide eorum mediante examinai fassi fuissent, ut tari p e n t r u redigerea procesului verbale alu siedin-
in omnibus causis, et negotiis dictarum partium am- tieloru adunarei.
b a r u m personaliter inter eos assumptarum, ita fecis- Se alegu prin aclamatiune, I o a n u M. Moldovanu,
sent fidejussiones, quod quae p a r s in dicto c o m m u n i Augustu Horsia si A. Claudiu Vladu.
loco comparere n o n videtur in termino praedicto, IV. Presiedintele amentesce pre membrii asoc.
suam causam annihilare, et perdidisse videatur in om repausati d u p a a d u n a r e a gen. tienuta in F a g a r a s i u :
nibus. U b i isti electi homines, cum isto B o d d a n per Sabin'a Tobiasiu, Gregoriu Mihali, Ioane Panoviciu,
multum stetissent, exspectassent, idem Boddan satis I o a n e B o b u , Georgiu C r i s i a n u , Iosifu P o p u Mace-
testan. comparuisset, ipse vero filius Moga Serban donfi, Clemente Tamasiu, Demetriu Boeriu si Georgiu
n o n comparuisset, neque misisset, sed suam causam Romanu.
perdidisse misisset. I n cujus rei memoriam praesen- Adun. gen. isi esprime condorerea prin sculare.
tes nostras literas sub sigillo nostrae Civitatis dedimus V. Presiedintele a n u n c i a , ck a sositu telegrame
munimine roboratas. D a t u m in Belenes in festo B. salutatdrie dela redactoriulu Gazetei" d'in Brasiovu,
Augustini Doctoris. 1410, si dela Axentie d'in Carlsbad.
Copia in Coli. Mst. Bibliothecae Collegii Refor- Cetinduse se iau spre plcuta scientia si se al
m a t o r u m Claudiopolitani T . V I . p. 360. tura la acte sub C) si D).
(Va urma.) V I . Presiedintele invita adunarea a alege comi-
siunile prevediute in s t a t u t e , si r o g a t u de a d u n a r e ,
Ni\ 2001872. p r o p u n e : a) pentru comisiunea conscrietdria p r e I o a n u
Procesu verbale P . Maieru, Fridericu Uveges, Nicolau Lazaru', I o a n u
alu adun. gen. a asoc. trans. p e n t r u literatur'a rom. Deacu si Nicolau S a v ' a ; b) pentru comisiunea cen-
si cultur'a poporului r o m . , tienuta la 5 6 . A u g u s t u suratdria pre Nicolau Siandoru, Georgiu P o p u , Nic.
1872 in Sabesiu. Mihaltianu, dr. Nic. Stoi'a si Georgiu P o p ' a ; c) pen
tru comisiunea bugetaria pre Alecs. Micu, dr. I o a n e
S i e d i n t i' a I. Mihali, Sim. B a l i n t u , Mich. D o b o si Alecs. Onaciu;
tienuta la 5. Augustu 1872. d) in comisiunea pentru moiuni pre Servianu P o p o -
Membrii asoc. intru uninduse in n u m e r u frumosu viciu, Iosifu R o m a n u , dr. Iosifu Hodosiu, Vas. Iurc'a,
in baseric'a gr. orientale r o m a n a , la propunerea lui Alecs. R o m a n u , Augustu Munteanu si Mich. Stoic'a.
Elia Macelariu, esmitu d'in senulu s e u , un'a deputa Se accepta in unanimitate.
tiune de 12 m e m b r i i , carea se invite pre Escel. sa VII. Presiedintele conformu programului stato--
dn. presiedente alu asoc. la siedintia. ritu de comitetu, invita pre secret. I I . a ceti rapor-
I. Presiedintele invitatu, se infatisieza la 9 '/ 2
tulu despre activitatea comitetului asoc. in decursulu
dre, si este primitu cu insufletite eschiamari de bu- anului 187 %.
Secret. I I . I. V. R u s u da cetire raportului ce se
aclude sub E ) .
