Sunteți pe pagina 1din 4

Pest'a, Domineca, 25.13 decemvre, 1870. BBr. 129-461.

Anulu alu treilea M D C C C L X X

Locuinti'a Redactorului Pretiulu de PrenuraeratIBne :

FEDERATIUNEA
Pre trei lnne~ . . . 3 fl. v. a.
si Pre siese lune. . . 6
Cancelari'a Redaetiunii Pre anulu intregu - 12 , s

e in Peatru Hontaai'a :
Strat'a tragatorlnlnl [1- pre a- intregu 30 Fr. = 30 Lei n.
vszutoxa], Nr. 6. 6 lune 16 = 16
3 8 8
~~ =
Sorisorile netraucate na se vorn
Pentru Insertion! :
primi.decatn numai de la oorespun- 10 er. de linia, si 30 or. taes'a tim
dintii regulari ai Federatiunii."
Articlii.tramisi si nepublicati se
Diurnalu politicu, literariu comercialu si economicu.
7
brale pentru fiesoe-care publica-
tiune separatu. In loculu deschisa
voru arde. T a est Mercuri-a, Vineri-a si Dominec'a. 20 or. de linia.
Unu esemplariu, dbsta 10 cr.

Pre candu editorulu-proprietariu alu acestui metoriu de domnedieu" si alu cancelariului su.
Invitare de prenumeratiune diurnalu, diu si amiculu meu Alessandru R o- Ctu va dura acst'a? vdia politicii austriaci si
m a n u sufere acum mai bine de 1 . lune in magiari.
la Diuariulu politicu
arestulu ungurescu d'in Vatiu ; pre candu nu mai
pucinu amicu alu meu, diu Ionu P o r u t i u ,

FEDERATIUNEA" acum ex-redactorele acestui diurnalu, st la pra-


gulu acelui-a-si arestu: io,'la invitrile loru ami- Fondulu natiunale romanu.
cabili, mi-am tienutu de detorintia publica, a lua Dupa aparerea pronunciamentului d'in Blasiu,
pre Cursulu Annului MDCCCLXXI. a supr'a mea sarcin'a de a'redacta acsta foia, si ni luasemu ocasiune de a aret, ce intettoria si
totu-o-data responsabilitatea mpreunat cu redac neaperata este trebuinti' j Cel partid'a nostra natiu
Conditiunile remanu cellea vecine. Diuariulu va urm,
tiunea. nale s se organiseze inainte de tote inlaintrulu
ci mainainte, a ess de trei ori in septemana : Mercuri-a,
Me voiu sent fericitu, daca in timpulu scurtu, su, s imparta intieleptiesce agendele si rolele, s
Vineri-a si Dominec'a, totu-de-un'a demineti'a. Pretiulu e
ctu voiu v onore de a fi redactorele diu malu si alga si desemne membrii de ncredere in tote
cunoscutu :
lui Federatiunea," voiu pot satisface asceptri- prtile si anghiurile romanesci, sei., daca vr s
Pre trei lune . . . 3 fl. v . a.
loru publice, si interesului cu care publiculu s'a lucre mai cu succesu intru naintarea causei si
6 ' . . . 6
portatu si pana acum facia cu acestu diurnalu. preste totu a intereseloru no3tre natiunali-politice.
annulu intregu , 12 n n n
Devis'a mea este : Sum romanu", si ca Atunci ne-amu fostu provocatu la cunoscut'a as-
Pentru Romani'a si tierrele strine :
romanu voiu se sustienu inviolabilitatea drepturi sioma, c in ori-ce tera si societate c e a mai
Pre trei lune . . . 8 lei n. = 8 franci.
loru patriei, natiunei si limbei mele romane. buna p o l i t i c a esterna este s
6 . 16 = 16
Patria, naiune si limba, este stendardnlu tri- duci o buna politica interna;
annulu intregu . 30 = 30
coloru sub care am luptatu pana acum ; sub amu fostu prognosticatu c, neurmandu noi assio-
Invetiatoriloru satesci addeverindu lips'a mediu-
acestu stendardu voiu lupta si pre viitoriu, pana mei citate si neorganisandu-ne mai in prima in
loceloru se v a d, si pre viitoriu, cu pretiulu cadiutu,
dle voiu av. sinulu partitei si alu corpului nostru natiunale,
adeca pre 3 lune 2 fl. v. a., pre 6 lune 4 fl. v. a., pre
Rogu pre toti romanii, ca s-mi de adjuto- pentru-ca tota micarea produsa de capi s revi-
annulu intregu 8 fl. v. a. Gratificatiunile se facu numai
riulu loru spiritualu. breze potnte pana in celu d'in urma membru alu
celoru lipsii de tote mediu-locele materiale, precum s'a
Dr. Ios. Hodosiu. acelui corpu, cu unu cuventu c, nefacundu
urmatu si pana acum d'in partea nostra.
acst'a, tote nesuintiele si sbuciumrle nostre voru
Tramiterea baniloru de prenumeratiune prin avise
fi in ventu si fra vre-unu altu resultatu, dectu
postale este cu multu mai indemana si cu mai pucine
a nainta descuragiarea intre noi si a ne d de
spese dectu prin epistole ; deci colele de snbscriptiune Pest'a, 24 12. dec. 1870. golu nepotinti'a in faci'a adversariloru inganfati.
tiprite, cari l e intrebuintisemu pana acum, mai alesu
pentru collectanti, au devenitu, intru adeveru, de
Marea naiune", francesii, fraii nostri, con Temerile si prevederile nostre de atunci, do
prisosu. Prin urmare, ni lumu libertatea de a rog pre
tinua cu vigore lupt'a natiunale" contr'a jnvaso- rere, s'au implintu. Intielegintj'a romana a impro-
riloru strini, cari cu terore si vandalismu demnu visatu momentos'a Conferintia d'in Mercuri'a; dar'
0 0 . nostri cetitori, ca s binevoiesca a se prenumer prin
de originea si natur'a loru, calea si devastdia pa lips'a de organisare a partidei natiunai a facutu,
avisele postale, unde se pote, ra unde acsta indemanare
tri'a culturei si civilisatiunei. Dcemu lupta na de unu singuru ucazu de alu lui voda P c h y
iipsesce, a tramite banii in epistole francate. Collectan-
tiunale" ; c-ci pentru ce alta si-vrsa francesii a fostu de ajunsu, ca comitetulu natiunale asie-
tiloru, cari voru binevoi a se nsrcina cu adunarea pre-
scumpu sngele loru, daca nu pentru naiunea diatu in acea Conferintia s se desfac frumosielu
numerantilorn, ee d, ca si in trecutu, de la siepte essem-
loru, pentru marea naiune", si pentru limb'a si s despara, ca-si candu nece n'ar' fi esistatu.
plarie, unulu gratificatiune, su pretiulu respund. Numele,
loru, limb'a lumei ? Si candu ei lupta pentru na Totu in Confei'inti'a mercuriana se projectase nu
post'a ultima, locuinti'a, etc. a se scrie legibilu. Beda-
iunea si limb'a loru, atunci lupta si pentru liber sciu ce memorandu ctra imperatulu, au ctra can
matiunile a se face in epistole deschise (nesigillate) si ne
tatea celorlalte naiuni, si pentru emancipatiunea celariulu imperiului, care inse pana in dfli'a de
francate. Acst'a o repetmu intru adinsu, c-ce totu se
si cultur'a celorlalte limbe, fia chiar' si a invaso asta-di nu mai vedi lumin'a sorelu. Ce se vedi
mai intempla, de unii d'intre 0 0 . cetitorii nostri reclama
riloru loru. Gcnerosa si mare naiune. inse? Romanii concepura ide'a, Boemii o folosir
in epistole sigillate, facundu spese netrebuintiose.
