Fabricarea rotilor dintate

1Caracteristici constructive si conditii tehnice pentru executarea rotilor dinate

Rotile dintate sint organede masini care prezinta drept caracteristica

constructivadantura,prin intermediul careia se transmite fortat miscarea si momentul de rotatie
intre doi arbori.Cerintele functionale ale arborilor, in principal pozitia reciproca,marimile
vitezei si momentul transmis, mediul de lucru,impun forma si pozitia suprafetei de rostogolire
(cilindrica,conica,toroidala), forma danturii (dreapta,inclinata,curba), dimensiunile
danturii(modul,numar de dinti,latime,deplasare a profilului etc.), profilul dintelui (evolventa,
arc de cerc), rugozitatea suprafetei flancurilor,precizia de executie a rotii, calitatea
materialului.

Larg utilizate in constructia de masini sint rotile dintate cilindrice cu dinti drepti sau
inclinati (fig.7.1,a), rotile dintate conice cu dinti drepti,inclinati sau curbi(fig.7.1,b), rotile
melcate(fig.7.1,c),melci cilindrici(fig.7.1,d).

Suprafetele principale ale rotilor dintate sint: suprafata cilindrica alezajului central si
suprafetele frontale, suprafata virfurilor danturii si suprafetele flancurilor dintilor.

Conditiile tehnice pentru prelucrarea rotilor dintate sint impuse in principal de:

-precizia dimensional a alezajului central care este, in general, corespunzatoare treptelor

H6..H9;

-precizia pozitiei reciproce dintre suprafata frontala principal (de montaj), suprafata
virfurilor si suprafata de rostogolire ale danturii fata de suprafata alezajului central;

-rugozitatea suprafetei alezajului central acre este in general, Ra=0,83,2 m,

rugozitatea suprafetei frontale de sprijin si a suprafetei virfurilor dintilor,care este
Ra=3,2..6,3 m, rugozitatea flancurilor danturii Ra=0,46,3 m;

-clasa de precizie a danturii (a rotii) si marimea jocului dintre flancuri (clasa de precizie
fiind determinate de criteriile de precizie care la rindurile lor sint acracterizate de indicia de
precizie).

Precizia de executie a rotilor dintate este reglementata prin standard.Sint standardizate

12 clase de precizie si patru tipuri de jocuri: JA, JC, JD,JE.

Rotile dintate component ale angrenajelor specific masinilor agricole (in principal
angrenaje cilindrice, conice si melcate), se executa , in general,in clasele 7..9 de precizie, cu
joc JC intre flancuri, indici de precizie fiind bataia radial, variatia pasului, pata de contact.

Semifabricatele rotilor dintate

Rotile dintate se fabrica din materiale metalice feroase (oteluri, fonte) sau neferoase
(bronzuri fosforoase, aliaje de aluminiu etc.) si din mase palstice (textolit, poliamide
etc.). Otelurile carbonde uz general (OLC 50, OL 60 STAS 500-77) precum si oteluri
carbon de calitate (OLC 35, OLC 45, OLC 60, STAS 880-66) netratate termic , sint folosite in
constructia rotilor dintate in cazul in care puterea si solicitarea dinamica sint relative reduse
iar otelurile carbon de calitate tratate termic precum si oteluri aliate de constructii (ca de
exemplu: 19 CN 35, 35MoC 11, 30 MoCN 20 STAS 791-66) se folosesc in cazul unor
solicitari dinamice importante. Pentru rotile dintate la care trebuieasiguarte rezistenta la
uzura abraziva a flancurilor si rezistenta la incovoiere a piciorului dintelui, se utilizeaza
uneori si oteluri de durificare superficial, respective oteluri de cementare (de exemplu OLC
15), oteluri de nitrurare sau oteluri pentru calire superficiala (OLC 45 CS, 41 MoCr 11 CS
STAS 10677-76).

Semifabricatele rotilor dintate fabricate din oteluri se executa, in general, prin matritare
si numai in anumite conditii (constructive simpla, productie individuala sau de serie mica)
prelucrarea rotii se face direct din bara laminate.In constructia utilajului agricol, se utilizeaza
deseori roti dintate ale caror semifabricate se executa prin turnare din fonte maleabile (de
exemplu Fm a 42-01, Fm n 32-06, Fm n 37-14, Fm p 55-04 STAS 569-1970) sau fonte cu
grafit nodular (ca:Fg n 370-17, Fg n 600-2, Fg n 700-2 STAS 6071-1975) si uneori, chiar din
oteluri carbon turnate (OT 45, OT 50 STAS 600- 74). De remarcat, faptul ca, in general rotile
dintate executate din aceste material, au dantura obtinuta prin turnare, fara sa mai fie
prelucrate prin aschiere, utilizindu-se atunci cind nu necesita precizii ridicate sau rugozitati
mici ale flancurilor dintilor, care de exemplu la cutii de viteze ale amsinilor de seminat sau de
administrat in grasaminte, in acre caz solicitarile mecanice si vitezele periferice sint relative
mici. Semifabricatele acestor roti se executa atit prin procedee obisnuite de turnare, cit si prin
procedee de turnare de precizie. Rotile dintate din aliaje neferoase turnate (ca de exemplu
bronzurile cu aluminiu: CuAl 9, CuAl 9 Fe 5 Ni 5, Cu Al 10 Fe3 STAS A98/2-75) au o
utilizare foarte redusa in constructia utilajului agricol si in special atunci cind se prevede
rezistenta la coroziune. Ele se executa in general prin turnare in forme metalice, dantura
rezultind direct din turnare.

In ceea ce priveste tratamentele termice aplicate rotilor dintate se mentioneaza ca:

-semifabricatele matritate la cald se supun, in general, unui tratament termic de

recoacere,de normalizare sau inmuiere, in vederea imbunatatirii prelucrabilitatii prin aschiere;

-dupa caz, se executa un tratament termic de imbunatatire inaintea operatiei de danturare;

-tratamentul termic al danturarii respectiv tratament termochimic (cementare, cianurare si

calire sau calire prin inductie,cu flacara ), se aplica dupa prelucrare de degrosare a danturii si
trebuie sa asigure pe linga duritate ridicata (55..60 HRC) a stratului superficial al
flancurilor si tenacitatea miezului si piciorului dintelui.

3.Structura procesului tehnologic tip de prelucrare a rotilor dintate

 Conditiile de pozitie reciproca dintre diferitele suprafete ale rotilor dintate
cilindrice,conice sau melcate se refera, in principal, la :

-bataia frontal sau perpendicularitatea suprafetei frontale de asamblare fata de suprafata

alezajului ;

-coaxialitatea dintre suprafata virfurilor danturii si a alezajului ;

-coaxialitatea dintre suprafata de rostogolire a danturii si a alezajului ;

-simetria si perpendicularitatea planului median fata de suprafetele frontale si respective

a alezajului,in cazul rotilor melcate.

Se observa ca suprafetele fata de care sint raportate prin conditii de pozitie reciproca
celelalte suprafete sint suprafata alezajului si suprafata frontala de asmblare (principal).De
aceea prelucrarea acestor suprafete trebuie sa se execute la inceputul procesului tehnologic,
pentru ca apoi la celellte prelucrari sa fie folosite cabaze de orientare si fixare.Avind in vedere
conditiile de preciziedimensionala si rugozitate impuse suprafetelor, structura procesului
tehnologic de prelucrare a rotilor dintate este cea prezentata in tabelul 4.

In legatura cu tehnologia de prelucrare a rotilor dinate se mentioneaza ca prelucrarile

prealabile sau ulterioare danturarii, referitoare la diferitele suprafete de revolutie, plane etc.ale
rotii nu se deosebesc , din punctul de vedere al procedeelor,al gruparii pe operatii,al regimului
de aschiere etc. , de prelucrarea unor suprafete aseminatoare din constructia altor piese.De
exemplu prelucrarea alezajului rotii dintate se poate efectua prin gaurire,semifinisare prin
strunjire sau largire cu largitorul si finisare prin strunjire sau alezare cu alezorul.

Prelucrarea de degrosare sau finisare a danturii se efectueaza insa cu scule aschietoare

speciale, in principal pe masini unelte special, cu o cinematic specifica procesului de aschiere.
De aceea , in continuare vor fi analizate metodele si procedeele principale de prelucrare a
danturii rotilor dintate cilindrice, conice si melcate, precum si a danturii melcilor cilindrici.

