Pest'a, Vineri, 30,18 decemvre, 1 8 7 0 . HTr. 1 3 0 - 4 6 2 .

Anulu alu treilea M D C C C L X X

Locuintl'a Redactorului Pretiulu de PrennmeratIBne:

FEDERAT
Pre trei lune . . 3 fl. v. .
si Pre siese lune. . 6 , n

Caneelarl'a Redactiunii Pre anulu intregu 12 , s

e in Peatra Romani'a :
prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n.
S t r a f trafatorlnlol [M- 6 lune 16
vUBtexa], Wr. 5.
Scrisorile nefrancatw uu se vorn
3 8 M ==
= 8 1116
W

primi deoatu numai de la eorespun-
tintii rtgulari ai Federatiunit."
AjttoUi tramisi si uepublioati se
voru arde.
Pentrn lnsertianl :
Diurnalu politicu, literariu, comercialii si economicu. 10 or. de linia, si 30 or. tacs'a tua-
orale pentru fiesoe-care publica-
tiune separatu. In loculu desohisn
V a est Mercurl-a, Vlnerl-a si Dominec'a. 20 or. de linia.
Unu esemplariu costa 10 er.

sub ochii cetitoriloru nostri, ca se le petrecemu,
Invitare de prenumeratiune se le observamu cu ateniunea, gravitatea si serio-
sitatea, ce ele merita.
la Diuariulu politicu Diurnalele de Vien'a, mai dlele trecute, adu
ser prin telegramele loru o alta scite de asemene
combate, pururea combate daca nu totu-de-un'a
cu fortuna, dar' pururea facundu perderi mari si
forte simtte inimicului, si impedecandu successulu
ce s'ar' pot ascept del o armat'a inemica de.
800 mii soldai, precum se apune, bine 4<ac%UfiptJL,

FEDERATH \ EA" natura cu cele precedeni ; anume ca : guvernulu

Romanlei ar' fi anuntiata puteriloru subscriitorie
tractatului del m. 1856 ca nu se mai simte legatu
prin acelu tractatu. Totu acele diurnale inse s'au
pre Oursulu Armului MDCCCLXXI. grabitu a dou'a d a demintt acesta scire. Diurna-
Conditiunile remanu cellea vechie. Diuariulu va urma, lele nostre romane d'in Daoi'a inferiore nu ni-au
A mainainte, a essi de trei ori in septemana : Mercuri-a, adusu pne acumu nici-o scire despre scirea tele-
Ywuma si hminc'a, totu-de-un'a demineti'a. Pretiulu e grameloru nemtiesco-evreiesci ; prin urmare noi nu
aunoseutu : potemu s credemu in inventiuni de meseria, pre-
Pre trei lune . 3 fl. v. a. cumu inventiuni de meseria s'a doveditu pr de
6
multe-ori scirile diurnaleloru rdaotate de evrei.
6 *
annula intregu . 12 ff Totu ce am pot deduce d'in acsta scire,
Pentru Romani'a si tierrele strine : este ca : guvernulu Romniei ar' face bine daca ar
Pre trei lune . . . 8 lei n. = 8 franci. starul ca Romani'a se fia represe'ntata in conferin-
. 6 , . . . 16 16 ti'a de Londr'a, care se v a intrunl la 8. Januariu
c annulu intregu . 80 = 30 viitoriu, si unde se va tracta cestiunea asupr'a
Invetiatoriloru sate sei addeverindu lips'a mediu- tractatului de Paris del a. 1856 c asi puterile,
loeeloru se va da, si pre viitoriu, cu pretiulu scadiutu, fia chiar garantatorie, se nu tractedie de noi fra
adeea pre 3 lune 2 fi. v. ., pre 6 lune 4 fi. v. a., pre noi. Presupunemu, ba credemu ca guvernulu prin
annulu intregu 8 fi. v. a. Gratificatiunile se facu numai cipelui Carolu I . va fi celu pucinu acumu odat
celoru Kpsiti de tote mediu-locele materiale, precum s'a la inaltmea chiamarei sale, si mai lasandu d'in
urmatu si p a n a acum d'in partea nostra. micele intrige interne, va caut a afirma, a con
Tramiterea baniloru de prenumeratiune prin avise solida, si a assecur autoaomi'a, independinti'a si
postale este cu multu mai ndemna si cu mai pucine unitatea tieriloru romane.
pese dectu prin epistole ; deci colele de subscripiune Scirea telegrameloru de mai susu, politicii in-
tiprite, cari Ie intrebuintisemu fana acum, mai alesu cepura a o numi cestiune romana.* Aceti politici
pentru collectants au devenitu, intru adeveru, de inse trebe se scie, ca cestiune romana" esiste mai
priBOSU. Prin urmare, ni lnmu libertatea de a rog pre de multu de c&tu acele telegrame ; ca va esiste
0 0 . nostri cetitori, ca s binevoiesca a se prenumer prin pne se va ralisa su intr'unu modu su inrtu se para unu feliu de ingratitudine d'in partea Ita
amuHe postale, unde se pote, ra unde acesta ndemnare altulu ; si acsta cestiune este : patri'a, natiunali
Jjpawace, a tramite banii in epistole francate. Oollectan- tatea, si limb'a romna ; in \scurtu : consolidarea
tiioru, cari voru binevoi a se nsrcina ou adunarea pre- romnismului.
Intrlaceea Port'a si-a facutu legea pentru
numerantiloru, sa d, oa si in trecutu, de la siepte essm-
narmarea generale, dupa care armat'a in timpu de
plarie, unulu gratficatiune, su pretiulu respund. Numele,
esbelu va numera unu milionu de fetiori, si totu
pott'a ultima, loeuinti'a, etc. a se scrie legibilu. Recla-
moiunile a se face in epistole deschise (nesigillate) si e - Port'a a numitu o comissiune pentru a proiecta'
frmicate. Acst'a o repetmu intra adinsu, c-ce totu se unu planu de aperarea Bosforului si a Darda-
neloru.
a i intempla, de unii d'intre 0 0 . cetitorii nostri reclama
ia epistole sigillate, facundu spete netrebuintiose. Ore statele mai mici si immediatu vecine, dar'
pre cari mai de aprope le atinge cestiunea orien
terai, n'ar' trebui se puna mai multa grige pentrn
narmarea generale ?
Peat'a, 29 17. dec, 1870. D'in campuiu resbeiuiui ne vinu scirile, c
Diu Gortschakov se pune, si intr'o buna de* mari preparative se facu d'in partea ambeloru po
mantia, anuncia puteriloru europene, cari au teri beligerani,
ubsemnatu tractatulu de Paris de la a. 1856, ca Prusacii au inceputu acumu a tramite la cam
elu si cabinetulu seu nu se mai simtu obligata de puiu luptei si cele d'in urma trupe, reservele, cari
a respecta,, de a tien la acelu tractatu. serviau pentru padrea prisonariloru francesi in
Ce se nasce de aci? Conflictu intre 'Russi'a Germani'a, si c e nu mai remana acas nici-unu
i Turci'a ia prim'a linea ; conflictu intre Russi'a omu de arme, B'a ordinatu revisiunea classeloru
ai puterile subseriitrie tractatului. Conflictu euro- de la 18. pana la 40. ani. Cu acst'a, acumu a
pnu. Diplomaii si politicii numescu acestu con siepte-a armai, regele Vilhelmu, va sacra mortiei
flictu : cestiune orientale, su vrendu a o localisa, si mutilatiuniloru tota populatiunea virile a ferici
i dieu : ceBtiune pontica, cestiunea marei-negre. tului seu imperiu ; B dca acestu rege nu va av,
Diu Bismarck, ad txemplum Ursi, se pane si fia d'in
chiar' si domDedieic*sca,
provedintia
in necasulu lui ca nu pote bate pre francesi, de av darulu lui D^ucalion c prin aruncare de
clara ca pre elu si pre cabinetulu eu nu lu mai pietri a supr'a pamentului, se scoia omeni d'in
oblga tractatulu de *la a. 1867, prin care s'a neu- pamentu,. asi nu se pote prevede ca de unde va
tralisatu Luxemburgulu. mai pot scote noue poteri, ce le va face necesa
Ce se nasce de aci ? Conflictu intre Prussi'a rie o lovire decisiva favorabile francesiloru; dca
si Olandi'a in prim'a linea ,* coiiflictu intre Prussi'a nu cum-va Vilhelmu calculdia la o durata attu
i cele-1 alte puteri europene cari au subsemnatu de lunga a resbeiuiui, in ctu copilaii imperiului
tractatulu d'in cestiune. Diplomaii B politicii nu seu se pota av timpu a cresce brbai. Natur'a inse
mescu acsta cestiune : cestiunea Luxemburgului. si chiar' provedinti'a domnedieisca" a prevediutu
D i u Beust, ad exemplum L u p i , ca se se faca altmintere, c-ci timpulu cresce si francesi ; si mai
si elu momentosu, s'ar' pune se anuncia ca tracta multu, acesti-a ni se paru, ca resaru chiar d'in
tulu de P r a g a de la a. 1866 numai are nici-o pamentu, precum arta armatele infricosiate ce
nsemntate, nici-o valore. s'a formatu c d'intrV batere de palma de la Se-
Ce s'ar' pot nasce de aci ? Conflictu intre danu si Metz incoce. '
Austri'a si Prussi'a in prim'a linea ; si apoi con Si d'in partea acestoru soldai ai lui dumne-
flicte mai de parte. Acestu conflictu inse n'ar av dieu se facu preparativele cele mai valorose. L a n g a
mare nsemntate, si pentru aceea elu n'are anca L e Mans stau 100,000 francesi; la Cherbourg s'a
nume specificu c a cele doue ce le-amu memoratu concentratu 50,000; Parisulu rsiste, erumpe, ataca,
mai in susu. si noue armate se formedia c d'in pamentu ; si
ta cte conflicte, cte cestiuni politice avemu dupa ce la Sedanu si Metz capitulandu tota ar
eandu ne apropiamu ctra finitulu anului 1870 ; cu mat'a regulata, au perdutu 450 mii omeni.si unu
aceste,} si cine mai scie anca cu cte altele vomu numeru infinitu de arme, Franci'a, republic'a fran
intra in anulu 1871. cesa, combate si combate mereu, precum Trochu
Acumu le-amu indicatu numai, si le-amu pusu a dsu ^combattre, combattre, toujours combattre,*
si inimati prin victorle reportate a supr'a artaaS'
ti omului de la Sedanu.
