PENTRU C AI RESURSE I VALORI CE NU TI S LE FOLOSETI,I PREZINT UN GHID (PIRAMIDA LUI MASLOW).

Pentru a ne cunoate mai bine,propun o investigare a potenialului uman din interpretarea ,Piramidei lui Maslow ,reactualizat,descrie parcursul
treuinelor umane,nu neaprat ,urmnd paii descrii aici,pentru primele 4 poziii,ei pot fi urmai i n alt ordine ,n ceea ce privete trebuinele
de cretere i dezvoltare personal.Ontogenetic,trebuinele de vrf apar mai trziu,sunt mai puin urgente pentru oameni,dar mplinirea lor
produce fericire profund,bogie spiritual si chiar eficien biologic,cci prin ele omul tinde s-i dezvolte plenar potenialul de care dispune.

Trebuine de cretere ,dezvoltare personal 8.TREBUINELE STADIULUI DE CONCORDAN

Nevoi de concordan,ntre simire cunoatere,aciune.Cauza principal
a dificultilor de schimbare a propriului comportament.
7.TREBUINE ESTETICE
Nevoie de ordine simetrie,realizare amuncii sale,de puritate.Dragoste
de natur i frumusee.Oroare de lene.
6.NEVOI COGNITIVE
Nevoia de a ti,de a nelege,de anva.de a descoperii.
5.NEVOI DE REALIZARE A SINELUI
Nevioa de a-i atinge propriul potenial creativ,de a-i aduce
contribuia,de a face lucrurile pentru care este dotatmai bine,ceea ce
vrea i i face plcere s realizeze.
Trebuine deficitare 4.TREBUINE N LEGTUR CU EUL
Trebuine de conservare,nevoia de a-i valoriza sinele,nevoia de a fi
respectat,de a fi stimat de alii,dorina unei bune reputaii,de
prestigiu,de consideraie,nevoia de afi important.
3.NEVOI SOCIALE
Nevoia de apartenen i de adeziune,nevoia de a se identifica afectiv
cu un grup sau o categorie social,de a fi membru al unei familii,de
unde patternurile de concepii,etnice i habituale.
2.TREBUINE DE SECURITATE
Cutarea securitii,nevoia de securitate emoional i n munc,de
securitate contra pericolelor,a deposedrii,de unde asigurarea
vieii,securitate social,nevoia de stabilitate lalocul muncii,nevoia de
protecie,nevoia de oameni.
1.TREBUINE FIZIOLOGICE
Nevoia de hran,odihn,repaus,sexualitate.Satisfacerea pulsiunilor i a
apetiturilor.Nevoia de a-i pstra sntatea.

Omul devine mai sensibil la nevoile superioare dac nevoile precedente sunt relativ implinite. O nevoie putin satisfcut poata s produc o
frustrare sau o suferint, dar poate de asemenea, s-l determine pe om s acioneze pentru a i-o mplini: este motivaia.

Orice nevoie cere un rspuns. Resursele noastre interioare sunt motivaiile noastre , sau mai generale precum dinamismul nostru, energia noastr ,
capacitatea noastr de a face fa sau de a depi dificultile. Resursele noastre externe sunt persoanele noastre model, mediul nconjurtor .
Tot, noi putem ntlni i obstacole.
Obstacolele externe, scoase n eviden de Laborit n teoria sa despre stres, sunt dumanul ce dorete cu ardoare acelai obiect, n rivalitatea sau
competiia. Obsacolele interne sunt i mai importante:rezistenele sau mecanismele de aprare(sunt o barier n comportametul natural, un
obstacol, un blocaj, o rezisten, la contactul cu nevoile , sau o rezisten la schimbare.

Ceea ce numim in limbajul popular defecte care urmresc persoana precum umbra sa care corespunde destul de bine mecanismelor de aprare:a
se scpa de responsabilitate, a repeta aceleai greseli, a-i acuza pe ceilalti c beau prea mult, c fumeaza prea mult, a invinui, dar i a fi coleric,
irascibil, susceptibil, pasiv, dependent, neincreztor, dominator, arogant, dispreuitor, fricos, supus, ,schimbtor, josnic, revoltat, agresiv.

n rezumat, tot ce nu va place la cellalt, uneori chiar propriile voastre defecte fa de care suntem orbi i pe care nu le suportam la ceilali.