Structura procesului tehnologic tip de prelucrare a rotilor

dintate . Tabelul:4 Tabelul:4

Nr. Denumirea prelucrarii Bazele de orientare

prelucrarii
1 Prelucrarea de degrosare a alezajului. O suprafata cilindrica exterioara si o
suprafata frontala (brute).
2 Prelucrarea (degrosarea,simifinisarea) Suprafata alezajului.
a suprafetei cilindrice exterioare si a
suprafetelor frontale.
3 Prelucrarea suprafetei frontale Suprafata cilindrica exterioara si o
principale si a alezajului suprafata frontala.
(semifinisare).
4 Prelucrarea (degrosarea, Suprafata alezajului si suprafata frontal
semifinisare)a celorlalte suprafete de principal.
rezolutie si plane frontale.
 5 Prelucrarea celorlalte suprafete (gauri,
canal-pana etc.)
6 Prelucrarea de degrosare a danturii.

7 Tratamentul termic.

8 Prelucrarea de finisare a suparfetei Suprafata de rostogolire a danturii si o

alezajului si a suprafetei frontale suprafata frontala.
principale.
9 Prelucrarea de finisare a danturii. Suprafata alezajului si suprafata frontal
principala.

Metode de perlucrare a danturii se diferentiaza, din punctul de vedere al cinematicii generarii

profilului dintelui, in:

-metoda generarii danturii prin copiere , a carei caracteristica este aceea ca profilul
danturii este materializat de taisul sculei aschietoare sau de un sablon;

-metoda generarii danturii prin rostogolire, a carei caracteristica este aceea ca profilul
dintelui este generat cinematic, pe baza principiului geometric de generare.Avind in vedere ac
procesul de angrenare reproduce procesul geometric de generare a curbei generatoare este mai
clar de a prezenta cinematic generarii prin rostogolire a danturii, pe baza caracteristicilor
procesului de angrenare. Practic acesta inseamna ca o roata dintata poate sa fie prelucrata de
roata dintata conjugata (roata, cremaliera, melc) daca profilul acesteia este aschietor si adca pe
linga miscarea fortata de rostogolire mai exista o miscare principal de aschiere si o miscare
secundara de avans pentru generarea liniei dintelui.

In cadrul fiecarei metode exista diferite procedee de perlucrare a danturii care se

deosebesc, in principal, prin constructia sculei aschietoare, respective a cinematicii de
generare a profilului si deci si a masinii-unelte.

4.Prelucrarea danturii rotilor dintate cilindrice

4.1.Danturarea prin copiere

Danturarea prin copiere a rotilor dintate cilindrice se executa prin frezare, mortezare sau
brosare.

Danturarea prin frezare se executa cu freze disc modul sau cu freze deget modul.

Danturarea cu freza disc modul (fig.7.2, a) se aplica pentru danturi drepte sau inclinate
cu modulul m 24 mm.Operatia se executa pe masini de frezat orizontale echipate cu cap
divizor.

Danturarea cu freza deget modul (fig. 7.2, b) se aplica, in general, pentru danturi de
modulul mare, m > 10 mm, danturi drepte, inclinate, in V si in W. Operatia se executa pe
masini de frezat orizontale sau vertical echipate cu cap divisor, pe masini de alezat si frezat in
cazul rotilor de dimensiuni mari, sau pe masini special care au posibilitatea de a prelucra
danturi drepte, inclinate, in V si in W.
 Prelucrarea danturilor drepte necesita doua miscari: miscarea principal executata de scula
cu viteza v (m/min) si miscarea de avns executata de piesa (fig.7.2, a) sau de scula (fig.7.2,b)
cu viteza (mm/min).

Pentru prelucrarea danturi inclinate (fig.7.3, a) piesa trebuie sa execute o miscare de

rotatie in vederea generarii liniei elicoidale a dintelui.

Pentru realizarea unghiului de inclinare al danturii trebuie ca intre miscarea de rotatie a

piesei, echivalenta cu avnsul circular (mm/min) si miscarea de avans Sm sa existe relatia:

= tg
(1.1)

La dantura in V (fig.7.3, b), dupa prelucrarea golului unei jumatati a rotii este necesar sa
se inverseze sensul de rotatie al piesei.Utilizarea frezei disc modul (fig.7. 3, c) la prelucrarea
danturii inclinate necesita, in plus, rotirea mesei masinii cu unghiul .

Prelucrarea danturilor cu freza disc sau deget modul implica o divizare periodica,
respective dupa prelucrarea unui gol sistemul este readus in pozitia initiala, piesa este rotita,
prin intermediul mecanismului de divizare, cu un pas, si ciclu se reia. Divizarea este
principala cauza a productivitatii scazute a procedeului. De asemenea precizia mecanismului
de divizare are influenta asupra preciziei pasului danturii. In legatura cu precizia profilului
generat trebuie subliniat ca, in afara erorilor de executie ale profilului muchiilor active ale
sculei mai actioneaza, in general, doua tipuri specific de erori:
 1)Eroarea introdusa in cazul in acre la executarea unei danturi cu dinti este utilizata o
freza modul care a fost proiectata pentru alt numar de dinti. Intr-adevar, geometria
evolventei este functie de diametrul cercului de baza, in raport cu care se defineste si acre este
Db=m z cos . Teoretic ar trebui deci sa existe, pentru fiecare modul m cite o freza pentru
fiecare numat z de dinti, ceea ce ar fi insa neeconomic. De aceea, pentru fiecare modul m este
construit un set de scule, o scula din set fiind utilizata pentru un domeniu de numere de dinti.
La prelucrarea unei danturi inclinate cu z dinti se va alege freza din set care corespunde
numarului de dinti , exprimat de relatia:

= y
/ (1.2)

2)Eroarea introdusa in cazul prelucrarii danturilor inclinate cu freze modul proiectate

pentru dantura dreapta, datorita careia la danturile inclinate sau in V, de precizie mare, este
necesar sa se utilizeze freze-deget modul special construite [43].

Precizia relative scazute a pasului si a formei profilului face ca precizia rotilor realizata
prin frezare cu freze disc sau deget modul sa corespunda claselor 8..9 de precizie a
angrenajelor. Datoritaproductivitatii scazute procedeul este economic numai in productia
individuala sau de serie mica.Pentru cresterea productivitatii si a preciziei de prelucrare se
recomanda danturarea in doua operatii:degrosarea, cu un joc de 2.3 freze disc de degrosare
cu profil neevolvent tip (trapezoidal, in trepte) si finisare cu freza disc module de finisare.

Danturarea prin mortezare cu cap de mortezat (fig.7.4) se aplica in cazul productiei de

masa. Capul de mortezat 1 are un numar de cutite profilate 2 egal cu numarul dintilor rotii de
danturat 3. Piesa executa miscarea principal cu viteza de aschiere v (m/min), iar cutitele, la
fiecare cursa dubla a piesei, executa o miscare de retragere din contactcu piesa in timpul
cursei in gol a acesteia si apoi o miscare de avans radial (mm/cd) care dureaza pina la
intrarea in contact cu piesa, in timpul cursei active a
acesteia.

Danturarea prin brosare se deosebeste de procedeul anterior numai prin aceea ca avansul
radial este inlocuit cu suprainaltarea dintilor brosei. Procedeul se aplica de asemenea in
conditiile unei productii de masa sau de serie mare.
4.Danturarea prin rostogolire

Procesul de generare a danturii prin rostogolire are la baza proprietatea unei curbe
infasuratoare de a fi generate, punct cu punct, de curba conjugate daca intre acestea exista o
miscare relative de rostogolire (fara alunecare) [5]. Astfel in angrenajul cilindric (fig.7.5)
format de roata dintata p cu roata dintata g sau cu cremaliera c, profilele dintilor in contact
sint curbe conjugate (reciproc infasuratoare). In timpul angrenarii, punctele profilului active al
unui dinte intra in contact in mod succesiv si continuu cu profilul active al dintelui celeilalte
roti sau al cremalierei si reciproc. Cele doua profile aflate in contact sint deci reciproc
infasuratoare. Aceasta face ca in angrenaj sa existe o miscare de rostogolire adica, daca roata
p este roata conducatoare si are viteza unghiulara atunci viteza de deplasare rectilinie a
cremalierei c si viteza unghiulara de rotatie a rotii g sint:

= si respectiv

= , (1.3)

unde: -Dap este diametrul de divizare al rotii p, in mm;

- si - numarul ed dinti ai rotii p si respective ai rotii g.

