Sunteți pe pagina 1din 4

Pest'a, Vineri, 21 9 octomvre, 1870. IVr. 103-435. Anulu alu treilea M D C C C I X X .

Locuinti'a Redactorului Pretiulu de Prenumeratiune :

FEDERATIUNEi
Pre trei lune . . . 3 fl. v . a.
si Pre siese l u n e . . 6 -
Pre anulu intregu . 12 ,
C a n r e l a r i ' a Redactiunii
Pentru Itomnnl's :
e in
p r e a- i n t r e g u 30 F r . = 30 L e i n.
Strat' Morariloru NT. S. 6 lune 15 = 15
8 8 = 8
S c r i s o r i l e nefrancate nu se v o r u
Pentru lnsertiuiil :
primi deca tu n u m a i d e la oorespun-
dintii r e g u l a r i ai F e d e r a t i u n i i . "
A r t i c l i i tramisi si nepublieati se
Diurnalu politicu, literariu, comercialii si economicii. 10 cr. d e linia, si 30 or. tacs'a tim
b r a l e pentru fiesoe-care publica
i une s e p a r a t u . I n loculu deschisu
voru arde. V a es Mercuri-a, Vineri-a si Dominec'a. 20 cr. de linia.
Unu esemplariu costa 10 c r .

decretatu morte morale natiunei romane cis-car- de armata mai m W si cu tactica, rateciau f k r a

Pest'a, 20 8. oct. 1870. patine ? neci unu planu. cudVi arsenalele erau gole, a f a r a

Cetitorii notri au potutu observa d'in mai Acst'a este cestiunea si aci este importanti'a de acst'a, er causa suficienta d'a privi g a r d e r 3

multe telegram ; ale acestui diuariu e, mai alesu pregatiriloru de arntare a le Russiei. mobile ca nedisciplinate, guvernulu neunitu, pepo-
de vr'una luna incoce, cele mai contradcatorie ratiunea d i n Parisu nemultiumita si revoltatoria,
sciri s'au respanditu despre tienut'a Russiei. Foiele ce re8stintia durabila si energiosa se
austriace nemtiesci si magiare nu mai nceta nece te ascepta aci ? In una lupta pkna la esfre-
De pre campulu rezbelului.
asta-di de a alarma lumea cu corespundintie si mitate, in reculegerea ultimei poteri a statului, in
telegrame nenumerate, ck Russi'a se pregatesce, se Infrcoiatele perderi, suferite de armat'a as- sacrificarea ultimului barbatu si a ultimului cru-
inarmeza, concenlreza trupe si c Orientultt va fi sediator'a a nemtiioru d'innaintea Parisului, se ceriu, in unu apelu ctra poporatiunea patriotica
in curundu teatrulu unoru evenimente mari. A r ' constata acum'a si d'in partea prusiloru. Si a nu nu mai credea nime, ba intrega Europ'a suride
trebui s vorbimu si noi aci despre panslavismu, me, geieralulu Hartmann tramise, in 14. oct., unu cu comptimire, candu brbaii Francii procla
despre periclulu cu care elu amenintia libertatea raportu la Munichu, in care, vorbindu despre eve- mar resbelulu desperatiunei si rescularea popo
(!) poporeloru d'in Orientu, despre testamentulu nimintele d'in 12. 1. c. de la Parisu, spune, c rului.
lui Petru celu mare, despre planurile de cucerire attu arip'a drepfa a armatei a patr'a ctu si cea Franci'a, acsta tiera, pre a crei a pamentu
a le lui G-orciacofu, despre canciuc'a muscalesca stnga a armatei a trei a fure respinse de fran fapt'a rapeda s'a desvoltatu totu-de-un'a lnga ti
si inca despre alte rele, cu cari diurnalistii ma- cesi in una pusetiune de totu critica. Francesii, nt r'a idea, areta asta-di lumei surprinse poterea
giari si nemi sciu intretien attu de adese pre dce numitulu generalu in raportulu su, surprin- stravechia, carea dormitza in nsufleirea si in
cetitorii loru. Inse, lucru neintielesu ! guvernulu sera cu poteri mari avangardele nostre pre cari, vointi'a firma a unei poporatiuni nobile si patrio
d'in Vien'a a deminttu si demintiesce mereu tote pie langa tota resistinti'a loru energica, le au re tice. Ce'a ce n'a cugetatu neci unu omu, si ce'a
pregtirile de armare, tote concentrrile de trupe spinsu d'in tote pusetiuniie loru; dupa ace'a se ce n'a tienutu de posibilu neci unu ostasiu, a de
ale Russiei ; consilitle ministeriali d'in Vien'a, asiediaia in pusetiuniie ocupate, de unde apoi str venitu fapta. Francesii nu numai siapera capital'a
tienute sub presiedinti'a Maj. Sale Franciscu Iosifu btur in tote punctele, si postandu-si batterlele si loru iu modu adeveratu eroicu, ci trupele loru ti
I, nu vedu in Russi'a si in Orientu dectu lenisce mitrailleusele loru, suscepura unu focu terribilu, nere causza inimicului, amettu de gloria si n
B pace. contr'a carui-a trupele nu mai potura rsiste. vingeri, perderi la cari, de siguru, nu s'a ascep-
Cui s credemu in aceste impregiurri ? Ce Fiasce-care ataca cu bajonett'a f respinsu indere- tatu. U n u poporu care, dupa aite-a perderi sen-
potu romanii ciscarpatini se faca contr'a pansla- tru. Trei d'in cele mai importante batterie tfce, se mai pote reculege la una resistintia poter-
vismului de care se temu magiarii ? Si, daca gu- fure demontate si , dupa unu atacu reinoi nica, e inca sanetosu in medua si tare in simbu-
vernulu d'in Vien'a este bine informaii si se crede tu, devenira ocupate de francesi. Trupele nemiies rele su. In fine, nu ni potemu suprime convic-
in dreptu de a demint scirile alarmatorie ce se ci resistara in tocmai c?. leii, inse trebuira s ceda iunea, c inimiculu feroce alu elementului latinu
respandescu despre Russi'a, apoi acst'a inseruneza poterei prevalente. Granatele causara stricatiuni va senti preste putienu greutatea nervosei mne a
ore, c romanii trebue s se senta fericii in scla- enorme in locurile ocupate, si a numitu St. Cloud- natiunei francese, fiindu alungatu cu rusue de
vagiulu austro-magiaru ? Da, austro magiarii aru ulu, unde trurele nemtiesci si-aveau pusetiuniie | pre sacrulu pamentu alu republicai francese.
fi forte fericii daca Russi'a i a r ' las in j>ace, inse cele mai tari, iifianduse acolo pre tempulu luptei j L u p a scirile d'in Tours, narmarea gardeloru
romanii d'in Transilvani'a, Banatu si comitatele si comaud'a armatei, a suferitu forte tare. ntre natiunali se esecuta cu energia forte mare ; preste
Bupuse Ungariei ce sentiesou ei ore, candu si-vedu prinderea francesiloru fu. ajutata mai altsu prin unu milionu de pusce s'au imparttu degik, d'intre
autonom'a tierei loru nimicit si natiunalitatea foculu artilleiiei d'in forturi, care cau^k trupeloru cari 280.000 a capetatu gard'a mobila d'in Parisu.
loru amenintiata cu perire prin magiarisare ? N a nemtiesci stricatiuni mari. Francesii ocupar Preste putienu, corn ssunea pentru narmare va
iunile, ca-si individu, voiescu a scpa totu-de-un'a numai dectu pusetiuniie cucerite, si le-eu prove- mai imparti unu asemene numeru de pusce.
mai antiu de inimicii cari le sugruma si numai diutu cu tunuri. Perderile sunt forte mari si, Diuariulu Echo du Luxembourg", d'in 13.
dupa ace'a cugeta la alte rele ce potu urm in cu tote ck cifr'a oficiale lipsesce inca, acele s oct., comunica urmatoriele: Garnison'a d'in Mont-
viitoriu. Acst'a este cestiunea pentru noi romanii urca la mai bine de 5000 fetiori, ce'a ce se recu- mdy a facutu, in noptea de joi spre vineri, una
ciscarj atini. Deci, daca magiarii voiescu, in fric'a nosce si d'in partea statului generalu. D'intre tu erumpere, indreptandu se spre Stenay, care jace in
B in spaim'a loru de Russi'a, s aiba spriginulu nuri s'au perdutu : 3 batterie de pusetiune si 5 deprtare de trei ore de acolo. Prusii oari tieneau
si devotamentulu nostru, apoi inainte de tote au a tunuri de battria, d'impreuna cu una diumetate ocupatu acestu punctu, fure facuti prisoneri ; intre
respecta autonom'a Transilvaniei, drepturile si li- battria de mortacie. In St. Cloud au arsu doue acesti-a se afla si comandantele eettii; ba se dce,
berttile nostre natiunali : atunci vomu vorbi si magasine cu proviantu in pretiu de 8J.000 taleri. c atacatoriloru li-ar' fi succesu a ocupa cass'a
noi de acelu terribilu panslayismu. Pusetiunea P a n a aci raportulu generalului Hartmann, d'in de resbelu a prusiloru, in carea s'aru fi gasitu
nostra este dara chira. care se vede, ck lupt'a de la Parisu, d'in 12. oct., aprope la 80.000 franci."
a fostu forte sangerosa, respingundu francesii tote
Cu tote iic..c, nu voimu s ignormu cu to- Se scrie d'in Rambouillet cu privire la con
atacurile trupeloru inimice. Dtci nu ncape neci
tulu scirile alarmatorie ce vinu d'in Russi'a, ele tinuarea resbelului de gueril'a in tienutulu de la P a
una indoiela, c in desvoltarea lucruriloru de pre
au mare importantia pentru t o t i romanii, risu, c regimentulu de usari de acolo, care er in-
teatrulu de rtsbelu d'in Franci'a a intrevenitu una
eis- si transcarpatini. ^ C o r r e s p o n d a n c e sarcinatu a requir in tienutulu de la Chartes, a
schimbare, la carea nu mai cugetau neci prusii si
S l a v e " , organu francesu d'in Prag'a, care repre- perdutu degik pieste 140 fetiori Jprin voluntarii
neci chiaru poterile neutrale. Tota lumea er de
sinta interesele slave, publica in N r . su de la 11 francesi. Se dce, c pdurile d'in acestu tienutu
conviciunea, c dupa Weissenburg, Wrth, Spi
c, una corre8pundintia dto San Petrupole 5. oct., aru fi attu de nesigure, inefttu una patrula de
chern, Borny, Mars-la-Tour, Gravelotte, Rezonville
d'in carea estragemu urmatoriele: 12 15 fetiori nu-si pote mplini serviliulu; patru
si, mai alesu, dupa catastrofa de la Sdan, pote
R u s s i'a a r m e z a seriosu in bu- lele mai mice de 5 6 fetiori fure prinse su m
rea Francii este frana si storsa.
tulu toturoru demintriloru oficiali. U n u corpu de pucate, si prisonierii s'au spendiuratu in asemene
140 000 fetiori, ctra care se voru adauge in tem- Si intru adeveru, dupa sangeros'a lupta de la locuri, unde se potu afl usioru.
pulu celu mai scurtu alte doue corpuri, e concen- Gravelotte, candu prisonerii francesi fure transpor Ctu despre activitatea eroului Garibaldi in
tratu degi in Bassarabi'a. D e alta parte, se voru tai in Germani'a cu miiele ; candu, in fruntea tru Franci'a, scrile d'in urma ni spunu, c e neobo-
concentra trupe inca si la fruntarlele prusesci ; peloru nemtiesci, trofeele cucerite si materialulu situ intru organisarea si diseiplinarea tienuturiloru
toti oficierii congediati fure cbiamati spre acestu ocupatu se desvoltau in sre fra capetu : nu se d'in Ostulu Francii. U n a epistola a lui Garibaldi,
scopu. D u p a tota probalitatea, a c i u n e a va mai gasi neci unu ofieieriu prusescu care s nu adresata generalului Cambriel in Beifort, anuncia
fi i n a u g u r a t a p r i n r e v i s i u n e a fia nutritu in peptulu su firrn'a sperantia, ck preste numirea lui de comandante preste tote companiele de
t r a c t a t u l u i d ' i n 1856 ; f r u n t a r l e l e una luna va face parada in uniform'a sa pre bu voluntari d'n Vogese, si preste una brigada de
M o l d a v i e i v o r u fi p o t e t e a t r u l u levardele Parisului. Candu apoi se lat faim'a des garda mobile. Dupa diuariulu Journal du Havre",
acestei aciuni. Multu va depinde de la pre nenorocirea de la Sdan, atunci nu mai er bravulu generalu a dechiaratu in Tours, c la
tienut'a ce va observa Austri'a. In dlele d'in vorba de sperantia, c-ci acst'a se prefcuse in primulu su apelu va fi incungiuratu de 15.000
urma, circulara sgomote despre unu tratatu intre siguritate. Ni este inca viuu in memoria remasia- voluntari italiani.
Austri'a si Prussi'a." gulu de 20.000 franci alu unui principe d'in apro Dupa unu telegramu d'in Brussell'a, in 16.
Insemnmu inca una data, c aci vorbesce unu or piarea immediata a regelui prusescu, cu care a oct. s'a intemplatu una lupta innaintea Parisului,
ganu cu interese si tendintie slave, care nu este imbiatu pre Emilu Girardin, c pkna in 15. sep cu care ocaiune prusii au perdutu 3000 fetiori.
nece in soldulu politiciloru magiari d'in Pest'a, ternvre va defila cu regimentulu su pre d'innain Unu altu telegramu d'in Petrupole, datatu d'in 18.
nece in alu guvernului d'in Vien'a; da, unu ase tea casei lui Girardin. Hi bine, acestu terminu a oct., comunica important'a scire, c Burnside a
mene diurnalu, cu tendintie slave, marturisesce trecutu degi de multu, si entusiasmatulu principe, impartestu ministrului Favre conditiunele de ar-
prin corespundinti'a sa d'in Petrupole, c R u s s i ' a alu carui-a regimentu e descompusu mai cu totulu, mistiiu, propus3 de prusi, numindu-le de forte
i n a r m e z a seriosu. nu a avutu inca fericirea a-si ved mplinita pof t'a. acceptabile, inse guvernulu francesu le-a respinsu
Ore cugetatu-au si magiarii s e r i o s u la Convingerea despre una decidere sigura si fftvori- in modu categoricu.
evenimente de acesta natura, atunci candu, contr'a toria la Parisu er rectificat si prin impregiurkri. Conformu sciriloru d'in Tours, datate d'in 18.
drepturiloru natiunei romane, au suprimatu auto Si anume candu una armata campestra e nimicit, oct., prusii bombardeza cetatea Chteau. Vesoul
nom'a Transilvaniei si, prin legile loru de natiu ce'alalta nchisa la Metz, candu singuratecele pkrti f ocupatu de inimicu. U n a depesia d'in Pari-
nalitate, instruciune publica si municipalitate, au ''e trupe, cari nu apartieneu la neci unu corpu su, cu datulu 16. oct., constata, ck prusii sunt
410