Chiar' ne vine acirea, c inaintea Parisului si esecutara, si asta-di corniele B e u s t se vede
s'a reinceputu lupt'a, dupa ce de la 2. decemvre necesitatu prin unu respunsu publicu a d aten
nu se mai fcuse nici-o operaiune militare sub iunea cuvenita vigorosei manifestri natiunai
)'<',, -VA'a serbatorilom catoliciloru, nume
murii cettii eterne. De aci se pote ved, ce pu boeme, fcuta prin memorandu. Mai ncolo, cti-va
ruu prossimu alu diuariului nostru va apare numai
cina importantia pote av ce'a ce se sun de cu brbai de anima compusera mai anu in Turd'a
vineri-a venitoria, Redactiunea.
rendu, c ra-si ar' fi inceputu negotiatiuni de ar unu program, ce a facutu ore-care sensatiune in
mistiiu pentru a prepra si a se conclude pace cercurile politice si dupa care lucra adi sudu-slavii
intre prtile beligerani. De candu negotiatiunile in Laibach; dar' Romanii ore ce folosu au trasu
Catra OO. cetitori ai Federatiunei". lui Thiers n'au potutu av nici-unu resultatu, d'in elu? Si asie altele, ncepute tote cu
In urm'a sentintiei tribunalului de pressa de atunci nvingtorii" sunt, cari vorbesu su aventu si elanu pr-mbucurtorul, dar', d'in lips'a
pestanu, dto 29. novembre, aprobata si prin deci- latiescu faime de negotiatiuni. Francesii voru ne- disciplinei de partida, parasite la calea diumetate.
goti, candu nvingtorii" voru merita. Ce'a ce fucemu bine in murgulu demanetiei, la
siunea Curtei de Cassatiune, dto 15. decemvre an.
Dupa o depesia d'in Londr'a, sessiunea par media-di lasmu s se desfac, intocm'a ca pan-
c, N r . 13,096, prin carea fui condamnatu, ca re
lamentului brittanicu se va deschide la 1. febr. di'a Pnelopi, carea aiderea, diu'a tiesendu-se,
dactoru respundietoriu alu acestui diurnalu, la
unu arestu de diece lune si la una amenda de 1871., si intre primele propositiuni ale cabinetu noptea r' se desfcea.
500* fl. v. a. etc., diuariulu Federatiunea", incependu lui, va fi ceea pentru nmulirea efectivului mili De atari project si initiative bine ncepute,
de la numeruu seu de asta-di, in intielesulu le iei, si marinei. Prospectu de pace ! dar' reu terminate, se tiene si f o n d u l u na
giloru de pressa, nu mai pote apare sub respun- Cortesii constituani ai Spaniei grabescu ctra tiunale r o m a n e s c u p e n t r u afa
sabilitatea mea, ci, pana la esrea Dlui Alesandru fintulu esistentiei loru. Regele, odata instalatu, ceri p o l i t i c e " ; si acestu-a e objectulu, pre
Romanu d'in arestulu seu politicu, Federatiunea" cortesii se potu duce ctra casa, nu mai au ni carele vomu de asta-data a-lu subleva si discute
va continua a apare sub respunsabilitatea Dlui micu de lucru, dar' si vieti'a loru a ncetatu. pucintelu. Pentru-ce ? Pentru-c, daca nepsarea
D r . l o s i f u H o d o s i u , nume cunoscutu to Vomu mai av dar', inca unu capu incoronatu ! ne inapoiza si retardeza, neintielgerea ni strica,
turoru romaniloru. Itali'a si-continua marea opera a unittii, si nedisciplinarea ne trage dunga preste calculi, apoi
Luandu-mi remasu bunu de la 0 0 . cetitori pap'a infalibilulu" va incepe a crede in falibili- seraci'a ne impedeca, a p r i o r i " ori-ce aciune
ai Federatiunei", nu potu a innec in mine sen- tatea sa, salutaria, ne asficsza tota activitatea Seraci'a ne
tiementulu de cea mai profunda recunoscintia ce Diurnalele de Vien'a se ocupa multu de pros- tiene nemisicati intr'unu locu, ca pre celu d'in po
detorescu toturoru aceloru-a, cari mi-au nlesni tu sim'a incoronatiune a imperatului Germanie. Pre veste farmeculu.
prin poterniculu loru concursu greu'a sarcina sub noi nu ne importa coronatiunile de regi si impe- Acsta impregiurare pr tristu-seriosa pentru
tempulu, in care conducerea acestui diurnalu fu rati. Noi dorimu si luptmu pentru ncoronarea noi nici n'au trecutu-o cu vederea brbaii nostri
incredintiata debileloru mele faculti. liberttiloru si unittiloru natiunai. Diurnalele de conductori. I n c i Comitetulu Conferintieloru nos
Rogu, in fine, pre 0 0 . Cetitori ai Federa Vien'a ar' face* mai bine, daca ar' strui ca tre d'in 1860 61 se insemase de ore-care fondu
tiunei" ca, inctu n'am potutu correspunde juste- Austri'a se adopte o sistema intr'adeveru de pro- natiunale romanu, destinatu pentru suportarea spe
loru loru asceptri, ce'a ce recunoscu eu nsu gressu si liberale ; atunci Prussi'a in scurtu ar' seloru causate in afaceri politice; restulu lui de
mi celu d'antiu, s bine voiesca a me escus. scpa d'in mana tote resultatele sngerosului res vre-o 250 fl., de nu ne insielmu, se strapuse
D'altmintre-a, ori. candu B ori unde, me voiu sent belu de acumu. Solecitudinea cu care se puse in de ctra fostulu presiedinte alu.Comitetului in cass'a
fericitu, daca voiu pot contribui ctu dc putuu, scena la Versali'a acea comedia grandiosa de n si grigea Asociatiunei romane transilvane. L a con
dupa pr-modestele mele poteri, la realisarea as- trunirea principiloru germani, arta in destulu, c ferinti'a d'in Mercuri'a assderea spunu, ca s se
piratiuniloru nostre natiunai. regele Prussiei si cancelariulu su n'au nici cea fia facutu o colecta pentru unu asemine scopu.
mai pucina intentiune de a respecta opiniunea Mai cu sema inga ni aducemu in estu respectu
Ionu Porutiu.
publica germana ; politic'a sngelui si a fierului", a minte de frumosulu si insufletoriulu apelu alu
va reman totu-de-un'a catechismulu regelui te- pr stimatului barbatu alu naiunii, D . Elia M a*>
' l a r i u, ce-lu emise, pareni-se, dopa convorbi veheminta inse gloriosa, carea dur~ cinci ore. Ini Suscependuse ordinea dlei, se citescu a trei a ora
rile d'in Turd'a si care, pre-cum suntemu infor miculu av in lupta doue legiuni d'in Lyon, regi- si primescu definitivu projectele de legi despre monopo-
mai, n'a remasu nici dectu fra resultatu, asi mentulu 32. si 57., garde mobile si franctireuri, liulu de tabcu si despre indemnitatea guvernului. Se
ctu, intre contribuitori, s se afle unii nsemnai 18 tunuri si aprope la 20.000 fetiori, sub co- vom tramite camerei magnatiloru d'impreuna cu partea
si cu sume considerabili de cte 40 galbeni. U n d e mand'a generalului Cramer. E l u se aper in pu procesului verbalu referitoria la projectele de legi din
sunt inse si ce s'a facutu pana in presinte cu acei setiunile sale cele tari cu energia forte mare cestiune, carea se verifica numai dectu.
bani?] -La ce suma s'au urcatu ? Cum si de cine si, dupa o c ^ a r e a cettii Nuits, carea urm la Presiedintele comunica dupa ace'a, c pana la an-
se manipulza ? Facutu-s'au c e v a pasi, spre a se murgitulu se/ei , se" retrase spre sudu. B i a - nulu nouu nu se va mai submite neci unu objectu in
d socotla publica si a se publica numele marini- vur'a trupeloru nostre (ale nemtiloru) f espe- desbaterea mer tori a a camerei, ci se voru tien numai
mosiloru contribuitori ? . . . linta. Dorere, perderile nostre sunt forte mari, si 8 i e d i n t i e scurte pentru deliberarea formalittiloru. (Apro
Departe fia de noi a pune aioi aceste si a nume ele se urca la 13 oficieri mori; 29 raniti, bare.)
asemeni intrebri cu perfidulu scopu, de a suspi- intre cari se afla si generalulu Glmer ; principele Siedinti'a se inchiaia la l 1
, d. m.