 Punctul instantaneu de contact se deplaseaza de-a lungul segmentului de angrenare.
Rezulta ca, profilul in evolventa al danturii rotii piesa poate fi generat de un profil conjugat,
numit profil (contur), generator, respective de profilul rectiliniu al danturii cremalierei c,
numita cremaliera generatoare, sau de profilul in evolventa al danturii rotii g, numita roata
generatoare. Intre roata piesa si elemental generator (cremaliera, roata) este impusa o
miscare de rostogolire, adica simultan acestea primesc fiecare miscare, cremaliera miscare
de translatie cu viteza si rotile miscari de rotatie cu vitezele respectiv , cu
respectarea relatiei (1.3). Miscarea de rostogolire corespunde avansului de generare. Punctul
profilului in evolventa care este la un moment dat de generat se gaseste pe segmental de
angrenare.

De asemenea, in general, mai sint necesare si urmatoarele miscari:

-o miscare pentru aschiere adaosului de prelucrare, care intodeauna este miscare

principal de aschiere executata cu viteza de aschiere v (m/min) de elemental generator ;

-o miscare de avans in lungul liniei dintelui, pentru generarea intregului flanc ;

-miscari auxiliare in legatura cu reglarea la dimensiune, readucerea sistemului in pozitie

initiala de lucru.

Astfel, de exemplu, generarea flancurilor dintelui 1 al rotii piesa p din (fig. 7.5), de catre
flancurile conjugate ale cremalierei generatoare, decurge in modul reprezentat in (fig, 7.6),
unde a, b si c reprezinta trei pozitii instantanee din timpul procesului de generare. Pentru
flancul sting procesul decurge dupa cum urmeaza:
 -in pozitia a este generat punctual de inceput al profilului in evolventa Pi, care este de
fapt inceputul segmentului de angrenare ;

-in pozitia b este generat punctul Px, intre a si b fiind generate succesiv toate punctele
dintre Pi si Px ;

-in pozitia c este generat punctual Pu ultimul punct al profilului in evolventa, respective
ultimul punct al segmentului de angrenare ; intre b si c sint generate succesiv toate punctele
dintre Px si Pu.

In mod aseminator se angreneaza si celelalt flanc al dintelui cu observatia ca generarea

incepe de la virf catre fund iar punctual generat la un moment dat se gaseste pe celalalt
segment de angrenare.

Trebuie mentionat ca datorita caracterului, in general, discontinuu al miscarii principale

de aschiere (miscare rectilinie alternative in fig. 7.6) profilul real este o succesiune de
segmente care se apropie cu atit mai mult de profilul theoretic cu cit frecventa curselor active
de aschiere este mai mare.

In cazul prelucrarii danturii cu cremaliera generatoare, in functie de modul de repartizare

acelor doua miscari componente ale miscarii de rostogolire, se deosebesc urmatoarele
posibilitati:
-generarea cu cremaliera mobile, cremaliera avind miscare ed transaltie si piesa
miscare de rotatie (fig. 7.7, a) ;
 -generarea cu cremaliera fixa, piesa avind ambele miscari (fig.7.7,b).

Cazul generarii cu profil generator in evolventa corespunde asa-numitei generari cu roata

generatoare (fig.7.7, c). Pe baza relatiei (1.3) se calculeaza rotile de schimb ale lantului
cinematic de rostogolire, lant care asigura legatura cinematic dintre componentele miscarii de
rostogolire.

In ceea ce priveste pozitia reciproca dintre roata piesa si elementul generator trebuie
subliniate urmatoarele:

-cind miscarea de rostogolire are loc intre cercul de divizare al rotii piesa si linia de
referinta a cremalierei generatoare (fig.7.7, a, b), respective cercul de divizare al rotii
generatoare (fig. 7.7, c) se obtine o roata dintata zero (nedeplasata, necorijata), deoarece pe
cercul de divizare al rotii-piesa, arcul dintelui este egal cu arcul golului ;

-cind miscarea de rostogolire are loc intre cercul de divizare al rotii piesa si o linie
diferita de linia de referinta (in cazul prelucrarii cu cremaliera generatoare) sau intre doua
cercuri oarecare numite cercuri de rostogolire (in cazul generarii cu roata generatoare) se
obtine o roata dintata deplasata (corijata) plus sau minus (plus cind linia de referinta se
apropie de cercul de virf al rotii piesa).

Danturarea prin frezare cu freza-melc este cel mai utilizat procedeu de prelucrare
prirostogolire a danturii drepte sau inclinate a rotilor cilindrice.

Procedeul are la baza principiul generarii cu cremaliera mobila (fig.7.7, a), principiul
materializat prin constructia sculei aschietoare. Astfel, freza melc (fig. 7.8) este un melc
care are profilul rectiliniu intr-o sectiune normal pee lice, astfel incit prin prelucrarea normal
pe linia elicoidala a unor canale longitudinale se formeaza, la intersectia acestora cu elicea,
profile (contururi) de cremaliera. Prin detalonarea suprafetei de virf si a flancurilor dintilor
rezultati, profilele cremalielelor devin muchii aschietoare. Freza melc apare astfel cao
succesiune de cremaliere generatoare deplasate axial una fata de alta datorita asezarii lor pe
elice. Ca urmare a acestei dispuneri, in timpul prelucrarii, un punct al profilului va fi generat
de muchia unei
Cremaliere, punctul urmator de muchie omoloaga a cremalierei urmatoare si asa mai departe.

In timpul prelucrarii este necesara suprapunerea tangentei la elicea de divizare a sculei si

a tangentei la elicea de divizare (linia dintelui) a piesei. In acest scop, initial, se efectueaza o
rotire relative intre axele piesei si sculei cu un unghi egal cu:

-unghiul de inclinare , al elicei sculei, in cazul prelucrarii unei danturi drepte ;

intodeauna rotirea se efectueaza la scula (fig. 7.9) ;

-unghiul ( ), in cazul prelucrarii unei danturi inclinate, semnul minus cind elicele
sculei si piesei au caelasi sens de inclinare (fig. 7.10), si semnul plus cind elicele sint inclinate
in sens contrar ;se recomanda montajul corespunzator unghiului ( ).Rotirea de unghi , in
functie de constructia masinilor unelte, poate fi efectuata la scula (fig.7.10) sau al piesa.

Schita operatiei de prelucrare a unei danturi drepte este reprezentata in (fig.7.9).

Miscarea de rotatie a sculei, care este miscarea principala de aschiere, realizeaza, datorita
constructiei sculei, componenta de translatie a miscarii de rostogolire (la o rotatie a sculei,
aceasta avanseaza aparent cu pasul elicei). Miscarea de rotatie a piesei reprezinta componenta
de rotatie a miscarii de rostogolire. Relatia dintre miscarile de rotatie ale sculei si piesei, de
turatii si respectiv , avind in vedere si relatia (1.3) este:

, (1.4)
unde: - este numarul de inceputuri (de elice) ale sculei, care pentru frezele melc normale
este egal cu unu ;

- este numarul de dinti ai piesei.

Directia avansului de generare trebuind sa fie dupa directia tangentei la elicea de

divizare a danturii de prelucrat rezulta ca:

-in cazul prelucrarii unei danturi drepte (fig.7.9) avansul ed generare este realizat prin
avnsul vertical al sculei, (mm/rot piesa) ;

-in cazul prelucrarii unei danturi inclinate, functie de constructia masinii-unelte, avansul
de generare se realizeaza fie prin deplasarea sculei pe ghidaje inclinate cu unghiul (atunci
cind este efectuat al scula), fie prin deplasarea sculei pe verticala fata de piesa rotita cu
unghiul (atunci cind pentru realizarea unghiului unghiul se obtine prin rotirea
piesei) sau, asa cum este reprezentat in (fig. 7.10), prin deplasarea sculei pe verticala, cu
avansul (mm/rot piesa), fata de piesa nerotita, deplasarea relativa dupa directia impusa,
realizindu-se prin combinarea avansului ( = tg ), efectuat de piesa. Pentru realizarea
avansului circular piesa primeste prin intermediul unui mecanism diferential, o miscare de
rotatie suplimentara, de viteza:

= tg
[mm/min] (1.5)
semnul fiind functie de semnul de inclinare a elicelor sculei si piesei (minus cind semnul
de inclinare este acelasi).