*) Adic districtulu Beiusiului inca si in secolulu alu 15-
lea era organisatu si administratu dupa sistem'a cneziateloru, ca V I I I . Presied. invita pre cassariu a raport &-
si in Transilvani'a, unde acea sistema bulgaro-romanesca s'a tie- dunrei despre starea cassei asoc.
nutu cteva sute de ani, pna ce in fine cnezii romanesci. de Cassariulu Const. Stezariu dk cetire raportului
tote gradurile si rangurile, s'au prefacutu successive in ungu- aclusu sub F ) .
rescile biro, szolgabir6, vicespany, fobir6, ftfispny, si cnezii ro
I X . Presied. aratandu, ck bibliotecariulu substi-
manesci ca proprietari de pamentu intensu s'au metamorfosatu in
aristocrai magiari, seu asia numii N e m e , d'in carii apoi au tutu I o a n e Cretiu, n'a potutu veni la adunare, invita
mai resaritu si baroni, grafi etc. Red. Trans. p r e secret. II. a ceti raportulu bibliotecariului.
201

Secret. I I . I. V. Rusu d a cetire raportului aclusu dra. dupa amiadi, si anuncia siedinti'a venitdria p r e
sub G) si H ) . m a n e la 9 dre a. m.
X . Presied. provocanduse la raportulu bibliote- D. u. s. Ladislau Basiliu P o p u , presied. asoc.
cariului, p r o p u n e a se esprime multiamita celoru ce I o a n u M. Moldovanu. A u g . Horsia. Al. CI. Vladu.
au binevoitu a drui crti pentru bibliotec'a asoc.
A d u n a r e a le esprime toturoru multiamita cordiale.
X I . Presied. a r a t a , ck fostulu bibliotecariu alu S i e d i n t i' a I I .
asoc. I o a n e Maximu, numitn j u d e reg. in cerculu Se- tienuta la 6. Augustu a. c.
listei, a renunciatu dela postulu s e u ; deci invita a-
X I V . Presied. deschide siedinti'a la 1 0 ' / dre si
2
dunarea a'si alege altu bibliotecariu, si fiendu rogatu
provoca p r e notari a ceti procesulu verbale alu sie-
p r o p u n e a se alege substitutulu de pkna a c i , I o a n u
dintiei I. pentru a se verifica.
Cretiu.
Procesulu verbale alu siedintiei I. se verifica cu
I o a n u Cretiu se alege bibliotecariu alu asoc. prin
pucine modificri.
aclamatiune.
X V . Presied. dk spre cetire trei telegrame dela
X I I . Presied. invita comisiunile a se apuca de Dev'a, Vien'a si Betldnn, prin care tdte se saluta a-
lucru tkra i n t a r d i a r e , pentru a pote r a p o r t in sie dunarea si se cere tienerea adunarei gen. prosime in
dinti'a de m a n e si provoca p r e membrii adunarei, Dev'a si Reghinu.
carii voiescu a face propuneri, se si-le insinue. Se primescu spre plcuta scientia si se acludu
D'in parte-si trage ateniunea adunarei asupra sub L ) si M).
urmatdrieloru puncte, in parte sulevate sdu decise in X V I . Presied. invita comisiunea censuratdria a'si
adun. gen. precedeni, inse neessecutate, si o consulta face raportulu.
ddca voiesce a lu ceva decisiune in privinti'a loru, Nicolau Mihaltianu c raportoriu alu comisiunei
si a n u m e : cetesce raportulu alaturatu sub N) si adunarea la
Afacerea sectiuniloru scientifice instituite la propunerea comisiunei, decide a li se esprime multia
adunarea gen. tienuta in Hatiegu. mita ratiocinantiloru si a le d absolutoriulu cuvenitu.
b) Moiunea asoc. a r a d a n e in obiectulu unificarei X V I I . Presied. invita comisiunea bugetaria a r a
ortografiei. porta despre lucrrile sale.