eonstrinsi a se proved cu aiantiuri in lini'a loru. Ca esemplu amu fostu luatu una mosa de 100 bilu,*ci ar' pot intrebuinti pentru ingrasiarea locului su
Siesulu e curattu pre deplinu prin tunurile d'in j u g e r e carea, impartta cu 10, conformu rotatiunei ce o inca si remastiele d'in fabricatiuni ; si daca, afara de
adoptaramu pentru regiunile de categori'a I I - a , ni d cte acestea, economulu va preface productele animaleloru sale,
forturi.
10 jugere pentru fia-care rotatiune. ca dara venitulu unei de esemplu, laptele, in brandia si untu, cari se vendu
asemene mose: totu de-un'a cu unu pretiu bunu, ra zerulu este unu nu-
1) 10 j u g e r e o g o r u , fiindu mereu Bub trementu escelentu pentru p o r c i ; daca va sei conduce bim
Economicu. prsirea viteloru sale, ca s aiba speciele cele mai frumose
lucrare, nu aduce venitu fl.
Sistemele de agricultura la Romani. *) 2) 10 jugere r a p i t i a, jugerulu calcu- si corespundietorie pentru aratu, caratu, pentru lapte su
latu cu 10 cubule seu 2 chile su 40 banitie carne, oi cu lana fina, desa si egale, porci fructiferi (cari
A d . I I . A m insratu mai susu tienuturile, cari cadu
mari, su 20 Metzen, prin urmare ; 10 X 10^= se immultiescu tare), corpulenti si cari se ingrasia lesne,
in acsta regiune. Ce e dreptu, unele d'in acele tienuturi,
100 cubule (20 chile, 400 banitie mari su 200 etc.; daca hergheliele sale (stavele de cai) voru fi alese;
precum sunt campiele fructifere ale Transilvaniei, ale R o
Metzen), unu cubulu 8 9 fl., facu 900 apoi cascigulu materialu va fi de siguru multu mai mare
mniei, etc., s'aru pot adauge la regiunea I-a, candu
3) 10 jugere g r u , jugerulu caleulatu si, pre langa acst'a, economulu se va bucura si de unu
adec n'aru fi lipsite de comunicatiune si de comerciu ;
renume bunu.
candu aru av trguri mai nsemnate pentru vinderea ca-s la rapitia, unu cubulu 5 6 fl., facu 600
fructeloru; candu aru fi provediute cu totu feliulu de 4) 10 jugere o v e s u s i o r d i u , juge A m u aretatu mai susu cantitatea paieloru dupa unu
fabrice, cari receru una cantitate mare de producte brute; rulu caleulatu ca-s la rapitia, unu cubulu 3 jugeru.
candu fluviele, pre a le caroru-a margini se estindu fi. 50 cr. 4 fl., 100 cubule facu 400 Avendu in vedere ace'a-si proportiune,
aceste frumose cmpie si lunce, aru fi regulate si vapo- 5) l O j u g e r e l u c e r n a su trifoiu, fruptele de tomna ni dau, dupa 30 jugere, k
rulu, acestu vehiclu poternicu alu comerciului, ar' pot jugerulu caleulatu cu 60 80 centenarie, la 30 centenarie, deci 3 0 X 3 0 = 900 centen.
s-si faca cursulu su, ducundu cu sine productele brute olalta in calculu de mediu-locu 700 centenarie, 30 j u g e r e frupte de primavera (20 ju
cari, in aceste tienuturi, se tienu cu anii in magazine si 1 fl, facu 700 gere 20 centen., ra 10 j u g . cucurudiu
se strica, in locu de a fi esportate si schimbate cu nisce 6) 10 jugere l u c e r n a su t r i f o- 50 centen.), deci 20X20 + 10X60== 900
instrumente economice mai perfectiunate, cari ni-aru n i u, ca mai inainte 700 30 jugere lucerna, 70 centen., deci 3 0 X 7 0 = 2 1 0 0
lesni crutiarea bracieloru omenesci, ne aru ajuta pentru a 7) Totu asi 700 in suma 3900 cente
ni pot face lucrrile mai iute, la tempu, mai perfectu si 8) 10 jugere cucurudiu, jugerulu narie nutretiu, carele lu cascigmu de pre 90 jugere (10
mai eftinu. caleulatu cu 15 cubule, 10 X 15 150 cu jug. fiindu ogoru).