Ce-i rmne de facut ie?S treci de la un comportament nesatisfctor la un comportament dorit. S-i invingi temerile, nesiguranele! Si merita
s o faci , doar lupti pentru tine, pentru un mine ivingtor , pentru o via aa cum i-ai dorit-o mereu.

Acum vom face referire la nevoia de securitate, fiindc nevoile fiziologice sunt mai mult sau mai puin satisfcute. Aici vorbim de nevoia de a
mnca , de a bea, nevoia de cldur, sex, etc

La nevoia de securitate vorbim despre nevoia de a fi protejat mpotriva adversitatii. Termenul securitate este folosit n contextele unde
domneste insecuritatea:in-securitate sociala, in-securitate profesional, in-securitate pentru a te deschide n intimitate(fr bariere, a fi deschis si
fr aparare) n grup sau n via.

Noi consumm mult energie i un sfert din timpul nostru pentru a satisface aceast nevoie precum i pe cea precedent. Datorit activitii
noastre profesionale, ne procurm de fapt hrana, cldur i beneficiem de un acoperi. De aici ncolo suntem disponibili pentru nevoile urmtoare.
Chiar i aceste nevoi pot, n parte, s fie satisfcute prin munca noastr: ne putem mplini nevoia de apartenen, de a castiga suficienti bani
pentru a tri genul i nivelul de via pe care-l dorim.Putem s ne realiam, afirmndu-ne n mod adecvat.Putem s ne dezvoltm autonomia chiar
fr respectul celorlali.

Dac i este ameninat locul de munc, poi deveni nesigur. A evita o activitate nesatisfctoare face parte dintre soluiile posibile la o problem,
dar incertitudinea de a da peste o alta determin numeroase persoane s consulte un psiholog. A ramne blocat ntr-o astfel de situaie este surs
de angoas, de stres.

Cutarea securitii cu price pr poate fi sufocant, daca ea conduce la o existen regulat, nsoit de obiceiuri fixe. Toate ritualurile n via, ca
i n religie, fac viitorul previzibil. Pentru a evita neprevzutul, riti s-i ratezi viaa.

i lipsete curajul?!
n mare parte, lipsa curajulului te ine pe loc sau te reine ntr-o situatie n care nu te simi mplinit, mulumit. Necunoscutul te ine prizionerul
nefericiriiNu te mai teme de nou, nfrunt necunoscutul.Elibereaz-te!

S trecem la nevoia de apartenen si de dragoste:a iubi si a fi iubit.

Acestei nevoi i se acord cea mai mare importan n via si n film..Simim nevoia s aparinem, mpreun cu apropiaii nostri, unei viziuni
comune despre via i spiritualitate, religie, politic, n cluburi de petrecere a timpului liber sau ntalniri profesionale. Adesea simim nevoia s
ne grupm n jurul unor interese comune diversificndu-ne. Aceast nevoie de apartenen acoper domenii foarte vaste:nevoia de a ne iubi
aproapele, nevoia de a-l iubi pe Dumnezeu, dragostea parinteasc sau sexual, nevoia de a fi recunoscut, apreciat, nevoia de a primi sau de a da
tandree, etc.

Aceasta nevoie este esential nc de la natere:a fi dorit, a primi caldur, mngieri. Cnd nevoile sexuale se afirm la vrsta adolescenei, ele
trebuie s nfrunte limitele impuse de societate.

Adulii celibatari sufer adesea de singuratate i de lipsa dragostei. Ei caut unul sau mai muli parteneri i aspir cel mai adesea la cstorie. Ne
cstorim ca s aducem cel mai adesea un rspuns acestei asteptri:a iubi i a fi iubit, deopotriv. Cnd observ n jurul meu evoluia sexualitii i
a cstoriei, obin o descriere n trei: cutarea, fuziunea i apoi autonomia. Recunosc c acest tablou nu este prea tiinific i sntos, dar reflect
procesul pe care-l constat la numeroase persoane.Este de asemenea procesul de evoluie a majoritii cuplurilor.