La masinile utilizate in productia de masa atit avansul cit si cel suplimentar ( tg

) sint executate de catre piesa, miscarea suplimentara fiind asigurata de o cama cilindrica,
montata pe axul sculei. Pasul canalului elicoidal al camei se ia egal cu pasul elicei de divizare
a danturii de prelucrat, = / tg .

Reglarea la dimensiune se efectueaza fie prin deplasare radiala a sculei, in afara piesei
(frezarea axiala ), fie combinat, respectiv dupa o apropiere rapida de piesa, se cupleaza
simultan avansurile si (fig 7.9), ceea ce face ca pina la oprirea avansului radial , la
atingerea dimensiunii de reglare, sa se aschieze efectiv, ceea ce asigura cresterea
productivitatii.Aceasta este asa- numita frezare radial axiala. Reglarea la dimensiune se
repeta, dupa prelucrarea danturii pe intreaga latime, daca adaosul de prelucrare trebuie
indepartat in mai multe treceri.

La prelucrarea danturilor dupa schemele de mai sus prezentate, se produce o uzura

neuniforma a frezei-melc, deoarece aschiaza doar dintii citorva spire, iar dinre acestia cei acre
incep prelucrarea sint mai puternic solicitati.

O metoda de prelucrare care utilizeaza intreaga lungime activa a sculei la danturarea unei
singure piese, este asa-numita frezare diagonala sau frezare cu doua avansuri a carei schema
de lucru este reprezentata in (fig.7.11). Freza - melc primeste o miscare suplimentara de avans
de-a lungul axei sale care impune si o miscare suplimentara la piesa. Avind in vedere ca
frezarea cu freza- melc pastreaza caracteristicile frezarii cilindrice, precizia de prelucrare a
procedeului este in general scazuta.La danturarea cu freza-melc se pot realiza roti dintate in
clasele de precizie 7, 8, 9 si 10 dupa STAS 6273-60 si o rugozitate a flancurilor =3,21,6
m. Pentru realizarea unei precizii ridicate se recomanda prelucrarea danturii in doua operatii,
una de degrosare efectuata cu o freza-melc de degrosare cu 2..3 inceputuri si alta de finisare
efectuata cu o freza-melc de finisare.

Danturarea prin mortezare cu cutit-pieptene se realizeaza prin procedeul MAAG, care are
la baza principiul generarii cu cremaliera fixa (fig,7.7, b) si prin procedeul Parkinson
Sunderlandcare are la baza principiul generarii cu cremaliera mobila (fig.7.7, a).

Schita operatiei de prelucrare a unei danturi drepte, prin mortezare cu cutit-pieptine,

procedeul MAAG, este reprezentat in (fig.7.12), adr aseminator decurge prelucrarea si in
cazul celuilalt procedeu.Scula aschietoare, numita cutit-pieptine, este o cremaliera generatoare
cu un numar limitat de dinti, caracteristica care implica efectuarea unei divizari periodice in
acdrul procesului de lucru. Astfel, dupa generarea unui numar oarecare de dinti, sistemul
revine in pozitia initiala, fara ac piesa sa se roteasca, ceea ce echivaleaza cu divizare, dupa
care ciclul de lucru se
reia.

In timpul efectuarii divizarii scula se gaseste in afara contactului cu piesa.In legatura cu

miscarea de rostogolire se mentioneaza ca aceasta are loc intermitent, in timpul curselor in gol
ale sculei.Prelucrarea danturilor inclinate se poate face fie cu cutit-pieptene cu dinti drepti
(fig.7.13, a), fie cu cutit-pieptine cu dinti inclinati (fig.7.13, b) unghiul al danturii fiind
obtinut prin rotirea culisoului masinii.Prima varianta este inferioara din punctul de vedere al
productivitatii pentru ca cursa de lucru este mai mare ( > ) si nu este aplicabila in cazul
prelucrarii coroanelor dintate invecinate ale blocurilor de roti. A doua varianta, in cazul
prelucrarii celor doua roti ale angrenajului, necesita doua cutite-pieptene cu inclinare pe
dreapta si respectiv pe stinga, inclinarea danturii sculei fiind in acelasi sens cu cea a danturii
piesei.

La prelucrarea danturilor cu modul pina la 30 mm se utilizeaza cutit-pieptene de

constructie normala, iar pentru module mai mari, cutit monodinte.Precizia de prelucrare
realizata prin mortezare cu cutit-pieptene este superioara celei obtinute la frezarea cu freza-
melc, datorita atit preciziei de executie ridicate a sculei, relativ usor de realizat avind in
vedere forma simpla a sculei, cit si precizia masinii-unelte.

Mortezarea cu cutit-roata se aplica pentru prelucrarea danturii rotilor dintate din clasele
6,7 si 8 de precizie dupa STAS 6273-60 cu o rugozitate a flancurilor Ra= 1,6..3,2 m.

4.3Finisarea danturii prin rectificare

Danturarea rotilor dintate cilindrice tratate termic sau executate din material dur, din
clasele 37 de precizie, cu o rugozitate a flancurilor Ra= 0,10,8 m, se finiseaza prin
rectificare. Rectificarea danturii trebuie sa executata in doua faze, degrosare si respectiv
finisare, adaosul de finisare fiind minimum 0,025 mm pe flanc.Se recomanda ca ultimile
treceri de finisare sa se efectueze ,,in gol pentru a se obtine precizia si rugozitatea impuse.
Diferitele procedee de rectificare a danturii au la baza una din cele doua metode de generare a
profilului, prin copiere si respectiv prin rostogolire.

Rectificarea prin copiere se realizeaza prin citeva procedee care se deosebesc prin
modul in care sint prelucrate cele doua flancuri ale unui gol, astfel:

-rectificarea simultana a flancurilor unui gol (fig.7.17, a) care are avntajul echilibrarii
fortelor de aschiere si dezavantajul datorat incalzirii puternice a piesei ;

-rectificarea flanc cu flanc (fig.7.17, b) cu acelasi disc abraziv, care, dupa prelucrarea
flancurilor omoloage a intergii danturi, este profilat pentru prelucrarea celorlalte flancuri ;

-rectificarea simultana a doua flancuri opuse (fig.7.17, c) care este mai productiv decit
procedeul anterior dar acre reclama o reglare riguroasa a distantei dintre discurile de rectificat.
 Indepartarea adaosului de prelucrare se face prin terceri succesive, avansul de
patrundere al sculei intre doua treceri consecutive realizindu-se fie dupa fiecare cursa simpla a
sculei pina la prelucrarea completa a unui gol dupa care urmeaza divizarea si ciclul se reia,
fie dupa fiecare rotatie completa a piesei-caz acre este inferior primului din punct de vedere al
productivitatii datorita timpului total mare pe care il consuma divizarea.

La rectificarea prin copiere, profilarea discului abraziv este executata de trei virfuri de
diamant cite unul pentru fiecare flanc si al treilea pentru portiunea de recoacere, care copiaza
profilele unor sabloane prin intermediul unui mecanism special.Reglarea dispozitivului de
profilare este principala operatia de reglare care se efectueaza la masina-unealta in vederea
prelucrarii unei danturi.Rectificarea unei danturi inclinate necesita o miscare de rotatie a
piesei in timpul aschierii, modul de calcul si de reglare fiind indentic cu cel prezentat la
frezarea prin copiere cu freza disc modul (fig.7.3).

Rectificarea prin rostogolire are la baza principiul generarii cu cremaliera generatoare.

Procedeele de rectificare prin rostogolire difera intre ele prin modul in acre sint materializate
flancurile cremalierei generatoare, respectiv prin constructia sculei care poate fi sub forma de
disc, taler sau melc abraziv.