Diurnalele de Vien'a, intre ele N . fr. Presse*,
in acsta stare a lucrului, nu incta a reclama
necesitatea de o interventiune armata a poteriloru
europene, dar' adaugu totu acele diurnale, ca o ast-
feliu de interventiune este impossibila fra Angli'a.
Angli'a inse, precum e notariu, nu se mica, si nici
nu cugeta a se mica; prin urmare, spre cea mai
mare ruine a Europei, lupt'a orribile va continua,
si francesu farrano da se", voru ispravi-o singuri ;
ruinea de siguru nu va fi a loru, ori care ar' fi
resultatulu luptei.
Noi in constellatiunile politice de asta-di, amu
pot intielege passivitatea Austriei, pote si a Ita
liei, si mai multu a Rusiei ; dar' nu intielegemu
passivitatea egoista a Angliei. Caut se supunemu
ca omenii de statu ai Brittaniei, sciu de esisteati'a
unui tractatu ofensivu si defensivii intre Rusi'a si .
Prusi'a, si sciu ca d'in o coalitiune intre Itali'a, A u
stri'a si Arjgli'a, ar' urm negrestu acelu retbelu ge
nerale, pre care tote poterile vreau se-lu evite. Acst'a
ar'fi singur'a escusa mai plausibile a politicei cabine
tului anglesu, si a indiferentiei, cu care blondii fii ai
Albionului caut la spectacolulu atroce de strangulri,
cari ar' fi trebuitu se apartiena singuru si numai
pagineloru istorice, ale epoceloru d'in evii barbari.
N u potemu de alta parte, a ne retien se nu n i
liei facie cu surora-sa, si sor'a nostra, F r a n c i ^
care singura a fostu celu mai petinte promovato-
riu, ba efeptuitoriu chiar a unitatiei italice. N e
retienemu inse de a-i imput acsta ingratitudine,
bine vediendu ca marea opera a unitatiei Italiei,
anca acum se realisdia deplinu. Pentru ace'a amu.
dsu, ca in constellatiunile politice de asta-di amu
pot se intielegemu passivitatea Italiei, facie ou
Franci'a.
In camer'a romana d'in Bucuresci se discuta
respunsulu la cuventulu de tronu. Chiar audmu
ca in urm'a desbateriloru ce s'a incinsu asupr'a
adressei, ministeriulu si-ar' fi datu demissiunea.
Ore dupa ministeriulu iepurescu, urm va unu
ministeriu de romani, su si celu viitoriu se v a
compune d'in unu iepure betranu, si d'in alti ie
purai mai mici ? V o m u ved.
Camer'a italiana d'in Florenti'a a votatu legea
pentru transpunerea gnvernului in R o m ' a ; mai
nainte votase legea pentru adnessarea provinciei
romane la Itali'a. *
Diu Serrano, regentele Spaniei, a chiamatu
prin telegramu pre regele Amadeu c se grabsca
a-si o u p tronulu. Amadeu indata a si plecatu,
si acumu se afla catra Madridu. Vomu ved dca
Spani'anuvavafi mai fericita cu unu rege, su se va
intrce ra-si la regentia, si de aci la republica.
Unu atent atu a supr'a lui Prim ne anuncia tele
gramele de asta-di. Optu lovituri de puca a
supr'a lui, in urm'a caroru a trebuitu amputata o
mana. Prospecte bune pentru primirea lui A m a
deu la Madridu; si prospecte si mai bune pentiu
consolidarea monarchismului in Spani'a.
L a conferintia d'in Londr'a in cestiunea pon
tica,, republic'a francesa va fi representata prin
Jules Favre. Se suna ca domnii d'in Ver-
sali'a ar' fi pr aplecai de a se atinge in confe-
rinti'a d'in Londra si cestiune de pace intre puterile
beligerani ; se pare, ca ventulu sufla cam aspru
pre la urechile domniloru teutoni d'in Versali'a,
D e p r e c a m p n l u resbeiuiui.
Armat'a francesa de nordu, formata cu rape-
diune admirabila sub generalulu Faidherbe, av
la Pont-Royelles, in 23. dec, una lupta contr'a
armatei generalului Manteuffel. - D'in raporturile
ambeloru parti belligrante, ce le primiramu cu
privire la lupt'a mai susu indicata, estragemu ur-
 507

matoriele date: Generalulu Faidherbe lu, in str Blasiu, in 21. dec. 1870. confessiunei, carea inca e pentru noi destulu de ncurcat
baterea sa spre Amiens, pusetiune pre aradicatu- dupa-ce in Banatu sub ace'a-si rubrica sunt indui romani
Domnule Redactoru 1
rele de pre tiermurulu stangu alu riului Hallun. si erbi, e*ra in Ungari'a romani si ruteni, precum adec
C attea Contay (langa drumulu ce conduce de la Cu onore esti rogatu a d publicittii urmatoriulu
aceste-a doue naiuni profesdia relegiunea g r . cat. seu
Amiens spre Arras) er punctulu de radiemare alu A p e 11 u :
gr. or. Adec neci pre pung'a nostra nu potemu afla d'in
aripei drepte; Pont-Royelles forrn centrulu, si Omorulu se latiesce, ca negura pre munte, listele guvernului ci suntemu. Pote fi c intieleptulu mini
cetatea Davurs e r . punctulu, unde arip'a stnga In drpt'a si in stang'a fugu eei persecutai, steriu au crediutu, c avemu s ne numermu acui prs
se radiem pre fluviulu Somme. Aprope de arip'a D e grata nu-i vorba, c-ci luptele sunt crunte,
alta' cale, ci suntemu ? Su pote, D . Goroveiu s'au mul-
drepta, pre ambele parti ale drumului ce conduce Si-ostasii puca, taia chiaru pruncii neculpati.