c) P r o c u r a r e a manuscripteloru lui Sincai si Clainu Dr. Ioane Mihali, c raportoriu alu comisiunei
pentru tiprire. cetesce raportulu alaturatu sub V), p r e bas'a cruia
d) E t e r n r e a memoriei lui Andreiu Muresianu adunarea d u p a desbateri viue la unele p u n c t e , sta-
prin redicarea unui monumentu. 2
toresce p r e an. 1 8 7 / urmatoriulu b u g e t u :
3

e) Tiprirea ori netiparirea discursuriloru d'in 1) Remuneratiunea secret. I. c redactoriu alu


reuniunile tienutali in fdi'a asoc. fdiei Transilvani'a" 4 0 0 fr.
f) Recercarea redactiuniloru r o m a n e , pentru a 2) Remuneratiunea secret. I I . 4 0 0 fr.
insera fkra tacse publicatiunile asoc. 3) Remuneratiunea cassariului 200 tr.
g) Tiprirea ori netiparirea p r e spesele asoc. a 4) Remuneratiunea bibliotecariului 60 fr.
Albului, lucratu de cav. I. Puscariu. 5) Spesele cancelariei 200 fr. '
Iac. Bolog'a avendu in vedere momentositatea 6) P e n t r u scriitoriu 200 fr.
obiecteloru a t e n s e , p r o p u n e a se invita comisiunea 7) Stipendiu pentru u n u ascultatoriu de filosofia
pentru m o i u n i , c se le iea in desbatere si in sie 4 0 0 fr.
dinti'a de m a n e , se faca p r o p u n e r e in privinti'a fl 8) Doue stipendia pentru doui technici'a 4 0 0 fr.,
cruia. la olalta 8 0 0 fr.
Se addpta in unanimitate. 9) Stipendiu pentru u n u elevu de silvicultura
XIII.. Presiedintele observa, ck d u p a p r o g r a m u 4 0 0 fr.
ar avd a se ceti disertatiuni, inse e casulu celu de 10) Doue stipendia pentru juriti in patria a
antaiu, ck n u s'a insinuatu nimene. 150 fr., la olalta 3 0 0 fr.
Elia Macelariu d e s c o p e r e , ck profesoriulu Stef. 11) P a t r u stipendia pentru gimnasisti a 60 fr.,
Iosifu are o disertatiune, care numai pentru scurtimea la olalta 2 4 0 fr.
tempului n'a potut'o insinua. 12) P a t r u stipendia pentru studeni la scdlele
P r e s e n t a n d u s e disertatiunea presiedintelui si ve- reali a 6 0 fr., la olalta 240 fr.
dienduse d!in titlulu ei, ck nu ese d'in sfer'a statute- 13) stipendiu pentru u n u elevu la scdl'a comer
l o r u , prof. Stefanu Iosifu este invitatu a ceti diser ciale 60 fr.
tatiunea sa: despre Omeru, eposulu elinu si influen- 14) Siese ajutoria pentru sodali de meseria, cua-
tiele lui asupra vietiei si educatiunei." lificati a se face miestrii, a 50 fr., la olalta 300 fr.
Disertatiunea cetit se asculta cu plcere si se 15) Douedieci ajutoria pentru invetiacei de m e
aclude s u b I). seria a 25 fr., la olalta 5 0 0 fr.
D u p a aceste presiedintele incbiaia siedinti'a la 1 16) P e n t r u inavutirea bibliotecei 60 fr.
34
202

17) Spese estraordinarie 200 fr. A d u n a r e a decide a se susutien statulu q u o .


18) Chiria pentru localitatea cancelariei 100 fr. X X I I . T o t u acelu raportoriu cetesce propunerea
1y 19) P e n t r u procurarea de documente istorice na- comisiunei pentru moiuni, a d u n a r e a se r e c o m e n d e
tiunali 100 fr. comitetului a s t r u i , c productele industriei si ma^
x/, 20) P e n t r u culegerea de obiecte archeologice si nufacturei romane, se fia representate la espuseti'unea
numismatice r o m a n e d'in patria 100 fr. d'in Vien'a.