Respectul de sine

Am nevoie s fiu apreciat, s mi se recunoasc valoarea, s m recunosc i s fiu recunoscut. Pot s m apreciez i mai mult dac am fost iubit de
prinii mei. Am atunci tendina spontan de a m iubi, dar i de a-i iubi pe ceilali. S m afirm ca persoan autonom va veni de la sine.

Fericit cel care reuete s se afirme fr s domine sau s se revolte, cci n caz contrar, el devine stpnul sau sclavul celorlali. Aceste dou
ultime situaii se dovedesc adesea nesatisfactoare.

Respectul de sine se dezvolta cnd creez obiective realiste i dezvolt energia necesar pentru a reui, respectndu-i i pe ceilali .

Am, de asemenea, nevoie s fiu apreciat de ceilali. Este nevoia de recunostin, att de important pentru majoritatea oamenilor. Plngem cu
usurin de bucurie cnd, ntr-un film, doi foti dumani se mpac sau cnd doi ndragostii i spun :te iubesc.

Actualizarea de sine

Este vrful piramidei lui Maslow. Este, aadar, scopul ultim spre care tinde omul, viaa care const n a nva s traieti pentru a exista n
echilibru. Aceast nevoie devine mai precar pentru mama casnic ai crei copii cresc i pleac sau pentru muncitorul aflat n omaj sau la pensie.
O aud mai frecvent descris ca nemplinit de cei care au trit mai mult n rolurile lor dect n persoana lor. Aceast atitudine altruist implic
s rami centrat pe exigenele celorlali, precum mama casnic care nu exist dect n funcie de de dorinele copiilor si n detrimentul propriilor
sale dorine.

Nevoia de libertate, pare c se opune nevoii precedente, nevoia de stim personal. Fiecare are nevoie de libertate pentru a aciona, la serviciu,
acas sau n exterior. Unii se simt umilii i sufer. Muli se cred liberi , dar supui unui sclavagism ignorat, precum supunerea pasiv a normelor.
Nimeni nu este complet liber. Cine vrea s raman liber trebuie s evolueze i s evite anarhia i revolta. Cine se teme s devin liber risc
conformismul si supunerea.

Satisfacerea acestei nevoi se dovedeste, din pcate dificil. Dac vreau s m simt complet liber i s nu accept nici o constrngere, fr s atac
libertatea celorlali, riti s fii, fr doial, izolat de ctre cei care resping aceast atitudine.

Oamenilor cumsecade nu le place s urmezi un drum diferit de al lor(Georges Brassens)

 Ar trebui s in cont de opiniile celorlali cutand s m satisfac sau s-mi schimb relaiile. Dar cum?

Pot, alege, fie s renun la libertatea mea, fie s refuz prerea celorlali.Suferina poate s apar deja n acest stadiu. Pot, de asemenea, sa dau
prioritate la ce vor spune ceilalti, precum aceasta soie, care precizeaz:Nu voi iei cu prietena mea, dect dac sunt sigura ,c soul mea nu va
suferi.

Iat deci, nceputul unui calvar. Gura lumii nu este ntotdeauna o limitare exterioar real. Ea provine cel mai adesea chiar din interior. Faa sa
ascuns coincide n general cu ce voi spune eu despre asta. Dac soul, ignor ieirile soiei, acesta se va simi nelat,sau s nu l nele. Dac,
la un moment al evolutiei sale, ea se revolta i i spune nu soului, ea poate nc s aleag. O optiune ar fi s ias far tirea lui, pentru a evita sa l
ntristeze. O alta ar fi s nu se ascund, evitnd totui s nu cad n ostentaie . Ar putea s l i provoace, s l scandalizeze sau chiar s rup
legatura pentru a nu se mai supune moralei soului.

Alii n acceptarea climatului permisiv al grupului, doresc s se elibereze de constrngeri n poziia:vreau totul imediat fr s-i respecte pe
ceilali. Aceast poziie nu rspunde nevoi de afirmare sau de autonomie. Este o alegere care poate fi anarhic sau totalitar. Anarhic dac vrea
s se elibereze de constrangeri fr s cntareasc avantajele i dezavantajele pentru a-i evalua ansele i riscurile nainte de a decide, adic fr
s-i utilizeze Adultul din el.Este Copilul anarchic care conduce fr Adult.