Inse chiaru d'in aceste consideratiuni, credemu c, bule, 4 fl. facu 600 Cu acestu nutretiu potemu tien S i \ animale de

in repiunile de categori'a I I , s'ar' pot adopta unu altu 9 ) 10 jugere g r u , jugerulu caleulatu una mrime proportiunata (fia-care cam de una greutate

sistemu de agricultura, care ar' consta d'in urmatori'a r o - ca-s sub 3 ) , facu 600 de 7'jj centenarie), fiindu de ajunsu pentru cte unu ani-

tatiune : anulu l-iu : o g o r u (cu gunoire) ; anulu alu 10) 10 jugere f r u p t e de primave- malu 114 centen., nutretiu si asternutu, in decursulu unui

2-lea : r a p i t i a ; alu 3 lea : g r u de tomna; r a, calculate ca-s sub 4 ) , facu 400 anu. 1db6 luandu in consideratiune si cele 10 jugere ogoru,

alu 4-lea : f r u c t e de p r i m a v e r a (ordiu si ovesu, ;-um'a venitului: 5600 fl. cari inlesnescu inctu-va pasciunea, apoi si miriscinele,

si in aceste s se semene totodat lucerna su trifoiu) ; Inse pentru a pot cascig unu asemene venitu de cari aiderea ni dau ce-va pasciune, potemu dce cu si-

anulu alu 5-lea : t r i f o i u su l u c e r n a : alu pre mos'a nostra, se receru si cheltuiele. In calculu de guretate, c totu acestu nutretiu ni ajunge pentru 35 vite

6-lea: t r i f o i u su l u c e r n a ; alu 7lea: tri mediu-locu, aceste cheltuiele sunt : mari, d'intre cari 8 aru pot fi vite de plugu, necesarie

foiu su lucerna; alu 8 lea : c u c u r u d i u 1) L a l O j u g e r e o g o r u , jugerulu 20 fl. 200 fl. pentru lucrarea pamentului, ra restmlu de 27 capete

su plante c o m e r c i a l i (gunoite) ; alu 9-lea : 2) rapitia, 30 fl. 300 fl. vace, cari le-amu tien pentru productiunea de lapte, pr

f r u c t e de tomna, si in fine, anulu alu 0-lea : 3) gru, k 50 fl. 500 fl. sire, etc.

fructe de p r i m a v e r a . 4) frupte d e p r i m a v e r a , ju 1. Chitu,


Dupa acsta rotatiune, 6jl0 parte a mosei ar' fi gerulu 30 fl. 300 fl. (Va urm.)

semenata cu fructe sugatorie (cereale, etc.) ra 4 j l 0 cu 5) L a 10 jugere l u c e r n a , jugerulu 30 fl. 300 fl.
fructe nutritorie, precum : trifoiu, lucerna, etc., cari de 6) 25 fl. 250 fl.
una parte sunt unu nutretiu escelinte, ra de alt'a inavu- 7) 25 fl. 250 fl. C onsemnatiunea
tiescu pamentulu. Si, pre langa tote c acsta rotatiune 8) c u c u r u d i u su plan
su alegerea si mprirea semenatureloru in ordinea in t e c o m e r c i a l i , jugerulu 40 fl. 400 fl. oferteloru suscrise si solvite pentru institutulu de fete din
dicata s'a facutu intr'unu modu forte crutiatoriu pentru 9 ) L a 10 jugere g r u , jugerulu 50 fl. 500 fl. Oradea-Mare.'-)
pamentu, totu-si in decursu de 10 ani (respective 6, c-ci 10) frupte de primavera,
pamentulu numai in aceti ani este semenatu cu fructe jugerulu k 30 fl. 300 fl.
j Sum'a Sum'a 4
sugatorie), noi gunoimu de doue ori mos'a nostra : una- Sum'a cheltuieleloru 3300 fl.
Numele daruitoriului Locuinti'a. oferita, solvit. .5
data i dmu gunoirea intrega, adec 350 centenarie dupa Subtragundu sum'a acestoru cheltuiele d'in venitulu m

jugeru, ra a dou'a ora diumetate, adec 176 centenarie brutu specificatu mai susu, adec 5600 minus 3300, ni iz; I fl. r. fl. ;er. O

la jugeru; deci poterea ce o sugu fructele se reda cu remane unu cascigu curatu preste totu de 2300 fl., su
prisosu. dupa fia-care jugeru (2300 : 100) unu venitu netto de 23 fl. Lucretia- Juhsz Moftinulu- 0
Daca economulu va introduce in rotatiunile sale Terezia Strza Micu l|
In urmatoriele sre vomu calcula, ctu venitu ni
Teresia Valeanu 1 66
pote aduce una mosa, carea se afla sub asemene condi- unele plante comerciali, pentru esemplu, tutunulu (taba-
4[Ros'a Pazuchanits 1
tiuni, attu d'in productiunea de fructe ctu si de nutre culu), etc., ce'a ce se pote, avendu balegariu destulu ; Maria Basti 2 -
tiu, cu unu cuventu, vomu aret folosele astoru-f'eliu de daca mos'a sa va fi provediuta cu povrne (palincarie), Elisabeta Szab 2
mose. berrie, tescuri de oleiu, etc., prin cari elu singuru ar' fi Sum'a 12166!
in stare a preface productele se brute in articli de co
* ) Vedi N r . 89, 90, 91, 93, 100 si 101 ai F e d . " merciu ; nu numai c ar' av unu cascigu mai considera * ) V e d i Nrii 99, 100, 101 si 102 ai F e d e r a t . "

se ne pregatimu dara ! . . . care s'a provediutu mai bine cu armele culturei natiu
Terminulu luptei ni s'a si anunciatu d'in mai multe nale . . .
parti . . . C e dcu? . . . Lupt'a s'a si inceputu degi . . . Daca cultur'a nostra nu va fi natiunala, noi vomu
De ce voimu s'avemu unu teatru Amaru de noi daca vomu fi Iasi . . . su daca ad perde lupt'a cea mare . . . Si apoi ? . . . Vomu peri de
natiunalu ? versarii notri voru afl, c inca nu suntemu gat'a . . . . pre faci'a pamentului pentru totu-de-un'a . . . Si istori'a
o s no prepedesca de totu . . . va sacra pre paginele sale memoriei nostre numai cte-va
(Discursu tienutu de diu Iosifu Vulcanu la inaugu
cuvinte, pentru a ni innalti prin ele o eterna columna
rarea Societii pentru fondu de teatru natiunalu in S ne inarmmu dara pana ce inca nu e t a r d u ! . . .
de rusne, observandu, c intre Tis'a si Balcanu a traitu
Dev'a, la 4. oct. a. c.) S ne inarmmu toti, c-ci lupt'a are s fia terribila . . .
odiniora unu poporu carele, neavendu nici o potere de
pre vitia si pre morte . . .
(Urmare.) * ) vietia natiunala, a disparutu de pre faci'a pamentului,
E a va fi lupt'a spirituala a luminei in contr'a intu-
Domneloru si domniloru, si acuma nici urm'a-i nu se mai gasesce . . .
nerecului . . . a civilisatiunii in contr'a barbarismului . . .
A t i observatu de siguru, c definitiunea ce am fa L i m b a si natiunalitate !
a viitoriului in contr'a trecutului . . . pentru limba si
cutu teatrului e defectuosa, c-ci i lipsesce o [caracteris Aceste sunt doue cuvinte sacre pentru noi !
natiunalitate.
tica remarcabila. N ' a m atinsu nemic'a de influintia sa a E l e esprimu tesaurulu nostru celu mai scumpu . . . Ele
S Bcotemu dara iute drapelulu reformei regenera- formeza paladiulu nostru .
supr'a desvoltrii limbei si a spiritului natiunalu . . .
torie . . . S scriemu pre acestu drapelu salvatori'a idea
A m omisu de buna-voia descrierea poterei reforma- Strmoii notri au luptatu. . . . E i au moritu, tie.
Cultura!" . , . S lu punemu pre celu mai innaltu piscu
torie in asta privintia a scenei, reservandu-mi a o desfa- nendu in mana spada rupta- Dar' nei ni-au lasatu ele-
alu Carpatiloru, s se vedia bine, ca in giurulu lui s ne
siur mai la vale, c-ci ehiaru acestu-a e acopulu principalu nodiulu loru nepetatu- P r e acestu clenodiu sunt scris)
potemu aduna toti si tote ! . . .
alu lecturei mele presinte. doue c u v i n t e : L i m b a si natiuualitate!" Eta ereditatea
Inscriptiunea de pre drapelu ni indica si soiulu ar- nostra stramosiesca !
In partea precedinte am vorbitu despre teatru in
mei, ce avemu de a intrebuinti . . . Inse acsta arma
genere, acuma inse voiu av onore a v e intretien cu Las-vomu noi ore, ca acestu tesauru alu nostru s
are s fia natiunala, c-ci in lupt'a ce ne ameninti nu-
ideele mele despre teatrulu n a t i u n a l u in specie. pira, si noi s devenimu mai seraci dectu nefericiii
mai ast'a ne va mntui, numai cultur'a natiunala ne va
Dar' ce este teatrulu natiunalu ? cerstori? . . . Las-vomu, ca numele nostru s se sterga
conduce spre victoria, care ni va asigura esistinti'a na-
V o i u reBpunde pre scurtu la acesta ntrebare, si voiu d'in srulu natiuniloru ? . . . Las vomu, ca strbunii s ne
tiunala . . .
dce numai att'a : t e a t r u l u n a t i u n a l u e una blasteme in morminte? . . .
scola de c u l t u r a n a t i u n a l a , pre a carei-a fron Daca cultur'a nostra nu va fi natiunala, noi ca in-
Nu !
tispiciu st scrisu : L i m b a si natiunalitate." dividi vomu trai si mai departe, inse ca Romani vomu
incet a mai esiste . . . Vomu deveni germani, francesi, A presupune acestu sacrilegiu, ar' fi a insulta naiu
S ne intrebkmu acuma, avemu noi ore trebuintia
nea nostra. . .
de o scola cu acsta devisa? slavi, su chiaru si botentoti, cetatiani ai lumei, precum
Limba si natiunalitate! dcu cosmopoliii orbii, inse Romani nu vomu mai fi. Nu! . . . In noi bate inca o anima de Romanu.. .
:

