Sunteți pe pagina 1din 16

Nr. 2122 Sibiiu, 115 Novembre 1886. Anulu XVI.

TRANSILVANI'A.
Foi'a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur'a romana si eul-
tur'a poporului romanu. '' " .<
Acesta foia ese cte 2 cole pe luna si costa 3 fiorini val. austr-, pentru Abonamentulu se face numai pe cale 1 anu intregu.
cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu
Pentru s t r i n t a t e 9 franci (lei noi) cu porto potei. prin domnii colectori. ,

Sumariu: Apelu catra publiculu romanu Despre unu memorialu din 1849 alu episcopului Andreia S i a g u n X O es-
cursiune prin istori'a pedagogiei la noi la Romani. Earasi afaceri agronomice. Press'a periodica romanesca in
tierile coronei unguresci. Procese verbale ale comitetului associatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a
poporului romanu, luate in siedintiele dela 29 Octombre si dela 10 Novembre 1885. Scol'a superiora de fetitie din
Sibiiu. Bibliografii.

Considerndu inse c, afara de zidire, care acum


Apelu catra publiculu romanu- este aprdpe terminata, mai trebuescu in internatu si in
scdla mobilarulu necesariu si mijldce de invetiamentu
Convinsa despre insemnatatea influentiei, ce femei'a acomodate cerintieloru pedagogiei, c sunt a se restitui
are asupr'a cfescerei morale, intelectuale si fisice a indi fondului generalu alu associatiunei anticipatiunile fcute,
vidului si prin urmare asupra progresului in cultura a ca asia ea se fie pusa in positiune a intimpina, con-
popdreloru, associatiunea transilvana pentru literatur'a formu cu statutele, si alte trebuintie culturale ale poporului
romana si cultura poporului romanu, a crediutu a romanu, c este necesariu a ngriji de timpuriu de crearea
lucra cu efectu mai veditu pentru realisarea scopuriloru resurseloru cari, asigurndu funcionarea regulata si men-
ce urma rece, ddca pe lng lucrarea sa de pna acum, tinerea la inaltimea sciintiei pedagogice a internatului si'
indreptata mai alesu asupr'a cultivarei secsului barbatescu, a scolei, se faca cu putintia reducerea ctu mai nsem
va contribui si pentru inaintarea in cultura a femeii nata a tacseloru pentru internatu si a didactreloru, crearea"
romane. de locuri libere pentru fete mai sirmane si lrgirea in
Conduse de aceste vederi, adunrile - generale ale stitutului in direciile ce necesitatea va indica in viito-
associatiunei transilvane, inute la Brasiovu, Orastie, riu, sum'a de care face trebuintia, e cu multu mai
Gherl'a au decisu infiintiarea unei scdle superidre de fete considerabila dectu cea pusa la dispositiune de adun
cu internatu, sub auspiciile acestei associatiuni, cu scopu rile generale.
ca fetele romane se primesca nu numai o crescere mo Comitetulu associatiunei deci, voindu a deschide scdl'a
rala, intelectuala si fisica mai ingrijita, care si pe den superiora de fete cu inceperea anului scol. 1886/7 si
sele se le ridice la nivelulu, la care se afla adeverat'a conformndu-se conclusului adunariloru generale amintite,'
femeia n tierile cele mai naintate ale Europei, ci tot de si cundsce pe deplinu multele sarcini, ce se impunu popo
odat sd le faca se se simtia si se lucre intru tdte ca ade- rului romanu, chiar si numai prin colectele de totfeliuiUj)
verate fiice ale poporului, din alu crui sinu au esitu, er' totui si ia voia a apela la sprijinulu materialu i morala
parintiloru se li se inlesndsea lucrarea pentru educatiunea alu tuturoru romaniloru. pentru a pute duce la bunu sfert;
fiiceloru loru. situ lucrulu inceputu. Facendu acest'a, convini suntemu,;.
Dupa planulu de organisare adoptatu, avendu a se c nu este suflare romanesca, care, fiindu vorb'a der
face, pe lng predarea invetiamentuui obicinuitu in 8 inaintarea in cultura a poporului romanu prin cultivarea:
classe, provisiune si pentru instruciunea in lucrrile, ce femeii romane, se nu grabesca a contribui denariulu ;seu
privescu mai aprdpe ehiemarea femeii ca conducatdre a pentru spriginirea associatiunei transilvane in susinerea
economiei casnice, in 2 cursuri anuale complementare si unei institutiuni, care intregului poporu v servi de,
pfentrii internatu, sum'a de 40,000 fl. v. a., pusa de ctra titlu pentru o legitima mndrie.
adunrile generale la dispositi'a comitetului pentru acestu Binevoitorii spriginitori ai scolei superidre de fe&y
scopu, s'a doveditu si s'a recunoscutu si de adunrile ge infiintiata de associatiunea transilvana, voru, trimite lOfiMb
n i a l e , ca nu este de ajunsu nici chiar pentru ridicarea tele loru la comitetulu acesteia, n Sibiiu, de adreptujn>;
edificiului scolaru, care reclama sum'a de 60,000 fl. v. seu prin direciunile despartieminteloru associatiunei,;isgft
;
Din*aestu motivu comitetulu a fostu jndrumatu a cerca prin brbaii de ncredere, pre cari comitetulu ii hm
acoperirea lipsei prin colecte. designa. - vvi
22
Sumele intrate se voru cuita pe cale diuaristica, causa, c poporulu romanescu purtase din vecuri cele
er' numele daruitoriloru se voru pstra pentru eterna mai grele sarcine ale tierei si ale statului, in munca, in
aducere aminte in analele scolei nou infiintiate. bani si in snge, fara nici o recundscere si resplata, la
Fie ca acestu apelu se afle deschise inimile tutu care avea totu dreptulu.
rora romaniloru, cari dorescu inaintarea si mrirea nd- In acelea ddue trei dile cte petrecuse archipasto-
mului loru! riulu Andreiu in Brasiovu, venise acolo si Dr. med. Paulu
Din siedinti'a comitetului associatiunei transilvane pen Vasici pe atunci directoru de carantina in Temesiulu de
tru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu, tie- susu. Episcopulu siedea in casele capelei in locuinti'a
nuta la Sibiiu in 29 Octomvrie n. 1885. parochului Tom'a Vasiliu. Acolo chiam prea s. Sa
intr'o sera pe Dr. Vasici si pe G. Baritiu, crora le
Iacob Bolog'a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., dise: V'amu chiematu iubiii mei, pentru c se ve ci-
vice-presiedinte. secretariu alu II-lea. tescu proiectulu unui memorialu pe care voiescu a'lu
inaint'a la Maiestatea Sa in numele diecesei mele cu
scopu de ai mijloci dela sttu unu ajutoriu eficace, fra
Despre unu -memorialu din 1849 alu de care nu vediu cum amu potea esi mai curendu din
episcopului Andreiu Siagun'a. calamitile cele mai grele in care ne aflamu. Voiescu
Istori'a ndstra de inainte cu treidieci si siepte de se cunoscu si opiniunea dvdstra, pe care o veti avea
ani ne spune, c pre cndu naiunea isi avea deputaii asupra coprinsului din acestu memorialu.
sei la Vien'a, la Insbruck, la Olmutz, apoi erasi la Dupace ocupar locu acei doi brbai, pe carii i
Vien'a, dupa cum se schimba resiedinti'a monarchului; invitase archiereulu la sine, prea s. Sa dete citire ope
acei deputai se incercau a realisa drepturi pentru acestu ratului seu.
poporu nefericitu, dara in acelai timpu auctoritatile bi Cei doi brbai ascultar acea lectura cu tota lu
sericeti de ambele confesiuni isi puneu tota silinti' a, ca area aminte, dupa care se deschise o discusiune din cele
principiulu proclamatu cu atta pompa si sgomotu in mai interesante, nu attu asupra puncteloru coprinse in
tota Europ'a, imbracatu in formul'a l i b e r t a t e , e g a memorandu, ctu mai vertosu asupra intrebarei, daca o
l i t a t e si f r i e t a t e " se fia aplicatu intru tota po diecesa attu de mare se va ajunge la tdte lipsele sale
terea cuvntului si la institutiunile bisericesci ale roma cu modestulu ajutoriu anualn de'cte 200 de mii fl.
niloru. Pna pe la inceputulu anului 1850 acele silintie mon. conv., mai alesu c episcopulu cerea si acestu aju
ale prelatiloru si consistdrieloru semenau ca ar st in ar toriu numai pe 10 ani inainte. Episcopulu inse remase
monia unele cu altele, si c ele ar inainta in linii pa pe lng prerea sa si inca cu adaosu, c densulu si
ralele fra nici o urma de frecri si conflicte, care au consistoriulu voru ingrigi, c partea cea mai mare din acelu
inceputu a'si scote capetele numai in semestrulu al doi ajutoriu se se capitalisedie pe fiecare anu asia, inctu
lea din anulu 1850, adec dela cele dentiu conferentie, la 10 ani dieces'a se aiba unu fondu propriu si siguru
de o parte ale prelatiloru catolici, era de alfa ale pre de aprope ddue milidne florini m. c.
latiloru gr. or. ortodoci romani si erbi, inute in Vien'a
si la Pressburg. Scriitoriului acestora linii nu'i este cunoscutu ce
sdrte va fi avutu acelu memoriu la cabinetulu imperialu
In lun'a lui Dec. 1849 repausatulu intru fericire din Vien'a, nu ne indoimu inse, c urmele lui se afla
prelatu Andreiu Siagun'a reintorsu inca din Septembre bine conservate in archivele archidiecesei, si c istorio
dela Vien'a in resiedinti'a sa din Sibiiu, vediendu deso- grafii bisericesci voru avea se dateze er'a noua a bise-
latiunea in care ajunsese prin resboiulu civile, a caleto- recei ortodocse romane din Transilvani'a dela memo-
ritu la Brasiovu cu scopu de a informa in persona pe randulu acela.
comunitile ortodocse de acolo despre nenumeratele lipse Unu altu actu de mare importantia alu episcopului
ale sf. biserici gubernate de ctra densulu si a le cere Andreiu Siagun'a totu din aceea epoca pdte se fie cu
ajutoriulu crestinescu attu la restaurarea perderiloru noscutu la acei cretini, carii voru fi avendu Fdi'a
suferite, ctu si pentru infiintiarea de institute absolutu p e n t r u m i n t e , inima si l i t e r a t u r a " din anulu 1850 ;
necesarie existentiei si inflorirei bisereciloru sale, dra se pare inse c numerulu acestora este forte marginitu,
mai ntiu de tdte pentru infiintiarea unui Seminariu, a c prin urmare actulu pe care ilu vomu reproduce mai
unui institutu pedagogicu, cum si pentru salarisarea ase- la vale este cu attu mai pucjnu cunoscutu generatiuniloru
soriloru consistoriali si a profesoriloru. Bine vedea acelu de facja, cu ctu se afla mai puini in vidtia dintru acei
archipastoriu, c dupa devastatiuni attu de teribili, pe brbai romani din Transilvani'a, cari au participatu la
care le lsase in urm'a sa resboiulu civile, acele lipse lucrrile regenerarei dintre anii 18489 si 1850, si
mari si greu simite nu se voru potea coperi numai din cu ctu foile periodice la noi sunt mai pucjnu conser
colecte cretineti, si c va fi silitu a cere si ajutoriulu vate si pretiuite.
statului, la care avea totu dreptulu nu numai fia cu Edvard Bach, frate alu ministrului faimosu Alexan
nenumeratele sacrificii ale poporului romanescu fcute in dru Bach, fostu mai inainte presiedinte alu ducatului
acei ani, attu de a dreptulu pentru dinastia ctu si Bucovinei, dra dupa aceea trimisu in Transilvani'a c
pentru integritatea monarchiei, dara si mai vertosu din comisariu imperatescu civile ad latus lng gubernato-
rulu br. Ludovicu de, Wohlgemuth, luandu ordinu dela A tuturoru bisericiloru lucruri episcopulu aiba pur
Vien'a s'au adresatu ctra episcopulu Andreiu Siagun'a tare de grija si ocarmu&ca-le pre ele, fiindu'i Dunmedieu
cu o scrisdre ce const din cinci puncte si se ocupa de cercetoriu; inse nu'i fie lui cu putintia a insusi siei
starea diecesei gr. res. ortodocse din Transilvani'a. Ne- ceva din ele". E r canonulu 41 alu aceloru sfini apos
xulu intre acea scrisdre alui Edvard Bach si intre rae- toli dice: Poruncimu c episcopulu se aiba stpnire
morandulu susuatinsu cititu in Decembre la Brasiovu ilu preste lucrurile bisericii, c daca sufletele cele scumpe
va cundsce ori-care cititoriu din respunsulu de mare n ale dmeniloru lui i s'au incredintiatu, cu multu mai tare
semntate datu de ctra archiereu la cele cinci puncte, se cade de a porunci pentru bani, inctu dupa a lui
' asupr'a crora gubernulu centrale din Vien'a cerea in- stpnire tdte se se ocarmuesca, si celoru ce au tre-
formatiuni prin intervenirea comisariului seu civile. buintia, prin presbiteri si diaconi se li se dea cu fric'a
lui Dumnedieu si cu tota evlavi'a".
Opiniunea episcopului romanescu Andreiu Siagun'a,
nainte lasridu aceste doue candne, apriatu se vede^
in privinti'a inzestrarei clerului si a scleloru rom c episcopulu datoriu este a avea grij'a tuturoru lucru-
nesci, cd respunsu la o provocare a comisariului im- riloru eparchiei sale si a porunci pentru bani, prin ur
peratescu Edvard Bach, in anulu 1850. mare lui c unuia, care are plinirea puterei, plenitudinem
La multu pretiuit'a scrisdre a Mriei Tale din 10 potestatis, se cuvine dreptulu representativu alu diecesei.
ale lunei acesteia Nr. 536. S. C. C. voindu a respunde Din canonulu citatu in rendulu celu dintiu, unde se
inctu dupa ponderositatea celoru ce se afla in aceea, dice: se nu fie lui, adec episcopului cu putintia a
attu si dupa datorinti'a mea, aflu de bine a reduce cu- insusi siei ceva din ele, lamuritu este, c episcopulu in
prinsulu susu ludatei scrisori in urmatdrele puncte si adec: privinti'a ocrmuirei lucruriloru eparchiei sale nu este
netiermuritu, ci e datoriu dupa canonulu 41 SS. AA,
I. Ore dupa candnele bisericei resaritene si dupa se intocmesca acest'a cu fric'a lui Dumnedieu si cu tota
statutele legiuite ale diecesei .resaritene din Ardelu cu- evlavi'a. Ca nu e episcopulu netiermuritu in privinti'a
vinemise mie deosebi, sau dimpreun cu clerulu si alte per- vistieriei eparchiei sale, se vede si din canonulu 26 alu
sone la acest'a chiemate, representati'a diecesei, si in ca- soborului alu IV a tota lumea, prin care se porunCesce:
sulu din urma, cum s'au obicnuitu a se devolva si a se c tota biseric'a, ce are episcopu, se aiba din clericatulu
legitima dreptulu pe representatie, alu persdneloru chiemate. seu, care se iconomisesca cele bisericesci dupa socotinti'a,
1