Principalele procedee de rectificare prin rostogolire au piatra abraziva de forma simpla,a

unui disc biconic in cazul procedeelor Niles, Kolb, sau a doua talere in cazul procedeului
MAAG. Aceste procedee au al baza principiul generarii cu cremaliera generatoare fixa, deci
procesul de lucru contine divizarea periodica respectiv masinile-unelte au o cinematica
complicata.La procedeul Niles (fig.7.18, a) scula abraziva este un disc biconic cu grosimea
dintelui mai mica decit cea a golului de generat.Dupa prelucrarea flanculul AB al dintelui 2,
miscarea de rostogolire inceteaza, masa port- piesa se deplaseaza, pina la compensarea jocului
existent dupa care reincepe miscarea de rostogolire, in sens invers celui initial ceea ce face
posibila rectificarea flancului CD al dintelui 1. Apoi masa se deplaseaza rapid in sens invers,
se departeaza de scula,se efectueaza divizarea cu un dinte si dupa revenirea piesei in pozitie
de rectificare ciclul se reia.

Corectarea discului se efectueaza in timpul divizarii.Preciziade prelucrare corespunde la

eroarea de pas de 0,0020,004 mm,bataia radial de circa 0,014 mm si eroarea de forma
dintilor de 0,004 0,005 mm [43].

La procedeul MAAG (fig.7.18,b) materializarea flancurilor cremalierei se face prin

suprafetele plane a doua scule abrasive tip taler,care rectifica flancurile aceluias gol (aceasta
fiind asa-numita rectificare la ) sau flancurile opuse a doi dinti distantati (aceasta
fiind asa-numita rectificare la ).Procesul ed lucru decurge aseminator celui anterior cu
deosebire ca nemaiexistind initial jocul lateral dintre scula si piesa, dupa prelucrarea unui
flanc, se trece imediat, prin inversarea sensului miscarii de rostogolire, la prelucrarea celuilalt
flanc.

In cazul rectificarii la (pe masinile mai vechi) deoarece cremaliera generatoare nu

coincide cu cremaliera de referinta standardizata si care are = , trebuie facut un calcul al
diametrului de divizare care rezulta prin prelucrare in vederea reglarii masinii. Un calcul
aseminator este necesar sin in cazul prelucrarii la la acre miscarea de rostogolire se face in
raport cu cercul de baza al rotii.

Rectificarea la se executa pe masini de constructive modernizata, care au

posibilitatea reglarii unghiului de inclinare a axelor sculelor cu si (sau la alt unghi)
ceea ce se elimina calculul pentru reglare. Rectificarea cu melc abraziv (procedeul Reishauer)
are la baza principiul generarii cu cremaliera mobile, materializat prin constructia sculei care
este un melc arhimedic. Caracteristicile sculei si respective cinematica generarii (fig. 7.18, c)
sint similar celor ale frezarii prin rostogolire cu freza-melc.Pentru a diminua abaterile pe care
melcul arhimedic le prezinta fata de melcul evolventic (theoretic necesar) unghiul de
inclinare a elicei este foarte mic, respective =4..64, ceea ce reclama insa un diametru
mare al sculei (270350 mm). Aceasta atrage dupa sine, necesitatea echilibrarii dinamice a
sculei, operatie realizata de o instalatie cu acre masina este dotata, precum si executarea
avansului in lungul dintelui de actre masa port-piesa.
 In vederea utilizarii rationale a intregii lungimi, melcul abraziv este deplasat axial
periodic, ceea ce face ca reprofilarea sa fie executata dupa interval relative mari. Rectificarea
cu melc abraziv asigura precizia de prelucrare corespunzatoare claselor 3 si 4 de precizie a
rotilor dintate cu modulul intre 0,5.7 mm si cu diametrul intre 10 si 100 mm [43], fiind
superioara din punct de vedere al productivitatii procedeelor Niles si MAAG, deoarece nu se
consuma timp cu divizarea, respective prelucrarea se face cu divizare continua.

4.4.Finisarea danturii prin sevuire, honuire, lepuire si rodare

Sevuirea este unul din procedeele de finisare a danturii folosite la rotile netratate termic
sau a celor imbunatatite la o duritate mai mica de 40 HRC. Scula aschietoare, severul, are
forma uneia din rotile conjugate (cremaliera, melc sau roata), dintii avind pe flancuri canale
care formeaza muchiile taietoare. Este utilizat in general several sub forma de roata (fig.7.19,
a). Miscarea principal de aschiere este realizata prin transformarea asamblului piesa-sever
intr-un angrenaj alicoidal 9fig.7.19, a, b) miscarea fortata (conducatoare) fiind executata de
piesa sau de scula. Daca , de exemplu, several este conducator avind viteza periferica , in
afara de miscarea de rotatie a piesei cu viteza periferica , rezulta in lungul flancului o
miscare de alunecare datorita careia muchiile sculei aschiaza. Viteza v a cestei alunecari
reprezinta viteza de aschiere.

Datorita unghiului de degajare, negativ acre se formeaza, procesul de aschiere

decurgind ca o razuire, este necesara crearea unei presiuni intre flancuri. Aceasta, se
realizeaza fie prin micsorarea distantei dintre axe, contactul dinre piesa si scula pe ambele
flancuri ale golului care se prelucreaza, fie prin frinarea tangential a rotii antrenate, aschierea
fiind unilaterala.

Deoarece contactul dinre flancuri este theoretic punctiform, punctual aschietor M

(fig.7.19, c) descriind in timpul miscarii ed rostogolire curba G, este necesar, pentru
prelucrarea intregului flanc, si un avans de generare s al piesei sau severului. Prelucrarile cu
avns diagonal (=3
sau cu avans tangential (= sint superioare din punct de vedere alproductivitatii, al
rugozitatii realizate sial durabilitatii sculei fata de metoda de prelucrare cu avns axial (=0).
Avansul radial (fig.7.19, a), necesar indepartarii adaosului in adincime, este efectuat
periodic dupa fiecare curba dubla a saniei portpiesa (port-scula).

Ca valori ale parametrilor regimului de aschiere se recomanda: v=10.35m/min,

s=0,15.0,5 mm/rot piesa, =0,020,006 mm/c.d. Prin sevuire se realizeaza in primul rind
micsorarea rugozitatii flancurilor, la valori Ra=0,20,8 m, si reducerea abaterilor de forma
si a erorilor cumulate de pas, dar o bataie radial anterioara se transforma prin sevuirea in
eroare de pas. Precizia se imbunatateste in general cu doua, trei clase, dar aceasta depinde si
de precizia anterioara. De aceea se recomanda ca in vederea sevuirii, dantura sa fie prelucrata
anterior in clasa de precizie 89 (STAS 6273-60) si cu o anumita subtaiere pentru ca several
sa aschieze liber la fundul dintelui. Din punctual ed vedere al productivitatii, sevuirea este
superioara rectificarii.

Honuirea danturii, ca procedeu de prelucrare, se deosebeste de sevuire prin aceea ca

scula aschietoare, discul de honuit, are dantura cu flancurile abrazive. Honuirea se aplica
rotilor dintate care anterior au fost severuite si apoi tratate termic si acre nu prezinta
deformatii ale flancurilor. Prin honuire se realizeaza o micsorare a rugozitatii la Ra=0,2.0,8
m, in anumite limite corectarea pasului si a excentricitatii si o crestere a productivitatii in
raport cu erctificarea. In comparative cu rectificarea, honuirea, dat fiind temperature de
aschiere redusa, nu produce arsuri, fisurari, deformari ale stratului superficial. De asemenea
prin honuire se poate finisa dantura coroanei mici a rotilor duble, aceasta nefiind posibila prin
rectificare.