21) P e n t r u spriginirea stenografiei rom. 100.fr. , P r o p u n e r e a se primesce.
22) P e n t r u sierbitoriu in caucelari'a asoc. 120 fr.
""f- X X I I I . Presied. p r o p u n e , c in loculu repausa-
Sum'a 5 4 8 0 fr. Cinci miie patru sute optudieci
tului G. M u n t e a n u , se se alega presiedinte pentru
de fior. v. a.
seciunea istorica. L a propunerea lui dr. Ios. Hodosiu :
X V I I I . T o t u raportulu comisiunei bugetarie arata,
Georgiu Baritiu se alege presiedinte alu sectiu-
ck Gborfy a substernutu o suplica.
nei istorice prin acclamatiune. .
Se recomenda comitetului asoc. d'inpreuna cu
alta suplica de asemene coprensu intrata dela gim- X X I V . Simeonu Balintu p r o p u n e c toti stipen-
nasistulu Stefanu D e c i u , spre a fi cu reflesiune la distii asoc. se dea reversu, ck ajungdndu la stare, se
impartirea stipendialoru si ajutorialoru votate. voru face membrii ai asociatiunei.
X I X . Presied. invita pre comisiunea conscrietdria P r o p u n e r e a se primesce.
:
se'si dea raportulu. ^ X X V . Gregoriu Mezei propune, c asoc. se e s
I o a n u Maieru c referente alu comisiunei raporta, scrie premiu "pentru cea mai b u n a istoria despre Hori'a
ck s'au incassatu 1199 fr., d'in cari 2 6 8 fr. p e n t r u si evenementele d'in 1 8 4 8 .
academia, r 931 fr. pentru a s o c i a t i u n e , si cetesce A d u n a r e a recomenda comitetului, c la prosim'a
numele membriloru noui, ceea ce se se primesce spre adunare gen. se faca propunere in respectulu acesta.
plcuta scientia. X X V I . L a p r o p u n e r e a lui Const. Stezariu adun.
X X . Presied. invita comisiunea pentru moiuni, decide, c inainte de fiacare adun. gen. se se scon
a'si face raportulu. teze cass'a asoc. si pentru evidenia se se substerna
Raportoriulu Augustu Munteanu dk cetire rapor adunarei conspecte despre obligaiunile asoc. c cele
tului alaturatu sub P ) , pre bas'a cruia, adun. decide: alturate sub 2).
V a d p . X I I . lit. a). Seciunile scientifice se se susu-
X X V I I . Cassariulu C. Stezpriu si secret. I I . I.
t i e n a , si se se recomende membriloru competeni a
V. R u s u cetescu numele celoru ce, in decursulu an.
se inscrie intr'insele.
1 8 7 ' / j , s'au distinsu ajutandu asoc. si contribuindu
. ad, p. X I I . lit. b). Unificarea ortografiei se se
pentru infientiarea academiei.
lase in dispusetiunea societatiei academice rom. d'in
Se asculta cu viia plcere si consemnrile resp.
Bucuresci, carea este a n u m e chiamata spre acdsta.
se altura sub R. si S.
ad p. X I I . lit. c). In obiectulu procurarei ma-
nuscriseloru lui Sincai si Clainu, se incredintiza Ios. X X V I I I . Presied. pune la ordine statorirea lo
R o m a n u , advocatu in Oradea mare, a se informa de cului si tempului pentru tienerea venitdriei adun. gen.
spre starea lucrului si a incunoscienti pre comitetu, Adunarea primindu fratisc'a invitare a Devani-
ceea ce Ios. R o m a n u promite a implinf. loru, decide, c adun. gen. prosima a asociat, se se
ad p. X I I . lit. d). Provocrile la contribuiri pen tiena la Dev'a in lun'a prima a lui Augustu 1873.
tru monumentulu lui Andreiu Muresianu se se con X X I X . Presied. p r o p u n e a se alege o comisiune
t i n u e , si comitetulu se se p u n a in privinti'a acsta de 5 m e m b r i i , carea se verifice procesulu verbale
in cointidegere cu Brasiovenii, spre a sci ce s'au fa alu siedintiei de astadi.