Strmoii notri glorioi au statu necontenitu in Si ce folosu v a rsulta pentru naiune, daca noi toti Acesta palpitare a animei ni spune, c noi v o m u s fimu
vomu fi nesce omeni forte culi, inse anim'a nostra nu va R o m a n i , si s morimu ca Romani. . . Voimu s reinnal-
lupta. Ei ni-au conservatu limb'a si natiunalitatea cu arm'a
mai p a l p i t a de idee natiunale, daca in sinulu nostru r o - timu naiunea nostra la loculu ce-i compete -in concertulu
in mana . . . Dar' ei n'au ajunsu timpulu luptei d'in ur
ma , . . Lupt'a decidietoria a remasu pentru noi . . . manismulu v a fi unu ospe strainu?! natiuniloru Voimu s-i incingemu fruntea cu nim-
Naiunea se compune d'in individi, si daca acesti-a bulu gloriei antice . . . si s i asigurmu o pusetiune ne-
*) Vedi Nr, 102 alu Fed." nu mai sunt, naiunea piere, amalgamisandu-se in alt'a, alterabila. . .
411

6 / acelu a-si timpu cu doue persone despre objecte diferite >

)bserva-
.s Sum'a Sum'a Sum'a j Sum'a cnta in doue voci, su vorbesce si cnta de-odata. I n

tiuni
IINrl..cur

Numele daruitoriului Locuinti'a. oferita. solvit ( <U 3 Numele daruitoriului Locuinti'a. oferita solvit. coversatiune e plcuta, are unu tactu finu si e forte pri
O ceputa. A r e doue bracie si patru pitiore, cari l e intrebuin
li. j c r . " ! . ier. fl. |cr- fl. |cr.
tieza la mersu su jocu su tote patru, su numai doue;
1 Ioanu Budai Zarandu ljAlesandruErdsiu pro- cu tote aceste-a medicii de la collegiulu Jefferson d'in
2 s
2 A d o l f Hess 1 na Racsi'a H Philadelphi'a nu o-au dechiaratu de unu mostru, ci de unu
[ 3 Gleim Bodo J a 2 I a c o b u Popu preotu Turu
TS 2 q.a prodigiu alu naturei. Unii dcu, c acestu jocu alu na
U
4Simeonu W e r n e r 2 3 Petru Mirisianu preot. Certedie 2 73
a tri este de mai mare insemnetate ca celu ce s'a aretatu
6 Georgiu Mladin 1 N 4 P e t r u Dobosi preotu Vama 2 o o .5
a la gemenii Siam si este mai placutu de privitu.
6 Gavrilu Ardeleanu 1 5 Ioanu Darabantu pre- O CI

7G-regoriu Grozescu 1 I otu ( D r. S v e t o z a r u M i 1 e t i c i u) fu escor-


'3 Trsoltiu 2 s
8 Ilie Micula TS 6 Michailu Demeteru 9 - tatu asta-di, 18 1. c , la Vatiu. Dsa dechiarase, in urm'a
1 - s Camardian 2 - O '
9 Vasiliu Siorbanu Cherelusiu i - !
m 7 Simeonu Erdsiu pr. Tripu 1 0J io judecaii tribunalului de presa, ck si-va incepe pedeps'a in
10 Iacobu Eftimie Cinteiu 1 .* 8 Grigoriu Stetiu Vama 2 S W 8 c , de ora-ce inse nice pana in 16 c. nu s'a presentatu
11 A n ' a Iancu 1 "3 Sum'a
! in inchisorea de la Vatiu, tribunalulu de presa a emisu
12 Ioanu Petrilla l - CA
O

13JGeorgiu Sid'a Nadabu 1 P3 contr'a lui unu ordinu de arestare, cu a crui esecutare
14loanu Popoviciu n 1 ~a Carolu Kalicza i Oradea-M. s'a insarcinatu capitanatulu orasiului. Diu Mileticiu f deci
il
15 Regina Deutsch n 2 Q Sigismuadu Fodor CadeaM. cercetatu in locuinti'a sa, la otelulu R e g i n ' a A n g l i e i , " de
1 TS
16 Ioanu Dobosiu n 1 CS Dn'a de Alesand. Mar-
*- unu oficialu alu capitanatului si de duoi comisari de se
17 Georgiu Crainicu n 1 fl cutiu j 1 - curitate cari, dupa cetirea ordinului de arestare, lu-provo-
18 Asentiu Avramutiu 1 Dn'a de Ioanu Ger .2 o
r> I a v-
cara a se gti indata de plecare la Vatiu. Diu Mileticiu
19 Ioanu Goldisiu n 1 man ] 2 CO
20 Sav'a F e r c u Erdeisiu 1 - V e d . lui Mich. Szila-' j J
respunse, c chiaru dinsulu a asceptatu ca auctorittile,
21 Teodoru Papp 1 C3 ES
Cherecu gy i - 60' prin organele loru, s-lu duca cu forti'a la loculu pedepsei
Sum'a 24|. Dn'a de Kolbosefszky - 60 CS ci sale, de ora-ce in calitatea sa de deputatu dietalu n'a
Dn'a de Franciscu D i -
o a potutu s-si incepa pedeps'a de buna voia, fra d'a vatem
1 Elena Tieranu proto sy
o dreptulu de immunitatc alu membriloru dietali. In urm'a
I popsa Lipov'a 4 PI Sum'a 7120 acestei dechiaratiuni, Diu Mileticiu si-pachet tote lucru
2 Iulia Bonciu advoca a
I tsa Aradu 3 a ( V a urm.) rile si, insocitu de cei duoi comisari, plec la Vatiu.
3 Dn'a Aurelia de Ra
I tiu i Lipov'a 2
o
4 Iulia Panaiotu nota-
I r s a 1 o VARIETI Sciri electrice.
5 Dnisior'a Ecatarina Ci-! i
I ordanu j 1 cS *** ( D i u a r i u n o u . ) Primirmu N r . 1 alu diua- B e r o l i n u , 17. oct. (Officialu.) V e n i -
6 Elena Marcu preotsa Birchisiu 2 riul ui A l b i n ' a r o m a n a", foia periodica de sciintie, zel, 16. oct. Arci-ducele de Mecklenburg intr
7 Dn'a A n n a Milosinu Ohaba ser 1 O o agricultura, arte, comerciu, etc., care apare una data pre asta-di d. m. in Soissons. Perderile germani-
8 Dnisior'a Anna Milo-, besea :
septemana, Dominec'a, in Romanu (Moldavi'a). Redactorulu loru avute in decursulu assediului de trei septe-
I sinu I 1 - a
CS su este Diu Mihaiu R a t e s c u. Abonamentulu : 20 lei mane pi a bombardamentului de patru dle sunt
9 Elena Pocatianu inve
i ^.
o forte nensemnate. (!!) In Soissons s'au facutu 4000
I tiatorsa noui pre anu. Se tiparesce in nou'a tipografia a lui G . V .
1 O) prisonieri si s'au luatu 132 tunuri.
10 Anna Rist'a economa n "o Sandu. Nece limb'a in genere, nece testulu nu sunt de-
1
11 D . Maria Bensianu Bara stulu de correcte, cari inse s'aru pot ndrepta prin una T o u r s , 17. oct. Departementele, cari sunt
2
Sum'a 191 mai putienu de 100 chilometre deprtate de ini
g r i g e mai seriosa, dar' smint'a cea mai mare este in in-
trebuintiarea escesiva e multoru cuvinte si verbe fran- micu, s'au p u s u in stare de assediu. Comandantele
1 Iulianna Munteanu 5 <4 militaru e indreptattu a conchiam gardele natiu
cese, cari dau unu stilu romanescu neintielesu. D e alt-
2iCarolina Vraniantiu a
mintrea, scopulu foiei ar' fi laudabilu. nale pDa in alu 40. anu de etate, cari apoi se
Gabrielu Mileticiu 2 <
t Irina Valceanu ES snpunu legiloru militarie. narmarea gardei
* % ( D 1 u Z a m f i r o p u 1 o ) , grecu asiediatu in
natiunale ss face cu mare zelu ; s'au imparttu
Anna Mangiuca
i A n n a Marienescu
a
a ii- 0