II. Inctu nu ajungu veniturile fundatiiloru si fon- episcopului seu, c se nu fie fra mrturii economi'a
duriloru spre scopurile bisericii resaritene, apriatu bise bisericii, si din acestea se se risipesca lucrurile acesteiasi
ricesci, precumu si pedagogice pna acumu menite, tre- biserici si se se pricinuesca defimare preoiei, era de
buintieloru care in" privinti'a inzestrarei cuviincidse a nu o va face acest'a, se fie supusu dumnedieesciloru candne".
cultului, in privinti'a dotatiei instituteloru teologice mai Biseric'a resaritena dela inceputulu ei totudeun'a
inalte si a scdleloru populare dupa cererea timpului, credincidsa fiindu acestoru candne, nu au lipsita a vsx-.
sunt neaparatu de lipsa: se aratu cu deameruntulu, spe crede episcopii oru vistieriile eparchieloru ei, asia precumu
sele, care in aceste trei privintie se voru face de lipsa cere intielesulu celu adeveratu alu candneloru pomenite,'
si se descoperiu mijlocele din care si prin care s'ar si trebuinti'a timpiloru, hotarindu totudeodata dupa \m.-
potea implini cheltuelile la mai multu cresctorie? pregiurari cele de lipsa, c episcopulu cu clerulu seu
III. Decumva in deliniarea pomeniteloru artri pre lng control'a cuvenita, se porte grija de banii epar
in privinti'a lipseloru si a intimpinariloru loru m'asiu chiei sale. Sunt inse intemplari in biseric'a resaritena,
afla silitu a cere vreunu ajutoriu din cass'a statului, unde si mirenii iau parte in administrati'a vistieriei nu
atunci se impartasiescu prerea mea despre positiunea, numai a singuraticiloru biserici, ci si a episcopiloru i
care va trebui a o lu stpnirea in privinti'a ingrigirei a unei intregi metropolii, precumu este pilda la metr.07
si a controlei preste fundaiile si fondurile pna acum poli'a Carlovitzului, a creia vistierie o administredia unu
statatore, inse neajungatdre si in privinti'a administraiei episcopu si trei mireni. o
ajutoreloru acelora care le va plai din mijlocele sale? Acestu obiceiu nu fara temeiu se intrebuintie'dia
IV. Sunt indreptatu la lips'a cea grabnica a pre in biseric'a resaritena, pentruca visteriile eparchiiloru se
face institutulu teologicu alu diecesei mele dupa modelulu aduna din milele crestiniloru de o parte, er' de a}t
altoru asemenea institute statatore, si parte, fiindu-c preoii, episcopii si metropolitulu se sus**
tnu cu lefa dela poporu totu ce preoii, episcopii:si
V. Se me dechiaru, ore n'aru fi bine, c pDa la metropolitulu au si din aceea, testedia pe sem'a eparchiei
ridicarea seminariului de aici, se se trimit unu numeru sau a metropoliei, se socdte a fi testatu din banii paf
mai mare de clerici la Vien'a s6u la Cernui ? porului, la a caroru manipulatie se cuvine a fi si mireni;
Me grabescu dara la punctele acestea ale da ceru- c se aiba deplin'a cunoscintia despre banii loru, care
ulu respunsu, si adec: vinu mijlocitu prin episcopi si metropoliti in vistieri'a-
La punctulu I. episcopiiloru si a mitropoliei, de unde urnigdia prea
Canonulu 38 alu sfintiloru apostoli cuprinde in sine firesce, c de si episcopului i se cade a purta grija despre,
acestea: lucrurile bisericiloru si ale baniloru loru, totui nu.^j
22*
unuia, ci si economului si a celoru preoi si diaconi, cari nedieu cu devingerea rebeliloru sfrsitu, - totu archi-
dupa susu citatulu 40 canonu apostolescu, sunt chiemati, vulu, tdta bibliotec'a episcopesca, si totu fundulu instructu
c banii bisericiloru se'i dea la cei trebuinciosi cu fric'a ni s'au prapaditu si jefuiii de rebeli, avendu acetia
lui Dumnedieu si'cu tdta evlavi'a, precumu si poporului pisma pe poporu, preoime si pe mine, c nu amu vrutu
se cade, ca se aiba prin representantii sei incurgere in se parasimu stralucit'a ndstra dinastie si naionalitatea
manipulati'a baniloru bisericesci, pentruca tdte acele, ndstra: asia tocma si in sfrsitulu vecului alu XVII pre
ce" agonisescu archiereii, vinu dupa intielesulu celu cum dovedesce susu pomenit'a crticica, multe prigo
strinsu alu cuventului dela poporu, prin urmare mani- niri au suferitu mitropolitulu de atunci, preoii si cre
pulantii baniloru sunt: episcopulu, clerulu si poporulu tinii diecesei acesteia, cci nu vrur a parai legea loru
eparchialn, cci treimea acdst'a constitua eparchi'a, adec stramosiesca, si intre altele multe si de archivu au fostu
biseric'a, din treimea acest'a cei alei de ctra catego lipsii! Era dela anulu 1785 incependu er'a cea
riile loru sunt representantii vistieriei eparchiale. noua pentru eparchi'a acest'a, inse totu cu o vitregitate,
precumu se vede din condic'a tierei Ardeiului, - vis
AssertuJu acest'a lamuritu se intaresce si cu prac-
tieri'a unei asjfeliu de ncjite eparchii au fostu prea
Sulu, celu ce se observedia pna astadi cu vistieri'a bi-
neinsemnata pna la anulu 1815 cndu la representati'a
serecii resaritene in eparchiile cele din Banatu, Ungari'a,
fostului atunci episcopu Vasilie Mog'a s'au induratu de
Sirmi'a, Slavoni'a, si Croati'a, ale caroru vistierii se ma-
vecinic'a pomenire imperatulu Franciscu a ingadui din
nipuledia la raetropolia Carlovitiului, care pracsa nu e
fondulu sidocsiei pe sam'a clerului 6000 fl. in argintu
tocm'a dupa candnele bisericesci, cci fiesce-cre epar-
si a da slobozenia, c episcopulu se pdta culege mila
chie, precumu amu aratatu mai susu, are dreptu de
dela cretinii sei, c apoi se se cumpere o casa pe sam'a
a manipula cu banii sei; precumu de impotriva se vede
seminariului si a resiedintiei episcopesci, care in anulu
din praesulu manipulatiei vistieriei eparchiei Bucovinene
1819, dupace la loculu celu mai inaltu s'au hotaritu
si din cela alu episcopiei acesteia, care se observase pna
procesulu in favorulu clerului, care procesu magistratulu
la anulu 1830, cndu adec episcopulu reposatu Vasilie
sasescu din Sibiiu, lu incepuse asupr'a clerului, cci nu'i
Mog'a, ostenitu fiindu de grij'a acest'a, au predatu in-
ingaduia c se cumpere cas'a in cetate, s'au infiintiatu
grigirei provincialu-comisariatului banii eparchiei cu sci-
si asia din darulu marelui acestui monarchu, si din cu
rea stpnirei, inse fara de scirea eparchialnicului seu
legerea milei dela cretini au remasu o suma de bani,
clei'u si poporu.
de unde s'au formatu fondulu seminarialu; er' fondulu
Este afara de tdta indoeal'a, c episcopi'a resaritena sidocsialu s'au alcatuitu din acele prisositdre grositie,
din Ardelu, care din timpurile cele mai vechi este in care se aduna dela cretini in totu anulu pe sam'a lefei
prile aceste, si scaunulu ei au fostu pna la anulu episcopului si a personalului consistorialu. Fundati'a de
1699 scaunu de mitropolitu, precum arata alaturat'a 30,000 fl. argintu din competinti'a vestemeniloru, carii
aici carticic'a*) si numai la anulu 1785 s'au degradatu 'si au parasitu casele si averile loru, este dela anulu
de scaunu ^piscopescu, au avutu si statutele proprii 1837 dela inaltiatulu imperatu Ferdinandu I. pe sam'a
pentru manipulati'a vistieriei sale; acest'a e cu att'a preotiloru sraci. Este inca si fundati'a episcopului
mai multu de crediutu, fiindu-ca eparchi'a acest'a dupa Vasilie Moga dela anulu 1845 din 29,000 fl. argintu.
marturi'a lui Engel, in urmarea istoriei universale part.
49, tom. 3, faia 477 sub archiepiscopulu Savva, care Trebuie se marturisescu, c banii grositieloru po
au traitu in dilele lui Georgie Rakotzi la anulu 1663, menite 'i adunau perceptorii regesci si 'i administrau in
s'au tnutu ddue sobdre; intr'unulu din acestea s'au cass'a provinciala, de unde episcopulu si personalulu
dusu 12, er' in celalaltu 10 statute si c poporulu consistorialu pna in diu'a de astadi primescu lefele sale,
inca si astadi povestesce despre moiile mitropoliei sale si totu aceeai cassa provinciala manipula banii, ce pri
cele din Belgradu si Alvintiu, si despre loculu residen- soseau. Fiindu inse c perceptorii regesci prea multu
tiei episcopului din Vadu in comitatulu Solnocului si necajiau pe dmeni cu prilegiulu incassatiei grositieloru
Silvasiu alu Huneddrei. Inse eu de si urmatoriu sunt acestora de o parte, dr' de alta parte flindu-c mo-
alu reposatiloru aceloru archierei in tdte drepturile loru, dulu acest'a alu incassatiei baniloru bisericesci nu se po-
care densii dela biserica le au avutu, totui si eu si pre trivesce cu candnele bisericei resaritene, nu se potrivesce
decesorii mei dela anulu 1785 pna astadi afara de mai departe nici cu independinti'a bisericdsca, de care
acestea drepturi, care nici moliile nu le potu mnca, trebuie se se bucure acumu si religi'a mea, dara nu se
nici vijeliile timpuriloru nu le potu nimici altu ce, potrivesce nici cu pracsulu celorlalte religii cretine din
adec chartir oficidse sau crti de vechi'a mitropolie tiitdre, tiara: dreptu aceea silitu sunt in privinti'a acest'a
nu amu mostenitu; pentruca precumu in timpulu acestui intr'acolo se'mi dau prerea mea, ca pna la alta rin-
resboiu civilu asupr'a prea strlucitei ndstre dinastii si dudla se incassedie grositiele acestea protopopii distric
asupr'a nationalitatiloru scornitu si cu ajutoriulu lui Dum- tuali, precumu este obiceiulu in 'eparchiile Banatului,
Ungariei, Sirmiului, Slavoniei si Croaiei, si deadreptuii
se se administredie in vistieri'a eparchiala.
*) Promemori'a despre dreptulu istoricu alu autonomiei
bisericesci naionale a romniloru de legea resaritena iii mo- Fondulu seminarialu, precum din cele mai susu
narchi'a austriaca. dise s'au vediutu, Pau manipulatu episcopulu reposatu
173

pana la anulu 1830; asia dara este dreptu, c acest'a g) Cretinii de alta religie fiindu in ori-ce lipsa capata
se se dea indaraptu eparchiei, precumu si celelalte fon invoirea stapnirei de a'si culege mila si dela romani,
duri dela inaltiatulu imperatu Ferdinand I. si dela epis er' din potriva romanii nu aveau voie de a_ aduna mila
copulu Vasilie Mog'a, dupa firea lucrului aiderea tre dela cretinii de alta religie si naie. v