Cel care se actualizeaz este energic, pozitiv, vede partea bun a situaiilor, sufer puin din cauza dezavantajelor, este contient de nevoile sale,
le gsete cu usurin rspunsuri i transform problemele n soluii. Se afirm, prezint puine mecanisme de aprare, i are deci puine rezistene
la schimbare.i msoar mai liber ansele i i asum cu usurin riscuri calculate.

Constatm cum , de-a lungul vieii am fost formai si condiionai de educaia din anturajul nostru. Este o form de dependen din care se poate
iei prin perioade de revolt. Dar dac aceasta este permanent, ea devine o dependen de alt fel: contradependenta(a face pe dos nu nseamna a
alege). Cu toii trecem prin asta i nu lipsii de neplceri pentru noi i apropiaii notrii. Dar, important e s iesii din aceast stare i n momentul
bilanului pierderi si profituri s fii pe plus, s fie net pozitiv. Fr regrete, care sunt trecatoare si inevitabile.

Sper s v fie de folos acest material n depistarea rezistenelor, proieciilor,etc. i mie mi-a fost greu s accept c sunt fericita purttoare a
comportamentelor negative, perpetuate idelung. Cnd, era att de comod i simplu s i mbrac pe ceilali cu ele. Dar, ntr-o fericit zi, o forta
spiritual, aa cum mi place mie s-i spun, m-a trezit din basmul pe care-l triam i care m purtase deja departe de ceea ce numeam realitate.

Nici un psiholog nu caut s te schimbe ca entitate , ori s i modifice conceptiile despre ce seamna a tri, doar aduce mai multe informaii,
opiuni, alternative din care tu s alegi, i s culegi ,doar ceea ce ai nevoie,pentru a te ,,simi bine,,. Maslow sustine ca pentru satisfacerea nevoilor
de baza exista anumite preconditii. Fara existenta acestora nevoile nu pot fi satisfacute. Amenintarile asupra existentei acestor conditii actioneaza
ca si cum ar fi amenintata insasi satisfacerea nevoilor. Din aceasta cauza multi autori includ cele doua conditii intre nevoi, rezultand astfel o
piramida cu sapte nivele. Cele doua conditii sunt:
Libertatea de exprimare si investigare, care se refera la existenta unor conditii sociale ce permit unei persoane sa se exprime liber, sa faca ceea ce
doreste, atata timp cat nu raneste pe altii, sa investigheze, sa caute informatii, sa se apere si incurajeaza justitia, cinstea si onestitatea.
Nevoia de a stii si a intelege, care cuprinde dorinta de a dobandi si a sistematiza cunostinte despre mediu, nevoia de a-si satisface curiozitatea,
nevoia de meditatie, experimentare, explorare.
Aspecte specifice:
Nevoile sunt interdependente si isi gasesc exprimarea maxima in nevoia de autorealizare, care apare pe masura satisfacerii tot mai multor nevoi
de pe nivelele inferioare.
Nevoile de ordin superior nu actioneaza in mod obligatoriu in ordinea ierarhiei lor.

La un moment dat pot fi active mai multe categorii de nevoi.

In plus, chiar Maslow a subliniat ca ierarhia nevoilor nu trebuie privita rigid, deoarece ordinea nevoilor poate varia de la o persoana la alta.
Ierarhia nevoilor depinde de personalitatea, mediul social-cultural si succesele sau esecurile anterioare ale persoanei. De exemplu, pentru
persoanele creative satisfacerea nevoii de creativitate, parte a nevoii de autoactualizare, este mai importanta decat satisfacerea oricarei alte nevoi.
Avem nevoie sa ne conectam cu acea parte frumoasa din viata si pentru ca imi doresc tare mult sa te ajut sa vezi ceea ce e bun, vreau sa

iti ofer in continuare 9 sfaturi bune pentru viata care te ajuta sa fii mai fericit.