cutu d'in partea loru. Se alegu: Simeonu Balomiri, I. Deacu, I. Tipeiu,
ad p. X I I . lit. e). Ori-ce discursu de valdre lite- Nicolau Popu si I o a n u Paraschivu.
r a r i a , se se trametia dela reuniunile tienutali la re D u p a aceste presiedintele esprime cordiale mul'-
dactori ulu fdiei T r a n s i l v a n i ' a , " care va alege si va tiamita pentru primirea caldurdsa, cu deosebire comi
publica, totu ce va fi de interesu. tetului de primire si protopopului Tipeiu pentru lo
ad p. X I I . lit. f). Redactiunile* r o m a n e se fia calitate, comisiuniloru adunarei gen. si refereni;
rogate a afla modulu si calea, cumu s'ar pot6 tiparf loru acelora, carii au usioratu lucrrile adunarei, fru-
publicatiunile asoc. fkra tacse de insertiune. mdsei cunune de dame, cari prin presenti'a loru, au
ad p. X I I . lit. g). Comitetulu se intre in core- redicatu splenddrea a d u n a r e i , si in fine, in numele
spondentia cu auctoriulu spre a cundsce valdrea lu- asoc. toturoru, carii au participatu Ia adunare.
crarei, si se r a p o r t e venitoriei adunri gen. I o a n u Tipeiu in numele inteligentiei si alu popo
X X I . Raportoriulu comisiunei pentru moiuni ce rului esprime multiamita mai antaiu presiedintelui
tesce mai incolo propunerea comisiunei, c pentru asociatiunei pentru intielept'a conducere, apoi toturoru
inaintarea literaturei, fdi'a asoc. se se dea toturoru dspetiloru.
membriloru, culegunduse deodat cu tacs'a de mem Dr. Iosifu Hodosiu p r o p u n e si adunarea voteza
bru inca 1 fr. pentru fdia dela fiacare. multiamita protocolaria comitetului asociatiunei.
203

Cu aceste presied, dechiara inchiaiata adunarea Sabesiu si tienutu intendiendu-ve drept'a, ve r o g u , o n o -


gen. a asociatiunei, si membrii se despartu intre sa raveriloru membri ai asociatiunei literarie, se ve aflai
lutari fratiesci si urri pentru naiunea romana. in giurulu nostru c contrai, inbratiosiandu-ne cu dra
D. u. s. goste.
Lad. Bas. P o p u ,
presiedinte.
I. M. Moldovanu. A u g . Horsia. Al. CI. Vladu.
S'a cetitu si verificatu Sabesiu 7. A u g . 1872.
Societatea academica romana.
Simeonu Balomiri, I o a n u Deacu, Societatea academica romana 'si a redeschisu e s -
jude regiu. protop. tempu sessiunea sa anuale a siesea intre auspicie multu
I o a n u Tipeiu, Nic. de P a p u , mai bune dectu in ori-care altu anu d'in jun'a sa vietia,
protop. . senatoriu cta avu pana acuma. In V Augustu a fostu numai
I3
I o a n u Paraschivu. siedintia preparatdria, d'in causa ca inca nu ajunseser
atti membrii in capital'a ci se ceru conforma regula
mentului, c se se pdta incepe lucrrile. ndat inse a
2

Cuventulu de bineventare, ddu'a di in / 1 4 fiendu membrii de ajunsu, dn. A. Tr.