buie se fie sub grij'a eparchiei. Sortea protopopiloru este totu aceeai cu cea a
Din tote premisele acestea urmedia, c dreptulu r6- preotiloru.
presentativu alu eparchiei se cuvine episcopului si celoru Tote acestea si acestoru asemenea dejosiri au pri
ce se hotarescu din partea clerului si dupa strile m cinuita, bisericii, preotimei si poporului diecesei mele con-
prejura si din partea poporului eparchialu, si acetia se stituti'a aceea ce stpnea pna la anulu 1848. Deci nu
alegu in sinodulu eparchialu, spre care sfrsitu precum e de mirare, daca ai aflatu Mari'a Ta multe, care acumu
si din alte multe pricini este de neaprata lipsa,' c ctu se cuvine a indrept in nati'a romna. Crede-me Mari'a
mai ingraba se se tie unu sinodu eparchialu. Er' pna Ta, c me dore inim'a, cndu gndescu la ticalos'a stare
la infiintiarea acestora prin sinodu, episcopulu avendu a eparchiei si a naiei mele, in care au devenitu cu
plina putere in cele sufleteti, si in cele disciplinarie vin'a altoru naiuni, care si astadi intr'att'a defima
cu consistoriulu seu diecesanu, are dreptulu represen- nati'a mea, ctu eu nu potu scap de pecatulu -urei. Ain,
tatiei eparchiei, prin urmare elu cu consistoriulu va primi inse pricini destule de a ndjdui, c multe se voru
indaraptu fundaiile pomenite si le va administra pre ele. ndrepta prin constituti'a inaltiatului nostru imperatu
La punctulu alu II-lea. Franciscu Iosifu. Un'a inse nu pociu trece cu vederea
Pentru cuvenita lmurire a punctului acestuia tre si pentru dragostea ctra dreptate sunt silitu a' nsemna
buie se atingu inainte de tdte, c : aici, c adec preoii si cretinii eparchiei mele in pri
a) religi'a resaritena si nati'a romna asia er de vinti'a celoru ce au trebuita se sufere pe nedreptu, m
apsata in tieVa acest'a, ctu nici locu cuviinciosu pen potriva invetiaturei crestinesci, au aratatu lumei unu
tru ridicarea vreunei biserici sau scoli nu li se d, din exemplu de rbdare, care e unicu si fra pilda in fe>
care pricina, lundu afara prea putine intemplari, bise- liulu seu. Densii cu invapaiat'a loru ndejde ctra Ddieu
ricele se afla afara de orasiele si satele acelea, unde si cu neclatit'a credintia ctra imperatii Austriei au su
sunt cretinii mei, mestecai cu cretini din alta naia ferita gone strine, au rabdatu asupririle si totui ctu
si religia; e>a in cele mai multe locuri se afla biseri le er cu putintia zideau biserici si scoli unde numai Ii "
cile mele in cintirimuri. se ingadui; densii plteau pe episcopi, pe preoi si pe
b) Preotimea nu are nici o dotatie, fra e restrinsa celelalte fetie bisericesci, pe cndu de nicairea vre-untt
la veniturile stolare: ce e dreptu, are in unele locuri ajutoriu, afara numai de imperatii apostolicesci ai Aus
1530 cr. v. a. dela fiesce-care familie, in altele era triei, dintre carii Iosifu II. le-au datu episcopu, dupa ce
cte o di de claca, er in forte pucjne locuri capata din 85 de ani fusera fra episcopu; imperatulu Leopdldu
cass'a allodiala steasca 100 fl. m. c, spre pilda la Avrigu alu doilea au datu prin articululu dietalu 60 din 1791 li
si la Gurariului. beram religionis exercitium; imperatulu Franciscu I. au
ingaduitu 6000 fl. m. c.; imperatulu Ferdinand I. au
c) De si dedea camar'a imperatesca in locurile do-
fundatu unu capitalu de 30,000 fl. m. c. pentru sti-
miniiloru sale la preoii de alta religie poria canonica,
pendiulu preotiloru sraci; eY inaltiatulu imperatu celu
sau dupa strile imgrejuru ecvivalene poriei canonice;
de acumu stapnitoriu Franciscu Iosifu asemenea indrep?^
totui preotimei mele, care in tote intemplarile stralucitu tatire religionara si politica cu celelalte popora. i
au aratatu credinti'a sa ctra dinasti'a nostra stpni asia din darurile prea milostiviloru imperati si din jert
tore, nu'i dedea nimic'a afara de preotulu dela Sacarmbu. fele poporului se afla astadi vistieri'a eparchiei mele "in
d) Preoii de alta religie au lipseloru loru potrivitu urmatoriulu chipu:
cuantum de lemne din pdurile obstesci, er' preotimea
mea este condemnata pna in diu'a de astadi la ped^ps'a 1. Fondulu sidocsialu cam pna la 52,000 fl. m. c.
aceea, C dens'a se fie lipsita de buntatea acest'a. 2. clericalu 12,000 , ,
e) Prin articolulu dietalu 15. . 14. 15 din anulu 3. Fundati'a Ferdinandiana . . . 42,000 ' ,
1846/7 s'au hotaritu preotimei mele cte o sesie cano 4. a episcopului Mog'a . 29,000 .
nica si dascaliloru o jumetate de sesie, inse pna astadi
5. Aici vine in totu anulu si sum'a '
nu s'a pusu in lucrare.
grositieloru ce se aduna dela poporu 5,000
f) Mai multe locuri se afla, unde preoii de alta
religia au casa, porie canonica, fra se aiba unu su- Sum'a . 140,000 fl. m. C;
iletu de cretini, precumu sunt satele in districtulu Si- Cheltuelele fundatiiloru acestora pna acumu au
biiului: Toprcea, Apoldu de josu; in Scaunulu Sebesiului: fostu urmatorele, si adec numai ale fondului sidocsialu,
Lancramu, Rahau si Delu; Scaunulu Miercurei: N. Lu- cci din celelalte fundaii nu se cheltuesce nimic'a:
dosiu s. c. 1. Scaunulu Nocrichiu Bendorfu, eV la Gur'a
Riului are parochi'a evangelica din Christianu mor'a, 1. LeTa episcopului . . . . . . . 4,000 fl. m. c.
-de si ddra nici unu sufletu crestinu de legea aceea acolo 2. ManipulatiiLoru consistoriale . . 400 ,
nu locuesce. 3. Pentru cancelari'a episcopesca . 120 , .,
174

4. Lef a directorului scoleloru triviale 400 fl. m. c. tiunei si instructiunei la strbunii notri Romanii cei
5. Ldfa profesorului in teologie . . 300 vechi. In legtura cu cele disertate atunci vinu acum'a
6. Adjutum pe sam'a directorului scd cu voi'a mritului presidiu si cu permisiunea D-vdstra
leloru la visitatie 80 a ve ruga, c se'mi urmai cu mintea pe cmpulu ne-
7. Stipendiulu la 14 dascli sraci suintieloru si pe teremulu fapteloru produse de vrednicii
cate 20 fl 280 brbai ai ndmului nostru in scopulu nobilu alu educa-
tiunei si alu invetiaturei junimei romane, ceea ce este
Sum'a '. 5,580 fl. m. c. obiectulu istoriei pedagogiei; incredintindu-ve, ca
Cndu se ia la prejudecare venitulu eparchialu, si faptele, ce vi le voiu infatisia si momentele, ce vi le voiu
indeobsce starea preotimei mele, numai de ctu lamuritu releva, ne voru casiuna o nobila distractiune si ne vom
se vede, c fiindu strile impregiuru asia, nu se putur intarl spiritulu, c se vorbescu cu s. scriptura, c si
face lucruri mai mari in eparchi'a mea, dectu ce se noi insine se ne facemu mariti in pomenirea urmasiloru
facura. Unde cutediu a adauge, ca deca aiurea se facura notri".
lucruri mai mari si mai bune, unele c acelea nu se In acesta modesta escursiune literara si culturala*)
facura fra nedreptatirea bisericei si a naiei mele, cci voiu face unu popasu la capetulu vdcului trecutu si la
fiii ei au fostu silii se dea dieciuePa rddeloru, si se faca inceputulu cestui de fatia camu pe la a. 1800, vrea
robote la alte naii, si asia daca sunt preoii acetia se dica impartiescu Jucrarea in ddue peridde: Periodulu
cultivai asia, cum aduce cu sine mrimea treptei preo- I inainte si periodulu alu II dupa aparitiunea lui George
tiesci, nu e de mirare, pentruca ei c mireni au avutu Lazaru pe orizonulu istoriei ndstre pedagogice. Vedi
de religi'a si nati'a loru scoli, unde s'au pututu cultiva bine ca voiu releva numai momentele cele mai de c
si bucurosu s'au datu la invetiaturi, pentruca sciea, c petenie ale miscarei ndstre culturale, pentruca comemo
ostenel'a si cheltuieTa loru in scoli se va resplati cu rarea tuturoru incercariloru si fapteloru formndu
vreme, asia tocma nu e de mirare, daca nu sunt toti intreg'a ndstra istorie pedagogica pdte forma mate-
preoii mei asia cultivai, cumu cere dela ei starea loru ; rialulu unei opere estinse, ceea-ce remne in sarcin'a
cci un'a c mireni nu inveti in scoli naionale romane, barbatiloru nostrii de litere. Si acuma dupa aceste re-
care pentru constituti'a vechia nu puteu avea, ci invetiau flesiuni generale, se intru in meritulu obiectului.
in scdlele altoru naii, unde cu greu se primea si li se
fcea multe feliuri de impedecari, alfa erasi nu'i imbar- Periodulu I. pana la 1800.
bat ndejdea, ca ostenelele loru in scoli fcute se voru nainte de tdte caut se constatezu acilea la ince-
resplati, sciindu, ca daca si se voru face preoi la putu, ca strbunii nostrii au adusu o dosa buna de
alta deregatorie nici c putea gndi, nu voru avea multa cultura din Itali'a si de aiurea, de pe unde venir in
vreme pentru deprindere in invetiaturi, pentru-c voru Daci'a. Dovada deosebitele loru institutiuni, dovada sunt
fi silii pnea cea de tdte dilele cu suddrea fetiei loru orasiele, dovada sioselele si alte cldiri monumentale
a o agonisi, si din aceea a d dieciuidla la preoi streini, esecutate a buna sama numai la lumin'a culturei romane,
si asia cei ce simtia in sine chiemarea ctra trepf a preo care asiedieminte tdte le aflara Goii la nvlirea loru
iei, numai cu ndejdea aceea se fcea preoi, ca ddra in Daci'a si ale caroru urme si remasitie si astadi dupa
se va milostivi Ddieu si imperatulu, c se le imbuna- atfa amaru de vreme stirnescu admiratiunea ndstra.
tidsca sortea loru. Apoi ca pe timpulu emigratiunei gintiloru barbare, ince-
(Va urma). pendu dela Goti pna la venirea Tatariloru (2701240
dupa Christosu) Romanii n'au pututu inainta in educatiune
si invetiatura, care la olalta formddia cultura unui poporu,
O escursiune prin istori'a pedagogiei er din potriva voru fi trebuitu se dea- indereptu, vomu
putea intielege indata ce vomu reflecta la adeverulu, ca
la noi Ia Romani. c t u t n u r e s m i r i t i e l e , t a c u M u s e l e " . Dara
(Disertatiune cetit la adunarea generala a Associa dovada despre acest'a ni este mprejurarea, ca pe cndu
tiunei Transilvane pentru cultura si literatura po Ttarii inundar teritoriulu locuitu de Romani (1240)
porului romanu" inuta in Gherl'a in 2Q si jo Au _ orasiele acestora erau derimate si ruinate, siosele stricate
:

gustu i8S de V. G. Bor^ovan). si starea loru culturala attu de neglesa, adec napoiata,
Aduceti-ve aminte de faptele strabu-
inctu nu multu se deosebeau de noii cutropitori. Dupa
niloru votri, pomenindu'i pe densii; intariti-ve retragerea Tatariloru nu mai damu de nici unu monu-
cu s.piritulu, ca si voi insive se ve facei mariti mentu culturalu la ai notri intr'unu intervalu de ani
in amentirea urmasiloru votri". 150 si mai bine. Totulu ce aflamu in respectulu
(I. C a r t e a M a c a v e i l o r u ) . acesta este, ca Romanii uninduse cu Bulgarii se trediescu
Prea Onorata adunare!
In adunarea generala a Associatiunei ndstre tnuta *) Prelucrata dupa D. G. Misailu si I. P. Eliade relativa
la Deju acum'asu trei ani amu avutu onorulu a conduce la datele privitore la micarea culturala a Romaniloru din.
pe prea onoratul u publicu asistentu prin istori'a educa- Romani'a etc.
175

deodat cu limb'a s l a v d n a in intrdg'a loru adminis- deodat cte o tipografie in fie-care tiara, anune: Ma
tratiune: attu bisericesca ctu si politica. Abia cu t e i u B a s a r a b a (16331654) radic tipografi'a din
inceputulu vdcului alu 15-lea pasiescu Romanii intr'o era mnstirea G o v o r ' a in Munteni'a si infiinti totu odaa
noua; limb'a naionala pstrata numai singura la cami- mai multe scdle prin orasie si pe la mnstiri; dr' con-
nulu si in famili'a credinciosului si trainicului poporu de timpuranulu seu colegu din Moldov'a V a s i l i e L u p u l u
Tendu; limb'a naionala romana dicu elementulu indispen (16341654) la anulu 1640, si infiinti cu 2 ani mai
sabil u si conditiunea sine qua non a culturei adeve- trdiu (1642) in Iasi scdl'a d e l a t r e i i e r a r c h i , unde
Tate a ori crui poporu se ivesce earasi pe orizonulu strmuta precumu amu aieptatu si mai susu, scdl'a
pna atunci posomoritu alu latiniloru dela resaritu. dela Sucdv'a numindu-o dupa numele seu: A c a d e m i a
Inceputulu se face in Moldov'a, de unde apoi schintei'a y a s i l i a n a " inzestrandu-o cu profesori din Kiev trimii
electrica sare preste Milcovu in Munteni'a si de aci de P e t r u M o v i l a renumitulu archiepiscopu romanu
apoi strbate dsele cele milenare ale Carpatiloru in Ar- din acelu orasiu.*). Apoi totu densulu mai infiinti ddue
delu si tiar'a unguresca si asia mai departe. Dar en se scoli de teologie pe lng episcopii si alte ddue scoIL
vedemu mai de a meruntulu naintarea si generalisarea pentru limb'a romana si cea slavdna pe lng mitropoli'a
acestui curentu de trei ori binecuventatu pentru nemulu din Iasi, incurajandu in totu modulu invetiatur'a. Lu (

nostru. crulu inceputu odat se apuca binisioru inainte. S i e r -


b a n u C a n t a c u s i n u domnulu Munteniei (16791689)
a) In M o l d o v ' a Alesandru celu bunu domnulu inteme primulu colegiu in Bucuresci in mnstirea
tierei rdica (in a. 1401) o s c d l a d o m n e s c a in dela S. Sav'a; dr' in Moldov'a C o n s t a n t i n u D u c ' a
Sucdv'a capitala tierei, unde susta aceeai 243 de ani infiinti mai intiu scoli primrie pentru poporu pe lnga !