tiun macarti ctu e negru sub unghia onestita Wilhelmu e usioru ranitu ; ra d'intre fetiori amu
tea vre-unui-a d'in brbaii notri anteluptatori. perdutu 700 mori si raniti. Inimiculu (francesu)
Noi, cu ctu i avemu mai rari, cu attu mai perdu una mulime de oficieri si preste 1000 fe Siedinti'a de la -2. d e c .
mare ncredere si reverintia nutri mu si trebue se tiori mori si raniti pre cum si 16 oficieri si 700 Siedinti'a se deschide la una ora d. m., sub presie-
nutrimu ctra dinsii, pr-bine sciendu, ctu de prisonieri nevulnerati. Amu ocupatu unu depositu dinti'a vice-presiedintelui Stefanu Bitt. D'in partea gu
multe si nespuse sacrificie aducu ei causei natiu mare cu munitiune pentru pusce, 3 cara cu muni- vernului a fostu de facia ministrulu Carolu K e r k p o l y .
nali nu numai prin grigile, lucrulu si trepadrile tiune si una mulime de pusce." D u p a verificarea procesului verbalu alu siedintiei
de d si nopte, ci si chiaru prin pung'a loru pro Dupa scirile d'in Versailles, colonele d'in ari precedinte , c. Albertu A p p o n y i presinta nunciulu
pria. Scopulu acestoru iruri este numai a afl p'a stnga a armatei nemtiesci de la Loir'a si-au camerei magnatiloru, conformu c r u i a magnaii a'U adop
starea de fatia a lucrului, a resci, daca nu cum luatu mersulu in 20. dec. spre Tours, ra colo tatu, fra modificatiune, projectele de l e g i : despre bule-
va si acelu pr-folositoriu si laudabilu inceputu a nele d'in arip'a drepta *spre L e Mans. Totu scirile vardulu pestanu, drile direct , monopoliolu de tabacu si
remasu mai tardu balta, ca multe alte idee si mai susu indicate comunica, c pre drumulu de despre indemnitatea guvernului. Se voru aterne Ma
moiuni de ale nostre. Noi cesti-a, ce ne nume- la Orlans pana la Blois se afla mai bine de 6000 jest. Sale spre sanctiunare.
rjmu intre dii minorum gentium", ne amu bu francesi vulnerai, prsii de armat'a loru, fra Dupa presintarea mai multoru petitiuni, cari se
cura forte, candu projectulu si si inceputulu fon neci unu ajutoriu medicalu. Acsta scire d'in transmitu comissiunei petitiunarie, presiedintele aduce la
du natiunalu pentru afaceri politice n'ar' fi remasu urma nu este neci mai multu, neci mai putienu, cunosciinti'a camerei, c pana la annulu nouu se va mai
in realitate numai litera morta, si amu fi gat'a dectu una notitia malitiosa a nemtiloru, adausa bu tien mimai una siedinti'a, in carea se voru publica legile
totu-de-un'a a contribui, d'in candu in. candu, cu letinului de mai susu cu scopu d'a innegri. nain sanctiunate de Majest. Sa.
obolulu nostru spre mrirea si immultrea lui, c- tea lumei armat'a si pre conducutorii francesi, c- Dupa ace'a se autentic : procesulu verbalu alu sie
ci bine vedemu, ce mare pedeca ni este defectulu ci armat'a francesa porta resbelu in patri'a sa, si dintiei de asta di, si cu acst'a siedinti'a se inchiaia la
lui pre totu pasiulu incordariloru nostre. asi si-pote incredinti liniscita morbosii si rni 1 d. m. Siedinti'a venitoria se va tin in 10. ianua.
Cu tote aceste, dora L U ni se va lu in nu ii compatriotiloru si, fra ca, s mai aiba trebuin riu, 1871.
me de reu observarea, ce cutezmu a-o f a c e i n tia a se ingrigi de medici pentru ei.
generalu c, cu ctu mai greu i cadu publicului Dupa unu telegramu d'in Versailles, datatu
romanu feliuritele colecte si contribuiri, ce dupa d'in .20. dec, prusii tratnisera la Nanteuil 10,000 Pra ' e banca natiunala-populare de
stareja-i materiale pr midilocla le aduce destulu fetiori, d'in causa c francesu voiescu a ataca de creditu c filiale, ajungemu toti la sapa
de adese pre altariulu naiunii si patriei romane: positulu de acolo, provediutu cu proviantu si mu
de lemnu.
cu attu mai tare e in dreptu de a ascepta, ca nitiune. Alte sciri venite d'in Versailles, in 21.
acele contribuiri banali s se si administre in mo dec, comunica: Trei divisiuni d'in garnison'a d'in De langa Somesitt, 6- dec. 1870.
dulu c e ^ mai conscientiosu si mii pre susu de Parisu atacar asta-di, inainte de mdia-di, fron- D e unu tempu incoce, caletorindu mai prin tote pr
ori ce banuiela, prin urmare, ca respectivii s nu tulu corpului de garda si alu corpului 12. de ar tile Transilvaniei si Ungariei, am aflatu, c poporulu ro
pregete a d despre d'insele ratiocinie regulate pre mata, inse dupa una lupta de mai multe ore, la manu seracesce pre d ce m e r g e ; vedu cu multa dorere^
calea publicitii. Acst'a cu attu mai vertosu, carea partecip mai alesu artilleri'a, ataculu f c inteliginti'a nostra, pa'acum'a, n'a facutu nece unu pa
de-ora-ce numai pre calea acst'a vomu pot des- respinsu. Perderile nu sunt mari." si u in interesulu materiale alu poporului nostru Romanu,
cepr si nutri din c in ce mai titre in poporulu U n u telegramu prusescu d'in Versailles, da si rae temu c, d a c a vomu fi si in venitoriu cu att'a ne
nostru spiritulu de sacrificare pentru scopuri pu tatu d'in 21. d e c , comunica: Voigts Rheetz re psare ca si pn'acum'a, pmentulu, ce poporulu nostru
blice, ce ni face lipsa ; la d'in contr'a, purcedien- spinse in 20. 1. c aprope la 6u00 garde mobile lu posiede inca asta-di, v a trece in mne strine ; si apoi
du totu pre calea manipulam de pana acum a de la Moanoie spre Tours. Generalulu Goltz sur scimu, c celn ce nu are pamentu, nu are nece patria;
unoru fonduri romane, avemu totu cuventulu de prinse pre inimicu la Langres in patru cantonne- atunci vomu fi mai multu dectu asta-di privii ca strini
a ne teme, ca nu c u m v a loeulu zelului de sacri mente, iu respinse spre nordu si fac 50 de pri in patri'a ingrasiata, de nenumerate ori, cu sngele pa-
fica re ne lu ocupe si in animele celoru buni unu sonieri." rintiloru si protoparentiloru notri. Mi iu dara libertatea,
mdiferentismu rece si nedoritu. Dupa scirile francese d'in Brrdeaux in tienu- in interesulu sthrei materiali a poporului nostrn, a atrage
Sfiermu drept'ace'a, c tururile presinti voru tnlu cettii Tours carea e anienintiatn forte tare ateniunea barbatiloru notri ca, dupa-ce in cele politico-
fi de ctra respectivii ou ace'a bunavointia pri d'in partea de ctra Vendon.e, se intemplara in natiunali suntemu attu de nefericii, se incepa cu ide'a
mite, eu carea se si scriser. Atunci nu ne indoi 20. dec. mai multe lupte. Prusii continua a forti infiintiarei unei bance populare de creditu cu filiala prin
mu, c ele voru contribui ctu de ctu spre a fica cetatea Bourgtheroulde, in NoriiiandiV Mai comitate, d i s t r i c t e si scaune, ca s sca-
mica inaii.t.; pr-importantuiu objectu d'in sta- multe colone mice d eavallerla, cari voiau a pmu d'in ghiarele usnrariloru. Indesiertu vomu incepe
djulu, in care va fi stagnandu elu asta di. Fon strica lini'a telegrafica la Montforts, fure impias- cu idee mari, precum: academia, teatru natiunalu, scole
dulu cestiunatu, repetmu, va s ne usioreze ne- ciate de gardele mobile ale francesiloru. L a Nuits g.miiasiali, de comerciu si industria, daca nu ne ingrigi-
spusu de multu, va s de aripe toturoru pasiloru n'a intemplatu una lupta noua, inse detaiurile de mu si de bunstarea materiala a poporului nostru; ideele
notri, ce i vomu ntreprinde spre disciplinarea spre ea lipsescu inca. Generalulu Chancy a frumose si salutarie voru reman pentru totu-de-un'a nu
nostra. spre aperarea sntei cause natiunali prin sositu cu armat'a sa in L e Mans, Ministrulu mai idee, daca nu avemu mediu-loca materiali a le pot
deputatiuni pre la locurile mai nalte si pre calea Gambetta a parasitu cetatea Bourges si s'a dusu infiinti. F r a avere, nu va nainta nece cultur'a nostra
brosiureloru si a diuaristicei in fati'a .Europei. la, armata. natiunala, si unde nu este cultura naionala, nu va fi
Fondulu cestiunatu ni este necesariu ca p&uea de Dupa unu telegramu d'in Bordeaux, datatu nece vietia politica-natiunala, si, in urma, dupa-ce vedemu
tote dlele. S lu ceremu .dara, ca-si pre acst'a, d'in 22. dec, situatiunea d'in Parisu e forte b u n a ; m a i alesu si intentiunile periculose ale in imiciloru notri
si s cautmu a ni-lu cre cu totu adinsulu. operaiunile contr'a prusiloru au inceputu de nouu, seculari, nu ni v a remane alta-ce dectu ca, d'in lips'a sta-
Pre Somesiulu-Mare, in dec. 1870. ieri demanetia, si anume lupt'a de ariillerla a fostu rei materiale a poporului nostru, parte s devenimu sclavi
tatu. favorit oria pentru francesi. Villa Evrard si Mai ai statului, parte s devenimu ra si jobagi ai aristocraiei
son Blanche fure ocupate de generalulu Vinoy ; magiare si a evreiloru.