Laurianu c presiedinte a deschisu sessiunea a. c. prin
tienutu de dn. Sim. Balomiri in 5. Augustu 1872
unu discursu, in carele recapitula lucrrile de preste
in Sabesiu.
anu ale delegatiunei academice, ale comissiunei lecsico-
Escelenti'a Ta domnule presiedinte! si multu onor. adunare! grafice, cumu si ale unoru membrii, cari au lucralu
I n decursulu viei ei omenesci vinu momente, cari preste anu pe la casele loru; era mai departe dn. p r e
atingu cele mai delicate cdrde ale nimei, detepta in- siedinte se provdca la raportulu anuale alu dlui Ioane
tr'ensa u n a plcere v i u a indestulit<5re. Maximu c secretariu generale, carele fu destinatu a
Momentele d e facia sunt acelea, preven. adunare, se perlege in un'a d'in urmatdriele siedintie. Dupa a-
cari pre romanii d'in cetatea Sabesiu si d'in pregiuru, cesta societatea se prefcu in partea sa cea mai mare
si in specie inteligenti'a ei o au implutii de bucuria in comissiune cu scopu de a ecsamin numerdse m a
fericitandu-se a primi cu ocasiunea de facia in sinulu nuscripte cte au intratu pe anulu acesta n urmarea
seu p r e bravii brbai, prea demni membri ai asocia concurseloru publicate la tempulu seu. Se ne revocamu
tiunei literarie romane. adec in memoria, c societatea academica de una parte
Si in a d e v e r u , candu o a d u n a r e strlucita c avendu totu-deaun'a in vedere fondulu Alecsandru Ioanu
acesta ar fi convenitu singura d'in boldulu delecta- destinatu pentru traducerea de auctori clasici, de lt'a
tiunei- si alu petrecerei fratiesci, si atuncea a m u avea erasi convinsa ea insasi, c este supremulu tempu, in
inca destula causa spre a ne manifesta bucuri'a ndstra; care tesaurele clasicitatei eline si latine se fia traduse
candu inse scopulu conflucsului acestui alesu este a latf in limb'a romanesca, a fostu compusu unu regulamentu
gustulu spre totu ce e bunu, onestu si nobilu, a de d'in 1 8 articlii, cuprindietori de metodulu, dupa care
tepta prin inprumutata insufletire potere.a cktra scien densa crede, c ar trebui se purceda ctra deslegarea
tia, industria si totu ce nobilitedia nim'a, atunci dicu, acestei probleme mari. Conformu a r t 1 inceputulu se
bucuri'a ndstra e insutitu mai mare. P e n t r u c a ocu- face cu acesi auctori: 1. Oper. a lui Salustiu. 2. ale
patiune mai mar^tia, decktu respandirea sCientieloru, lui Titu Liviu. 3. Cicerone. 4.^ Polybiu. 5. Dionisiu de
plcere mai durabile, decktu care provine d'in nain Halicarnassu. 6. Dione Cassiu. 7. Plutarchu, vieile p a
tarea in cunoscientiele literarie n u se pdte cugeta. ralele. Si pentru c traductorii se nu fia cbiamati la
nsuirile celea mai geniali nnscute omului, fkra cte unu lucru greu, fra c se siba dresi-care p e r
cultivare nu potu produce nimicu folositoriu omului, spectiva de reusire; asta-data s'au pusu la concursu
precumu nu aduce tesaurulu ascunsu in senulu pa- d'in fia-care auctoriu clasicu numai cte 2 0 pagine ( e d i -
mentului, de aceea a disu celu mai m a r e odinidra tiunea stereotipa Tauchnitz) asia, c pentru cea mai
oratorii romnu, ca precumu pamentulu cktu de grasu buna traditiune de 2 0 pag. se se adjudece premiu de
fkra cultivare neci candu va aduce fructe; asia neci cte 1 2 0 franci si respective pentru 2 elini cte 1 0 0 .
nim'a. omului fkra invetiatura nu se v a nobilita. Conformu art 6 : Celu care va obtiene premiulu
celu mai escelente traducatoriu, va fi insarcinatu de s o
De aceea si noi pre" pretiuimu ostenelele presti-
cietate a face traductiunea auctoriului intregu cu p r e
matiloru domni m e m b r i , cari a-ti acursu la acestu
miulu ficsatu de 1 2 0 seu 1 0 0 franci pentru fia-cari 2 0
locu, n u numai a ve stempera setea, ce o avei cktra
de p a g i n e " ; dra dupa art. 8 traducatoriulu va fi able-
scientia, ci a-ti ostenitu si pentru aceea, c zelulu si
gatu a da pe fia-care anu cte 2 0 0 pagine d'in e d i -
foculu invapaiatu ce'lu nutrii in peptu-ve de a vede"
tiunea luata de norma. (Mai departe vedi insusi R e g u -
dulcea naiune naintata pe terenulu scientieloru si alu
lmentulu.)