M u r e s i a nu. tiamitu d'a pot afl numerulu connatiunaliloru sei armeni,
spre Arras, si in apropiarea tiermurului dreptu
c a r i se cunoscu si dupa ritu. Noi credemu c n'a faoutu-o
alu riului Hallun jacu satele B^aucourt si Mon- Acst'a este situatiunea trista a Francie de asta di,
de eapulu su, ci acsta amicabilitate ctra naiunile tie
tigny; in deprtare sudica de V* de mila de la i a acelui bulevardu in occidentel Europei, in care totu ce
rei au provenitu, c tote altele, de la consiliulu ministe
Montigny jace satulu Frechencourt ; pre tiermurulu i este ma nobile si santu pentru omenime si-aflau scutulu
riale si numai ast-felu ni potemu esplic tcerea pescelui,
dreptu alu riului Hallun j-Vce satulu Querrieux, si i si aventulu loru poternicu.
ce a observatu D . Goroveiu la interpelatiunea facu ta de
in deprtare nordica de \ de mila de la Davurs I Acelu pamentu sacru asta-di este innundatu de miele
D . dep. Iosifu H o d o s i u a supr'a rubricei de natiuna
se afla satulu Bust-y. Tote aceste sate fusera punc j narmate ale unei poteri strine, d'inaintea carei-a frum-
litate, uitata d'in listele de conscriptiune. F i a cum va fi,
tele mai multoru lupte vebeminte, cari durar j seti'a si abundanti'a lui a trebuitu s ingenunchie, er'
nu noe, cari scimu si de altmintrea cti suntemu, si
siepte ore cu norocu schimbatoriu. Prusii incepura liniscea familieloru s dispara.
cum suntemu, ni va pare reu de acestu defeotu alu
ataculu la 11 ore, inainte de media-di, si, putienu B r a v a naiune francesa parte este ocupata in lupta
listeloru de conscriptiune ci insu-si guvernului, c s'a lip-
dupa ace'a, lupt'a se desvoltk pre intrega lini'a, si crunta pentru libertate, parte geme ntristata, c-ci ce
situ eu voi'a, de cunosciinti'a aceloru mari factori, pre
francet-ii si tienura pusetiunile loru de mai in- ttile, orasiele si satele sale infloritorie sunt prefcute in
cari ar' trebu) s i studiedie mai eu de amenuntulu ai s
nainte. ruine, su jacu acoperite sub cenuia.
tratedie cu ei cu repectulu ce pretinde numerulu si n e -
In diu'a urmatoria, 24. dec, taculu se in Betranii cruni, in locu de a-si ocroti betranetiele
denegabilea loru lnsemnetate mare, destulu de mare si
cepu d'in partea francesiloru, sub conducerea ge j infirme in locasiurele rdicate cu deligentia neobosita, a t a -
pentru guverne mai potinti dectu e celu magiaru.
neralului Faidherbe. Generalulu Manteufftd comu ! di sub ceriulu liberu, lovii de tote venturile iernei, lacre-
Eca ce dce in aata privintia redactorulu diurnalu-
nica, cu privire la lupt'a acst'a, c francesii fa meza pre ruinele acelor'a.
lui Neuer fr. Lloyd" carele nu pote fi bnuita de
cura deferite loviri ofensive pentru acoperirea re- Brbaii de arme, la vocea salvarei liberttii lasandu
interesata pentru c se tiene de natiunalitatea, care
tragerei lcru, inse fure totu-de-un'a respini. D'in familia si casa, se lupta ca-s Erculi sub sten dar dalu ape-
in tota lumea ae cunosce d'in listele de conscriptiune nu
aceste comunicri ale generalului Manteuffel se rarei natiunali ; parte mare inse cu arm'a in mna' san
mai singuru dupa rubric'a confesaiunii, ra in viei a so
vede, c francesii s'au retrasu de voia buna, si c gerara, si asta-di figureza ca totu atti martiri ai scum
ciale inca si dupa tipu ; nu pote fi banuitu neci de par-
au insuflatu prusiloru attu de mare respectu prin pei loru naiuni ; er' alii, schilaviti si struncinati prin po
tialu, c-ce descendintiloru lud eei de odeniora, nu multu
portarea loru observata in aceste loviri, inctu terea armeloru contrarie, rechiama ajutori ulu omenimei
li pasa de natiunalitate, nepotendu ei figura ca atare.
acesti-a n u cuttztra a-i persecuta de locu, ci nu pentru dinsii si familiele in doliu.
Sunt inse fiii lui Israilu renumii calculatori, cari in so-
mai in diu'a urmatoria, inse si atuncia numai in In mare parte a Francii, tier'a imbelsiugarei, care
cotelele loru nu scap d'in vedere neci unu singuru nu
deprtare mare. in ori-si-ce pericle, ce numai se potu intipui, nu ar' fi
meru, ce ar' pot altera esactitatea summei si a resulta-
Diuariulu Echo du Nord" publica, cu pri rechiamatu ajutoriulu strainu, asta-di domnesce lips'a de
tului ce se spera d'in precalculat'a intrebuintiare a sum
vire la luptele d'in 23. dec., urmatoriele notitie pane pentru veduve si orfani.
mei, adec d'in Gescft". Apoi care este mai mare G e
detaiate : Pont-Roy elles e unu satu l a n g a unu Deci nu numai simpatia de rasa, dar*.insu-si precep-
schft" dectu cellu politicu ? Acest'a inca, Gidanii o in
fluviu, ce curge intre Villers-Bocage si Corbie, in tulu caritatei cretine ne impune sacrulu oblegamentu, ca
tielegu rr.ai bine dectu chrestinii, fie si chiaru armeni
deprtare aprope de trei mile francese de la d'in^cele ce sunt darurile pacei si ale provedintiei, se
seu magiari. Lasmu dara B vorbesca "D. H o r n : N u
Amiens. Inimiculu si-a fostu luatu pusetiune in contribuimu dupa poteri spre a torna balsamu pre ranele
vremu s negmu, c asi precum stau inca asta-di rela-
direciune nordica de la Amiens, desemnandu ace celui vulneratu , er' nu a reman indifereni ca-s Levi-
tiunile nostre confessiunali, datele respective (ale conscrip
sta cetate de bas'a operatiuniloru sale, si radie- tulu d'in Evangeliu.
tiunii) nu sunt fra de interesau*. Totu-ai multa mai inte
mandu-si flanculu eu stangu pre fluviulu Somme. D'in aceste consideratiuni manecandu, intielegenti'a
ressante si mai insemnatu ar' fi fostu, daca, la conscrip
E probabilu, c inimiculu a stricatu podulu de la romana d'in Blasiu, in ntrunirea sa d'in du'a de St. Ni
tiunea poporului, sar' fi luatu in consideratiune elemen
Dour cu scopu d'a-si asigura retragerea, v e d i e n d u - colau a. c , a alesu unu comitetu cu nsrcinare de a des-
tulu de natiunalitate. Acestu-a joca in vieti'a
se necesitatu a-si parai liniele. chide liste de subscriptiuni benevole pentru ajutoriulu ,
nostra politica, administrativa si sociale unu rolu cu multu
Arip'a stang'a a inimicului, carea voi s raniti loru francesi, pentru v e d u v e l e
mai importantu, dectu ca s se pota trece cu vederea la
incungiure arip'a nostra drepta, f tiata si in mo n e n o r o c i t e B p e n t r u o r f a n i i celoru ca-
constatarea elementeloru de statu. Nu vremu s negmu
mentulu presinte e respinsa spre Abbeville, unde diuti in luptele pentru salvarea altariloru si a vetreloru
neci desavantagiuiu (inadmissiblitatea * ) acestei constatri,
veni intre doue focuri. Numerulu trupeloru pru strbune.
inse este o politica nvechita acest'a si smena procdera
sesci, ingagiate in acsta lupta, se specifica la Acestu Comitetu, presentandu cu acsta ocasiune
Btrutionului, (cea mai mare si mat prosta passere) care
30,000 fetiori d'impreuna cu una rserva tare, lista de subscriptiune, invita cu ncredere deplina pre
si-vresce eapulu in nesipu, spre a nu vede periclulu,
constatatoria d'in 10,000 fetiori. Perderile ini fia-care a contribui dupa ale sale poteri spre alinarea
amagindu-se astfelu ca desiert'a credintia, c periclulu
micului sunt considerabile ; atacurile nostre de bajo- suferintieloru aceloru victime nefericite.
nu esiste indata ce dinsulu nu-lu mai vede. Elementulu
netta au facutu stricatiuni terribile in irurile lui." Contribuirile marinimose, cari voru consta d'in
de natiunalitate este, dca cine ce va v r , la noi unu
U n u telegramu d'in Bordeaux, datatu d'in 25. bani, scame, crpe su naturalie mpreuna cu consemna-
factoru principale si ar' fi fostu preste totu numai de f o
dec, comunica : Scirile d'in Basel'a spunu, c tru- :
tiunea numeloru, trametiendu-se la acestu eomitetu, se
losu, daca cu ocasiunea conscriptiunii s'ar' fi cule su, pre
pele prusesci s'au retrasu d*in cettile Neubreisach voru nainta la looulu destinatei loru prin ore-care d'in
ctu se pote, cele mai esacte date numerice a supr'a
i Colmar. D'in H a v r e se comunica cu datulu consulatele francese mai d'in apropiare.
acestui elementu."