Lepuirea, respective aschierea executata de granule abrazive in suspensie, se aplica

pentru finisarea flancurilor si uneori a bazei dintilor tratate termic. Lepuirea flancurilor se
realizeaza prin angrenare, in prezenta lichidului abraziv, a rotii-piesa cu una sau mai multe
roti etalon in conditiile existentei unei presiuni de contact si a unor miscari de aschiere.
Lepuirea cu trei roti etalon, roata piesa fiind in mijloc, are avantajul unei cinematic mai
simple, respective miscarea de rostogolire cu schimbare periodica de sens si miscare axiala
alternative a piesei, realizindu-se cresterea preciziei de forma si micsorarea rugozitatii la
valori Ra= 0,2..0,4 m. Lepuirea cu o roata etalon dar cu miscari
suplimentare, respective o miscare ardiala alternative a rotii etalon si o miscare de pendulare
complexa a angrenajului format, asigura o anumita insensibilitate la erorile de samblare.
Lepuirea bazei dintelui care se palica numai rotilor de mare importanta se executa normal sau
mechanic, cu ajutorul unor dornuri cilindrice subtiri, prin rotire si deplasare axiala. Rotile
etalon si dornurile pentru lepuite se confectioneaza din amteriale care au proprietatea de a
retine granulele abrazive, respective din fonta perlitica, material plastic etc.

Rodarea danturii, respective a flancurilor in contact, se aplica in vederea eliminarii

uzurii initiale din timpul functionarii angrenajului. In acest acop, intr-un stand in care sint
reproduce conditiile de angrenare, rotile dintate component ale angrenajului functioneaza sub
sarcina, cu ungere continua, timp de 2030 ore. Prin rodare, se realizeaza numai netezirea
flancurilor ; erorile de forma, de pas, de pozitie nu pot fi corectate. Rodarea se aplica atit
rotilor tratate, cit si celor netratate termic.
 5. Prelucrarea danturii rotilor dintate conice

Prelucrarea danturii conice, prin copier sau rostogolire, in raport cu prelucrarea danturii
cilindrice, nu se deosebeste in ceea ce priveste modul de generare a profilului dintelui, dar
prezinta particularitati din punctual de vedere al realizarii miscarii de avans in lungul liniei
dintelui avind in vedere grosimea variabila a dintelui, in cazul danturii drepte sau inclinate, si
forma curba a liniei dintelui, precum si de constructia sculei care materializeaza profilul
danturii.

5.1.Danturarea prin copiere

Prelucrarea danturii drepte sau inclinate a rotilor conice de precizie scazuta, in cazul
unei productii individuale, se executa prin frezare, in general cu freza disc modul sau cu freza
deget modul in cazul danturilor de modul mare. Caracteristicile procedeului sint similar celor
ale frezarii danturilor drepte sau inclinate prin copier, unele particularitati fiind impuse de
geometria danturii conice. Astfel pentru prelucrarea prin frezare a danturii conice drepte
(fig.7.20, a) se allege din setul de freze disc modul, utilizate la prelucrarea danturilor
cilindrice (STAS 2763-60), freza corespunzatoare numarului de dinti z si modulul m, unde
z= z cos , z si fiind numarul de dinti si respective semiunghiul conului de divizare al
rotii de dantura, iar m este modulul minim al danturii (latimea frezei trebuie sa fie mai mica
decit grosimea minima a golului).

Dupa degrosarea tuturor golurilor (fig.7.20, a, b) care poate lipsi in cazul modulelor
mici, masa masinii este rotita cu unghiul x corespunzatoare liniei flancului si deplasat
transversal pe distant e. Deplasarea e depinde de dimensiunile sculei si ale danturii[43]. Se
prelucreaza flancul al tuturor dintilor, dupa care operatia de reglare se reface in sens
invers, si apoi se prelucreaza aseminator flancul .

In productia de serie mica operatia de degrosare a danturii rotilor conice se executa prin
frezare cu freza disc sau deget de degrosare (cu profil neevolventic), pe masini universal de
frezat sau pe masini special cu mai multe capete de lucru urmind ca operatia de finisare sa se
execute prin rostogolire. Prelucrarea danturii drepte a rotilor conice de dimensiuni mari sau cu
module peste 20 mm se executa prin copier dupa sablon pe masini de rabotat (Heidernich-
Harbeck) sau de frezat (Oerlikon K4a) speciale. In cazul productiei de serie mare sau de masa,
respective la prelucrarea angrenajelor utilizate in constructia de autovehicule se utilizeaza
procedee de prelucrare prin copier de mare productivitate.

Astfel, prelucrarea danturii drepte a pinioanelor conice se executa prin brosare circulara
dupa o schema aseminatoare celei din (fig.7.20), cu observatie ca scula S este o brosa-disc
care executa atit miscarea de rotatie cit si ed translatie in lungul dintelui. Constructia si
dispunerea cutitelor brosei precum si modul de combinare a celor doua miscari asigura
prelucrarea unui gol si de divizare cu un pas la o rotatie a brosei. Timpul de prelucrare a unui
gol este de 2 si 6 s.

Prelucrarea danturii curbe a rotilor dintate conice se executa prin copier cu un cap port-
cutite dupa o schema aseminatoare celei din (fig.7.23) cu observatia ca =0, =0.
Avansul in adincime se realizeaza fie prin dispunerea in trepte a cutitelor (cu suptainaltare) fie
de catre piesa sau scula prin miscare de apropiere.

5.Danturarea prin rostogolire

Generarea prin rostogolire a profilului danturii conice are la baza procesul de angrenare
dintre roata dintata conica si roata plana de referinta corespunzatoare. In timpul angrenarii
dintre roata dintata conica P si roata plana de referinta RP (fig.7.21), ambele fiind in miscare
de rotatie, cu vitezele unghiulare si respective , dintre care una este conducatoare,
flancurile in contact se infasoara reciproc.
 Muchiile rectilinii ale sculei S, se materializeaza flancurile rectilinii ale rotilor plane RP,
vor genera flancurile danturii conice a rotii piesa P, daca simultan vor exista:

-miscarea de rostogolire dintre capul port-scula CS, solidar cu roata plana si roata-piesa
P, care corespunde avansului circular de generare ;

-miscareade avns a capului port-scula in lungul liniei dintelui, care in general, este si
miscarea principal de aschiere axecutata cu viteze de aschiere v.

In functie de modul de repartizare a celor doua component si ale miscarii de

rostogolire se disting: generarea cu roata palna fixa, cind ambele miscarii sint executate de
piesa si generarea cu roata plana mobile cind cele doua miscari sint executate de capul port-
scula (roata plana) si respective piesa. Ramura active a profilului dintelui conic, generat prin
rostogolire cu roata plana cu profil rectiliniu, nu este evolventa, ci o curba numita
conventional octoida. Profilul in evolventa (evolventa sferica)ar rezulta daca profilul rotii
plane ar fi curbiliniu [43] ceea ce insa ar complica constructia sculei aschietoare.

O deformare in plus a profilului este cauzata de faptul ca, in majoritatea cazurilor,

reglarea pozitiei reciproce dintre piesa si scula se face in raport cu o roata cu virf plan, la care
suprafata de divizare nu este plana ci conica, cu unghiul la virf 180-2 , unde este unghiul
piciorului dintelui roata, care are profilul curb si care deci ar impune profil curb al muchiei
sculei. Practic, insa se lucreaza cu scule cu muchii rectilinii, determinate in raport cu roata
plana de referinta (cu suprafata palna de divizare su cu profil rectiliniu )si cu reglare dupa
roata cu virf plan admitind eroarea introdusa la profilul generat.
 Prelucrarea danturii conice cu dinti drepti sau inclinati se executa prin procedeul Gleason
de rabotare cu doua cutite sau prin procedeul Beale de frezare cu doua capete de frezat.

Prelucrarea prin rabotare cu doua cutite, procedeul Gleason. Materializarea

profilului rotii plane imaginare este realizata de muchiile rectilinii a doua cutite S (fig.7.22, a).
Componentele miscarii de rostogolire si sint efectuatede tambur T, solidar cu roata
imaginara cu virf plan RPsi respective piesa P. Avansul de generare, in lungul dintelui, este
realizat prin deplasarea cutitelor pe ghidajele rectilinii ale capului portscula CS care este
solidar cu tamburul rotator T. Pozitia capului portscula trebuie sa fie corespunzatoare liniei
dintelui, adica radial pentru prelucrarea danturilor cu dinti inclinati (fig,7.22, c) iar cutitele
(ghidajele)inclinate cu unghiul de rabotare (dupa directia flancurilor) ; cutitele se monteaza
decalat pentru a nu se incomoda reciproc in timpul aschierii.