(pna la anulu 1644), cndu precumu voiu aret fiecare biserica domndsca si prin terguri. Un'a dintre
mai josu s'a stramutatu la Iasi. colile cele mai infloritdre ale acestui domnu intieleptu
Acest'a este unic'a scdla, ce se pomenesce in veculu fu cea din H o t i n u , alu crei ultimu eforu a fostu Am-
acest'a in analele acestea romanesci. Cu inceputulu ve- filochie eppulu Hotinului, omu fdrte invetiatu si insem*-
cului urmatoriu (15071512) introducendu-se tipariulu natu pentru publicarea mai multoru crti folositdre.
in ambele tieri romane de preste muni, N e g o e V o d a Acesta stare de lucruri o aflase domnirea cea urgisita a
B a s a r a b a (15131521) unulu dintre domnitorii cei F a n a r i o i l o r u , cndu limb'a romana pe incetu se scdse
mai iscusii ai acelei epoce, scrie cu mn'a proprie in mai din tdte colile mai inalte, ocupndu-i loculu cea
l i m b ' a n a i o n a l a o autobiografie si o colectiune de grecesca. Intre domnitorii fanarioi G r i g o r i e G^hic'a
tractate istorice, religidse si politice, intitulata I n v e - betrnulu (17271733) in Moldov'a se gndi mai in
J
t i a t u r i c t r a f i u l u m e u T e o d o s i e " ) Apoi tiu la scoli. Densulu infiinti in Iasi 4 scoli, intre'
cumca erau si s c d l e in veculu acest'a alu X Vl-lea in cari u n ' a r o m a n e s c a statorindu si lefile dascaliloru
Bucuresci, ne dovedescu unele chrisdve vechi. Asia Pe- (dela 360100 lei) pltite in 2 rate la S. George si Santu
t r a s c u V o d a scrie intr'unulu asia: Si eu m i c u l u Dumitru parte din visteri'a statului, parte din darea
a m u s c r i s u si a m u i n v e t i a t u in s c a u n u l u o r a - aruncata pe preoi si diaconi. Densulu dispuse asia, ca
s i u l u i B u c u r e s c i 1563 A p r i l e 1 2 " ; si earasi Mi- ori c i n e v r e s e ' s i d e a c o p i i la i n v e t i a t u r a , in-
2

h a i u V o d a : Si a m u s c r i s u eu T e u r u s c e l u v e t i a f r a n i c i o p l a t a " ) Ba pruncii sraci si str


m i c u c a r e l e a m u i n v e t i a t u in s c a u n u l u ora- ini (greci) primeu viptu si imbracaminte gratuite. Pen>
s i u l u i B u c u r e s c i 1581 Iuniu 22". Totu asemenea ne tru tnuturile mai deprtate de Iasi infiinti alte trei
spune si unu chrisovu din 1743 dela I o a n u M a u r o - scoli slavonesci si romanesci la cele trei episcopii dela
c o r d a t u " , ca fiindu Stefanu Voda Tomsia copilu micu si Romanu, Radauti si Husi, punndule sub supraveghierea
saracu, au invetiatu carte la scdl'a din (satulu) Radasieni, episcopiloru cu lefa de cte 70 lei pe anu pentru unu dasr
si miluindu-lu Ddieu cu domni'a au venitu la Radasieni calu. In modulu acesta se urma fra indoela si la tdte
si au facutu biserica." Stefanu Voda s'a suitu pe tronu celelalte scoli preotiesci districtuale, precum in Focsiani, s

in 1612; deci daca atunci vomu dice a fi fostu de 25 Botosiani, Chisineu, Barladu, pdte si la Galai" j Totu
ani, urmddia ca pe la anulu 1582 trebuia se fie esistatu asemenea facu acestu domnu cu unu anu mai tardiu si in Mun
scdl'a pomenita ) Din scdlele aceste, precumu si din cea teni'a. Alu 2-lea domnu fauariotu cu atragere de inima
2

din Sucdv'a a lui Alesandru celu bunu cumca se va fi ctra invetiatura fh C o n s t a n t i n u M a v r o c o r d a t u ,


respanditu dre-care cultura baremi Ia familiile cele mai carele domnindu in vre-o trei renduri in ambele tieri,
distinse ale Romaniloru si cumca binefacerile acestui fe- porunci (1735 in Munteni'a si 1741 in Moldov'a) a se
nomenu voru fi indulcitu pe cei chiemati pentru rede iufiinti'a scoli speciale pentru cleru, oprindu a se chiro-
teptarea poporului din ignoranti'a cea grdsa, dovedesce toni preoi neinvetiati. Dauna numai, ca tdte colile
mprejurarea, ca cu inceputulu vdcului urmatoriu doi dom acestea erau g r e c e s c i si apoi menite numai p e n t r u
nitori mari romanesci se vedu indemnati a rdica mai c l e r i c i si fii de b o i e r i , d i n t r e c a r i c e i ce nu

') Archiva istorica a Romniei tom. I. part. 2 pag. 122. l 2


) ibidem. pag. 9 ) Nicolae Mute, chronic. Letop.
2
) Memoriu asupr'a invetiamentului superioru in Moldov'a de 3
Moldov'a. Edit. Cogalnicenu, tom. III. pag. 82. ) Memorii dei
A. D. Xenopolu, Iasi 1885, pag. 7-8. Xenopolu pag. 11.
176

i n v e t i a u g r e c e s c e , e r a u p u s i a f a r a de l e g e , decadiura cu totulu, si colile si anume cele r o m a


pe candu poporulu mass'a cea mare a natiunei n'avea n e s c i t o t e , ear' dintre cele grecesci inca remasera nu
scoli de locu, pentruca cele rdicate de Const. Duca se mai cteva si si acestea numai dupa nume. Pruncii am-
prbuiser de multu. Cu tdte amenintiarile domnesci blau la scdla cte 1012 ani pefdiendu'si timpulu, in-
fii de boeri nu erau prea incantati de colile acestea, vetiandu c nisce papagali gramatic'a grecesca si mn-
pentruca la din contra ce avea se faca comisiunea insti cndu la batai dela logiotatii grecesci, precum ni spune
tuita 25 ani mai tardiu (1758) de domnulu Todoru Ca- celebrulu nostru Alessandri in vodevilulu seu Nunt'a
limacu cu scopu de a cerceta cuele, din cari colile tierandsca". Eca cum se plnge acolo Alecu ctra Frundia
erau prsite de tinerime. Asiu abusa prea multu de in contr'a pricdpselei dasclului grecescu:
bunavointi'a Dvdstra, vrendu a ve pofti se me urmrii Ce necazu pe mine! Ah ce suprare!
cu pretiuit'a-ve ateniune in toti paii acestei comisiuni. Se dicu tdta diu'a, totu in gur'a mare,
Deci me marginescu a ve aminti numai unele dintre Tipto, tiptis, tiptis, tipti;
multele mesuri, prin cari comisiunea cugeta a se pute Pipto piptis, piptis, pipti.
curma reulu. Asia intre altele propune: Ardie'lu foculu dascalu! cumu me necajesce
1. colarii, pana nu voru implini celu pucinu 6 Ca se me invetie greco-paseresce!
ani la scdla, se nu parasesca scol'a; ear' daca voru Er' metodulu si'lu spune totu in aceesi piesa in
implini 6 ani, se pdta ajunge la pricopseia. susi dascalu Gaitanis dicendu:
Atunci v a r g ' a pe spinare
2. colile laturale (de pe la mnstiri) se se des-
Tipto, tiptis arata;
fiintieze, remnendu a se invetia numai la colile dom
J Si falang'a la picidre.
nesci ). Dascli de pe la casele boieresci se invetie nu
Chiar din talpa-i inveti etc.
mai pe fiii domniloru, ear' nu si pe alti copii de strin-
sura etc. Din aceste putemu deci conchide, a) ca Abusulu si pedanterismulu acestoru dascli grecesci
pe timpulu acesta (1758) erau o mulime de scoli pri ajunser de nesuferitu asia, in catu nemultiumirea si stri-
vate in Iasi pe la mnstiri si in tota tiar'a; b) ca unii gatulu generalu strbtu pna la palatu, de unde se
boerii tneu dascli sau instructori privai pentru pruncii rndui o comisiune in frunte cu renumitulu mitropolitu
loru, ai prietiniloru si ai protegiatiloru loru; c) ca I a c o b u S t a m a t i (17921803), carea constata intre altele
pruncii poporului se eschisera cu totulu dela invetia- ca d a s c l i i g r e c e s c i au o s i s t e m a r e a , p r o c e -
tura. Aceste dispositii cu puine modificatiuni sus- d n d u cu n t u n e c a r e a d e l a c e l e n e s c i u t e , l a
tara in ambele tieri pana la isbugnirea resboiului din cele sciute, invetiandu cu numiri si cu candne si cu,
tre Rusi'a si Turci'a (a. 1769). Dupa incheiarea pa- mulime de cuvinte. Insarcindza mintea ueeniciloru,
cei (17 Iulie 1774) G r i g o r i e G h i c ' a tinerulu or- p o r u n c i n d u l e n u m a i acele d a t e l o r u se c i t e s c a
ganis colile printr'unu chrisovu anume ddto 15 Noemvre si ca p a p a g a l i i se le i n v e t i e de r o s t u , n i m i c a
1775) relativu la epitropi, la salariile dascaliloru etc. cu t o t u l u i n t i e l e g e n d u sau s c i i n d u din c e l e
Din dispositiile acestui chrisovu aflamu mai momentose ce i n v e t i a " . etc. etc.
doue, anume: a) Pna dupa trecerea de trei ani si mai Dreptu ce elu cere se se puna in scoli program'a,,
bine nici unu scolaru nu se va inaint la vre-unu onoru; urmatdre: Gramatic'a, Fabulele lui Esopu; Sciintiele
dara si chiaru atunci, numai daca va arata crile (do desvoltatdre intielegerii copilului, pna elu va ajunge tvep-
cumentele sau testiinoniile) dascaliloru dela academi'a Ia- tatu a putea primi Jectiuni de obiecte mai seriose; apoi:
siloru, ca a fostu ucenicu silitoru si cu osrdie, si cum- ortografi'a, limb'a grecesca, cea franceza, limb'a latina,
ca a cstigatu invetiaturile si cumca s'a cinstitu despre c neaperata pentru invetiarea legiloru si inca si s p r e
dascli cu nume de omu invetiatu" ; b) Mitropolitulu este i n d r e p - t a r e a si m p o d o b i r e a l i m b e i M o l d o v e -
indemnatu a nu mai preoi pe rumene in viitoriu, de nu
n e s c i . Dreptulu, geometri'a sau ingineri'a, motivndu
va avea cartea dascaliloru celoru preoii, care se arete
trebuinti'a ultimei catedre ca M o l d o v e n i i n'au a l t u
p r i c o p s e T a loru la bisericesc'a invetiatura; cci la din
m e s t e s i u g u d e c t u l u c r a r e a p a m e n t u l u i , c
contra ori care va fi supusu la tote birurile mirenesci".
r e i h r a n e s c e , din c a r e p r i c i n a r e s a r u si c e l e ;
Observu, ca crile sau atestatele nu se d nimenui fra :
2 d i n t o t e d i l e l e sfedi si j u d e c a i p e n t r u h o t a
o cercetare publica, adec fra de esamenu ). Prin-,
r e l e m o s i e l o r u , d r e p t u a c e e a au t r e b u i n t i a d e
tr'unu altu chrisovu alu acestui domnu (din Maiu 1776)
se dau mai multe drepturi dascaliloru dela scol'a dom- h o t r n i c i d u p a m e s t e s i u g u " . Si cugetai, prea
nesca pentru poporu, in care scola se invatia i n c e p u On. Adunare; ca a resbitu cu proiectulu seu acestu lu-
t u r i 1 e (elementele) i n l i m b ' a n a i o n a l a si cntrile minatu archiereu? Proiectulu ilu puser grecii la dosariu,
bisericesci. Fiindu ucisu Grigorie Ghic'a prin intrigile ear pe mitropolitu ilu esilara la o mnstire, spre as'i
lui Constant. Muruzi, carele i urma in domnie (1777),, mai potoli foculu patriotismului. Eca starea scoleloru
si in urmare a culturei in Moldov'a si Valachi'a sub
urgisit'a domnire a greciloru din Fanaru. Adec colile
J
) Chronic'a lui E. Cogalniceanu: Letop. Moldovei Tom. cte erau, de si se intretneu cu mijldcele tieriloru, cu
2
III. pag. 262 ) Uricariulu; Tom. I pag. 64/Asiediamen- banii romaniloru, dar erau mai multu pentru Greci de
tulu scoleloru din Moldov'a din 15 Noemvre 1775. ctu pentru Romani. Infiintiarea loru - precumu dice; Gi.
Sionu nu avea de scopu respndirea lumineloru preste si Atanasie Rednicu, cari amendoi se fcura mai tardiu
Romani, ci unu scopu cu totulu strainu de acesta idee, episcopi, er' la 1757 se adaose si class'a a 3-ea. Ob
adec de panfaelenismu". Voindu a esuma numerulu scoli- iectele de invetiamentu erau la inceputu numai rug
loru, cu cari Romani'a intra in secululu alu 19-lea, ciunile indatinate, tainele bisericesci, cetirea psaltirei si
avemu conspectura urmatoriu: limbele latina si maghiara; er' pentru impoporatiunea
1.- O s c o l a d o m n e s c a g r e c e s c a cu 6 das acestei scoli se infiintiara totu atunci si totu in Blaju,
cli pentru invetiaturi filosofice si literarie in Bucureti; si ddue seminarie: unulu numitu c r a i e s e u sau alu
a f a r a de c o l i l e p r i v a t e , cari precumu dice Fo- m d n a s t i r e i S n t e i T r e i m i , unde se intretneu 20
tino, erau prin orasiu si prin casele boeresci. de elevi, si altulu in castelulu episcopescu numitu alu lui
A r o n u asia, inctu precumu ni spune ven. d. Cipariu,
2. Alta scola de limb'a r o m a n a cu 2 dascli intr'unu opu alu seu (Acte pag. 98100,) pe timpulu
totu in Bucureti. acestui episcopu de pie memoria erau adunai in Blaju
3. O scola publica grecesca in Craiov'a. preste 300 de studeni, pe car'i ajutora iu diferite mo
duri. Totu Aronu mai susinea cu spesele sale si deo
4. O scola p r i n c i p a l a la I a s i cu preste 40
interni baiati sraci. sebite alte scoli romanesci asia, inctu meritele sale pen
tru caus'a colara romana in acelu timpu, putemu dice
5. Apoi cte o scola la Focsiani, la Barladu, la fra tema de a esagera, ca-i ctigar numele de Me-
Galai, la Chisineu, la episcopi'a din Husi si la cea din cenatele" Romaniloru. Cele ddue seminarie numite
Romanu. Asia'dara de totu 10 scdle, dintre care nu aci se contopescu in seminariulu clericalu de astadi in
mai un'a r o m a n d s c a ! ! Apoi poftimu lumina si cul urm'a unui decretu aulicu ddto 12 Decemvre 1781 *).
tura la unu poporu, cruia i vorbescu toti intr'o limba Gimnasiulu de aci, care la inceputu avea numai trei
neihtieldsa de densulu. Conchisiunea o lasu la judecat'a clase, s'a completatu mai trdiu si pe incetu, adaogndui-se
fiecrui dintre onorabilii Auditori. si liceu cu cursu de 2 ani de filosofie si institutulu teo-
Si acuma se ne intdrcemu privirile asupr'a nce logicu cu cursu de 3 ani (si dela anulu 1834 inedee
putului si micarei culturale romanesci din periodulu primu de 4 ani). Cei de ntiu profesori de filosofie si de
in patri'a ndstra. teologie in Blaju fura Samuilu Miculu (Clain) si Stefanu
Popu, dr' dintre laici primii profesori Blajeni fura unu
b) M i c a r e a c u l t u r a l a r o m a n a i n U n g a r i ' a .
V u l c a n u din Blaju (unchiu alu renumitului Vulcanu,
Iaeeputulu invetiaturei in scoli publice la Romanii din-
intemeietoriulu gimnasiului dela Beiusiu) si I o a n u N d g d e,
edce de muni dateza abia de prin mijloculu vecului 2
mai trdiu agentu de curte in Vien'a ).
trecutu. Petruca inainte de unirea Romaniloru cu bi-
seric'a Romei (indeplinita in anulu 1700), densii nu nu
Unu aventu insemnatu in cultura s'a datu Romaniloru
mai n'au pututu avea scoli publice, dar' nu li era er-
ardeleni si prin radicarea s c o l i l o r u de p r i n g r a n i -
tatu a cerceta nici baremi colile esistente ale celorlalte
t i e l e m i l i t a r e sub Mria Teresi'a (anulu 176364)
naionaliti din tiera. Si decumva totui cutedi cineva
anume in regimentulu I. (ce se intindea pe partea su
se'si duca prunculu la invetiatura, domnulu pamentescu
dica a Ardeiului dela Pdrt'a de feru pna la Brasiovu)
ilu putea lua dela scola si a'lu pune in servitiulu cur-
se infiintiase o scola normala (Hauptschule) in O r l a t u ,
tiei domneti. Singuru la mitropoli'a din Alb' Iuli'a
apoi scdle triviale la H a t i e g u s i V a i d a r e c e pe spe
(Belgrad u) er unu felu de scola pentru tinerii, ce do-
sele erariului, precumu si alte 10 scoli in 10 comune,
rdu si putdu se se preotiesca, unde se instruau in c e t i
in diferite puncte ale teritoriului acestui regimentu, vrd
r e a cartiloru bisericesci, in cntri si tipicu. Totu asia
se dica de totu 13 scoli pentru 82 comune cu o popo-
pdte ca voru fi facutu, daca nu toti, baremi unii preoi
ratiune de vre-o 20J00O suflete. Asemenea s'a re-
si diaci pe sate cu pruncii loru sau ai altor'a, cari erau
dicatu o scola normala si la Naseudu, centrulu regi
cu aplecare spre servitiulu D-dieescu. Vre se dica, pri
mentului II de granitia indata la inceputulu militarisa-
mele ndstre scolutie, daca le putemu numi asia, erau
rei (176364), carea ajunse in scurtu timpu la unu
p a t r o c h i a l e , precumu aflamu acest'a la tdte popdrele
mare renume, si apoi intre anii 1770 1774 5 scoli
apusene in primele vecuri ale cretinismului. De acolo
triviale in Naseudu, Zagr'a, Telciu, Sngeorgiu si Mo-
dela !AIb'a Iuli'a, precumu si dela fraii nostrii de preste
noru, si la 1783 si in Borgo-Prundu, in cari in tdte se
muni se putdu numai se se respndesca slabele radie
propuneu studiile in limb'a germana si parte si in cea
ale culturei romaineci. Scoli adeverate dicu, abia dupa
romana (in colile triviale), formndu-se asia o mulime
intimplat'a unire bjsericdca cu Rom'a putur Romanii
de brbai aplicai parte ca oficieri si suboficieri la mi
Se aiba. Si intru adeveru aflamu ca imperatulu Leo-
liie, parte la. administrai unea politica. Scdlele ndstre
goldu I. d e m n d a s e a se rdica pentru Romanii unii
si mai alesu cele dela Blaju, care erau cele mai inalte
Speli regulate la Alb'ajuli'a^ Hatiegu, Fagarasiu si mai
institute culturale romane, ajunser la culme in acestu
^rdiu la Blaju; dar colile aceste (c si drepturile po-
vecu sub-neuitatulu si vredniculu episcopu G r i g o r i e
j$ce ale Romaniloru) remasera numai pe chrtie. Abia
diipa unu.jumetate de vecu dea unire prin anulu 1754
se deschide in Blaju scola centrala cu ddue clase sub x
) Dr. A. Gram'a Istori'a bisericei romne unite."
episcopulu Paulu Aronu cu doi invetiator Grigorie Maioru | 2
pag. 134. ) 16 pag. 135.
23
178