Ducrot lupta in direciune spre Drancy. Altu Cu indulgintia OO. cetitori, voiu se aretu in scurtu,
telegramu oficialu d'in Bordeaux, datatu d'in 22. cum va deveni partea cea mai mare a poporului nostru
De pre campulu resbelului. decemvre, comunica : Tours, 2 1 . dec. Inimiculu iobagii evreiloru.
Relativu la micarea armatei francese, coman a sositu asta-di demanetia pre colina ce domina Unulu d'intre medi-Iocele cele mai degiositorie cari
data de generalulu Chancy, nu avemu iuca Jieci preste Pont-Pirre si a inceputu una canonada se afla in manele evreiloru, este beutur'a. P r bine scimu
acum'a siri positive. Ce'a ce se scie e c, in ur vehementa contr'a cettii ; mai multe persone de- urmrile cele triste ale beuturei ; adaugu inca aci, c
m'a lovirei gloriose d'in 10. dec, intemplata intre venira victimele granateloru, ce cadeau pre strade. de unu tempu evreii s'au immulttu de minune, d. e., ia
Beaugency si St. Laurent-des Bois, armat'a fran Dupa ce se rdica bandier'aparlamentara, primariulu
Marmati'a, in comuna Visieulu-de-susu, intre 2700 suflete
cesa s'a pusu in micare pre drumulu ce conduce merse la inimicu s esopere incetarea canonadei.
sunt 1300 e v r e i ; in oomun'a Borsi'a sunt la 2000, in co-
del Vendome spre L e Mans, fra ca prusii se fia Inimiculu n'a intratu inse in cetate, ci ascepta
mun'a Strimtur'a preste 600, si asi mai departe, in ctu
Bciutu ce-va la inceputu dt-spre acesta micare a restulu trupeloru si pre generalu.
pre totu omulu nepreocupatu lu punu la cugete serise
ei, de-ora-ce buletinele loru anunciu, c armat'a periclele, de cari este amenintiau poporulu nostru attu
francesa de la Loir'a s'a retrasu pre nesceptate in presentu, ctu, mai alesu, pre venitoriu, c-ci vedemu
la Tours, inse generalulu Chancy statiun in tem
Camer'a representantiloru Ungariei. d'in esperiintia, c evreii, in tempu de unu anu, duoi, de-
pulu acelu-a pre tiermurulu stangu alu fluviului s au fostu goli ca napulu, candu au intratu in vr'una
Loir'a, lini'a cea mai scurta de mpreunare cu L e S i e d i n t i' a de la 21. dec.
comuna romana, devinu proprietari de pamenturi, caus'a
Mans, si f descoperitu aici de prusi numai in 16. Viee-presiedintele Stefanu Bitt deschide siedinti'a acestui reu este c tieranulu romanu necultu b fra cum-
dec. Dupa ace'a numitulu generalu si intep re de asta-di a camerei representantiloru la Una ora d. m petu si se face detoriu cte cu 20 30 pana la 50 fl, la anu,
tragerea, se intielege c intre loviri continue ale D'in partea guvernului au fostu de facia minitrii : c. neavendu de Unde mprumuta dectu ra de la evrei ori
arriregardei sale cu avangardele prusesci. Arip'a Iuliu Andrssy, Carolu Kerkpoly, Stefanu G o r o v e , Balt. alti uurri mari. Si unde duce acst'a ? Eu sciu cauri
drepta a grosului armatei nemtiesci se afl in 19. Horvth, b. Ios. Etvs si Colom. Bedekovics. destule, c bietulu omu a imprumutatu 24 fl., dupa cari
dec. Ia Droue, centrulu la Epuisay, si arip'a stnga Dupa verificarea procesului verbalu alu siedintiei a 8olvitu pre tota lun'a uura 2 fl. 40 cr., si asi pentru
la Chateau-Renault.
d'in urma, presiedintele anuncia mai multe petitiuni, cari unu anu 28 fl. 80 c r , prin urmare cu finea anului, in
Cu privire la lupt'a de la Nuits, primiramu se transmitu comissiunei petitiunarie. locu de 24 fl., a debuitu s solvsca 52 fl. 80 cr., si, in
d'in Dijon, cu datulu 2i>. dec, urmatoriele sciri Paulu O r d d y relateza, c comissiunea verifica- tempu de 2 3 ani, mosa bietului romanu devine nstri
detaiate : Brigad'a prima si a dou'a a bavaresi- toria a verificatu alegerea deputatului croatu Iuliu J e 1- nata d'in causa, c nu a avutu de unde se mprumute
loru av, in 18. 1. c, la Nuits una lupta forte 1 a c s i c s. Se imparte in seciunea a cin ci-a. bani cu 8 seu 10%, ci numai cu 40 su 80[ . Daca amu 0
505

fi a r a t a noi banca generala de creditu cu filiale, c i t e mii acum inainte ca instantia I . cuele tienetorie de forurile scu deja ana patenta pentru profesiunea de xvrendasi;
de j u g e r e de pamentu amu av noi asta-di mai multu ! protopopesci in Transilvani'a. Afara de acst'a, Consisto daca ar' fi s mai platsoa si pentru vite, ar' fi se. fia
A s i n pot aduce esemple nenumerate d'in mai multe riulu plenariu a mai vorbitu despre caus'a scoleloru con- supui la 2 patente. Nnmai negutiatorii de ciredi trebu-
comune, unde evreii dispunu pn'acum'a de 416 omeni, fesiunale si despre tienerea unni sinodu diecesanu consta iescu supui la plata de patente. - Acum remane <a se
pre cari i-au desbracatu d'in tote, si acuma sunt io- tatori u d'in preuti si mireni, inse in acsta privintia nu a ved, ce se face cu cei de la cari s'au luatu bani pentru
bagii loru. statoritu nemica. Pentru ce ? Nu scimu. patente.
r. Unii Domni cetitori voru cugeta, pote, c este usioru In 12. d e c , Comitetulu comitatului Dabcei si-a tienutu D . C. G r a d i s t n u , ministru de financie, re^
a vorbi si serie, s infiintimu banca de creditu cu filiale, siedinti'a sa treilunaria, alu carei-a objectu mai importantu spunde c, in virtutea legei de patente, se impunu la patente
dar' spre acestu scopu se poftescu parale multe, si apoi a fostu ntrebarea resiedintiei judectoriei comitatului. negotiatorii de vite, cei ce au turme, cei ce ingrasia
unde sunt paralele ? Respunsulu este usioru : banca po- Scimn, c comisiunea de 25 a dietei Ungariei, pentru co vite, etc.