1.Nu mai incerca sa schimbi oamenii.Incepe ca de acum inainte sa accepti oamenii asa cum sunt.Aminteste-ti cat de dificil este sa te schimbi pe

tine insuti si iti vei da seama cat de greu e sa ii schimbi pe altii.Fiecare om are o poveste despre care nu stii nimic, asa ca in loc sa ii judeci pe altii

sau sa incerci sa ii schimbi, mai bine vezi cum poti sa ii ajuti, sa le fii de folos, sa ii servesti.E mult mai important sa ajuti oamenii decat sa incerci

sa ii schimbi.Accepta-i asa cum sunt si bucura-te de compania lor, de lucrurile bune pe care le inveti de la ei.

2. Inceteaza sa dai vina pe altii.Asuma-ti responsabilitatea pentru tot ce se intampla in viata ta.Nimeni si nimic din jurul tau nu este responsabil

sau vinovat pentru ce ti se intampla tie.Esti rezultatul propriilor alegeri si decizii.A da vina pe altii pentru ce traiesti tu arata o slabiciune si iti

prelungeste si mai mult suferinta si dificultatile cu care te confrunti.Inceteaza sa mai gasesti vinovati pentru ce nu e ok!Daca vrei sa gasesti

vinovatul pentru ceea ce traiesti astazi, mergi in oglinda si priveste-l pentru ca el este cu adevarat responsabil si doar lui poti sa ii ceri

socoteala.Acordand o mai mare atentie momentul prezent, vietii tale, poate face o mare diferenta intre viata ta si a altora. Acest obicei se va face

minuni pentru sanatatea ta mentala si de a reduce nivelul de stres.

3. Nu te mai asteapta ca totul sa fie perfect..Daca vei astepta momentul perfect pentru a incepe ceva, cel mai probabil vei ajunge sa nu

realizezi acel lucru toata viata.Oamenii mereu asteapta sa vina momentul potrivit pentru a incepe ceva si isi doresc sa faca totul perfect de prima

data, dar nu isi dau seama ca se invart in scuze si nu isi dau voie sa realizeze ceea ce isi doresc.Gandeste-te cate lucruri nu sunt realizate in

aceasta lume pentru ca oamenii asteapta timpul si locul potrivit pentru a incepe.Sunt sigur ca esti foarte bun intr-un anumit domeniu si poate inca

nu fructifici acest lucru, dar as vrea sa te intreb:.Esti constient cata lume pierde si sufera doar pentru ca tu astepti momentul potrivit si nu ti-ai

dat voie sa incepi sa iti dezvolti talentele si abilitatile?

4. Nu mai depune atat de multa energie si efort pe ideea de a nu face greseli.Incepe sa inveti din greselile tale, apoi zambeste si mergi mai

departe.Daca esti preocupat tot timpul sa eviti greselile, nu vei face altceva decat sa iti pierzi timpul si iti vei complica viata.In fiecare greseala

exista o lectie.A invata fiecare lectie si a nu o mai repeta, este calea corecta de urmat.

5. Renunta la ingrijorare si la victimizare.Traieste-ti viata si lasa ingrijorarile pentru altii.Renunta la victimizare si ai incredere ca viata o sa iti

ofere intotdeauna doar acele lucruri de care ai cu adevarata nevoie.Poate ca uneori, viata iti ofera si lucruri aparent negative, dar si in acestea

exista un mesaj pe care e nevoie sa il descifrezi si sa il intelegi.Foloseste-ti imaginatia si puterea mentala de a crea imagini si scenarii pozitive in

minte si nu pentru a fabrica probleme care nici macar nu exista.

6. Inceteaza sa petreci timp cu oamenii care te trag in jos.Petrece timp cu acele persoane care te ajuta sa devii omul care iti doresti sa

fii.Alege-ti prietenii care sunt mandri de tine, care te respecta, te apreciaza, te ajuta si care au valori si principii comune.Alege oamenii de la care

ai ce invata si care te ambitioneaza si nu te lasa atunci cand simti ca vrei sa renunti la visurile tale. Fii in preajma celor de actiune, deschisi la
minte alaturi de care te simti in largul tau.Viata este prea scurta pentru a petrece timp cu oameni care iti fura energia sau iti arata partea negativa a

vietii.Atunci cand te vei elibera de oamenii negativi, te simti mai liber si vei vedea o modalitate mai simpla sa iti traiesti viata.