industriei, se'lu latiti si intre noi romanii locuitori ai
acestui tienutu. Pana la finea lui Iuliu au intratu la societatea aca
C se nu ve rapescu tempulu atktu de s c u m p u ; demica 17 manuscripte si anume d'in Salustiu 5, Cice
in numele inteligentiei si alu poporului r o m n u Tin rone 4 , Titu Liviu 3 , Plutarchu vieti'a lui Cicerone 3 ,
204

Polybiu 1 , Dione Cassiu 1 , d'in Dionisiu de Halicar- d'in urma profesorulu Rdssler (precumu se c r e d e , una
nassu nimicu. evreu botezalu), in cartea satitulata: Romanische Stu-
ndat d'in prim'a siedintia a comissiunei si resp. dien" si-a propusu a falsific prin deductiuni sofistice,
a subcomissiuniloru, se arata, c acestea manuscripte, pe d'in intregulu, tdta istori'a daco-romaniloru si a tie~
de si scurte, voru d totui recensentiloru si criticiloru riloru locuite de romani. Este de multu, de candu in
forte multu de lucru. Vien'a s'au sustienutu, ajutalu si incuragiatu unii br
Pna se aveniu la mana raportulu anuale alu s e - bai de scientie inadinsu, pentru c se se ocupe cu
cretariului gen., carele se va public, scdtemu d'in a - istori'a daco-romaniloru in modu tendentiosu asia, in
celasiu unele momente, care ni s'au parutu prea inte ctu d'in asemenea deductiuni istorice se li-se pdta d e -
resante. neg d r e p t u l u i s t o r i c u asupra teritoriului, pe care
S'au tiparitu pe spesele fonduriloru societatei a c a locuiescu ei d'in secuii si secuii, pe carele se afla a-
demice: D'in Dictionariu si Glosariu 35 cdle 8 si au stadi, si bunu e Dumnedieu, voru petrece si voru domni
intratu la elu pna astadi preste 5 0 0 abonai; Iuliu C e totu-deaun'a. Civa membrii ai societatei academice au
sare Coment. de Bell. gali. traduse; Analele pe 1872 cerutu, c c r i t i c ' a s c i e n t i f i c a a cartiei lui Rossler
1 tomu; Cantemiru Descriptio Moldaviae; Collectiune inca se se suscepa in program'a lucrariloru acestui anu.
de statutele si regulamentele societatei acad. Acesta cestiune se va Ju in discusiune in una d'in sie-
Societatei academice i s'au mai facutu estempu si dintiele septemanei venitdrie. Odenidra singuru Petru
unele donatiuni generase in bani, anume noulu membru Maioru a luptatu si inca bine dintru una-data,
actuale dn. dr. med. Fetu dela Iasi dona la fondulu a - in contra mai multoru inimici ai ecsistentiei daco-roma
celeia pentru scopu strinsu scientificu 10,000 (diece mii) niloru, precumu Engel, Eder, Sulser, slavulu Kopitar si
lei noi (franci),; printele protosinghelu Melchisedecu Ra- alii mai muli.