M a i o r u (17621782), care facu fundatiune din carea Atlante mare" cu 30 carte in 1800 etc. *) Tdte aces
se impartia pe tdta diu'a la 200 colari sraci pane si crti, dicu, au trebuitu se fi fostu reclamate de o ju
strinse in giurulu seu pe cei mai invetiati brbai ai Ro nime studidsa numerdsa, c-ci altcumu nu putemu crede
maniloru de atunci, c Iosafatu Devai, Stefanu Popu, pentru ce le aru fi publicatu autorii intr'unu timpu, cndu
Filoteiu Laslo, Ghermanu, Petru Luchi, Samuilu Miculu, tipariulu era mai scumpu dectu astadi si censur'a de crti
Petru Majoru si George Sincai. Apoi afara de co o adeverata tortura spirituala mai alesu pentru autorii
lile aceste se mai infiintiara in Ardelu sub domni'a lui romani"!!
Iosifu II. 300 de scoli romanesci *) si se puser sub di (Va urma).
reciunea renumitului si persecutatului de sdrte George
Sincai, din cari inse cu timpulu remasera numai puine
dora prin orasie si locuri fiscale, pe unde erau sub pa-
tronatulu erariului. - Ca voru fi fostu atari scdle si
pe la fraii notri din prile banatiene si ungurene mai
Earasi afaceri agronomice.
alesu pe lng scaunele episcopesci din M a r a m u r e s i u , Dupace s'a reprodusu in Nrii 1920 raportulu
din S a t u m a r e , dela Oradea-mare, Beiusiu si la celu comitetului insarcinatu cu infijntiarea reuniunei de agri
2
din Cenade (in Ungari'a ) si prin granitiele militare ba cultura", redactiunea isi permise a mai adaoge dela
natiene ctra capetulu acestui vecu, de si n'amu aflatu, sine unele reflecsiuni relative la starea agriculturei in
dara putemu conchide dupa desvoltarea imprejurariloru tierile locuite de romani. Este forte pucmu att'a
comemorate mai susu, precumu si dupa principiulu: Cause ctu s'a disu cu acea ocasiune in interesulu agriculturei
asemenea producu efecte asemene." nostre; este inse nespusu de multu aceea ce ar trebui
nu numai se se dica, dara se se si faca necurmatu si
Eca starea culturala a Romaniloru cu capetulu acestui neincetatu, pretotindeni si de ctra toti romanii ci
periodu: in Munteni'a si M o l d o v ' a colile,erau inbran- sciu si ci au inceputu se porte o economia mai raio
cite de ignoranti'a si pedanterismulu dascaliloru greci, nala in regiunile, in care'si au proprietile de pamentu.
ear' dincdce de muni Orlatulu, Blajulu si Naseudulu Avemu fericirea de a cundsce vre-o trei archipastori ro
imprstieu radiele binefacatore ale invetiaturei, dreptu c mani, cari au introdusu si pna acum'a reforme esen
mai multu in limb'a latina si maghiara, si in colile granitia- iali in portarea economiei de cmpu, in cultivarea de
resci in cea germana. Profesorii se recrutau la Blaju vii si de grdini, era, urmele acelora se si cunoscu attu
dintre clericii romani pregtii pe la universitile din de a dreptulu in foldsele mai mari ce arunca o econo
Rom'a, Vien'a, Liovu (Lemberg), Tirnavi'a si Pojon, ear mie intieldpta, ctu si in imitatiunea ce se vede c pe-
la Naseudu se trimeteu tineri la studiile pedagogice trunde la locuitorii de prin pregiuru. Niciodat acei
preia Vien'a, Klagenfurtu, Liovu etc, cari apoi pregateu archipastori nu aru fi fostu in stare de a face numai ia
prin cursuri de cte 46 luni pre dascli dela scolele civa ani dotatiuni asia de frumdse dieceseloru respec
comunale sau satesci pe unde voru fi esistatu. Tdte tive, daca nu aru fi strabatutu mai antiu, cu reforme
aceste fapte odat constatate, ne lasa a conchide in modu salutarie preste totu in sfer'a economiei rurale, la care
firescu, ca caus'a colara romanesca cu capetulu secuiu nu trebue se trecemu cu vederea mai muli ani rei, cari
lui trecutu er pe calea progresului. Acest'a convingere au urmatu unii dupa alii; precumu si enormele contri-
ni o intaresce si micarea literara pedagogica de atuncia. butiuni ale statului, Care se storcu si de pre propriet
Anume afara de neperitdrele scrieri ale lui S a m u i l u ile bisericesei fra multe esceptiuni. Asia de ex. unulu
M i c u l u , Petru Maioru, Georgie Sincai si alti corifei dintre prelaii romanii platesce la 6 mii fl. contributiune
ai acestei epoce, cari au pusu bas'a l i t e r a t u r e i si istoriei directa, dra altulu preste 16 mii fl., la care se mai adaug
naionale, aprur unele opere anume pentru scdle; cte tdte asia numite aruncuri, competentie, - taxe, aequi-
Asia: Mich. B e c j k e r e k i d i n Cluju publica in anulu 1744 valene si alte ncrcaturi fra numeru.
Bucdvn'a cu deprindeie la cetire"; D e m e t r i u Rona
n i c d n u " in Blaju in 1756 Invetiatur'a cretina" Mai cundscemu si alte cteva economii de modelu,
si in 1785 la Rmnicu Secretele lucrarei pamentului pe care le porta ici colo in unele inuturi cte nuu preotu
si sadirei". G. S i n c a i in Blaju in 1785 Catechis- ori protopopu forte activu si mai muli proprietari nlP
mulu celu mare"; unu A n o n i m i i Abcdariulu" , sau reni; era daca modesti'a nnscuta a domnului prdjfl$i-
Alfavit'a" pentru folosulu si procopsel'a scolei romane" tariu Georgie Popp dela Basesci (in comitatulu Sacagiu
cu slove. E n a c h e V a c a r e s c u a tiparitu in 1787 lui) ar suferi, noi amu cutedia se numimu ecotioml'a
Gramatica romana"; A m f i l o c h i e , eppulu Hotinului sa intre cele de modelu, ntocmita si condusa asia, c
in 1795 Aritmetic' si geografi'a"; R a d u T e n l p e a se detepte in totu tnutulu acela cea mai nobila riva
publica in anulu 1797 in Sibiiu Gramatic'a romana"; litate. Ca dn. Popp nii tne lumin'a Sub mesa, ci o
Dr. I. M o l n a r u in 1798 in Bud'a Retorica" intaiasi, pune de asupr'a, c se luminedie toturoru, acest'a s'a\
data in limb'a romana; si R a d u G o l e s c u tiparesce unu probatu din partea dsale attu cu dissertatiunea sa agro
nomica premiata si tiprita in cteva mii de exemplari
si mprita in tdta tidr'a, ctu si din activitatea sa pe*
*) Acest'a se dice numai din traditiune; acte oficiali,
2
lipsescu. Red. ) Istori'a bisericei unite" de Dr. Gram'a pa-
gin'a 6975. !) la I. P.Eliadein Istori'a pedagogiei" pag. 285.."!'
care o desvdlta in adunrile generali ale despartiemen- l o c u i t o r i i m a g i a r i din Ardelu,, daa nu mai de multu
tului Nr. XF condusu cu tactu si perseverantia rara de dectu in lun'a trecuta mrturisi, si unu diariu de acolo,
1
ctra venei-, ddmnu vicariu Alimpiu Barboloviciu din ca urmele activitatiei dela acea societate abia se vedu*
Smleulu-SaJagiului. Proba mai de aprdpe avemu din ici colea in Clusiu, dra mai departe nu pdte se strbat,
aceea regiune si raportulu on. domnu Andreiu Cosm'a Potestatea legislativa a Ungariei votedia pe fie-care anu
eetitu in adunarea din 11 Augustu 1884, crui 'i facemu sute de mii pentru incuragiarea agricultura, era unu
locu mai, la vale. ministeriu se ocupa inadinsu si cu agricultur'a prin apli
Ore inse pana acum'a nu s'a facutu tocm'a nimicu care de tdte mijlocele spre a o incuragia; cu tdte aces
anume din partea carturariloru sau asia numitei inte- tea totu in lun'a trecuta fiindu in B.-Pest'a vorba des
ligeate superidre spre a indemn pe poporu la ducerea pre concurenti'a strina in cerealii, Peti Napld" de
Unei economii mai intielepte ? Asia striga pessimistii, ca- clara cu multa durere sufletesca, cumca agricultur'a in
' fbr'a nici Ddieu nu le-ar face pe voia, daca ar mai Ungari'a sta cu puine esceptiuni, a l t u r e a cu t i e
veni erasi pe pamentu luandu forma de omu. Lasu r i l e c e l e m a i . r e u c u l t i v a t e din tota Europ'ai,
ca aru fi o mare arogantia, daca brbaii teOriiloru, omeni Peti Napld" adeverulu a scrisu in casulu acest'a. Mi-
cari se ocupa aprdpe numai cu sciintiele si cu literatur'a, lidnele de locuitori ai acestoru tieri, nu intielegu intru
s'aru incerc se dascalesca pe omeni in economi'a cm nimicu ce va se dica c u l t u r ' a intensiva de p a m e n t u ,
pului cu care densif nu au a face mai nici odat, dara adec a lucra pamentu mai pucjnu si a scote din elu\
apoi cine s'ar uita i n g u r ' a loru, cine i-ar' asculta? folosu indoitu si intreitu. v ';
; Totu ce potu face literaii unui poporu cu privire la re Pe saii nostrii din Transilvani'a i tne tota lumea
formele economice este, ca daca facu caletorii prin alte de economi fdrte buni si noi insine i avemu c de njo-,
tiieri fdrte inaintate si vedu agricultur'a multu mai inflo- delu. Dara agronomi luminai venii din alte tieri nici
ritdre, intorcendu-se in patri'a loru, se nu'si pregete a decumu nu se simtu ncntai de intielepciunea loru eco<-i
comunica compatriotiloru totu ce au vediutu facendu-se nomica, si ce proba mai invederata ne trebue pentru re-
pe airea mi bine si niai cu folosu. De aci incolo totu manerea napoi si a sasiloru, dectu cele trei scole agro
ice mai potu face dmenii invetiati, cari nu sunt specia nomice, un'a in tnutuln Brasiovului la Feldidr' dou'
liti in ale agficulturei este, c se indemne pe prini la ivfediasiu, a trei'a la Bistritia, care tdte ajutate attu
/cu stri cu averi si pe societi de cultura, c se tri- din fonduri sasesci ctu si dela sttu, numai ctu vege-
\ plita omeni tineri, cari smtu in sinesi vocatiunea, pe la tedia c vai de ele si anume sufere d i n l i p s'a
i |cdle agronomice si alte institute economice de modelu, e l e v i ; pre cndu ar fi crediutu cineva, c la scole de
nu numai spre a se indopa cu teorii, dara a si face anii acelea se voru inbuldi tinerii cu sutele, abia se vedu
de praxa si numai dupa aceea a se intorce acas c cte 2030 preste anu. Saii mai au si alte nepl
omeni de specialitate, adec agricultori cum se dice ceri mari cu acelea scole agronomice ale loru, ei adec
consumai. suntu silii a schimba fdrte desu pe directorii adui din
Dupa ctu cunoscemu noi impregiurarile nostre, acestu strintate cu spese considerabili, si acesta se intempla
inderanu s'a facutu de ctra fruntaii romaniloru, attu buna ora c si la stabilimentele mari de fabrice, din,
inainte, .ctu si mai virtosu dela infiintiarea associatiunei cause diverse; cci adec unora nu place clim'a i mo-r
transilvane, fdrte desu si cu destulu zelu; martore se ne dulu vetiei dela noi, si se ducu de unde au venitp;
fie processele verbali ale ctorva adunri generali si ale co altulu se alege unu betvu si jumetate dupa ce da de
mitetului, cum si mai multe dissertatiuni publice, articlii vinuri tari pe la noi, alii erasi esu nisce ignorani si
economici in diarie, calindarie pentru economi publicate apoi cu attu mai impertineni, inctu esci silitu se le
de ctra brbai speciali, in fine bursele votate si date arai si usi'a poriei dicendu-le: Pe aci inainte ve este calea.
ctorva juni trimii pe la scol ele agronomice. Pe lng In Germani'a este unu vechiu proverbu sau mai bine
toate acestea urditorii ambeloru expositiuni, cea din 1862 axioma care tne, c tieranulu (der Bauer, der Schwab)
sj, cea din 1881 au pusu mare temeiu pe productele are trebuintia de patrudieci, de ani, pentru c se i se
agricole, numai ctu prea puini agricultori de profe coca mintea si de alti patrudieci pentruc se se lase de
siune, au voitu se scie de invitarea ce l i s ' a facutu, invetiuri (de obiceiuri) rele, adec de ce au apuctu ej
4