25. dec. : 7u00 prusi, cari venir d'in Yvetot, ata Contribuirile de ori-si-ce natura se voru publica in
car unu corpu francesu, constatatoriu d'in 5000 vre-unulu d'in diuarele romane. Dupa acesta diversiune se trecemn la cifre. D'in
fetiori, inse dupa una lupta de doue ore se retra conscriptiune rsulta urmtorii numeri de impoporatinne:
B l a s i , in du'a de St. Nicolau 1870.
ser, perdiendu 200 fetiori si unu tunu; perderile Barbati Femei. Summ'a.
Comit, culegutoriu de ajutorie
francesiloru se urca la 100 fetiori." pentru rniii francesi. Ungari'a 5.499,462. 5.618,161. 11.117,698.
Transilvani'a 1 051,145. 1.050,582. 2.101,727.
Relativu la erumperea d'in 21. dec. a france
siloru d'in Parisu primiramu urmatoriulu raportu Lsolalta: 6.550,607. 6.668,743. 13.219,360.
oficialu : Generalii Malroy ii Biaise Neuilly ocu Listele de subscriptiuni se voru tramite in curundu Acsta summa respunde aprope resulrtului ee se
par in arip'a drepta Villa Evrard si Maison-blan pre la particulari, cari voru fi in deosebi rogati a lu pote capet d'in calcularea, prin carea pre baaea con-*
che ; dupa una lupta de artillerla forte v i u a , fo sarcin'a de colectanti. scriptiunii d'in an. 1857. luandu-Be in socotele numerulu
culu inimicului f adusu la tacere. Generalulu Altu-cum tempulu, fiindu supremu, fia-care romanu natiloru si a mortiloru precum si emigrrile si immigr-
F a v f vulneratu. Generalulu Laronciere atac este rogatu a-si mplini detorinti'a ca romanu si ca cre- rile intemplate de atunci se cercase a se constata nume
Bourges-ulu, inse nu-lu pot tien si se retrase cu stinu. rulu locuitoriloru Ungariei ; aceste constatri ( v e d i statis
100 de prisonieri. Ser'a, Generalulu Ducrot tien Ar' fi bine daca asemeni comitete s'ar' infiinti ai t i c a lui Conecu, Alraanaculu de Gotha, etc.) respundu (ou
ocupate locurile Groslay si Drancy. Generalulu pre aiurea, cari apoi se tramita banii adunai la acestu ore-si cari mice differintie) cifrei de 13 millione.
Noel fac una demonstratiune Bmulatoria contr'a comitetu, su, spre a ajunge mai curundu la loculu desti- Adaugendu-se acum a ) Impoporatiunea Croaiei si
cettiloru Montretout s Bouzenval. Trupele, cari natiunei, chiaru la ore-care consulatu francesu. Slavoniei, b ) a confinieloru militari (graniti'a), carea, dupa
atacar Bourges-ulu, suferi ra perderi considerabile ra 1. M. Moldovanu, m. p. calculrile amentite, face 960,000 si resp. 1.130,000 su
perderile celoru-a-lalte trupe nu sunt nsemnate. N. Solomonu, m. p. flete, estu-modu rsulta pentru an. 1870 numerulu intregu
Trochu petrecu noptea cu trupele sale pre cam alu impoporatiunii in Ungari'a, Transilvani'a, Croati'a si
membri d'in comitetu.
pulu btliei. confiniele militari 15.310,000 caleulu rotundu. Merita
U n u telegramu d'in Lille, datatu d'in 27. attentiunea publica faptulu aprope straordenariu, c pre- '
dec. comunica : Depesiele prusesci despre lupt'a candu in Ungari'a propria, precum mai in tote staturile
de l Pont Royelles sunt minciunose, de ora-ce pru
Numerulu locuitoriloru Ungariei. europene, partea fameesca ntrece cu numerulu pre
sii n'au facutu neci unu prisonieriu ; d'in contra, Conscriptiunea generale s'a facutu, precum ae scie, j partea barbatsea (in U n g . cu 118,669 mai multe femei
tote raporturile constata, c perderile prusiloru d'in espirandu an. 1869 ai incependu an. 1870. Cum s'a in- dectu barbati), in Transilvani'a rsulta contrariulu.
regiunile nordice si noidu-ostice sunt enorme. In chiaru intr'unu municipiu conscriptiunea, indata s'a si pu- j Caus'a acestui fenomemu straordenariu nu este aretata in
Chlons se afla 18 0C0 prusi raniti si morbosi, de blicatu resultatulu acelei-a, inse numai parti alu, dupa cum I tabellele guvernului. Redactiunea lui N . F r . L . " crede a
asemene si cele-l-alte cetti sunt pline. Dupa e cunoscutu d'in diurnale, cari inca au publicatu d'in o fi aflatu in contingentulu mai mare ce d graniti'a si
scirile d'in Chlons, datate d'in 28. dec, avangar- candu in candu, dupa cum li venia a mana cte o cola chiaru U n g a r i ' a ( ? ) pre se m'a miliiei. Nu potemu admite
dele generalului Garibaldi au intratu in 28. dec, de conscriptiune. Acum vine in urma seciunea statistica c Ungari'a ar' da, a poportione, mai mare contingentu
la cinci ore demaneti'a, in Dijon, care fusese para dectu Transilvani'a, neci mai multi neapti la miliia io
a ministeriului resp. si d publicittii resultatulu intregu
situ de inimicu, Transilvani'a nu potu fi, de ora-ce este prea cunoscutu.
alu conscriptiunii generale a toturoru locuitoriloru de pre
c locuitorii Transilvaniei sunt robusti si sanetosi. Noi na
Conformu sciriloru- d'in Bourges, datate d'in teritoriulu coronei, numita a Stlui Stefanu
incumetmua trubul acesta differintia ( d e 563) emigra-
27. dec, aprope la jlOOO prusi ocupar cetatea Dupa-ce vomu a v a mana listele aceloru comitate
tinnii annuale a seasului femeescu, d'in scaunele secuesci,
Britre. 2000 prusi atacar Argent-ulu, inse d'in Ungari'a, cari sunt locuite de romani, precum si cele
fure respini de poporatiune. ! d'in Banatu si Transilvani'a, vomu face una recensiune a
supr'a numerului poporatiunii romane. Se intielege, c cal- ' ) Era politica gidanesca, ce tinde a da dreptulu
ealulu are ae fi* numai aprossimativu, oulesu d'in rubric'a de odata si lai Danu si lui Stana.
 508

parte mai mare in Romani'a vecina, unde servitiulu se Lassmu Dlui Etvs c s faca studie, nu de ma- Scapaseramu de sngele ce curge pre strade. E r
plateace forte bine. (Bucataressele cepeta pana la cte 4 ' giarisare ci de cultivare si acst'a d'in urma o recumen- reservatu dlui Iepurnu s vina, s reinoiesca aceste triste
galbeni la luna. Spelatoressele si servitoriele de casa dmu si guvernului d'in Romani'a, frate dulce in asta spectacule. Pentru ca dinsele s nu faca pre cetatiani a
23 galb. Bunele (doicele) asemene.) Se mai pote privintia, cu vecinulu seu. despera de libertate, aduce a minte prin cte fase a tre.
amenti si esportulu de fete secuesci la Constantinopole si Snagovatiu, 25. dec- 1870. cutu A n g l i a pentru libertatea alegeriloru. Fra a vorbf
mai de parte in Egipetu. Despre acest'a s'a vorbitu adese Stanu Urtica. de cluburi si corporatiuni, cari si-vindeau voturile, de
ori mai multe in diuariele magiare. Se pare ck guvernulu societti filantropice si de una multme de alte immorale
luase mesure pentru a se opri acestu commerciu spurcatu, esploatri ale votului, dsa citza vorbele unui sateanu care-i
dar' este unu secretu pubiicu c totu-si se urmdia intru
aacunsu si succede pururea elderea legii.