Avansul ed patrundere (mm/c.d) este efectuat in functie de constructia masinii-unelte

de catre piesa sau de scula (de tamburul rotator). In ciclul normal de lucru, dupa prelucrarea
complete a unui dinte se face divizarea cu un pas, piesa fiind in afara contactului cu scula,
dupa care ciclul se reaia. Prelucrarea prin rabotare cu doua cutite a unei danturi de modul mic
se executa intr-o singura operatie, ciclul normal de lucru.

Prelucrarea unei danturi de modul mare se executa in doua operatii, degrosare si

respective finisare ;operatia de degrosare in cadrul productiei de serie mica, se executa prin
rabotare cu doua cutite cu ciclu modificat de lucru respective, in absenta miscarii de
rostogolire si cu divizare periodica cu doi pasi, iar cadrul productiei de serie mijlocie si mare
se executa prin frezare cu freza disc. Operatia de finisare se executa prin rabotare cu doua
cutite de finisare cu ciclu normal de lucru.

Prin rabotare cu doua cutite se prelucreaza dantura rotilor conice din clasele de precizie
5, 6, 7 si 8 conform STAS 6460-61 si cu rugozitatea flancurilor Ra= 1,6..3,2 m.
 Prelucrarea cu doua freze disc, procedeul Beale (convoid). Procedeul se aplica
pentru prelucrarea danturii conice drepte conice fra sau cu bombare longitudinal a dintilor
(dantura convoida) in conditiile unei productivitati ridicate. Materializarea profilului rotii
plane imaginare este realizata ed muchiile active a doua freze disc (Fig.7.23).Acestea sunt de
fapt doua capete de fre zat ale caror cutite,dispuse radial,se intrepatrund in golul ce se
prelucreaza formand intre muchiile active unghiul 2 al profiului de refrinta.Prelucrarea se
executa fara avans in lungul dintelui.Aceasta pe de o parte,face ca fundul dintelui sa rezulte
concave,insa concavitatea are valoare mica si nu influenteaza functionarea rotii conice
respective,dar pe de alta parte face posibila realizarea danturilor cu bombare longitudinala a
dintilor.

Prin utilizarea unor cutite ale caror muchi active sint inclinate fata de axa de rotatie a
frezei,datorita unghiului , numit unghi de bombare,in timpu miscari de rotatie a
frezei,muchiile active descriu conuri interioare care in lipsa miscarii de avans longitudional
,realizeaza bombarea longitudinal a dintelui.Desigur ca utilizarea unor cutite fara
inclinarea , muchia active asigura prelucrarea fara bombare longitudinal.Prelucrarea unei
danturi se poate executa in functie si de constructia masinii,in diferite cicluri de lucru.Intr-un
astfel de ciclu la prelucrarea unui gol se efectueaza succesiv urmatoarele faze:degrosare, in
absenta miscari de rostoglirie, cu avans de patrundere;finisarea,cu miscare de rostigolire a
flanculilor ; retragerea piesei sau a sculei;divizarea cu un pas reluarea ciclului.
 La prelucrarea rotilor de modul mic faza de degrosare lipseste iar la danturarea
cuplajelor lipseste miscarea de rostogolire. In raport cu procedeul anterior, de rabotare cu
doua cutite, prelucrarea cu doua freze disc realizeaza o productivitate de 3.5 ori mai mare,
datorita vitezei de aschiere si avansului de patrundere superioare (premise de constructia
sculei) la o precizie de prelucrare si o rugozitate a flancurilor comparabile.

Prelucrarea danturilor conice in arc de cerc se face prin materializarea profilului rotii
plane de referinta cu muchiile active ale cutitelor capului portcutite CS (fig.7.24.), care
realizeaza avansul de generare prin aschiere de rotatie, cu viteza de aschiere v, in jurul
centrului Os care coincide cu central liniei dintelui. Prelucrarea danturii decurge discontinuu,
respective dupa prelucrarea unui gol este necesara divizarea cu un pas si reluarea ciclului. In
general, cutitele capului portcutite nu prelucreaza simultan ambele flancuri, modul de
generare a acestora depinzind de constructia capului portcutite. Astfel, de exemplu, capul
portcutite Cyclex (fig.7.24) are cutitele corespunzatoare celor doua flancuri, dispuse succesiv.
 Exista diferite variante de prelucrare a danturilor conice in arc de cerc, acestea depinzind
de constructia capului portcutite utilizat si de posibilitatile masinii-unelte [43].

5.3 Finisarea danturii

Finisarea prin rectificare permite prelucrarea numai a danturilor conice cu dinti drepti,
inclinati sau in arc de cerc. Rectificarea danturilor conice drepte sau inclinate are la baza
generarea prin rostogolire a profilului, materializarea flancurilor rotii plane de referinta fiind
realizata de suprafetele plane a doua pietre abrazive. La procedeul MAAG discurile abrazive
prelucreaza flancurile aceluiasi dinte, aseminator rabotarii cu doua cutite. La procedeul
Gleason, prin acre se rectifica numai danturi drepte, discurile abrazive prelucreaza flancurile
aceluiasi gol, aseminitor frezarii cu doua freze disc. La procedeul Beale fiind posibila si
rectificarea danturii bombate longitudinal, discurile trebuie profilate pentru a forma un con
interior.

Rectificarea danturii conice in arc de cerc se executa prin rostogolire, procedeul

Gleason, cu disc oala, peretele exterior al acestuia prelucrind flancul concave iar cel interior
flancul convex, succesiv sau simultan (la modulele mici), sau prin copier cu disc oala cu
profilul conic in cazul coroanelor cu profil rectiliniu.
 Finisarea prin lepuire a danturilor conice se executa, in principal dupa metoda lepuirii
simple, adica a rodarii perechii pinion-roata in prezenta unui lichid abraziv. Lepuirea cu o
roata etalon, din material moale care permite fixarea granulelor abrazive, asigura conditii
optime de aschiere.Lepuirea danturilor bombate se executa pe masini special care permit
realizarea miscarilor suplimentare necesare in acest caz. Trebuie subliniatca, avind in vedere
ca rectificarea danturii conice este o operatie dificila si costisitoare, lepuirea este principalul
procedeu de finisare a danturilor conice si dealtfel singurul in cazul danturilor curbe care nu
au flancul in arc de cerc.

5.4.Finisarea si durificarea suprafetelor de revolutie exterioare prin rulare

Rularea este un procedeu de finisare si durificare a suprafetelor cilindrice exterioare si

interioare. In capitolul de afta se prezinta numai problemele specific rularii in general si in
particular pentru suprafetele exterioare. Prin rulare se urmareste obtinerea unei calitati
superioare, combinata cu cresterea duritatii superficiale a piesei ce asigura proprietati
superioare de exploatare la oboseala, uzare si coreziune.

Foarte mult timp s-a crezut ca rularea se aplica numai pieselor netratate termic.
Cercetarile au demonstrate ca poate fi aplicata (rularea) si pieselor xementate si aclite sau
calite superficial, prin curenti de inalta frecventa, a caror duriatte este mai mare de 55 HRC.
Astfel la rularea materialelor netratate se produce, in stratul superficial, o indesare
(deformare) plastica urmata de o ecruisare in urma careia duritatea creste cu pina la 30-40%,
fata de duritatea initiala, ceea ce inseamna o cerstere cu cel mult 10-12 unitati Rocwell.
Rularea otelului calit, cu presiune de contact mari, produce un grad superior de deformare
plastica si are loc chiar si o crestere a duritatii stratului superficial al piesei. Astfel, un otel cu
o structura martensitico-austenitica poate avea o crestere importanta a duritatii.