pulara de creditu potemu infiinti emitiendu aciuni ; mitatulu Dabcei nu a primitu de resiedintia cetatea Unu referatu alu prefectului de Ilfovu areta, c sunt
parafe inca avemu destule, dar' nu le scimu intrebuinti Gherlei ci, in privinti'a judecatorsca, comitatulu nostru in comune una multme de locuitori ce facu ngotiu cu
pentru noi si binele nostru, ci numai pentru strini, devine imparttu intre judecatoriele Clusiului, Desiului si vitele. In urm'a acestoru-a, ministerulu a lnatu otarirea
d. e de cte dieci si sute de mii dispunu ore ordinariatele Bisritiei. Procederea acst'a a comisiunei de 25 a ama d'a se asimila speculanii de vite cu cei ce au turme, si a
romane d'in Transilvani'a, Banatu, Ungari'a si Bucovin'a, nta aduncu pre toti locuitorii comitatului Dabcei ; pre se supune la taesa de 100 lei ; cei ce au preste 50 vite
afara de fondurile Babiane, Romantiane, etc., d'in cari magiari, pentru c de acum inainte Dabc'a, in privinti'a mice, se voru asimila cu vendietorii de vite mari, si locui
partea cea mai mare sunt date pre la cassele de pastrare judecatorsca, ar' fi numai unu conceptn geograficu ; pre torii ce au vite mice si putiene, voru fi aperati de plat'a
unguresci si sasesci, cte cu 4 si 5f. A p o i mrga cte romani, pentru c cercurile adnessate Clusiului, etc., prin de patente. Constatrile sunt deficite si cestiunea e de
unu bietu romanu a imprumut; elu este respinsu totu- comisiunea de 25, sunt in mai mare deprtare de jude licata ; nu se scie daca arendasiulu nu si.pote rearendi
de-un'a ; strainiloru se dau inse mprumuturi cu 8 [ si 0 catoriele noue dectu cum eru de Gherl'a, si, afara de mos'a si s devina negotiatoru de vite. Mesurele acestea
apoi noi romanii suntemu silii a mprumuta de la din- acst'a, unu numeru frumosielu de inteliginti s'ar' deprta d-sa le-a gasitu luate si le-a manutienntn, c-ci erttu in
si banii romanesci cu cte 50100f . 0 d'in Gherl'a la organisatiunea cea noua, si asi, romanii avantagiulu fiscului ; daca inse camer'a crede d'in contr'a,
V o r n dce unii dora, c nu se pote infiinti una d'in tempu in tempu aru deveni totu mai isolati unulu d e n'are de ctu se de unu votu in sensu contrariu.
banca populara de creditu cn 28000-fl..; asi este, inse altulu; armenii se amarescu, pentru c legislatiunea nu Se cere inchiderea discusiunii.
inainte de tote debue s scimu, c fondurile romanesci, cari d judectoria Gherlei, de-s ei (armenii) au fostu totu-de- D. D. T a c u combate inchiderea discusiunii, c-ci
se manipulza prin romani, se urca la 1 milionu florini, un'a de a laturea cu magiarii, si de-s armenii oferescu guvernulu a facutu calcri de lege, a estu d'in constitu
afara de ale privatiloru romani, cari inca se. potu pune localiti gratuite pentru judectoria. Comitetulu a decisu tiune printr'una interpretare arbitraria, si acum camer'a
pana l 600 mii fioreni; daca nece att'a capitalu nu ni a se tramite Corpului Legislativu una representatiune, in s inchida discusiunea ?
v a fi destulu, atunci potemu fi siguri, c ana banca ro- care se roga, ca pentru comitatulu Dabcei s se concda Discusiunea se continua.
mansca de creditu, .bine organisata, va av totu-de-un'a una judectoria cu re siedinti'a in Gherl'a. Afara de re- D . Ovidu R u d n u opina, c misiunea mandata-
creditu la una banca d'in strainetate, de unde, fra greu presentatiunea acst'a, comitetula a ales una deputatiune riloru locuitoriloru este d'a micsior drile progresiste.
tate, va pot trage capitale cu 3 seu 4f . ; ori, daca nu 0 qonstatatoria d'in trei membri, in personele . D D . . Iosifu D diferite relatiuni, si conchide a se vota desfiintiarea
voimu a ne face de lucru en strinii, tocma cetii c, Ktely, consiliariu regiu si inspectoru scolasticu, Ios. acestora dri pentru vite.
in Romani'a, mai muli barbali, fra osebire de partide, Som b o r i , protonotariu, si D r . Vasiliu P o p u . Acsta D. M i n i s t r u de financie opina a se nchi
vreu se infiintiedie una banca generala sub numire de : deputatiune va merge, sub conducerea comitelui supremu, de discusiunea, c-ci a intielesu spiritulu camerei: tote te
Dac i'a , alu carei-a capitalu are in subscrierile de B. Daniela B n ff y , la Pest'a si va face toti paii pos- merile camerei potu fi resipite si va lu mesurele necesa-
pn'acuma cifr'a de 2.000,000 franci, s ne punemu in sibili la locurile competinte pentru esoperarea unei jude rie, in urm'a unui votu. Ctu despre clcrile de l e g e ca
contielegere cu acei brbai, si, fra de nece una greu ctorie pentru comitatului Dabcei. care se ameninti, dsa nu e vinovatu, c-ci mesurele
tate, ctu mai ingraba amu pot saluta unu institutu cu Dupa-ce sau incheiatu siedintiele comitetului comi erau luate candu a venitu. Aceste mesure, anulu acestu-a
ratu natiunalu si unu medilocu, prin care amu scpa ba tatensu, la 4 ore dupa media-di membrii senatului sco nu se potu desfiinti, c-ci s'ar' perturba lucrrile minis
reme in viitoriu d'a ne arunca in braciele usurarilora, lasticu s'au intrunitu in siedintia spre a se consulta de teriului de financie.
cari ne ducu pre toti la sapa de' lemnu. Apoi, fia resie- spre starea scoleloru de pre teritoriulu comitatului Dabcei. Se citesce una propunere d'a se trece la ordinea d
dinti a bancei de creditu in Romani'a, fia in Transilvani'a, D'in acesta siedinti'a am de a nsemna, c senatulu sco lei, in urm'a esplicriloru date si a recunoscerii, c inter
Banatu, Ungari'a ori Bucovin'a, este totu un'a, numai s lasticu a recunosentu c, dup-ce in comitatulu Dabcei pretarea legii a fostu rea.
avemu banca de creditu popotale. nu sunt scole comunali de statu, private, etc., acestu Presiedintele arta, c propunerea, fiindu privitoria
Vine ntrebarea, cine se i initativ'a? Eu nu voiu senatu nu are nemicu de lucru, fiindu c statulu eserci- la lucrri, trebuie tramisa in seciuni. Ministrulu d e
s preocupu pre nimenea, ci credu, c ar' fi mai cu efectn, eza dreptulu su de inspectiune suprema fatia cu scolele financie cere a se terge d'in moiune cuventulu de
daca in tote comitatele, districtele si scaunele, s'ar' tien confesiunali, singuru prin inspectoratului scolastica. D'in interpretare rea", c-ci ar' av aerulu, c dsa d blama
adunri de inteliginti, cu care ocasiune s se alega 2 acesta incidentu, m a i o r i t a t e a m e m b r i l o r u fostiloru minitri.
seu 4 brbai de ncredere, si acesti-a s se puna apoi in senatului a decisa ca, in una representatiune n- Se citesce una noua propunere ca urmare la ace'a
contielegere pentru a determina, unde ar' fi mai cu scopu dreptata ctra ministeriulu de culte si instruciune pu a dlui Agarici, ca guvernulu s daspagubsca pre. cei de
a conchiam la una Conferintia pre brbaii, cu anima blica, s faca atentu pre guvernu c, aflandu de trebuin la cari s'au luatu tacse in modu illegale.