Komani'a. dcea: Sciu, domnule,
ni ie totu ; c voru s
c voru s ne de c e - v a , ca s
ne cumpere pentru ca s ne
Precandu esistau inca intre Austri'a si Turci'a tra- Adunarea Deputatiloru. venda !" Candu vedemu acestea de la tierani, trebuie s
tatele pentru oierii d'in Transilvania si nu er desfiintiati Siedinti'a de la 1. decembre 1870 spermu in salvarea liberttiloru. D-sa citesce unu pasa
granitarii Transilvani, numerulu femeiloru va fi fostu giu prin care se vede, cum se cumperu in Angli'a ban
Siedinti'a se deschide la 12' , ore d. m., sub pre sie 1
neamintitu mai mare dectu alu barbatiloru, pentru c cele de deputatu. S'a pretinsa, c coleg. IV-lea ar fi una
dinti'a dlui Costaforu.
essi multme da feciori ca ciobani si sub pretestu de minciuna, pentru c ele s'au lasatu a se amgi de potere
Sumariulu aprobandu-se si citindu-se comunicatele,
ciobani pentru a scap de miliia. D e vomu lu in consi- Chiaru de ar' fi asi, e unu cuventu ca ele B nu se lase
presiedintele espune ordinea dlei, propunendu a se sus-
deratiune o nu numai feciori d'in secuime trecu in Ro libere ? Citeza Unu pasagiu d'in istori'a A n g l i e i , privi
pinde siedintiele publice si a se numi comisiunile de an-
mani'a (spre a-si caut servitiu), dar' inca si romani destui, toriu la asemene colegie electorale d'in Scot'a. Mai tre
cheta, delegaii sectiuniloru s se intrunsca, in fine, s se
numerulu de 663 care arta acadiementulu femeiloru, este buie ore, dce d-sa, s amintescu despre colegiele de unu
numesca si comisiunile de petitiuni, indigenate, pensiuni, etc.
intru adeveru destulu de insemnatu pentru ca se atrag singuru deputatu ca la Ismailu, la noi? S mai vorbimu de
D . G h e o r g h i u sustiene propunerea biuroului.
ateniunea publica. alegeri ca ale dlui Ionu Ghica de asta-data. ? N u . S vinu la una
Apoi anuncia una interpelare, in privinti'a concesiunii
Dupa relegiune, impoporatiunea Ungariei si a Tran citatiune, care desemna tocmai scenele pre care le-a v e
Offenheim. Lucrrile si diferitele constructiuni ale conce
silvaniei re mparte precum urmdia : diutu capital'a. Citeza unu pasagiu, in care se dice, ck
siunii nu sunt fcute conformu adresei prin care d. mini
bandele opreau pre alegatori, etc. D . N . lonescu a tratatu
Confessiunea. Ungari'a. Transilvani'a. Snmm'a. stru de lucrri publice cerea s fia acele lucrri.
cu nedreptu orasiulu. Bucuresci. D-sa, ca indoitu represin
Romano-catolici.. 5,884,472. 263,769. 6.148,241. D . generariu F l o r e s c u opina a se verifica mai
tante la comuna, rectifica : Bucurescii sunt unu orasiu care
Greco-catolici. . . 981,304 596,502. 1.577,806- antiu titlurile deputatiloru colegiului I I I . de Ilfovu.
a avutu roluri mari, ca la 1848, 1849, 1856 si 1866.
Armeni. . . 1,065. 4,344. . 5,409. D . Nie l o n e s c u propune a se numi antiu comisiu
Bandele de adi joca rolulu sclaviloru spartiati in antici-
Greco-Resariteni, 1,140,993. 652,945. 1,793,938. nile, apoi a se verifica alegerile colegiului I I I de Ilfovu
tte, de cari a vorbitu d. Nicolae lonescu. Suprimai ban
E v . de Conf.-Aug . 872,673. 209,080. 1,081,753. Adunarea aproba.
dele, daca vrei s fiti drepi. Bandele sunt la dispositiu-
E v . d e Conf. l v . 1.717,085. 296,460. 2,013,545. D. F l e v a cere a se vot urginti'a pentru luarea
nea celoru ce le platscu. Nu abusati: rot'a se intorce.
Unitari (Ariani). 788. 53,539. 54,327. in considerare a propunerii celoru 7 deputai, privitoria
Resbunarea va adnee resbunare, numai justit'a consola.
Alti Cbrestini. . . 2,407. 293. 2,630. la numirea comisiunii carea s cerceteze cestiunea A m
Nu perpetuai Bistemulu de violintie, de vrei ca scump'a-
Israeliti Gidani). 516,658. 24,848. 541,506. bron. - Punendu-se la votu, adunarea aproba urginti'a
ni tiera se prospere. Sterpiti abusurile, vestediti actele
Alti Nechrestini . 178. 17. 195. lurii in considerare a propunerii.
care revolta, si tier'a va merge bine.
Lfcolalta: 11,117,623. 2,101,727. 13,219,350. D . G r . B a l a n e s c u anuncia una interpelare dlui
ministru de interne, in privinti'a disolverii consiliului g e D . P r i m u-m i n i s t r u I e p u r n u a vediutu
D'in aceste cifre se pote ved c cei de confess.
nerale de Putn'a. D . Cesaru Boleacu anuncia una inter cu plcere pre d. Blarembergu suindu-se la tribuna si
rom. cat. singuri facu 4 6 / d'in impoporatiunea Ungariei
0

pelare dlui ministru de financie, in privinti'a neaplickrii spnnendu, c'- e nepartinitoru si departe de ori-ce partite:
si Transilvaniei, adaugendu-se greco-catolicii si arme-
legii rurale pentru insuratiei. Guvernulu nu ave alta.ee D-sa inse s'a lepadatu de la promisiunea data si a fcuta
nii cat. beseric'a catolica preste totu absorbe 58 su
de ctu s aplice l e g e a . unu discursu de pasiune. D-sa nu se teme de blama, o
V j d'in poporatiunea intriga. In Transilvani'a proportiu-
Se procode la alegerea comisiuniloru de ancheta. primesce de bunu augnru pentru d. Blarembergu dopa
nea e cu totulu alfa, catolicismulu (rit. l a t . ) face aici
D . P . A n g e l e s c u propune a se numi doue comisiu precedinte. D a r ' e bine ore ca d. Blarembergu s pasio
abi V d'in poporatiune; precandu ambele ramuri ale
ni : un'a pentru Giurgiu si Ploiesoi, a l f a pentru Pitesci si
8 neze acsta discusiune cu vorbe ca versari de snge"?
besericei orientale ( g r . cat. si gr. o r . ) absorbe parti &

ale impoporatijinii intrege. Beseric'a evang. de ambe Vlcea, r' diu Gheorghi u propune a se numi pentru fia-care Nu va discuta teoriele abstracte, discutate de d. Blarem
eonfessiunile in Transilv. precum si in Ung. e represen- judetu cte una comisiune. Adunarea adopta propunerea bergu. Pentru a combate fraud'a, n'ave nevoia de autori
tata abi cu \ parte a impopor. s i e mai pucinu numerulu numirii a doue comisiuni de cte 3 membri. strini. Se ascepta s discute arbtraritatea, faptele ce con-
credintiosiloru ei dectu ai besericei orientale de ambe Se procde la votu pentru alegerea comisiunii de an 8tituescu ingerinti'a guvernului. D. Blarembergu n'a fa'
eonfessiunile. Cei de cultulu israeliteanu facu numai cheta pentru colegiele neverificate d'in Vlasc'a si P r a h o v a cutu asi, si se crede in dreptu a nu primi discusiunea
4'1 , ra computaadu-se si confiniele militari, acestu nr. (Giurgiu si Ploiesoi), si se alegu dnii: Lascaru Catargiu, G-
0
pre aceBtn terenn.
