Sunteți pe pagina 1din 1

Este alctuit din celule miocardice cu proprieti specifice precum automatismul (genereaz impuls electric n mod spontan) i

conducerea impulsului.
Celulele miocardului ce prezint automatism mai sunt denumite i celule miocardice tip P sau pacemaker. Proprietatea de
automatism este deinut de celulele din nodul sinoatrial, din fibrele atriale specializate sau fasciculul Bachmann, din nodul
atrioventricular, din fasciculul Hiss i ramurile sale i din reeaua Purkinje.

n mod normal, activitatea electric a inimii este controlat de nodul sinoatrial, acesta fiind pacemakerul fiziologic al inimii. Mai
poart denumirea si de nodul Keith-Flack i este localizat la nivelul peretelui posterior al atriului drept, superior de creasta terminal.
Impulsurile trimise de acesta sunt cu o frecven de 70-80/min.
n alctuirea sa intr mai multe tipuri de celule i anume:
- celulele P cu rol de pacemaker, disfuncia acestora determinnd apariia pauzelor sinusale, oprirea sinusal urmate de nlocuirea
ritmului cu unul din centrii excitoconductori mai leni.
- celulele T tranziionale, disfuncia acestora determinnd blocarea excitaiei nainte ca aceasta s ajung la nivelul miocardului
atrial;
- celule nodale de tip Purkinje.
Nodul atrioventricular este localizat la nivelul septului interatrial inferior i n alctuirea sa intr aceleai tipuri de celule ca i n nodul
sinoatrial. Mai poarta denumirea de nodul Aschoff-Tawara i produce impulsuri cu o frecven de 40-50/min. La acest nivel este
ntrziat impulsul trimis de la nivelul nodului sinoatrial. ntrzierea impulsului are dou avantaje i anume:
- depolarizarea ventricular este ntrziat pn cnd atriile i-au golit coninutul n ventriculi;
- limiteaz numrul maxim de stimuli ce pot determina depolarizarea ventriculilor pe unitatea de timp.
Fasciculul Bachmann este situat ntre vena cav superioar i atriul drept, iar din el pleac fasciculul internodal anterior James.
Fasciculul internodal mijociu sau Wenckebach face legtura dintre nodul sinoatrial i atrioventricular.
Fasciculul internodal posterior sau Thorel realizeaz tot legtura dintre nodul sinoatrial i cel atrioventricular.
Fasciculul Hiss pornete de la nivelul triunghiului lui Koch i intr n septul interventricular, dup care se ramific n dou ramuri,
unul drept i unul stng. El produce impulsuri cu o frecven de 25-30/min.