to
S Marsili'a, a oferitu 2.000,000 de franci pentru cumperarea
degi preste unu milionu de arme, d'intre cari
5 s> t armeloru R e p u b 1 i c e i , spre aperarea Francii. Gard'a
' Adolfina Olteanu a o 280.000 pentru gerdele mobile de la Parisu. Co
1 A g n e s Filippoviciu a 2 ! natiunale, in numera de 30,000, s'a dusu indata spre a-i
w missiunea de inarmare inca va imparti ctu de
8Marta Pamasielu o 2 ES EJ esprime recunoscintia prin strigri de V i v a t G r e c i'a !
lOFlorea Jancoviciu 2 - curundu u n u asemenea numeru de pusce.
Una deputatiune a mersu in urma oficialminte spre acestu
llJMaria Petroviciu 1 - F l o r e n t i'a, 17. oct. O p i n i o n e" de
scopu, esprimendu i prin una alocuiune felicitrile natiunei
12Elena Orzanu 1 chiara, c principele Amadeu n'a primitu inct co-
1 a francese, la carea a respunsu cetatianulu Eladei, c n'a
13 Marta Novacu
1 4) 'O facutu dectu detorinti'a sa particulare pentru Franci'a, ron'a ispaniola. Mazzini a sositu aici; Thiers pleca
14 Maria Matesereanu
ISCarolina Nediciu 2
FL
CS
protectori'a Greciei. (Romanulu".) mane spre Franci'a. U n u decretu suspinde vamele
> o s
16Dragina Ivascoviciu cl 1 - de la confiniele statului papalu si reguleza mo
O 'Sfa * * 4 ( U n a f e t a c u d o u e c a p e t e ) s'a espusu
17 Amalia Alesandroviciu u
1 netari'a.
1 50 2 la v e d e r e publica in Statele-Unite ale Americei de nordu.
18 Angelina Mangiuca o sg R o m'a, 17. oct. Pap'a n u va parai Rom'a
1 50 et Este in etate de 17 ani si s'a nascutu ca sclava in Colum-
19 Aurelia Neagoe
2 O
bus-Couty in Carolin'a de nordu ; are una colore negra in nice unu casu, ci prin una bula, se va aret
20 Anna Popoviciu a>
21 Emilia Hatieganu 2 "o deschisa, unu corpu cu doue capete, bine desvoltate si cu lumei (urbi et orbi) ca prinsonieru, carui-a i s'a
22 Maria L . Traila 5 O rapitu possibilitatea de a-si mplini detorintiele
totulu independinte unulu de altulu. E a vorbesce, cnta,
1 ca papa si rege (infallibilu), si va autorisa pre
Suma 50 mananca si b cu ambele gure de odata, vorbesce in

Dar' pentru acestu scopu trebue s desceptmu spi in a represint numai tesaurii cunoscui, nesuinti'a lui . . . in fine ei se nchina farmecului, care i-a c u c e r i t u . , .
ritulu natiunalu amorttu ! . . are s tinda la unu ce mai multu, mai greu, dar' totu- se insufletiescu . incepu a vorbi si scrie in limb'a
Si ca s potemu esecut cu siguritate marea opera odata mai sublima. Poetulu are nobil'a misiune a cre ace'a . . . s, in urma, d'insii devinu apostolii propagatori
a desceptrii natiunale, avemu trebuintia de o scola de frumsetie noue, cari se inaltie limb'a si mai susu. ai ei-
cultura natiunala. . . D e aice a d e v e m l u constatatu de toti esteticii, ck D'ar' influinti'a teatrului natiunalu nu se marginesce
Dorimu s'avemu o scola suprema pentru poleirea limb'a unei naiuni culminza in dramele B trage inca la acestu punctu. > S c e n a , afara de limba, ni re
limbei nostre. . . Dorimu s'avemu unu midiu-locu poter- diele sale. presint inca figure visibile, evenimente d'in istori'a na
nicu pentru propagarea acestei limbe. . . Dorimu s'avemu Daca naiunea anglesa ar' peri, limb'a ei s'ar' tiunala. . . Vedemu inaintea nostra eroi, strmoi glorio
unu canalu, prin care marile idee de limba si natiunali pot compune de nou d'in operele celebrului Shakes i, in costumuri antice . . . . I audmu vorbindu . . . ii
tate s se desvolte si stracore prin tote arteriele na peare. e i vorbescu in limb'a nostra . . . si ei vorbescu de l i
iunii 1 . . Publiculu asculta, si numai dectu se formeza cri- bertate, independintia si gloria.
Dorimu s'avemu unu o r g a n u , care ca bucinulu ar- tic'a cea mai practica. A c i se judeca nu numai partea Cuvintele loru ni incanta audiulu, innaltia sufletulu,
changelului s chiame la vitia pre toti ; s li inspire ma- gramaticala, ci si cea musicala. Eleganti'a si sonoritatea, stirnescu in anim'a nostra sacr'a dorintia de a ne rdica
rea nostra idea natiunala, evangeliulu nostru seculariu, ambele se cumpenescu. Si sentinti'a se pronuncia numai la innaltmea loru, ne incuragza a-i imita, ca astu-felu s a
testamentulu protopariutiloru nostri. . . dectu. potemu fi adeverati strnepoi ai loru.
E bine, s fondmu dar' unu teatru natiunala, c-ci Publiculu asculta cu plcere frumsetiele v e c h i e ; elu Influinti'a acestoru aparintie a supr'a publicului p r i
acestu-a corespunde mai bine scopului indicatu, c-ci se incanta la audiulu celoru noue . . . memoria sa le re- vitoriu si ascultatoriu se pote asemen numai cu gigan-
acestu-a e cea mai practica scola de cultura natiunala 1 petiesce . . . le invetia . . . si d'insulu ese d'in teatru . . . tic'a potere a uraganului, care mica si rdica pana la
Teatru natiunalu ! inavutlu cu comore noue ale limbei. . . . Merge a casa, si ceriuri valurile marei liniscite . . cari producu eveni-
Acestu-a e institutulu care dispune de celu mai mare in entusiasmulu su le comunica si altor'a, le spune la minte, de cari apoi se minuna mintea omenesca . . .
cercu de influintia si activitate ; acestu-a e loculu, de unde toti ei astu-felu acele se latiescu, prindu radecina, se po- E mare, inalta si nobila chiamarea unui teatru na
idecle mari de civilisatiune si umanitate in genere poralisza. . . . tiunalu, si candu elu scie a se tien Ia innaltmea mi
si de cultura natiunala in specie se potu lat mai C e s dcu de acei-a, carii pentru prim'a ora asista siunii Bale, conduce poporulu la gloria si nemorirel . .
usioru, dectu d'in ori ce altu institutu, c-ci de bine- la o representatiune teatrala in limb'a loru ? . . . Impre- Lasu acum'a in judecat'a dvostre a decide, daca in
facerile spirituale ale teatrului potu us: tinerii, betranii, siunea acst'a nu se pote descrie 1 Efectulu, ce dul- starea nostra de asta-di, candu limb'a si natiunalitatea
invetiatii, si cei ce nu sciu carte, seracii si avuii, cti'a sonora a limbei de pre scena face a supr'a asculta- nostra ni se amenintia nu numai prin contactulu cu ele-
; adeca toti si tote. . . toriului, este forte poternicu . . Iubirea de limba se po- minte strine, ci si prin legi avemu noi ore trebuintia
! Nicairi limb'a unei naiuni nu se pote desvolt, tentieza in piepturile toturor'a . . Er' acei-a, carii pana de unu scutu aperatoriu in contr'a acestor'a, de unu teatru
I polei si cultiva mai bine, dectu pre scena ; nicairi poe- atunce desconsiderar frumsetiele acestei limbe, audndu-o natiunalu ? 1 . , .
! tulu n'are ocasiune mai buna se represinte ca intr'unu acum'a de pre scena, bine compusa, pronunciata cu gustu E u sum convinsu, c respunsulu nu pote fi decatu
1 kchetu tote frumsetiele unei limbe, decta pre scena. esteticu, desvoltandu-se inaintea loru tote nuantiele ei far- aprobativa.
Aice ni se infatsidia tote sentiemintele omenesci, tre mecatorie : sentu c in internulu loru se nasce o schim
(Finea v a urm.)
bue dara adusa la lumin'a lampeloru intreg'a comora a bare radicala, opiniunea loru se straforma de totu, ei n
limbei, ca acele diverse sentieminte tote s-si afle espre- cepu a recunsce, c limb'a ast'a are si frumsetie, si ca
siunea loru. ctu asculta mai indelungatu, simpati'a loru cresce cu
Dar' aciunea poetului pre scena nu se marginea ce atta mai multu, c-ci ei descoperu noue si noue farmece
412

cardinalii Angelis si Mrning spre a esercit po se sei orienta in privinti'a situatiunei militare- semnefate politica. Guvernulu d'in Parisu deehia
terea apostolica cu locuinti'a in Malt'a. politice. ra, c ori-ce negotatiuni de pace, cari voru av de
C r a g u j e v a t z , 17. oct. Guvernulu (ser- V i e n'a, 18. oct. Tageblatt anuncia, ca 8
basa cedarea teritoriului, sunt absoluii impo
bescu) a presentatu seupcinei (camerei) conventiu- Carolu Auersperg ar' fi insarcinatu cu formarea sibile.
nea cu Romani'a, relativa la estraditiunea reciproca unui nou cabinetu.
a crimialistiloru si a desertantiloru. P r a g'a, 18. oct. Societatea navigatiunei pre
T o u r s , 17. oct. Gambetta merge in de fluviulu Elb'a primi scirea, c blocad'a porturiloru BUTS'a de Vien'a de la 19. octomvre, 1870.
partamentele Vogesiloru. S'a datu ordinu la li- germane se reincepe in 18. octomvre.
5 % metall. 57.05 Londra 123.96
niele ferate pentru a intet transportarea trupeloru. P r a g'a , 19. oct. Toti episcopii Boemiei au
Imprum. nat. 66.50 Argintu 122.25
Corpulu diplomaticu d'in Tours va insoci even- publicatu epistole pastorale, prin cari condamna
Sorti d'in 1860 92.20 Galbenu 5.93
tualminte guvernulu in Bordeaux. procedur'a facia cu pap'a, si invoca scutulu cereacu 1
Act de banca 713. J Napoleond'or 9.91 ,'
B r u s s e l'a, 17. oct. P r e mane se prega- pentru santulu printe.
A c t . inst. cred. 255.40 |
tesce una convenire intre Bismarck si Favre. B r s s e l l'a, 19. oct. Negotiatiunile cu
B a s e l , 17. cot. Se asigura, c scirea de Bazaine se constateza (!) Generalulu francesu Boyer
a sositu in 14. c. d'in Metz in Versailles si indata Proprietariu si editoriu A L E S A N D R U ROMANU
spre capitularea Metz-uhii a emanatu d'in Prusi'a.
Bazaine s'a folositu numai de ocasiune spre a f primitu de Bismarck. Negotiatiunile au una in- Redactoru respund. intrim. I O N U PORUTIU.