7. Nu alerga dupa bunuri materiale.Stiu ca in ziua de astazi majoritatea vor sa dobandeasca foarte multe lucruri materiale, vor sa arate, vor sa

detina, dar adevarata fericire nu se masoara in functie de lucrurile pe care le ai, ci de ceea ce esti tu.Concentreaza-te pe experientele pe care le

traiesti, pe oamenii pe care ii ai langa tine, pe ceea ce simti, pe ceea ce esti tu cu adevarat, pe ceea ce inveti si devii, pentru ca astea sunt lucruri

care te ajuta sa fii cu adevarat bogat.Nu banii sunt cei care determina bogatia, ci ceea ce esti tu, ceea ce ai tu in interiorul tau.Nu cred ca bogatia

se masoara in obiecte materiale.Gestioneaza-ti banii cu intelepciune pentru a face bani pe care sa ii gestionezi.Si nu in ultimul rand, investeste in

tine, pentru ca investitia in tine este cea mai buna investitie pe care o poti face.

8. Nu mai fi lenes.Viata este prea scurta pentru a trai viata sub potentialul pe care il ai. Nu pierde timpul, ci investeste-l inteligent in ceea ce te

pasioneaza, in experiente placute, in dezvoltarea ta personala.De ce ai da mai putin de 100% in ceea ce faci cand poti sa te dedici 100%?Ai vrea

sa ai rezultate superficiale au rezultate super bune.

9. Renunta la invidie si ura.Atunci cand urasti sau porti invidie cuiva, e ca si cum ai avea un carbune aprins pe care vrei sa il arunci in altii, dar

care te arde mai intai pe tine.Nu are niciun sens sa fii invidios sau sa urasti. Oamenii mici fac asta!Daca nu iti mai place compania cuiva, nu mai

sta langa acea persoana si nu apela la ura sau la invidie.Cand urasti, nu faci altceva decat sa iti faci rau.Acestea sunt cele 9 sfaturi bune pentru

viata care te ajuta sa fii mai fericit.Daca ti-a placut articolul si il consideri util, da-i un share pentru ca impreuna sa ajutam cat mai multi oameni.