B devotai binelui comuna, d'in Transilvani'a, Banatu, tia a propune dietei schimbarea legei scolastice d'in 1868, Dupa una disensiune de regulamentu, privitoria la
"Ungari'a si Bucovin'a; eu credu, c s'aru aduna d i n tote s se de senatului scolasticu comitatensu mai mare sfera moiunile de trecere la ordinea dlei motivatu, Ia care
prtile, vediendu necessitatea infiintiarei unei bance de de activitate. iu parte dnii Leonu E r a c l i d e , C o s t a f o r u
creditu ; cu ace'a-si ocasiune s'aru desbate si modalitatea Napocanu. care sustien c prin moiunile propuse se voteza legi in-
compunerei statutelru, cari s fia correspundietorie starei I trege de despgubiri, etc. si c nu trebuie, ca adunarea
nostre materiale. ; s se precipite, si d. Ionu C a m p i n n u , care sustiene
Unu caletoriu.
Romani'a. i s se tramita propunerile la seciuni, se cere d'in nouuin-
inchiderea discusiunii.
Adunarea Deputatiloru. D . Gr. B a l a n e s c u combate inchiderea discu-
Gherla, 18. dec. 1870 ; siunii : d. C . Boierescu o sustiene.
Siedintia de la 30. novembre 1870. i *

(Consistoriu plenariu. Comitetu comitatensu. Senatu D . N . I o n e s u se mira, cum de se mai pane in


Siedinti'a se deschide la una ora d. m.
scolasticu comitatensu.) indoiela, c adunarea nu pote rsolve una cestiune con
Presiedinti a dlui G . Costaforu, presiedinte, apoi a
stitutiunale si de legalitate, ca cea de acum. Ministrulu
Ordinariatulu gberlanu a convocatu pre 24 novembre dlui L e c a George, vice-presiedinte.
declara, c s'a calcatu legea, c s'a luatu bani de la
a. c. consistoriu plenariu, v a se dca pre toti asesorii lo Se aproba sumar ulu siedintiei precedinte. Se
locuitori pentru plat'a de patente pre vfte, si, in faei'a
cali si esterai, cari au votu in siedintiele consistoriului citescu comunicrile ordinarie.
acestoru declarri, s nu oprimu n o i . p r e ministru d'a nu
diecesanu. A f a r a d asesorii locuitori in prtile Ungariei Presiedintele mentiuneza c, in urm'a ncetrii d'in
mai calea legea ? Acestu cabinetu ne-a adusu in mesagiu
d'intre cari forte putieni s'au infatsiatu, cei-l-alti toti au vietia a dlui I . Beldimann, colegiulu se declara vacantu.
cuvintele lui Montesquieu despre controlulu' legiloru si
partieipatu l a oonsultrile consistoriului. Acesta consistoriu, Conformu votului camerei, vice-presiedintele I . Florescu
despre aplicarea loru. ta inse, c acum amu surprinsa
a carui-a convocare a fostu dorita si solicitata de toti cre si cestorii au asistatu la acesta ceremonia funebra, de-s
unu abusu de potere, facutu d e ctra acesta cabinetu,
dintiosu basericei g r . cat. d'in dieces'a Gherlei, s'a ocupatu nu se vede in A onitoru nimicu despre delegatiunea ca
continuatoriu alu unui abusu de potere* precedinte. Ceta-
de cestiuni importante, si anume a indreptatu una repre- merei. Guvernulu declara, c se v a face rectificarea
tianii s'au despoiatu fra lege, fra dreptu de averea loru.
sentatiune ctra Majestatea Sa Domnitoriulu, in care se cuve ita. Se citesce ordinea dlei. Presiedintele aduce
IFaptulu este brutale, si nu lu voma opri ? Financire
cere dreptulu'de alegere pentru diecfla'a-Gherlei -si, spre aminte, c comisiunile de pensiuni, comisiuni, etc., nu
istau reu, se dce . . . Scimu noi ce va s dca asta. Intie-
naintarea acestei representatiuni, a alesu una deputa- sunt inca alese.
ilegu interpretare, controversa, dar' unde ? In acsta ces-.
tiune de trei membri in personele Dloru Stefanu B i 1* D . Ministru de resbelu citesce mesaginlu, prin care
itiune practicata de 7 ani ? Unu prefecii se preambla prin.
t i . o , canonicu, Demitriu. C..o_r_.o_ i a, n u, vicariulu Silvaniei, se inainteza projectulu de lege pentru anu contingentu de
districtu si afla una materia imposabile ! . . . Acestea s
si Aiinjpia B . R x b . P . 1 o v i.aj..Ji, v.-archidiaconulu tractu- 12,330 omeni d'in class'a anului 1871.
,se petreea d'incolo de Dunre, nu aci. Unu prefectu se
lui Giulei. Acesta deputatiune se afl acum in Pest'a, unde Se decide a se asculta desvoltarea interpelar d.
ipreambla prin districtu, gasesce una materia de impusu, si
se va nesu a corespunde misiunei sale. Una a dou'a repre- Agarici.
ide aci totu mecanismulu administrativu in micate ! ! . . .
sentatiune, ndreptata de consistoriulu plenariu Domnito- D. A g a r i c i , luandu cuventulu, arta, c inter
D . ministru trebuie s fia alturea cu noi intru a protesta
riulai nostru, este in caus'a convocarei Congresului pro- pretarea legii de a plai patente pentru vite este pr
in contr'a sistemei, ca subalternii se conduc pre supe
vincialu gr. cat., fiindu recercate si cele-l-alte Ordinariate largu fcuta d e ' d . ministru de financie. Proprietarii de
riorii loru. Ministrulu nu nega faptulu, c s'au luatu bani
gr. cat., ca se faca asemenea. Nu e de mai putiena im- mose se impunu la patente si pana si locuitorii de prin
illegale. Se face interpelare si adi ce se dce ? C
portantia neci una alta decisiune a Consistoriului plena sate sunt impui. Candu a vediutu controlorii prin sate,
[legea de comtabilitate se opune a se restitui banii luai
riu,prin carea s'au res tituitu forurile protopopesci in cause a crediutu c e una statistica, care se face. In urma, toti
in contr'a legii. Dar' care lege de comtabilitate d'in lume
matrimoniali si disciplinarie, cu restringerea inse ca, pen locuitorii, cari aveau preste 50 oi, erau supui la pa
prescrie pstrarea unoru bani luai illegale ?
tru delaturarea abusuriloru posibili, sentintiele aduse 4 tenta. Acsta e una erore de interpretare. Dsa citesce
Agricultur'a trece de la plugaria la cultur'a vite
forurile protopopesci, ca instantia I . , s se subscerna Con legea pentru patente, prin care se specifica, c proprie
loru. Tierele civilisate sunt nu cele ce facu numai agri
sistoriului diecesanu spre aprobare. Fiind-c, in prtile tarii ce au, intretiunu si ingrasia vite, nu potu fi supui
cultura, ci si comerciu de vite. Nu mai insistu in aceste
Ungariei, institutiunea for urilor u protopopesci nu a esi- la patente. In Moldov'a nu pote locuitorulu s-si cultive
apretri, c-ci me temu, c d. ministru de financie mi-va
statu inainte de incorporarea parochieloru de acolo ctra tierin'a fra multe vite, multe o i , etc. Sunt proprie
dce c i-facu cursu de economia politica. C e trebuie s
dieces'a Gherlei, s'a provocatu protopopiatele ungurene a ti api, unde nu se facu alte esploatri de ctu de
faca ministeriulu, ca s satisfac interesele locuitoriloru
se deehiara, c vreu a introduce si acolo institutiunea vite, alu caroru comerciu suplinesce agricultur'a. E i bine,
violate, opiniunea publica indignata, si legea clcata si
acst'a ? L a casulu contrariu, Consistoriulu subalternu, alu tota lumea a devenitu cu modulu acestu-a patentara in
despretiuita? S faca a mende onorabile, ca unulu ce a
carui-a presiedinte e vicariulu Marmatei, va resolvi de Moldov'a, arendaii, proprietarii, stenii. Arendaii plate-
luatu asupr'a sa. erorile predecesoriloru sei. D . ministru
506

d d'in capu. Adunarea v e va face inse s v e plecai ca i riei, carele inca promise, c in viitoriu s d'insulu va H a m b u r g , 20. dec. Cettile Hans'a B
pulu, oloru minitri. N u vreti s v e supunei, nu vreti ' parteni dorinti'a romaniloru de confessiunea g r . cat. F a m . " ducatele primir ordinu de la comandantele loru,
s v e mai immuiati temperamentulu. D a r ' atunci ce va dce ( P o s t'a r o m a n a . " ) Sub acestu titlu apare a s .tramita, fra amnare, in Franci'a fetio-
Montesquieu ? ( A p l a u s e ) . Insultai umbr'a illustra a acestui in Bueuresci una foia romana noua, carea in programulu rii, despre cari potu dispune.