Cercetatorul sovietic I.V. Kudreavtev a cercetat comportarea la rulare a otelului 20 HN

30 (care a fost cementat pe o adincime de 1,8-2,2 mm si aclit la duritatea de 54-60 HRC) si a
otelului 40 H, care a fost aclit superficial prin curenti de inalta frecventa si a carei duritate a
fost de 50-55 HRC. Epruvetele au fost de forma cilindrica, cu diametrul de 40 mm. Rularea a
fost efectuata pe un strung cu dispozitiv cu o bila, avind diametrul cuprins intre 4,7-10,3 mm.
Avansul de lucru a fost de 0,06 mm/rot. S-a constatat ca cresterea duritatii depinde de:
compozitia chimica, microstructura si proprietatile mecanice ale otelului. Cresterile de
duritate reprezinta 12-20% fata de duritatea initiala. Nu este admisa cresterea exagerata a
presiunii bilei, deoarece duritatea scade ca urmare a producerii supradurificarii si aparitiei
microfisurilor in startul superficial. Grosimea stratului durificat este de 0,4 0,8 mm pentru o
presiune de cuprinsa intre 400-700 daN/ . Cresterea duritatii este datorata
deformatiei plastice propriu-zise, prin descompunerea austenitei remanente (reziduale) si
transformarii ei in martensita cit si prin formarea in cursul deformatiilor a unor carburi foaret
dispersate.

Calitatea suprafetei creste, in ambele cazuri, astfel: in functie de gradul de deformare a

stratului superficial, de adincimea de deformare, de natura materialului deformat, de gradul de
finisare a sculelor folosite si de marimea si forma microasperitatilor din operatia precedent si
se obtin rugozitati de pina la 200 de ori ami mici, in urma rularii, fata de cele obtinute la
strunjirea de finisare. Rugozitatea, la o rulare obisnuita poate scadea cu 2 3 rulari se obtin
rugozitati de =0,05 ; 0,1 ; 0,2 ; 0,4 m. Cercetatorii germane au demonstrat ca in urma
rularii duble, a unei suprafete prelucrate prin strunjire cu o rugozitate de = 20 m se obtine
o rugozitate de = 0,1 m ce reprezinta un palier amre si mici cratere rotunjite (fig.8.1) de la
rugozitatea precedent, ce reprezinta micro-magazii de ulei pentru ungerea pieselor supuse la
uzare.

Daca se utilizeaza, in timpul rularii, lichide de racier-ungere compuse din sulferezol si

ulei industrial creste microduritatea stratului superficial, cu pina la 50% fata de rularea fara
ungere iar stratul deformat ajunge la o grosime de 0,35 mm cu o crestere a rezistentei
la uzare in aceeasi proportie.

Finisarea si durificarea prin deformare plastic, la rece, poate fi realizata prin: alunecare
(calibrare), rulare si lovire (percutie). Rularea se paote desfasura pe srung, cu ajutorul unor
dispozitive avind una sau ami multe role sau bile. Principiul rularii si formele constructive ale
rolelor sint redate in (fig. 8.2). Procedeul se poate aplica, cu amri avantaje economice, la
finisarea arborilor mari si utilajelor tehnologice. Diferite firme din Germania (Hogensheidt),
Japonia, Franta, S.U.A. si U.R.S.S. au realizat diferite aggregate specializate pentru rularea
pieselor (arbori cotiti, arbori drepti, flanse) avind in principiu 3 role (bile) cu forme ce depend
de forma suprafetei de
rulat.

Agregatele speciale sint construite pe doua principia: doua role fixe si a treia reglabila (cind
piesa se autocentreaza prin dispozitivul de rulat, fig. 8.3) pentru a obtine precizia impusa
diametrului rulat; sau toate trei reglabile pentru a realize o presiune constanta (la fiecare rola)
in cazul cind piesa este instalata inte virfuri.

Rularea nu elimina abaterile de forma, din operatiile precedente, daca dispozitivul de

rulat exercita presiunea de apasare prin arcuri tensionate. Se pot adduce unele corectii daca
piesa este instalata intre virfuri (sau dispozitive de prindere) si se lucreaza cu dispositive de
rulat rigide, la care pozitia rolei este correct determinate fata de axa de rotatie a arborelui.

Rularea arborilor lungi, de diameter mici, se poate face cu ajutorul dispozitivului din
(fig.8.4), la care rolele 2 sint conice (cu unghiul cu prins intre ) pentru a raeliza o
deformare progresiva adaosului de material. Rularea inlocuieste procedee de finisare ca:
rectificarea, superfinisare, vibrodeformarea si finisarea cu abnda abraziva. Adaosurile de
prelucrare si parametrii regimului de lucru la rulare se stabilesc in functie de conditiile
concrete ale piesei si ed rezultatele urmarite. Calculul orientativ al adaosului de prelucarre si
al parametrilor tehnologici se face cu relatiile din tabelul 5.
 Calculul parametrilor tehnologici la rularea pieselor cu dornuri, role sau bile.

Tabelul: 5

Nr Denumirea parametrului Relatia de calcul. Semnificatia notatiilor din

crt. si conditiile de aclcul. formulele de calcul:
1. Adincimea stratului
deformat cu bile b, mm. h=1,5 - gradul de deformare
al suprafetei;
= 1-
, d-diametrele urmei si a
bilei, mm.
Adaosul de prelucrare la
=1,35( - ) -rugozitatile
rulare , mm. suprafetei inainte si dupa
rulare;
=(2-5)%

-diametrul arborelui rulat.

3. Forta de rulare pentru a)Pentru obtinerea adincimii
- este forta F de rulare
diferite situatii F, daN. de ecruisate
care asigura ecruisarea unui
satisfacatoare:1,5 strat de 0,05 mm;
F 3
-limita ed curgere a
materialuilui piesei, daN/
( )2
.

( 60Kw)
b)Daca rularea se face cu role b- latimea de contact piesa-
cilindrice: rola mm;

q- presiunea maxima de
rulare care se recomanda
F= ,N
(1,8-2,1) daN/ ;

E-modulul de elasticitate al
 piesei, daN/ ;

k- coefficient;k=0,126
pentru suprafete exterioare si
k=0,18 pentru interioare.
4. Presiunea specifica de - coeficient ce tine seama
= / daN/
apasare (la bile) la de curba corpurilor in
rularea pieselor contact trebuie determinat
netratate. concret;

F- forta ed apasare a bilei,

daN;

- raza bilei, mm.

Adaosul de prelucrare orientativ este prezentat in tabelul 5.1, iar pentru doua cazuri
concrete de finisare sint prezentate in tabelul 5.2, din care rezulta ac adosul de prelucrare se
stabileste si in functie de rugozitatea obtinuta in operatia precedent rularii. In tabelul 5.3 sint
prezentate rezultatele obtinute, la rularea unor oteluri netratate, cit si parametrii tehnologici
utilizati.

Rezultatele obtinute la rularea unor piese din otel.

Tabelul:5.1

Material Duritate Metoda de prelucrare Rugozitatea Adaos de Rugozitate

HRC prealabila.. m. rulare pe duap
diametru rulare.
mm.
OL 50 20 HRC Rectificare 0,8 0,003-0,006 0,05
1,6 0,005-0,010 0,05
Strunjire 3,2 0,010-0,030 0,10
6,3 0,030-0,060 0,10
40 C 10 40 HRC Rectificare 0,3 0,003-0,006 0,20
3,2 0,003-0,008 0,20
Strunjire 6,3 0,030-0,060 1,10

Adaosuri de material la rulare (informative).

Tabelul:5.2

Diametrul piesei mm. Adaosul de rulare pe diametru mm.

6-12 0,0112-0,015
12-25 0,02-0,025
25-40 0,03-0,038
 50-70 0,045-0,050
peste 70 0,050-0,150

Duritatea dupa rulare, la finisarea unor oteluri netratate.

Tabelul:
5.3

Materialul , m Reducerea Duritatea Regimul

piesei diametrului rularii
dupa dupa dupa dupa
piesei m
strunjire rulare strunjire rulare
OLC 20 6,3-3,2 0,4 20-35 140 HB 235 HB Diametrul
bilei 10 mm
OLC 35 6,3-3,2 0,4 20-35 176 HB 300 HB 98 daN;
avansul 0,06
OLC 45 6,3-3,2 0,4 20-35 190 HB 310 HB mm/rot;
turatia piesei
1200 rot/min;
o singura
trecere.
OLC 45 12,5-6,3 0,8-0,2 12-15 60 HRB 90 HRB Diametrul
incarcat bilei 16 mm;
prin sudare 6,3-3,2 0,4-0,1 14-24 89 HRC 99 HRB forta radial
electrica 147 daN;
OLC 45 avansul 0,08
incarcat mm/rot;
prin turatia piesei
vibrocontact 1200 rot/min;
s-au facut trei
treceri cu bile
pe piesa.