^'S'*?^' ^^*fiS^ Tote ce nu convinu onor. p. t. cumperatori, su se va reprimi su se va schimba cu alte mrfuri ; una doveda ^tjMI
ff^tS^p despre cea mai stricta soliditate. fc5M&
%

MM.
MM
MM
mm: S p r e a se c o n v i n g e
Una si n o u i a proba este de ajunsu
c i n e-v a d e s p r e y r e t i u r i l e de tota eftine a l e o b j e c t e l o r u m a i diosu insirate.
mm
mi
*
*:*
"MM.
M/ti
fZL. Tote mrfurile se vendu sub garanti'a celei mai bune qualitti. "TPI
r u asemenea assortimentu de objectele cele mai n o n e , m a i practice, p r e c u m si l u x u r i s e , n u se afla in V i e n ' a ; s>'<i p o r t a t u g r i g i a p e n t r u tineri si b e t r a n i , inctu pentru u n u pretiu bagatelu se
"MM
po!u afl p r e alesu presentele cele mai frumose si m a i potrivite pentru domni si domne, precum si pentru copii de ori-ce etate si stare.
y g w
C a t a l o g u l u p r e t i u r i l o r u l u - v a primi ori-cine g r a t i s si p r i n epistola f r a n c a t , indata ce si-va a r e t a d r e s ' a apriatu ; este deci unu a v a n t a g i u forte m a r e pentru P. T . locuit ri d'in provincia a-
~m:m
si p r u c u r u n u asemene esemplariu, u n d e se pote v e d a p r i a t u atatu pretiulu, catu si numirea toturoru objecteloru, ce se afla in depositu. E s p e d a r i l e se facu s e u prin poslcipatiune [ N a c h n a h m e ] , su p r i n
MM
tramiterea pretiului d e - a - d r e p t u l u .

MM Estra su de articli diferii de cea mai noua fabricatiune.


'MM Motto : Si matf'a eftina pote fi Irana !
mm D e p o s i t u l u p r i n c i p a l u de ciorapi (strimfl) pentrn domne, vesure, 1 sapunu-Windaor de rasu, finu, 1 dosa de rasu de metalu, 1 petra de ascu- >s>.
Kf* Pielria vienesa, ~ 3 P Q
domni si copii, fabricatiune sassona, prc-buna.
1 duzina ciorapi pentru domni, fl. 1.80, 2 40.
tm briciulu, 1 peptene de cauciucu de frisatu, 1 perie de dini, l buc. pasta de
dini fina, 1 boc. pomda, 1 buc. sapunu do mana, 1 borcanutiu de poinada fina, 1 w
cunoscuta ca cea mai buna fabricatiune. 1 dame, sorta pr buna, fl. 3.50, 4.50. butilca oleiu finu. Tete la-olalta fl. 2.80.
1 , , lungi, fl. 2.50. 3.ro. ~ A r g i n t u de C h i n a cu u n a p l a c a g r o s a , cea mai buna
a s c e de m a n a p e n t r u dame, cu cercu de ecteiu, 1
M?&. buc. "cr. 65, 75,T90, 1 . sorta pr flna, fl. 4.50, 5.50. calitate, cu garania de lOani, usaudu-se necontenitu 1 duzina lingure de mancatu, m
fl. 1, 1,20 d'in cea mai flna pele de chagriu, ca lacatu fl. 16; Kttcrure de cafea fl. 9 cutte si furcutie fl 27 ; 1 parechie luminarie fl. 4, 5,
MM secretu aurim, 1 buc. fl. 2, 2,50, 3.20, 3.50, 4; acala-si c a pusunariu inainte, l.
1
"
copii, fl. 1.50, 2, 2.60,
Celu mai mare assortimenlu de eventaile (recoritorie) de 6; 1 lingura mare do legume fl. 4, 4.80 ; 1 duzina cuttasie de mezeilcuri fl. 10 pana
MM. 3.50, 4.50, 5. b a i u , teatru s i p r o m e n a d a : 1 buc. simpla, dar' frumos, cr. 30, 40, 60 la 50 ; 1 sareritia, faonu pro frumosu, fl. 2 50, 3 ; 1 presaratiu de piperiu fi. 1 50, 2;
C e l e m a i noue p u n g e de m a n a p r a c t i c e pentru dame 1 presaratoriu de zaharu fl. . 2, 3 ; 1 lingura de lape fl. 2 80, 3.40 j 1 lingura de m
mm su dornt 1 buc. cr. 40, 60, 80, 60, fl. 1., sortete cele mai fine fl. 1,20, i.:o,
1 buc. cu pictura frumosa cr. 40, 80, fl. 1, 1.20 ; 1 buc. de luxu, bine-ornata, fi.
1.50, 2, 2.50, 3, 4, 5, 6. gupa fl. 5.50; 6.59,<luzina mtie (pre cari se punu cutte etc ) faonn prea-frumosu, fl 8.
mm 2, 2.50. Alte objecte de argintu de Chiu' cu pretiuri de fabrica. Acsta fabricatiune, m
'm'm' = ~ ~ " ; ~ P o r t o f o i e p r a c t i c e , cr. 60,
pr-fine,
fl. 1, 1.50., sorti ITbjecte d e t o a l e t a , p r - b u n e . dupa color. si faonu, rivaliseza cu argintnlu adeveratu.
1 bucata fl 2, 2 50, 3 , 4, 5. S a p u n u f r a n c e s u cu diferite n irosuri, cr. 10, 15, 20, 30, 35, 40. ~ C o r a l e a d e v e r a t e tiate, s.rta prea-flna, unu cordonu costa
MM 40, G0, 80., . 1 , 1.50., Cosmtiques pr-ilnu (ficsatoru) 1 buc. cr. 10. 15, 20, 25. numai 12 cr^
.. P o r t a - c i g a r e , l buc.
mm sorti pr-fine, fl. 2.50, 3, S.50.
P a r f u m e pr-flnu da mirosuri diferite, cr. 30, 40, 60, 80, fl. 1, 1.20.
O l e i u de p e r u , spre ntrirea radecinoi perului, cr. 20, 30, 40.
H t r o p l t o r l e de cositoriu f o r t e b i n e construite, cari
na potu lipsf in nice una casa, 1 buc. stropitoria mica pentru copii, cr. 80. fl. 1,
'mm. = = Sotitie, cr. 10, 15. 20, 25., pr fine in pile, cr. 30. 40, 50, 80,fl.1. P o m a d a de p e r u , sort'a cea mai buna, cr. 20, 25, 30, 35, 40, 50, 60. 1.20; 1 buc. stropitoria mare fl. 1.40, 1.80, 2 20 : 1 buc. stropitoria peutrn mame,
P u n g e de tabacii, cr. 40, 60, 80, fl l, 1.20, 1 50.
MM[ T a s c e de c a l e t o r a d'in pele tare, cu lacatu, 1 buc.fl.2.20,
., " - A p a de C o l o n i a , nefalsificata, cr. 30, 40, 60, 80, fl. 1 precum
si alte objecte de toaieta de cea mai buna calitate si cu pretiuri forte eltine.
cr. 90. fl. 1 20., 1 bnc. stropitoria pentru rane. A) sticla 10 cr, de cositoriu 30 cr.
= = = = = I i i n g u r e de B r i t a n n i a a d e v e r a t e (lingure sanitarie )
MM. 2.50, 2 80. 3 20, 3.80, 4 50. 5. Acsta fabricatiune englesa este curata de iote materjele veninose, otravitorie, m
' G i a m a n t a n e (cofere) de d r u m u , n e p e n e t r a b i l e , cu cea Neaperatu pentrn domne,
M & mai bona iropartre, 1 buc. fl. 2.40, 2 80, c a3,50,
l e t o r4,i ,4.50. 5, 6. in pele, si pocale 1
mbrcate
este oxidata, de ace'a diferita de alte metale ; eBte forte durabile si remane totu-
de-un'a aiba si Btralucitoria. 12 buc. lingnre de cafea, 80 cr., 12 lingure pentrn copii
mm ' Flacone pentru U n a casseta u n i v e r s a l e de toaleta p e n t r u domne, mare, fina,
poliita, cu incuietoria, cu oglinda si cu urmatoriulu cuprinsu : 1 buc. sapunu de fl. 1.20 ; 12 buc. lingure de mpa fl. 1.50 ; 1 bucata lingura de spuma 30 cr. ; 1 buc. m
MM. buc, fl. 1,3 0, 1.60, 1 90, 2, 2.20,
M a n u s i e d e v e r a , p r - b u n e , de atia su mtase, toaleta, 1 butilca parTumu, 1 buc. pomda de spalatn, 1 oglinda de pusunariu, 1 lingura de scosu sup'a 50 cr.
MM pentru copii pana )a 8 ani, 12 cr , pana la 15 ani 15 cr., pr fine 20 cr., pentru pepteue de (risatu, 1 peptene pentrn pravu, 1 butitea apa de Colonia, 1 descurcato-
riu de peru, 1 buc. p^tsta de dini, 1 butilca oleiu do peru, 1 buc pamada de peru, Iiingure-Alpacca adeverate. 'm
'$?M. dame 20 cr , pr-fiue 25 cr., cu manchette 30 cr., d'in mtase resucita 35 cr., ra-
necutie pentru dame, pro-elegante, 35 cr , pentru domni 25 cr. , pr-fine, 35 cr., 1 peptene de pusunariu, 1 peptene cu mnieriu, 1 curattoriu de peptene, 1 radieto- 1 duzina liugure de mancatu fi. 2.40, 2.80, 3.50 4.50, 5. ; 1 duzina Ungare de Mi
mtase resneita, 45 cr., legature pentru dame seu domni, ce se potn spel, fra riu de limba, 1 pila de unghie cu curattoria, 1 perie de vestimente, 1 perie de capu, cafea fl. 1.30, 1.60, 2.40 ; 1 buc. lingura de scosu sup'a, fl. 1, 1.20 1 buc. lingura
m'M tivitura. 20 cr , se afla pre alesu si dupa gusiu. 1 perie de unghie, 1 perie de dini, tote sunt de una calitate pr-fina, si costa la- de lapte 45, 60 cr. Lingure de metalu argintite, cari remanu totu alb. 12 bucti Mi
olalta numai fl. 4.80.
~- C i n g u t o r i e (brtie) pentrtt dame s i COPII. Pentru copii, lingure mari de mancatu, 95 cr. ; 12 buc. lingure de cafea 45 cr.
- G a r n i t u r a (tacmu) e n g l e s a prea-ilna. 1 duzina, cu mi
Mi
lustruite, 8 cr., duplu late 15 cr., pentru dame 25 cr., d'in pele chagrin; cingutorie = = = = = S p r e a s i g u r a r e a p erson ei s i a a v e r e i este neaperatu
MM. pentru dame su feiitie 35, 40, 50 cr. mpreunate cu mtase 70, 90 cr. il. 1. de trebuintia, a posedo una arma buna de aperare ; spre acst'a servescu nonele nunchie de lemnu, fl. 3, 3.50; 1 duzina, cu manonchie i e osu de bibolu, l. 4 50, Mi
revolvaro de Lof*uchenx. ameliorate, cu incuietoria sigura, de una micare dupla si 5.50, 6 1 duzina, sorta prea-fina, fi. 7. 8 50 ; 1 duzina, tacmu de mizilicurl (des Mi
Ktt C e l u m a i m a r e a s s o r t i m e n t u d e a l b u m u r i p r - cu tieve ghintuite, cu 6 puscature, inctu, dupa-ce lu-impli odat, poti pnsc intr'o sert), cu inanunchie de lemnu, su cornu de biboln, fl. 2. 3, 4.
mm. fruinose : minuta 6 focuri sigure. Arma non plus ultra.
mm Pentru 25 portrete, bine-oniatu, cr. 60, 80, fl. 1.
1 bucata, 1 millimtre . . fl. 13 I 100 patrone . . fl. 3.50
Candelabre U u m i n a r i e ] d e a l p a c e a prea-ftne. ii
. 25 cu ornamentu pr-finu fl. 1.50, 2, 3. Innalte de : 4". 5", 6". 7", 8". 9", 10". M.'i.
mm 50
n