mare legistu si celebru cugetatoriu (aplause). D . ministru convictiunilorn sale ni spune, c este resoluta a 8U3tien B o r d e a u x , 20. dec. Laurier combate in
de financie e forte irritabile si promptu in resolutiuni. cu demnitate si devotamentu una lupta energica pentru unu cerculariu scirile malitose respandite, si dce:
D a r ' candu resolutiunea e rea, de ce se nu vina s con asigurarea intereseloru de esistintia ale natiunei romane. Pusetiunea francesiloru la Parisu si la Loir'a este
sulte a supr'a-i si pre represintantii natiunei si s-si mar- P o s t'a romana" se va ocupa de tote aciunile n buna, si, daca resistinti'a natiunale nu se v im
turissca erorea, candu v a fi e r o r e ? dreptate spre consolidarea natiunei romane, pre terenulu pedec prin una slbire neesplicabile, avemu con
D-sa nu aproba de ctu una ordine de d motivata: dc politica, literatura, arta, industria, comerciu si econo vingerea firma, c or'a resplatirei e aprope.
c adunarea impune ministrului s intre in lgalit, cu mia natiunale, si va combate ori-ce tendintia de separa- C o n s t a n t i n o p o l e a , 20. dec. Legea
tote consecintiele salo. Vomu intimpin obstacule de tem- tismu si discordia natiunale, cautandu, ca relatiunile despre armarea generale e gat'a ; armat'a consta
peramentu si formaliti, acestea cu tote astea nu ne voru romaniloru s fia ctu mai iutime si identice. P o s t ' a ro in tempu de pace d'in 300.000 fetiori, r' in tem-
impedec d'a face pre d. ministru s intre in lege. mana" va apare, sub redactiunea dlui Iulianu G r o z - pu de resbelu d'in unu milionu. Sieculu Assyr
D. m i n i s t r u de f i n a n c i e areta, c a ga c u . , de doue ori pre septemana, adic luni-a si vineri-a. a ocupatu acu patru cetti.
situ dj mesurele luate si, cum a vediutu c vinu pln Pretiulu abonamentului pentru Austri'a : pre unu anu 8 B e r o l i n u , 20. dec. Kln. Z t g " anun
geri, a ceru tu lmuririle servitiului respectivu. N'a negatu fi., pre siese lune 4 fi., pre trei lune 2 fl. Manuscriptele, cia c, la ntrebarea papei, daca cabinetulu d'in
faptulu nici dlui A g a r i c i , nici aci nu lu nega. N'a fostu abonamentele si insertiunile sunt de a se adresa la libra- Berolinu s'ar' invoii, ca elu, pap'a, s se asiedie
desceptatu de nici una objectiune : candu a vediutu pln ri'a Juga et Comp., strad'a Lipscani N r . 18., in Bueu in Prusi'a, arci-episcopulu Ledochowsky, prevenindu
geri, le-a satisfacutu. Unde sunt aci clcrile de l e g e ? resci. I dorimu succesu bunu si vietia ndelungata. cabinetului, i-a respunsu, cum c se pote asiedi
D e c i conchide in sensulu d' se amena cestiunea. (In a r s e n a l u l u de r e s b e l u d'in in Coloni'a su in Fuld'a.
Siedinti'a se propune a se suspinde pre 5 minute. W o o 1 w i c h ) s'a pregatitu unu tunu giganticu care, L o n d r'a, 20. dec. Daily News" dcu :
Proteste. D . Gr h e o r g h i u : S se constate, c mi de-s n'are greutatea tunului Krupp-ianu, este inse de unu Parsulu se pote sustien,prin una buna economia,
nitrii au fugitu. Voci: N u ceremu suspinderea siedintiei. calibru mai tare. Acestu tunu este de 35 tone, 7 centime, pana in aprile. Guvernulu britanicu n'are de-
- Sgomote. Siedinti'a se suspinde in neregula. greu (celu Krupp-ianu aprope de 40 tone g r e u ) si arunca o-camdata nice una sperantia, c se va pot pune
La redeschidere, domnulu Const. B o s i a n u, unu globu de 700 pundi ; pentru una impletura ordinaria capetu resbelului prin armistiiu, congressu su
luandu cuventulu, spune c nu e de demnitatea camerei se receru 120 pundi ierba de puca. Poterea acestui tunu conferintia. Conventiunea preliminaria d'intre
si de interesulu tierei a trata asemenea grave cestiuni in nouu este attu de mare, inctu pote strbate prin una Rusi'a si Turci'a se va publica ctu de curundu
modu indirectu. A fostu rea credintia ? S'o spunemu lespede de feru de 15 policari (degete) de grosa ; preste B o r d e a u x , 20. dec. Journal officiel"
curatu. Care e faptulu ? L e g e a a fostu interpretata in totu a costatu 2500 pundi sterlingi. de la 15. decemvre aduce, intre scirile d'in Parisu,
modu grestu, nu mai e indoila. In doue moduri se es- ,% (Una scena s c a n d a l o s a.) In teatrulu una publicatiune a guvernului pentru aperarea
ploata pamentulu : vitele inse sunt instrumentele esploato Calderon" d.'in Madridu s'a representatu in dlele trecute natiunale ctra locuitorii d'in Parisu, in care se
rie, una-data ce proprietarulu platesce una patenta, una piesa Maccaronnini I . " , in carea f insultatu ducele de dce, c cantitatea panei de vendutu nu se va
data ce elu are pamentu pre care s esploate vite, nu Aosta, nou-alesulu r e g e alu Ispaniei. Se scie inse, c mi micsior, ci se va schimba numai calitatea ei. Se
mai pote plai tacsa. Daca inse se face comerciu ori nistrulu Prim are una -garda secreta, constatatoria d'in va vinde numai pane negra, de una calitate egala
care aru fi numerulu viteloru atunci trebuie a se una ceta de omeni perde-vera, carea se numesce Par pentru toti consumatorii, fra esceptiune. Carnea
plti patenta. tid'a de la P o r r a " (band'a bataiusiloru), si carea esercita inca nu lipsesce , ea se va imparti in fia care d
Se cere inchiderea discusiunii. Punendu-se la in Madridu una terore mare. Acsta banda, aprope la 64 in scaunele municipalitii totu in cantitatea de
votu, se primesce. So citesce propunerea : ascultnd u insi, intra in teatru, in tempulu representarei piesei nu pana acum. Pan ea si carnea, bas'a nutrimentului,
pre d. ministru de financie, care recunosce c s'a datu mite, navali a supr'a orchestrului si a scenei, franse scau sunt asigurate. Publicatiunea dce mai departe :
una rea interpretare legii patenteloru, promitiendu ndrep nele, sparse mesele si instrumentele, rupse culissele, btu Pusetiunea este deci multiumitoria, ba, s'ar' pot
tare, etc., camer'a trece la ordinea dlei" ; apoi urmarea pre actori si incep apoi a puca cu revolvere intre spec dce, neasceptata, dupa unu assediu de trei lune.
sa d'a se restitui banii luai illegale. tatorii, cari o luar la fuga, care incatru. Acst'a se pote multiumi numai intieleptiunei si
patriotismului poporatiunei. A m u juratu, c nice
Se pune la votu si se primesce cu unanimitate.
unu sacrificiu nu ni va fi pr-mare pentru salva-
L a ordinea dlei e interpellatiunea dlui N . B 1 a-
I n v i t a t i u n e de prenume rea patriei, si prin linisce si veghiare vomu ajunge
r e m b e r g u despre caile ferate Strusberg, prin carea
r a t i u n e la foi'a politica septemanara Der si acelu momentu.