deanu la 4 0 0 (patru sute) galbini; era venerabilele Astadi ore se nu se afle nici unu romanu eruditu,
membru septuagenariu Petru Poenariu dete 2 0 de g a l carele se-si mesure poterile sale cu cte unu Rossler,
bini in favopea bibliotecei acestui institutu scientificu. Ios. V a s s , Schmidt e t c ? Cartea lui Rossler a inceputu
4
In / 1 6 se tienu a ddu'a siedintia ordinaria, in care se seduc fdrte tare inca si pe erudiii d'in Franci'a,
se ascult raportulu secretariului generale, si cumu acela cari inca au inceputu a crede, c daco-romanii au venitu
s t , d'in trei parii, se aleser trei comissiuni c si in in Daci'a numai in sec. alu 13-lea, c pastori, c v a -
alti ani, spre a-si d opiniunea asupra diverseloru puncte. gabundi, c sierbi ai maghiariloru, cari pe atunci ar fi
Se perlese si program'a agendeloru societatei academice dominatu cine scie pna unde. Pastori cu milidnele,
pe acesta sessiune actuale d'in 1872. Acea programa vagabundi totu cu milidnele, sierbi totu milidne! Si lumea
ne a surprinsu in ctuva. Ne aducemu amente d'in a- totu crede ori-ce minciuna se fia, numai se o spun
nulu trecutu candu s'a disu, c dupace gubernulu si c a unu sofistu dela vreuna universitate, mai alesu n e m -
merele aflara cu cale a talia 10 mii de lei d'in s u b - tidsca. Pangermanismulu se prepara barbatesce, dra
ventiunea de mai inainte a societatei. academice, cu a - romanii dormu seu se certa intre sinesi pentru scaune
cesta i s'a pusu pedeca, pentru c membrii societatei de deputai la diet'a d'in Pest'a si la cea d'in Constan-
academice se nu mai pdta tiene siedintie in siese s e - tinopole. * G. B.
ptemani intregi, pre ctu adec se prevede in regula-
menlu, ci se scurtedie, de ecs. multu pe 2 septemani.
Dara deca acea programa a delegatiunei are se iia ecse-
DICTIONARIULU
cutata (ceea ce dupa noi nici c se pote altumentrea), U N G U R E S C U - R O M A N E S C U
atunci membrii societatei academice trebue se stea im compusu de Georgie Baritiu. Brasiovu 1869, form.
preuna nesmintitu macara 4 septemani. Inse de unde 8 m a r e , 41 cdle, se afla depusu spre vendiare la
spese in acsta capitala, in care astadi traiesci multu librariele d'in Brasiovu, Sibiiu, Clusiu, Lugosiu, Te-,
mai scumpu decatu in Vien'a, Parisu, si totui destulu misidr'a, Aradu, M. Sigetu; cu pretiulu originale ficsu
de reu. Lumea rea vrea se scia, c acea parte a s u b - 3 fr. 70 cr. leg. tiepenu cu piele, si 3 fr. 20 cr. v.
ventiunei s'a taliatu cu cugetu reservatu, c prin acer a. leg. usioru. A n u m e pentru comitate sunt depuse
sta se se impedece indirecte venirea membriloru mai in Clusiu la librriile dloru I. Stein si L. Demjeu.
alesu d'in imperiulu austro-ungurescu, se le lipsesc I n Sibiiu la librari'a Iulius Spreer.
adic viaticulu si diurnele. Fia si asia; dara cu atta
societatea academica nu este lovita in vietia. D'in n o A ddu'a editiune d'in
rocire, majoritatea membriloru ei este.de d'incdce, si Infricosiatele stricatiuni ale beuturei de vinarsu-raehiu.
astadi se afla adunai in capitala 14 membri actuali ai Invetiaturi m'antuit6re, culese si reproduse in romanesce de I.
societatei academice, se mai atepta inca 3 . Nici odat Petricu, parochu si protop. de legea resaritena, si Gr. Munteanu,
n'au fostu mai muli adunai in cte una sesiune, adesea profes. si direct, alu gimnasiului rom. d'in Brasiovu, au esitu de
numai cte 12 insi. sub tipariu in, an. 1868. Pretiulu Mimai 10 CT. V. a., si se
p6te trage de-adreptulu dela tipografii Eomer & Kamner in
Este cunoscutu, c precumu alti muli, asia in anii Brasiovu. '

Editorii) si provedietoriu: Comitetulu, Redctoriu G . Baritiu, secretariuln I. alu asociatiunei. Tipografi'a RBmer & Kamner.