scade si mai tare, de ora.ee in confinie sunt preapucini Vernescu, D e m . Ghica Comanesonu, N i e . Voinovu, N i e . D . A . C a n d i a n o - P o p e s c u, luandu cuven
gidani. Se dce c conscriptiune s'a facutu cu mare Racovitia si George Adrianu. Se proclama ca membri tulu, arta c, pentru a fi la inaltmea cestiunii de facia,
esactitate si c prin urmare neci unu sufietu n'ar' fi re- ai comisiunii d'ancheta pentru Giurgiu si Ploiesci dnii : trebuie s se spun adeverulu paru, si d s a va 'av acestu
masu a fra, dar' s'a intemplatu c muli d'intre cei con- Nicolau Voinovu, Nicolau Racovita si George Adrianu. curagiu. Sunt doui ani de candu guvernulu s'a decisu a
scrisi nu s'au insemnatu neci iutr'un'a d'in rubricele de Se procde la alegerea comisiunei de ancheta pentru Rom- trece cu pitiorulu preste constitutiune, si alegeri n'au mai fo
confessiune. Se pote, c tpti acesti-a facu sum'a d'in ul- niculu-Valcei si Pitesci, si se alegu : D i m . T a c u , Stroe stu in Bucuresci, ck-ci nu sont alegeri acele saturnalie, acele
tim'a rubrica (195 nechrestini) su c insi-si conacribentii, Beloescu si Lascaru Catargiu. Se procde apoi la ale orgie armate, imbetate, de vinu si patate de snge ! Si soii de ce
pentru delaturarea scandalului de alheismu, i-voru fi in- gerea comisiuniloru de petitiuni, pensiuni, indigenate si Bucurescii n si-au tramisu deputai ? Pentru c gu*
dusu, propria potestate, intr'un'a d'in rubricele de confes pentru afacerile comunale. vernulu'si-a dsu : de voiu ingennuchi Bucurescii, tir'a se
siune. va supune, de voia rees a ingenunchi capitala, judetiele
e m u s
i vru urm ! . . . Eta caus'a desfreului, patronatu de gu
Vrendu a cunosce nrulu Romanilpru, a v fa
Siedintia de la 2 Decembre 1870. vernu in alegerile de la Maiu 1870. A fostu un'a tactica
cernu mai nainte additiune, adeca 1,577,806" greco-ca-
Siedinti'a se deschide la 12 si diumetate ore d. m. dibace a ministerului, punendu unu spaiu intre alegeri si
tolici, piu 1,793,938" greco-orientali , face summ'a
Mai muli deputai propunu unu projectu de lege cercetrile loru. Ministeriulu a crediutu, c i vomu uit
de 3.371,744 suflete d'in asta summa scadiendu-se c la
privitoriu la procedur'a electorale. procurorii si bandele, care organisate de politta au
600,000 ruteni gr. cat. si cam atti-a erbi gr. orientali,
Procedendu-se la alegerea comisiunii de indigenatu, venitu pana aci in pari amen tu ca s ne chiame ia ordine
remane summ'a de 2.371,744 sut-te, carea ar' fi numerulu
se alegu d-nii : Eugeniu Ghica, A . Fetu, C. Braiescu, N . D a r ' n'amu uitatu acele fapte, c-ci avemu consoiinti'a
totale alu Rloru d'in regatulu ung. dar' fra cei d'in gra
Voinovu si P . Suciu. Se procde la alegerea unei comi drepturiloru nostre si credu, c neci parlamentulu nu le-a
nitia ( l e g . rom.-banat, si germ: ban.) S lumu calcululu
siuni pentru cercetarea tasseloru comunale si alipireloru uitatu. De le-amu fi uitatu n'amu fi demni de libertate
rotundu de 2*1 millione, inca n i s e pare pucinu, pentru c
de comune si se alegu : D . G . Vernescu, N . lonescu. Tempulu de la Maiu pana adi a recitu cugetele, ne-a in-
dupa datele besericesci nnmerulu Rloru de amendoue eon
T . Anastasiu, P . Iatropolu si Radu Mihailu, maioru. taritu in constatarea fapteloru, si adi Suntemu pregtii
fessiunile face aprope 2.700,000 suflete. Congressele natiu
L a ordinea dlei Urmza verificarea alegerii colegiu pentru ca verdictulu, ce vomu d s fia una sentintia pre
nale besericesci ale Rloru de amendoue confess. voru av
lui I I I de Ilfovu. care s n'o pota atinge nimicu. Ce au fostu alegerile de
detorinti'a de aduna datele tote si atunci vomu cunosce
D . N . B 1 a r e m b e'r g u dce c, dca e unu la Maiu 1870 ? Bine c muli d'in deputai nu le au
nrulu esactu alu Rloru d'in regatulu Ungariei. Serbii inca
momentu in care camer'a trebuie s fia drepta, este in vediutu. Aspetitulu crimei e orribile 1 (intrerumperi si rsete
K>tu cunosce aprossimativu nrulu loru, dar' bieii slovaci
verificarea alegeriloru. Daca bancele deputatiloru sunt in drpt'a.) Cum se anunciara alegerile, sigurantia dispare
eu cele trei confess. ale loru de cari se tienu, cu ei d'im-
UBurpate, la ce ni mai serva cele-alte drepturi nscrise? cetatianulu nu mai pote es de frica descultiloru ce cu
ireuna Ungurii si nemii, numai bunulu Ddieu i pote de
Candu cine v a calea pre pragulu adunrii prin frauda si treierau stradele. Orasiulu er cuprinsu d e consternatiune
scurca d'in aceste tabelle. Va s dlca : Romanii, Rutenii
violare, de ce nu pote fi capabile, candu va fi siguru pre si g r o z a ! (rsete in drpt'a.) Lumea se intreb : Turcii au
ii Serbii se potu numera, dar' Ungurii, Nemii si Slovacii
fotoliulu su? Camer'a in acestu momentu e unu tribu- s vina? Prnsianii au s vina ? Nu er nimicu de ctu cete
sunt mestecai pana la tarbacela. Credemu inse c mogi-
nalu supremu, este unu jude solemnu, c-ci e vorb'a de de desculi, cu vinuln in pntece si cu bat'a in mna, cari
el'a ministeriale nu se va mai repet in viitoriu.
onorea cetatianiloru. Nepartinitoriu si convinsu de fapte, aveau s se pleamble pre la colegiele electorale, si impar
In fine, d'in tabellele generale mai scotemu unu ele- d-sa va espune cte va apretri, propunendu a restabili tndu-si pretiulu dupa numerulu capeteloru ce sprgeau.
mentu de msre insemnetate : g r a d u l u de cultu e t e . v a principie^ fiese, dupa care s se i camer'a. A Urmandu astu-felia, d. Candiano dce : dupa ce ne-amu
ra su mai bine de n e cultura. ca rubricele : tolera unu sistemu de a orginis bande si violintie este a aseenratu drepturile si libertile, le vomu las s dispara ?
Brbai. Femei. Summ'a. sdruncin moralitatea publica, este a ocroti pre violatorii Anim'a bunului cetatianu e cuprinsa de dorere, inse nu si
Sciu ceti si scrie 2.211,935. 1.381,540. 3.593,475. legii. T i V a ascpta de la camera sentinti'a ce trebuie s de d e s p e r a r e ! . . . Cine si-pote imagina, ck Bucurescii
se faca cu sicarii pu si in mn'a unei partite. D-sa este voru fi prad'a jafului bandeloru, candu autoriti consti
Numai a ceti 417.888. 864,871. 1.282,759.
in contr'a acestui ministeriu, fiindu c, prin toleranti'a sa, tuite esistau inca ? Nenorocirile inse ne au luminatu, si
Neci ceti neci scrie 3.920,753. 4.422,363, 8.343,116 ! !
a compromisu idealulu d-sale pentru care si-a datu una el pote ne voru si [mndri I . . . . Nu sciu, dce d Can
Prin urmare 2[3 parti a' impoporatiunii intrege se
parte d'in viti'a si averea sa ; e in contr'a lui, pentru diano, daoa represintantii poteriloru strine au vediutu
nene de categori'a cea de pre urma. Este de observatu
c se compune d'in caintia ecivoca si de cte-va innocin- acele bande in tienut'a loru de btaia si de n'au rapor-
e in acesta summa infricosiata se cuprindu si pruncii
te amgite ; pentrn c e venitu prin favrea princiara, tatu cine snt cei ce se numescu o m e n i i ordinii.
in etate de 15 anni, pentru c domnii de la seciunea
pentru c elu a tratatu camer'a reu, si nu e unu amicu O r d i n e a ca la V a r s o v i ' a l " se dcea una.
rtatistica nu si.au raatu inca ostenel'a de a face socotel'a
sin ceru alu institutiuniloru nstre: pentru c in elu se data. Mi-e tema s nu se d c a , si O r d i n e a ca la
in asta privintia. Adeca conscriptiune scumpa si ostenela
afla celu care a dsu, c colgiulu alu l V - l e a este una min B u c u r e s c i " ! Bandele aU fostu aretate de guvernu
lesierta pentru-c nu scimu neci macaru att'a ctu po-
ciuna, si d-sa e r epresint antele coleg. I V ; pentru c a ree- ca poporulu Bucuresciloru, pentru ca cabinetele strine s
iimu sei d'in conscript. de la 1857. Va s d c a : nemtiulu
stu a pune ana pata de Bange pre regime} nostru consti se incrda, c capitala Romanlei e nedemna de libertate,
ii magiarulu e totu unu dracu, dar' neamtiulu e totu-si
tutiunale. si s-i pota astu.felu mai lesne i i cu motivu sfasa c a r f a
nai alu dracului, pentru-c e mai intieleptu.