finu, cu impimatura de auru, cr. 90, fl. 1.50, 2. 1 9 . . fl. 15 100 . . .fl.4.
MM 50 cu cehi mai frnmosn ornamentu , fl. 2.50, 3, 3 50, 4, 5. 1 12 fl. 17 I 100 . .fl.4.50 Pretiulu : 1 buc, : 40, 60, 60, 70, 80, 90, fl. 1. Mi
MM E se m p100 si 200 ortr. 1 bile. fl. 4, 5, 6, 8.
l a r i e d e luxu, fl. io, 12, 15, 18, 20.
P e p t e n i de cauciucu pr-flnu. 1 peptene de frisatn 15.
20, 25, 30 cr., 1 peptene pentru pravu 20, 25, 30 cr. ; unu peptene cu cu manieria, florentinu.
- C e l e m a i f r u m o s e c a n d e l a b r e de m e s a de b r o n s u m
1 parechia fl. 1.50, 2.50, 3, 3.50, 4 ; aceleai en doue bratie, de
mm. 20,30, 85 er., I peptene de conciu 30, 40, 50 cr. ; 1 peptene de pusunariu 10,15 cr, celu mai nou faconu, 1 parechia fl. 3, 4, 5, 6 ; 1 buc. mucri d'in alabastru 10 Mi
A l l r a m cn mnsica. 1 peptene do pusunariu ca perie 25, 35, 40, 1 perie de capu 30, 40, 50 cr. pana cr., cu tassa 15 cr.
mm Fia-ce album, candu se deschide, cnta doue d'intre cele mai noue si plcute piese la ti. 1., 1, 1 perie de vestminte50, 60, 80 cr. pana la fl. 1.; 1 perie de dinii pro- 1 = =
' i Iiaterne de p u s u n a r i u p r e a bune, forte practice, 1 buc.
m de jecu Bn opere, cu tonuri pline de tactu si placnte. Ce surprindere plcuta fina 20. 25, 30, 35 cr , 1 perie de unghie 25, 35,45 cr. cn sticla orbitoria. d unu cercu de lumina fora mare, cr. 60, 70, 80, cu orbioria
pentru visitatoriu, carele d'in curiositate, frundiarindu prin Album, este totu- _. C r a v a t e de guta de matasu pentru domni, 1 bucata, ne- quadrupla fi. 1. 1.20. w
mm odata insocitu de musica. 1 buc formatu raicu, fl. 9.50, 10.50. 1 buc. formatu gra, su colorata 25, 35, 45, 60 cr. ; echarps (crpa) modernu do matasa 60 cr. fl. T l e s c o p e optice cu line buna, cu carea so potu ved objec
M'M. mare si lungu, fl. 11, 12., 1 buc. quartu mare, esemplarie de luxu, fl. 14, 15. 1, 1 50. Brtele (Hosentrger) durabile si practice, 1 parechia de atia englesa 45, tele chiaru m deprtare de una diumetate mila. 1 bucata, cr. 40, 80, fl. 1, 1.20
-". r. Cele mai fine tlescope optice cu linte acromatica si cu potere cbiara
unei f a b r i c e f a l l i t e de um- m
R
mm de vedintu in deprtare de 1, 2 pana la 3 mile, fl. 4, 4.50, 7. acelea-si, forte 60, 80 cr. de matasa 90 cr. 11. 1.20, 1.50. Y *NFI 1 i > i m311>4> a

V C U U I L T L C U I M I K b r e l e s i p l o u a r i e (corturi.)
H a p p e de s c r i s u , cu incuiatoria, fl. 1, 1.50, 2 ^ P e n l c e l e englese p r e - b u n e 1 buc. 25, 35, 45, 60, 80 cr., fl.
practice, cn iotoemire completa, 1 buc.fl.2, 2.50, 3, 3.50, 4, 5. 1, 1.20. 1 plouariu mare d'in materia de lana fl. 1.90 ; 1 plouariu mare d'in materia
K e c e s s a r i e p e u t r n dame, jwovediute cu tote requisitele de P i p e s i s u g a r e t e de s p u m a curata, fasonn pr-frumosn de peru de calu englesa, neruinabile.cu lustra ja de matasa, cu cotoru frumosu, fl. Mi
6i sculptura rina, 1 buc. 50 cr., fl. 1, 1.50, 2, 3, 4, 5. 3 20, 3 60, 4 ; d'in materia de matasa prea-buna, fl. 5, 6 7; cele mai fromose
mm. cusutu, si cu ornamentu esterioru pr-flnu, cr. 50, 80, fl. 1, 1.50., acelea-si, ornate - G a r n i t u r e de fumata, eompletu intocmite, i spuma umbrele, ca adju.tarea cea mai moderna, iu tote colorile, 1 buc.fl.2.50, 8 , acelea
de lnxu, fl. 2, 2 50, 3, 4, 5 , 1 cuthia cu 6 ace diferite de brodaritu, cr. 15, 1 cuthia **
mm.. cu 2 seu 4 ace de impletitu, cr. 10 si 20., 1 cuthia cn 100 ace de cusutu sortite curata si cliicrimburln, in cuthia, formatu pentru pusunariu, dupa numerulu impletu- i, sorta prea-fina. fl. 3.50, 4.
MM cr. 20.. 1 carte de modele pentru nofatu si brodaritu cu 20 modele, cr. 5. rei, cu diferite sugarete (Spitzen) ai pipe .pentru totu feliulu de sugari si tabacu, eu _ T e r m o m e t r e de p u s u n a r i u , in cnthia, 1 buc. 30. or.
mm rase,- faonulu Dcelui u m e t a t e a p r e t i u l u i de m a i i n a i n t e . Una parechla amnariu, litilu (iesca), masne de sugii si papiru, precum si alte requisite de fu-
matn, 1 bin-, fl. 3, 4, 5, 6, 8'
= ^ P r o v a d i u r i pentru fotografie de v i s i t a . 1 buc. de
mediu locu fina cr. 4, 6, 10, 15 ; 1 buc. prea-lina, cr. 20, 80, 40, 50, 60.
*>
mai non, porcelanu francesu, cr. 40, 60, 80, fl. 1, 1.50., sorti
'm:m mai mari, fl. 2, 3, 4, 5. I A m n a r i e practice de p u s u n a r i u cu si fara esca, 1 buc. F o r t e eftine sunt g a r n i t u r e l e de f u m a t u d'in bronza m
U n u p r e s e n t u practicu SI eftinu este nou'a garnitura de 20, 30, 40, 50, 60, cr. turnatu. Unu portu - cigare, una cennsieruitia, unu amnariu si una pipa mica, *.*
MM.. scrisa d'in bronza yersatu, constatatoriu d'in 10 bncti, si adec : 1 tienetoriu de frumosart"esngri. d'in spuma prea-flna. Totu la-olalta numai fl. 1.50.
mm orologiu, 1 calimaru, 1 tienetoriu de condeie, 2 luminarie (sfenice) pentru scrisu, D e m a r e trebuintia pentru domni, P e p t e n e de plumbu. Piin usulu acestoru poptene, perulu **
1 termometru, 1 luminariu
mm: pene. Tote sunt esecutate forte de mana, 1 amnariu (scaparatoriu), 1 stergutoriu de Casseta u n i v e r s a l e de toaleta st de r a s a , fina, cu incuietoria, eu blondu. rodiu su &uru c.tpeta ui-a colore nchisa, fra a fl stricatiosu. 1 peptene de **
frumosu si eleganta si costa numai 3 fl. oglinda si cu acestu cuprinsu: 1 briciu englesu finu, unu penelu de rasu d'in peri de frisatu cr. 50, 60 1 peptene de pusunariu cr. 40, 50,