dra alii au luat'o c si cum Brasiovenii si Sibiienii aru din prini, fia bine, fie reu. Dara ci omeni traiesctf
fi voitu* se glumdsca cu ei. Audi me, ni se cere se optudieci de ani? Si apoi ce le-aru mai folosi in etatea
trimitemu la expositiune grne, secri, cucurudie, ordiu, aceea, daca aru invetia se jdce dupa note ndue de musica.
pvesu, alacu si tenchiu, fasole, mazre, linte, producte
dela oi si vaci, etc., pare ca piatiele loru nu sunt pline Ceea ce se dice despre germani c trecu de omeni
cu de acelea!" La Jjjxili^Vea producteloru agri mai grei la capu, se pdte susine" multu pucinu de ori
cole prea pucinu au reflectatu. care altu poporu, prin urmare si de alu nostru. Daca
lui Moise nu iau ajunsu patrudieci de ani, adec mai multu
.Ore inse nu se intempla totu asia si la alte po- dectu o generatiune c se desvetie pe jidovi dela Mas
pura? 'Se nu mergemu prea departe dectu numai pna tematiile, invetiate in Egiptu, totu atti ani nu'i varo
la Glusiu* unde exista de alti ani o s o c i e t a t e a g r o ajunge la nici unu altu Moise, inca nici atunci cndu in i
n o mic a .magiara, a crei activitate se intinde la t o t i s'aru lungi in cale vre-o legislatiune sau nuca, sau mama
23*
180

vitrega feudalistica, care nu sufere c massele popdra- De alta parte acestu comitetu inainte de a ve conchiema
loru se se bucure de dreptulu proprietatiei de pa pre Dvdstra la adunarea generala anuala la loculu de-f
mentu, ci acea proprietate o reserva numai la unu nu- fiptu spre acestu scopu, adec la Cehulu Silvaniei, au
meru forte micu de locuitori. aflatu de bine a- ve consulta in acesta adunare e s t r a-
Dupa opiniunea ndstra, f a r a d r e p t u de p r o or d i n a r i a: dre dupa scenele dejucate lunele trecute
p r i e t a t e s i g u r a la cte o parte de pamentu, agri- in loculu destinatu pentru tinerea adunrii generale chib-
cultur'a ameliorata in adeveratulu intielesu alu cuvntu suiti de corespundiatoriu scopului institutiunei ndstre
lui nici c se pdte cugeta. Luarea in arenda ori si lu culturali a tnea adunarea acolo ? cci comitetulu nu spe-
crarea in parte condiionata, chiaru si pe" mai muli ani redia primire cuvenita despartiementului nostru, ba c u -
sunt totu numai nesce surrogate, care nici-odata nu voru n o s c e n d u a v e r s i u n e a din partea compatriotiloru
arunca foldsele ce le va trage totudeun'a unu proprie maghiari maioritatea prepoderanta a S. Cehului e contr'a
tariu desteptu si muncitoriu din proprietatea sa, pe care nisuintieloru ndstre culturali si gradulu in care sunt
trebue se si-o iubesca c sntatea si c pe famili'a sa. agitate spiritele, apoi curentulu generalu, ce domina si
Din acestea urmedia, c daca voimu in adeveru se ve- pre locuitorii acelui opidu, cu tinerea adunarei la acelu
demu la poporulu nostru economi'a mai buna, portata locu putemu se fimu chiaru insultai.
mai cu folosu, inainte de tdte se'lu invetiamu si indem- Dela intieleptiunea Dvdstra depinde in privinti'a
namu in totu timpul u si in totu loculu, c cu mintea locului pentru adunarea gen. a insiste pe lng decisiu-
destdpta si cu cele doua bratia sanatdse, care'i sunt nea din anulu trecutu, seu a defige altu locu, seu in
v
capitalulu datu dela Ddieu, se'si faca si capitalu de b a n i , urma a provedea cuele mai urgente in acesta adunare
icu care se'si cumpere mosi; se mnnce cti-va ani estraordinaria straformata in ordinaria si hr acestu anu
;mamaliga cu cepa, se adaoge banu la banu si se'si cum- a nu tnea alta adunare. (Se ia decisiune in intielesulu
Ipere p a m e n t u , proprietate drdpta a sa; cci dupace din urma.)
voru avea pamentu mai multu, adec celu pucinu inca Dupa acesta decisiune in numele comitetului vinu
pe att'a pre ctu are poporulu nostru in timpulu de a ve schitia pre scurtu activitatea aceluia, respective a
facia, atunci femeile sale voru fi de vina, daca nu va directoratului in acestu anu.
mnca bucate multu mai bune si totudeun'a de ajunsu
Conformu decisiunei p. VIII. din adunarea general
pentru toti. Ori-cumu se se schimbe lucrurile omenesci
trecuta, pre spesele despartiementului s'a tiparitu in 2000
in patri'a ndstra, ori la cte professiuni ne vomu imparti
esemplarie, dissertatiunea: Economi'a cmpului de G.
pruncii si nepoii nostrii, totui immens'a maioritate a
Popp", din partea despartiementului premiata cu 6 # . Pre-
poporului nostru romanescu este si va mai remanea
tiulu unui esemplariu s'a ficsatuin 10 cr. avendu intentiune,
jpoporu agricultoru, economu muncitoriu celu pucinu inca
c cu acestu pretiu prea modestu se-si o pdta cumpra
o uta de ani; este inse prea de doritu si c conditiune
si ultimulu tieranu, care scie carte, dra pre acdsta cale,
imperativa de vietia naionala, c partea cea mai mare
disertatiunea poporala si necesaria pentru fie-care eco
se se bucure in toti vecii de proprietatea pamentului,
nomu se strbat in stratele poporului si in ultim'a co
pentru care si porta tdte sarcinele statului in bani si in
liba romanesca.
snge. Avuiile lumei nu stau ce e dreptu, numai in
proprietate de pamentu; dara pamentulu nici nu piere Spesele tipariului au fostu 88 fr., solvirea crora
c turmele si ciurdele de vite, nici ilu potu fur'a hoii s'a asemnatu din fundulu de invetiamntu" alu despar
c aurulu si diamantulu, nici arde c edificiile si alte tiementului. In sum'a acumu memorata nu sunt calcu
obiecte combustibili. Prinii se lase fiiloru si fiicelorn late erogatiunile potale, cari se voru comput, cndu
c testamentu cu limba de morte: C t i g a i - v e in anulu viitoriu comitetulu Dvdstre va veni a da raiuni
m o i i , c a s e si a l t e r e a l i t i . Atunci apoi agro detaiate asupr'a intrateloru si erogateloru din imprimarea
nomii de professiune voru avea cui se dica: Invetiati si desfacerea acestei prime publicatiuni a despartiemen'-
a ve cultiva pamentulu mai bine. tului. Si pna atunci suntei poftii, Domniloru, c 1=le
procurai acestu opsioru bine prelucratu si se'lu respn*
Raportulu domnului Andreiu Cosm'a despre activita diti in mass'a poporului. Prin ast'a de o parte ;t$t
tea despartiementului XI cititu in adunarea din l face servitiu culturei poporali in genere, de alta partfTve
veti mplini detorinti'a c membrii, latndu opurile lite-
Augustu 1884.
rarie intre poporu si ameliorndu starea finantiar'a a des
Onorata adunare! partiementului.
Intemplamentele petrecute in giurulu nostru dela Generosulu autoru alu Economiei de cmpu" din
adunarea generala ultima, tnuta la 9 Augustu 1883 in premiulu de 6 galbini unu galbinu reservndu de suve-
opidulu Tsnadu, au avutu influintia asia deprimatoria niru pentru sine, era altulu donndu decopiatoriului di-
asupr'a membriloru acestui despartiementu, inctu comi sertatiunei, 4 galbeni a pusu la dspusetiunea despartie
tetulu alesu pe 3 ani in adunarea anteridra nu s'a po- mentului spre a'i folosi c premiu pentru o disertatiune
tutu constitui dectu in 13 Iuliu a. c. alegendu de cas- ndua totu d i n sfer'a e c o n o m i e i r u r a l e . Aduna
sariu pre dlu Florianu Marcusiu, de controloru pe Simionu rea generala din anulu trecutu n'a facutu dispusetkine
Orosu, dra de actuariu si bibliotecariu pre Andreiu Cosm'a. in privinti'a escrierei de concursn pentru acestu premiu.
"Comitetulu Dvdstra vine cu propunerea, c tem'a diser- Tuturoru acestora se fedicemu: In. veci amintirea lorai
tatiunei destinate a se premia se fie d e s p r e po- Mai avemu se atragemu ateniunea onoratei adu
maritu. nri la impregiurarea, c lucrarea eficace a comitetului
Adunarea generala din anulu trecutu a decisu infi e multu ingreunata, c ne avendu preliminat vre-o suma
intiarea a loru 4 agenturi comunali in periferi'a despar- pentru spesele curente, preste totu anulu lupta cu nea
tiementului. Comitetulu din incidentele accentuate la in junsuri la unele erogatiuni neevitabili. Chiemarea adu-
ceputulu acestui raportu n'a potutu esecut decisiuuea in narei va fi s se ingrigdsca si in asta privintia, ce e
cestiune. Se credemu c anulu viitoru fiindu dora mai fa- cu attu mai urginte, cci a sositu timpulu c se ne
voritoriu pentru lucrrile ndstre, vomu satisface pre de infiintiamu si biblioteca pentru despartiementu, si pna
plinii ateptrile dvostre juste si pretinse prin scopulu acumu nu dispunemu nici de unu dujapu, unde Se ne
maretiu, pe care noi ilu urmarimu pe cale- paciuita spre asiediamu scriptele si puinele crti ce avemu, E su
desvoltarea limbei naionale si a culturei poporului ro perfluu, credu, se accentuamu, c infiintiarea bibliotecei
manescu. nu se mai pdte mn, ci din acdsta adunare este a se
prescrie in liniamente direciunea, ce are se ia comite
Onorata adunare! Precumu arata unu conspectu
tulu Dvdstre spre acestu scopu.
din 1879 numerulu membriloru din acestu despartiementu
e cu totulu 102, dintre cari membri ordinari (ai Asso- Associatiunea a acordatu si pre anulu trecutu unu
cjatiunii) 62, membrii ajuttori 40. ajutoriu de 100 fl. pentru scdl'a romna din Simleulu
Dupa sexu: brbai 98, femei 4. Silvaniei. Avemu se ne reinnoimu rogarea pentru apla-
cidarea unui asemenea ajutoriu si pre anulu viitoriu.
Dupa ocupatiuni: preoi 3 9 ; doceni 6; advocai 8;
amploiai municipali si de sttu 5 ; notari comunali 5 ; Regulamentulu pentru administrarea f u n d u l u i
economi si posesori 39. de i n v e t i a m e n t u " nu se pdte supune deliberare! on.
adunri, c-ci comisiunea esmisa spre acestu scopu nu
Unu numeru acest'a prea modestu faia de 100
si-a finitu inca lucrrile sale.
mii suflete romanesci din rayonulu despartiementului;
apoi lucrulu e chiaru tristu, daca consideramu, ca cea S i u m l e u l u S e l a g i u l u i la 11 Augustu 1884.
mai mare parte dintre membri se multiamesce cu ondrea Andreiu Cosm'a m. p., x