 509

constitutiunale. Nu e de multu de candu a esistatu unu l'au alesu si a laudatu cu frse .pompse, adresate pana lea si, precum in trecutu, asi si in viitoriu 86 vai
regime cu camerele sale, cu armata sa, cu prefecii si si mnntiloru si apei celei nepstore a Dunrei, a laudatu lupta pentrn egal'a-ndreptire a toturoru naiuni*]
polit'a sa, si intr'una d ne amu sculatu si nu l'amu mai pre cei d'in Brail'a, cari n u intielegu nici articlele dlui loru si pentru contielegerea poporeloru monarciei;
vediutu . . . Attu de multu duce Romanulu suferinti'a, dar' Blarembergu d'in P a y s R o u m a i n , ei eari l'au ale austriace. Abonaii la diuariulu O s t e n " primesetf*
despotismulu nu. Guvernuln vr s ne intorca la vechiulu s si la 1866 si acum. In cei-alti ani n'a fostu alesu, pre regulatu in fia-care septemana unu suplimentu
sistemu. Ei bine, de se voru ncerca aceti dni s conti candu acum a intratu in camera d'in doue colegie. gratuitu, intitulatu D a s W i e n e r Sonii*
nue acestu sistemu neruinata, le promitemu unu nou 11 D . N. B l a r e m b e r g u : Voiu spune pentrn ce t a.g s b 1 a 1 1 " , in care se voru publica, noveUf
Februariu . . . n'amu fostu alesu. Pentru c n'amu vrutu s facu com descrieri, anecdote, posie, gaciture ai charade ejt>
P r e s i e d i n t e l e : Mai calmai-ve, mai cal- promise cu tote guvernele ca dta. cele mai pretiose premiuri pentru deslegrile tw
mati-ve. D. L a h o v a r i : A m facutu -eu compromise cu cese. Pretiulu de prenumeratiune pre nnu patrarnr
D . C o g a l n i c n u : N u e i n tote dlele P a s e e ! . . tote guvernele ? de anu face, d'impreuna cu costulu postale, nu-'
D. V o i n o v u : Nu ve mgulii cu ast'a, c-ci nu D. B l a r e m b e r g u : Da. m a i l fl. 50 cr. v. a. Noii abonai pre una diu
sa scie . . . . Dupa ace'a D i u ministru continua estu-modu : candu metate de anu primescu gratuitu romanulu : Db;
D . C a n d i a n o : Reclamu ca d. presiedinte se fia d. Blarembergu a dsu, c acesta ministeriu a venitu la Spione des Grafen Bismarck." P r e n u m e r i >
mai indulginte. Positinnea d-sale reclama acst'a. potere prin favorea princiara, cuventulu de f a v o r e t i u n i l e s u n t a se f a c e l a a d m i n i *
Poporulu bucurescnu n'a luatu parte in b a n d e ; elu nu er esactu, c-ci camer'a i pote tramite afara ori- t r a t i u n e a lui Osten", in Vieafa,
n a r e nevoia de ciomagu: elu vorbesce, si, candu duma eandu. N'a fostu una favore, ci unu dreptu alu M. Sale P r a t e r s t r a s s e N r . 50.
nii vorn s-i astupe gur'a, sufla si i resipesce precum d'a alege minitrii. Favorea a venitu asupra-i pre candu
orivetiulu resipesce frnndiele!. . Sunt omeni perduti, mer* er la tiera, uitatu, ca una modesta personalitate, pre
eenari, ascultandu de siefi desfrnai ca si ei, cei d'in candu fruntea combinatiunii er d. Blarembergu, care si Soiri electrice.
. bande, omeni gat'a a-si njunghia chiaru pre matn'a loru, intrase in ministeriu.. .
B u c u r e s c i , 26. dec. I n urm'a dezbate
Romani'a! Acestoru omeni n u Ie pronuaeiu numele, c-ci D . B l a r e m b e r g u : Intrasemu cu intentinne
rilor a de adresse si dupa-ce camer'a nu voii a-
nu vru s-mi patexu b a z e l e : asemenea omeni se numescu d'a face alegerile libere; Voia spne.
vota indata legea despre mprumuturi, ministeriala
Catilina, eandu sunt mai nsemnai, candu nu sunt nsem D . Lahovari, urmandu, spne c asi este, dupa
demissiuu.
nai n'au nici nume ! Ca si alta data in Vineti'a, si carii cum i-au declarata cei-alti colegi ai d-sale, c-ci d-sa nu
an fosta pusi s ucid in Bucuresci omenii pre strada, Le M a n s , 26. dec. Generalulu Ohancy
er aici.
fiindu pltii cu aar ulu d'in m p r u m u t u l u - l o t a - adres comandantelui prusescu d'in Vendme uatt
D . B l a r e m b e r g u : Protestezu. Nu e adeveratu.
protestu energicu contr'a procedurei barbare ai
r i a. Libere alegeri 1 . . dceau aceti juni minitri D e patru ani n'amu pusa pitiorulu in palatu. D . Mi
prusiloru in portarea resbelului ; respinge assertiu- -
Libere ! si la Bucuresci s a u datu ordine s fia batuti nistru L a h o v a r i termina prin cuvintele : amu pastratu
nea, c armat'a francesa de la Loir'a este invins,
alegatorii. Libere ! si la Ploiesci s'au torturatu si maltra- anu loca gola, care apartiene unei deceptiani si une
ba dechiara d'in contr'a, c armata de la Loir'a a
tatu cetatienii ! . . . Libere ! si la Pitesci colegi ele electo rancune!
tienutu in esiecu armat'a prusesca de la 4. dec.
rale si stradele au fostu patate cu sngele Romaniloru !.. D . B l a r e m b e r g u respunde, c i pare reu de
in coce, Chancy dechiara, c armat'a francesa e
Si totu-si au fostu voci, cari au snstienutu, c ministerulu vorbele dlui Lahovari si nu attu pentru d. Lahovari perso
gat'a a se lupt, fra odihna si indurare, pana 1 1
dlui Iepurnu a fostu ministeriulu idealu alu liberiloru nala, ctu mai alesu pentru cei-alti colegi ai d-lui. Daca
estremitate.
alegeri. Acst'a m'a ntristata, dar' nu m'a desperatu. d-loru, acei colegi voru ea lumin'a s se faca nu numai a
Esiste la noi adi unu guvernamentn, care vr B faca d'in C o n s t a n t i n o p o l e a , 27. dec. Port'a
supr'a acteloru acestei adunri, singure care se potu da
tiera una turma la ordinele ei. S radicmu masc'a aces este irritata d'in caus'a procedurei principelui Ro
publicitii, ci si a supr'a acteloru petrecute in fia-care
tei sisteme. Domnulu se domnesca. Minitrii s adminis mniei, care n'a comunicatu portei nimicu despre
caminu, daca d-loru nu mai respecta nimicu, apoi B dsa
treze. Deputaii s dcida. Insu-si sentie mentulu pentru pasulu ce l'a facutu acum de curundu. Port'a pro
va fi lamuritu ca d. Lahovari. D . Lahovari a spusu, c
conservarea nostra natiunale cere, ca voturile capitalei se testa contr'a ori-carui pasu, ce poterile l'aru faoe
colegii dsale i-au spusu cele ce a dsu. Trebuia dar' s-i
fia libere. S nu lasmu, ca vieti'a capitalei s-se sting, in favorulu pretensiuniloru principelui Romauie.
lase pre ei s vorbsca, r' nu dsa s vina s faca acele
c-ci m o r t e e va intinde atunci d'in judetiu in judetiu, V i e n'a, 27. dec. Instruciunile ctra c. A p -
a 8 mrturisiri. D . Lahovari a vrUtu prin acst'a s abat
si R o m n i a v a deveni cadavru. Betranulu arbore are si ponyi in privinti'a tienutei sale la conferinti'a d'in
adunarea de pre terenulu discusiqnii, punendu-lu pre dsa
cte-va frundie verdi pre crcile sale uscate, dar' in c u - in discusiuni personale. D s a de 4 ani de dle n'a suitu Londr'a s'au espedatu degi. Essenti'a acestoru in
rundu va cade*, c-ci vermei i-a rou anim'a ! S nu ui- struciuni o formeza mandatulu, a evita ori-ce n
scarele palatului, de candu alegerile nu s'au facutu libere.
tmu, c pre 1848, 1849, 1856 si 1866 Bucurescii i-au cercare de a trece preste marginele materiale, ce
Candu d. Lahovari spune, c a lasatu unu loca gola pre
facutu. Detorimu recunoscintia ctra Bucuresci ! Elu adi una banca ministeriale, trebuia s spna si in ce condi- s'au pusu conferintiei. Membrii conferintiei vorn
ne cere ca s-i respectmu onorea: s respingemu pre tien in du'a anului nou una conferintia prelimi
tioni i s'a propusa aeelu scaunu. D a c a camer'a lu crede
deputaii alei prin fraude (scomote). naria. Presiedinti'a o va conduce, precum Be vede,
pre cuventu, va tac ; de unde nu, va intra in amenante
lordulu Granville.