diu Blarembergu intreba pre ministrulu de lucrri publice,
daca este dispusu a primi aceste lucrri in starea vitosa Osten", care cu l.ian. si-incepe anulu alu patru V i e n ' a , 21. dec. Scirile d'in Versailles spu-
dp asta-di, in c&re o cunosce d-aa ? Diu ministru de lea si, precum in trecutu, asi si in viitoriu se va nu, c bombardarea Parisului se va incepe, indata-
lucrri publice, G . C a n t a c u z i n u , respundiendu la lupta pentru egal'a-indreptatre a toturoru natiuni- ce se va fi procuratu munitiunea trebuutiosa.
acesta interpellatiune, spune, c guvernulu nu va primi loru si pentru contielegerea poporeloru monarciei In unu balonu, care a cadiutu la Heilbronn (in
lini'a de feru a companiei Strusberg dectu candu va ii austriaco. Abonaii la diuariulu O s t e n " primescu Nassau) s'a aflatu una epistola a lui Trochu, iu
gat'a, conformu concessiunei. regulaii in fia-care septemana unu suplimentu carea Gambetta este visatu despre una erumpere
Dupa ace'a se esc una desbatere mai lunga, la gratuitu, inttulatu D a s W i e n e r Sonn mare.
carea partecipara mai multi deputai, si, in fine, se cere t a g s b 1 a t t", in care se voru publica nov elle, V i e n'a, 21. dec. Franci'a va parteeip de
nchiderea discusiunei. Punendtt-se la votu, majoritatea descrieri, anecdote, posie, gaciture si charade eu siguru la conferinti'a d'in Londr'a. . Afacerea
primesce inchiderea discusiunei. cele mai pretiose premiuri pentru deslegrile suc Romniei se considera in cercurile diplomatice de
Siedinti'a se inchiaia la 5 ore.
cese. Pretiulu de prenumeratiune pre unu patrariu una scorntura, si cu osebire se combate esistinti'a
de anu face, d'impreuna cu costulu postale, n u- vre-unei intrige prusesci.
Estrasu d'in Romanulu."
m a i 1 fl. 50 cr. v. a. Noii abonai pre una diu V i e n'a, 22. dec. Asta-di se incepu in L o n -
metate de anu primescu gratuitu romanulu : Die dr'a preliminariele in cestiunea Marei-Negre. Con-
Spione des Grafen Bismarck." Prenumera- ferinti'a se va deschide in 8. ianuariu. Franci'a
t i u n i l s u n t a s e f a c e l a a d m i n i s
VARIETI. t r a t i u n e a l u i O s t e n", i n V i e n'a,
inca va fi representata. Contele Schweinitz a anun-
ciatu una depesia prusesca d'in Versailles.
,* ( D h l o n u P o r u t i u ) va intr in P r a t e r s t r a s s e N r . 50. C o n s t a n t i n o p o l e a , 22. dec. Re-
arestulu magiaru d'in Vatiu, conformu processului scol'a arabica i dimensiuni totu mai mari. 6000
verbalu, dto 22 c , luatu naintea presiedintelui fetiori s'au tramisu la Iemenu. Insurgenii mer-
tribunalului de pressa, in 27 c, adeea marti-a vii Sciri electrica. gu spre Mecca si Medin'a. Murus-Pasi'a va repr
toria. senta port'a in conferintia.
A t e n'a , 18. dec. Ministrulu Deligiorgis
. ( L i b e r t a t e a prusiana.) Imperiulu si a datu demissiunea; noulu cabinetu s'a consti-
germanu hohenzollernianu si-a inaugurata er'a noua tuitu astu-feliu : C o m o n d u r o s ministru- Proprietarii! si editoriu ALES. ROMANU
prin una fapta, prin dnu atentatu dictatoricu si in- presiedinte si de interne, Christopolus de esterne,
sultatoricu. Representantii poporului B e b e l si Lieb Botzares de resbelu, Petrachis ministru de cultu si Redactoru respund- intrim. Dr- IOS. HODOSIU
k n e c h t fure aruncai in temnitia, fiindu-c au cUtezatu instruciune si, provisoriu, de marina, Sotizopulos
a*si rdica vocea in camera contr'a continuarei resbelului. de financie si Contostaolos de justiia.
in Franci'a ; fiindu c au cutezatu a dce, c de la ca V i e n'a, 19. dec. Presse" anuacia, c cehii Banc'a de asecurare reciproca generale
tastrofa de la Sdan incoce resbelulu actualu nu mai voiescu a replica la scrisorea contelui Beust.
are raiunea de a fi si, prin urmare, trupele germane B e r o l i n u , 19. dec. Adres'a Reichstag Transilvani'a" in Sabiiu
trebuescu rechiamate a casa. Foiele prusesci dcu inse, ului s'a presentatu regelui in Versailles, cu care a infiintiatu i n T i m i s o r ' a u n a d i r e c i u
c aceti brbai curagidsi ar' fi comisu crim'a de lesa- ocasiune regele dechiara, c va recunosce chiama n e d i s t r i c t u a l e pentru c o m i t a t u l u T i m i -
Maiestate, dar' nu spunu, in ce modu si candu. D e alt rea provedintiei intru restituirea demnitii impe- s i u l u i , A r a d u l u i , T o r o n t a l u l u i s i a l u
mintrelea- acst'a nu trebue s o scia tota lumea, este de ratei germane numai in dorinti'a unanima a prin- C a r a s i u l u i d'in c o n f i n i u l u m i l i t a r u
ajunsu, daca o scie Bismarck. cipiloru germani si a natiunei germane. . r o m a n u si g e r m a n u - b a n a t i a n u .
# * # (In caus'a c o n g r e s s u l u i gr. cat. C o n s t a n t i n o p o l e a , 20. dec. Se Subsemnat'a d i r e c i u n e d i s t r i c t u a l e
romanu.) Consistoriuu plenariu, tienutu la Gherl'a in anuncia cu positivitate, c Egiptulu ar' fi urdtu are deci onorea a aduce la placut'a cunoscintia a onorab.
24. novembre, a alesu una oeputatiune pentru a intrevenf rebelliunea in Arabi'a ; se dice, c insurgenii dis- publicu, c c u 1. d e c e m v r o a. c. si-a inceputu func
la guvernu in caus'a alegerei unui episcopu la Gherl'a si punu de mai multu de 50.000 lupttori. iunea , si totu-odata a invita l a a s e c u r r i de
in caus'a tienerei unui congresu g r . cat romanu. Acsta B e r o l i n u , 20. dec. In cercurile bine in v i e t i a , f o c u s i t r a n s p o r t u r i pentru c e l e
deputatiune compusa d'in canoniculu B i 1 i i u , vicariu- formate, se vorbesce, c Luxemburgulu va fi ocu m a i e f t i n e . p r e m ' i e.
lu C or o i a n u , protopopulu B a r b u l o v i c i u , patu ctu mai curundu. Respunsulu guvernu D i r e c i u n e a d i s t r i c t u a l e a bancei da
deputatulu M i h a 1 i , deputatulu Iosifu P o p u , v. lui luxemburgianu. la not'a pruseaca a sositu ieri asecurare reciproca generale T r a n s i 1 v a n i'a."
capitanulu districtului Naseudu, P o r c i u s si proto- aici ; elu escusa caurile insrate de Prusi'a, fra Timisior'a, in 7. decemvre 1870.
notariulu F 1 o r i a n u , fu primita, j o i in 15. decemvre, inse de a le rfuta. Thiele dechiara represen- A l e s a n d r u Roth.
in audientia de ctra ministrulu Etvs, care promise, tantiloru Austriei, Angliei si Rusiei, c Prusi'a va Biuroulu : Fortareti'a, strad'a Einhorn la sticl'a do auru
ntocmai ca si deputatiunei oradane, c va studia caus'a. propune guverneloru loru formarea unui arbitriu, (zur goldenen Flasche), parterre.
Deputatiunea fac visit'a dupa acst'a si primatelui Unga- care s dcida in afacerea Luxemburgului. (2-3)

S'a tiparitu in Pest'a 1870. prin Victoru H o m y n s z k y Strad'a Idoliloru Nr 20.