Totit-una-data tragu ateniunea onor. locuitori d'in provincia a supr'a despartiementului meu de comissiuni ; este uniculu de feliulu acestu-a, si primesce si comissiuni mari si
M I
mm mice in ori ce privintia, Se recomenda deci la comandri numerose. 'i
'mm,
mm. *
mm.
MM .**
Mm M r f u r i d e j o c u s i j o c u r i s o c i a l e .
!
mm w
mm S'a avutu in vedere ori-ce copilu, tineru su betranu, avutu su seracu; in Vien'a nu se gasesce alta prvalie, care s ofra unu asortimentu mai variu, si in care s se m
m.m: venda cu pretiuri attu de moderate. Diferite jocuri scientifice interesante pentru junimea stdisa, de asemenea si unu asortimentu immensu de jocuri noue sociali interesante
pentru copii de tota etatea, etc., etc.
mm.
"mm, C o n s p e e t u 1 u m r f u r i 1 o r 11 d e jocu. "0
M
m.
MM. P a p u s i e m b r c a t e pomposti, 1 bue. 30, 50, 80 cr., 1 ^ZZZZZ G l o b u r i , 1 buc. cr. 50, 80, fl. 1, 1.50, 2. O r o l o g i e de copii, fine, du catatoriu, cr. 35.
3. 4. . L a t e r n a m a g i c a , numita f a r m e c a t o r i a este petrecerea cea Alte aorte, er. JO, 15, 20, 30, 40. m
P p u s l e n e i m b r a c a t e , -buc 10, 20, 30,40, 50. 80 cr. 1,2 fl. mai placnta pentru tineru si betranu, 1 buc. cu 12 chipuri cr. 65, 85, fl. 1.50, 2. 3, "ZZZZZZZ. P i s t o l e , c a r a b i n e , p u s e cu efectu pocnitorin,
mm. P a p u s i e mecanice f u g a t o r i e cu voce, misca capulu, mnele 4. pana la 5. 1 buc. cr, 20, 40, 80, fl. 1, 1.30, 1.50.
gTg'-ai pitlorele, 1 buc. 70, 90 er-, fl. 1,20. ^ R I I Z U n u micu instrumentu, numitu p a s e r e a m i r a c n l o s a , S a b i e de tinichea, cr. 20, 30, 40 ; de ocieln, cr. 90, fl. 1.30. W
J o c u r i de IiOtteria s i T o m b o l a , 20, 30, 50, 80 er. cu care se pote imita cauteculu ori-carei paseri ;| acsta jocaria interesanta costa Assortimentu mare de Jocarie m a g n e t i c e , cari nota in apa in WW
Ciocanu "si c a m p o n a , 10. 20, 30 cr. numai 25 cr. direciunea magnetului, 1 siatula cr. 15, 20, 30, 50. 80. /f"
D o m i n o , 20. 30, 50, 80 cr, 'Zmm a d i t i a e n g l e s a cu instrumente, impluta cn tote instru ZZNI^: S e r v i c i u de p o r c e l a n u p e n t r u c a f e a , t h e a (ciain) 9 $
.S S l a e n u , finu, ca figure, fl. 1.40, 1.50, 2. mentele trebuintiose ,n casa, l bnc. fl. 1, 1.50, 2, 2.50, 3, 4; acelea.si mice pentru Bn bucate, dupa mrime, cr. 60, 80, fl. 1, 1.50 , 2, 2 50. W W
ST*' P o p i c a (jocu), 10, 20, 40, 60, 80 cr. copii, cr. 25, 35, 60, 80, fl. 1. Cassettele farmecatorie, compuse nou, tunt f o r t e interesan--^y
JOcuri de -paeientia, 20, 30, 40, 60. EfO cr., 1 fl. J o c u r i l e Frblel-iane, forte bune spre ocnpatiune propria, as te si amusante peniru ori-ce etate. E*to una cassetta frumosca, cu diferite appa-W.V
Sfouuri d e edificata, 20, 40, m, 80 cr., fl. 1, 1.50, 3. sortimentu mare, pentrn copii si fete de ori-ce etate, 1 jocu cr. 80 fl. 1.50, 2, 2,50, rate de scamatorfa complicate pre d'in afara, cn introducerea apriata, incatu ori-ciue
J o c u r i de, c u b u r i , so, 60, 70, 90 cr., fl. 1.20, 2. 3, 3.50. pote face cele mal frumose scamatorie ( la Bosco) cu cea mai mare usiuretate. Wv
A p a r a t e -pontru desemnu, 30, 60, 90 er. ^ ^ ^ ^ ^ T i p o g r a f i e , complete, cu alfabete si utensilie, pentru copii aduli Una cassetta, dupa numerulu appwttelora. fl. 1-40, 1 80, 2.30, 2 80, 3.50.
C a s s e t t e de l u c r a r e , 60,80 er, fl. 1, 1.50, 2. cr. 85, fl. 1.20, 2.80, 2,50, 3, 4, pana la 6. - P a m e n t u l u s i l o c u i t o r i i sel, forte de recomendatu pentru
P l a n e , fl. 1.50, 2. 3. 3. U n a carte de insemnatu s i chindisitu, frumosa, cu 30 copii pricepui; este una cuthia cu giobulu pamentului, eseentata dupa regula si WV
HZSZ:POBa,une, trompete, tobe, V i o l i n e , G u l t a r r e , eimpoie, modele noue, cr. 5. Si alte jocuri pline de invetiatura, pre atesu. Jocarie diferite, toti locuitorii pamentnlui facuti cu colori in portulu loru natiunalu. Subfia-carese;*.*
'& $ h a r m o n i c e , j o c u r i cu c a m p a n e B alte instrumente forte eftine. inpachetate in siatule, in sute de eseinplario, pentru fete si copii, 1 buc. cr. 10, afla numele in trei limbe ; costa numai 35 er.
- J o c a r i , pentru copii mici eprieeputt, d'in lemnu naturala, Ba 20, 40, 60, fl, 1, 2. A n i m a l e mbrcate cu pele, forte durabile, 1 bnc. cr. 30, 50, 80,
du'cauciucu er 15, 25, 30, 50. ^ZZZZZ Nonele a r t i c l e piroteenice de s a l o n u ofer una s u r p r i n - fi. 1, 1 50, 2.
A n i m a l e d i f e r i t e er, 5, 10, 20, pana la fl. 1. ^ariu. 1 buc. p e t r e c e r e plcuta, fara a las inirosu neplcuta, in assortimentuo- A n i m a l e d i f e r i t e , cu voce naturale, cr. 50, 80, fl- 1.30, 1.50, $i
!
A n i m a l e , in form'a naturale, cr. 50, fl. 1 pana la fl. 2. d e r e si una cr 3, 5, 8, 10, 15. 2, 2hu. W*
A l t e l u c r u r i de JOCU, in -mfl de esemplare, cr. 10 pana la fl. 4. 3 ^ 3 ^ V e t r e de f e r t u , b u c t r i e , staule, p r v l i e , odai, Equipage, cabriolete, fiacre, confortable si slts*
salon e, cu su fara ntocmire. carutie, cunatruite d'in tinichea, forte durabile si frumosu zugrvite, tote cu cai.W.V.
J o c u r i s o c i a l e , de la er, 30, 50 pana la fl. 2. cr. 30, 50, fl. 1, 1 60.
T h e a t r u de copii, cr. 35, 60, fl. 1.20.
w w C e l e m a i noue c r t i cot chipuri, cu su f a r a teesta, Case de p a s t r a r e , cr. 10, 20, 30. ' P o t o g r a f u l u , unu jocu petrecutoriu, prin care se potu produce v v
,wt.7, 1 bnc. 10. 15, 25, 45, 65, 80, fl. 1. Cia ajutoriula noueloru sfone de chipuri si J o c u r i metamorfosice, cr. 30, 40, 60, 80. fotografie adeverate, 1 buc. dimpreun cu avisarea cr. 20, 40.
y& $i do cetit, copii potu inveti a ceti, jocandn-iie si fara nice una instruciune, 1 buc. J o c u r i de r u l e t a , cr. 35, 50. 80. fl. 1. ZZZZZZZ Joculu a m e r i c a n u de soldai, su trei bucati concentrat $ $
: p
'it"sk ' * 1- dn. joculu cn nonele cole de luern, copii potn invetia diferit e lucruri de S i o r e c i cu masna de fngitu, cr. 60. in un'a. ste stindardulu libertii americane, care servesce totu odat ca trom- ^' ;

mana, 1 buc. cr. 80, fl. 1.20, 2, 3. C a r u de focu ca masna de fugita fl. 1.50, 2, ;2.80. peta si postula cu poenitoria, 1 bue. forte framosa,
w
m
'*f:*'
Una multhue de alte jocarie si jocuri sociale, cari nu se potu tote numi, se potu afl cu aceste pretiuri numai si numai in depositulu subsemnatului. Listele pretiuriloru,
sunt forte interesante, se impartu gratis.
cari 'ii
"m
'm.
A . F R I E D M A X X in V i e n ' a , Praterstrasse A r . 2 6 . 5
(~ ) 14
'a.
M%
$MM1
M'WMy&MMMMMyM.\Myf^
&,M.&.M.M.M.M.M.M.M..M.M&M)'M

S'a tiparitu in Pest'a 1870. prin Victoru H o r n y i m i k y Strato Idoliloru Nr 30.