Te imbratisez! Cu drag, Florin Iacob

Psalmii i vindecarea
Zece Psalmi cu efecte terapeutice particulare
S-a constatat c citirea consecvent a unor texte biblice mbuntete climatul psihic, fcn-du-l favorabil
restabilirii sntii. Am auzit despre medici care i-au selectat un repertoriu" de texte biblice, pe care le
rostesc
att pentm spiritualizarea actului medical clasic, ct i ca terapie autonom. De exemplu, tiu c un medic
folosete sistematic Psalmul 22 (23) pentru echilibrare endocrin. Lectura Psalmilor se recomand i n
profilaxia degeneri,u Iat motive pentru care propunem s se fac o corelaie ntre Psalmi i vindecare.
Un Psalm care a fost selectat pentru o trebuin psiho-somatic va fi citit, ce! puin n apte zile la rnd, fie
de
ctre terapeut (care cunoate modul adecvat de citire sau de asociere cu practica sa medical), fie de
pacient sau
de penitent nsui. Citirea lui se face ntr-o stare de destindere, de linite luntric, cu uitare de sine, trind
profund fiecare cuvnt al Psalmului.
Din cei 150 de Psalmi, am ales 10 ca prioritari n mprosptarea forelor i refacerea sntii. Pe acetia i-
am
mprit n patru categorii:
1. Psalmi care se citesc n caz de boal, poticnire, stres, depresie anagapic, dizarmonie;
2. Psalmii profilaxiei, sau pstrtorii vieii;
3. Psalmii penitenei, sau ai purificrii;
171
4. Psalmii perfeciunii, pentru cei care, dup nsntoire, caut iluminarea.
I. Psalmii nsntoirii: 22 i 102
Psalmul 22 (n unele Biblii, este numerotat ca Psalmul 23) ncepe cu versetul: Domnul m pate i nimic
nu-mi
va lipsi" (Domnul este pstorul meu"). Se citete pentru orice fel de poticnire" maladiv, psihic sau
somatic.
Este un Psalm al nsntoirii dinspre spirit spre trup. Puterea lui const nu doar n sugestie, ci n activarea
arhetipului Tatlui protector i dttor de via. Tatl care biruiete valea umbrei morii" stimulnd
resursele
vieii, neutraliznd potrivnicii sau tietorii vieii. Toiagul Tu i varga Ta, acestea m-au mngiat...": lovirea
sorpi este resimit ca operaie psihic de ntrire.
Psalmul acesta este construit n ntregime pe arhetipul renaterii i pe simbolul salvrii: ncepnd cu
salvarea
fizic (hrana, apa), continund cu cea energetic (... Sufletul meu l-a ntors") i terminnd cu cea
pontifical
(ca s locuiesc n casa Domnului..."). Efectul medical i atitudinea mental imunogen decurg din
identificarea
cu realitatea Duhului.
Psalmul 102 (103) care ncepe cu Binecuvnteaz, suflete al meu, pe Domnul...". Acesta conine sugestii
puternice, care creeaz un bine mental condiia restabilirii sntpi. Pacientul e ntrit n redescoperirea
legii
revelate. Este prin excelen un psalm al regenerrii, al ntineririi.
172
II. Psalmii profilactici: 6 i 38
Psalmul 6, care ncepe cu Doamne, nu cu mnia Ta s m mustri pe mine, nici cu urgia Ta s m ceri...".
Este
un Psalm care evideniaz relaia ntre pcat i boal. Eroarea, contrazicerea legii, pcatul, au ca urmare o
mbolnvire somatic sau psihic. Boala psihic apare mai nti ca o ngustare a minii, alteori ca o tulburare
de
personalitate, ca o scindare sau o dizarmonie. Psalmul 6 nu las pcatul s se ncuibeze pn ajunge boal,
ci-l
stopeaz.
Trebuie spus c boala nu e o pedeaps pentru pcat, ci o oprire de Ia pcat. Nu concepem un Dumnezeu
pedepsitor. El a plantat n om, n fiecare celul a corpului omenesc, legea Sa. Cnd legea este nclcat sau
contrazis, se manifest durerea i boala nu ntru pedeaps, ns, ci ntru restabilirea legii.
Psalmul 38 (39) care ncepe cu Zis-am: Pzi-voi cile mele, ca s nu pctuiesc eu cu limba mea..." (Zis-
am;
Voi veghea asupra cilor mele..."). Este un Psalm care ne ndeamn la luarea de cunotin a condiiei
noastre de
trectori, de pelerini pe acest pmnt. Amintirea morii nu nate tristee, ci o valorizare corect a vieii. Este
aici
coninut i mesajul din Ecleziast: Toate sunt zadarnice, numai poruncile lui Dumnezeu dau sens n acest
univers...
In alt Psalm gsim o idee care ar prea ocant prin paradoxul ei: minciun sunt fiii oamenilor", ca o
traum de
trezire spre Duh, spre salvare spiritual.
173
III. Psalmii penitentei sau ai purificrii: 21, 31, 50,141
nsntoirea presupune dou etape; arderea negarivitpi ancestrale sau achiziionate i restabilirea