D . I e p u r n u , primu-ministru, luanda cuventulu, totu asi clare ca si ale dlui Lahovari. Nu voiu respunde
V i e n'a, 27. dec. Neue fr. Presse* anunoii,
dce, c nu respunde la cuvintele dlui Candiano si con dlui Lahovari, dar' apelu la colegii dsala si, de nu voru
c representantii d'in Rom'a ai poteriloru. esteras
stata numai c, de ora-ce d. Candiano e aperatoriulu li- lasa josu acusarea, si eu, dce, voia respunde astu-felu,
au dechiaratu lui Antonelli, c corpulu di-
-berttiloru,, ele n a sunt periclitate. in ctu, daca nu voiu fi claru, adunarea s-mi refuse
plomaticu d'in. Florenti'a nu. va insoci pre rege
D. A g a r i c i areta neregularittile urmate in ale stima sa.
in Rom'a, si c corpulu diplomaticu d'in Rom'a
geri, semnalate si in raportulu comisiunii verificatori e. Se incepe tumultu. D . Eug. Ghica si d. P . Carpu
nu va partecip la ceremonl'a de primire.
D-sa propune a se anula alegerile, si ca guvernulu se ministrulu, se iu la certa cu violintia.
M u n i c u, 27. dec. Primirea tractateloru de
convoce colegiele pentrn ca si deputaii s asiste la aceste Sunt 5 ore fra 10 minute.
ctra camer'a de susu este asigurata; chiaru si
alegeri, despre cari se spunu lucruri, grozave. D . V . Boerescu da fug'a la birou, si struie ca d.
episcopii sunt pentru primire. I n camer'a de diosu,
D . Leonu E r a c l i d e si N . B l a r e m b e r g n Costafora s radioe siedinti'a, c.ci e scandata. Pre
Jrg va propune, ca tractatele s se repringa M
constata, c nici una. voce nu se rdica in favorea candi- siedintele pane la votu radicarea siedintiei.
camer'a s roge pre regele, ca s se incepa desbar
datiloru celoru 4 seciuni, alese de bande. D . V o i- Cti-va deputai numai rdica mn'a si presiedintele terile in privinti'a. modificarei tractateloru.
n o v u si Pascala A r i s t i d e se pronuncia pentru coa- si radiea siedinti'a. V e r s a i l l e s , 28. dec. Artileria de assediu
elusiunile raportului, c-oi nimeni n'a vorbita contr'a ace Disensiunea v a arma. de la Parisu a inceputu, la 7 ore demaneti'a,
lora conclusiani, nimeni d'in sustienetorii alegerilora ce Estrasn d'in Romanulu." bombardarea a supr'a fortului Mont-Avron.
loru patra seetiuni.
Se deschide cestiune de regulamente.
D . V . B o e r e s c u arta, c n a s'a vorbita con VARIETI. JBeipansurt. D l u i V. R . i n V i e n'a : Ode l a epis-
tr'a eonclusiuniloru raportului, si cere ca raportorele s copi anti-canonici se publica numai in Gura Satului.
( T i n e r i m e a r o m a n a a r a d a n a ) va
de esplicatiuni si apoi s vorbsca si cei c e vorn c o m . Unui p e d a g o g u romana d'in Ora*
arangi, in sal'a otelului C r u c e a a l b a " , la 26 ian. d e a-M a r e : Scrieri anonime na s e publica.
bate conclasiunile aclai raportu. st. n. 1 8 7 1 , unu baiu in favorulu t e a t r u l u i n a .
D. F 1 e v a constata, c si d. Blarembergn, d. Can
diano si d. Agarici au vorbitu in parte pentru conclnsiu-
t i u n a l u r o m a n u . Pretiulu de intrare pentru una Proprietaria si editoriu ALES. BOMANU
persona 1 fl. 50 cr. r' pentru una familia 3 fl. 5 0 cr.
nile raportului ; d-sa intrba pre cei ce sustienu alegerile R e d a c t o r u resp- intrim. Dr- IOS. HODOSIU
Inceputulu l a 8 ore sr'a. Ofertele marinimse sunt a
btelor u, de ce nu vinu s snstiena acele alegeri si s se tramite Dlui cassariu T e o d o r u M o n t i a, viee-
conving pre deputai, c btele sunt adeveratele alegeri? notariu comitatatensu in Aradu.
Banc'a de asecurare reciproca general
D . F 1 e v a, N . I o n e s c n si D . T a c u, inscrisi a
% ( M e d i u - l o c u s i m p l u p e n t r u a i m - Transilvani'a" in Sabiiu
a vorbi, declara c sont decii a vorbi tota in ensulu
pedec v a t e m a r e a la gta a boiloru a infiintiatu i n T i m i s o r ' a a n a d i r e c i u >
celoru ce au vorbitu pana acum, sustienendu conclusiunile
d e j u g u.) Fiindu anulu acestu-a nnu anu forte ploiosu, n e d i s t r i c t u a l e pentru c o m i t a t u l u T i m - '
raportului. Dorescu dar' s auda pre cine-va, care s vor
s a u intemplatu tare Mese gasuri, ca boii de jugu s se s i u l n i , A r a d u l u i , T o r o n t a l u l u i si alo
bsca contr'a loru. D . I. N e g u r a cere una lmuri
vateme la gtu, si asi, pre langa tota ostenela si ingri- Carasiului d'in c o n f i n i u l u militar
re. In raportulu cititu e una completa condamnare de
girea, s n u se pota intrebuinti la lucru in decursu d e r o m a n u si g e r m a n u - b a n a t i a n u .
violintia si arbitrariu alu guvernului. Vede c guvernulu nu
mai multu tempu. Acestu reu se pote evita prin unu me- Subsemnat'a d i r e c i u n e districtuala
se apera si nu crede, c se v a aper. In fine termina i n .
diu-locu forte simpla care merita a-lu publica eu att'a are deci onorea a aduce la placut'a cunoscintia a onorab.
trebandu, ce se faca guvernulu, candu se voru primi con*
mai vertosu, ca nu recere nice spese, nice multa ostenela. publicu, c c u l . d e c e m v r e a. c. si-a inceputu fono-
elusiunile raportului ?
Daca se intempla, ca boii s se intrebuintieze la jugu in t i u n e a , si totu-odata a invita l a a i e c u r i r i d
Mai multi deputai ceru cuventulu. tempu de ploia, atunci indata dupa desprindere s li se v i e t i a , f o c u s i t r a n s p o r t u r i pentru c e l e
D . m i n i s t r u d e j a s t i t a , A . L a h o v a r i pana Ia tu nisce crpe muiate in apa rece, amestecata mai eftine premie.
dce c, daca n'au luata cuventulu minitrii, n a e c n'au cu amica, si acesta operaiune se tiena cam doue ore D i r e c i u n e a d i s t r i c t u a l e a bancei d
cnragiulu si forti'a d'a se aper. Caus'a e c au vruta a necontenitu, astu-feliu reulu, ce s'ar' pot nasce, se va asecurare reciproca generale T r a n s i 1 v a n i'a."
ARMA sistemulu adoptata de dloru in privinti'a alegeriloru. evita. Timisior'a, in 7. decemvre 1 8 7 0 .
Alegerile sunt de resortula camerei. Anuleze s e u confirme A l e s a n d r U R o tu,
eamer'a alegerile: guvernului nu-i pesa nimica, e rece si Biuroulu : Fortareti'a, strad'a Einhorn la stiel'a de auru
nepstoru. Ctu despre blamulu aruncata de d. N . Bla I n v i t a t i u n e de prenume (zur goldenen Flasche), parterre.
rembergn, n'a crediutu de cuviintia a-i respunde. D . Bla- r a t i u n e l a foi'a politica septemanaria Der
(3-3)
rembergu blamata pre alegatorii d'in Bucuresci, ca nu Osten", care cu l.ian. si-incepe anulu ala patru
S'atipritain Pesfa 1870. pria Viotoru H o r n y n s a k y Strad'a Idoliloru Nr 30.