si drepturile asecurate membriloru prin statute, fra a actuariu.


corespunde indatoririloru. Aru trebui se luamu bine sa-
i^" :
m'a, c nici o institutiune nu pdte se esiste se impartia
numai drepturi fra oblegamente si fra concursu mo- Press'a periodica romanesca in tierilfe
ralu si materialu din partea membriloru. In asta pri- coronei unguresci.
vintia avemu multu, fdrte multu de facutu. Vointi'a
nxma si convingere seridsa, cumca nici unu scopu nu se Daca mai este vreunu poporu-in Europ'a, pentru
pdte ajunge, fara de mijldce, va delatura scderea multu care press'a periodica in limb'a sa se fie conditiuhe im-
simit si pre acestu terenu. peridsa de vietia nu numai spirituala si naionala, ci
totuodata si materiala, apoi acela este mai multu dectat
Nu potu se nu amintescu la acestu locu, pre fraii ori-care altulu acestu poporu romanescu sbiciulatu die 1
foti comembrii ai notri, cari in timpulu mai recente vecuri de tdte furtunele si desastrele din lumea acesta!
s'au mutatu la cele eterne. Anume: trecatdre pentru individi, nu inse pentru omenimea intrdg '
1. Ioanu Colceru, protopopu emeritatu si parochu Astadi este recunoscutu in lumea civilisata inca Si
in T. Sarvadu. Membru ordinariu alu associatiunei. de ctra vrmaii publicitatiei prin tipariu, c pe lng
2. Ioanu Cosm'a, fostu docente in Hidigu, membru alte publicatiuni in forma de crti, press'a periodica, fie
ordinariu alu Associatiunei si alu Reuniunei invetiatori- politica sau nepolitica, de literatura, de sciintie, de arte,
loru romani selagieni. In dnsulu corpulu invetiatorescu este o p u t e r e m a r e , ce insufla respectu inca si despo
i invetiamentulu poporalu a perdutu multu, cci er tismului celui mai cerbicosu, revars lumina preste fap- 1

unulu dintre cei mai distini doceni. In societatea ro tele bune si rele ale dmeniloru. Nu este nimicu in
mana a lasatu unu golu simttu; puini ilu potu suplini lume de care se nu pdta abus reutatea omendsca; asia
cu umorulu' seu si in anecdotele nimerite. Pre lng se intempla si cu press'a periodica; se afla destui omeni
aceste caracteru firmu, zelu nationalu invapaiatu erau n rei, cari voiescu a face din pressa undita in mn'a des
suirile lui ludabile. Ilu deplngu veduv'a si mai muli potismului si mijlocu de a propaga coruptiunea, a inve-
Orfani. nin corpulu sociale, in locu de a'lu vindeca de atte*
3. Georgiu Soteru Sajtos din Achisiu, membru bdle spurcate si a'i da vidtia noua. Dara totu press'a
ordinariu, mai lungu timpu primariu si curatoru biseri- periodica, are acea insusire, ca mnuita cu intieleptiuili]
cescu in comun'a sa, unde er fruntasiu respectatu nu si tria sufletdsca nfrunta pe cea depravata, se pun$jjjij
numai de connationali, ci si de unguri. Alu seu si alu lupta cu ea, o demasca si cu ajutoriulu lumineloru sale!'
tataneseu e meritulu principalu, c in Achisiu o mana o trntesce la pamentu.
de Tomahi si-au ziditu o biserica frumdsa din materia Press'a periodica romndsca in Romani'a existe nu?
solida. mai de ani 57 (1828), dra cea din Transilvan'ia si Wsr
182

gari'a este cu aprope diece ani mai tinera. Acestu pe- Se nu intrebe nimeni pe proprietarii si redactorii
riodu nu a fostu de ajunsu, pentru c necesitatea pressei acestoru foi periodice despre starea loru finantiala a fie
se petrunda in massele sau incai in classele mai lumi- creia, c-ci loru nu le va fi de locu ruine a'si arata
nate ale poporului nostru. Noi nu ne miramu de acdst'a, bilantiulu anuale; daca inse intrebatorii voru fi romani,,
ci constatamu numai adeverulu si refiectamu la pedecile se fie incredintiati, ca in cele mai multe cauri voru ad
care s'au opusu la ori-ce progresu in acesta direciune, mira desinteressarea individiloru, cari lucra cu anii in-
precum a fostu vechi'a censura discretionaria pentru press'a tregi pe nimicu si se bucura, daca in casulu celu ma
tuturora poporaloru monarehiei, legi speciali forte aspre bunu le esu dela abonata spesele chartiei, tipariului, po
si censura esceptionala asupr'a pressei romanesci, lipsa tei si localului, c se nu mai dea si din pung'a loru.
taxare de scdle superiori si mijlocii pentru formarea si Au fostu si de aceia cari au pagubitu grosu la publi
prepararea unui publicu luminatu, numerosu si iubitoriu carea de foi periodice romanesci.
de lectura. Se compare inse ori si cine cu ochiu de criticu foile
O parte mare din acestea pedece sunt delaturate, ndstre periodice romanesci cu altele homogene, de cu-
nu din buna vointi'a dmeniloru, ci puru si simplu prin prinsulu si cum amu dice de sam'a loru, de alte limbi
omnipotenti'a spiritului lumei, care in veculu de fagia ale tierei, pentru c se se conving, ca acelea cu nimicuv'
revars lumin'a sa inca si preste poporale selbatice lo- nu sunt redactate mai bine dectu cele romanesci, c,:
cuitdre in corturi si peteri intunecdse. De aci incolo inse sunt susinute cu attu mai mare zelu si devota-
nu mai are locu pretestulu c press'a ndstra periodica nu mentu, fra care nici noi nu vomu avea pna 'i lumea
ar ndestuli trebuintiele ndstre, c-ci depende numai dela pressa periodica de calitatea si rangulu pe care pretin-
noi c se'i damu nutrementu si desvoltarea ceruta de demu c se'lu aiba ea.
ctra publicu. Se dice de comunu, c fie-care sttu si Ori-ce poporu lipsitu de pressa periodica in Europ'ai
poporu are numai gubernulu pe care'lu merita, sau gubernulu se considera in dilele ndstre c mortu, sau c si cum\
este cum e si poporulu. Tocma asia se intempla si cu nici nu ar' fi existatu vreodat.
press'a, o are ori-ce poporu in limb'a sa numai in va- S'a disu si se mai dice pe diverse tonuri, c lite
ldrea in care o susine elu insusi, era mai multu nu. raii romanesci nu sciu scrie pentru poporu. Pretestu
Este si press'a o scola .publica, precumu o susii, asia o ai. secu este acest'a si altu nimicu. Amu potea numera la
Romanii de dncdce au in epoc'a de fia numai loculu acest'a cteva publicatiuni fdrte bune, unele in formate
patru diarie politice, doue cotidiane Gazet'a Transilvaniei" elegante, destinate de a dreptulu pentru classele atene si
si Tribun'a"; doue apru de cte trei ori in septemna, b u r g e s e, care tdte au cadiutu tocma din lipsea de lectori.
Tel. rom." in Sibiiu si Luminatoriulu" in Temisidr'a. Unde se pdte se appara scrieri mai usidre de intielesu,
Foi nepolitice si de specialiti abia avemu vre-o 12, pre dectu era A l b i n ' a C a r p a t i l o r u din Sibiiu, Siedia-
cum Famili'a" in -Oradea, care apare si lupta in anulu t d r e a lui Iosifu Vulcanu, Ndu'a b i b l i o t e c a r o m a n a
alu XXI-lea, era in Gherl'a Preotulu romanu", Cr d i n B r a s i o v u ; cu tdte acestea ele au cadiutu din
ile atenului romanu" si Amiculu familiei", tdte trei lipsa de lectori.
in editiunea tipografiei Auror'a". In Blasiu dupace nce Avemu se patmu ruine mare noi romanii din acesta)
taser alte trei foi mai vechi, A r c h i v u l u p e n t r u monarchia, daca urimu lectur'a si nu voimu se sustnemu|>
f i l o l o g i a si i s t o r i ' a alu dlui T. Ci p a r i u , F d i ' a celu pucjnu acestea foi periodice, pe care le avemu.
s c o l a s t i c a a dlui I. M. Moldovanu, E c o n o m u l u
Mai de curendu appare in Satmaru o fdia catolica
alu dlui t e f a n P o p u , de trei aniincdce apru totu acolo
sub redactiune domnului parochu Dr. Vasilie Lucaciu.
Foia bisericesca" organu pentru cultur'a religidsa a cle
Nu avuramu ocasiune de a vede din aedsta publicatiune
rului si a poporului, redactoru Dr. Alesandru V. Gram'a,
nici macara unu numeru de proba, ceea ce pdte ca este
cum si Fdi'a scolastica" organu pedagogicu, literariu,
din caus'a indelungei ndstre absentie de optu septemani
scientificu si economicu.
dela Sibiiu. Dupa cum ni se spune, unulu din scopurile
Unu altu organu pedagogicu Scol'a Practica" ma- acelei foi catolice ar fi, c se demustre marea diferenia
gazinu de lectiuni si materii pentru instruciunea pri intre adeveratulu catolicismu si intre celu pusu in se-
mara de V a s i l i e P e t r i apare in Nasaudu si estimpu vitiulu unei naionaliti cu scopu de a cassa limbile
se implinesce tomulu IV. altora naionaliti, sau adec de a pune catolicismulu
Biserie'a si Scol'a" fdi'a bisericesca, scolastica, li in servitiulu politicei militante. Noi inse nu ne sim-
terara si economica, totuodata organulu diecesei Aradu timu in dreptu de a ne da vre-o prere in acesta
lui, desvdlta activitate zeldsa in alu 9-lea anu. punctu delicatu inainte de a cundsce mai de aprope acelu
organu religiosu.
Temisian'a" f d i a p e n t r u t r e b u i n t i e l e po
p o r u l u i r o m a n u an. I. apare la Temisidr'a in fiecare In Sibiiu appare de cinci ani incdce si o fdia sa
Dumineca, formatu foliantu cte un'a cola intrega. tirica Caliculu, cte unu fasciclu in fie-care luna.
S'au mai vediutu in timpulu din urma alte doue Proprietariu si redactoru advocatulu I. Pop'a. Pre
foi literarie in Banau. D e t e p t a r e a si O p i n c ' a in tiulu in monarchia 3 fl., in afara 7 franci.
Lugosiu si Resiti'a, ndue inse nu ne este cunoscuta^sdr- Acilea nu se cuvine se trecemu cu vederea un-a
tea acestora. alta publicatiune de prea mare importantia din anula
183