comuniunii
cu armonia divin.
Psalmul 21 (22), care ncepe cu Dumnezeul meu. Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai
prsit ?
" (Dumnezeule, Dumnezeule! Pentru ce m-ai prsit...") tim c lisus, pe cruce, fcea rugciunea Sa,
rostind
chiar acest Psalm: Eli, Eli! Lama sabahtani ?" (Mat. 27: 46). Nu-i vorba, deci, de o poticnire sau o
dezndejde a
Sa, ci de peniten pentru neamul omenesc. lisus rostete acest Psalm, cci n acel moment EI i mplinete
profeia; n acest Psakn se spune: ... Strpuns-au minile mele i picioarele mele (...) i pentru cmaa
mea au
aruncat sori". Penitena Lui arde pcatul lumii. Citind acest Psalm, reactualizm penitena lui Hristos nsui.
Psalmul 31 (32). Fericii crora s-au iertat frdelegile i crora s-au acoperit pcatele. Fericit brbatul,
cruia
nu-i va socoti Domnul pcatul, nici nu este n gura lui vicleug..." (Ferice de cel cu ftrdelegea iertat i de
cel
cu pcaml acoperit. Ferice de omul cruia nu-i ine n seam Domnul nelegiuirea! Ferice de omul cruia
Domnul
nu-i socotete greala")
Este un Psabn cu putere de ntrire. Apare ns ntrebarea: exist oare greeli care nu sunt socotite"?
Greeli
pentru care nu plteti prin boal sau moarte? Exist greeli pe care Dumnezeu le-ar trece cu vederea?
Rspunsul, (afirmativ),
174
rezult i din acest psalm, dar i din observarea unei cazuistici a penitenei universale, nsoit ns de
urmtoarea
explicaie: prin greeal, te micorezi. Poi tri i micorat, suportnd ns toate inconvenientele micorrii
tale:
marginalizare, mediocritate... Poi tri micorat i sntos (!), cu condiia s nu iei de sub binecuvntare,
ca
micorarea s du devin nimicire.
Psalmul 50 (51). Miluiete-m, Dumnezeule, dup mila Ta (...) ntoarce faa Ta de la pcatele mele...". Este
cel
mai important Psalm al penitenei. Uneori duhovnicii impun drept canon copierea zilnic a acestui psalm,
timp
de 21 de zile. El conine i sugestia arderii pcatului, dar i imperativul iertrii, ca ultima ans a purificrii.
Psalmul 141 (142). Cu glasul meu ctre Domnul am strigat, cu glasul meu ctre Domnul m-am rugat." (Cu
glasul meu strig ctre Domnul...") Este Psalmul asumrii sacrificiului de sine, spre ridicare celor prsii i
spre
transformarea singurtii n ans.
IV. Psalmii desvririi: 45 i 119. Litania Legii
Psalmul 45 (46). Dumnezeu este scparea i puterea noastr, ajutor ntru necazurile ce ne mpresoar."
(Dumnezeu este adpostul i sprijinul nostru...") Este un Psalm al practicii spirituale. Adevrata sntate
nu este
o problem medical, ci sufleteasc. De aici reiese i importana acestui Psalm al ascezei, unde gsim scris:
Oprii-v i cunoatei c Eu sunt
175
Dumnezeu..." (Oprete-te i cunoate ...") (45: 10) Unii autori filocalici (Isaia Pustnicul, de exemplu) au
dezvoltat acest verset, vorbind despre cele 6 opriri ale realizrii.
Psalmul 118 (119). Fericii cei fr prihan n cale, care umbl n legea Domnului." (Ferice de cei fr
prihan
n calea lor..."). Psalmul acesta i ncununeaz" pe toi ceilali. Este un tratat de medicin, de nelepciune,
de
mistic. El reamintete secretul restaurrii omului: interiorizarea Legii revelate; i cauza bolilor: nclcarea
legilor universale. Cele mai importante legi universale pe care le ncalc omul sunt iubirea de Dumnezeu i
iubirea de semen. Aceast nclcare se numete: agresivitate, egoism, mndrie, furie, vanitate, osndirea
aproapelui i neputina iertrii.
Psihologia numete aceast serie de erori, structurate n caracter, complexul Cain": tendina omului de a-i
elimina semenul. Aceast tendin adesea tradus n practic are ca urmare i ca avertisment o
mbolnvire. Blestemul, blasfemia, ura, osndirea, au ca prim urmare o cefalee, o dereglare endocrin sau
circulatorie, o scdere energetic. Nu ca s te pedepseasc, ci ca s te opreasc de la nclcarea legii
universale.
Psalmul 118 ne trezete n memorie detaliile legii, rememorarea lor continu, ntru deplina sntate a
trupului i
ntru iluminarea minii.
NOTA BENE. Se nelege c nu numai Psalmii selectai de noi aici, ci p toi ceilali, au o energe benefic
salvrii noastre.
Scrierile revelate conin coduri puternice, dar adesea enigmatice, pierdute uneori de noi, oamenii moderni
Regsirea lor
cere un travaliu ascetic, de fiecare dat rspltit.