acesta, care de si apare in limb'a germana, ea inse totu Nr. 223. Stipendistulu Associatiune,: ascaltatoriulu de
este romanesca in adeveratulu intielesu alu cuventului. silvicultura Ioanu Guguianu, documentndu ca pentru anulu
Aceea este R o m a e n i s c h e R e v u e , anuntiata si mai scolaru 1885/6, este inmatriculatu pentru continuarea. studii-
<ie inainte; ne tnemu inse de datorintia patriotica a re loru silvanistice la academi'a c. r. de agricultura din Vien'a,
pei si acilea ceea ce a scrisu F a m i l i a " dicendu: cerendu eliberarea rateloru ulteridre din stipendiulu votatu
(Nr. 267/1885).
Romnische Revue a dlui dr. Corneliu Diaconovich,
apare dela. 1 Iuliu si va esl odat pe luna, in brosiuri de Aflndu-se documentele in ordine, se eliberedia ratele
3 5 coli cu ilustratiuni si se va trimite gratuitu factoriloru ulteridre ale stipendiului. conformu decisiuniloru anteridre.
politici si diareloru neromane mai insemnate. Pretiulu abo Sibiiu, d. u. s.
namentului pe unu anu e 8 fl. Dl Diaconovich motivedia ast-
ieliu necesitatea acestei reviste: Iritatiunea contra aspirai- Iacobu Bologa m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p.
uniloru politice ale poporului romanu cresce in patri'a ndstra V.-presiedinte. secretariu alu II-lea.
totu mai multu si strainatatei i se dau despre noi informatiuni Autenticarea acestui procesu verbale se increde
totu mai false. E dara o trebuintia de multu simit de a dloru Dr. Puscariu, I. Popescu, Z. Boiu.
se infiintia o fdie, care intr'o limba universalu respndita se
dea strintii si publicului din tiera informatiuni esacte si S'a cetitu si autenticatu Sibiiu, 7 Novembre 1885.
consciintidse despre positiunea si tendentiele Romaniloru din Br. Ilarionu Puscariu m. p. Ioanu Popescu m. p.- Zacharie Boiu m. p.
Ungari'a si Ardelu". (Familia").

Nr. 283/1885.
i / PARTEA OFICIALA Procesu verbale
alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur'a ro
Nr. 271/1885.
mana si cultur'a poporului luatu in siedinti'a dela 10 No
Procesu verbale vembre n. 1885.
lu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur'a ro
1
mana si cultu? a poporului romanu, luatu in siedinti'a dela Presiedinte: Iacobu Bolog'a, vice-presiedinte. Mem
29 Octombre n. 1885. brii presenti: Davidu baron Ursu, Constantinu Stezaru,
Dr. II. Puscariu, G. Baritiu, Z. Boiu, I. Popescu, Elia
Presiedinte: Iacob Bologa, vice-presiedinte. Mem
Macellariu, P. Cosma, I. V. Russu.
brii presenti: D. baronu Ursu, I. St. Siulutiu, Dr. Ila-
rionu Puscariu, G. Baritiu, P. Cosma, Z. Boiu, I Popescu, Secretar: Dr. D. P. Barcianu.
I. V. Russu, E. Brote. Nr. 224. Membrulu P. Cosm'a, incredintiatu din partea
S e c r e t a r i u : Dr. D. P. Barcianu. presidiului cu presentarea unui raportu asupr'a comunicarei
Nr. 220. Comisiunea esmisa i n afacerile zidirei scdlei printelui protopopu gr. cath. I. V. Russu, din locu, in caus'a
de fete, presenta p r i n raportorulu seu Dr. D. P. Barcianu, averei lasamentului Anei Muresianu, reposate in Sibiiu la IQ
proie^ctulu de Apelu" c t r a publiculu romanu, pentru colecte Iunie a. c. arata, ca pe bas'a testamentului de dto 17. Ianu
in favorulu scdlei de f e t e (Nr. 269/1885). arie 1884 si a unui testamentu verbalu, constatatu prin pa
Se stabilesce in t e c s t u l u alaturatu la acestu procesu tru martori la tribunalulu reg. din locu, associatiunea transil
T e r b a l u / dr cu esecutarea afaceriloru, ce privesce apelulu, vana este pusa erede universalu alu averei compuse din obli
se insarcineza comisiunea edila. gaiuni rurale transilvane in valdre nominala de 2500 fl. v. &.
Nr. 221. In legtura cu cele stabilite in con.clusulu depuse la biseric'a gr. cath. din locu, si din unele mobilii
anterioru, membrulu P. Cosm'a propune, si comitetulu decide neinventate. Venindu a se escontenta unii legaturi cu sum'a
a recerca pe magistratulu erasienescu, c se conceda depr de 1800fl.v. a. si printele protopopu I. V. Russu conformu
tarea zidului, care e asiediatu inspre parcu, inaintea edificiului testamentului cu 50 fl. v. a. er' spesele procesuale urcnduse
scolaru, pentru a putea fi inlocuitu cu grilaju de feru si pentru la sum'a de 15 fl. 97 cr., pe de alta parte avendu conformu
a se putea face intrare si dinspre parcu. invoielei fcute cu famili'a Lupu, de aici, a se primi del
Cu esecutarea conclusului se insarcineza comisiunea edila. acest'a in pretiulu mobileloru neinventate sum'a de 33fl.47 cr ;

remne sum'a cuvenita associatiunei 702 fl. 50 cr. (Numerulu


Nr. 222, Comisiunea colara' presenta prin raportorulu
282/1885.) .7....
seu Dr. D. P. Barcianu proiectulu statutului de organisare si
jlanulu de invetiamentu lu scdlei superidre de fete cu Comitetulu aprobndu mpciuirea fcuta cu famili'a
emendarile fcute pe bas'a materialului presentatu din partea Lupu, si escontentarea celorlali legatari, imputernicesce pe
adunarei generale a Associatiunei, tnute la 29 si 30 Augustu membrulu seu Partenie Cosm'a, a lu in primire valorile del
a . c. in Gherl'a (Nr. 270/1885). biseric'a gr. cath. din locu si sum'a de 33 fl. 47 cr. dela ff
Statutulu si planulu de invetiamentu se primescu de co mili'a Lupu, pentru a le preda la cass'a associatiunei. /"
mitetu in tecstulu alaturatu // remanendu c la timpulu seu Nr. 225. Comisi'a esmisa in caus'a afaceriloru de edL
Se faca ia intielesulu legiloru in ivigdije, artare locuriloru ficare, raporteza prin raportorulu seu E. Brote despre preg
competente despre infiintiarea scdlei. tirile fcute, conformu concluseloru adunariloru generale din.
Brasiovu si Orastie, pentru esecutarea reparaturiloru la cas'a Aducenduse multiamita roarinimosilpru contribuitori, se
Assoeiatiunei. amintesce, ca ofrandele se potu adresa dedreptulu subscrisului
Din acestu raportu resulta, ca in urm'a mai multoru comitetu sau colectoriloru speciali provediuti cu liste originale
pertractri cu maetrii de specialitate zidari, architectulu F. de contribuire.
Moetz care edifica scol'a de fete, a presentatu unu proiectu Comitetulu associatiunii transilvane pentru literatur'a romana^
mai acceptabilu pentru aceste reparaturi cu unu preliminariu si cultur'a poporului romanu"'
de spese de: 10510 fl. 10 cr.
Acestu proiectu, revisuitu de inginerulu orasienescu O.
Miiss si aflatu corespundietoru s'au declaratu esecutabilu. Moetz Bibliografie.
a declaratu a lua in ntreprindere esecutarea reparatureloru
I s t o r i ' a r e g i m e n t u l u i alu II-lea r o m a n e s c u
pe lng o scdere de 10/ din sum'a preliminat de dnsulu,
0
granitiariu transilvanu, dupa monografi'a latina din 1830 si
deobligndu-se, ca daca in 1-a Aprilie 1886 i se va face cu
dupa alte documente posteriore, de G. B. Brasiovu. 1874.
putintia inceperea lucrarei, se termine tote reparaturele pna
Form. 8 litere garmond 110 pag., Pe paginele din urma se
la 1-a Iulie aceluiai anu asia, ca cuartirele se pota fi nchi
vedu consemnate mai multe familii din cele mai de frunte
riate de nou.
romanesci. Pretiulu 60 cr. v. a.
Comitetulu adoptndu planulu reparatureloru, proiectatu
de architectulu Moetz, insarcineza pre acesta cu pretiulu sca-
Se mai a f l a unu n u m e r u de e x e m p l a r i e ir*
diutu cu 10% din sum'a preliminat.
p a t r u l i m b i , romana, magiara, germana, si francesa dini
Sumele necesarie se voru acoperi din averea aoeiatiunei
actulu naionale:
avendu a fi considerate c investitiune. Cu pregtirea unui
proiectu de contractu se insarcineza comisiunea. M e m o r i a l u c o m p u s u si p u b l i c a t u din in-
S i b i i u d. u. s. sarcinarea conferentiei generalea representan-
t i l o r u a l e g a t o r i l o r u r o m a n i adunai la Sibiiu in di-
Iacobu Bolog'a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p.
v.-presidente. notariu.
lele din 12, 13 si 14 Maiu st. n. 1881. Prin comitetulu seu
esmisu cu aceea ocasiune- Editiunea a dou'a romnesca navu
Autenticarea acestui procesu verbalu se increde dloru :
it cu actele conferentiei, cu o scurta escursiune critica si
Dr. II. Puscariu, I. Popescu, Z. Boiu.
cu o serie de discurse tnute in conferenia. Sibiiu 1883.
S'a cetitu si autenticatu Sibiiu, 17 Nov. n. 1885. Form. 8-vo 15 cole dese.
Br. Ilarion Puscariu m. p. I. Popescu m. p. Zacharia Boiu m. p. Editiunile magiara si germana sunt exactu dupa editiu
nea I. romnesca.
Pretiulu unui exemplariu din acestea trei limbi este nu
Scol'a superiora de fetitie din Sibiiu. mai 1 florinu v. a. sau 2 franci 20 cent
La apelulu comitetului Associatiunii transilvane pentru Editiunea francesa coprinde numai memorialulu fara
literatur'a romana si cultur'a poporului romanu" de a contri documente si costa 80 cr. v. a.
bui mijloce banesci intru infiintiarea si sustnerea scolei supe- Acestu operatu alu comitetului romanescu trecutu in
riore de fetitie cu internatu, au respunsu:
dominiulu istoriei, au ajunsu ca se fie cerutu si in strintate,
Reuniunea femeiloru romane din Sibiiu 1000 fl.
in Itali'a, Franci'a, Germani'a, Angli'a, chiaru si in Riissi'a
Albin'a" institutu de creditu si economii in Sibiiu 500
Prin L i s t a Nr. 1 (colectoru E u g e n B r o t e , de ctra unii profesori, istorici, ethnografi, diaristi s. a. cari
cassarulu Aoeiatiunei"): au inceputu a se interessa de cestiunea poporului romanescu
Timoteiu Cipariu, presidentu 150 din monarchi'a austro-unguresca.
Iacobu Bolog'a, vice-presidentu 100
George Baritiu, secretariu primu 50 D i n A c t e l e C o n f e r e n t i e i e l e c t o r a l e a re-
Dr. D. P. Barcianu, secretariu alu doilea . . . . 25 presentantiloru romani adunai totu in Sibiiu in 1, 2 si 3
Eugen Brote, cassaru 50 Iuniu n. 1884 inca se,mai afla exemplarie de vendiare totu
Iosifu Sterc'a Siulutiu, controloru 100 la librari'a W. Krafft in Sibiiiu, de unde se potu trage dea
Dr. Ioanu Crisianu, bibliotecariu 10 dreptulu prin posta pe lng naintarea pretiului de 50 er.
Zacharie Boiu, membru ordinariu alu comitetului . 25 si adaosu de 5 cr. porto, sau prin vre-unu librariu care st
Partenie Cosm'a, membru ord. alu comitetului . . 100 in relatiuni comerciali cu cei de aici.
Pavelu Dunc'a, membru ord. alu comitetului . . . 50
Ori-cine voiesce se cunosca mai de aprope adeveratele
Nicanoru Fratesiu, membru supl. alu comitetului. . 25
Basiliu P. Harsianu, membru ord. alu comitetului . 50 aspiratiuni ale romaniloru din tierile coronei unguresci in
Ilie Macellariu, membru ordinariu alu comitetului . 30 epoc'a de fia, are se petrunda nesmiutitu in coprinsulu aces-
Ioanu Popescu, membru supl. alu comitetului . . . 25 toru lucrri ale susu numiteloru doue conferentie, a caroru se-
Simeonu Popescu, membru supl. alu comitetului . . 100 riositate si tactu intieleptu a fostu reeunoscutu chiaru si de
Dr. Uarionu Puscariu, membru ord. alu comitetului 25 ctra adversari.
Ioanu V. Russu, membru ordinariu alu comitetului . 50
Constantinu Stezariu, membru ord. alu comitetului . 50 R a p o r t u l u lui A vr-amu Ian cu, prefectu ala
Davidu Baronu Ursu, membru ord. alu comitetului . 100 unei legiuni romanesci din anulu 18489. Sibiiu 1884. Pre
Sum'a . 2615 fl. tiulu 40 cr. 1

Editur'a Aoeiatiunei transilvane Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.